FIȘĂ DE PREZENTARE FLAG Denumire : FLAG GIURGIU
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
FIȘĂ DE PREZENTARE FLAG Denumire : FLAG GIURGIU TRADIȚIA PESCUITULUI DUNĂREAN Țara: România Regiunea: Sud - Muntenia Operațional: 2007-2013 si 2014-2020 : Flag Giurgiu Tradiția Pescuitului Dunărean a funcționat atît în sesiunea 2007-2013 cît si în sesiunea 2014-2020 și este constituit ca entitate in baza O.G. nr.26 din 2000, cu modificarile si completarile ulterioare. 2 DESCRIEREA ZONEI SI PRINCIPALELE PROVOCARI Teritoriul FLAG Giurgiu-Tradiția Pescuitului Dunărean in suprafața totala de 1.232,91 km 2 este situat in partea de sud si centrala a judetului Giurgiu,fiind delimitat pe latura sudica pe o distanța de aproximativ 55 km de Fluviului Dunărea si cuprinde conform recensamantului din 2011 , o populatie de 107.800 persoane. 3 FLAG-ul reunește un număr de 15 așezări rurale și municipiul Giurgiu și cuprinde o zonă coerentă din punct de vedere functional in privinta aspectelor : geografice :exista continuitate teritoriala asigurata de vecinatatea UAT-urilor componente; economice :exista activitate economica in zona , inclusiv activitate de acvacultura si pescuit precum si un potential ridicat de dezvoltare si diversificare ; sociale : exista forta de munca disponibila in zona ,care sa contribuie la indeplinirea obiectivului specific al Prioritatii Uniunii (PU 4). UAT-uri componente ale zonei de pescuit și de acvacultură Nr. crt. Denumire UAT/cartier Suprafață (km2) 1 Municipiul Giurgiu 46,94 2 Băneasa 110,96 3 Călugăreni 119,37 4 Daia 63,60 5 Gostinu 51,33 6 Izvoarele 140,08 7 Malu 52,05 8 Mihai Bravu 66,54 9 Oinacu 46,91 10 Putineiu 88,26 11 Răsuceni 89,29 12 Schitu 76,47 13 Singureni 57,42 14 Slobozia 79,67 15 Stănești 95,89 16 Stoenești 48,13 TOTAL zonă de pescuit și acvacultură 1232,91 Descrierea zonei FLAG-ul Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean se află în judeţul Giurgiu care este situat în sudul României, având o suprafaţa totală de 3.526 km² şi o populaţie de peste 280.000 locuitori. Relieful judeţului este format din subdiviziuni ale Campiei Romane: Campia Gâvanu-Burdea , Campia Burnazului , terasele şi luncile Dunării, Argeşului şi Neajlovului. Climatul zonei este unul temperat de câmpie, cu temperatura medie anuală de 10,5-11°C şi precipitaţii de 500 mm. Vegetaţia iniţiala, de păduri de câmpie, a fost aproape în întregime înlocuită cu diverse culturi agricole. Reţeaua hidrografică este alcătuită din râurile care drenează teritoriul judeţului, din această categorie făcând parte Argeşul cu afluenţii săi principali ( Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunărea reprezintă colectorul general şi pe o lungime de 72 km desparte judeţul de Bulgaria; cel mai important lac este Comana, situat în lunca Neajlovului. 4 Teritoriului FLAG in suprafata totala de 1.232,91 km2, reprezentand cca 34,97% din suprafata judetului Giurgiu (3.526 km2 ) este delimitat pe toata latura sudica pe o lungime de cca 55 km, de fluviul Dunarea. Relieful variat, compus din lunca si terasele Dunarii in partea de sud , dar si de campul inalt al Campiei Burnazului si al Campiei Gavanu Burdea in partea centrala si de nord, alaturi de o retea hidrografica bogata (raurile Neajlov , Calnistea si o serie de afluienti mai mici ai acestora) au permis aparitia unor suprafete mari de ape sub forma de lacuri/iazuri /amenajeri piscicole , naturale (de luncă și de vale) sau artificiale (prin bararea văilor cu scurgere temporară