3La Topalu, Pe Urmele Lui Teodor Burada 5Nestematele Unei Comune
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Datina, fondată în 1991, serie nouă, Revistă lunară editată de Centrul cultural judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” al Consiliului Județean Constanța ISSN 1221-2253 Director Redactor şef Redactori Prof. Doina VoiVozeanu aurelia LăPuşan adina BOCAI, ana-Laura PaRfinoV, Laura CaLoean, CRisTina Rusu Contabil șef: alina oneL Tehnoredactor: Gabriel VOICU Copyright text şi fotografii © Centrul cultural judeţean Constanţa “Teodor T.Burada” Copyright prezentare grafică © 2014 Editura Datina Iconografie: arhiva Centrului şi colecţii particulare Tiparul FOTO STORY SRL Constanţa, bdul Alex.Lăpuşneanu nr.163 [email protected] Centrul cultural judeţean Constanţa „Teodor T. Burada” - Constanța Bd. Tomis nr. 110 Bd. I.C. Bratianu nr. 68 Tel./Fax: 0241 61 92 93 Tel: 0241 61 88 42 E-mail:[email protected] E-mail:[email protected] Se distribuie gratuit CUPRINS 3 La Topalu, pe urmele lui Teodor Burada 20 sărbători creștine 5 nestematele unei comune 27 Din arhivele şcolii populare de artă 12 Rădăcinile se află la sat 28 Monografia localităţii saraiu. o poveste adevărată despre oameni şi faptele lor 14 stan GREAVu DunăRe 29 fotografia sau arta de a desena cu lumină 17 Robert Gabriel oLaRu: „sunt fericit că piesele mele ajung la sufletul oamenilor” 32 160 de ani de la nașterea lui anghel saligny o viaţă dedicată ţării care l-a adoptat 19 Tradiţii. sărbătoarea venirii primăverii la turcii şi tătarii din Dobrogea Editorial La Topalu, pe urmele lui Teodor Burada “Dobrogea trebuie să ia cunoştinţă de sine, şi să contribuie la cultura românească prin ce are ea specific. Viaţa locală trebuie adusă la lumină, scria Mircea Eliade în Revista dobrogeană, la 1936. Sub acest îndemn se desfăşoară şi recentele cercetări întreprinse pe teren, în satele Dobrogei, de către specialiştii Centrului cultural judeţean Constanţa “Teodor T. Burada”. După o primă deplasare la Vulturu, unde au fost completate cercetări mai vechi realizate în spaţiul comunitar, şi s-a înnoit baza de date etnografice existentă, a venit rândul comunei Topalu. Un grup de studenţi de la specializarea Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Ovidius din Constanţa s-a alăturat specialiştilor într-o misiune de voluntariat bine asumată. Alegerea a fost simplă: Topalu are o atestare istorică de câteva secole, este una dintre localităţile dobrogene cu o intensă viaţă culturală, şi enunţăm doar manifestările din jurul unicului muzeu de artă plastică sătesc din România, dar şi cele dedicate anual lui Dan Moisescu, are o populaţie stabilă, păstrătoare de tradiţii şi obiceiuri străvechi. Despre acestea din urmă ne-a lăsat mărturie şi focloristul Teodor Burada care a cunoscut, în 1879, aproximativ 20 de sate de pe malul dunărean al Dobrogei, poposind în casele ţăranilor şi transcriind obiceiuri şi datini, credinţe, superstiţii, colinde, doine, balade. Printre satele colindate de Burada se afla şi Topalu. Teodor Burada s-a întors acasă, pe meleaguri moldovene, ducând cu el o cutie din lemn în care se afla o păpuşă de lut ce a stârnit curiozitatea confraţilor: era scaloianul despre care scrie şi în cartea sa, O călătorie în Dobrogea. Păpuşă din lut, gătită cu coji de ouă roşii. Folcloristul Simeon Florea Marian îi atribuie astfel lui Teodor Burada primariatul descoperirii acestei piese din tezaurul de datini practicate de populaţia acestui ţinut până în zilele noastre. O primă cercetare de istorie orală astăzi, la Topalu, a presupus intervievarea unui număr apreciabil de persoane în vârstă, oameni cu multă experienţă de viaţă, care au depănat pe îndelete istoria trăită de ei într-o comunitate închegată, cu multe şi trainice elemente identitare, lăsându-se astfel antrenaţi într-o cercetare nouă a discursului istoriografic. Povestirea vieţii, în momentele ei cele mai importante, de la naştere până la moarte, traversând şi nărăvitele drumuri ale istoriei: războaie, colectivizare, comunism, a fost stocată pe reportofoane, pe filele carnetelor, dar mai presus de toate în inimile tinerilor care au găsit repede suportul de ataşament faţă de noile cunoştinţe şi prin ei de generaţia matură. S-a dovedit că pentru înregistrarea fenomenelor etnofolclorice cea mai adecvată metodă a rămas cea a culegerii directe pe teren, cercetătorul având prilejul să înregistreze direct acele fapte populare care-l interesează, să-şi aleagă ca informatori pe cei mai maturi dintre săteni, venerabili ca vârstă şi experienţă, obţinând pe această cale mult mai multe informaţii despre contextul în care se desfăşoară un fapt de folclor viu, real. În demersul de la Topalu ne-au însoţit doi oameni ai locului, Zamfirel PANCIU şi Romulus MIHALCEA, bine cunoscători ai locurilor şi ai concetăţenilor lor. S-a acceptat de la început că prin