S.C. MIN EST S.A. Mahmudia Subsidiară S.C. ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A. Raport la BILANŢUL DE MEDIU nivel I pentru S.C. MIN EST S.A. Mahmudia, jud. Tulcea
August 2010 Acest raport conţine 31 pagini i Anexele nr. 1 ÷ 11
S.C. MIN EST S.A. Mahmudia Subsidiară S.C. ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A. BILANŢ DE MEDIU nivel I pentru S.C. MIN EST S.A. Mahmudia, jud. Tulcea
Realizat de:
Patricia MOCANU Senior Manager
Laurenţiu MOCANU Manager
Raluca ERBAN Senior Consultant
Liana KREIDER Principal Consultant Aprobat de:
Dr. Cicerone IONESCU Director AUDITECO © AUDITECO, August 2010 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Cuprins
1 Introducere ...... 5 1.1 Date generale...... 5 1.2 Modul de abordare a raportului i surse de informare ...... 5 1.3 Limitări ...... 6 2 Identificarea amplasamentului i localizarea ...... 6 2.1 Localizare i topografie ...... 6 2.1.1 Localizarea amplasamentului ...... 6 2.1.2 Arii naturale protejate din vecinătatea amplasamentului ...... 7 2.1.3 Topografia zonei ...... 8 2.2 Geologie i hidrogeologie ...... 9 2.2.1 Geologia zonei ...... 9 2.2.2 Hidrogeologia ...... 11 2.2.3 Potenţialul seismic al zonei ...... 11 3 Istoricul amplasamentului i dezvoltări viitoare...... 12 4 Activităţi desfă urate în cadrul obiectivului ...... 16 4.1 Generalităţi, procese tehnologice ...... 16 4.1.1 Date generale ...... 16 4.1.2 Proces tehnologic ...... 16 4.2 Situaţia autorizaţiilor de funcţionare existente ...... 18 4.3 Materiale de construcţii ...... 19 4.4 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane ...... 19 4.5 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă ...... 19 4.6 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici i menajeri, canalizarea apelor pluviale ...... 21 4.6.1 Alimentarea cu apă ...... 21 4.6.2 Evacuarea apelor uzate ...... 21 4.7 Producerea i eliminarea de eurilor ...... 22 4.8 Alimentarea cu energie electrică ...... 23 4.9 Protecţia i igiena muncii ...... 23 4.10 Prevenirea i stingerea incendiilor ...... 24 4.11 Zgomotul i vibraţiile ...... 25 4.12 Securitatea zonei ...... 25 5 Calitatea solului ...... 26 5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat ...... 26 5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate ...... 27 6 Lucrări de refacere a mediului în vederea reducerii suprafeţelor afectate ...... 27 7 Efecte potenţiale ale activităţii obiectivului asupra biodiversităţii ...... 29 8 Concluzii i recomandări ...... 30 8.1 Rezumatul aspectelor de neconformare i cuantificarea acestora în propuneri pentru programele de conformare ...... 30 8.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile i/sau al obligaţiilor condiţionate de eveniment viitor i incert ...... 30 8.3 Recomandări pentru studii viitoare privind responsabilităţile necuantificabile i condiţionate de un eveniment viitor i incert ...... 31
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 1 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Lista anexelor
ANEXA 1 Certificatul de atestare AUDITECO pentru efectuarea bilanţurilor de mediu
ANEXA 2 Localizarea amplasamentului
ANEXA 3 Plan de situaţie de încadrare în zonă a amplasamentului
ANEXA 4 Harta ariilor naturale protejate din vecinătatea amplasamentului
ANEXA 5 Certificatul de înregistrare la Oficiul Registrul Comerţului
ANEXA 6 Documente de proprietate
ANEXA 7 Schema fluxului tehnologic
ANEXA 8 Autorizaţii i avize de funcţionare
ANEXA 9 Buletine de analiză
ANEXA 10 Evidenţa gestiunii de eurilor (2009)
ANEXA 11 Fotografii realizate în timpul vizitării amplasamentului
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 2 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Lista figurilor i tabelelor
Fig. 1 Harta reliefului judeţului Tulcea ...... 9 Fig. 2 Geologia judeţului Tulcea ...... 10 Fig. 3 Zonarea seismică a României ...... 12
Tab. 1 Principalele componente mineralogice ale calcarelor din zona Mahmudia ...... 9 Tab. 2 Producţia de calcar în perioada 1995 – 2009 ...... 13 Tab. 3 Situaţia rezervelor de calcar din zăcământul Mahmudia, judeţul Tulcea, propuse pentru confirmare la 01.01.2001 ...... 14 Tab. 4 Mi carea rezervelor la zăcământul Mahmudia în perioada 01.01.1971 – 01.01.2010 ...... 15 Tab. 5 Situaţia autorizaţiilor i avizelor de funcţionare ...... 18 Tab. 6 Principalele caracteristici ale transformatoarelor i condensatorilor existenţi în cadrul S.C. MIN EST S.A...... 23
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 3 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Lista abrevierilor
ANRM Agenţia Naţională a Resurselor Minerale APM Agenţia de Protecţie a Mediului ARBDD Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării GNM Garda Naţională de Mediu DJ Drum Judeţean HG Hotărâre de Guvern L Lege OM Ordin al Ministrului OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PCB Compu i Bifenili Policloruraţi
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 4 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
1 Introducere
1.1 Date generale Prezenta documentaţie a fost realizată în baza comenzii nr. 269/04.05.2010, care a fost semnată de S.C. MIN EST Mahmudia S.A. – în calitate de beneficiar i de S.C. AUDITECO S.R.L. – în calitate de furnizor de servicii de mediu, în scopul realizării unui Bilanţ de mediu – nivel I i redactării unui Raport cu concluziile bilanţului. Obiectivul pentru care se realizează Bilanţul de mediu – nivel I, i anume societatea comercială MIN EST Mahmudia, are ca profil de activitate extracţia, prelucrarea i valorificarea rezervelor de calcar din zona Mahmudia i este subsidiară a S.C. ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A. Lucrarea este realizată de AUDITECO S.R.L., o firmă românească de consultanţă în domeniul protecţiei mediului, atestată pentru efectuarea bilanţurilor de mediu în conformitate cu Certificatul de Atestare nr. R BM 09 77/22.10.2008 a cărui copie este prezentată în ANEXA 1.
1.2 Modul de abordare a raportului i surse de informare Acest raport a fost întocmit în scopul obţinerii de informaţii asupra cauzelor i consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente i anticipate ale activităţilor desfă urate pe amplasamentul beneficiarului, iar la redactarea lui s au avut în vedere i cerinţele explicite precizate de autoritatea competentă de mediu, APM Tulcea, în cadrul autorizaţiei de mediu. La elaborarea prezentei documentaţii s a ţinut cont de reglementările în vigoare privind protecţia mediului, principalele titluri fiind următoarele: OUG 195/2005 privind protecţia mediului (aprobată cu modificări i completări de L 265/2006 privind protecţia mediului, modif. de OUG 57/2007 i OUG 114/2007); OM 1798/ 2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu; OM 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu; HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii de eurilor i pentru aprobarea listei cuprinzând de eurile, inclusiv de eurile periculoase (modif. de HG 210/2007); OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului (modif. de OM 592/2002; compl. de OM 1144/2002); L 107/1996 a apelor (modif. i completată de L 310/2004, L 192/2001, HG 948/1999, L 112/2006, OUG 12/2007, OUG 3/2010); HG 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (modif. de HG 352/2005); HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului cu azbest (modif. i compl. de OM 108/2005, HG 734/2006, HG 210/2007); OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei sălbatice (cu modif. i compl. ulterioare); OUG 78/2000 privind regimul de eurilor (cu modif. i compl. ulterioare); HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; HG 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al de eurilor de baterii i acumulatori; L 126/1995 privind regimul materiilor explozibile (cu modif. i compl. ulterioare);
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 5 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a Reţelei Natura 2000 în România; OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România .a. Principalele surse de informare care au stat la baza realizării documentaţiei sunt: observaţii realizate în timpul vizitării amplasamentului din data de 04.06.2010, informaţii i documente furnizate de reprezentanţii S.C. MIN EST S.A., studii de mediu realizate anterior, date i informaţii disponibile din alte surse, precizate în notele de subsol. În anexele prezentului raport au fost incluse copii ale unor documente relevante, precum i o serie de fotografii cu imagini specifice amplasamentului investigat.
1.3 Limitări La elaborarea acestui raport s a ţinut cont atât de cerinţele de conţinut impuse de legislaţia în vigoare 1, cât i de cerinţele explicite precizate de autoritatea competentă de mediu, APM Tulcea, în cadrul autorizaţiei de mediu. Beneficiarul acestei documentaţii este direct răspunzător pentru corectitudinea i exactitatea informaţiilor furnizate elaboratorului documentaţiei. În perioada efectuării vizitei pe amplasament i a redactării raportului nu au fost întâmpinate dificultăţi majore. Investigaţiile de mediu realizate pentru redactarea prezentului raport reflectă situaţia amplasamentului la momentul vizitării acestuia.
2 Identificarea amplasamentului i localizarea
2.1 Localizare i topografie
2.1.1 Localizarea amplasamentului Exploatarea minieră care face obiectul bilanţului de mediu este amplasată pe teritoriul administrativ al comunei Mahmudia, judeţul Tulcea (ANEXA 2). Localitatea Mahmudia este situată pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe al Dunării. Vatra localităţii este despărţită de drumul judeţean 222C, delimitând zona de vest care se află la poalele dealurilor Be tepe. Comuna Mahmudia este delimitată de următoarele teritorii: la nord, teritoriul administrativ al comunei Maliuc; la est i sud, teritoriul administrativ al comunei Murighiol; la vest, teritoriile administrative ale comunelor Be tepe i Valea Nucarilor. Sediul administrativ i cele două cariere ale MIN EST se află la 4 – 5 km sud vest de localitate, iar incinta clasare, în cadrul căreia se obţine produsul finit, se situează în apropierea comunei, respectiv în vecinătatea Portului Industrial Mahmudia, situat pe malul braţului Sf. Gheorghe. În ANEXA 3 este prezentat un plan de situaţie de încadrare în zonă a amplasamentului societăţii. Accesul în zona amplasamentului se face din drumul judeţean DJ 222C Tulcea – Murighiol, legătura dintre acesta i sediul administrativ făcându se prin intermediul unui drum uzinal de aproximativ 3,2 km lungime. În imediata apropiere a amplasamentului unităţii nu există zone rezidenţiale, monumente istorice, obiective protejate, etc. care să fie afectate direct de activităţile de extracţie i prelucrare a calcarului. Totu i, se menţionează că în nordul amplasamentului se află braţul Sf. Gheorghe, acest braţ al Dunării delimitând Rezervaţia Biosferei – Delta Dunării.