sau cu debit mic). Vecinătatea sa cu cel de-al doilea fluviu european ca mărime şi ca importantă, precum şi suprafeţele mari de apă din interior atestă importanţa dar si potentialul de dezvoltare pe care il au acvacultura si pescuitul in teritoriul FLAG Giurgiu. Din analiza datelor prezentate rezulta ca zona/teritoriul in care se doreste punerea in aplicare a strategiei de dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii indeplineste cumulativ toate criteriile cerute de Ghidul solicitantului – Masura III.2: Are o populatie de 107.800 de locuitori ( < 150.000 locuitori); Suprafata zonei este de 1.232,91 km2, reprezentand cca 34,97% din suprafata judetului Giurgiu (3.526 km2 ); Zona este coerenta din punct de vedere functional in privinta aspectelor geografice, economice si sociale; Este o zona cu tarm fluvial, avand expunere la Dunare pe toata latura sudica pe o lungime de cca. 55 km; Zona include amenajeri piscicole detinatoare de licenta de acvacultura, cu un nivel semnificativ prezent si viitor ,de ocupare a fortei de munca in domeniul pescuitului si acvaculturii; Sectorul pescaresc din cadrul parteneriatului este reprezentat de Asociatia Pescarilor Profesionisti “Abramis 2003” cuprinzand un numar de 67 de pescari comerciali, A.J.V.P.S. Giurgiu precum si de 5 unitati de acvacultura cu licenta A.N.P.A. Aspecte privind patrimoniul natural din zona FLAG Relieful zonei in care se dezvolta FLAG-ul Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean este caracterizat de o varietate de forme, specifice poziţionării de-a lungul fluviului Dunărea si dezvoltarii catre nord spre zona inalta a Campiei Roamane : Campia Burnazului si Campia Gavanu - Burdea Partea de sud a teritoriului FLAG dezvoltata in lungul Dunarii pe distanta de 55 Km, pe tritoriul UAT Malu, Slobozia, Giurgiu, Oinacu si Gostinu este situata la contactul dintre zona inalta a Campiei Burnazului şi luncă şi reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a reliefului, în mare parte rezultat al acţiunii Dunării, constituit fiind din luncă, insule, bălti şi canale (braţe). 5 Suprafaţa dintre fluviu şi Câmpia Burnazului, cu lăţimi variabile, este subdivizată în: grind, lunca internă, lunca externă şi uneori terasa de luncă, dispuse longitudinal şi inegal dezvoltate; lângă albia minoră se desprinde fâşia grindurilor, cu înălţimi de 1-5 m şi cu lăţimi de la câteva zeci până la câteva sute de metri. După o fâşie de tranziţie, se conturează zona mai joasă a depresiunilor şi cuvetelor lacustre mai spre nord, la contactul cu terasele detaşându-se uneori încă o fâşie. Prima terasă, situată la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce se înalţă cu 13-14 m deasupra luncii, culminând cu zona inaltă a Câmpiei Burnazului, de 60-65 m ce domină lunca fluviului si Campia Gavanu Burdea. Zona de campie inalta beneficiază de cursuri de apă și terase derivate din râurile Câlniștea și Neajlov, cu altitudini cuprinse între 14 m si 150 m. Un element de mediu foarte important in analiza teritorială a FLAG-ului din punct de vedere al potențialui pescăresc îl reprezintă rețeaua hidrografică, acesta fiind avantajat de suprafața de apă, floră și faună de care dispune. Zona FLAG Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean pe langa fluviul Dunarea la sud, este strabatuta in principal de raurile Neajlov si Calnistea si de o serie de afluienti mai mici ai acestora : raul Iodana (Calugareni), raul Ismar (Izvoarele si Schitu) , raul Glavacioc(Schitu) , raul