Tul Bot Pent Rv

G.. T. BlIZOICI7U

111111.11.1a [1.1

PrE/Krr--Ati.rirIL,..A.:t**7` TUL BOT PENT RV

Clasa 11 primary urbanasi Divisia II, anal I aecialelor rural°

Aprobat de Ministerul Cultelor -pi nei Publice la concursul de carti didactice cu ordinul sepia A, No. 10321 din 22 August 1896. 2

IN 1 9173A: VI REAPROBATA DIN NOU IN AUGUSTnemviarMARA

BUCURESTI Atelierele grafice I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 I 1904-1905 Pretul I Leu.

G. T. BUZOIANU

Arn/KA-r7ALP-r][_,N JUDETUL BOTO$ANI PENTRU

Giese 11 primary urbanai Divisia II, anal I aecialelor rurale

Aprobat de Ministerul Cultelor ,si Instructiunei Pub lice la concursul de deli didactice cu ordinul seria A, No. 10321 din 22 August 1896.

E D I rfI ..1_ VI REAPROBATA DIN NOU IN AUGUST 1898

BUCURESTI Atelierele grafice I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 1904-1905

Toate exemplarele vor purta semncitura autorului.

TRIMESTRUL I

EXEICITIITIE ORIENTA TIE

Orizont Punte cardinale. Cand ne aflam pe o campie, ni se pare ca cerul inconjura pamantul de toate partile. Toata marginea pamantului, acolo unde pare atinsa de cer, se nume§te zare sau orizon. Daca ne aflam in zori de ziva, vedem ca inteun punt al cerului se ive§te soarele §i data '1 urmarim cu rabdare, vedem ca el se tot ridica pe bolta cereasca, pana ce ajunge d'asupra capului nostru. Daca apoi it urmarim toata ziva, vedem ca soarele se lasa pe cer, pang, ce ajunge tocmai in partea cealalta a cerului. Locul unde s'a ivit soarele dimineata se nume§te .Rcisarit; iar acela unde a disparut seara, se numWe .Apus. Daca mergem spre partea de uncle a rasaritsoarele, zicem ca mergem spre Rasarit, iar dad, mergem spre puntul pe unde a disparut seara, ne ducem spre Apus. A§ezandu-neastfeiincat sä avem Rasaritul la dreapta, vom avea negre§it Apusul la stanga ; atunci in fata noastra vom avea Miaza-noapte, §i in spatele nostru MiazA-zi.

Model de orientare Daca vom merge inainte,a- vand necontenit Rasaritul la dreapta noastra, vom merge spreMiaza-no ipte; iar daca ne intoarcem inapoi, vom merge spre Miaza-zi. Notd. Acest exerc:Vu se va race cu §colarii_pan6, ce ilecare va §ti sa naeargi, spre cele patru punto cardinale, ziva in curte. 740 13, Bolo. an f

MiazInoapte Acestea sunt cele patru punte cardinale, cari ajuta pe orce calatorindrumul sau. Unite doua cate doua,adica Apus____Rasarit Rasaritulcu Apusul si Miaza- noapte cuMiaza-zi,ele formeaza doua linii incrucisate. an zaci E destul sa cunosti unul dinele,ca saafli numai Puntele cardinale decat pe fiecare din celelalte trei.

Orientarea pe peretii clasei, pe tabla Si peplaci. i pe pereii clasei se pot insemna punctele cardinale. Este destul sa cunoa- stem peretele din spre Rasarit, unde seafla asezata icoana. Peretele dinfata acestuia va fi spre Apusul soarelui. Asezandune cu mana dreapta spre peretele dinspre Rasarit,i cu stanga spre eel din spre Apus, peretele dinfata noastra va fi spre Miaza-noapte, iar cel din spatele nostru va fi spre Miaza-zi. Ducand linii pe podele dela un perete la altul, in mijlocul clasei, vom obtine o incrucisatura la fel cu cea data de cele patru punte cardinale ale orizonului. Aceasta incrucisare a puntelor cardinale se poate desemna§ipe tabla. Asezam tabla culcata pe banca. Pe marginea laturii din spre paretele cu icoana, insemnam Reisdrit; iar pe laturea opusa insemnam Apus. Apoi unim aceste doua punte cu o linie. Ducem acum o alta linie, care sa cada de sus in jos si formam o cruce. La capatul de sus al acestei linii notam 7 M.N. pe Miazci-noapte iar laCa- 7..- I-_-.5._ 1,4 patul opus notam pe Mia- . 1 6 i R. za-zi. '. .4 1 ,,, , mi . i; II'1 hiL VI/ 4,- pit' IL Astfel§ipe tabla vom 101. ,j -.7-5-n. 1lq ilyViti I avea in totdeauna Rasari- - -"--. M IY .-.;---_.------7-----=,-2. tul la dreapta, Apusul la stanga, Miaza-noapte sus si Cum staupunctele cardinale pe tablasipe place Miaza-zi jos. Pe placa se poate face acelas lucru. Asezam placa cu laturea din dreapta spre paretele cu icoana, adica spre Rasarit. Apoi ducem cele doua linii care se incruciseazai notam puntele cardinale intocmai cum am facuti pe tabla. Cand vom ridicaplaca, vom avea Miaza- noapte in susul placii, Miaza-zi in josul ei, Apusul spre stanga §i Rasaritulspre dreapta 1). Note. SA se stie as,a dar, odatA pentru totdeauna, ca pe toate hArtilecum si pe toateplanurile Rasaritul va fi totdeauna la dreapta, Apus it la stanga, MiazA-noaptesus si Miaza-zi jos.