1 OM 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu AUDITECO Proiect nr. C016/2010 6 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
2.1.2 Arii naturale protejate din vecinătatea amplasamentului La nord vest de amplasament, la cca. 2,5 km se află situl NATURA 2000 ROSPA0009 Be tepe – Mahmudia . Cele mai importante specii de păsări care cuibăresc în zona sitului ROSPA0009 Be tepe – Mahmudia sunt: Accipiter brevipes, Anthus campestris, Aquila clanga, Aquila heliacal, Aquila pomarina, Branta ruficollis, Bubo bubo, Burhinus oedicnemus, Buteo rufinus, Calandrella brachydactyla, Caprimulgus europaeus, Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Circus macrourus, Circus pygargus, Coracias garrulous, Dendrocopos syriacus, Falco cherrug, Falco peregrinus, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Oenanthe pleschanka. Principalele clase de habitate care sunt întâlnite în cadrul sitului sunt paji tile naturale, stepa, culturile agricole, pă unile, pădurile de foioase i viile i livezile. Acest sit găzduie te efective importante ale unor specii de pasări protejate: 29 specii din anexa I a Directivei Pasări, 30 de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare, 7 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Burhinus oedicnemus, Caprimulgus europaeus, Calandrella brachydactyla, Oenanţe pleschanka . De asemenea, situl este important în perioada de migraţie pentru speciile de răpitoare i este important pentru iernat pentru următoarele specii: Branta ruficollis, Circus cyaneus . Alte situri NATURA 2000 aflate în vecinătatea amplasamentului sunt: • ROSCI0065 Delta Dunării, aflat la cca. 2 km E; • ROSPA0031 Delta Dunării i Complexul Razim – Sinoie, aflat la cca. 2 km E i S; • ROSPA0052 Beibugeac, aflat la 4 km SE. ROSCI0065 Delta Dunării adăposte te o mulţime de habitate printre care i următoarele: bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, lagune costiere, vegetaţie anuală de a lungul liniei drumului, comunităţi cu Salicornia i alte specii anuale care colonizează terenurile umede i nisipoase, paji ti sarăturate de tip mediteranean ( Juncetalia maritimi ), paji ti i mla tini sărăturate panonice i ponto sarmatice, dune mobile embrionare (în formare), dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri), dune cu Hippophae rhamnoides, depresiuni umede intradunale, ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae i/sau Isoëto Nanojuncetea , ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara, lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, lacuri distrofice i iazuri, cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis i Callitricho Batrachion, râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri i Bidention , tufări uri de foioase pontosarmatice, paji ti panonice i vest pontice pe nisipuri; stepe ponto sarmatice, paji ti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ( Molinion caeruleae ), paji ti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio Holoschoenion, comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan i alpin, paji ti aluviale din Cnidion dubii , paji ti de altitudine joasă ( Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis ), mla tini calcaroase cu Cladium mariscus, vegetaţie forestieră ponto sarmatică cu stejar pufos, păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia , din lungul marilor râuri ( Ulmenion minoris ), Zăvoaie cu Salix alba i Populus alba ; galerii ripariene i tufări uri ( Nerio Tamaricetea i Securinegion tinctoriae ). Cele mai importante specii de mamifere sunt: vidra ( Lutra lutra ), dihorul de stepă ( Mustela eversmannii ), nurca ( Mustela lutreola ), popândăul ( Spermophilus citellus ) i dihorul pătat ( Vormela peregusna ). Principalele specii de amfibieni i reptile: buhaiul de baltă cu burta ro ie ( Bombina bombina ), broasca ţestoasă de apă ( Emys orbicularis ), ţestoasa de uscat dobrogeană ( Testudo graeca ), tritonul cu creastă dobrogean (Triturus dobrogicus ), vipera de stepă ( Vipera ursinii ). Principale speci de pe ti prezenţi în cadrul acestui SCI sunt: scrumbia de Dunăre ( Alosa pontica ), Alosa tanaica, avatul ( Aspius aspiust ), zvârlugul ( Cobitis taenia ), porcu orul de nisip ( Gobio albipinnatus ) ghiborul de râu ( Gymnocephalus baloni ), Gymnocephalus schraetzer , ţiparul ( Misgurnus fossilis ), Pelecus cultratus , boare ( Rhodeus sericeus amarus ), Sabanejewia aurata, Umbra krameri, Zingel streber . ROSPA0031 Delta Dunării i Complexul Razim – Sinoie adăposte te o importantă serie de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Anser
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 7 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010 erythropus, Aquila clanga, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Buteo rufinus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus macrourus, Circus pygargus, Coracias garrulus, Cygnus columbianus bewickii, Cygnus cygnus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Emberiza hortulana, Falco cherrug, Falco columbarius, Falco naumanni, Falco peregrinus, Falco vespertinus, Gallinago media, Gavia arctica, Gavia stellata, Gelochelidon nilotica, Glareola pratincola, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Larus genei, Larus melanocephalus, Larus minutus, Limosa lapponica, Lullula arborea, Melanocorypha calandra, Mergus albellus, Milvus migrans, Numenius tenuirostris, Nycticorax nycticorax, Oenanthe pleschanka, Oxyura leucocephala, Pandion haliaetus, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, Phalaropus lobatus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Pluvialis apricaria, Porzana parva, Porzana porzana, Porzana pusilla, Puffinus yelkouan, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons, Sterna caspia, Sterna hirundo, Sterna sandvicensis,Sylvia nisoria, Xenus cinereus. Principalele clase de habitate care sunt întâlnite în cadrul sitului sunt: estuare, lagune, râuri, lacuri, mla tini, turbării, paji ti naturale, stepe, culturi i păduri de foioase. Acest sit găzduie te efective importante ale unor specii de păsări protejate: 97 de specii din anexa I a Directivei Păsări, 151 de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare, 17 specii periclitate la nivel global. În perioada de migraţie situl găzduie te mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind sit RAMSAR. ROSPA0052 Beibugeac adăposte te un număr important de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Branta ruficollis, Glareola pratincola, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Acrocephalus melanopogon, Ardea purpurea, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger , Ciconia ciconia, Ciconia nigra , Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus , Larus melanocephalus, Larus minutus, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Sylvia nisoria, Tadorna ferruginea, Tringa glareola, Phalaropus lobatus. Principalele clase de habitate care sunt întâlnite în cadrul sitului sunt: râuri, lacuri, mla tini, turbării, culturi agricole etc. Acest sit găzduie te efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor există următoarele categorii: 39 de specii din anexa I a Directivei Păsări, 56 de alte specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 7 specii periclitate la nivel global. În ANEXA 4 sunt prezentate ariile naturale protejate din vecinătatea amplasamentului.
2.1.3 Topografia zonei Sub aspect morfostructural zona Mahmudia se încadrează în unitatea colinară Dobrogea de Nord, fiind limitată la nord de zona inundabilă a Deltei Dunării, iar la sud de Depresiunea Razelmului (vezi Fig. 1). În această regiune se întâlnesc în principal trei tipuri de relief: relieful colinar este reprezentat de culmile Be tepe de pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe, între localităţile Be tepe i Mahmudia; aici se întâlne te cota cea mai ridicată din zonă, cu altitudinea de +240 m; relieful tabular ocupă o suprafaţă întinsă, fiind format pe o structură de calcare mezozoice, ridicate la altitudinea de 60 m; platoul de calcare este în cea mai mare parte acoperit cu depozite loessoide; calcarele apar la zi într o serie de ridicături domoale numite local „caerace” sau „cairace”; relieful piemontan mărgine te platoul de calcare sub forma unui es cu înclinare variabilă, ce coboară spre Depresiunea Razelmului. În general, datorită variaţiei pronunţate a reliefului i a structurii rocilor, înveli ul de sol este destul de mozaicat. Părţile mai coborâte ale reliefului sunt acoperite, în special, cu soluri bălane care trec odată cu cre terea altitudinii la cernoziomuri carbonatice, de la care se ajunge foarte repede, prin cernoziomuri i cernoziomuri cambice cu slabă levigare, la soluri cenu ii i soluri brune podzolite (Dealurile Tulcei, spre
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 8 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010 exemplu). În zona Mahmudia, pe lângă solurile bălane se pot întâlni soluri erodate i litosoluri, formate mai ales pe depozite loessoide, având o textură mijlocie; în apropierea braţului Sf. Gheorghe predomină solurile aluviale.
Fig. 1 Harta reliefului judeţului Tulcea
2.2 Geologie i hidrogeologie
2.2.1 Geologia zonei Calcarele din zona Mahmudia 2 fac parte din unitatea geologică cunoscută sub denumirea de “Zona Triasică a Dobrogei de Nord” sau “zona Tulcea”, cuprinsă la rândul ei în Orogenul Dobrogei de Nord (vezi Fig. 2). Alcătuită din depozite calcaroase cu grosimi de 200 ÷ 600 m, Zona Tulcea se învecinează la est cu zona Măcin prin intermediul faliei Luncaviţa – Consul, iar la nord i nord est cu Depresiunea Predobrogeană, prin intermediul faliei Sf. Gheorghe. Din punct de vedere calitativ, calcarele din această zonă se prezintă ca roci compacte, u or stratificate, cu aspect de masivitate pe măsură ce trec la dolomite; se distinge o largă varietate cromatică, de la alb cenu iu la ro u negru. Sub aspect fizico chimic, calcarele sunt roci grele (γ = 2,69 ÷ 2,72 kN/m 3), cu rezistenţă medie la compresiune (70 ÷ 90 N/m 2), porozitatea fiind de 0,24 ÷ 0,67 %; calcitul este principalul constituent mineralogic (Tab. 1). Fundamentul zonei Tulcea este alcătuit din formaţiuni continentale metamorfozate, străpunse de granite, porfire i diabaze, asemănătoare cu cele din Munţii Măcinului. Cutarea acestor formaţiuni de vârstă paleozoic superior s a produs înaintea transgresiunii Mării Tethys, încadrându se în faza hercinică. Tab. 1 Principalele componente mineralogice ale calcarelor din zona Mahmudia 3
Sort CaO MgO SiO 2 Al 2O3 Fe 2O3 P.C. [mm] [%] [%] [%] [%] [%] [%] 0÷31,5 51,74 1,99 1,85 0,61 0,35 42,34 31,5 ÷70 52,80 1,54 0,87 0,35 0,21 43,38 0÷70 52,27 1,79 1,42 0,50 0,29 42,80
2 Enciclopedia Geografică a României , Ed. tiinţifică i Enciclopedică, Bucure ti (1982) 3 INCDPM – ICIM Bucure ti – Bilanţ de mediu nivel I i Raport la bilanţ de mediu nivel I pentru S.C. MIN EST S.A. Mahmudia (1999) AUDITECO Proiect nr. C016/2010 9 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Fig. 2 Geologia judeţului Tulcea
Sub aspect tectonic se remarcă o puternică fragmentare a formaţiunilor de fundament după un sistem NNV– SSE, perpendicular pe sistemul de cutare (E V). Stilul tectonic general este acela de cute solzi, datorat fracturilor de profunzime, formate anterior triasicului i care au fost activate în această fază.
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 10 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Sub aspect structural se individualizează un fundament paleozoic, afectat de tectogeneza hercinică i cuvertura mezozoică alcătuită predominant din calcare, afectate de o tectonică disjunctivă în faza Chimerică Veche; în această fază s au produs largi cute pe direcţia E V i fragmentări, atât în axul anticlinalelor cât i perpendicular pe acestea, cu înclinări variabile, drenate în urma procesului de exondare i colmatate cu argile reziduale.
2.2.2 Hidrogeologia În zona Mahmudia, tectonica disjunctivă a generat o intensă fisuraţie, ce favorizează ascensiunea apei subterane la cote ce depă esc nivelul Dunării i al Lacului Razelm. În egală măsură, circulaţia apelor în masa calcarelor a creat goluri de carst, care au cea mai mare frecvenţă în zona nivelului hidrostatic. Cantitatea redusă de precipitaţii din zonă nu are capacitatea de a întreţine un acvifer permanent, însă în zona calcarelor se remarcă cota ridicată a nivelului hidrostatic. În cariera Caeracul Mare Est au fost executate 3 foraje hidrogeologice 4 care au permis observaţii specifice; nivelul pânzei freatice a fost interceptat în estul amplasamentului la cota +10,1 m, iar în nord i vest la cota +19 m, cu menţiunea că măsurătorile hidrogeologice nu au fost realizate simultan. În această carieră treapta inferioară de exploatare s a oprit la cota +12 m, datorită nivelului hidrostatic, care est alimentat cu un debit natural de 60 – 80 m 3/oră. În ceea ce prive te dinamica alimentării cu apă a nivelului hidrostatic, există mai multe explicaţii posibile: rezerva de apă de carst alimentează nivelul hidrostatic prin fisuri, ce fac posibilă eliberarea “apei captive” i ascensiunea acesteia la peste +10 m; aportul sistemelor de irigaţii la modificarea echilibrului hidrostatic; funcţionarea unui nivel acvifer permanent alimentat de apele Dunării, în condiţiile unui carst saturat cu apă sub cota 0,00.
