Abecedar De A

N Tr ABECEDAR DE A. I. ODOBESCU

SI V. Gr. BORGOVANU.

Aprobat de Ministerul brstructiund publire ci al Cultelor prin decisiuuca de sub .,Vo. 43543dai7 Stplembre 1894 ci reaprobat prin decisiunea sub No. 39477 dela 8 lulie 1898

P A H 1' E A I I. CARTE DE CIT RE I" Mrs]aIR.TJ CI,A.S X

SERIA NOUA.-EDITIUNEA XII.

BUCURESCI EDITURA LIBRARIEI SOCECU & CONF 21. CALEA VCfORIEI, 21

Stabilimentul graft I. V. Socecil, Bucurescl,

r. Coco§elul.

. Cantá cocoselul f Dinzi-de-diminéta: «ScOlà-te copilel Spalà-te pe fatà»!

Cocoselul nostru Strian gura mare : Airemea ecopile, Pentru inchinare!»

2.RugAciuneadiminetii.

DOmne! nOptea a trecut! pita iargs am védut! Ca o mama m'aipézit, Pecat timp eü am dormit. Iat'acum m'ai desteptat §i la lucru m'ai chiemat. Luminezda mea minte, Ca si d'astadi inainte Sä me port cum se cuvine §i sä 'nvel mereil §i bine !

3. Cânele Bälan.

Un domn se plimbh intr'o cli pe malul unel garle. Duna dinsul limb% canelesti,Man. De- Oath' eT auclifa un tipa : Ajutor !ajutor !" Ce era ? Ionel, un copil ca de cinci ani, cacluse in gar- IL El sta, langA mum4-sai se uith cum curge

c: apa ; dar nu baga de séma. Se apropia preatare. .-- de mal. Atunci aluneea, ; ,,,,,:-, _ pica in garla 0 se dete s-IT I. I fs- s. afund. ---, 1 4 , - Aty: 131éta mama ipa de spat. mA. Domnul alerga fuga 3 intr'acolo,i Man dupa el. Stapanul arata cu dege- ,"/11! tullocul unde se cufundase IoneliOise hit Balan :

Cauta-1! cauta-1!. scóte-1!" Man sari Tute'n garlAi indata Te0 d'asupra. Cu gura el trase pe copil de haInasi-1scóse numaT decat pe mal. Ionel ametise ; dar era Inca vit.! Ce bucurie pe sarmana mama! Mana fostascultätor!

4. Ohicitóre.

Jc_ 7121;22ae./ Kezder4 ,e. pt;ie, , rehda94tinu-/4612d

Wz de "zedhe.e .?

eVey Lt. mea,.

i e . 5 5. Iosif §i Maria. Demult, forte demult a fost un tamplar, ce-I clicek Iosif. Iosif era, logodit cu fedora Maria. Io- sif si Maria tralati in targul Nazaret. Nazaretul se aflá inteo tOra departe, spre r6saritu1 sórelut. Iosif si Maria eraU saracI. EI taint. bine cu tOta, lumea. El Iubiau mult pe Dunn:tech-U. Iosif si Maria erat nisce órnenI inteleptlSi cu inima buna.i lumea II iubia pe dIniI.i lui Dumne- cleil II placek mult de Iosif si de Maria. AcestI dot Omenl erat maI bunt decat tog cel-laltI OmenI. De aceta bor 1I-a fagaduit Dumnecleu ca le va tri- mite pe domnullisus Christos,Mantuitorullumil.

6. Cäläretul.. - Calare pebët, Gheorghitg, nebun

Gheorghita saria - Ca ventul thergea . Si'n mana str'angea, Sibice tragek alutul de hat. In calu-I d'alun., Hi, calule, hi! Hop, hop! la galop! Hi! hi!" Hop ! hop !" Dar vrencl pe din dos S'un pintens&Idea, De 134 se 'ncurca Sibuf !cadet jos ! Buf ! ca-un burduf!" --=== But ! buf!"

r 7. Cânele.

. Cane le este un animal. El are Or pe trup. Capul II este lunguiet. Gatul II este rotund. Si trunchful IT este lungulet. El are si codA. Cate picfóre are canele ? El trAiesce pe lngá omeni. Canele se jocd. El alérgi fuge. Cand fuge, scote limba. ca. nele latra. El face : Ham! Ham!" Uneori canele musca. Cand musca el ? Canele pazesce casa i curtea.Ce mai pazesce el? Cânil merg cu omenii la vanat. EI prind iepuri vulpi. Cdnele este un animal fo-

_. lositor. El mAnanc5, tot ce man- cami noT. Dar mai bine IT place lui carnea. El rode siose. - - Sint canT marlsi canT micT.Canele nostru este negru. Dar sinticalif albT, roscati, surf, galbenii pestritt Canii sint de multe feluri. Cânil midi' sint - catchi cgtelusT. -Canil de vanatóre sint sail copol, sati ogari, sat prepelicari.

e 8. CcifelmI.

pe labe.54pebot!... : Acum, vino' naci la mine ./D

Mama 'ntr'astfel 21 vorbiet mz-cilud o nuiea, cu dinsa ee-i faceizt) Pe &feel l'a batut bine.

8 , D'atunci, fiofta nu-i mai vine Sa mai umble fie la ole 551 sti i le lase Vie.

9. Nascerea Domnului Hristos.

\ Pe vremea luT Iosif si a MarieT, imp6ratu1 de atund, voia sk",scie catT Omeni tralesc in Ora luT. Imp6ratu1 porunci SA se scrie tog 6- menii din fie-care ném. Iosif si Maria cu rubedeniile lor aveati si se scrie in targusorul Betleem. Betleemul era binisor departe de Nazaret. Iosif si Maria ajunserA eel maT de pe urmala Betleem. Tote casele )tOte ospakriile eratipline de lume. De aceTa eT .4 se duserl afará din Betleem , si Se aseclara, preste,nOpte v intr'o pager& t, Acolo in pestera aceTa r, s'a nascut, nóptea, Hristos, .; &;I N`%...... fiullui Dumnedezi.Mama Dom- , nului Hristos, srmta Marie, r a invnit pruncul in fas'asi il asecla in esl. Iosif si Ma-

_ ria se bucurark forte. Apt a iubit Dumnefleti

. lumea, inedt a dat pre Hui sal eel unul nava".

. -

, La Crdciun, ne aducem a-minte de Nascerea Domnului. Atund tog ómeniT sint veselii voiost Copiil umbra cu Colindul, cu Stétiai cu Vicleimul.

10. Colind.

La Cfadun copiil umblA resell cu Colindul. Co lea pe-inserate, el pornesc pe la casele óme- nilori asa canth, din gull : Nene, domn bun, De-7 imbratisare Ia kV pan' afara i se 'nchinan Cafara te amnia

Dot fret ckematoil, Domnul a volt -. June colindaton §rit-aeland Buna veste-aduc Totag de argint Ca mi s'a nascut Ca sa stapanesca ..Fiulef din waled Cerulipamintul, Fara lie de WO... Maven cu adaneul ;

Inyen de-na ati Mal ales norodul , Jos se scoboraft, AFi pre not cutotal... In Ude Mimic Buna vremea'n casa Boen, Dumnta-Vastra

10 Tudorel §i Linuta.

Linto : Nene! Unde te ducT ? StAT ad1 jócti-te cu mine ! Tudorel : Nu pot. A venit vremea de sada,. Tre- buIe splec. -Nu voit sintarcliez dela seal. Domnul inv6tator ne spune ci scolariI eel cu minte trebue A, fie de vreme la scófa. NumaI scolariI ceI 1.61, orT cg,intardie, onc'd nu merg de loc la scóra". Acestia, sat cA, stall gurä-casc5, 'pe drum, sail cg, se joca.' pe maIdan. Ed nu voit sfit nici gurg,-gascA, mid o haImanh. Eli plec. limit cu bine ! Linuta : Dar ce aI sfacI tu la scóra ? Tudorel:La scóra ? Am sA. inv. Domnul ne aratl s'ascriem, sdesemn'am, scetim,sä socotim, scântamui sne jucAm la gimnasticá. El in tote clilele ne poves- tesce chte o istorie frumósA.- -. Ne spune cum s'a ne purfam cu tata, cu mama, cu fratil, cu surorile cu tOtS lumea.Ne vorbesce de animale, de pAs6rI si de floricele. De multe on ne spune cum trebuIe sg, ne inchinamluIDumnedeil. VeclIu, Linuto, cate lucrurI frumose invelAm nol la sea/.

11 , ,. Linuta : Dach e asa, apoi voiti smergi eu cu tine la sceld. Tuclorel: Tu estI prea mich.Lash! cand te-T face mai nahricich ; atunci o ste Tat et cu mine. Lin* : Fie si asa ! Dar cand te-T intórce de amTaclI, sh-MT spuTi mie ce aT invdtat astacIT la scóra.

12. §ciola.

NoT sintem in scólà. Scóla este o cash. Ea are patru phretI jur imprejur. D'asupra este ta- van si dedesubt podélh. La phretI vedem usa si ferestrele. La scórd, este o mask sat o catedrh ;este un scaun, sint maT multe band ;este o tabla, mare i1égr; este o soba, si este si un dulap. Pe ph- retT vedem o sfinth idol* un cIasornic, nisce eulere pentru haTnei mai multe zugravele. In sea/ venim noT, scolariT. Acolea ghsim

12 pe domnul invetator. El ne invatai noT il as- cultam. El ne Intrébi noT II r6spundem. El ne arata cum sa scriem. Si noT scriem. Asa in- vital noT in seed. ?cOla este oeaselpentru inuétdturd. Noi venim totT bucuros la scóla!

13. 13`aiétul murdar.

