PARTEA I Anul 176 (XX) — Nr. 869 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 22 decembrie 2008

SUMAR

Nr. Pagina

HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 31. — Hotărâre pentru acordarea încrederii Guvernului.... 2–25

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR 44. — Hotărâre privind eliberarea din funcție a secretarului general al Camerei Deputaților ...... 26 45. — Hotărâre privind numirea secretarului general al Camerei Deputaților ...... 26

DECRETE 1.360. — Decret pentru numirea Guvernului României ...... 27

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 1.703. — Hotărâre privind declasarea din categoria funcțională a drumurilor județene și încadrarea în categoria funcțională a drumurilor comunale a unor sectoare de drum județean, precum și pentru modificarea lungimii și a traseului unui drum comunal și a unui drum județean, situate în județul Mehedinți 28–29

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE 605. — Ordin al președintelui Institutului Național de Statistică privind actualizarea Clasificării produselor și serviciilor asociate activităților — CPSA ...... 29 706/3.686. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului economiei și finanțelor pentru aprobarea Metodologiei de finanțare a lucrărilor de administrare a perdelelor forestiere de protecție...... 30–31 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 HOTĂRÂRI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAȚILOR SENATUL

HOTĂRÂRE pentru acordarea încrederii Guvernului Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 22 decembrie 2008 asupra Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul , candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 22 decembrie 2008, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituția României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. — Se acordă încredere Guvernului, în componența prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din data de 22 decembrie 2008.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI ROBERTA ALMA ANASTASE MIRCEA-DAN GEOANĂ

București, 22 decembrie 2008. Nr. 31.

ANEXA Nr. 1

LISTA Guvernului României

1. Emil Boc — prim-ministru 2. — viceprim-ministru 3. — ministrul finanțelor publice 4. — ministrul administrației și internelor 5. Radu Mircea Berceanu — ministrul transporturilor și infrastructurii 6. — ministrul afacerilor externe 7. — ministrul economiei 8. — ministrul educației, cercetării și inovării 9. Vasile Blaga — ministrul dezvoltării regionale și locuinței 10. Marian Sârbu — ministrul muncii, familiei și protecției sociale 11. Mihai Stănișoară — ministrul apărării naționale 12. Cătălin Marian Predoiu — ministrul justiției și libertăților cetățenești 13. Ilie Sârbu — ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale 14. Elena Gabriela Udrea — ministrul turismului 15. — ministrul sănătății 16. — ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național 17. — ministrul mediului 18. Monica Maria Iacob-Ridzi — ministrul tineretului și sportului 19. Constantin Niță — ministrul întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri 20. — ministrul comunicațiilor și societății informaționale 21. Victor-Viorel Ponta — ministrul pentru relația cu Parlamentul MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 3

ANEXA Nr. 2 PROGRAM DE GUVERNARE 2009 — 2012

CAPITOLUL 1 • Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare și Contextul economic și financiar intern și internațional menținerea stabilității financiare: Programul de guvernare este elaborat într-un context — reducerea deficitului bugetului general consolidat de internațional caracterizat printr-o profundă criză financiară și la aproximativ 4% din PIB, în anul 2008, la maximum economică globală. 1,7% din PIB, în anul 2009; Efectele crizei financiare sunt resimțite puternic în statele — reducerea deficitului de cont curent din balanța de plăți europene dezvoltate, care se confruntă deja cu încetiniri externe la 10,5% din PIB, în anul 2009, față de 13,5% semnificative ale ritmului de creștere economică sau chiar cu din PIB, în anul 2008; recesiune economică. — asigurarea condițiilor pentru îmbunătățirea ratingului Principalele efecte ale crizei financiare și economice cu de țară. care se confruntă în prezent România sunt: • Preîntâmpinarea transformării crizei financiare într-o criză • reducerea lichidităților în sectorul financiar-bancar, economică prelungită. concomitent cu majorarea costului finanțării interne și externe; • Protejarea intereselor economice ale populației (putere de • înăsprirea condițiilor de accesare a creditelor pentru cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, populație, agenți economici, precum și pentru sectorul păstrarea locurilor de muncă), precum și asigurarea public; securității sociale. • creșterea numărului de persoane aflate în imposibilitatea • Menținerea atractivității investiționale a României în de a-și rambursa ratele și dobânda la creditele bancare; condițiile crizei, precum și valorificarea oportunităților • scăderea producției interne cu efecte negative asupra specifice contextului actual. veniturilor salariale, păstrării numărului locurilor de muncă, • Asigurarea condițiilor favorabile continuării procesului de precum și asupra profitabilității companiilor; convergență economică și de păstrare a calendarului de • scăderea ritmului de creștere a veniturilor publice, cauzată adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014. de diminuarea în general a activităților din economie (industria • Coordonarea măsurilor de ajustare la nivel național cu auto, siderurgie, neferoase, construcții, mobilă, textile etc.); strategia anticriză a Comisiei Europene. • scăderea puterii de cumpărare și a calității vieții; Principalele măsuri pentru reducerea impactului crizei • încetinirea ritmului de creștere a produsului intern brut. economice și financiare asupra economiei și grupurilor Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic și asupra vulnerabile sunt: veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea • Menținerea cotei unice de impozitare de 16% și acordarea acestora chiar pe fondul unei creșteri economice de peste 8% în de compensații și deduceri fiscale pentru persoanele cu anul 2008. venituri mici. Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest • Ajustarea cheltuielilor bugetare în vederea diminuării an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicații negative asupra deficitului bugetului general consolidat până la maximum echilibrelor macroeconomice, în special a deficitului de cont 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (față de peste 3,5% din PIB, curent, care se menține la valori ridicate — în jur de 13% din PIB. în 2008) prin: Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin — Restructurarea cheltuielilor publice în sensul diminuării Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). În perioada de creștere cheltuielilor curente. economică ridicată, politica bugetară de tip expansionist a fost și este neadecvată. 1. Reducerea graduală a cheltuielilor cu personalul din Construcția bugetară, precum și execuția aferentă anului administrația publică centrală și locală cu până la 20% față de 2008 au încurajat creșterea nejustificată a cheltuielilor cu cele înregistrate în anul 2008, prin: bunurile și serviciile în detrimentul cheltuielilor cu investițiile. — Eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din Capacitatea administrativă redusă a condus la un nivel instituțiile publice centrale și locale, existente la data de scăzut de absorbție a fondurilor structurale. 31.12.2008 (aproximativ 139.500 de posturi); Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele — Reducerea cheltuielilor care nu sunt în legătură directă cu stabilite prin Programul de convergență. performanța obținută (deplasări, prime, sporuri în bani și Situația actuală internă și internațională rămâne, în în natură, stimulente etc.) continuare, una dificilă și impune constrângeri mari de ordin 2. Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile bugetar. La acestea se adaugă dificultățile legate de necesitatea față de nivelul înregistrat în anul 2008 și instituirea unui ajustării deficitului bugetar și a celui de cont curent la valori care moratoriu pe o perioadă de 12 luni, prin care se interzice să facă posibilă finanțarea acestora. achiziționarea de bunuri și servicii, inclusiv obiecte de inventar, În acest context, noul Guvern va promova un set coerent de neesențiale pentru funcționarea la parametri optimi a instituțiilor politici macroeconomice și măsuri de ajustare, corelate cu publice. politica monetară, care să asigure o creștere economică 3. Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare sustenabilă, menținerea atractivității investiționale a României, a funcționarilor publici și elaborarea unor reglementări similare precum și o evoluție favorabilă a mediului de afaceri, a pieței pentru personalul contractual, funcționarii publici cu statut muncii și a nivelului de trai. special, cadrele didactice și personalul sanitar. 4. Raționalizarea cheltuielilor cu ajutoare și prestații sociale, CAPITOLUL 2 prin acordarea acestora numai persoanelor și familiilor aflate în Măsuri pentru reducerea impactului crizei economice situație socială precară, transparentizarea procedurilor de și financiare asupra economiei încadrare în grad de handicap, precum și eliminarea oricăror Măsurile pe termen scurt propuse în programul de guvernare măsuri care încurajează un comportament pasiv pe piața au în vedere următoarele obiective: muncii. 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

5. Raționalizare instituțională prin analizarea numărului, 7. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiției în structurii, activității și a personalului instituțiilor, indiferent de vederea garantării independenței acesteia, neimplicării modul de finanțare. politicului în actul de justiție și asigurării accesului egal al tuturor 6. Monitorizarea strictă a cheltuielilor efectuate în cadrul cetățenilor la justiție. proiectelor de investiții în infrastructură finanțate de la bugetul de 8. Descentralizarea, inclusiv financiară, a administrației stat și aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor publice prin delimitarea clară a competențelor, pe principii contractuale privind calitatea lucrărilor efectuate, a bunurilor și europene, în scopul creșterii autonomiei administrative cu a serviciilor achiziționate. respectarea principiului subsidiarității. 7. Reducerea numărului de taxe și tarife, începând cu cele 9. Asigurarea unui cadru normativ și instituțional stabil în ale căror costuri de administrare sunt superioare încasărilor scopul stimulării activității IMM-urilor și asigurării unui mediu de efective. afaceri predictibil. • Asigurarea cu prioritate, prin legea bugetului de stat pe 10. Sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv anul 2009, a sumelor necesare cofinanțării proiectelor de prin acordarea de subvenții și reabilitarea sistemului național de investiții realizate din fonduri structurale, precum și a irigații. cofinanțării programelor europene pentru agricultură și 11. Realizarea unui ritm înalt de absorbție a fondurilor dezvoltare rurală. europene și asigurarea resurselor financiare necesare pentru • Creșterea finanțării de la bugetul de stat pentru reabilitarea cofinanțarea proiectelor realizate cu acestea. termică a locuințelor și clădirilor administrației publice 12. Realizarea Programului național pentru construirea de centrale și locale, în scopul creșterii eficienței energetice. locuințe sociale și pentru tineri. • Majorarea finanțării de la bugetul de stat pentru proiectele 13. Dinamizarea și simplificarea administrației publice prin de infrastructură rurală, drumuri județene și locuințe sociale. reformarea structurilor administrative și reducerea birocrației. • Majorarea subvențiilor în agricultură și acordarea acestora 14. Dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de înaintea începerii lucrărilor agricole de primăvară. infrastructură din România, îndeosebi a celei rutiere și feroviare, • Activizarea și extinderea instrumentelor Eximbank de sprijin inclusiv pentru orașele mici și mediul rural. al producției pentru export și al exportului. 15. Asigurarea securității energetice a României și a • Majorarea capitalului CEC Bank în scopul finanțării cetățenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice proiectelor IMM-urilor. alternative. • Majorarea capitalului Fondului Național de Garantare a 16. Reforma în domeniul educației, având la bază ridicarea Creditelor pentru IMM-uri. nivelului de performanță a sistemului educațional și asigurarea • Aplicarea noilor scheme de ajutor de stat în vederea unor venituri decente pentru cei care își desfășoară activitatea stimulării activităților de producție și inovare a IMM-urilor. în cadrul acestui sistem, în conformitate cu prevederile Pactului • Modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea pentru educație. costurilor pentru energia termică în concordanță cu 17. Reforma în domeniul sanitar, având la bază necesitatea consumurile specifice reale. asigurării calității serviciilor pentru toți beneficiarii sistemului de • Modificarea coșului de preț la energia electrică și gaze asigurări de sănătate din România. naturale în vederea diminuării facturii la populație. 18. Creșterea alocațiilor de stat pentru copii. • Stabilirea unei platforme comune de soluții și planuri de 19. Dezvoltarea durabilă și reducerea decalajelor între acțiune la nivelul Guvernului, BNR, Asociației Române a dezvoltarea marilor și micilor orașe, precum și între zonele rurale Băncilor (ARB), reprezentanților organizațiilor patronale și și cele urbane dezvoltate. ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare, precum 20. Asigurarea condițiilor necesare în domeniul cercetării și pentru relansarea procesului de creditare a sectorului științifice și tehnice în vederea afirmării activității de creație și neguvernamental. inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creșterii • Promovarea Dialogului Social cu patronatele și sindicatele, competitivității produselor românești. în scopul luării celor mai bune decizii de natură 21. Relansarea turismului și a sportului ca domenii de socioeconomică, precum și încheierea de acorduri tripartite. importanță națională. 22. Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a CAPITOLUL 3 persoanelor plătite de la bugetul statului. Angajamentul pentru buna guvernare a României 23. Creșterea eficienței activității parlamentare și consolidarea Obiectivele fundamentale pe care și le asumă și promovează credibilității acestei instituții fundamentale a democrației. Guvernul României sunt: 24. Continuarea reformei sistemului electoral. 1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate, în contextul 25. Consolidarea rolului și statutului României în UE ca stat crizei economice globale. activ și implicat, capabil să își promoveze interesele în strânsă 2. Protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei cooperare cu partenerii săi europeni, ca al șaptelea stat în UE, următoare, precum și crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în ca număr al populației. mediul rural. CAPITOLUL 4 3. Protejarea și creșterea graduală a puterii de cumpărare a populației. Principiile de guvernare 4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menținerea Activitatea Guvernului se desfășoară în consonanță cu cotei unice de impozitare existente de 16% și acordarea de următoarele principii: compensații și deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri 1. Principiul atribuirii competențelor exclusiv în baza celor mici, precum și reducerea numărului de taxe și impozite. atribuite prin Constituție și legile în vigoare. 5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public 2. Principiul egalității, nediscriminării și garantării drepturilor și trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual. fundamentale. 6. Asigurarea resurselor financiare necesare susținerii 3. Principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această decentă. categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere 4. Principiul eficienței în normarea intervenției statului la principiile contributivității și solidarității. nevoile reale pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 5

5. Principiul subsidiarității pentru limitarea sferei decizionale Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, pentru a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi optimizarea serviciilor de educație timpurie. rezolvate mai eficient la nivel local. • Elaborarea și monitorizarea curriculumului și a standardelor 6. Principiul proporționalității prin limitarea conținutului și de calitate pentru educația timpurie. formei acțiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar • Formarea inițială și continuă a personalului dedicat pentru atingerea obiectivelor. educației timpurii. 7. Principiul contribuției și al solidarității în promovarea • Cuprinderea în educația timpurie a peste 80% dintre copiii progresului social. între 3—5 ani. 8. Principiul transparenței față de cetățeni și față de celelalte • Încurajarea și susținerea inițiativelor locale și a celor private instituții ale statului, ale Uniunii Europene și față de societatea civilă. pentru construirea de creșe, eficientizarea legii tichetelor de 9. Principiul integrității actului de guvernare. creșă. 10. Principiul responsabilității Guvernului României în fața • Introducerea grupei pregătitoare în învățământul Parlamentului României și a celorlalte instituții abilitate ale obligatoriu. statului, precum și în raport cu instituțiile europene, conform Învățământul preuniversitar tratatelor și angajamentelor României față de UE. • Promovarea pachetului legislativ pentru învățământul CAPITOLUL 5 preuniversitar. • Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de Educație informații la un curriculum flexibil centrat pe formarea de Educația reprezintă, pentru orice societate, vectorul competențe relevante pentru piața muncii, pentru dezvoltarea dezvoltării durabile. capacității de creație și inovare, precum și a celei de adaptare Dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității prin la situații noi. formare inițială și continuă, pentru o piață a muncii flexibilă și • Accelerarea descentralizării în contextul asigurării calității globalizată, reprezintă obiectivele majore ale programului de învățământului. guvernare. • Eliminarea abandonului școlar din învățământul obligatoriu. Economia competitivă, consolidarea democrației și • Încurajarea continuării studiilor astfel încât cel puțin 85% societatea cunoașterii impun, alături de cele 4 instrumente dintre tineri să fie absolvenți de studii liceale. cognitive care alcătuiesc tradițional alfabetizarea de bază • Creșterea proporției absolvenților în domeniile științelor (abilități de comunicare, scriere, citire și calcul matematic), exacte și al tehnologiei. dobândirea unor noi competențe: alfabetizarea digitală și • Generalizarea învățării informatizate. informațională, cultura și civilizația tehnologică, comunicarea în • Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale și din grupuri limbi moderne de largă circulație, cultura și conduita civică, vulnerabile în învățământul special sau de masă. cetățenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare • Asigurarea coerenței procedurilor de evaluare și a la situații noi, competențe antreprenoriale, lucrul în echipă, examenelor pe baza standardelor naționale adecvate ciclurilor interesul pentru dezvoltarea personală și învățarea continuă. de învățământ. Școala trebuie să construiască și să consolideze un set de • În domeniul învățământului și educației pentru minoritățile valori stabile și coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, naționale se vor avea în vedere: dreptate socială) și conduite favorabile unui stil de viață sănătos. — accesul egal la educație în toate ciclurile de Guvernarea va respecta Pactul național pentru educație și va învățământ; aplica strategia „Educație și cercetare pentru societatea — asigurarea cu manuale școlare; cunoașterii” elaborată în baza pactului național și asumată de — asigurarea condițiilor de însușire a limbii române și președinția României și sindicatele din educație. limbii materne; — promovarea interculturalității. Obiective de guvernare • Susținerea copiilor și tinerilor capabili de performanță. 1. Realizarea unui sistem educațional stabil, echitabil, eficient • Generalizarea programului „Școala de după școală”. și relevant. • Dezvoltarea învățământului din mediul rural. 2. Alocarea a 6% din PIB pentru educație. • Asigurarea serviciilor de consiliere și orientare școlară, 3. Transformarea educației timpurii în bun public. profesională și de asistență psihopedagogică. 4. Descentralizarea învățământului preuniversitar și • Eliminarea violențelor din școală și din jurul ei. creșterea autonomiei școlilor. • Asigurarea educației complementare (educație pentru 5. Introducerea unui curriculum școlar bazat pe competențe. sănătate și alimentație sănătoasă, cultură, cultură civică, 6. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanță, antreprenorială și tehnologică, prin sport etc.). concordant cu statutul cadrelor didactice în societate. Învățământul superior 7. Realizarea unui sistem legislativ care să asigure • Pregătirea de specialiști cu creativitate și capacitate de modernizarea, stabilitatea și predictibilitatea sistemului de inovare. învățământ, precum și garantarea egalității de șanse la accesul • Producerea de cunoaștere relevantă internațional prin la educație. cercetare științifică. 8. Asigurarea calității și stimularea excelenței în învățământul • Realizarea de creație culturală. superior de stat și privat. • Diseminarea cunoașterii. 9. Educația permanentă în vederea obținerii unor calificări • Formarea de specialiști în domenii relevante pentru noi, a extinderii specializării și perfecționării. societate. Direcții de acțiune • Deschiderea spre comunitate și participarea cu expertiză la stabilirea direcțiilor de dezvoltare națională. Educația timpurie • Asumarea responsabilității sociale derivate din autonomia • Susținerea de către stat a cheltuielilor cu educația timpurie. academică. • Coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educației, • Promovarea excelenței personale și instituționale pe bază Cercetării și Inovării cu cele oferite de Ministerul Sănătății și de criterii valorice validate internațional. 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