2.2.3 Potenţialul seismic al zonei În ansamblul european, România constituie o regiune cu seismicitate moderată marcată doar semicentenar de mari evenimente, acoperind structural unele sectoare din ramura orogenului alpin, acolo unde direcţia lanţului muntos tânăr al Europei descrie cea mai spectaculoasă curbură, prin schimbarea orientării Carpaţilor Orientali i prin curbura dintre Carpaţii Meridionali i Balcani, în dreptul Dunării. Schiţa seismo tectonică a României evidenţiază suprapunerea teritoriului ţării cu o zonă pe care se intersectează placa est europeană (Moldova i jumătatea nordică a Dobrogei), sub placa intra alpină (Transilvania) i sub placa moesică (Oltenia, Muntenia i jumătatea sudică a Dobrogei). Cele trei plăci ce acoperă teritoriul României, a căror intersecţie se situează în zona Vrancea, se deosebesc prin grosimea crustei, prin structura stratificată, vârstă i tendinţa de migrare. Toate acestea fac ca Vrancea să fie cea mai activă zonă seismo tectonică de pe teritoriul ţării noastre. Dintre toate zonele epicentrale din România, Vrancea este în mod cert cea mai importantă prin energia cutremurelor, aria i persistenţa acestora. Conform zonării macroseismice a României, amplasamentul societăţii care face obiectul bilanţului de mediu se încadrează 1 în zona de gradul 7 (vezi Fig. 3). În general, cutremurele sunt însoţite de o serie de fenomene geologice: fracturi i fisuri în roci sau în sol, modificări ale nivelului apelor subterane i de suprafaţă, emanaţii de gaze, alunecări de teren. Studiul distribuţiei acestor fenomene în raport cu structura geologică i tectonică a zonei nord dobrogene la cutremurul din 1977, a demonstrat afectarea slabă a acestei zone.
4 S.C. DOBROMIN S.A. Constanţa, Filiala Minieră Mahmudia – Documentaţie geologică de evaluare a rezervelor de calcar din zăcământul Mahmudia, judeţul Tulcea (1998) AUDITECO Proiect nr. C016/2010 11 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Mahmudia
Fig. 3 Zonarea seismică a României
3 Istoricul amplasamentului i dezvoltări viitoare Extracţia pietrei de var din Caerac i Hârtop este atestată de R. Popescu în lucrarea “Carierele din Dobrogea” (1915), în care se aminte te de existenţa unor mici cariere i cuptoare de var în această zonă. Calitatea calcarelor de Mahmudia a fost cercetată pentru utilizare ca material de construcţii (1961) i, ulterior, ca fondant siderurgic (1962 1967). Problema valorificării calcarelor pentru siderurgie s a pus o dată cu industrializarea zonei maritime a Dunării. În acest sens, s au realizat prospecţiuni i foraje care au condus la conturarea primelor rezerve (1965). Rezultatele pozitive ale testărilor probelor de calcar au condus la realizarea primelor instalaţii de preparare, pe baza investiţiei aprobate cu P.E. 89 181 din anul 1967, care permiteau obţinerea a 2 sorturi granulometrice: 2 – 20 mm pentru siderurgie; 20 – 50 mm pentru cuptoare de var. Conform studiilor tehnico economice aprobate prin HCM 2057/25.08.1967, în anul 1970 s a trecut la deschiderea, pregătirea i exploatarea calcarelor în structura Caeracul Mare Est. Cre terea continuă a cererii de calcar din partea beneficiarului a condus la necesitatea identificării de noi rezerve, respectiv s a deschis i structura Hârtop, pe baza PE 63 706/e/1987, aprobat prin Decretul 30/21.03.1989. Iniţial, exploatarea calcarelor a început în structura Caeracul Mare Est cu 800 t/an (1970) i a continuat în următorul ritm: 1,4 mil. t în 1975; 2,9 mil. t în 1980; 3,6 mil. t în 1985. Din anul 1989 exploatarea s a extins i în cariera Hârtop. În cazul structurilor din zona Mahmudia, gradul de valorificare a zăcământului de calcar este cuprins în intervalul 0,86 ÷ 0,91 (vezi Tab. 2). Pierderile de exploatare se înregistrează în timpul lucrărilor de pu care i excavare, al transportului tehnologic i pot fi de max. 10%; pierderile de prelucrare reprezintă max. 5% i sunt egale cu diferenţa dintre masa minieră cu care este alimentată instalaţia de prelucrare i produsul finit obţinut.
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 12 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Tab. 2 Producţia de calcar în perioada 1995 – 2009 zona Mahmudia, judeţul Tulcea – [mii tone] Extras Extras Produs Grad de Pierderi Anul geologic ind. finit valorificare de exploatare de prelucrare totale EG EI PF PF/EG EG EI (%) EI PF (%) 1995 1.307 1.171 1.121 0,86 136 10,4 50 4,3 186 1996 1.075 966 921 0,86 109 10,1 45 4,6 154 1997 1.042 946 901 0,86 96 9,2 45 4,3 141 1998 1.147 1.034 985 0,86 113 9,9 49 4,7 162 1999 1.083 979 932 0,86 104 9,6 47 4,8 151 2000 1.083 1002 954 0.88 81 7,5 48 4,8 129 2001 1.356 1.271 1.212 0,89 85 6,3 59 4,6 144 2002 1.812 1.700 1.566 0,86 112 6,2 134 7,9 264 2003 1.822 1.712 1.547 0,85 110 6,0 165 9,6 275 2004 1.965 1.837 1.702 0,87 128 6,5 135 7,3 263 2005 1.955 1.836 1.686 0,86 119 6,1 150 8,2 269 2006 1.872 1.726 1.641 0,88 146 7,8 85 4,9 231 2007 1.590 1.498 1.410 0,89 92 5,8 88 5,9 180 2008 970 924 879 0,91 46 45 4,9 91 2009 423 401 381 0,90 22 5,2 20 5,0 42 Potrivit informaţiilor obţinute de la reprezentanţii MIN EST, în ultimii ani au avut loc o serie de lucrări de modernizare care au constat în: • introducerea operaţiunii de desprăfuire în etapa de clasare; • introducerea operaţiunii de presortare, respectiv îndepărtarea fracţiei 0 40 mm rezultată din frontul de lucru din carieră i din sfărâmarea primară; scopul a fost de a reduce cantitatea de calcar pentru furnal care s ar depozita în port i de îndepărtare a fracţiei argiloase care, de regulă, se concentrează în acest interval granulometric; • înlocuirea instalaţiilor de foraj SBS250 cu instalaţie ROC L6 cu Ø=115 mm; • montarea pe linia tehnologică clasare I a două ciururi, iar pe linia tehnologică clasare II un ciur de control pentru granulaţia 20 70 mm; • instalarea pe fiecare linie tehnologică din clasare a unor concasoare pentru controlul granulaţiei tip Sandwick S380, giratorii, cu o capacitate medie de 300 t/oră i granulaţia maximă la alimentare 280 300 mm; • montarea pe linia tehnologică de sfărâmare secundară a două benzi transportoare care asigură transportul i eliminarea fracţiei 0 40 mm. De asemenea, au avut loc o serie de dezafectări, printre principalele obiectivele dezafectate numărându se instalaţia de sfărâmare primară tip SKET, staţia de compresoare i platforma betonată, acoperită cu placi din azbociment, pentru depozitarea motoarelor electrice. În Tab. 3 este prezentată situaţia rezervelor de calcar la începutul anului 2001. Conform HG 739/2002, a fost aprobată Licenţa de concesiune a activităţii miniere de exploatare a calcarului industrial i dolomitei în perimetrul Mahmudia (Caeracul Mare Est i Hârtop), încheiată între ANRM – în calitate de concedent i SC MIN EST SA – în calitate de concesionar. Conform informaţiilor obţinute de la reprezentanţii S.C. MIN EST, rezervele importante de calcar din zona Mahmudia, precum i omogenitatea calitativă a acestora, permit estimarea unei exploatări de lungă durată, de ordinul zecilor, chiar sutelor de ani, evident în funcţie de ritmul anual al extracţiilor. O estimare a rezervelor exploatabile la 01.01.2010 este prezentată în Tab. 4.
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 13 Raportt lla BIILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S.C.. MIIN EST S..A.. Mahmudiia,, jud.. Tullcea Augustt 2010
Tab. 3 Situaţia rezervelor de calcar din zăcământul Mahmudia, judeţul Tulcea, propuse pentru confirmare la 01.01.2001 Rezerve geologice de bilanţ Rezerve geologice în afară de bilanţ Structura Categoria Cantit. SiO 2 + Cantit. SiO 2 + Roca de rezerve CaO MgO Fe 2O3 P2O5 P.C. S CaO MgO Fe 2O3 P2O5 P.C. S [mii t.] Al 2O3 [mii t.] Al 2O3 B 15.809 52,89 1,19 0,36 0,01 41,81 3,08 0,05 Caeracul C1/+5 8.906 52,77 1,18 0,36 0,01 41,7 5 3,08 0,05 Mare Est C1/+12 18.859 52,61 1,67 0,34 0,01 42 ,25 2,63 0,03 calcar C1 3.507 51,28 1,89 0,49 0,01 41,84 3,76 0,03 27.765 52,66 1,50 0,35 0,01 42,08 2,78 0,04 B+ C 1 19.316 52,60 1,32 0,38 0,01 41,82 3,20 0,05 27 .765 52,66 1,50 0,35 0,01 42,08 2,78 0,04 Caeracul B 15.809 52,89 1,19 0,36 0,01 41,81 3,08 0,05 Mare Est* C1 3.507 51,28 1,89 0,49 0,01 41,84 3,76 0,03 18 .859 52,61 1,67 0,34 0,01 42 ,25 2,63 0,03 calcar B+ C 1 19.316 52,60 1,32 0,38 0,01 41,82 3,20 0,05 18.859 52,61 1,67 0,34 0,01 42,25 2,63 0,03 B 6.456 53,27 1,19 0,02 41,94 2,62 0,01 Hârtop C 18.779 53,14 1,15 0,05 42,21 2,44 0,01 2.042 53,95 1,20 0,02 42,94 1,20 0,01 calcar 1 B+ C 1 25.235 53,17 1,16 0,02 42,14 2,49 0,01 2.042 53,95 1,20 0,02 42,94 1,20 0,01 B 22 .265 53,00 1,19 0,36 0,01 41,84 2,95 0,04 Total rezerve C1/+5 8.906 52,77 1,18 0,36 0,01 41,7 5 3,08 0,05 pe grupe C1/+12 20 .901 52,74 1,62 0,34 0,01 42,32 2,49 0,03 calcar C1 22.286 52,85 1,27 0,49 0,04 42,15 2,65 0,01 29.807 52,75 1,49 0,35 0,01 42,15 2,67 0,04 B+ C 1 44.551 52,92 1,23 0,42 0,02 41,99 2,80 0,02 29.807 52,75 1,49 0,35 0,01 42,15 2,67 0,04 Total rezerve B 22.265 53,00 1,19 0,36 0,01 41,84 2,95 0,04 pe grupe* C1 22.286 52,85 1,27 0,49 0,04 42,15 2,65 0,01 20.901 52,74 1,62 0,34 0,01 42,32 2,49 0,03 calcar B+ C 1 44 .551 52,92 1,23 0,42 0,02 41,99 2,80 0,02 20 .901 52,74 1,62 0,34 0,01 42,32 2,49 0,03 Caeracul Mare Est B 3.315 37,70 18,02 0,25 0,01 45,65 0,78 0,01 dolomite Caeracul Mare Est C 4.709 41,79 12,39 0,25 0,01 44,27 1,07 0,01 calcare 1 dolomitice * rezerve situate peste cota de + 12 m
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 14 Raportt lla BIILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S.C.. MIIN EST S..A.. Mahmudiia,, jud.. Tullcea Augustt 2010
Tab. 4 Mi carea rezervelor la zăcământul Mahmudia în perioada 01.01.1971 – 01.01.2010 01.01.1971 Exploatat Diferenţe 01.01.2010 Exploatabil Perimetru B C1 Total B C1 Total B C1 Total B C1 Total 01.01.2010 Caeracul Mare Est 19.487 73.496 92.983 43.796 21.516 65.312 +34.262 48.885 14.372 9.953 3.095 13.048 7.600 bilanţ Caeracul Mare Est af. +18.822 +1.822 1.822 18.822 bilanţ calcar Hârtop – bilanţ calcar 18 .688 18 .688 9.988 5.571 15 .559 +11 .543 +2 .979 +14 .522 1.555 16 .096 17 .651 4.600 Hârtop – af. bilanţ +1 .725 +1 .725 1.725 1.725 Caeracul Rotund – +10 +10 10 10 bilanţ calcar Caeracul Rotund – af. 4.797 18.557 23.354 13 1 14 4.784 18.556 23.3 40 bilanţ calcar Caeracul Mare West 42.793 42.793 +13.548 3.962 +9.586 13.548 38.831 52.379 bilanţ calcar Caeracel –bilanţ 63.075 63.075 63.075 63.075 calcar Total bilanţ calcar 19 .487 198 .052 217 .539 53 .784 27 .087 8.0871 +59 .363 49 .868 +9 .495 250 .066 121 .097 146 .163 12 .200 Total afara bilanţ 4.797 18.577 23.354 13 +20.546 +20.533 4.784 39.103 43.887 calcar Caeracul Mare Est 4.396 1.096 5.489 1.078 1.096 2.174 3.315 3.315 2.456 dolom. Bilanţ Caeracul Mare Est +4.709 +4.709 4.709 4.709 3.490 calcar dolom. bilanţ Total dolomita 4.393 1.096 5.489 1.078 +3.613 +2.535 3.315 4.709 8.024 5.946 Total general bilanţ 23.880 199.148 223.028 53.784 27.087 8.0871 +58.285 46.255 +12.030 28.381 125.806 154.187 18.146
AUDITECO Proiect nr. C016/2010 15 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
