STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI VOIVODENI PENTRU PERIOADA 2019-2027
2019
FIŞA PROIECTULUI
Denumirea proiectului: STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI VOIVODENI PENTRU PERIOADA 2019- 2027
Beneficiar: PRIMĂRIA COMUNEI VOIVODENI Str. Principală, nr. 160, localitatea Voivodeni, judeţ Mureş
Proiectant general: SC ECO MAPS SRL – CLUJ Director General ing. CĂLIN ROMAN
Proiectanţi:
econ. MARIUS CRISTEA geograf ADRIAN PITICAR geograf DANIELA ROMAN
ing. ADRIAN PODARU
Contract nr.: 4227 / 2018
Proiect nr.: 58 / 2018
Cluj-Napoca, martie 2019
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 2
Cuprins
Capitolul I. Analiza-diagnostic a dezvoltării socio-economice la nivelul comunei ...... 4 1. Elementele geografice generale, încadrarea în teritoriu și rețeaua de localități 4 2. Demografia 8 3. Activitatea economică 14 3.1. Agricultura 14 3.2. Industria, construcțiile și serviciile 19 3.3. Forța de muncă 19 4. Accesibilitatea și infrastructura de transport 24 5. Infrastructura tehnico-edilitară 26 5.1. Alimentarea cu apă și canalizare 26 5.2. Alimentarea cu energie electrică și iluminatul public 27 5.3. Încălzirea și asigurarea combustibilului pentru gătit la nivelul locuințelor 28 5.4. Telecomunicații 29 6. Fondul locativ 30 7. Educația 34 8. Sănătatea 35 9. Incluziunea socială 36 10. Protecția mediului și managementul riscurilor 36 11. Patrimoniul, cultura și sportul 38 12. Turismul și activitățile recreative 40 13. Capacitatea administrativă 40
Analiza SWOT ...... 45
Capitolul II. Strategia de dezvoltare a comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 ...... 50 II.1. Contextul strategic 50 Documente strategice relevante de la nivel european: 50 Documente strategice relevante de la nivel național: 51 Documente strategice relevante de la nivel regional: 53 Documente strategice relevante de la nivel județean: 53 Documente strategice relevante de la nivel microregional: 54 Documente strategice relevante de la nivel local: 55 II.2. Viziunea și obiectivele de dezvoltare 56 II.3. Obiective, priorități și măsuri pentru perioada 2019-2027 58
Capitolul III. Planul de acțiune (operațional) și managementul implementării strategiei de dezvoltare locală a comunei Voivodeni ...... 66 III.1. Portofoliul (fișele) de proiecte prioritare ale Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027: 66 III.2. Pașii necesari pentru implementarea proiectelor prioritare 74 III.3. Managementul implementării strategiei. Comunicarea aferentă acesteia 76 III.4. Monitorizarea implementării strategiei și evaluarea acesteia 78
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 3
Capitolul I. Analiza-diagnostic a dezvoltării socio-economice la nivelul comunei
1. Elementele geografice generale, încadrarea în teritoriu și rețeaua de localități
Comuna Voivodeni se află în partea centrală a județului Mureș (regiune NUTS 3), care face parte din Regiunea Centru (NUTS 2) și din regiunea istorică a Transilvaniei, la o distanță de 25 km de municipiul Târgu Mureș, respectiv la 15 km de municipiul Reghin. Din punct de vedere administrativ, aceasta se învecinează cu municipiul Reghin, respectiv cu comunele Breaza, Gornești, Glodeni, Băla și Fărăgău. Coordonatele geografice ale comunei Voivodeni sunt 46º 42' longitudine și 24˚ 36' latitudine.
Figură 1 - Poziționarea comunei Voivodeni în context microregional Sursa: Planșă proprie pe baza PATJ Mureș
Satul Voivodeni este atestat documentar din anul 1332,, fiind menționată de atunci sub mai multe denumiri (Sancto Johanne, Motunzenthyuana, Mortunzenthyvan, Zenthyvan, Zenthivan, Zenthywan, Waydazenthywan, Wayda Zent Iwan, Szenthivany, Zenthiwan, Vajdaszentivany, Szent Anna, Szent Iuona, Szintyivan, Johannidor, Sânioana). Prima mențiune
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 4
istorică despre satul Toldal (în maghiară Toldalag) apare în anul 1268. Cu toate acestea, săpăturile arheologice din zonă au indicat urme de locuire încă din Antichitate. În perioada interbelică, comuna Voivodeni a făcut parte din plasa Reghin de Jos a județului Mureș, iar în perioada apartenenței la Regatul U ngariei din Comitatul Mureș-Turda
Suprafață totală a comunei este de 3.403,63 ha (34,03 kmp), având o suprafață redusă în raport cu alte UAT rurale din județul Mureș. Comuna Voivodeni este compusă din două sate: Voivodeni (satul de reședință al comunei), respectiv Toldal, aflat la circa 5 km de satul de reședință. Din totalul locuitorilor comunei, circa 88% locuiesc în satul de reședință, în timp ce în satul Toldal locuiesc circa 200 de persoane (11% din total).
208
Voivodeni Toldal
1548
Figură 2 - Populația stabilă a comunei Voivodeni pe sate componente, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Comuna Voivodeni este amplasată în subunitatea de relief denumită Câmpia Mureșană, parte integrată a Câmpiei, respectiv Depresiunii Transilvaniei, în culoarul râului Mureș. Partea de est a comunei are un aspect tipic depresionar, cu relief relativ neted, chiar și cu suprafețe cu exces de umiditate, dispus pe mai multe terase, în timp ce partea vestică unul colinar. Altitudinea variază între 334 m în albia Mureșului și 523 m în cea sud-vestică (Dealul Groapa Largă). În partea vestică, regăsim forme de relief monoclinal, mai exact un ansamblu de cueste și reversuri monoclinale, cu văi subsecvente de-a lungul cursurilor de apă. Fundamentul de marne, argile, nisipuri și pietrișuri face ca relieful înclinat al comunei să fie puternic afectat de fenomene de eroziune areală (creep, alunecări de teren, prăbușiri) și lineară (șiroire, ravenație). Din punct de vedere geologic, 34% din teritoriul comunei are un fundament format din pietrișuri, nisipuri și grohotișuri din pleistocenul mediu și superior (mai ales pe terasa din zona centrală a comunei), 29% din teritoriul comunei are un fundament format din depozite aluvial- coluviale, în luncile râurilor Mureș, Luț, Agriș și Șar, 27% din depozite meoțiene de pietrișuri,
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 5
nisipuri, argile, cărbuni, marne în zona mai înaltă din vestul comunei. Restul de 10% din teritoriu este format din depozite badeniene de argile, nisipuri și tufuri care apar în lungul principalelor cursuri de apă.
Figură 3 - Harta fizică a comunei Voivodeni Sursa: ECO MAPS. PUG Comuna Voivodeni
Pe teritoriul comunei Voivodeni regăsim mai multe tipuri de soluri, distribuția acestora fiind influențată de numeroși factori (treptele morfologice distincte, de la luncă la terase, versanți, interfluvii), petrografia, topoclimatele, expunerile versanților, tipurile de vegetație. Astfel, regosolurile acoperă 16% din teritoriu, mai exact fronturile de cuestă și de terasă cu eroziune puternică, fiind slab mineralizate și cu fertilitate redusă. Fluvisolurile reprezintă 21% din teritoriu și sunt amplasate mai ales în luncile și văile cursurilor de apă (Mureș, Luț), având o fertilitate relativ bună. Gleisolurile acoperă circa 6% din teritoriu și se suprapun, în general, cu albiile cursurilor de apă (Agriș, Șaru), având o fertilitate ridicată. Cernoziomurile se întind pes circa 2% din teritoriu, fiind localizate în zona Văii Șarului. Luvisolurile ocupă cea mai mare parte din teritoriul comunei (53%), fiind prezente mai ales pe terasele mai înalte, bine drenate și având o fertilitate relativ scăzută.
Rețeaua hidrografică din comună este drenată în totalitate de râul Mureș, care curge la limita de est a teritoriului. Principalii afluenți sunt râurile Luț și Șaru. Râul Luț are un singur afluent important (Agrișul), iar râul Șaru este în mare parte îndiguit și transformat în acumulări pentru prevenirea inundațiilor și pescuit. Cel mai important afluent al său este Valea Megheș. Densitatea rețelei hidrografice este una redusă, la fel ca și grosimea scurgerii medii, însă
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 6
scurgerea medie de aluviuni în suspensie în bazin este ridicată. Comuna dispune de rezerve de apă subterane modeste, în termeni de debit a apelor freatice (0,5 – 1,5 l/s), dar și de calitate (prezența de sulfați, carbonați și cloruri). În lunca râului Mureș există riscul de apariție a inundațiilor, mai ales în perioada de primăvară și vară, când precipitațiile sunt cele mai abundente. Acumulările artificiale de pe râul Șaru au o suprafață de circa 40 ha, la care se adaugă o acumulare de aproape 3 ha pe râul Agriș. Acestea se confruntă cu un fenomen de colmatare ca urmare a acumulării de aluviuni.
Comuna Voivodeni are un climat tipic de dealuri și podișuri joase, cu temperaturi medii anuale de circa 8-9 grade Celsius, maxime lunare în luna iulie de circa 19-20 grade și minime în luna ianuarie cuprinse între -3 și -4 grade. Numărul mediu de zile cu cer senin este de 110-120/an, iar cel cu cer acoperit de 120-140. Perioada tipică de îngheț ține de la începutul lui octombrie până la începutul lunii aprilie, în zonă apărând și fenomenul de inversiune termică, care influențează brumele timpurii și târzii. Precipitațiile medii anuale sunt de circa 550 mm, fiind mai ridicate în perioada aprilie-iulie (când au caracter convectiv) și mai scăzute iarna. În sezonul cald pot cădea până la 200 mm de precipitații pe zi, conducând la apariția de inundații temporare. Numărul mediu de zile cu strat de zăpadă este de 50-60, iar cel cu precipitații de 95-100. Vânturile sunt influențate de Culoarul Mureșului, care canalizează curenții oceanici pe direcția SV-NE, având viteze mai mari în perioada februarie-aprilie (până la 2m/s, în medie) și mai reduse în perioada noiembrie-ianuarie (sub 0,5 m/s).
Vegetația naturală de pe teritoriul comunei Vovidoeni este influențată de formele de relief și condițiile climatice locale. În ceea ce privește stratul ierbos, regăsim mai ales plante xerofite, precum coliliile, inul, cosașul, jaleșul, sânzienele, pelinul, frăsinelul, fâșca, rogozul pitic, cimbrișorul, jaleșul, păiușul de câmpie etc. Aceste plante au o densitate redusă și o valoare furajeră scăzută, nefiind favorabile pășunatului vitelor, ci mai degrabă ovinelor și caprinelor. Pe reversurile de coastă cresc mai ales specii de xero-mezofite, precum trifoiul, măzărichia, firuța, păiușul de livezi, iarba câmpului, coada șoricelului, lucerna galbenă etc. Arborii specifici zonei sunt stejarul, stejarul pedunculat, gorunul, arțarul, carpenul, frasinul etc. Dintre arbuști regăsim alunul, păducelul, porumbarul, sângerul, măceșul, socul etc.
Fauna din zonă cuprinde specii de pește precum cleanul, crapul, somnul, mreana, oblețul, beldița, diferiți amfibieni (mai ales specii de broaște, șopârle, tritoni), reptile (șopârle, năpârci, șerpi de casă și de alun) etc. Păsările care trăiesc în zonă sunt mai ales ciocănitoarele, gaița, gaia, pupăza, turturica, porumbelul gulerat, cinteza, grangurele, cucul etc. Dintre mamifere, se remarcă iepurele, căprioara, veverița, nevăstuica, pârșul, orbete, cățelul pământului etc.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 7
2. Demografia
Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2018 populația cu domiciliul a comunei Voivodeni se ridica la 1.802 locuitori, ceea ce o plasa în categoria UAT rurale cu o populație redusă în context național și județean. Față de anul 1990, populația cu domiciliu în comună a scăzut cu circa 200 de locuitori, ceea ce reprezintă peste 10% din totalul locuitorilor, în linie cu tendința de la nivel național și județean. În comparație cu alte comune din județ și din țară, ritmul de scădere al populației comunei a fost totuși unul mai temperat, o contribuție importantă având-o și apropierea față de două centre urbane unde există o ofertă relativ generoasă de locuri de muncă.
Din totalul locuitorilor cu domiciliul înregistrați la nivel local în anul 2018, 881 (48,9% din total) erau de sex masculin, iar 921 (51,1%) de sex feminin. Distribuția pe sexe a populației locale este similară cu cea înregistrată la nivel județean și național. Explicația pentru numărul mai mare de persoane de sex feminin constă din faptul că speranța de viață a acestora este cu circa 5 ani mai ridicată decât a bărbaților. Astfel, numărul femeilor cu vârsta de peste 65 de ani este net superior celui al bărbaților.
-100 -50 0 50 100 150
Masculin Feminin
Figură 4 - Piramida vârstelor la nivelul comunei Voivodeni, în anul 2018 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 8
În ceea ce privește structura populației pe grupe mari de vârstă, la nivelul anului 2018, 13,9% dintre locuitorii cu domiciliul aveau vârsta între 0 și 14 ani, 59,6% între 15 și 59 de ani, iar 26,5% împliniseră vârstă de 60 de ani. Astfel, ponderea populației vârstnice se situa peste media județeană (23,1%) și națională (22,8%), în timp ce procentul populației tinere se plasa la un nivel inferior mediei județene (15,7%) și naționale (14,7%). Raportul dintre persoanele vârstnice și cele tinere era de aproape 2/1, ceea ce face din comuna Voivodeni una dintre localitățile rurale cu populația îmbătrânită din județul Mureș.
Configurația piramidei vârstelor pentru populația comunei indică un fenomen de îngustare a bazei, corespunzând reducerii natalității după 1990. Cel mai mare număr de locuitori se înregistrează la grupa de vârstă 40-50 de ani, corespunzând ratei ridicate a natalității de la sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70 (așa-numiții ”decreței”). Migrația internă a redus mult numărul femeilor cu vârsta de 50-60 de ani, care au migrat într-o proporție ridicată către mediul urban în anii 70-80, dar care sunt destul de numeroase după vârsta de 60 de ani ca urmare a supramortalității masculine. Aceste caracteristici conduc la prognoze pesimiste privind evoluția populației locale. Numărul mic de copii din prezent va conduce la menținerea la cote joase a natalității și pe viitor, contingentul de femei de vârstă fertilă fiind în curs de restrângere. Pe de altă parte, în următorii 10-15 ani, așa-numiții „decreței” vor atinge vârsta de pensionare și vor contribui la creșterea populației vârstnice.
De menționat aici este faptul că datele de mai sus se referă la populația cu domiciliul înscris în cartea de identitate, care poate diferi de cea stabilă, care locuiește efectiv în comună. Astfel, unele persoane cu domiciliul în comuna Voivodeni pot locui efectiv în altă zonă din țară sau din străinătate, după cum unii locuitori efectivi ai comunei e posibil să aibă domiciliul în altă localitate sau să nu aibă documente de identitate. Spre exemplu, la recensământul din 2011, populația cu domiciliu în comună era de 1.850 de locuitori, iar cea stabilă de doar 1.750, rezultând o diferență de circa 100 de persoane. Datele exacte cu privire la populația efectivă (stabilă) se colectează exhaustiv doar la recensăminte, cel mai recent fiind realizat în anul 2011, iar următorul fiind planificat pentru anul 2021, cu publicarea rezultatelor finale în jurul anului 2023.
Analiza dinamicii populației stabile a comunei la recensămintele din ultimii 100 de ani indică o tendință de reducere a populației, de un maxim de circa 3.000 de locuitori la sfârșitul anilor 50, până la circa 1.700 în prezent, ceea ce echivalează cu o scădere de peste 40% (chiar de peste 60% în cazul satului Toldal). Cauzele acestei scăderi sunt variate: în perioada comunistă, migrația internă către orașe (Târgu Mureș, Reghin) a forței de muncă a condus la reducerea populației. După 1990, deși migrația internă s-a temperat, sporul natural al populației a devenit negativ, însoțit fiind de apariția fenomenului de migrație externă.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 9
2833 2849 2785 2607 2537 2423
2124 1957 1756
1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992 2002 2011
Populație stabilă
Figură 5 - Populația stabilă a comunei Voivodeni, la recensămintele din perioada 1920-2011 Sursa: INS
La recensământul din 2011, 60% dintre locuitorii comunei Voivodeni s-au declarat de etnie maghiară, 28% de etnie română, iar 9% de etnie romă. Pentru peste 2% dintre locuitori etnia nu era cunoscută, aceștia nefiind prezenți la reședință. Spre comparație, în anul 1930, 37% dintre locuitori erau români, 50% maghiari, 11% romi, iar restul de altă naționalitate (mai ales evrei și germani). Tendința de ultimii ani este de scădere a ponderii populației de etnie română în favoarea celei a romilor, care înregistrează o fertilitate mult mai ridicată.
2,2 0,6
9,1 28,4
60,1
Maghiari Români Romi Necunoscută Altă etnie
Figură 6 - Structura etnică a populației comunei Voivodeni, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 10
Din perspectiva structurii confesionale, la recensământul din 2011, 57% dintre locuitori s-au declarat reformați, 28% ortodocși, 4% adventiști, 3% martori ai lui Iehova, 3% romano-catolici, 2% atei, 1% de altă religie, iar pentru 2% informația nu a putut fi obținută de către recenzori. Cei mai mulți cetățeni de etnie română sunt ortodocși, cei de etnie maghiară sunt reformații, iar romii sunt atât ortodocși, cât și neoprotestanți. Spre comparație, în anul 1930, 52% dintre locuitori erau reformați, 38% greco-catolici, 6% evanghelici, 1% romano-catolici, 1% mozaici. Tendința din ultimii ani este de creștere a numărului de neoprotestanți, odată cu sporirea numărului de persoane de etnie romă, în defavoarea ortodocșilor și a reformaților.
2,6 2,2 1,7 1,1 3,4
4,3
28,1 56,7
Reformați Ortodocși Adeventiști Martori ai lui Iehova Romano-catolici Necunoscută Atei Altă religie
Figură 7 - Structura confesională a populației comunei Voivodeni, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Sporul natural de la nivelul comunei Voivodeni a fost, în perioada 2007-2017, unul negativ, rezultând într-un număr de decese mai mare cu circa 160 decât cel al nașterilor și devenind principala cauză de scădere a populației. Acesta este rezultatul fenomenului de îmbătrânire demografică care afectează localitatea.
