786 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN DOLJ PREFECTURA JUDEŢULUI DOLJ -PS 24 Secţia Secretariat - INVENTAR 1941; 1949 – 1950 195 u.a. Fond nr. 15 Ex. I ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN DOLJ PREFECTURA JUDEŢULUI DOLJ -PS 24 Secţia Secretariat - INVENTAR 1941; 1949 – 1950 195 u.a. PREFAŢĂ În organizarea teritorial-administrativă a Ţării Româneşti, judeţul Dolj apare pentru prima dată atestat documentar la sfârşitul secolului al XV-lea. Cu unele modificări asupra întinderii, acest judeţ s-a menţinut până astăzi. Cele mai importante schimbări în modul de organizare a administraţiei judeţelor, au avut loc în timpul lui Constantin Mavrocordat, prin ale cărui reforme, căpitanul ce conducea judeţul a fost înlocuit cu doi ispravnici - funcţionari cu atribuţii administrative şi judecătoreşti. Cancelaria Isprăvnicatului era formată dintr-un sameş, însărcinat cu strângerea dărilor, un condicar, un logofăt, câţiva logofeţei şi doi ceauşi. Începând cu anul 1831 s-au introdus în administraţia locală ocârmuirile, conduse de ocârmuitori, numiţi de domn la propunerea Sfatului Administrativ şi subordonaţi direct Departamentului Treburilor din Lăuntrul şi celorlalte organe centrale ale administraţiei. În timpul regimului regulamentar, judeţul Dolj era împărţit în şase plase: Amaradia, Balta, Dumbrava, Jiul, Gilort şi Câmpul. Pe parcursul existenţei sale, instituţia administrativă a judeţului Dolj a purtat, succesiv, mai multe denumiri: ocârmuire, cârmuire, administraţie sau prefectură, ultima acoperind o perioadă îndelungată de timp de la reforma administrativă a lui Alexandru Ioan Cuza (1864) până în anul 1949. Prin legea comunală de la 1 aprilie 1864 şi legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene, teritoriul ţării a fost împărţit în judeţe şi comune, circumscripţii teritorial administrative având dublu rol: unul reprezentând interesele generale de stat, celălalt reprezentând interesele locale. Tot prin aceste legi judeţele au primit personalitate juridică fiind conduse de un organ colectiv – Consiliul Judeţean şi de un organ executiv – Prefectul. Prin legea din 15/17 februarie 1871 se prevedea ca fiecare consiliu judeţean să aleagă din sânul său un dregător al judeţului, prefectul, şi şase membri care împreună cu prefectul să formeze Comitetul Permanent al judeţului. În iunie 1925 a fost promulgată Legea pentru unificarea administrativă, modificată în decembrie 1925, care stabilea îndatoririle, sarcinile şi rolurile prefecţilor de judeţe. Administrarea intereselor locale se făcea prin Consiliul Judeţean format din consilieri aleşi şi consilieri de drept. Consilierii de drept erau: primarul oraşului de reşedinţă, revizorul şcolar, reprezentanţii cei mai vechi în grad ai învăţământului profesional şi secundar, reprezentanţii cei mai înalţi în grad ai ministerelor Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale, Agriculturii şi Domeniilor, Lucrărilor Publice, administratorul financiar, câte un reprezentant al camerelor de agricultură, de comerţ şi industrie şi de muncă. Potrivit legii, Consiliul Judeţean avea iniţiativa şi decidea în toate problemele de interes local, supraveghea, controla şi îndruma, prin delegaţia judeţeană, administraţia serviciilor judeţene precum şi cea a comunelor din judeţ. Consiliul judeţean se întrunea la reşedinţa judeţului în sesiune ordinară de două ori pe an şi în sesiune extraordinară ori de câte ori era nevoie, dar numai cu aprobarea Ministerului de Interne. Prefectura judeţului Dolj a funcţionat, la început, cu un singur serviciu Administrativ, abia în 1878 înfiinţându-se Serviciul Financiar şi în 1889 Serviciul Tehnic. În decursul existenţei sale au mai funcţionat şi alte servicii. Astfel, conform legii pentru unificarea administrativă din 1925, serviciile administraţiei judeţene erau: serviciul administrativ, serviciul financiar şi contabilitate, serviciul statistic, serviciul tehnic al drumurilor şi construcţiilor, serviciul sanitar şi al ocrotirilor sociale, serviciul veterinar şi zootehnic, serviciul învăţământului, serviciul cultului, serviciul economic, serviciul contencios. După o serie de modificări, prin legile din 1929 şi 1931, în 1936 a fost elaborată o nouă lege administrativă, potrivit căreia administraţia judeţului Dolj era considerată de categoria a II- a. Legea din 1938 a introdus o nouă unitate administrativă, ţinutul, judeţul Dolj rămânând o simplă circumscripţie administrativă în cadrul Ţinutului Olt. Peste doi ani însă, prin Decretul nr. 3219 din septembrie 1940, se desfiinţează ţinuturile şi se revine la situaţia anterioară. Una din atribuţiile prefectului, care era şi şeful poliţiei în judeţ, consta în menţinerea ordinii şi siguranţei publice, el trebuia să ia măsuri pentru prevenirea delictelor, să pună în mişcare forţa publică în caz de rebeliune, de