4 Activităţi desfă urate în cadrul obiectivului
4.1 Generalităţi, procese tehnologice
4.1.1 Date generale Societatea care face obiectul prezentei documentaţii, i anume MIN EST S.A. Mahmudia, are sediul în localitatea Mahmudia, cod 8815, judeţul Tulcea, telefon 0240/545.285, 0240/545.286, fax 0240/545.288. Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Tulcea, cu nr. de ordine J36/46/10.02.1999, având codul unic de înregistrare fiscală 7842022/03.11.1995 (ANEXA 5). Activitatea principală desfă urată în cadrul societăţii o reprezintă extracţia pietrei ornamentale i a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei i ardeziei (cod CAEN rev. 2 – 0811/cod CAEN rev. 1 – 1411; 1412); exploatarea zăcământului de calcar industrial, a calcarelor dolomitice i dolomitelor, precum i valorificarea produselor de carieră se fac în baza Licenţei de concesiune pentru exploatare nr. 2276/2001, aprobată prin HG 739/2002 i acordată pentru 20 de ani. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii MIN EST, în ianuarie 2010, personalul angajat al societăţii număra 237 de persoane, din care 184 persoane implicate direct în activităţile productive, 23 personal administrativ i 30 de persoane implicate în activităţi de pază. Pentru activităţile de producţie, programul de lucru este de 10 ore/zi, 6 zile/săptămână, iar pentru activităţile administrative programul zilnic este de 8 ore. Actele de deţinere pentru terenurile aflate în proprietatea sau în administrarea S.C. MIN EST (ANEXA 6) sunt următoarele: contract de concesiune nr. 3557/22.09.2003, încheiat cu Consiliul Local al comunei Mahmudia – 1.092.518.m 2 certificat de proprietate Seria M03 nr. 5560/08.06.2000 – 377.967,19 m 2, folosinţa anterioară a terenului fiind aceea de pă une. Suprafaţa perimetrului de exploatare 5 evaluată în vederea acordării Licenţei de exploatare nr. 2276/2001 este de 2.387 km 2, fiind împărţită astfel: Suprafaţa I – 236,5922 ha, care include: cariera Caeracul Mare Est, cariera Hârtop, incinta Caeracul Rotund, incinta staţiei de compresoare, incinta depozitului de explozivi, drum acces + bandă transportoare Hârtop – Caeracul Rotund; drum uzinal Mahmudia + Caeracul Rotund; Suprafaţa II – 0,7236 ha, care include drumul de acces Caeracul Rotund; Suprafaţa III – 1,2567 ha, care include drumul de acces la Staţia de clasare; Suprafaţa IV – 0,1275 ha, care include Staţia de captare apă industrială. Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii S.C. MIN EST, capacitatea de producţie anuală este de 1.700.000 t calcar finit. Din prelucrarea calcarului rezultă următoarele sorturi: sortul de 0 30 mm (calcar pentru furnal) i sortul de 20 70 mm (calcar pentru var).
4.1.2 Proces tehnologic Carierele Caeracul Mare Est i Dealul Hârtop se află la distanţă relativ redusă una faţă de alta, motiv pentru care activităţile de prelucrare, preparare i expediţie sunt comune. Cele două zăcăminte 6 sunt exploatate, prin lucrări miniere la zi, prelucrarea realizându se în instalaţiile de concasare aferente fiecărei cariere, iar printr o instalaţie de sortare comună (include două linii tehnologice) se
5 S.C. IPROMIN S.A. – Proiect tehnic de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006) 6 S.C. IPROMIN S.A. – Planul de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006) AUDITECO Proiect nr. C016/10 16 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010 obţin diferite sorturi granulometrice. Aceste sorturi sunt valorificate în industria siderurgică ca fondant la aglomerare în furnale i pentru producerea varului industrial. Exploatarea, prepararea i valorificarea calcarelor industriale, a calcarelor dolomitice i a dolomitelor se realizează în cadrul unui flux tehnologic 7 (ANEXA 7) compus din mai multe etape după cum urmează: 1. Exploatarea minieră se realizează după o metodă de exploatare avizată de ANRM Bucure ti. Metoda de exploatare utilizată este la suprafaţă în carieră, cu front lung, derocare cu explozivi amplasaţi în găuri de sondă i încărcarea mecanică în autobasculante de mare capacitate. În cadrul perimetrului de exploatare, zăcământul Mahmudia este deschis prin două cariere, Caeracul Mare Est i Hârtop. Cariera Caeracul Mare Est a deschis întregul zăcământ prin cinci trepte, numerotate 0, 1, 2, 3, 4 cu o înălţime medie de 20 m, cu excepţia treptei 4 care are 8 m. Cotele la vatra treptelor de exploatare sunt de +80 m, +60 m, +40 m, +20 m, +12 m. Cariera Hârtop a deschis zăcământul prin trei trepte, numerotate 1, 2, 3 care au cotele de la vatră +65 m, +45 m, +28 m. În această carieră treapta 1 a fost epuizată iar în cursul anului 2010 urmează a fi deschisă treapta 4, +12 m. Derocarea, în vederea deta ării din masiv a masei miniere în scopul prelucrării i valorificării, se realizează cu explozivi. Explozivii se amplasează în găuri de sondă executate cu instalaţii de foraj tip SBS 250 sau ROC L 6, cu diametrul de 250 mm, respectiv 115 mm. Găurile se dispun pe unul sau două rânduri în e ichier, pentru asigurarea gradului de mărunţire optim. Transportul masei miniere la instalaţiile de prelucrare se realizează cu autobasculante de mare capacitate, de 40 t i 45 t, proprietate a societăţii sau închiriate. Concomitent cu lucrările de exploatare se execută lucrările de pregătire. Acestea au scopul de a îndepărta din frontul de lucru rocile considerate sterile, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ sau coperta de loess situată la partea superioară a zăcământului. 2. Prepararea calcarelor urmăre te sfărâmarea i obţinerea sorturilor granulometrice care constituie produs minier finit. 2.1. Sfărâmarea se realizează în trei trepte i anume: • Sfărâmarea primară urmăre te reducerea dimensiunilor masei miniere provenită din cariere până la 300 mm. Se realizează cu concasoare cu fălci cu o capacitate de 300 – 400 t/oră. • Sfărâmarea secundară este precedată de o ciuruire care are rolul de a separa fracţia granulometrică de alimentare a concasoarelor. Refuzul este introdus în concasoarele cu impact care asigură sfărâmarea secundară până la 140 mm; acestea au o capacitate de 200 t/oră. Trecerea rezultată după ciuruire i refuzul concasat sunt preluate de transportoare cu bandă în vederea fazei finale a preparării, sfărâmarea de control i clasarea granulometrică. În situaţia în care, din raţiuni tehnologice se urmăre te eliminarea unei cantităţi cât mai mari din fracţia granulometrică măruntă trecerea rezultată după ciuruire este preluată de relee de benzi i depozitată în afara liniei de flux pe platforme sau depozite amenajate. • Sfărâmarea de control este de asemenea precedată de o ciuruire care are rolul de a separa fracţia granulometrică mai mare decât limita superioară a dimensiunii solicitate de beneficiar. Această fracţie este sfărâmată cu ajutorul unor concasoare giratorii, supragranulaţia acceptată fiind de max. 10%. 2.2. Clasarea granulometrică urmăre te separarea pe clase granulometrice a masei miniere sfărâmate, în funcţie de solicitările beneficiarului. Se realizează cu ajutorul unor ciururi vibratoare, cu una sau două site, cu dimensiunile ochiurilor în funcţie de fracţia granulometrică ce trebuie obţinută. Sorturile granulometrice sunt preluate de relee de benzi i stocate pe platformele de depozitare pentru produs finit amenajate în portul industrial.
7 S.C. MIN EST S.A. – Fi ă de prezentare i declaraţie (2009) AUDITECO Proiect nr. C016/10 17 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
3. Valorificarea se face către beneficiar în baza unor contracte prin care se stabilesc sorturile i cantităţile ce urmează a fi livrate. Livrările se fac vrac în barje cu o capacitate de 2.800 t, încărcarea făcându se de către operatorul portuar cu macarale portuare de mare capacitate.
4.2 Situaţia autorizaţiilor de funcţionare existente În conformitate cu legislaţia aplicabilă 8, activităţile de extracţie a pietrei pentru construcţii, pietrei calcaroase .a. fac parte din categoria activităţilor care necesită autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului prin aplicarea procedurii complete de autorizare. În Tab. 5 sunt prezentate autorizaţiile de funcţionare specifice/aplicabile activităţilor desfă urate în cadrul S.C. MIN EST, iar în ANEXA 8 sunt incluse copii ale acestora. Tab. 5 Situaţia autorizaţiilor i avizelor de funcţionare Nr. Termen de Denumire i emitent Nr. i data eliberării Activităţi autorizate crt. valabilitate 1. Autorizaţie de mediu pentru 7987 /30.03.2010 30.03.20 20 Extracţia pietrei ornamentale i Exploatarea Minieră Mahmudia, fără a pietrei pentru construcţii, program de conformare, emisă de extracţia pietrei calcaroase, APM Tulcea ghipsului, cretei i ardeziei 2. Autorizaţie de funcţionare din punct de 643/14.05.1999 Extragerea, prelucrarea i vedere al protecţiei muncii comercializarea calcarului 3. Autorizaţie pentru depozitul de 24/24.11.2008 Depozitul are caracter de materiale explozive aparţinând S.C. 65722/05.12.2008 consum, permanent de MIN EST S.A., emisă de Inspectoratul suprafaţă Teritorial de Muncă al Judeţului Tulcea i Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea 4. Autorizaţie pentru prepararea, 105/24.11.2008 Organizarea de jocuri de deţinerea, transportul, comercializarea, 65671/05.12.2008 artificii cu obiective artizanale folosirea materiilor explozive, emisă i de distracţie pe bază de de Inspectoratul Teritorial de Muncă al amestecuri pirotehnice din Judeţului Tulcea i Inspectoratul de clasele I, II, III, IV, T1 i T2 Poliţie al Judeţului Tulcea 5. Notificarea privind funcţionarea 21/septembrie 2008 2 ani de la obiectivului „Alimentare cu apă emitere aparţinând S.C. MIN EST Mahmudia, loc. Mahmudia, jud. Tulcea”, emisă de Direcţia Apelor Dobrogea Litoral 6. Aviz emis de ARBDD în vederea 11/03.03.2010 eliberării autorizaţiei de mediu 7. Certificat de înregistrare, emis de 12.05.2008 Extracţia pietrei ornamentale i Oficiul Registrului Comerţului de pe a pietrei pentru construcţii, lângă Tribunalul Tulcea extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei i ardeziei – 0811 Autorizaţia de mediu existentă prevede obligativitatea elaborării unui Bilanţ de mediu de nivel I, cu analiza efectelor negative anterioare, prezente i anticipate pe zone afectate de activităţi miniere, cu propuneri ferme de realizare a lucrărilor de refacere a mediului în vederea reducerii suprafeţelor afectate, precum i prezentarea obiectivului în contextul amplasării în vecinătatea ariilor naturale protejate. Acest bilanţ trebuie să fie prezentat la APM Tulcea în termen de maxim 1 an de la data emiterii autorizaţiei de mediu.
8 OM 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu AUDITECO Proiect nr. C016/10 18 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
4.3 Materiale de construcţii Construcţiile existente pe amplasamentul S.C. MIN EST S.A. sunt realizate din materiale de construcţii clasice, uzuale pentru exploatări industriale de acest gen. La vizitarea incintei nu a fost observată prezenţa azbestului pe amplasament.