Astfel, rata natalității în comună a fost în anul 2017 de 7,2‰, sub media județeană (9,8‰) și națională (8,6‰). Pe de altă parte, rata mortalității a fost de 15,5‰, mult peste media județeană (11,7‰) și cea națională (11,8‰). Sporul natural a ajuns la -8,3‰, mult mai redus decât cel de la nivelul județului Mureș (-1,9‰) și de la nivelul României (-3,2‰). În ceea ce privește mortalitatea infantilă, situația este una favorabilă, în perioada 2007-2017 nefiind înregistrat niciun caz de deces la copii sub vârsta de un an.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 11
50
40
30
20
10
0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 -10
-20
-30
Născuții vii Decedați Spor natural
Figură 8 - Mișcarea naturală a populației comunei Voivodeni, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În anul 2017, la nivelul comunei Voivodeni s-au înregistrat 10 căsătorii, rata nupțialității fiind de 5,5‰, nivel apropiat de media județeană (5,3‰) și națională (6,4‰). Pe de altă parte, fenomenul divorțialității s-a menținut la cote reduse, fiind înregistrate doar două astfel de cazuri în anul 2017, corespunzând unei rate de 1,1 divorțuri/1000 de locuitori, nivel inferior mediei județene și naționale (de 1,5‰). Totuși, numărul de familii nou-întemeiate la nivel local se menține modest, una dintre cause fiind îmbătrânirea populației.
30
25
20
15
10
5
0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Căsătorii Divorțuri
Figură 9 - Nupțialitatea și divorțialitatea în comuna Voivodeni, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 12
Dacă în perioada comunistă, migrația forței de muncă către mediul urban a reprezentat principala cauză de scădere a populației, după 1990 acest fenomen s-a temperat puternic, o dată cu declinul platformelor industriale din orașe și creșterea costului vieții în mediul urban. Prin urmare, în perioada 2007-2017, comuna Voivodeni a înregistrat un spor migratoriu pozitiv, mai ales ca urmare a așa-numitului proces de remigrație urban-rural. Unii cetățeni care s-au mutat în perioada comunistă în centrele urbane au optat pentru a se întoarce în localitatea de baștină, unde costul vieții este mai redus.
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sosiri cu domiciliul Plecări cu domiciliul
Figură 10 - Mișcarea migratorie a populației comunei Voivodeni, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Totuși, datele din graficul de mai sus se referă doar la migrația formală, adică cea care a presupus modificarea domiciliului din cartea de identitate, nu și pe cea informală, specifică mai ales în cazul migrației externe. Recensământul din 2011 a consemnat un număr de 108 locuitori ai comunei care erau plecați în străinătate, dintre care 52 de bărbați și 56 de femei, dintre care 78 plecați pe termen scurt (sub un an). Acest procent este redus în raport cu populația totală (circa 6% din total), dar mai mare decât media județeană (4,5%). În realitate însă, numărul celor aflați în străinătate e posibil să fie mai mare, unii neputând fi recenzați în 2011, iar alți părăsind localitatea ulterior.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 13
3. Activitatea economică
Asemenea majorității așezărilor rurale din Câmpia Transilvaniei, comuna Voivodeni a avut în mod tradițional un profil agricol, locuitorii săi ocupându-se cu cultura plantelor și creșterea animalelor. În perioada comunistă, mulți dintre cei apți de muncă s-au reorientat, sub presiunea politicii de urbanizare și industrializare, către platformele industriale din orașele învecinate (Târgu Mureș și Reghin), fie migrând definitiv, fie practicând naveta. După 1990, aceste platforme s-au restructurat puternic, numărul de salariați din industrie scăzând semnificativ. Prin urmare, forța de muncă s-a reorientat fie către sectoarele emergente (de ex. comerț, servicii), fie au revenit la agricultura de subzistență sau pentru micul comerț.
În prezent, aproape jumătate dintre locuitori se ocupă cu agricultura, aproape o treime în comerț și servicii, în timp ce restul sunt activi în industrie și construcții. Apropierea de cele două centre urbane sus-menționate a încurajat un fenomen de navetism al forței de muncă locale care a compensat parțial lipsa unor angajatori importanți la nivelul comunei.
3.1. Agricultura
Conform Recensământului General Agricol din anul 2010, la nivelul comunei Voivodeni existau 703 exploatații agricole cu o suprafață totală de 3.360 ha, dintre care 3.127 ha aveau destinația de suprafață agricolă. Dintre aceste exploatații, 456 (65% din total) erau de tip mixt (se ocupau și cu cultura plantelor și cu creșterea animalelor), 227 se ocupau doar cu cultura plantelor, iar 20 doar cu creșterea animalelor. Astfel, la nivelul comunei Voivodeni predomină agricultura de tip mixt, în care și zootehnia și agricultura vegetală joacă ambele un rol important în economia agrară a localității.
Conform PATJ Mureș și PUG, terenurile agricole din comuna Voivodeni se încadrează în clasa de fertilitate 3. Terenurile încadrate în clasa de fertilitate 3 au un potențial productiv ridicat, având soluri brune argiloiluviale și brun-roșcate luvice, cernozionuri levigate, soluri de luncă, respectiv protosoluri aluviale și soluri aluviale profunde cu grade diferite de humificare. Conținutul de humus este de 4,5-7 %. Sunt soluri profunde, de culoare închisă, au un grad înalt de fertilitate, fiind favorabile unei game largi de culturi agricole: legume, sfeclă de zahăr, porumb, plante furajere sămânțoase și rădăcinoase.
Mărimea medie a unei exploatații agricole din comuna Voivodeni era, în 2010, de 4,4 ha de teren agricol, peste media județeană (3,3 ha) și națională (3,5 ha). La nivelul comunei, existau 3 exploatații care lucrau peste 100 ha de teren, 4 care exploatau între 50 și 100 ha, respectiv 26 între 30 și 50 ha. Cu toate acestea, peste 400 de exploatații (65% din total) lucrau mai puțin de 2 ha, acestea fiind așa-numite ferme de subzistență. Acestea exploatau însă sub 15% dintre terenurile arabile din comună, în timp ce 31% din suprafață se afla în administrarea fermelor de peste 30 ha.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 14
Figură 11 - Modul de utilizare al terenurilor din comuna Voivodeni Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Voivodeni
310 477
476 118
86
159
336 185
Peste 100 ha 50 - 100 ha 30 - 50 ha 20 - 30 ha 10 - 20 ha 5 - 10 ha 2 - 5 ha sub 2 ha
Figură 12 - Suprafețele de teren arabil utilizat la nivelul comunei Voivodeni funcție de mărimea fermei, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 15
Din totalul suprafețelor agricole, 41% erau exploatate direct de către proprietari (mai ales gospodării ale populației), 31% în arendă, 6% în mod gratuit sau în parte, iar restul de 22% sub alte forme. În cazul terenurilor arabile, ponderea terenurilor lucrate direct de proprietari era și mai mare (49%). Așadar, la nivel local coexistă încă agricultura de tip tradițional, realizată de micii proprietari pe loturi individuale și orientată către autoconsum, cu fermele de dimensiuni medii și mari, cu mijloace moderne, orientate către piață. Trebuie însă menționat faptul că în perioada 2010-2018, modul de exploatare al terenurilor agricole din comuna Voivodeni s-a modificat, în sensul creșterii suprafețelor lucrate în arendă, pe fondul îmbătrânirii demografice.
Din totalul celor 3.127 ha de terenuri agricole, cele mai multe aveau destinația de teren arabil (69% din total), urmate de pășuni (27%), în timp ce livezile și grădinile familiale ocupau suprafețe reduse (1%, respectiv 3%).
45 91
840
2145
Teren arabil Pășuni Grădini familiale Vii și livezi
Figură 13 - Structura suprafețelor agricole din comuna Voivodeni, funcție de destinația lor, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010
Agricultura vegetală se bazează mai ales pe culturile de porumb (27% din suprafața arabilă), grâu (20%), plante de nutreț (20%), orz și ovăz (14%). De remarcat este faptul că la recensământul din 2010, comuna Voivodeni înregistra o suprafață redusă de terenuri aflate în repaus (3% din suprafața arabilă).
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 16
66 275 47 587 Porumb Plante de nutreț Grâu și secară
307 Orz și ovăz Legume și cartofi Alte plante
428 Teren în repaus 435
Figură 14 - Suprafețele arabile cultivate la nivelul comunei Voivodeni, pe principalele culturi agricole, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010
Viticultura și pomicultura se practică exclusiv pentru autoconsum de fructe (inclusiv preparate din fructe) și băuturi alcoolice (vin, băuturi distilate) pe suprafețe relativ restrânse (circa 17 ha în cazul viilor, respectiv 75 ha în cazul pomilor), la care se adaugă plantațiile din gospodăriile populației. Dintre pomii fructiferi, se remarcă suprafețe mai mari cu culturi de meri și pruni.
Potențialul zonei Voivodeni pentru agricultura ecologică este mai redus ca în cazul altor comune din județ, o bună parte dintre suprafețele arabile fiind lucrate de către ferme medii și mari, care utilizează îngrășăminte chimice și pesticide. Totuși, unii fermieri individuali folosesc încă doar îngrășăminte naturale și lucrează terenul sau cresc animalele în mod tradițional, deși nu cerificați încă în calitatea de agricultori ecologici.
La recensământul din anul 2010, în comuna Voivodeni au fost înregistrate următoarele efective de animale: 853 de bovine, 840 de ovine, 56 de caprine, 1.673 de porcine, 7.651 de păsări, 90 de cabaline, 217 iepuri de casă și 516 familii de albine. Din acest total, 535 de bovine și 504 porcine se regăseau în exploatații cu personalitate juridică, iar restul în gospodăriile populației. Tendința din ultimii ani este de scădere a efectivelor de animale din gospodării, mai ales în ceea ce privește bovinele și porcinele. La nivelul anului 2018, efectivele de animale ale fermelor cu personalitate juridică din comună erau următoarele: - GLIGA COMPANIES SRL – 563 de ovine și 225 de caprine; - AUTODOMUS SRL – 230 de bovine; - GALICOM CHICKEN – 11.100 de păsări; - AGRO FARM TOTAL – 23 de bovine.
Cea mai mare parte a produselor animaliere obținute se utilizează pentru asigurarea autoconsumului populației. Comercializarea produselor excedentare se face în piețele, târgurile și oboarele din zonă. La nivel local, se organizează târg mixt o dată pe săptămână în
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 17
satul Voivodeni și de două ori pe lună în satul Toldal. De asemenea, o parte din laptele produs în localitate este colectat direct de către procesatorii din zonă.
La recensământul din 2010, în comuna Voivodeni erau înregistrate 79 de tractoare agricole, 68 de pluguri, 48 de semănători, 47 de grape, 29 de mașini de erbicidat, 18 motocositoare, 18 mașini de împrăștiat îngrășăminte, 15 combine pentru recoltat cereale, 5 combinatoare, 5 cultivatoare, 3 motocultoare etc. Raportat la suprafața arabilă din comună (de circa 4.000 ha), dotarea cu mașini și echipamente agricole pare una satisfăcătoare (un tractor la circa 40 ha de teren arabil, peste media națională), însă fragmentarea proprietății agricole face ca în realitate aceste utilaje să fie subexploatate, multe loturi individuale fiind încă lucrate cu mijloace rudimentare. Pe de altă parte, mare parte dintre aceste mașini agricole sunt uzate fizic și moral, numărul exploatațiilor care au accesat fonduri europene sau care dispun de fonduri proprii pentru a investi în utilaje noi fiind redus.
Conform recensământului din 2010, 1.171 de locuitori ai comunei Voivodeni (66% din populația stabilă și peste 80% dintre cea aptă de muncă) prestau munci agricole, fie ca activitate principală, fie secundară. Dintre aceștia, 1.113 lucrau în propriile gospodării sau erau zilieri, în timp ce doar 58 aveau statut de salariat la o persoană juridică. Din totalul acestor persoane, circa 80% alocau mai puțin de jumătate din timpul lor total de lucru muncilor agricole, având o altă ocupație de bază (de ex. pensionar, angajat, casnic etc.). Dintre șefii de exploatație agricolă, în număr de 696, doar 49 absolviseră o formă de pregătire teoretică, în timp ce restul aveau doar experiență practică.
Peste 58% dintre locuitorii care practicau agricultura erau trecuți de vârsta de 55 de ani. Pe de altă parte, doar 9% dintre aceștia aveau sub 35 de ani, ceea ce indică interesul redus al tinerilor pentru muncile agricole. Așadar, lucrarea micilor loturi de teren din proprietate este o practică foarte des întâlnită mai ales în cazul pensionarilor, în timp ce persoanele active sunt interesate de alte tipuri de activități economice.
28
84 15 - 24 ani 411 214 25 - 34 ani 35 - 44 ani 45 - 54 ani 55 - 64 ani 170 peste 65 de ani
264
Figură 15 – Structura pe vârste a populației din comuna Voivodeni care practica munci agricole, la recensământul din 2010 Sursa: INS. RGA 2010
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 18
Pădurile ocupau, conform ultimelor estimări ale INS, 425 ha (13%) din teritoriul administrativ total al comunei Voivodeni, la jumătate față media județeană și națională de 27%. Dintre acestea, 212 ha erau în proprietate privată, iar 213 în proprietatea statului. Cea mai mare parte din fondul forestier este administrat de către Ocolul Silvic Reghin, care deține în localitate și o pepinieră de 26 ha pentru producerea de arbuști. Pădurile din zonă sunt cele de foioase specifice zonei de deal, fiind alcătuite din arborete de stejar, fag și alte esențe tari. Silvicultura nu reprezintă o ocupație importantă la nivel local.
3.2. Industria, construcțiile și serviciile
La recensământul din 2011, un număr de doar 80 de locuitori ai comunei lucrau în domeniul industriei, fie la nivel local, fie practicând navetismul către Reghin sau Târgu Mureș, o cifră mult mai redusă decât în perioada comunistă. Singurele unități cu profil industrial de la nivel local sunt cele două brutării, care generează aproximativ 50 de locuri de muncă.
În ceea ce privește sectorul construcțiilor, numărul persoanelor ocupate în domeniu era de circa 50 în 2011, adică circa 8% din totalul forței de muncă. În această categorie intră atât salariații firmelor de profil din localitate sau din alte zone din țară, unde fac naveta, dar și diverși lucrători pe cont propriu (meseriași).
În domeniul comerțului și serviciilor private, lucrau circa 150 de persoane (25% din forța de muncă totală). În această categorie intră mai ales personalul micilor unități comerciale de la nivel local (magazine, baruri etc.), al celor turistice și de alimentație publică (restaurante), al firmelor cu profil de transport etc.
Principalii agenți economici din domeniul industriei și serviciilor sunt următoarele firme: - PROMAGIS PRODEXIM – panificație – 20 de salariați; - SWISOR PRODCOM – panificație – 30 de salariați; - ANA RESORT SRL – turism – 9 salariați; - VOVO PROD COM SRL – baruri – 3 salariați; - PENSIHUBALADRI SRL – turism – 3 salariați; - GEODRAIN SRL – inginerie – 3 salariați; - VH WORKS SRL – construcții – 3 salariați.
Așadar, mediul de afaceri local este unul slab dezvoltat și reprezentat, cu două excepții (brutăriile) de mici afaceri de familie cu câțiva angajați.
3.3. Forța de muncă
La recensământul din 2011, 37% din populația stabilă a comunei Voivodeni intra în categoria persoanelor active, dintre care 32% erau efectiv ocupați, iar 5% șomeri. Populația inactivă reprezenta 63% din numărul locuitorilor, dintre care 26% erau pensionari, 12% elevi și studenți, 11% erau persoane întreținute (mai ales copii de vârsta preșcolară), 7% casnici, iar 7% aveau alt statut economic.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 19
Dintre persoanele ocupate, 53% aveau statut de salariat, în timp ce restul lucrau informal (lucrători pe cont propriu și în propria gospodărie), fără a avea un venit constant (cei mai mulți în domeniul agricol).
Ocupați 7% Șomeri 11% 32% Elevi și studenți
7% Pensionari
Casnici
5% Întreținuți de stat sau de alte 26% persoane 12% Altă situație
Figură 16 – Ocupația principală a populației stabile de la nivelul comunei Voivodeni, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
După cum am indicat și anterior, circa 49% din forța de muncă se ocupa cu agricultura, 15% cu serviciile private (alimentație publică, transporturi etc.), 13% lucra în industrie, 9% în comerț, 8% în construcții și 6% în servicii publice (învățământ, sănătate, asistență socială, administrație etc.).
15%
Agricultură 6% Industrie 49% Construcții 9% Comerț Servicii publice 8% Servicii private
13%
Figură 17 - Structura populației ocupate de la nivelul comunei Voivodeni, pe principalale activități economice, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 20
Din punct de vedere al ocupației de bază, 45% dintre locuitori erau agricultori (cei mai mulți fără a avea însă o pregătire teoretică în acest sens, ci doar experiență practică, obținută informal), 32% erau muncitori (o bună parte muncitori necalificați, mai ales în industrie și construcții), 11% lucrători în servicii (de ex. vânzători, barmani, ospătari etc.), în timp ce doar 12% ocupau poziții ce implicau studii superioare sau medii (liceu, școală postliceală). Oferta redusă de locuri de muncă pentru persoanele cu pregătire superioară este și una dintre cauzele migrației din zonă.
0% 1% 6% Manageri și conducători de instituții 5% Specialiști 32% 11% Tehnicieni și funcționari administrativi Lucrători în servicii
Agricultori
Muncitori
45%
Figură 18 - Structura populației ocupate de la nivelul comunei Voivodeni pe principalele categorii de ocupații, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Structura ocupațională de mai sus este strâns corelată și cu nivelul de instruire al populației. Conform recensământului din 2011, doar 4% dintre locuitori aveau studii superioare și alți 15% liceale și postliceale. Unul din 5 locuitori absolvise o școală profesională, cei mai mulți cu profil industrial sau construcții, domenii foarte căutate înainte de 1989. Restul de 65% dintre locuitori erau absolvenți de învățământ primar sau gimnazial, fiind în general vorba despre persoane vârstnice sau de etnie romă. Aceste categorii se confruntă și cu cel mai mare risc de excluziune socială, inclusiv pe piața muncii, deoarece nu dispun de o calificare și adesea sunt captivi în sectorul informal (zilieri sau lucrători neremunerați în propria gospodărie agricolă).
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 21
1% 3% 4%
14% 19% Superior Postliceal Liceal Profesional 20% Gimnazial Primar Fără studii
39%
Figură 19 - Structura populației stabile cu vârsta de peste 10 ani din comuna Voivodeni, după nivelul studiilor absolvite, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Numărul de locuri de muncă disponibile la nivelul comunei Voivodeni este foarte scăzut (sub 100), cele mai multe fiind disponibile în sectorul public (primărie, unități de învățământ, societăți cu profil agricol, cele două brutării, magazine). În acest context, circa 1/3 din forța de muncă locală face naveta către Reghin și Târgu Mureș.