') AtAt card e vorba de fixarea puntelor cardinale pe tabla cat si atunci cAndso lucreaza cu placa, se vor face exercitii numeroase cugeolnrii.

3 Piaui!! Clasei.

Aceasta odaie, in care ne adundm in toate zilele de lucru,se nume§techtsd. In clasa noastra se afla o catedra, o table, neagra,o soba §i mai multe ba,nci. Clasa noastra e facuta ca orice odaie, adica din patru pareiti, 0 up, §i (iota ferestre. Ca sa desenam clasa noastra, M.N. tragem pe tabla patru linii, care /000 vor arata cei patru pare 0, Vom / , // avea numai grija ca peretele cu icoana sa-lnotam in partea dreapta, Han l a tablei. ri Pe una din aceste linii insem-A. nam deschizaturau§ei,in locul unde vine u§a, apoi tot a§a cu ferestrele, cu soba, cu catedra §i cu bancile. Desemnul care neinfatipazei Tcr. Feristut Fer. de tabla on pe placei clasa noastra, 711111...v se numege Planul clasei. M.Z. Planul de pe tabld e cu mult Planul clasei mai mic de cat clasa ;iar eel de pe placa este Inca §1 mai mic.

Planul §coalei. Casa in care se afla clasa noastra se chiama §coala. §coala este o cladire cu mai multe camere, in care se afla a§ezate clasele. Unele §coale cuprind mai multe clase, precum sunt cele dela crap ;altele

. 4.. s. " ."-a:: -1. 4. 1.arfelve 'tt

In vedere insa n'au decat una sau doua clase, cum sunt, de obiceiu,la §coalele din sate.

Putem face u§or planul §coalei tot in acelas fel, dupa cum am lucrat pe al clasei,adica desenam pe tabla atatea linii drepte cate ne trebue, spre a arata M.N. C -u, t e, F.F.F. F.F.F.

F. F. F. F. POrta. II N M.Z. Planul §coalei peretii. Pe aceste linii lasam deschizaturi in locul anume unde se gases° poarta, u§ile §i ferestrele.i aci trebue inainte de toate sa a§ezam exact puntele cardinale.

Imprejurimile §coalei. Linde §coale au in fata sau pe delaturi o curte; altele au §i cate o gradina. Curtea §i gradina sunt imprejmuite cu gard de nuele. M.N. 17. trt.ttet.4?. r? 4. C u rttr

Porta, M.Z. Planul ccoalei cu Imprejurimile ei La ora§e curtea si gradina sunt imprejmuite cu uluci de scanduri saucu gard de fier. Curtea si gradina scoalei se numesc Imprejurimile ei.

Casele istradele din vecinatateascoalei. Cand plecam de la §coala, mergem pe un drum cuprins intre doua randuri de case. Acest drum se chiama stradd sau linie. Cand aceasta strada sau linie este pardosita, cu piatra, marunta, atuncise chiama Hosea. La ora§e,stradele sunt mai toate pardosite cu piatra mare. Unele din ele suntlargi, .drepte §ilungi.A celese chiama bulevarde. Pe marginea for sunt sa- diti pomi. Pe ici pe colo, se vad locuri mai largi numite piete. Prin unele din aceste piete se aduna vanza- torii, de la care not cumparam felurite lucruri trebuincioase. -333iiiiillt11111110111h_ Stradele nu merg toate in a- Casele §i stradele din vecinAtatea scoalei (in vedere) ceia§i parte, ci uneleseincrusi- §eaza cu altele. Unele strade sunt mai lungi, altele maiscurte. Casele, stradeleqitoate locurile de pe langei koala noastrci se chiama vecincitati. Aceste case sau cla- dirisunt de doua feluri : clddiri publice psiclddiri par ticulare.Cladirilepublice sun tcase ale tuturor. Ast- fel sunt bisericile,prima- riile, judecatoriile §i altele. In satul nostru avem strada. . . . 1) care Casele gi stradele din vecidatatea scoalei (in plan) ne duce la biserica; apoi 3). strada. . . .2) care conduce la . ..

')Numele stradei. 2) Idem ')Numele localitAtii mai importante din acel sat.

Casa parinteasca. Casa in care locuim dimpreuna cu familia noastra se chiama casa peirinteasca. Tata], muma §i copiii alcatuiesc o familie. Tatal este capul familiei. Nota. Fiecareelev va prezenta Invatatorului planul easelTor,care so va verifica §i indrepta de invatator.

0 escursiune in vecinatate

VecinatAtile le eunoa§tem facand escursiuni. Ceea ce vom vedea in aceste escursiuni se poate desena ca §i clasa §i §coala.La Cara se gasesc dealuri, paduri, rauri, §i paraie pe care umbla morile. Unele rauri au pe dansele poduri, pe cari tree oamenii §i carutele. Ca sa cuprindem cu ochiul mai multe vecinatqi, ne a§ezam pe un loc mai Malt, un deal sau o movila. De aci observam toate localitaile §ile fixam pe hartie. Astfel am lucrat un plan al vecinatatilor noastre. Notci. Si aci ca pretutindeni, singura grija ce trebue sa preocupe pe invatator, este ca sa se mezo astfel, incat sa alba rasaritul la dreapta.