Petre era ca de opt anT. El urma, in clasa .intAiA la scóla din satul bor. Lul Petre nu-1 placea sa se spele bine dimineta. El nu se piept6na,i nu-s1 ingrija de loc halnele. Petre era un bald murdar. De gtaba IT spunea, mama-sa sa se spelei sa se tie curat. Ba Petre tg radea de Anita surióra luT care se purth tot-de-auna curata. Anita, in fie-care di- minéta, dupa ce se scula, se spa, frumos, se pIept6na, 41 curata, haInele, se inchinai apot se apuca, de lucru. ParintiT mereti Iiceaü luT Pe- tro sa, fact si el ca Anita. Dar el nicT grija nu avek. Lul nu-T pasa, mult nicT dac a. la scóla co- piiT nu prea se intov6fasati cu ol, la joc: lush maT pe urma Petre o pall. De murda7, ria cea mare, intr'o buna diminéta Petre se po- menl cu nisce bube mid, pe tot trupul. Ii mânca, pIelea,i nesocotittl baIét se scarpinamereg... Scil ce bube erat acelea ? Era rile. Acasä

VOW, 18

Anita, la scold copiiT fugiat tog de Petre cel ritos, ca s5, nu se umpleief. Domnulnv- tor il desparg de cel-lalg scolarT, si-1 oprl a mal umblä si a se kick cu el... . .- 9 LuT Petre incept s5.-1 fie rusine acuma... InteoIi,dupa, ce merse dela scólg- acask ruga pe mama-sa sag vindece cu ceva. El promisese ca de ad i.incolo se va pudic curat...

I' Dupa sfatul mediculuT, mama-sa 11 unse cu nisce alifiT, parA ce Petre se vindeca de acea uricTos'aMa. . De atuncT Petre incept sa, se Tee la intrecere cu Anita, care din eT doT ssa fie tot-déuna mai curat. De vrei sfii sAnAtosi tutulor ómenilor placut, st te portl tot-déuna curat,, copile ! Altcum o sOtescT ca Petre cel murdar. ,

14. Cartea de citire.

. Cartea, pe care et citesc acuma, se chlémä Carte de citire. Ea este in patru colturii cupa- tru laturi. E mai lung'a', de cat lata. D'asupra dedesubt slut scórtele. Scórtele sint de carton sat mucava. In6untru sint foile. Foilesintde hartie albadar pe ele sint tiparite litere negro. Fie-care bole are doug, fete. Fetele se numesc si pagine.

A fa, s5, vedem cIte pagine sint in cartea mea? .....In cartea mea cu (?) pagine, et' citesc istoriórei poeziT,i ghicitorT,i descrieri, rugaciunt Dar in cartea mea mai sinti chipurT. Cartea all scris-o autorii ;a tiparit-o tipogra- ful ; a legat-o legatorul ; i mi-a vindut-o li- brarul, cu 40 de bant Din carte inv6t tot lucrurf cu folos. Si ce bine imi pare ! De ace%ieta.' ingrijesc de cartea meai o titi curath, !

15. Ghicitóre.

Ziee/ezilCeV7ie. izji1.edewie1friee,* Wo2iefrOce,-ce692,o-,4ce.

aka Zede4ea99ieez,

ae.? 16. MariOra §i pisica.

A fost odath, o fetita,,ca de sépte ant 0 cbiema, Marióra. Intr'o cli ea seclea pe Térb, in grading.Acolo erai opisicI;se incalclea lun- gitá la sore. Marióra chiema pepisica Pisi,

15 pisi ! vino Mace !" Pisica o asculta ; se scula si vein binisor ranga Marióra. Ea o mangan. Atunci pisica incept si ea sa se jóce frumusel cu Marióra. De vesela ce era, pisica tot torcek din gura. Ea facea meret :Mar! mar..." Atunct Mariorai pisica se iubIat una pe alta. Ele erat prietene bune. Dar de-odata Marióra cIupI pe pisica, de códa. Atunci Marióra a inceput sg,fie rea. Pisica se' necajl. Ea nu mat tórse : Marr ! !" ci se r6sti la fetita. 0 stropl din bot:Paf! Paf!" i o sgaria cu laba pe mana. AtuncI ele nu se mat iublat. Nu mat erat prietene. Pisica n'a mat vrut sa se jóce cu Marióra. Dinsa a fugit repede de-acolo. Marióra a rëmas singing,singurica.

fl Gine este rat Retnánemereti Singur singurel -Scr nu fii cael I

17. Pästorii ia iesle. . 5.;

In n6ptea cand se nascuse Domnul Hristos, nisce piston I§I päziaü turmele in acele locuri. iatun inger se scobOri din cer §istätCiinaintea lor. Pastoril se speriarA. Dar ingerul legise: Nu ye' temeri! Adel ve vestesc o bucurie mare. Acu s'a nds- cut Fiul lui Dumnefleic... Mergeti,i yeti afIcl un prunc infckat, culcot inlesle".Tot atunci se arata pe cer §i o céta intréga de ingeri, cari cantail cantice fru- rncise... Pe urrna ingeril se naltara bara,§ la cer.

, PAstorii plecara indata atilt pe§tera. Acoloa- flail el pe sfinta Marie, §i pe sfintul losif, .i pruned

lq culcat in kite. Pastoriise bucurara fOrte.i apoi s'atiinchinat Domnulul Hristos. Dupä opt dile de la nascere, pruncului Fail pus numele lisus. Vita numelui lui lisuS o präznuiesc cre§tinil la Anul nog. Atunci copiii umblä cu Sorcova. -

18. Ghicitóre.2

a «Eil) la ori-ce cassa Sint sluga alésá. EU,peori-§i-cine Ii primesc când vine. Si cand plec'afara Ii petrec eu larsa.» Ghici ghicitorea me; Ce e ?

19. Pisica. , Pisica estei ea un animal. La trup e la fel cu cA,nele. Are cap, gat, patru pictórei colt

136rul de pe pisicA esteorTalb, on negru, orl sur, or galben, or pestrit. Ea este maT mica decat canele. Pisica stA maT mult in casa. EY IT place caldura. Se intinde pe vatfa. Cand e dark se intinde la sore. IT place laptele _ smantana. Pisica nianancäbu- curos camei pesce. Pentru ce prinde ea sóreci ?Cum IT prinde ?Ce are pisica la varful piciórelor ?Ea, cu unghiile sgarie. Sgarie cand n'o lasT in pace. Pisica se jOck. Ea fuge dupl a i dupl musce.Pisicei IT place sA, fie curatcl. Ea se spald fi seneteclesce mereic cu limba. Pisica nalorl'ae. Cand dórme, ea sforale, par'cá ar tórce. Ea prApädesce sórecii din cAmarà. Asa dar pisica este un animal folositor. Cinelei pisica sint animale de oath.

20. Ghicitóre. Nici in casd, nici afard; Nici in cer, nicifte fidmint Gizic ferestra - , Cum e? It* 19 21. Canelei pisica.

Intr'o cli un stapan se pomeni de-odata, cu pisicai cu canele, In casA. Canele chelallia. Pi- sica mIorl'Ofh. AmandoT incepurA sg,se pdrasal unul pe altul : Miele sta, FlaImuc, m'a muscat de cód6!" Sipe mine, cucóna Mata, pisica m'a sgariat pe bot !"

. Dar jupan Flaimuc; n'a furat el carnta din bucAfarie?" _ Dar cucóna Mata, nu sl-a yarn si ea bo- tul in strachina cu lapte?". . Soil ce a facut st'apanul?A apucat frumu- selnuTéta...si le-a elis : Asa !Vol v6 certati! Vol vbateg ! Amandol sinteg nisce hog ! Cu varga asta am sttv6 inv6t eti minte i pe unul i pe altul, No !cucóna,Pisica,! Na !si tie, jupan FlaImuc !" Si hars !...IT arse pe amandol. Atund dIniI vOur`a cá nu este g1umi, svac !o_tithed pe usa,, afarg. ! De atund incóce, canelei pisica nu se pot suferi. E trdiesc n dupanie.

22. Ala-Bala, Portocala

Grand copia multi se-adund Spre a se facet, .) . 20 fac rOta impreunii AFi se numeric afa : Ala. Bala, Portocala, left, badifd, La portifei, ( Cate-aqtéptii Talion, Talion, fictor de domn,

Cu tichie De franchie. Cu pand de cioca Cu car* Radului, Cu cal'mperatului, Cu bictul cumnatului, In mtjlocul satului.

zbant 4. Dorobant ! A,kkIllAlAgla P Cioc, boc ! wo-400. Tred la loc

apoi se lOca De-a Baba órba, on De-a V'ati-ascunsel ea.

jar, Frdnehiaesteostoftvechede mdtase,minedde&Parte, din Fran I ieT.

23. Clopotul.

Clopotul ne claTém'a! St b`aggm de sémI Hal cu totT la pas ! - A seri s'a citi, Farl nicT un zgomot S'apoT Tar, la clopot, S. intrám in clas'. La pas vom1e0.

24. Rugaciunea inainte de lectie.

DOmne sfinte, luminate, Varsä-ti marea bunatate Peste nol, copiiitel!

In puterine intäresce! De gre§ell, tu ne feresce! SA n'ajungem Omeni r6i!

25. Iisus inbiserica.

and Iisus era de 12 ani, Iosif §i Mariail du- sera, la Pascl, cu el la bisericei, in lerusalim. Acolo, In biserica, Iisus se inchina frumos lui Dumneclet... In marea multime de Omeni, Iisus seperclii de al sel. Iosif §i Maria cre.urca balétul o fi plecat Ma- inte catra casä, cu némurile. Dar séra, rubedeniile spusera sfintel Marie ca, el nu vëclusera, in Oita acela pe Iisus... Atunci Iosif §i Maria se intOrsera la Ieru- salim. Acolo cautara pe Iisus pe strade §i pe la cu- noscutl;dar de geba ca, nu-1gäsirä... Abia a trela Qi 11 aflarä in... biserica. Acolo Iisus steted in mijloculpreotilor, pe cari if intrebd.i toti cdti ii au0aii, se minunag de respunsurilei de priceperea lui.

