Raport De Mediu Privind Planul Urbanistic General Si Regulamentul De Urbanism Al Comunei Blejoi, 2 Judetul Prahova – Volumul I (Rev 3)

Ploiesti, Soseaua Ploiesti-Targoviste Km 8 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686 www.euroenvirotech.ro e-mail: [email protected] Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR Prahova

RAPORT DE MEDIU

PRIVIND

PLANUL URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENTUL DE URBANISM, AL COMUNEI BLEJOI, JUDETUL PRAHOVA (Volumul I – revizia 3)

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L CI in RNESPM pozitia 406/2011

Contract: 166/23.04.2010 Cod: EE-398-A/2010

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BLEJOI Judetul PRAHOVA

MAI 2012 Raport de mediu privind Planul urbanistic general si Regulamentul de urbanism al comunei Blejoi, 2 judetul Prahova – volumul I (rev 3)

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE Rodica RUSEN Teodor GOGONEA Xenia STOICESCU Cornelia NICULAE Nela ZAMBILA Mihai NICULAE

MAI 2012 EURO ENVIROTECH Ploiesti Contract: 166/23.04.2010; Cod: EE-398-A/2010 Raport de mediu privind Planul urbanistic general si Regulamentul de urbanism al comunei Blejoi, 3 judetul Prahova – volumul I (rev 3)

CUPRINS

VOLUMUL I ...... 8

1 INTRODUCERE...... 9

2 INFORMATII GENERALE ...... 10

2.1 Titularul investitiei ...... 10

2.2 Autorul atestat al studiului ...... 10

2.3 Denumirea investitiei ...... 10

3 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SAU PROGRAME RELEVANTE ...... 11

3.1 Intravilanul existent. Zone functionale. Bilant teritorial...... 16 3.1.1 Disfunctionalitati la nivelul teritoriului si localitatii ...... 19 3.1.2 Necesitati si optiuni ale populatiei ...... 25

3.2 Functiuni economice ...... 27

3.3 Circulatia ...... 30

3.4 Echiparea edilitara ...... 32 3.4.1 Gospodarirea apelor ...... 32 3.4.2 Alimentarea cu apa ...... 33 3.4.3 Canalizare ...... 34 3.4.4 Alimentarea cu energie electrica ...... 35 3.4.5 Telefonie ...... 35 3.4.6 Alimentarea cu caldura ...... 36 3.4.7 Alimentarea cu gaze naturale...... 36 3.4.8 Gospodaria comunala ...... 40

3.5 Propuneri de reglementare urbanistica ...... 40

3.6 Intravilan propus. Zonificarea functionala. Bilant teritorial ...... 53 3.6.1 Zonificarea functionala ...... 56

3.7 Dezvoltarea echiparii edilitare...... 72

4 ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI PROPUS ...... 90

4.1 Factorul de mediu: apa ...... 90 4.1.1 Starea actuala ...... 90 4.1.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu apa, in situatia neimplementarii programului propus 94

4.2 Factorul de mediu: aer ...... 95 4.2.1 Starea actuala ...... 95

4.2.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu aer, in situatia neimplementarii programului propus 105

4.3 Factorul de mediu: sol ...... 105 4.3.1 Starea actuala ...... 105 4.3.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu sol, in situatia neimplementarii programului propus 113

4.4 Factorul de mediu: flora si fauna ...... 113 4.4.1 Starea actuala ...... 113 4.4.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu flora si fauna, in situatia neimplementarii programului propus ...... 117

4.5 Peisajul ...... 117 4.5.1 Starea actuala ...... 117 4.5.2 Aspectele ale evolutiei probabile a peisajului, in situatia neimplementarii programului propus .... 119

5 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ....119

6 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PROGRAM, INCLUSIV, IN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA SPECIALA PENTRU MEDIU, CUM AR FI ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA SAU ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE ...... 120