această formă de istorie orală, care are deopotrivă şi o dimensiune civică, emergenţa sa datorându-se nevoii de 0 3 gestionare a trecutului recent, se poate realiza o alternativă şi o completare la marea istorie scrisă a localităţii. Intenţia Centrului cultural judeţean, cu sprijinul larg al Primăriei Topalu, extrem de receptivă, personal al primarului Gheorghe MURAT, va fi de creare a unei arhive de istorie orală care să fie pusă la dispoziţia comunităţii locale, iar cercetarea pe teren să poată fi valorificată prin expoziţii fotografice, un website cultural, şi, de ce nu, într-o perspectivă mai îndepărtată, realizarea unei monografii locale. De altminteri, în strategiile manageriale ale Centrului cultural constănţean se află în prim plan păstrarea memoriei generaţionale, recuperarea trecutului recent, abordarea unor teme complexe de istorie a familiei, a satului dobrogean în complexitatea lui. În acest sens, la Topalu s-a deschis seria înregistrărilor digitale audio-video, în vederea prelucrării, arhivării şi realizării unor fişiere digitale ce pot constitui material didactic şi de cercetare ulterioare. Parte din înregistrările realizate la Topalu vor fi valorificate, cu sprijinul studenţilor, în revista Datina din această lună şi următoarele. Studenţii-jurnalişti Georgeta ŞTEFAN, Georgian PREDA, Alina DAMIAN, Roxana VLĂDESCU, Mădălina IOANA, Alexandru VLĂDESCU, Mădălina MOŞOIANU, Tora APETRII, Ştefan PAPUC, coordonaţi de conf.dr. Aurelia LĂPUŞAN, şi referent Ana-Laura PARFINOV au adunat cu multă grijă, în respect pentru trecutul satului şi oamenii lui, o primă bază de date. Expoziţia fotografică pe care o pregăteşte studentul Georgian PREDA va fi vernisată peste puţin timp la sediul Centrului cultural şi la Căminul cultural Topalu. Iată cum, păşind pe urmele lui Teodor Burada, vor putea fi readuse în atenţia publică mostre ale perenităţii tradiţiilor şi obiceiurilor, bijuterii deloc învechite care păstrează civilizaţia locului în matca sa originală. 0 4 TOPALU - Nestematele unei comune Aşezată la malul Dunării, explicând însemnătatea aşezării De La MunTe La DunăRe legată cu toate firele existenţei băştinaşe, loc care permitea Vechimea aşezării Topalu sale de curgerea molcomă a comunicaţia între dacii din este mare, greu de precizat căci fluviului, localitatea Topalu Dobrogea şi cei din Câmpia oameni liberi s-au aşezat mereu a avut un destin aparte. Munteană. pe aceste terenuri mănoase Binecuvântată de Dumnezeu În timpul romanilor a avut venind în transhumanţă şi de oamenii săi şi-a păstrat în un rol important pe linia de din munţii Braşovului şi ai lada cu zestre nestematele: o apărare a Dunării. Capidava a Făgăraşului. Creşteau oi, cetate antică, un recif de corali fost o staţiune militară, dar şi dar mai ales cai. Mulţi cai cuprinşi într-o importantă un centru civil. Castrul, situat domesticiţi pe coclaurile dintre rezervaţia naturală, un muzeu lângă un vad de trecere, a fost Capidava şi Topalu. unic de artă plastică, şi o construit de detaşamente din Din anul 1850, s-a păstrat impresionantă istorie orală Legiunea a-V-a Macedonica şi corespondenţa dintre Ion purtată de oamenii săi. Legiunea a-XI-a Claudia. Ionescu de la Brad şi Ion Ghica. O asociaţie numită sugestiv Primul, aflat într-o călătorie suB seMnuL ŞARPeLui România – Dacia Casa noastră, de 4 luni prin Dobrogea şi Nicăieri ca în Dobrogea nu a implementat recent în vizitând 388 de sate! îi scria s-au ridicat la suprafaţă atâtea Capidava, un proiect îndrăzneţ, prietenului său: „La Topala am cetăţi străvechi, tezaure, oraşe “Marca: România”. dat de urma a cinci flăcăi veniţi şi cetăţi. Nicăieri ca la noi nu Printre obiectivele generoase de o săptămână din Valahia; geme pământul de istorie. propuse se află şi aducerea în căci trebuie să ştii că neîncetat Capidava este una dintre atenţia publică a moştenirii vin; şi numai să fie veşti că este strălucirile antichităţii şi astăzi spirituale valoroase, în special undeva un loc unde cu braţele face parte din arealul comunei în beneficiul generaţiilor tinere. deschise îl aşteaptă şi în scurt Topalu. Cea mai recentă manifestare timp n-ar avea cineva să-l Au locuit-o la începuturile din luna martie a acestui an a căpătuiască”.1 ei geto-dacii şi au apărat-o la fost dedicată Zilei şarpelui când Flăcăii au început să-şi Dunăre de poftele nepoftite ale la tabăra de antrenament dacic rostuiască gospodării frumoase, duşmanilor. Toponimul getic de s-au strâns zeci de persoane cu acareturi bogate, cu lotci la Capidava - însemnând cetatea iubitoare de istorie adevărată şi apă, căşării, şi câte altele sunt de la cotitură - confirmă o locuire preocupate să reînvie tradiţiile. 1 Vlădescu,Victor, Corespondenţa între preromană, poziţia geografică Ion Ionescu de la Brad şi Ion Ghica, 1846- 1874, p.128. 0 5 trebuincioase unei comunităţi mândre şi ambiţioase. Păstori, plugari, apicultori,