• Încurajarea repatrierii elitelor universitare românești. 4. Oferirea și garantarea accesului tuturor cetățenilor la • Evaluarea externă a tuturor instituțiilor de învățământ servicii de sănătate de înaltă calitate. superior, publice și private, în vederea asigurării calității. 5. Dezvoltarea programelor de prevenție și de depistare • Diferențierea prin legislație a universităților, în universități de precoce a bolilor. educație, de educație și cercetare și preponderent de cercetare. 6. Redresarea și dezvoltarea asistenței medicale din mediul • Întărirea autonomiei universitare în vederea creșterii calității rural. învățământului superior. 7. Creșterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul • Modernizarea managementului și conducerii universităților. sanitar. • Funcționarea efectivă a unui cod deontologic la nivelul 8. Participarea personalului sanitar la un program de fiecărei universități. educație continuă garantat de către stat. • Finanțarea multianuală a programelor de studii. 9. Asigurarea transparenței în cheltuirea banilor publici. • Susținerea învățământului de științe exacte și tehnic în Direcții de acțiune conformitate cu directivele europene. • Elaborarea unui cadru legislativ și instituțional care să • Promovarea excelenței instituționale prin programe de permită dezvoltarea sistemului sanitar românesc în finanțare competițională; interconectare cu sistemul european. • Implicarea universităților în educația permanentă pentru • Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de cuprinderea a 10% din populația activă. sănătate și creșterea gradului de implicare a administrației • Promovarea parteneriatului cu studenții. locale în managementul spitalicesc. • Dezvoltarea și diversificarea programelor de burse. • Corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma • Asigurarea mobilității studenților la nivel național și sistemului de sănătate publică. internațional. • Punerea în aplicare a unui program național de investiții • Asigurarea funcționării sistemului de credite pentru care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la finanțarea studiilor. standardele europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea • Internaționalizarea învățământului superior din România. de fonduri europene. Resurse umane • Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiționale în sistemul de sănătate și dezvoltarea parteneriatelor public- • Modernizarea formării inițiale, susținerea formării continue private. a cadrelor didactice și stabilirea de criterii relevante de evaluare • Promovarea parteneriatelor cu societatea civilă în a calității cadrelor didactice. dezvoltarea de programe pentru educație sanitară și a unui stil • Repoziționarea socială justă a cadrelor didactice prin: de viață sănătos. — salarizarea corespunzătoare; • Integrarea serviciilor sanitare în rețele complexe de — susținerea parteneriatelor școală — comunitate locală, asistență, de la medicina primară până la nivel spitalicesc. cu implicarea cadrelor didactice în susținerea • Înființarea de centre multifuncționale, în special în mediul problemelor comunităților; rural. — introducerea unor trepte profesionale de excelență • Informatizarea sistemului sanitar. acordate pe baza performanțelor obținute. • Introducerea sistemului de evaluare a performanțelor • Formarea inițială și continuă a managerilor din sistemul de manageriale la toate nivelurile. învățământ. • Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului • Profesionalizarea și depolitizarea carierei manageriale în sanitar românesc și a unui sistem de asigurare a calității educație. serviciilor medicale. Infrastructură • Elaborarea planului național de resurse umane în domeniul medical. • Dezvoltarea de campusuri școlare integrate pentru educația de bază, complementară și continuă. Susținerea asistenței medicale primare • Reabilitarea școlilor astfel încât toate unitățile de • Dezvoltarea medicinii de familie prin creșterea alocațiilor învățământ să poată obține autorizare sanitară până la din fondul de asigurări de sănătate, care va permite medicilor începerea anului școlar 2010/2011. de familie să participe la programe de supraveghere a mamei și • Construcția de grădinițe noi pentru cuprinderea integrală a copilului, de prevenție și supraveghere a bolilor cronice cu copiilor de 3—6 ani. impact în sănătatea publică. • Reorganizarea rețelei școlare și asigurarea transportului • Dotarea cabinetelor medicale cu aparatură de diagnostic și școlar. tratament, astfel încât după 4 ani să existe un nivel standard • Descentralizarea administrativă coerentă, prin stabilirea de dotare în toate cabinetele din țară. clară a obiectivelor, responsabilităților și resurselor. • Concesionarea și/sau vânzarea cabinetelor medicale de la • Construcția de cămine noi pentru circa 10.000 de studenți. stat către medicii care le dețin în administrare. • Dotarea spațiilor și laboratoarelor din învățământul superior. • Implicarea medicului de familie în asistența medicală comunitară. CAPITOLUL 6 Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate Sănătate • Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin creșterea Obiective de guvernare alocării fondurilor. • Dezvoltarea parteneriatului public-privat și atragerea 1. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației, creșterea mediului de afaceri în dezvoltarea de rețele sanitare integrate. calității vieții în condițiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană. Eficientizarea și modernizarea serviciilor spitalicești 2. Aprobarea strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor • Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de sanitare pe o perioadă de minimum 8 ani. funcționare și dotare din Uniunea Europeană. 3. Creșterea graduală a resurselor alocate, pentru asigurarea • Realizarea unei rețele de spitale de urgență regionale la unui sistem de sănătate la nivel european. standarde europene. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 7

• Îmbunătățirea managementului spitalelor prin introducerea • Stimularea creșterii calității sistemului de asistență medico- indicatorilor de performanță și de calitate a serviciilor. sanitară prin intermediul mediatorilor pentru romi și a asistenților • Îmbunătățirea sistemului de internări de scurtă durată și a comunitari. îngrijirilor la domiciliu. Dezvoltarea și susținerea sectorului privat • Dezvoltarea și extinderea externalizării serviciilor nonclinice prin parteneriate public-private. • Stimularea asigurărilor de sănătate private prin delimitarea • Dezvoltarea sistemului de finanțare pe bază de caz îngrijirilor medicale publice de cele private. rezolvat. • Susținerea și dezvoltarea parteneriatului public-privat, a • Demararea efectivă a procesului de acreditare a spitalelor privatizărilor și a managementului privat în sistemul public. astfel încât să existe „un standard de spital” care să asigure • Stimularea investițiilor private în sistemul sanitar. reguli și condiții egale pentru desfășurarea activității. CAPITOLUL 7 Dezvoltarea sistemului de urgență prespitalicesc Piața muncii • Creșterea finanțării sistemului de urgență și dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea să acopere toată Obiective de guvernare suprafața țării. 1. Echilibrarea pieței muncii și reducerea deficitelor sectoriale • Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian de forță de muncă. sau naval. 2. Creșterea gradului de flexibilizare a pieței muncii. • Introducerea sistemului de ambulanță comunitară pentru 3. Îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă a asigurarea urgențelor din teritoriu în special în zonele aflate la grupurilor defavorizate, dezvoltarea pieței muncii incluzive și mari distanțe de spitale, în cooperare cu autoritățile locale. îmbătrânirea activă. 4. Întărirea dialogului social la toate nivelurile în scopul Asistența cu medicamente a populației și politica creșterii aportului acestuia la dezvoltarea economică și socială. medicamentului Direcții de acțiune • Garantarea susținerii financiare de către stat a programelor naționale de sănătate (tuberculoză, cancer, HIV/SIDA, dializă • Creșterea gradului de ocupare de la circa 59%, în prezent, etc.). la minimum 65%, în anul 2012. • Garantarea accesibilității la medicamente compensate și • Creșterea participării la formarea profesională continuă de gratuite pentru toată perioada anului. la 2% la minimum 7% din populația în vârstă de muncă între • Compensarea în proporție de 90% din prețul de referință a 25—64 de ani; susținerea înființării și funcționării comitetelor medicamentelor pentru pensionari și persoane cu venituri mici. sectoriale. • Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, • Creșterea salariului minim brut pe economie astfel încât să studenți, gravide și lăuze. atingă 50% din salariul mediu brut pe economie până la sfârșitul • Stimularea deschiderii de farmacii și puncte farmaceutice în anului 2012. mediul rural sau zone izolate. • Creșterea salariului mediu brut nominal pe economie în • Stabilirea transparentă a prețurilor și a criteriilor de perioada 2009—2012 cu 55%. compensare funcție de eficacitate și eficiență. • Elaborarea unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici și a personalului contractual bugetar care să aibă la bază Asistența sanitară în satul românesc criterii de diferențiere și corelare a salariilor între funcții și • Stimularea folosirii de personal medical contractual pe domenii de activitate bugetară. perioadă determinată pentru asigurarea cu personal în zonele • Absorbția eficientă a resurselor financiare europene sau domeniile deficitare, plata în funcție de eficiență și de destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure finalitatea actului medical. suportul de formare profesională și ocupațională. • Creșterea stimulentelor financiare (prime de instalare și • Simplificarea procedurilor de angajare și concediere a salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele lucrătorilor, concomitent cu măsuri de securizare a locurilor de neacoperite cu asistență medicală. muncă. • Decontarea cu prioritate a rețetelor eliberate în farmaciile • Sprijinirea dialogului angajator — angajat în flexibilizarea (puncte farmaceutice) deschise în mediul rural de către casele programului de lucru, în facilitarea mobilității ocupaționale, de asigurări de sănătate. profesionale și geografice. • Dezvoltarea unei rețele de centre multifuncționale pentru • Reorganizarea agențiilor județene de ocupare și formare asistența medicală de bază. profesională. • Introducerea în programul de educație pentru sănătate în • Restructurarea centrelor de formare profesională a toate școlile din mediul rural și a unui program de prevenție și serviciului public și punerea lor în sistem de competitivitate profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentară. pentru ocupare și formare profesională. • Asigurarea caravanelor medicale (radiologie și laborator de • Stimularea, prin măsuri fiscale, a participării salariaților la analize) în zonele rurale și greu accesibile constituite din formarea profesională continuă. 15—20 unități mobile repartizate geografic. • Asigurarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele din mediul rural și din cadrul grupurilor vulnerabile. Dezvoltarea sănătății publice • Stimularea rămânerii pe piața muncii a persoanelor care au • Extinderea programului național de imunizări prin introducerea împlinit vârsta de pensionare, precum și atragerea în activitate gratuită a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE. a persoanelor pensionate apte de muncă. • Vaccinarea antigripală gratuită a copiilor, pensionarilor și a • Intensificarea procesului legislativ și de aplicare a măsurilor persoanelor cu risc. instituționale care vizează reducerea muncii la negru. • Acces universal și gratuit la servicii de planificare familială. • Redimensionarea competențelor și a atribuțiilor instituțiilor • Corelarea acțiunilor din România cu Programul Comunitar de control în scopul creșterii exigenței și responsabilității în actul în domeniul sănătății pentru perioada 2008—2013 stabilit de de control al raporturilor de muncă, precum și în ceea ce Uniunea Europeană. privește asigurarea securității și sănătății în muncă. • Asigurarea unei rețele de asistență medicală pentru elevi • Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, și studenți (cabinete medicale în școli și universități). patronatele, negocierile colective, conflictele de muncă. 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

• Revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea Protecția copilului companiilor multinaționale. • Creșterea calității vieții copilului în mediile defavorizate și respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile CAPITOLUL 8 speciale acordate copilului în dificultate; creșterea alocației de stat Asigurări sociale pentru copii, în perioada 2009—2012, la suma de minimum 200 lei. Obiective de guvernare • Creșterea numărului de creșe și includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum și încurajarea înființării 1. Asigurarea sustenabilității financiare a sistemului public de de creșe de către structurile societății civile. pensii pe baza principiilor contributivității și solidarității sociale. • Acordarea de gratuități în accesul la educația primară a 2. Eliminarea inechităților și anomaliilor care mai există în copiilor din familiile sărace, mai ales din mediul rural (uniformă, sistemul public de pensii. rechizite, transport) și din cadrul etniei rome. 3. Stimularea economisirii private prin pensiile facultative • Sprijinirea dezvoltării rețelei de servicii profesionalizate de administrate privat. îngrijire a copiilor la domiciliu. Direcții de acțiune • Stimularea structurilor societății civile pentru dezvoltarea • Atingerea unei ținte de 45% din salariul mediu brut pe activității de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecției economie a punctului de pensie, în condițiile sustenabilității drepturilor copilului. sistemului public de pensii. • Reducerea numărului de copii aflați în instituții publice sau • Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care să private prin reintegrarea lor în familia naturală și sprijinirea completeze pensia până la 350 lei lunar pentru toți pensionarii familiei extinse ca alternativă. cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanțată din bugetul Egalitatea de șanse de stat. • Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei și • Stimularea economisirii private prin pensiile facultative în structurile de reprezentare publică. administrate privat. • Diminuarea discriminărilor etnice. • Eliminarea inechităților în ceea ce privește pensiile pentru • Creșterea capacității instituționale pentru implementarea persoanele încadrate în fostele grupe de muncă I și II, precum politicilor de gen, crearea sistemului național de sprijinire și și pentru condiții speciale și deosebite de muncă, conform promovare a politicilor privind egalitatea de șanse pe piața prevederilor Legii nr. 218/2008. muncii bazate pe fondurile structurale. • Aplicarea prevederilor noii legislații privind sistemul public • Crearea și organizarea sistemului asigurărilor de de pensii pentru agricultori. dependență pentru persoanele vârstnice. • Înființarea fondului de garantare a drepturilor participanților • Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, la sistemul de pensii private și elaborarea legii de organizare și precum și a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice. funcționare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat. • Transformarea unităților medico-sociale în centre pentru • Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente. în regim ocupațional, pe structuri profesionale. • Creșterea continuă a calității vieții persoanelor cu handicap și sprijinirea familiilor aparținătoare. CAPITOLUL 9 • Sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru Familia, protecția copilului și egalitatea de șanse activarea persoanelor cu dizabilități cu potențial lucrativ în Obiective de guvernare vederea încadrării lor în muncă. • Dezvoltarea centrelor de tip rezidențial și a centrelor 1. Asigurarea condițiilor instituționale și financiare pentru alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu susținerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, psihopatologii și afecțiuni multiple, prin programe specifice. combaterea violenței în familie. • Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la suportul 2. Creșterea calității vieții copilului în mediile defavorizate și fizic, informațional și la transportul public, respectiv la accesul în respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile imobile. speciale acordate copilului în dificultate. • Creșterea eficienței structurilor instituționale și a 3. Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din personalului dedicat problematicii rome, respectiv actualizarea mediul urban și rural, al familiei și persoanelor de vârsta a treia, strategiei Guvernului în materie. al persoanelor cu dizabilități și al familiilor aparținătoare. • Eliminarea condiției discriminatorii a femeii pe piața muncii, 4. Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei și în viața social-economică, culturală și politică, prin introducerea în structurile de reprezentare publică; diminuarea discriminărilor unei reprezentări minimale a femeilor în Parlament și în primele de orice natură. două linii ierarhice ale guvernului, începând cu următorul ciclu Direcții de acțiune electoral (2012). • Aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura Familie condiții corespunzătoare în vederea adaptării la schimbările • Politici privind reconcilierea vieții de familie cu cea imediate și viitoare de pe piața muncii. profesională. • Susținerea participării active a societății civile la furnizarea • Finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul serviciilor sociale și stimularea voluntariatului. violenței în familie în vederea responsabilizării autorităților locale privind această problematică, precum și asigurării resurselor CAPITOLUL 10 financiare necesare. Tineret și sport • Dezvoltarea rețelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate. Obiective de guvernare • Înființarea de noi adăposturi pentru victimele violenței în 1. Construcția unui sistem de securitate socială activă pentru familie și de centre de asistență destinate agresorilor familiali. tineri. • Îmbunătățirea criteriilor și formelor de acordare a venitului 2. Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările minim garantat. obținute pentru a stopa exodul forței de muncă tinere și • Raționalizarea diferitelor tipuri de asistență socială acordate specializate din țară și pentru ocuparea într-un grad cât mai atât familiilor, cât și persoanelor fizice. ridicat a forței de muncă tinere. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 9