Ce este un oral Locul pe care se afla multe case §i in care locuie§te un mare numar de familii, se nume§te oral. In ora§ se afla strade drepte§i bulevarde pardosite cu piatra. Casele sunt niari §i frumoase. Fiecare ora§ trebuie sa aiba edificii publice §i piete. Unele au §i tramvae. Toate ora§ele sunt a§ezate langa o cale ferata §i pe langaeletrebuie sa curga ate o apa.

S a t Satul este o intindere de lac mai mica decat a o:a§ului. In sat locuiesc numai agricultori. Casele sunt marunte §ilocuitorii unui sat sunt mult mai putini la numar ca la ora§.

Ora§ul Boto§ani Boto§ani este un ora. El e a§ezat de-a dreapta vaii Sitna. PAmantul in ora§ul Boto§ani este neted in unele paqii deluros intr'altele. Povirni§ul dealurilor se lass in valea garlei Calcainei, peste care sunt mai mite, poede, un pod mare de piatra §i podul Harbuz.

',era Gar ariera

Nora de fo s ward ..5/2/tabli . Bis 5/ Bis. Rose/ Ospen Scold de (tacit-MS c.5c. Bile Sc Fel', NV Str..Belveder. GridinaVirn BI/e.51;/11r fe Ni aa B, fare 5 B's Gyevey, Sc ireieN ;fi°3 6B/Sericne BosCat;SXdd 6e Pi'''. Se de bieeiN,2 L iceu Tribunal Bariera Aga flan 6Armenesii gelVeriSuble,

MIN: Planul oravilui Boto§ani

Vremea este foarte aspra §i geroasa iarna. Din spre Nord bate un vant tare, Crivatul, mai tot timpul iernei. Vara este scurtA ;lunile Iunie §i Tulle, sunt cele mai calduroase.

Strade Sicladiri

Cam in mijlocul oraplui se afl opia unde staVoneaza trasurile, numita: Birjaria". In jurul ei se crucipaza exilecele mai marl ale oraplui : 1. Calea Nationalci care duce la garci, cudirectia intre Nord §i Vest; 2. StradaVa'n,(110- rilor, cu directia intre Sud §i Est;3.Strada Liceului, cu directia intre Sud §i Vest; Calea Nationald care duce la bariera Iasului, cu directia in spre Sud; 5. Strada Rniorilor, cu directia intre Nord §i Est,care duce la Targul-vitelor, de undo se desprind stradele care due la bariera

Bulevardul cu directia cam din spre Nord catre Sud.

Liceul Laurian

Cele rnaiinsemnatecladiripublice sunt:bisericaOspenia,biserica Si. Oheorghe, liceul Laurian, §coalele primare, spitalul §i altele. Sunt trei piete: piata Targu-vechiu, piataPeseciria §i plata Tcirgu-vitelor.

p , . 7 ri IIIli trwolitilll IWO . 11t 1 ifT 1 .:141 5111114hl' 'III 1111111 alsoul 1 I F1V1104myair4A-744-4- ...... ' ...... ,

coala No. 3 de fete

Se afla o gradina publica numita gradina fosta a luiVdrnav; astazi poartit numele de grddina primariei. Gara se gase§te la marginea ompini intre Nordsi Vest. Ling, biserica Sf. (theorglle se afla hala de carne.

9 Locuitorii In Boto§ani locuesc Romdni, Evrei mai numero§i, apoi yin in numAr mai mic : Armeni, Lipoveni, Germani§ialte neamuri.

Gary, din Botosani

Romanii§iLipoveniiin de religia ortodoxA. Germanii sunt cre§tini catolici. Armenii sunt ortodoxi- gregorieni; iar Evreii sunt de religie mosaic.

Biserica din Porauti

Locuitorii din Botoani se indeletnicesc cu multe meserii (me§te§uguri). Mese- ria§ii sunt mai toti Evrei §iGermani. Unii fac ciobote (cisme), palarii, sumane 74013. Bolopni. 2

10 i cojoace ;altii lucreaza, cu ziva pe la morile cu aburi din ora§. Ace§tia sunt muncitori. Sunt §i plugari mai toti Romani. Mai sunt §1 negustori multi, mai toti Evrei §1 Armeni. Romanii sunt mai totiprofesioni§ti§i anume :preoti,militari,profesori, doctori, ingineri §i avocati. Tot dinteace§tia se aleg functionarii sau slujba§ii.

Imprejurimile oraplui Botolani E§ind gall din ora§ pe labariera Rachiti, dam peste satele Rachiti, Ci§- meaua §1 altele. Dad, apucam spre rasarit, dam peste Stanceni. Daca e§im pe calea Nationala, care ducela. bariera Ia§ului, dam pestesatul Tulbureni.Si in sfar§it clan mergem spre apus intalnim satele Boto§anca sau Manole-jtii §i Stance§ti. Intre aceste sate§icatune se mai gasesc §ialtele, care intrunite cate doua, trei sau chiar mai multe, alcatuiesc comunele rurale.