4.4 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane Baza de materii prime care asigură procesul tehnologic de obţinere a produsului finit este reprezentată de rocile care constituie zăcământul. Rocile utile sunt calcarele, calcarele dolomitice i dolomitele. Rocile sterile, care fac obiectul exploatării selective sunt marnocalcarele, calcarele argiloase, argilele i coperta de loess. În general, în cadrul procesului tehnologic se folosesc o serie de materiale i substanţe chimice, necesare atât pentru instalaţiile tehnologice, cât i pentru activităţile curente desfă urate în cadrul amplasamentului: explozivi, combustibili, uleiuri, O2 tehnic utilizat la tăiere, la aparatele oxiacetilenice, oţel manganos utilizat la concasoare .a. Combustibilii utilizaţi sunt stocaţi într un depozit, amenajat pe o platformă betonată, la extremitatea estică a perimetrului carierei Caeracul Mare Est. Pentru stocarea motorinei se folosesc 3 rezervoare metalice subterane, de 50 t fiecare, iar alimentarea autovehiculelor se face prin intermediul a două pompe. Uleiurile sunt depozitate într o magazie, în incinta depozitului de carburanţi. Ambalajele specifice sunt bidoanele i butoaiele din material plastic sau din metal, având diferite capacităţi. Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii S.C. MIN EST, în anul 2009 s au înregistrat următoarele consumuri de combustibili i lubrifianţi: motorină – 296.131 l, ulei de motor – 5.720 l, ulei hidraulic 5.500 l, ulei de transmisie – 2.540 l, alte tipuri de ulei – 4.450 l. Materialele i materiile explozive sunt stocate în depozitul de explozivi al societăţii, amplasat la cca. 200 m de sediul administrativ din incinta Caeracul Rotund. Depozitul este realizat conform prevederilor legale în vigoare, funcţionarea acestuia fiind autorizată de instituţiile abilitate. Depozitul are în compunere 5 camere pentru stocarea substanţelor explozive i o platformă betonată, amenajată într o excavaţie adâncă, destinată depozitării azotatului de amoniu tehnic. Incinta depozitului este înconjurată cu gard dublu de sârmă ghimpată. Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, în anul 2009 s au înregistrat următoarele consumuri de explozivi: nitrogen – 107.580 kg, astrogel – 782 kg i boostere – 2.185 buc. Transportul i transvazarea substanţelor chimice periculoase se fac cu respectarea strictă a normelor de manipulare. În zona clasare a amplasamentului, funcţionează un Laborator de încercări fizico chimice i mecanice, destinat verificării calităţii produselor finite. Conform informaţiilor obţinute de la reprezentanţii beneficiarului, în cadrul laboratorului nu se mai utilizează reactivi chimici deoarece metoda chimică de determinare a parametrilor cantitativi a fost înlocuită cu metoda de analiză spectrală.
4.5 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă Prin natura activităţii desfă urate în unitate, derocarea cu explozivi, funcţionarea motoarelor termice, prelucrarea i transportul masei de rocă sfărâmată i concasată cu benzi transportoare, aerul este factorul de mediu cu cel mai mare potenţial de poluare. Principalii poluanţi 9 emi i pe perimetrul de exploatare Mahmudia sunt: • pulberile în suspensie i sedimentabile; • gazele de ardere evacuate de utilajele utilizate în procesul de producţie. În timpul manipulării, concasării i sortării masei de calcar sunt emise în atmosferă importante cantităţi de particule de praf, direct proporţionale cu volumele anuale de produs finit.
9 S.C. IPROMIN S.A. – Plan de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006) AUDITECO Proiect nr. C016/10 19 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
Emisiile de pulberi se produc în timpul: • lucrărilor de exploatare i anume, în timpul forărilor i pu cărilor; • lucrărilor de prelucrare i anume, în timpul sfărâmării, transportului pe fluxul de benzi a calcarului la staţia de clasare granulometrică i manipulării materiilor finite i a sterilului. În scopul reducerii emisiilor de pulberi în atmosferă în urma prelucrării i transportului cu bandă a masei miniere, la staţia de clasare a fost montată o instalaţie de desprăfuire 10 pe ambele linii, compusă din: - clădire ventilatoare (2 incinte); - 2 ventilatoare centrifugale (Q=45.000 m 3/h, P=90 KW); - staţie de compresoare ce cuprinde: 3 electrocompresoare (presiune 3×7 barr, P=3×11 KW), 3 uscătoare, recipient tampon de capacitate 15 m 3, ventilator centrifugal (Q=2.800 m 3/h, P=11 KW) i un filtru static aer atmosferic; - 2 filtre de aer cu saci (Q=40.000 m 3/h); - tubulatură i hote de aspiraţie; - 2 instalaţii de monitorizare; sistemul de monitorizare asigură măsurarea permanentă a emisiilor de pulberi evacuate la co , afi are continuă i înregistrarea valorilor obţinute, acces permanent la date. În zona de sfărâmare primară i secundară, pentru reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă s a procedat la carcasarea benzilor în punctele de deversare, montarea unei instalaţii de ciclonare i menţinerea în funcţiune a instalaţiilor de umectare. În timpul exploziilor de derocare, realizate în scopul dislocării rocilor în cariere, se degajă în atmosferă particule în suspensie i gaze rezultate din reacţiile chimice (CO, NOx, COV, H 2S .a.). Aceste surse de poluare a atmosferei sunt fixe, punctuale, iar cantităţile de emisii anuale sunt condiţionate de cantitatea totală de material exploziv utilizat. Conform estimărilor realizate în studiile de mediu anterioare, cantităţile de emisii poluante rezultate în timpul unei derocări primare sunt următoarele: 540 kg CO, 270 kg H 2S i 81 kg particule. Emisiile de poluanţi în atmosferă rezultate ca urmare a funcţionării motoarelor termice i a mijloacelor de transport au fost estimate11 pentru anul 2009, în baza consumurilor de combustibili specifice acestui an; valorile cantitative rezultate sunt următoarele: pulberi în suspensie=3.120 kg, NO x=290.425 kg, SO 2=1.920 kg, Pb=0,63 kg. Conform cerinţelor precizate în autorizaţia de mediu existentă, concentraţiile de poluanţi admise la evacuarea în atmosferă nu trebuie să depă ească limitele impuse de legislaţia aplicabilă 12 ; de asemenea, calitatea aerului în zonele aflate în vecinătatea perimetrului societăţii trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de STAS 12574/1987 Aer în zonele protejate. Condiţii de calitate . Autorizaţia de mediu existentă pentru S.C. MIN EST S.A. prevede raportarea către autoritatea teritorială pentru protecţia mediului a rezultatelor măsurătorilor la limita zonei de clasare spre localitate pentru pulberi în suspensie în timpul funcţionării (lunile iunie, iulie i august). Conform buletinelor de analiză puse la dispoziţie de reprezentanţii S.C. MIN EST S.A., în ultimii 3 ani au fost efectuate monitorizări ale pulberilor în suspensie în zona staţiei de clasare, de către Laboratorul toxicologic al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Tulcea. Rezultatele analizelor de laborator au evidenţiat valori măsurate inferioare concentraţiilor maxim admisibile. Copiile buletinelor de analiză sunt prezentate în ANEXA 9.
10 S.C. MIN EST S.A. – Fi ă de prezentare i declaraţie (2009) 11 S.C. MIN EST S.A. – Fi ă de prezentare i declaraţie (2009) 12 OM 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică i normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produ i de surse staţionare (cu completările i modificările ulterioare) AUDITECO Proiect nr. C016/10 20 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
4.6 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici i menajeri, canalizarea apelor pluviale S.C. MIN EST S.A. deţine Notificarea nr. 21/septembrie 2008 privind funcţionarea obiectivului, emisă de ANAR, Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea (vezi ANEXA 8), pentru alimentarea cu apă i evacuarea apelor uzate. Principalele detaliile tehnice ale sistemelor de alimentare cu apă i de canalizare, prezentate în cele ce urmează, au fost preluate din notificarea emisă de ANAR.
4.6.1 Alimentarea cu apă Pentru consumul de apă potabilă al personalului operativ din S.C. MIN EST S.A. s au pus la dispoziţie dozatoare de apă potabilă, asigurate de firma S.C. LA FÎNTÎNA S.R.L., în baza contractului nr. 1125/01.07.2004 (act adiţional nr. 6/30.06.2010, cu termen de valabilitate până la 01.07.2011. Pentru incinta Caeracul Rotund (sediul administrativ i instalaţiile de sfărâmare) i cariere, alimentarea cu apă utilizată în scop igienico sanitar i industrial este realizată prin intermediul unui foraj de adâncime amplasat în incinta Caeracul Mare Est. Forajul este prevăzut cu apometru i are următoarele caracteristici tehnice: Dn=243 393 600 mm, H=95 m, Q=25 m 3/h. Apa este pompată din foraj cu ajutorul unei electropompe HEBE 30×10 într un rezervor de înmagazinare din beton armat cu V=100 m 3, situat în incinta Caeracul Mare. Apa este distribuită printr o conductă OL cu Dn=150 mm i L=5.200 m. Pentru incinta de clasare, alimentarea cu apă utilizată în scop igienico sanitar este realizată din reţeaua localităţii Mahmudia, conform contractului nr. 3/17.01.2007 încheiat cu Primăria Mahmudia. Distribuţia apei pe amplasament se realizează prin intermediul unui racord OL cu Dn=50 mm, prevăzut cu apometru. Pentru aceea i incintă, apa utilizată în scop industrial este asigurată prin captare din Dunăre braţul Sf. Gheorghe. Sistemul de alimentare este alcătuit din priză de apă i un rezervor metalic de stocare cu V=25 m 3, amplasat lângă depozitul de explozivi. Distribuţia apei este realizată prin intermediul unei conducte OL cu Dn=50 150 mm i L=250 m. Conform informaţiilor puse la dispoziţie de reprezentanţii beneficiarului, apa de alimentare este utilizată astfel: • în scop igienico sanitar, în cadrul grupurilor sanitare; • în scop industrial pentru umectare în punctele generatoare de praf din fluxul tehnologic (deversări) i la instalaţiile de foraj. Conform datelor din Notificarea nr. 21/septembrie 2008 privind funcţionarea obiectivului, cerinţa de apă este următoarea: pentru sursa subterană – 4.725 m 3/an, pentru sursa din Dunăre – 537 m 3/an, iar pentru sursa din reţeaua localităţii Mahmudia – 125 m 3/an. În cadrul S.C. MIN EST S.A. cele două rezervoare de stocare a apei, având capacitatea totală de 125 m 3, sunt utilizate ca rezervă de apă pentru cazurile de incendiu.
4.6.2 Evacuarea apelor uzate Principalele tipuri de ape uzate generate din activitatea S.C. MIN EST S.A. sunt: • ape uzate menajere; • ape pluviale. Sistemul de canalizare al S.C. MIN EST S.A. a fost modernizat în perioada 2005 2006 i asigură colectarea i evacuarea apelor uzate menajere. Toate apele colectate de această canalizare sunt direcţionate i descărcate în bazinele betonate, vidanjabile, din cadrul amplasamentului: un bazin de capacitate 60 m 3 situat la sediul administrativ, un bazin de capacitate 150 m 3 situat la atelierul mecanic i un bazin de capacitate 25 m 3 situat la clasare, 2 bazine de capacitate 100 m 3 fiecare, amplasate la coloana auto, respectiv la carieră. Apa uzată menajeră este evacuată în bazinele menţionate, de unde se elimină prin vidanjare, prin intermediul unor firme specializate, ori de câte ori este necesar. În urma folosirii apei în scopuri industriale (la forajele pentru explozibili i la umectare) nu rezultă ape uzate.
