Plan De Dezvoltare Locală Gal Csík

ASOCIATIA LEADER EGYESÜLET

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL CSÍK

ROMÂNIA MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE DIRECŢIA GENERALĂ DEZVOLTARE RURALĂ / AUTORITATE DE MANAGEMENT PENTRU PNDR

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ GAL CSÍK

CUPRINS

I. Introducere ...... 5 II. Dosarul de candidatură – Plan de Dezvoltare Locală ...... 7 II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu ...... 7 II.2. Planul de dezvoltare locală ...... 8 II.2.1. Prezentarea geografi că şi fi zică ...... 8 II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografi ce ...... 8 II.2.1.2. Hărţi – planul localizării teritoriului ...... 11 II.2.1.3. Populaţie – demografi e ...... 13 II.2.1.4. Patrimoniu de mediu ...... 14 II.2.1.5. Patrimoniu arhitectural şi cultural ...... 16 II.2.1.6. Economia locală ...... 18 II.2.1.6.1. Repartizarea populaţiei active ...... 18 II.2.1.6.2. Agricultură ...... 19 II.2.1.6.3. Industrie – IMM – Micro-întreprinderi ...... 20 II.2.1.6.4. Comerţ şi sector de servicii ...... 21 II.2.1.7. Servicii şi infrastructuri medico-sociale ...... 24 II.2.1.7.1. Echipamente prezente sau accesibilitate ...... 24 II.2.1.8. Activităţi sociale şi instituţii locale ...... 27 II.2.1.9. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu ...... 28 II.2.1.10. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului ...... 33 PARTEA a II-a: Analiza SWOT ...... 34 PARTEA a III-a: Priorităţi; Obiective operaţionale; Măsuri ...... 40 PARTEA a IV-a: Măsuri ...... 41 III. Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL-ului ...... 87 III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de candidatură ...... 87 III.2. Prezentarea parteneriatului decizional ...... 92 III.2.1. Descrierea partenerilor ...... 92 III.2.2. Crearea şi funcţionarea asociaţiei LEADER Csík ...... 97 III.3. Resurse umane – animare – comunicare ...... 101 III.3.1. Descrierea echipei de animare ...... 101 III.3.2. Descrierea resurselor materiale ...... 105 III.3.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului ...... 108 III.3.4. Dispozitivul de comunicare şi informare ...... 110 III.4. Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului ...... 112 III.5. Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR ...... 116 III.5.1. Cooperare...... 116 III.5.2. Crearea şi implementarea reţelei ...... 119 Bibliografi e ...... 120 GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE, AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT PNDR

Material elaborat în cadrul proiectului cu titlul: Elaborarea dosarului pentru selecţia Grupului de Acţiune Locală Ciuc (înﬁ inţare parteneriat public-privat şi elaborare plan de acţiune pentru selecţia Grupului de Acţiune Locală din Bazinul Ciucului)

Finanţat din: PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ Axa 4 LEADER, Submăsura 431.1. Pregătirea Dosarelor pentru selecţia GAL

Autori: Mátéffy Mária Krézsek Katalin Kassay János Süket Zsombor Rodics Gergely

Coordonator proiect: Kassay János

Această publicaţie nu reﬂ ectă în mod obligatoriu opinia oﬁ cială a Uniunii Europene. INTRODUCERE

I. INTRODUCERE

Moto: Start spre calitate Viziune: Integritatea spirituală – sufletească – materială înseamnă perfecţiunea existenţei umane. Prin dezvoltarea economică, socială şi a mediului putem să contribuim la formarea unei comunităţi spornice mulţumită cu propria condiţie.

Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul pentru dispa- rităţile între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură etc. Pentru reducerea acestor disparităţi, una dintre soluţii o reprezintă elaborarea şi implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comunităţile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone va contribui la realizarea unei dezvoltări di- namice, sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată local şi administrată de reprezentanţi ai GAL-ului, care vor reprezenta interlocutorii populaţiei din teritoriile respective, în vederea îmbunătăţirii continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi implementate. Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programată şi coordona- tă de actorii locali, ce vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta responsabilitatea evoluţiei în timp. Prezentul Plan de Acţiune Locală este rezultatul eforturilor conjugate depuse de către partenerii insti- tuţionali, iniţiatori ai Asociaţiei LEADEAR Csík prin membrii fondatori, asociaţiile microregionale Alcsík, Po- gány-havas şi Felcsík, respectiv comunele componente care în ciuda faptului că nu sunt membrii fondatori ai asociaţiei, şi-au asumat toate sarcinile şi au sprijinit implementarea proiectului, acţiunile de animare, şi nu în ultimul rând participanţilor la întâlnirile organizate pe parcursul derulării proiectului ni l-au oferit prin completarea chestionarelor şi formularea unor opinii şi observaţii legate de conţinutul prezentei strategii de dezvoltare locală. În demersul nostru ne bazăm pe cooperarea actorilor sociali şi economici, care pe lângă avantajele economice, urmăreşte dezvoltarea durabilă a resurselor din regiune, îmbunătăţirea calităţii vieţii, protec- ţia valorilor naturale şi culturale.

Pe lângă principiile abordării LEADER, planul de acţiune se bazează pe următoarele principii: – Principiul parteneriatului, în spiritul căruia Asociaţia LEADER Csík consideră actorii locali ca parteneri. – Principiul abordării multisectoriale în spiritul căreia dorim ca prin acţiunile întreprinse să dezvoltăm treimea economie locală, societatea şi mediul, ca o interpolare a treimii trup-suflet-spirit. – Principiul concentrării resurselor, în spiritul căruia Asociaţia LEADER Csík concentrează fondurile sale asupra proiectelor bine fundamentate şi cu şanse de reuşită şi durabile.

5 INTRODUCERE

– Principiul cercetării şi aprecierii, în spiritul căruia în procesul realizării Planului de Acţiune Locală strategic Asociaţia LEADER Csík apreciază şi evaluează schimbările economice şi sociale intervenite. Foloseşte în mod regulat resursele intelectuale şi de cercetare, în scopul atingerii scopurilor sale propuse. – Principiul eﬁ cienţei managementului instituţiilor, în spiritul căruia, bazându-se pe rezultatele obţi- nute, Asociaţia LEADER Csík dezvoltă în continuare reţeaua instituţională, care are ca scop realizarea scopurilor, în spiritul principiilor mai sus menţionate. Pregăteşte şi reînnoieşte treptat managementul reţelei instituţionale pentru ca acesta să reacţioneze flexibil la cerinţele schimbării şi să dea răspun- suri adecvate la noile provocări.

Ne exprimăm speranţa, că această comunitate va reuşi să fructifice oportunităţile pe care Politica Agrară Comună prin pilonul Dezvoltării rurale ni-l oferă.

Zoltán ANDRÁS, preşedintele Asociaţiei LEADER 2010 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

II. DOSARUL DE CANDIDATURĂ – PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ

II.1. LISTA LOCALITĂŢILOR CUPRINSE ÎN TERITORIU

Tabel nr. 1: Lista localităţilor

Suprafaţa Numele localităţii Nr. locuitori Densitate Codul comunelor totală INSSE Comune Oraşe Sate Din oraşe Total teritoriu km2 loc./km2

83428 Băile Tuşnad 1.728 1,89 914,29 86188 Tuşnad 2.114 76,64 27,58 85813 Cozmeni 1.986 70,50 28,17 85788 Sânmartin 2.348 112,15 20,94 85899 Sânsimion 3.446 67,44 51,10 85472 Sântimbru 1.995 52,94 37,68 85699 Sâncrăieni 2.478 53,33 46,47 83990 Ciucsângeorgiu 4.891 240,72 20,32 85724 Leliceni 1.721 36,91 46,63 85298 Plăieşii de Jos 2.979 302,52 9,85 83375 Păuleni Ciuc 1.736 49,56 35,03 84415 Frumoasa 3.652 84,06 43,45 85074 Mihăileni 2.643 83,59 31,62 84754 Lunca de Sus 3.424 82,61 41,45 84656 Lunca de Jos 5.227 131,41 39,78 85653 Ciceu 2.628 69,81 37,65 85626 Siculeni 2.761 39,39 70,09 85662 Racu 1.517 47,40 32,00 84255 Mădăraş 2.205 66,00 33,41 84237 Dăneşti 2.315 61,73 37,50 84102 Cârţa 2.842 81,15 35,02 84139 Tomeşti 2.644 65,00 40,68 85760 Sândominic 6.401 150,50 42,53 Total 63.953 2.025 31,58 Total 1.728 65.681 2.027 32,40 % locuitori oraşe din total locuitori (≤25%) 2,7 - - -

7 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

II.2. PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ

PARTEA I.: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1. PREZENTAREA GEOGRAFICĂ ŞI FIZICĂ

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geograﬁ ce

Teritoriul vizat este amplasat în partea de sud–est a judeţului Harghita. Cuprinde o suprafaţă de 2.027 km² cuprinzând bazinul superior a râului Olt1 (depresiunea intramontană a Ciucului), cu cei mai importanţi afl uenţi: pârâul Lunca Mare, pârâul Mădăraşului, pârâul Frumoasa, iar pe partea sudică pârâul Fişag şi Tuşnad. Sunt două bazine separate lângă bazinul superior al Oltului, Depresiunea Casinului şi Valea Ghimeşului. Pe partea nord–esti- că situează Valea Ghimeşului în bazinul hidrografi c superior al râului Trotuş, acesta până la urmă deschide căi de comunicaţii spre Moldova prin Comăneşti spre Bacău, Adjud. Din punct de vedere hidrologic cel mai important este Lacul Sfânta Ana, unicul lac vulcanic din România, situat într-un crater vulcanic din masivul muntos Ciomadu Mare, la altitudinea de 950 m. Suprafaţa lacului este de 19,5 ha, adâncimea maximă de 6,1 m. Lacul se alimentează numai din precipitaţii, apa are un nivel de mineralizare foarte scăzut. La nord–est de lacul Sfânta Ana, într-un crater geamăn, la altitudine de 1050 m se afl ă Tinovul Mohoş, un lac colmatat şi acoperit cu vegetaţie de Sphagnum, care se extinde pe un areal de 80 ha. Depresiunea Casinului (Casinelor) are o suprafaţă de peste 300 kmp, asigură accesul spre Depresiunea Braşovului prin zona Târgu Secuiesc. Centrul teritoriului vizat este Municipiul Miercurea Ciuc (nu este parte integrată a GAL-ului), care se situează pe coordonatele geografi ce de longitudine estică 25° 49’ şi latitudine nordică de 46°22’. Limita nordică a regiunii Ciuc (Csík) este comuna Sândominic, care se situează pe longitudinea estică de 25°47’ şi pe latitudinea nordică de 46°35’. Localitatea cea mai sudică, Băile Tuşnad este situată pe longitudinea estică de 25°51’, respectiv pe latitudinea nordică de 46°12’. În aria vizată se evidenţiază patru zone caracteristice aparte: Ciucul de Jos, în direcţia sudică dinspre Miercurea Ciuc (reşedinţa judeţului Harghita), până la Băile Tuşnad, Ciucul de Sus de la Miercurea Ciuc spre Gheorgheni până Izvorul Mureşului, Valea Ghimeşului şi Zona Casinelor. În ceea ce priveşte situarea regiunii faţă de principalele oraşe mari din România, teritoriul este unul periferic, în acest sens distanţa până la Bucureşti este de 270 km, până la Braşov 100 km, 105 km de la Bacău, 167 km până la Târgu Mureş. Un avantaj pentru zona rurală din Depresiunea Ciucului este apropierea reşedinţei de judeţ, Mier- curea Ciuc se situează în centrul depresiunii la 32 km de la Băile Tuşnad, 45 km de la comuna Plăieşii de Jos. Referitor la principalele căi de comunicaţii, în Depresiunea Ciucului trece drumul european E578 (DN12), care vine dinspre Odorheiu Secuiesc, asigurând conexiunea în direcţia Sfântu Gheorghe şi Braşov, iar spre nord în direcţia Gheorgheni, Topliţa, Reghin. În municipiul Miercurea Ciuc DN 12 are o bifurcaţie către Moldova (DN 12A), prin Pasul Ghimeş spre Comăneşti–Bacău–Iaşi. În privinţa căilor de comunicaţie feroviară prin Bazinul Ciucului trece linia prin-

1 Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare la altitudinea de 1280 m şi străbate Depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acestuia prin deﬁ leul de la Tuşnad. Suprafaţa bazinului de recepţie este de 1295 km2, adunând aﬂ uenţii Lunca Mare, Mădăraş, Valea Mare, Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Debitul mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 9 mc/s.

8 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

cipală 400 dinspre Braşov în direcţia Ciceu, Gheorgheni, Topliţa, Deda prin Dej spre Cluj Napoca, şi până la graniţa cu Ungaria. Din localitatea Siculeni (Ciceu) − un nod feroviar important −, localitate situată la nord de reşedinţa de judeţ, porneşte o linie feroviară secundară care asigură legătura cu Moldova prin oraşul Comăneşti. Ceea ce priveşte aeroporturile, aeroportul cel mai apropiat este cel din Bacău şi Târgu Mureş, iar dacă va fi fi nalizat aeroportul din Braşov, distanţa faţă de cel mai apropiat aeroport se reduce la 100 de km. Relieful zonei Ciuc arată o varietate destul de ridicată. Forma de relief dominată este muntele, însă morfologic şi din punct de vedere antropic cele mai importante tipuri de relief sunt văile şi depresiunile. Depresiunea Ciucului (Csík) este un bazin foarte bine evidenţiat de către Munţii Ciucului şi Munţii Harghitei (Harghita de Centru şi Sud, cel mai înalt punct fi ind Mădăraş Harghita, 1801 m). Depresiunea Ciucului este o depresiune cu o lungime de peste 60 km şi cu o lăţime de 5-10 km (mai extins în zona Ciucului de Jos). La poalele munţilor sunt zone deluroase şi piemontane cu întinse zone de păşuni şi fâneţe. În partea sudică (Ciucul de Jos) sunt mai multe coline, formaţiuni deluroase care trec treptat în podiş şi apoi în munţi. În Ciucul de Jos Oltul a creat o zonă de şes, sunt mai puţine dealuri, în partea vestică zona depresionară nu este accidentată, iar cum creşte altitudinea, forma predominantă este podişul, care se stinge la poalele munţilor. Pe valea Trotuşului, Valea Ghimeşului (Gyimes) este o vale îngustă care este dominată de munţi relativ înalţi (1100–1500 m), sunt o serie de pârâuri (afl uenţi al Trotuşului), care vin perpendicular din cele două direcţii. Depresiunea Casinului (Kászon) este o depresiune extinsă, având o formă în cerc, în mijlocul cercului fi ind Dealul Csere, în jurul căreia găsim cele 5 sate componente ale comunei Plăieşii de Jos. După altitudinea faţă de nivelul mării, toate localităţile din aria LEADER intră în zona montană, în Miercurea Ciuc altitudinea medie fi ind de 650 m, în zona Sândominic peste 700 m, în Tuşnad 600 m, iar în zona Ghimeşului între 600–700 m. În zona Casinului punctul de cea mai joasă altitudine este 580 m. Câmpii sau zone mai de şes sunt mai frecvente în Depresiunea Ciucului, mai ales în Ciucul de Jos şi în apropierea reşedinţei de judeţ. Ceea ce priveşte ba- lanţa teritoriului după forme morfologice se vede o pondere predominantă a munţilor, jur de 60%.

Tabel nr. 2: Ponderea diferitelor forme de relief pe teritoriul GAL.

Forma de relief Pondere % Munţi 59 Podiş 22 Dealuri 11 Câmpii 8

Clima predominantă este cea continental – temperată, dar cu efecte montane, cu ierni foarte reci şi cu veri temperate scurte cu multe precipitaţii în lunile iunie–iulie. În lunile noiembrie, decembrie se instalează fenomenul de inversiune a temperaturii, ceea ce înseamnă persistenţa frigului, în zonele depresionare este foarte frig (anual sunt 5-10 zile, când temperatura este sub −28 °C în unele cazuri chiar atingând şi –33 °C), iar la altitudini mai înalte temperatura este mai ridicată cu 5-8 grade Celsius. Iarna în această zonă aerul rece nu poate să se ridice, şi se suprapun straturi de aer rece şi persistă ceaţă. Temperatura medie anuală a Depresiunii Ciuc este de 5,9 °C, cea mai scăzută valoare după Depresiunea Gheorgheniului, 5,8 °C. Clima în această zonă este rece (Mica Siberie), verile fi ind foarte scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10−32 °C în timpul zilei şi 2−15 °C pe timpul nopţii, iar iernile lungi (5-6 luni pe an, în munţi zăpada persistă peste 6 luni) şi geroase, cu temperaturi frecvent sub −32 °C. Acest fenomen este o microclimă specifi că a zonelor între munţi înalţi. Solurile în Depresiunea Ciucului şi albia Oltului se dezvoltă pe depozite fl uviatile, pe baza rocilor vulcanice şi cretacice mai ales de la strangularea de la Jigodin şi în defi leul de la Tuşnad. Este un factor important baza rocală,

9 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

care se diferenţiază în funcţie de unde vin afl uenţii Oltului. Cei din dreapta vin din munţii Harghitei formaţi din roci vulcanici, iar cei din stânga se formează în regiuni muntoase, constituite din roci eruptive şi şisturi cristaline de vârstă triasice, jurasice şi cretacice. Tipurile de soluri: sunt soluri brune podzolice mai ales în zonele montane şi colinare, în zonele de podiş soluri brune acide, iar în zonele mai joase pe câmpie şi în luncile pârâurilor sunt soluri negre aluviale. În ariile depresionare găsim turbării extinse, turba este prezentă în partea vestică a depresiunii lângă Miercurea Ciuc, în zona Ciucului de Jos, mai ales în luncile Oltului, în tinovuri şi în mlaştinile de-a lungul râului Olt. Dintre aceste tinovuri cele mai multe fac parte din sistemul european de arii naturale Natura 2000. Cele mai importante resurse naturale sunt apele minerale. Această zonă şi în mod deosebit Depresiunea Ciucului este cea mai bogată zonă în ape minerale. Din cauza vulcanismului din era neogenă, găsim foarte multe fenomene sau activităţi postvulcanice în zona Ciucului, dintre care cele mai evidente sunt apele minerale carbogazoase şi mofetele (emanaţii de gaze bogate în CO2 şi în sulf). În comuna Sâncrăieni există Tinovul Borsáros, unde găsim peste o sută de izvoare naturale de ape minerale, însă apele minerale sunt prezente oriunde ne-am duce în zonă, cele mai multe fi ind situate în Sâncrăieni, Tuşnad, Băile Tuşnad. Mofetele şi emanaţiile sulfatariene sunt găsite pe altitudini mai înalte, mai ales în munţii vulcanici în Băile Tuşnad, Sântimbru-Băi şi Harghita-Băi. Ceea ce priveşte rezervele de apă dulce, zona Ciucului de Jos (Alcsík) este foarte bogată în ape subterane, straturi de ape freatice sunt situate între 25–70 m, deci sunt uşor de exploatat, ceea ce asigură pentru zona respectivă apă de foarte bună calitate. Calitatea aerului este una excepţională, mai ales în mediul rural. În reşedinţa de judeţ cel mai poluant factor este praful din aer, efectul nociv al celorlalţi agenţi poluatori este mult sub limita impusă de normele de mediu. În zonele mai înalte sunt staţiunile turistice climatice subalpine, în acest mediu calitatea aerului este excep- ţională, bogat în ioni şi cationi, având efecte curative asupra organismul uman. În Băile Tuşnad efectul curativ al apelor minerale şi a mofetelor, respectiv a aerului curat se combină, această staţiune de interes naţional fi ind una dintre cele mai remarcabile staţiuni turistice balneoclimaterice din ţară. Fertilitatea solului este redusă, din acest motiv culturile caracteristice sunt acele plante, care nu necesită soluri bogate şi multe ore cu soare, se cultivă mai ales cartoful, sfecla de zahăr, plantele furajere, secara, grâul. Cele mai multe terenuri agricole sunt folosite ca fâneţe şi păşuni. Apele de suprafaţă în Bazinul Ciucului fac parte din bazinul hidrografi c al râului Olt, cel mai semnifi cativ afl uent este în partea sudică a Depresiunii Ciuc, pârâul Fişag cu debit de 53 l/sec. Bazinul Casinului este într-o situaţie aparte, fi indcă pârâul Casin la rândul lui este un pârâu cu debite destul de mari (63 l/sec.), mai întâi se varsă în Râul Negru în zona oraşului Târgu Secuiesc, iar Râul Negru la rândul său se varsă în Olt. Pe partea nord–estică Valea Ghimeşului se întinde de-a lungul râului Trotuş, care iese din judeţul Harghita tocmai în localitatea din extremitatea nordică a ariei, Lunca de Jos. Râurile sunt relativ curate în zona vizată, Oltul este poluat de către apele uzate ale municipiului Miercurea Ciuc, dar staţia de epurare a reşedinţei de judeţ de curând a fost reabilitată, motiv pentru are se aşteaptă o epurare a apelor descărcate în Olt cu un procent de 80%, deci implicit şi calitatea apei din râul Olt se va îmbunătăţii considerabil. Vegetaţia în aria GAL din punct de vedere biologic este bogată şi variată, dispusă de la nivelul alpin până luncile joase ale râurilor, şi este predominat de vegetaţia forestieră. Pădurile intense de răşinoase cuprind speciile de molid, pin şi larex. Pădurile sunt bogate în fructe de pădure şi în ciuperci, care au şi valoare comercială. Cele mai răspândite sunt răşinoasele (73%), urmate de fag (19%) şi stejar (2%). După modul de utilizare, pentru protecţia mediului este destinat 35% din fondul forestier (fi xarea solului, protecţia apelor, păduri pentru recreaţie şi arii protejate), iar 65% este destinat exploatării. Pe crestele masivelor calcaroase şi în cheile muntoase (Munţii Hăşmaşului) sunt prezente câteva specii fl oristi- ce rare, cum ar fi : cetina neagră, tisa şi vestita fl oare de colţ. Fauna este foarte bogată datorită întinselor păduri de răşinoase dar şi foioase (Depresiunea Casinului, pe formele colinare ale depresiunii), se întâlnesc specii de mami-

10 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

fere, care sunt speciﬁ ce întregului lanţ carpatin, cum ar ﬁ ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, râsul, jderul. Dintre păsări putem aminti: cocoşul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, buha, forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte. Apele râurilor sunt populate de păstrăvi, boişteanul şi ştiuca, în lacul de acumulare din Frumoasa este populat păstrăvul de lac, saiblingul şi ştiuca.

II.2.1.2. Hărţi – planul localizării teritoriului

Judeţul Harghita se situează în centrul ţării, este învecinat cu judeţele Bacău, Neamţ, Suceava, Mureş, Covasna, Bra- şov. Aria acoperită de GAL (aria LEADER CSÍK) este situată în partea centrală şi sud–estică a judeţului, şi cuprinde un teritoriu de 2027 km². Comunele care compun acest teritoriu prezintă o coeziune deosebit de ridicată aparţinând la aceeaşi regiune culturală, etnografi că, istorică acesta fi ind regiunea istorică a Ciucului. Până în anul 1872 acesta a fost scaunul Ciuc, din 1872 până la 1920 a fost judeţul Ciuc. Comunele cele mai importante, ele fi ind considerate centre polarizatoare (centre microregionale) sunt comunele Sânmartin, Dăneşti, Frumoasa şi Lunca de Jos. În teritoriul pe care s-a format parteneriatul sunt două oraşe sub 20.000 locuitori, respectiv Băile Tuşnad şi Bă- lan. Prima face parte din aria LEADER, fi ind un punct important de atracţie pentru turişti. Din acest motiv credem că este motivată includerea în teritoriul GAL. Oraşul Bălan, care are o densitate a populaţiei extrem de mare, de peste 2000 locuitori pe km pătrat, fără terenuri agricole şi fără caracter rural, nu face parte din GAL. Omogenitatea teritoriului se realizează totuşi, deoarece teritoriul situat deasupra Bălanului (spre Nord) aparţinând Comunei Sândominic şi unde se situează Muntele Piatra Singuratică, este un teritoriu nelocuit, poate fi accesat pe drumuri (comunale şi forestiere) aparţinând Comunei Sândominic. Harta nr. 1

11 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Aria vizată dispune de o infrastructură rutieră relativ îmbunătăţită, dar mult sub nivelul naţional DN12, DN12A, DN13A, DN11B asigură conexiunea cu oraşele mari cum ar ﬁ Braşov, Târgu Mureş, Bacău. Din punctul de vedere a căilor ferate în afară de Depresiunea Casinului (comuna Plăieşii de Jos) toate zonele cuprinse în aria LEADER pot ﬁ accesate prin cale ferată. În Siculeni (la Nord de municipiul Miercurea Ciuc) este un nod feroviar, prin care se asigură legătura spre Moldova (prin Pasul Ghimeş spre Comăneşti). Starea drumurilor naţionale este doar acceptabilă în aria vizată, drumurile judeţene în Depresiunea Ciucului deasemenea, în anul 2011 vor începe lucrările de reabilitare a DJ123A între Sâncrăieni şi Tuşnad, drum care asi- gură legătura între Sâncrăieni, Sântimbru, Sânsimion, Tuşnad. Un alt drum judeţean mai puţin important în partea estică a depresiunii Ciucul de Jos (DJ123B), dar cu potenţial turistic ridicat este cea dintre Leliceni şi Ciucsângeor- giu. Acesta dispune de o porţiune care este într-o stare deosebit de deteriorată între comunele Leliceni şi Ciucsân- georgiu, respectiv drumul DJ123C între Sâncrăieni şi graniţa vestică a judeţului spre Filea, sat situat în Depresiunea Baraolt (aria LEADER Alutus−Erdővidék), judeţul Covasna. Acest drum are o importanţă majoră din punct de vedere turistic, asigurând accesul spre Sântimbru-Băi, parcurgând o zonă de munte deosebit de frumoasă. Harta nr. 2

12 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

II.2.1.3. Populaţie – demograﬁ e

Populaţia ariei GAL în anul 2008 a fost de 64.856 locuitori, faţă de 65.440, cât număra în anul 1998. Populaţia în perioada citată, conform datelor statistice, a înregistrat o scădere relativ uşoară, dar constantă. Aceleaşi tendinţe sunt valabile şi la nivel judeţean. Aproape toate comunele au suferit scăderi în privinţa populaţiei, sunt câteva excepţii, mai ales comunele unde populaţia de etnie romă este într-un număr mai semniﬁ cativ (Cozmeni). O altă categorie este cea a comunelor noi, aceste entităţi administrativ-teritoriale au înregistrat creşteri uşoare din cauza faptului, că au apărut instituţii noi în cadrul comunei respective, ceea ce a fost o forţă atractivă pentru resursele umane din sfera administrativă (Sântimbru, Mădăraş). Al treilea grup de comune unde s-a înregistrat o creştere uşoară, este categoria comunelor în apropierea reşedinţei de judeţ: Leliceni, Sâncrăieni, Păuleni Ciuc, unde se simte efectul suburbanizării. Din punct de vedere a structurii etnice, deşi populaţia maghiară conform statisticilor reprezintă 95,97%, în teritoriul GAL deﬁ nit, mai trăiesc comunităţi ale altor minorităţi, precum cea armenească, romă şi ceangăii, care din punct de vedere al etniei aparţin minorităţii maghiare din România, dar care au o identitate culturală şi locală în plus. Populaţia de etnie română este reprezentată mai masiv în comunele Mihăileni (Livezi), Plăieşii de Jos, Siculeni, Frumoasa (Făgeţel) şi oraşul Băile Tuşnad. Din caracterul multicultural derivă că aria este una aparte din punct de vedere cultural, cu diferite tradiţii nu numai culturale, dar şi meşteşugăreşti. Identitatea comunităţilor locale este puternică, însă există şi o identitate regională mai ales pentru locuitorii din Depresiunea Ciucului. Sa- tele sunt relativ mari din punct de vedere a numărului de locuitori, acest lucru asigură pentru majoritatea satelor o masă critică privind reproducţia populaţiei. (vezi SWOT P)

Tabel nr. 3: Principalii indicatori demograﬁ ci

Sub 20 Peste 60 Soldul natural Populaţia activă Evoluţie/ Soldul ani ani Populaţie 1998 2008 (persoanele între Şomaj Regresie migrării (natalitatea- 2008 2008 14−60 ani) mortalitate)

Băile Tuşnad 1839 1656 -183 -9 -8 300 372 1059 25 Cârţa 2954 2739 -215 -19 -28 635 588 1679 59 Ciceu* 2785 2730 -55 -17 8 543 616 1722 48 Ciucsângeorgiu 4911 4838 -73 -45 8 1308 1054 2855 68 Cozmeni* 1960 2080 120 -6 21 576 385 1247 157 Dăneşti 2307 2424 117 -13 -20 551 562 1436 38 Frumoasa 3812 3582 -230 -50 6 855 738 2215 116 Leliceni* 1780 1841 61 -3 7 410 399 1144 46 Lunca de Jos 5366 5345 -21 -53 34 1502 936 3298 176 Lunca de Sus 3590 3495 -95 -35 1 978 600 2190 127 Mădăraş* 2120 2237 117 -7 -5 474 585 1295 49 Mihăileni 2630 2673 43 -15 -13 578 669 1601 26 Păuleni Ciuc 1712 1763 51 4 -12 400 377 1096 35

13 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Sub 20 Peste 60 Soldul natural Populaţia activă Evoluţie/ Soldul ani ani Populaţie 1998 2008 (persoanele între Şomaj Regresie migrării (natalitatea- 2008 2008 14−60 ani) mortalitate) Plăieşii de Jos 3120 2947 -173 -1 -14 746 886 1483 135 Racu* 1598 1558 -40 -8 -6 313 321 1015 22 Sâncrăieni 2580 2609 29 18 -4 694 507 1562 94 Sândominic 6539 6464 -75 -87 3 1462 1268 4157 122 Sânmartin 2381 2369 -12 -8 -3 726 396 1400 102 Sânsimion 3418 3522 104 -10 -12 955 671 2122 88 Sântimbru* 2016 2054 38 -4 3 455 437 1294 54 Siculeni 2888 2818 -70 -25 2 696 542 1747 46 Tomeşti 2700 2626 -74 -21 -6 555 638 1594 51 Tuşnad 2273 2142 -131 -1 11 546 481 1251 92 Total 67279 66512 -767 -415 -27 16258 14028 40462 1776 % 100% 100% -1.14% -0.62% -0.04% 24.44% 21.09% 60.83% 4.39%

*comunele respective nu au existat ca entităţi administrative în perioada respectivă, valorile lor apar în datele altor comune Sursa: Institutul de Statistică Naţională, Direcţia Judeţului Harghita

II.2.1.4. Patrimoniu de mediu

În privinţa implementării reţelei ecologice Natura 2000, putem speciﬁ ca următoarele. Sistemul Natura 2000, siturile Natura 2000 în judeţul Harghita au fost desemnate pe baza a 20 de tipuri de habitate naturale. În aria GAL din cele 20 de tipuri de habitate sunt prezente 17 tipuri de habitate. Referitor la speciile de importanţă comunitară sunt prezente 7 specii de nevertebrate, 5 specii de amﬁ bieni şi reptile, 5 specii de peşti, 14 specii de mamifere, 40 specii de păsări, 5 specii de plante (APM Harghita, 2010). O altă importantă resursă este peisajul, care este rezultatul conlucrării omului cu natura şi care exprimă modul cum trăieşte omul în mediul său natural. Peisajul are o valoare turistică, însă managementul acestuia înseamnă mult mai mult decât conservarea elementelor peisagistice ca puncte de atracţie, înseamnă protecţia ecosisteme- lor, menţinerea activităţilor omeneşti care menţin şi susţin peisajul cultivat (păşuni, fâneţe, păduri, lunci, tinovuri etc.), înlăturarea surselor de poluare, reducerea factorilor de risc.

Tabel nr. 4: Situri Natura 2000 din teritoriul acoperit de GAL

Nr. crt. Cod Numele zonei Tip Suprafaţa /Ha

1 ROSCI0248 Tinovul Mohoş – Lacul Sfânta Ana SCI 440 2 ROSCI0246 Tinovul Luci SCI 271,00 3 ROSCI0241 Tinovul Apa Lina-Honcsok SCI 265,4

14 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Nr. crt. Cod Numele zonei Tip Suprafaţa /Ha

4 ROSCI0090 Mădăraş Harghita SCI 13.349 5 ROSCI0007 Bazinul Ciucului de Jos SCI 2.687 6 ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului SPA 58176,7 7 ROSPA0034 Depresiunea şi Munţii Ciucului SPA 17.183,11

SCI – Aria de protecţie comunitară SPA – Aria de protecţie specială avifaunistică

Harta nr. 3: Dispunerea ariilor protejate în aria LEADER Csík

Sursa: APM Harghita

Cele mai multe arii naturale protejate sunt botanice numai una ﬁ ind geologică (Rezervaţia geologică de la Sâncrăieni) iar una ﬁ ind mixtă, cea din Băile Tuşnad.

Tabel nr. 5: Arii protejate (care nu sunt incluse în siturile Natura 2000)

Numele zonei Suprafaţa în ha Caracteristici principale

Tinovul Kicsi Romlásmező Mlaştină conservată în starea naturală care adăposteşte specii 102 din Plăieşii de Jos de plante rare, relicte glaciare Peisaj deosebit, habitatul unic a speciei de plante endemice Piatra Şoimilor 1,5 Hieracium telekianum Mlaştina Benes şi Csemo – Vrabia 13,6 Mlaştină care adăposteşte specii de plante rare, relicte glaciare Rezervaţia geologică 7,3 Zonă cu emanaţii puternice de gaze post-vulcanice, mofetice de la Sâncrăieni Lacul Dracului 20 Mlaştină care adăposteşte specii de plante rare, relicte glaciare

Zona dispune de un potenţial turistic ridicat, mai ales în domeniul ecoturismului, arii protejate, valori naturale protejate, peisaj specifi c zonelor vulcanice, păduri extinse, ape minerale şi mofete. Siturile Natura 2000, respectiv ariile protejate pot fi baza unui turism ecologic, care poate fi combinat cu agroturismul (cazare şi masă într-un mediu tradiţional rural).