7 OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PROGRAMULUI ...... 120

7.1 Generalitati ...... 120

7.2 Legislatie utilizata ...... 121 7.2.1 Legislatie romaneasca...... 121 7.2.2 Legislatie Uniunea Europeana ...... 127

7.3 Strategii, Planuri si Programe utilizate ...... 128

7.4 Obiective relevante de mediu ...... 129

7.5 Corelari ale PUG ...... 130 7.5.1 Corelarea PUG al Comunei Blejoi cu Angajamentele asumate de Romania prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana ...... 130 7.5.2 Corelarea PUG al Comunei Blejoi cu Strategii, Planuri si Programe ...... 134

8 POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI DATORATE INVESTITIEI PROPUSE ...... 138

8.1 Ape ...... 139 8.1.1 Generalitati privind alimentarea cu apa ...... 139 8.1.2 Managementul apelor uzate ...... 141 8.1.3 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu apa ...... 142

8.2 Aer ...... 144 8.2.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu aer ...... 144

8.3 Sol ...... 148

8.3.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu sol ...... 148

8.4 Biodiversitatea ...... 149 8.4.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu biodiversitate ...... 149

8.5 Sanatatea populatiei ...... 149 8.5.1 Generalitati privind efectul investitiilor asupra sanatatii populatiei ...... 149 8.5.2 Potentiale efecte ale investitiilor asupra sanatatii populatiei ...... 151

8.6 Factori climatici ...... 152 8.6.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorilor climatici ...... 152

8.7 Valorile materiale ...... 152 8.7.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra valorilor materiale ...... 152

8.8 Conditii culturale etnice, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic ...... 153 8.8.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra conditiilor culturale etnice, a patrimoniului cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic...... 153

8.9 Peisajul ...... 155 8.9.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra peisajului ...... 155

9 POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIER ...... 155

10 MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI DATORAT IMPLEMENTARII PROGRAMULUI ...... 156

10.1 Masuri pentru protectia calitatii apelor ...... 157

10.2 Masuri pentru protectia calitatii aerului ...... 159

10.3 Masuri pentru protectia calitatii solului ...... 160

10.4 Zone cu riscuri naturale si antropice ...... 164

10.5 Masuri in zonele cu riscuri naturale ...... 167

11 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI DE INVESTITIE ALEASA SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW- HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE ...... 170

12 MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PROGRAMULUI ...... 172

13 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ...... 173

13.1 Efectul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a efectului ...... 189 13.1.1 Protectia apelor ...... 189 13.1.2 Protectia aerului ...... 191 13.1.3 Protectia solului ...... 193 13.1.4 Protectia florei si a faunei ...... 193 13.1.5 Sanatatea populatiei ...... 194

VOLUMUL II ...... 195

14 ANEXE ...... 196

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL DE MEDIU

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul de mediu privind Planul urbanistic general si Regulamentul de urbanism al comunei Blejoi, judetul Prahova, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos. a) Raportul de mediu privind Planul urbanistic general si Regulamentul de urbanism al comunei Blejoi, judetul Prahova, a fost intocmit la cererea Consiliului Local al comunei Blejoi (Beneficiar), prin BLOM ROMANIA Targoviste, in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator). b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport. c) Raportul de mediu privind Planul urbanistic general si Regulamentul de urbanism al comunei Blejoi, judetul Prahova, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BLEJOI, in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator. d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea Raportului de mediu s-a bazat pe capacitatea de expertiza profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene. e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii raportului. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In lucrare, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor din documentatie si de pe teren. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale lucrarii pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, datele prezentate in Raportul de mediu trebuie analizate in contextul intregului raport.

VOLUMUL I

1 Introducere

Prezenta lucrare, reprezinta Raportul de mediu privind Planul urbanistic general si Regulamentul de urbanism al comunei Blejoi, judetul Prahova. Raportul de mediu a fost efectuat in baza contractului incheiat intre parti: EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de consultant (elaborator), si CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BLEJOI, prin BLOM ROMANIA Targoviste, in calitate de beneficiar.