23 Pe urma Iisus pleca cu parintii sël, acasa, in Nazaret. Cu cat crescea, mai mare Iisus,cuatatse faceä mai cu minte i mai bun. El lubiet forte mult pre Dumnecleti, pre parintii s61 §i pre tOta lumea. A§a ramase Iisus laparintiiséi,in Nazaret, pana cand a fost de 30 de ant

26. C000§1.11.

Mini le umbra' prin bats-aura,. Ele isl cauth, de mancare. Printre dinsele se plimb5, mândru, cocopl. Cocosul este o pasOre frumós`a. El are la cap o crésta, mare rosiei un doe ascutit. La gat pOrtà nisce cered de pTele, tot rosit Trupul cocosuluI este rotunjor. E acoperit cu pene lungi. Coda cocosuluT este incovoIat6 ea o secere. La piclOre are ghTarei pintenT. Mud cocosul se intalnesce cu alt cocos, el se Tail la luptl. Se lo- vese cu ciocurile, cu ghiarelei cu aripile. Se bat 'Ansa le d'a sAngele. Cocosul se destepta,dinc1T-de-di- minétA. Indatä el cant*/ : Cucu- ri-gu!" Atund se scOrai Omenif eel hamlet ednele,pisicai coop/ shit animale de easel%

s 27. Ghicitóre. La cap peptene ; La trup pefiene ; La coda secere ; LaiciOre, ReschiMre, Ghici ghicztOrea mea, Ce e

28. Botezul Domnului Hristos.

Iisus a trait in Nazaret, in familiasa, 30 de ani. Pe atunci traia in téra acela un om sfint, ce-I clicea sfintul Idn. Sfintul IOn invqk pe Otneni sa fad, numal bine 0,apoi Ii boteza. De aceia lumea if mal clicek §i Sfin- tul IOn Botezdtorul. Domnul Iisus Hristos chiema pre Sfintul IOn sä-1 boteze §i pre dinsul in garla Iordanului. Sfintul IOn ascultai boteza pe Domnul Hristos. Cand 11 boteza, lead un porumb se scobori din cer asupra capulu'i Domnului lisus. Tot atunci se aucll din cer glasullui Dumnelea : Acesta esteFiul meg cel Mit..." s

Dupa cum s'a botezat Domnul Iisus, aa trebue sa se boteze toti cre§tinii. SërbatOrea Bobotezil ne aduce aminte de both, zul Domnului in garla Iordanulul.

Crelelunul, Anul-nogi Boboteza ne aduc aminte ce nascerea, de numelei de botezul Domnului lisus Hristos. T6te serbatorile aceste cad una dupa alta, lérna.

Atunclco1aril ail vacantele Craclunului. .

29. Trei buni prieteni.

Nea Vasile este un om in tOtä firea. Nevasta lul este harnicai buna. El at copil sanatoil §i cu-

26 minte. Casa lor este curatä. Curtea le este frumos neteclitä. Gradina lor este ca un Rain. Vitelei pa- serile lor sint cele mai frumOse din tot satul. Ia,spune-mi, nea Vasile," iiVise intr'c slivecinul sett Nita, Cum faci dumnia-ta,de-ti merg tOte lucrurile ap de bine ?...Mai lucrezasi - ali Omeni; dar nu nimeresce nici unul ca dumnia-ta." Sail spun drept, ve- nine! Pe mine me ajuta in fie- care qi trei buni prieteni. De nu I-as area, nici mie nu mi ar it merge mai bine dent altora!" Dar care pot sa fie acel buni prieteni ?" Iata-1.: Unul este cocopl ;altul este pisica §i ai trellea este cdnele." Ce ! nu cum-va glurnesci ?" , Ba nu !Deti !Vorbesc adeverat. Cand se crapa de chug, cocopl imi striga : ScOld-mi-te1" Apol vine pisica,se WO pe vatra skill §op- tesce : Curcita-mi-te I Deretecd-ti casa!" j Pe urma mai vine §icanele ;irni da de scire cand intra cine-va in curte §i-ml spune: Pdzesce- mi-te !" Tar di tot-déuna Ii ascult. De aceia imi merg tOte trebile minunat de bine. Multumesc lui Durnneclet !" , 30. Prim Avara.

. Ce frumos e !... Iata, a sosit primAvara! Ce bine, ce caldicel este !... Z4adae duce.

27 (

Ghiéta se topesce. Ramintul se isbicesce. Live- dea inverclesce. WA, aüesit ghioceili viorelele !SAlciile muguresc. Pomil infloresc. Vecli musculitele, cum zbarnAle la geam! Vecli randunicele, cum sbófa sub strésina easel ! ClocArliile se inalta sus, sus !ciripind la sore. Cucul cântá in lAdure. Copiip'afarid se Pied D'a-mingea. ET sint ye- sell c'aiiscapat de frigul Ternii. Methi fe- t4ele merg mai sprinteni si mai volosT la scold. Bine al venit, dragel, iruniosei printdvard ! Primdvara sosit Sicdmpia a'nverdit.

lu! iu! ,si tra-la-Ia ! - Astd-di ne vom bucurez.

31. Intrarea in Ierusalim.

. . . Domnul Hristos s'a botezat de Sfintul IOn in lordan. Dupa acela Iisus incept' sa invete pe Oment El le face/i mult bine. Unde vedek un orb, II yin-

28 deck orbéta. Cand intalnia un bolnav, indatä ii facea satiates. Domnul Hristos a inviat din rnorti pe o fe- UV, pe un tinOrce-1 duceat la grOpa,§i pe Lazär ingropat de patru qile. . TOtä lumea se rnira de puterea lui Iisus. Il nu- mia,DomnulIisus Hristos.Top'órneniicredeatca Domnul Hristos este afar Fiul luDumnecleil. . Inainte de Pasci, Domnul Hristos se duse in Ierusalim sä fie acolo, de Pasci. 'rota lumea IIie§1 inainte ca unul rege. Ii primira cu forT,cu rarnuri vercli §i cu glasuri de bucurie. Lurnea striga: Bine-cuvintat este cel ce vine intru numele Dom- nului !" Intru aducerea a minte de acesta intimplare nol, cre§tinii, tinern sërbatörea

. La Florii, preotil in biserica impArtesc cre§tini- lor rarnuri vercli ce le due §i le pastreza pe laca- . sele lor. Floriile sint intaia sërbAtOre de primavara.

32.Florille.

Iotalile'nciilVilOre, . pupa grele vijilii! Vin Floride cu .QOre sOrele cu Roth!

I Primavara incanteitOre . : Sate ierba pe campth ! bn .Floride cu s6re SisOrele cuFlorii!

Zumea4 Went serWitOre. Ceru4 plin declocarlil! flnFloride cu sOre SisOrele cu Florit f Pe camp itOre4 lava fore! Alt ! ferice de copil ! Vin Floride cu sOre §ci sOrelecvt Roth !

33. Plugarul.

Plugarul se scólá dIncIT-de-diminétä. Cine-T spune luT cand se crapA, de chill ?... El infra, in cosari dboulenilor nutret. IT ad6p5. la jghTab. II prinde la jug. Ist face o srmt5. cruce,'apoT cu 7,DOmne ajuta!"p'aci IT e dru- rnu1L drept la camp.

- . 30

Acolo, ce face ?Arg,, seining,i grgpéz5,.:=-: Dunmedet IItrimite, la vreme,i Ore, si plAte !

." . Asa r6sar granele, panea nOstrA din tote clilele !

,s34. Canticul plugarului.

SOrele cat se ivesce, Plugul melt la camp pornesce. Plugul face brazda mare. Hors, Mane, pe rezOre ! Hail hen !hat!hdi! Cand o fi pe la gustare, Mi-Oraduce de- mcincare, Sail .cci mama va vent. Ho ! Jolene ! skit !aci Ho ! ho ! ho !ho!

35. Rândunelele §i vrabia.

Doul randunele i§1 Mcusera cuibul subt strqina unei case.... Ce bine leera lor in cuib, mai ales cand plot& afara §i batea ventul !... . Dar indata ce se facea cald,ele sburat vesel dupa musculite. Intr'oqierail duse departe. 0 vrabie obraznica zari cuibul lor. II plact ti§ti !se vari inauntru. Iata ea se intorc acasä randunelele. Dail sa, in tre In cuib. Dar tuna de vrabie le lovi cu ciocul §i le gonl. Lasa-ne, soro, in cuib, la noi !" Culbul vostru im place. Il tit pe sOma mea!" , Bietele randunele n'aveati ce faoe. Ele se am:bra mahnite pe coltul stré- §inei. Acolo a§teptara cu rabdare. A§teptara cat a§teptara !. ..Dar mai pe urma, vrabiel i se facii f6me. Vrend nevrend, ea trebul sa iésa din cuib....Atunci randunelele indata se repeclira in cuib ;lar cand vrabia sa- tula seintOrse inapoi, nu mai gasi culcupl gol. Cu ru§ine trebui acum sa-§1 caute de drum. Atunci randunelele II strigara riclend : «Stdiundestal, Cd mat bun loc n'ai

36. Cucul.

Cucu!... Cucu Uncut ceintii tot mereu I Criatul acuma lace. keno! fup, lasii-nejo pace I Cadet, cucule, mereu ! Cum tn cant?, noue ne place. Cucu !... Neu !... Cucul ceintei tot ?wrenI rich gai mana turd I TOM clam Oaten sera. Cada, cucule, mere'! Cami datii primtivara !:

Cucu!...Oucu !... . Cucul amid tot mereit I Ude. ctimpul inverVesce ; Lumea tad 'nveselesce ; aintd, cucule, mereit. pilict-4cattle Vain cresce !

