G.. T. BlIZOICI7U 111111.11.1a [1.1 PrE/Krr--Ati.rirIL,..A.:t**7` TUL BOT PENT RV Clasa 11 primary urbanasi Divisia II, anal I aecialelor rural° Aprobat de Ministerul Cultelor -pi nei Publice la concursul de carti didactice cu ordinul sepia A, No. 10321 din 22 August 1896. 2 IN 1 9173A: VI REAPROBATA DIN NOU IN AUGUSTnemviarMARA BUCURESTI Atelierele grafice I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 I 1904-1905 Pretul I Leu. G. T. BUZOIANU Arn/KA-r7ALP-r][_,N JUDETUL BOTO$ANI PENTRU Giese 11 primary urbanai Divisia II, anal I aecialelor rurale Aprobat de Ministerul Cultelor ,si Instructiunei Pub lice la concursul de deli didactice cu ordinul seria A, No. 10321 din 22 August 1896. E D I rfI ..1_ VI REAPROBATA DIN NOU IN AUGUST 1898 BUCURESTI Atelierele grafice I. V. SOCECU, Strada Berzei, 59 1904-1905 Toate exemplarele vor purta semncitura autorului. TRIMESTRUL I EXEICITIITIE ORIENTA TIE Orizont Punte cardinale. Cand ne aflam pe o campie, ni se pare ca cerul inconjura pamantul de toate partile. Toata marginea pamantului, acolo unde pare atinsa de cer, se nume§te zare sau orizon. Daca ne aflam in zori de ziva, vedem ca inteun punt al cerului se ive§te soarele §i data '1 urmarim cu rabdare, vedem ca el se tot ridica pe bolta cereasca, pana ce ajunge d'asupra capului nostru. Daca apoi it urmarim toata ziva, vedem ca soarele se lasa pe cer, pang, ce ajunge tocmai in partea cealalta a cerului. Locul unde s'a ivit soarele dimineata se nume§te .Rcisarit; iar acela unde a disparut seara, se numWe .Apus. Daca mergem spre partea de uncle a rasaritsoarele, zicem ca mergem spre Rasarit, iar dad, mer- gem spre puntul pe unde a disparut seara, ne ducem spre Apus. A§ezandu-neastfeiincat sä avem Rasaritul la dreapta, vom avea negre§it Apusul la stanga ; atunci in fata noastra vom avea Miaza-noapte, §i in spatele nostru MiazA-zi. Model de orientare Daca vom merge inainte,a- vand necontenit Rasaritul la dreapta noastra, vom merge spreMiaza-no ipte; iar daca ne intoarcem inapoi, vom merge spre Miaza-zi. Notd. Acest exerc:Vu se va race cu §colarii_pan6, ce ilecare va §ti sa naeargi, spre cele patru punto cardinale, ziva in curte. 740 13, Bolo. an f 2 MiazInoapte Acestea sunt cele patru punte cardinale, cari ajuta pe orce calatorindrumul sau. Unite doua cate doua,adica Apus____Rasarit Rasaritulcu Apusul si Miaza- noapte cuMiaza-zi,ele for- meaza doua linii incrucisate. an zaci E destul sa cunosti unul dinele,ca saafli numai Puntele cardinale decat pe fiecare din celelalte trei. Orientarea pe peretii clasei, pe tabla Si peplaci. i pe pereii clasei se pot insemna punctele cardinale. Este destul sa cunoa- stem peretele din spre Rasarit, unde seafla asezata icoana. Peretele dinfata acestuia va fi spre Apusul soarelui. Asezandune cu mana dreapta spre peretele dinspre Rasarit,i cu stanga spre eel din spre Apus, peretele dinfata noastra va fi spre Miaza-noapte, iar cel din spatele nostru va fi spre Miaza-zi. Ducand linii pe podele dela un perete la altul, in mijlocul clasei, vom obtine o incrucisatura la fel cu cea data de cele patru punte cardinale ale orizonului. Aceasta incrucisare a puntelor cardinale se poate desemna§ipe tabla. Asezam tabla culcata pe banca. Pe marginea laturii din spre paretele cu icoana, insemnam Reisdrit; iar pe laturea opusa insemnam Apus. Apoi unim aceste doua punte cu o linie. Ducem acum o alta linie, care sa cada de sus in jos si formam o cruce. La capatul de sus al acestei linii notam 7 M.N. pe Miazci-noapte iar laCa- 7..- I-_-.5._ 1,4 patul opus notam pe Mia- . 1 6 i R. za-zi. '. .4 1 ,,, , mi . i; II'1 hiL VI/ 4,- pit' IL Astfel§ipe tabla vom 101. ,j -.7-5-n. 1lq ilyViti I avea in totdeauna Rasari- - -"--. M IY .-.;---_.----- ----7-----=,-2. tul la dreapta, Apusul la stanga, Miaza-noapte sus si Cum staupunctele cardinale pe tablasipe place Miaza-zi jos. Pe placa se poate face acelas lucru. Asezam placa cu laturea din dreapta spre paretele cu icoana, adica spre Rasarit. Apoi ducem cele doua linii care se incruciseazai notam puntele cardinale intocmai cum am facuti pe tabla. Cand vom ridicaplaca, vom avea Miaza- noapte in susul placii, Miaza-zi in josul ei, Apusul spre stanga §i Rasaritulspre dreapta 1). Note. SA se stie as,a dar, odatA pentru totdeauna, ca pe toate hArtilecum si pe toateplanurile Rasaritul va fi totdeauna la dreapta, Apus it la stanga, MiazA-noaptesus si Miaza-zi jos. ') AtAt card e vorba de fixarea puntelor cardinale pe tabla cat si atunci cAndso lucreaza cu placa, se vor face exercitii numeroase cugeolnrii. 