136
104
82 71 71 68 68 67 61 57 57
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figură 20 - Numărul mediu de salariați din comuna Voivodeni, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 22
La nivelul comunei Voivodeni erau înregistrați oficial, în anul 2018, 85 de șomeri, ceea ce corespunde unei rate a șomajului de circa 14% din populația activă. Cei mai mulți dintre aceștia sunt șomeri pe termen lung, care beneficiază de venit minim garantat din partea Primăriei. Această situație este mai răspândită în cazul persoanelor de etnie romă, cu un nivel scăzut de instruire și calificare, care sunt cele mai expuse riscului de excluziune de pe piața muncii.
În realitate, fenomenul șomajului este însă mai amplu decât cel surprins de statisticile oficiale. În comună există un număr mare de persoane care lucrează informal, în sensul că practică agricultura de subzistență, pentru autoconsum sau micul comerț, în lipsa unui loc de muncă și a unui venit constant. Pe de altă parte, migrația externă a unor persoane apte de muncă din comună a diminuat numărul persoanelor care căutau activ un loc de muncă.
136
121 124 115
94 85 85 85
34
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Figură 21 - Numărul mediu anual de șomeri din comuna Voivodeni în perioada 2007-2018 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 23
4. Accesibilitatea și infrastructura de transport
Din perspectiva accesibilității, comuna Voivodeni are un dezavantaj în comparație cu alte localități urbane și chiar rurale din județul Mureș. Astfel, aceasta nu are acces direct la un coridor important de transport (autostradă, drum european/național, calea ferată), precum așezările de pe partea stângă a râului Mureș.
Accesul rutier în comună se realizează pe drumurile județene DJ 154J, care leagă prin satele Breaza, respectiv Dumbrăvioara, DN 15 (Reghin-Cluj) de DN 16 (Reghin-Târgu Mureș), tranzitând teritoriul comunei de la nord la sud, pe circa 14 km, respectiv DJ 153B, care leagă aceleași drumuri naționale, însă prin satul Fărăgău, și care străbate teritoriul comunei Voivodeni pe circa 3 km, în extremitatea sa vestică.
Ambele drumuri înregistrează un trafic mediu în context județean (între 500 și 2000 de vehicule/zi), sunt asfaltate și se află într-o stare relativ bună, fiind reabilitate recent cu fonduri de la Consiliul Județean Mureș, care le și administrează.
Figură 22 - Rețeaua de transport de la nivelul comunei Voivodeni Sursa: Planșă proprie pe bază PUG Voivodeni
Mobilitatea în interiorul comunei se realizează pe drumul comunal DC 154, care leagă satele Voivodeni și Toldal, pe o lungime de circa 6,5 km, respectiv pe rețeaua de străzi din cele două sate. DC 154 este actualmente pietruit și se află într-o stare proastă, ceea ce a determinat
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 24
Primăria Voivodeni să pregătească și să depună un proiect cu finanțare PNDL pentru asfaltarea acestuia, împreună cu 300 m de străzi din satul Toldal, lucrare care se află în curs.
Rețeaua stradală din cele două sate are o lungime de circa 15 km, dintre care aproximativ 20% sunt modernizate, restul fiind pietruite sau de pământ. De asemenea, pe multe străzi lipsesc trotuarele și rigolele de scurgere a apelor pluviale, ceea ce implică riscuri majore pentru participanții la trafic. Primăria are în vedere investiții pentru modernizarea rețelei stradale, inclusiv amenajarea trotuarelor, a podețelor, a rigolelor de scurgere etc.
Pe teritoriul comunei Voivodeni există și o rețea de drumuri de exploatare agricolă (”Spre fermă”, ”Spre pepinieră” și ”Drumul Morii”), cu o lungime totală de circa 3,2 km. Primăria are în vedere modernizarea acestora în vederea mai bune accesibilizări a terenurilor agricole din zonă.
În prezent, la nivelul satului Voivodeni sunt disponibile servicii de transport în comun, furnizate de către operatori privați cu microbuze, pe traseul Târgu Mureș – Ernei – Voivodeni, cu un număr de 6 curse zilnice. Locuitorii din Toldal au acces, parcurgând o distanță de circa 1-2 km, la cele 4 curse zilnice care leagă satul Merișor de Târgu Mureș.
În ceea ce privește transportul aerian, cel mai apropiat aeroport este cel din Târgu Mureș, aflat la circa 30 km de comună. Acesta a fost recent modernizat, oferind, la nivelul anului 2018, 11 curse regulate pe săptămână, către Memmingen, Dortmund, Antalya, Londra și Budapesta, toate operate de compania low cost WIZZ AIR. Recent, de pe acest aeroport au fost inaugurate și curse interne către București, operate de TAROM.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 25
5. Infrastructura tehnico-edilitară
5.1. Alimentarea cu apă și canalizare
În prezent, comuna Voivodeni dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă și canalizare în ambele sate componente, alimentat din aceeași sursă ca și municipiul Reghin. Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime de circa 17 km, dintre care 15,3 km în satul Voivodeni și 1,7 km în Toldal. Aceasta a fost modernizată în cadrul unui proiect demarat în anul 2007, fiind înlocuite conductele, echipamentele de pompare etc.
În ceea ce privește canalizare, comuna dispune de doar 800 m de rețea în centrul satului Voivodeni, la care se adaugă un decantor pentru evacuarea apelor uzate în emisar. În acest context, Primăria a demarat un proiecte pentru extinderea rețelei de canalizare la 7 km și amenajarea unei stații de epurare conforme cu standardele. Această investiție nu va viza însă și satul Toldal unde numărul mic de consumatori nu ar justifica o astfel de investiție.
Atât rețeaua de alimentare cu apă, cât și cea de canalizare sunt administrate direct de către Primărie, care dispune de personal dedicat în acest sens. Odată cu finalizarea investițiilor în curs, serviciul ar putea fi delegat către asociația intercomunitară de profil constituită la nivel județului, în vederea operării, mentenanței și a demarării altor investiții.
50000
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Mc
Figură 23 - Cantitatea de apă distribuită consumatorilor din comuna Voivodeni, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În anul 2017, la nivelul comunei Voivodeni s-au distribuit 40.000 mc de apă potabilă, dintre 38.000 pentru consumatori casnici și 2.000 pentru persoane juridice. Față de anul 2007, se remarcă o creștere a consumului de apă, mai ales pe fondul creșterii numărului de consumatori casnici racordați la rețea.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 26
Figură 24 – Starea alimentării cu apă la nivelul Comunei Voivodeni Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Voivodeni
Conform recensământului din 2011, din totalul de 748 de locuințe din comuna Voivodeni, 355 (47% din total) erau conectate la rețeaua centralizată de alimentare cu apă, 185 (25%) dispuneau de instalație proprie (de ex. hidrofor), iar 208 (28%) nu aveau acces la apă potabilă în locuință. În ceea ce privește canalizarea, doar 8 locuințe (1% din total) erau conectate la rețeaua centralizată, 415 (56%) aveau sisteme proprii (de ex. fosă septică), iar 325 (43%) nu dispuneau de canalizare. Între timp, rata de conectare a locuințelor la rețelele publice a mai crescut (circa 470 în cazul alimentării cu apă), pe fondul investițiilor realizate de administrația locală, însă circa 20% dintre case continuă să se alimenteze din puțuri proprii, fără posibilitatea de a controla calitatea apei, iar cel puțin o treime dintre acestea deversează apele uzate direct în sol sau în cursurile de apă.
5.2. Alimentarea cu energie electrică și iluminatul public
Toate gospodăriile din comuna Voivodeni au acces la infrastructura de distribuție a energiei electrice, alimentarea acestora realizându-se din rețeaua LEA 20 kV. Operatorul care furnizează aceste servicii la nivel local este Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Sud S.A. – Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Mureș. Infrastructura de distribuție cuprinde circa 2 35 km de linii și 7 posturi de transformare, la care se adaugă stâlpi preponderent din beton. Pe teritoriul comunei trece și LEA 110 kV Reghin-Târgu Mureș.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 27
Figură 25 - Rețeaua de distribuție a energiei electrice din comuna Voivodeni Sursa: Planșă proprie pe baza PUG Voivodeni
Iluminatul public se asigură folosind infrastructura (stâlpi, linii aeriene) operatorului de distribuție a energiei electrice. Corpurile de iluminat din comună au, în general, o eficiență energetică scăzută, fiind prevăzute cu becuri pe bază de vapori de sodiu.
5.3. Încălzirea și asigurarea combustibilului pentru gătit la nivelul locuințelor
Satele Voivodeni și Toldal sunt conectate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale administrată de compania privată DELGAZ GRID, care se ocupă și de mentenanța și modernizarea infrastructurii. Rețeaua de distribuție a gazelor naturale cuprinde circa 20 km de conducte. La recensământul din 2011, circa 290 de locuințe (39% din total) din comună se încălzeau cu gaze naturale (fie cu centrale proprii, fie cu sobe). Restul foloseau sobe sau centrale pe bază de lemn. Datele mai recente ale Primăriei arată că circa 470 de locuințe erau conectate la rețeaua de gaze în anul 2018, dintre care 390 în Voivodeni și 80 în Toldal.
În anul 2017, DELGAZ a distribuit la nivelul comunei Voivodeni o cantitate de 437.000 mc de gaze naturale, dintre 309.000 pentru consumatori casnici și 128.000 către firme și instituții. Tendința este de scădere a consumului, mai ales în cazul consumatorilor casnici, cauzele fiind multiple: fluctuațiile vremii pe durata iernii, creșterea eficienței energetice a clădirilor, îmbunătățirea gradului de contorizare, scăderea numărului de locuitori din casele branșate etc.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 28
615000 574000 577000 556000 524000 499000 466000 455000 437000 411000 423000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figură 26 - Dinamica consumului de gaze naturale distribuite în comuna Voivodeni în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
În ceea ce privește combustibilul pentru gătit, la recensământul din 2011 un procent de 55% dintre gospodării foloseau ca și combustibil pentru gătit gazul natural din rețeaua centralizată, în timp ce restul utilizau plite pe bază de combustibil solid, aragazuri cu butelie de gaz sau electrice.
5.4. Telecomunicații
Pe teritoriul comunei Voivodeni există rețea aeriană de telecomunicații (telefonie fixă, cablu TV, internet), precum și de comunicații prin satelit (telefonie mobilă, transfer de date), disponibilă în toate satele componente. Numărul de posturi de telefonie fixă s-a redus în ultimii ani, însă cei mai mulți dintre locuitori folosesc servicii de telefonie mobilă și cablu TV, calitatea serviciilor furnizate de operatorii privați de profil (Orange, Vodafone, Telekom, RCS&RDS/Digi etc.) fiind satisfăcătoare în satul Voivodeni. În schimb, în satul Toldal calitatea semnalului pentru telefonia mobilă și transferul de date este încă problematică.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 29
6. Fondul locativ
În conformitate cu prevederile noului PUG, suprafața intravilană a comunei Voivodeni crește de la 364 ha la 511 ha, în timp ce numărului de trupuri de așezări crește de la 3 la 4. Cea mai mare parte din intravilan este concentrată în satul Voivodeni (433 ha), în timp ce în Toldal acesta acoperă doar 77 ha, dat fiind numărul mic de locuitori. Sunt propuse majorări ale intravilanului în ambele sate componente, cu 141 ha în Voivodeni, respectiv 6 ha în Toldal. Aceste majorări vizează mai ales funcțiunile de locuire, unități agricole, industriale și de depozitare, de producere a energiei regenerabile (parc fotovoltaic), instituții publice, spații verzi și de agrement, în defavoarea terenurilor agricole din intravilan, care se reduc de peste 10 ori.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 30
Figură 27 - Modul de utilizare al terenurilor din comuna Voivodeni după funcțiunile urbanistice Sursa: Planșă proprie realizată pe baza PUG Voivodeni
Conform datelor INS, numărul de locuințe din comuna Voivodeni se ridica în anul 2017 la 751, cu doar 4 mai multe decât la recensământul din 2011. Aceleași date indică faptul că în ultimii 10 ani în comună s-a ridicat, oficial, doar 7 locuințe, ceea ce denotă o dinamică redusă a sectorului imobiliar la nivel local.
Suprafața construită totală a locuințelor din comună se ridica în anul 2017 la circa 28.613 mp arie desfășurată (aceeași valoare ca la recensământul din 2011), adică o medie de 38 mp/locuință, sub media județeană și națională. Numărul total de camere de locuit se ridica, la același recensământ, la 1.781. Raportat la populația stabilă a comunei, fiecare locuitor beneficia în medie de 15,9 mp de suprafață locuibilă și de o cameră de locuit. Aceste valori sunt situate sub media județeană și națională (fără a mai lua în considerare că multe locuințe sunt neocupate), ceea ce indică faptul că unii locuitori din comună se confruntă cu probleme de locuire.
Din totalul locuințelor, 594 erau amplasate în satul Voivodeni, iar 153 în Toldal. În general, locuințele din cele două sate sunt plasate în zone continue, în așezări compacte, fără trupuri izolate (de tip cătun).
Conform recensământului din 2011, în comuna Voivodeni existau 700 de clădiri de locuit individuale (case), 10 de tip duplex, 1 de tip case alipite și 1 bloc de locuințe. Fondul construit este unul învechit (o medie de 60 de ani), în condițiile în care jumătate dintre case au fost ridicate înainte de 1960, iar alte 25% în anii 60, perioadă în care numărul de locuitori era mult
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 31
mai ridicat decât în prezent. Scăderea populației din anii 70-80 și-a pus amprenta asupra dinamicii construcției de locuințe. În altă ordine de idei, după 1990 s-au ridicat puține locuințe noi, în condițiile în care migrația internă și externă a populației locale, precum și îmbătrânirea demografică au lăsat multe locuințe neocupate.
3% 3% 4% 7% înainte de 1919 15% 1919 - 1945
12% 1946 - 1960 1961 - 1970 1971 - 1980 1981 - 1990 31% 1991 - 2000 25% 2000 - 2011
Figură 28 - Locuințele din comuna Voivodeni, funcție de perioada de construcție, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Aproape ¾ dintre locuințele din comuna Voivodeni au pereții din cărămidă, în timp ce doar 15% sunt de paiantă, iar 9% din lemn. În pofida acestui fapt, circa 50 de locuințe din comună sunt considerate vulnerabile, conform datelor din Planul Local de Acoperire și Analiză a Riscurilor.
0% 3% 15%
beton și prefabricate din beton cărămidă 9% lemn paiantă materiale mixte 73%
Figură 29 - Locuințele din comuna Voivodeni, funcție de materialul de zidărie folosit, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 32
Toate clădirile de locuit din comună sunt dispuse pe un singur nivel, excepție făcând o locuință individuală și blocul de apartamente, ceea ce denotă un nivel de trai relativ redus al populației. Pe de altă parte, doar 70 de locuințe (10% din total) reabilitate termic la exterior, iar 75 (10%) erau prevăzute cu tâmplărie termoizolantă, ceea ce afecta negativ eficiența energetică și costurile cu energia suportate de proprietari.
Dintre cele 748 de locuințe din comuna Voivodeni, doar 625 (83% din total) erau ocupate, restul de 80 fiind secundare/sezoniere, iar 42 sunt neocupate de-a lungul întregului an. Un număr tot mai mare de locuințe din comună rămân neutilizate sau în grija moștenitorilor din alte localități pe fondul îmbătrânirii demografice. Cele 1.162 de locuințe efectiv ocupate adăposteau un număr de 681 de gospodării. Astfel, 47 de locuințe erau ocupate de cel puțin 2 gospodării, acestea fiind cazurile de suprapopulare, situație specifică mai ales comunității rome.
Aproape jumătate dintre locuințele din comună au 2 dormitoare, iar 1/3 dispun de 3 camere de dormit.
2%
7% 14%
1 dormitor 2 dormitoare 32% 3 dormitoare 4 dormitoare 5 dormitoare și peste
45%
Figură 30 - Locuințele din comuna Voivodeni,după numărul de de cmaere de locuit, la recensământul din 2011 Sursa: INS. RGPL 2011
La recensământul din 2011, doar 45% dintre locuințele din comună dispuneau de baie în interiorul clădirii, 35% de apă caldă, iar 87% de bucătărie.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 33
7. Educația
La nivelul comunei funcționează o singură unitate de învățământ cu personalitate juridică, respectiv Școala Gimnazială Voivodeni (care funcționează în două clădiri distincte, una pentru ciclul primar și una pentru ciclul gimnazial), care are arondată Grădinița cu Program Normal Voivodeni. Unitățile de învățământ au secții de predare în limba română și maghiară, într-un singur schimb. La aceste unități de învățământ fac naveta cu microbuzul școlar și copii din satele Toldal și Onuca (circa 40 la număr). În total, la nivel local există 3 grupe de grădiniță, 4 clase de învățământ primar și 6 de învățământ gimnazial.
Infrastructura școlară cuprinde 15 săli de clasă, o sală de sport amenajată în interiorul școlii, teren de sport, centru de informare și documentar, cabinet de informatică cu acces la Internet. Școala Gimnazială din comună se află într-o stare bună și oferă condiții corespunzătoare pentru desfășurarea procesului didactic, beneficiind recent de un proiect de reabilitare cu fonduri europene.
Printre problemele curente de la nivelul infrastructurii educaționale se numără uzura microbuzului școlar, vechi de peste 10 ani, care face zilnic 6 curse pe drumuri neasfaltate. Pe de altă parte, clădirea care găzduiește ciclul primar necesită lucrări de reabilitare, modernizare și dotare. De asemenea, este nevoie de un spațiu nou, cu dotări adecvate, pentru Grădinița cu Program Normal Voivodeni, investiție demarată în anul 2008 cu fonduri guvernamentale și nefinalizată până în prezent. Lucrarea este executată în proporție de 70%, iar Primăria face demersuri pentru preluarea clădirii și finalizarea investiției.
Populația școlară de la nivelul comunei Voivodeni s-a ridicat în anul 2017, conform datelor INS, la 186 de copii și elevi, echivalentul a circa 11% din populația totală a UAT. Față de anul 2007, populația școlară a scăzut cu circa 10%, reducere resimțită mai ales la ciclul primar, pe fondul reducerii ratei natalității. În schimb, numărul de copii înscriși la grădinițe și în ciclul gimnazial a rămas relativ constant.
Circa jumătate din populația școlară este reprezentată de copii de etnie romă, care se confruntă, în general, și cu probleme sociale mai complexe. Aceștia provin din familii numeroase, cu o stare materială precară (lipsa unui venit constant, probleme de locuire) și cu un nivel scăzut de instruire. În acest context, Fundația FAER derulează la nivel local un program de After-School, care include și o masă caldă pentru copii. Numărul de beneficiari este 48, dintre care 80% de etnie romă. Acest program a condus la reducerea semnificativă a abandonului școlar, alături de alte măsuri, precum acordarea de burse de către Primărie, Programul „Cornul și laptele”, transportul școlar, acordarea de rechizite gratuite etc.