37. Patimile Domnului Hristos.

Poporul Iubia, mult pe Domnul Hristos. Dar preotil cel mal marl,archierei'l,ii uran de mOrte. Mal pe urma archiereil parara pe Domnul Hristos la judecatorie, ca pe un facetor de rele. Cl 38 3 judecatorii, fara de nici o vina, rat osandit la mOrte. Atunci nisce Orneni rël luarä pe Domnul Hris- tos,ii desbracara de hainele lul §iII pusera o hainä rosie;IIlegara manile ;11 scuipat §iIi IoviaU cu palmele preste fata. II pusera §i o cununä de spini pe cap. §imai pe urma Fat scos din ora§ pe un munte din apropiere.i acolo Vag restignitintre dot tdlhart.-

Ce dureri grozave a suferit DomnulHristos ! Cand a murit, intreg pamintul s'acutremurat. SOrele s'a intunecat. Minunile acestea aUdovedit cd lisus Hristos era Fiul luDumnegeii. Domnul lisus a patimit §i a muritVineri Ina- inte de Pascl. De acela Vinerea acéstase chlémä pang. a1 Tinerea Pascilor.. Atunci cre§tiniitralesc cu

54 post §i cu rugaclune §i se due, sera, la sfinta biserica, la Denie.=Vinerea Patimilor este oserbdtóretristd.

. , 1

, . r-1

88. Copiluli cartea.. . ( 1 r

Carte dragd ! de ,ra tine Eu pot mulle inve/d. - . _ Tota-mi dicec'a,sa-ibine ,Sieu cred cd estea.ez ! 'Vino- dard de me 'nvald ! peg! cd am sd leascult, 1me jur cd in yield Te-oin"cinsfi or cat de mull !,

c Dar , ! cartea Ware gurd In zadar ii tot vorbesci. Sd-/i rdspuncid ea se 'ndurd Numai thnd scat sd .-

Deci,copile, lesilesce 01, Casd 'nveft bine a citl. ce 'n carle se gdscsce Cu 'nlesnire lu vel see!,

Bö 39. §colarul lene§.

LuT Titu nu-T prea placeh sà invete.El alergh si se juch tag clitia, pang, ce nu maT puteh sastee pe picTóre de obosélh. AtuncT adormia pe unde Ii apuch somnul. Intr'o li, duphprant, isT bah cartea si se duse "in grAdinä, ca scitésch acolo. Indata-ce infra, in gradiná, incept salergei sh sara ca un des- metic. MaT pe urmh- cand se obOsise, se asecla', pe o Okra, mare., deschise carteai incept' indata shmoteitésed. Chiar atuncl trecii din intimplare in gra,- dina lor tapul cel mare al vecinului. Chnd tapul v6clia. pre TRU cum mothlh, credit c. vrea sh' se impungh cu dinsul. Dach tu voiesci ste impungi cu mine, nici et nu o sh fug de tine 41 clise tapul. El se apropia, binisor de Titu, se ridich putin pe pi- ciórele din da,rhti apoi buf! se trânti cu capul in crescetul luT Titu. Acesta chcla jos siIncepü sA, tipe de durere si de_ spaTmh. El, somnoros cum era, credit capul este dracul, despre care auclise in povesti. Tatal luT Titu, auclind tipete, alergh in grading. Acolo v6cland ce s'a intimplat fiuluT s6ti, IT clise : Cand veT maT vealsh'citesci, sh nu dorm! ; alt-cumsasciT ch Tar o ste trezésch tapul. Titu era un polar lene§.

86 40. Vaca.

. r'

N. Ce mancare e mat bunk decal laptele ? Laptele se mulge de la vaca. Vaca trAesce tot pe 1âugcasa omulul ;ea este un animal domestic. Vaca este la trup mult mat mare decat Ca- nele. Pe cap ea porta doug, come. Gatul it este grosi pe sub dinsul a- tarnd, o pTele care se chi& m Mit. Trunchiul vaca este mare si gros. Coda e subtire ;dar are un stuf gr. de Or la varf. Vaca are patru picióre, cu copitele crestate la mijloc.

. Vaca are uger, de undo se mulge laptele. Peste tot trupul e acoperith, cu pr mamnt. Përul, la fatA, este orT alb, ori sur, on g1buiii, ort negru, ort bAltat. - Vaca se hfanesce cu Terba si cu fan.IT plac táratelei coceniT. Ea Huge bucuros bulgárt I de sare ;apot II rumegei tótA hrana. Vaca face viteT. Ea muge ca sA-st chieme vitelul. Vitelul suge lapte dulce de -la vac6. La fel en vaca este si tauruli boul. Boil trag la plug si la car.

. Nol mâncAm came de vaca, de boil, ba si de

I vitel. MaT marl si maT tarT decat vaca i boul, sint bivolii. T6te aceste animale aduc mult folos 6menilor.

41. Fetita §i flOrea.

. «Floricicj, Frumu§ica! Spune-mi, cine te-a f5cut ? Cme rochiati-atesut ?» «Cel ce te-a facut pe tine, Tot acela §i pe mine. El e Tatà'l ten §'almen,' Si 11 chiéma : Dumnecleil!»- : r r

42. Mama bolnavA.

A fost odatä o fetita, pe care o chiemh Tu- dora. Ea aveh patru fratT. - Tog fratifacestia se inbiaiiintresine.ET

38 iubia mult i pre mamalor. Cu top oascut- tat cu drag. Si n'ar fi sup6rat'o cu nimic, pentru tóta lumea. Dintre tott fratil ins6, Tu-

doraiubiamai 'mull pe ma-, Ma-sa

S'a lntimplat odata ca ma- . *At,ma acestor copiil s cacid greet 17 bolnavd. fr\ Top( copiit plangeat de-ti era maT mare mila de &lush'. ! --.-Cel patru fratl mat iesail . cate-odata p'afara. Numat Tudora sta mereti la eapatalul muma-si. Ea o tot intreba: Cum IV mai este, mathuca ?... Ceas putea ore sa-tI fac, ca ste vindeci?" Mama II r6spunse : Uite, puIcuta ! MI-a dat doctorul o b6utura reai amara. Ah ! mult mi-e gréta s'o inghit !" Lasa, mama draga;o s'o bea4 et in locul tat Numal bine sa-tI fie!" Vecli, cat de mult iubia Tudora pe muma-sa! Tare se bucura atunci WO, mama. De mul- tamire, durerile i se alinara. Bolnava bsai doc- toria si Dumneclet o dart iar4 cu sanatate. Ce veselie pentru tott copit !... Ce fericire pentru mama lor lubita!

43.Mic§unelele.

Hai sä mergem in dumbrava! P'alocurea se mal vede ceva zapada. Dar un vent caldicel incepe sã bata ;elincet,incet topesce zapada§i,s6releII ajuta. Iérba verde a resarit pretutindeni. Pe ici pe colea stall pitite prin iérta nisce mici 4ro floricele... Ulta-te bine la ele ! Ce vecli ? pv veq pe un cotora§ scurticel cinci foite vioril!" . Culege acea floricica §i iea-o s'o miro§1 !" Ce frumos mir6se !" Apuca-te acum sa aduni mai multe, ca sa le dud mamil acasa. Mama o sa le pule 'ntr'un vas cu apa. Cine o intra in odae, are sa se bucure de mirosul lor." Scii sä-mi spul cum se chiérna acea floricica, viorie la fata §i placuta la miros?" Ea se chiémei micpnea. Uni- iciuiorea; _ Ali-die qi,toporcq / MullmirOse &ladles !

Tot primavara infloresc ighioceii cei albi ca zapada,i ppc1iile, idediteii cel galbeni. Ceva mai targior, infloresce, prin gradini,§ililiaculcel albas- tru, §i trandafirii cei placut mirositori ! -Ce frurnOse sint floricelele I

; 44. Pas6 rea.

Paserea din zbor C eü peste nópe Ali-acantat cu dor: Din ele voiü sate Pui dryigug -4(

45. Casa pärintéscä.

NoY sedem in cas.a. Casa nósträ are temelie, pAretT i invelis.Temelia este in pamint ;ea nu se vede. Acolo este si pimnita or becTul. Pe temelie se "Malta psaretit. PA,retii se fac cu cdriimia sivar, or cu piétrA. Dar sinti case cu paretT de barne ori de nuTele. - In paretT sint usilei ferestrele. De ce are casa use ? De ce are ea ferestre? D'asupra pare-

alp 41 tilor se ridick invelisul easel. Invelisul este R- cut din lemne. El este acoperit orT de trestie, orf de sandrilii, orl de olane, orl de tinichea, oil do fer. Subt inve1ie poduleasel. In cask sint camere sail oat In odAY, pe jos, e podéla sus e tavanuli, intr'un colt, e soba. Unele case sint midi, altele sint maI marl. Casele marl de tot se chtémk palate. Casa ne ap6r6 de plóe, de frig si de elldura prea mare. Ea ne adApostesce. Imprejurul easel este o curte sat o bttu- r.Acolosint grajduri pentru vitei cotete pentru pAs6rI. Casai curtea trebuesc tinute curati in blind randurela".

46. Puiul neascultätor.

0 closed. Tel cu puisoriI prin b`atsatur5,. E stall'd tot pe lane', mine... ea', de nu, va prindei v6 m'ananc5, u- liul !" Ask le Oise ea... si incept sk facaie p6mintul ca sg, le caute de mâncare. ScitT vol ce msanâncA, puisoril de ggin6? .

Un puisor mai neastâmp6rat se furls& de 1 hngrt mam'd-sa. El treat prin gard in grAdinii.Dar vai Uliul Ii zArl i nh'pädl d'asupra luT. Ii inhAta in &Tare, zburh cu el in sus i intr'o clipA mi-1 papa tot ! Biéta closc'a nu mai putt s6-1 scape Pe mama, de o asculta, Foul de mOrte scapa.

47. Pe odmpia uerde.

Pe campia verde, Sa vecli floricelele, Sub dumbrava verde S'auch paserelele §7 in lunca verde, AFi sa vecli oitele Alamult e frumos! sa vecli fetifele, Verde sus fi verde jos ! Cum alerga pe azOre _Mime, cat e de frumos ! St culega.cate-o flare!

§vis'auch pe greerafg §vi savedi pe copilap, Cum alerga dreigala0 Dnpa mandrkflutura0! Asta-i joc bun de copii : Sri alerge pe campii !

'43

I 48. Invierea Domnului Hristos.

