Sinteza Cercetarilor La Contractul De Cercetare Te 103, Nr. 118/28.07.2010
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
SINTEZA CERCETARILOR LA CONTRACTUL DE CERCETARE TE_103, NR. 118/28.07.2010 Cercetările efectuate în anul 2010 au avut în vedere realizarea următoarelor obiective: 1.Caracterizarea fizico-geografica a judetului Dolj. 2.Cunoasterea principalelor bazine hidrografice din judetul Dolj. 3.Stabilirea principalelor tipuri de sol din bazinele hidrografice. 1.Caracterizarea fizico-geografica a judetului Dolj. 1.Caracterizarea fizico-geografica a judetului Dolj Judeţul Dolj este situat în SV ţării, în Câmpia Română de o parte şi de alta a Văii Jiului. Teritoriul judetului se intinde intre 430 43' si 440 42' latitudine nordica si respectiv, 220 50' si 240 16' longitudine estica, adica pe aproximativ un grad latitudinal si un grad si jumatate longitudinal. Altitudinile cele mai coborâte (28-30 m)se găsesc în partea de sud a judeţului Dolj, în lunca Dunării, iar cele mai ridicate (320-325 m) în partea de nord, la limita cu judeţul Gorj, în cadrul platourilor piemontane. Suprafaţa judeţului Dolj este de 7414 km2 reprezentând 3,12% din teritoriul ţării, având o populaţie de 741.825 locuitori (3,4% din populaţia ţării). Reşedinţa judeţului Dolj este Municipiul Craiova, care are o populaţie de 311.326 locuitori. Judeţul Dolj cuprinde 5 oraşe (din care două municipii - Craiova şi Calafat), 111 comune (din care 5 suburbane) şi 390 sate. Teritoriul judeţului Dolj este alcătuit la suprafaţă dintr-o cuvertură de formaţiuni recente, cuaternare, şi numai în lungul văilor sunt scoase la zi depozite levantine. Sub acestea, şi peste fundamentul cristalin al Platformei Moesice, situat la adâncimi de peste 2500-3000 m, se dispune o suită groasă de sedimente care nu apar la zi. În cadrul acestei stive de sedimente cu grosimi de peste 3000 m, se pot separa trei complexe stratigrafice distincte: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), constituită predominant din roci carbonatice (calcare, dolomite), la care se adaugă subordonat cele detritice (gresii cuarţitice şi silicioase, argilite), cuvertura intermediară a platformei (tortonian superior-levantin) alcătuită din roci detritice (gresii, marrne, nisipuri) şi cuvertura superioară (cuaternară) ce formează rocile la zi, alcătuită din depozite fluvio-lacustre, fluviatile şi eoliene (pietrişuri, nisipuri, luturi). Ultimul complex stratigrafic reprezintă încheierea colmatării bazinului getic odată cu formarea câmpiei piemontane getice. Relieful. Prin înălţarea mai accentuată spre N a piemontane getice, concomitent cu adâncirea văilor şi sculptarea la sud a teraselor Dunării, au rezultat forme şi unităţi majore de relief din cuprinsul judeţului: Piemontul Getic din N şi Câmpia Olteniei din S. Piemontul Getic ocupă cca 37% din suprafaţa judeţului şi se extinde la nord de localităţile Robăneşti- Cârcea-Sălcuţa-Pleniţa. Este reprezentat prin dealuri şi platouri piemontane, din ce în ce mai înalte şi mai fragmentate spre nord. Câmpia Olteniei ocupă cca 47% din suprafaţa judeţului, fiind formată în cea mai mare parte de terasele şi lunca Dunării, fapt pentru care câmpurile netede, uşor înclinate spre S, cad în trepte către Lunca joasă a Dunării. Pe teritoriul judeţului se desfăşoară parţial trei subunităţi ale C. Olteniei: C. Romanaţi, C. Desnăţuiului şi o mică porţuine a C. Blahniţei. Lunca