3. Dezvoltarea sportului de masă și a infrastructurii sportive. • Construirea de stadioane și de baze sportive pentru 4. Valorificarea economică a activităților sportive și creșterea disciplinele olimpice, conform cerințelor Comitetului Olimpic rolului managementului sportiv. România poate beneficia nu Internațional. numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci și în • Dezvoltarea sportului prin coordonarea activităților de plan financiar. management sportiv, marketing sportiv și cercetare. 5. Creșterea rolului educației fizice și a sportului în școli. • Înființarea unor centre moderne de recuperare sportivă. 6. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului și CAPITOLUL 11 sprijinirea sportului de performanță. Competitivitatea, mediul de afaceri și IMM-urile Direcții de acțiune Obiective de guvernare Tineret 1. Elaborarea și implementarea unei strategii integrate și • Construirea de locuințe sociale pentru tineri pe întreg transparente de valorificare a tuturor factorilor care au impact teritoriul țării, acordate inițial în regim de închiriere. asupra capacității firmelor din România de a concura pe piața • Armonizarea infrastructurii și a cadrului juridic și internă unică și pe piețele extracomunitare. instituțional intern cu legislația și directivele Uniunii Europene în 2. Accelerarea reformelor procompetitive, simplificarea și materie de tineret și sport. îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ, diminuarea • Înființarea a opt centre pentru tineret în cele opt regiuni de birocrației și a poverii fiscale. dezvoltare, cu responsabilități directe în atragerea fondurilor 3. Susținerea întreprinderilor mici și mijlocii să devină comunitare pe domeniul tineret. competitive, conform cu regulile pieței interne unice și fără a • Susținerea tinerilor din mediul rural și din familiile cu distorsiona condițiile concurențiale loiale. posibilități reduse în vederea asigurării egalității de șanse. 4. Promovarea unui mediu concurențial corect, prevenirea și • Stabilirea de parteneriate strategice împreună cu Agenția limitarea extinderii practicilor anticoncurențiale. Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și cu unitățile de 5. Stimularea dezvoltării pieței de capital, cu reguli corecte și învățământ mediu și superior. transparente. • Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei și Direcții de acțiune Protecției Sociale în vederea transformării centrelor regionale • Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care să permită de formare profesională a adulților (CRFPA) în centre județene planificarea activităților operatorilor economici. cu același specific (CJFPA), cu o mai mare orientare către • Completarea legislației cu noi scheme privind acordarea formarea persoanelor tinere. ajutorului de stat. • Crearea bazei de date la nivel național cu locurile de muncă • Reducerea semnificativă a birocrației și parafiscalității, disponibile din România. eliminarea barierelor administrative. • Reabilitarea taberelor școlare și adaptarea lor la • Stimularea dezvoltării unei noi culturi a calității prin standardele UE, în fiecare județ, prin parteneriate public-private. organizarea coerentă a supravegherii de piață, funcționarea infrastructurilor calității și protecția consumatorului. Sport • Susținerea financiară de către stat a „polilor de competitivitate”. • Elaborarea strategiei naționale și a unei noi legi în domeniul • Dezvoltarea capacității competitive a sectorului IMM-urilor sportului, armonizată cu prevederile UE în materie. și încurajarea capitalului autohton. • Implicarea și cointeresarea autorităților administrației • Îmbunătățirea accesului IMM la finanțare prin programe cu publice locale în crearea, modernizarea și dezvoltarea bazei sprijin financiar extern și/sau de la bugetul de stat. materiale, precum și a structurilor sportive din plan local și • Elaborarea și finanțarea unui program național destinat județean. stimulării spiritului întreprinzător, al implementării de noi • Inventarierea și clarificarea problemelor de proprietate în tehnologii, al inovării ca sursă majoră de dezvoltare economică. legătură cu infrastructura sportivă existentă, intabularea • Îmbunătățirea accesului la proprietatea intelectuală în proprietăților de tip public național și public local. vederea creșterii competitivității IMM-urilor și stimularea • Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor transferului tehnologic transnațional. Elaborarea și finanțarea sportive și dezvoltarea componentei de marketing a activității unui program național de susținere a micilor meșteșugari în asociațiilor și a cluburilor sportive. promovarea produselor și conservarea tradițiilor autohtone. • Organizarea de întreceri sportive, susținute și cofinanțate • Stimularea exporturilor de produse cu grad înalt de de Guvernul României. prelucrare și a accesului IMM-urilor pe piețele externe. • Reorganizarea și adaptarea sistemului sportiv pentru • Îmbunătățirea modalităților de efectuare și corelare a persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii activităților de inspecție și control economic prin evitarea de persoane către această disciplină. paralelismelor și crearea actului unic de control. • Sprijinirea creării de departamente specializate în cadrul • Depășirea dificultăților în luarea și asumarea unor decizii universităților publice în domeniul concurenței, promovarea formării cu privire la eficiența economică a activităților sportive prin profesionale continue și sprijinirea sectorului neguvernamental schimburi de experiență între instituțiile abilitate din țara noastră specializat în promovarea culturii concurențiale în mediul de și din celelalte state cu o puternică tradiție în domeniul afaceri. managementului sportiv. • Garantarea integrității în relația cu toți participanții la piață, • Introducerea unui număr de minimum trei ore de sport pe precum și cu alte instituții sau organizații care supraveghează săptămână în programa școlară și garantarea accesului tuturor sau operează pe piața de capital. copiilor apți pentru acest gen de activitate la orele de educație • Consolidarea pieței de capital prin crearea unei piețe fizică, în conformitate cu normele UE. competitive în regiune prin: creșterea volumului activității de • Asigurarea unei traiectorii de tip „dublă carieră” sportivilor investire, diversificarea instrumentelor financiare, atragerea de de performanță, prin asigurarea educației și calificării într-o altă noi participanți pe piață, crearea unei culturi investiționale pe profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini piața de capital. reintegrarea lor în societate. • Scăderea costurilor de operare pe piața de capital. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

• Încurajarea emitenților de a se finanța prin intermediul pieței 2. Asigurarea coerenței și continuității lucrărilor de de capital și menținerea unui dialog permanent cu reprezentanții infrastructură pe termen lung prin promovarea PACTULUI societăților comerciale sau autoritățile administrației publice NAȚIONAL „AUTOSTRĂZILE ROMÂNIEI”. locale pentru promovarea acestor demersuri. 3. Reducerea constantă a numărului de victime din • Consolidarea activității de supraveghere și control și accidentele de circulație. protejarea investitorilor prin: 4. Mărirea perioadei de garanție la lucrările realizate pentru — creșterea semnificativă a gradului de transparență a îmbunătățirea infrastructurii de transport. emitenților admiși la tranzacționare pe o piață reglementată; 5. Refacerea rețelei de drumuri naționale la un nivel calitativ — asigurarea condițiilor necesare instituirii unei protecții și a european, până în anul 2012. unui tratament echitabil aplicabile tuturor acționarilor; 6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare coordonate cu cea — creșterea responsabilităților și a funcțiilor organelor de rutieră, în conformitate cu cerințele europene. conducere ale emitenților, în special ale consiliilor de 7. Asigurarea legăturilor între marile orașe cu trenuri intercity. administrație; 8. Creșterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferată în — creșterea protecției acționarilor minoritari prin inițiative medie cu 25% și reducerea timpului de circulație cu 50% față legislative care să clarifice procedurile de delistare. de cel actual la trenurile de călători și marfă, precum și • Dezvoltarea culturii pieței de capital pentru a dubla numărul eliminarea staționării trenurilor în frontieră. de investitori activi până în 2012. 9. Înnoirea și modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea stațiilor de cale ferată pentru creșterea CAPITOLUL 12 gradului de confort oferit publicului călător. Cercetarea științifică, dezvoltarea și inovarea 10. Asigurarea transportului portauto pe calea ferată pentru distanțe lungi. Obiective de guvernare 11. Crearea unei infrastructuri adecvate în porturile fluviale 1. Susținerea domeniilor de vârf cu potențial pentru pentru a face față cerințelor de exploatare la nivel european. performanță. 12. Dezvoltarea capacității feroviare în zona fluvio-maritimă 2. Sporirea numărului de cercetători cu rezultate științifice de a Portului Constanța. 13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în zonele cu nivel internațional. activitate economică importantă. 3. Creșterea atractivității carierelor științifice și promovarea tinerilor cercetători. Direcții de acțiune 4. Încurajarea parteneriatelor și a repatrierii diasporei Transport rutier științifice românești. 5. Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în • Reorganizarea activității de construcție și întreținere a mod funcțional. infrastructurii de transport rutier prin înființarea Companiei 6. Integrarea cercetării științifice în mediul economic și social. Naționale de Autostrăzi și a Companiei Naționale de Drumuri. 7. Întărirea capacității instituționale și personale pentru • Modificarea legislației privind modalitățile și condițiile de atragerea de fonduri internaționale, publice și private. participare la licitațiile pentru lucrările necesare îmbunătățirii 8. Promovarea performanțelor științei în rândurile publicului larg. infrastructurii de transport, eliminând principiul „cel mai mic preț câștigă”, care s-a dovedit păgubos și introducând respectarea Direcții de acțiune termenelor parțiale drept condiție de reziliere unilaterală a • Creșterea finanțării cercetării-dezvoltării, inclusiv din mediul contractului. privat, concomitent cu majorarea finanțării publice la nivelul de • Modificarea legislației privind contestațiile la adjudecarea 1% din PIB în 2012. lucrărilor privind infrastructura de transport prin introducerea • Alocarea resurselor prin competiție exclusiv în funcție de unei taxe de contestare ce se pierde în cazul respingerii criteriile de calitate științifică. Evaluările instituțiilor, persoanelor contestației. și proiectelor vor fi făcute exclusiv în baza unor criterii • Modificarea legislației privind obținerea diverselor avize internațional recunoscute. pentru lucrările necesare îmbunătățirii infrastructurii de transport • Introducerea unor politici de resurse umane dinamice și astfel încât să se reducă numărul acestora și durata obținerii. competitive. • Instituirea unor taxe echitabile pentru utilizarea • Accesul la posturi sau competiții exclusiv pe bază de infrastructurii conform principiului „plătești cât și cum folosești”. performanță profesională. • Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au • Finanțarea multianuală a proiectelor de cercetare, în acord respectat anumite prevederi contractuale (prețul, calitatea, cu practicile europene. termenul de finalizare) în vederea depunctării lor la licitații. • Facilitarea utilizării fondurilor câștigate pe bază de Autostrăzi competiție, inclusiv punerea în practică a principiului „finanțarea • Realizarea PACTULUI NAȚIONAL „AUTOSTRĂZILE urmează cercetătorul”. ROMÂNIEI” pentru asigurarea coerenței și continuității în • Stimularea investițiilor private în cercetare-dezvoltare. finanțarea construcției de autostrăzi. • Punerea în practică a unui plan de acțiune de lungă durată • Finalizarea coridorului IV paneuropean Nădlac—Constanța privind popularizarea științei și tehnicii către publicul larg, (total 855 km) la nivel de autostradă până în anul 2012, cu inclusiv pe canale media. excepția tronsonului Sibiu—Pitești (120 km) ce va fi realizat prin • Raționalizarea instituțională a sistemului. concesiune cu finalizare în 2013—2014. • Finalizarea porțiunii între Borș și Târgu Mureș (254 de km), CAPITOLUL 13 din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca porțiunea Infrastructura de transport între Târgu Mureș și Brașov (161 km) să fie finalizată în 2013—2014. Obiective de guvernare • Finalizarea tronsonului de autostradă București — Comarnic 1. Interconectarea și interoperabilitatea rețelei de drumuri din (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic — Brașov (56 km) să România cu rețeaua de drumuri europeană. fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2013—2014. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 11

• Realizarea conexiunilor dintre autostrăzile A1 și A2, prin Brașov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin împărțirea în realizarea la nivel de autostradă a centurii de tranzit a sectoare scurte. Bucureștiului, porțiunea de nord până în anul 2012 și porțiunea • Finalizarea proiectării lucrărilor de modernizare a de sud până în anul 2014. Coridorului IX paneuropean până la sfârșitul anului 2009 și • Completarea și lărgirea la 4 benzi, până în anul 2011, a începerea lucrărilor de modernizare în anul 2010(Giurgiu — porțiunii de nord (A1- Otopeni — A2) din centura periurbană București — Suceava — Vadu Siret). București (existentă) și finalizarea, până în anul 2013, a porțiunii • Electrificarea și dublarea liniei principale Cluj — Oradea și de sud. a magistralei Iași — Tecuci. • Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Ploiești — Buzău — • Reanalizarea lucrărilor la liniile Râmnicu Vâlcea — Vâlcele Focșani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean și la și București — Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundații. autostrada Focșani — Săbăoani (140 km). • Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin • Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Târgu Mureș — introducerea plății pe vagon față de plata pe tren existentă în Iași (300 km) și la Autostrada Sudului București — Alexandria — prezent. Craiova (170 km). • Introducerea TUI diferențiat pe magistrale și linii principale • Începerea lucrărilor în 2012 la autostrada Lugoj — față de linii secundare respectiv vagoane marfă — vagoane Caransebeș — Orșova — Drobeta-Turnu Severin — Craiova — călători. Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B. • Reducerea TUI cu până la 25% pentru trenurile de marfă cu • Construirea unui pod peste Canalul Dunăre — Marea circulație permanentă și instituirea TUI preferențial pentru Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale). și centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanța. • Reconstrucția Gării de Nord București prin transformarea • Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri zonelor adiacente în centru comercial; lucrările vor fi scoase la la coridorul paneuropean IX Focșani — Albița. licitație internațională pentru parteneriat public—privat. Drumuri Naționale • Reabilitarea gărilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timișoara, Iași, • Asigurarea, până în anul 2012, a capacității portante de Craiova, Constanța, Galați, inclusiv dezvoltarea lor în complexe 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene. comerciale; lucrările vor fi realizate prin parteneriat public privat. • Realizarea Programului Național Centuri Ocolitoare astfel: • Continuarea procesului de modernizare de telecomenzi și — cu finanțare de la bugetul de stat: Ploiești Vest, Cluj semnalizare feroviară pentru coridoarele IV și IX paneuropene Est și Sud, Oradea, Iași, Suceava, Satu Mare, Alba de mare viteză (160 km/h). Iulia, Teiuș, Aiud, Turda, Bistrița, Zalău, Aleșd, • Înnoirea și modernizarea parcului de material rulant pentru Râmnicu Vâlcea, Timișoara, Bârlad, Arad, Roman, transportul de călători prin: achiziția a 100 de rame electrice noi, Slatina, Sighetul Marmației, Galați, Focșani; achiziția a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa — cu finanțare B.I.R.D.: Brașov, Bacău, Târgu Mureș, 700 de vagoane și a 300 de locomotive din parcul existent. Reghin; • Continuarea programului de achiziții automotoare diesel tip — cu finanțare JBIC: Centura Timișoara; „Săgeata Albastră” cu încă 50 de unități. — cu finanțare ISPA: Adunații Copăceni, Sibiu (lucrările • Asigurarea subvenției la nivelul necesar pentru transportul rămase), Deva și Orăștie (la standard de autostradă), public de călători pe calea ferată conform practicilor europene. Lugoj, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domașnea; • Finalizarea până în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai — — cu finanțare FEDR: Sebeș, Alexandria — Caracal, Dej, Laromet (3,1 km — 2 stații). Filiași, Târgu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budești, • Începerea lucrărilor la linia 5 de metrou: Ghencea — Fălticeni, Buftea, Pucioasa, Târgu Jiu, Mihăilești. Drumul Taberei — Eroilor — Universitate — Pantelimon cu • Refacerea a 5000 de km de drumuri naționale la nivel finalizarea primului tronson Ghencea — Eroilor până în 2012. calitativ european. • Achiziționarea a încă 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru • Inițierea demersurilor pentru realizarea podului peste modernizarea parcului de vagoane de metrou. Dunăre la Turnu Măgurele—Nicopole și conectivitatea cu • Modernizarea instalațiilor de siguranță a circulației și de Autostrada Sudului. ventilație de la metrou, componente ale sistemului de protecție • Refacerea a 10000 de km de drumuri județene prin în cazuri speciale. colaborarea Ministerului Infrastructurii și Transporturilor cu • Deschiderea unei stații de transfer RO-LA în sudul consiliile județene. municipiului București pentru preluarea traficului rutier de marfă • Reconstrucția zonelor cu risc ridicat de accidente pentru ce intră în țară prin Vama Giurgiu. eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutieră. Transport naval • Unificarea activităților de control în trafic ale Registrului • Implementarea proiectului privind îmbunătățirea condițiilor Auto Român, Autorității Rutiere Române, Companiei Naționale de navigație pe Dunăre pe sectorul Călărași — Brăila. de Autostrăzi, Companiei Naționale de Drumuri, în cadrul • Consolidarea malurilor și modernizarea instalațiilor la Inspectoratului de Control în Transportul Rutier, care va lucra Canalul Dunăre — Marea Neagră și Poarta Albă — Midia împreună cu Poliția Rutieră. Năvodari. • Înființarea Biroului Național de Siguranță Rutieră ce va cuprinde un serviciu Info Trafic și un post de Radio Trafic. • Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River • Eliberarea de autorizații rutiere gratuite de tranzit sau de Information System) de urmărire și dirijare a traficului fluvial de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizează tehnologia nave și mărfuri pe sectorul românesc al Dunării și construcția RO-LA sau feribot. centrului de editare a hărții electronice a Dunării și de colectare a datelor pentru sistemul RORIS. Transport feroviar • Elaborarea legislației pentru implementarea programului • Finalizarea până în anul 2009 a lucrărilor de modernizare Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe căile a tronsonului de cale ferată București — Constanța și până în navigabile interioare (NAIADES). anul 2011 a tronsonului Câmpina — Brașov, porțiuni din • Sporirea capacității de operare a mărfurilor prin construirea coridorul IV paneuropean. molului 3 în portul Constanța Sud Agigea. • Devansarea termenului de finalizare a lucrărilor de • Implementarea proiectului „Apărări de maluri pe Canalul modernizare, din anul 2013 în anul 2012, a tronsonului Curtici — Sulina”. 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