Raportul de mediu a fost intocmit conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, analizandu-se efectele semnificative ale activitatii asupra mediului. Se urmaresc probleme semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii programului. S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale efectului asupra mediului facandu-se recomandari specifice. Prin raportul de mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii programului, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

2 Informatii generale

2.1 Titularul investitiei

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BLEJOI

2.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L CI in RENSPM pozitia 406/2011 e-mail: [email protected] [email protected] www.euroenvirotech.ro Telefon/Fax: 0244 597 109 Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

2.3 Denumirea investitiei

PLANUL URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENTUL DE URBANISM AL COMUNEI BLEJOI, JUDETUL PRAHOVA

3 Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale programului, precum si a relatiei cu alte planuri sau programe relevante

Pozitia geografica a localitatii Din punct de vedere administrativ, comuna Blejoi se situeaza in zona central- sudica a judetului Prahova, in Campia piemontana a Ploiestiului, pe cursul raului Teleajen, la intersectia drumurilor nationale DN 1 A si DN 1 B si a magistralei feroviare Ploiesti-Brasov.

Vecinatatile, conform planului de incadrare in zona, sunt:

 Nord: orasul Boldesti - Scaieni;

 Est: municipiul Ploiesti si comuna Bucov ;

 Sud: comuna Ariceti Rahtivani ;

 Vest: Comuna Paulesti .

Comuna Blejoi se intinde pe o suprafata de 2018,22 ha (1155,06 ha - teritoriu intravilan si 863,16 ha - teritoriu extravilan) si este formata din localitatea cu acelasi nume (resedinta de comuna), si din satele Tantareni si Ploiestiori.

Din punct de vedere geografic, comuna Blejoi se situeaza in zona de ingemanare a silvostepei cu colinele din nordul municipiului Ploiesti, pe malul drept al raului Teleajen, pe soseaua Ploiesti – Valeni – Maneciu – Brasov, la intersectia paralelei de 45o latitudine nordica cu meridianul de 26o longitudine estica. Deasemeni comuna Blejoi se situeaza la 3 km de municipiul Ploiesti, 65 km de Bucuresti, 60 km de Targoviste, 111 km de Brasov si 77 km de Buzau. Campia Ploiesti este o zona de intersectare a trei zone majore de relief:

 zona de deal in partea de nord-est, reprezentata prin Dealurile Ploiestilor, ultimele inaltimi subcarpatice care pe aliniamentul Tintea – Blejoi – Bucov - Urlati vin in contact direct cu campia;

 zona de campie in partea de sud-vest, respectiv Campia piemontana a Ploiestilor, ce face trecerea de la Subcarpatii de Curbura la Campia Romana;

Bilant teritorial:

Categorii de folosinta (ha) Teritoriu Neagricol administrativ al Agricol Curti, unitatii de baza Paduri Ape Drumuri Neproductiv Total Constructii

Extravilan 764,63 23,49 40,94 15,2 0,14 18,76 863,16

Intravilan existent 9,86 1,11 4,86 141,2 988,95 9,08 1155,06

Total 774,49 24,6 45,80 156,40 989,09 27,84 2018,22

% din total 38,37 1,21 2,29 7,76 49,00 1,37 100,00

Relatia comunei cu zona de influenta Comuna Blejoi se situeaza in zona central-sudica a judetului Prahova, in Campia piemontana a Ploiestiului, pe cursul raului Teleajen, la intersectia drumurilor nationale DN 1 A si DN 1 B si a magistralei feroviare Ploiesti-

Brasov. Comuna Blejoi impreuna cu cele trei sate componente fac parte, impreuna cu Municipiul Ploiesti si alte 12 unitati teritoriale de baza, din Polul de crestere Ploiesti. Polul de crestere Ploiesti insumeaza o populatie de 350 500 locuitori si se intinde pe o suprafata de 612 km2. Localitatile componente ale Polului de crestere Ploiesti sunt:

 municipiul Ploiesti, orasele Baicoi, Boldesti-Scaieni, Plopeni si comunele Aricestii-Rahtivani, Barcanesti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbravesti, Paulesti, Targusorul-Vechi si Valea Calugareasca.