TRIMESTRUL II

Plasa Afars de comunele, pe care le cunoa§tem, se mai afla §ialtele mai inde- partate. 1. Mai multe comune alcatuesc o plasa. Plasa este dar mai mare decat a comuna. De pilda, dad, intr'o plasa,se afla patru comune, plasa este cam de patru on mai mare dent o comuna. 2. In capul flecarei pla§i este un inspector comuna]. Casa in care lucreaza inspectorul se chiama inspectorat. 3. Comuna in care locue§te inspectorul comunal se chiama reedintapldsii sau capitala ei. 4. In comuna de re§edinta se afla, cate-odata §i judecatoria de pace, unde judecatorul judeca neintelegerile ivite intre locuitorii pla§ii.

Plasa Manastirenii

Plasa Manastireni se intinde spre Meaza-noapte de ora§ul Boto§ani pang in caul Jijia. Este udata, de vane Ursoaia, Bur la §1 Sitna, care formeaza mulVme de iazuri.

Nota. Repede ochire asupra comunei in care se gase§te §coala se va face la inceputul trinne- -strului If. Fiecare invatator va face imprejurimile corn unei sale dup. unul din modelele de mai sus, apoi va incepe cu plasa din care face parte comuna respective. Fiecare inv4ator va trata plasa incare se gase§te comuna in care dansul se ail). Appi va urma cu plasile vecine, pe care le va a§eza pe rand la loculfteclreia, pana ce lesfar§e§te pe toate.In acel moment va trace la notiunea de judet.

(IUD. DORO 1101U

PL. MANASTIRENI Cilula) rem Moiadresti r Dorobanti Ournest I 0 Ungurenli:ilanu Wcolemiin4; o 0 oVicci/eml marl ace N-----(Yalea6rcijdulu csem k o ° Epureni

Ters ra Monas 'reni

Teisertea Tom_seste;z- orb esti -Bbtezatu/ /olacu Untemi 0 o Bar: n cea0Braolsrti tk- Surla rosofa Oar cemUr/at 0 orbin4ci Qv hip" oRos/or/ /1 atosa H Vinitori

Si isca-m" PL. S UHT A 0

04 Ta/p_a_p 7- nzesti/io

Infati§area taramului este mai mult deluroasa.Aceasta plasa cuprinde 6 corn un e. Revdinta, pla§ii este in Manastireni. Ora§ul Boto§ani face parte din aceastA plasa.

Plasa Cismane§ti Spre rasarit de plasa Manastireni §i panin Prut se intinde plasa CismAne§ti, compusa din comunele Dangeni, Cismane§ti §1 Movila-rupta, cu re§edintain Cis- mane§ti.

PL. CISMANEST1

Rapiceni

ahoren 0 Prut 0arata - Rupta

Lehnesbt MI abaseni 16, 0Moscovici li Rascoc; Bnitem r CS 0 Stooz, 0 Nun° astase /acobeni mar, Dingeni Cism.4 gsti 0. rabotin ['cern

Ehvolari uhac 0 51.1 pL.sILIA"

Aceasta plasa este udata pe la marginea despre rasarit de raulPrut,iar prin mijloc de raul Ba§eul. Plasa §tefanelti

PL STE FA N ESTI

CI PL.

Sterinestisat oliirsanest, Stefinest 'liuranda f\Cucuten, Durnesti Rosteni ,BaQbiceni Bobu .c.r,

Ostopcenio

PL TODIREIII/

Se intinde in lungul Prutului spre Miaza-zi de plasa Cismane§ti. Se compune din comunele §efane§ti targ §i §tefane§ti sat, Ostopceni,Bobule§ti i Durne§ti. Inspectorul comunal, care este §efu] acestei pla§i, locue§te in targul§tefane§ti, care este §i comuna cea mai imprtan.ta din plasa.

Plasa Todireni

Aceasta plasa se intinde tot de-a lungul Prutului spre Miaza-zi de plasa §te- lane§ti. Este udata cam prin mijloc de valceaua Corogea, care face iazuri. Comunele cari alcatuesc aceasta plasa, sunt: RanghileV, Comandare§ti §i Slo- bozia-Todireni, ce-i mai zice51Hlipiceni, unde se afla §i re§edinta plap.

15 Plasa Trule0

PL.TRUSESTI

PL.C/SMA/V EST/ lacobe911 ilacobenn marl

PL.STEFi NEST/ eni

4.1 \ Batritis;1 sStar0.5,/,1c330Sc Jen, V-- \... v) - 1Y/forenil 1 ',cm 1 Sainea z. 1

-.1. °WinesIli la na..seni

MD.Aka tenP

c- 1 lbestii

II 8u/m: ceni put li-idlgre °Pm/5 t I ,5'titrir en o Crci\c,('uneni Ju\rnS(citeni

uretio. TochreKil, rnestiv f,

Se afla a§ezata la apus de playa Stefane§ti §i se co mpune din comunele Tru- §e§ti, SoldAne§ti §i Buimaceni, cu re§edinta in Tru§e§ti. Este udatl de raniJijia,pe langa caretrece calea ferata. La Trueti se afla gars. §i pod peste Jijia.