15 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Pădurile extinse dispun de resurse ale pădurii, cum ar fi : fructe de pădure, ciuperci, biomasă pentru utilizare termo- energetică. Ariile protejate pot fi amenajate pentru un turism ecologic (locuri de odihnă şi de popas, centre de prezentare, poteci amenajate), iar pentru turismul montan este necesară construirea unei infrastructuri adecvate, care poate asigura siguranţă şi recreare pentru turiştii care vin în munţi. Siturile Natura 2000, respectiv celelalte arii protejate pot constitui baza unei reţele verzi, pot fi amenajate şi interconectate prin intermediul unor poteci amenajate, pot fi admi- nistrate într-o manieră integrată, asigurând concomitent în acest fel şi serviciul de salvamont şi gestionarea şi protecţia integrată a pădurilor. Frumuseţile peisajului, aerul curat de munte, biodiversitatea excepţională şi diversitatea ecosiste- melor sunt resurse importante ale teritoriului vizat (vezi SWOT T) atât pentru turism, cât şi pentru alte activităţi umane. Nu trebuie să ignorăm faptul că omul de rând în zona rurală nu este conştient de valorile de care dispune, exploatările excesive, rănile peisajului sunt consecinţele unor gestionări nesustenabile. Prin programul LEADER vom fi nanţa acţiuni care vor aplica politicile orizontale ale Uniunii Europene, una dintre ele va fi sustenabilitatea (vezi SWOT T). Pădurile aparţinând siturilor Natura 2000 sunt în proprietate privată, acestea sunt gestionate de către composesorate (o formă de asociere a proprietarilor de pădure), iar cele din zonele de luncă sau pajişti de către ONG-uri şi persoane fi zice. Proprietarii acestor păduri vor primi din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Ru- rală fonduri compensatorii ca plăţi directe, dacă vor utiliza aceste terenuri conform cerinţelor ecologice formulate de politicile Uniunii Europene (pe lângă măsura de agromediu).

II.2.1.5. Patrimoniu arhitectural şi cultural

În ceea ce priveşte patrimoniul cultural şi arhitectural, aria LEADER Csík este foarte bogată în aceste elemente patrimoniale. O serie de clădiri şi monumente arhitecturale sunt ţinute în evidenţă, biserici fortifi cate aproape în toate comunele, mai puţin în satele din zona Ghimeşului, care au fost fondate în partea a doua a secolului XVIII. Arhitectura tradiţională tipică a fost prezervată mai ales în satele din Valea Fişagului şi în Valea Ghimeşului. Cele mai importante biserici sunt prezentate în tabelul nr. 6. Ruine ale unor fortifi caţii din epoca bronzului şi al fi erului, în mod normal folosit şi în epoca medievală, pot fi regăsite în Băile Tuşnad, Păuleni Ciuc (Şoimeni), Ciceu, Racu, Ghimeş-Făget. Sunt prezente o serie de biserici romano-catolice care au fost construite încă din secolul XIV. sau chiar în epoca Arpazilor. Cele mai multe biserici păstrează caracterul gotic, dar sunt mai multe care au suferit modifi cări în cursul seco- lelor, acestea au fost renovate sau reconstruite în stil baroc. Cu privire la existenţa caselor memoriale, sunt mai multe iniţiative în acest sens. În Misentea (Comuna Leliceni) a fost amenajată casa memorială Nagy István (pictor renumit, cunoscut mai ales în Europa de Vest şi în Ungaria). În Ciucsângeorgiu există, însă nu este amenajată casa părintească a pictorului renumit Márton Ferenc, pictor al cărui picturi sunt expuse şi în New York Metropolitan Museum. În Sândominic sunt iniţiative pentru amenajarea casei memoriale a episcopului Márton Áron un personaj simbolic în lupta împotriva puterii totalitare comuniste.

Tabel nr. 6: Cele mai importante biserici ale ariei (monumente arhitecturale sau istorice)

Anul Numele Locaţia Menţiuni construirii

Biserica catolică armeană Frumoasa 1781 Construită de armeni. Sf. Georgios Păuleni Ciuc Construită în stil gotic, pe temeliile unei biserici datate din Biserica catolică Sfântu Ion Sec. XV. (Delniţa) timpul Arpazilor.

16 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Anul Numele Locaţia Menţiuni construirii

Biserica romano-catolică Sunt foarte interesante fi gurile pictate pe exteriorul turnului Racu Sec. XV. din Racu (simboluri astrologice păgâne); stiluri romanic, gotic. Biserica romano-catolică Cea mai frumoasă biserică fortifi cată din Depresiunea Cârţa Sec. XV. din Cârţa Ciucului construită în stil gotic. Biserica romano-catolică Sâncrăieni Sec. XV. Biserică fortifi cată în construit în stil gotic. Sfântu Ştefan Biserica romano-catolică Ciucsângeorgiu Sec. XIV. Biserică fortifi cată cu bastioane construit în stil gotic. din Ciucsângeorgiu Biserica romano-catolică Ciucsângeorgiu Sec. XIV. Biserică fortifi cată în stil romanic şi gotic. din Armăşeni Biserica romano-catolică Pe baza unei templu construit în stil romanic, este construit Cozmeni Sec. XVII. din Cozmeni în stil gotic. Biserica greco-catolică din Cozmeni 1742 - Lăzăreşti Biserica romano-catolică Sânsimion Sec. XVI. A fost reconstruit în sec. XVIII., este construit în stil gotic. din Cetăţuia Biserica romano-catolică Plăieşii de Jos Sec. XV. Construit în 1487 cu ziduri fortifi cate. din Plăieşii de Jos Biserica romano-catolică A rămas doar ruinele turnului, este un loc prestigios din Tomeşti Sec. XIV. din Tomeşti punct de vedere arheologic.

Sursa: Vofkori László: Utazások a Székelyföldön, 2004.

Alte monumente sau obiecte valoroase de interes turistic: monumentul SICULICIDIUM în Siculeni (un obelisc construit în 1905 în memoria celor care au fost ucişi de către soldaţii austrieci din cauza faptului, că nu vroiau să se înroleze în trupele grănicereşti fondate de Maria Theresa, Regina Austriei în perioada 1740–1780); conacul Henter în Sântimbru (1802); conacul Adorján în Armăşeni (1798); Conacul Balási din Impér − Plăieşii de Jos (1833); monumentul din Pasul Nyerges în memoria celor căzuţi în revoluţia din 1848−1849 contra armatei ruse. Meşteşuguri speciﬁ ce sunt prezente în Dăneşti: olărit, textile; Mădăraş: olărit din lut negru; Sâncrăieni: textile, cioplire în lemn; Ciucsângeorgiu: cioplire porţi tradiţionale secuieşti; Sânsimion: cioplire lemn; Armăşeni, Lunca de Jos şi Lunca de Sus: fabricare şindrilă, draniţă, cioplire în lemn. În aria LEADER vizată sunt practicate diferite tipuri de turism: – turism recreaţional, balneoclimateric în staţiunea de interes naţional Băile Tuşnad; – agroturism în Racu, Lăzăreşti, Frumoasa; – turism recreaţional în munţi, mai ales în Sântimbru-Băi şi Harghita-Băi; – alpinism în Cheile Bicazului în Parcul Naţional Hăşmaşul Mare; – turism cultural şi religios în comunele din împrejurimea municipiului Miercurea Ciuc − foarte mulţi turişti vin pentru pelerinajul de Rusalii; – este tot mai popular turismul ecvestru în comunele Frumoasa, Sânmartin, Păuleni Ciuc − sunt tot mai mulţi operatori în acest domeniu; – cicloturismul este foarte popular în Miercurea Ciuc, sunt drumuri de mountain bike în pădurile din Păuleni, Sâncrăieni, Leliceni;

17 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

– turismul montan şi diferite forme ale turismului de iarnă (schi, patinaj) pot fi practicate în Băile Tuşnad, Sânmartin, Harghita-Băi, Lunca de Jos − sunt tot mai multe piste modernizate. În Cârţa este în curs de construire patinoarul artifi cial acoperit, iar în Tuşnad a fost elaborat proiectul tehnic pentru o sală polivalentă pentru sporturile de sală şi pentru patinaj. Comunele acoperite de GAL Csík sunt foarte bogate în obiceiuri şi datini locale, comunităţile păstrează tradiţiile legate de schimbarea anotimpurilor, de sărbătorile legate de muncă şi de religie. De exemplu săr- bătorile legate de lăsatul secului. In satele secuieşti din zonă se sărbătoreşte sfârşitul iernii după tradiţiile şi obiceiurile bătrânilor. Costumaţi care mai de care mai ciudat, sătenii pocnesc din bice ca să alunge iarna şi gerurile aspre, organizează petreceri cu strigături şi baluri mascate. Farşangul, aşa cum este denumit în secuime, carnavalul măştilor, este ultimul chef straşnic înaintea intrării în postul Paştelui catolic. Obiceiul este ţinut cu sfi nţenie an de an, începând din secolul al XV-lea. Semnifi caţia Farşangului este propriu-zis a petrecerilor, înseamnă sfârşitul iernii, sfârşitul petrecerilor şi începutul postului, a pregătirilor pentru post. În Farşang oamenii glumesc, mai ales pe seama preoţilor căzuţi în patima băuturii, sau avariţiei. Măştile, în satele secuieşti semnifi că de fapt perioada carnavalului, o perioadă în care lumea este întoarsă pe dos, deci rolurile se schimbă. Un alt obicei este în preajma Crăciunului, jocul din Bethlehem, când copii şi tinerii joacă naşterea lui Isus. În fi ecare sat sunt ţinute sărbătorile legate de secerat, iar toamna se organizează balul viţei de vie, deşi nu este o zonă viticolă, balurile din perioada de toamnă semnifi că sărbătoarea recoltei. Aceste elemente culturale sunt importante pentru identitatea locală şi zonală, identitatea oamenilor se leagă mai ales de naţionalitatea şi de religia lor, iar aceste obiceiuri sunt importante pentru ţinerea în loc a comunităţilor pentru autoidentifi carea lor faţă de alţi oameni, concetăţeni.

II.2.1.6. Economia locală

II.2.1.6.1. Repartizarea populaţiei active Repartizarea salariaţilor este foarte neuniformă, cele mai multe persoane sunt angajate în sectorul industrial, cele mai puţine în sectorul agricol. Ceea ce priveşte populaţia cu vârstă între 15−64 ani cele mai multe persoane sunt ocupate în agricultură, mai ales agricultura subzistentă şi semisubzistentă. Este foarte scăzut numărul sala- riaţilor angajaţi în agricultură, din cauza faptului, că oamenii se lucrează pe terenurile proprii, ei produc pentru consumul propriu sau pentru furajarea animalelor, care sunt valoriﬁ cate în cadrul comunei sau zonei ori sacriﬁ cate pentru necesităţile lor şi a familiei. Tabel nr. 7

Sector industrial şi de Sector privind Nr. salariaţi Sector agricol Sector de comerţ artizanat serviciile

Total 5.009 171 3.161 1.081 596 % 100 3 63 22 12 Sursa: Buletin statistic, Camera de Comerţ şi Industrie Harghita

În 1998 numărul salariaţilor a fost 8.688, acest număr a scăzut la un număr de abia peste 5.000 de salariaţi. Din acest motiv putem aﬁ rma faptul, că nivelul de ocupare a forţei de muncă a scăzut în ultimii 10 ani, de fapt

18 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

în urma restructurării economiei naţionale. Tendinţa de scădere a populaţiei active este un proces paralel cu descreşterea populaţiei angajate în sectoarele economiei. Resursele umane şi iniţiativele privind afacerile se concentrează în municipiul Miercurea Ciuc, reşedinţa judeţului Harghita. În mare parte fi rmele, independent de provenienţa patronului sunt înregistrate în oraş. Oraşul Băile Tuşnad cu un profi l turistic foarte puternic este o staţiune de interes naţional cu multe hoteluri şi structuri de primire, respectiv restaurante şi bază de tratament. În mod normal turismul este deservit de industria alimentară (locală) şi de comerţ. Cel mai important este sectorul industrial şi de artizanat, cele mai importante fabrici şi uzine sunt uzinele de îmbuteliat a apelor minerale, morărit şi panifi caţie, prelucrarea laptelui şi a cărnii. Se evidenţiază o re- naştere a meşteşugăriilor tradiţionale, prelucrarea lemnului, olăritul, confecţionarea de costume tradiţionale secuieşti şi haine renascentiste pentru femei şi alte costume tradiţionale din secolul XIX. Cea mai importantă unitate de specialitate care se ocupă cu olăritul este cooperativa din Dăneşti, sunt mai multe iniţiative pentru prelucrarea inului şi cânepei în Sândominic, există câteva fabrici mici de prelucrare a lânii. Ca o concluzie putem să formulăm că din cauza lipsei de capital, dar şi din cauza lipsei aptitudinii antreprenoriale numărul societăţilor comerciale este destul de redus (vezi SWOT E). Din păcate, în mediul rural se manifestă şi fenomenul de migrare a tinerilor în străinătate (Ungaria, Italia, Spania), deci numărul po- tenţialilor întreprinzători (cei care îşi pot asuma un risc şi o atitudine mai curajoasă) scade. Numărul redus al fi rmelor active în turism se datorează nu numai lipsei de capital, dar şi lipsei cunoştinţelor profesionale, poluarea peisajului şi a apelor terane.

II.2.1.6.2. Agricultură Agricultura este cea mai importantă ramură din punctul de vedere a populaţiei ocupate şi în privinţa veniturilor realizate în mediul rural. Deşi factorii de mediu nu sunt prielnici pentru culturi arabile (soluri cu fertilitate destul de redusă, temperaturi destul de reduse şi iar perioada de vară multe precipitaţii), terenurile agricole sunt cultivate şi exploatate (vezi SWOT T). Cele mai importante resurse în acest sens sunt pajiştile montante extinse, care pot asigura hrană pentru creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). Însă populaţia ocupată în agricultură în ceea mai mare proporţie (peste 80%) dispune de mici gospodării de subzistenţă sau de semisubzistenţă. Există o tendinţă de a se asocia în forme de cooperare, există o sin- gură cooperativă în Cozmeni, mai multe asocieri agricole în Tuşnad, Cozmeni, Sânmartin, Frumoasa. Totuşi generalizând putem conclude, că oameni simpli din propria iniţiativă nu au intenţia de a participa în forme cooperatiste şi nici în asocierile sau în grupurile de producători, deşi recunosc această necesitate. Cea mai importantă subramură este creşterea animalelor, mai ales a bovinelor, ovinelor şi caprinelor pe pajiştile montane şi de podiş. Se simte o renaştere a culturii legate de creşterea cailor mai ales cu scopuri sportive şi de agrement. Deşi numărul animalelor a scăzut semnifi cativ, în gospodăriile ţărăneşti sunt încă multe animale, mai ales bovine, ovine şi porcine. Porcul se ţine numai din tradiţie şi pentru consumul propriu, vacile pentru lapte şi pentru carne, respectiv pentru reproducere. Animalele în cele mai multe cazuri sunt vândute către procesa- tori din Miercurea Ciuc sau pentru comercianţi de ocazie care provin din alte judeţe, se cumpără animale şi se vând la negru. Ceea ce priveşte comercializarea cartofului în foarte multe cazuri acesta este valorifi cat prin schimbul în barter, pentru un kilogram de porumb se dau 2 sau 3 kg de cartofi .

19 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 8: Ponderea terenurilor agricole pe tipuri de relief

Zonă de cultură de cereale Terenuri Din care Viţă de vie Păduri Păşuni, fâneţe şi de creştere a animalelor agricole neproductive şi livezi

Hectare 19.933 122.132 1.617 64.736 95.269 0 % 6,56% 40,22% 0,53% 21,32% 31,37% 0,00%

Tabel nr. 9: Ponderea animalelor domestice cu foloase economice

Bovine Vaci şi juninci Porcine Ovine Caprine Total

24.010 14.593 20.322 55.156 6.376 120.457 20% 12% 17% 46% 5% 100%

II.2.1.6.3. Industrie – IMM – Micro-întreprinderi Structura industriei din zona Ciuc se evidenţiază prin numărul ridicat al societăţilor comerciale în industria alimentară, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, producători meşteşugăreşti. Cele mai importante unităţi industriale sunt în partea de sud a Depresiunii Ciucului, în Ciucul de Jos, cele două mari uzine de îmbuteliat apă minerală cu renumite- le mărci de apă minerală: ,,Perla Harghitei” din Sâncrăieni; „Tuşnad” şi ,,Izvorul Zânelor” din comuna Tuşnad (satul Tuşnad Nou). Sunt semnifi cative şi unităţile de prelucrare a lemnului, aproape în fi ecare sat găsim un gater, aceste mici unităţi sunt pentru fabricarea cherestelei, în ultimii doi ani multe dintre ele au fost închise. Dintre acestea sunt două fi rme care produc ferestre şi uşi tip termopan în Leliceni şi Plăieşii de Jos. În Sâncrăieni mai este o fabrică de peleţi, fabrică pentru producere tehnici de umbrire, în Mădăraş fabrica de prelucrare a laptelui, în Dăneşti uzina de produse ceramice. Sunt mai multe unităţi mai mici de prelucrare a lânii în Dăneşti, in şi cânepă în Sândominic, dar acestea sunt mai degrabă activităţi meşte- şugăreşti, mai puţin unităţi industriale. Sunt foarte multe fi rme care produc produse de panifi caţie, pâine şi alte produse de patiserie, în Frumoasa este o fabrică de tăiţei, brutării în Mădăraş, Sânmartin, Armăşeni, Lunca de Jos, Tuşnad. În Sânsimion şi în mai multe sate sunt fabricate colacul secuiesc cunoscut şi sub numele kürtőskalács (cozonac horn). În Delniţa (Comuna Păuleni) există o uzină care produce frânghii, şnururi şi mai nou se ocupă şi cu construcţia terenurilor de joacă.

Tabel nr. 10: Numărul întreprinderilor, după categorii de mărime

Micro- Total Micro-întreprinderi Întreprinderi cu Întreprinderi cu Întreprinderi cu întreprinderi întreprinderi cu 1−10 salariaţi 10−50 salariaţi 50−250 salariaţi peste 250 salariaţi cu 0 salariaţi

Număr 405 153 230 43 9 0 % 100% 38% 57% 11% 2% 0%

Numărul IMM-urilor a scăzut după 2008, datorită faptului că mai multe societăţi şi-au încetat activitatea mai ales în domeniul prelucrării lemnului (căderea pieţii de materiale de construcţii), respectiv în domeniului construcţiilor. Întreprinderile din industrie sunt de mărime mică aşa cum reiese şi din tabelul de mai sus, respectiv 94% din aceste întreprinderi sunt micro-întreprinderi, în foarte multe cazuri angajează membrii familiei, sau persoane din satul respectiv. Ele produc pe piaţa locală, cea mai importantă piaţă de desfacere ﬁ ind reşedinţa de judeţ, municipiul Miercurea Ciuc. Un fapt pozitiv este varietatea destul de ridicată a activităţilor industriale, deci diversitatea, deşi intensitatea nu este mare în nici unul din cazuri, excepţie face îmbutelierea apelor minerale, care este caracteristică

20 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

zonei, unele ramuri pot deveni ramuri de succes, iar ceilalţi îi pot urma tocmai din motivul că aceste unităţi mici sunt fl exibile. Un alt aspect important este existenţa activităţilor care se bazează pe resurse locale, acest aspect este foarte important în privinţa abordării LEADER. Nu sunt structuri de prelucrare a cartofului, cartoful fi ind cel mai important produs agricol al zonei Ciucului, exceptând uzinele de prelucrare a lemnului şi a apei minerale, materialele prime provenite din agricultură sunt prelucrate la un nivel foarte redus. Nu există în zonă şi nici în judeţul Harghita un abator autorizat, în aria LEADER nu există nici o unitate de prelucrare a cărnii, deşi au fost mai multe demersuri în Tuşnad, Sânsimion, Sânmartin, acestea nu au ajuns la forma autorizată. Deşi numărul de animale (ovine, bovine) a înregistrat o scădere continuă, este totuşi semnifi cativă în aria acoperită de GAL. Micro-întreprinderile şi întreprinderile mici active în domeniul industriei de prelucrare a lemnului sunt ateliere mici de tâmplărie (tâmplării termopan), de confecţionare a diferitelor obiecte din lemn (mai ales răşinoase) ca mobilier pentru parcuri, terenuri de joacă. Sunt întreprinderi de confecţionare a caselor din lemn în Sânmartin, Dăneşti, mobilă în Sâncrăieni, şindrilă în Ciucsângeorgiu.

II.2.1.6.4. Comerţ şi sector de servicii În sectorul comerţului cele mai răspândite sunt fi rmele en detail, deci magazinele alimentare şi de bunuri de larg consum, şi fi ind vorba despre mediul rural, sunt prezente şi magazinele gospodăreşti. Comerţul maşinilor agricole şi alte servicii conexe sunt în Sâncrăieni, Sânsimion. Comerţul legat de produse industriale nu este caracteristic zonei, comerţul privind produsele agricole este concentrat mai ales în cadrul societăţilor agricole care sunt şi unităţi produ- cătoare, sau organizate de cooperative şi grupuri de producători. Foarte multe produse agricole sunt vândute într-un mod mai puţin formal, în foarte multe cazuri suntem martori la schimbul de produse cartofi pentru grâu, porumb, struguri, dar vin din alte părţi ale ţării şi comercianţi de animale. Serviciile cele mai cunoscute sunt servicii de reparare maşini şi autovehicule, servicii turistice în mod deosebit în Băile Tuşnad (hoteluri, pensiuni, case de odihnă, birou turistic), în Racu, Cozmeni, Lunca de Jos, Frumoasa. În toate satele sunt prezente serviciile de frizerie, cosmetică, în unele cazuri găsim şi servicii de masaj, sau servicii speciale cum ar fi închiriere ATV, sănii cu motor etc. În aria LEADER are o tradiţie şi importanţă deosebită organizarea taberelor de vară, cea mai cunoscută fi ind tabăra internaţională Tusványos, sau tabăra de dans popular din Valea Ghimeşului, Lunca de Jos, Lunca de Sus, tabăra etnografi că şi ecologică din Lăzăreşti. Aceste servicii sunt servicii din domeniul turismului, dar au un impact important şi asupra altor ramuri (industria alimentară, comerţ, servicii de sonorizare).

Tabel nr. 11: Principalele tipuri de comerţ practicate pe teritoriul GAL

% din % din Întreprinderi din sectorul Tipuri de comerţ Număr numărul Număr numărul terţiar (servicii) total total

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea 45 10% Captarea, tratarea şi distribuţia apei 3 1,10% autovehiculelor şi a motocicletelor Comerţ cu ridicata cu excepţia Colectarea, tratarea şi eliminarea comerţului cu autovehicule şi 109 24% deşeurilor; activităţi de recuperare 5 1,84% motociclete a materialelor reciclabile Comerţ cu amănuntul, cu excepţia Transporturi terestre şi transporturi 291 65% 45 16,54% autovehiculelor şi motocicletelor prin conducte Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 37 13,60%

21 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

% din % din Întreprinderi din sectorul Tipuri de comerţ Număr numărul Număr numărul terţiar (servicii) total total

Restaurante şi alte activităţi de servicii 63 23,16% de alimentaţie Activităţi de servicii informatice 4 0,00%

Tranzacţii imobiliare 3 1,10%

Activităţi juridice şi de contabilitate 4 1,47% Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; 8 2,94% activităţi de management şi de consultanţă în management Activităţi de arhitectură şi inginerie; 11 4,04% activităţi de testări şi analiză tehnică Alte activităţi profesionale, ştiinţiﬁ ce şi 16 5,88% tehnice Activităţi de servicii privind forţa 4 1,47% de muncă Activităţi veterinare 5 1,84% Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur- operatorilor; alte servicii de rezervare 9 3,31% şi asistenţă turistică Activităţi de peisagistică şi servicii pentru 3 1,10% clădiri Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în 6 2,21% principal întreprinderilor Activităţi referitoare la sănătatea umană 3 1,10% Activităţi de creaţie şi interpretare 3 1,10% artistică Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri 4 1,47% Activităţi sportive, recreative şi 3 1,10% distractive Alte activităţi de servicii 14 5,15%

Altele 19 6,99%

TOTAL 445 100% 272 100%

Se poate constata importanţa turismului, care reiese din numărul relativ mare de societăţi comerciale active în acest tip de serviciu, hoteluri şi restaurante. Aici trebuie să amintim faptul că cea mai importantă localitate în acest domeniu este oraşul Băile Tuşnad, urmat de satele Racu, Ciceu, Sântimbru, Plăieşii de Jos, Lunca de Jos. Dacă defalcăm datele la nivelul localităţilor, se vede clar care sunt aşezările unde turismul are o importanţă mai mare, şi care au fost tendinţele de dezvoltare a turismului.

22 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 12: Cele mai importante localităţi după numărul locurilor de cazare

Numele localităţii Locuri de cazare în 1998 Locuri de cazare în 2008

Băile Tuşnad 2.784 1.256 Racu 4 101 Ciceu 0 78 Plăieşii de Jos 0 59 Sântimbru 0 59 Frumoasa 88 81 Lunca de Jos 0 41

Tendinţele sunt contradictorii, turismul de masă care era caracteristic oraşului Băile Tuşnad a pierdut din impor- tanţă, mai multe hoteluri construite în timpul socialismului au fost închise, privatizate, sau retrocedate, mai multe dintre ele sunt încă sub renovare. În mediul rural însă a apărut o nouă sursă de venit, şi anume turismul rural, sau agroturismul, cele mai importante creşteri privind locurile de cazare au fost înregistrate la Racu şi Ciceu în urma activităţii unor întreprinzători locali, care funcţionează în multe cazuri şi ca iniţiatori ai formelor asociative. Din păcate efectul multiplicativ a acestor structuri de primire la economia locală, mai ales la consumul produselor agricole locale este nesemnifi cativ, dat fi ind faptului că aceste produse nu sunt comercializate ofi cial, nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă alimentară, iar dacă sunt vândute la negru, costurile achiziţionării nu pot fi incluse în contabilitatea prestatorului respectiv. O altă categorie de serviciu este transportul terestru sau rutier, în această ramură fi ind active 51 de societăţi comerciale, cele mai importante sunt înregistrate în comunele Sâncrăieni, Plăieşii de Jos, Dăneşti, Frumoasa, Lunca de Jos, ele fi ind active atât în transportul în străinătate, cât şi pe teritoriul României. Am identifi cat un număr ridicat de fi rme în cadrul serviciilor de inginerie şi de proiectare (12). Aceste societăţi sunt de fapt foarte importante nu numai în proiectarea diferitelor investiţii de infrastructură şi de arhitectură, dar şi în planifi care strategică, de amenajare urbanistică a teritoriului. O altă activitate despre care trebuie să vorbim este furnizarea serviciilor de apă şi canalizare, aproape în fi ecare comună există operator, sau reprezentantul acestora, fi ecare comună fi ind inclus în sistemul integrat regional de servicii de apă şi canalizare, care a fost organizată la nivelul ariei LEADER. Comunele Plăieşii de Jos, Ciucsângeor- giu, Lunca de Jos şi Lunca de Sus nu dispune încă de servicii de furnizare de apă potabilă şi de canalizare. În acest sector sunt active 98 persoane la nivelul ariei acoperit de GAL, număr care va scade în urma regionalizării acestor servicii.

23 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

II.2.1.7. Servicii şi infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1. Echipamente prezente sau accesibilitate Principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere, care funcţionează pentru populaţie şi infrastructura medico-socială existentă.

Tabel nr. 13: Principalele servicii de sănătate, educaţie, recreere

Medical

Spital Medic Dentist

Existenţă NU există 31 9 DA/NU Nu există cabinete stomatologice în fi ecare Dacă NU, indicaţi distanţa în km localitate, oamenii sunt nevoiţi să se ducă Cel mai apropiat spital se de la centrul teritoriului până la Miercurea Ciuc sau la cel mai apropiat cabinet în afl ă în centrul regiunii, în la cel mai apropiat obiectiv comunele vecine. Distanţa ar fi în jur de 15 km din Miercurea Ciuc. menţionat centrul teritoriului până la cel mai apropiat cabinet de stomatologie.

Învăţământ Dotări sportive Sală Primar Secundar Universitate Teren de fotbal de sport 4 30 Existenţă Licee şi Şcoli şi NU există 17 27 DA/NU grupuri grădiniţe şcolare În centrul teritoriului, în Aceste terenuri sunt în oraşul Miercurea Ciuc se mare majoritate legate de Dacă NU, indicaţi distanţa în km aﬂ ă Universitatea Sapientia infrastructura şcolilor. de la centrul teritoriului până − EMTE şi anumite secţii al la cel mai apropiat obiectiv Universităţii Spiru Haret, al În localităţile unde nu sunt menţionat Universităţii Lucian Blaga terenuri sportive activităţile şi al Universităţii George sportive se desfăşoară în Bariţiu. săli de gimnastică.

Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale În privinţa infrastructurii de educaţie în oraşul Bălan, comuna Sânmartin, Dăneşti şi Lunca de Sus sunt prezente trei centre de învăţământ, licee cu diferite specializări, cel mai relevant pentru noi fi ind profi lul agricol şi de turism rural. Sunt importante şcoli primare în Ciucsângeorgiu, Plăieşii de Jos, Sânsimion, Sâncrăieni, Sândominic, Cârţa, Lunca de Jos. Aceste şcoli având un număr ridicat de elevi, peste 300 de copii fi ecare, clase între 1−8. La nivel microregional oraşul Băile Tuşnad dispune de cea mai importantă infrastructură sanitară, care se compune dintr-o policlinică, un cabinet stomatologic, două cabinete medicale, şi două farmacii. Celelalte localităţi dispun numai de mici cabinete medicale, iar în cazul acestora cele mai frecvente probleme sunt următoarele: lipsa specialiştilor locali, program de primire neadecvat, lipsă în dotarea tehnică, starea clădirii. Echipamentele existente sunt depăşite tehnic şi

24 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

din punct de vedere a capacităţii. Nu există farmacii în fi ecare localitate din regiunea acoperită de către GAL. Oamenii sunt nevoiţi să-şi facă achiziţionările privind medicamentele în reşedinţa de judeţ sau în alte comune din regiune. Pe parcursul analizei de nivel regional al sistemului de deservire social, putem face numai anchete la nivelul localităţilor, deoarece până în momentul de faţă nu întâlnim iniţiative de nivel regional în scopul tratării problemelor sociale. Îngrijirea socială trebuie să se extindă asupra tinerilor, a persoanelor în vârstă, asupra membrilor diferitelor minorităţi etnice. Momentan, îngrijirea bătrânilor şi bolnavilor este realizată în fi ecare comună de serviciul de îngrijire la domiciliu fi nanţat de consiliile locale şi de Fundaţia Caritas. În privinţa îngrijirii bătrânilor va avea o importanţă considerabilă casa de bătrâni care se va construi în Tomeşti, această iniţiativă este doar în fază iniţială. Îngrijirea bătrânilor este o activitate care în mod tradiţional aparţine de familie. În ceea ce priveşte tineretul nu sunt in- stituţii care pot organiza pentru tineri diferite forme de distracţii culturale. În afara balurilor şi petrecerilor din diferite cluburi, tinerii nu au nici un loc, unde ar putea petrece timpul într-un mod civilizat şi cultural. Transportul în comun nu sprijină demersurile culturale, este foarte greu de ajuns la un concert sau la un alt eveniment cultural cu mijloacele de transport în comun. Acestea sunt în stare foarte deteriorată, ele nu pot fi implicate în organizarea unui turism profesional, fi ind plini de navetişti, parcurgând rute necorespunzător ajustate nevoilor. În legătură cu turismul, putem afi rma că nici o instituţie sau serviciu public nu sprijină turismul sau activităţile turistice. În aria LEADER Csík există un singur birou turistic în Băile Tuşnad, care nu poate să deservească întreaga zonă. Bisericile şi celelalte instituţii care au sediu în monumente sau în clădiri cu valoare arhitecturală, nu pot fi vizitate de turişti, sunt închise, nu sunt accesibile în sezonul turistic sau la weekend. (vezi SWOT OSI). La îmbunătăţirea situaţiei sistemului sanitar din microregiune contribuie considerabil staţia de ambulanţă din localitatea Mădăraş, Sândominic, Sânmartin, Băile Tuşnad, cât şi apropierea centrului judeţean. În pofi da celor menţionate, în viitorul apropiat sistemul sanitar necesită mai multe intervenţii cu ajutorul cărora se poate lansa o infrastructură sanitară capabilă să satisfacă cerinţele locale. La nivelul învăţământului putem afi rma, că infrastructura clădirilor folosite sunt uzate şi necesită reparaţii ca- pitale urgente. În localităţile mai mari consiliile locale susţin şi biblioteci pentru şcolari pentru a asigura un mediu mai potrivit pentru învăţare. La nivelul serviciilor sportive se observă o dezvoltare semnifi cativă în ultimii ani, s-au construit mai multe săli de sport multifuncţionale, este în curs de construcţie primul patinoar artifi cial comunal în localitatea Cârţa, multe localităţi susţin echipe de fotbal, unele chiar şi echipe de hochei. S-au renovat patinoare naturale în două localităţi, sunt trei ştranduri care se afl ă într-o stare uzată şi necesită reparaţii. Nu sunt piscine dedicate pentru înot sau polo. Funcţionează două pârtii de schi în zona analizată, una în oraşul Băile Tuşnad şi alta în localitatea Lunca de Jos. Amândouă se afl ă în proprietate privată. Aceste investiţii nu sunt plasate într-un plan de dezvoltare în aşa fel, încât să ofere un serviciu variat, sunt investiţii individuale neintegrate. În legătură cu situaţiile de urgenţă se observă, că unele localităţi au unităţi profesionale, însă echipamentele acestor unităţi sunt învechite şi ar trebui schimbate sau reînnoite. În zonă există unităţi ale pompierilor voluntari locali, însă acestea nu dispun de toate echipamentele de specialitate, iar cele existente sunt învechite şi uzate, astfel se impune asigurarea dotărilor şi echipamentelor necesare pentru funcţionarea optimă a acestora. Băncile au deschis fi liale în localităţile cu potenţial economic ridicat, iar aceste bănci sunt dotate cu bancomate care funcţionează non stop. O resursă care poate fi inclusă în categoria instituţiilor este existenţa relaţiilor de înfrăţire (vezi SWOT OSI) cu alte localităţi rurale din ţările europene, mai ales din Ungaria, dar şi din Belgia, Slovacia, Franţa, Elveţia etc. Aceste relaţii pot asigura transfer know-how privind activităţile din dezvoltarea rurală, dar pot aduce şi relaţii profesionale între actorii locali şi cei din diferite ţări, respectiv între diferite agenţi din sfera economiei.