Dupg ce a murit Doinnul Hristos, nisce Omen1 bunt at luat trupul dupg cruce §i Fat ingropat. Pe intrarea grOpel at resturnat o piétra forte mare. Archiereil at pus soldati pazitorl la mormintul Dorn- nuluI. De Vineri sOra pang Dumineca in zori a statut trupul Domnului in mormint. Dumineca, dincli-de-diminOtg, se faca fart§ un cutremur mare de parnint.

.Domnul Hristos se sculdie0 din grópd, mdndru

vesel.Par'cd ,raze strdlucitore. din sOre se vedead in jurul sed. Domnul Hristos a inviat din morti. Uniii- .

ger se scobora din cer la mormintul Domnului §i statg pe Ward,. Pazitorii, de fried mare, caclura le- §inati, la pamint. Cand sat de§teptat, fugira in ora§ §i spusera ce s'a intimplat. Invierea Domnulul o praznuim, primävara,la Pasci. La Pasci rësare din pamint §i férba §i flori. A tunci copiii se bucura §1 docnesc ouroqii. La Pasci, in loc de bund diva!" Omenifi§i clic : Hristos a inviat!"i rëspund :Adeveirat di a inviat!"

49.Calul.

Calul este cel mal frumos animal de casä. El este mai nalt decat vaca §i decat boul. Capul if este lunguiq §i gatul incordat. Pe gat pOrta o cOma plet6sa. Trunchlul calului bun este §uitl sat suleget. PiciOrele ii sint lungi §i subtirele.Copi- tele luisintnecrestate. Ca sa nu se vatame,lise pun potcóve. C6dacaluluie lung §i stuf6sa. Peste tot trupul, calul e acoperit cu pör scurt. Dupa përul lor, cail sint off murgi, on negri, ori rolbi, onalbi sag Mani, orb dere§i sag ro§catl. Call pasc férbd §i maraud, fan, orz,oyez §i alte graunte. getUn cal p6te sa traldsca 25 pana la 30 de anl. Omenif se slujesc f6rte mult cu caii. If inhamd,

45 la trasurai la plug. If incaleca,i atunci calul bun fugei te duce ca vêntul §i ca gandul. Calul este dar un animal tare, inimos, semet, frumosifOrte folositor. Omenil cu minte nu'l incarca peste masura, nici nu'l bat. Cail mai bar- bati se numesc armasarX;eI nechléza§isforaie

, tare. Din iepe se nasc manzii.Manzul se facecar- ,Ian §i apol, cand cresce mare, se face cal. Cam la fel cu calul este§i mdgarul.Dupace poti sa cunosci un magar I ... Cdnelei pisica,i vaca,i boul,i bivolul,i calul,i nidgarul 'sent animals de casd sag domestice. Ele tOte ai cdte patru piciOre, cdte un capi cdte o coda.

50. Cântecul melcului.

Am ajuns in primgvar6. Iérbai copaciT aI inverclit. A dat o burg, de plói:e. Apoi a Icit sórele. AfarA-I aldicel! Un copilas vede pe o frunzA un melc.Ii Ta

in mâni IT descanta a0, : _ ,Mele! meld! Codoberc ! Salts come bouresci qite du la baltel, De bea opal caldd

46 §ite du la Dundre, De bea apa turbure;

ite sure pe bugén, : De mdnaned leugén.. Si melcul Ii asculta...El scóte binisor din ghióce patru cornite moT, cu eate un bumbisor la varf.

51. Sä nu furl !

In gradina unuiran, erat nisce merl frumo§I, incarcati cu mere marl iro§i6re. Mihaita, un baletel al vecinului, ca de 9 anl, le vOcIfi. I se Rica mare pofta de ele !Se tot gandia cum sa le capete. Dar in Joe sa se rOge frumos de vecin ea sa-I deai lui vre-o doua, trel mere, ce-1 dete lui in gand?... Si fure! Intr'oi, se apropia de gardi, pe o gaura mica, se , Not, furi..0,in gradina. Acolo, i§ umplfi bine buzunarele cu

.mere. Apol vra s'o tulésca. Dar, cand colo! lata, se ) .41e: , .pomenesce eu stapanulgra- dinil in urma lui. .---,0, N - Mibaitasepitulalute

' prin Ierba. El cauta sa trIad, pringauricea, peunde intrase. .

47, , - Acum insä buzunarele ii awl pline cu mere. El nu mai incapea, pe gaura. Stapanul gradineii ajunse ;Ii lua tOte merele ...har§ ! har§ !cu nuiétia, la spete. De atunci Mihaitä a invëtat minte §i... nu mai fura. Nici tu si nu furl!

52. Ghicitóre.

Intr'un porn stufos, ,73u1garafrumos, Rop, rotunjor. Prins de un piclor. Nodee pe din afard ; ,Danauntru estetare. Gbiciybicitórea mea, 'Cc e?

, La , . 53. Oia.

I- ... Ce buna mancare e cascavalul! Ca§cavalul se face din lapte de Ole. Ola este dobitocul cel mai bldnd. Este mai mica decat vaca ;dar la trup are acelea§ parti.

Care sint a cele ?... Tot ce mananca vaca, mananca §i 61a. Pe trup ea are lama, §i nu per. Dupa, colcirea lanel, olle sint orl albe, onnegre, oil sure, oil ro§cate. Oia zbiéra: Be! be !"... Ola nu mugesce. Barbatul oil se numesce berbece sat arete.Berbecele are cOrne marli sucite. Paul oil este Wel §i cárlan. Oilor de dol anl le dicern naeóre. . Din lana oilor se face abai panurd sat' postav. Din laptele el se gatese branzeturi. Carnea de 61e, §i mai ales cea de miel, este fOrte buna la gust. Din pielea oil se fac cojOce. Deci diet este un animal fOrte folositor. Cam la fel cu dia este §i capra. Ola,i vaca, §i capra,i boul, §i bivolul, dupa ce inghit nutretul, il mai aduc odata in gura. Atunci .11amesteca Ions intre talc!, adica ii rumegd. TOte acestea sint dobitOce rumegAthre.

-40 S 4

54. Vaca§i calul.

Anima le de casa. sint §i vaca §icalul. Aman- loft aü cate patru piciOre. Arnandoila au per ma- ,. :unt pe trup §i per lung pe cOda. Arnandoaa mananca lérba §i fan. Amandoaa, cand sint mid, sug la uger ;sint dar animate sugetdre. Amandoua aduc omului multe folOse. Dar calul este mai nalt decat vaca ;este §i mai frumos. Capul vacel este lat §i Oita cOrne. Capul calului este lunguiq §ifara cOrne.Gatul vacel este scurt, gros §i cubait.Gatul calului e lung, subOre, incordat §i cu cOma. Trupul vacel e gros §i otova ; al calului este suit §i mladlos. Picicirele vacei aa copitele crestate ;ale calului sint necrestate. Calul este mai destept, mai lute §i mai viola decat vaca. .Vaca mugesce ;lar calul nechiéza. Laptele §i carnea de vaca se mananca. Laptele §i carnea de lapa noi nu le mancam. Aa dar la multe sémend vaca cu calul; la multe. altele se deosebesc.

. 55. Mo§u1 §i coco§ul.

§i era un mo§, §'avea un coon.

Ah! ce mai coco§ ! . Cum canta la mo§! Ia canta, cocople ! Sal de jOel, mople I

53 , I. Si era ovulpe, S'a mancat coco§ul. Ah! ce mai coco ! - Cum canta la mos! Ia Icanta, cocosule ! Sal de jOca, mosule!

Si era uncane, S'a mancat pe vulpe, Vulpea pe coco§. Ah! ce mal coco§! Cum canta la mos! Ia! canta, cocople ! Sal de jOca, mosule!

Si era unlup, S'a mancat pe cane, Canele pe vulpe, Vulpea pe coco§. Ah! ce mai coco§! Cum canta la mos ! Ia! canta, cocosule! Sal de jOca, mosule!

Si era unurs, S'a mancat pe lup, Silupul pe cane, Canele pe vulpe, Vulpea pe coco§. Ah! ce mai coco§ ! Cum canta la mos! Ia !canta, cocople ! Sal de jOca, rnosule!. El

Si era unpar, S'a ucis pe urs, ursul pe lup, Si lupul pe cane, Cane le pe vulpe, Vulpea pe coco§. Ah! ce mai coco§! Cum canta la mo§ ! Ia! canta, cocople ! Sal de jOca, mople! Si era unfoc, Si a ars pe par, Si parul pe urS, Si ursul pe lup, Silupul pe cane, Canele pe vulpe, Vulpea pe coco. Ah !ce mai coco§-I Cum canta la mq! la! canta, cocople ! Sal de jOca mople ! Si era o oldie. Si a stins pe foc, Sifocul pe par, Siparul pe urs, Si ursul pe lup, Silupul pe cane, Canele pe vulpe, Vulpea pe coco§! Ah !ce mai 'coco !

Curn canta la mo ! Ia! canta, cocoplet Sal de fica, movie I

'7P

iera unvent, S'a uscat peplOie, Pl Oia-a stins pe foc, {1,?, t Si focul pe par, _ Si parul pe urs, _ Siursul pe Si lupul pe cane, Cane le pe vulpe, Vulpea pe coco§! - A h !ce mai coco§! Cum canta la mo§ ! . Ia! canta cocopleI Sal de jOca, mople I

: Si era un sore, S'a gonit pe vent, Siventul pepldie, iplcila pe foc, Sifocul pe par, Si parul pe urs, ursul pe lup, Silupul pe cane, Canele pe vulpe, Vulpea pe coco§. A h! ce mai coco§! Cum canta la mo§ ! - la !canta, coeople ! Sal de pica, mople !

; - G3 56. Mérul.