Hasa Sulita

PL.SULITA

rchezeni sclugerio 0 1 . Stineset CF151 patunoaia m a- PL. 49 \ 0Zatunoal are 0Driceinii ulita Slobod/a. \-\\ Ncl 11111044 u r e.so v` 0 Sohitu mbAcele Ora'Cp/7/ Cosoula 0Copalau Cordonauhlimnimptncaern e Qu Lingura Stroest-° ° gienoas °Supitca Cirbe#1

`,S/obodia Secat 0 Stahna°,'" qitopenii O , O

, / QS E IAA RUMUS PL

Spre apus de plasa Tru§e§ti, §i camin mijlocul judetului, se afla plasa Sulita, compusa din urmatoarele §ease comune:Drac§ani, Targu-Sulita, Copula, Copalau, Slobozia-secatura §i Zlatunoaia-Basnoasa. Locuinta inspectorului comunal seaflain targul Sulita, care este §i repdinta pla§ii. Plasa Sulita este udata prin mijlocde paraul Sitna, care formeaza iazul Sulita precum §i altele mai mid. In aceasta plasa se afla §i vecheamanastire Copia, unde se afla §i un spital de pelagro§i.

Plasa Frumu§ica

LITA su PLFRUMUSICA Tamba e1- enr Potana, Uriceni doveni orduno -PnisScani

; °Stores& ISendreni 0 U/77USICd

i Inc-h. iFurn7/77-a74 o adeni 0 o. r'R,idoni serajenf \ Lingura dm Bahlui olinsa oPoiana dupa 4(1 7 fere ee/e---i7'0 ...., I Ci I .2 Slob4a 2 .

%. .T ' 41/4 i i 1 1 Ck Harlau ,ksteaSingeap

Ve/o. J iletA VA

Se intinde spre miaza-zi de plasa Sulita, §i se compune din comuna Flamanzi, Uriceni, Store§ti, Targu Frumu§ica, Radeni, Latai, Deleni §i Harlaul, singuraco- muna urbana, din tot judetul1)Re§edinta pla0 se afla in targul Frumu§ica. Este udata de raul Miletin, de paraul Jijioara §i putin de Bahluiu, care trece pe la Harlau. Orapl Harlau are o biseriel de pe vremea lui §tefan eel mare. El se afla la marginea despre judetul Ia§i. La Frufnu§ica este mare targ de vite.

Plasa Criste§ti Plasa Criste§ti se afla spre apus de plasa Sulita §i spre miaza-zi de Boto§ani. Se compune din comunele Baluvni, Coste§ti §i Christe§ti, cu re§edinta pla§ii In Criste§ti.

1) Mara de Botopni. 14015. Botorini. 3

1,1

PL. CRISTESTI

PL. MON STIRENI

Ma -?--Stincefti (2- iallEin7; 0 ;Balsa O , 0 MOMDomnel Teascul Curtest,- 0-- '0 ulbureni `Agafton resieauca Baiceni 0 Zoicesti 0 `din dla 0 °Cosuleni 0 Buzeni aca" pen, eituseni

-r+11°-c F'L.SULITA urnicar, 1.0 Schituj ace 0 PL s tesii 2.kzes t PL. FROMUSSICA

Este udat6, de raurileSitna,Dresleaucai putin Miletinul. Aci se gase§te frumoasa monastire Agafton.

PI asa 13L cecea

Se intinde spre apusde plasa Manastireni§ise compune din comunele Caline§ti, satul Bucecea, Dolina, Cucoreni §i Targul Bucecea, undese afla §i re§e- dinta pla§ii. Prin aceasta plasa trece §i calea ferata caremerge spre Bucure§ti. PlasaBucecea se intinde spre apus pana in valea Siretului. Ea este udata de paraul Sitna. Localitatea cea mai insemnata este targul Bucecea, unde se afla §i o jude- catorie.

Plasa Burdujeni

PL.BURDUJENI

0Burduieni sat Saligeni 1Burchueni r Mereni Plopeni 0 Dumbr:iveni 04- Salcea0 °Vara tec

Prelipca PL. FANTANELE z

Se gase§te in spre miaza-zi de plasa Buceceai se compune din comunele : satul Burdujeni,targul Burdujeni, Salcia §i Dumbraveni, cu re§edinta in targul Burdujeni. Inpartea de rasarita acestei pla§i curge raul Siret, iar in cea de apus caul Suc eava. Dincolo de acest rau se intinde Bucovina. LaBurdujeni :seafla o mare gars. §i vama. Pe aci trece calea ferata care

.merge in jos spre Bucure§ti.

Plasa Corni

Se cuprinde intre plasa Criste§ti §i Burdujeni §i se compune din comunele Corni §1 Brehue§ti, cu re§edinta in Corni. Este acoperitg, cu dealurile cari se ridica, pe langg, Siret §i udatg, de acest nu §i de mai multe iazuri.

Plasa Fantanele Se intinde spre apus de plasa Frumuica pang, la marginea judetului. Se compune din comunele Tudura, Poiana-lung, §i Fantanele, undeseaflg, §i re§edinta OW.

1°L.COR A //-

ytana iuny5 en orona -nod lLUSenii Mon Vorona OCh, cot

Aceasta plasA este cea mai deluroasa din tot judetul. Ea e strabatuta de Mu] Bahluiu §i de paraiapl Pleasca. Aci se afla §i vechea manastire Vorona.

HARTA JUDETULUI BOTOANI

....(. 0 U .. :,..... H ,-... .iftapitemZ R 0 r ..."' . 0 0 Y 0 i IN ?NUR.; t i ",

an;qcnii ei.s-dierneftz

3, 2cerea Sa ------Gorbcincplis WI( ° !WS /el Rolm ksh 43 ariMpeefq

C gl umuurnii Cornil Dflen,q/rde,4, l'opeibitt 711r1C1511 renti

ss 1.1/71L1r0r0714 Os BUCOVINA /tele oS10 tdla Seca /ma .4- (Trriri1111 - anZI 011/14171I Mill., )0Slo s+. 7111111S1 ifs oThcloitt h'a(lentio Leila? S O Delerni 0

NOTIUNI DE GEOGRAFIE FIZICA

Candmergem, pe un drum neted, f,ra suiuri sau scobordpri, atunci zicem ca mergem pe un loc §es. Locul acela §es se nume§te campie.

