ROMÂNĂ Revistă De Ştiinţă Şi Cultură
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ROMÂNĂ Revistă de ştiinţă şi cultură Nr. 3-4 (201-202) 2012 MARTIE-APRILIE CHIŞINĂU Publicaţie editată cu sprijinul Institutului Cultural Român ROMÂNĂ Apare la Chişinău din 1991 ISSN 0235-9111 Fondatori Ion DUMENIUK, Nicolae MĂTCAŞ, Alexandru BANTOŞ Editor Echipa redacţiei Redactor-şef Alexandru BANTOŞ Redactor-şef Viorica-Ela CARAMAN adjunct Secretar general Oxana BEJAN de redacţie Redactor Elena ISTRATI Lector Veronica ROTARU Concepţie Mihai BACINSCHI grafică Coperta Anatol DANILIŞIN, Versatilitate (fragment) şi interior Colegiul Alexei AXAN, Ana BANTOŞ, Gheorghe Mihai BÂRLEA (Baia de redacţie Mare), Iulian BOLDEA (Târgu-Mureş), Mircea BORCILĂ (Cluj), Leo BUTNARU, Gheorghe CHIVU (Bucureşti), Dorin CIMPOEŞU (Bucureşti), Anatol CIOBANU, Ion CIOCANU, Theodor CODREANU (Huşi), Nicolae DABIJA, Mircea A. DIACONU (Suceava), Andrei EŞANU, Nicolae FELECAN (Baia Mare), Gheorghe GONŢA, Ion HADÂRCĂ, Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Nicolae MĂTCAŞ, Ioan MILICĂ (Iaşi), Cristinel MUNTEANU (Brăila), Eugen MUNTEANU (Iaşi), Sergiu MUSTEAŢĂ, Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara), Mina-Maria RUSU (Bucureşti), Marius SALA (Bucureşti), Constantin ŞCHIOPU, Ion UNGUREANU, Ion VARTA, Diana VRABIE (Bălţi) Orice articol publicat în revista „Limba Română” reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei. Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie. Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova. Tel.: 23 84 58, 23 87 03 e-mail: [email protected] pagina web: www.limbaromana.md 3 SUMAR ARGUMENT Theodor CODREANU Iarăşi despre identitate 6 EMINESCIANA Ioan MILICĂ Făt-Frumos din lacrimă: arta portretizării (II) 10 COŞERIANA Cristinel MUNTEANU Cum se editează un manuscris coşerian 18 LIMBA ROMÂNĂ AZI Adina DRAGOMIRESCU Principiul tradiţional-istoric în ortografia limbii române 25 Ion CIOCANU Contribuţia lui Nicolae Mătcaş la cultivarea limbii române 30 PRO DIDACTICA Constantin ŞCHIOPU Sarcini activ-participative de valorificare a operei literare 35 ANTROPOLOGIE LINGVISTICĂ Doina BUTIURCA Locuţiuni / expresii şi tipare cognitive 41 NOTA BENE Alexandru BANTOŞ Distins cărturar şi om politic 47 Alexandru BANTOŞ în dialog cu Gheorghe Mihai BÂRLEA Identitatea etnică, de limbă şi cultură nu sunt valori de piaţă, ci de existenţă şi nu se negociază 49 Repere biobibliografice 50 Referinţe 63 4 ROMÂNĂ Gheorghe Mihai BÂRLEA Bunavestire; Te bucură; Cer şi înstelare; Iarba dragostei; Încremenire; Învierea; Ocoliş; Parabola fericiţilor; În vis; În mijlocul viei; Miri; Taina nunţii; Zid şi Zidire; Zile şi nopţi 64 Svetlana VICOL Senatorul de Maramureş sau ce înseamnă să fii un adevărat ales al poporului 71 CRITICĂ, ESEU Ana BANTOŞ Ştefan Baştovoi. Evadarea din clişeu 76 Adrian Dinu RACHIERU Constanţa Buzea – cenzura lucidităţii 84 Viorica-Ela CARAMAN Dublul bacovian – retractil şi cotidian 89 Bogdan CREŢU Din bestiarul lui Dimitrie Cantemir: Brehnacea în căutarea adevărului 97 CĂRŢI ŞI ATITUDINI Nicolae BUSUIOC O remarcabilă sinteză critică 111 Petru BUTUC Un Studiu asupra sincretismului sintactic la nivelul frazei joncţionale de prof. Vasile Bajureanu 114 Vera OSOIANU Cartea electronică – o ameninţare pentru cartea tipărită? 