3 Piaui!! Clasei. Aceasta odaie, in care ne adundm in toate zilele de lucru,se nume§techtsd. In clasa noastra se afla o catedra, o table, neagra,o soba §i mai multe ba,nci. Clasa noastra e facuta ca orice odaie, adica din patru pareiti, 0 up, §i (iota ferestre. Ca sa desenam clasa noastra, M.N. tragem pe tabla patru linii, care /000 vor arata cei patru pare 0, Vom / , // avea numai grija ca peretele cu icoana sa-lnotam in partea dreapta, Han l a tablei. ri Pe una din aceste linii insem-A. nam deschizaturau§ei,in locul unde vine u§a, apoi tot a§a cu fe- restrele, cu soba, cu catedra §i cu bancile. Desemnul care neinfatipazei Tcr. Feristut Fer. de tabla on pe placei clasa noastra, 711111...v se numege Planul clasei. M.Z. Planul de pe tabld e cu mult Planul clasei mai mic de cat clasa ;iar eel de pe placa este Inca §1 mai mic. Planul §coalei. Casa in care se afla clasa noastra se chiama §coala. §coala este o cladire cu mai multe camere, in care se afla a§ezate clasele. Unele §coale cuprind mai multe clase, precum sunt cele dela crap ;altele . 4.. s. " ."-a:: -1. 4. 1.arfelve 'tt In vedere insa n'au decat una sau doua clase, cum sunt, de obiceiu,la §coalele din sate. 4 Putem face u§or planul §coalei tot in acelas fel, dupa cum am lucrat pe al clasei,adica desenam pe tabla atatea linii drepte cate ne trebue, spre a arata M.N. C -u, t e, F.F.F. F.F.F. R. F F. F. F. F. POrta. II N M.Z. Planul §coalei peretii. Pe aceste linii lasam deschizaturi in locul anume unde se gases° poarta, u§ile §i ferestrele.i aci trebue inainte de toate sa a§ezam exact puntele cardinale. Imprejurimile §coalei. Linde §coale au in fata sau pe delaturi o curte; altele au §i cate o gradina. Curtea §i gradina sunt imprejmuite cu gard de nuele. M.N. 17. trt.ttet.4?. r? 4. C u rttr R. Porta, M.Z. Planul ccoalei cu Imprejurimile ei La ora§e curtea si gradina sunt imprejmuite cu uluci de scanduri saucu gard de fier. Curtea si gradina scoalei se numesc Imprejurimile ei. 5 Casele istradele din vecinatateascoalei. Cand plecam de la §coala, mergem pe un drum cuprins intre doua randuri de case. Acest drum se chiama stradd sau linie. Cand aceasta strada sau linie este pardosita, cu piatra, marunta, atuncise chiama Hosea. La ora§e,stradele sunt mai toate pardosite cu piatra mare. Unele din ele suntlargi, .drepte §ilungi.A celese chiama bule- varde. Pe marginea for sunt sa- diti pomi. Pe ici pe colo, se vad locuri mai largi numite piete. Prin unele din aceste piete se aduna vanza- torii, de la care not cumparam fe- lurite lucruri trebuincioase. -333iiiiillt11111110111h_ Stradele nu merg toate in a- Casele §i stradele din vecinAtatea scoalei (in vedere) ceia§i parte, ci uneleseincrusi- §eaza cu altele. Unele strade sunt mai lungi, altele maiscurte. Casele, stradeleqitoate locurile de pe langei koala noastrci se chiama vecincitati. Aceste case sau cla- dirisunt de doua feluri : clddiri publice psiclddiri par ticulare.Cladirilepublice sun tcase ale tuturor. Ast- fel sunt bisericile,prima- riile, judecatoriile §i altele. In satul nostru avem strada. 1) care Casele gi stradele din vecidatatea scoalei (in plan) ne duce la biserica; apoi 3). strada. .2) care conduce la . .. ')Numele stradei. 2) Idem ')Numele localitAtii mai importante din acel sat. 6 Casa parinteasca. Casa in care locuim dimpreuna cu familia noastra se chiama casa peirinteasca. Tata], muma §i copiii alcatuiesc o familie. Tatal este capul familiei. Nota. Fiecareelev va prezenta Invatatorului planul easelTor,care so va verifica §i indrepta de invatator. 0 escursiune in vecinatate VecinatAtile le eunoa§tem facand escursiuni. Ceea ce vom vedea in aceste escursiuni se poate desena ca §i clasa §i §coala.La Cara se gasesc dealuri, paduri, rauri, §i paraie pe care umbla morile. Unele rauri au pe dansele poduri, pe cari tree oamenii §i carutele. Ca sa cuprindem cu ochiul mai multe vecinatqi, ne a§ezam pe un loc mai Malt, un deal sau o movila. De aci observam toate localitaile §ile fixam pe hartie. Astfel am lucrat un plan al vecinatatilor noastre. Notci. Si aci ca pretutindeni, singura grija ce trebue sa preocupe pe invatator, este ca sa se mezo astfel, incat sa alba rasaritul la dreapta. Ce este un oral Locul pe care se afla multe case §i in care locuie§te un mare numar de familii, se nume§te oral. In ora§ se afla strade drepte§i bulevarde pardosite cu piatra. Casele sunt niari §i frumoase. Fiecare ora§ trebuie sa aiba edificii publice §i piete. Unele au §i tramvae. Toate ora§ele sunt a§ezate langa o cale ferata §i pe langaeletrebuie sa curga ate o apa.