• Prelungirea digului de larg al Portului Constanța pentru Internetului de bandă largă ca principal suport de transmisie și asigurarea condițiilor optime de operare și staționare a navelor convergență. la cheu în Constanța Sud — Agigea. • Realizarea unei platforme informaționale naționale care • Simplificarea formalităților de control al navelor fluviale. să pună într-o corespondență dinamică și directă informațiile • Îmbunătățirea condițiilor tehnice și a eficienței liniei de referitoare la cetățenii, firme și proprietăți imobiliare. feribot Constanța—Poti/Batumi. • Continuarea și extinderea proiectului „Economia bazată pe Transport aerian cunoaștere”, finanțat de Banca Mondială, prin creșterea numărului de localități rurale care au acces la rețeaua de • Asigurarea unui management competitiv prin înființarea comunicații de bandă largă. Companiei Naționale Aeroportuare București (Otopeni și • Dezvoltarea și asimilarea de standarde, norme și metodologii, Băneasa) și a Companiei Naționale Aeroportuare Banat precum și dezvoltarea și întreținerea nomenclatoarelor de interes (Timișoara — Arad). general care să asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, • Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul implementarea și operarea serviciilor publice informatizate, prin Internațional Henri Coandă București pentru atingerea unei care se vor asigura interoperabilitatea și interactivitatea acestora. capacități de 5 milioane de pasageri pe an. • Construirea unor „orașe ale societății informaționale”, ca • Acordarea de sprijin tehnic și financiar pentru aeroporturile modele-pilot pentru testarea utilizării TIC în toate activitățile care deservesc zone cu potențial economic ridicat (Suceava, economice, sociale și culturale ale comunității prin organizarea Iași, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea). unei competiții naționale în vederea obținerii de fonduri • Acordarea de asistență tehnică autorităților locale din (naționale, europene, locale și private). județele Brașov, Alba, Galați, Brăila și Bistrița pentru construirea • Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu de noi aeroporturi. mobilitate), date și imagini (inclusiv televiziune digitală) pentru • Creșterea eficienței activității Companiei TAROM pentru cetățenii României. consolidarea poziției de membru în alianța Sky Team, în • Realizarea unei platforme naționale pentru informare și vederea listării la bursă și privatizării. acțiune, în caz de dezastre, care să asigure intervenția rapidă • Consolidarea poziției regiei autonome ROMATSA în cadrul și specializată a autorităților. programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc • Susținerea dezvoltării infrastructurii TIC în învățământul multifuncțional de dirijare a traficului aerian împreună cu public de toate nivelele și asigurarea șanselor egale la informare Bulgaria. pentru toți copiii școlari din România. • Separarea funcției de supervizare a activității de aviație în • Susținerea dezvoltării și utilizării de conținut informatic general de activitățile de furnizare de servicii în cadrul Autorității dedicat pentru toate materiile de învățământ în cadrul procesului Aeronautice Române. de educație publică. • Asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la CAPITOLUL 14 informațiile medicale personale pentru serviciile medicale, Societatea informațională oriunde și oricând pe teritoriul României. Obiective de guvernare • Promovarea pe scară largă a mecanismelor electronice de plată. 1. Creșterea gradului de acces al populației la serviciile • Promovarea interacțiunii autorităților publice cu cetățenii și publice informatizate la un nivel de 20%. mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare. 2. Creșterea la 45% a procentului locuințelor cu acces la • Promovarea schimbului electronic de documente, astfel Internet. încât acesta să devină principalul mijloc de transmitere a 3. Creșterea la 60% a procentului firmelor care utilizează informației în administrația publică. Internetul ca principal mijloc de interacțiune cu instituțiile statului. 4. Extinderea numărului de localități rurale care au acces la CAPITOLUL 15 rețele de comunicații de bandă largă. Agricultură și dezvoltare rurală 5. Crearea condițiilor pentru realizarea unui stat funcțional, modern, performant și interactiv, prin regândirea proceselor și Obiective de guvernare procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării 1. Asigurarea securității alimentare a țării prin creșterea tehnologiei informației și comunicațiilor. producției agricole. 6. Redefinirea, implementarea și asigurarea mecanismelor 2. Creșterea exportului de produse agroalimentare și de funcționare ale Serviciului Universal de acces la mijloacele echilibrarea balanței comerciale agricole. de comunicare și informare. 3. Susținerea financiară și fiscală a agriculturii prin programe Direcții de acțiune multianuale. • Crearea unui cadru instituțional și legal coerent pentru 4. Eficientizarea structurilor de piață agricole și agroalimentare. dezvoltarea societății informaționale. 5. Accelerarea procesului de dezvoltare rurală. • Promovarea experienței și propunerilor românești în 6. Modernizarea și extinderea sistemului de îmbunătățiri domeniul reglementărilor în instituțiile europene, precum și funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice. transferul experienței spre țări ce urmează calea integrării 7. Extinderea suprafețelor de păduri în România și europene. dezvoltarea pisciculturii. • Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona 8. Susținerea cercetării agricole și formării profesionale. sud-est europeană pentru crearea unei piețe puternice de 9. Reforma structurilor administrative cu atribuții în domeniul Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC). agriculturii. • Cooperarea cu alte autorități pentru introducerea de Direcții de acțiune prevederi referitoare la infrastructura de comunicații în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire și în Asigurarea securității alimentare a țării prin creșterea alte categorii de standarde. producției agricole • Susținerea neutralității tehnologice în dezvoltarea • Specializarea producției agricole și aplicarea de politici infrastructurii de comunicații naționale și încurajarea dezvoltării diferențiate pe tipuri de ferme și zone de favorabilitate. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 13

• Stimularea comasării voluntare a terenurilor și a exploatării • Crearea unui sistem unitar de accesare și garantare a lor eficiente. creditelor pentru producție și a creditelor pentru investiții. • Sprijinirea creării de ferme comerciale moderne, de unități Eficientizarea structurilor de piață agricole și agroalimentare de industrie alimentară și creșterea competitivității acestora. • Promovarea produselor cu randamente și calitate ridicată • Organizarea piețelor agricole și alimentare în baza obținute prin extinderea producțiilor ecologice. reglementărilor europene: • Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei și creșterea ponderii — stimularea organizării asociațiilor profesionale, acesteia în totalul producției agricole, îmbunătățirea pășunilor, a facilitarea accesului grupurilor de producători la pomiculturii, legumiculturii și viticulturii — sectoare mult rămase comerțul organizat, stimularea piețelor locale de în urmă. vânzare directă de la producător; • Stimularea integrării producției vegetale cu cea animală — stimularea comerțului prin bursa cerealelor; — reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, pentru obținerea unui spor de producție substanțial, care să astfel încât acestea să fie funcționale și tranzacționabile; asigure consumul intern și reducerea importurilor pe fiecare — atragerea băncilor private în finanțarea fermierilor pe produs în parte. baza acestor certificate și a garanției cu terenuri • Ameliorarea raselor de bovine cu sprijin din partea statului agricole. în vederea obținerii producțiilor de carne și lapte. • Agrearea unui moratoriu pentru menținerea prețurilor • Stimularea prin programe economice speciale a zonei alimentelor de bază în limite rezonabile, inclusiv prin aplicarea montane, Deltei Dunării și a altor zone defavorizate. codului de bune practici pentru comerțul cu produse • Aplicarea unui program de monitorizare a calității agroalimentare încheiat cu marile rețele de magazine. alimentelor, conform normelor specifice. • Luarea de măsuri pentru consolidarea pieței funciare și • Exercitarea unui control sanitar-veterinar și fitosanitar în transformarea terenului într-un bun valoric prin: conformitate cu reglementările stabilite cu autoritățile — finalizarea retrocedărilor și a reformei proprietății corespondente din Uniunea Europeană. funciare, inclusiv a celor din administrarea domeniilor Creșterea exporturilor de produse agroalimentare și statului; echilibrarea balanței comerciale agricole — privatizarea terenurilor rămase după această acțiune, • Măsuri de susținere a politicilor de marketing ale justa despăgubire și la timp în cazurile obiective în producătorilor autohtoni pentru piețele externe. care retrocedarea nu se poate face în natură; • Crearea unui sistem informatic eficient referitor la piața — introducerea cadastrului unitar și subvenționarea externă accesibil producătorilor români. taxelor notariale în vederea încheierii procesului de • Acordarea de sprijin financiar pentru susținerea și identificare a parcelelor; promovarea brandurilor românești. — intabularea tuturor suprafețelor agricole și forestiere, • Sprijinirea asocierii întreprinzătorilor autohtoni și afilierea inclusiv a celor rezultate din ieșirea din indiviziune; lor la structuri din afara țării. — emiterea în regim de urgență a reglementărilor privind • Susținerea promovării produselor tradiționale românești condițiile de expropriere pentru lucrările de interes pentru export. național; — dublarea rentei viagere pentru cei care arendează Susținerea financiară și fiscală a agriculturii prin terenurile și majorarea la 150 euro/ha pentru programe și bugete multianuale înstrăinarea terenului. • Aplicarea de scheme eficiente de finanțare a agriculturii Accelerarea procesului de dezvoltare rurală pentru absorbția integrală a fondurilor europene și asigurarea cofinanțării de la bugetul de stat, prin proiecte tip „Fermierul” și • Refacerea și dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv „Sapardul românesc”. drumuri, apă, canalizare și gestionare a deșeurilor. • Înființarea fermelor agricole comerciale, precum și • Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea realizarea proiectelor în agroturism, restructurarea fermelor de de cabinete pentru medici de familie și acordarea de stimulente subzistență și instalarea tinerilor fermieri. pentru a se stabili în mediul rural. • Reducerea accizei la motorină pentru lucrările agricole la • Stimularea diversificării activităților economice, altele decât pragul minim din UE, de 21 euro/tonă, concomitent cu instituirea cele agricole, și a serviciilor din mediul rural. • Susținerea construirii de spații de depozitare (silozuri pentru de măsuri care să prevină și să sancționeze schimbarea produse agricole). destinației. • Susținerea instalării tinerilor fermieri în mediul rural. • Creșterea subvenției, din resurse proprii, pentru domeniile • Renovarea satelor și conservarea tradițiilor și obiceiurilor prioritare, la un nivel similar cu celelalte țări ale UE, până la locale. momentul de convergență cu programul european de subvenție. • Stimularea activităților de turism specializat în mediul rural. • Promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii • Reabilitarea, întreținerea și promovarea siturilor naturale și care produc total sau parțial pentru piață. istorice. • Subvenționarea semințelor selecționate, a materialului • Program pentru adaptarea forței de muncă și a săditor și a materialului seminal genetic ameliorat. administrației publice de la sate la schimbările actuale, pentru • Acordarea de subvenții pentru îmbunătățirea calității instruirea în meserii tradiționale și servicii și modernizarea materialului genetic folosit pentru reproducere în domeniul administrației publice locale finanțate din Fondul Social zootehniei. European. • Nivelul mediu al subvențiilor pentru toate tipurile de sprijin acordate sectorului agricol va fi anual de 1.500 lei/hectar. Modernizarea și extinderea sistemului de îmbunătățiri • Revizuirea Legii nr. 381/2002 privind acordarea funciare, adaptarea agriculturii la schimbările climatice despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, în • Elaborarea unui program național de îmbunătățiri funciare: vederea accelerării acordării acestora, precum și reglementarea — intervenții pentru situații de forță majoră; relațiilor cu societățile de asigurare. — regândirea unor sisteme de irigații cu orientarea • Suportarea de la buget a costurilor de marcare și identificare acestora spre sistemul de udare gravitațională, a animalelor, precum și a tratamentelor antiepizootice. folosind potențialul hidroenergetic al țării; 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

— asigurarea sursei de irigat până la stațiile de distribuție. proiectelor locale și regionale, evaluarea resurselor locale • Repararea și punerea în funcțiune a sistemului de irigații umane, fizice, naturale, economice, financiare etc. pentru o suprafață de 1,5 milioane ha. • Dezvoltarea corelată a zonelor urbane și rurale prin • Reabilitarea digurilor de la Dunăre, întreținerea și repararea cooperare între autoritățile locale, județene, consiliile regionale amenajărilor de desecări-drenaj și a celor de combatere a și agențiile de dezvoltare regională pentru a integra planurile de eroziunii solului. dezvoltare locală în cele regionale și monitorizarea • Folosirea mai eficientă a îngrășămintelor, pentru a implementării acestora. îmbunătăți gradul de utilizare a acestora și a reduce impactul • Promovarea parteneriatului public-privat în scopul asupra mediului. diminuării dezechilibrelor regionale. • Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea • Elaborarea unui set de criterii de analiză și evaluare a potențialului productiv al terenurilor. autorităților administrației publice locale în vederea identificării și reducerii dezechilibrelor dintre acestea, prin sprijinirea absorbției Extinderea suprafețelor de păduri în România și fondurilor structurale, alocării schemei de ajutor de stat etc. dezvoltarea pisciculturii • Asigurarea, pentru autoritățile administrației publice locale, • Stoparea declinului suprafețelor împădurite și extinderea de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregătirii și cofinanțării suprafeței de păduri la 30% din suprafața României, în următorii proiectelor. 4 ani. • Intensificarea cooperării transfrontaliere și transnaționale la • Împădurirea terenurilor cu potențial agricol redus și crearea nivelul regiunilor și stimularea dezvoltării unor proiecte de perdele forestiere de protecție pe 5% din suprafețele agricole interregionale în domeniul infrastructurii, amenajării teritoriului din zonele expuse secetei și deșertificării. și lucrărilor hidrografice, cu predilecție prin accesarea fondurilor • Împiedicarea despăduririlor și tăierii ilegale de masă europene. lemnoasă prin adoptarea de urgență a unui pachet legislativ • Dezvoltarea resursei umane și punerea în valoare a pentru reducerea tăierii ilegale de masă lemnoasă și înființarea potențialului de cooperare cu sectorul privat și cu sistemul unei unități pentru paza pădurilor și a parcurilor naturale. educațional local. • Adaptarea la nevoile interne a Programului pentru pescuit • Folosirea experienței instituțiilor bancare europene în și acvacultură. pregătirea proiectelor prin utilizarea în mai mare măsură a inițiativelor comunitare cunoscute ca „cele trei inițiative J”: Susținerea cercetării agricole și formării profesionale JASPERS — Asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în • Aplicarea Programului național de cercetare-dezvoltare regiunile Europei; JEREMIE — Resurse europene comune agricolă, împreună cu partenerii implicați, în jurul unor obiective pentru microîntreprinderi și întreprinderi mijlocii; JESSICA — comune: productivitate, calitate, rezistență la secetă, boli, Sprijin european comun pentru investiții durabile în zonele dăunători etc. urbane. • Gestionarea programelor de cercetare și inovare pe bază • Adaptarea legislației specifice în scopul mobilizării de rezultate, pentru dezvoltarea durabilă a sectoarelor potențialului bancar și al fondurilor de garantare pentru a sprijini agroindustriale și silvice. programele de dezvoltare atât din punct de vedere financiar, cât • Reconversia profesională a populației din mediul rural, în și al expertizei în management. meserii conexe spațiului rural. • Adaptarea procesului de învățământ profesional și mediu CAPITOLUL 17 agricol la nevoile agriculturii și subordonarea acestuia Turism ministerului de specialitate. Obiective de guvernare Reforma administrativă a agriculturii 1. Asigurarea condițiilor pentru realizarea unui turism atractiv • Descentralizarea administrației agricole și reorganizarea și competitiv la nivel internațional — prioritate strategică a structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii pe principiile dezvoltării României pe termen lung. Politicii Agricole Comune. 2. Crearea și modernizarea infrastructurii de turism pentru • Înființarea camerelor agricole și crearea caselor de credit valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor rural. turistice prin parteneriat între ministere și autorități locale. • Creșterea gradului de profesionalizare a structurilor de 3. Conservarea și reabilitarea obiectivelor turistice care fac administrare a fondurilor UE, pentru a asigura absorbția lor parte din patrimoniul cultural universal și național și integrală. modernizarea infrastructurii conexe. 4. Dezvoltarea turistică adaptată la specificul regional și la CAPITOLUL 16 cererea de servicii turistice de masă și de nișă, la standarde Politica de dezvoltare regională calitative competitive. 5. Promovarea României ca destinație turistică prin campanii Obiective de guvernare eficiente de brand și marketing turistic. 1. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea creșterii competitivității și prin revitalizarea zonelor Direcții de acțiune defavorizate. • Restructurarea instituțională și înființarea unei organizații 2. Dezvoltarea echilibrată regională prin corelarea politicilor specializate pentru politica de marketing în turism. publice naționale de dezvoltare sectorială cu politicile publice de • Asigurarea cadrului legislativ simplificat și eficient al dezvoltare locală: infrastructură și transporturi, creșterea ocupării turismului în vederea stimulării investițiilor în domeniu și a forței de muncă, dezvoltare rurală, educație și sănătate, mediu. extinderii sezonului turistic. • Elaborarea programului multianual de promovare a Direcții de acțiune turismului românesc. • Elaborarea unui cadru normativ procedural care să • Aplicarea unui nou sistem de autorizare a facilităților de definească componentele diferitelor nivele de decizie strategică, cazare. identificarea, antrenarea și solidarizarea actorilor locali pe o • Lansarea Programului de dezvoltare zonală a turismului, bază partenerială pentru sprijinirea și realizarea efectivă a coordonat cu programele susținute de autoritățile locale. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 15