Campieintinsa Unele campii §i §esuri sunt foarte manoase. Pe ele se seaman,, mai cu seam, gran ele, iar p4unile for nutresc turme de vite.

Pa§nni in eampie roditoare

Suprafata pamantului nu este peste tot neteda ;prin unele locuri este mai ridicata iar prin altele mai adancita. Ridicaturile de pamant, dui:4 inaltimele lor, iau

Dealuri maxi, In fund munti acoperiti cu zapada numele de moviia, magura, deal, §i made, pe cand locurile mai adAnci se chiama: vale, trecatoare sau pas. Cand dealurile §i muntii sein §ir, legati unii de altii, atunci formeaza 1 qir de dealuri or dmunti.

Campie cu dealuri in fund

Partea cea mai inaltata a unor §ire de dealurisau de munti formeaza coama sau muchea; partea pe care se scoboara apele la vale este povarniqulsau coasta; In fine partea unde se face tot una cu campia sunt poalelesau picioarelemuntelui.

Cateodata, plecand de pe §esul uneiape mari, trebue sa urci o coasts §i apoi mergi iar pe loc §es. Acest loc§es, mai ridicat de cat cel de langa apa, se chiama podiq sau platou. Podipl poate sa, fie brazdat de dealuri§i chiar de munti

Munti mari

In munti se gasesc izvoarele apelor curgatoare. Ape le curgatoare poarta dupa marimea lor, felurite numiri, de pal-Caw, pantie, rduri on fluvii. Apa, ce curge din izvor, devine din ce In ce mai mare §i In drumul ei se Incarca dindreapta§idin stanga cu alte cursuri de apa,

. pe caribe numimaflueniii raului. -J,4 Un curs de apa are doua 11'494%! maluri. A§ezandu-ne cu fata incotro curge apa, avem malul ,r41.497/r4gb drept la dreapta noastra, iar malul stdng, la stanga noastra. Cand ploua mult, unele vai se umplu cu apa ce nu Rs seaca niciodata, formand ast- fellac on baltd. BA Itile nu Dunarea la Fertile de tier sunt niciodata prea adanci. Unele parti scobite se umple cu apa de ploaie §i formeaza lacuri sau balti. Lacurile sunt mai mari §i mai adanci decat Wipe. Lacurile din munti sunt foarte adanci. Comunicatiile Intre sate, ora§e se fac pe drumuri. Drumurile sunt de trei feluri :Drumurile de Fier, pe cari umbla numai tre- nurile ;qoselele cari sunt pardosite cu piatrasidrumurile naturale. Candoseaua 71015. Buto:ani. 4

26 sau calea ferata intalne§te un rau, se construqte pod peste el ;cand (la de un munte se scobe§te muntelek §i se face un tunel ; cand da de o vale se cladelte un viaduct.. Podurile aruncate peste rauri sunt §i ele de trei feluri : poduri de fier, poduri de lemn §i poduri de vase sau dube.

Tune' Vederea unui luciu de mare 0 apa intinsa §i sarata la gust, se nume§te mare. In mare se scurg toate fluviile. Basinul unei mart coprindetot tinutulscaldat de toate fluviile,cari se varsa inteansa. Marginea pamantului, de care se ating valurile marii, se chiama malul.marii sau tarmul marii. Malurile marii sunt unele stancoase §i inalte, altele joase§inisipoase. La malurile inalte, marea este adanca, lacele joase fundul mariise lasa oblu pe subt apa. Unui farm oblu§inisipos i se rnai zice liman.

n .... i,IA 7 ,2..." A's '

.se-44..:e :4,. - ... ,-4 z °

Lin golf

27 0 parte a marii, intrata adanc in uscat se nume§te golf, san sau baie. Un colt de pamant ascutit, care inainteaza in mare se chiama cap. Un pamant inconjurat de toate partile cu apa, se nume§te insula. Ostroave sunt insulele ce se gasesc intre malurile unui rau sau intrunlac. 0 grupa de insule se chiama Arhipelag.

Archipelag 0 bucata mai mare de pamant, care inainteaza in mare, dar tot se mai tine de uscat, se nume§te peninsula. Bucata de pamant, care leaga peninsula de uscat, se chiama Istm. Istmul este de obiceiu LI un pamant ingust, care des- . parte fundul a doua golfuri ...... 0.m. ...,-, sau a doua marl. Prin unele _ locuri oamenii au sapat istmul

,,..,-,-. _ §i au lasat sätread, apele ,-,- -,..0 -f -. ---..7 .--...... dintr'o mare in cealalta. Ei ....'".473 _ Ir...... 7: 7.--- au construit astfel un canal

-; -. maritim. Pe luciul marii plutesc Peninsula vapoare. Unele marl comunica intre ele prin ni§te brake inguste de apa, stranse intre douauscaturi ;acestea se numesc stranztori. Ora§ele a§ezate pe tarmul marl se numesc porturi. Porturile sunt aezate sau in fundul unui golf sau la gura unui fluviu.

