Formarea Grupurilor De Acțiune Locală În Satele Republicii Moldova – O Șansă Pentru Dezvoltare
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Formarea Grupurilor de Acțiune Locală în satele Republicii Moldova – o șansă pentru dezvoltare Analiza oportunității acestei măsuri și perspective de politici publice CRPE Policy Memo 71 Autori: Alexandra Toderiță Oana GANEA CUPRINS 1. Introducere ................................................................................................................... 3 2. Cercetare sociologică ................................................................................................. 6 2.1 Metodologie .......................................................................................................... 6 2.2 Prezentarea datelor colectate din teren ........................................................... 8 3. De ce ar fi abordarea LEADER (constituirea de GAL-uri) potrivită pentru Republica Moldova? ...................................................................... 14 4. ANEXĂ 4.1. Elizaveta (Bălți) .................................................................................................... 15 4.2. Rădulenii Vechi (Florești)15 4.3. Hristici (Soroca) .................................................................................................... 16 4.4. Susleni (Orhei) ..................................................................................................... 16 4.5. Crihana (Orhei) ..................................................................................................... 16 4.6. Zaim (Căușeni) .................................................................................................... 16 4.7. Baurci Moldoveni (Cahul) .................................................................................. 17 4.8. Criva (Briceni) ....................................................................................................... 17 4.9. Corjeuți (Briceni) ................................................................................................. 17 4.10. Văsieni (Ialoveni) ............................................................................................... 17 4.11. Șipoteni (Călărași) ............................................................................................. 17 4.12. Balatina (Glodeni) ............................................................................................ 18 4.13. Chiperceni (Orhei) ............................................................................................. 18 4.14. Mălăiești (Orhei) ................................................................................................. 18 4.15. Parcova (Edineț)................................................................................................. 18 4.16. Sîngereii Noi (Sîngerei) ..................................................................................... 19 1. Introducere Republica Moldova este o țară preponderent rurală și agricolă, iar statisticile indică importanța acestor dimensiuni: 58% din populație locuiește în mediul rural, iar aproximativ 27% din forța aptă de muncă lucrează în sectorul agricol, iar 15% în industria de procesare. Agricultura aduce anual peste 15% din produsul intern brut, iar produsele agro-industriale dețin o pondere de aproximativ 40% din totalul exporturilor țării. Cu toate acestea, dezvoltarea socio-economică a spațiului rural în ansamblul său rămâne scăzută: capacitatea scăzută a exploatațiilor agricole mici, de subzistență, de a pătrunde pe piață și de a se rentabiliza, ponderea extrem de redusă a afacerilor non-agricole, depopularea satelor datorată emigrării în scopuri economice, infrastructura rutieră și agricolă aflată într-o stare avansată de degradare (ex. mai mult de 90% din sistemele de alimentare cu apă din mediul rural necesită reparații capitale sau reconstrucţie1), multiplele nevoi în domeniile educației, sănătății, asistenței sociale în mediul rural – toate acestea descriu nivelul de trai încă scăzut în satele Republicii Moldova. Acestă stare de fapt denotă o pronunțată nevoie ca politicile statului să abordeze dezvoltarea satelor într-o manieră integrată, care să vizeze tot acest complex de probleme, precum și inter-corelările dintre acestea. Iar semințele acestei idei există în recentele strategii guvernamentale. Strategia Naţională de Dezvoltare Agricolă şi Rurală pentru anii 2014-2020, adoptată de Guvern, are trei priorităţi pentru dezvoltarea sectorului agricol: impulsionarea competitivităţii sectorului agro-alimentar prin modernizarea şi integrarea pieţei, asigurarea unui management durabil al resurselor naturale și îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale. Iar această din urmă prioritate se traduce, printre altele, prin Măsura 3.3. ”Stimularea implicării comunității locale în dezvoltarea