Pomul mërului cresce in gradina. El p6tes. ajungA pana, la 7 sail 8 metri nAlOrne. Trunchiul Ii este yotund. COjaIieste netedA. Cr Acnecresc jur imprejur, ca o cununa, stufOsA. Frunze le mëruldi sint lunguiete ca olingura ;dar pe margini sint crestate. Pe partea de desubt frunzele sint perOse. Mërul infloresce in luna 1w Aprilie. Floricelele lui sint albe-ro§iOre. Ah !ce frumos este un mér inflorit ! Dar pOmelor lui cum le dicem ? Merele sint rotunde, la cele douA capete sint

cam turtite. . - . SA nu mananci mere necOpte, pentru ca, te pop bolnAvi. Cand sint cOpte, merele sint fOrte bune de mancat. Sint §i meri sëlbatici,care cresc prin padure. Li se dice mere peiduret,I. Din meriVre padurete se

pOte face otet. . M6rul este un porn pleicut §1 folositor. - Printre pomii placuti i folositori in gradina mai sinti peril, §i prunit, §icireil,ialp.

57. RugAciunea dupä lectie.

La cate le-am inv6tat, A Tu, DOmne, mi-ai ajutat ! Ii multumesc fierbinte, Dumnecleule sfinte !

ri4 58. Mielul.

Pe camp pasc adesea turme de oi. Unele ol sint mal marl ;altele mai mic§Ore. Cele mici sint mai . viOle §i mai zglobii. Vedl! Cum alerga! Cum sar! Cum

se jOca! . . Aceia sintnleluel. . Lana lor este mole. Mielul,cat a,.-este mic, suge lapte de laOie. Dar , cand se face mai mare, pasce §iel lOrba. Carnea de miel este frageda §i dulce. Din blana de miel se fac caciulii cojOce. Mie brie cu abet land, Tu esti micz sldbqact& Mergi s'alergd prin gradind, Numai vefli ca sit nu cacli!

, 59. Fluturelul. - Flu turd, Nu fugi ...Vrintenel! De peace, Uncle tol mergi? Cate ;Wage Si tot alergi Si se freinge liece nu slat Floricica, Intr'accst Rai/2, ! (Jude tu sugi i-e fried, Etoriledulci. Fluturicd, . (iatilt zbor ? Sd nu mon C7,-atal zor? Sus prin nori!

55 z

= 6o. Waltarea Domnului la cer.

Dupa ce a inviat din rnorti, Domnul Hristos a spus invetaceilor sei cum sa invete pe Omeni; li-a spus cum st-i boteze;li-a mai spus ce sa fact la sfinta biserica. La 40 de quip, dupa inviere, Domnul Iisus s'a dus cu invètaceii seI pe un munte in apropiere. Acolo li-a spus cl dinsul trebule st se nalte la Dumne-

(let Tathl, de la care s'a scoborit pepamint. ) Cum vorbia cu asëi, Domnul Iisus §1-a ridicat manile, cum face parintele preut, in biserica. Cu manile, Domnul Iisus a bine cuvintat pe top cel de fatä... Apol bini§or s'a ridicat in sus ccitrcl cer.

° Cum se uita lumea dupl. Domnul Hristos, un nor veni. §i-1 lua din ochil lor. Domnul lisus s'a nältatlacer §i s'a a§eQat d'a drépta Tatalur. De naltarea Domnului la cer ne aducem aminte la sörbätörea ce-i qice /spas. Ispasul cade tot-d'auna

. Joia. De acela 'i mai qice iJoiaNalteirit. I - Floriile,Pasceleci Ispasul, sint cele mai maii

I serbatori de primavara. Care sint cele mai marl serbatori de ierna ? Cate serbatorI mari de ale Domnului Hristos cunO- seem ? ,

L' p . 61. Copiii §i animalele.

. Fetita se duse la pisica. Pisica II Vise a§a : Ia uitä-te, fetid, la mine ! EU meret me spel §i me netelesc. N'am nici o mur- darie. De ce nu e§tii tu, curata ca mine?" . Bäiétul se duse la furnica. Furnica

n qisea§a: . Ia uitä.te, baietele, la mine! Et tOtäqiulicalucrez§inu-mi pier vre - flea cu nebunii. N'am gandul tot la joc. De Ce ! nu e§tI §i tu, silitor ca mine?" Fetita, apoi se mai dusei la porumbita.Porumbita IIçlise :

57 _

-7 ' , Ia ulta-te, fetica,la mine !EU sint Iolanda; stalllini§tita §i-miingrijesc de cuibu- §or. De ce nu e§ti, §i tu, cuminte§i blandä ca mine? Maul se mal duse §i el la clocarlie. Ciocarliaii ise a§a : Ia ulta-te, baietele, la mine! Etidinçli- de-dimineta ma inalt in sus §i cant laudand pe Durnneclet, cel A-tot-puternic. El ne da ,tot ce e bun! De ce nu te inchini §i tu a§a bucuros ca mine?

Luati séma, fetitei baletel! De la animale pu- tet1 sa invëtati multe lucruri bune §i folositOre : Si fiticuratl, silitorT, cu minte, bIanfi sa ye Inchinall luT Dangled.

5'2.Copilul neasttimperat.

, S'a suit in pom copilot,

Sus, sus ! . p'o craca s'a pus. lipared grozav de bine, )$i Viced : a Nomanu-t9nai sus ca mine !»-- $istriga: -=«Cine4 om, ca mine?... eine?»---,

.2 ;Fi r tided . Y (linnet craca se wed,, yatunci... buf ! apoi uf ! A ajuns din del la vale !... Crett cei n'a ceiVut pe mac.

- 5$1 63. Copiii bine crescuti.

Un calkor batran trecea intr'oiprintr'un sat. Pe drum, se jucati frumos o gramada de copiii, bãie §i tette. Cat zarira pe drumet, copiii se detera in laturi §iII salutara cu omenie. Batranul le multumi. TillII intreba care drum duce in spre Bucuresci. Toti copiii, care mai de care, voira sa-1 dea rës- punsul. Dar dintre ei se alese unul mai maricel ; din- . sulii scOse pana in capetul satului. De acolo, ii arata calea cea mai drepta. Apoi ii saluta cu respect §i se intOrse indarat. La despailire, batranul mai multumi ineodata bunuluf balet gilt lise: . Se vede ca in satul vostru este o §c61a buna §i un bun invëtator; cad voi, toti copiil de ad, sinteti crescuti cu omenie! Dumnecleti sa ye dea bine!"

64. Iepura§ul.

Zace'ncuth vu fepiraf micuf. Nu sat dome, on e mort? Mare grija de el port !

dragut. .

«Iepuraf! nu dormi! Stai veghiat! Cãuilatrd. Vat! teplang ! Bat! zbuglaesce-o colo'n ming,

. ai scapat !

I.. , 65. Porumbita §i albina. .7 Inteo cli o albina picase inteo garla. P'aci p'aci era sa se innece. 0 porurnbita de sus, de pe o craca, o zari. Ea rupse cu ciocul o frunzai ii dete drurnul in jos. Frunza catla tocmal langa albina. Acésta se sul pe frunza. Acolo 1.§1 svanta aripele. Apoi zbura in sus. A§a, ea scapa de mOrte. VP- ,' Intr'o altai, porumbita sta inteun copac din padure. Un van ator - , . _A o lua cu puFa la ochi, ca s'o ombre. _ Albina tocmal trecea pe acolo. Ea vequ pe vanator. Indata se repecli la el,§i... pic !...Ii impunse in deget. liana lul se clintidin loc... Poc!... Pu§ca se descarca maI in laturi. Porumbita scapa cu vletg Albina o ajutase. Binele cu bine se re'spleitesce. 66. Vanátorul §1 vulpea.

« Vulpe, tu nif-af furat gfisca ! - Dti-mX-o inapa ! _ Ga de nu, eiviicu pupa AFicu trd copot.

' Cdnd oin da cu pusca'n tine,Lele vulpe, fi cu minte -

Sa en cdda' n sus ! Nu mat tot fere t ! . . ' p-ciove sangele din vine.Gdsce, friptei pleicinte Pe coped te-ai dus ! - Nu's de mutra fit»

e AA,

-Ak

--' ,:___ _...... __ 67. Sarea.

Ia, sa-ml spul ce lucrurl gasescl in cuine?. .In culne se gasesce sare. In ce se tine sarea ? ...Cum este sarea de bucatarie?...Ce se face cu sarea ? La fatd, sarea este une-ori surdi, alteori alba straveqie ca sticla. Sarea se topesce curand in apa. Apa" sdiata se chléma saramurd. Sarea se pune intote mancarile, ca sa le dea gust i vitelor le place sa linga bul- garI de sare. Sarea este de mare folos pentru toti. Sarea se scOte din pamint. Sub pamint sint stand marl de sare. Se fac gropi adanci, care se chlé- ma ocne. De acolo, ocna0 scot bulgari marl de sare. ) - Sarea e pletrOsa;dar se farame lesne. Ea atar- nä gret la cantar. Un kilogram de sare costa 15 bant Sarea este un mineral.

61,

68. Mägarul prost.

Care e dobitocul pe care ilincarca cIobanii cu desagi?. :Ce pun ei in desagi?. Un cloban odata i§1 umpla desagil cu sare ;II incarca pe magar §i p:eca cu el la stana.Greti II era bletului magar ! In cale, eI ajunsera la o garla. Cand se cobo- rara in apa, magarul se poticni 0 cap. Atuncl sarea incepü sä se topesca. Clobanul scula in sila pe magar ;dar pana sa tréca apa dincolO, sarea se scurse maItOta. Magarului II vinia acum u§or. El se vesell §i se gandl ast-fel : SOL ma! A§a am sa fac eü, de cate-ory stapanul rn'o incarca din gren!" . Alta data, clobanul puse in spinarea inagarului o sar- e, fiptcli7% cina mare de lana. Apoi pornl 4/,,1011 cu dinsul la targ. 'Ionpuumum. Cand ajunsera la garla, tom_ ce se gandl magarul? ... 7 '5= ,.. //4 r Lasa! am sa m6po- ticnesc§i de asta data,in , apa! ..." --7.-<-, A§a §i faca!...Dar o patl,.. .val de dinsul!... Lana se umpla de apa §i se fact'§i mal grea. Cand fu sa .se scOle magarul, abia, abia se mai puta ridica .