• Înființarea de parcuri turistice. • Optimizarea capacităților de producție existente în funcție • Reducerea numărului de formalități și taxe. de: gradul de uzură a instalațiilor, facilități existente, integrarea • Dezvoltarea turismului rural și acordarea de facilități fiscale acestora în sistemul energetic european, costuri de mentenanță pentru promovarea turismului. și investiții. • Elaborarea de planuri specifice de acțiune pentru turismul • Protejarea consumatorilor vulnerabili printr-o legislație regional, pe litoralul românesc, în Delta Dunării, turismul montan adecvată. etc., respectiv pentru turismul de afaceri, ecumenic, medical, • Susținerea industriei românești din domeniul energetic și balnear, cultural etc. participarea cercetării, proiectării și a mediului de afaceri • Creșterea gradului de accesibilitate a pachetelor de servicii autohton în proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin turistice pentru pensionari, studenți, elevi și adulți activi cu facilități care să nu afecteze mediul concurențial. venituri modeste. • Stimularea cercetării pentru realizarea tehnologiilor • Dezvoltarea sistemului de învățământ vocațional turistic necesare atingerii obiectivelor prevăzute a fi atinse prin astfel încât să corespundă cerințelor pieței. programul „20/20/20”. • Finalizarea unităților nucleare 3 și 4 de la CNE Cernavodă. CAPITOLUL 18 • Finalizarea proiectelor hidro aflate în diverse faze de Energie și resurse minerale execuție din surse financiare proprii, precum și în parteneriat public-privat. Obiectivul strategic • Promovarea cogenerării de înaltă eficiență și eficientizarea Asigurarea securității energetice a țării, bazată pe un sistem sistemelor de termoficare existente. eficient de aprovizionare, producere, transport și distribuție, care • Creșterea rolului autorităților locale în soluționarea noilor asigură alimentarea continuă a tuturor consumatorilor în condiții provocări ale domeniului energetic prin creșterea calității de accesibilitate, disponibilitate și de suportabilitate a prețurilor. serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în Obiective de guvernare în domeniul energiei comun, aer condiționat și alimentare cu energie termică, precum și în promovarea surselor regenerabile de energie. 1. Actualizarea strategiei energetice a României în toate • Intensificarea electrificării localităților izolate: case și componentele ei: purtători de energie, generare, transport, cătune. distribuție, economisire și eficiență energetică, protecția • Realizarea de studii de fezabilitate care să identifice mediului. oportunitatea construcției unei noi hidrocentrale pe Dunăre și a 2. Eliminarea discordanțelor din legislația primară și unei noi centrale nucleare. secundară în domeniul energiei. 3. Dezvoltarea unei piețe interne de energie, transparentă, Eficientizarea sistemului energetic prin: nediscriminatorie și competitivă, pilon al dezvoltării pieței • Modernizarea capacităților de producție, transport și regionale. distribuție existente, în funcție de viabilitatea lor economică. 4. Organizarea transparentă și eficientă a piețelor de gaze, • Finalizarea investițiilor începute, precum și construcția unor carburanți, cărbune și combustibil nuclear. capacități noi de producție, transport și distribuție. 5. Asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei de • Elaborarea și implementarea operativă a programelor de creștere a eficienței energetice cu 20%, de atingere a cotei de postprivatizare. 20% a surselor de energie regenerabile în consumul total de • Modificarea legislației în sensul obligării producătorilor de a energie și de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de oferi exclusiv prin intermediul pieței libere întreaga cantitate de seră — la nivelul anului 2020, precum și siguranța în energie produsă. aprovizionare cu resurse energetice ca o obligație a Guvernului • Creșterea capacității de interconectare cu sistemele (programul „20/20/20”). energetice regionale la 20% din puterea instalată. 6. Păstrarea resurselor primare de energie în patrimoniul Protecția mediului și valorificarea surselor de energie statului, exploatarea lor eficientă și valorificarea în condiții de regenerabilă piață. • Valorificarea potențialului surselor de energie regenerabilă Direcții de acțiune prin dezvoltarea cu precădere a proiectelor bazate pe • Creșterea securității energetice a țării prin: biocombustibil (inclusiv deșeuri urbane), energie solară, eoliană, — modernizarea sistemelor de transport și distribuție, precum și stimularea producției de energie regenerabilă. dezvoltarea interconexiunilor și diversificarea surselor • Reabilitarea termică a clădirilor, introducerea graduală a de import de materii prime energetice; certificatelor energetice și a conceptului de „casă pasivă” — creșterea ponderii producției de energie electrică (independență energetică), precum și a conceptului „clădire zero bazată pe un mix optim de energie compus din: energie”. cărbune, nuclear și hidro ce va asigura o încărcare în Autoritatea de reglementare baza, economică și de durată la care se adaugă • Reorganizarea autorităților de reglementare în domeniul producția de energie din surse regenerabile. energiei, astfel încât să răspundă actualei etape de dezvoltare • Reorganizarea, retehnologizarea și eficientizarea a pieței. societăților comerciale din sectorul energetic de stat. • Adoptarea unor metodologii de calcul a prețurilor și tarifelor • Promovarea proiectelor de investiții în domeniul energiei care să permită reflectarea reală a influenței serviciilor în regenerabile (energia eoliană, solară, biomasă, geotermală, structura costurilor în deplin respect față de consumator și față inclusiv deșeurile urbane). de principiile transparenței. • Elaborarea planului multianual de investiții pentru Pregătirea pentru situațiile de criză energetică: achiziționarea tehnologiilor necesare captării și stocării CO2, pentru depozitarea deșeurilor radioactive, gestionarea și • Elaborarea unui program pe termen lung în vederea valorificarea celorlalte deșeuri în scopul protecției mediului. importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale • Reducerea intensității energetice a economiei românești lichefiate. prin măsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activități • Dezvoltarea infrastructurii și asigurarea stocurilor strategice economice cu consumuri scăzute și cu valoare adăugată ridicată. interne, a interconexiunilor și cooperării cu sistemele energetice 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 regionale și stabilirea unor proceduri clare pentru depășirea • Elaborarea și implementarea unui program național de situațiilor de criză energetică. acțiune pentru sănătate și mediu cu finanțarea prioritară a • Participarea la instituirea și funcționarea mecanismului investițiilor în zonele critice. european de reacție rapidă. Managementul deșeurilor și salubrizarea localităților Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor minerale: • Revizuirea Strategiei naționale de gestiunea deșeurilor, 1. Satisfacerea necesarului de produse miniere la prețuri elaborarea, aprobarea și monitorizarea implementării Planului competitive, în condiții de siguranță și cu respectarea principiilor național de gestiunea deșeurilor pentru perioada 2009 — 2013. de dezvoltare durabilă. • Corelarea finanțărilor în infrastructura de mediu prin Direcții de acțiune Programul operațional sectorial de mediu. • Valorificarea deșeurilor urbane pentru producerea de • Valorificarea produselor miniere în condițiile pieței libere energie „verde” și a deșeurilor industriale inerte în construcții și concurențiale între furnizorii interni sau externi. • Reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea infrastructura de transport. concentrării extracției pe zonele cele mai productive și realizarea Accesul la surse sigure de alimentare cu apă potabilă producției miniere la costuri competitive. • Realizarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă pentru • Modernizarea, reabilitarea și retehnologizarea minelor 80% din populația României și asigurarea pentru 69% din viabile, astfel încât să faciliteze transferul licențelor de populație a canalizării și epurării apelor uzate menajere. exploatare către operatori privați. • Asigurarea surselor de alimentare cu apă în zonele • Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea deficitare. surselor de finanțare necesare, precum și promovarea unui • Asigurarea alimentării cu apă potabilă la standarde management orientat către piață și eficiență economică. europene prin reabilitarea și/sau modernizarea stațiilor de • Perfecționarea și completarea cadrului instituțional și de tratare și rețelelor de distribuție a apei potabile. reglementări, care să asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilităților ce revin titularilor de licență în domeniul Calitatea aerului, radioactivitatea și zgomotul protecției mediului. • Operaționalizarea și extinderea Sistemului național de • Creșterea gradului de securitate a muncii la exploatarea monitorizare a calității aerului și Sistemului național de subterană a huilei, precum și ameliorarea stării de sănătate a monitorizare a radioactivității. personalului angajat în activitățile de exploatare minieră în • Implementarea planurilor de reducere a emisiilor de general. poluanți în atmosferă. • Crearea unui sistem național integrat de monitorizare a • Implementarea sistemelor de management pentru impactului de mediu produs de activitățile industriale miniere ca fluidizarea traficului în mediul urban. instrument eficient de prevenire, planificare și răspuns în • Reducerea nivelului de zgomot și vibrații în zonele situațiile de urgență. rezidențiale. • Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea CAPITOLUL 19 înnoirii parcului auto național. Protecția mediului înconjurător Ameliorarea mediului urban Obiective de guvernare • Extinderea suprafețelor verzi cu rol de agrement și 1. Creșterea calității vieții și a mediului în comunitățile umane. îmbunătățirea microclimatului. 2. Reducerea decalajului existent față de alte state membre • Planificarea amenajării urbane și elaborarea ale UE, cât și între regiunile de dezvoltare cu privire la Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice. infrastructura de mediu. • Promovarea transportului public urban și a transportului 3. Diminuarea riscului la dezastre naturale și creșterea urban „verde”. gradului de siguranță a cetățenilor. • Reabilitarea zonelor poluate și refacerea mediului în zonele 4. Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural; industriale abandonate. valorificarea potențialului turistic și economic în conformitate cu Alimentație sănătoasă planurile de management adecvate. 5. Introducerea principiilor dezvoltării durabile în sistemul • Susținerea unei agriculturi ecologice. educațional și susținerea cercetării aplicate în tehnologii curate. • Încurajarea utilizării îngrășămintelor naturale și reducerea 6. Creșterea gradului de transparență a instituțiilor de mediu folosirii pesticidelor. în relația cu cetățenii. • Întărirea controlului în domeniul utilizării și trasabilității 7. Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice. organismelor modificate genetic și pesticidelor. 8. Stimularea inițiativelor și investițiilor în domeniul protecției Limitarea efectelor negative ale substanțelor chimice mediului prin instrumente economice și fiscale; creșterea periculoase gradului de absorbție a fondurilor europene. • Implementarea Regulamentului european privind 9. Utilizarea eficientă a resurselor naturale și minerale; înregistrarea, evaluarea și autorizarea substanțelor chimice apropierea treptată de nivelul mediu de performanță al țărilor UE. periculoase. 10. Extinderea cooperării internaționale prin participarea la programe și proiecte transfrontaliere, o mai bună prezență a Schimbările climatice și eficiența energetică României în organismele reprezentative la nivel european și • Reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră internațional. conform angajamentelor asumate. Direcții de acțiune • Revizuirea Strategiei energetice naționale în conformitate cu Planul de acțiune privind securitatea și solidaritatea Calitatea vieții și mediului energetică a Uniunii Europene. Mediul și sănătatea populației • Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea • Corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termică a locuințelor sănătății publice. și susținerea utilizării autovehiculelor cu grad redus de poluare. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 17

• Susținerea producerii de energie ieftină și nepoluantă din • Adoptarea unor soluții moderne de apărare a localităților surse regenerabile. împotriva inundațiilor. • Identificarea și implementarea măsurilor fezabile de stocare • Îmbunătățirea prognozelor, creșterea timpilor de reacție a geologică a dioxidului de carbon. populației și a autorităților implicate, precum și îmbunătățirea • Susținerea Programului Național de Împădurire destinat exploatării coordonate a acumulărilor prin definitivarea zonelor defrișate și extinderea suprafeței împădurite a României implementării unor proiecte specifice. pe terenurile degradate. • Aprobarea Planului de contingență pentru intervenții la Mecanisme economice și fiscale pentru susținerea și poluarea accidentală a apelor fluviului Dunărea. stimularea investițiilor în infrastructura de mediu și CAPITOLUL 20 conformarea la legislația de mediu Politica fiscal-bugetară • Reabilitarea, reanalizarea și delimitarea exactă a site-urilor Natura 2000 și a ariilor protejate. Obiective de guvernare • Stimulente economice și financiare pentru investițiile în 1. Asigurarea condițiilor necesare realizării unei creșteri domeniul gestiunii deșeurilor și în special pentru valorificarea economice sustenabile și menținerea stabilității acestora. macroeconomice. Capacitate instituțională, coerență legislativă și descentralizare 2. Îmbunătățirea competitivității economice, în condițiile unui • Preluarea treptată de către administrația publică locală a mediu concurențial stimulativ. unor competențe și responsabilități în domeniul protecției 3. Creșterea eficienței politicii fiscal-bugetare și mediului. îmbunătățirea predictibilității. • Optimizarea procesului de reglementare a activităților 4. Menținerea cotei unice de impozitare directă de 16% a economice și sociale. veniturilor și asigurarea echității în repartizarea sarcinii fiscale • Elaborarea de standarde ocupaționale și evaluarea pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de competențelor personalului care lucrează în acest domeniu compensații și deduceri fiscale. conform Strategiei de la Lisabona. 5. Implementarea unui sistem fiscal-bugetar sustenabil, care să asigure consolidarea fiscală, în concordanță cu obiectivele Managementul durabil al resurselor naturale și Programului de Convergență, precum și diminuarea deficitului conservarea biodiversității de cont curent al balanței de plăți externe. Biodiversitatea și ariile protejate 6. Armonizarea funcțională a politicii fiscal-bugetare cu • Conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradițiilor politica monetară, pe baza strategiei de adoptare a monedei locale și îmbunătățirea condițiilor de viață în Rezervația Biosferei euro la 1 ianuarie 2014. Delta Dunării. • Reabilitarea și refacerea rețelei de canale în Delta Dunării. Direcții de acțiune • Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre. Măsuri fiscal-bugetare cu caracter general • Punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere. • Restructurarea cheltuielilor publice, în sensul diminuării • Consolidarea Agenției Naționale pentru Arii Protejate și cheltuielilor curente de administrare, și orientarea fondurilor creșterea rolului acesteia în managementul eficient al zonelor astfel rezultate către investiții și protecție socială. protejate. • Asigurarea caracterului multianual al bugetului, în acord cu • Susținerea proiectelor de modernizare a grădinilor un cadru de cheltuieli pe termen mediu. zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu. • Creșterea eficacității administrării fiscale prin creșterea • Îmbunătățirea sistemului de reglementare a comerțului cu gradului de colectare a veniturilor publice. specii de floră și faună sălbatică. • Asigurarea condițiilor pentru absorbția integrală și eficientă a fondurilor structurale și de coeziune europene — principala Utilizarea eficientă a resurselor naturale și minerale sursă externă de finanțare a creșterii economice. • Elaborarea și implementarea programului de achiziții „verzi” • Alocarea resurselor bugetare către ordonatorii principali de în sectorul public. credite pe programe prioritare. • Creșterea gradului de valorificare a deșeurilor de toate • Înăsprirea gradului de sancționare pentru evaziune fiscală, tipurile și stimularea pieței produselor secundare rezultate. concomitent cu creșterea graduală a funcției preventive a • Reducerea cantităților de apă prelevată din sursele de apă controlului fiscal-bugetar, în scopul diminuării economiei de suprafață și subterane prin creșterea gradului de recirculare necontabilizate. în industrie și dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor • Stimularea economisirii private. subterane. • Asigurarea sustenabilității datoriei publice interne și utilizarea Educație, cercetare, societate civilă și colaborare internațională datoriei publice externe ca sursă de creștere economică. • Folosirea maximală a schemelor legale de ajutor de stat, • Introducerea în programa școlară a temelor de mediu și în scopul activării factorilor interni de antrenare a creșterii dezvoltare durabilă, stimularea cercetării aplicative în domeniul economice. tehnologiilor curate și promovarea unor campanii naționale de • Promovarea parteneriatului public-privat în vederea educare și sensibilizare pentru ecologie și dezvoltare durabilă. realizării proiectelor publice. • Participarea și colaborarea la nivel european și internațional la elaborarea politicilor de mediu și gospodărirea apelor. • Asigurarea unui tratament simetric al operatorilor economici și al statului, din perspectiva obligațiilor reciproce. Prevenirea și eliminarea efectelor calamităților naturale • Simplificarea sistemului de taxe, impozite și tarife pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor parafiscale, inclusiv posibilitatea introducerii de cote de TVA • Implementarea strategiei naționale de apărare împotriva reduse pentru anumite produse și servicii, în conformitate cu inundațiilor. practica europeană. • Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării • Simplificarea modului de administrare a impozitelor și efectelor inundațiilor. taxelor în beneficiul contribuabilului. 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

