Subocârmuirea Plăşii Jiul De Jos (1845, 1851, 1861, 1864)

1054 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN DOLJ SUBOCÂRMUIREA PLĂŞII JIUL DE JOS INVENTAR 1845, 1851, 1861, 1864 6 u.a. Fond nr. 150 PREFAŢĂ Activitatea administrativă cuprinde, în mod direct sau indirect, cea mai mare parte şi pondere din mişcarea prin timp a unui comunităţi etnice sau a unei entităţi politice suprastatale de tipul imperiilor. Spiritul revoluţiei franceze din 1789 a creat un curent nou in societatea românească, reflectat atât în proiecte şi memorii ale unor boieri, cât, mai cu deosebire, în programul revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu în anul 1821. Regulamentul Organic din 1831, cel care a legiferat separarea puterilor în stat, nu a fost extrem de eficient în ceea ce priveşte administraţia propriu-zisă, căci mai mult a îndreptat şi dezvoltat instituţii deja existent. Acum, la propunerea lui Barbu Dimitrie Ştirbei, ispravnicii de judeţ se vor numi cârmuitori sau ocârmuitori. Aceştia erau numiţi de domn pentru trei ani, cu atribuţii numai administrative şi cancelarie judeţeană compusă dintr- un sameş, un ajutor al sameşului şi doi scriitori (copişti) 1. În această epocă judeţele erau împărţite în plăşi, conduse de subocârmuitori aleşi dintre boieri, boiernaşi, mazili şi neamuri. Legea administrativă din 31 martie 1864, oferă o primă imagine a împărţirii administrativ teritoriale a judeţului Dolj, atunci când au fost fixate numele comunelor „rămase bune”, „principale”– după satul cu primărie, şi satele componente – „înclinate”, „anexate”, „anexă la cel dimpotrivă”, „ce s-au întrunit pentru formarea unei singure primării”. Subocârmuirea reprezenta un for administrativ, înfiinţat, aşa cum s-a arătat mai sus, în urma aplicării Regulamentelor Organice, ce administra unităţile teritoriale ale comunelor grupate în plăşi. Denumirea de Subocârmuire datează din anul 1831 până în 1848, atunci când îşi schimbă denumirea în Subprefectură. În cursul existenţei sale, plasa Jiul de Jos nu a suferit modificări majore de componenţă, astfel că în catagrafia din 1831 plasa figurează ca unitate administrativă ce cuprindea satele Popoveni, Palilula, Podari, Jitianu, Balta Verde, Livezile de Sus, Livezile de Jos, Măgăreţu, Ciulniţa, Vârâţi, Fântâna Teiului, Capu Glodului Calopăru, Dâlga, Gura Dâlgii, Foişoru, Belcinu, Dranicu, Padea, Ţugureşti, Horezu, Bârza, Gorogleda, Valea Stanciului, Niţoieşti. Prin legea administrativă din anul 1864, plăşii Jiului de Jos îi erau fixate 21 de comune cu satele componente Călăraşi, Bechet, Orăşani, Ostroveni, Grindeni, Lişteava, Damianu, Piscul, Raeţi, Sadova, Dobreşti, Căciulăteşti, Giorocelu, Murta, Lăcustenii de Jos, Tâbureşti, Lăcustenii de Sus, Brabeţi, Mârşani, Rojiştea de Sus, Rojiştea de Jos, Puţuri, Giorocu Mare, Bratovoieşti, Adunaţi de Giormanele, Foişoru, 1 Nicolae Bălălău, Dinică Ciobotea, Ion Zarzără, Din istoria instituţiilor administrative ale judeţului Dolj , ed. Sitech, Craiova, 2004, p. 11 Belcinu, Drănicu, Padea, Bârza, Ţugureşti, Valea Stanciului Niţoieşti, Greceşti, Gângoiva, Comoşteni şi Zăvalu. Prin Decretul domnesc nr. 1138/26 iunie 1875, plasa îşi păstrează componenţa stabilită încă din 1864. Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale deţine doar 6 unităţi arhiviste provenite din cancelaria acestei Subocârmuiri, care nu ne pot oferi nici pe departe o imagine completă asupra activităţii acestei unităţi administrative, documentele provenind din perioade diferite 1845, 1851, 1861 şi 1864. Cât priveşte conţinutul informaţional acesta se remarcă printr-o catagrafie a tinerilor ce urmau să fie recrutaţi de armată, cât şi a copiilor din cuprinsul plăşii, întocmită pe categorii de vârstă şi locul naşterii. Alte informaţii ce merită menţionate sunt cele legate de „ liste de familiile primite în lucru la punctul nisipurile ” întocmite pe săptămâni şi pe sate în care erau consemnate contribuţiile în muncă ale sătenilor. Restul documentelor se referă la bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, alegerea notarilor din comune, plângeri ale locuitorilor şi listele de alegători din cuprinsul plăşii şi evidenţa celor care primeau dreptul de cens. În general, dosarele sunt numerotate şi certificate de creator, aflându-se într- o stare bună de conservare, iar activitatea de inventariere a fost efectuată de către consilier asistent, Mladinescu Alexandru, în luna aprilie a anului 2013. 23 aprilie 2013 CONSILIER ASISTENT, Mladinescu Alexandru SUBOCÂMUIREA PLĂŞII JIUL DE JOS Nr. Numărul de vechi al Datele Nr. Cuprinsul unităţii arhivistice Obs. inv. unităţii extreme filelor arhivistice 1 2 3 4 5 6 Anul 1845 1. Catagrafii întocmite de satele din cuprinsul 1845 chirilică plăşii cu privire la tinerii ce puteau fi originale recrutaţi; „catagrafii de tineri şi copii după vârsta şi vremea naşterii fiecăruia”. Anul 1851 2. „Liste de familiile primite în lucru la 1851 chirilică punctul nisipurile” întocmite pe săptămâni originale şi pe sate în care erau consemnate contribuţiile în muncă ale sătenilor. Anul 1861 3. Dovezile suplinitorilor satelor din cuprinsul 1861 chirilică plăşii prin care aceştia făceau dovada parţial cheltuielii anumitor sume de bani; alfabet verificări cerute de subprefectură. latin originale Anul 1864 4. „Liste de numele domnilor alegători direcţi 1864 chirilică ce sau ales prin respectivele colegii alfabet electorale primare şi care compun colegiile latin electorale directe” din cuprinsul plăşii; mandate prin care locuitorii satelor din cuprinsul plăşii acordau dreptul de cens celor cu câştig mai mare de 100 de galbeni pe an. SUBOCÂMUIREA PLĂŞII JIUL DE JOS Nr. Numărul de vechi al Datele Nr. Cuprinsul unităţii arhivistice Obs. inv. unităţii extreme filelor arhivistice 1 2 3 4 5 6 5. Bugetele de venituri şi cheltuieli ale 1864 484 comunelor din cuprinsul plăşii pe anul 1864. 6. Corespondenţă cu Prefectură judeţului Dolj 1864 894 cu privire la alegerea notarilor din comune şi sate; justificări de sume cheltuite, plângeri ale locuitorilor adresate Prefecturii; statistici financiare şi altele. .

Load more