25 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 14: Unităţi sanitare

Laboratoare Cabinete Cabinete Cabinete Laboratoare Puncte Localitate Farmacii de tehnică medicale de medicale de stomatologice medicale farmaceutice dentară familie specialitate

Băile Tuşnad 2 2 1 1 1 Tuşnad 1 Cozmeni 1 1 Sânmartin 2 1 Sânsimion 2 2 Sântimbru 1 1 Sâncrăieni 1 1 2 Ciucsângeorgiu 1 2 3 Leliceni Plăieşii de Jos 1 2 Păuleni Ciuc 1 Frumoasa 1 2 Mihăileni 1 1 Lunca de Sus Lunca de Jos Ciceu 1 1 Siculeni 2 1 Racu Mădăraş 1 1 1 Dăneşti 1 Cârţa 1 1 1 1 2 Tomeşti 1 Sândominic 1 2 2 Total 6 2 19 3 1 27 1

Tabel nr. 15: Personalul medico-sanitar

Localitate Medic de familie Stomatologie Farmacişti

Băile Tuşnad 1 2 1 Tuşnad 1 1 Cozmeni 1 Sânmartin 1 2 Sânsimion 2 1 Sântimbru 1 1 Sâncrăieni 2 2 Ciucsângeorgiu 3 1 1 Leliceni Plăieşii de Jos 2 1 1 Păuleni Ciuc 1

26 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Localitate Medic de familie Stomatologie Farmacişti

Frumoasa 2 1 Mihăileni 1 1 Lunca de Sus 1 1 1 Lunca de Jos 2 1 Ciceu 1 Siculeni 1 2 Racu Mădăraş 1 1 2 Dăneşti 1 Cârţa 2 1 2 Tomeşti 1 Sândominic 2 1 1 Total 30 9 20

II.2.1.8. Activităţi sociale şi instituţii locale

Instituţiile autorităţilor publice locale au o structură similară în zona acoperită de GAL (primar, secretariat, contabilitate, biroul de taxe etc.). Unele comune au şi birouri de proiectare şi dezvoltare, de exemplu Siculeni, Lunca de Jos şi Sânmartin. În ultimii ani au fost înfi inţate mai multe asociaţii de dezvoltare intercomunitară, care acoperă în totalitate regiunea GAL, şi se constituie în scopul înfi inţării, organizării, reglementării, exploatării şi gestionării în comun a serviciilor de canalizare şi alimentare cu apă potabilă a comunelor pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, de asemenea şi în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii rurale şi diversifi cării economiei rurale prin dezvoltarea activităţilor turistice etc. În unele sate au fost create societăţi subordonate primăriilor pentru servicii de apă sau salubritate. În cele din urmă aceste societăţi vor fi subordonate asociaţiilor de dezvoltare intercomunitare. Activitatea organizaţiilor neguvernamentale au o importanţă mare în viaţa comunelor, aceste completează activităţile primăriilor, mai ales în domeniul cultural şi de tineret. Se constată un număr relativ scăzut al asociaţi- ilor de mediu şi cele care urmăresc dezvoltarea urbanistică. Nici asociaţiile care reunesc în rândul lor şi urmăresc asigurarea egalităţii de şanse a femeilor şi a grupurilor marginalizate nu sunt sufi cient reprezentate în teritoriul GAL. (Vezi SWOT OSI) Asociaţiile composesorale sunt forme specifi ce de asociere, au în primul rând un rol economic, administrează o parte a fondului forestier al localnicilor, asigurând exploatarea şi gospodărirea comună a pădurilor, a drumurilor forestiere, pe baza unui plan de management. Composesoratele în mod tradiţional urmăresc şi obiective socio-culturale pentru comunităţile ale căror bunuri ei îl administrează, sponsorizează activităţi culturale, cum ar fi întâlniri ale fanfarelor, zilele satului, programe recreative, burse, ajutorare etc. Asociaţiile turistice sunt reprezentate într-un număr relativ mic în regiunea analizată, cele mai importante sunt cele din Băile Tuşnad, Siculeni, Lunca de Jos, Racu, acestea desfăşoară activităţile doar în zonele apropiate, şi nu sunt conectate între ele, adică nu desfăşoară activităţi comune. Asociaţia de Turism Harghita

27 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

reuneşte multe din aceste asociaţii locale, şi în demersurile sale încearcă să le integreze, de multe ori aceste demersuri se rezumă la participarea în standuri comune la expoziţii în ţară şi în străinătate (mai cu seamă Ungaria). Aproape în fiecare localitate există asociaţii ale crescătorilor de animale sau a producătorilor, care au un rol informativ şi ajută la atragerea fondurilor cu scop agricol. În ultimul timp urmare a eforturilor depuse de autorităţile judeţene, şi la nivel judeţean au fost înfiinţate asociaţii ale producătorilor în diverse domenii (prelucrarea fructelor, inclusiv cele de pădure, palincă, prelucrarea laptelui de oaie şi vacă, panificaţie etc.). În cadrul asociaţiilor nonprofit trebuie menţionate asociaţiile cu caracter tradiţional, cum ar fi asociaţii folclorice, asociaţii ale fanfarelor, asociaţii de sport, asociaţii culturale, asociaţii comunitare şi pentru tineret. Aceste asociaţii sunt reprezentate aproape în fiecare localitate şi desfăşoară activităţi bine organizate. De exemplu fanfarele se întâlnesc în fiecare săptămână pentru repetiţii, ori de câte ori însoţesc evenimente culturale organizate de comune, de asemenea ele organizează şi concursuri cu alte fanfare. Asociaţiile sportive sunt reprezentate într-un număr mare în regiune, ele ﬁ ind în mare majoritate pentru activităţile de fotbal şi hochei, dar sunt şi alte exemple pentru sporturi extreme, precum asociaţia numită „Turbulenţă” din Lunca de Jos.

II.2.1.9. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu

În trecut atragerea de fonduri s-a axat în general pe sursele de fi nanţare şi s-au iniţiat proiecte în funcţie de sursele disponibile şi nu le-au dedus din nevoile formulate de diferitele segmente ale societăţii. În ultimul deceniu însă mediul dezvoltărilor s-a schimbat, aproape s-a preschimbat. Gândirea strategică încetul cu în- cetul a câştigat teren datorită creşterii importanţei fi nanţărilor din fonduri europene, a aderării României la Uniunea Europeană, implicit a diversifi cării fi nanţărilor, dar şi procesele de descentralizare, reforma adminis- trativă. Toate acestea converg în a face posibilă schimbarea practicilor de până acum de atragere de fonduri bazate pe ofertele de fi nanţare şi să trecem la dezvoltarea bazată pe nevoile sociale. Strategii şi programe existente: – Planul strategic de dezvoltare pe termen mediu al judeţului Harghita 2002−2013. Planul nostru de acţiune are trăsături comune cu planul strategic judeţean, relaţia fi ind de complementaritate. Nu există nici un aspect în care măsurile şi acţiunile uneia ar stinge sau ar anula acţiunea celeilalte (nu se întrevăd mari industrializări, dezvoltări excesive de infrastructură nouă etc.). – Planuri, strategii şi programe sectoriale. Există strategii în domeniile social, învăţământ, educaţia adulţilor, este în curs de elaborare strategia de tineret, strategia pentru turism. Se preconizează elaborarea unui program complex de revigorare economică şi sprijinire a mediului de afaceri la nivel judeţean. Dezvoltarea resurselor umane şi a capacităţii de guvernanţă este o premisă a unor politici de dezvoltare efi ciente. Atât perfecţionarea celor care lucrează în prezent, cât şi recrutarea unui personal cu abilităţi co- respunzătoare este vital. Resursele umane atât în ceea ce priveşte capacitatea, cât şi din punct de vedere numeric au crescut în timp, dar poate nu în aceeaşi măsură cum s-a lărgit scala surselor de fi nanţare, respectiv a crescut numărul atribuţiilor administraţiei locale. Ca o verigă importantă a politicilor de dezvoltare în ultimii ani s-au investit în califi carea resurselor umane, aici sunt de amintit proiectele POS DRU intitulat TEAM şi proiectul Telework.

28 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 16: Lista proiectelor SAPARD în zona Ciuc

B e n e ﬁ c i a r Obiectivul general al proiectului Valoarea contractată

Măsura 1.1.: Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2005−2007 S.C. VEL FUNGO S.R.L. Depozitare ciuperci de pădure Sat Ciceu, Com. Siculeni 1.399.126 (tunel de cong., camera frigo) modernizare PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 S.C. IFEMAL S.R.L. Moara 522.424 Sâncrăieni

Măsura 2.1.: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2002−2004 Consiliul Local Alimentarea cu apă potabilă 1.188.589,555 Dăneşti Consiliul Local Alimentarea cu apă potabilă 3.108.096,300 Cârţa Consiliul Local Canalizare menajeră şi staţie de epurare 4.012.713,865 Frumoasa

Măsura 3.1.: Investiţii în exploataţiile agricole PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2004−2006 A.I. CSISZER GHEORGHE LADISLAU PFA Modernizare ferma vaci de lapte 122.347,180 Com. Sântimbru PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 S.C. MILKTECHN S.R.L. Înﬁ inţare fermă vaci 1.575.420 Com. Cârţa S.C. PALCARO S.R.L. Modernizare fermă zootehnică 1.829.900 Com. Ciceu S.C. BIOMILK S.R.L. Ferma vaci lapte 3.026.751 Sat Ineu, Com. Cârţa A.F. FERENCZ TIBOR Modernizare ferma vegetală prin 134.446 Com. Frumoasa achiziţii de utilaje A.F. TOROK KATALIN Modernizare ferma vegetală prin 137.225 Com. Frumoasa achiziţii de utilaje A.I. FAZAKAS Ferma vaci lapte 241.681 Mădăraş S.C. COW FARM S.R.L. Ferma vaci lapte 2.674.539 Cârţa S.C. KARVILAN S.R.L. Modernizarea fermei vegetale prin 352.114 Cozmeni achiziţii de maşini şi utilaje A.I. ZOLD SANDOR Modernizarea fermei vegetale prin 56.616 Delniţa achiziţia unui tractor A.F. EROSS Modernizarea fermei de vaci lapte 135.105 Frumoasa prin achiziţii independente A.F. PETER TIBOR Modernizarea fermei vegetale prin 132.232 Frumoasa achiziţia unui tractor

29 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

B e n e ﬁ c i a r Obiectivul general al proiectului Valoarea contractată

PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 A.I. BOTTA JOZSEF Modernizarea fermei vegetale prin achiziţii 234.338 Sânmartin de utilaje S.C. I.B. 32 Modernizarea fermei vegetale prin achiziţii 592.680 Cârţa independente S.C. DAKO IMPEX S.R.L. Achiziţia de maşini şi utilaje, echipamente 1.816.750 Tuşnad agricole S.C. AGROMEC S.A. Achiziţie utilaje agricole performante 633.452 Sâncrăieni S.A. BURGABOTEC Achiziţie de utilaje agricole performante 1.519.623 Sânmartin Măsura 3.4.: Dezvoltarea şi diversiﬁ carea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2004−2006 S.C. RADIX S.R.L. Pensiune turistică rurală prin extinderea şi 299.080 Com. Mihăileni, Sat Nădejdea transformarea casei de locuit PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2005−2007 S.C. KARPATIA COM S.R.L. Pensiune turistică 706.176 Com. Sândominic S.C. ABETA S.R.L. Pensiune turistică 608.115 Com. Mădăraş PERIOADA DE IMPLEMENTARE 2006−2008 S.C. MONT ORIOL S.R.L. Pensiune turistică 703.627 Com. Sândominic S.C. CEANGART BAGOLYVAR Pensiune turistică 710.945 Com. Lunca de Sus S.C. VADON S.R.L. Pensiune turistică 728.840 Com. Ciceu (Harghita-Băi) S.C. KLUMPA TRAVEL S.R.L. Pensiune turistică 726.700 Com. Ciceu S.C. TAGORA INVEST S.R.L. Pensiune turistică 695.559 Com. Lunca de Sus S.C. TURISM MONTAN S.R.L. Pensiune turistică 725.701 Com. Lunca de Jos CL Sândominic Reabilitare drum forestier 1.944.041

CL Dăneşti Construire drum forestier 2.100.780 S.C. RADIX NOVA S.R.L. Procesare primară a lemnului 394.725 Sânmartin

30 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 17: Proiecte aprobate în Programul Operaţional Regional

Denumirea proiectului Numele iniţiatorului / beneﬁ ciarului Valoarea totală a proiectului – lei

Reabilitarea DJ 125 şi DJ 125A între Consiliul Judeţean Harghita 69.589.128 oraşul Bălan şi DN12C – cod SMIS 11025

Tabel nr. 18: Proiecte aﬂ ate în faza de implementare

Numele iniţiatorului / Valoarea totală Denumirea proiectului Axa prioritară beneﬁ ciarului a proiectului

Consiliul Judeţean Harghita PHARE CES 2004−2006 şi oraşele Miercurea Ciuc, 4.974.252 Drumul apelor minerale Lot 2. Proiecte mari de Odorheiu Secuiesc, Vlăhiţa, lei infrastructură Borsec, Băile Tuşnad, Remetea

Reabilitare drum comunal DC12 şi amenajare complex de ADI Bogat, din care face parte 1.200.000 PNDR informare pt. promovarea şi comuna Ciceu euro patrimoniului cultural şi natural

Realizarea sistemului de apă potabilă şi apă uzată în comuna 1.400.000 PNDR, Măsura 322 Comuna Mihăileni Mihăileni; construire grădiniţă în euro comuna Mihăileni Realizarea sistemului de apă Comuna Racu, în colaborare 23.136.107 potabilă şi apă uzată în comuna PNDR, Măsura 322 cu alte comune din ADI Bogat lei Racu Înﬁ inţarea şi amenajarea traseului tematic Drumul Siculicidiumului 859.200 PNDR, Măsura 313 Comuna Siculeni şi înﬁ inţarea unui loc de refugiu lei turistic în M-ţii Harghita Reabilitarea DJ123A – cod SMIS 47.239.384 POR Axa 2. DMI.2.1. Consiliul Judeţean Harghita 4239 lei „Modernizarea salvării montane Programul Operaţional Organismul Intermediar Agenţia 7.612.066,89 în judeţul Harghita” Regional, Axa 5. de Dezvoltare Centru lei Interreg IV C Program de CIVPro − Regional Strategies Cooperare Interregională Ministerul Dezvoltării Regionale 83.260 for Disaster Prevention şi Turismului euro

ROBINWOOD − Multifunctional Interreg IV C Program de Ministerul Dezvoltării Regionale 599.850 role of the forest Cooperare Interregională şi Turismului euro Comisia Europeană, Direcţia Comisia Europeană, Direcţia 109.436 INSIGHT pentru Agricultură şi pentru Agricultură şi Dezvoltare euro Dezvoltare Rurală Rurală

31 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 19: Proiecte implementate

Valoarea totală a Numele iniţiatorului/ Denumirea proiectului Axa prioritară proiectului benefi ciarului PHARE Sprijin pt. strategia naţională de îmbunătăţire a ISRP 153 Curs de pregătire situaţiei rromilor în domeniile profesională în meseria de zidar 12.076,91 pregătire profesională şi Oraşul Bălan pt. un număr de 15 rromi de pe raza euro activităţi generatoare de oraşului Bălan venituri, linie de buget RO 2002/000 – 586.01.02 – 02 Alimentarea cu apă al comunei 1.225.000 SAPARD, Măsura 2.1. Comuna Dăneşti Dăneşti lei Construire drum forestier Dăneşti- 2.100.000 SAPARD, Măsura 3.2. Comuna Dăneşti Várkapu-Ráckebel lei Reabilitarea drumului forestier 825.106 SAPARD, Măsura 3.5. Comuna Sândominic Gálkút lei Gestionarea selectivă a deşeurilor 3.381.600 PHARE CES 2003 Comuna Sânsimion din microregiunea Ciucul de Jos lei Elaborarea de INEXTEX Innovative EXchange studii şi proiecte, Consiliul Judeţean of knowledge, experiences and istoriografi i locale Vasternorrland, Suedia methods based on cultural heritage Programului pentru Formare of TEXtile Continuă − sub-programul 512.395,00 Schimb inovativ al cunoştinţelor, GRUNDTVIG euro Partener: Consiliul Judeţean experienţelor şi metodelor bazate 44.432,00 Harghita pe moştenirea culturală a textilelor euro 469.984,00 Fundaţia San Valero din „Aquanet ”multimedia training euro Zaragoza, Spania, Programul Leonardo da Vinci pentru muncitori 39.000,00 Partener: Consiliul Judeţean euro Harghita Programul Operaţional TEAM – Training pentru Efi cientizarea Sectorial Dezvoltarea 1.622.958 Consiliul Judeţean Harghita AdMinistraţiei Capacităţii Administrative, lei DMI. 1.3. POR, Axa Prioritară 3. „Achiziţionare echipamente specifi ce „Îmbunătăţirea infrastructurii 42.655.604 Asociaţia de Dezvoltare pentru îmbunătăţirea capacităţii şi sociale” calităţii sistemului de intervenţie lei Intercomunitara „Centru în situaţii de urgenţă şi pentru DMI. 3.3. „Îmbunătăţirea Transilvaniei” dotării cu echipamente a acordarea asistenţei medicale de 7.109.267 Partener: Consiliul Judeţean bazelor operaţionale pentru urgenţă şi a primului ajutor califi cat, lei Harghita în Regiunea 7 Centru” intervenţii în situaţii de urgenţă”

32 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

II.2.1.10. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Pe teritoriul zonei Csík (Ciuc) au fost înﬁ inţate şi funcţionează încă din anul 1999 cele trei asociaţii microregionale care sunt şi membrii fondatori ai Asociaţiei LEADER Csík. Microregiunile formate joacă un rol activant în dezvoltarea rurală şi mai ales cea în perspectiva LEADER. Promovarea microregiunilor este una din cele mai importante iniţiative de dezvoltare a capacităţii instituţionale şi de autoguvernare a comunităţilor locale. Ca parte importantă a infrastructurii de sistem, asociaţiile microregionale contribuie la validarea principiilor, politicilor şi măsurilor impuse de planiﬁ carea strategică. DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

PARTEA a II-a: ANALIZA SWOT

Pentru determinarea problemelor am folosit metoda arborelui de probleme, respectiv diagnosticul radar în grupuri de lucru tematice. În cadrul întâlnirii următoare, arborele de probleme a fost convertit în arborele de obiective. Prezentăm în cele ce urmează rezultatele înregistrate de cele două grupuri de lucru la metoda radar, respectiv un exemplu de arbore de probleme.

După realizarea prin metoda radar a unei treceri în revistă a principalelor caracteristici ale teritoriului, am trecut la identifi carea problemelor. Astfel fi ecare participant a primit foi autoadezive pe care a însemnat cele mai stringente probleme cu care se confruntă aria LEADER. Apoi a urmat ordonarea pe domenii, după care a reieşit un număr de şapte domenii: - Nivel de pregătire precar (slabă califi care a forţei de muncă) - Număr relativ redus de locuri de muncă - Economie nediversifi cată - Slabă dotare cu infrastructură de bază - Slabă exploatare a resurselor - Slabă stimă de sine - Comunicaţie neefi cientă În continuare separat pentru fi ecare dintre aceste enunţuri, am căutat rădăcinile problemei, relaţiile de cauza- litate, efectele. În continuare prezentăm un exemplu de arbore de probleme.

Grupul I. Grupul II. Maximum

Re surse fizice 10 10 9 10 8 Imagină e xte rnă, Coope rare inte rnaţională Re surse umane 7 7 10 6 6 7 5 7 6,3 6 4 3 2 1 6,4 4,5 Image inte rnă 6 0 Locuri de muncă 10 6 10

5 7 7 7,3

Guv e rnanţă, de mocraţie 7,3 Cunoştinţe şi aptitudini 10 8 10

10 Cultură, ide ntitate

34 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Slabă exploatare Carenţe Număr redus de a resurselor Lipsă de economice locuri de muncă iniţiativă interne efect

Nivel de pregătire precar

Lipsă de spirit Lipsa abilităţilor Lipsa nevoii de Lipsa cunoştinţelor cunoaştere de antreprenorial şi mod lingvistice, mai ales la antreprenoriale autodeterminare de trai activ limbile de circulaţie circulaţie internaţională internaţională

Abilităţi de cooperare slabă cauză

Criză de valori în Gândire pesimistă comunităţi

35 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tabel nr. 20

Măsura cu care prezintă Proiecte identiﬁ cate pentru măsura 3.1. Formare profesională complementaritate

Cursuri pentru ghizi locali (rural interpretor) 1.4. Cursuri pentru a deprinde meserii tradiţionale (dulgheri, şindrilari) 1.1., 2.2. Cursuri pentru meşteşugari 1.2. Cursuri pentru meşteri de caş 1.3. Cursuri pentru prelucrarea şi conservarea fructelor inclusiv a fructelor de pădure 1.5. Cursuri de formatori pentru antrenori de Nordic Walking 1.7 Cursuri pentru artizani care folosesc motive tradiţionale 1.7. Cursuri pentru utilizarea eﬁ cientă a apei, energiei şi de conştientizare 2.1. Cursuri de branding local şi regional 1.5. Cursuri de limbi străine pentru personalul front desk din turism şi servicii 1.4. Cursuri de protocol pentru personalul sectorului de servicii 1.4.

Asigurarea Pregătire generală Încurajarea cooperării cunoştinţelor specifice pentru managementul şi între fermieri locale administrarea fermelor

Ridicarea gradului de cunoştinţe

Îmbunătăţirea cunoştinţelor Sprijinirea dezvoltării tehnice şi economice Sprijinirea Sprijinirea serviciilor de formării profesionale generale, specifice pentru întreprinderilor din formare profesională şi de ale agricultură, silvicultură şi sectoarele prioritare instruire fermierilor/întreprin- industria alimentară derilor tinerilor şi femeilor din sectoarele prioritare

Informări privind Elaborarea materialelor de studii introducerea de noi Acţiuni de informare şi difuzare de şi realizarea de programe şcolare tehnologii informaţionale şi extraşcolare pentru elevi, în cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de domeniul protecţiei mediului, şi de comunicare aplicare a măsurilor pentru naturii, culturii dezvoltare rurală

36 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

TERITORIUL

Puncte tari Puncte slabe – Potenţial ridicat pentru creşterea animalelor – Slabă dotare cu infrastructură de bază – Peisaj minunat – Lipsa conştiinciozităţii faţă de natură – Zona dispune de o bogată reţea de ape curgătoare – Răni ale peisajului (depozite de gunoi, ape menajere, – Rezerve bogate de ape minerale cariere de piatră de suprafaţă) – Aer curat – Exploatare excesivă a fondului forestier (doborâturi de – Biodiversitate vânt, exploatare) – Fond cinegetic şi forestier bogat – Distrugerea imaginii satului tradiţional (disciplină – Cultură caracteristică, varietate bogată urbanistică slăbită) – Climă temperată vara – Desﬁ inţarea structurii satelor (limitele satelor dispar) – Existenţa unui centru natural de dezvoltare – Tradiţia şi mediul nu sunt respectate nici la construirea – Existenţa unui mod de viaţă tradiţional şi aproape de de case noi, nici la renovarea celor vechi natură – Moştenirea construită din mediul rural, elemente ale structurii satelor tradiţionale existente Oportunităţi Riscuri – Răspândirea modului de viaţă sănătos – Reglementări restrictive de mediu şi igienă sanitar- – Creşterea cererii faţă de alimentele sănătoase şi de veterinară (de exemplu cositul după 1 iulie, igiena calitate laptelui etc.) – Finanţările Uniunii Europene – Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial – Atenţie sporită faţă de zonă – Importul fără de critici ale soluţiilor în construcţii (materiale folosite, faţade) Cererea crescândă la nivel internaţional faţă de peisajele – Imaginea satului devine din ce în ce mai puţin atractivă îngrijite, cultura tradiţională, moştenirea culturală pentru turişti, datorită pierderii caracterului tradiţional – Criza de energie – Zona devine ţinta motocrosiştilor, datorită restricţiilor impuse acestora în alte ţări – Calamităţile naturale

POPULAŢIA Puncte tari Puncte slabe – Sate relativ mari şi cu populaţie stabilă – Criza de valori în comunităţi – Cultură caracteristică aparte – Cunoştinţe precare legate de meseriile moderne, mai – Multiculturalitate ales în rândul populaţiei mai în vârstă – Păstrarea moştenirii culturale şi spiritule se manifestă – Stimă de sine negativă, gândire pesimistă ca o necesitate – Migrarea tinerilor la oraşe sau în străinătate – Cunoştinţele legate de meseriile tradiţionale încă mai – Lipsa de spirit antreprenorial şi mod de trai activ dăinuie – Lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniul – Cunoştinţele legate de prelucrarea lemnului sunt la organizării îndemână – Atitudine slabă pentru cooperare – Cunoştinţele legate de construcţii sunt la îndemână – Lipsa nevoii de cunoaştere şi de autodeterminare – Solidaritatea comunitară în creştere – Alcoolism – Identitate locală, gândire la nivel teritorial – Lipsa soluţiilor eﬁ ciente pentru problema romilor – Lipsa abilităţilor lingvistice, mai ales pentru limbile de circulaţie internaţională Oportunităţi Riscuri – LEADER ca un instrument de comunicare – Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial – Răspândirea unui mod de gândire sănătos – Accentuarea recesiunii economice poate avea – Sprijinirea dezvoltării resurselor umane de către repercursiuni grave şi poate cauza migrarea masivă a Comunităţile Europene populaţiei – Schimbarea direcţiei politicilor de dezvoltare – Schimbarea raportului etnic economică (schimbarea paradigmelor)

37 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Puncte tari Puncte slabe

– Existenţa în zonă a produselor de calitate – Nu există reţea de desfacere pentru produsele bio locale – Fond forestier semnifi cativ – Nivelul scăzut al marketingului produselor şi – Fâneţe de munte lucrate locurilor – Artizanat – Numărul de întreprinderi sub media pe ţară – Artă populară, moştenire – Lipsa cunoştinţelor antreprenoriale – Apă minerală, îmbuteliere apă minerală – Lipsa locurilor de muncă – Reţea bogată de ape curgătoare – Slabă valorifi care a resurselor teritoriului – Creşterea animalelor de casă, extensivă şi – Lipsa de capital semi-extensivă are o contribuţie semnifi cativă – Industria de prelucrare precară la serviciile sociale, de mediu – Număr relativ mic de operatori de turism, nivelul – Fructe de pădure, plante medicinale calitativ al serviciilor relativ scăzut – Numărul mare de gospodării de subzistenţă – Sezonalitate puternică în turism sau semi-subzistenţă – Lipsa integrării economice – Numărul mare de animale de casă – Lipsa infrastructurii de bază – Zootehnie tradiţională – Poluarea vizuală a peisajului – Lipsa cunoştinţelor profesionale – Migrarea forţei de muncă tinere în străinătate – Slabă exploatare a resurselor de energie regenerabilă

Oportunităţi Riscuri

– Valorifi carea produselor de calitate pe pieţele – Efectul negativ al crizei economice (desfi inţarea externe locurilor de muncă) – Sprijin fi nanciar nerambursabil – Produsele şi serviciile de duzină, mai ieftine vor lua – Valorifi carea din punct de vedere energetic a locul celor locale râurilor şi pârâurilor – Reglementările naţionale pun piedici valorifi cării şi – Valorifi carea din punct de vedere energetic a comercializării produselor locale plantaţiilor şi a pădurilor – Calamităţile naturale (inundaţii, alunecările de – Alte posibilităţi de resurse de energie regenerabile teren) periclitează agricultura şi turismul – Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea – Cu apariţia turbinelor eoliene mari, caracterul economică natural al peisajului dispare, cu acesta scade – Criza economică (forma de viaţă de semi- potenţialul turistic şi biodiversitatea subzistenţă revine în actualitate) – Criza de energie

38 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

ORGANIZAREA SOCIALĂ ŞI INSTITUŢIONALĂ

Puncte tari Puncte slabe

– Număr mare de organizaţii nonprofi t mai ales – Numărul relativ scăzut al asociaţiilor de mediu în domeniul tineretului şi al păstrării tradiţiilor şi de dezvoltare urbanistică, a celor care reuneşte – Sistem de ocrotire socială a copilului şi de îngrijire femeile la domiciliu bine pus la punct – Starea instituţiilor culturale (clădiri, echipare) – Rolul important al bisericilor în domeniul – Organizaţiile şi instituţiile locale nu conlucrează, socio-cultural, al patrimoniului construit, nu au reprezentanţă regională respectiv al pastoraţiei – Între manifestările locale nu există iteraţie – Numărul relativ ridicat al periodicelor locale – Infrastructura de sport deteriorată, nu face faţă (ziare, buletine informative) nevoilor specifi ce – Sistemul instituţional al educaţiei preşcolare – Nici un element al sistemului instituţional nu şi şcolare extins serveşte corespunzător şi la nivelul dorit turismul – Există asociaţii de dezvoltare microregională – Instituţiile publice şi transportul în comun nu au şi intercomunitară rezolvat accesul persoanelor cu dizabilităţi, sau au – Composesoratele reprezintă o forţă fi nanciară recurs la soluţii ieftine, de ochii lumii în toate localităţile – Transportul în comun nu este sufi cient de organizat – Număr relativ mare de asociaţii de fermieri şi (pentru naveta la serviciu, pentru a accesa diferite o cooperativă programe de seară) – Multe manifestări mici – Mijloacele de transport în comun sunt vechi şi – Însemnate relaţii de înfrăţire şi de cooperare în stare deteriorată internaţională – Lipsa locurilor de întâlnire şi agrement a tinerilor şi a celor vârstnici

Oportunităţi Riscuri

– Posibilităţi de fi nanţare pentru dezvoltare – Datorită proceselor demografi ce gradul de utilizare instituţională a instituţiilor – Posibilităţi de fi nanţare multiple pentru sectorul – Criza economică îngreunează funcţionarea civil instituţiilor

39 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală i tu r i c , noi i

r u ă i i z s t nderi a agricole a i on e e z rvi c , z

i e e in f r e are s produselor

ng) ti l i a a u ec t

r e e a e o teg r întrep r ce a l produselor, le a r i rai n t t a i n o r t p s

t ca r ( rii i

s r ă uga t ş cro - ru r e ă de

i ur i zvo l ă i t ulu i ii e

m ac e e produse, m i e e d i r ad e s po rt m d ş

t t ﬁc ud i ii s i i d s t r i ă n atel o

ş i

s i de ă s iona l s

e s te n

e ş

t c lo r a ş l bi l tu r f e s a a e ﬁ a e tiere o a de i al or ii e r formelor e d v s le x i r i r o v r r ţ m ur a e ea a e p t

r a ă

t a ea t t a al o l ea r l u l fo r t ea ă v r

l lo r ri a o r gene r o i ţ e ă e u ltu r ş a t e c jinirea jinirea r c

t ş

s , e a ez v il o r c i r l

e c ro t i e i pr i or ma r e pr i i f m bu n l Dez v c i F S D ezv o Cre Î Elaborarea S Înfiin O ş a r gie . D ic o n e a 1 7. 4. 3. 3. 2...... n oc i erv i 1.5. noi 3.1. spr iji n ag r 1 s 1 1.2. 1 2 istoriografii locale s m 1.6. e 2.1. 2 1 r o e r el e ţ i v n c up a ti e surs l ş o r ilo r la n i e i i r r it o ă i d ă ă c ic du l u ii loc u ţ m un ic al or i fi ă gr a v e a e a infrastructurii ea c o entit e econo m i r i r r i r ţ ţ ţ gradului de cuno ă ă ă t t t ă i zonal ă ă ific a ş rirea i d ă bu n t cal m bu n m bu n n o Diver s Î Dezvoltare a Î Ridicare a Î Î m l i i ţ ă ) it P a l U t R ) T T : PRIORITĂŢI : PRIORITĂŢI OPERAŢIONALE OBIECTIVE MĂSURI I ( a R e I e (SUFLET) ţ ea me n orizontului de ta r s (S P ti n ă ş ba r n gire a i m r B u ă cuno c h L S PARTEA a III-PARTEA

40 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

PARTEA a IV-a: MĂSURI MĂSURA 1.

Măsura 1.1. − Dezvoltarea satelor

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 56 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Articolul 16 a) din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 322 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului European, privind normele de aplicare a Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Moştenirea construită din mediul rural, elemente ale structurii satelor tradiţionale existente – Identitate locală, gândire la nivel teritorial Puncte slabe: – Criza de valori în comunităţi – Distrugerea imaginii satului tradiţional (disciplină urbanistică slăbită) – Desﬁ inţarea structurii satelor (limitele satelor dispar) – Tradiţia şi mediul nu sunt respectate nici la construirea de case noi, nici la renovarea celor vechi – Lipsa conştiinţei faţă de mediu Oportunităţi: – Cererea crescândă la nivel internaţional faţă de peisajele îngrijite, cultura tradiţională, moştenirea culturală Riscuri: – Importul fără de critici ale soluţiilor în construcţii (materiale folosite, faţade) – Imaginea satului devine din ce în ce mai puţin atractivă pentru turişti, datorită pierderii caracterului tradiţional

Situaţia existentă: Infrastructura de bază în zonă este în curs de dezvoltare, datorită diferitelor proiecte ﬁ nanţate din fonduri europene sau naţionale.

Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin asigurarea accesului la serviciile de bază. Prin această măsură dorim să îmbunătăţim infrastructura satelor şi concomitent imaginea de ansamblu a satelor noastre. Starea localităţilor s-a depreciat pe timpul regimului totalitar, şi foarte mult de-a lungul ultimilor 20 de ani. Din nefericire, au fost multe cazuri, unde intervenţiile şi dezvoltările au fost efectuate fără asistenţă profesională corespunzătoare, care au dus la continuarea procesului de deteriorare a stării, a imaginii şi aspectului clădirilor şi spaţiilor publice. Datorită limitelor impuse de fondurile disponibile, această măsură nu va sprijinii întocmai activităţile de dezvoltare a infrastructurii formulate în măsura 322 a PNDR, acestea

41 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

presupunând fonduri cu ordine de mărime mai mare. Însă dorim să rămânem în spiritul măsurii 322 a PNDR, să sprijinim proiecte integrate de dezvoltare a infrastructurii, care au în vedere atât aspectele de ocrotire a patrimoniului construit, cât şi cele de dezvoltare a infrastructurii comunităţii. Aspectul inovativ al măsurii este dat de fundamentarea proiectelor ce vor ﬁ acceptate ca reabilitarea unor spaţii publice, care să atragă după sine şi renovarea şi reabilitarea corespunzătoare a faţadelor caselor aﬂ ate în proprietate privată. Acest lucru este bine demonstrat de multe proiecte de dezvoltare urbanistică din unele regiuni ale Europei, dar şi din unele localităţi din România. Deasemeni se poate considera inovaţie, faptul că toate lucrările de proiectare sunt înso- ţite de consultaţii de specialitate ale arhitecţilor, asigurând astfel calitatea în mod unitar şi adaptat condiţiilor. Deci scopul este transformarea centrului civic al satelor în modele prestigioase demne de urmat, şi nu numai îmbunătăţirea şi conservarea clădirilor.