• Realizarea de studii de impact prealabile pentru orice • Asigurarea transparenței mixului dintre politicile fiscal- normă privind reglementarea/dereglementarea în politica fiscal- bugetare și cele monetare, în scopul asigurării predictibilității pe bugetară. termen mediu pentru mediul de afaceri. • Respectarea principiilor de echitate fiscală în acordarea deductibilităților și actualizarea acestora în raport cu evoluția CAPITOLUL 21 prețurilor. Protecția consumatorului • Impozitarea suplimentară a câștigului care nu este efectul unui merit specific evident al operatorului economic, ci este Obiective de guvernare generat de factori conjuncturali externi. 1. Combinarea protecției directe a statului cu cea oferită de • Îmbunătățirea sistemului de evaluare a redevențelor pentru formele de protecție asociativă. resursele minerale publice exploatate privat, cât și pentru 2. Stimularea capacității de autoprotecție individuală și terenurile publice date în concesiune. asociativă a consumatorilor, astfel încât aceasta să devină calea • Creșterea performanțelor financiare ale întreprinderilor principală de protecție. publice (regii, societăți și companii naționale) prin organizarea 3. Eficientizarea activității statului în materie de protecție lor sub forma unor centre de profit, cât și prin introducerea directă și indirectă a consumatorilor prin cercetarea pieței, prin managementului privat, prin persoane juridice, pe bază de informarea și educarea consumatorilor. contract. Direcții de acțiune • Scutirea angajatorilor de cheltuielile cu contribuțiile sociale • Îmbunătățirea cadrului legislativ și armonizarea cu legislația pentru salariile angajaților cu dizabilități. europeană. • Transpunerea sistemului practicat în anumite state UE prin • Monitorizarea implementării Strategiei Europene în care angajatorii persoanelor cu dizabilități primesc subvenții de domeniul Protecției Consumatorilor 2007 — 2013. la stat pentru a compensa incapacitatea de muncă. • Reorganizarea ANPC în Agenția Națională pentru Protecția Impozite/taxe/contribuții pe veniturile individiuale Consumatorilor, Prevenirea și Combaterea Concurenței • Menținerea cotei unice de impozitare directă de 16% a Neloiale, ca autoritate administrativă independentă, abilitată să veniturilor și asigurarea echității în repartizarea sarcinii fiscale aplice legea protecției consumatorilor și legea concurenței pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de neloiale, să contribuie la informarea, consilierea și educarea compensații și deduceri fiscale. consumatorilor. • Reglementarea prin Codul fiscal a contribuțiilor de asigurări • Interzicerea, prin lege, a penalităților asimetrice dintre client sociale (CAS, CASS, șomaj, accidente de muncă și boli și prestatorul de servicii publice (telefonie, cablu, electricitate, profesionale) și egalizarea bazei impozabile prevăzute pentru imobiliare etc.) și alte servicii de interes general (internet) pentru calculul contribuțiilor cu cea utilizată la calculul impozitului pe abaterile contractuale și garantarea compensării prejudiciilor salarii. suferite de beneficiar. • Dezvoltarea mișcării consumatorilor prin: efectuarea de Impozitul pe profit teste comparative, de studii și cercetări în domeniu; informarea, • Menținerea cotei unice de 16% la impozitul pe profit. consilierea și educarea consumatorilor; sprijinirea procesului de • Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în echipamente și structurare a consumatorilor pe orizontală și pe verticală prin tehnologie. înființarea de asociații în toate județele și orașele țării, respectiv • Introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru federații la nivel național. anumite activități și societăți. • Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele și Alte impozite directe serviciile cu risc ridicat pentru viața și sănătatea consumatorilor. • Colaborarea instituțiilor statului cu structurile societății civile • Eliminarea temporară a impozitului pe veniturile din în domeniul protecției consumatorului. dobânzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidenților, în • Introducerea educației consumatorilor în procesul de vederea stimulării economisirii. învățământ ca abordare interdisciplinară. • Majorarea impozitelor pe clădiri, automobile și ambarcațiuni • Campanii de informare și educare a consumatorilor cu de lux. privire la posibilele efecte negative ale consumului de produse • Stabilirea unui impozit unitar pe câștigurile bursiere. și servicii periculoase. Taxe și impozite indirecte/contribuții • Înființarea unor organisme de mediere și arbitraj în • Perceperea unei TVA de 19% și la tranzacțiile imobiliare colaborare cu camerele de comerț și industrie, organizații efectuate în scopuri comerciale de către persoane fizice. patronale și asociații profesionale, de nivel național. • Reintroducerea măsurilor simplificate la TVA pentru • Stabilirea de relații de colaborare cu institute de cercetare, tranzacțiile cu bunuri imobile și introducerea măsurilor laboratoare de expertizare și certificare, inclusiv din străinătate, simplificate la importul de echipamente necesare investițiilor pentru realizarea de studii, cercetări și teste comparative. proprii ale contribuabililor. • Încurajarea constituirii de centre regionale ale • Impozitarea cu 16% a câștigurilor din tranzacțiile imobiliare consumatorilor, care să facă parte din rețeaua centrelor în scopuri comerciale și menținerea actualului sistem de europene ale consumatorilor (ECC- Network) și care să poată impozitare pentru tranzacțiile imobiliare care nu au scop semnala și lua atitudine direct față de devierile locale de la comercial. standardele de calitate a produselor comercializate și a serviciilor prestate. Mixul de politici macroeconomice • Asigurarea comunicării, consultării și armonizării CAPITOLUL 22 permanente între Guvern și Banca Națională a României cu Reforma administrației publice privire la creșterea și stabilitatea macroeconomică, respectiv cu privire la realizarea obiectivelor de intrare în Mecanismul Ratelor Obiective de guvernare de Schimb II. 1. Continuarea reformei în administrația publică bazată pe • Asigurarea unei creșteri economice bazate pe corelația creșterea autonomiei colectivităților locale prin realizarea atât a dintre productivitatea muncii și salariile reale. autonomiei decizionale, cât și a celei financiare și patrimoniale, MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 19 concomitent cu declanșarea reală a procesului de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale în descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității. beneficiul comunităților locale. 2. Restructurarea profundă a administrației publice centrale — Simplificarea procedurilor privind exproprierea pentru și locale, urmărindu-se realizarea unui model organizațional cauze de utilitate publică. eficient al structurilor administrative, în paralel cu reducerea — Elaborarea de către autoritățile centrale a tuturor drastică a cheltuielilor publice. reglementărilor și politicilor publice naționale; actele 3. Reducerea birocrației și eficientizarea serviciilor publice. administrative ale autorităților administrației publice Direcții de acțiune locale vor respecta cadrul, normele, criteriile și standardele stabilite prin reglementările și politicile Descentralizarea administrativă publice naționale. În termen de 6 luni se vor elabora • Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea standarde de cost necesare asigurării unor servicii serviciilor publice. Aplicarea unor reglementări care să permită publice locale de calitate. gestionarea descentralizării într-o manieră transparentă și — Elaborarea de către autoritățile centrale a tuturor stabilă. politicilor naționale care privesc administrația publică • Implementarea măsurilor de descentralizare a competențelor locală împreună cu structurile asociative ale către autoritățile administrației publice locale, astfel: autorităților administrației publice locale. — În domeniul învățământului preuniversitar de stat: Descentralizarea financiară • descentralizarea, la nivelul comunelor, orașelor, • Modificarea Legii finanțelor publice locale astfel încât să se municipiilor și județelor, a competențelor privind asigure atât finanțarea cheltuielilor de funcționare pentru organizarea și funcționarea rețelelor școlare și serviciile publice din responsabilitatea autorităților locale, în numirea/eliberarea din funcție a directorilor, iar la funcție de standarde de cost per beneficiar/unitate de măsură, nivelul unităților de învățământ a celor referitoare la cât și finanțarea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor managementul resurselor umane; aferente programelor sau proiectelor de investiții la nivel local, • participarea reprezentanților comunității locale la zonal, județean și regional. procesul de decizie în unitățile de învățământ va fi la • Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice; anexe distincte care să conțină estimările pentru următorii 4 ani • finanțarea cheltuielilor curente ale școlilor se va ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât realiza în funcție de standarde de cost per elev, autoritățile locale să poată promova proiecte și programe acoperite integral de la bugetul de stat; multianuale și să aibă garanția implementării lor. — În domeniul sănătății publice: transferarea către • Coordonarea unitară a tuturor programelor de investiții de autoritățile locale a competențelor privind infrastructură publică locală și a altor proiecte prioritare; managementul spitalelor comunale, orășenești, constituirea, în acest sens, a unui Fond unic național de municipale, respectiv județene. dezvoltare finanțat de la bugetul de stat. Utilizarea resurselor — În domeniul ordinii publice: consolidarea rolului Fondului inclusiv pentru suplimentarea resurselor necesare autorităților locale prin înființarea poliției locale, cu derulării unor programe/proiecte care beneficiază de finanțare competențe inclusiv în domeniul circulației pe din fonduri europene și pentru prefinanțarea și cofinanțarea drumurile publice din interiorul localităților. acestora. Reglementarea procedurilor de monitorizare și — În domeniul culturii: descentralizarea instituțiilor de raportare a utilizării fondurilor alocate în corelație cu indicatorii cultură rămase în subordinea Ministerului Culturii și asumați pentru fiecare program/proiect și penalizarea Cultelor și ai căror beneficiari sunt cu preponderență beneficiarilor care nu au respectat prevederile alocărilor. comunitățile locale. • Creșterea autonomiei financiare a unităților administrativ- — În domeniul asistenței sociale: îmbunătățirea cadrului teritoriale prin creșterea și asigurarea stabilității resurselor de finanțare și monitorizare a serviciilor sociale deja financiare proprii ale acestora prin: descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost și — acordarea dreptului autorităților locale de a modifica de calitate. nivelul impozitelor și taxelor locale în funcție de — În domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor necesitățile locale și gradul de suportabilitate al fluviale rămase în subordinea Ministerului populației; Transporturilor, inspecția rutieră și metroul. — calcularea valorii impozabile a clădirilor și terenurilor — Descentralizarea unor activități de promovare turistică din intravilanul localităților prin raportarea la valoarea și a plajelor maritime și fluviale. de piață a acestora, acolo unde acestea sunt vădit mai — Serviciile deconcentrate vor păstra doar atribuțiile care mari decât cele care sunt stabilite prin formula actuală privesc controlul, inspecția și monitorizarea domeniului de calcul; în care activează. Competențele prefecților vor fi — revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit în redefinite pe măsura realizării procesului de funcție de noile competențe transferate autorităților descentralizare. locale în cursul procesului de descentralizare; — În privința gestiunii patrimoniului: transferarea în — alocarea integrală la bugetele locale a sumelor proprietatea comunelor, orașelor, municipiilor și a provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, județelor de terenuri și clădiri aflate actualmente în întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile administrarea unor ministere sau instituții din aplicate persoanelor fizice; administrația publică centrală, precum și societăți — dimensionarea sumelor defalcate pentru finanțarea comerciale cu capital de stat (ex. Agenția Domeniilor serviciilor descentralizate în funcție de standarde de Statului, Regia Autonomă Administrația Patrimoniului cost per beneficiar/ unitate de măsură, mai ales în Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive învățământ, servicii sociale, sănătate și întreținerea școlare, unități militare și exploatații miniere drumurilor publice; dezafectate etc.). — abrogarea prevederilor prin care au fost centralizate — Reglementarea relațiilor patrimoniale dintre unitățile impozitul pe tranzacțiile imobiliare și taxele judiciare administrativ-teritoriale și operatorii rețelelor de de timbru. 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

Gestiunea resurselor umane electronică (informatizarea administrației publice centrale și • Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a locale). funcționarilor publici și elaborarea unor reglementări similare Proprietate și cadastru pentru personalul contractual, funcționarii publici cu statut • Clarificarea regimului proprietății. Finalizarea cât mai rapidă special, cadrele didactice și personalul sanitar. a procesului de retrocedare a proprietăților. • Revizuirea modalității de remunerare a aleșilor locali în • Înscrierea corectă a proprietății în cartea funciară sub relație cu statutul de demnitar al acestora. aspect tehnic și juridic, în baza realității din teren. • Dezvoltarea și implementarea unui sistem de recrutare, • Clarificarea legislației în domeniile cadastrului, cărților evaluare și promovare bazat pe merit și competență în funcția funciare, exproprierilor pentru cauză de utilitate publică, publică, în vederea creșterii eficienței funcționarilor publici în urbanismului și amenajării teritoriului. prestarea serviciilor publice. • Realizarea infrastructurii de date spațiale în vederea • Formarea continuă a funcționarilor publici din administrația asigurării suportului informațional necesar adoptării unor decizii publică centrală și locală în vederea creșterii performanțelor fundamentate cu privire la stabilirea limitelor unităților profesionale. administrativ-teritoriale, infrastructură, situații de urgență, • Ameliorarea imaginii funcției publice, prin creșterea urbanism și amenajarea teritoriului, protecția mediului, transparenței actului administrativ și luarea unor măsuri prevenirea dezastrelor naturale etc. anticorupție mai ferme, vizibile pentru opinia publică. • Elaborarea de politici privind managementul teritoriului. Eficientizarea achizițiilor publice CAPITOLUL 23 • Îmbunătățirea condițiilor pieței interne, inclusiv a pieței achizițiilor publice. Justiție și politici anticorupție • Asigurarea unor condiții de concurență efectivă pe piața Obiective de guvernare achizițiilor publice și descurajarea tehnicilor de monopol mascat, prin reglementarea detaliată și transparentă a condițiilor de 1. Obținerea de rezultate în lupta împotriva corupției. participare în cadrul achizițiilor publice. 2. Asigurarea stabilității și coerenței legislative. • Eficientizarea procedurilor de achiziție publică, prin 3. Îmbunătățirea politicii de resurse umane în magistratură. scurtarea termenelor de realizare a procedurilor de atribuire a 4. Reducerea duratei proceselor. contractelor de achiziții publice. Direcții de acțiune • Perfecționarea și modificarea legislației privind achizițiile Lupta împotriva corupției, asigurarea integrității publice prin dispoziții suplimentare privind subcontractarea, în profesionale a magistraților vederea încurajării participării întreprinderilor mici și mijlocii la • Consolidarea instituțională și funcțională a Direcției contractele de achiziții publice. Naționale Anticorupție și a Agenției Naționale de Integritate. • Încurajarea concurenței corecte și deschise pe piața • Întărirea capacității instituționale, a rolului și a achizițiilor publice în scopul eliminării întârzierilor în atribuirea independenței Inspecției Judiciare din cadrul CSM. contractelor de achiziție publică. • Continuarea formării profesionale a personalului implicat în • Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice cu soluționarea cauzelor de corupție, criminalitate organizată și clarificări privitoare la tehnicile de achiziție centralizată. criminalitate economico-financiară. • Perfecționarea și modificarea legislației privind achizițiile • Stabilizarea și perfecționarea cadrului legislativ astfel încât publice, astfel încât să se ajungă pe cât posibil la înlăturarea să nu impieteze asupra anchetelor în curs de desfășurare și să problemelor conflictuale între autoritățile contractante și asigure un echilibru între protejarea drepturilor și libertăților operatorii economici, în vederea reducerii la minimum a individuale și asigurarea eficienței urmăririi penale. perioadei dintre identificarea nevoii și realizarea achiziției publice. Asigurarea stabilității și coerenței legislative Creșterea transparenței și eficienței actului administrativ • Corelarea și armonizarea actelor normative. • Republicarea automată a actelor normative ulterior • Creșterea gradului de corelare în procesul decizional și în modificării acestora. formularea politicilor publice. • Informatizarea completă a sistemului legislativ, inclusiv • Creșterea transparenței în procesul de formulare și accesul justițiabililor la dosarele în care sunt parte. implementare a politicilor publice și instituționalizarea participării • Accesul gratuit electronic la baza de date oficială conținând structurilor asociative ale autorităților publice locale la actul de toate actele normative în vigoare. guvernare, inclusiv prin participarea reprezentanților acestora, în • Aplicarea și interpretarea coerentă legislativă în cazul calitate de invitați, la ședințele de Guvern. conflictului în timp al normelor ori al conflictului între norme • Calitatea și legitimitatea politicilor publice vor fi asigurate superioare și inferioare. prin consultarea cetățenilor și societății civile în faza de • Adoptarea proiectelor de modificare a codurilor (civil, penal, concepție, elaborare și implementare a politicilor publice. procedură penală și procedură civilă). • Procedurile de lucru în administrație se vor îmbunătăți prin • Renunțarea la excesul în utilizarea mecanismului legiferării completarea/restructurarea cadrului legislativ existent cu Codul în regim de urgență, inclusiv definirea legală amănunțită și de proceduri administrative și Codul administrativ. limitativă a domeniilor în care se poate reglementa prin • Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare și ordonanțe de urgență. evaluare a furnizării serviciilor publice și funcționării tuturor instituțiilor din administrația publică centrală și locală, inclusiv Îmbunătățirea politicii de resurse umane în magistratură gestiunea resurselor umane și execuția bugetară. • Modificarea dispozițiilor legale privitoare la organizarea • Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile judiciară și statutul magistraților prin : publice. — stabilirea unei cote legale maxime (1/3) din numărul • Reducerea birocrației, reducerea costurilor de funcționare posturilor vacante anual care să fie ocupate prin a sistemului administrației publice și extinderea accesului proceduri de recrutare extraordinare; cetățenilor la informațiile publice de interes național și local și — stabilirea competenței unei singure instituții (INM) servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare pentru recrutare, indiferent de procedura de recrutare; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 21

— redefinirea probelor la concursurile și examenele de • Combaterea traficului și consumului de droguri prin admitere în magistratură sau de promovare în funcții programe de educație comunitară, dezvoltarea unor programe de execuție sau de conducere; de mediere comunitară care să susțină integrarea minorităților — eliminarea dispozițiilor legale care împiedică atingerea în societate, a persoanelor defavorizate, marginalizate și a celor obiectivelor evaluării individuale. care trăiesc în medii cu risc de infracționalitate ridicat. • Susținerea financiară pentru: • Promovarea unor programe de consiliere, asistență și — participarea magistraților români la stagii de pregătire educație pentru persoanele cu probleme de agresivitate, precum sau schimburi între autoritățile judiciare la nivel și pentru cei care se asociază în vederea săvârșirii de infracțiuni. european; • Stimularea angajării minorităților în structurile de ordine — acordarea, anual, pe baze competitive, a 10-15 burse publică. de studiu de câte 6-12 luni pentru magistrați; • Sporirea măsurilor de protecție a copiilor atât în zona în — programele propuse de asociațiile profesionale ale care aceștia învață, cât și în zonele recreative prin consolidarea magistraților. Poliției Școlilor. • Acordarea de asistență CSM pentru finalizarea bazei de • Adoptarea măsurilor necesare pentru asigurarea asistenței date privitoare la cariera magistraților pentru o mai bună juridice și a reprezentării în instanță pentru personalul operativ. fundamentare a deciziilor în acest domeniu. • Promovarea unor programe eficiente împreună cu Creșterea eficienței sistemului judiciar și reducerea autoritățile locale și societatea civilă în vederea prevenirii și duratei proceselor combaterii accidentelor rutiere. • Dezvoltarea simțului civic și de apartenență la comunitatea • Crearea de instanțe noi în orașele mari. locală prin promovarea de programe care să includă cetățenii • Schimbarea rolului grefierului cu studii juridice. în procesul de luare a unor decizii în privința măsurilor de • Instituirea unor departamente specializate în cadrul siguranță publică. instanțelor care să se ocupe de procedura de citare. • Creșterea eficienței activităților de prevenire și combatere • Limitarea acțiunilor în judecată introduse abuziv. a corupției interne prin adoptarea unui plan de măsuri care să • Modificarea procedurii civile în sensul reducerii la minimul diminueze factorii de risc care favorizează corupția și prin necesar a înfățișării părților în fața instanței. restructurarea și îmbunătățirea activității structurilor interne care • Îmbunătățirea legii privind activitatea executorilor gestionează această activitate. judecătorești. • Eficientizarea și intensificarea cooperării polițienești în CAPITOLUL 24 cadrul sistemului Uniunii Europene și realizarea de acțiuni comune în România și în celelalte state membre. Ordine publică și siguranța cetățeanului • Intensificarea cooperării și schimbului de date și informații Obiective de guvernare cu toate instituțiile de aplicare a legii. 1. Creșterea gradului de siguranță și protecție pentru • Acțiuni de combatere a traficului cu ființe umane și de cetățeni, combaterea infracționalității, a terorismului și conștientizare a pericolului pe care îl reprezintă acest fenomen. criminalității transfrontaliere, combaterea traficului și • Protejarea cetățenilor români aflați în spațiul comunitar consumului de droguri. împotriva exploatării de către rețelele de criminalitate organizată; 2. Restabilirea autorității structurilor de aplicare a legii, identificarea și facilitarea repatrierii cetățenilor aflați în astfel de descentralizarea și reforma instituțională necesară consolidării situații. serviciilor comunitare și a celor de ordine publică din România, • Aderarea la Spațiul Schengen în luna martie 2011, prin precum și realizarea interoperabilității acestora. implementarea Sistemului Informatic Schengen și prin finalizarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei, cu cele Direcții de acțiune patru filtre complementare. • Adoptarea unei strategii coerente și susținute de alocare a • Profesionalizarea instituțiilor responsabile în domeniul resurselor financiare în vederea dotării moderne a structurilor migrației (legale și ilegale) și azilului; dezvoltarea capacității de aplicare a legii. administrative a Oficiului Român pentru Imigrări. • Completarea deficitului de personal punând accent pe • Dezvoltarea cooperării interinstituționale pe teritoriul creșterea personalului operativ în vederea unei prezențe sporite național prin: în teren a poliției. — îmbunătățirea schimbului de date și informații între • Adoptarea măsurilor necesare pentru o salarizare decentă autoritățile cu atribuții la frontieră; a lucrătorilor din poliție și jandarmerie, care să mărească gradul — sprijinul reciproc și desfășurarea de acțiuni comune de de implicare a agenților de poliție în munca operativă și să către poliția de frontieră și autoritățile cu atribuții privind prevină faptele de corupție. gestionarea și controlul încadrării în muncă a străinilor; • Îmbunătățirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate — integrarea datelor biometrice în documentele de și rezultatele obținute în ce privește siguranța cetățeanului și a călătorie, în scopul creșterii gradului de securitate al comunităților. acestora; • Adoptarea unor programe operative specifice pentru zonele — realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migrație predispuse la un nivel înalt de infracționalitate. legală selectivă a deficitului de forță de muncă, • Adoptarea unui program coerent și continuu de pregătire, împreună cu autoritățile guvernamentale responsabile; instruire, perfecționare și antrenament în funcție de specificul — susținerea activă a unei politici strategice a Uniunii atribuțiilor. Europene pentru frontierele externe estice, în • Stabilirea și aplicarea unui program special pentru conformitate cu principiul solidarității. combaterea infracționalității la sate și dimensionarea personalului • Îmbunătățirea managementului situațiilor de urgență și a operativ pentru aceste zone în funcție de necesitățile reale. protecției civile prin întocmirea hărților de risc în colaborare cu • Îmbunătățirea nivelului de pregătire a personalului care se autoritățile locale și cu alte instituții de resort, inclusiv angajează prin redimensionarea numărului de locuri în instituțiile introducerea unor sisteme standard de alarmare în cazul de învățământ din cadrul ministerului. producerii situației de urgență. 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

