DOCSLIB.ORG

Periferiile Oraşului Timişoarei În Anul 1933

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Periferiile Oraşului Timişoarei În Anul 1933 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm PERIFERIILE ORAŞULUI TIMIŞOAREI ÎN ANUL 1933 Vasile Rămneanţu* Cuvinte cheie: periferii Timişoara, 1933, situaţie urbanistică, socială. Keywords: Peripheries, urban, social situation. e peripheries of Timișoara in 1933 (Abstract) e census accomplished at the end of the year 1933 for Timișoara’s outskirts proves the concern of the city authorities for the situation of the local inhabitants of these areas with the intent to enact an urban renewal scheme. e results of the census showed that the outskirts of the city underwent a broader development starting with the year 1924, a process that continued at the beginning of the fourth decade of the 20th century, especially at the peripheries from the 2nd and the 3rd districts of the city. As for the home owners in the north periphery, the workers prevailed, in the 3rd district the craftsmen, the clerk’s district being at the periphery of Timișoara’s 2nd district. e city was mostly constructed of brick houses, a fact that proves the welfare of the owners, however there were also mud houses. e houses consisted primarily of one apartment and usually had a kitchen (13% were without), a room and a water closet. A significant number of the apartments lacked water closets (a number of 258, or 16%) and storerooms (a number of 680). Only a few apartments had bathrooms. Hygiene problems were mostly at the east periphery of the city. All these data underline the apartments from the outskirts lacked comfort (65% were one room apartments) and more or less had only a minimum of civilized conditions (5% were without bathroom, etc.). Most apartments were in good shape (76%), the worst situation being in the north and the east parts of the city and the best conditions in the south part of the city. From the outskirts apartments 3% were uninhabited, mostly in the north part of the city, this being a normal situation according to the real estate market from those years. e real estate market of the outskirts’ apartments was mirrored by the number of the hired apartments which rose at 24%. e results of the census underline another important aspect, namely the fact that during the economic crisis, a great enough number of houses were built on the periphery, suggesting that not all the inhabitants of the city were struck by the effects of the global economic crisis. Most of the houses were inhabited by one single family (94%), as for the number of the persons, in quite equal percents (25%) were inhabited by two, respectively three and four persons, the most populated having twelve inhabitants. e north periphery of the city was the most densely populated. As for the area of the rooms, the most unacceptable ratios were located at the east periphery of the city. ese census data show that 33% of the married men were between 30 and 40 years old, being craftsmen, workers and clerks, the percentage being the same for the married women, who were mostly housewives (88%). e children living in the outskirts of Timişoara were mostly males. Another aim of the census was the analysis of the situation of those who moved at the outskirts. A representative sample shows that in 65% of the cases the intention was to get a home for the family, which proves a satisfactory economic situation of those who moved. Most of the people who moved to the outskirts of the city lived in apartments composed of a room and a kitchen. At the same time, most of the reviewed families improved their financial situation after moving. At a time when the world hasn’t passed the economic crisis, the number of the unemployed at the peripheries of Timişoara was significantly reduced (n=148). Most of them were homeowners and came from the north periphery of the city. e year 1933 was selected as the year in which most became unemployed. e occupational categories affected by the economic crisis were the craftsmen and the workers but some of them succeeded to find jobs. Surprising is the fact that a great deal of the homeowners that became unemployed depended on their wives’ earnings. Most of the outskirts’ inhabitants worked eight hours per day, but some also reported 10 hours – 10%, and twelve hours – 6%. e health status of the population was satisfactory at the peripheries of Timişoara, the exception being the south periphery of the city. For mortality, the results of the census were approximate with tuberculosis causing most of the lethal cases. * Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Bd. Vasile Pârvan, nr. 4, e-mail: vasileramneantu@ yahoo.com. 481 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013 It is also important to note that the peripheries of the city lacked sidewalks in front of most of the houses, and the existing ones were in a poor condition. Cleanliness of the