Raportul cu strategia de dezvoltare: Pentru proiectele din cadrul acestei măsuri o parte din cheltuielile de proiectare pot fi fi nanţate în cadrul mă- surii 2.3. − Elaborarea de studii şi proiecte, istoriografi i locale. Dacă obiectivul care face obiectul proiectului este o clădire publică, respectiv a depus un proiect în cadrul măsurii 2.1. − Înfi inţarea de sisteme care utilizează energie regenerabilă (nu numai moderne, nu numai generatoare de energie, de exemplu mori de apă) pentru un proiect demonstrativ, la evaluarea proiectului i se va acorda puncte în plus.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Scopul acestei măsuri este sprijinirea implementării unor proiecte de infrastructură la scară mică. Obiectivul principal al acestor proiecte este reabilitarea unor clădiri publice importante, sau ale comunităţilor (de exemplu biserici), respectiv amenajarea pieţelor sau împrejurimilor acestora. În cazul în care renovarea clădirilor nu este necesară, activităţile proiectului se pot referi doar la reabilitarea pieţii şi împrejurimilor. Măsura sprijină reabilitarea unuia sau a mai multor clădiri publice, respectiv alte clădiri care servesc comunitatea cărora să li se alăture în mod obligatoriu amenajarea împrejurimilor, a pieţei aferente. Aceste lucrări de reabilitare, renovare trebuie să ia în considerare concomitent caracteristicile arhitecturale ale moştenirii construite, cele ale structurii urbanistice, respectiv peisagistice. Respectarea acestor clauze nu este responsabilitatea exclusivă a benefi ciarilor de proiecte, ei vor benefi cia de sprijin profesional de la arhitecţii consultanţi ai Aparatului Tehnic al LEADER. Unul din criteriile de eligibilitate ale proiectelor este accesarea consultanţei încă de la începerea elaborării cererii de fi nanţare. Consultanţa oferită posibililor benefi ciari de proiecte este oferită în mod gratuit. În cadrul proiectelor, cheltuielile ocazionate de proiectare, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, pregătirea cererilor de fi nanţare vor putea fi decontate, dar nu pot depăşii 20% din valoarea totală a proiectului. Renovarea clădirilor se poate referi la lucrări de renovare a întregii clădiri, sau numai la reabilitarea faţadei (restaurarea sau repunerea unor elemente de ornament, vopsi- rea în culorile originale). La proiectarea amenajării spaţiilor publice de asemeni se impune luarea în considerare a caracteristicilor arhitecturale, de structură urbanistică şi de peisaj. Se va lua în considerare îndepărtarea soluţiilor şi elementelor care nu se încadrează în imaginea satului şi/sau înlocuirea cu unele care se încadrează (pavaje, staţii de autobuz, coşuri de gunoi, bănci şi mobilier în spaţii publice, cruci, şi alte construcţii în spaţii publice). Şi la aceste proiecte, va fi criteriu de eligibilitate consultarea prealabilă, oferită în mod gratuit cu arhitecţii contractaţi.

B e n e ﬁ c i a r i : Tipuri de beneﬁ ciari: Publici: instituţii ale administraţiei publice locale, culte, proprietari de clădiri de utilitate publică. Evaluarea numărului: 25

42 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Proiectare, elaborare documente tehnico-economice conform H.G. nr. 28/2008 – Proiectare amenajare pieţe, spaţii publice – Elaborare proiecte (asistenţă tehnică, management) Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Renovare clădiri, modiﬁ cări, lucrări construcţii montaj – Amenajare pieţe, spaţii publice – Realizare de obiective, achiziţionare şi dotare cu bănci şi mobilier a spaţiilor publice Exemple: – Renovare interioară şi exterioară clădiri – Amenajare spaţii verzi (plantare pomi, gazon şi ﬂ ori) – Pavaje în spaţii publice – Renovarea sau construcţia de poduri, podeţe – Realizarea de obiective, renovarea băncilor şi mobilierului din spaţiile publice – Porţi şi împrejmuiri, garduri – Amenajare cimitire

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte Cost total mediu * total pe măsură * măsură* naţională * privată * prevăzute € € € € €

25 30.000 750.000 562.500 187.500 0

Criteriu de eligibilitate: Consultanţa oferită de comitetul arhitecţilor este un criteriu de eligibilitate. Criterii de selecţie: Proiectul trebuie să conţină în mod obligatoriu şi amenajarea spaţiilor publice. Clădirile în stare deteriorată prezintă avantaj de 10 puncte, faţă de cele aﬂ ate în stare bună, dar cu faţada renovată nepotrivit. Dacă pentru aceeaşi clădire s-a depus proiect şi pentru măsura 2.1. − Înﬁ inţarea de sisteme care utilizează energie regenerabilă cu scop demonstrativ, i se acordă 10 puncte în plus.

Tipul de indicator Indicator – Număr de comune sprijinite Realizare – Volumul total al investiţiilor Rezultat – Localităţi dezvoltate – Procent de populaţie rurală care datorită sprijinului beneﬁ ciază de condiţii Impact de viaţă îmbunătăţite

43 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Măsura 1.2. – Dezvoltarea de micro-întreprinderi

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 54 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Articolul 1 punctul 2 (l) (b) Regulamentul CE nr. 473/2009 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Anexa regulamentului CE nr. 74/2009 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 312 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Existenţa în zonă a produselor de calitate bio – Fond forestier semnifi cativ – Apă minerală, îmbuteliere apă minerală – Creşterea animalelor de casă, extensivă şi semi-extensivă are o contribuţie semnifi cativă la serviciile sociale, de mediu – Numărul mare de gospodării de subzistenţă sau semi-subzistenţă Puncte slabe: – Nu există reţea de desfacere pentru produsele locale – Nivelul scăzut al marketingului produselor – Numărul de întreprinderi sub media pe ţară – Lipsa locurilor de muncă – Lipsa de capital – Industria de prelucrare precară – Lipsa integrării economice – Lipsa cunoştinţelor profesionale – Slabă exploatare a resurselor de energie regenerabilă – Migrarea forţei de muncă în străinătate Oportunităţi: – Valorifi carea produselor de calitate pe pieţele externe – Sprijin fi nanciar nerambursabil – Valorifi carea din punct de vedere energetic a râurilor şi pârâurilor – Valorifi carea din punct de vedere energetic a plantaţiilor şi a pădurilor – Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea economică – Criza economică (forma de viaţă de semi-subzistenţă revine în actualitate)

44 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Riscuri: – Efectul negativ al crizei economice (desﬁ inţarea locurilor de muncă) – Produsele şi serviciile de duzină, mai ieftine vor lua locul celor locale – Reglementările naţionale pun piedici valoriﬁ cării şi comercializării produselor locale

Situaţia existentă: În zona GAL Csík (Ciuc) deprinderile antreprenoriale sunt slabe, întreprinderile existente de multe ori nu pot să corespundă cerinţelor pieţei nici din punct de vedere cantitativ, nici calitativ. Se poate constata lipsa existenţei întreprinderilor, care vor să valorifi ce cunoştinţe locale. În domeniul turismului lipsesc acele întreprinderi, care să ofere servicii variate pentru turişti. Sectorul de consultanţă este slab dezvoltat în zonă, factor ce îngreunează dezvoltarea zonei, populaţia rurală având acces redus la aceste servicii. Un aspect pozitiv este că în zonă există o tradiţie valoroasă în domeniul meşteşugurilor şi artizanatului. Îm- butelierea apei minerale constituie un element important în zonă, aceste fabrici au un rol important în ocuparea forţei de muncă în satele Sâncrăieni şi Tuşnad. În aria LEADER aptitudinile antreprenoriale sunt relativ scăzute, agenţii economici existenţi de cele mai multe ori nu corespund nici calitativ, nici cantitativ exigenţelor pieţei. Schimbarea acestei stări de fapt este scopul acestei măsuri. Obiectivul măsurii este înfi inţarea unor micro-întreprinderi, altele decât cele din domeniul agriculturii, respectiv dezvoltarea celor existente care sunt menite să dezvolte şi să diversifi ce investiţiile în producţie şi servicii. În continuare urmărim creşterea valorii adăugate a produselor agricole realizate în aria LEADER, prin care se vor înfi inţa locuri de muncă mai multe şi mai bune. În afară de acestea, dorim să sprijinim soluţiile inovative, cele de îmbunătăţire a tehnologiei, introducerea de noi produse şi servicii pe piaţă, activităţi de marketing. Cu această măsură dorim să sprijinim în mod special acele iniţiative, care au ca scop brandingul teritorial. Deasemeni va fi considerat avantaj realizarea unor integrări verticale (fi rme între ele, mai multe sectoare). O atenţie deosebită se va acorda aspectului calitativ al produselor şi serviciilor. Domeniul de acţiune al măsurii se delimitează corespunzător de celelalte măsuri care doresc să sprijine mediul antreprenorial: 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, 1.4. − Dezvoltarea turismului, 2.1. − Înfi inţarea de sisteme care utilizează energie regenerabilă, măsuri cu care prezintă complementaritate. Pen- tru extinderea activităţilor există posibilitatea lansării unor programe de training în cadrul măsurii 3.1 − Formare profesională. Noutatea măsurii constă în faptul că acordă sprijin fi nanciar acelor agenţi economici, care dealtfel nu ar putea contracta credite bancare sau din forţe proprii nu s-ar putea dezvolta, sau numai într-o măsură mai mică. Din acest punct de vedere acest segment al benefi ciarilor reprezintă segmentul cel mai sensibil în privinţa capitalului, dar care poate crea un număr însemnat de locuri de muncă.

Obiectivele operaţionale ale măsurii: – Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural – Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei – Sprijinirea sectorului de servicii – Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură

45 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Raportul cu strategia de dezvoltare: Măsura 1.2. − Dezvoltarea de micro-întreprinderi are un efect pozitiv direct asupra Măsurii 2.2. − Ocrotirea moştenirii rurale şi asupra Măsurii 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. Prin Măsura 1.2. − Dezvoltarea de micro-întreprinderi pot ﬁ sprijinite constructori locali, care pot realiza lucrări de construcţii cu metode tradiţionale. Prin utilizarea acestor metode tradiţionale se vor putea realiza investiţiile propuse spre ﬁ nanţare prin Măsura 2.2. − Ocrotirea moştenirii rurale.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea de investiţii corporale şi necorporale în cadrul între- prinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole care procesează materii prime pentru: – Dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii – Adaptarea la cerinţele pieţei, în funcţie de resursele locale, precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă – Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar – Aplicarea măsurilor de protecţia mediului, inclusiv măsuri de efi cienţă energetică – Creşterea numărului de locuri de muncă şi a siguranţei la locul de muncă Măsura 312 sprijină întreprinderile cu scopul dezvoltării acestora, contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversifi carea economiei rurale. Cu această măsură dorim să sprijinim în mod special acele iniţiative, care urmăresc formarea unui nou brand local sau zonal. Au prioritate acele proiecte, care au la bază integrări verticale (parteneriate ale societăţilor comerciale, a mai multor actori din cadrul aceleaşi societăţi sau a diferitelor ramuri). În cadrul măsurii vom acorda atenţie deosebită sprijinirii realizării de produse de calitate. În cadrul măsurii se pot fi nanţa investiţiile în crearea (construcţia sau renovarea) de spaţii destinate producţiei, serviciilor, sedii administrative, echiparea cu echipamente moderne, activităţi de marketing al zonei, planuri de marketing la nivel zonal, cercetări de piaţă. Vor avea avantaj proiectele care au în vedere aspectele de trasabilitate şi stabilirea originii produselor. Măsura sprijină crearea şi dezvoltarea de produse şi servicii noi, respectiv inovaţia la nivel local. La construcţia, respectiv renovarea unor clădiri trebuie avut în vedere aspectele ce derivă din specifi cităţile moştenirii construite, respectiv situaţia peisagistică dată. Un criteriu de eligibilitate îl reprezintă consultarea Comi- tetului de arhitecţi încă de la începerea proiectării.

B e n e fi c i a r i : Tipuri de benefi ciari: Privaţi: întreprinderi mici şi mijloci, persoane fi zice, persoane fi zice sau juridice autorizate conform legislaţiei în vigoare din domeniul serviciilor şi construcţiilor şi comerţul. Evaluarea numărului: 25

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Elaborare planului de afaceri şi planului de marketing – Servicii de consultanţă pentru managementul proiectului – Active necorporale (licenţe, patente, brevete) – Elaborarea documentaţiei tehnico-economice conform H.G. nr. 28/2008

46 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Reabilitarea, modernizarea clădirilor existente – Investiţii pentru producerea energiei verzi – Achiziţia utilajelor şi echipamentelor de producţie, sau celor necesare pentru desfăşurarea activităţii – Achiziţii de dotări de specialitate, echipamente IT, unelte speciﬁ ce – Achiziţionarea de mijloace de transport care servesc în mod nemijlocit activităţile proiectului

Exemple: – Consultanţă în afaceri, studii de piaţă – Realizarea sau extinderea serviciilor de internet sau televiziune prin cablu – Realizarea de produse de industrie uşoară (pielărie, prelucrarea lânii, împletitul paielor) – Înﬁ inţarea sau extinderea, modernizarea de fabrici de prelucrare a lemnului – Prelucrarea lutului: ceramică, cărămidă tradiţională, obiecte de artizanat – Înﬁ inţarea de linii de împachetare

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70%

Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte Cost total mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € €

25 30.000 504.000 202.500 67.500 270.000

Criterii de selecţie: – Proiectul are ca rezultat crearea de locuri de muncă: 1-2 locuri 10 puncte; 6-9 locuri 30 puncte – Crearea de produse sau servicii noi în localitatea respectivă − 20 puncte – Produsele sau serviciile noi au indicatori de calitate remarcabili − max. 20 puncte – Planul de afaceri întrevede o funcţionare de cel puţin 5 ani − max. 30 puncte

Tipul de indicator Indicator

Numărul total de micro-întreprinderi sprijinite • Împărţite în funcţie de: – Statutul juridic – Categoria de vârstă Realizare – Gen • Împărţit în funcţie de tipul investiţiei: – Investiţii în activităţi non-agricole productive – Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor, precum cele meşteşugăreşti şi de artizanat – Servicii pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi • Numărul brut de locuri de muncă Rezultat • Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite • Creşterea economică Impact • Creşterea ocupării în sectorul secundar şi terţiar în mediul rural

47 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Măsura 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 28 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 123 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Existenţa în zonă a produselor de calitate bio – Fâneţe de munte lucrate – Fructe de pădure, plante medicinale – Creşterea animalelor de casă, extensivă şi semi-extensivă are o contribuţie semnifi cativă la serviciile sociale, de mediu – Biodiversitate – Existenţa unui mod de viaţă tradiţional şi aproape de natură – Cunoştinţele legate de meseriile tradiţionale încă mai dăinuie – Numărul mare de gospodării de subzistenţă sau semi-subzistenţă – Multe manifestări mici – Potenţial ridicat pentru creşterea animalelor – Numărul mare de gospodării de subzistenţă sau semi-subzistenţă – Numărul mare de animale de casă Puncte slabe: – Nu există reţea de desfacere pentru produsele locale – Nivelul scăzut al marketingului produselor şi locurilor – Lipsa locurilor de muncă – Slabă valorifi care a resurselor teritoriului – Industria de prelucrare precară – Lipsa integrării economice – Migrarea forţei de muncă tinere în străinătate – Lipsa de spirit antreprenorial, şi mod de trai activ Oportunităţi: – Valorifi carea produselor de calitate pe pieţele externe – Sprijin fi nanciar nerambursabil – Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea economică – Criza economică (forma de viaţă de semi-subzistenţă revine în actualitate) – Creşterea cererii faţă de alimentele sănătoase şi de calitate Riscuri: – Efectul negativ al crizei economice (desfi inţarea locurilor de muncă) – Produsele şi serviciile de duzină, mai ieftine vor lua locul celor locale

48 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

– Reglementările naţionale pun piedici valoriﬁ cării şi comercializării produselor locale – Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial – Reglementări restrictive de mediu şi igienă sanitar-veterinară (de exemplu cositul după 1 iulie, igiena laptelui etc.)

Situaţia existentă: În prezent în zona Ciuc există cunoştinţe locale speciﬁ ce în ceea ce priveşte producerea şi procesarea materiei prime în sectoarele prioritare (laptele şi produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de pădure, ciupercile de pădure). Analiza situaţiei existente arată că aceste cunoştinţe şi tradiţii nu sunt suﬁ ciente, trebuie introdusă inovaţie şi dezvoltare tehnică în cadrul industriei alimentare pentru obţinerea unor rezultate bune pe piaţa agro- alimentară. În procesul introducerii inovaţiilor va trebui să se ţintă cont de caracteristicile locale, astfel bazând pe cunoştinţele locale şi pe materiile prime locale, ar trebui introdusă integrarea verticală, în care ar lua parte producătorii primari locali, precum şi instituţii şi IMM-uri agroalimentare inovative.

Obiectivele operaţionale ale măsurii: Obiective generale: Creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, printr-o mai bună utilizare a resurselor umane, crearea de întreprinderi noi şi a celor existente şi a altor factori de producţie. Obiective speciﬁ ce: – Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse agricole şi forestiere competitive – Adaptarea întreprinderilor la noile standarde comunitare atât în etapa de procesare, cât şi în cea de distri- buţie a produselor obţinute – Îmbunătăţirea veniturilor întreprinderilor sprijinite prin creşterea valorii adăugate a produselor agricole – Creşterea valorii adăugate a produselor forestiere precum şi a eﬁ cienţei economice a activităţii micro-între- prinderilor, prin dezvoltarea şi modernizarea echipamentelor, proceselor şi tehnologiilor de prelucrare. Obiective operaţionale: Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole şi forestiere. Sco- pul principal al măsurii constă în creşterea veniturilor realizate la nivel local şi crearea de locuri de muncă. Deasemeni dorim prin această măsură să lărgim scala serviciilor şi a produselor, să sporească cantitativ şi să îm- bunătăţească calitativ produsele. Să crească valoarea adăugată a produselor realizate în aria LEADER, şi implicit numărul locurilor de muncă mai exigente. În mod special dorim să sprijinim iniţiativele noi, inovative care respec- tă aspectele naturale şi peisagistice ale locurilor, şi concomitent dorim să mărim prestigiul muncii în agricultură, respectiv atractivitatea acestuia.

Raportul cu strategia de dezvoltare: Între Măsura 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi Măsurile 1.6 – Sprijinirea valoriﬁ cării produselor, serviciilor culturale şi turistice ale zonei, manifestări, există o relaţie de interdependenţă; iar Măsura 3.1. − Formare profesională, are un efect pozitiv direct asupra Măsurii 1.3. Măsura 3.1. – Formare profesională, asigură o pregătire în urma căreia participanţii vor obţine cunoştinţe speciﬁ ce; formarea profesională oferă o pregătire acelor persoane care doresc să însuşească o meserie, sau să se dezvolte în vocaţia pe care o au. Zona Ciuc dispune de o materie primă tradiţională, dar pentru dezvoltarea

49 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

producţiei şi a produselor este nevoie de aprofundarea şi conştientizarea valorilor, folosirea şi valoriﬁ carea într-o manieră inovativă şi durabilă a resurselor.

B e n e fi c i a r i : Tipuri de benefi ciari: Privaţi: asociaţii, micro-întreprinderi, întreprinderi individuale, persoane fi zice autorizate, persoane fi zice Evaluarea numărului: 25

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Îmbunătăţirea şi optimizarea ﬂ uxurilor de producţie, prelucrare şi marketing a produselor agricole şi forestiere – Crearea şi/sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de recepţionare, depozitare, con- diţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi forestiere – Introducerea de tehnologii şi procedee pentru obţinerea de noi produse, care să satisfacă diferitele cerinţe ale consumatorilor – Îmbunătăţirea producţiei, procesării şi marketingului produselor cu standarde de calitate superioare, inclusiv produsele ecologice – Creşterea valorii adăugate – Creşterea eﬁ cienţei utilizării resurselor de producţie – Creşterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile – Cheltuieli cu dezvoltarea de servicii şi produse noi, cheltuieli de proiectare, expertiză, consultanţă – Cheltuieli cu proiectarea proceselor de producţie sau de realizare a serviciilor – Cheltuieli cu asigurarea managementului calităţii, standarde de calitate – Activităţi de marketing direct legate de dezvoltarea întreprinsă, campanii de informare

Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi branşamente şi racorduri necesare proiectelor – Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigoriﬁ ce en-gros – Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare – Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile

50 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

– Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţine în cadrul unităţilor de procesare şi marketing – Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate Exemple: – Realizarea unor obiecte de decor din lemn, împletituri din diferite materiale (paie, fân etc.) – Dezvoltarea unor produse alimentare bazate pe resurse locale (plante medicinale, fructe de pădure, produse lactate şi din carne) – Cursuri pentru dulgheri – Campanii de informaţii pentru tinerii fermieri

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 50%

Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € €

25 20.000 500.000 187.500 62.500 250.000

Criterii de selecţie: – Proiectul are ca rezultat crearea de locuri de muncă: 1-2 locuri − 10 puncte; 6-9 locuri − 30 puncte – Crearea de produse sau servicii noi în localitatea respectivă − 20 puncte – Produsele sau serviciile noi au indicatori de calitate remarcabili – max. 20 puncte – Afacerea se axează pe resurse şi aptitudini locale − max. 10 puncte – Planul de afaceri întrevede o funcţionare de cel puţin 5 ani

Tipul de indicator Indicator

Numărul total al întreprinderilor împărţite în funcţie de: • Dimensiunea acestora – Micro-întreprinderi – IMM – Altele • Tipul de sector (agricultura în conformitate cu Decizia CE nr. 369/2003*, silvicultură şi industrie alimentară) • Tipul de activitate (procesare/marketing, dezvoltare) Realizare • Volumul total al investiţiilor împărţite în funcţie de: • Dimensiunea acestora – Micro-întreprinderi – IMM – Altele • Tipul de sector (agricultura în conformitate cu Decizia CE nr. 369/2003, silvicultură şi industrie alimentară) • Tipul de activitate (procesare/marketing, dezvoltare)

51 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tipul de indicator Indicator

• Numărul de întreprinderi care introduc produse noi şi/sau tehnici noi împărţite în funcţie de: • Reorganizarea producţiei din care: pentru produsele agricole – Produse noi Rezultat – Tehnologii noi pentru produsele forestiere – Produse noi – Tehnologii noi • Tipul de sector (agricultură în conformitate cu Decizia CE nr. 369/2003, silvicultură şi industrie alimentară) • Creşterea economică Impact • Creşterea productivităţii muncii

Măsura 1.4. – Dezvoltarea turismului

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolele 52 (a) (iii) şi 55 ale Regulamentului CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Articolul 1 punctul (9) Regulamentul CE nr. 1974/2006 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 313 conform regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Peisaj minunat, aer curat – Rezerve bogate de ape minerale – Fond cinegetic – Moştenirea construită din mediul rural, elemente ale structurii satelor tradiţionale existente – Ape minerale cunoscute atât în ţară, cât şi în străinătate – Identitate locală, gândire la nivel teritorial – Multe manifestări mici Puncte slabe: – Slabă dotare cu infrastructură de bază – Răni ale peisajului (depozite de gunoi, ape menajere, cariere de piatră de suprafaţă) – Distrugerea imaginii satului tradiţional (disciplină urbanistică slăbită) – Tradiţia şi mediul nu sunt respectate nici la construirea de case noi, nici la renovarea celor vechi – Lipsa de capital – Număr relativ mic de operatori de turism, nivelul calitativ al serviciilor relativ scăzut

52 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

– Sezonalitate puternică în turism – Lipsa infrastructurii de bază – Poluarea vizuală a peisajului – Nici un element al sistemului instituţional nu serveşte corespunzător la nivelul dorit turismul Oportunităţi: – Finanţările Uniunii Europene – LEADER ca un instrument de comunicare – Cerere reală pe piaţă a serviciilor turistice în domeniul agroturismului, ecoturismului Riscuri: – Imaginea satului devine din ce în ce mai puţin atractivă pentru turişti, datorită pierderii caracterului tradi- ţional – Efectul negativ al crizei economice – Calamităţile naturale (inundaţii, alunecările de teren) periclitează agricultura şi turismul – Cu apariţia turbinelor eoliene mari, caracterul natural al peisajului dispare, cu acesta scade potenţialul turistic şi biodiversitatea

Situaţia existentă: Trebuie să acordăm atenţie deosebită dezvoltării turismului, deoarece aşa cum reiese din munca de teren şi din informaţiile conţinute de chestionare, locuitorii din zonă consideră turismul ca fiind unul dintre domeniile determinante ale economiei locale. Cu această măsură dorim să creăm o imagine unitară a zonei, care oferă turistului o atmosferă specială, cu servicii de calitate, acompaniate de programe turistice bine organizate. Unul din punctele de referinţă de dezvoltat îl reprezintă izvoarele de apă minerală şi dez- voltările bazate pe staţiuni, marcarea traseelor turistice din teritoriu şi a celor care exced zona, înfiinţarea traseelor de biciclete, construirea unor clădiri noi legate de aceste drumuri şi trasee tematice, modernizarea celor existente, înfiinţarea unor drumuri tematice. Paralel cu aceste dezvoltări, este necesară funcţi- onarea unui centru de informaţii turistice, unde personalul pe lângă asigurarea de informaţii complete şi actualizate la zi, va reprezenta teritoriul la expoziţii şi târguri. Dat fiind numărul relativ mic de proiecte şi mărimea acestora, măsura nu este potrivită pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, a investiţiilor în clădiri, pensiuni, dar cu atât mai mult se pretează modernizării şi renovării, marcării traseelor, păstrând descrierea activităţilor descrise de măsura 313 din PNDR. Cu dezvoltarea locurilor de cazare dorim în mod expres să punem un accent deosebit pe lângă acele care urmăresc asigurarea calităţii, atingerea standardelor de autorizare, a normelor de asigurare a calităţii şi alinierea la caracterul şi elemente de imagine specifice teritoriului.

Obiectivele operaţionale ale măsurii: – Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistică – Crearea, îmbunătăţirea şi diversiﬁ carea infrastructurii şi serviciilor turistice – Dezvoltarea serviciilor turistice (altele decât cazare şi masă), precum activităţi de recreere sau diverse programe pentru petrecerea timpului liber – Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică – Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic – Realizarea de planuri de marketing, care că contribuie la creşterea numărului de turişti în zonă

53 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Raportul cu strategia de dezvoltare: Între măsura 1.4. − Dezvoltarea turismului şi măsura 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, există o interdependenţă, ambele măsuri având efecte pozitive asupra celuilalt măsură. În cadrul măsu- rii 123 sunt sprijinite investiţiile pentru producerea unor produse specifi ce locale, certifi cate şi clasifi cate conform Regulamentului CE nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare, CE nr. 520/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecţia indicaţiilor geografi ce şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare, acestea contribuind la creşterea pro- movării zonei, iar prin pagina de web creată prin măsura 313 pot fi promovate aceste produse specifi ce locale.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Scopul măsurii este dezvoltarea şi diversifi carea infrastructurii turistice şi de servicii, atât în fi ecare localitate, cât şi în ansamblu. Scopul este de a sprijinii investiţii mai mici, precum amenajarea izvoarelor de apă minerală, amenajarea băilor cu apă minerală, precum şi alte clădiri. Deasemeni marcarea traseelor turistice şi pentru ciclişti, elaborarea unor sisteme de informaţii, elaborarea elementelor de imagine şi unicitate, lucrări de construcţii montaj, achiziţionarea de echipamente legate de serviciile turistice, de valorifi carea potenţialului oferit de turismul cultural şi integrarea în alte activităţi, la nevoie introducerea unor sisteme de asigurarea calităţii şi de mediu, respectiv introducerea de standarde poate fi scopul acestei măsuri. Dintre activităţile legate de sporturile de iarnă urmărim dezvoltarea pârtiilor de schi, patinaj, atelaje trase de câini şi investiţii ale altor activităţi în aer liber. În cadrul turismului rural, activităţile de marketing. La construirea de pensiuni şi alte locuri de cazare, la modernizarea celor existente, sau orice alte intervenţii care infl uenţează imaginea, este obligatoriu a se respecta caracteristicile moştenirii construite. Accesarea consultanţei Comitetului arhitecţilor, oferit în mod gratuit benefi ciarilor de proiecte încă de la înce- perea elaborării cererii de fi nanţare, reprezintă un criteriu de eligibilitate.

B e n e fi c i a r i : Tipuri de benefi ciari: Public: asociaţii de comune, instituţii publice Privaţi: micro-întreprinderi, persoane fi zice, persoane fi zice autorizate Evaluarea numărului: 25

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Elaborare documentaţii tehnico-economice conform H.G. nr. 28/2008 – Servicii de consultanţă la elaborarea cererii de ﬁ nanţare şi în management – Activităţi de marketing – Elaborarea planului de afaceri – Program cultural anual – Pagini de web Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Lucrări de construcţii şi achiziţii de echipamente pentru dezvoltarea de servicii – Achiziţii echipamente, accesorii şi mijloace de transport necesare activităţii turistice – Lucrări de renovări şi transformări de clădiri

54 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Exemple: – Înﬁ inţarea de locuri de cazare în mediul rural – Marcarea traseelor turistice, popularizarea acestora, respectiv realizarea sistemului de informare a turiştilor (Drumul Apelor Minerale, Drumul Maicii Domnului, Drumul Casei Secuieşti) – Publicaţii, broşuri tematice – Înﬁ inţarea unui centru de informaţii turistice

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70%

Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € €

25 14.286 357.143 187.500 62.500 107.143

Criterii de selecţie: – Clădiri sau investiţii care pot ﬁ folosite de persoane dezavantajate − 20 puncte – Se realizează o investiţie care are ca rezultat satisfacerea exigenţelor turiştilor din Europa de Vest − 10 puncte – Prin proiect se va lărgi oferta de programe ale teritoriului − 10 puncte – Se va realiza o dezvoltare care vine să rezolve un neajuns − 10 puncte

Tipul de indicator Indicator

Numărul de noi activităţi turistice sprijinite • Împărţite după tipul de acţiune: – Infrastructura recreaţională şi de primire turistică – Infrastructura la scară mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice – Dezvoltarea/marketingul serviciilor de turism rural Realizare Volumul total al investiţiilor • Împărţite după tipul de acţiune: – Infrastructura recreaţională şi de primire turistică – Infrastructura la scară mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice – Dezvoltarea/marketingul serviciilor de turism rural • Număr suplimentar de vizite turistice împărţite pe număr de înnoptări, număr de turişti pe zi Rezultat • Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite • Numărul brut de locuri de muncă create împărţit pe categorie de gen şi vârstă • Creşterea economică Impact • Crearea de locuri de muncă

55 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Măsura 1.5. – Sprijinirea formelor de integrare agricole noi şi a celor existente

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 29 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 124 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Existenţa în zonă a produselor de calitate bio – Fâneţe de munte lucrate – Fructe de pădure, plante medicinale – Creşterea animalelor de casă, extensivă şi semi-extensivă are o contribuţie semnifi cativă la serviciile sociale, de mediu – Existenţa unui mod de viaţă tradiţional şi aproape de natură Puncte slabi: – Nu există reţea de desfacere pentru produsele locale – Nivelul scăzut al marketingului produselor şi locurilor – Lipsa locurilor de muncă – Slabă valorifi care a resurselor teritoriului – Industria de prelucrare precară – Lipsa integrării economice – Migrarea forţei de muncă tinere în străinătate – Lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor în domeniul organizării – Atitudine slabă pentru cooperare Oportunităţi: – Valorifi carea produselor de calitate pe pieţele externe – Sprijin fi nanciar nerambursabil – Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea economică – Criza economică (forma de viaţă de semi-subzistenţă revine în actualitate) – Creşterea cererii faţă de alimentele sănătoase şi de calitate Riscuri: – Efectul negativ al crizei economice (desfi inţarea locurilor de muncă) – Produsele şi serviciile de duzină, mai ieftine vor lua locul celor locale – Reglementările naţionale pun piedici valorifi cării şi comercializării produselor locale – Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial

Situaţia existentă: În prezent în zona Ciuc există cunoştinţe locale speciﬁ ce (local knowledge) în ceea ce priveşte producerea şi procesarea materiei prime în sectoarele prioritare (laptele şi produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de

56 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

pădure, ciupercile de pădure). Analiza situaţiei existente arată că aceste cunoştinţe şi tradiţii nu sunt suﬁ ciente, trebuie introdusă inovaţie şi dezvoltare tehnică în cadrul industriei alimentare pentru obţinerea unor rezultate bune pe piaţa agro-alimentară. În procesul introducerii inovaţiilor va trebui să se ţintă cont de caracteristicile locale, astfel bazându-se pe cunoştinţele locale şi pe materiile prime locale, trebuie introdusă integrarea verticală, în care ar lua parte producătorii primari din teritoriul GAL-ului, precum şi instituţii şi IMM-uri agro-alimentare inovative. În ceea ce priveşte cunoştinţele şi experienţele locale, trebuie menţionată existenţa a două unităţi care se ocupă de prelucrarea laptelui. Integrarea verticală trebuie realizată prin cooperarea între producătorii primari din sectorul agricol şi forestier, industria de prelucrare şi/sau sectorul terţiar al serviciilor turistice.

Obiectivele operaţionale ale măsurii: – Realizarea de forme de cooperare pentru introducerea de noi produse şi procese – Realizarea sistemelor de inovaţie în sectoarele prioritare – Sprijinirea integrării verticale cu scop de inovaţie în cazul întreprinderilor din sectoarele prioritare (lapte, fructe de pădure, ciuperci de pădure) – Sprijinirea inovării şi diversiﬁ cării produselor – Creşterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înﬁ inţare şi funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acestora. – Sprijinirea grupurilor de producători existente, pentru funcţionare, extinderea capacităţii, dezvoltarea de servicii

Obiective generale: – Creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor.

Obiective speciﬁ ce: – Încurajarea înﬁ inţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitară şi sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membrii.

Raportul cu strategia de dezvoltare: Între Măsura 1.5. − Sprijinirea formelor de integrare agricole noi şi a celor existente şi 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, respectiv 1.2. – Dezvoltarea de micro-întreprinderi, există o relaţie de interdependenţă; iar Măsura 3.1. – Formare profesională (training), de exemplu: ghid local, gastronomie, meserii tradiţionale − are un efect pozitiv direct asupra Măsurii 1.5. Măsura 3.1 – Formare profesională (training), de exemplu: ghid local, gastronomie, meserii tradiţionale, în urma căreia participanţii vor obţine cunoştinţe speciﬁ ce; formarea profesională oferă o pregătire producătorilor primari pentru zona Ciuc, dispune de o materie primă tradiţională, dar pentru dezvoltarea producţiei şi a produselor, este nevoie de noi tehnologii, de inovaţie; trebuie dezvoltate „micro-tehnologii” (Măsura 1.2.).