rurală” care subliniază că ”implicarea comunității locale este esențială în crearea de stimulente pentru locuitorii din mediul rural de a contribui la bunăstarea societății lor. Este nevoie de sprijin în acest sens, pentru a permite populaţiei locale să-şi exprime opinia referitor la modalitatea în care doresc să dezvolte condițiile lor de trai. Este foarte important de a spori atractivitatea zonelor rurale prin îmbunătățirea aspectelor sociale și culturale la nivel local și dezvoltarea infrastructurii de servicii pentru comunitățile rurale.”2 Exact această abordare – participativă, de jos în sus, care implică comunitățile în configurarea și apoi implementarea propriilor proiecte de dezvoltare – este focusul acestui raport, care aduce în prim plan un model de organizare și finanțare a proiectelor în rural larg răspândit în politicile țărilor Uniunii Europene, considerat un model de bună practică în domeniu și care a generat rezultate remarcabile. Este vorba de abordarea LEADER, implementată prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală. Studiul sociologic care stă la baza raportului demonstrează în cele ce vor urma că pilotarea acestui mod de a gândi și finanța proiecte de dezvoltare rurală în Republica Moldova este o măsură de politici publice atât necesară din perspectiva nevoilor, cât și atractivă pentru comunități și setează principalele coordonate ale unui asemenea demers. 1.1. Abordarea LEADER (constituirea Grupurilor de Acțiune Locală) în Europa LEADER este o abordare inovatoare în cadrul politicii de dezvoltare rurală a Uniunii Europene. Acronimul vine de la „Legături între acţiuni de dezvoltare rurală”3 și, după cum sugerează și numele, este un mod de abordare a dezvoltării rurale în comunităţile rurale locale – un ”cum”, şi nu un ”ce”, nu un set de acțiuni anume. De la lansarea sa în 1991, 1 Raport FAO - Programul de Vecinătate al Uniunii Europene, Evaluarea situaţiei privind agricultura şi dezvoltarea rurală în ţările parteneriatului estic, Republica Moldova,2012, disponibil la adresa http://www.fao.org/docrep/field/009/aq675ro/aq675ro.pdf 2 Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova 2014-2020, disponibila la adresa http://www.maia.gov.md/public/files/Proiecte/ ProiectStrategiaAgriculturaDezvRur.pdf, pagina 79 3 Trad. din limba franceză, „Liaison entre actions de développement rural” 3 iniţiativa LEADER își propune să ofere comunităţilor rurale din UE o metodă de implicare a partenerilor locali în orientarea dezvoltării viitoare a zonei lor. Conceptul fundamental din spatele abordării LEADER - dată fiind extraordinara diversitate a zonelor rurale din Europa, autoritățile centrale ale unui stat, oricât de mult ar încerca și oricât de conectate ar fi la realitățile din teren, nu pot să creeze mixul perfect de instrumente de dezvoltare pentru o regiune data așa cum o pot face însăși oamenii care trăiesc acolo: fermieri, întreprinzători, profesori, medici, autoritățile locale, societatea civilă sătească – ONG-uri, grupuri de inițiativă. Astfel, GAL-urile au apărut ca urmare a nevoii de a crea un cadru și a traduce în practică conceptul dezvoltării locale de jos în sus, respectiv aplicarea ideii că este mai eficient ca o comunitate să pună laolaltă diferitele-i resurse pentru a se dezvolta printr-o viziune unitară (transpusă într-o strategie de dezvoltare locală) decât ca fiecare dintre membrii săi să acționeze separat, urmărind a-și atinge în mod izolat propriile obiective de dezvoltare. Grupurile de Acțiune Locală sunt parteneriate public-private (asocieri) constituite din autorități publice locale (mai puțin de 50% din parteneriat) și agenți economici, ONG-uri (minim 50%) dintr-o microregiune rurală, cu scopul de a implementa o strategie de dezvoltare locală. Această strategie este, în esență, o sumă de proiecte care urmăresc dezvoltarea socio-economică a satelor cuprinse în teritoriului GAL-ului și care pot lua o multitudine de forme: construcția, renovarea, reabilitarea infrastructurii fizice locale la scară mică; sprijin pentru agricultori – scheme de instalare pentru tineri fermieri, finanțare pentru utilaje agricole, finanțare pentru infrastructura post-recoltare, construcție de centre de colectare/procesare care să deservească întreg teritoriul GAL-ului etc; măsuri de facilitare a constituire/dezvoltare de cooperative agricole sau grupuri de producători; contribuție la dezvoltarea și diversificarea activităților economice non-agricole; protejarea și conservarea patrimoniului natural și cultural rural; diversificarea ofertei turistice; servicii sociale, integrarea socio-economică a grupurilor vulnerabile. Literatura de specialitate4 identifică șapte dimensiuni esențiale ale abordării LEADER: Cele șapte trăsături esențiale ale programului Leader Elaborarea și implementarea strategiilor „de jos în sus” Parteneriate locale Strategii de dezvoltare