62 Nu sciä el, pacatosul Ica una e sareai alta . e Yana! De atunci a rëmas vorba _ca magarul e prost.

69.Pesciprul.

«Pescisor vile, drag& pesce, De undita te feresce ! , Ca-ti infra carligu 'n gat fie0t pins manta decal... Apot vat'amar de tine I Sus pe malul ntheai iVu volt lu acel&net? Pup la fund, pand-ti-e bineh Pescisorul nu creded Bucatica'i mfrosia. - CCe! dOr n'o sa me appce!» s'apropla s'o 'mbuce... Insei vat!fit prins pe loc...

<,Pescisor far' de noroc! . Nu ti-am spus, la fund sa 'mop' ?... Acum scapii, eked poet

63 70. Timpul. -

. Peat noi vedem sOrelepecer, avem rjita. Cand sOrele nu mai este pe cer, avem nópte. Ditia e lumina ;nciptea e intuneric. and sOrele räsare, este dimineta. Cand sOrele apune, este sérd. Cand scirele sta sus de tot pe cer, este amiNi. Dar mid4h-ncipte, and este?... epte quip §i septe norql fac o sèptèmânà. Dumnedtg sfint-a Moat Sere dile de lucrat : Lunia, Martia, Miercuria, 7oia,Vineri, Stimbdta; s A §iplea, Dumineca, Se cuvine a o serba. Dumineca esteclitia Domnului. Atunci nu se cade sa lucrarn. Dumineca trebuie sa inergem la biserica. Pentru ce?. TOte cele-l'alteclilesint qile de lucru. Pa tru septemani fac o tuna,.Dotia-spre-clece luni fac un an. Lunile se numesc: Ianuarie, Fevruarie .i. Martie ;Aprilie, Malt §iIunie ;Julie, August §i Septemvrie ;Octomvrie, Noiernvrie- §i Decemvrie. Trei luni sint luni de iérnä ;trei,sint luni de- primavark trel, sint luni de varai treisint luni de tómna.. Ast.fel se implinesce un an intreg, cu .patru timpuri.

. 64 71. GhicitOre.

Am un copac cupatrucrAci. Pe fie-care cracd sint tra ramure. Pe fie-care ramurd sintpatrucuiburi. §i 'n fie-care cuib sintOpteouë. Ghici ghicitórea mea, Ce e ?

72. Safta cea färä randuélä.

Linuta §i Saftica erati dona surori, care nu ase- mallet de loc una cu alta, la purtare. Linuta II avea tot d'auna §i haine, §icartl, §i jucaril in buna randuela §i la locul lor. Nu _a§a insa era Saftica. Acésta nu scia, mai nicl odata, de unde sa-'§l lee, ba palaria, ba §ortul. Ea nu scia unde §1-a aruncat .cartile sat- co§u}etul cu lucru de mana. Hainele, §i cartile, §i tOte lucrurile el erat impra§tiate peste tot locul. De glaba if spunea r;u bini§orul, de giaba o mustra mama-sa, acasa; de giaba o certh §i o pedepsia Minna invëtätOre, la §c6la. Safta tot Mra randu61A era.... De Rusalii, mama promisese fetitelor cale va duce la o matu§a a lor. Matu§a lorlocuia,Intr'un ora§, pana unde trebuiau sa merga cu trenul. Mama spuse fetitelor din buna vreme sail alba la inde- mana tOte lucrurile ce le trebuiail pe cale. In presOra plecarelinainte de culcare, mama

65 5

-4). intreba pe Safta, dacA are totul gata. Si spuse fete- lor cA a dota cuaveati sa plece cu trenuldin-cli-de diminqA, §i ca trenul nu a§teptA pe nimeni. Cine in- tarzieza, scapa trenul. Safta spuse CA ea i§I are t6te lucrurile, gata oni cand de plecare. A dam qi, cand sa plece, cine nu'§I gasia §or- tulcel nou? Safta, cautA in drepta, cauta in stanga; daror- Hinicairea . - Mamai Linuta plecaralar Safta remase acasa, plangend §i cautandu-§1 prtul. Saftaera o feta färä randuéla. SA nu fil ca ea! _

-410.

73. Porcul.

Pe MO fantana din curtea vecinului se face mai tot-d'auna o balta. Balta e plina cunoroitl. Scil care dobitOce balAcesc mereti in mocirlA? Acolo se tavalesce porcul, orl scr6fa cu purceil. Lor le place mult sA se ros- '0,.7, togolesca in :Una. Porcil sint tot-deuna _murdarii scarbo§1. Daca slanina §i carnea lor n'arfi bUnA de mancat, apol, Dell! nimeni n'ar maitined porci in batatura. Porcil mAnanca mere' §i de tOte ;el sintla- comi igämani. Porcil scormonA pretutindeni dat curatulin ori-ce;el sint dar stricacio§l, obraz- nicii grosolani. Porcil cel batrani sint la trup ca

66 nisce butucl, adica otovai pociL Numal purcelu§ii sint rna frumusei;el tipa subtirel: Guit 1 ...guit! guit! guit!" .

74. Vara.

Saltam .de bucurie, Cart vara a sosit, 4FI florae 'n campie Frumos aitinflorit. Tra-la-la-la-la-la! Tra-la-la-la-la-laI.

75. Cantecul rata

, Nisce copil vesell se jucail odatä pe malul unel Ode. El zArird cafe-va cardurI de rate. Ratele se plimbati pe apa, in sus siin jos,ca la ele acasa. Cautat pescisorI si verdéta. Copiiis'atbucurat siunul din el a clis : Ce bine petrec ratele pe apa; Hal, 0, le cantam §i noi canticul: . . ,

.Frunzd verde, flon de lei !Frunzd verde ,s'o Idea- Rata pasce la costret Rata icr, rata colea. AF'apoi trece prin ghizdei, Rata pasce papura Cu vre-o flece bobocet yapw trece Dundrea. 41reitotuldupdeH Cu bobocit dupd ea !

76. Creta.

Pe tabla cea mare scriern cu creta. Cretil ii mal ice§i tibi§ir. La fa ta, creta este a?bd, ca laptele. Dad, o lel in mana, simV cä creta e vdrtdsd.i pe degete ii romane o pulbere tina §i alba. Daca o scapi jos, pe podela sail pe 'Mara, creta se zdrobesce. Daca ocalci orl 0ovesel cu ceva, se farama

cu mult mai lesne decat sarea. . Creta se cumpëra din bacanie §i mai. ales dela librO rie. Un kilogram de creta pOte sa coste papa la 40 de bani. Intocmal ca sarea, §i creta se scOte din parnint. In unele toll se afla demi saü munti, cari sint for- maV din stand marl de creta.

68 Cand creta se scOte din pamint, nu poti sa scni cu dinsa. Ea este amestecata cu petricele; de aceea sgaraie tabla. Ca sa se curate, creta se farama ca faina. Apoi se pune in .vase marl cu apa. In vasele acele creta cu apa se face ca laptele ;iar petricelele se lasa la fund. Atunci apa arnestecata cu creta se scurge in alte vase. Acolo se lasa sa stee, pang ce creta se aVc1ä pe fundul vaselor. Atunci se scurge apa de pe dinsa.i creta rernasa se usuca la sOre. Pupa ce s'a uscat creta, se tale in bucatele, cu care putern sa criem. Creta se mai intrebuinteza §i la curatitul taca- murilor §i a altor lucruri. Se mai intrebuinteza§i in farmacie. Creta este un soiti de Agramole. Precum se scOte sarea §i creta din pamint, tot aja se scOte din pamint §i varul,i piétra,ifierul, §iaraina,i aurul, §i «rgintul. TOte acestea se nurnesc minerale. Sareaicreta sunt minerale.

77. §colarii.

Cand tcola.7t,'nvata bine, Vine timpul de premsare. De toff sintSubift, Eg primese camera! oFi ledice on fi eine : Toti le striga'n guru mare, (J)1)1.1,sa traits !» «Sint* copis buns I.

69 Apoi d ajung sa j16 Tot vreanio barbats. Eiin'-ca din copilarie An'fost invetat. Darcolarul carc-s lenq II ve(IS cat -colo!... - Nimeni nu-1 privesce gales Tots dais cu hulaeo !

78. Pe cen

Oand rididirn ochil in sus, yedem cerul. Cerul este ca o bona mare. Elpretutindeni acopere Wt- mintul. Marginile cerului se chiéruk zare. Cand e senin, (pita se vede pe cer sórele ;iar n6ptea se vëd luna i stalele. Une.ori vedein nori pe cer. ate-pdata din nori Word; altepri bate pietrá. PiOtra din cer se cliió- ma §i grindina. Tot atunci, pe cer fulgerd §i tuna. Cand fulgerulcade pe parnint,noiclicerncaa trdsnit, Iérna, inoc de pl6e, cad din cer fulgi dezi- . padä. Atunci noi clicem ort ninge. Primavara, vara §i tOmna pe I6rba, se v6d di- minéta pinta! de rata. Cand e frig nOptea, rata inghietA. Atunci roua se face bruma. Alte-orFse rididt aburi din parnint. Cand abu- ril se ingrO§A de röcOltt,else fac céta, pacla§i .negura.

70 Cand céta, pada §i negura se nalta sus de tot, ele se fac nori. Din nori cade pe pAmint, adesea, p101e§i zapada, une-orii pietra sat grinding,.

79._ Copiii §i ariciul.

Copiii,cand daa une-orl. peste un aniciü, incep sa clantanésca cu vatraiul§icucle§tele,parc'ar toca. Atunci ariciul speriat se salta, in sus §i jOca; lar copiii rad §iicanta a§a : Arian! (trial!Dupd clesce! Pog oricift ! )yi'n sus sca Ho de jOciiDupd vdtrain ! cion iMaiHop !n dant sinancesceOlauf! clog! dant!

r -

80. Ariciul §i piticii.

Douti-Ved RIO v Mid Se &aura cii-un (trial; S'añ tauti s'au luptat Lames 'WHO s'a nzirat! #

eaarioul de-faricift, SiPiticii sint voinia ! ,y aftstrigat Piticil totl : «So, arice, dacii pop ! »

_Hop ! Aridul face-un pas ! -Fug . ..cad in nas §Vno facem mare haz.