Număr de cadre didactice de la Școala Gimnazială Voivodeni (și unitatea arondată) a fost în anul 2017 de 17 (echivalent normă întreagă), dintre care 3 educatori, 4 învățători și 10 profesori de gimnaziu. Față de anul 2007, numărul cadrelor didactice a scăzut cu 5, pe fondul reducerii numărului de învățători și educatori. Întreg personalul este calificat, iar peste 70% dintre cadre au definitivat și cadrele didactice I și II. Aproximativ jumătate dintre cadrele didactice care activează în comună fac naveta.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 34
84 84 84 79 81 80 74 74 70 70 71 7172 67 67 69 67 67 64 6465 65 57 59 56 54 56 54 48 50 41
24 21
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Preșcolar Primar Gimanzial
Figură 31 - Populația școlară de la nivelul comunei Voivodeni, în perioada 2007-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
8. Sănătatea
Asistența medicală se desfășoară la nivelul comunei în cadrul unui cabinet de medicină de familie și a unei farmacii, în cadrul cărora activează un medic de familie, un farmacist și doi asistenți medicali. Dispensarul uman în care funcționează cabinetul medicului de familie necesită lucrări de reabilitare, extindere și modernizare, clădirea fiind una necorespunzătoare pentru personalul medical și pacienți.
Locuitorii comunei beneficiază doar de asistență medicală de bază, în timp ce pentru investigații mai complexe (consult de specialitate, prelevare de analize de laborator, tratament medical și stomatologic etc.) trebuie să se deplaseze la Reghin sau Târgu Mureș. De asemenea, locuitorii din satul Toldal trebuie să se deplaseze 7 km la cabinetul de medicină de familie din satul de reședință sau pentru a achiziționa medicamente de la farmacie. În altă ordine de idei, nu toți locuitorii comunei sunt asigurați, prin urmare aceștia beneficiază doar de servicii de urgență.
Toate acestea fac ca speranța de viață a populației să fie mai scăzută cu 2-3 ani față de media din mediul urban.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 35
9. Incluziunea socială
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate, comuna Voivodeni nu face parte din rândul localităților rurale marginalizate. Cu toate acestea, documentul plasează satul Voivodeni în rândul așezărilor cu o dezvoltare medie, iar satul Toldal în categoria satelor cu o dezvoltare medie-scăzută, cauza acestei discrepanțe fiind lipsa unor servicii publice în cazul acestei așezări (de ex. grădiniță, școală etc.).
În cadrul Primăriei Voivodeni funcționează un Compartiment administrație publică locală, comunicare, juridic și contencios administrativ, registru agricol, stare civilă, asistență socială comunitară, resurse umane și secretariat, în care activează două persoane, care furnizează servicii sociale de bază (realizare anchete sociale, întocmire dosare și plată a diferite prestații sociale. Fundația FAER derulează, împreună cu Primăria, un program de after-school pentru circa 50 de copii de la nivel local, vizând și proiecte viitoare legate de îmbunătățirea condițiilor de locuire și a ocupării în rândul persoanelor de etnie romă din comună. De asemenea, la nivel local furnizează servicii sociale DGASPC Mureș, din subordinea Consiliului Județean, care dispune de o rețea complexă de centre și servicii sociale în tot județul.
Conform datelor puse la dispoziție de Primăria Voivodeni, în luna ianuarie 2019, la nivel local erau înregistrați 105 beneficiari de prestații sociale (venit minim garantat, alocații de susținere, 14 asistenți personali, indemnizații pentru însoțitori de persoane cu handicap, ajutoare de urgență. Raportat la populația comunei (de sub 1.800 de locuitori), numărul de beneficiari de prestații sociale relativ mare.
La nivel local sunt încă subdezvoltate serviciile sociale pentru persoanele adulte, mai ales pentru comunitatea de romi, care se confruntă cu probleme sociale complexe (excluziune de la sănătate, educație, ocupare, locuire de calitate), pentru persoanele cu dizabilități, dar și pentru persoanele vârstnice, singure sau cu boli cronice.
10. Protecția mediului și managementul riscurilor
În prezent, locuitorii comunei beneficiază de servicii de salubritate, pe bază de abonament, furnizate de o companie privată. Comuna Voivodeni a aderat, alături de toate celelalte UAT din județ, la ADI ECOLECT Mureș, o asociație de dezvoltare intercomunitară înființată cu scopul de a implementa un sistem de management integrat al deșeurilor. Asociația se află în faza de selectare a unui operator de salubritate pentru întreaga zonă Reghin, care va colecta și transporta deșeurile la stația de sortare și sortare de la Reghin, apoi la depozitul ecologic de la Sânpaul, care este deja funcțional și unde există inclusiv o stație de tratare mecano- biologică. Noul operator va fi responsabil inclusiv de colectarea selectivă a deșeurilor.
La nivelul comunei Voivodeni nu se înregistrează probleme majore legate de calitatea factorilor de mediu. Astfel, în ceea ce privește apele, principalii factori antropici de presiune sunt deversarea de ape uzate neepurate în cursurile de apă sau în sol, cu risc de contaminare a apelor freatice, depozitarea necontrolată a deșeurilor, dejecțiile animale și utilizarea produselor chimice în agricultură. Cele mai afectate sunt persoanele care trăiesc în locuințele
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 36
neconectate la sistemul centralizat de alimentare cu apă, care se alimentează din puțuri proprii.
Degradarea solurilor se produce mai ales pe fondul unor factori naturali (precum eroziunea antrenată de vânturi sau precipitații), dar și antropici (deversarea de ape uzate neepurate direct în sol, depozitarea necontrolată a deșeurilor, aplicarea de îngrășăminte chimice în agricultură, tăierea ilegală a unor arbori, practicarea agriculturii fără cunoștințe de specialitate etc.). Acestea au ca efect mai ales scăderea potențialului productiv al terenurilor.
Poluarea aerului și cea fonică înregistrează valori reduse în zonă, în condițiile în care traficul auto înregistrează valori reduse (sub 2.000 de vehicule/zi pe drumurile de acces), iar activitatea industrială poluatoare lipsește din zonă.
În ceea ce privește conservarea biodiversității, pe teritoriul administrativ al Comunei Voivodeni se află două situri NATURA 2000, de importanță comunitară, respectiv ROSCI0100 ”Lacurile Fărăgău-Glodeni”, respectiv ROSCI0369 ”Râul Mureș între Iernuțeni și Periș”. Acestea au scopul de a proteja un habitat natural de baltă de câmpie, respectiv de zonă umedă, cu specii de floră, faună, păsări, pești, vidre, amfibieni și reptile ocrotite la nivel european.
Din perspectiva riscurilor naturale, teritoriul comunei Voivodeni este expus la două categorii majore de evenimente: inundațiile, care sunt determinate de caracteristicile de relief și climatice locale, respectiv alunecările de teren superficiale. Riscul de inundații este mai mare în perioada de primăvară, pe fondul cantității mari de precipitații și a topirii zăpezilor. Acestea pot conduce conjugat la revărsarea unor cursuri de apă și inundarea teraselor inferioare. Zona cea mai expusă este lunca râului Luț, unde inundațiile ar putea afecta peste 400 ha, Valea Megheșului (în amonte de satul Toldal, pe circa 10 ha, respectiv la confluența cu râul Șarul, pe 3 ha). De asemenea, revărsări temporare pot apărea și în lunca râului Mureș. La nivel local există lucrări de îndiguire și amenajare de iazuri de acumulare pe râul Luț. Riscul de alunecări de teren superficiale este mai redus decât cel de inundații, fiind localizat mai ales pe un areal de circa 7ha din satul Toldal, care poate însă afecta și 10 gospodării.
Intensitatea seismică de la nivel local, exprimată în grade MSK, (conf. legii nr. 575 / 2001, PATN – Secțiunea a V-a, Zone de risc natural – Cutremure de pământ), încadrează comuna în zona 6, cu perioadă medie de revenire la cca. 50 ani. Prin urmare, zona este relativ puțin expusă unor cutremure de magnitudine mare.
Comuna Voivodeni are un potențial redus de producere a energiei hidroelectrice și a celei eoliene, un potențial mediu de producere a energiei din biomasă agricolă, însă are un potențial ridicat de producere a energiei fotovoltaice, conform unui studiu realizat de ADR Centru (”Energii regenerabile și eficiență energetică – Șanse pentru Regiunea Centru”). La nivel local a fost elaborat un PUZ pentru o investiție privată într-un parc fotovoltaic, care nu s-a mai materializat din cauza eliminării, în anul 2013, a stimulentelor fiscale acordate de Guvern. Totuși, energia fotovoltaică continuă să reprezinte o oportunitate pentru reducerea costurilor cu energia convențională atât la nivelul clădirilor publice, cât și a locuințelor private.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 37
11. Patrimoniul, cultura și sportul
Conform Listei Monumentelor Istorice actualizate în anul 2015, la nivelul comunei Voivodeni există următoarele obiective de patrimoniu, respectiv: - Așezarea romană de la Toldal– monument de arheologie de importanță locală, cu așezări din romană (Sec. II-III după Christos); - Fortificația Latene de la Voivodeni – monument de arheologie de importanță locală, cu așezare din epoca Latene, cultura geto-dacică; - Biserica Reformată din Voivodeni – monument de arhitectură de importanță națională, construit între secolele al XV-lea și al XVIII-lea; - Ansamblul Conacului Zichy – monument de arhitectură de importanță națională, construit în secolul al XVIII-lea;
Noul PUG propunerea includerea în categoria monumentelor istorice de importanță locală și a Școlii Primare din Voivodeni, Biserica Reformată cu turnul clopotniță din lemn din Voivodeni, respectiv Biserica Reformată cu turnul clopotniță din lemn din Toldal. La acestea se adaugă unele clădiri cu valoare ambientală, precum Biserica Ortodoxă ”Sf. Arhangheli” din Voivodeni, Biserica Ortodoxă din Toldal, 5 case, 3 porți, Monumentul și Cimitirul Eroilor Sovietici din 1944, Monumentul Soldaților Germani din 1944 și Troița din Voivodeni.
Cele două obiective de patrimoniu de interes național din comună se află în proprietate privată, fiind într-o stare relativ bună de conservare. Castelul Zachy a fost reabilitat și este folosit de către proprietarii privați pentru organizarea a diferite evenimente.
În ceea ce privește activitatea culturală, aceasta se desfășoară în cele 2 cămine culturale, din satele Voivodeni și Toldal, respectiv în Biblioteca Comunală. Căminul Cultural din satul Toldal a fost reabilitat de către Primărie, în schimb cel din satul Voivodeni funcționează într-un spațiu impropriu, după ce clădirea unde și-a avut sediul anterior a fost retrocedat. În aceste condiții, Primăria a achiziționat o clădire cu scopul de a găzdui, după lucrările de reabilitare și dotare, atât sediul administrativ, cât și căminul cultural. De asemenea, clădirea în care funcționează Biblioteca Comunală se află într-o stare avansată de degradare, necesitând lucrări urgente de reabilitare și modernizare. Aceasta dispune de circa 6.500 de volume, înregistrând în anul 2018 un număr de 86 de cititori activi, majoritatea elevi. În comuna Voivodeni există 7 biserici, aparținând cultelor ortodox și reformat-calvin.
În comuna Voivodeni funcționează două ansambluri de dansuri populare tradiționale, iar în luna august se organizează la nivel local, în parteneriat cu Asociația Zichy Horvath, o tabără internațională de învățare a dansurilor și a muzicii populare de acompaniament din zona Mureșului de Sus. În luna iunie se organizează, în parteneriat cu aceeași asociație, Zilele Voivodeniului. Exceptând aceste evenimente, agenda culturală din restul anului este destul de modestă la nivel local.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 38
378
84 80 85 86 52 56
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cititori
Figură 32 - Numărul de cititori activi de la nivelul bibliotecilor din comuna Voivodeni, în perioada 2011-2017 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online
La nivelul comunei funcționează în prezent un singur teren de sport corespunzător amenajat, care este însă amplasat în curtea Școlii Gimnaziale Voivodeni. Aceasta dispune și de sală de sport amenajată în incinta clădirii. În acest context, Primăria are în plan amenajarea unei baze sportive moderne în satul Voivodeni, deschisă tuturor locuitorilor, precum și a unui teren de sport în satul Toldal.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 39
12. Turismul și activitățile recreative
În conformitate cu PUG, comuna Voivodeni se caracterizează printr-o concentrare redusă de resurse turistice naturale și antropice, precum și prin unele deficiențe legate de tehnică, respectiv specifică activităților turistice.
În ceea ce privește resursele turistice, principalele atracții de la nivelul comunei Voivodeni sunt: a) Resurse turistice naturale: - Situl NATURA 2000 ”Lacurile Fărăgău-Glodeni” – care adăpostește habitate naturale de interes comunitar de plante, păsări, pești, amfibieni etc.; - Situl NATURA 2000 ”Râul Mureș între Iernuțeni și Periș” – de asemenea, cu habitate naturale de interes comunitar specifice zonelor umede; - Fondul forestier, cinegetic și piscicol. b) Resurse turistice antropice (patrimoniul cultural imobil și mobil): - Monumente istorice de importanță națională: Biserica Reformată și Castelul Zichy - Clădirile cu valoare arhitecturală ridicată din comună, care nu sunt încă incluse în lista monumentelor istorice: locuințe private și lăcașuri de cult din ambele sate componente: - Manifestări culturale (de ex. Tabăra Internațională de Folclor, Zilele Voivodeniului); - Tradiții și meșteșuguri locale (de ex. dansuri populare).
În schimb, dezvoltarea turismului la nivel local este afectată negativ de problemele de accesibilitate (lipsa accesului feroviar, distanța față de coridoarele majore de transport), lipsa infrastructurii de agrement, a spațiilor de cazare și de alimentație publică, de lipsa unui muzeu, precum și de deficiențele de la nivelul infrastructurii culturale (clădirile în care funcționează Căminul Cultural și Biblioteca Comunală).
Facilitățile de agrement și de petrecere a timpului liber pentru cetățeni sunt, la rândul lor, restrânse. În satul Voivodeni există un parc recent amenajat și loc de joacă pentru copii, dar în satul Toldal astfel de facilități lipsesc.
13. Capacitatea administrativă
Gospodărirea comunei este asigurată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2010 privind administrația locală, de către Consiliul Local (ca for decizional) și Primăria (organism executiv al Consiliului). Consiliul Local este format din 11 consilieri, aleși pe o durată de patru ani. În legislatura 2016-2020, 7 mandate de consilier au revenit PSD, 3 UDMR și unul Partiidului Civic Maghiar. În ceea ce privește Primăria, aceasta este condusă de un primar ales direct de către cetățeni, tot pentru 4 ani, care este reprezentant al PSD, respectiv de un viceprimar ales din rândul consilierilor locali, care reprezintă tot PSD.
Aparatul de specialitate al Primarului cuprinde un Viceprimar, un Secretar, un Consilier Personal al Primarului, precum și Compartimentele Audit Public Intern (1 post prevăzut în organigramă), Administrație Publică Locală, Comunicare, Juridic și Contencios-Administrativ,
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 40
Registru Agricol, Stare Civilă, Asistență Socială Comunitară, Resurse Umane și Secretariat (3 posturi), Financiar-Contabil, Administrarea Patrimoniului, Impozite și Taxe, Achiziții Publice, Cadastru și Fond Funciar, Autorizare și Control Activități Economice, Urbanism, Autorizare- Disciplină în Construcții, Investiții și Administrativ-Gospodăresc (6 posturi), Aparatul Permanent al Consiliului Local (1 post), Biblioteca Comunală (1 post) și Căminul Cultural (1 post). La acestea se adaugă Serviciul Public de Gospodărie Comunală, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență și Compartimentul Asistenți ai Persoanelor cu Handicap Grav. Dintre cele 17 posturi din organigramă, 6 nu sunt ocupate. De asemenea, se poate observa că unele departamente gestionează domenii destul de eterogene cu un număr foarte restrâns de personal, ceea ce implică un necesar de formare continuă al angajaților în diferite domenii de expertiză, precum și riscul de supraîncărcare al acestora cu sarcini.
Figură 33 - Organigrama Primăriei Voivodeni, în anul 2018 Sursa: Primăria Voivodeni
Comuna Voivodeni face parte din GAL ”LEADER Parteneriat Mureșan”, alături de comunele Ernei, Glodeni, Gornești și Sângeorgiu de Mureș. La acestea se adaugă ONG-uri (inclusiv două asociații din comuna Voivodeni – ”Pro Cultural Gypsy” și ”Zicky-Horvath”) și firme private. În perioada de programare 2014-2020, GAL-ul dispune de o strategie de dezvoltare locală și un plan de finanțare de peste 1,2 mil. Euro, din care pot fi finanțate, în cadrul unor competiții,
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 41
proiecte publice și private din sfera modernizării exploatațiilor agricole, sprijinirii instalării tinerilor fermieri, stimulării antreprenoriatului în activități non-agricole, dezvoltării turismului și promovării meșteșugurilor / artizanatului / produselor locale, investițiilor în infrastructura publică (eficientizare energetică a clădirilor publice, amenajare spații publice, de recreere, servicii de urgență, salubrizare, iluminat public, drumuri locale etc.), investițiilor în infrastructura educațională, sanitară și socială, protejarea patrimoniului construit, accesul la TIC, sprijinirea structurilor asociative în agricultură și turism, dezvoltarea societății civile etc. UAT Comuna Voivodeni a beneficiat în perioada de programare anterioară de o finanțare de aproape 150.000 Euro prin GAL pentru modernizarea Căminului Cultural din Toldal și amenajarea parcului din Voivodeni, de 200.000 Euro pentru modernizarea drumurilor secundare din Voivodeni și dotarea Căminului Cultural din Toldal, respectiv de 9.000 Euro pentru dotarea SVSU. Două firme private din comună au beneficiat și ele de finanțări totale de peste 90.000 Euro pentru modernizarea activității. În actuala perioadă de programare, GAL a finanțat cu circa 75.000 Euro achiziția de către Primărie a unui utilaj cu accesorii pentru întreținerea domeniului, precum și un proiect privat de modernizare a activității de producție.
De asemenea, comuna face parte din mai multe asociații de dezvoltare intercomunitară, respectiv: - ADI ”ECOLECT” – înființată cu scopul de a implementa la nivel județean un sistem integrat de management al deșeurilor; - ADI ”Satul Mureșean” – care are scopul de a promova dezvoltarea integrată a comunelor Fărăgău, Voivodeni, Băla și Glodeni.