AUDITECO Proiect nr. C016/10 21 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
În zona carierelor evacuarea apelor pluviale se face natural, scurgerea acestora fiind facilitată i de o serie de rigole realizate la vatra carierelor, astfel încât să nu încurce exploatarea. În incinte sunt amenajate rigole de evacuare a apelor pluviale sau a reziduurilor rezultate la reparaţiile utilajelor sau mijloacelor de transport auto, limitând infiltrarea acestor ape în sol, respectiv în pânza freatică. Conform informaţiilor din Fi a de prezentare i declaraţie pentru S.C. MIN EST S.A. (2009) volumul mediu estimat al apelor uzate este 10,25 m 3/zi, iar volumul anual al apelor uzate evacuate este de 3.312 m 3, conform Notificării eliberate de ANAR. În ceea ce prive te calitatea apelor uzate evacuate, în Notificarea emisă de ANAR sunt precizate concentraţii maxime admisibile pentru 8 indicatori (pH, MTS, CBO5, CCOCr, H 2S, detergenţi, substanţe extractibile i fenoli) ce trebuie respectate, în conformitate cu NTPA 001/2002 13 . Conform observaţiilor din teren i în baza informaţiilor obţinute de la reprezentanţii beneficiarului, în cadrul S.C. MIN EST nu se mai evacuează ape uzate în receptori naturali i, prin urmare, cerinţa precizată în Notificare nu mai este de actualitate. Acest fapt este confirmat i în Referatul de evaluare (nr. 472/24.02.2010) emis de ARBDD, în care se face precizarea că apele uzate evacuate trebuie să respecte cerinţele calitative impuse de NTPA 002/2002 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor i direct în staţiile de epurare. Nu au fost puse la dispoziţia elaboratorului buletine de analiză cu privire la calitatea apelor uzate colectate în bazinele vidanjabile, dar având în vedere faptul că aceste ape sunt preponderent ape uzate menajere, este de a teptat ca încărcarea cu poluanţi a acestor ape să fie cea caracteristică în astfel de situaţii.
4.7 Producerea i eliminarea de eurilor În conformitate cu informaţiile obţinute, se realizează evidenţa cantităţilor totale de de euri generate, respectând prevederile impuse de legislaţia în vigoare 14 , iar lunar se raportează către APM Tulcea situaţia de eurilor gestionate în conformitate cu formularele de raportare a de eurilor. Din informaţiile obţinute din Fi a de prezentare i declaraţie pentru S.C. MIN EST S.A. (2009), principalele de euri generate din activităţile specifice sunt următoarele: • loess rezultat din lucrările de pregătire efectuate pentru îndepărtarea copertei de la partea superioară a zăcământului. Volumul de loess generat în cursul anului 2009 a fost de 19.586 m3. Depozitarea loess ului din perimetrul S.C. MIN EST se realizează în halde amplasate pe flancurile celor două cariere, la cel puţin 100 m de frontul de lucru; haldele de loess urmează a fi utilizate la refacerea ecologică a zonei, ca suport pentru stratul vegetal. • calcar argilos i roci sterile provenite ca urmare a exploatării selective prin îndepărtarea acestora din frontul de lucru. Cantitatea de calcar argilos generată în cursul anului 2009 a fost de 53.985 t. Depozitarea se realizează în halde definitive amplasate în exteriorul carierelor sau pe vatra ultimei trepte de exploatare. Cantitatea de steril excavată din cariera Caeracul Mare Est va fi haldată în partea S a carierei. Cantitatea de steril excavată din cariera Hârtop va fi haldată în partea E a carierei 15 . Spaţiile de haldare sunt special amenajate, iar sterilul depus controlat este supus operaţiunilor de netezire i tasare cu ajutorul buldozerului. Pentru realizarea stabilităţii zonei de haldare 16 , unghiul de taluz al acesteia este menţinut constant sub valoarea de 45°. O parte din sterilul de exploatare este folosit pentru amenajarea periodică a drumurilor de acces i tehnologice din cariere. • de euri metalice rezultate din casarea utilajelor sau înlocuirea subansamblelor la instalaţiile i utilajele din dotare. Acestea sunt stocate pe platforme betonate i sunt valorificate prin agenţi comerciali autorizaţi. Cantitatea de metale feroase generată în cursul anului 2009 a fost de 56 t.
13 NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale i oră ene ti la evacuarea în receptorii naturali 14 HG 856/2002 privind evidenta gestiunii de eurilor i pentru aprobarea listei cuprinzând de eurile, inclusiv de eurile periculoase 15 S.C. IPROMIN S.A. – Planul iniţial de încetare a activităţii obiectivului minier Mahmudia, jud. Tulcea (2005) 16 S.C. IPROMIN S.A. – Plan de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006) AUDITECO Proiect nr. C016/10 22 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
• uleiuri uzate provenite de la motoarele termice precum i de la instalaţiile sub presiune. Colectarea acestora se face în recipiente speciale, în vederea valorificării în instalaţiile tehnologice (reductoare). Cantitatea de ulei uzat generată în cursul anului 2009 a fost de 14.151 l. • anvelope uzate provenite de la autovehiculele aflate în dotarea societăţii. Acestea sunt stocate pe platforme betonate i sunt valorificate prin agenţi comerciali autorizaţi. Cantitatea generată în cursul anului 2009 a fost de 1.250 t. • acumulatorii uzaţi care au fost pe stoc în 2009 (26 buc.) au fost eliminaţi prin intermediul unor agenţi comerciali autorizaţi. • de eurile menajere sunt generate în cantităţi relativ mici, de cca. 1 m 3/lună; colectarea se realizează în recipiente metalice, eliminarea făcându se prin intermediul unor agenţi economici autorizaţi. • ambalajele provenite de la piesele de schimb sau materialele aprovizionate sunt returnate furnizorului sau se valorifică intern; cantităţile de ambalaje generate anual sunt reduse. Conform autorizaţiei de mediu în vigoare S.C. MIN EST S.A. are obligaţia de a raporta situaţia gestiunii de eurilor lunar. Cea mai recentă raportare pusă la dispoziţia elaboratorului este Evidenţa gestiunii de eurilor pentru anul 2009, inclusă în ANEXA 10 la Raportul la BM I.
4.8 Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică a amplasamentului este asigurată de S.C. ELECTRICA S.A. în baza contractului de furnizare a energiei electrice nr. 255/30.12.2009 valabil un an, cu posibilitate de prelungire prin acte adiţionale cu acordul ambelor părţi. Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, consumul de energie electrică pentru anul 2009 a fost de peste 2.700.000 kWh. În Tab. 6 sunt prezentate principalele caracteristici ale transformatoarelor i condensatorilor existenţi în cadrul S.C. MIN EST S.A. Tab. 6 Principalele caracteristici ale transformatoarelor i condensatorilor existenţi în cadrul S.C. MIN EST S.A. Nr. crt. Caracteristici Observaţii TRANSFORMATOARE 1. 400 kVA 6kV/0,4kV 3 buc. – cariere 2. 630 kVA 6kV/0,4kV 2 buc. – benzi transp. 3. 630 kVA 20kV/0,4kV 1 buc. – benzi transp. 4. 1000 kVA 20kV/0,4kV 2 buc. – clasare 5. 1600 kVA 20kV/0,4kV 2 buc. 6. 1600 kVA 20kV/6kV 1 buc. – sfărâmare 7. 4000 kVA 20kV/6kV 1 buc. – carieră CONDENSATORI 1. Baterie fixă 1×300 kVAR PT 8 – casa 1 2. Baterie fixă 1×300 kVAR PT 7 – casa 2 3. Baterie fixă 2×300 kVAR PT 2 – clasare 4. Baterie fixă 1×300 kVAR PT 3 – port 5. Baterie fixă 4×300 kVAR PT 1 – sfărâmare 6. Baterie fixă 1×600 kVAR PT 1 – carieră Conform declaraţiilor reprezentanţilor S.C. MIN EST S.A., întreţinerea i intervenţiile la posturile de transformare sunt realizate de personalul specializat al companiei de electricitate. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, nu există echipamente, funcţionale sau nefuncţionale, cu conţinut de PCB pe amplasament.
4.9 Protecţia i igiena muncii În ceea ce prive te protecţia muncii, în cadrul societăţii MIN – EST Mahmudia, întreaga activitate se desfă oară cu obligativitatea respectării legislaţiei în vigoare, precum i o serie de norme specifice, privind AUDITECO Proiect nr. C016/10 23 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010 depozitarea, transportul i lucrul cu explozivii, lucrul la înălţime, transportul intern i rutier, transportul cu benzi, realizarea sudurilor electrice i cu oxiacetilenă, realizarea construcţiilor i confecţiilor metalice, transportul i distribuţia energiei electrice, etc. Inspectoratul de stat teritorial pentru protecţia muncii al judeţului Tulcea a autorizat funcţionarea societăţii din punct de vedere al protecţiei muncii, conform autorizaţiei nr. 643/14.05.1999 (vezi ANEXA 8) Responsabilitatea în domeniu este asigurată, conform legislaţiei în vigoare, de un Departament de protecţia muncii, care are rolul de a instrui personalul angajat i de a urmări respectarea normelor în domeniu. Atât pentru personalul tehnic, cât i pentru celelalte categorii de angajaţi se efectuează periodic instructaje, însoţite de testări ale cuno tinţelor privind normativele în vigoare. Având în vedere particularităţile fluxului tehnologic, cât i extinderea mare a activităţii în amplasament, anual se elaborează i se avizează Planul Cadru de Prevenire i Lichidare a Avariilor, care cuprinde măsurile de intervenţie în diferite cazuri de necesitate. În privinţa echipamentelor tehnice utilizate în cadrul societăţii, o atenţie deosebită se acordă podurilor rulante i automacaralelor din dotare, care trebuie să îndeplinească prevederile specifice din domeniul protecţiei muncii, fiind certificate de organele competente în acest sens. De asemenea, depozitarea, manipularea i folosirea materialului exploziv necesită respectarea unor norme specifice legate de protecţia muncii. S.C. MIN EST S.A. este autorizată să prepare, să deţină i să folosească materii explozive, în baza art. 8 din Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995 (cu modif. i compl. ulterioare). Amenajarea i dotările corespunzătoare se încadrează în prevederile normelor în vigoare, iar funcţionarea depozitului este autorizată de instituţiile abilitate. Pentru conducerea i coordonarea împu cărilor masive în unitate există personal specializat i autorizat în acest sens. În ceea ce prive te igiena muncii se urmăre te menţinerea microclimatului i a valorii noxelor în limitele admisibile menţionate în autorizaţia sanitară de funcţionare; prin măsurători periodice se asigură monitorizarea noxelor, zgomotului, .a. Conform Contractului Colectiv de Muncă, salariaţilor unităţii li se asigură în mod gratuit echipament individual de lucru (costume de salopetă, încălţăminte, haine vătuite i ube), precum i echipamente de protecţie i materiale igienico sanitare (cască de protecţie, ochelari de protecţie, pelerine de ploaie, cizme i mănu i electroizolante, .a.).
4.10 Prevenirea i stingerea incendiilor Specificul activităţii desfă urate în cadrul societăţii care face obiectul bilanţului de mediu presupune acordarea unei atenţii deosebite în privinţa pazei împotriva incendiilor la o serie de dotări cum ar fi: excavatoare, foreze, atelierele de reparaţii i întreţinere auto, depozitul de carburanţi i lubrifianţi, magaziile de materiale, instalaţiile electrice, pavilionul administrativ, etc. Pentru toate acestea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, sunt amenajate pichete de stingere a incendiilor; în cazul staţiilor electrice i a utilajelor alimentate cu energie electrică se folosesc stingătoare cu praf. La locurile de muncă, vestiare, săli de apel i în pavilionul administrativ sunt afi ate planurile de evacuare în caz de incendiu, cu specificarea căilor de acces i evacuare, precum i a personalului special instruit în vederea acţionării în caz de incendii. La nivelul unităţii există amenajată o Remiză P.S.I., amplasată în incinta Caeracul Rotund, dotată cu o motopompă, furtunuri P.S.I., autocisternă de 5 tone, echipament de protecţie specific. Toate măsurile privind paza împotriva incendiilor fac parte integrantă din Planul Cadru de Prevenire i Lichidare a Avariilor, în care este prezentată i organigrama formaţiei P.S.I. Funcţionarea societăţii MIN EST Mahmudia este avizată de M.I. – Grupul de Pompieri “DELTA” al judeţului Tulcea.