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Măsura 1.5. sprijină integrarea verticală cu scop de inovaţie pentru introducerea de noi produse şi procese şi realizarea de forme de asociere.

57 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Măsura 1.2. sprijină întreprinderile din sectoarele prioritare indicate de Măsura 1.5. prin realizarea integrării verticale şi de forme de cooperare cu scopul dezvoltării acestora, contribuind astfel la creşterea competitivităţii sectoarelor agricole şi forestiere.

Priorităţi şi criterii de selecţie: – Sprijinirea şi dezvoltarea unor proiecte, care integrează cât mai mulţi fermieri, producători – Proiecte din sectoarele prioritare (laptele şi produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de pădure, ciupercile de pădure) – Implicarea instituţiilor şi IMM-urilor din sectorul prioritar – Aspecte ale ocrotirii imaginii satului tradiţional – Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înﬁ inţării şi funcţionării administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la: – Adaptarea producţiei la cerinţele şi exigenţele pieţei – Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzări- lor şi distribuţia produselor cu ridicată – Creşterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun şi mai bună gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute – Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveşte informaţiile asupra producţiei, în special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi cores- punzătoare pentru industria prelucrătoare şi pentru reţeaua de comercializare.

B e n e fi c i a r i : Tipuri de benefi ciari: Privaţi: forme asociative, micro-întreprinderi, întreprinderi individuale, persoane fi zice autorizate, persoane fi zice Evaluarea numărului: 10

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Promovarea cooperării între producătorii primari din sectorul agricol şi forestier, industria de prelucrare şi/sau terţi – Costurile aferente cooperării în vederea dezvoltării de noi produse – Procedee şi tehnologii în sectoarele agricol şi alimentar şi în sectorul forestier, prevăzute la articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul CE nr. 1698/2005, privesc operaţiunile de pregătire, cum ar ﬁ concepţia, dezvoltarea şi testarea produselor, procedeelor sau tehnologiilor – Investiţii imateriale aferente cooperării, înainte de utilizarea în scopuri comerciale a produselor, proceselor şi tehnologiilor recent dezvoltare Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Achiziţie echipamente şi tehnologii – Investiţiile materiale aferente cooperării, înainte de utilizarea în scopuri comerciale a produselor, proceselor şi tehnologiilor recent dezvoltare.

58 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € €

10 8.000 80.000 60.000 20.000 0

Criterii de selecţie: Se vor înﬁ inţa grupuri noi – 10 puncte Beneﬁ ciarul proiectului are obiective multiple − 10 puncte În funcţie de numărul membrilor (cele existente şi cele noi în egală măsură): 1−10 − 2 puncte 11−20 – 4 puncte 21–30 – 6 puncte 30–50 – 8 puncte Peste 50 – 10 puncte

Tipul de indicator Indicator

Numărul total de grupuri de producători sprijinite din care pentru produse ecologice împărţit în funcţie de: Tipul de sector agricol, în conformitate cu Decizia CE nr. 369/2003 • Sectorul vegetal – Culturi de câmp – Horticultură Realizare • Sectorul de creştere a animalelor – Creşterea animalelor pentru lapte – Creşterea animalelor (excluzând laptele) – Granivore (porci şi păsări) • Mixt – Cifra de afaceri a grupurilor sprijinite – Număr de grupuri de producători Număr de ferme de semi-subzistenţă membre în grupurile de producători, Rezultat intrate pe piaţă • Creşterea economică Impact • Creşterea productivităţii muncii

59 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Măsura 1.6. − Sprijinirea valoriﬁ cării produselor, serviciilor culturale şi turistice ale zonei, manifestări

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 52 şi 55 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 313 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Cultură caracteristică, varietate bogată – Existenţa în zonă a produselor de calitate bio – Cultură caracteristică aparte – Multiculturalitate – Păstrarea moştenirii culturale şi spiritule se manifestă ca o necesitate – Număr mare de organizaţii nonprofi t mai ales în domeniul tineretului şi al păstrării tradiţiilor – Multe manifestări mici Puncte slabe: – Nivelul scăzut al marketingului produselor şi locurilor – Slabă valorifi care a resurselor teritoriului – Număr relativ mic de operatori de turism, nivelul calitativ al serviciilor relativ scăzut – Stimă de sine negativă, gândire pesimistă – Starea instituţiilor culturale (clădiri, echipare) – Între manifestările locale nu există iteraţie – Infrastructura de sport deteriorată, nu face faţă nevoilor specifi ce – Criza de valori în comunităţi Oportunităţi: – Atenţie sporită faţă de zonă – Cererea crescândă la nivel internaţional faţă de peisajele îngrijite, cultura tradiţională, moştenirea cultu- rală Riscuri: – Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial

Situaţia existentă: Activitatea de turism va ﬁ orientată către zonele rurale cu potenţial turistic, precum şi asupra posibilităţilor de dezvoltare a activităţilor recreaţionale care să adreseze turiştilor. Recreerea în zona Ciuc poate ﬁ obţinută prin desfăşurarea activităţilor sportive (iarna: schi, sanie, săniuş; vara: alpinism, drumeţii), plimbări în aer liber pe jos, pe cal sau cu căruţa/trăsura, odihnă, echitaţie, vizionarea de spectacole cu caracter tradiţional şi participarea la sărbătorile locale bazându-se pe folosirea resurselor din zona Ciuc şi contribuind la adoptarea unui mod de viaţă activ şi sănătos.

60 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Zona Ciuc cuprinde o localitate, care este declarată staţiune turistică de interes naţional, oraşul Băile Tuşnad. În zonă există destul de multe locuri de cazare, însă lipsesc celelalte servicii turistice pentru activităţi de recreere sau programe care să ofere diverse modalităţi pentru petrecerea timpului liber. Este importantă sprijinirea acelor persoane, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agroturismului sau care oferă găzduire la domiciliul propriu, acestea putând reprezenta o altă atracţie în zonă. Există mai multe iniţiative locale, în unele comune au fost înﬁ - inţate câte o asociaţie turistică.

Obiectivele măsurii: Obiectivul general: Dezvoltarea activităţilor turistice în zona Ciuc care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. Deasemeni dorim să sprijinim realizarea unor programe ale turismului profesional, astfel programe de instruire, sport, culturale şi târguri. Obiective speciﬁ ce: – Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism în special pentru tineri şi femei – Creşterea valorii adăugate în activităţile de turism – Creşterea numărului de turişti şi a duratei sejururilor Obiective operaţionale: – Creşterea şi îmbunătăţire programelor structurilor de primire turistică la scară mică – Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică – Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic

Raportul cu strategia de dezvoltare: Măsura se delimitează de Măsura 1.4. − Dezvoltarea turismului cu care prezintă complementaritate. Între Măsura 1.6. şi Măsura 1.3. – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi Măsura 1.7. − Îmbu- nătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sociale, culturale şi de sport, există interdependenţă, ambele măsuri având efecte pozitive asupra celeilalte măsuri. În cadrul Măsurii 1.3. − sunt sprijinite investiţiile pentru producerea unor produse specifi ce locale (de exemplu caşcaval, gem etc.), certifi cate şi/sau clasifi cate conform Regulamentului CE nr. 509/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produse agricole şi alimentare şi Regulamentului CE nr. 510/2006 privind protecţia indicaţiilor geografi ce şi a denumirilor de origine ale produselor agricole şi alimentare, acestea contribuind la creşterea promovării zonei, iar pe de altă parte, dezvoltarea turismului şi creşterea numărului de turişti sprijină valorifi carea produselor specifi ce locale, iar prin pagina web pot fi promovate aceste produse specifi ce locale. Prin utilizarea metodelor tradiţionale în construcţii, fi nanţate prin Măsura 3.1., se vor putea realiza investiţiile propuse spre fi nanţare prin Măsura 2.2., acestea urmând să fi e introduse în circuitul turistic, sprijinind astfel dezvoltarea turistică a zonei.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Priorităţi şi criterii de selecţie: – Servicii inovative, care nu există încă în zonă, dar sunt disponibile sau pot ﬁ create condiţiile optime pentru furnizarea acestora – Dezvoltarea activităţilor de recreaţionale: organizarea activităţilor sportive – Organizarea spectacolelor cu caracter tradiţional, târgurilor bazându-se pe folosirea resurselor din zona şi contribuind la adoptarea unui mod de viaţă activ şi sănătos.

61 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

B e n e ﬁ c i a r i : Tipuri de beneﬁ ciari: Publici: comune, asociaţii ale comunelor şi intercomunitare, instituţii publice Privaţi: asociaţii, fundaţii Evaluarea numărului: 15

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Planuri pentru trasee tematice – Program cultural anual (minim pentru o perioadă de 2 ani) – Program de sport anual – Program turistic anual Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Construcţii şi instalaţii – Cheltuieli de organizare

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte Cost total mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € €

15 5000 75.000 56.250 18.750 0

Criterii de selecţie: – Organizarea de manifestări noi – 10 puncte – Manifestarea se realizează cu participarea mai multor comune – 10 puncte – Manifestarea se realizează cu participarea mai multor organizaţii şi instituţii – 10 puncte – Realizarea de manifestări în afara sezonului estival turistic, respectiv cele care atrag un număr însemnat de turişti – 10 puncte

Tipul de indicator Indicator

Numărul de noi activităţi turistice sprijinite Realizare Numărul programelor Rezultat Numărul suplimentar de vizite turistice Impact Creşterea economică

62 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Măsura 1.7. – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sociale, culturale şi de sport

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 52 şi 56 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 321 conform regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 322 conform regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 323 conform regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Cultură caracteristică, varietate bogată – Număr mare de organizaţii nonprofi t mai ales în domeniul tineretului şi al păstrării tradiţiilor – Sistem de ocrotire socială a copilului şi de îngrijire la domiciliu bine pus la punct – Sistemul instituţional ale educaţiei preşcolare şi şcolare extins – Multe manifestări mici Puncte slabe: – Slabă dotare cu infrastructură de bază – Starea instituţiilor culturale (clădiri, echipare) – Infrastructura de sport deteriorată, nu face faţă nevoilor specifi ce – Nici un element al sistemului instituţional nu serveşte corespunzător şi la nivelul dorit turismul – Instituţiile publice şi transportul în comun nu au rezolvat accesul persoanelor cu dizabilităţi, sau au recurs la soluţii ieftine, de ochii lumii – Transportul în comun nu este sufi cient de organizat (pentru naveta la serviciu, pentru a accesa diferite programe de seară) – Mijloacele de transport în comun sunt vechi şi în stare deteriorată – Lipsa locurilor de întâlnire şi agrement a tinerilor şi a celor vârstnici Oportunităţi: – Răspândirea modului de viaţă sănătos Riscuri: – Datorită proceselor demografi ce gradul de utilizare a instituţiilor – Criza economică îngreunează funcţionarea instituţiilor

Situaţia existentă: Infrastructura ﬁ zică de bază slab dezvoltată, în majoritatea comunelor din zona Ciuc este una dintre cauze- le care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale, recreaţionale, de îngrijire a

63 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

copiilor şi bătrânilor etc.) În majoritatea comunelor şi satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri aproape inexistente. Centrele de îngrijire a bătrânilor sunt reduse numeric în zonă, totodată majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură şi a altor aşezăminte culturale se afl ă într-o stare continuă de degradare, neputând oferi astfel servicii culturale populaţiei rurale, aspect ce se răsfrânge şi asupra situaţiei educaţionale a acesteia. În privinţa situaţiilor de urgenţă s-a constatat, că în zonă există unităţi ale pompierilor voluntari locali, care func- ţionează în mod corespunzător, însă acestea nu dispun de toate echipamentele de specialitate necesare, iar cele existente sunt învechite şi uzate atât fi zic, cât şi moral, astfel este nevoie de asigurarea dotărilor şi echipamentelor necesare pentru funcţionarea optimă ale acestora. Instituţiile publice / clădirile de utilitate publică nu sunt accesabile pentru persoanele cu handicap fi zic. În ceea ce priveşte transportul persoanelor cu dizabilităţi fi zice, este nevoie de soluţii de transport sociale, care lipsesc în totalitate. De asemenea, pe parcursul analizei situaţiei existente s-a constatat lipsa centrelor multifuncţionale pentru servicii de bază (comerţ, comunicaţii şi sănătate publică).

Obiectivul general al măsurii vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile publice de bază şi protejarea moştenirii culturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.

Obiectivul speciﬁ c vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneﬁ ciază de servicii îmbu- nătăţite.

Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează: – Înﬁ inţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere, dotarea sălilor de sport – Renovarea clădirilor publice – Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite – Dezvoltarea infrastructurii pentru situaţii de urgenţă – Dezvoltarea infrastructurii sociale – Crearea de centre multifuncţionale pentru servicii de bază

Raportul cu strategia de dezvoltare: Măsura 1.7. are un efect pozitiv direct asupra Măsurii 1.4. – Dezvoltarea turismului şi Măsurii 1.6. − Sprijinirea valorifi cării produselor, serviciilor culturale şi turistice ale zonei, prin crearea unei infrastructuri de agrement, care oferă diverse modalităţi pentru petrecerea timpului liber, putând fi folosită şi de către turiştii care îşi petrec sejurul în această zonă. Există posibilitatea ca în paralel cu renovarea clădirilor, acestea să fi e dotate cu echipamente pentru energie regenerabilă care la selectarea proiectelor reprezintă puncte în plus.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Priorităţi şi criterii de selecţie: – Construirea, reabilitarea şi/sau modernizarea terenurilor de sport – Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă aşezămintelor culturale – Dezvoltarea infrastructurii sociale B e n e ﬁ c i a r i : Tipuri de beneﬁ ciari: Publici: comune, asociaţii de comune, instituţii publice

64 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Privaţi: asociaţii şi fundaţii Evaluarea numărului: 21

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Elaborarea documentaţiei tehnico-economice – Servicii de consultanţă şi management Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Construcţii şi montaj – Achiziţie utilaje şi echipamente (achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale) – Achiziţie dotări

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte Cost total mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € €

21 10.000 210.000 157.500 52.500 0

Criterii de selecţie: – Consultanţa comitetului de arhitecţi − condiţie de eligibilitate – La clădirile vechi valoroase, restabilirea stării iniţiale a frontului, sau transformarea clădirilor construite în timpul socialismului, care nu se încadrează în ansamblul clădirilor prin folosirea unor soluţii adecvate − 20 puncte – La proiecte de renovare a unor clădiri publice, dacă se echipează cu soluţii de energie regenerabilă cu scop demonstrativ măsura 2.1. − 10 puncte

Tipul de indicator Indicator

• Numărul de acţiuni de servicii de bază sprijinite împărţit în funcţie de tipul acţiunii (infrastructură culturală, socială şi de sport) Realizare • Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul acţiunii (infrastructură culturală, socială şi de sport) Rezultat • Populaţia din mediul rural ce beneﬁ ciază de servicii îmbunătăţite • Creşterea economică Impact • Crearea de locuri de muncă

65 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

MĂSURA 2.

Măsura 2.1. − Înﬁ inţarea de sisteme care utilizează energie regenerabilă

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 52 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Articolul 16 a) din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 312 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului European, privind normele de aplicare a Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Zona dispune de o bogată reţea de ape curgătoare – Fond forestier semnifi cativ Puncte slabe: – Slabă exploatare a resurselor de energie regenerabilă – Slabă valorifi care a resurselor teritoriului – Lipsa de capital – Lipsa cunoştinţelor antreprenoriale – Slabă dotare cu infrastructură de bază – Exploatare excesivă a fondului forestier (doborâturi de vânt, exploatare) – Lipsa conştiinciozităţii faţă de natură Oportunităţi: – Valorifi carea din punct de vedere energetic a râurilor şi pârâurilor – Valorifi carea din punct de vedere energetic a plantaţiilor şi a pădurilor – Alte posibilităţi de resurse de energie regenerabilă – Criza de energie Riscuri: – Calamităţile naturale (inundaţii, alunecări de teren) periclitează agricultura şi turismul – Cu apariţia turbinelor eoliene mari, caracterul natural al peisajului dispare, cu acesta scade potenţialul turistic şi biodiversitatea

Situaţia existentă: Aria LEADER dispune de un potenţial bun, astfel energia solară, geotermală, microhidrocentrale şi biomasa, în special biomasa lemnoasă prezintă importanţă. Încălzirea cu lemn a revenit în actualitate în ultimul timp, însă există posibilitatea folosirii unor tehnologii mai avansate precum fabricarea şi folosirea peleţilor, resturi lemnoase, respectiv mari posibilităţi în exploatarea unor mini hidrocentrale. În acest domeniu se întrevăd mari posibilităţi în asigurarea încălzirii total sau parţial din surse regenerabile a clădirilor publice, a unor micro- întreprinderi.

66 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Obiectivul general: Scopul principal al acestei măsuri este realizarea unui sistem de fi nanţare, care face posibilă sprijinirea unor tipuri de proiecte care cad în afara sistemului naţional de fi nanţare. Acestea sunt proiecte mici de utilitate publică. Adică presupun investiţii ale unor benefi ciari, care nu sunt persoane fi zice, ci instituţii ale administraţiei publice locale şi întreprinderi private, cărora pentru realizare sunt necesare doar câteva mii de Euro. În sistemul european al principiilor LEADER acest lucru se consideră inovaţie teritorială. Măsura serveşte mai multe obiective ale strategiei noastre, precum o valorifi care mai efi cientă a resurselor naturale, efi cientizarea cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor publice, întărirea conştiinciozităţii faţă de natură. Pentru acest din urmă scop, benefi ciarii proiectelor în mod inovativ vor realiza aceste investiţii astfel, ca să asigure posibilitatea realizării de prezentări la faţa locului (de exemplu pentru grupuri de elevi, conducători de întreprin- deri, factori de decizie, aleşi locali). Şi la aceste tipuri de proiecte, solicitarea consultanţei arhitecţilor desemnaţi şi contractaţi pe lângă Aparatul Tehnic al Grupului de Acţiune Locală este un criteriu de eligibilitate.

Raportul cu strategia de dezvoltare: În cadrul măsurii 1.1. − Dezvoltarea satelor la renovarea clădirilor publice există posibilitatea trecerii la sisteme care utilizează energie regenerabilă. Deasemeni constituie element inovativ, faptul că dorim să ﬁ nanţăm pe lângă soluţiile moderne de producere a energiei din surse regenerabile, proiecte care presupun valoriﬁ carea resurselor de energie pentru transformarea în energie mecanică, precum mori de apă, gatere.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Scopul principal al măsurii este dotarea cu sisteme de energie regenerabilă a unor clădiri afl ate în patrimoniul public şi privat, respectiv realizarea sau renovarea unor obiective tradiţionale care utilizau energie regenerabilă. Pro- iectele se pot extinde pe toată gama de tehnologii bazate pe resurse regenerabile, biomasa, puterea eoliană, solară, geometrică şi geotermală. La elaborarea proiectelor se va lua în considerare impactul asupra mediului, inclusiv cele vizuale şi ecologice. În cazul turbinelor eoliene nu vom fi nanţa turbine cu capacitate mai mare de 500 kw. În cazul morilor de apă, gaterelor de apă nu este sufi cientă starea de a fi prezentată ca piesă de muzeu, benefi ciarul trebuie să demonstreze cu un plan de afaceri producerea de energie. Investiţia nu se referă numai la achiziţionarea de echipamente antefabricate, există posibilitatea de a repune în funcţiune instalaţii proprii. Această acţiune a măsurii asigu- ră realizarea unor inovaţii care se adaptează nevoilor locale, însă nu dorim fi nanţarea prototipurilor experimentale. Din acest motiv trebuie demonstrat în mod corespunzător că din punct de vedere tehnic instalaţia sau echipamentul este fi abil şi capabil să atingă obiectivul propus. Se poate obţine fi nanţare pentru investiţii în tehnologii, care au ca scop fabricarea şi valorifi carea de purtători de energie uşor folosibile (de exemplu peleţi, resturi forestiere etc.). Reprezintă avantaj dacă benefi ciarul în planul de afaceri demonstrează că cel puţin 20% din produse le va valorifi ca pe piaţa locală (al GAL-ului), respectiv într-o rază de 100 km. Benefi ciarul trebuie să facă dovada caracterului de loc de prezentare a investiţiei, în acest sens va încheia contract cu cel puţin două şcoli, sau alte instituţii, organizaţii (de exemplu de fermieri), în care îşi asumă primirea a cel puţin două clase, grupuri anual, timp de cel puţin doi ani de la încheierea proiectului. Au prioritate acele proiecte, care au la bază o cooperare locală, spre exemplu composesoratele împreună cu instituţii ale administraţiei publice locale.

B e n e ﬁ c i a r i : Tipuri de beneﬁ ciari: Publici: instituţii ale administraţiei publice locale, instituţii publice, culte religioase

67 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Privaţi: Societăţi şi întreprinderi private, composesorate Evaluarea numărului: 15

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Cheltuieli de proiectare, elaborarea documentaţiei tehnico-economice conform H.G. nr. 28/2008 – Servicii de consultanţă pentru managementul proiectelor Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Înﬁ inţare a unei microcentrale electrice pe bază de resurse regenerabile, lucrări de investiţii – Înﬁ inţarea de centrale termice şi de încălzire a apei menajere pe bază de energie regenerabilă – Investiţii în tehnologie pentru prelucrarea materiei prime în purtători de energie (peleţi, resturi vegetale etc.) – Realizarea altor forme de utilizare a resurselor de energie regenerabilă (mori de apă, gatere)

Exemple: – Înfi inţare minihidrocentrale pentru producerea de energie electrică pentru întreprinderi sau instituţii – Înfi inţarea de centrale termice pe bază de peleţi, biomasă pentru instituţii publice – Achiziţionarea de utilaje şi dotări pentru mori de apă, lucrări de renovare mori de apă, gatere de apă – Înfi inţarea de centrale termice solare, sau mixte bio-solare, independent sau complementar de exemplu pentru cele cu gaz metan – Achiziţie de dotări pentru utilizarea geotermiei pentru încălzirea clădirilor publice, sau a unor între- prinderi private – Înfi inţarea de miniturbine eoliene, sau staţii de pompare care folosesc puterea vântului

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 70%

Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia prevăzute mediu * total pe măsură * măsură* naţională * privată * € € € € €

15 8571 128.571 67.500 22.500 38.571

Criterii de selecţie: – Proiecte depuse de instituţii publice, sau care urmăresc un interes public, sau sunt în proprietatea comuni- tăţii − 20 puncte – Achiziţia de echipamente pentru producerea de purtători de energie, dacă cel puţin 20% din produsul fi nit va fi valorifi cat pe piaţa locală, sau cel mult într-o rază de 100 km, în baza planului de afaceri − 10 puncte

68 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Tipul de indicator Indicator

Numărul total de micro-întreprinderi sprijinite • împărţite în funcţie de: – Statutul juridic Realizare – Categoria de vârstă – Gen • Volumul total al investiţiei în producerea de energie regenerabilă Rezultat • Creşterea valorii adăugate brute non-agricole în investiţiile sprijinite • Creşterea economică Impact • Sprijinirea mediului înconjurător

Măsura 2.2. − Ocrotirea moştenirii rurale

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei:

Referinţă legislativă: – Articolul 57 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Articolul 16 a) din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 323 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului European, privind normele de aplicare a Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Cultură caracteristică, varietate bogată – Moştenirea construită din mediul rural, elemente ale structurii satelor tradiţionale existente – Identitate locală, gândire la nivel teritorial Puncte slabe: – Distrugerea imaginii satului tradiţional (disciplină urbanistică slăbită) – Tradiţia şi mediul nu sunt respectate nici la construirea de case noii, nici la renovarea celor vechi Oportunităţi: – Cererea crescândă la nivel internaţional faţă de peisajele îngrijite, cultura tradiţională, moştenirea culturală Riscuri: – Imaginea satului devine din ce în ce mai puţin atractivă pentru turişti, datorită pierderii caracterului tradiţional – Importul fără de critici ale soluţiilor în construcţii (materiale folosite, faţade)

Situaţia existentă: Arhitectura populară este foarte diversifi cată în zonă, aceasta fi ind diferit nu numai în fi ecare comună, ci chiar şi în satele care aparţin aceluiaşi comună. Fiecare sat are o arhitectură specifi că excepţională, existând astfel un potenţial foarte mare pentru valorifi carea acestora şi în domeniul turismului.

69 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Sursele fi nanciare necesare pentru conservarea şi valorifi carea acestui patrimoniu construit sunt foarte limitate, deoarece clădirile, fi ind proprietăţi private, nu sunt incluse în categoriile A sau B din lista monumentelor istorice. În cadrul Măsurii 322 al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală a existat posibilitatea solicitării şi obţinerii de fonduri nerambursabile pentru realizarea unor astfel de investiţii, însă acele proiecte nu aveau şanse reale să obţină o fi nanţa- re. Astfel, din cauza lipsei surselor fi nanciare ale proprietarilor, aceste clădiri sunt degradate atât fi zic, cât şi moral. Conservarea şi valorifi carea patrimoniului construit ar putea contribui semnifi cativ nu numai la îmbunătăţirea calităţii vieţii la nivel local, dar în acelaşi timp ar putea reprezenta un obiectiv turistic cu potenţial ridicat, fi ind obligatorie introducerea clădirilor reabilitate în circuitul turistic, asigurarea accesului pentru vizitatori la patrimoniul local construit.

Obiectivul general: Se poate afi rma că în prezent o covârşitoare parte a construcţiilor ce se realizează, au ca impact slăbirea caracterului unitar al zonei. Nu numai pentru faptul că aceste clădiri noi nu sunt tradiţionale, dar se deosebesc ca mărime, materiale, culori de clădirile caracteristice originale. Casele vechi dispar într-un ritm alert, iar cauza principală este lipsa de exemple bune şi de consultanţă profesională. Cu o ghidare corespunzătoare multe din clădirile vechi ar putea fi modernizate cu mărirea gradului de confort şi cu păstrarea aspectului exterior. Acelaşi lucru este valabil şi pentru clădirile noi, al căror aspect ar trebui să se alinieze obiectivelor existente. Combinarea oferirii de servicii de consultanţă profesională cu fi nanţarea, a adus rezultate notabile în multe regiuni din Europa, dar şi în unele localităţi din România. Planifi căm introducerea unui astfel de sistem, a cărui importanţă este subliniată şi de interesul dinamic crescând al turiştilor faţă de valorile rurale. Diversifi carea economică a zonei nu se poate realiza fără extinderea turismului durabil. Acest program de ocrotire a imaginii satului a început în 2007, în microregiunea Pogány-havas, iar în 2008 Consiliul Judeţean Harghita a extins programul şi în alte zone ale judeţului. Până acum s-a realizat analiza si- tuaţiei existente şi elaborarea regulamentului de intervenţie. Prin această măsură LEADER se poate crea bazele reale ale unei infl uenţe pozitive asupra construcţiilor. Şi deoarece aceste construcţii vor fi primele proiecte de acest gen în zonă, în acest sens sunt inovative, datorită caracterului model, este deosebit de important ca în fi ecare comună să fi e realizat un astfel de proiect. Proiectul va benefi cia de fi nanţare doar dacă a fost conceput şi elaborat în concordanţă şi conform normelor stabilite de comitetul tehnic format din arhitecţi, fi e se referă la construcţia unei clădiri noi, fi e la renovarea unei clădiri existente.

Raportul cu strategia de dezvoltare: Măsura 2.2. are un efect pozitiv direct asupra Măsurii 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, contribuind la dezvoltarea potenţialului turistic al zonei prin conservarea patrimoniului local construit. De asemenea, prin sprijinirea zidarilor şi altor meşteri locali, care pot realiza lucrări de construcţii cu metode tra- diţionale, Măsura 1.2. – Dezvoltarea de micro-întreprinderi are un efect pozitiv direct asupra Măsurii 323.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Scopul prezentei măsuri este acordarea de sprijin fi nanciar: 1) renovării unor clădiri vechi 2) renovarea unor clădiri a căror imagine a fost stricată printr-o intervenţie nefericită 3) mutarea şi reconstrucţia clădirilor vechi pe un amplasament nou Scopul principal al măsurii este acordarea de sprijin fi nanciar pentru renovarea unor clădiri de valoare, fi e că nu au fost renovate, fi e printr-o intervenţie nefericită imaginea clădirii a fost stricată. Benefi ciază de sprijin fi nanciar proprietarii clădirilor vechi (minim 50 ani) care doresc să renoveze, sau să transforme clădirea. De asemeni este eligibil

70 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

acel proiect, care urmăreşte restabilirea formei originale a clădirii. În toate cazurile scopul este păstrarea aspectului original al clădirilor. Pot fi eligibile proiectele de renovare a clădirilor, şi nu numai acelea, care se afl ă pe lista de monumente de interes deosebit, dar şi acele clădiri, care îndeplinesc condiţiile impuse de comitetul tehnic format al arhitecţilor. Dorim ca prin aceasta să nu excludem de la fi nanţare proprietarii acelor clădiri de valoare, care de altfel sunt demne spre a fi renovate/restaurate. Un element inovativ îl reprezintă faptul, că punctajul se va acorda în funcţie de datarea clădirii în mod progresiv, cu cât este mai vechi, va primi un punctaj mai mare, pentru că necesită intervenţie. Printre activităţile eligibile în această măsură se numără şi procedura de includere pe lista de monumente, care după cunoştinţele noastre este o avanpremieră şi o inovaţie la nivel naţional. Finanţarea unor astfel de proiecte se poate face numai cu acordul prealabil al Direcţiei judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Harghita. Punerea de acord este necesară pentru a demonstra că respectiva clădire îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi nominalizată pe listă. Prezenta măsură se bazează pe măsura 2.3. − Elaborarea de studii şi proiecte, istoriografi i locale, şi se leagă strâns de măsura 1.4. − Dezvoltarea turismului, în cadrul căruia drumul tematic „Casa Secuiască” este unul din proiectele prioritare.

B e n e fi c i a r i : Tipuri de benefi ciari: Publici: instituţii ale administraţiei publice locale, instituţii publice proprietari de clădiri vechi (case, clădiri gospodăreşti, case tradiţionale, case muzeu); Privaţi: societăţi şi întreprinderi private, persoane fi zice proprietari de clădiri vechi (case, clădiri gospodăreşti, case tradiţionale, case muzeu). La proiectele care urmăresc includerea unei clădiri pe lista de monumente benefi ciari pot fi şi cultele religioase. Evaluarea numărului: 20

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Proiectare, elaborarea documentaţiei tehnico-economice conform H.G. nr. 28/2008 – Servicii de consultanţă pentru managementul proiectelor – Elaborarea documentaţiei pentru includerea pe lista de monumente Acţiune materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Lucrări construcţii-montaj, cu păstrarea aspectului original al clădirii – Renovare a unor clădiri vechi al căror aspect a fost stricat Exemple: – Renovarea faţadei unei clădiri – Schimbarea funcţiei clădirilor, ca de exemplu casa în casă muzeu, şura pentru alte activităţi economice sau pentru locuit – Mărirea gradului de confort al unei clădiri (alimentare apă, canalizare, anexe în cazul în care clădirea nu dispune) – Modernizarea centralei termice, dacă aceasta presupune şi trecerea la o variantă de tehnologie bazată pe energie regenerabilă (de exemplu lemn-gaz metan, peleţi, colectoare solare etc.) – Renovare/restaurare, modiﬁ care porţi, garduri.

71 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia prevăzute mediu * total pe măsură * măsură* naţională * privată * € € € € €

20 8000 160.000 120.000 40.000 0

Criterii de selecţie: – Datarea clădirii: între 1940−1900 − 10 puncte, între 1900−1850 − 20 puncte, înainte de 1850 − 30 puncte – La acordarea punctajului se va lua în considerare punctajele şi criteriile cuprinse în Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2260/2008, cu excepţia celor care se referă la vârsta clădirii, care va cea prezentată mai sus. – Clădire publică vizitabilă − 10 puncte – Schimbarea funcţiei unei clădirii vechi − 10 puncte

Tipul de indicator Indicator

• Numărul de acţiuni de patrimoniu rural sprijinite împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural) Realizare • Volumul total al investiţiilor împărţit în funcţie de tipul patrimoniului (natural, cultural) • Număr suplimentar de vizite turistice împărţite pe număr de înnoptări, Rezultat număr de turişti pe zi Impact • Creşterea economică

Măsura 2.3. − Elaborarea de studii şi proiecte, istoriograﬁ i locale

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 59 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Articolul 16 a) din Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 322 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului European, privind normele de aplicare a Regulamentul CE nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Moştenirea construită din mediul rural, elemente ale structurii satelor tradiţionale existente – Sate relativ mari şi cu populaţie stabilă – Cultură caracteristică aparte – Păstrarea moştenirii culturale şi spirituale se manifestă ca o necesitate

72 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

– Cunoştinţele legate de construcţii sunt la îndemână – Solidaritatea comunitară în creştere – Identitate locală, gândire la nivel teritorial Puncte slabe: – Slabă valorifi care a resurselor – Infrastructura drumurilor slab dezvoltată – Reţeaua de canalizare slab dezvoltată – Răni ale peisajului (depozite de gunoi, ape menajere, cariere de piatră de suprafaţă) – Exploatarea excesivă a fondului forestier (doborâturi de vânt, exploatare neraţională) – Distrugerea imaginii satului tradiţional (disciplină urbanistică slăbită) – Structura localităţilor se distruge (prin dispariţia graniţelor dintre localităţi) – Tradiţia şi mediul nu sunt respectate nici la construirea de case noi, nici la renovarea celor vechi – Lipsa conştiinciozităţii faţă de mediu Oportunităţi: – Cererea crescândă la nivel internaţional faţă de peisajele îngrijite, cultura tradiţională, moştenirea cultu- rală – Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea economică – Valorifi carea apelor curgătoare prin microhidrocentrale pentru producere de energie – Exploatarea plantaţiilor energetice şi a fondului forestier în scop energetic – Alte posibilităţi de exploatare a resurselor energetice regenerabile – Criza economică (forma de viaţă de semi-subzistenţă revine în actualitate) – Criza energetică Riscuri: – Reglementări restrictive de mediu şi igienă sanitar-veterinară (de exemplu cositul după 1 iulie, igiena laptelui etc.) – Importul fără de critici a soluţiilor în construcţii (materiale folosite, faţade) – Răspândirea unei culturi de consumator stil comercial – Zona devine mai puţin atractivă pentru turişti datorită pierderii aspectului caracteristic

Obiectivul general: Cu această măsură dorim să promovăm necesitatea planifi cării corespunzătoare a intervenţiilor şi dezvoltărilor întreprinse în localităţile noastre, servind astfel dezideratul propus de strategia noastră şi anume calitatea. În practica din trecutul apropiat, atât la investiţiile mari, cât şi la cele mai mici, concepţia a fost elaborată în răstimpul de la lansarea programului de fi nanţare până la data limită de depunere. Astfel s-au luat decizii pripite, s-au născut soluţii fără fundamentare corespunzătoare, chiar şi în cazul unor investiţii importante care infl uenţează viaţa localităţii pentru zeci şi chiar sute de ani. Ceea ce pe de o parte şi din anumite puncte de vedere a adus benefi cii, pe de altă parte a produs daune reale, iar din lipsă de timp nu s-a mai revenit asupra punerii de acord a benefi ciarilor. În urma aplicării acestui considerent rezultă o abordare nouă a dezvoltărilor din aria LEADER, considerăm că este o latură inovativă importantă a măsurii. Scopul măsurii de faţă este să prevină pripeala în decizii dinaintea depunerii cererilor de fi nanţare prin elaborarea de studii şi proiecte menite să fundamenteze investiţiile de dezvoltare urbanistică a localităţilor. De asemeni tot aici dorim să acordăm posibilitatea elaborării unor studii care nu reprezintă în mod necesar imput-urile formale ale proiectelor, dar prin datele astfel colectate şi prelucrate, contribuie la munca de proiectare ulterioară.