outskirts was a serious problem, only in 1,2% of the cases interceding the Municipal Sanitation Service. e worst situation was in the north part of the city. e private property of those who lived at the peripheries consisted of gardens, yards and arable lands. Agricultural products from the gardens completed the necessities of the owners, just a small part being turned to profit on the markets of the city (3% of the cases). e presence of land cultivation and breeding makes us assess that the situation of the inhabitants was somewhere between town and village. e census also recorded the desires of the inhabitants from the peripheries. ey wanted the establishment of a drainage system, better quality drinking water close at hand, cobblestone roads and sidewalks, lighting, the intercession of Municipal Sanitation Service, etc. As for the food supply of strict necessity, few families were deprived of the possibility of getting milk, sugar, bread, however the quantity of meat being quite small. e inhabitants of the peripheries spent little on electricity and travelled little by tram, and. ose who inhabited the outskirts reported that they felt the distances they traveled to reach the church, the doctor, the place of work, the tram station or the public bath, were, in general, normal. onform unor studii mai recente, la sfârșitul a Iosefinului a înregistrat schimbări minore, în anului 1734 cartierele Mehala și Maierele schimb perimetrul construit s-a extins spre Cetate. încăC nu existau, pentru apariţia acestora edifica- Cartierul Elisabetin, care poartă această denu- toare fiind planurile care înfăţișau situaţia din anii mire începînd din 26 mai 1896, a cunoscut o 1744 – 1750. Potrivit acestora, au fost indicate și dezvoltare rapidă, extensivă, în doar trei decenii denumite ca atare, pentru prima oară în istorie, dublându-și teritoriul integrat în spaţiul construit noile cartiere aprobate în 1744: Fabric, Suburbia și devenind zona rezidenţială preferată de o parte a Germană, denumită și Noile Maiere Germane populaţiei timișorene de condiţie materială medie. (Iosefinul de astăzi), Suburbia Rasciană, numită de Cartierul Mehala și-a păstrat în mare parte rascieni Mihala1. caracterul rural, deși majoritatea locuitorilor săi În același timp pe planul din anul 1746, pe care nu aveau ocupaţii agricole. Mehala s-a dezvol- sunt clar indicate Suburbia Germană și Suburbia tat intens după anul 1890, fapt demonstrat prin Rasciană (Mehala actuală), în zona viitorului construirea unui mare număr de case cu grădini și cartier Maierele Vechi (Elisabetin), apar doar câteva curţi, deși majoritatea erau modeste având numai construcţii răzleţe, cartierul de locuit apărând abia parter și nedispunând de anexele specifice civiliza- începând cu anul 17502. ţiei urbane. Cartierul s-a extins mai ales spre vest și În ceea ce privește evoluţia acestor noi carti- nord, partea din est rămânând spaţiu de instrucţie ere, la Dieta de la Poszon din anul 1796 delegaţia pentru unităţile militare, iar cea din sud fiind aco- orașului Timișoara a ridicat, fără succes, problema perită de întinsa mlaștină Balta Verde. După anul încadrării zonei Mehala în spaţiul urbal al orașului, 1900, prin extinderea suprafeţei construite, au luat cerere formulată și la Dieta anterioară din 1790 naștere coloniile muncitorești Blașcovici și Ronaţ, (când a fost condiţionată de achitarea sumei de devenite mai târziu cartiere distincte ale orașului5. 100.482 florini, pe care orașul nu o deţinea)3. Abia Cartierul Fabric a cunoscut o nouă perioadă de la 1 ianuarie 1910 Mehala-Principele Mihai, care dezvoltare după primul război mondial, în urma forma o comună administrativă separată, s-a alipit finalizării lucrărilor de hidroamelioraţii. Se înregis- la municipiul Timișoara4. trează o extindere a sa spre zonele periferice prin Cartierul Fabric nu a mai cunoscut după 1890 construirea unui mare număr de case particulare ritmul alert de construcţii din perioada anteri- care dispuneau de grădini și curţi. Totodată în oară, în timp ce cartierul Iosefin a înregistrat cea partea centrală a acestuia au fost înălţate construc- mai semnificativă dezvoltare în urma intrării în ţii pe terenurile virane. exploatare a unor unităţi de transport și economice Cartierul Iosefin s-a extins masiv spre sud-vest, precum Gara, Atelierele C.F.R., Portul, Moara până la Freidorf, pe care l-a încorporat deplin în vatra Mare, Fabrica de Pălării etc. Dacă zona veche urbană. În restul zonei, pe terenurile virane, s-au ridicat o serie de clădiri masive, având ca destinaţie 1 Mihai Opriş, Timişoara. Monografie Urbanistică, Timişoara (2007), 54. locuinţe pentru populaţie, iar la parter magazine. 2 Ibidem, 56. Elisabetinul și-a dezvoltat profilul de cartier 3 Ioan Munteanu, Rodica Munteanu, Timişoara. Monografie, rezidenţial extinzându-se și periferic spre sud-est Timişoara (2002), 73. și sud-vest, până la Cimitirul din Calea Șagului, 4 Nicolae Ilieșiu, Timișoara. Monografie istorică, vol.