împotrivire la executarea legilor sau de alte evenimente neprevăzute care ar fi ameninţat ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a proprietăţii. Prefectul era obligat să adreseze la sfârşitul fiecărui an Ministerului de Interne şi să dea publicităţii un raport amănunţit asupra stării generale din punct de vedere economico- financiar, cultural şi administrativ a judeţului şi comunelor. După instaurarea regimului comunist, Prefectura şi-a schimbat atribuţiile devenind principalul instrument de aplicare a decretelor emise de Comitetul Central al partidului unic, la nivel judeţean. S-au produs de asemenea modificări şi în organizarea Prefecturii, fiind create, ca organe de partid, Biroul de aplicare a reformei agrare, Economul judeţean de aprovizionare, Oficiul economic de aprovizionare şi Biroul judeţean pentru ajutorarea regiunilor secetoase. Transformările impuse de conducerea ţării, au impus reorganizarea tuturor sectoarelor de activitate din ţară. Astfel în baza legii nr. 17 din 11 ianuarie 1949 au luat fiinţă, la 1 aprilie 1949, comitetele provizorii, care au exercitat atribuţiile ce aveau să revină sfaturilor populare, ca organe locale ale puterii de stat. În urma reorganizării administrative a ţării din decembrie 1950, Comitetul Provizoriu al Judeţului Dolj a fost desfiinţat, activitatea sa fiind continuată de Sfatul Popular al regiunii Dolj până la 1 iulie 1952. După 1952, activitatea este preluată de Sfatul Popular al regiunii Craiova până la 31 decembrie 1960. În perioada 1 ianuarie 1961 şi 1 februarie 1968, instituţia administrativă a judeţului îşi schimbă din nou denumirea în Sfatul Popular al regiunii Oltenia. După desfiinţarea raioanelor în februarie 1968 şi până la prăbuşirea regimului comunist, denumirea atribuită administraţiei judeţene a fost de Consiliul Popular al judeţului Dolj. După 1990, s-a revenit la denumirea anterioară epocii comuniste, şi anume la Prefectura judeţului Dolj. Secţia Secretariat însumează o cantitate de 4 m.l. şi cuprinde 195 u.a create în anii 1941;1949-1950. Din punct de vedere al conţinutului informaţional în cadrul acestui fond se regăsesc informaţii referitoare la evidenţa chiaburilor, situaţia morilor naţionalizate, procese-verbale de inventarierea a conacelor unor moșieri din judeţ, ordine şi circulare privind naţionalizarea întreprinderilor industriale, naţionalizarea moşiilor şi imobilelor expropriate conform Decretului 92/ 1950, acte de donaţie, schimb, vânzare-cumpărare ale unor locuitori, situaţia colectării cerealelor, bugetul de venituri şi cheltuieli, registre intrare-ieşire a corespondenţei. Operaţiunile de ordonare şi inventariere au fost efectuate în anul 2017. Sistemul de ordonare ales fiind acela cronologic – structural. 16.11.2017 Consilier asistent, Birtu Marina Mădălina PREFECTURA JUDEŢULUI DOLJ – SECŢIA SECRETARIAT Nr. vechi al Datele Nr. Nr. de inv. unităţii Cuprinsul unităţii arhivistice Obs. extreme file arhivistice ANUL 1941 Registru de intrare-ieşire corespondență de 1. 1 1941 53 la nr. 1 la nr. 384. Registru de intrare-ieşire corespondență de 2. 3 1941 209 la nr. 1014 la nr. 2771. ANUL 1949 Ordine ale Ministerului Afacerilor Interne referitoare la naţionalizarea moşiilor 1. 78 expropriate în 1945 în baza Decretului din 1949 17 2 martie 1949. Situaţia notei de cabinet în legătură cu reforma agrară. Ordine ale Ministerului Afacerilor Interne, Oficiul Tehnic către Comitetul Provizoriu 2. 7 referitoare la amenajarea şi îngrijirea 1949 6 cimitirelor eroilor sovietici din oraşele Craiova şi Calafat. Ordinul Consiliului de Miniştri cu privire la funcţionarea oficiului juridic,Ordonanţa nr. 5 privind măcinatul cerealelor. Decizii 3. 36 1949 27 ale primăriilor comunale din judeţ referitoare la fixarea preţurilor asupra vitelor închise la oborul comunal. Ordine ale Comitetului de Stat privind 4. 58 colectarea produselor agricole porumb şi 1949 30 floarea soarelui. Ordine şi instrucţiuni ale Ministerului Afacerilor Interne referitoare la situaţia 5. 56 1949 151 întreprinderilor industriale naţionalizate din judeţul Dolj. Ordine şi instrucţiuni ale Comisiei de Stat adresate Comitetului Provizoriu al judeţului Dolj privind colectarea cerealelor 6. 9 transmise unităţilor şi subunităţilor 1949 372 colaboratoare, plan de muncă pentru campania colectării cerealelor din recolta 1949. Ordine şi instrucţiuni ale Comitetului de Miniştri-Comisiunea de Stat referitoare la funcţionarea comitetelor provizorii, 7. 10 procese verbale şi tabele privind 1949 314 constituirea obiectivelor de sprijin ale comitetelor provizorii din judeţul Dolj. PREFECTURA JUDEŢULUI DOLJ – SECŢIA SECRETARIAT Nr. vechi al Datele Nr. Nr. de inv. unităţii Cuprinsul unităţii arhivistice Obs. extreme file arhivistice Decizia nr. 29/1949 privind exproprierea unei bucăţi de teren de la chiaburul Barbu St. Tuţă din comuna