Aceasta aparteneta presupune o gestiune comuna a resurselor disponibile si o dezvoltare integrata a polului de crestere. Strategia polului de crestere Ploiesti se axeaza pe trei obiective generale:

 teritoriu competitiv prin valorificarea oportunitatilor de dezvoltare a cercetarii, infrastructurii urbane si tehnologiei;

 teritoriu competitiv prin cresterea capacitatii operationale a administratiei si a comunitatii locale;

 teritoriu care ofera acces tuturor cetatenilor la servicii urbane de calitate.

Caracterul si rolul relatiilor dintre municipiul Ploiesti si comuna Blejoi se poate defini prin:

 relatii economice fundamentale;

 relatii sociale;

 relatii ocazionale: cele orientate spre oras in mod stabil, dar cu o frecventa ce are caracter ocazional (procurarea unor produse si servicii din oras sau din zona);

 relatii exceptionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, inspre si dinspre Ploiesti).

Prevederi ale PATN cu privire la teritoriul comunei Blejoi:

 Legea nr. 171/04.11.1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a II-a Apa: localitate importanta alimentata cu apa;

 Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate - Zone protejate: concentrarea in teritoriu a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national este medie;

 Legea nr. 351/06.07.2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localitati: satul resedinta de comuna Blejoi este de rangul IV, iar satele componente de rangul V, cu nivelurile de dotare corespunzatoare;

 Legea nr. 575/22.10.2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a - Zone de risc natural: potentialul de producere a alunecarilor: risc ridicat (foarte mare), tipul alunecarilor: primara si reactivata.

Planul Urbanistic General al comunei Blejoi s-a intocmit in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/29.07.1991 si a anexelor acesteia, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in 2004 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, inclusiv completarile ulterioare si Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525/27.06.1996,

pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicata in 2002, precum si celelalte acte legislative specifice sau complementare domeniului, printre care se mentioneaza:

 Legea nr. 18/19.02.1991, privind fondul funciar, republicata in 1998;

 Legea nr. 33/27.05.1994, privind expropierea pentru cauza de utilitate publica;

 Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;

 Legea nr. 98/10.11.1994, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;

 Legea nr. 10/18.01.1995, privind calitatea in constructii;

 Legea nr. 41/24.05.1995, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;

 Legea nr. 7/13.03.1996, privind cadastrul si publicitatea imobiliara, republicata in 2006;

 Legea nr. 84/13.03.1996, privind imbunatarile funciare, republicata in 2006;

 Legea apelor nr. 107/25.09.1996, modificata si completata de Legea nr. 310/28.06.2004;

 Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor;

 Legea nr. 82/15.04.1998, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor;

 Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acestuia;

 Legea nr. 350/06.07.2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului;

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 114/17.10.2007, pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

 Legea 287/17.07.2009, privind Codul Civil.

Prin prevederile sale, Planul Urbanistic General stabileste obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru comuna Blejoi. Documentatia stabileste cadrul in care urmeaza a se construi si amenaja teritoriul comunei, avand in vedere restabilirea dreptului de proprietate si statuarea unor relatii socio - economice in perioada, in care ne aflam. P.U.G isi propune ca prin prevederile sale sa devina instrumentul tehnic in activitatea Consiliului Local in probleme legate de gestiunea si dezvoltarea urbanistica a localitatii.