Dunării este cea mai coborâtă treaptă de relief (28-40 m), constituie un întins şes aluvial, denivelat doar de şirurile de dune (Maglavit, Desa-Pisculeţ) şi presărat cu numeroase lacuri: Fântâna Banului, Golenţ, Rast, Călugăreni, Bistreţ, bălţile au fost desecate, iar terenurile redate agriculturii. Apele de suprafaţă. Din reţeaua de ape curgătoare care drenează teritoriul judeţului Dolj, ies în evidenţă în primul rând fluviul Dunărea şi Jiul, axul hidrografic cu orientare N-S al judeţului. Reţeaua hidrografică este completată de afluenţii acestor două mari artere. Densitatea reţelei hidrografice variază între 0,3-0,4 km/km2 în zona joasă din sud. Debitele medii multianuale specifice au valori reduse şi variază în limite strânse între: 3,0 l/s.km2 în dealurile piemontane şi 0,5 l/s.km2 în câmpie. Apele subterane. În general adâncimea pânzei acvifere scade de la N către S: 20-30 m pe platourile şi dealurile piemontane, 2-20 m pe terasele Dunării din câmpia Olteniei, 2-5 m în Lunca Dunării. Variaţia adâncimii pânzei freatice se datoreşte neuniformităţii grosimii orizonturilor permeabile, precum şi neuniformităţii reliefului. Clima. Teritoriul judeţului Dolj aparţine în totalitate sectorului de climă continentală (94-95% ţinutului cu climă de câmpie şi 5-6% ţinutului cu climă de dealuri). Regimul climatic este caracterizat prin veri foarte calde cu precipitaţii nu prea bogate, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni moderate cu viscole rare şi frecvente, intervale de încălzire datorate advecţiilor calde dinspre M. Mediterană. Radiaţia solară globală variază de la cca 126,0 kcal/cm2/an în jumătatea sudică a judeţului, la mai puţin de 122,5 kcal/cm2/an în jumătatea nordică. Circulaţia generală a atmosferei are ca elemente caracteristice advecţiile frecvente de aer temperat oceanic din V, advecţiile de aer temperat continental din E, pătrunderile relativ frecvente ale aerului tropical din S şi SV şi invaziile rare ale aerului arctic din N. Temperatura aerului înregistrează o scădere uşoară de la S spre N, paralelă cu creşterea altitudinii. Mediile anuale ating 11,50C la Calafat (valoare întrecută pe teritoriul României numai de cea de la Drobeta Turnu Severin), 10,80C la Craiova şi 10,0 0C în extremitatea de N a judeţului. Mediile lunii cele mai calde, iulie scad de asemenea, de la S către N: 23,4 0C la Calafat, 22,7 0C la Craiova şi cca 22,0 0C în extremitatea de N a judeţului. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, indică aceeaşi scădere a potenţialului termic de la S către N: -1,5 0C la Calafat şi -2,5 0C la Craiova. Maximele absolute înregistrate până în prezent au atins 41,5 0C la Segarcea. Minimele absolute au coborât până la -35,3 0C la Craiova (25 ian. 1963). Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ este de 83,5 la Calafat şi 100,1 la Craiova. Judeţul Dolj are o suprafaţă de 741401 ha din care 5889456 ha terenuri agricole, 489588 ha arabil, 71768 ha păşuni şi fâneţe şi 27589 ha vii şi livezi. Resursele de sol ale judetului Dolj. Potrivit Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 2000, în judeţul Dolj au fost identificate 8 clase de soluri şi 19 tipuri de sol (Tabelul 1), (fig.1): Tabelul 1 Clasele şi tipurile de sol din judeţul Dolj raportate la terenul agricol Clasa de soluri Tipuri dominante de sol Suprafaţa (ha) % PROTISOLURI Regosoluri; Psamosoluri; 140124 23,9 Aluvisoluri mai rar; Litosoluri