Conform datelor MDRAP, execuția bugetului local al Comunei Voivodeni pentru anul 2017 s-a încheiat cu următoarele valori: - Venituri totale: 5.348.442 lei; - Cheltuieli totale: 3.834.616 lei; - Excedent: 1.513.826 lei. Din punct de vedere al încasărilor totale la bugetul local, comuna Voivodeni înregistra valori similare cu ale altor comune din județul Mureș, precum Bahnea, Beica de Jos, Chețani, Ghindari, Nadeș, Rușii-Munți, Suseni, Viișoara etc.
Veniturile la bugetul local al Comunei Voivodeni au înregistrat în anul 2017 un maxim istoric, depășind pentru prima dată pragul de 5 mil. lei. Deși s-au dublat în termeni nominali față de anul 2010, veniturile proprii nu au reprezentat mai mult de 1/3 din totalul încasărilor, diferența fiind reprezentată de transferuri de la bugetul de stat și fonduri europene atrase. Contribuția programelor de finanțare PNDL și PNDR la creșterea încasărilor la bugetul local a fost una majoră în intervalul 2015-2017, situație care va continua și în următorii ani.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 42
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Venituri proprii Sume defalcate din TVA Subvenții Fonduri UE Alte venituri
Figură 34 - Dinamica și structura veniturilor la bugetul local al comunei Voivodeni, în perioada 2010-2017 Sursa: MDRAP. DPFBL
Cea mai mare parte a bugetului local al comunei Voivodeni se îndreaptă către costurile de personal (cu precădere cel din învățământ și de la nivelul aparatului propriu al Primăriei), care au consumat peste jumătate din bugetul local în 2017, mai ales pe fondul majorării salariilor. Acestea sunt urmate de costurile cu bunuri și servicii (utilități, consumabile, servicii etc.) și de cele cu proiectele de investiții din fonduri proprii, de la bugetul de stat sau local. Prin urmare, componenta de funcționare domină încă bugetul local în detrimentul celei de dezvoltare.
4500000 4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Personal Bunuri și servicii Transferuri Asistență socială Cheltuieli de capital (inclusiv fonduri europene) Operațiuni financiare
Figură 35 - Dinamica și structura cheltuielilor efectuate de la bugetul local al Primăriei Voivodeni, pe tipuri de cheltuieli, în perioada 2010-2017 Sursa: MDRAP. DPFBL
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 43
Volumul total al investițiilor publice realizate la nivel local s-a ridicat, în intervalul 2010-2017, la doar 4,9 mil. lei (circa 1,1 mil. Euro), fiind realizate mai ales cu ajutorul fondurilor europene (circa 3,1 mil. lei) și de la bugetul de stat (1,2 mil. lei). Fondurile de la bugetul local alocate pentru investiții au fost reduse, în condițiile în care acesta acoperă cu prioritate cheltuielile de funcționare. s
Pe domenii, cele mai multe fonduri de la bugetul local au fost alocate învățământului, o mare parte fiind însă salarii plătite de la bugetul de stat care doar tranzitează bugetul local, respectiv serviciilor publice generale (în mare parte salariile personalului din Primărie).Domeniul transporturilor a acaparat majoritatea fondurilor de investiții alocate în ultimii 8 ani de la bugetul local, care au vizat cu precădere modernizarea și întreținerea străzilor. De asemenea, sume mari, comparabile cu cele pentru transporturi au fost alocate asistenței sociale, care include diferite prestații plătite peste 100 de persoane lunar. La polul opus, sume mai mici s- au investit în domeniul apărării și ordinii publice, culturii și protecției mediului.
4500000 4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Servicii publice generale Apărare și ordine publică Învățământ Cultură, religie, recreere Asistență socială Servicii și dezvoltare publică, locuințe Mediu Transport Alte cheltuieli
Figură 36 - Dinamica și structura cheltuielilor efectuate de la bugetul local al Primăriei Voivodeni pe domenii, în perioada 2010-2017 Sursa: MDRAP. DPFBL
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 44
Analiza SWOT Punct tare Justificare Structura multietnică și multiconfesională a Pe lângă populația majoritară de etnici populației maghiar și confesiune reformată, care reprezintă circa 60% din populație, în comună trăiesc comunități importante de români și romi de diferite confesiuni (ortodocși, neoprotestanți etc.), fără existența unor conflicte interetnice sau inter-confesionale. Fertilitatea ridicată a terenurilor agricole Conform PATJ, comuna Voivodeni se află în categoria 3 de fertilitate a terenurilor, care sunt pretabile pentru cultura plantelor și pășunat. Existența a două situri NATURA 2000 Lacurile din zona Fărăgău-Glodeni și Lunca Mureșului reprezintă situri de importanță comunitară pentru diferite habitate de plante, păsări, pești etc. Existența și starea bună de conservare a La nivel local există două monumente monumentelor istorice de importanță istorice de importanță națională (Biserica națională Reformată și Castelul Zachy din Voivodeni), care se află într-o stare bună de conservare și sunt deschise vizitatorilor. Implicarea sectorului ONG în furnizarea de În comună sunt active ONG-uri care servicii sociale și culturale derulează programe sociale (de ex. after- school, locuințe) și culturale (evenimente). Accesul la rețeaua de distribuție a gazelor În ambele sate componente există rețea de naturale distribuție a gazelor naturale, la care este conectată peste jumătate din populație. Menținerea tezaurului folcloric din zonă În comună există două formații de dansuri populare și se organizează o tabără internațională de folclor. Lipsa unor comunități rurale marginalizate Conform Băncii Mondiale, în comună nu există comunități rurale marginalizate. Nivelul redus al poluării fonice și a aerului La nivel local nu există surse majore de poluare fonică și a aerului.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 45
Punct slab Justificare Lipsa accesului direct la coridoare majore Accesul în comună se face doar pe drumuri de transport rutier și feroviar județene și nu există stație de cale ferată. Existența unor zone expuse riscului de Circa 400 ha de teren și câteva zeci de inundații și alunecări de teren gospodării sunt vulnerabile la riscuri naturale (mai ales inundații și alunecări de teren superficiale) Lipsa unor investitori privați majori În comună funcționează doar întreprinderi mici (cei mai importanți agenți economici fiind două brutării), care generează doar câteva zeci de locuri de muncă. Circa 1/3 dintre locuitori fac naveta la locul de muncă din orașe. Ponderea ridicată a populației ocupate în Circa 40% din populația aptă de muncă are agricultura de subzistență ca ocupație principală agricultura, iar peste 80% dintre agricultori sunt persoane care activează în propria gospodărie sau ca zilieri, fără a avea un venit constant. Circa 400 de exploatații agricole lucrează sub 2 ha de teren, fără a avea personal calificat sau echipamente agricole moderne. Lipsa spațiilor de cazare și alimentație La nivel local nu funcționează unități publică clasificate de cazare și alimentație publică (restaurante). Fondul locativ învechit, ineficient energetic Circa jumătate dintre casele din comună au și degradat fost construite înainte de 1960, iar aproximativ 50 dintre acestea sunt considerate vulnerabile la hazarde, conform Planului Local de Analiză a Riscurilor. Ponderea locuințelor reabilitate termic este foarte redusă, iar comunitatea de romi se confruntă cu probleme de suprapopulare a fondului locativ, adesea utilizând clădiri insalubre. Numărul mare al gospodăriilor neconectate Peste 1/3 dintre locuințele din comună se la rețeaua centralizată de alimentare cu apă alimentează cu apă potabilă din surse și canalizare proprii, cu potabilitate incertă. De asemenea, rețeaua de canalizare se întinde
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 46
pe mai puțin de 1 km și nu dispune de o stație de epurare corespunzătoare. Spațiile improprii în care funcționează Școala Primară funcționează într-o clădire unele unități școlare veche și degradată, iar Grădinița într-o clădire închiriată. Microbuzul școlar este învechit și uzat. Lipsa unui spațiu corespunzător pentru Dispensarul uman funcționează într-o funcționarea dispensarului uman clădire degradată și neîncăpătoare, care necesită lucrări de extindere, reabilitare și modernizare. Slaba dezvoltare a serviciilor sociale pentru La nivel local nu există centre sociale pentru persoanele adulte adulți (persoane vârstnice, cu dizabilități) sau unități de economie socială pentru încadrarea persoanelor expuse excluziunii de pe piața muncii. Ponderea ridicată a drumurilor comunale, Drumul Comunal dintre satele Toldal și de exploatare agricolă și străzilor Voivodeni este pietruit, iar drumurile de nemodernizate acces la exploatațiile agricole sunt de pământ. Străzile din cele două sate sunt în proporție de circa 80% pietruite sau chiar de pământ, nu au trotuare și nici rigole de scurgere a apelor pluviale. Spațiile improprii în care funcționează Căminul Cultural din Voivodeni nu mai instituțiile cu profil cultural beneficiază de un spațiu propriu, fostul sediu fiind retrocedat, iar Biblioteca Comunală funcționează într-o clădire care necesită lucrări de reabilitare. Lipsa unui sediu administrativ Primăria funcționează într-o clădire care nu corespunzător oferă condiții optime de lucru pentru personal și pentru deservirea cu servicii a cetățenilor. Oportunitățile restrânse de practicare a La nivel local funcționează un singur teren sportului și de petrecere a timpului liber sport cu facilități satisfăcătoare, care este însă amplasat în curtea Școlii Gimnaziale. În satul Toldal nu există teren de sport, parc sau locuri de joacă pentru copii. Deficitul de spații verzi și împădurite În comună a fost amenajat un singur parc, iar ponderea pădurilor în totalul suprafeței
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 47
administrative este de sub 15%, la jumătate față de media județeană. Calitatea redusă a serviciilor de Probleme cu semnalul pentru telefonie telecomunicații în unele zone din comună mobilă și transfer de date prin Internet mobil în satul Toldal. Lipsa unui sediu corespunzător și a unor SVSU nu dispune de un spațiu corespunzător dotări pentru Serviciul Voluntar de Situații pentru echipă și echipamente. De de Urgență asemenea, acesta ar avea nevoie de dotări suplimentar (de ex. pompe, echipamente de comunicație, sirene etc.) Numărul mare de posturi vacante la nivelul Circa 1/3 dintre posturile prevăzute în administrației publice locale organigrama Primăriei sunt vacante. Personalul existent trebuie să îndeplinească sarcini din domenii destul de eterogene, existând riscul supraîncărcării și nevoia de formare continuă. Ponderea redusă a veniturilor proprii la Aproximativ 1/3 din încasările la bugetul bugetul local local sunt reprezentate de venituri proprii, care nu acoperă integral nici cheltuielile de funcționare, posibilitățile de realizare de investiții din surse proprii fiind foarte limitate.
Oportunități Justificare Valorificarea potențialului de producere a La nivel local este aprobat un PUZ al unei energiei fotovoltaice companii private care vizează amenajarea unui parc fotovoltaic, investiție sistată din cauza unor sistării unor scheme de sprijin guvernamentale. Operaționalizarea sistemului de În anul 2019 va fi finalizată procedura de management integrat al deșeurilor din selecție a operatorului care va colecta și județul Mureș transporta deșeurile din zona Reghin, care include și comuna Voivodeni Executarea lucrărilor de înscriere a ANCPI, în parteneriat cu administrația locală, imobilelor în sistemul de cadastru și a demarat procesul de înregistrare gratuită a publicitate imobiliară imobilelor în sistemul de cadastru și carte funciară
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 48
Posibilitatea de a accesa fonduri de la Atât în perioada de programare 2014-2020, bugetul de stat și din surse europene pentru cât și 2021-2027, sunt/vor fi disponibile realizarea de investiții publice programe de finanțare cu fonduri europene (de ex. PNDR, inclusiv GAL) și de la bugetul de stat (de ex. PNDL) pentru diferite obiective din mediul rural, de care poate dispune și comuna Voivodeni. Extinderea gamei de servicii sociale oferite Fundația FAER a demarat un proiect care de sectorul ONG pentru persoanele de etnie vizează îmbunătățirea condițiilor de locuire romă pentru persoanele de etnie romă cu venituri reduse.
Amenințări Justificare Manifestarea unor hazarde naturale Conform Planului Local de Analiză și (inundații, alunecări de teren) Acoperire a Riscurilor, aproape 400 ha de teren și 100 de gospodării din comună ar putea fi afectate de inundații, respectiv 7 ha de teren și 10 locuințe de alunecări de teren. Amplificarea fenomenului de migrație La recensământul din 2011, circa 100 de externă a forței de muncă locuitori ai comunei erau plecați temporar sau definitiv în străinătate, număr care probabil a crescut în intervalul scurs până în 2019. Creșterea numărului de persoane La recensământul din 2011, ponderea dezavantajate populației de etnie romă era de peste 9%, mai mare decât media județeană și națională. În altă ordine de idei, circa 50% din populația școlară este reprezentată de copii din această comunitate. Creșterea ponderii acestei minorități, concomitent cu nivelul ridicat de excluziune al romilor, poate conduce la probleme sociale tot mai complexe la nivel local.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 49
Capitolul II. Strategia de dezvoltare a comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027
II.1. Contextul strategic
Documente strategice relevante de la nivel european:
Strategia „Europa 2020” are ca obiectiv general transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială. Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt: • Creştere inteligentă • Creştere durabilă • Creştere favorabilă incluziunii sociale.
Țintele asumate prin Strategia Europa 2020 cuprind: • rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75% • nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene • obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: • emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 • 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile • creşterea cu 20% a eficienţei energetice • rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10% • ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 40% • scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.
Strategia include 11 obiective tematice care se doresc a fi realizate în perioada 2014-2020: • Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării • Îmbunătăţirea accesului la şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor • Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii • Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele • Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor • Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor • Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie • Promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă • Investiţii în competenţe, educaţie şi învăţare continuă • Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei • Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 50
Documente strategice relevante de la nivel național:
Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: • rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70% • nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României • obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice: • emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 • 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile • creşterea cu 19% a eficienţei energetice • rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3% • ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, de cel puţin 26,7% • scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.
Acordul de parteneriat 2014-2020 are ca și obiectiv reducerea disparitățile de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE. Pentru a atinge aspirațiile de creștere economică și pentru a avea o economie modernă și competitivă, România trebuie să răspundă următoarelor provocări: competitivitatea și dezvoltarea locală, oamenii și societatea, infrastructura, resursele și administrația și guvernarea. Pentru fiecare provocare au fost identificate obiective (corelate cu obiectivele tematice de la nivelul UE) și priorități de dezvoltare pentru perioada 2014-2020: • Provocarea 1 – Competitivitatea și dezvoltarea locală • Provocarea 2 – Oamenii și societatea • Provocarea 3 – Infrastructura • Provocarea 4 – Resursele • Provocarea 5 – Administrația și guvernarea
Programul Național de Dezvoltare Rurală (finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea strategică a următoarelor obiective: • OS1 Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole • OS2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice • OS3 Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii în zonele rurale (P6)
Principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014‐2020: • Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole; • Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; • Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural; • Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM- urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 51
• Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicate; • Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.
Pentru realizarea obiectivului strategic 1, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: • Înfiinţarea, extinderea şi modernizarea dotărilor la nivel de fermă (clădiri, drumuri de acces, irigații, tehnologii de reducere a poluării şi producţie de energie din surse regenerabile, facilități de depozitare, comercializare şi procesare, inclusiv în contextul lanţurilor scurte, etc.); • Investiţii în procesare şi comercializare, inclusiv în eficienţă energetică, marketing, depozitare, condiţionare, adaptare la standarde, etc; • Sprijin pentru restructurarea fermelor, în special a celor mici, şi întinerirea generaţiilor de fermieri; • Gestionarea riscurilor în sectorul agro-alimentar; • Activităţi consiliere şi formare, realizate inclusiv prin intermediul grupurilor de producători.
Pentru realizarea obiectivului strategic 2, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: • Acțiuni de împădurire a terenurilor agricole și neagricole, precum și realizarea perdelelor forestiere pe aceste terenuri; • Plăți compensatorii fermierilor care își asumă în mod voluntar angajamente de agro- mediu; • Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice; • Plăți compensatorii fermierilor care se angajează în mod voluntar să continue activitatea în zonele desemnate ca zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.
Pentru realizarea obiectivului strategic 3, prin măsurile PNDR vor fi finanțate următoarele categorii de intervenție: • Sprijin pentru realizarea de investiții pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici non-agricole în zonele rurale; • Îmbunătățirea infrastructurii locale (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri locale), infrastructură educațională, medicală și socială; • Restaurarea și conservarea moștenirii culturale; • Sprijin pentru strategii generate la nivel local, care asigură abordări integrate pentru dezvoltarea locală.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este instituţia care asigură implementarea tehnică şi financiară a PNDR 2014 - 2020
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 52
Documente strategice relevante de la nivel regional:
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv global ,,dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale”.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru cuprinde 6 domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:
1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale 2. Creșterea competitivității economice, stimularea cercetării și inovării 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii 5. Creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative 6. Dezvoltarea resurselor umane , creșterea incluziunii sociale
Pentru zonele rurale din regiune, Strategia prevede următoarele priorități: • Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităților agricole prin modernizarea exploatațiilor agricole, dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor agricole • Prioritatea 4.2. Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potențialului silvic regional • Prioritatea 4.3.Creșterea atractivității economice și diversificarea activităților economice în localitățile rurale din Regiunea Centru • Prioritatea 4.4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităților rurale din Regiunea Centru • Prioritatea 4.5. Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative și susținerea dezvoltării comunitare
Documente strategice relevante de la nivel județean:
Planul de Dezvoltare al Județului Mureș pentru perioada 2014-2020 are ca obiectiv general Creșterea competitivității economiei și a atractivității județului Mureș, reducerea disparităților existente între mediul urban și rural, în scopul creării unui climat favorabil pentru locuitori, întreprinzători și turiști.
Obiective specifice de dezvoltare:
1. Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de bază din mediul urban și rural, ca suport pentru dezvoltarea economică a județului; 2. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, încurajarea transferului tehnologic și a cercetării aplicate în sectoare cu potențial de creștere pentru îmbunătățirea competitivității economiei și creare de noi locuri de muncă;
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 53
3. Întărirea caracterului de centru medical și de cercetare a județului Mureș; 4. Susținerea polilor de dezvoltare urbani și rurali (așa cum au fost ele definite în PATJ a județului Mureș) în scopul asigurării unei dezvoltări policentrice a județului; Dezvoltarea zonelor rurale pentru reducerea decalajelor economice și sociale majore față de mediul urban; 5. Diversificarea economiei locale prin dezvoltarea sectorului turistic, cu prioritate turismul cultural, balnear, rural și montan, în spiritul tradiției multiculturale; 6. Valorificarea rațională a patrimoniului natural, a potențialului pentru producerea resurselor de energie regenerabile, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile; 7. Dezvoltarea eficientă a resurselor umane, ca suport pentru creșterea competitivității economice; 8. Dezvoltarea serviciilor sociale și sporirea accesului la servicii sociale durabile și de înaltă calitate a grupurilor defavorizate; 9. Dezvoltarea capacității administrative a autorităților publice locale
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Mureș este principalul document de planificare teritorială de la nivelul județului și are ca obiectiv general îmbunătățirea poziției naționale în ierarhia dezvoltării, prin intrarea în topul primelor 10 județe cu economie competitivă din România.