3.1 Intravilanul existent. Zone functionale. Bilant teritorial.

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul teritoriului administrativ al comunei Blejoi si in cadrul intravilanului localitatii. Aceasta abordare este indispensabila, deoarece partile care compun intravilanul cuprind o serie de trupuri raspandite in teritoriu. Comuna Blejoi se intinde pe o suprafata de 2018,22 ha.

Limita intravilanului existent aprobat se regaseste in Plansa nr. 2.1. si 2.2. – Situatia existenta, disfunctionalitati - unde este prezentata in detaliu structura functionala existenta a comunei. In plansa nr. 1 - Incadrare in teritoriul administrativ, se poate vedea forma unitatilor de baza si amplasarea lor in relatie cu marile axe de comunicatie rutiera ale teritoriului administrativ al comunei. In Bilantul teritorial al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul existent aprobat, prezentat in capitolul Anexe se prezinta structura functionala existenta pentru comuna Blejoi si trupurile apartinatoare. Prin digitizarea intravilanului existent, s-a constatat ca exista diferente de valoare intre suprafata masurata pe limitele vectoriale si datele furnizate de primaria Blejoi.

Comuna Blejoi este structurata in trei zone functionale specifice:

I. Zona vetrelor satelor componente Blejoi, Ploiestiori si Tantareni – caracterizata prin prezenta majoritara a zonelor de locuire individuala in constructii cu regim individual sau cuplat de construire si cu regim maxim de inaltime de P+2E, zona centrala in care se regasesc obiectivele publice de importanta locala si o serie de servicii punctuale si zona industriala dezafectata – pretabila la un proces de conversie functionala. Un aspect special al zonei I este tendinta de dezvoltare polinucleara datorata disfunctiilor existente la nivelul retelelor de comunicatie rutiera, pietonala si feroviara;

II. Zona cartierelor rezidentiale - zona dezvoltata in perioada 2005-2008 pe fondul freneziei imobiliare. Datorita crizei economice si incapacitatii de a fi continuate proiectele, au aparut o serie de spatii destructurate, introduse in intravilan, gandite punctual cu grave disfunctii de ordin tehnic, izolate fata de

vatra comunei si zona principala de locuire. Zona II este pasibila unor viitoare probleme de ordin social datorate izolarii, segregarii sociale, conditiilor de trai si a accesibilitatii reduse fata de obiectivele de interes public.

III. Zona centrelor comerciale – nucleu comercial cu raza mare de deservire. Aceste functiuni se adreseaza populatiei aflate in interiorul unei izocrone de 30 de min – aproximativ 30-40 km. Raza mare de deservire genereaza o serie de probleme majore la nivelul infrastructurii si al cadrului natural. Valorile de trafic generate de acestea sunt deosebite, influentand si solicitand amenajari speciale ale infrastructurii rutiere atat la nivelul capacitatii de transport, cat si la nivelul de gestiune al traficului la nivelul nodurilor rutiere. La nivel local, centrele comerciale au efect polarizator, indreptand caracterul functional al vecinatatilor catre unul axat pe industrie nepoluanta, depozitare si servicii.

Prin propunerile actualului Plan Urbanistic General, disfunctiile identificate la nivelul cadrului natural sunt vizate in mod direct. Se urmaresc eliminarea surselor de poluare provenite de la unitatile industriale si agricole existente, reducerea poluarii fonice, noxe si pulberi rezultate din traficul rutier, limitarea extinderii intravilanului cu suprafete care nu sunt justificate prin existenta unor potentiali investitori sau solicitari exprese din partea populatiei, regularizarea si eliminarea zonelor inundabile de pe parcursul cursurilor de apa existente, protejarea fondului forestier, marirea suprafetelor verzi amenajate, de sport, de protectie si tehnice (procentul spatiilor verzi a crescut cu 65 %). Impunerea de interdictii permanente de construire in baza culoarelor de protectie ale infrastructurii tehnice, a zonelor de protectie sanitara si a zonelor de protectie a bazinelor hidrografice.