Load more

Recommended publications
  • Denumiri Strazi
    Proiect: Activitate 1: Schimbarea denumirii străzilor din Timișoara După revoluția din 1989 noile autorități locale au procedat la recensământul străzilor din Municipiul Timișoara ocazie cu care s-au constatat anumite greșeli privind denumirea corectă a străzii dar s-a dezbătut si oportunitatea schimbării numelui unui număr însemnat de Străzi, Bulevarde si Piețe. Astfel au fost schimbate un numar de 1930 de denumiri dupa cum urmeaza: Redenumirea străzilor a avut la bază în primul rând comemorarea martirilor revoluției din decembrie 1989,un număr de străzi purtând numele martirilor revoluției printre care: . Aleea Martir Andrei Istvan0 - Denumire Veche: Rachetei - Cartier: Soarelui . Timișoara, Aleea Martir Andrei Istvan (Vezi pe harta) Aleea Martir Eugen Nagy0- Denumire Veche: Farului - Cartier: Soarelui . Timișoara, Aleea Martir Eugen Nagy (Vezi pe harta) Aleea Martir Gheorghe Cruceru0 - Denumire Veche: Matasii - Cartier: Sagului . Timișoara, Aleea Martir Gheorghe Cruceru (Vezi pe harta) Aleea Martir Gheorghe Iosub0 . Aleea Martir Gheorghe Iosub din Timisoara - Denumire Veche: Afirmarii - Cartier: Aradului Est . Timișoara, Aleea Martir Gheorghe Iosub (Vezi pe harta) Aleea Martir Ioan V. Avram0 . Aleea Martir Ioan V. Avram din Timisoara - Denumire Veche: Merisor - Cartier: Circumvalatiunii . Timișoara, Aleea Martir Ioan V. Avram (Vezi pe harta) Strada Martir Constantin Garjoaba Denumire Veche: Ursului, Cartier: Girocului Timișoara, Strada Martir Constantin Garjoaba Intrarea Martir Slobodanca Ewinger Denumire Veche: Lupului, Cartier: Girocului
    [Show full text]
  • Traditional Activity and Engine of Urban Development for the City of Timişoara
    Review of Historical Geography and Toponomastics, vol. V no. 9-10, 2010, pp. 53-62 INDUSTRY – TRADITIONAL ACTIVITY AND ENGINE OF URBAN DEVELOPMENT FOR THE CITY OF TIMIŞOARA Claudia MUŢULESCU West University of Timişoara, Department of Geography, Blv. V. Pârvan, No.4, 300223, Romania, e-mail: [email protected] Abstract: Industry – traditional activity and engine of urban development for the city of Timişoara. The industrial function of every human settlement is very important as it generates capital increase and development of the settlement. Situated at 571 km from the capital of the country Bucuresti, Timisoara is the largest city in the western part of Romania. It has a value of unemployment under 3%, with direct foreign investments of 7,5% of the national value, placing Timisoara on the second place on national level after the capital city, the GDP per capita in Timisoara was in 2010 approx. 9.000 Euro. In the town are present foreign investors from 78 countries. The most important fields of activity for foreign companies are It&C, automotive, plastics, textile etc. The present industrial activity of the city is a consequence of a long industrial tradition in the city and is favoured by the geographic position, the cheap but highly qualified labour force, a traditional entrepreneurial spirit of the population, the traditional multicultural and multiethnic characteristic of the population which determines good human relations between ethnical minorities but also citizens of other nationalities, and, of course the intense activities of the local authorities for the support and attraction of foreign investments. Rezumat: Industria – activitate tradiţională şi motor de dezvoltare urbană pentru oraşul Timişoara.