Obiective strategice de dezvoltare:
1. Identificarea și sprijinirea unor sectoare economice de excelență și creșterea competitivității județului; 2. Dezvoltarea resurselor umane; 3. Susținerea polilor de dezvoltare urbani și rurali ai județului, cu scopul creării unor sisteme integrate de așezări; 4. Ridicarea nivelului de accesibilitate și de conectivitate a județului prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații; 5. Valorificarea rațională a patrimoniului natural și cultural, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile.
Documente strategice relevante de la nivel microregional:
Strategia de Dezvoltare a GAL ”LEADER Parteneriat Mureșan” are ca obiective de dezvoltare rurală: I. Favorizarea competitivității agriculturii, cu următoarele priorități și domenii de intervenție: P.2. Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură: D.I.2A. Îmbunătățirea performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării acestora; P.3. Promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură: D.I. 3A. Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul alimentar;
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 54
II. Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă, cu prioritățile: P.6. Promovarea incluziunii, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale: D.I. 6A. Facilitarea diversificării, a înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici și a creării de locuri de muncă; D.I. 6B. Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale;
Documente strategice relevante de la nivel local:
Planul Urbanistic General al Comunei Voivodeni prevede următoarele propuneri de dezvoltare la nivel local:
• Promovarea și dezvoltarea activităților de agrement în cooperare cu cele de turism rural și industrie casnică artizanală; • Promovarea și dezvoltarea activităților din sectoarele secundar și terțiar; • Creșterea competitivității sectorului agro-alimentar; • Împădurirea zonelor joase (mai expuse fenomenelor asociate cu schimbările climatice) și a celor afectate de eroziune și cu pericol de alunecare; • Aplicarea de politici de atragere de capital, activități economice, sociale, culturale etc.; • Sporirea cantității și calității infrastructurii edilitare a comunei și racordarea gospodăriilor la utilități de tip urban; • Dezvoltarea și utilizarea mai mare a surselor de energie regenerabilă, inclusiv a biocombustibililor din agricultură, precum și prin creșterea nivelului de conformitate cu standardele comunitare a fermelor de creștere a animalelor (de ex. prin reducerea emisiilor de amoniac). • Înființarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creștere, care absorb cantități mai mari de CO2 în comparație cu pădurile îmbătrânite; • Dezvoltarea rețelei de perdele forestiere; • Creșterea nivelului de educație și pregătire profesională a populației; • Modernizarea circulației în teritoriu; • Dezvoltarea comunei în strânsă legătură cu UAT învecinate.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 55
II.2. Viziunea și obiectivele de dezvoltare
La orizontul anului 2027, comuna Voivodeni se va număra printre așezările rurale cu o dezvoltare socio-economică medie în context județean și regional, care va oferi locuitorilor săi condiții de viață specifice unei comunități din spațiul Uniunii Europene, ceea ce va reduce semnificativ tendința de migrație internă și externă a populației. Comuna Voivodeni va beneficia, în anul 2027, nu doar de infrastructură și servicii publice de calitate, ci și de o ofertă mai generoasă de locuri de muncă și de oportunități de afaceri, de un mediu mai curat și mai sigur, respectiv de o administrație locală eficientă și transparentă.
Atingerea acestei viziuni de dezvoltare în anul 2027 poate fi detaliată într-o serie de ținte mai specifice, fiecare corespunzând unei priorități din Strategie, după cum urmează:
➢ Ținta 1: Condiții de viață la standarde europene pentru cetățeni
Scurtă descriere: La orizontul anului 2027, locuitorii comunei vor beneficia de acces nediscriminatoriu la infrastructură și servicii de utilități publice de calitate: alimentare cu apă, canalizare cu stație de epurare terțiară, gaze naturale, energie electrică și iluminat public eficient energetic. În acest fel, cetățenii din comună nu vor mai resimți diferențe majore din perspectiva confortului locuirii în raport cu cei din mediul urban, ceea ce va descuraja migrația internă și externă.
De asemenea, infrastructura și serviciile de interes social (educație, sănătate, asistență socială, cultură, sport, petrecerea timpului liber) vor fi la standardele unei comunități rurale din spațiul comunitar. Astfel, toate unitățile de învățământ vor fi reabilitate și dotate corespunzător și vor avea personal didactic calificat, dispensarul uman va oferi servicii medicale mai complexe și de calitate, serviciile sociale vor fi diversificate în parteneriat cu sectorul ONG, iar infrastructura culturală va fi dezvoltată. Oportunitățile de petrecere a timpului liber vor fi mult mai atractive, mai ales pentru populația tânără, care va fi astfel mai atrasă să rămână în mediul rural.
➢ Ținta 2: Oportunități sporite de afaceri și de ocupare la nivel local
Scurtă descriere: În anul 2027 mediul de afaceri din comună va fi mai solid și mai competitiv, iar oferta de locuri de muncă mai generoasă și mai diversificată. Astfel, ponderea terenurilor agricole exploatate de ferme de dimensiunii mari și medii, mecanizate și cu personal calificat. De asemenea, vor crește efectivele de animale din fermele orientate către piață și competitive în context european, iar micii proprietari locali se vor reuni în structuri asociative, orientate către realizarea de produse ecologice și tradiționale. De asemenea, cu susținerea activă a administrației locale, vor exista la nivel local mai multe întreprinderi cu profil non-agricol (industrie, construcții, transporturi, comerț, turism etc.), deținute de antreprenori locali și străini, care vor genera noi locuri de muncă.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 56
➢ Ținta 3: Acces facil și sigur la servicii și oportunități
Scurtă descriere: La nivelul anului 2027, toate drumurile de interes local din comună vor fi modernizate și vor asigura condiții optime de deplasare pentru toți participanții la trafic. De asemenea, drumurile de acces în comună se vor afla în stare tehnică bună, iar serviciile de transport public vor asigura deplasarea rapidă și în siguranță către orașele din jur, care concentrează diferite oportunități și servicii (locuri de muncă, spitale, licee, universități, centre sociale, instituții diverse etc.)
➢ Ținta 4: Un mediu înconjurător curat și sigur
Scurtă descriere: În anul 2027, locuitorii comunei Voivodeni vor trăi într-un mediu mai curat și mai sigur. Comuna va fi parte dintr-un sistem integrat al managementului deșeurilor, va dispune de rețea de canalizare și de o stație de epurare modernă, de mai multe spații verzi și de agrement. Pe de altă parte, autoritățile vor mai pregătite să facă față unor situații de urgență cu echipamente de intervenție și personal corespunzător. Riscul apariției unor hazarduri naturale (inundații, alunecări de teren) va fi mult diminuat prin măsuri de prevenție și protecție adecvate.
➢ Ținta 5: O administrație publică locală eficientă și transparentă
Scurtă descriere: Primăria Voivodeni va furniza, la orizontul anului 2027, servicii publice cu o calitate îmbunătățită, într-un mod prietenos, respectiv transparent. Acest lucru va fi implica măsuri de amenajare a unui nou spațiu administrativ, de dotare corespunzătoare a acestuia și a serviciilor din subordine, respectiv de formare continuă a personalului. Capacitatea de a planifica, finanța, implementa și finaliza proiecte de investiții va fi mult mai ridicată, prin utilizarea de instrumente eficiente de planificare (PUG, Strategie de Dezvoltare Locală, cadastru general), schimburi de bune practici, înfrățiri și apartenența la GAL și ADI-uri.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 57
II.3. Obiective, priorități și măsuri pentru perioada 2019-2027
Prioritatea Obiectivul Măsura Corelarea cu Corelarea cu specific obiectivele sursele de tematice ale finanțare Strategiei existente la Europa 2020 nivel național P1. OS1.1. Creșterea M1.1.1. Protecția POIM Îmbunătățirea accesului Extinderea, mediului și PNDR promovarea standardului de populației la reabilitarea și PNDL utilizării viață al servicii de utilități modernizarea eficiente a Bugetul local populației de calitate infrastructurii de resurselor apă și canalizare M1.1.2. Fonduri private Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de distribuție a gazelor naturale M1.1.3. PNDR Extinderea, Bugetul de stat reabilitarea și Bugetul local modernizarea infrastructurii de iluminat public OS1.2. Creșterea M1.2.1. Promovarea PNDR accesului Dezvoltarea incluziunii PNDL sociale și populației la infrastructurii și a POCU combaterea servicii sociale de serviciilor sărăciei Bugetul de stat calitate educaționale și de Bugetul local formare Investițiile în profesională educație, competențe și continuă învățarea pe M1.2.2. tot parcursul PNDR Promovarea vieții POCU incluziunii sociale Bugetul de stat și dezvoltarea Bugetul local serviciilor sociale M1.2.3. PNDR Dezvoltarea PNDL infrastructurii și a Bugetul de stat serviciilor de Bugetul local sănătate
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 58
M1.2.4. PNDR Dezvoltarea CNI infrastructurii și a Bugetul de stat ofertei de Bugetul local evenimente Fonduri private culturale, sportive și de agrement P2. Creșterea OS2.1. M2.1.1. Îmbunătățirea PNDR gradului de Diversificarea Încurajarea competitivității Fonduri private IMM, a ocupare și al economiei locale antreprenoriatului sectorului START UP + veniturilor și crearea de noi în domenii non- agricol și a forței de muncă locuri de muncă agricole pescuitului și M2.1.2. acvaculturii Bugetul de stat Dezvoltarea Bugetul local infrastructurii și a serviciilor-suport pentru investitori M2.1.3. PNDR Valorificarea în Fonduri private scop turistic a Bugetul de stat patrimoniului Bugetul local cultural și turistic local OS2.2. Creșterea M2.2.1. Îmbunătățirea PNDR competitivității Modernizarea competitivității Fonduri private IMM, a sectorului agricol fermelor existente sectorului agricol și a M2.2.2. Sprijinirea pescuitului și PNDR structurilor acvaculturii Fonduri private asociative din agricultură M2.2.3. Sprijinirea PNDR tinerilor fermieri M2.2.4. Fonduri private Promovarea lanțurilor integrate de furnizare a produselor agroalimentare P3. Creșterea OS3.1. M3.1.1. Sprijinirea PNDR mobilității Îmbunătățirea Reabilitarea, tranziției către PNDL o economie cu mărfurilor și infrastructurii de modernizarea și emisii scăzute Bugetul local persoanelor transport mentenanța de CO2 în rețelei de drumuri toate de interes local sectoarele
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 59
M3.1.2. PNDR Modernizarea Promovarea drumurilor de unor sisteme de transport exploatare durabile și agricolă eliminarea M3.1.3. Asigurarea blocajelor din Bugetul local unor servicii de cadrul transport public și infrastructurilo r rețelelor școlar de calitate majore P4. Creșterea OS4.1. Reducerea M4.1.1. Asigurarea Protecția POIM calității poluării mediului unor servicii de mediului și Bugetul de stat promovarea mediului și a și a emisiilor de salubritate, utilizării Bugetul local siguranței C02 deszăpezire și eficiente a Fonduri private populației igienizare de resurselor calitate M4.1.2. Creșterea PNDR suprafeței de Fonduri private spații verzi M4.1.3. Creșterea PNDR eficienței Bugetul de stat energetice a Bugetul local fondului construit M4.1.4. Fonduri private Valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile OS4.2. Prevenirea M4.2.1. Promovarea PNDR și combaterea Îmbunătățirea adaptării la Bugetul de stat schimbările riscurilor și a capacității de Bugetul local climatice, schimbărilor intervenție în prevenirea și climatice situații de urgență gestionarea M4.2.2. Prevenirea riscurilor PNDR și atenuarea Bugetul de stat efectelor riscurilor Bugetul local naturale și a schimbărilor climatice P5. Creșterea OS5.1. M 5.1.1. Îmbunătățirea PNDR performanței Îmbunătățirea Dezvoltarea eficienței POCA administrației administrației capacității de competențelor de Bugetul de stat publice publice locale planificare și la nivelul Bugetul local
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 60
implementare a administrației proiectelor de publice locale Îmbunătățirea accesului la investiții M 5.1.2. tehnologiile Promovarea informației și structurilor comunicațiilor, asociative și a precum și schimbului de îmbunătățirea utilizării și informații și bune calității practici acestora M 5.1.3. Asigurarea infrastructurii și a dotărilor necesare pentru furnizarea unor servicii publice de calitate M 5.1.4. Planificarea urbanistică și strategică a dezvoltării locale
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 61
Detalierea măsurilor cuprinse în Strategie:
Măsuri propuse Posibile acțiuni M1.1.1. Extinderea, reabilitarea și Extinderea rețelei de alimentare cu apă și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, construcția unei stații de canalizare epurare, racordarea de noi gospodării și agenți economici la rețeaua de apă și canalizare. M1.1.2. Extinderea, reabilitarea și Modernizarea rețelei existente și branșarea modernizarea infrastructurii de distribuție de noi gospodării și agenți economici. a gazelor naturale M1.1.3. Extinderea, reabilitarea și Modernizarea rețelei de iluminat public și modernizarea infrastructurii de iluminat creșterea eficienței energetice (înlocuirea public corpurilor de iluminat clasice cu unele de tip LED). Modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice (stâlpi, linii aeriene, posturi de transformare, branșamente etc.) M1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii și a Construcția de noi spații cu destinație serviciilor educaționale și de formare educațională. Reabilitarea, modernizarea și profesională continuă dotarea celor existente. M1.2.2. Promovarea incluziunii sociale și Dezvoltarea de noi servicii sociale, inclusiv dezvoltarea serviciilor sociale în PPP (de ex. centre de zi și servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, programe de îmbunătățire a condițiilor de locuit pentru romi, economie socială și ocupare etc.). Finanțarea în continuare a serviciilor existente. M1.2.3. Dezvoltarea infrastructurii și a Extinderea, reabilitarea, modernizarea și serviciilor de sănătate dotarea Dispensarului Uman. M1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii și a Amenajarea unui spațiu corespunzător ofertei de evenimente culturale, sportive și pentru Căminul Cultural din Voivodeni. de agrement Reabilitarea și dotarea Bibliotecii Comunale. Organizarea, inclusiv în PPP, de evenimente culturale. Finanțarea activității ansamblurilor de dansuri. Amenajarea de noi facilități sportive și sprijinirea activității cluburilor sportive. Amenajarea de noi spații de agrement. M2.1.1. Încurajarea antreprenoriatului în Susținerea proiectelor dezvoltate de domenii non-agricole antreprenori locali, prin scheme locale de minimis, reducerea birocrației legate de avize, autorizații, acorduri, încheierea de parteneriat public-private etc. M2.1.2. Dezvoltarea infrastructurii și a Identificarea și reglementarea urbanistică a serviciilor-suport pentru investitori terenurilor publice și private atractive
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 62
pentru investitori (de ex. cele cu acces drumul județean); extinderea utilităților în zonele respective; colaborarea cu organizații care se ocupă de promovarea României ca destinație de afaceri (de ex. camere de comerț bilaterale, companii de intermediere imobiliară, consulate, ambasade, CJ Mureș, InvestRomania etc.); adoptarea de scheme locale de minimis; reducerea birocrației legate de documentele ce trebuie obținute de la administrația locală etc. M2.1.3. Valorificarea în scop turistic a Clasificarea clădirilor cu valoare ambientală patrimoniului cultural și turistic local ca monumente istorice. Instituirea de reglementări urbanistice care să protejeze patrimoniul construit. Încheierea de parteneriat public-private pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Promovarea meșteșugurilor și a tradițiilor locale. Promovarea turistică a zonei (website, social media, cooperare cu alte autorități pentru promovarea la târguri și expoziții; instalarea de panouri de direcționare și informare cu privire la obiectivele din comună etc.) M2.2.1. Modernizarea fermelor existente Promovarea oportunităților de finanțare nerambursabilă și sprijinirea de către autoritățile locale a proiectelor private ale fermierilor care doresc să investească în modernizarea fermelor. M2.2.2. Sprijinirea structurilor asociative Promovarea în rândul locuitorilor a din agricultură oportunităților de finanțare europeană pentru înființarea de grupuri de producători, cooperative agricole etc. și sprijinirea activității acestora de către autoritățile locale. M2.2.3. Sprijinirea tinerilor fermieri Promovarea în rândul locuitorilor a oportunităților de finanțare europeană pentru instalarea tinerilor fermieri și sprijinirea acestora de către autoritățile locale. M2.2.4. Promovarea lanțurilor integrate de Amenajarea corespunzătoare a spațiului furnizare a produselor agroalimentare destinat pieței / târgului din comună. Sprijinirea de către autoritățile locale a proiectelor de investiții private în domeniul
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 63
depozitării și procesării produselor agroalimentare. M3.1.1. Reabilitarea, modernizarea și Modernizarea / reabilitarea / întreținerea mentenanța rețelei de drumuri de interes drumului comunal și a străzilor din comună, local inclusiv trotuare, alei pietonale, podețe și poduri, parcări, marcaje, indicatoare, rigole de scurgere a apelor pluviale M3.1.2. Modernizarea drumurilor de Modernizarea drumurilor de acces la exploatare agricolă exploatațiile agricole din comună. M3.1.3. Asigurarea unor servicii de Achiziționarea de noi microbuze școlare. transport public și școlar de calitate Amenajarea / modernizarea stațiilor de transport public. Cooperarea cu CJ Mureș pentru elaborarea Programului Județean de Transport pentru a asigura un număr suficient de curse către comună. M4.1.1. Asigurarea unor servicii de Amenajarea de noi puncte de colectare în salubritate, deszăpezire și igienizare de spații publice, eliminarea depozitelor ilegale calitate de deșeuri, salubrizarea spațiilor publice, executarea de lucrări de deszăpezire, toaletare vegetație etc. Sprijinirea operatorului de salubritate selectat în vederea încheierii de contracte de salubrizare cu cetățenii. M4.1.2. Creșterea suprafeței de spații verzi Amenajarea de noi spații verzi și modernizarea celor existent. Executarea de lucrări de împădurire a unor terenuri degradate, mai ales în zonele expuse riscului de alunecări de teren. M4.1.3. Creșterea eficienței energetice a Executarea de lucrări de reabilitare termică fondului construit (pereți, acoperișuri, tâmplărie etc.) a clădirilor publice și private, inclusiv cu facilități fiscale oferite de Primărie. M4.1.4. Valorificarea potențialului de Sprijinirea realizării de parcuri fotovoltaice producere a energiei regenerabile private. Instalarea de panouri fotovoltaice pe clădirile publice și pe cele private, inclusiv prin facilități fiscale oferite de Primărie pentru proprietari. M4.2.1. Îmbunătățirea capacității de Amenajarea unui spațiu corespunzător intervenție în situații de urgență pentru SVSU și dotarea Serviciului cu echipamente de intervenție. M4.2.2. Prevenirea și atenuarea efectelor Reabilitarea și extinderea digurilor de riscurilor naturale și a schimbărilor protecție împotriva inundațiilor. Executarea climatice de lucrări de amenajare a cursurilor de apă, decolmatare șanțuri / rigole de scurgere.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 64