• Întocmirea unui plan realist de dotare a inspectoratelor • Implementarea Sinergiei Mării Negre, în vederea pentru situații de urgență și a autorităților locale cu logistica transformării acestei zone într-un spațiu de stabilitate, securitate, necesară în funcție de specificul zonei. prosperitate și democrație. • Participarea României la inițierea și dezvoltarea unor CAPITOLUL 25 mecanisme eficiente de prevenire și soluționare a conflictelor în Politica externă regiunea Mării Negre. • Vizăm consacrarea regiunii Mării Negre ca spațiu Obiective de guvernare european de importanță strategică pentru NATO și UE. 1. Consolidarea rolului României în UE ca membru activ și • Aprofundarea relațiilor politice și economice cu Asia influent. Centrală, inclusiv prin consolidarea inițiativelor comunitare în 2. Susținerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza această zonă. principiilor democratice de tip european. • Valorificarea potențialului economic și de transport fluvial 3. Asigurarea unei vecinătăți stabile, democratice si prospere. al Dunării (legătura Dunăre-Main-Rin; legătura între Marea 4. Promovarea parteneriatului strategic cu SUA. Neagră și Marea Nordului), inclusiv din perspectiva implicațiilor 5. Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României în asupra mediului. Promovarea coridorului paneuropean 7 de plan bilateral și multilateral. transport, atragerea de investiții în zona pe care o administrăm 6. Promovarea intereselor de securitate ale statului român. (complementar fondurilor comunitare) pentru ca acest coridor 7. Promovarea intereselor economice și comerciale ale să devină un coridor de transport performant. statului român și ale firmelor românești. 4. Promovarea parteneriatului strategic cu SUA 8. Susținerea și protejarea drepturilor și intereselor tuturor • Diversificarea formelor de consultare politică bilaterală, în cetățenilor români, indiferent unde s-ar afla. paralel cu dezvoltarea relațiilor economice bilaterale și creșterea Direcții de acțiune investițiilor americane în România. • Readucerea în atenție a problemei aderării României la 1. Consolidarea rolului României în UE ca membru activ programul scutirii de vize. și influent 5. Promovarea parteneriatelor de cooperare ale României • Acțiune dinamică politico-diplomatică pentru punerea în în plan bilateral și multilateral valoare a statutului României, al șaptelea stat ca dimensiune și • Valorificarea relațiilor bilaterale privilegiate (Franța, potențial în UE. Germania, Marea Britanie, Italia, Spania) în promovarea de • Depășirea etapei monitorizărilor post-aderare, prin inițiative comune. reformele de ordin intern și acțiune diplomatică eficientă la • Promovarea, în continuare, a deschiderii în relațiile nivelul UE. bilaterale cu Federația Rusă, în special în domeniul economic. • Susținerea unei soluții rapide pentru intrarea în vigoare a Contribuția activă la relațiile UE-Rusia. Tratatului de la Lisabona și prezervarea avantajelor. • Relațiile politice tradiționale de parteneriat cu China trebuie • Promovarea unei relații transatlantice politice, economice, fructificate în primul rând economic. Vor fi stimulate investițiile de securitate și culturale privilegiate. chineze în România și vor fi promovate, în același timp, • Pregătirea instituțională a diplomației românești pentru interesele comerciale românești în China. participarea activă în viitorul serviciu diplomatic extern al UE. • România va acționa pentru recuperarea piețelor externe • Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrătorii pierdute după 1989, printr-o diplomație economică profesionistă, români în spațiul UE (libera circulație a forței de muncă). în parteneriat cu mediul de afaceri. Ne propunem să colaborăm 2. Susținerea integrării Republicii Moldova în UE pe baza cu pionierii tehnologiilor de vârf — Japonia, Coreea de Sud, principiilor democratice de tip european Israel, dar și cu puterile emergente, cu enorme piețe interne — India, Brazilia etc. • Susținerea integrării Republicii Moldova în UE, astfel încât • Vom valorifica bunele relații cu statele arabe, în scopul locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului să se regăsească, în promovării intereselor economice, dar și în spiritul facilitării perspectivă, în marea familie europeană. dialogului între civilizații și promovării păcii. • Încurajarea investițiilor românești, inclusiv prin constituirea • Reconfigurarea relațiilor cu țările din America Latină și unui fond de garanții pentru investitorii români. Africa, în cadrul coordonatelor de acțiune politică promovate la • Susținerea implicării și prezența mai consistentă a UE în nivel comunitar și în spiritul potențialului tradițional al relațiilor soluționarea politică a conflictului transnistrean, cu respectarea bilaterale. principiilor suveranității și integrității teritoriale a Republicii • Implicarea sporită în procesul de reformare și eficientizare Moldova. a instituțiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, • Republica Moldova va fi unul dintre principalii beneficiari ai sistemul OSCE, Consiliul Europei și organizațiile regionale. proiectelor de asistență pentru dezvoltare acordată de România. • Continuarea campaniei pentru aderarea la OCDE. 3. Asigurarea unei vecinătăți stabile, democratice si • Acțiunea sistematică pentru preluarea unor poziții prospere importante de conducere în organizațiile internaționale. • Susținerea perspectivei europene și euroatlantice a statelor 6. Promovarea intereselor de securitate ale statului din Balcanii de Vest și garantarea unui traseu european român predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilității și • În linie cu Strategia de Securitate Națională a României, prosperității în spațiul ex-iugoslav. consolidarea profilului României ca membru activ și influent al • Susținerea Turciei în drumul ei către Uniunea Europeană NATO, concomitent cu susținerea rolurilor complementare ale și consolidarea cooperării dintre UE și NATO, pe de o parte, și UE și NATO în domeniul securității internaționale. statele din regiunea Mării Negre, Ucraina, Georgia, Armenia • Implicarea activă în dezvoltarea acțiunilor UE în domeniile și Azerbaidjan, pe de altă parte. politicii externe, de securitate și apărare comune (PESC și • Articularea Parteneriatului Estic cu celelalte priorități PESA), în special în domeniile de expertiză confirmată a regionale ale României. României în zonele din vecinătate și în privința frontierei externe. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 23

Reconfigurarea contribuțiilor în funcție de solicitările și condițiile Politici europene concrete din teatrele de operațiuni unde suntem prezenți. • Procesul de extindere: dezvoltarea pe orizontală a UE • Prezența activă a UE în zona est-europeană și în cea trebuie făcută numai cu condiția asigurării prealabile a cadrului caspică, ca element cheie pentru generarea unor soluții politice instituțional de funcționare a UE; în aceste condiții, România va la conflictele înghețate din regiune. sprijini toate statele candidate pentru a îndeplini criteriile de la • Onorarea angajamentelor militare în Irak și Afganistan, Copenhaga cu privire la pregătirea pentru aderare. concomitent cu mutarea mai rapidă a centrului de greutate pe • Procesul de lărgire: extinderea politicilor comunitare la dezvoltarea capacităților civile de reconstrucție post-conflict, în nivelul tuturor statelor membre reprezintă o condiție sine qua coordonare cu aliații, inclusiv pentru stabilirea și implementarea non pentru activarea efectului de sinergie la nivelul comunității unui calendar de retragere graduală din teatrele de operațiuni. europene; în acest context, România susține ideea extinderii 7. Promovarea intereselor economice și comerciale ale zonei euro la nivelul UE. statului român și ale firmelor românești • Procesul de adâncire: dezvoltarea pe verticală, instituțională, constituie garanția stabilității și funcționării • Acțiuni politico-diplomatice pentru susținerea promovării eficiente a comunității europene; în acest context, România exporturilor românești și atragerea de investiții străine. susține ratificarea Tratatului de la Lisabona de către toate statele • Susținerea implementării proiectului coridorului energetic membre, până la data alegerilor pentru Parlamentul European Marea Caspică — Marea Neagră, prevăzut de Strategia UE din anul 2009. pentru Asia Centrală, în vederea valorificării potențialului de • Definirea unor poziții clare ale României în ceea ce privește: tranzit al României, inclusiv prin transformarea portului — reforma veniturilor proprii; Constanța într-un important punct nodal și logistic. — reconfigurarea priorităților privind cheltuielile bugetare • Securitate energetică: Trecerea la etapa de implementare îndeosebi în direcția creșterii coeziunii economice, a proiectelor Nabucco, PEOP și terminalul LNG de la Constanța. sociale și teritoriale. 8. Susținerea și protejarea drepturilor și intereselor • Politica de coeziune: Menținerea actualelor obiective ale tuturor cetățenilor români, indiferent unde s-ar afla politicii de coeziune a UE și renegocierea acestora pentru • Păstrarea și dezvoltarea identității religioase, lingvistice, perioada 2014-2020 prin care România să primească fondurile culturale și politice a membrilor comunităților românești din afara necesare susținerii dezvoltării economice și sociale. granițelor. • Libera circulație a persoanelor: Susținem recomandarea • Intensificarea eforturilor de promovare a culturii românești Comisiei Europene către statele membre de a nu impune în spațiul UE; continuarea programului de valorizare a restricții privind accesul lucrătorilor din noile state membre pe contribuției culturii române la patrimoniul cultural european piața forței de muncă. Mobilitatea lucrătorilor este un factor comun. pozitiv care determină creșterea economică, iar statele care nu • Susținerea unui dialog intercultural cu spații din afara au aplicat restricții s-au bucurat de beneficiile economice ale continentului european (Orientul Mijlociu și Extremul Orient, migrației forței de muncă. Susținem interesele românilor care America Latină, Africa). lucrează în Europa și milităm pentru drepturile acestora. • Implicarea sporită a structurilor nonguvernamentale ca • Cooperarea la Marea Neagră: Ne vom asuma un rol activ element important al rețelei instituționale de promovare a culturii în regiune, alături de celelalte state membre ale UE, în românești în străinătate. soluționarea unor probleme majore precum lupta împotriva • Consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii și terorismului, securitatea și diversificarea energetică, Cultelor, Patriarhia Română, Institutul Cultural Român, consolidarea instituțională, dezvoltarea economică și extinderea Academia Română și asociații ale românilor de peste hotare. comunității democratice. • Simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocrației • Politica comună în domeniul migrației: Migrația trebuie să devină o politică comună a UE, ceea ce nu înseamnă că statele și asigurarea unor servicii de calitate. membre nu vor mai trebui să aibă anumite instrumente la • Extinderea rețelei consulare (inclusiv prin utilizarea dispoziție pentru a stopa imigrația ilegală și traficul de persoane consulatelor mobile) atât în UE, cât și în spațiul extracomunitar. și de asemenea pentru a decide în ce fel de sectoare economice • Reducerea taxelor consulare percepute cetățenilor români ar trebui să permită angajarea persoanelor cu înalte calificări în străinătate. provenite din țări terțe. • Constituirea unui fond special pentru situații de urgență aflat • Integrarea comunității rome: Susținem necesitatea unei la dispoziția consulatelor României. strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul CAPITOLUL 26 egalității de șanse trebuie să stea la baza acestor politici ca o garanție pentru eliminarea statutului de cetățeni de mâna a Afaceri europene doua. România va milita și pentru crearea unei agenții europene Obiective de guvernare în domeniul incluziunii romilor, eventual găzduită chiar de țara noastră. 1. Adjudecarea, în cea mai mare proporție posibilă, a beneficiilor, îndeosebi de natură financiară, care decurg din CAPITOLUL 27 calitatea de stat membru. Cultură și culte 2. Participarea activă la proiectarea marilor procese instituționale care concură la construcția europeană. Obiective de guvernare 3. Participarea activă la funcționarea democratică și eficientă 1. Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural a instituțiilor, structurilor și organismelor UE. național; restaurarea, protejarea și promovarea acestuia prin Direcții de acțiune dezvoltarea proiectelor integrate și a rețelelor de cooperare culturală, având în vedere potențialul patrimoniului cultural de a Cadrul instituțional susține dezvoltarea socială și economică. • Restructurarea Departamentului Afacerilor Europene și a 2. Susținerea diversității culturale și artistice. mecanismului interinstituțional de stabilire a pozițiilor României 3. Modernizarea, renovarea și înzestrarea corespunzătoare în cadrul Uniunii Europene pentru o coordonare eficientă a a infrastructurilor culturale în acord cu realitățile de pe plan acestora. internațional. 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