117 JURNAL Leo BUTNARU Peste bariere (II) (Jurnal de Crimeea. 4-12 septembrie 2011) 120 ISTORIA LA ZI Sergiu MUSTEAŢĂ 1992 – annus horribilis – 20 de ani de la conflictul militar de pe Nistru 132 Aurelian LAVRIC Orientarea geopolitică a Republicii Moldova şi importanţa factorului extern 142 ITINERAR LEXICAL Anatol EREMIA Dicţionar toponimic (V) 153 5 Tatiana SANDU Caracteristica articulatorie şi acustică a diftongului central /’uə/ din limba engleză 163 GRAMATICĂ Dana-Luminiţa TELEOACĂ Particularităţi morfosintactice ale textului contemporan de rugăciune (II) 169 DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE Constantin BURAC Identitatea românilor în viziunea călătorilor străini din prima jumătate a secolului al XV-lea 178 Antonina SÂRBU, Vitalie MUNTEANU în dialog cu Mina DOBZEU „Rugăciunea Inimii e calea spre mântuire” 185 PORTRET Iulian BOLDEA Hermeneutica ideilor filozofice 199 Elena NISTREANU Mihail Muntean. Ascensiune şi reîntoarcere 205 DIALOGUL ARTELOR Anatol DANILIŞIN Eterna recuperare a clipei (pagini color) I-XVI Mihai Ştefan POIATĂ Anatol Danilişin: două cardiograme cromatice 209 Natalia PROCOP Baticul – interferenţe de tradiţii 215 EVENIMENT Vasile GOTEA Grigore Vieru ar fi împlinit 77 de ani (14 februarie 2012) 219 Vasile GAVRILAN „Pictează-mi o mirişte, / Mi-e dor de copilărie” 221 ABONAMENT Citiţi revista noastră şi în 2012 224 6 ROMÂNĂ Theodor CODREANU Iarăşi despre identitate Dintotdeauna, imperiile au avut interesul să-şi asigure, dincolo de forţa brută a războiului, o do- minaţie „cu faţă umană” şi de aceea au utilizat reli- giile ca pe o armă ideologică sau, cel mai sigur, au inventat ideologii cu principii teoretice frumoase, umanitare. Imperiile au folosit cu succes religia, deformată în ideologie, până în secolul al XVIII-lea, Th.C. – prof. dr., critic şi când aceasta a fost înlocuită cu doctrina „drep- istoric literar, prozator şi turilor şi libertăţilor omului”. Această ideologie, eseist, Huşi. Autor al mai radicalizată în marxism, apoi în leninism şi stali- multor volume, dintre nism, a constituit, pe lângă arma violenţei, cea mai care Dubla sacrificare a lui sigură formă de expansiune a imperiului rusesc Eminescu (a cunoscut trei asupra popoarelor din jur, ajungând, cu acordul ediţii), Complexul Bacovia, altor imperii, până în inima Europei occidentale, (2003), Basarabia sau drama rupând în două naţiunea germană în urma nere- sfâşierii (2003), Duminica mare a lui Grigore Vieru uşitei lui Hitler de a menţine Germania în rândul (2004), Transmodernismul imperiilor. Dacă până în secolul al XIX-lea Rusia (2005), A doua schimbare la s-a servit de ortodoxie sub pretext că eliberează faţă (2008), Istoria „canonică” popoarele ortodoxe, din partea estică şi centrală a literaturii române (2009), a Europei, de sub jugul păgânilor otomani, din Eminescu în captivitatea momentul când ideologia comunistă internaţi- „nebuniei" (2011), În oglinzile onalistă a intrat în prim-plan, ortodoxia însăşi a lui Victor Teleucă (2012). avut de suferit, fiindcă ea, în realitate, este o re- Laureat al mai multor premii acordate de Uniunile ligie a iubirii, iar nu a împilării şi a crimei. Chiar Scriitorilor din