M 5.1.1. Dezvoltarea competențelor de la Modificări ale organigramei instituției nivelul administrației publice locale pentru a corespunde cu volumul de lucru din instituție, inclusiv recrutarea de noi experți (dacă va fi cazul). Participarea angajaților la cursuri de formare continuă, schimburi de bune practici etc. M 5.1.2. Promovarea structurilor Încheierea de acorduri de PPP cu companii asociative și a schimbului de informații și private și ONG-uri pentru realizarea de bune practici investiții și/sau furnizarea de diferite servicii (de ex. sociale). Continuarea colaborării cu GAL și ADI-uri pentru implementarea de proiecte de investiții. Semnarea de acorduri de înfrățire cu alte UAT-uri din străinătate. Implicarea în activitatea ACOR. M 5.1.3. Asigurarea infrastructurii și a Amenajarea unui nou sediu adminsitrativ și dotărilor necesare pentru furnizarea unor echiparea Primăriei cu echipamente servicii publice de calitate hardware și software. Achiziționarea de utilaje și echipamente pentru executarea de lucrări de interes edilitar. M 5.1.4. Planificarea urbanistică și Implementarea PUG și a SDL, inclusiv strategică a dezvoltării locale actualizarea lor la momentul expirării, finalizarea procesului de înscriere a imobilelor în sistemul de cadastru și carte funciară, elaborarea de PUZ-uri, de hărți de riscuri, de diferite planuri de acțiune sectoriale etc.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 65
Capitolul III. Planul de acțiune (operațional) și managementul implementării strategiei de dezvoltare locală a comunei Voivodeni
III.1. Portofoliul (fișele) de proiecte prioritare ale Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027:
În vederea implementării măsurilor și a atingerii obiectivelor și țintelor subsumate viziunii de dezvoltare a Comunei Voivodeni pe termen lung, au fost identificate următoarele proiecte prioritare ce ar trebui duse la îndeplinire până în anul 2027:
Proiectul Prioritar nr. 1
Titlul proiectului Extindere rețea de canalizare ape uzate în localitatea Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M1.1.1. Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Numărul mare al gospodăriilor neconectate răspunde proiectul la rețeaua centralizată de alimentare cu apă și canalizare Scurta descriere a activităților propuse prin Investiția presupune extinderea rețelei de proiect canalizare pe o lungime de circa 6 km și construcția unei stații de epurare Stadiul pregătirii proiectului (la momentul SF 2019) Bugetul estimativ 1,000,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 66
Proiectul Prioritar nr. 2
Titlul proiectului Extindere rețea de apă potabilă în localitatea Toldal Măsura din Strategie în care se încadrează M1.1.1. Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Numărul mare al gospodăriilor neconectate răspunde proiectul la rețeaua centralizată de alimentare cu apă și canalizare Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede extinderea rețelei de proiect alimentare cu apă pe o lungime de circa 2 km în satul Toldal Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 200,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL
Proiectul Prioritar nr. 3
Titlul proiectului Rețea de canalizare ape uzate în localitatea Toldal Măsura din Strategie în care se încadrează M1.1.1. Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Numărul mare al gospodăriilor neconectate răspunde proiectul la rețeaua centralizată de alimentare cu apă și canalizare Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede construcția a circa 5 km de proiect rețea de canalizare și a unei stații de epurare Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL Bugetul local
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 67
Proiectul Prioritar nr. 4
Titlul proiectului Finalizarea investiției „Construire grădiniță cu program normal în localitatea Voivodeni” Măsura din Strategie în care se încadrează M1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor educaționale și de formare profesională continuă Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Spațiile improprii în care funcționează unele răspunde proiectul unități școlare Scurta descriere a activităților propuse prin Investiția presupune finalizarea lucrărilor de proiect construcție a grădiniței, cu precădere amenajări interioare, instalații, dotare cu mobilier, materiale didactice etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Investiție parțial realizată 2019) Bugetul estimativ 200,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL Bugetul local
Proiectul Prioritar nr. 5
Titlul proiectului Reabilitare Școală primară din localitatea Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor educaționale și de formare profesională continuă Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Spațiile improprii în care funcționează unele răspunde proiectul unități școlare Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede execuția de lucrări de proiect renovare, înlocuire tâmplărie, refacere acoperiș, instalații, finisaje interioare și exterioare, dotare cu materiale didactice și mobilier etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 300,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR PNDL Bugetul local
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 68
Proiectul Prioritar nr. 6
Titlul proiectului Modernizarea, reabilitarea și extinderea dispensarului uman din comuna Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M1.2.3. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de sănătate Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Lipsa unui spațiu corespunzător pentru răspunde proiectul funcționarea dispensarului uman Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede execuția de lucrări de proiect extindere, renovare, înlocuire tâmplărie, refacere acoperiș, instalații, finisaje interioare și exterioare, dotare cu aparatură medicală și mobilier etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 300,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR PNDL Bugetul local
Proiectul Prioritar nr. 7
Titlul proiectului Amenajare cămin cultural în localitatea Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii și a ofertei de evenimente culturale, sportive și de agrement Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Spațiile improprii în care funcționează răspunde proiectul instituțiile cu profil cultural Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul vizează reabilitarea, modernizarea proiect și dotarea unei clădiri existente cu destinația de cămin cultural în satul Voivodeni, care să dispună de sală de festivități, bucătărie, spații anexe, mobilier și aparatură specifică. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2019) Bugetul estimativ 200,000 Sursele potențiale de finanțare PNDR PNDL Bugetul local
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 69
Proiectul Prioritar nr. 8
Titlul proiectului Modernizare și reabilitare clădire bibliotecă comunală în localitatea Voivodeni, Măsura din Strategie în care se încadrează M1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii și a ofertei de evenimente culturale, sportive și de agrement Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Spațiile improprii în care funcționează răspunde proiectul instituțiile cu profil cultural Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede execuția de lucrări de proiect renovare, înlocuire tâmplărie, refacere acoperiș, instalații, finisaje interioare și exterioare, dotare cu echipamente tehnice și mobilier etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul SF 2019) Bugetul estimativ 300,000 Sursele potențiale de finanțare PNDR PNDL Bugetul local
Proiectul Prioritar nr. 9
Titlul proiectului Construire bază sportivă în localitatea Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii și a ofertei de evenimente culturale, sportive și de agrement Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Oportunitățile restrânse de practicare a răspunde proiectul sportului și de petrecere a timpului liber Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede amenajarea unei baze proiect sportive cu teren de fotbal, pistă de atletism, pistă de alergare, vestiare, tribune, împrejmuire, instalație de nocturnă etc Stadiul pregătirii proiectului (la momentul SF 2018) Bugetul estimativ 300,000 Euro Sursele potențiale de finanțare Bugetul local PNDL/CNI
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 70
Proiectul Prioritar nr. 10
Titlul proiectului Amenajare teren de sport, parc și teren de joacă pentru copii în localitatea Toldal. Măsura din Strategie în care se încadrează M1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii și a ofertei de evenimente culturale, sportive și de agrement Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Oportunitățile restrânse de practicare a răspunde proiectul sportului și de petrecere a timpului liber Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede amenajarea unui teren de proiect sport cu gazon sintetic și instalație de nocturnă, a unui loc de joacă pentru copii și a unui parc, dotate cu mobilier specific, iluminat public, alei, vegetație etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2018) Bugetul estimativ 300,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR PNDL Bugetul local
Proiectul Prioritar nr. 11
Titlul proiectului Modernizare străzi, trotuare și alei pietonale în satele Voivodeni și Toldal Măsura din Strategie în care se încadrează M3.1.1. Reabilitarea, modernizarea și mentenanța rețelei de drumuri de interes local Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Ponderea ridicată a drumurilor comunale, de răspunde proiectul exploatare agricolă și străzilor nemodernizate Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede reabilitarea / proiect modernizarea străzilor pietruite / de pământ / cu strat asfaltic degradat pe o lungime de circa 8,5 km, inclusiv amenajare trotuare, rigole de scurgere, poduri, podețe, marcaje, indicatoare, alveole, parcări etc. Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2018) Bugetul estimativ 1,500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR PNDL, Bugetul local
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 71
Proiectul Prioritar nr. 12
Titlul proiectului Modernizare drumuri de exploatare agricolă în comuna Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M3.1.2. Modernizarea drumurilor de exploatare agricolă Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Ponderea ridicată a drumurilor comunale, de răspunde proiectul exploatare agricolă și străzilor nemodernizate Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede modernizarea a circa 7 km proiect de drumuri de exploatare agricolă de pe raza comunei Voivodeni Stadiul pregătirii proiectului (la momentul SF 2018) Bugetul estimativ 1,500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDR Bugetul local
Proiectul Prioritar nr. 13
Titlul proiectului Reabilitare, modernizare și extindere clădire pentru Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență în localitatea Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M4.2.1. Îmbunătățirea capacității de intervenție în situații de urgență Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Lipsa unui sediu corespunzător și a unor răspunde proiectul dotări pentru Serviciul Voluntar de Situații de Urgență Scurta descriere a activităților propuse prin Proiectul prevede amenajarea unui spațiu proiect adecvat pentru acomodarea și întreținerea echipamentelor și echipelor de intervenție, pregătirea voluntarilor Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2018) Bugetul estimativ 100,000 Euro Sursele potențiale de finanțare Bugetul local PNDR
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 72
Proiectul Prioritar nr. 14
Titlul proiectului Amenajare clădire administrativă pentru funcționarea Primăriei și a Consiliului local Voivodeni Măsura din Strategie în care se încadrează M 5.1.3. Asigurarea infrastructurii și a dotărilor necesare pentru furnizarea unor servicii publice de calitate Beneficiarul proiectului UAT Comuna Voivodeni Punctul Slab din Analiza SWOT la care Lipsa unui sediu administrativ corespunzător răspunde proiectul Scurta descriere a activităților propuse prin Primăria Voivodeni funcționează într-un proiect spațiu neadecvat, construit în perioada comunistă cu o altă destinație, care nu oferă spațiu și condiții corespunzătoare pentru activitățile administrației locale Stadiul pregătirii proiectului (la momentul Idee de proiect 2018) Bugetul estimativ 500,000 Euro Sursele potențiale de finanțare PNDL Bugetul local
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 73
III.2. Pașii necesari pentru implementarea proiectelor prioritare
Pentru asigurarea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală, propunem următorul plan de acţiune, structurat pe trei intervale de timp:
Acţiuni de întreprins pe termen scurt (2019) Acţiuni Responsabili Aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală în cadrul Primăria Voivodeni Consiliului Local, prin adoptarea de hotărâri în acest Consiliul Local sens Consultant Finalizarea proiectelor aflate în curs de execuție la Primăria Voivodeni momentul adoptării strategiei (de ex. modernizare DC Contractanți 154) Elaborare și aprobarea documentaţiilor tehnico- Primăria Voivodeni economice aferente proiectelor prioritare din Strategie Alte categorii de beneficiari din (identificare terenuri/clădiri, pregătire documente care localitate să ateste regimul juridic al terenurilor, studii de Consultanți prefezabilitate-fezabilitate, studii de impact, planuri de afaceri, documentaţii urbanistice, etc.) Identificarea, analizarea şi selectarea surselor de Primăria Voivodeni finanţare pentru proiectele prioritare din Strategie. Consultanți Pregătirea cererilor de finanțare și a altor documente necesare pentru accesarea respectivelor surse de finanțare. Identificarea şi informarea potenţialilor beneficiari Primăria Voivodeni privați asupra surselor de finanţare disponibile pentru Autorităţi de Management / aceștia Organisme Intermediare Instituţia Prefectului Mureș Planificarea multianuală a bugetului având în vedere Primăria Voivodeni resursele necesare pentru implementarea proiectelor Consiliul Local prioritare şi stabilirea graficului de derulare/implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane Primăria Voivodeni pentru implementarea cu succes a proiectelor prioritare, prin recrutarea de personal suplimentar, formare profesională, achiziție servicii de consultanță.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 74
Acţiuni de întreprins pe termen mediu (2020-2023) Acţiuni Responsabili Implementarea proiectelor prioritare (realizare Primăria Voivodeni achiziţii publice, executare lucrări, etc.), cu precădere a Consultanți celor realizate cu fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020 și de la bugetul de stat Atragerea de investiții private în domeniile prioritare Primăria Voivodeni din Strategie (de ex. acordarea de facilități fiscale Consiliul Local întreprinzătorilor privați care creează locuri de muncă în oraș, concesionarea / închirierea de terenuri etc.)
Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din Primăria Voivodeni portofoliul de proiecte prioritare Consultanți
Acţiuni de întreprins pe termen lung (2024-2027) Acţiuni Responsabili Depunerea spre finanțare și implementarea Primăria Voivodeni proiectelor cu finanțare europeană aferentă Consultanți exercițiului financiar 2021-2027 Evaluarea implementării Strategiei de Dezvoltare Primăria Voivodeni Locală pentru perioada 2019-2027 și actualizarea Consiliul Local acesteia pentru perioada post 2027 Consultanți
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 75
III.3. Managementul implementării strategiei. Comunicarea aferentă acesteia
În faza de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală au fost identificate o serie de riscuri care ar putea afecta implementarea acesteia, pentru care au fost propuse măsuri de atenuare, după cum urmează:
Risc identificat Probabilitate Impact asupra Măsuri de atenuare propuse de apariție obiectivelor Strategiei Menținerea veniturilor Ridicată Ridicat Accesarea tuturor surselor proprii ale Primăriei la de finanțare europeană și de un mult prea redus la bugetul local disponibile pentru a putea finanța (PNDR, PNDL, alte programe investiții de anvergură guvernamentale).
Deficitul de personal cu Ridicată Mediu Achiziționarea de servicii de competențe în atragerea consultanță pentru de finanțări și pregătirea și managementul managementul proiectelor. proiectelor de investiții Întârzieri legate de Ridicată Mediu Achiziția de servicii de procedurile de achiziții consultanță pentru publice aferente pregătirea temelor de proiectelor de investiții proiectare. Formarea personalului propriu în domeniul achizițiilor publice Patrimoniul imobiliar Ridicată Mediu Achiziționarea de terenuri (terenuri, clădiri) al sau clădiri de pe piața liberă. administrației locale pentru a găzdui investiții sau servicii publice Calitatea proastă a Ridicată Mediu Întocmirea de contracte care lucrărilor executate de să prevadă indicatori de firmele care câștigă performanță clari, garanții de licitații bună execuție, clauze de reziliere. Probleme legate de Medie Ridicat Solicitarea de prefinanțări asigurarea fluxului de pentru proiectele europene. numerar necesar pentru Contractarea de linii de implementarea credit pentru asigurarea proiectelor necesarului de numerar.
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 76
Per ansamblu, cel mai mare risc legat de implementarea strategiei vizează discrepanța dintre numărul și complexitatea mare a proiectelor de investiții asumate pentru perioada 2019-2027 și capacitatea instituțională limitată a Primăriei Voivodeni, care gestionează un buget total de circa 1 mil. Euro, cu un număr de puțin peste 10 angajați. Tabelul de mai sus propune o serie de măsuri de atenuare a riscurilor pe termen scurt (în principal, apelarea la consultanță și finanțare externă), care însă nu sunt permanente. Pe termen mediu și lung, trebuie avute în vedere măsurii care să dezvolte așa-numita ”memorie instituțională” și să degreveze administrația locală de o serie de atribuții care consumă multe resurse, precum: - Recrutarea de personal cu competențe și experiență în atragerea de finanțări europene, scrierea și managementul de proiecte, achiziții publice; - Informatizarea unor procese din administrația locală (de ex. urbanism) pentru a reduce gradul de supraîncărcare al personalului existent; - Atragerea de investiții private care să contribuie la creșterea veniturilor proprii ale Primăriei și să permită realizarea de investiții cu finanțare de la bugetul local; - Externalizarea unor servicii de utilități publice către operatori specializați (de ex. odată finalizată, infrastructura de apă și canalizare ar putea fi preluată de operatorul regional); - Furnizarea serviciilor sociale în parteneriat public-privat (de ex. fundații și asociații care să furnizeze asistență specializată pentru diverse grupuri vulnerabile, pe modelul after- school-ului); - Eficientizarea energetică a clădirilor și echipamentelor publice (de ex. corpuri de iluminat) pentru a realiza economii la cheltuielile de funcționare, care să fie utilizate pentru realizarea de investiții.
Revenind la prima recomandare, cea de asigurare de competențe proprii în domeniul pregătirii și managementul proiectelor de investiții, inclusiv atragerea de fonduri europene și achiziții, recrutarea unei persoane specializate este recomandabilă începând cu anul 2021 pentru a pregăti proiectele finanțabile din PNDR 2021-2027. Postul de Consilier al Primarului, deja existent în organigrama instituției și actualmente vacant, ar putea fi ocupat de un expert care ar putea avea ca atribuții: - să monitorizeze permanent sursele de finanțare disponibile pentru proiectele de investiții prioritate din Strategie; - să pregătească note de fundamentare pentru Consiliul Local și conducerea Primăriei; - să pregătească caietele de sarcini / temele de proiectare; - să pregătească procedurile de achiziție publică și să coordoneze activitatea consultanților, proiectanților, executanților / furnizorilor selectați; - să monitorizeze implementarea acestora și să pregătească rapoartele de progres; - să mențină legătura cu toți actorii relevanți (de ex. autorități de management, organisme intermediare, bănci etc.); - să promoveze rezultatele proiectelor derulate; - să se ocupe de atragerea de investiții private și de informarea antreprenorilor locali cu privire la sursele de finanțare disponibile.
Legat de cea de-a doua recomandare de îmbunătățire a capacității administrative, respectiv informatizarea, o importanță deosebită o are implementarea sistemelor GIS în activitatea de
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 77
urbanism. În contextul elaborării noului PUG, care va intra probabil în vigoare în anul 2019 și care are o componentă informatică, personalul Primăriei ar trebui format pentru a utiliza instrumentele GIS care le-ar ușura semnificativ munca. Alte procese unde informatizarea ar putea juca un rol important în reducerea sarcinilor de muncă sunt cele de management al documentelor (de ex. arhivarea electronică).