AUDITECO Proiect nr. C016/10 24 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
4.11 Zgomotul i vibraţiile Zgomotul în cariere grupează un ansamblu de emisii acustice de origini diferite, fie fixe, fie mobile. Principalele surse de zgomot i vibraţii 17 sunt utilajele specifice activităţii carierelor (foreze, perforatoare, buldozere, excavatoare, autobasculante, etc.), instalaţia de preparare (alimentatoare, concasoare, ciururi, benzi transportoare, etc.), sistemele sonore de avertizare, precum i mijloacele de transport auto. Având în vedere că lucrările de derocare din cele două cariere se execută la interval de câteva zile, iar carierele se află pe teritoriu extravilan, la distanţa de 5 km de localitatea Mahmudia, se poate considera că zgomotul produs de explozii precum i unda seismică generată nu afectează a ezările umane sau alte obiective de interes public. Autorizaţia de mediu existentă pentru S.C. MIN EST S.A. prevede raportarea trimestrială către autoritatea teritorială pentru protecţia mediului a rezultatelor măsurătorilor efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot, la limita zonei de clasare spre localitate. În perioada 2008 2010 au fost efectuate monitorizări ale nivelului de zgomot în zona staţiei de clasare, prin intermediul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Tulcea. Rezultatele analizelor de laborator au evidenţiat valori sub nivelul de zgomot admisibil. Copiile buletinelor de analiză puse la dispoziţie de reprezentanţii S.C. MIN EST S.A. sunt prezentate în ANEXA 9.
4.12 Securitatea zonei
Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, paza permanentă la nivelul S.C. MIN EST este asigurată de către 30 de angajaţi din care 6 armaţi, 23 neînarmaţi i un maistru. Datorită specificului activităţii desfă urate în cadrul societăţii, în privinţa securităţii zonei principalele probleme sunt puse de incinta de depozitare a materialului exploziv i de depozitul de carburanţi. Ambele depozite se află într o zonă situată la cca. 5 km de cea mai apropiată localitate, în care nu au acces decât angajaţii societăţii. Substanţele explozive utilizate pentru derocările din cele două cariere sunt nitramoniul i astralitul. Societatea MIN EST este autorizată să prepare, să deţină i să folosească materii explozive, în baza art. 8 din Legea privind regimul materiilor explozive. Autorizaţia este vizată anual de către Inspectoratul de Stat Teritorial de Muncă al judeţului Tulcea, precum i de Inspectoratul de Poliţie al judeţului. Incinta de depozitare a materialului exploziv, special amenajată în acest scop, este situată în Caercul Rotund; i este înconjurată cu un gard de sârmă ghimpată. Depozitul are caracter de consum, permanent, de suprafaţă iar funcţionarea acestuia este autorizată în baza art. 9 din Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995 (cu modif. i compl. ulterioare). Autorizaţia este vizată anual de către Inspectoratul Teritorial de Muncă al judeţului Tulcea, precum i de Inspectoratul de Poliţie al judeţului. Depozitul este compus din mai multe încăperi pentru stocarea substanţelor explozive, înconjurate la exterior cu diguri din pământ, cu rol de protecţie, i o platformă betonată amenajată într o excavaţie adâncă, necesară depozitării azotatului de amoniu tehnic. Se asigură pază permanentă, un iluminat corespunzător i zonă de protecţie. Carburanţii i lubrifianţii sunt stocaţi în incinta Caeracul Mare Est, la limita perimetrului carierei, într un depozit special amenajat în acest sens. Atât depozitul pentru materialul exploziv, cât i cel destinat stocării combustibililor au asigurată pază permanentă. Conform informaţiilor obţinute din teren, în ultimii ani nu s au înregistrat probleme majore în asigurarea securităţii amplasamentului.
17 S.C. IPROMIN S.A. – Planul de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006) AUDITECO Proiect nr. C016/10 25 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
5 Calitatea solului
5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat
Principalele surse potenţiale de poluare a solului , ca urmare a activităţilor specifice desfă urate pe amplasamentul S.C. MIN EST, sunt următoarele: • scurgerile accidentale de reziduuri de carburanţi, lubrifianţi sau alte de euri; • depunerea de pulberi ca urmare a activităţii de preparare a calcarelor; • infiltrarea apelor reziduale din reţeaua de canalizare i evacuare a apelor menajere; • infiltrarea apelor pluviale potenţial încărcate cu particule solide, reziduuri de combustibili, de euri, .a. Poluarea directă a solului, din cauza lucrărilor de excavare la zi, este rezultatul favorizării proceselor de antrenare i transport al particulelor solide, în urma îndepărtării stratului fertil i vegetaţiei naturale pe suprafeţe importante, mai ales ca urmare a acţiunii erozive a apelor pluviale i de iroire. Intensitatea acestor procese va fi diminuată considerabil după redarea suprafeţelor în circuitul natural, ca urmare a aplicării măsurilor de refacere ecologică. Pe lângă perimetrele afectate direct prin excavaţii, realizarea drumurilor de acces, a construcţiilor i amenajărilor din dotare, precum i a depozitelor de steril are ca efect ocuparea i blocarea unor suprafeţe de teren care devin inutilizabile perioade lungi de timp, ceea ce reprezintă tot o formă de poluare directă a solului. Potenţialele infiltraţii din reţeaua de canalizare pot constitui, de asemenea, surse locale de poluare a solului. Pierderile de combustibili, uleiuri sau alte materiale pot afecta numai zonele din imediata vecinătate a platformelor i rampelor auto, în care se fac reparaţii sau lucrări de întreţinere. Suprafeţele betonate i existenţa rigolelor perimetrale ce permit conducerea acestor scurgeri în separatoarele de uleiuri din incinte contribuie la limitarea cantităţilor de substanţe poluante ce pot ajunge în sol. Apariţia unor fisuri în pereţii rezervoarelor metalice îngropate, utilizate pentru depozitarea carburanţilor, ar putea constitui o sursă de poluare. De eurile solide, industriale i menajere, au spaţii amenajate corespunzător sau recipiente de colectare; gospodărirea adecvată a acestor de euri este importantă din punctul de vedere al protecţiei calităţii apei, solului i subsolului. Datorită specificului activităţii desfă urate în unitatea MIN – EST nu este evidentă o posibilă poluare chimică a solului, cu excepţia unor situaţii accidentale sau a unor deficienţe de exploatare i întreţinere. De regulă, efectele asupra calităţii solului i subsolului se manifestă în situaţii de funcţionare anormală, respectiv ca urmare a producerii unor accidente sau incidente cu următoarele cauze posibile: - uzura (coroziunea) i îmbătrânirea materialelor; - manevre incorecte sau intervenţii neconforme; - lucrări de întreţinere i reparaţii inadecvate sau neritmice; - managementul neconform al de eurilor tehnologice; - fenomene naturale (alunecări de teren, eroziunea solului, cutremure .a.). În Bilanţul de mediu I i Raportul la bilanţul de nivel I realizat de INCDPM – ICIM Bucure ti în 1999 nu au fost identificate suprafeţe de sol poluate. De asemenea, conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, în ultimii 10 ani nu au fost înregistrate accidente/incidente care să fi avut ca efect contaminarea solului i subsolului. În ANEXA 11 sunt prezentate fotografii realizate în timpul vizitării amplasamentului S.C. MIN EST.
AUDITECO Proiect nr. C016/10 26 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate S.C. MIN EST este amplasată într o zonă în care nu se desfă oară alt gen de lucrări sau activităţi industriale i, prin urmare, calitatea solului din zonă poate fi influenţată numai de activităţile desfă urate în acest perimetru, nu numai în momentul de faţă ci încă de la înfiinţarea exploatării miniere. În timpul vizitei pe amplasament nu au fost observate indicii referitoare la un potenţial efect al activităţilor învecinate asupra acestuia.
6 Lucrări de refacere a mediului în vederea reducerii suprafeţelor afectate În conformitate cu cerinţele legale în vigoare, S.C. IPROMIN S.A. a elaborat Planul iniţial de încetare a activităţii obiectivului minier Mahmudia, jud. Tulcea, predat beneficiarului în anul 2005 . Acest plan cuprinde, pe lângă prezentarea generală a obiectivului minier, principiile de închidere a acestuia, lucrările i soluţiile pentru realizarea închiderii, precum i evaluarea costurilor aferente. În anul 2006, la comanda S.C. MIN EST, IPROMIN S.A. a elaborat Planul de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea , care cuprinde totalitatea lucrărilor care se vor executa la finalul Licenţei de exploatare i a lucrărilor de protecţie a mediului programate în perioada de valabilitate a Licenţei. De asemenea, acela i elaborator a realizat i Proiectul tehnic de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea, care cuprinde enumerarea celor mai importante efecte asupra mediului generate de activitatea de exploatare minieră, principalele lucrări de refacere preconizate, volumele fizice i valorice ale acestora, graficul de execuţie al lucrărilor i detalii cu privire la monitorizarea postînchidere. Conform datelor precizate în documentaţiile tehnice de mai sus, terenurile afectate de obiectivul minier Mahmudia vor ocupa la finalul exploatării o suprafaţă de cca. 1.529.200 m 2, din care 765.000 m 2 teren ocupat de cariere, 497.500 m 2 terenuri ocupate cu halde tehnologice de steril i 266.700 m 2 terenuri ocupate de incinte, căi de acces i alte categorii de terenuri. La finalul perioadei de timp aferentă licenţei de exploatare (anul 2022) vor demara lucrările de dezafectare, de refacere i reabilitare a mediului, precum i de monitorizare pe termen lung a factorilor de mediu. Pentru întregul obiectiv minier, în scopul reconstrucţiei ecologice s au prevăzut următoarele categorii de lucrări: • lucrări de stabilizare geotehnică a terenurilor în scopul anihilării i al prevenirii producerii în timp a unor fenomene fizico geologice distructive (alunecări de teren, surpări i prăbu iri de roci), precum i pentru realizarea unei configuraţii morfologice finale a terenului care să fie favorabilă refacerii înveli ului vegetal; • lucrări de reconstrucţie a terenului în scopul refacerii stratului de sol vegetal pe amplasamentele depozitelor de steril, în vatra i pe bermele carierelor, pe drumurile de acces .a. În funcţie de specificul activităţilor tehnologice anterioare, prezente i viitoare desfă urate pe amplasamentele din cadrul S.C. MIN EST, lucrările de reconstrucţie ecologică a terenurilor după încetarea activităţilor propuse în planul de refacere a mediului sunt următoarele: • Pentru amplasamentele carierelor: împră tierea de sol din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, pe o înălţime de 15 cm; refertilizarea cu fertilizator organic în proporţie de 5 t/ha; refertilizarea cu îngră ăminte chimice de tip N:P:K, cu cca. 275kg/ha (125 kg/ha N, 125 kg/ha P, 125kg/ha K); semănarea suprafeţelor plane reprezentate de vatra i platformele extinse ale carierelor cu ierburi perene specifice zonei; plantarea de arbori din specia foioase pe berme (distanţa între arborii plantaţi pe acelea i aliniament va fi de 3,0 m, iar între aliniamente de 4,0 m). Arborii vor fi plantaţi în gropi cu dimensiunea de 0,3x0,3x0,3 m, incluzând i un fertilizator organic în proporţie de 5,0 kg/groapă;
AUDITECO Proiect nr. C016/10 27 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
udarea suprafeţei cu ajutorul furtunului din cisternă în 5 etape, la interval de timp de 10 zile (volumul de apă pentru fiecare etapă va fi de cca. 10 l/m 2). • Pentru haldele de sol vegetal i de steril: a ternerea de sol fertil din depozitele de împrumut, pe terenul nivelat, scarificat i compactat, pe o înălţime de 10 15 cm; refertilizarea solului cu fertilizator organic în proporţie de 5 t/ha; refertilizarea cu îngră ăminte chimice de tip N:P:K, cu cca. 275kg/ha; semănarea suprafeţelor plane reprezentate de vatra i platformele extinse ale carierelor cu ierburi perene specifice zonei; plantarea de arbori din specia foioase, specifici zonei; udarea suprafeţei în 5 etape, la interval de timp de 10 zile (volumul de apă pentru fiecare etapă va fi de cca. 10 l/m 2). • Pentru incinte, drumuri de acces .a.: dezafectarea i demolarea tuturor construcţiilor, instalaţiilor i utilităţilor industriale care au deservit activitatea de exploatare minieră anterioară; există i posibilitatea ca o parte din construcţiile i infrastructura obiectivului să poată fi vândută către o altă unitate economică sau autoritate publică; modelarea suprafeţelor prin lucrări de nivelare manuală i mecanică, pentru asigurarea scurgerii naturale a apelor pluviale; umplerea gropilor i golurilor rezultate din dezafectare precum i împră tierea i compactarea materialului de debleu; împră tierea de sol din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, pe o înălţime de 15 cm; refertilizarea cu fertilizator organic i îngră ăminte chimice de tip N:P:K; semănarea suprafeţelor cu ierburi perene specifice zonei. Pentru realizarea lucrărilor de dezafectare i refacere a mediului în zona obiectivului va trebui să se parcurgă procedurile legale impuse de actele normative în vigoare din domeniul protecţiei mediului. De asemenea, pe tot parcursul perioadei operaţionale , se vor avea în vedere o serie de lucrări i măsuri ce au drept scop limitarea efectelor activităţilor tehnologice asupra mediului. Principalele măsuri care face parte din această categorie sunt următoarele: • Respectarea parametrilor proiectaţi pentru exploatarea carierelor, a instalaţiilor i echipamentelor tehnologice existente, etc. • Recuperarea fragmentelor de rocă de pe terenurile adiacente haldelor, carierelor sau fluxurilor de transport i reintroducerea acestora în circuitul tehnologic. Până la finele Licenţei sunt prevăzute astfel de lucrări de curăţire a terenurilor adiacente care însumează un volum de cca. 150 m 3 de material. Acest volum de fragmente de rocă va fi încărcat i ulterior relocat în haldele de steril sau procesat în fluxul de prelucrare. • Evitarea degradării zăcământului i a terenurilor adiacente prin respectarea măsurilor pentru asigurarea stabilităţii rocilor i monitorizarea stabilităţii terenurilor. • Monitorizarea calităţii factorilor de mediu i, în cazul în care este necesar, luarea măsurilor celor mai potrivite pentru încadrarea indicatorilor poluanţi în limitele admisibile impuse de legislaţia în vigoare. • Reducerea efectelor privind vibraţiile produse în timpul exploziilor în cariere prin orientarea adecvată a fronturilor i prin adaptarea corespunzătoare a cantităţii i tipului de exploziv utilizat. • Gospodărirea corespunzătoare a depozitului de carburanţi, acordându se o atenţie deosebită manipulării carburanţilor, astfel încât să fie evitate scurgerile accidentale i implicit riscul antrenării acestora de către apele pluviale i infiltrarea lor în sol.