România şi şi Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, cărturar din Republica Moldova. şi scriitor, a crezut în misiunea istorică a imperiu- lui rus ortodox de a elibera, „frăţeşte”, Moldova, aliindu-se cu Petru cel Mare în speranţa eliberării ţării de sub dominaţia turcă. Cantemir împărţea imperiile în cele cu misiune divină, civilizatoare şi în imperii-avorton, precum cel otoman, lipsite de civilizaţie şi cultură, ce parazitează pe seama po- poarelor cucerite. El s-a înşelat şi, în consecinţă, a ARGUMENT 7 fost nevoit să plece în exil, tânjind pentru tot restul vieţii după Moldova lui, pe care o va iubi până la moarte, dar pe care n-o va mai putea sluji decât prin scrisul său. Cantemir „s-a lecuit” de propria-i teorie, dar nu şi imperiul în care crezuse şi care îi făgăduise, în 1812, că va „elibera” o parte a Moldovei, cea pe care o numim Basarabia, mutilând-o identitar timp de două secole, până în zilele noastre. Această mutilare istorică a atins un prag atât de primejdios, încât românii dintre Prut şi Nistru au ajuns să nu se mai recunoască români, ci o naţiune cvasislavă, pentru care fraţii din Ţară nu-i mai sunt fraţi, ci duş- mani de moarte, „imperialişti”, pe când adevăraţii imperialişti sunt identificaţi drept „salvatori” de identitate. Asemenea monstruozitate nu putea fi mai bine surprinsă decât de un intelectual de geniu precum Cinghiz Aitmatov, care a numit fenomenul mancurtism, în capodopera sa O zi mai lungă decât veacul. El a înţeles că păgânismul asiatic este cu mult mai puternic decât creştinismul pravoslavnic, care, de facto, îşi dădea duhul în braţele de fier ale ideologiei co- muniste. Când imperiul sovietic a căzut împreună cu ideologia susţinătoare, un alt moştenitor al „naivităţii” cantemiriene, scriitorul Ion Druţă, a considerat că revenirea Moscovei la ortodoxie va însemna o nouă „mântuire” pentru mol- doveni şi, în numele iubirii descoperite de Sfântul Apostol Pavel pe drumul Damascului, s-a refugiat la Moscova. De data aceasta, de bunăvoie, nesilit de circumstanţe ca Dimitrie Cantemir. Acum, principala misiune ideologică a fost preluată de Biserica pravoslavnică. Istoricul Charles King1 a observat că Moldova postgorbaciovistă şi-a dobândit independenţa politică, Moscova lă- sând iluzia acestei independenţe în spaţiul aşa-numitei Comunităţi a Statelor Independente, dar asemenea gest nu s-a manifestat şi la nivel religios, îmbră- ţişarea Patriarhiei Moscovei fiind atât de „frăţească” şi de „iubitoare”, încât nimic nu o poate descleşta din jurul firavului trup al Basarabiei. Câţi dintre politicienii şi intelectualii de pe malurile Dâmboviţei şi ale Bâcului au înţeles importanţa istorică a acestei îmbrăţişări? Fireşte, imperiul nu a renunţat la alte strânse „îmbrăţişări”: cea a forţei armate, exercitate în războiul din 1992 prin intermediul fostei R.A.S.S. Moldoveneşti create de Stalin în 1924, reinventată sub numele de Republica Transnistriană, dar nu uită nici că ideologiile cele mai profitabile au fost inventate de Oc- cident. Cândva, comunismul, iar după căderea acestuia, o nouă formidabilă armă propagandistică – corectitudinea politică, urmaşa de drept a marxismului în condiţiile globalizării. Or, ce portiţă salvatoare au descoperit