    [Show full text]
  • Timisoara Ultracentral 0 918 Str
    R MPRICE Studiu de piață privind valorile minime ale imobilelor din județul Timiș - 2019 Timișoara - 300002 Str. Lucian Blaga, nr. 2, ap. 6 Tel. + 40 769 68 89 98 + 40 726 19 97 99 Fax: + 40 356 42 27 20 e-mail: [email protected] www.romprice.ro Studiu de piață privind valorile minime ale imobilelor din județul Timiș Acest studiu are ca scop estimarea valorilor de piață minime pentru fiecare tip de proprietate imobiliară, așa cum au fost enumerate mai jos și care să servească Camerei Notarilor Publici Timișoara în vederea calculării venitului impozabil rezultat din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, a tarifului ANCPI și a onorariul notarilor publici. În elaborarea acestuia au fost avute în vedere normele legale prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și normele de aplicare a Codului Fiscal, Cap. IX, art. 33, al. 4, lit. B: “ Studiul de piață reprezintă colectarea informațiilor de pe piața imobiliară în ceea privește oferta/cererea și valorile de piață corespunzătoare proprietăților imobiliare care fac obiectul transferului dreptului de proprietate potrivit prevederilor art. 111 din Codul fiscal. Acesta trebuie să conțină informații privind valorile minime consemnate pe piața imobiliară în anul precedent în funcție de tipul proprietății imobiliare, de categoria localității unde se află situată aceasta, respectiv zone în cadrul localității/rangul localității. Studiile de piață sunt comunicate de către Camerele Notarilor Publici, după fiecare actualizare, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru a fi utilizate începând cu data de întâi a lunii următoare primirii acestora”. Conform art.
    [Show full text]
  • Anexa La HCL…………………. Cele 18 Zone Din Timişoara În Care Se
    ROMÂNIA APROBAT JUDEŢUL TIMIŞ PRIMAR PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA DIRECŢIA COMUNICARE BIROUL RELAŢII PUBLICE GHEORGHE CIUHANDU Bd. C.D. Loga nr. 1, Timişoara, tel/fax: 0256 - 204.886, e-mail: [email protected] internet: www.primariatm.ro Anexa la HCL…………………. Cele 18 zone din Timişoara în care se constituie Consilii consultative de cartier I. Consiliul consultativ de cartier Cetate - centru civic (zona Cetate – P-ţa Unirii, P-ţa Libertăţii, P-ţa Victoriei, bd. C.D. Loga) II. Consiliul consultativ de cartier Campus Universitar-Medicinei (zona Medicinei - Campus Universitar) III. Consiliul consultativ de cartier Tipografilor (zona Tipografilor - Oituz – Piaţa 700) IV. Consiliul consultativ de cartier Calea Sever Bocu (Sever Bocu - Viilor - Antene - I.I. de la Brad – UMT) V. Consiliul consultativ de cartier Ghiroda Nouă (zona Kogălniceanu - Telegrafului - Dorobanţilor - Modern - Crişan – Ghiroda) VI. Consiliul consultativ de cartier Plopi-Kuncz (zona Timocului - Tigrului - Lunei - Câmpului - Plopi - Kuncz - Platforma Ind. Buziaşului) VII. Consiliul consultativ de cartier Ciarda Roşie (zona Urseni - Venus - Ciarda Roşie) VIII. Consiliul consultativ de cartier Zona Soarelui (zona Stadion - Spital ½ - Soarelui) IX. Consiliul consultativ de cartier Calea Martirilor (zona Piaţa Crucii - Calea Martirilor – Spital ½ - Lidia) X. Consiliul consultativ de cartier Calea Şagului (zona Elisabetin – Odobescu – Rusu Şirianu – Miloia ¾ - C. Şagului ¾) XI. Consiliul consultativ de cartier Iosefin-Dâmboviţa (zona Iosefin - Dâmboviţa - Staţia de Epurare - Solventul - Gara de Nord) XII. Consiliul consultativ de cartier Freidorf (zona Parc Industrial - Polonă - Slavici - Freidorf – Andreescu) XIII. Consiliul consultativ de cartier Steaua-Fratelia (zona Steaua - Fratelia - C. Şagului ¼ - Miloia ¼) XIV. Consiliul consultativ de cartier Blaşcovici (zona Blaşcovici) XV. Consiliul consultativ de cartier Ronaţ (zona Ronaţ) XVI.