. SEMNE CONVENTIONAL E Pe planuri sau pe haqi, diferitele accidente se noteaza cu anumite semne, pe care le numim semne topografice sau eonventionale. 0 Sat. 0 Comuna de re§edinta, adica on primarie.

QO Re§edinta ply iii. 0 Repdinta judetului. Prefectura. Capitala tarii.

Manastire.

11111111 Pod peste apa.

1-41-11-1HH Frontiera tarii. ------Marginea sau hotarul unei p141. 1-1 H H F-I Marginea sau hotarul unui jude. Cale ferata.

Bulevard.

Drum neimpietrit.

Sosea impietrita.

Fluviu.

Rau.

Insula.

nsadis11!.._44111t_i4 Munti.

Lac.

Gura fluviului. Delta. Mare.

TRIMESTRUL III Judetul Formai marimea judetului Botopni

Pe langa plasa noastra se mai afla Inca alto unsprezeceplagi.Toate aceste pla§i a§ezate una langa alta §i fiecare la locul ei, formeaza un fel de patrat de pamanturi cu cate o lature, catre cele patru puncte cardinals. Aceasta intindere de pamanturi, se chiama ca este un judet. Judetul nostru se nume§te Boto§ani. El este cam de douasprezece on mai mare de cat fiecare plasa in parte, sau de 47 on mai mare de cat comuna noastra. Judetul Boto§ani coprinde 12 pla§i: Cismane§ti,Stefane§ti,Todireni, Truse§ti,Sulita,Frumqica, Manastireni, CristeV, Bucecea, Burdujeni, Corni §i Fantanele. PlecanddinjudetulBoto§anicatre Miaza-noapte, dam de judetul Do- rohoiu; catre apus intalnim Cara Bucovineidin AustroUngaria§ijudetulSu- ceava ;catre Miaza-zi tot judetul Suceava §i ; iarlaRasarit,Cara Basa- rabiei, care tine de imparatia Rusiei. Mama judetului Botopni este o coasa.

Geografia fisica

Pamantui in judetul Boto§ani este pests tot deluros. Maitotjudetuleste brazdat, de la Nord spre Sud de mai multeiruri de dealuri,printre care§er- puiesc trei rauri mai mari §i o multime de parae mici. La marginea de Rasarit catre Basarabia curge raul Prut,iarlaApus, curge raul Siret, care se incarca pe dreapta cu raul Suceava pe la hotarul tarii cu Bucovina. De la Prut pans, la Siret se intind mai multe vai manoase cu directia N. V. spre S. E. Acestea sunt:valea paraului Ba§au cu scurgerea in Prut ;valea raului Jijia, care vine din judetul Dorohoiu i dupa ce seincarca pe dreapta, cu paraul Sitna tau Sicna, iese din judetulBoto§ani,spre a uda judetele Iasi §i Falciu,i se varsaacoloinPrut. La sudul judetului curge:

30 paraul Miletin,ce se varsa inJijiape dreapta,in judetul vecin,Ia§i§i O- ran] Bahluiu, care trece tot in judetul Iasi, unde se varsa tot d'adreapta Jijiei. Maitoate raurile §i paraieledinjudetulBoto§ani, au cate oluncabal- toasa ;ele tree prin iazuri §i balti. Cel mai mare iaz esteeelprincare trece Sitna, aproape de Su lita numit iazul Drac§anilor.

Orate Si localitAti insemnate Cele mai insemnate localitati din judetul Boto§ani sunt: Botorni, comuna urbana, situata d'a dreapta parauluiSitna,ora§ vechiu, Insemnat mai cu seama prin negotul ce face cu granele §i cu vitele.In Boto- §ani sunt cam vre-o 32.000 suflete. Ildr lciu, comuna, urban., situata de a stangaBahluiului,lamarginea su- did, a judetului. Acest ora§ vechiu a fost mutt timp locul unde §edea, mai cu placere, Stefan eel Mare. Aci se afla o biserica,sf.Gheorghe,ziditade acest domn viteaz §i chiar ruinele unui palat domnesc de pe acea vreme. Ydrgul Burdujeni, langa care seafla,manastirea Todireni§idealulViei, unde Stefan eel Mare s'a luptatviteje§te contra Turcilor. Targurile: Su lita, Bucecea, Frumu§ica i tefane§ti, sunt locuri insemnate pentru negotul granelor, a vitelor §i a fanetelor. Locuri Istorice insemnate sunt doua : Joldqtii, satal comunei Fantamele de pe malul stangalSiretuluiin- semnat pentru c. acum 440 de ani Stefan eel Mare a invins in acest loc pe Petre Aron, pe care '1 alungase §tefan de hi tronul Moldovei.Tot acipe loculnu- mit Vericani, aproape un secolmai tarziu,Hatmanul Tom§a, generalallui Despot Voda, a invins pe polonul Vi§novischi. Mai sunt manastiri §i schituri precum: Mdndstirea Agafton, de maici, nu departe de Boto§ani, intr'o posiVe foarte frumoasa ; Manastirea Doamnii, fosta, de calugariastAzisat langaprecedenta ; Schitul Zozin, fost de calugari, astazi loc izolat, nu departe de Copleni spre Sud ;Manastirea Vorona decalugari,situata Inpadureadin plasa Siretul §i manastirea Copula, a fost tot de calugari in satul Copia dinplasaCopula, Schitul Cozancea din comunaoldgne§ti. Demn de notat este §ilocul de langa Catunul Standa al comunei §tefane§ti Sat, numit Casa Doamnei" cu ope§tera, despre care legenda spune, ca ar fi servit de locuinta, Doamnei luiStefaneel Mare, care ar fi avut acolo chiar case mari de re§edintil.