73 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Măsura poate servi ca fundament pentru măsura 1.1. − Dezvoltarea satelor, respectiv pentru 1.7. − Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sociale, culturale şi de sport, respectiv măsurii 2.1. − Înﬁ inţarea de sisteme care uti- lizează energie regenerabilă.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Studiile şi proiectele de fundamentare a dezvoltării zonei sunt cele care urmăresc dezvoltarea economică, urbanistică, regională, de mediu şi monografi că. Scopul acestor studii este să pregătească procesul de proiectare a acelor domenii, care presupune intervenţia şi/sau protecţia cea mai urgentă. Obiectivul principal este elaborarea unor studii şi planuri de ansamblu, care defi nesc imaginea şi aspectul caracteristic a localităţilor, cu respectarea tradiţiilor şi al patrimoniului. Prin elaborarea acestor studii şi proiecte se urmăreşte relevarea potenţialului endogen al teritoriului în vederea valorifi cării economice a acestuia. Toate acestea se fac cu respectarea tradiţiilor locale, precum structura de organizare a zecilor de gospodării, a materialelor de construcţii şi a formelor tradiţionale, redarea lor în formele vechi sau de folosinţă moderne. Se vor fi nanţa cheltuielile de proiectare a acelor proiecte, care au ca efect îmbunătăţirea imaginii satului, prin restaurarea exterioară a clădi- rilor, respectiv amenajarea spaţiilor publice. Sprijinirea studiilor de protejare a naturii şi mediului este posibilă doar în cazul în care acestea servesc la relevarea unor resurse endogene importante şi valorifi carea economică a acestora. Deasemeni se pot obţine fi nanţări pentru monografi i şi istoriografi i locale.

B e n e ﬁ c i a r i : Tipuri de beneﬁ ciari: Publici: instituţii ale administraţiei publice locale, instituţii publice, asociaţii de dezvoltare intercomunitară Privaţi: asociaţii microregionale Evaluarea numărului: 6

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiune imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Elaborare plan, elaborare expertize – Servicii de consultanţă, expertiză, pentru studii de mediu – Drept de autor de maxim 3000 Euro, pentru elaborarea de monograﬁ i ale satului Acţiune materiale: Tip de acţiuni eligibile: nu este relevant

Exemple: – Elaborare studii, planuri de ansamblu despre cele mai stringente intervenţii – Studii şi cercetări mai mici privind reabilitarea unor habitate – Studii de impact pentru proiecte de utilitate publică, dacă acesta nu poate fi fi nanţat din alte surse – Studii de modifi care/modernizare a unor clădiri gospodăreşti (grajduri, şure) conform normelor comunitare – Studiu privind înfi inţarea unui drum tematic care are la bază moştenirea construită

74 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Nr. de proiecte Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia prevăzute mediu * total pe măsură * măsură* naţională * privată * € € € € €

6 20.000 120.000 90.000 30.000 0

Criterii de selecţie: – Consultarea publică în timpul realizării planurilor − 20 puncte – Planurile iau în considerare aspectele precum tradiţiile din domeniul imaginii, structurii arhitecturale a satului − 30 puncte – În satul respectiv încă nu s-a elaborat o monografi e sau o istoriografi e locală − 10 puncte – Autorul monografi ei dispune de competenţa necesară pentru realizarea unei astfel de lucrări (ceea ce nu înseamnă că trebuie să fi e expert, dar să dispună de o bună cunoaştere a locurilor) − 20 puncte

Tipul de indicator Indicator

Numărul de comune sprijinite Realizare Volumul total al investiţiilor • Număr suplimentar de vizite turistice împărţite pe număr de înnoptări, Rezultat număr de turişti pe zi Impact • Creşterea economică

75 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

MĂSURA 3.

Măsura 3.1. − Formare profesională (training) − de exemplu: ghid local, gastronomie, meserii tradiţionale vechi

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei: Referinţă legislativă: – Articolul 21 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 111 conform regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 312 conform regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 313 conform regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Cunoştinţele legate de meseriile tradiţionale încă mai dăinuie – Cunoştinţele legate de prelucrarea lemnului sunt la îndemână – Cunoştinţele legate de construcţii sunt la îndemână – Existenţa în zonă a produselor de calitate bio – Fond forestier semnifi cativ – Fâneţe de munte lucrate – Artizanat – Artă populară, moştenire – Creşterea animalelor de casă, extensivă şi semi-extensivă are o contribuţie semnifi cativă la serviciile sociale, de mediu – Fructe de pădure, plante medicinale – Numărul mare de gospodării de subzistenţă sau semi-subzistenţă – Numărul mare de animale de casă Puncte slabe: – Cunoştinţe precare legate de meseriile moderne, mai ales în rândul populaţiei mai în vârstă – Migrarea tinerilor la oraşe sau în străinătate – Lipsa cunoştinţelor antreprenoriale – Slabă valorifi care a resurselor teritoriului – Lipsa nevoii de cunoaştere şi de autodeterminare

76 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Oportunităţi: – Sprijinirea dezvoltării resurselor umane de către Comunităţile Europene – Creşterea cererii faţă de alimentele sănătoase şi de calitate – Valoriﬁ carea produselor de calitate pe pieţele externe Riscuri: – Reglementările naţionale pun piedici valoriﬁ cării şi comercializării produselor locale

Situaţia existentă: Situaţia existentă poate fi caracterizată prin lipsa experienţei în producerea materiei prime, precum şi colectarea acestora. Analizând situaţia zonei Ciuc, se poate constata, că sectoarele care necesită sprijin şi care reprezintă o posibilitate reală de dezvoltare economică, sunt următoarele: laptele şi produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de pădure, ciupercile de pădure (sectoare prioritare). Se poate remarca faptul, că sectorul creşterii animalelor pentru carne este mult sub nivelul potenţialului. De asemeni în sectorul meseriilor legate de construcţiile folosind în principal lemnul, activează un număr mare al întreprinderilor locale, meseriile şi cunoştinţele aplicării de soluţii tradiţionale care revin în actualitate sunt puţine, sau lipsesc cu desăvârşire (folosirea materialelor, vo- lum, forme). Acolo unde există prelucrare de produse agricole, producţia nu este economică. Astfel, pentru realizarea dez- voltării sectoarelor prioritare este necesară formarea profesională a persoanelor care activează în aceste sectoare, precum şi de conştientizarea şi sensibilizarea lor în ceea ce priveşte situaţia actuală şi posibilităţile de dezvoltare. În momentul de faţă, în zona Ciuc există anumiţi factori, care îngreunează sau fac imposibilă dezvoltarea acestor sectoare prioritare: – Lipsa experienţei în producerea, colectarea şi procesarea materiei prime – Lipsa meseriilor tradiţionale – Lipsa cooperării fermierilor, lipsa parteneriatelor între ei, cauzată de experienţele acumulate în timpul comunismului, înainte de 1990 – Lipsa asigurării materiilor prime de bună calitate necesare produselor de calitate (din această cauză fi rmele locale care procesează materii prime din sectoarele prioritare sunt nevoite să cumpere materii prime din alte părţi/localităţi ale ţării) – Lipsa cooperării între fermieri (care produc materii prime) şi fi rmele care procesează aceste materii prime.

Pentru dezvoltarea economică a zonei Ciuc, aceste lipsuri trebuiesc îndreptate, iar pe de altă parte, trebuie luaţi în seamă şi folosiţi factorii pozitivi şi posibilităţile, cum ar ﬁ : existenţa unor cunoştinţe locale tradiţionale cu privire la creşterea animalelor (păşunatul bovinelor/ovinelor, accesul animalelor la plantele medicinale pe păşune şi producerea de lapte de o calitate specială), abundenţa în fructe de pădure şi ciuperci de pădure. Necesitatea activităţilor de formare profesională apare în acest context legat de aceste sectoare prioritare, scopul ﬁ ind asigurarea producerii unei materii prime de bună calitate, realizarea cooperării şi parteneriatelor între fermieri, precum şi îndeplinirea obiectivului protecţiei mediului pe baza cunoştinţelor acumulate în aceste cursuri.

Obiectivele operaţionale ale măsurii: – Dezvoltarea resurselor umane care activează în cadrul sectoarelor prioritare (lapte, produsele forestiere nelemnoase, adică fructele de pădure, ciupercile de pădure) – Încurajarea fermierilor la participarea în sisteme de cooperare

77 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

– Încurajarea cooperării între fermieri care produc materii prime şi fi rmele care procesează aceste materii prime, realizare de mini clustere – Sprijinirea serviciilor de formare profesională şi de instruire – Sprijinirea introducerii sistemelor de calitate alimentară – Sprijinirea întreprinderilor din sectoarele prioritare – Dezvoltarea materialelor didactice – Îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice şi economice generale, specifi ce pentru agricultură, silvicultură şi industria alimentară – Pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor – Respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Politicii Agricole Comune, diversifi carea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare) – Conştientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol, forestier şi al industriei alimentare în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului – Educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorifi carea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional, ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere – Informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale şi de comunicare (IT). – Elaborarea materialelor de studii şi realizarea de programe şcolare şi extraşcolare pentru elevi, în domeniul protecţiei mediului, naturii, culturii.

Raportul cu strategia de dezvoltare: Măsura 3.1. are un efect pozitiv direct asupra Măsurii 1.3. − Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi Măsurii 1.5. − Sprijinirea formelor de integrare agricole noi şi a celor existente. Efectul pozitiv se realizează prin pregătirea fermierilor pentru introducerea acestor măsuri (1.3., 1.5.). Baza introducerii şi realizării acestor măsuri îl constituie Măsura 3.1., având rolul de pregătire; de fapt Măsura 3.1. este precondiţia Măsurii 1.3., 1.4. şi a Măsurii 2.2. Luând parte la cursurile de formare profesionale, fermierii, tinerii şi femeii vor căpăta cunoştinţe speciﬁ ce pe care le vor putea utiliza în scopul dezvoltării activităţii întreprinderii lor din sectoarele prioritare. Măsurile 3.1., 1.3., 1.4. şi 2.2. alcătuiesc o unitate, ele vizează realizarea obiectivelor mai sus menţionate, precum şi realizarea unui sistem productiv local (SPL) sau mini clustere rurale.

Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii: Măsura are un scop dublu, pe de o parte doreşte să se asigure cunoştinţe specifi ce locale, cunoştinţe care nu sunt cuprinse în programele şcolare, pe de altă parte, sprijină dezvoltarea formării profesionale ale fermierilor/ întreprinderilor, tinerilor şi femeilor din sectoarele prioritare (lapte, fructe de pădure, ciuperci de pădure) şi din turism, în vederea creşterii competitivităţii sectoarelor agricole, forestiere şi turism, precum şi a materialelor de studii pentru cursuri. Materialele de studii vor conţine cărţi de specialitate, CD-uri, materiale ilustrative, chestionare, fi lme educa- ţionale, caiete de lucru. Formarea profesională se va baza pe cărţile de specialitate alese de către formatori, iar CD-ul, caietele de lucru materialele ilustrative şi chestionarele vor completa cursul. Materialul cursului de formare profesională va fi multiplicat, fi ecare participant va primi materiale ilustrative şi chestionare. Cursurile vor avea un caracter practic, deci se va pune accent pe practică şi pe bunele practici ale statelor membre ale UE. Pentru o evoluţie bună a participanţilor va fi nevoie de un transfer de cunoştinţe (KT) foarte intens. Fiecare curs de formare profesională va avea 120 ore.

78 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Priorităţi şi criterii de selecţie: – Firma specializată selectată trebuie să prezinte un program de cursuri de minim un curs anual şi pentru minim doi ani – Firma specializată selectată trebuie să fi e capabilă să ţină cursurile – Firma specializată trebuie să aibă experienţă în domeniu, în temă – Cursurile trebuie ţinute de către un formator cu diplomă – Formarea profesională va fi bilingvă (limba română şi limba maghiară) – Firma de specialitate va acorda diplome participanţilor (diplome de califi care sau specializare) – Formare profesională este în corelare cu Măsurile 1.2., 1.3., 1.4., 1.5., 1.6.

Domeniul de acţiune: – Programe de formare profesională de scurtă durată (iniţiere, perfecţionare şi specializare), cu perioade diferenţiate de pregătire, în funcţie de tematica cursului, grupul ţintă şi nivelul existent de pregătire al solicitanţilor de formare profesională în vederea îmbunătăţirii şi perfecţionării cunoştinţelor privind com- petenţele manageriale şi tehnice în domeniul agricol, forestier şi agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii şi inovaţii, protecţia mediului şi agricultură ecologică, cunoaşterea şi respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate etc. – Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală.

B e n e ﬁ c i a r i : Tipuri de beneﬁ ciari: Publici: comune, asociaţii de comune, instituţii publice, culte religioase Privaţi: asociaţii, agenţi economici Evaluarea numărului: 5

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Elaborarea şi dezvoltarea materialelor de studii – Realizarea unor programe de training pe seama şcolarilor – Formare profesională pentru fermierii din sectoarele prioritare (lapte, fructe de pădure, ciuperci de pădure) – Formare profesională pentru meserii tradiţionale – Onorariile formatorilor profesionali Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Multiplicare materiale de studii didactice pentru cursurile de formare profesională – Achiziţie materiale de studii

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

79 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte Cost total mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € € 5 6.000 30.000 22.500 7.500 0

Criterii de selecţie: Priorităţi – Firma care va ﬁ selectată va prezenta un pachet de traning pentru minim doi ani – Firma trebuie să prezinte capacitate pentru realizarea cursurilor – Firma selectată trebuie să dispună de experienţă similară în domeniul de training vizat – Să dispună de cadre specializate – Cursurile se vor realiza în două limbi (maghiară şi română) – Să asigure diplome şi certiﬁ cate de absolvire – Implicarea profesorilor claselor primare şi gimnaziale în modulele care sunt destinate elevilor − 20 puncte – Dacă aceste cursuri se pot îmbia uneia dintre măsurile 1.2., 1.3., 1.4., 1.5., 1.6. − 10 puncte

Tipul de indicator Indicator

Număr participanţi: • Număr de participanţi la activităţi de formare profesională din care: – femei – tineri sub 40 ani Tipul participanţilor: • Activi în agricultură Realizare • Activi în industria alimentară • Activi în silvicultură • Activi în turism • Activi în sectorul secundar şi terţiar Număr total de zile realizate de toţi participanţii (o zi echivalează cu 8 ore) la pregătire profesională Număr de participanţi: • Care au terminat cu succes formarea profesională din care: – femei – tineri sub 40 ani • Tipul participanţilor: Rezultat – Activi în agricultură – Activi în industria alimentară – Activi în silvicultură – Activi în turism – Activi în sectorul secundar şi terţiar Impact Creşterea productivităţii muncii

80 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

MĂSURA 4. Măsura 4.1. – Activităţi preparatorii premergătoare stabilirii unor parteneriate internaţionale

Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei:

Referinţă legislativă: – Articolul 65 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – Măsura 421 conform Regulamentului CE nr. 1974/2006 al Consiliului din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Elemente din analiza SWOT: Puncte tari: – Însemnate relaţii de înfrăţire, şi de cooperare internaţională – Existenţa în zonă a produselor de calitate bio – Fructe de pădure, plante medicinale – Multiculturalitate – Număr mare de organizaţii nonprofi t mai ales în domeniul tineretului şi al păstrării tradiţiilor Puncte slabe: – Lipsa abilităţilor lingvistice, mai ales pentru limbile de circulaţie internaţională Oportunităţi: – Valorifi carea produselor de calitate pe pieţele externe – Valorifi carea relaţiilor existente pentru revigorarea economică – LEADER ca un instrument de comunicare Riscuri: – Ca urmare a crizei economice, scade disponibilitatea de cooperare

Situaţia existentă: Reprezentanţii din zona Ciuc au participat la două vizite de studii în Anglia, Ungaria şi Austria pe parcursul realizării procesului de planificare strategică. Potenţialul de cooperare transnaţională aferent GAL- ului este ridicat, având în vedere şi faptul că numărul mediu ale localităţilor înfrăţite este de 4/localitate. Calităţile şi competenţele de a iniţia proiecte de cooperare sunt demonstrate prin realizarea evenimentului de cooperare interteritorială în 2010 de către potenţialul GAL. Alte măsuri din PDL au caracter inovativ şi pot fi considerate ca şi proiecte pilot – în acest sens potenţialul de cooperare în domeniile următoare este bine fundamentat: – Dezvoltarea proceselor de prelucrare în industria alimentară, bazate pe tradiţii locale – Activităţi inovative în LEADER: managementul cooperării tip LEADER GAL în mediu bilingv şi evaluarea criteriilor privind iniţiativele inovative în contextul dezvoltării rurale

81 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală

Obiective operaţionale ale măsurii: – Sprijin ﬁ nanciar pentru activităţi pregătitoare – Sprijin ﬁ nanciar pentru activităţi de cooperare transnaţionale propriu-zisă – Diseminarea rezultatelor obţinute la nivel local, naţional şi UE

Raportul cu strategia de dezvoltare: Sinergia măsurilor din Axa 1. va ﬁ sprijinită prin cooperări transnaţionale realizate în cadrul măsurii 4.1. Măsu- ra 4.1. are un efect pozitiv asupra realizării măsurii, deoarece implementarea şi diseminarea rezultatelor aferente PDL vor beneﬁ cia de o valoare adăugată datorită rezultatelor acestei măsuri.

B e n e ﬁ c i a r i : Tipuri de beneﬁ ciari: Publici: comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele Privaţi: asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ Evaluarea numărului: 19

Precizări privind acţiunile eligibile: Acţiuni imateriale: Tip de acţiuni eligibile: – Expertiză – Transport, cazare, diurnă – Animarea, diseminarea rezultatelor (inclusiv organizarea evenimentelor) – Traducere – Consultanţă în management – Costuri personale adiţionale Acţiuni materiale: Tip de acţiuni eligibile: – Operarea structurii comune (dacă este strict necesar) – Multiplicarea materialelor de animare şi de diseminare

Finanţare: Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională): 100%

Cost total Estimarea costului Contribuţia FEADR – Contribuţia publică Contribuţia Nr. de proiecte mediu total pe măsură măsură naţională privată prevăzute € € € € € 19 6.000 114.000 91.200 22.800 0

Tipul de indicator Indicator

Numărul de proiecte de cooperare sprijinite: Realizare • transnaţională • inter-teritorială Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create Impact Crearea de locuri de muncă suplimentare

82 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală 30.000 75.000 80.000 90.000 457.086 250.000 250.000 750.000 210.000 270.000 160.000 120.000 114.000 457.086 2.856.086 2.285.000

(€) 8.000 6.000 6.000 6.000 10.000 10.000 10.000 30.000 30.000 20.000 30.000 20.000 a sprijinului Valoarea maximăValoarea

50 50 70 70 100 100 100 100 100 100 100 Intensitatea sprijinului (%)

(€) 8.000 6.000 6.000 8.000 5.000 15.000 10.000 10.000 10.000 30.000 20.000 Valoarea medieValoarea estimată a proiectelor 6 5

15 15 19 25 25 25 10 18 20 21 de proiecte Numărul estimat estimat Numărul - - TABEL GENERAL AL MĂSURILOR AL GENERAL TABEL

313 123 312 312 322 322 322 322 421 142 PNDR 431.2 Măsura din Apeluri de proiecte pe LEADER 1.4. Dezvoltarea turismului 1.5. Sprijinirea formelor de integrare agricole Sprijinirea 1.5. a celor şi noi existente 1.3. Creşterea adăugate valorii a produselor1.3. agricole forestiere şi 1.7. Îmbunătăţireadezvoltarea şi infrastructurii 1.7. sociale, de culturale sport şi 1.1. Dezvoltarea1.1. satelor 1.2. Dezvoltarea de micro-întreprinderi 1.6. Sprijinirea valorifi cării produselor, cării produselor, valorifi 1.6. Sprijinirea serviciilor turistice culturale ale zonei, şi manifestări 2.1. Înfi inţarea de sisteme care utilizează 2.1. Înfi regenerabilăenergie 2.2. Ocrotirea moştenirii rurale Total general:Total 2.3. Elaborarea de studii şi proiecte, istoriografi i proiecte, Elaborarea şi istoriografi destudii 2.3. locale pentruBugetul funcţionarea GAL: 3.1. Formare profesională (training) 3.1. Formare profesională (training) 4.1. Activităţi preparatorii premergătoare unor parteneriatestabilirii internaţionale Funcţionarea GAL:

83 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală 0% 0% 0% 0% % 50% 50% 30% 0 € 0 € 0 € 0 € Suma Contribuţii private 107.143 € 107.143 250.000 € 250.000 270.000 € 270.000 % 13% 13% 25% 25% 25% 25% 17% Suma 67.500 € 67.500 18.750 € 18.750 62.500 € 62.500 62.500 € 62.500 52.500 € 52.500 20.000 € Contribuţii naţionale 187.500 € 187.500 % 75% 75% 75% 75% 52% 38% 38% FEADR Suma 56.250 € 56.250 60.000 € 157.500 € 157.500 Contribuţii publice 187.500 € 187.500 187.500 € 187.500 562.500 € 562.500 202.500 € 202.500 % 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% Cost total Suma 75.000 € 80.000 € 357.143 € 357.143 750.000 € 750.000 210.000 € 210.000 500.000 € 540.000 € 75% 75% 75% 75% 52% 38% 38% % de FEADR contribuţie 2% 2% 6% 15% 21% 10% 14% planul de fi nanţare planul de fi total Ponderea măsurii în % din costul Denumirea măsurii PLANUL DE FINANŢARE DE PLANUL 1.1. Dezvoltarea1.1. satelor 322) (Măsura 1.5. Sprijinirea formelor de integrare Sprijinirea 1.5. agricole a celor şi noi existente 142) (Măsura 1.2. Dezvoltarea de micro- 312) (Măsura întreprinderi cării produselor, valorifi 1.6. Sprijinirea serviciilor turistice culturale ale şi 121) manifestărizonei, (Măsura 1.3. Creşterea adăugate valorii a 1.3. produselor agricole forestiere şi 123) (Măsura 1.4. Dezvoltarea turismului 313) (Măsura II.3. II.3. 1.7. Îmbunătăţireadezvoltarea şi 1.7. infrastructurii sociale, culturale de 322) sportşi (Măsura Numele teritoriului: GAL CSÍK teritoriului: Numele € în / Sume Septembrie 2010

84 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală 0% 0% 0% 0% 0% % 10% 18% 0 € 0 € 0 € 0 € 0 € Suma 22.500 € 22.500 Contribuţii private 649.643 € 649.643 % 31% 25% 25% 25% 20% 20% 20% 7.500 € 7.500 Suma 67.500 € 67.500 91.417 € 91.417 30.000 € 40.000 € 22.800 € 730.467 € 730.467 Contribuţii naţionale % 59% 75% 75% 75% 80% 80% 62% FEADER 22.500 € 22.500 91.200 € 90.000 € Suma 128.571 € 128.571 365.669 € 120.000 € Contribuţii publice 2.231.690 € 2.231.690 % 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% Cost total 30.000 € Suma 457.086 € 457.086 218.571 € 218.571 160.000 € 120.000 € 114.000 € 3.611.800 € 3.611.800 59% 75% 75% 75% 80% 80% 62% % de FEADR contribuţie 1% 4% 3% 3% 6% 13% planul de fi nanţare planul de fi total % din Ponderea măsurii în costul 100% Denumirea măsurii Realizat după cursul de schimb publicat pe pagina web a Băncii Centrale Europene din ziua 10.11.2010. 10.11.2010. ziua din Europene Centrale a Băncii web pagina pe publicat schimb de cursul după Realizat TOTAL Asistenţă tehnică 2.3. Elaborarea proiecte, şi de studii 2.3. i locale 322) (Măsura istoriografi 3.1. Formare profesională (training) 111) (Măsura 4.1. Activităţi preparatorii premergătoare unor parteneriatestabilirii internaţionale 421) (Măsura 2.2. Ocrotirea moştenirii rurale 322) (Măsura 2.1. Înfi inţarea de sisteme care utilizează 2.1. Înfi 312) regenerabilăenergie (Măsura Numele teritoriului: GAL CSÍK teritoriului: Numele € în / Sume noiembrie 2010 11

85 DOSARUL DE CANDIDATURĂ – Plan de Dezvoltare Locală 0% 0% 0% 0% 0% % 10% 50% 50% 30% 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 Suma 96.248,25 458.325,61 Contribuţii private 1.154.979,00 1.069.425,00 % 25% 13% 13% 31% 25% 25% 25% 25% 17% naţionale Contribuţii Suma 85.554,00 80.206,88 267.356,25 267.356,25 288.744,75 288.744,75 171.108,00 224.579,25 802.068,75 % 75% 59% 75% 75% 75% 75% 52% 38% 38% FEADR Suma 513.324,00 673.737,75 549.988,17 256.662,00 240.620,63 802.068,75 802.068,75 866.234,25 Contribuţii publice 2.406.206,25 % 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% Cost total Suma 898.317,00 320.827,50 684.432,00 934.981,17 342.216,00 1.527.750,61 2.309.958,00 2.138.850,00 3.208.275,00 59% 75% 75% 75% 75% 75% 52% 38% 38% % de FEADR contribuţie 4% 2% 2% 6% 6% 15% 21% 10% 14% total % din costul planul de fi nanţare planul de fi Ponderea măsurii în Denumirea măsurii 2.1. Înfi inţarea de sisteme care utilizează energie 2.1. Înfi moderne, numai nu regenerabilă (nu generatoare de de mori exemplu energie, de apă) 312) (Măsura 2.2. Ocrotirea322) moştenirii rurale (Măsura 1.7. Îmbunătăţireadezvoltarea şi infrastructurii 1.7. sociale, de culturale sport şi 322) (Măsura 1.6. Sprijinirea valorifi cării produselor, serviciilorcării produselor, valorifi 1.6. Sprijinirea turistice manifestăriculturale ale zonei, şi 121) (Măsura 1.5. Sprijinirea formelor de integrare agricole Sprijinirea 1.5. a celor şi noi existente 142) (Măsura 1.4. Dezvoltarea 313) (Măsura turismului 1.2. Dezvoltarea de micro-întreprinderi 312) (Măsura 1.3. Dezvoltarea1.3. de produse, servicii noi, cării acestora valorifi sprijinirea 123) (Măsura 1.1. Dezvoltarea1.1. 322) satelor (Măsura Data întocmirii planului: 10. noiembrie 2010 întocmirii 10. Data planului: = 4,2777 / 1 euro RON în Sume

86 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA a V-a: PARTENERIATUL

III. 1. PREZENTAREA PROCESULUI DE ELABORARE A DOSARULUI DE CANDIDATURĂ

Parteneriatul a fost stabilit conform cerinţelor formulate în Ghidul solicitantului, respectiv Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, Axa 4 LEADER, precum şi celor stipulate în Regulamentul CE 1698/2005, respectând principiile elaborării unei strategii, şi cele ale abordării LEADER. Prin crearea parteneriatului de tip LEADER care cuprinde localităţile rurale din zona Ciucului, contribuie la realizarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene privind colaborarea şi coeziunea europeană. Procesul de elaborare a Dosarului de candidatură (parteneriatul care realizează Dosarul de candidatură – Pla- nul de Dezvoltare Locală). Având în vedere faptul că premergător creării parteneriatului actual, respectiv al Asociaţiei Leader Csík, au funcţionat trei asociaţii microregionale, toate întrunind condiţiile necesare înfi inţării şi funcţionării unui posibil Grup de Acţiune Locală, respectând şi urmând îndeaproape principiile parteneriatului, a planifi cării şi durabilităţii. Fiecare dintre aceste asociaţii, membre ale parteneriatului nou creat prin înglobarea teritoriului pe care îşi desfăşurau activitatea, are strategie de dezvoltare rurală, însuşită şi aprobată la nivelul microregional. În acest sens, menţionăm că planul a fost armonizat cu strategiile de dezvoltare rurală, respectiv planurile sectoriale de dezvoltare. Deasemeni se poate afi rma, că partenerii implicaţi în procesul de planifi care au experienţă în ceea ce priveşte planifi carea strategică, cu antrenarea unui procent cât mai mare de persoane din rândul populaţiei. Implicarea actorilor locali şi astfel asigurarea procesului participativ a fost una dintre activităţile relevante ale Grupului. Comitetul de coordonare a fost alcătuit din 12 persoane după cum urmează:

Grup de lucru 1. – Realizarea şi formalizarea parteneriatului: – Gergely András – preşedintele Asociaţiei Microregionale „Alcsík” − lider proiect 431.1 faza 3 – Kassay János – director Asociaţia Microregională „Alcsík” (Ciucul de Jos) – Salló Ferenc – asistent manager proiect – Primăria Comunei Sânmartin Grupul de lucru 2. – Planul de Acţiune Locală − Dosarul de candidatură − funcţionarea GAL – Mátéffy Mária – membru GAL Ciuc, secretar Asociaţia Microregională „Pogány-havas” – Kassay János – director Asociaţia Microregională „Alcsík” (Ciucul de Jos) – Rodics Gergely– director Asociaţia Microregională „Pogány-havas” – Krézsek (Hajdu) Katalin – angajat Asociaţia Microregională „Pogány-havas” – Páliné Keller Csilla consultant internaţional − Director executiv GAL Alpokalja−Ikvamente, Ungaria – György István Péter − expert de dezvoltare – Káté Enikő – expert Asociaţia Microregională „Alcsík” (Ciucul de Jos)

87 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Grup de lucru 3. – Organizare, logistică pentru seminarii – întâlniri – Krézsek (Hajdu) Katalin – angajat Asociaţia Microregională „Pogány-havas” – Lakatos Berényi Ágnes − manager proiect – Süket Zsombor − manager Asociaţia Microregională „Felcsík” – Panaite Aurora Antonia – membru GAL, Asociaţia Socioculturală Serenitas

e ANIMATOR LEADER a r z i l i o b M

Kassay Mátéffy Rodics Gergely Krézsek Keller János Mária Gergely András Katalin Csilla e a r o r a b l e - e a r

o n Grup de Grup de Grup de d

o r lucru 1 lucru 2 lucru 3 C

Gergely András Mátéffy Mária Krézsek

(Hajdu) Katalin Î Kassay János Kassay János n

Lakatos Berényi i Salló Ferenc Rodics Gergely r Ágnes e e

a r Krézsek d

i Süket Zsombor (Hajdu) Katalin a l

V Panaite Aurora Páliné Keller Antonia Csilla

György István Péter

Káté Enikő

Elaborarea şi centralizarea proceselor-verbale ale întâlnirilor

Depunerea candidaturii

88 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Asociaţia noastră prin microregiunile componente a participat la Caravana LEADER, respectiv Programul Mentor organizat de Fundaţia Civitas, desfăşurată în cursul lunii decembrie 2007. Metoda de lucru a constat în faptul că microregiunea selectată a fost asistată de un mentor experimentat în implementarea programului LEADER din Ungaria. Aceşti mentori au fost selectaţi pe baza nevoilor identifi cate la nivelul microregiunii. Mentorul a participat la lucrul în teritoriu de 3 ori câte 5 zile în fi ecare microregiune la procesul de conştientizare şi animare. Totodată printr-o comunicare permanentă a acordat asistenţă în evoluţia activităţii. Activităţi desfăşurate: – Evaluarea situaţiei din microregiune (întâlniri locale, discuţii în comună); – Identifi carea persoanelor active la nivel local (3-4 persoane/teritoriu ) şi fi nalizarea programului de muncă comun;

Prima întâlnire a mentorilor şi a reprezentanţilor microregiunilor: 1. Pregătire comună pentru persoanele active din teritorii (2 zile) 2. Prezentarea programului LEADER, programare, dezvoltare rurală şi comunitară importanţa parteneriatului 3. Organizarea, planiﬁ care, identitatea teritoriului, comunicare – Discuţii în grupuri de lucru în teritoriu; A doua întâlnire dintre mentori şi teritorii: 4. Pregătire comună pentru persoanele active din teritorii (2 zile) 5. Management de proiecte, cereri de ﬁ nanţare 6. Elaborarea strategiilor – Discuţii în grupuri de lucru în teritoriu, lucru local cu mentorii (II. ocazie); A treia întâlnire dintre mentori şi teritorii: – Lucru în teritoriu, redactarea materialelor pentru publicaţie, pregătire pentru conferinţă – Editarea unei publicaţii despre rezultatele programului – Conferinţa de închidere – Menţinerea legăturii cu microregiunile.

În cursul elaborării Planului de Dezvoltare Locală am folosit experienţa acumulată de-a-lungul vizitelor de studii şi colaborărilor anterioare cu GAL-uri din Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Germania şi Ungaria. Elaborarea documentelor s-a realizat concomitent şi în limba maghiară pentru a facilita accesul la informaţii. Populaţia de etnie rromă nu este vorbitoare de limbă romani, astfel ei pot alege ﬁ e limba română ﬁ e limba maghiară în funcţie de limba folosită de ei în comunicarea lor de zi cu zi. În cadrul celor şase întâlniri am asigurat dincolo de participarea membrilor GAL-ului şi a altor segmente ale populaţiei, iar prin distribuirea de pliante şi a celor 1500 chestionare am implicat în mod activ populaţia teritoriului. Prezenţa reprezentantului APDRP, respectiv al reprezentantului DADR.