Unul dintre principiile de bază avute în vedere la elaborarea și aprobarea strategiei de dezvoltare locală a fost cel al implicării cât mai active a actorilor locali în aceste procese. În acest sens, pe durata pregătirii documentului, au fost organizate interviuri cu Primarul și personalul de execuție din cadrul Primăriei Voivodeni, dar și cu alți factori interesați, în cadrul unor evenimente de consultare organizate în comun cu echipa care a elaborat PUG-ul. Varianta de lucru a strategiei a fost transmisă consilierilor locali înaintea ședinței de aprobare și a fost disponibilă în format fizic și electronic la sediul Primăriei pentru toți actorii interesați în vederea consultării și formulării de observații/completări. Acestea au fost integrate de consultanți în versiunea finală a documentului.
De asemenea, după aprobarea sa în Consiliul Local, Strategia de Dezvoltare Locală va fi publicată pe site-ul WEB al Primăriei Voivodeni și va transmisă spre informare GAL ”Podișul LEADER Parteneriat Mureșan”, CJ și Instituția Prefectului Mureș.
III.4. Monitorizarea implementării strategiei și evaluarea acesteia
Utilitatea practică a unor strategii de dezvoltare pentru comunitate constă din punerea în aplicare a măsurilor și proiectelor cuprinse în aceasta. De cele mai multe ori, odată elaborate, strategiile nu mai sunt monitorizate de nimeni și astfel nu își ating obiectivele, fiind implementate doar parțial. Pentru a evita aceste situații, este esențial ca beneficiarul strategiei (în cazul de față, Primăria Comunei Voivodeni) să stabilească de la momentul elaborării o procedură clară de monitorizare și evaluare a implementării documentului.
În acest context, Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Voivodeni va fi monitorizată periodic pentru a măsura progresul măsurilor asumate, a identifica potențialele riscuri și constrângeri și a întreprinde măsurile necesare pentru depășirea sau atenuarea acestora. Procedura de monitorizare propusă este una relativ simplă, adaptată la capacitatea administrativă limitată a Primăriei, respectiv: - La începutul fiecărui an calendaristic, o persoană din aparatul executiv al Primăriei (desemnată printr-o dispoziție a Primarului), va pregăti un scurt raport de progres al implementării Strategiei, la care se va anexa valoarea indicatorilor de realizare imediată aferenți anului precedent. Acesta va fi prezentat conducerii Primăriei, precum și Consiliului Local, în vederea întreprinderii măsurilor de remediere a diferitelor obstacole întâmpinate în calea ducerii la îndeplinire a proiectelor prioritare. Primul astfel de raport va fi prezentat la începutul anului 2020, cu indicatorii aferenți anului 2019; - Raportul de monitorizare prezentat la începutul fiecărui an va avea următoarea structură minimală:
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 78
• Introducere: informații succinte privitoare la perioada acoperită de raportul de monitorizare, sursele de date utilizate pentru aprecierea progresului în implementarea Strategiei (de ex. date furnizate de Aparatul de Specialitate, de personalul GAL, de CJ etc.), dificultăţi întâmpinate. • Descrierea activităţilor desfăşurate în procesul de monitorizare (de ex. colectarea și centralizarea datelor de la actorii sus-menționați, informări primite de la consultanți, proiectanți, executanți, finanțatori etc.; • Analiza riscurilor aferente implementării Strategiei (plecând de la riscurile deja prezentate în document, la care se pot adăuga altele identificate pe parcursul implementării); • Prezentarea proiectelor prioritare care au făcut obiectul procesului de monitorizare, plecând de la fișele prezentate în Strategie; • Recomandări de eficientizare a implementării fiecărui proiect prioritar în parte; • Concluzii finale - o apreciere generală privind progresul înregistrat în implementarea Strategiei.
La finalul perioadei de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală, adică sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027, se va genera un Raport final de monitorizare a implementării Strategiei, care se va prezenta de asemenea conducerii Primăriei și Consiliului Local, care va include o analiză a:
• gradului de realizare a indicatorilor de rezultat cuprinşi în strategie; • impactului efectiv în termeni de eliminare a punctelor slabe identificate în Analiza SWOT; • sustenabilităţii rezultatelor obţinute (de ex. asigurarea cheltuielilor de operare și mentenanță aferente obiectivelor realizate, asigurarea necesarului de resurse umane pentru funcționarea acestora etc.); • motivelor care au stat la baza succesului sau insuccesului în implementarea proiectelor prioritare; • eventualelor riscuri manifestate și neplanificate; • lecţiilor învăţate din implementarea actualei strategii pentru planificarea investițiilor în perioada următoare (post 2027).
De asemenea, dat fiind faptul că fondurile europene pot reprezenta o sursă importantă de finanțare a proiectelor prioritare și că această Strategie acoperă două exerciții financiare europene (2014-2020 și 2021-2027), este probabil ca lista de proiecte prioritare să necesite modificări în timp. În acest sens, recomandăm actualizarea acesteia prin adoptarea unei HCL de câte ori este nevoie, cu condiția ca noile proiecte să se subscrie viziunii de dezvoltare, priorităților, obiectivelor specifice și măsurilor cuprinse în documentul strategic.
Pentru monitorizarea implementării strategiei, se propune următorul set de indicatori de rezultat și de realizare imediată, la nivel de obiectiv specific, respectiv de măsură, care vor fi documentați periodic, conform cu metodologia de monitorizare propusă mai sus:
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 79
a) Indicatorii de rezultat:
Obiectivul Indicatorul de U.M. Valoarea de Valoarea Sursa de specific rezultat bază țintă pentru documentar anul 2027 e OS1.1. Gradul de % 65 80 Primărie Asigurarea conectare al accesului gospodăriilor la populației la sistemul infrastructură centralizat de tehnico- alimentare cu apă edilitară Gradul de % 1 60 Primărie conectare al gospodăriilor la sistemul centralizat de canalizare Gradul de % 60 80 DELGAZ conectare al GRID gospodăriilor la sistemul de distribuție a gazelor naturale OS1.2. Speranța de viață Ani 74 77 INS Asigurarea a populației accesului Ponderea % 19 30 INS populației la populației cu infrastructură și studii liceale și servicii sociale superioare în totalul populației Valoarea indicelui Punct 54 65 Banca de dezvoltare e Mondială umană locală OS2.1. Firme autohtone Nr. 28 45 Primărie Diversificarea active în comună economiei Investitori străini Nr. 0 2 Primărie locale, prin activi în comună atragerea de Înnoptări turistice Nr. 0 2000 INS investiții în comună private în activități non- agricole
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 80
OS2.2. Mărimea medie a Ha 4,4 8 RGA 2020 Creșterea exploatațiilor competitivității agricole producătorilor agricoli de la nivel local OS3.1. Gradul de % 20 80 Primărie Modernizarea modernizare al infrastructurii străzilor de transport motorizat și nemotorizat OS4.1. Ponderea % 10 60 INS Protecția clădirilor de mediului și locuit reabilitate reducerea termic emisiilor de CO2 OS4.2. Situații de Nr./an 2 5 ISU Mureș Reducerea urgență impactului gestionate cu riscurilor implicarea SVSU naturale și antropice OS5.1. Volumul Mil. 0 5,000,000 Primărie Eficientizarea investițiilor Euro activității publice realizate administrației în perioada 2019- publice locale 2027
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 81
b) Indicatorii de realizare imediată (valoare de referință este zero):
Măsura Indicatorul de U.M. Valoarea Sursa de realizare țintă pentru documentar anul 2027 e M1.1.1. Investiții în Lungime rețea de Km. 3 Primărie infrastructura de apă și apă canalizare uzată construită Lungime rețea de Km. 11 Primărie alimentare cu apă construită Stații de epurare Nr. 1 Primărie construite M1.1.2. Investiții în Lungime rețea Km. 10 DELGAZ infrastructura de distribuție a gaze naturale GRID gazelor naturale extinsă / modernizată M1.1.3. Investiții în Corpuri de Nr. 50 Primărie infrastructura de distribuție a iluminat montate energiei electrice și de Stâlpi de Nr. 10 Primărie iluminat public electricitate montați Linii aeriene Km. 10 Primărie modernizate M1.2.1. Investiții în educație și Unități de Nr. 2 Primărie formare profesională continuă învățământ construite, reabilitate, modernizate, dotate M1.2.2. Investiții în servicii Persoane care au Nr. 100 Primărie sociale și promovarea beneficiat de incluziunii servicii sociale în anul curent Centre / servicii Nr. 2 Primărie nou-înființate, inclusiv în PPP M1.2.3. Investiții în sănătate Unități medicale Nr. 1 Primărie reabilitate M1.2.4. Investiții în cultură, Evenimente Nr. 5 Primărie sport și activități recreative culturale organizate anual la nivel local
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 82
Locuri de joacă Nr. 1 Primărie amenajate Unități culturale Nr. 2 Primărie construite / reabilitate / modernizate / dotate Baze sportive Nr. 1 Primărie construite M2.1.1. Sprijinirea inițiativelor Firme românești Nr. 10 Primărie de afaceri ale antreprenorilor care au beneficiat din zonă de facilități fiscale M2.1.2. Atragerea de Firme străine care Nr. 2 Primărie investitori străini în comună au beneficiat de facilități fiscale M2.1.3. Dezvoltarea și Număr de Nr. 3 Primărie promovarea comunei ca monumente destinație turistică pe plan istorice nou- intern și internațional clasificate Unități de cazare Nr. 2 Primărie înființate Unități de Nr. 2 Primărie alimentație publică înființate Site-uri de Nr. 1 Primărie promovare online a comunei ca destinație turistică M2.2.1. Dezvoltarea și Exploatații Nr. 5 AFIR modernizarea fermelor agricole care au existente beneficiat de sprijin financiar pentru modernizare M2.2.2. Promovarea formelor Structuri Nr. 1 AFIR de asociere între fermierii asociative locali funcționale la nivel local care au beneficiat de sprijin financiar M2.2.3. Atragerea tinerilor în Tineri fermieri Nr. 5 AFIR sectorul agricol care au beneficiat de sprijin
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 83
financiar pentru instalare M2.2.4. Sprijinirea investițiilor Unități de Nr. 1 AFIR pentru procesarea, procesare a depozitarea și comercializarea produselor produselor agroalimentare agricole care au beneficiat de sprijin financiar Unități de Nr. 1 AFIR depozitare a produselor agricole care au beneficiat de sprijin financiar M3.1.1. Modernizarea și Lungime drumuri Km. 9 Primărie întreținerea drumurilor comunale / străzi comunale, a străzilor și a modernizate / zonelor pietonale reabilitate Trotuare Km 9 Primărie amenajate / modernizate / reabilitate Poduri / podețe Nr. 20 Primărie construite / modernizate / reabilitate M3.1.2. Modernizarea Lungime drumuri Km. 7 Primărie drumurilor de exploatare forestiere agricolă modernizate M3.1.3. Modernizarea Stații de transport Nr. 2 Primărie infrastructurii de transport în comun public amenajate / modernizate M4.1.1. Gestionarea Ponderea % 80 ADI corespunzătoare a deșeurilor gospodăriilor care ECOLECT au contracte încheiate cu operatorul de salubritate M4.1.2. Extinderea zonelor Suprafețe care au Ha 1 Primărie împădurite și a spațiilor verzi beneficiat de lucrări de împădurire (inclusiv perdele forestiere) sau de
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 84
amenajare ca spațiu verde M4.1.3. Reabilitarea termică a Clădiri publice Nr. 3 Primărie clădirilor publice și private care au beneficiat de lucrări de reabilitare termică Locuințe Nr. 300 Primărie reabilitate termic M4.1.4. Încurajarea producerii Capacitate de MW 5 Transelectri și utilizării energiei producție energie ca regenerabile ”verde” instalată la nivel local M4.2.1. Investiții în Echipamente de Nr. 3 Primărie infrastructura și serviciile intervenție pentru situații de urgență achiziționate pentru SVSU M4.2.2. Investiții în lucrările Lungime cursuri Km 5 Apele de prevenire a riscurilor de apă care au Române naturale beneficiat de lucrări de amenajare M 5.1.1. Dezvoltarea Funcționari care Nr. 5 Primărie resurselor umane din au participat la administrația locală cursuri de formare continuă în anul curent M 5.1.2. Întărirea cooperării Acorduri de Nr. 1 Primărie interne și internaționale înfrățire încheiate cu alte localități Proiecte publice Nr. 3 Primărie finanțate în cadrul GAL M 5.1.3. Dotarea logistică și Echipamente Nr. 5 Primărie informatizarea administrației hardware locale achiziționate (PC) Programe Nr. 7 Primărie software achiziționate Sedii ale SVSU Nr. 1 Primărie modernizate Sedii Nr. 1 Primărie administrative modernizate
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 85
M 5.1.4. Întărirea capacității Proiecte Nr. 14 Primărie de planificare strategică și prioritare urbanism implementate în perioada 2019- 2027 Ponderea % 100 Primărie imobilelor înscrise în cartea funciară
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Voivodeni pentru perioada 2019-2027 86 DJ 154 ADC 5 SUSENI (;75$6',13$7-085(܇ COZMA DJ 154 IDECIU DC 160 DE JOS LUNCA DN15A-E578 DC 159 DC 157 REGHIN
DJ 154 A DN16-E578 SOLOVĂSTRU DC 6 DC 6 DC 156 BREAZA DJ 153 C DN16-E578 FĂRĂGĂU DJ 153 B DN16
BEICA DE JOS DC 153 54J 1 DJ 153 J BĂLA D VOIVODENI J 154H D PETELEA DC 14
DC 154 DN15
DC 15 DC 148 GLODENI GORNEŞTI UTILIZAREA TERENURILOR
COMUNA BREAZA DJ 154J
SPRE BREAZA
Agriș
ul MUNICIPIUL
DJ 153B REGHIN SPRE F Ș a Ă
rul R
Ă
G
Ă COMUNA U FĂRĂGĂU Tipon DJ 154H Stejarul SPRE Viglab Sălăuca Pd. Mică lui Gabor p. Luț BĂLA COMUNA BĂ/$ SAT TOLDAL Campul Seolio Pd. Bongor Hosu
Dealul Șamen Lunca Defrișată Dealul Bongor DC 154 COMUNA GLODENI SAT
VOIVODENI p. Luț
SPRE GLODENI DJ 153B
Groapa Largă Lunca Morii /(*(1'Ă COMUNA *251(܇TI 6$75(܇EDIN܉Ă'(&2081Ă Pd. Ened SATE APAR܉,1Ă72ARE 3Ă'85,
SPRE TERENURI AGRICOLE PE EXTRAVILAN GLODENI DJ 154J APE / LACURI INFRASTRUCTURA EDILITARĂ - ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
COMUNA BREAZA DJ 154J PT SPRE BREAZA
Agriș
ul MUNICIPIUL
DJ 153B REGHIN SPRE F Ș a Ă
rul R
Ă
G
Ă COMUNA
U
FĂRĂGĂU Stejarul Tipon lui Gabor DJ 154H
SPRE Viglab Sălăuca Pd. Mică p. Luț BĂLA COMUNA BĂ/$ SAT TOLDAL Campul Seolio Pd. Bongor Hosu
Dealul Șamen Lunca Defrișată Dealul Bongor PT SAT PT VOIVODENI COMUNA DC 154 GLODENI PT
p. Luț
SPRE GLODENI DJ 153B
Groapa Largă Lunca Morii
COMUNA *251(܇TI Pd. Ened /(*(1'Ă
LEA 110 KV
LEA 20 KV SPRE GLODENI
DJ 154J PT POST DE TRANSFORMARE AERIAN INFRASTRUCTURA EDILITARĂ - ALIMENTAREA&8$3Ă
COMUNA BREAZA DJ 154J
SPRE BREAZA
Agriș
ul MUNICIPIUL
DJ 153B REGHIN SPRE F Ș a Ă
rul R
Ă
G
Ă COMUNA
U
FĂRĂGĂU Stejarul Tipon lui Gabor DJ 154H
SPRE Viglab Sălăuca Pd. Mică p. Luț BĂLA COMUNA BĂ/$ SAT TOLDAL Campul Seolio Pd. Bongor Hosu
Dealul Șamen Lunca Defrișată Dealul Bongor SAT VOIVODENI COMUNA DC 154 GLODENI
p. Luț
SPRE GLODENI DJ 153B
Groapa Largă Lunca Morii
COMUNA *251(܇TI Pd. Ened
/(*(1'Ă
LOCALITĂ܉,$/,0(17$7(&8$3Ă SPRE GLODENI LOCALITĂ܉,1($/,0(17$7(&8$3Ă DJ 154J INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
COMUNA BREAZA DJ 154J
SPRE BREAZA
Agriș
ul MUNICIPIUL
DJ 153B REGHIN SPRE F Ș a Ă
rul R
Ă
G
Ă COMUNA U FĂRĂGĂU Tipon DJ 154H Stejarul SPRE Viglab Sălăuca Pd. Mică lui Gabor p. Luț BĂLA COMUNA BĂ/$ SAT TOLDAL Campul Seolio Pd. Bongor Hosu
Dealul Șamen Lunca Defrișată Dealul Bongor DC 154 COMUNA GLODENI SAT VOIVODENI p. Luț
SPRE GLODENI DJ 153B
Groapa Largă Lunca Morii
COMUNA *251(܇TI Pd. Ened
/(*(1'Ă
SPRE '580-8'(܉($1$6)$/7$7.0 GLODENI
DJ 154J DRUM COMUNAL NEASFALTAT - 6,3 KM FUNC܉IUNI EXISTENTE - SAT VOIVODENI
FUNCğIUNI EXISTENTE
ADMINISTRATIVE
T2 Ì19ĂğĂ0Æ17
6Ă1Ă7$7(
&20(5ğù,35(67Ă5,6(59,&,,
CULTE
SPORT / AGREMENT
&8/785Ă Agriș
UNITĂğ,$*5,&2/( ul DJ 154J DJ UNITĂğ,,1',675,$/(܇I DEPOZITARE
*2632'Ă5,(&2081$/ĂCIMITIRE
Tipon
Stejarul lui Gabor p. Luț
Hosu
DC 154
T1
p. Luț
Lunca Morii FUNC܉IUNI EXISTENTE - SAT TOLDAL
Campul Seolio
Dealul Șamen
T1
DC 154
GroapaFUNCğIUNI Larg EXISTENTEă
Ì19ĂğĂ0Æ17
6Ă1Ă7$7(
&20(5ğù,35(67Ă5,6(59,&,,
CULTE
&8/785Ă
UNITĂğ,$*5,&2/(
*2632'Ă5,(&2081$/ĂCIMITIRE