4. Perfecționarea profesională continuă a personalului într-un avantaj pentru țara noastră, o pârghie de influență și o angajat în instituțiile de cultură. sursă de mândrie națională. 5. Promovarea valorilor culturii române în circuitul cultural • Protejarea și promovarea drepturilor românilor aflați în afara internațional. granițelor tării, atât pentru cei care trăiesc în vecinătatea țării 6. Promovarea patrimoniului național în cadrul turismului noastre, cât și pentru cei din emigrație. cultural național și internațional. • Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor 7. Dezvoltarea parteneriatului între stat și culte în domeniile europene în materie în vederea garantării drepturilor la social, cultural, educațional și susținerea relației de respect și prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând cooperare între culte în beneficiul întregii societăți. minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Direcții de acțiune Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, • Elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii naționale istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. de restaurare și protejare a patrimoniului cultural. • Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin • Sprijinirea înființării de noi muzee și spații expoziționale. logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. • Promovarea unui rol activ al bibliotecii în societate, precum • Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale și construirea și dotarea corespunzătoare a acestora. de tip identitar. • Asigurarea sprijinului financiar necesar pentru o prezență • Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor cât mai amplă a oamenilor de cultură la cele mai importante evenimente culturale din țară și străinătate (târguri de carte, care au ca obiectiv protejarea limbii române și elaborarea unei festivaluri teatrale și cinematografice, festivaluri muzicale, strategii în acest sens. Relația cu mass-media internațională și expoziții de artă vizuală) etc. locală din țările în care trăiesc comunități importante de români • Încurajarea instituțiilor culturale din mediul rural și din va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes față de zonele defavorizate prin crearea unor așezăminte culturale, realitățile comunităților românești din lume. biblioteci sătești și orășenești în parteneriat cu Ministerul • Sprijinirea proiectelor care încurajează implicarea Educației, Cercetării și Inovării. organizațiilor neguvernamentale românești în programe cu • Construirea atelierelor de creație potrivit cerințelor existente impact civic-formativ. în comunitatea artiștilor plastici. • Încurajarea în plan spiritual a proiectelor care vizează • Susținerea parteneriatului statului cu uniunile de creație. protejarea și promovarea vieții spirituale a comunităților • Modernizarea și renovarea teatrelor și filarmonicilor, românești. construcția de noi săli de spectacole în parteneriat cu Dobândirea/redobândirea cetățeniei române și administrația publică locală și crearea de instituții (de flexibilizarea regimului de vize spectacole, de proiecte sau gazdă) cu repertoriu multidisciplinar • Adoptarea măsurilor legislative și instituționale privind (spectacole de teatru, muzică, balet, arte vizuale etc.). facilitarea dobândirii/redobândirii cetățeniei române de către • Elaborarea de inițiative legislative pentru salarizarea persoanele care sunt îndreptățite în acest sens. personalului din instituțiile de cultură și legiferarea statutului • Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum și artistului în România. încheierea rapidă a unor acorduri bilaterale privind micul trafic • Integrarea programatică a patrimoniului cultural material și de frontieră cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia. imaterial în cadrul turismului cultural național și internațional. • Flexibilizarea regimului de acordare de permise de muncă • Susținerea prezenței și a rolului Bisericii în societate, temporare pe teritoriul românesc pentru cetățenii provenind din pornind de la principiul recunoașterii contribuției Bisericii la statele din vecinătatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia binele comun al societății. etc.). • Sprijinirea dezvoltării comunităților religioase inclusiv în diaspora românească. Dreptul la muncă al românilor aflați în străinătate • Promovarea unui parteneriat activ între stat și culte prin • Eliminarea progresivă a restricțiilor pe piața muncii în spațiul crearea unor centre de asistență socială, încurajând astfel comunitar pentru cetățenii români. misiunea socială a bisericilor și a celorlalte culte. • Respectarea de către statele membre UE a drepturilor prevăzute de legislația europeană în materia dreptului muncii CAPITOLUL 28 pentru cetățenii comunitari români aflați la muncă în spațiul UE. Românii de pretutindeni • Cooperarea bilaterală cu statele din spațiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din țările Obiective de guvernare respective. 1. Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării, prezervarea și afirmarea identității culturale a românilor de CAPITOLUL 29 pretutindeni. Securitate națională 2. Dobândirea/redobândirea cetățeniei române și flexibilizarea regimului de vize. Obiective de guvernare 3. Dreptul la muncă al românilor aflați în străinătate. Scopul fundamental al actului guvernamental în domeniul 4. Crearea unui cadru instituțional funcțional în relația cu securității naționale îl reprezintă crearea condițiilor politice, românii de pretutindeni. organizatorice și administrative necesare pentru ca, printr-o 5. Asigurarea condițiilor necesare exercitării dreptului de vot guvernare eficientă, să putem garanta securitatea națională prin: pentru cetățenii români aflați în afara granițelor. exercitarea deplină a drepturilor și libertăților cetățenești; Direcții de acțiune asumarea conștientă a responsabilităților de către toate componentele societății; perfecționarea capacității de decizie și Întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării, de acțiune a statului de drept în condițiile supremației legii; prezervarea și afirmarea identității culturale a românilor de afirmarea României ca membru activ cu drepturi egale al pretutindeni comunității europene, euroatlantice și internaționale. • Promovarea unor acțiuni politico-diplomatice profesioniste 1. Îndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru pentru a transforma comunitățile românești din străinătate al NATO și UE, modificarea cadrului legislativ astfel încât să MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 25 corespundă noilor realități instituționale și mediului de securitate • Reforma structurilor de aplicare a legii și a sistemului intern și extern, alocarea resurselor necesare susținerii judiciar din România pentru combaterea eficientă a corupției și reformelor preconizate în stategia de guvernare. crimei organizate. 2. Participarea activă la promovarea democrației și • Apărarea intereselor energetice ale țării noastre, construcției securității în vecinătatea apropiată a României, în promovarea unei „identități energetice” naționale și special în bazinul extins al Mării Negre, o problemă-cheie pentru diversificarea surselor de aprovizionare. securitatea națională. În acest context, România trebuie să își • Protecția și dezvoltarea infrastructurii naționale, conectarea asume rolul de vector în susținerea dimensiunii estice a la rețelele de transport europene. securității NATO și UE. • Dezvoltarea capacităților de informare, analiză și protecție 3. Identificarea oportună și contracararea proactivă a pentru prevenirea și contracararea riscurilor și amenințărilor, riscurilor și amenințărilor prin dezvoltarea capacităților de reducerea vulnerabilităților și sesizarea oportunităților strategice informare, analiză și decizie. pentru țara noastră. 4. Prevenirea conflictelor și gestionarea eficientă a riscurilor, • Participarea la promovarea democrației, statului de drept, a a situațiilor de criză și a consecințelor acestora. stabilității și securității în vecinătatea României, în contextul 5. Creșterea independenței energetice a României pe eforturilor întreprinse de UE, NATO și de alte organizații termen mediu, în sensul creșterii substanțiale a producției internaționale, precum și în alte zone de interes strategic pentru interne de energie, al reducerii dependenței față de o sursă țara noastră. unică de import de energie, precum și al promovării unei politici • Modernizarea înzestrării Armatei și asigurarea condițiilor comune de securitate energetică la nivelul UE. necesare pentru ca aceasta să își îndeplinească rolul 6. Continuarea procesului de transformare a Armatei într-un constituțional în bune condiții. instrument militar modern, credibil și eficient, în măsură să • Alocarea anuală a unui procent de minim 2% din PIB pentru asigure îndeplinirea obligațiilor ce ne revin în cadrul apărării cheltuieli de apărare, care poate fi majorat la 2,38% pe proiecte colective a NATO, a angajamentelor asumate în UE și față de concrete, creșterea semnificativă a fondurilor destinate ceilalți parteneri ai noștri, precum și de susținere a acțiunilor gestionării situațiilor de urgență, asigurarea unei bugetări politico-diplomatice ale României pe plan internațional. corespunzătoare pentru structurile militare și de informații, Direcții de acțiune precum și pentru celelalte instituții cu atribuții în domeniul • Dezvoltarea și utilizarea coerentă a capacităților securității naționale. instituționale, politice, diplomatice, economice, militare și de • Formarea unor corpuri profesionale adecvate, atragerea informații pentru contracararea riscurilor și amenințărilor expertizei necesare sectorului de securitate națională, crearea regionale și globale. unor ghiduri de carieră pentru funcționarii guvernamentali • Actualizarea și modernizarea cadrului legislativ privind implicați în acest sector și promovarea educației și cercetării în întărirea securității naționale. zona securității naționale.

ANEXĂ PROGNOZA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

Indicator An 2008 2009 2010 2011 2012

Produsul intern brut – mld lei, prețuri curente 505,0 582,7 660,7 745,9 838,1

Produsul intern brut – creștere reală - % 8,5 3,5 4,5 5,5 6,0

Inflația medie – % 7,9 5,0 4,0 3,5 3,0

Câștigul salarial mediu brut – lei/lună 1700 1830 2070 2340 2635

Salariul mediu brut – lei/lună 1580 1702 1925 2175 2450

Veniturile bugetare – % din PIB 32,0 32,5 34,0 35,1 35,9

Cheltuielile bugetare – % din PIB 35,5 34,2 35,6 36,2 36,8

Deficitul bugetului general consolidat – % din PIB 3,5 1,7 1,6 1,1 0,9

Deficitul de cont curent – % din PIB 13,3 10,5 9,7 9,3 8,8

NOTĂ: Valoarea prognozată a indicatorilor macroeconomici prezintă un grad de relativitate cauzat de incertitudinile existente, pe fondul crizei financiare și economice. 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAȚILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

HOTĂRÂRE privind eliberarea din funcție a secretarului general al Camerei Deputaților

În temeiul art. 223 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Domnul Gheorghiof Titu Nicolae se eliberează din funcția de secretar general al Camerei Deputaților începând cu data de 22 decembrie 2008.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 22 decembrie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN

București, 22 decembrie 2008. Nr. 44.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAȚILOR

HOTĂRÂRE privind numirea secretarului general al Camerei Deputaților

În temeiul art. 223 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat,

Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Domnul Barbu Gheorghe se numește în funcția de secretar general al Camerei Deputaților începând cu data de 22 decembrie 2008. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 22 decembrie 2008, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, IOAN OLTEAN

București, 22 decembrie 2008. Nr. 45. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 27 DECRETE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET pentru numirea Guvernului României

În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea încrederii Guvernului,

Președintele României d e c r e t e a z ă: Articol unic. — Se numește Guvernul României în următoarea componență:

1. Emil Boc — prim-ministru 2. Dan Nica — viceprim-ministru 3. Gheorghe Pogea — ministrul finanțelor publice 4. Gabriel Oprea — ministrul administrației și internelor 5. Radu Mircea Berceanu — ministrul transporturilor și infrastructurii 6. Cristian Diaconescu — ministrul afacerilor externe 7. Adriean Videanu — ministrul economiei 8. Ecaterina Andronescu — ministrul educației, cercetării și inovării 9. Vasile Blaga — ministrul dezvoltării regionale și locuinței 10. Marian Sârbu — ministrul muncii, familiei și protecției sociale 11. Mihai Stănișoară — ministrul apărării naționale 12. Cătălin Marian Predoiu — ministrul justiției și libertăților cetățenești 13. Ilie Sârbu — ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale 14. Elena Gabriela Udrea — ministrul turismului 15. Ion Bazac — ministrul sănătății 16. Theodor Paleologu — ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național 17. Nicolae Nemirschi — ministrul mediului 18. Monica Maria Iacob-Ridzi — ministrul tineretului și sportului 19. Constantin Niță — ministrul întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri 20. Gabriel Sandu — ministrul comunicațiilor și societății informaționale 21. Victor-Viorel Ponta — ministrul pentru relația cu Parlamentul

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU

București, 22 decembrie 2008. Nr. 1.360. 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE privind declasarea din categoria funcțională a drumurilor județene și încadrarea în categoria funcțională a drumurilor comunale a unor sectoare de drum județean, precum și pentru modificarea lungimii și a traseului unui drum comunal și a unui drum județean, situate în județul Mehedinți

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 12 și 13 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. — Se aprobă declasarea din categoria funcțională a nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale drumurilor județene și încadrarea în categoria funcțională a a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise drumurilor comunale a unor sectoare de drum județean, situate circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, în județul Mehedinți, potrivit anexei nr. 1. Partea I, nr. 338 și 338 bis din 20 iulie 2000, cu modificările și Art. 2. — Se aprobă modificarea lungimii și a traseului unui completările ulterioare, se modifică și se completează în mod drum comunal și a unui drum județean, situate în județul corespunzător. Mehedinți, potrivit anexei nr. 2. Art. 4. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta Art. 3. — Anexele nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul internelor și reformei administrative, Ministrul transporturilor, București, 17 decembrie 2008. Nr. 1.703.

ANEXA Nr. 1

DECLASAREA unor tronsoane de drum județean, situate în județul Mehedinți, în categoria funcțională a drumurilor comunale

Nr. Indicativul și traseul drumului Poziții kilometrice Lungime Provine din: crt. propus (origine—destinație) — km — 1. DC 53 0+000—7+060 7,060 DJ 671E DC 50 — Godeanu (km 58+430—65+490) (DN 67D) (0+000—5+060) pe raza comunei Isverna (5+060—7+060) pe raza comunei Obârșia-Cloșani

ANEXA Nr. 2

MODIFICAREA lungimii și a traseului unui drum comunal și a unui drum județean, situate în județul Mehedinți

Poziții kilometrice Indicativul și Lungimea Indicativul și Poziții kilometrice Lungimea Nr. inițiale traseul inițial al traseului inițial traseul nou al noi (origine— traseului nou Provine din: crt. (origine— drumului — km — drumului destinație) — km — destinație) 1. DC 50 0+000— 9,300 DC 50 0+000— 11,800 DC 50 DJ 670 — 9+300 DJ 670 — 11+800 km 0+000—9+300 Isverna— Isverna— DJ 671E Giurgiani Giurgiani km 55+930—58+430 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 29

Poziții kilometrice Indicativul și Lungimea Indicativul și Poziții kilometrice Lungimea Nr. inițiale traseul inițial al traseului inițial traseul nou al noi (origine— traseului nou Provine din: crt. (origine— drumului — km — drumului destinație) — km — destinație) 2. DJ 671E: 0+000— 65,490 DJ 671E: 0+000— 55,930 DJ 671E DN 67A 65+490 DN 67A 55+930 (Corcova) — (Corcova) — Pârvulești— Pârvulești— Poiana— Poiana— Severinești— Severinești— Valea Valea Coșuștei— Coșuștei— Jignița— Jignița— Căzănești— Căzănești— Șișești— Șișești— Ilovăț— Ilovăț— Dâlbocița— Dâlbocița— Firizu—Cerna Firizu—Cerna Vârf — Vârf— Nadanova— Nadanova— Godeanu Isverna (DN 67D) (DC 50)

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE GUVERNUL ROMÂNIEI INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ

ORDIN privind actualizarea Clasificării produselor și serviciilor asociate activităților — CPSA

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică, republicată, cu modificările ulterioare, având în vedere prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea Clasificării produselor și serviciilor asociate activităților — CPSA,

președintele Institutului Național de Statistică emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă actualizarea Clasificării produselor și de domeniul de activitate (CPA) și de abrogare a serviciilor asociate activităților — CPSA 2008, potrivit anexei*) Regulamentului (CEE) nr. 3.696/93 al Consiliului. care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie Art. 2. — Actualizarea prevăzută la art. 1 a fost efectuată cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 451/2008 al 2009. Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2008 de Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al instituire a unei noi clasificări statistice a produselor în funcție României, Partea I.

Președintele Institutului Național de Statistică, Vergil Voineagu

București, 15 octombrie 2008. Nr. 605.

*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 bis abonament, care se poate achiziționa și de la Centrul de vânzări și informare al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, București, șos. Panduri nr. 1. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR Nr. 706 din 24 noiembrie 2008 Nr. 3.686 din 17 decembrie 2008

ORDIN pentru aprobarea Metodologiei de finanțare a lucrărilor de administrare a perdelelor forestiere de protecție

În temeiul art. 90 din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, în baza art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul economiei și finanțelor emit prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Metodologia de finanțare a lucrărilor de Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al administrare a perdelelor forestiere de protecție, prevăzută în României, Partea I. anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Ministrul economiei și finanțelor, Dacian Cioloș

ANEXĂ

METODOLOGIE de finanțare a lucrărilor de administrare a perdelelor forestiere de protecție

Art. 1. — Regia Națională a Pădurilor — Romsilva, prin c) fișa de calcul al sumelor pentru asigurarea administrării, ocoalele silvice din structura sa, are obligația de a administra întocmită de ocolul silvic care efectuează administrarea și perdelele forestiere de protecție, indiferent de natura proprietății avizată de structurile teritoriale de specialitate din subordinea acestora. autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Art. 2. — Preluarea în administrare de către ocoalele silvice Art. 4. — Calculul sumelor destinate administrării perdelelor prevăzute la art. 1 a perdelelor forestiere de protecție se forestiere de protecție se face cu formula: realizează pe bază de contract și proces-verbal de predare- Vta = Va x Sp primire între deținătorul perdelei, executantul lucrărilor de înființare a perdelei și ocolul silvic, în prezența reprezentantului Sp — suprafața aflată în proprietate (ha) structurii teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Va = [(Smbe x 12/100) + Ca] x 115% Art. 3. — Finanțarea administrării perdelelor forestiere de protecție se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Va — contravaloarea administrării pe an și pe hectar (lei) autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, lunar, Smbe — salariul mediu brut pe economie comunicat de pe baza următoarelor documente: Institutul Național de Statistică pentru luna iunie a anului a) solicitarea de decontare, semnată de șeful structurii precedent efectuării administrării (lei) teritoriale de specialitate din subordinea autorității publice Ca — valoare cote angajator (lei) centrale care răspunde de silvicultură; 15% — cheltuieli indirecte b) formularul de decont, întocmit potrivit modelului prevăzut 100 — suprafața medie a unui canton silvic cu perdele în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie; forestiere de protecție MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 869/22.XII.2008 31

ANEXĂ la metodologie

DECONT JUSTIFICATIV*) de finanțare a lucrărilor de administrare a perdelelor forestiere de protecție pe luna ...... , anul ...... — model — MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare .. Avizat Direcția Generală a Finanțelor Publice ......

1. Amplasamentul suprafeței pentru care se asigură administrarea: județul ...... , localitatea ...... , Ocolul Silvic ...... , denumirea perdelei: ...... 2. Beneficiarii lucrării:

Nr. și data actului de proprietate/ Nr. Numele și prenumele/ C.N.P./ Suprafața Valoarea Nr. și data contractului UP ua crt. denumirea persoanei juridice C.U.I (ha) (lei) de administrare

0 1 2 3 4 5 6 7

Persoane fizice sau juridice pentru care administrarea perdelelor este asigurată de ocolul silvic: ...... ...... ......  3. Descrierea lucrării: ......  4. Valoarea totală (inclusiv TVA): ...... lei 5. Ocolul silvic care realizează administrarea Denumirea ...... Sediul: comuna/orașul ...... , str...... nr...... Nr. de înmatriculare în registrul comerțului/nr. de înregistrare în Registrul asociațiilor și fundațiilor ...... Nr. unic de înregistrare fiscală ......

Șeful ocolului silvic care asigură administrarea, ...... (numele și prenumele) LS./S.S. Inspector-șef, Contabil-șef, ......

*) Se întocmește un singur decont pentru o perdea forestieră de protecție, cu toate persoanele fizice și juridice care dețin terenuri pe suprafața perdelei. ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC — Prețuri pentru anul 2009 —

Număr Zile de Greutate Valoare Nr. Denumirea publicației de apariții apariție/ medie/apariție (TVA 9% inclus)/lei crt. anuale săptămână (grame) 12 luni 3 luni 1 lună 1. Monitorul Oficial, Partea I 750 5 50 800 210 75 2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 90 1 50 1.500 140 3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 200 5 60 2.250 200 4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 800 5 15 430 40 5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 7.200 5 50 1.720 160 6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 400 5 25 1.600 150 7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 60 1 30 540 50 8. Colecția Legislația României 4 — 2.500 450 120 9. Colecția Hotărâri ale Guvernului României 12 — 3.500 750 70

NOTĂ: Monitorul Oficial Partea I bis se multiplică pe bază de comandă. Începând cu anul 2009 se sistează apariția publicației Repertoriul legislației României.

ANUNȚ

În vederea contractării de abonamente la publicațiile legislative ale „Monitorului Oficial” R.A., vă solicităm să transmiteți comenzile dumneavoastră către distribuitorii autorizați menționați pe site-ul www.monitoruloficial.ro sau direct la fax 021.318.51.15 ori e-mail: [email protected], până cel târziu pe data de 15 a lunii anterioare perioadei de abonare, iar plata integrală a comenzii, până cel târziu pe data de 22 a lunii anterioare perioadei de abonare. Vă stăm la dispoziție pentru informații suplimentare la telefon 021.318.51.28, 021.318.51.29, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected]

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro &JUYDGY|323193| Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869/22.XII.2008 conține 32 de pagini. Prețul: 2,50 lei ISSN 1453—4495