    [Show full text]
  • Nomenclator Stradal Timisoara PROPUNERE
    NOMENCATORUL STRADAL AL MUNICIPIULUI TIMISOARA ANEXA NR. 4 LA HCL NR. ............. Nr. Denumire actuală Denumire veche Tip Act/an Cartier Careu Denumire an 1956 Denumire an 1946 Denumire an 1936 Denumire Sarme 1940 crt. arteră ghid 1 1 DECEMBRIE 1 DECEMBRIE STR. PA CRUCII,STAD,PL.IND.BUZ D6,D7, Muhle Wilhelm Muhle Wilhelm Muhle Wilhelm 1 Decembrie E6,F6 2 16 DECEMBRIE 1989 MARTIE ASE BV. DECIZIA260/199 IOSEFIN, ELISABET,ODOBESCU B6,B7,C5, ase Martie ase Martie ase Martie 0 C 3 20 DECEMBRIE 1989 SĂVINETI STR. HCJ 23/1993 CETATE D4, D5 Wilson Wilson 4 3 AUGUST 1919 APRILIE 12 1961 BV. DEC.505/1990 FABRIC E4, F3, F4 August 3 1919 August 3 1919 August 3 1919 5 9 MAI 9 MAI STR. CETATE D4 Eminescu Mihai 10 Mai 10 Mai 9 Mai 6 ABRUD ABRUD STR. FABRIC E3, F3 Abrud Abrud 7 ACA DE BARBU PORTIEI INTR. HCJ 23/1993 LIPOVEI VIILOR E II 8 ACAD. ALEXANDRU BORZA TRANDAFIRILOR STR. HCJ 23/1993 LOGA E4,E5,D5 Gheorghiu tefan Carp Petru Carp Petru 9 ACAD. AUREL BĂRGLĂZAN între Taborului i Semicerc STR. HCL 169/2004 BOGDĂNETILOR 10 ACAD. CORNELIU MICLOI MIRCETI PIAĂ HCJ 23/1993 FABRIC E3, F3 Miron Românul Miron Românul Miron Românul Miron 11 ACAD. DIMITRIE GUSTI BRĂILA (din Bd.Take Ionescu) STR. HCJ 23/1993 MEDICINEI E 3 Fonagy Fonagy Fonagy 12 ACAD. PETRE P. NEGULESCU BĂNCII STR. HCJ 23/1993 VIILOR E1, F1 13 ACAD. REMUS RĂDULE BOEMIA STR. HCJ 23/1993 ARADULUI EST D 1 Boemia 14 ACAD. SEXTIL PUCARIU fosta Popa Laureniu nr.9 i 11 STR.
    [Show full text]
  • Timisoara: Fragility Curves for Out-Of-Plane Local Mechanisms of Collapse
    UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI PADOVA Dipartimento di Ingegneria Civile Edile e Ambientale Laurea Magistrale a Ciclo Unico in Ingegneria Edile – Architettura SEISMIC VULNERABILITY ASSESSMENT OF CLUSTERED BUILDINGS IN THE HISTORICAL CENTER OF TIMISOARA: FRAGILITY CURVES FOR OUT-OF-PLANE LOCAL MECHANISMS OF COLLAPSE RELATORE: Ch.ma Prof.ssa DA PORTO FRANCESCA CORRELATORI: Ch.mo Prof. CLAUDIO MODENA Ing. MARSON CLAUDIA Ing. MUNARI MARCO Ing. TAFFAREL SABRINA LAUREANDA: MARGHERITA ROVERATO ANNO ACCADEMICO 2014 / 2015 ACKNOWLEDGEMENTS I wish to express my sincere thanks to Prof. Francesca da Porto, supervisor of this thesis, and to Prof. Carlo Modena for the disposability shown and for the help provided in this thesis. My sincere thank you to Ing. Marco Munari, Ing. Claudia Marson and Ing. Sabrina Taffarel for the valuable guidance and the continuous encouragement as well as for the infinite patience. I am also grateful to the Polytechnic University of Timisoara for the help and the hospitality during the on-site activities and in particular I would like to thank Ing. Marius Mosoarca and Arch. Bogdan Demetrescu for the great disposability and the indispensable material provided. Thank you to my colleague and friend Claudia, with whom I spend the most part of my time and energy in the last months, to make enjoyable even the most difficult moments of this thesis. My heartfelt thanks to Elena, Giorgia and Linda, which join me and enjoy with me every day, and I mean literally every day, of these five years of University. My most beautiful academic memories are bond to you. I wish to express my deepest gratitude to my Family which has encouraged me and support me every day of my life, as well as tolerated me on my study periods.