Silistea (Izvoarele), raul Racu (Schitu), raul Dadilovat (Mihai Bravu), raul Valea Gurbanului (Mihai Bravu) , raul Vartop si raul Balaria (Singureni) . Zona de lunca , la Slobozia este udata de raul Parapanca Teritoriul cuprinde o suprafață ocupata de fluviul Dunarea cu ostroavele sale (Mocanu,Ciobanu si Mocanasu/Giurgiu , ostrovul si bratul Ileana/Gostinu, Dinului si si bratul Cama- Dinu/Malu, bratul Smarda si bratul Ara/Oinacu, Ostrovul Cioroiu si bratul Radu/Slbozia) si de o serie de râuri din lunca , terasele Dunarii si zona inalta de campie de cca 37,768 km2 precum si o serie si lacuri /bălți /iazuri /amenajeri piscicole cu o suprafață de aproximativ 15,52 km 2 luciu de apă. Suprafață zonă Arii naturale Lacuri / iazuri / Lungime tărm / ape protejate amenajări piscicole interioare Km2 Km2 Km2 Km 1.232,91 1.141,93 15,52 55 Lacurile/iazurile /amenajerile piscicole din teritoriul FLAG Giurgiu sunt naturale (de luncă și de vale) și artificiale. Lacurile artificiale sau iazurile sunt realizate prin bararea văilor cu scurgere temporară sau cu debit mic, în scopul regularizării și menținerii unui volum de apă necesar agriculturii şi pisciculturii. Aceste acumulări sunt administrate de diferiţi agenţi economici sau de către primăriile localităţilor respective. Fondul piscicol din teritoriul FLAG Giurgiu este unul impresionant și divers (spre exemplu crap, caras, șalău, știucă) . Teritoriul FLAG-ului Giurgiu - Tradiţia Pescuitului Dunărean, cuprinde conform recensamantului din 2011 , o populatie de 107.800 persoane compusa în proporţie de 43,09% din populaţie rurală şi 56,91% populaţie urbană. Din total populatie , un numar de 55.146 (51,16%) persoane sunt femei iar 52.654 (48,84%) persoane sun barbati. 6 Nr. Denumire UAT/cartier Populație crt Femei Bărbați . 1 Municipiul Giurgiu 31.337 30.016 2 Băneasa 2.639 2.588 3 Călugăreni 3.132 3.016 4 Daia 1.475 1.376 5 Gostinu 1.058 974 6 Izvoarele 2.038 1.892 7 Malu 1.177 1.199 8 Mihai Bravu 1.349 1.237 9 Oinacu 1.703 1.654 10 Putineiu 1.260 1.226 11 Răsuceni 1.373 1.279 12 Schitu 1.063 922 13 Singureni 1.660 1.531 14 Slobozia 1.190 1.187 15 Stanesti 1.527 1.473 16 Stoenesti 1.165 1.084 Total zonă de pescuit și acvacultură 55.146 52.654 Sursa : DJS Giurgiu – conf. recensamant populatie 2011 In intervalul 2011 – 2015 s-au inregistrat urmatoarea evolutie si tendinte demografice U.A.T. Populație zonă pescărească Evoluție Soldul Soldul Sub 20 Peste migrării natural ani 60 ani ultimii ultimii trei ani trei ani 2011 2015 Municipiul 61.353 69.674 +8.321 -348 -127 12.023 13.163 Giurgiu Băneasa 5.227 5.048 -179 -15 -35 987 1.475 Călugăreni 6.148 5.597 -551 21 -65 1.097 1.597 Daia 2.851 2.623 -228 -6 -43 461 935 Gostinu 2.032 1.951 -81 1 -38 312 765 Izvoarele 3.930 3.515 -415 14 -81 591 1.297 Malu 2.376 2.233 -143 14 -34 312 840 Mihai 2.586 2.476 -110 18 -9 542 715 Bravu Oinacu 3.357 3.348 -9 12 -46 509 1.247 Putineiu 2.486 2.353 -133 5 -45 434 735 Răsuceni 2.652 2.334 -318 -5 -47 481 916 Schitu 1.985 1.742 -243 -9 -33 331 665 Singureni 3.191 3.068 -123 24 -34 625 882 Slobozia 2.337 2.357 -20 11 -31 420 671 Stanesti 3.000 2.650 -350 29 -31 482 876 Stoenesti 2.249 2.022 -227 15 -51 361 753 Total 107.800 112.991 +5.191 - 750 19.968 27.532 % +4,82% 17,67% 24,37% Dupa cum se poate observ din tabelul de mai sus,la nivel de FLAG numărul de persoane de peste 60 de ani este cu aproximativ 37,9% mai mare decât numarul persoanelor sub 20 de ani, ceea ce relevă tendinţa de îmbătrânire a populaţiei.