AUDITECO Proiect nr. C016/10 28 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
• Managementul adecvat al de eurilor generate, respectiv depozitarea corespunzătoare a de eurilor tehnologice i menajere, restrângerea suprafeţelor de stocare temporară a de eurilor i valorificarea sistematică a acestora. • Stropirea/umectarea cu apă a drumurilor de acces în carieră i a fronturilor de lucru, în special în sezonul cald, pentru reducerea emisiilor de praf în atmosferă. • Modernizarea i/sau retehnologizarea unor instalaţii i echipamente tehnologice în scopul limitării emisiei de poluanţi în mediu; în acest sens, în ultimii ani, au fost montate două instalaţii de desprăfuire în cadrul staţiei de clasare, care permit reducerea considerabilă a emisiilor de particule în atmosferă. • Remodelarea morfologică a terenurilor pe care nu mai urmează să se intervină i împădurirea acestora cu arbori specifici zonei; conform informaţiilor obţinute de la reprezentanţii MIN EST, în anul 2008 s a efectuat împădurirea unei suprafeţe de 6 ha cu specii de salcâm (fapt confirmat i de Referatul de evaluare nr. 472/24.02.2010 emis de ARBDD), urmând până în 2011 să se împădurească încă 4 ha. Unele dintre măsurile descrise în paragrafele anterioare au fost preluate i de către ARBDD i incluse în avizul nr. 11/03.03.2010, în care se impune ecologizarea zonelor afectate de lucrări de extracţie prin nivelarea suprafeţelor, îndepărtarea fragmentelor de rocă sau alte de euri depozitate accidental, terasarea (în cazul haldelor de steril), plantarea de puieţi în vederea realizării unor liziere. În conformitate cu cerinţele legale, planul de refacere a mediului trebuie să fie revizuit periodic, corelat cu ritmul de exploatare i condiţiile specifice obiectivului minier.
7 Efecte potenţiale ale activităţii obiectivului asupra biodiversităţii Conform hărţilor Natura 2000 existente în legislaţia în vigoare (OM 1964/2007 i HG 1284/2007) i a observaţiilor din teren, carierele aparţinând S.C. MIN EST S.A. nu sunt amplasate în cadrul unor situri NATURA 2000 sau a altor arii naturale protejate. Cele mai apropiate arii naturale protejate sunt situate la distanţe de peste 2 km de cariere: ROSPA0009 Be tepe – Mahmudia, ROSCI0065 Delta Dunării, ROSPA0031 Delta Dunării i Complexul Razim – Sinoie i ROSPA0052 Beibugeac. Efectul principal al activităţilor de minerit specifice carierelor de calcar asupra biodiversităţii este cel de reducere a suprafeţei habitatelor, ca urmare a exploatării unor suprafeţe semnificative, având ca efecte potenţiale alterarea sau distrugerea unor habitate. Alte efecte secundare ale activităţilor productive din cadrul carierelor de calcar, cum ar fi zgomotul, emisiile de pulberi i generarea unor de euri pot avea de asemenea impact asupra plantelor i animalelor. Pe de altă parte, carierele pot avea i efecte pozitive asupra biodiversităţii, prin crearea unor noi habitate locale care după încetarea activităţilor productive pot să constituie locuri de cuibărire pentru populaţii de păsări sau pentru mamifere specifice zonei. S.C. MIN EST S.A. realizează monitorizarea factorilor de mediu pentru verificarea încadrării indicatorilor poluanţi în limitele admisibile impuse de legislaţia în vigoare; conform informaţiilor obţinute i a buletinelor de analiză puse la dispoziţie de beneficiar nu au fost înregistrate depă iri ale acestor limite, fapt ce indică riscuri reduse pentru flora i fauna din zona adiacentă obiectivului minier. În rapoartele anuale privind starea mediului în judeţul Tulcea, respectiv în Regiunea 2 – Sud – Est, emise de autorităţile competente de mediu, precum i în alte surse documentare disponibile nu au fost identificate efecte negative semnificative manifestate asupra biodiversităţii specifice zonei în care se desfă oară activităţile miniere. În plus, în referatul de evaluare emis de ARBDD în urma verificării amplasamentelor S.C. MIN EST nu au fost semnalate efecte trecute sau prezente manifestate asupra biodiversităţii ca urmare a activităţilor specifice din cele două cariere. Toate observaţiile de mai sus, confirmă faptul că efectele trecute ale activităţilor miniere asupra biodiversităţii zonei sunt reduse, se manifestă pe perioade limitate i au caracter local, neevidenţiindu se modificări semnificative ale habitatelor din zonă. Prin urmare, este de a teptat ca nici activităţile viitoare, ce urmează a fi desfă urate în următorii 10 15 ani, să nu afecteze major biodiversitate, cu condiţia respectării de către S.C. MIN EST a cerinţelor impuse de avizele/acordurile/autorizaţiile de funcţionare i a cerinţelor i prevederilor impuse de Proiectul tehnic de refacere a mediului după încetarea activităţilor miniere.
AUDITECO Proiect nr. C016/10 29 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
8 Concluzii i recomandări
8.1 Rezumatul aspectelor de neconformare i cuantificarea acestora în propuneri pentru programele de conformare Având în vedere observaţiile din teren, precum i analiza datelor i informaţiilor din documentele puse la dispoziţie de reprezentanţii beneficiarului, se poate afirma că, în general, activităţile desfă urate în cadrul S.C. MIN EST respectă cerinţele legislative în vigoare în domeniile protecţiei mediului, gospodăririi apelor, utilizării explozivilor .a. Acest fapt este confirmat i de autorizaţia de mediu emisă de APM Tulcea în anul 2010, valabilă pe o perioadă de 10 ani, fără să includă un program de conformare. Ţinând cont de observaţiile în teren precum i de unele cerinţe precizate în autorizaţiile de funcţionare existente, elaboratorul face următoarele recomandări: încheierea unui contract cu o firmă autorizată pentru eliminarea de eurilor menajere generate de activitatea S.C. MIN EST, în scopul asigurării unei gestiuni corespunzătoare a de eurilor; încheierea unui contract cu o firmă autorizată pentru vidanjarea apelor uzate menajere colectate în cele 5 bazine betonate din incinta S.C. MIN EST, în scopul asigurării evacuării corespunzătoare a apelor uzate generate pe amplasament. De i din evaluarea realizată în cadrul prezentului bilanţ nu au rezultat efecte negative semnificative asupra biodiversităţii din zona adiacentă obiectivului rezultate ca urmare a desfă urării activităţilor minere ale S.C. MIN EST, se recomandă respectarea cerinţelor explicite impuse prin avizul ARBDD, precum i respectarea prevederilor legale specifice privind regimul ariilor naturale protejate i conservarea habitatelor. Respectarea acestor cerinţe precum i respectarea prevederilor Licenţei de exploatare i a celor incluse în Planul de refacere a mediului la încetarea activităţilor va crea premizele aducerii la o stare cât mai apropiată de situaţia iniţială a amplasamentului S.C. MIN EST.
8.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile i/sau al obligaţiilor condiţionate de eveniment viitor i incert Principalele obligaţii impuse prin autorizaţiile i avizele în baza cărora funcţionează S.C. MIN EST S.A. la momentul elaborării prezentei documentaţii sunt următoarele: respectarea legislaţiei de protecţia mediului i gospodărire a apelor în vigoare; respectarea prevederilor legislaţiei privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei sălbatice; respectarea prevederilor legale în ceea ce prive te utilizarea, manipularea i transportul explozivilor; încadrarea activităţii desfă urate în perimetrul delimitat prin borne; exploatarea raţională a resurselor naturale, în limitele perimetrului avizat i cu respectarea metodei aprobate de ANRM; instituirea unui sistem de automonitorizare a instalaţiilor i proceselor tehnologice prin măsurători periodice i raportarea rezultatelor către APM Tulcea; depozitarea i transportul produselor care degajă pulberi astfel încât să se limiteze producerea de emisii atmosferice semnificative; întreţinerea corespunzătoare a drumurilor de acces în cariere i a celor de exploatare; depozitarea corespunzătoare a sterilului, asigurându se permanent stabilitatea taluzelor haldelor; evitarea prezenţei fragmentelor de rocă în afara perimetrului de exploatare; deschiderea unor noi fronturi de exploatare numai după obţinerea acordului de mediu emis de APM Tulcea, în conformitate cu procedurile legale;
AUDITECO Proiect nr. C016/10 30 Raportt lla BILANł DE MEDIIU niivell II AUDITECO S..C.. MIN EST S.A.. Mahmudiia, jjud.. Tulcea August 2010
refacerea terenurilor afectate de exploatarea minieră astfel încât să se permită reluarea funcţiilor productive, peisagistice i ecologice naturale; constituirea garanţiilor financiare pentru lucrări de refacere a mediului afectat de activităţile miniere i realizarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de refacere; ecologizarea zonelor afectate prin nivelarea suprafeţelor, terasarea haldelor de steril, plantarea de puieţi în vederea realizării unor liziere; anunţarea autorităţilor competente cu privire la orice situaţii accidentale care ar putea pune în pericol ecosistemele învecinate i acţionarea operativă pentru limitarea efectelor; anunţarea autorităţilor competente asupra oricăror modificări funcţionale ale obiectivului faţă de cele care au stat la baza emiterii autorizaţilor de funcţionare existente; solicitarea unor noi autorizaţii de funcţionare înaintea expirării celor existente, în conformitate cu procedurile legale în vigoare.
8.3 Recomandări pentru studii viitoare privind responsabilităţile necuantificabile i condiţionate de un eveniment viitor i incert Se recomandă respectarea procedurilor legale în vigoare i a cerinţelor autorităţilor competente în ceea ce prive te necesitatea elaborării documentaţiilor tehnice necesare obţinerii unor noi autorizaţii de funcţionare (autorizaţie de mediu i notificare de gospodărire a apelor), respectiv obţinerii acordului de mediu în cazul deschiderii unor noi fronturi de exploatare. De asemenea, se recomandă respectarea cerinţelor legale impuse de actele normative din domeniul industriei miniere, precum i a prevederilor specifice precizate în Licenţa de exploatare.
AUDITECO Proiect nr. C016/10 31