    [Show full text]
  • Cap. 1. Caracterizare Generală
    Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2015-2023 Polul de Creștere Timișoara PARTEA I CARACTERIZAREA GENERALĂ A POLULUI DE CREŞTERE TIMIŞOARA Capitolul 1A. Date generale despre polul de creştere 1.1. Poziţia geografică și geopolitică Polul de creştere Timişoara este situat la intersecţia paralelei de 45º47’ latitudine nordică, cu meridianul de 21º17’ longitudine estică, aflându-se, ca poziţie matematică, în emisfera nordică, la distanţe aproape egale de Polul Nord şi de Ecuator, şi în emisfera estică, în fusul orar al Europei Centrale. Ora locală a oraşului (considerată după meridian) este în avans cu 1h 25’ 8’’ faţă de ora meridianului 0, Greenwich, dar se află în întârziere cu 34’52’’ faţă de ora oficială a României (ora Europei Orientale). Poziţia geografică îi conferă oraşului elemente specifice de potenţial natural şi antropic, accentuându-i personalitatea, şi influenţează relaţiile sale cu celelalte oraşe din România şi cu principalii poli urbani ai continentului european. Astfel, municipiul Timişoara se află la mai puţin de 700 km distanţă de 15 capitale europene, prin interacţiunea cu care poate fi stimulată dezvoltarea sa social-economică. Localizat în partea de sud-est a Bazinului Panonic, într-o poziţie de amplă convergenţă şi penetraţie europeană, municipiul Timişoara este deservit, în principal, de două drumuri de importanţă europeană, E 70 (DN 6 şi DN 59) care traversează zece ţări (din Spania până în Georgia, intră în ţară dinspre Serbia şi face legătura cu sudul ţării şi cu capitala Bucureşti) şi E 671 (DN 69), care străbate vestul ţării, de la nord la sud, trecând prin Timişoara şi asigură legătura cu Ungaria, respectiv Europa Centrală.
    [Show full text]
  • Stakes in Contention and Mutations in the Organisation of the Urban and Periurban Space of Timişoara
    Revista Română de Geografie Politică Year XIII, no. 2, November 2011, pp. 109-132 ISSN 1454-2749 , E-ISSN 2065-1619 Article no. 132101-232 STAKES IN CONTENTION AND MUTATIONS IN THE ORGANISATION OF THE URBAN AND PERIURBAN SPACE OF TIMIŞOARA Nicolae POPA West University of Timişoara, Department of Geography, 4, Vasile Pârvan Blvd., 300223, Timişoara, Romania, e-mail: [email protected] Abstract: The concept of growth poles and one of its spatial effects, the urban sprawl, are realities that characterise today’s cities of Romania. Since 1990, the city of Timişoara has shown considerable ability both in production and in the appropriation of space both within its bounds and beyond. This has strengthened its urban quality and integrated it more securely in its local area and region. Although from a demographic point of view it has stagnated, Timişoara has succeeded in developing relationships with other European cities and has won itself a place among those urban centres in Romania that are best integrated in Central Europe’s network of communication and exchange. However, the urban renewal and suburban development of Timişoara, involving the re-forging of territorial links and the redefinition of the city’s regional roles, is not taking place without problems. Will Timişoara’s new national status (granted in 2008) of designated ‘growth pole’ be sufficient to solve these problems and kick-start the effective long- term development of the city and its zone of influence? Key words: urban renewal, urban sprawl, regional development, growth pole, Timişoara. * * * * * * INTRODUCTION The urban phenomenon is one of the geographical categories that have been most fiercely debated in the last fifty years, on account of its growing structural and spatial extension and the major impact towns and cities have on the balance of nature, on social and economic life and on the way geographical space is organised.