1. Prima întâlnire. Lansarea şi prezentarea proiectului în faţa parteneriatului. Prima întâlnire a avut loc la Coz- meni în data de 28.01.2010 S-au dezbătut următoarele teme: 1. Detalii asupra Proiectul 431.1 faza 3, în derulare 2. Informarea invitaţilor asupra abordării LEADER 3. Exemple de bune practici

89 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Activitatea a fost una de succes, partenerii, au primit informaţii despre programul LEADER, LEADER în România, despre proiect, planul şi calendarul activităţilor din proiect.

2. A doua întâlnire a avut loc în data de 17−18.02.2010 şi a fost dedicată stabilirii parteneriatului, mobilizarea actorilor locali implicaţi în proiect. S-a organizat o întâlnire cu o durată de 2 zile la care au participat 16 parteneri şi experţi. Întâlnirea a fost organizată în Valea Ghimeşului, având ca temă planifi carea strategică. Au fost invitaţi 16 persoane din Comunele Frumoasa, Mihăileni, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Ghimeş-Făget. Tema întâlnirii a fost stabilirea metodologiei de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală pentru Grupul de Acţiune Locală din Bazinul Ciucului. Activitatea fost una de succes. Am planifi cat toate activităţile, au fost stabilite responsabilită- ţile şi împărţite sarcinile între membrii echipei de proiect. Au fost abordate metodele de planifi care, participanţii au căzut de acord că vor fi aplicate următoarele metode: metoda SWOT, arborele de probleme şi de obiective, chestionare. A fost începută activitatea de planifi care strategică de jos în sus, au fost testate diferite metode de lucru, de planifi care (SWOT, arborele de probleme şi obiective, animare, comunicare interactivă etc.). Pentru determinarea problemelor am folosit metoda arborelui de probleme, respectiv diagnosticul radar în grupuri de lucru tematice. În cadrul următoarei întâlniri arborele problemei a fost convertit în arborele de obiective. Pentru prioritizarea obiectivelor am folosit un chestionar.

3. A treia întâlnire a fost organizată la Plăieşii de Jos (aria Casinului). La acest eveniment au participat actorii locali şi consultanţi în tema resurse locale în Bazinul Casinului, implicarea acestora în procesul de dezvoltare. Am prelucrat numai zona Casinului şi a Ciucului de Jos. S-a făcut o analiză SWOT a proﬁ lului depresiunii respective cu participarea activă a actorilor locali. Selectarea, formularea priorităţilor, a măsurilor menite să rezolve problemele formulate în cadrul întâlnirilor s-a făcut pe baza opţiunii exprimate de cei 440 de persoane care au returnat chestionarele completate. Colectarea chestionarelor s-a făcut prin intermediul membrilor GAL, respectiv prin poştă. Chestionarul cuprinde şi cererea de idei de proiecte, astfel am colectat un număr de 814 idei de proiecte, cate- gorisite în 181 tipuri de proiecte. Prin coroborarea ideilor de proiecte cu rezultatele lucrului în grup, respectiv cu arborele de obiective, a rezultat un număr de 12 măsuri.

Figura nr. 1: Numărul de chestionare completate şi remise pe comune

Chestionare remise 29%

Chestionare neremise 71%

90 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Figura nr. 2: Numărul de idei de proiecte depuse pe comune

80 69 70 60 43 50 41 39 40 31 29 30 21 22 25 16 16 16 14 20 9 12 12 9 7 4 10 0 2 0 1 2 0

U U I A I S S Ș U C N U I I N S N O U A I IN N IM E G E E J S C N T IO R E IC R A C A I R B L N C O M O I E E ĂR R IM O CÂRȚA Z L D D M A S IM U N E O M E ĂD O M T IC G C DĂNEȘTIU L A A D N N S TUȘNADA N R C C M N N Â TOMEȘTI Â F N N MIHĂILENI Â S Â S U SÂNCRĂIENIÂ S S C L U S BĂILE TUȘNAD L PĂULENI CIUC IU PLĂIEȘII DE JOS C

Figura nr. 3: Numărul de idei de proiecte pe tipuri de proiecte

35 29 30 25 25 22 25 18 20 13 15 13 15 12 10 4 5 5 2 0 Dezv. Dezv. satelor Dezv. de Dezv. de Sprijinirea Sprijinirea Îmbunătăţirea Înfiinţarea de Ocrotirea Elaborarea Fromare Alte turismului micro- produse, formelor de valorificării şi sisteme care moştenirii de studii şi profesională întreprinderi servicii noi integrare produselor, dezvoltarea utilizează rurale proiecte sprijinirea agricole noi serviciilor infastructurii energie valorificării şi a celor culturale şi sociale, regenerabilă acestora existente turistice ale culturale şi zonei de sport

La a treia întâlnire s-a prezentat rezultatele chestionarelor, strategia, au avut loc dezbateri, cei prezenţi având posibilitatea de a contribui la elaborarea variantei fi nale. Varianta de lucru a părţilor de strategie elaborate a fost pusă la dispoziţia celor interesaţi: – Ponderea partenerilor în cadrul Grupului de Acţiune Locală – Procedura şi calendarul de selecţie a GAL-urilor – Criterii de eligibilitate şi de selecţie (parteneriat, teritoriu, strategie) – Faza de selecţie a Grupurilor de Acţiune Locală – Faza de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi fl uxurile acestora - Circuitul fi nanciar pentru măsura 431 (submăsura 431.2) 4. A patra întâlnire a organizat la Lunca de Jos, a fost o întâlnire a Grupului de Acţiune Locală. 5. A cincia întâlnire a avut loc la Ghimeş-Făget, am organizat o primă prezentare a priorităţilor şi măsurilor propuse, pentru a da posibilitatea de a refl ecta şi formula propuneri de regrupare a acţiunilor. Deasemeni s-a prezentat descrierea circuitelor administrativ-fi nanciare aplicabile la Grupurile de Acţiune Locală. 6. A şasea întâlnire a fost organizată la Băile Tuşnad. Am prezentat Planul de Acţiune Locală, spre însuşire şi aprobare, respectiv detaliile depunerii candidaturii în vederea selecţiei GAL.

91 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

III. 2. PREZENTAREA PARTENERIATULUI DECIZIONAL

III.2.1. Descrierea partenerilor

PARTENERI PUBLICI Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Székely Ernő Comuna Sâncrăieni primar APL Szentes Csaba Comuna Siculeni primar APL Ferencz Csaba Comuna Păuleni Ciuc primar APL Rácz Árpád Şcoala Generală Valea Rece director Şcoală Kajtár Csaba Grup Şcolar Petőﬁ Sándor Dăneşti director Şcoală Ferencz Tibor Comuna Frumoasa primar APL

PARTENERI PRIVAŢI Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Fazakas Zsuzsanna S.C. Comfazi S.R.L. manager INT Bogács Ervin S.C. Folemcom S.R.L. administrator INT Sófalvi József S.C. Olt ST S.R.L administrator INT Bartalis Levente S.C. Bio-Milk S.R.L. director economic INT Societatea cooperativă Kristóf Ilona administrator Soc. cooperativă Arta populară Dăneşti Rácz Erzsébet S.C. Ercenter S.R.L. administrator INT Mészáros Csaba S.C. Aqua Energia S.A. administrator INT Gál Levente S.C. Abeta S.R.L. administrator INT Deáky András I.F. Deáky director executiv INT

ONG-uri Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Asociaţia Uniunea Rafain Zoltán preşedinte CIV, composesorate Composesoratelor Asociaţia de Tineret şi Balog Imre preşedinte CIV, tineri Cultură Sântimbru Asociaţia Producătorilor Bodó Dávid preşedinte CIV, producători de Cartoﬁ Burgocom Asociaţia de Dezvoltare Gergely András preşedinte CIV, cons. local, INT, ONG Microregională ,,Alcsík” András Zoltán Asociaţia Kászon Egyesület preşedinte CIV Borboly Csaba Asociaţia pentru Judeţul Harghita reprezentant CIV Asociaţia Composesorală László Lajos preşedinte COMP Sândominic

92 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Nume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii

Panait Aurora Hajnal Asociaţia Socioculturală Serenitas secretar CIV Szabó Kázmér Asociaţia Csorgó preşedinte CIV Dobos Rozália Asociaţia de Femei „Sfânta Ana” preşedinte CIV, femei Gábor Tibor Asociaţia „Felcsík” preşedinte CIV, cons. local, INT, ONG Asociaţia Microregională Mihók Péter preşedinte CIV, cons. local, INT, ONG „Pogány-havas” Mátéffy Mária Aranka Asociaţia „Csíksomlyó” preşedinte CIV Asociaţia Culturală şi de Tineret Biró Mária preşedinte CIV, tineri din Văcăreşti Asociaţia Crescătorilor de Bovine Szőcs József vicepreşedinte CIV, producători Bârzava Zöld Ilona Asociaţia Dolna preşedinte CIV Lőrincz (Tompos) Asociaţia AKTIVITY preşedinte CIV Izabella Asociaţia Gyimesfelsőloki Fikó Szilveszter preşedinte CIV Ifjúsági Szövetség Gál Barna Asociaţia Composesorală ARACS preşedinte composesorat Nagy Galaczi Hajnal Asociaţia pentru copii ceangăi preşedinte CIV

Partenerii asociaţi pentru realizarea planului de acţiune locală, colaborează în asociaţii compatibile cu principiile pe care se întemeiază metoda LEADER de mai bine de zece ani. Partenerii GAL Asociaţia LEADER Csík sunt autori- tăţi şi instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici privaţi. Lista membrilor fondatori ai parteneriatului:

(I) Sectorul public: 1. Comuna Sâncrăieni prin Consiliul Local al Comunei Sâncrăieni cu sediul în comuna Sâncrăieni, str. Principală nr. 522, reprezentat prin dl. Székely Ernő în calitate de primar; 2. Comuna Siculeni prin Consiliul Local al Comunei Siculeni cu sediul în comuna Siculeni nr. 106, reprezentat prin dl. Szentes Csaba în calitate de primar; 3. Comuna Păuleni Ciuc prin Consiliul Local al Comunei Păuleni Ciuc cu sediul în comuna Păuleni Ciuc nr. 647, reprezentat prin dl. Ferencz Csaba în calitate de primar; 4. Şcoala Generală Valea Rece cu sediul în comuna Lunca de Jos, sat. Valea Rece nr. 1166, reprezentat prin dl. Rácz Árpád în calitate de director; 5. Grup Şcolar Petőﬁ Sándor Dăneşti cu sediul în comuna Dăneşti, str. Principală nr. 784, reprezentat prin dl. Kajtár Csaba în calitate de director; 6. Comuna Frumoasa prin Consiliul Local al Comunei Frumoasa cu sediul în comuna Frumoasa, str. Mihăileni nr. 7, reprezentat prin dl. Ferencz Tibor în calitate de primar;

(II) Sectorul economic privat: 7. S.C. Comfazi S.R.L. cu sediul în comuna Sânsimion, satul Cetăţuia nr. 216, reprezentat prin dl. Fazakas Imre în calitate de manager;

93 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

8. S.C. Folemcom S.R.L. cu sediul în comuna Leliceni, str. Principală nr. 28, reprezentat prin dl. Bogács Ervin în calitate de administrator; 9. S.C. Olt ST S.R.L. cu sediul în Băile Tuşnad, str. Brazilor nr. 20, reprezentat prin dl. Sófalvi József în calitate de administrator; 10. S.C. Bio-Milk S.R.L. cu sediul în comuna Cârţa, sat. Ineu str. Kósa fn., reprezentat prin dl. Bartalis Levente în calitate de director economic; 11. Societatea cooperativă Arta populară Dăneşti cu sediul în comuna Dăneşti, str. Principală nr. 28, reprezentat prin d-na Kristóf Ilona în calitate de administrator; 12. S.C. Ercenter S.R.L. cu sediul în comuna Sânmartin, satul Ciucani nr. 1, reprezentat prin d-na Tulit Erzsébet în calitate de administrator; 13. S.C. Aqua Energia S.A. cu sediul în comuna Mădăraş nr. 193, reprezentat prin dl. Mészáros Csaba în calitate de administrator; 14. S.C. Abeta S.R.L. cu sediul în comuna Mădăraş nr. 629, reprezentat prin dl. Gál Levente în calitate de administrator; 15. I.F. Deáky cu sediul în comuna Ghimeş-Făget, str. Principală nr. 40, jud. Bacău, reprezentat prin dl. Deáky András în calitate de director executiv; (III) Societatea civilă: 16. Asociaţia Uniunea Composesoratelor cu sediul în comuna Sânmartin, satul Ciucani nr. 77, reprezentat prin dl. Rafain Zoltán în calitate de preşedinte; 17. Asociaţia de Tineret şi Cultură Sântimbru cu sediul în comuna Sântimbru nr. 587, reprezentat prin dl. Balog Imre în calitate de preşedinte; 18. Asociaţia Producătorilor de Cartoﬁ Burgocom cu sediul în comuna Cozmeni nr. 200, reprezentat prin dl. Bodó Dávid în calitate de preşedinte; 19. Asociaţia de Dezvoltare Microregională ,,Alcsík” cu sediul în comuna Sânmartin nr. 40, reprezentat prin dl. Gergely András în calitate de preşedinte; 20. Asociaţia Kászon Egyesület cu sediul în comuna Plăieşii de Jos nr. 235, reprezentat prin dl. András Zoltán în calitate de preşedinte; 21. Asociaţia pentru Judeţul Harghita cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc, str. P-ţa Libertăţii nr. 5, reprezentat prin dl. Borboly Csaba în calitate de preşedinte; 22. Asociaţia Composesorală Sândominic cu sediul în comuna Sândominic nr. 464, reprezentat prin dl. László Lajos în calitate de preşedinte; 23. Asociaţia Socioculturală Serenitas cu sediul în oraşul Bălan, str. Izvoarelor bloc 3A ap. 15, reprezentat prin d-na Panait Aurora Hajnal în calitate de secretar; 24. Asociaţia Csorgó cu sediul în comuna Cârţa, str. Principală nr. 240, reprezentat prin dl. Szabó Kázmér în calitate de preşedinte; 25. Asociaţia de Femei „Sfânta Ana” cu sediul în comuna Tomeşti nr. 682, reprezentat prin d-na Dobos Rozália în calitate de preşedinte; 26. Asociaţia Felcsík cu sediul în comuna Sândominic, str. Principală nr. 507, reprezentat prin dl. Gábor Tibor în calitate de preşedinte; 27. Asociaţia Microregională „Pogány-havas” cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc, str. Szék nr. 123, reprezentat prin dl. Mihók Péter în calitate de preşedinte; 28. Asociaţia Csíksomlyó cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc, str. Szék nr. 123, reprezentat prin d-na Mátéffy Mária Aranka în calitate de preşedinte;

94 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

29. Asociaţia Culturală şi de Tineret din Văcăreşti cu sediul în comuna Mihăileni, sat Văcăreşti nr. 140, reprezentat prin d-na Biró Mária în calitate de preşedinte; 30. Asociaţia Crescătorilor de Bovine Bârzava cu sediul în comuna Frumoasa, sat Bârzava nr. 27, reprezentat prin dl. Szőcs József în calitate de vicepreşedinte; 31. Asociaţia Composesorală ARACS cu sediul în comuna Păuleni Ciuc, sat Şoimeni nr. 10, reprezentat prin dl. Gál Barna în calitate de preşedinte; 32. Asociaţia Gyimesfelsőloki Ifjúsági Szövetség cu sediul în comuna Lunca de Sus nr. 537, reprezentat prin dl. Fikó Szilveszter în calitate de preşedinte; 33. Asociaţia Dolna cu sediul în comuna Păuleni Ciuc, sat Delniţa, nr. 20, reprezentată prin d-na Zöld Ilona în calitate de preşedinte; 34. Asociaţia AKTIVITY cu sediul în Băile Tuşnad, str. Gării nr. 12, Sc. B, et. 1, ap. 3, judeţul Harghita, reprezentată prin d-na Tompos Izabella în calitate de preşedinte; 35. Asociaţia pentru copii ceangăi cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc, str. Uzina Electrică nr. 3, ap. 9, reprezen- tată prin d-na Nagy Galaczi Hajnal în calitate de preşedinte.

Obiectivele Asociaţiei: a) elaborarea şi implementarea strategiilor integrate de dezvoltare rurală, având ca punct de plecare nevoile identifi cate la nivel local şi potenţialul endogen; b) elaborarea şi implementarea proiectelor în cadrul programului LEADER, Axa 4 din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului Uniunii Europene; c) alegerea proiectelor care vor fi fi nanţate în cadrul strategiei, stabilirea criteriilor de selecţie a proiectelor în acord cu priorităţile specifi ce ale strategiilor de dezvoltare locală; d) pregătirea şi acordarea de asistenţă de specialitate persoanelor juridice şi fi zice locale, care vor să participe la proiecte în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR); e) încurajarea inovării şi modernizarea formelor tradiţionale de know-how sau descoperirea de noi soluţii la problemele rurale persistente; f) acţiuni de promovare a parteneriatelor public-private; g) sprijinirea valorifi cării echilibrate a resurselor locale; h) diversifi carea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative; i) în contextul elaborării strategiilor de dezvoltare locală pe baza nevoilor locale şi a punctelor forte, sprijinirea combinării principalelor obiective – competitivitate, mediu şi calitatea vieţii/diversifi care, pentru protejarea şi îmbunătăţirea patrimoniului local natural şi cultural, creşterea conştientizării asupra mediului, stimularea investiţiilor şi promovarea serviciilor de specialitate, turism şi resurse regenerabile pentru energie; j) realizarea de acţiuni şi proiecte în baza Axei 3. din Regulamentul CE nr. 1698/2005 al Consiliului Uniunii Eu- ropene, cu privire la: 1. diversifi carea economiei rurale, în special: – orientarea spre activităţi neagricole; – sprijinul pentru înfi inţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, pentru promovarea spiritului întreprin- zător şi consolidarea sectorului economic; – promovarea activităţilor turistice; 2. îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural, în special: – servicii de bază pentru economie şi pentru populaţia rurală;

95 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

– renovarea şi dezvoltarea satelor; – conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural; 3. asigurarea formării şi informării agenţilor economici din domeniile care intră sub incidenta Axei 3; 4. măsuri privind dobândirea de competenţe şi animarea în vederea elaborării şi punerii în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare. Pentru atingerea şi realizarea obiectivelor, Asociaţia va realiza următoarele activităţi: 1) elaborarea şi implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală; k) instruirea personalului în vederea elaborării şi implementării strategiilor integrate de dezvoltare locală şi informare asupra strategiilor elaborate; l) colectarea, analiza şi difuzarea de informaţii privind acţiunile de dezvoltare rurală; m) colectarea, difuzarea şi consolidarea bunelor practici de dezvoltare rurală; n) constituirea şi animarea unor reţele de experţi pentru a facilita schimburile de cunoştinţe şi pentru a susţine punerea în aplicare şi evaluarea politicii de dezvoltare rurală; o) organizarea de întruniri, conferinţe, dezbateri, mese rotunde şi ateliere de lucru; p) organizarea de sesiuni de comunicări pentru prezentarea lucrărilor, studiilor şi strategiilor elaborate; q) organizarea de schimburi de experienţă şi sesiuni de formare; r) participare la întrunirile reţelelor interne şi europene; s) editarea de publicaţii proprii; t) stabilirea raporturilor cu alte persoane fi zice sau juridice din ţară şi străinătate, putând participa la înfi inţarea unor organizaţii în acest domeniu; u) apel pentru proiecte; v) sprijinirea depunătorilor de proiecte; w) organizarea procesului de verifi care şi decizie asupra proiectelor depuse; x) monitorizarea proiectelor; y) alte forme şi mijloace stabilite de Adunarea Generală, în condiţiile legii.

Tabel nr. 21

Tipul organizaţiilor Nr. parteneri

Instituţii publice 6 ONG 20 Firme private 9 Total 35

Figura nr. 4: Componenţa GAL Csík

17% 26%

Instituţii publice ONG Firme private

57%

96 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

III.2.2 Crearea şi funcţionarea Asociaţiei LEADER Csík

Organele de conducere, administrare şi control al Asociaţiei sunt: 1. Adunarea Generală 2. Consiliul de director 3. Cenzorul 4. Comitetul de selectare a proiectelor 5. Aparatul tehnic

1. Adunarea Generală Adunarea Generală este organul deliberativ de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor şi are următoarele atribuţii: a) aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL; b) alegerea şi revocarea membrilor consiliului de selecţie; c) stabilirea strategiei şi a obiectivelor Asociaţiei; d) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil; e) alegerea şi revocarea Consiliului de director; f) alegerea şi revocarea cenzorului, sau după caz, a membrilor comisiei de cenzori; g) înfi inţarea de fi liale, sucursale, puncte de lucru în ţară şi în străinătate; h) modifi carea actului constitutiv şi a statutului; i) dizolvarea şi lichidarea Asociaţiei, precum şi stabilirea bunurilor rămase după lichidare; j) aprobarea cuantumului taxei de înscriere, precum şi a cotizaţiei anuale datorată de către membrii Asociaţiei la propunerea Consiliului de director; k) orice alte atribuţii prevăzute de statut, stabilite de Adunarea Generală.

Adunarea Generală se întruneşte o dată pe an şi ori de câte ori este necesar în sesiune extraordinară. Adunarea Generală are drept de control permanent asupra Consiliului de director, asupra cenzorului, asupra Comitetului de selectare a proiectelor şi asupra Aparatului tehnic. Adunarea Generală se convoacă de Consiliul de director prin preşedintele acestuia sau la cererea scrisă şi mo- tivată a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Asociaţiei. Convocarea Adunării Generale se face în scris cu cel puţin zece zile calendaristice înainte de data convocării şi va trebui să cuprindă locul şi data convocării, precum şi ordinea de zi. Adunarea Generală este legal constituită dacă la ea participă două treimi dintre membrii Asociaţiei, la prima convocare. Convocarea a doua se face în cel mult cinci zile de la data primei convocări. La a doua convocare Adunarea Generală va putea hotărî cu majoritatea celor prezenţi. Fiecare membru are drept la un vot în Adunarea Generală. Adunarea Generală adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, în caz de balotaj, prevalează votul preşedintelui Consiliului de director. Discuţiile şi hotărârile Adunării Generale se consemnează într-un registru de procese-verbale de către secretarul de şedinţă, care este unul din membrii Asociaţiei. Registrul de procese-verbale se păstrează la sediul Asociaţiei.

97 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Procesul-verbal se va semna de toţi membrii participanţi la şedinţă, şi se va aduce la cunoştinţa tuturor. Hotărârile luate de Adunarea Generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă. Membrul/reprezentantul unui membru care este interesat personal, prin soţia sau prin rude până la gradul al IV-lea, într-o problemă supusă dezbaterii Adunării Generale sau deciziei unuia dintre organele de conducere, nu va putea lua parte la vot. Asociatul care încalcă dispoziţiile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate Asociaţiei dacă fără votul său nu s-ar ﬁ putut obţine majoritatea cerută.

2. Consiliul de director Consiliul de director este organul de conducere care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Gene- rale. Membrii Consiliului de director sunt aleşi de regulă din rândul reprezentanţilor membrilor în cadrul Adunării Generale. El poate ﬁ alcătuit şi din persoane din afara Asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa. Consiliul de director este format din 9 membri, numiţi de Adunarea Generală pe un mandat de 5 ani. Consiliul de director va asigura cât mai bine reprezentativitatea în cadrul acestui organ a tuturor membrilor Asociaţiei. Consiliul de director este alcătuit dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi 6 membri. Preşedintele este ales de membrii Consiliului de director. Fiecare membru al Consiliului de director are dreptul la un singur vot. Mandatul membrilor Consiliului de director încetează înainte de expirarea duratei pentru care au fost aleşi, prin demisie, deces, revocare, pierderea calităţii de membru al Asociaţiei de către persoana juridică pe care o reprezintă sau pierderea calităţii de reprezentant al unui membru al Asociaţiei în cadrul Adunării Generale prin revocare sau prin orice altă modalitate.

Consiliul de director are următoarele atribuţii: a) prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor Asociaţiei; b) încheie acte juridice în numele şi pe seama Asociaţiei; c) aprobă organigrama şi politica de personal ale Asociaţiei, dacă prin statut nu se prevede altfel; d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală. (1) Consiliul de director se întruneşte lunar şi lucrează în prezenţa a 2/3 din membri şi ia decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, în caz de balotaj, prevalează votul preşedintelui. (2) Discuţiile şi deciziile se consemnează într-un registru de procese-verbale de către secretarul Consiliului de director şi care se păstrează la sediul Asociaţiei. (3) Procesul-verbal se va semna de toţi membrii participanţi la şedinţă, şi se va aduce la cunoştinţa tuturora la cererea membrilor Asociaţiei. (4) Dispoziţiile art. 22 se aplică în mod corespunzător. (5) Preşedintele Consiliului de director reprezintă Asociaţia în relaţiile cu alte persoane ﬁ zice şi juridice din ţară şi din străinătate. (6) Preşedintele Consiliului de director conduce lucrările Adunării Generale ale Asociaţiei şi ale Consiliului de director şi asigură conducerea Asociaţiei urmărind îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale şi ale Consi- liului de director. (7) În cazul în care preşedintele nu-şi poate exercita prerogativele sale statutare, atribuţiile sale vor ﬁ preluate de vicepreşedintele Asociaţiei.

98 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

3. Cenzorul Controlul fi nanciar al Asociaţiei este asigurat de un cenzor, ales/numit de Adunarea Generală pentru un mandat de 5 ani. În cazul în care numărul membrilor Asociaţiei depăşeşte 100 de membri înscrişi până la data întrunirii ultimei Adunări Generale, controlul fi nanciar intern se va exercita de către o comisie de cenzori formată din trei membri. Membrii Consiliului de director nu pot fi cenzori. Cel puţin unul dintre membri comisiei de cenzori trebuie sa fi e contabil autorizat sau expert contabil, în con- diţiile legii.

Cenzorul are următoarele atribuţii: a) verifi că modul în care este administrat patrimoniul Asociaţiei; b) verifi că îndeplinirea condiţiilor statutare privitoare la prezenţă şi vot în Adunările Generale; c) verifi că gestiunea Asociaţiei, consemnând constatările într-un registru de procese-verbale; d) întocmeşte pe baza verifi cării efectuate şi prezintă Adunării Generale, rapoarte asupra activităţii sale şi asupra gestiunii Asociaţiei; e) participă la şedinţele Consiliului de director fără drept de vot; f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

4. Comitetul de selectare a proiectelor a) Fiecare comitet va ﬁ alcătuit din 15 de persoane (reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat şi 15 membrii supleanţi). b) La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, reprezintă 70% din parteneriatul local, iar organizaţiile ce provin din eventuale oraşe având ca responsabilitate şi zona rurală învecinată – consilii judeţene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanţă etc., nu depăşesc 25%. c) Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare aparţine unuia din membrii comitetului, în această situaţie persoana (organizaţia) în cauză nu are drept de vot şi nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv.

Număr de membri: 15 (+15 membrii supleanţi)

99 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

5. Aparatul tehnic (1) Aparatul tehnic este format din personalul executiv al Asociaţiei. Pentru realizarea obiectivelor proprii, Adunarea Generală va înfi inţa un Aparat tehnic, fi nanţat din resursele Asociaţiei. (2) Personalul asociaţiei se angajează în cadrul Aparatului tehnic prin contract de muncă /contract de prestări servicii pe perioada nedeterminată/determinată, cu respectarea prevederilor legale în domeniu, într-un număr şi în condiţiile stabilite de Adunarea Generală. (3) Personalul executiv poate avea următoarele funcţii: a) Responsabil administrativ – coordonează activitatea GAL-ului atât sub aspect organizatoric, cât şi al respectării procedurilor de lucru; b) Responsabil fi nanciar-contabil – se ocupă de supravegherea şi controlul gestiunii fi nanciare-contabile a GAL-ului; c) Animatori – desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL; d) Personal tehnic – se va stabili un număr de angajaţi în funcţie de complexitatea activităţilor de la nivelul GAL, având ca sarcină verifi carea şi selecţia proiectelor ce se vor implementa; e) Consultanţi externi – în funcţie de necesităţi pentru buna desfăşurare a activităţilor GAL; REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

PARTEA a VI-a: ORGANIZAREA GAL-ului

III.3. RESURSE UMANE – ANIMARE – COMUNICARE

III.3.1. Descrierea echipei de animare

La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi: a) informare; b) apel pentru proiecte; c) sprijinirea solicitanţilor de proiecte; d) organizarea procesului de veriﬁ care şi decizie asupra proiectelor depuse; e) monitorizarea proiectelor.

Fişele de post ale personalului Aparatului tehnic

Fişa postului Responsabil administrativ – director executiv al Asociaţiei

Denumirea postului de muncă: Responsabil administrativ – director executiv al Asociaţiei

Contribuie la atingerea scopurilor Asociaţiei, în special la implementarea cu succes a activităţilor programului LEADER în primul rând cele legate de implementarea proiectelor în cadrul GAL: – informare – sprijinirea elaborării proiectelor Obiectivele specifi ce ale postului: – lansarea apelului pentru proiecte – selectarea proiectelor – decizie – monitorizare – arhivare Este intermediar între Asociaţie şi grupurile ţintă specifi ce, fi ind responsabil faţă de aceste părţi şi distribuind informaţii care dau posibilitatea grupurilor ţintă să înţeleagă politicile promovate de Asociaţie. Formulează mesaje, pregăteşte şi/sau prezintă materiale informative. Contribuie nemijlocit la activităţile de comunicare şi informare destinat locuitorilor şi actorilor implicaţi în dezvoltarea teritoriului în legătură Responsabilităţi, sarcini, activităţi şi acţiuni cu buna funcţionare a GAL-ului şi implementarea tuturor acţiunilor din specifi ce postului de muncă: cadrul strategiei de dezvoltare locală: – întâlniri – conferinţe tematice – seminarii ad-hoc – grupuri de lucru – afi şe, publicaţii – acces la baze de date – elaborare şi diseminare de materiale, mass-media etc.

Subordonat faţă de Consiliul de director. Relaţii ierarhice: Superior pentru personalul din cadrul Aparatului tehnic.

101 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Este înlocuit de: Persoana desemnată de către Consiliul de director.

Funcţionale: Formulează şi implementează procedurile de importanţă generală Relaţiile de muncă: pentru organizarea şi derularea proceselor principale la nivel de organizaţie. În acest sens, are relaţii cu: angajaţii permanenţi, angajaţii contractuali şi consultanţi externi. De reprezentare: Reprezintă organizaţia faţă de organele de control de specialitate, în relaţia cu furnizorii, clienţii. Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Ofﬁ ce (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent). Competenţele postului de muncă: Să cunoască la nivel mediu (citit/scris/conversat) una dintre limbile de lucru ale UE (engleză/franceză/germană). Să cunoască foarte bine limbile română şi maghiară. Politica de coeziune şi Politica Agrară Comună a UE; Abordarea LEADER; Principiile fondurilor europene; Managementul Ciclului de Proiect; Cunoştinţe în legătură cu domeniul muncii: Planul Naţional de Dezvoltare Rurală; Cadrul Naţional Strategic de Referinţă; Ghidul solicitantului şi Manualul de proceduri pentru autorizare plăţi LEADER. Managementul Ciclului de Proiect; Cunoştinţe privind modul de execuţie Principii de identitate vizuală şi de comunicare legate de dezvoltarea a sarcinilor: rurală; Modul de asigurare a unui climat organizaţional adecvat. Dezvoltă mijloace de motivare a personalului din subordine. Relaţii interpersonale: Asigură un climat de comunicare şi încurajare a iniţiativei care să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite.

Negociază şi conciliază situaţiile conﬂ ictuale apărute în relaţiile Situaţii conﬂ ictuale: interpersonale.

Participă la programele de elaborare şi actualizare a ﬁ şelor de post ale Ritmul muncii si planiﬁ carea: colaboratorilor din subordine. Evaluează periodic activitatea managerilor din subordine.

Experienţă profesională: Minim 5 ani

Pregătirea necesară postului de muncă: Studii superioare echivalente cu masterat

Salariul si condiţiile de promovare: 4.500 RON lunar pe perioada de implementare 2011−2015

102 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Fişa postului – Responsabil ﬁ nanciar-contabil

Denumirea postului de Responsabil fi nanciar-contabil muncă: Obiectivele specifi ce ale Contribuie la atingerea scopurilor Asociaţiei, în special pentru implementarea cu succes postului: a activităţilor programului LEADER. Organizarea şi supravegherea contabilităţii, gestionarea actelor contabile în acord cu regulamentele UE şi legislaţia economică în vigoare. Ţine evidenţa documentaţiei necesare a activităţii biroului, privind salarizarea, Responsabilităţi, sarcini, asigurările sociale, fl uctuaţia de personal, angajări, promovări, activităţi si acţiuni specifi ce transferuri, plecări din asociaţie. postului de muncă: Controlează activitatea de evidenţă a carnetelor de muncă, înregistrarea tuturor actelor la ITM, a contractelor individuale de muncă, prestări servicii. Evidenţa concediilor medicale, pontajul, verifi că, corecta întocmire a dosarelor de pensionare, conform legislaţiei în vigoare. Responsabil administrativ – director executiv al Asociaţiei; Relaţii ierarhice şi de muncă: Funcţionale: are relaţii cu angajaţii permanenţi, angajaţii contractuali şi consultanţi externi. Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Offi ce (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent); Competenţele postului de Să cunoască la nivel mediu (citit/scris/conversat) una dintre limbile de lucru ale UE muncă: (engleză/franceză/germană); Să cunoască foarte bine limbile română şi maghiară. Principiile fondurilor europene; Managementul Ciclului de Proiect; Cunoştinţe în legătură cu Planul Naţional de Dezvoltare Rurală; domeniul muncii: Cadrul Naţional Strategic de Referinţă; Ghidul solicitantului şi Manualul de proceduri pentru autorizare plăţi LEADER. Experienţă profesională: Minim 5 ani Pregătirea necesară postului Studii superioare economice şi examen de contabil autorizat de muncă: Salariul si condiţiile de 3.300 RON lunar pe perioada de implementare promovare:

103 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Fişa postului – Animator

Denumirea postului de muncă: Animator

Obiectivele specifi ce ale Desfăşoară activităţi de animare în scopul promovării acţiunilor GAL-ului, respectiv postului: membrilor Asociaţiei. Animatorul este intermediar între Asociaţie şi grupurile ţintă specifi ce, fi ind responsabil faţă de aceste părţi şi distribuind informaţii care dau posibilitatea grupurilor ţintă să înţeleagă politicile promovate de Asociaţie. Formulează mesaje, pregăteşte şi/sau prezintă materiale informative. Contribuie nemijlocit la activităţile de comunicare şi informare destinate locuitorilor Responsabilităţi, sarcini, şi actorilor implicaţi în dezvoltarea teritoriului în legătură cu buna funcţionare a GAL- activităţi şi acţiuni specifi ce ului şi implementarea tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală: postului de muncă: – întâlniri – conferinţe tematice – seminarii ad-hoc – grupuri de lucru – afi şe, publicaţii – acces la baze de date – elaborare şi diseminare de materiale, mass-media etc.