Geografia economics

Judetul Boto§ani estefoarte imams in tot felul de grane precum :grau, popu§oi, (porumb), orz, ovaz, secara §i hri§ca. Acise mai samana cu folosra- pita.,carton, mazare §i fasole. Eleste bogat in paduri,fanete§ipa§une. Din bucate, adica din tot felul degrane, care sunt cuprisosaci,sefacespirt§i se ingra§a vitele. Locuitori acestei tari crest §1 prasesc animale, de tot felul, precum: boi, oi, capre, cai §i. porci. In prisaci se crest albine, cari ne dau miere §1 tears.

In sfar§it, pamantul judetului Boto§ani cuprinde: luturi bune pentru fabri- carea caramizilor §i a sticlariei ; piatra de var, din care se face varul ; piatra din care se face cele mai renumite pietre de moara §i piatra de zidarie.

Industria In ora§ul Boto§ani se afla trei marl mori de foc, adica purtate de puterea aburului, dintre care una chiar In centrul oraplui. Ele dau o faina foarte buna, care se' cere in tote partile. Tot aci se mai fabrica bere, sapun, lumanari, ghiu- dem §i diferite pAstrami. Locuitorii din Boto§ani se indeletnicesccu feluritein- dustrii ca :croitoria, cismaria, brutaria, stoleria, fieraria §1 dui:Carla. Inora§ul Boto§ani sunt mai multe tipografii, unde se tiparesc carti, ziare, registre §i altele. La manastire maieele tes un postav foarte trainic numit §eiac. La Estul oraplui. Boto§ani se afla caramidariile. La Dumbraveni §i la Corni din plasa Siretul, se afla fabrici de spirt (velnite) ; de asemenea la Deleni, in apropiere de Harlan §i la Ranghile§ti din plasa Jijia- tefane§ti. La Deleni se fabrica §i pietre de moara, iar la Store§ti de langa targul Fru- mu§ica, se fabrica sticla. Varul se scoate din pietrele de var de la Movila Rupta, de pe Prut.

Negotul

Negotul este mai mare in cele dou5, ora§e: Boto§ani§iHarlan, Proviziile de hrana se vand in hale §i pe piete, iar cele alto marfuri se gasesc in dughene (pravalii). Iarmaroc (balciu) se tine in Boto§ani de la 1-15Septembrie. In ora§e §i sate sunt cra§me multe. Unele vand §itutun, timbre §i mArci

32 po§tale. In ora§e mai sunt : cofetarii, bragagerii, simigii (covrigarii), oteluri,hanuri §i birturi multe. Negotul eel mai mare, se face cu grane, faina, fan, animale, spirt §ialtele.

CAi de comunicatie

Drumurile in jude§ul Boto§ani sunt detreifeluri ;drumul defer,§osele §1 drumuri neimpietrite.Calea feratatrece pe la apusul judetului,unind Bur- dujenii §i Vere§ti. De la Vere§ti se desprinde o alta, cale ferata, care are unpod pe Siret §i trece la Bucecea §i Leorda,sfar§indu-se la Boto§ani. De la Leorda se desprinde a treia cale ferata, care se duce la Dorohoi, spre Miaza-noapte, De-a lungul vaii raului Jijia o cale ferata, vine din spre Sud, de laIasi,§i merge catre Nord Ia Dorohoi. 0 §osea trece de la Nord spre Sud, unind Bucecea cu Harlau §i trecand prin Botoani de la bariera Dorohoi la bariera Ia§i. De la Boto§ani mai pleacaphi bariera Ia§i, o §osea spre Falticeui (jud. Su- ceava) ;prin bariera Curte§ti, alta §osea spre Burdujeni, care duce InBucovina la 4cani §i apoi la Cerna,uti, prin bariera Sulita plead, un drum spre Trunti §i Targu tefane§ti.

Administratia Judetului Capetenia judetului este Prefectul. El i§i are re§edinta in ora§u1Boto§ani. De aceea acest ora§ se chiama ca estecapitala judetului. Prefectuleste ajutat de consilierii judeteni, dintre care unii lucreaza necontenit §i formeaza delegatiunea judetiana. Afara de judecatoria de pace, in Boto§ani ge afla §i un tribunal, unde se judeca pricinele dintre lOcuitorii judetului. In cele doua ora§e Boto§ani §i Harlau sunt §i politai, care ingrijesc de buna randuialg prin ora§e §i pazesc locuitorii cu ajutorul sergentilor. Pentru stingerea focului, Ia ora§e, mai sunt §i pompieri. Ormele au garnizoane de calara§i §i de dorobanti. In sate sunt jandarmi rurali. Pentru privegherea §coalelor se afla un Revisor §colar. §coalele primare sunt: urbane §i rurale. Mai sunt §coale in care se intra, dupa ce sfar§e§ti invatatura primara ;acelea se numesc secundare precum sunt in Boto§ani liceul Laurian" §i Externatul de fete. Pentru afacerile biserice§ti este un protopop (protoereu) sub conducerea Mito- politului, care sta in Iasi.