    [Show full text]
  • Territorial Analysis CBC Romania-Serbia Programme Final.Pdf
    EUROPEAN UNION Structural Funds GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT 2007 - 2013 Contract title: “Technical assistance for multi-annual programming of future cross border cooperation programme in the Romania-Serbia cooperation area” Reference: 1277/STC/2013 Programme: IPA Contracting Authority: Regional Office for Cross Border Cooperation Timișoara Romania-Serbia IPA CBC Programme 2014 - 2020 Territorial Analysis SECOND DRAFT May 2014 EUROPEAN UNION Structural Funds GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT 2007 - 2013 Table of Contents Acronyms 1 1 Introduction 2 2 Eligible area 4 3 Social and demographic structure and Dynamics 9 3.1 Rurality 11 3.2 Ethnic Minorities 13 3.3 Demographic trends 14 4 Economic structure and dynamic 20 4.1 The Economic sectors. 24 4.2 Industrial infrastructures 29 4.3 SMEs 30 4.4 Foreign Direct Investments 33 5 The labour market 35 5.1 Education, entrepreneurial development and access to labor market. 41 5.2 Social inclusion and Poverty 44 6 Health care services 48 7 Public Transport and ICT infrastructures 51 7.1 The eligible area in the European Networks 51 7.2 Internal Transport network and accessibility 56 7.3 Cross border points accessibility and flows 58 7.4 E-Society and digital divide 60 8 Environmental resources and infrastructures 62 8.1 Land uses 63 8.2 Natural and cultural resources 64 Investing in your future! Romania-Republic of Serbia IPA Cross-border Cooperation Programme is financed by the European Union under the Instrument for Pre-accession Assistance (IPA) and co-financed by the partner
    [Show full text]
  • Anexe Timisoara 2021
    anexa 1 Circumscripția Judecătoriei Timișoara 2021 Apartamente construite înainte de anul 2005 Municipiul Timişoara Apartamente la Camere Localizare Apartamente construite înainte de anul 2005 mansardă de cămin 1 cameră 2 camere 3 camere 4 + camere Zona 0 1460 1360 1250 1160 1080 1350 Zona 1 1300 1210 1100 1020 980 1300 Zona 2 1230 1150 1050 970 900 1220 Zona 3 1160 1080 990 920 860 1140 Zona 4, 5 1040 970 900 830 780 1020 Notă: 1. Valorile sunt exprimate în euro pe unitatea de măsură, metrul pătrat de suprafață utilă. 2. Valorile se vor aplica pentru imobile construite până la sfârșitul anului 2004. 3. Valoarea pentru apartamentele situate la mansardă, ce au rezultat din mansardarea unor imobile construite anterior anului 2005, se vor calcula conform tabelului de mai sus inclusiv în cazul în care mansardarea clădirii s-a realizat ulterior anului 2005. 4. Valoarea terenului aferent apartamentului, deținut în cotă comună indiviză, a cărui suprafață nu depășește suprafața construită a apartamentului se consideră a fi inclusă în valoarea construcției. 5. Valoarea terenului aferent apartamentului, deținut în proprietate exclusivă, respectiv valoarea suprafeței de teren deținut în cotă comună indiviză care depășește suprafața construită a apartamentului (diferența dintre suprafața terenului și suprafața construită a apartamentului) se va adăuga la valoarea apartamentului. 6. Valoarea pentru apartamentele situate la demisol sau subsol locuibil se va calcula la 70% din valorile exprimate în tabelul de mai sus. 7. În cazul în care din certificatul fiscal rezultă numai suprafața construită desfășurată a imobilului, suprafața utilă se va calcula conform formulei: Su=Scd : 1,2.