81. Cantecul ursului.

Ursul este o flora salbatica. El traesce numal in padure. Dar, prin sate umbla une-ori tiganl cu cate un urs, prins de vit. II pun un lant de fler la botcti sa nu musce §i 11 invata sa j6ce. Atunci Ii cantl intr'astfel din gura,i zornalesc din tambura:

Ursule nelesdlat, Din pddurimi-te-amluat! Diha! Diha!DihaMdi !

Vino, puiule, la joc ! Cu cdlcdiul bate 'n loc! Diha! Diha! Diha! Alai!

Ado lab voinicesce, 5Si mi-ti ;bed kdzdcesce! Diha! Diha! Diha! Mdi! Fd o tumba d'ale grele, Ca sd nu mdndnci nuiele! Diha! Dzha! Diha! Mdi Hai d'a dura puifor, 551 sd mi-te seal ufor! Diha! Diha! Diha! Mdil 7ocd bine, mdi Martine, Sd-ti dazi pane cu mdsline. Diha! Diha! Diha! Mdi!

82. Cumne slujesc dobitOcele.

Ia sa-ml spuneti, dobitOce! Vol ce treburi scitl a-ml face?" Eu scid casasd-liidzesc Ed de Orielii-aferesc! cEii trag- /Olin la Irdsurd !

cEzi te-ajul la arcilurd.1) ,E12 dad lope 47' unt Eu duc saci cu trait

Ell-f1dag ,suncaislaninals

(Eglidate'branza ; ba47.land ID (Eafac fiulyorifione r Eii zbor jos, cand e sã Noah tEgIIdag miereai drat, EuIcant fliziacisérat, (Cane, cal, pisicd, bog ; Parc, magar, clovca peoa; 01, &bine, randunele mi-repdsCri Vedi, cd 141 noi nesifim Aiere2 sã le multurnim! Fif §i tu milos cu noi, DobilOce d'ori-ce soigh

83. Zamfirita §i Ionel.

Zamfirita era o fetita ca de 8 anl. Ea avea numal un frAtior, pe Ionel, cel de 4 ani§ort Nici odata nu era Zamfirita mai veselä cleat (And se juca cu Ionel. Nici cand ea nu simtia mal mare bucurie, dent and putea sa fie langa Ionel. Indata ce i§i ispravia lucrul, Zamfirita alerga la Io-

nel. §i, ori ca-I arata ceva lucru frumos, orl ca-I fAcea, fel de fel de jucaril. Une-ori Ii ducea in gradina §i acolo culegea flon pe sema lui Ionel§i-I facea buchetele frumOse. SA fi vOqut atunci pe Ionel ce vesel era! Cum saruta el pe Zamfirita, §i cum ii multumia! Cand se intirnpla caIonel sa cap §i sA se lo- vescA, Zarnfirita ii ajuta §i ii mangaia. Cand era bolnav frAtiorul, suriOra veghia ore intregi la patul lui. Zamfiritai lonel se 'labia(' mult intre sine. A§a trebue sa se Iubéscä unul pe altul toI fra- tiI Fratii §i surorile cari se lubesc, nu se cértA, nu se batjocurese, nu se bat,nici acasa,nici pe drum, nicI lac(fila. El tralesc in pace §i in bung, in-. elegere. Asernenea copil fac multa bucurie parinti- lor §i invqAtorului lor. El plac §i lui Durnnelpt. Iar fratiI earl se -cértA, se batjocuresci se bat, sint urati §i Ornenilor §i lui Durnnepti. peach-ea Inca spune : Unde infra cirta-'n easel

, De-acolo norocul MM.

84. RugAciunea de sera.

S'a sfar§it (pita de acli ! Fost-ail zori, s'a fostarniddi. Acum sdra a venit. Vreme e de odihnit..

75 , y DOmne ! Tu m'ai desceptat. Peste di m'ai ajutat. Vin' sadi nOpte, ca o mama. §i m'adOrme fara tema!

(

85. Covrigii lui Mo§ Pascu.

A fost odata un sirnigiü batran. II cblema Mo§ Pascu. El sta tot-d'auna la p6rta unei §cOle.Acolo, vindea el covrigi cu co§ul. Copiii de la§cOla. curn- Wail de la dinsulcovrigi, cand le &Meat parintii cate un ban. Iar mop Pascu dicea copiilor, care cumparati de un ban doi covrigi: Baletele ! sa dal unul dintr'a§tidoicovrigiunui §colar mai sarac!" II Se intimpla insä une-ori, sa remaie fara covrig cate un biet copila§ sarman §i farA parinti. Atuncl mo§ Pascu se indura de dinsul §i-1 chierna! Na §i tie, baietele, un covrig! Mi-ro plati Dumnecleil!" Mo§ Pascu nu era bogat ;dar eraoni bun*i milostiv. El inväta, bine pe toti copiii :

' Sã fie bunii milostio eai dinsul.

76 -

' 86. Mar§u1 copiilor.

Hai cu toii, dragi copii Tra-la-la, tra-la-la ! Inainte sprecampii. Tra-la-la !tra-la-la ! Dimindta panä'n. zori Sd culegem mandre flori Tra-la-la-la-la-la-la ! Tra-la-la-la-la-la-la !

i.87. -fatal Nostru.t In numele TatAlui si al Fiiului §i al Sfintului Duh. Amin ! TatAl nostru, carele esti in ceruri! Sfintescd-se numele Teti ! Vie impáratia Ta ! Fie voia Ta, precum in cer asa si pre pdmint ! Fân ea nOsträ cea de tOte dilele &á- ne-o noil6 astd-di. §i ne iértà note greselele mistre, precum iertdm si noi gresitilor nostri.

77 §i nu ne duce pre noi in ispità ; Ci ne mantuesce de celfeu! Amin !

88. Durnnecleil A-tot-puternic. Spune-mi mie, cine este, Nu o gluma s'o poveste! Cel ce florile 'nfloresce; Sicampia o 'nrodesce; Cel ce codril 'nverclesce; Si pe pAseri le hränesce? Cine-ajuta pe samara? Cine-i Tata la orfani ?... E chiar Dumnecleti prea-sfintul, Cel ce a facut pamintul ; Sore 'n cer, luna si stele, Le-a facutcri-asa putere, Inikveci fie prea-ma'rit Cel ce tOte le a zidit, Impèrat in veci statornic, DuinneVeti A-tot-puternic!*

78 TABLA DE MATERII

Pag. Pag. 1. Cocoselul .. 3 28. Botezul Domnuluf 2. Rugaciunea diminetef4 Hristos . . .25

3. Cane% Mlan . . . 4 29. Tref buni prieteni .26

4. GhicitOre(Canele) . . 5 30. Primavara . . . .27 6. Iosif si Maria . . . 6 31. Intrarea Domnului . 6. Caläretul 6 Hi istos in Ierusalim 28 7. Cane le 7 32. Flori i le . . . 29

8. Catelusul , 8 33. Plugarul . . . .30 9. Nascerea Domnuluf 31. Cantecul plugarului31 Hristos 9 35. Rindunelelei vrabia 32 10. Co lind 10 36. Cucul .33 11. Tudoreli Linuta 11 37. Patimile Domnului

12. cOla 12 Hristos . . .33 13. Baietul murdar . . 13 38. Copilul §i cartea . . 35

14. Cartea de citire . . 11 39. §colarul lene§ . . .36 15. GhicitOre (Scrisdre) .15 40. Vaca - . . . .37 16. Mariórai pisica 15 41. Fetita §i flOrea . .38 17. Pastoril la Tesle . .17 42. Mama bolnava . . 38 18. Ghicitdre (Usa) . .18 43. Micsunelele . . .40

19. Pisica . ... .18 , 44. Pasörea . . . .41

20. GhicitOre (Fer6stra) .19 45. Casa parint6sca . . 41 21. Canele ipisica . .20 46. Puiul neascultator .42 22. Ala-Bala-Portocala .20 47. Pe campia verde .43

23. Clopotul . .. .22 48. Invierea Domnuluf 21. Rugaciunea inainte Hristos 44 de lectie . 22 49. Calul..... 45 25. Iisus in biserica. .23 50. Cantecul melcului .46 , ..26. Cocosul . ...24 51. Sa nu furl! . ..47 27. GhicitOre (Cocosul) .25 52. GhicitOre (Ciresa) . .48

-19 .Pag. Fag. 63. Ol'a 49 72. Safta cea Para ran- 54. Vacai calul . . . 50 duéla ... . . 65 55. Mosul §i cocopl . . 50 73. Porcul . . . . ,. 66 56, Mërul . . . . . 54 74. Vara ...... 67 67. Rugaciunea dupa lec- 75. Cantecul rat&. .. 67 ie ...... 54 76. Creta . . 68 68. Mielul 55 77. ScolariT . . .. 68

59. Fluturelul . . . 55 78. Pe cer : . . 70 60. NältareaDomnului 79. Copi i ridul . . 71

Hristos 56 80. Ariciul si Pitic11 . . 71 61. Copiiii animalele57 81. Cantecul ursuluf . 72 62. Copilul neastamp rat 58 _82. Cum ne slujesce do-

63. Copiii bine crescutl59 bitOcele . . . 73 -64. Iepurasul . . . . 59 83. Zamtiritl si Ionel. 74 65. Porumbita si albina 60 84. Rugaciunea deéra 75 66. Vanatorul i vulpea 60 85. Covrigii lui MoPascu76 67. Sarea . . . . . 61 86 Marsul copiilor . . 77

64.Magraul prost .. .h2 87. Tata! Nostru .. . 77 -69. Pescisorul ... . 63 88. Du rn neVil -A-tot-pu-

70. Timpul . . . . . 63 ternic . .. . . 78 - 71. Ghicitdre (Anul),. . 65