CERNISOLURI Kastanoziomuri; 209777 35,8 Cernoziomuri; Faeziomuri CAMBISOLURI Eutricambisoluri 18000 3,1 LUVISOLURI Preluvosoluri; Luvosoluri mai rar, Planosoluri PELISOLURI Pelosoluri; Vertosoluri 17800 3,0 HIDRISOLURI Stagnosoluri; Gleiosoluri 22565 3,9 SALSODISIOLURI Solonceac, Soloneţuri 1300 0,2 ANTRISOLURI Erodisoluri şi mai rar 23000 3,9 Antrosoluri TOTAL AGRICOL 585756 100,0 Fiind formate în condiţii naturale foarte variate, solurile întâlnite pe teritoriul judeţului Dolj au însuşiri de fertilitate foarte diferite, respectiv şi capacitatea de a susţine creşterea plantelor şi producţiile agricole şi silvice. Urmare a acestui fapt, suprafaţa agricolă a judeţului Dolj de 585759 ha are la ora actuală următorul mod de folosinţă: -arabil 487516 ha-83,23%; -păşuni 68679 ha-11,73%; -fâneţe 2952 ha-0,50%; -vii 18260 ha-3,12%; -livezi 8352 ha-1,42%. Fondul forestier este format din 84981 ha respectiv 11,46% din suprafaţa judeţului. Principalii factori limitativi sau restrictivi ai capacităţii de producţie ai solurilor judeţului Dolj sunt prezenţi în tabelul 2. Tabelul 2 Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii de producţie din judeţul Dolj Nr Denumirea factorului Suprafaţa aferentă % crt 1. Secetă frecventă 39700 6,77 2. Exces frecvent de apă în sol 28626 4,88 3. Eroziunea solului prin apă 26640 4,54 4. Alunecări de teren 1334 0,22 5. Eroziunea solului prin vânt 8212 1,40 6. Schelet excesiv la suprafaţa solului 157 0,02 7. Sărăturarea solului 2584 0,44 8. Compactarea dotorită lucrărilor solului 30250 5,16 9 Compactarea naturală a solului 64859 11,07 10. Formarea de crustă 15300 2,61 11. Rezervă mică şi foarte mică de humus în 179274 30,60 sol 12. Aciditate puternică 233381 39,84 13. Alcalinitate ridicată 2570 0,43 14. Asigurarea slab şi foarte slabă cu fosfor 185700 31,70 mobil 15. Asigurarea slabă cu potasiu mobil 58264 9,94 16. Asigurare slabă cu azot 183414 31,31 17 Carenţe de microelemente 15426 2,63 18. Poluarea chimică a solului din diferite 700 0,12 activităţi socioeconomice 19. Poluarea cu petrol şi apă sărată 187 0,03 20. Poluarea cu substanţe purtate de vânt 650 0,11 2.Cunoasterea principalelor bazine hidrografice din judetul Dolj In judetul Dolj se intalnesc urmatoarele bazine hidrografice: Bazinul hidrografic Teslui, Bazinul hidrografic Amaradia, Bazinul hidrografic Argetoaia, Bazinul hidrografic Balasan, Bazinul hidrografic Desnatui, Bazinul hidrografic Dunarea, Bazinul hidrografic Jiet, Bazinul hidrografic Jiu si Bazinul hidrografic Rasnic (fig.3). Bazinul hidrografic al Jiului este unul din bazinele mari ale tarii (S=10080 km2, L=339km), care dreneaza versantii sud-vestici ai Carpatilor Meridionali, partea vestica a Piemontului Getic si o mica portiune din Campia Romana. Prezenta, in zona de izvoare, a Depresiunii Petrosani inconjurata de munti cu altitudini de peste 1500-2000 m, a barajului montan extins in nordul si vestul sectorului inferior a determinat o compartimentare destul de puternica a bazinului sau, element care se rasfrange in toate conditiile fizico-geografice ale repartitiei teritoriale a scurgerii si a tipurilor de regim. Jiul se formeaza de fapt in Bazinul Petrosanilor prin unirea a doua cursuri de apa: Jiul de Vest si Jiul de Est, primul fiind considerat ca izvor. Hidrografia. Bazinul hidrografic al raului Jiu are in Romania o suprafata de receptie de 10080 km2 (cca. 4,2% din suprafata tarii).