    [Show full text]
  • 1 Pug Timișoara 2012 Fișă Istorică A
    FIȘĂ ISTORICĂ A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA – ATAȘATĂ PUG ELABORATOR arh. Adina Bocicai FISA Municipiul Timișoara, PUG 2012 ISTORICA I. Teritoriul Administrativ Forma actuală din data/actul normativ: Municipiu reşedinţă de judeţ, legea 2/1968 republicată privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. Situaţii anterioare formei actuale: Municipiu, oraș, oraș capitală de land (Land), oraș capitală de vilayet otoman, oraș capitală de regat (maghiar), oraș capitală de comitat, târg, sat, castru. Unităţi teritoriale din care a făcut parte teritoriul administrativ actual: Judeţul Timiș, (1968-prezent), Regiunea Banat (1960-1968), regiunea Timișoara (1950-1960), Timiș-Torontal (1919-1950). Denumiri succesive ale unităţii administrative (limba româna, alte limbi): Timișoara, Temeschwar (germană, alternativ Temeschburg/Temeswar), Temesvár (maghiară), Темишвар/Temišvar (bulgară), Timišvár (sârbă). Localităţi contopite: Satul Freidorf, satul Chișoda, satul Ciarda Roșie, satul Plopi, devenite cartiere și satul Ghiroda, parțial integrat în intravilanul actual (zona Ghiroda Nouă). Localităţi dispărute: Nu este cazul. Alte denumiri istorice în teritoriul administrativ: Szabadfalu/Neudorf/Freidorf (Freidorf), Újtesöld/Újkissoda/ Neu-Kischoda (Chișoda), Vörös Csárda (Ciarda Roșie), I.G.Duca/ Kardos-telep (Plopi), Györeg/ Gironda/ Gyroda (Ghiroda). Fapte istorice notorii în teritoriul administrativ: . în jurul anului 1000 teritoriul actual al Banatului aparţine voievodatului principelui Glad. în anul 1028 zona de câmpie a Banatului este cucerită de armata regelui Ungariei. Cetatea medievală a Timișului aparține Regatului Ungariei în perioada 1028-1552. 1 PUG TIMIȘOARA 2012 STUDIU de FUNDAMENTARE pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale Cetatea începe să se dezvolte sub administrația Regele Ungariei, Carol Robert de Anjou în secolul XIV, devenind pentru scurt timp și capitală a Regatului Ungar.
    [Show full text]
  • Să Cunoaștem Timișoara 1 GHID TURISTIC 2 Descovering Timișoara • Lernen Wir Temeswar Kennen Să Cunoaștem Timișoara 3 GHID TURISTIC
    Să cunoaștem Timișoara 1 GHID TURISTIC 2 Descovering Timișoara • Lernen wir Temeswar kennen Să cunoaștem Timișoara 3 GHID TURISTIC Descovering Timisoara Lernen wir Temeswar kennen Să cunoaștem Timişoara As a city with a calm pace of life, breath- Temeswar ist eine Stadt mit einem lang- Oraş cu ritm de viaţă calm, cumva răspândind un aer de tihnă mic burgheză, ing an air of petit-bourgeois leisure, samen Lebensrhythmus, die ein Flair Timişoara se dezvăluie cu încetineală, parcă mereu rezervându-ne sur- Timişoara reveals itself a little at a time, as von kleinbürgerlicher Ruhe ausstrahlt, priza unei noi întâlniri, fie prin cine ştie ce eveniment ori sărbătoare if always keeping in reserve the surprise die sich einem langsam erschließt und (şi chiar prin popularele ritualuri profane), fie prin propria sa of some new encounter, either through immer eine Überraschung bereit hält, înfăţişare ce-amestecă arhitectura trecutului cu micile who-knows-what event or celebra- entweder durch irgendein Ereignis oder ademenitoarele zeităţi de luminaţii ale comerţului. tion (even common everyday rituals), eine Feier (oder auch durch die ver- Deşi divertismentul ţine chiar de o poveste or through its own appearance which schiedenen volkstümlichen Riten), oder a vârstei spusă în fel şi chip, în cele mai blends the architecture of the past with durch ihr eigenes Erscheinungsbild, in diverse momente, atunci când rupţi the intricate and attractive modern dei- dem sich die alte Architektur mit den de ritmul propriilor noastre munci ties of shop window lighting displays. kleinen, aufsehenerregenden, strahlen- încercăm să ne gândim că Although entertainment dates from time den Gottheiten des Handels mischt.
    [Show full text]