Relaţii ierarhice: Este subordonat responsabilului administrativ – directorul executiv al Asociaţiei.

Persoana desemnată de către responsabilul administrativ – directorul executiv Este înlocuită de: al Asociaţiei. Are relaţii cu actorii din aria GAL. Are relaţii cu angajaţii permanenţi, angajaţii Relaţiile de muncă: contractuali şi consultanţi externi. Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Ofﬁ ce (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent). Competenţele postului de Să cunoască la nivel mediu (citit/scris/conversat) una dintre limbile de lucru ale UE muncă: (engleză/franceză/germană). Să cunoască foarte bine limbile română şi maghiară. Noţiuni generale despre UE şi politicile de dezvoltare, în special Politica Agrară Cunoştinţe in legătură cu Comună; domeniul muncii: Abordarea LEADER. Cunoştinţe privind modul de Proceduri de arhivare; execuţie a sarcinilor: Noţiuni elementare de protocol. Contribuie la instaurarea şi menţinerea unui climat Relaţii interpersonale: de comunicare deschis, transparent.

Situaţii conﬂ ictuale: Negociază şi conciliază situaţiile conﬂ ictuale apărute în relaţiile interpersonale.

Participă la programele de elaborare şi actualizare a ﬁ şelor de post ale Ritmul muncii şi planiﬁ carea: colaboratorilor din subordine. Evaluează periodic activitatea managerilor din subordine.

Experienţă profesională: Minim 2 ani

Pregătirea necesară postului de Studii superioare echivalente cu masterat muncă: Salariul şi condiţiile de 3.400 RON lunar pe perioada de implementare promovare:

104 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Fişa postului – Expert tehnic

Denumirea postului de muncă: Expert tehnic Contribuie la atingerea scopurilor Asociaţiei, în special pentru implementarea cu succes a activităţilor programului LEADER, în primul rând cele legate de implementarea proiectelor în cadrul GAL: – informare – sprijinirea elaborării proiectelor Obiectivele specifi ce ale postului: – lansarea apelului pentru proiecte – selectarea proiectelor – decizie – monitorizare – arhivare Contribuie nemijlocit la activităţile de implementarea proiectelor în cadrul GAL: Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor); Efectuarea zilnică a gestionării proiectului; Responsabilităţi, sarcini, activităţi si acţiuni Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a specifi ce postului de muncă: resurselor; Facilitarea coordonării între activităţile componentelor; Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului; Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel. Este subordonat responsabilului administrativ – directorul executiv al Relaţii ierarhice: Asociaţiei. Persoana desemnată de către responsabilul administrativ – directorul Este înlocuită de: executiv al Asociaţiei. Are relaţii cu actorii din aria GAL. Are relaţii cu angajaţii permanenţi, Relaţiile de muncă: angajaţii contractuali şi consultanţi externi. Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Offi ce (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent). Competenţele postului de muncă: Să cunoască la nivel mediu (citit/scris/conversat) una dintre limbile de lucru ale UE (engleză/franceză/germană). Să cunoască foarte bine limbile română şi maghiară. Noţiuni generale despre UE şi politicile de dezvoltare, în special Politica Cunoştinţe în legătură cu domeniul muncii: Agrară Comună; Abordarea LEADER. Cunoştinţe privind modul de execuţie a Proceduri de arhivare; sarcinilor: Noţiuni elementare de protocol. Contribuie la instaurarea şi menţinerea unui climat Relaţii interpersonale: de comunicare deschis, transparent. Negociază şi conciliază situaţiile confl ictuale Situaţii confl ictuale: apărute în relaţiile interpersonale. Participă la programele de elaborare şi actualizare a fi şelor de post ale Ritmul muncii şi planifi carea: colaboratorilor din subordine. Evaluează periodic activitatea managerilor din subordine. Experienţă profesională: Minim 3 ani Pregătirea necesară postului de muncă: Studii superioare echivalente cu masterat Salariul si condiţiile de promovare: 3.600 RON lunar pe perioada de implementare

105 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Prezentarea resurselor umane ale structurilor partenere (primării, consilii locale, şcoli, asociaţii microregionale) care vor contribui la implementarea programului. Datorită experienţei acumulate în domeniul parteneriatelor, respectiv în managementul proiectelor, membrii Grupului de Acţiune Locală dispun de resurse umane pentru a face faţă sarcinilor impuse de implementarea Planului de Acţiune Locală. Cele trei asociaţii microregionale vor numi câte o persoană de contact, responsabil cu comunicarea eﬁ cientă cu aparatul tehnic GAL. Pentru o transparenţă şi monitorizare a infor- mării şi comunicării către locuitori sau către cei interesaţi, acesta se va realiza exclusiv de către aparatul tehnic al GAL-ului. Figura nr. 5: Schema de animare

La nivelul tuturor primăriilor care compun teritoriul Grupului de Acţiune Locală, vor ﬁ nominalizate persoane de contact, responsabile cu sprijinirea comunicării acestora cu Grupul de Acţiune Locală.

III.3.2. Descrierea resurselor materiale

Sediul Asociaţiei LEADER este la sediul administrativ al Asociaţiei „Csíksomlyó”, transmis prin comodat cu titlu gratuit, spre folosinţă a unui spaţiu în suprafaţă de 73,9 mp, din imobilul situat în municipiul Miercurea Ciuc, Şumuleu str. Szék nr. 123, cu datele de identifi care înscrise în CF 1344, nr. top 252. Birourile vor fi dotate cu echipamente antiefracţie şi PSI, care vor fi închiriate şi montate. Dotarea cu mobilier ergonomic şi echipamente necesare pentru desfăşurarea activităţilor GAL-ului se va face corespunzător prin achiziţii şi/sau închiriere.

106 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

B1: Birou pentru aparatul tehnic B2: Birou relaţii cu publicul B3: Birou secretariat şi arhivare

Resurse IT şi active necorporale necesare pentru funcţionarea Aparatului tehnic – 5 laptopuri pentru personalul propriu – 1 copiator multifuncţional color, A3, cu viteză de cel puţin 60 pagini/minut – 1 copiator de rezervă, multifuncţional, alb negru, A4, viteză 25 pagini pe minut – 1 aparat de fotografi at digital – 1 linie fax – internet de mare viteză + reţea de rezervă – videoproiector + 1 ecran de proiecţie fi x şi 1 ecran de protecţie mobil – 5 telefoane mobile – 1 calculator, server – licenţe necesare (inclusiv antivirus, fi rewall şi corectare ortografi că şi gramaticală în limba română şi maghiară) – echipare cu mobilă, cazan.

Deşi nu dispunem de birouri mobilate şi echipate modern, până la încheierea contractului, respectiv rambur- sarea cheltuielilor, vom folosi birourile învecinate una aparţinând Asociaţiei „Csíksomlyó”, alta a Asociaţiei Microregionale „Pogány-havas” membre ale GAL. Anexăm imagini care prezintă un moment din procesul de elaborare a Planului de Acţiune care a avut loc în biroul respectiv. Până la achiziţionarea de echipamente vom folosi echipamentele existente, respectiv împrumutate/închiriate de la cele trei asociaţii microregionale membre.

107 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

III.3.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului

Denumire UM Val. U Cant. Total TVA

Componenţa a) 1.674.560 136.934,4

Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL luni 18.400 60 1.104.000

Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare an 55.000 5 275.000 66.000 locală

Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii 9.600 5 48.000 11.520

Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi electronice, precum şi a altor echipamente necesare set 0 0 0 0 pentru desfăşurarea activităţilor GAL

Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor an 9.200 5 46.000 11.040

Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale), transport şi plata utilităţilor (încălzire, an 0 5 177.900 42.696 lumină etc.) Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi an 4.732 5 23.660 5.678 europene de dezvoltare rurală, seminarii etc.

Componenţa b) an 69.740 16.738

Studii ale zonei an 3.500 5 17.500 4.200

Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de an 0 0 50.050 12.012 dezvoltare locală Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei an 100 5 500 120 de dezvoltare locală

Evenimente de promovare an 130 5 650 156

Instruirea liderilor locali an 208 5 1.040 250

TOTAL 1.744.300 153.672

108 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI 30.000 75.000 80.000 90.000 Total 457.086 250.000 250.000 750.000 210.000 270.000 160.000 120.000 114.000 571.086 2.285.000 74.086 Bugetul anul 2015 GAL-ului în în GAL-ului funcţionării funcţionării 86.000 Bugetul anul 2014 GAL-ului în în GAL-ului funcţionării funcţionării 0 0 16.000 25.000 50.000 18.000 75.000 60.000 60.000 40.000 88.000 12.000 Valoarea Valoarea 150.000 sprijinului sprijinului anul 2013 494.000 contractat în 25.000 18.000 80.000 40.000 40.000 48.000 96.200 48.000 100.000 100.000 120.000 120.000 390.000 Valoarea Valoarea sprijinului sprijinului anul 2012 contractat în 1.081.000 70.000 25.000 50.000 75.000 80.000 40.000 12.000 54.000 24.000 24.000 Valoarea Valoarea 210.000 100.000 sprijinului sprijinului 112.000 anul 2011 710.000 contractat în 5 6 2 3 5 6 5 5 0 5 0 2 Numărul anul 2011 estimat de proiecte în 8 5 8 5 2 3 8 13 10 10 10 12 Numărul anul 2011 estimat de proiecte în 5 7 3 4 5 5 5 4 7 2 9 10 Numărul anul 2011 estimat de proiecte în (€) 6.000 8.000 8.000 6.000 6.000 5.000 medie medie 15.000 10.000 10.000 10.000 20.000 30.000 Valoarea Valoarea estimată a proiectelor 6 5 15 15 19 25 25 25 10 18 20 21 proiecte Numărul estimat de 1.3. Creşterea valorii adăugate a adăugate valorii Creşterea 1.3. produselor agricole forestiere şi 1.4. Dezvoltarea turismului integrare de formelor Sprijinirea 1.5 agricole a celor şi noi existente 1.6. Sprijinirea valorifi cării valorifi 1.6. Sprijinirea şi culturale serviciilor produselor, manifestărituristice ale zonei, dezvoltarea şi Îmbunătăţirea 1.7. infrastructurii sociale, culturale şi de sport care sisteme de inţarea Înfi 2.1. regenerabilă energie utilizează 1.2. Dezvoltarea de micro- întreprinderi 2.2. Ocrotirea moştenirii rurale Elaborarea proiecte, şi de studii 2.3. i locale istoriografi 1.1. Dezvoltarea1.1. satelor Apeluri de proiecte pe LEADER: 3.1. Formare profesională (training) local, ghid de exemplu: gastronomie, meserii vechi tradiţionale Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală: pentruBugetul funcţionarea de AcţiuneGrupului Locală general: Total preparatorii Activităţi 4.1. unorpremergătoare stabilirii parteneriateinternaţionale Tabel nr. 22: Plan de acţiune, perioada 2011−2015 perioada 22:de acţiune, Plan nr. Tabel

109 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Etapele circuitului fi nanciar 1. În urma selecţiei, Autoritatea de Management (AM) va transmite GAL-ului notifi cări scrise, menţionând că au fost selectaţi (atribuindu-se decizia de autorizare) sau au fost respinşi. AM înştiinţează APDRP privind autorizarea plăţilor; 2. Semnarea contractului între GAL şi APDRP; Reguli speciale pentru cheltuieli de funcţionare: 3. GAL efectuează cheltuielile; 4. GAL depune cereri de plată la CRPDRP, aferente cheltuielilor de funcţionare (o dată la trei luni); 5. CRPDRP verifi că pe teren cheltuielile efectuate de către GAL (după caz); 6. Verifi carea eligibilităţii dosarului cererii de plată şi autorizarea plăţii de către CRPDRP (eliberarea certifi catului de plată); 7. APDRP efectuează plata către GAL, reprezentând cheltuielile eligibile acoperite de sprijinul public; Reguli speciale pentru cheltuieli de animare şi de instruire: 3. Depunerea raportului iniţial şi a declaraţiei de eşalonare a plăţilor (maxim 3 tranşe de plată) la CRPDRP de către GAL, pentru fi ecare proiect în parte; 4. Aprobarea raportului iniţial de către CRPDRP; 5. Demararea activităţilor proiectului; 6. Verifi carea pe teren a GAL-ului de către structurile teritoriale ale APDRP; 7. Depunerea raportului intermediar/fi nal la CRPDRP de către GAL; 8. Aprobarea raportului intermediar/fi nal de către CRPDRP; 9. GAL întocmeşte dosarul cererii de plată pe care îl depune la CRPDRP − fi ecărui raport intermediar aprobat îi corespunde o plată intermediară, în conformitate cu declaraţia de eşalonare a plăţilor; în urma aprobării raportului fi nal se efectuează plata fi nală de către APDRP; 10. Verifi carea conformităţii şi eligibilităţii dosarului cererii de plată şi autorizarea plăţii de către CRPDRP (eliberarea certifi catului de plată); 11. APDRP efectuează plata către GAL (maxim 30 de zile de la aprobarea cererii).

III.3.4. Dispozitivul de comunicare şi informare

Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale atât în etapele iniţiale, de constituirea parteneriatelor public-private, cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL în acţiunile sale de funcţionare, instruire şi animarea teritoriului. Grupuri ţintă: – toţi locuitorii din zonă – potenţiali beneﬁ ciari, solicitanţi – publicul larg – parteneri naţionali şi transnaţionali

Obiectivele şi principiile aferente comunicării pe grupuri ţintă (inclusiv exemple): – toţi locuitorii din zonă • informare de la bun început (aﬁ şe şi comunicat de presă bilingve în termen de 15 zile de la aprobarea GAL-ului, privind etapele principale ale realizării şi obiective, rezultate propuse);

110 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

• informare continuă (site-ul GAL-ului, actualizat săptămânal); • comunicare bilingvă (comunicate prin presa locală, lunar, bilingve); • acces neîngrădit la informaţii; • afi şe privind următoarele evenimente şi rezultatele obţinute (trimestrial, bilingv); • evenimente de evaluare cu dezbatere publică (anual, în total 3 întâlniri, 1 întâlnire în fi ecare zonă); – potenţiali benefi ciari, solicitanţi • informare continuă (site-ul GAL-ului, actualizat zilnic); • comunicare bilingvă (informaţii privind lansarea cererilor de proiecte); • caravană de informare cu 20 zile înainte de publicarea următoarei sesiuni de cereri de proiecte (1 eveniment în fi ecare comună/oraş); • informare şi asistenţă în scris cu termen de răspuns de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării (poate fi prelungit în cazul în care este necesară consultarea cu AM judeţean, APDRP, CRPDRP, OJPDRP, după caz; este valabil numai pentru cererile depuse la sediul GAL-ului, folosind formularul completat corect); • multiplicarea şi publicarea ghidurilor şi formularelor va fi realizat cu titlu gratuit, în principiu în format electronic pe site-ul GAL-ului; – interesaţi • organizarea atelierului de monitorizare format din locuitori activi (şedinţe semestriale, 1 atelier în fi ecare zonă; recomandările formulate vor fi luate în considerare de către organismele decizionale a GAL-ului); • forum/blog pe site, inclusiv hot-line pe Skype/Messenger; • obligaţie de răspuns în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererilor de informare, indiferent de conţinut sau temă (formular tipărit şi online pe site inclusiv căsuţă vocală pentru nevăzători); • o versiunea simplifi cată a site-ului va fi actualizat trimestrial în limba engleză; – parteneri naţionali şi transnaţionali • difuzarea cu titlu gratuit a studiilor realizate despre zonă; • termen de răspuns după înregistrarea cererii de schimb de bune practici: 15 zile lucrătoare, responsabil: personalul propriu; – persoane din parteneriat: responsabilitatea informării îi revine partenerilor.

În ultimul trimestru al realizării planului de dezvoltare locală va ﬁ redactat un studiu de evaluare şi publicat pe site şi multiplicat pe suport de hârtie, difuzat cu titlu gratuit pentru toţi cei interesaţi din grupurile sus menţionate. Metode folosite: – caravană de informare – site – forum/blog – relaţii cu publicul (pe baza cererilor de informare) – studiu de evaluare – ghiduri, formulare – atelier de monitorizare

111 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

III.4. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR ÎN CADRUL GAL-ULUI

PARTEA a VII-a: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

Se va indica dispozitivul prevăzut în domeniul monitorizării (adică gestionarea fi nanciară), evaluării (mod de organizare, metodologie, indicatori) şi al controlului. Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune: – Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor); – Efectuarea zilnică a gestionării proiectului; – Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; – Facilitarea coordonării între activităţile componentelor; – Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului; – Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel. – Monitorizarea trebuie să prevadă un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea fi nanciară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate. Persoanele interesate vor putea participa la un atelier de monitorizare, care va sprijini munca GAL-ului. – Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi raportării către AM a unor sugestii şi remarci privind rezultatele implementării proiectelor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază bine stabilită şi presupune elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi în refl ectarea efi cienţei obţinute în urma imple- mentării proiectului) şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare − intermediare şi fi nale) a rezultatelor implementării. Monitorizarea şi evaluarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul fi nanţelor publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectului, monitorizarea efectivă, respectiv evaluarea activităţilor şi rezultatelor acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua auditul de către auditorul stabilit. Se va elabora şi un studiu de evaluare. – Controlul presupune stabilirea unui sistem de verifi care a respectării planifi cării legate de implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verifi care pe teren. – Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi : efi cienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verifi carea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.

De asemenea, în cadrul mecanismului de implementare, se va preciza modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru ﬁ ecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi autoritatea de management.

112 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Sarcină GAL DADR Agenţia de plăţi

Informare X Sprijinirea elaborării X proiectelor Lansarea apelului pentru X proiecte Selectarea proiectelor X Controlul administrativ al X X dosarelor Decizie X Notiﬁ carea către beneﬁ ciar X X Monitorizare X X Plată X Control X X Arhivare X

Procedura de selecţie a proiectelor GAL-ul este responsabil de elaborarea şi implementarea planului de dezvoltare locală, precum şi de selectarea proiectelor care sunt conforme cu obiectivele formulate în acesta. Pentru a realiza activităţile prevăzute pentru atingerea obiectivelor din strategia inclusă în planul de dezvoltare, GAL va stabili criteriile de selecţie pentru fi ecare tip de proiecte denumite „criterii de selecţie locală” ( v o r fi stabilite în Fişele măsurilor), care respectă priorităţile specifi ce ale GAL-ului nostru. Aceste criterii sunt cuprinse în planurile de dezvoltare locală, respectiv în apelurile de selecţie a proiectelor lansate la nivel local de către GAL. În acest sens, criteriile utilizate de GAL vor avea în vedere ca proiectele individuale: – Să se încadreze în obiectivele strategiei – Să aibă un caracter pilot Iar criteriile generale de selecţie, aplicabile pentru toate proiectele, sunt: – Caracterul inovativ – Calitatea – Egalitate de şanse: proiecte care depăşesc cerinţele minime în domeniu – Proiecte bazate pe cunoştinţe locale (local knowledge)

(Minim 30% din punctajul maxim va putea fi obţinut prin îndeplinirea acestor criterii de selecţie, se va elabora câte o grilă separată pentru fi ecare criteriu general.) Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de selecţie format din membrii GAL. În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor este necesar ca în momentul selecţiei să fi e prezenţi cel puţin 50% din membrii comitetului, din care peste 50% să fi e din mediul privat şi societate civilă. Proiectele vor fi selectate cu votul favorabil al cel puţin 70% din membrii prezenţi ai Comitetului. Decizia Comitetului de selecţie va fi aprobată prin hotărârea Adunării Generale al GAL-ului, prin aplicarea regulii „dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor este necesar ca la Adunarea Generală prin care se aprobă deciziile să fi e prezenţi cel puţin 50% din membri, din care peste 50% să fi e din mediul privat şi societate civilă. Pentru aprobarea unei decizii este necesar votul favorabil al cel puţin 70% din membrii prezenţi.

113 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (AM judeţean), după caz.

Procesul de selecţie: 1. GAL lansează apelul de selecţie a proiectelor, folosind mijloacele de informare mass-media (televiziune locală, pagina web, conferinţă de presă, lista membrilor, listele categoriilor de benefi ciari, radio); 2. Potenţialul benefi ciar depune proiectul la secretariatul GAL; 3. GAL efectuează verifi carea conformităţii proiectului şi respectarea criteriilor de eligibilitate; 4. Selecţia proiectelor, efectuată de către GAL pe baza strategiei, utilizând criterii elaborate (utilizând criteriile din Fişele măsurilor); 5. Depunerea proiectelor selectate de către GAL la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP).

Reguli speciale pentru investiţii: 6. CRPDRP verifi că eligibilitatea proiectelor şi se efectuează verifi carea pe teren a potenţialului benefi ciar de către structurile teritoriale ale APDRP; 7. CRPDRP transmite o notifi care către benefi ciar şi către GAL, de înştiinţare cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului; 8. Încheierea contractului între benefi ciar şi CRPDRP;

Reguli speciale pentru servicii: 6. CRPDRP verifi că eligibilitatea proiectelor şi transmite o notifi care către benefi ciar şi către GAL, de înştiinţare cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului; 7. Încheierea contractului între benefi ciar şi CRPDRP.

Funcţionarea Comitetului de Consultanţă Arhitecturală Prin acest element inovativ, dorim să continuăm şi să întărim activitatea noastră de mai mulţi ani în domeniul ocrotirii imaginii tradiţionale a satului, prin instituirea unui sistem de fi nanţare prin proiecte, menit să încetinească sau cel puţin să stopeze slăbiciunea cea mai amplă a zonei, cea de pierdere a identităţii de imagine tradiţională a satului. Esenţa abordării constă în acordarea de consultanţă arhitecturală oricărui benefi ciar de pe raza GAL- ului, care doreşte să efectueze o investiţie imobiliară sau urbanistică, prin care asigurăm atingerea obiectivului primordial al strategiei noastre de a pune calitatea mai presus de toate. În acelaşi timp oferă soluţii de remedierea anomaliilor care s-au acumulat de-a-lungul ultimelor două decenii, şi care conduc la pierderea identităţii vizuale caracteristice a satului. Benefi ciarii încă de la conceptualizarea proiectului vor accesa consultanţa, oferită în mod gratuit de Comitetul arhitecţilor contractat de GAL din cheltuielile de funcţionare al acestuia. Totodată dorim să oferim această consul- tanţă tuturor proiectelor care presupun investiţii imobiliare fi nanţate în cadrul acestei strategii. La stabilirea criteriilor ne vom baza pe regulamentul OAR, elaborarea acestora cade în sarcina Comitetului tehnic al arhitecţilor, la cererea Biroului tehnic al GAL-ului. Bineînţeles, astfel de întâlniri de punere de acord au avut loc cu mai mulţi arhitecţi care au lucrat la analiza situaţiei, şi sunt dispuşi cu mare plăcere să-şi asume aceste sarcini. Alegerea arhitecţilor nu este aleatorie. Grupul consultanţilor cooptaţi deja la analiza situaţiei şi inventarierea clădirilor şi obiectivelor din microregiunea Pogány-havas face parte din Asociaţia „Kós Károly”, care are membrii

114 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

şi arie de extindere naţională, şi care prin spiritul şi profesionalismul său asigură nivel şi sensibilitate în ocrotirea patrimoniului natural şi construit al zonei. Dintre aceşti arhitecţi mai mulţi dispun de diplome de specializare de protecţia monumentelor, urbanism, ca urmare pentru câte un domeniu putem coopta mai mulţi experţi, asigurând astfel continuitatea disponibilităţii şi evitarea confl ictului de interese. Aceşti arhitecţi au desfăşurat activitatea necesară analizei situaţiei şi inventarierea clădirilor şi obiectivelor din microregiunea Pogány-havas încă din anul 2007, iar apoi cu aportul altor arhitecţi din cadrul Asociaţiei „Kós Károly”, începând cu anul 2008 programul la nivel judeţean la cererea şi prin fi nanţarea Consiliului Judeţean Harghita. Astfel arhitecţii prin această muncă de inventariere au dobândit cunoştinţe despre localităţile teritoriului GAL. Este important de subliniat, că arhitectul care oferă consultanţă nu poate fi aceeaşi persoană care elaborează documentaţia tehnico-economică a investiţiei sau a renovării, consultantul este doar garantul respectării şi înde- plinirii criteriilor stabilite în conformitate cu regulamentul OAR. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

III.5. IMPLICAREA GAL-ULUI ÎN ACŢIUNILE DE COOPERARE ŞI ÎN RNDR

PARTEA a VIII-a: COOPERARE, CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

III.5.1. COOPERAREA

Valoarea Partenerul/ Tematica proiectului Obiective Rezultate partenerii cooperării proiectelor de cooperare (€) 1. Experienţe de cooperare deja întreprinse – încheierea unor relaţii de – au fost înfi inţate asociaţii colaborare internaţionale şi întreprinderi noi – vizitarea unor proiecte locale – întărirea gândirii tip LEADER conştiincioase faţă de – vizită de studii Asociaţia „Hajt-A – generarea ideilor de proiecte mediu – LEADER Csapat Egyesület” – identifi carea unor idei de 3.530 – dezvoltări noi Program proiecte comune – s-au defi nit noi concepţii (HU) Mentor – popularizarea programului de dezvoltare LEADER în zonă – 120 idei de proiecte – întâlniri cu grupurile ţintă – a crescut gradul de – colectarea ideilor de proiecte cunoaştere – vizitarea unor proiecte locale – încheierea unor relaţii de tip LEADER înfrăţire internaţionale Asociaţia – generarea ideilor de proiecte – participanţii (primari, tineri, „Szigetköz-Moson-Sík – încheierea unor relaţii de – vizită de studii 6.120 fermieri) s-au familiarizat LEADER Egyesület” înfrăţire internaţionale cu procedurile LEADER – extinderea relaţiilor de (HU) – s-au defi nit noi concepţii colaborare internaţionale de dezvoltare – colectarea ideilor de proiecte – vizitarea unor proiecte locale – participanţii, membrii tip LEADER GAL s-au familiarizat cu – vizită de studii Asociaţia „Alpokalja- – generarea ideilor de proiecte procedurile LEADER – sprijin în Ikva mente LEADER – colectarea ideilor de proiecte 6.600 – s-au defi nit noi concepţii elaborarea – urmărirea elaborării Planului de dezvoltare Egyesület” (HU) strategiei de Acţiune Locală (strategiei) – s-a elaborat Planul de LEADER Acţiune Locală GAL-ul – participanţii, membrii – participanţii, membrii „Aktionsgruppe GAL s-au familiarizat cu GAL s-au familiarizat cu – vizită de studii procedurile LEADER 4.470 procedurile LEADER Steirisches Vulkanland – s-au defi nit noi concepţii – s-au defi nit noi concepţii LEADER” din (A) de dezvoltare de dezvoltare – participanţii, membrii – participanţii, membrii GAL-ul „Peak District GAL s-au familiarizat cu GAL s-au familiarizat cu Rural Action Zone” – vizită de studii procedurile LEADER 5100 procedurile LEADER (UK) – s-au defi nit noi concepţii – s-au defi nit noi concepţii de dezvoltare de dezvoltare

116 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Valoarea Partenerul/ Tematica proiectului Obiective Rezultate partenerii cooperării proiectelor de cooperare (€) 1. Experienţe de cooperare deja întreprinse – trei experţi din aria LEADER Csík, împreună cu alţi experţi din ţară şi străinătate, timp de 8 săptămâni au participat GBI Consulting (A) training – 431.1 Faza 1 18.850 la popularizarea LEADER pentru 400 cursanţi din macroregiunea 2 (Regiunile Centru şi Nord-Vest) – pregătirea reprezentanţilor Fundaţia Civitas (RO) participare la curs – 431. Faza 2 nerelevant potenţialelor GAL-uri – 120 idei de proiecte – familiarizarea cu funcţionarea expo LEADER, închegarea unor colaborări ale ariei noastre şi a – încheierea unor relaţii de celor participante la expoziţie, colaborare internaţionale Expoziţia europeană participare întărirea celor existente 470 – idei noi în ceea ce priveşte GAL-urilor LEADER – colectarea de idei noi pe dezvoltarea produselor seama GAL LEADER CSÍK, mai locale cu seamă pentru produse locale – am popularizat aria GAL în Edinburghi European participare cu – colaborare cu mai multe GAL- rândul participanţilor LEADER Cooperation 945 poster uri din Europa – două noi intenţii de Fair cooperare Cooperare Scopul principal al proiectului GAL Alpokalja Proiect comun este valorifi carea potenţialului Stabilirea TDM, standarde de Ikvamente (HU) de cooperare oferit de potenţialul turistic al calitate. celor două GAL-uri. Stabilirea liniilor de bază pentru comunităţile rurale şi activităţile economice existente. Sprijinirea strategiilor şi planurilor de acţiune pentru a mării veniturile fermierilor locali, pentru a devenii Scopul principal al proiectului comunităţi mai viabile este valorifi carea potenţialului Stabilirea unor planuri de South West Action for oferit de agricultura de înaltă monitoring şi indicatori de Proiect comun Rural Development valoare în fi ecare arie, ca o mediu, pentru asigurarea de cooperare (UK) strategie de promovare a faptului că dezvoltările şi produselor şi atragere de turişti activităţile turistice desfă- în cele patru arii LEADER. şurate nu aduc prejudicii fâneţelor de înaltă valoare. Două proiecte pilot în fi ecare dintre arii care pot fi considerate studii de caz. Organizarea a două conferinţe în România şi Irlanda pentru a comunica şi promova bunele practici.

117 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

Valoarea Partenerul/ Tematica proiectului Obiective Rezultate partenerii cooperării proiectelor de cooperare (€) Cooperare a) Rezultate socio-economice: dinamizarea social- economică prin crearea de noi IMM-uri b) Rezultate de mediu: o exploatare mai sustenabilă a resurselor endogene (agricultură organică, exploatare sustenabilă a resurselor pădurii, ciuperci, fructe de pădure) c) Rezultate ocupaţionale: crearea de noi locuri de Dezvoltarea calităţii produselor, Montañas del Teleno muncă pentru tineri şi în mod sustenabil, şi crearea (Asociación Montañas Proiect comun femei în mediul rural. unui brand de calitate del Teleno) (ES) de cooperare Integrare verticală între teritorială. producători şi operatorii de turism. Îmbunătăţirea pregătirii şi califi cării privind procesarea produselor locale. d) Rezultate culturale: valorifi carea produselor legate de tradiţiile din mediul rural şi dezvoltarea de activităţi legate de artizanat şi produse tradiţionale. Schimburi culturale şi tehnice, de producţie şi comercializare a produselor locale. Scopul principal al proiectului Turis-Nova: Rural este de a defi nii o strategie Network for the comună pentru a promova Promotion of Active Proiect comun turismul activ şi iniţiativele Tourism and Nature de cooperare naturale în zona rurală, Sustainable Initiatives fără pierderea din vedere a principiului sustenabilităţii la dezvoltarea oricărei activităţi.

118 REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

III. 5.2. CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI

Conform Regulamentului CE nr. 1698/2005, art. 68, se prevede înfi inţarea de către fi ecare stat membru a unei Reţele Naţionale Rurale care să grupeze organizaţiile şi administraţiile implicate în dezvoltarea rurală. Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) constituie o oportunitate în vederea unei mai bune integrări a abordărilor din domeniul agricol, forestier, mediu social-economic, fi nanţată de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi în vederea unei mai bune înscrieri în dinamicile/contextele teritoriale. Prin măsura de cooperare naţională, respectiv pe seama cheltuielilor de funcţionare întreprindem acţiuni care facilitează participarea la lucrările reţelelor la nivel naţional şi european. Prin participarea la aceste reţele dorim să elaborăm şi să implementăm proiecte de colaborare interne şi internaţionale. Suntem deschişi la orice fel de colaborare în cadrul reţelei care are concordanţă cu obiectivele şi măsurile cuprinse în planul nostru de acţiune locală. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ULUI

BIBLIOGRAFIE

1. REGULAMENTUL CE nr. 1698/2005 AL CONSILIULUI din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

2. REGULAMENTUL CE nr. 1974/2006 AL COMISIEI din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului CE nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

3. GUVERNUL ROMÂNIEI, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, 2007–2013, versiunea consolidată decembrie 2009, Număr CCI: 2007RO06RPO001.

4. Pro Professione Tanácsadó és Szolgáltató Közhasznú Társaság: Strategie de dezvoltare Judeţul Harghita 2002– 2013, Budapest, 2002.

5. Regionális Képzési Központ: Vidékfejlesztés Hargita Megyében, Alutus Kiadó, Miercurea Ciuc, 2004.

6. Albert Homonnai Márton: Épített örökség és modernizáció; Székelyföldi példák a népi építészeti örökség integ- rált védelmére, Pallas-Akadémia Könyvkiadó, Miercurea Ciuc, 2009.

7. Herczeg Ágnes – Jánosi Csaba (red.): Térségfejlesztés. Asociaţia de Drumeţie şi de Ocrotire a Naturii din Ciuc, Miercurea Ciuc, 2001.

8. Horváth Alpár: Az idegenforgalom helyzete a Székelyföldön (manuscris). 2002.

9. Vince Mária: Vidéki helyzetelemzés. Kászoni esettanulmány. Editura Hargita Kiadóhivatal, Miercurea Ciuc, 2002.

10. Vofkori László: Székelyföld útikönyve. Cartographia, Budapesta, 1998.

11. Buletin statistic, 2010. Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Harghita.

12. Alcsík Kistérség Fejlesztési Társulás fejlesztési stratégiája, Csíkszereda, 2007.

13. Ister-Granum Eurorégió Fejlesztési Ügynökség Kht. (Ocskay Gyula, man. proiect): Pogány-havas kistérség gaz- daságfejlesztési stratégia, Esztergom, 2007−2008.

14. „În parteneriat pentru competitivitate” – Strategia de Dezvoltare Integrată a Microregiunii Ciucului de Sus 2007–2013 Elaborat de către: Centrul de Dezvoltare Rurală din însărcinarea Microregiunii Ciucului de Sus. Universitatea Sa- pientia, Institutul de ştiinţe Sociale, Centrul de Dezvoltare Rurală, 2007.

120

Created & Printed by www.gutenberg-art.ro – 0743 091 408