Activitatea de tip industrial si depozitare Profilul dominant al localitatii este axat pe activitati agricole-industriale- tertiare. Agricultura se regaseste sub forma de productii de legume in culturi de camp si unitati agricole avicole de capacitate mare (peste 1000 capete). Industria este specializata pe o singura ramura: industria prelucratoare de nemetalifere, angajand aproximativ 500 de angajati la nivel local. Degradarea fondului construit, modificarile mediului economic si a necesitatilor tehnologice au avut ca rezultat dezafectarea unitatilor industriale existente in nucleul vechi al localitatii. Aceste zone inca reprezinta o resursa valoroasa a localitatii fiind o zona foarte accesibila rutier, feroviar si pietonal, avand un grad ridicat de echipare edilitara si un fond construit ce poate fi reabilitat. Fostele zone industriale pot reprezenta baza unei dezvoltari economice durabile axate pe sectorul unitatilor industriale mici si mijlocii. Realizarea unei conversii functionale a zonei industriale poate relansa economia locala si atrage noi investitori.

Exploatarea materiilor prime este reprezentata de diverse balastiere. In localitate mai exista terenuri neconstruite unde se pot dezvolta activitati industriale.

3.1.1 Disfunctionalitati la nivelul teritoriului si localitatii a. Zonficare functionala

 incompatibilitati functionale – preponderent intre zonele de locuire si zonele de industrie si depozitare;

 zone de industrie si depozitare aparute in zone rezidentiale – datorate initiativelor localnicilor de a-si dezvolta o activitate in propria curte;

 zone verzi si amenajari sportive punctuale, cu accesibilitate redusa la nivelul intregului teritoriu administrativ al comunei;

 locuinte construite pe loturi cu origine agricola, nespecifice functiunii de locuire;

 fond construit degradat in zona industriala din satul Blejoi – pretabil la conversii functionale;

 nu exista unitati economice pe care se poate dezvolta durabil economia locala – unitati industriale nepoluante mici si mijlocii; b. Cai de comunicatie

 accesibilitate pietonala redusa catre zonele cu concentrari de institutii publice si servicii;

 fundaturi subdimensionate, fara zone de intoarcere;

 profile stradale subdimensionate ce nu pot prelua traficul rutier existent si viitoarele extinderi;

 izolarea trupurilor de intravilan datorita lipsei cailor de circulatie pietonala;

 cai de circulatie cu invelis temporar din pamant sau pietris;

 caile majore de circulatie rutiere si feroviare sunt percepute ca bariere in dezvoltarea localitatii – in prezent limiteaza accesul catre zonele cu functiuni de interes public;

 lipsa locurilor de parcare in zonele de instituti publice si servicii aglomereaza punctual caile de circulatie rutiera;

c. Cadru natural si alte difunctionalitati

 teritoriu intravilan fragmentat, care nu poate sa valorifice infrastructura tehnica edilitara si de circulatie existenta;

 grad ridicat de poluare fonica, prin particule in suspenisie si noxe de-a lungul drumurilor judetene si nationale;

 grad ridicat de somaj datorat lipsei activitatilor economice sau a pregatirii profesionale corespunzatoare activitatilor existente in comuna – este necesara organizarea de cursuri de reformare profesionala;

 degradare a cadrului natural datorata activitatilor industriale, de depozitare, a unitatilor agricole si a centrelor comerciale;

 zone indundabile pe cursurile paraurilor Stramba, Dambu si Bleaja si a raului Teleajan;

 zone cu coroziune de mal de-a lungul raului Teleajan;

Domenii Disfunctionalitati Existenta unor zone cu potential de instabilitate si inundabilitate Slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in cadrul localitatilor comunei Fondul construit si utilizarea Slaba deservire a comunei cu servicii terenurilor medicale (policlinica, spital, statie de salvare, maternitate etc.) Starea precara a dotariilor culturale, acestea necesitand reabilitare Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacitati de cazare, unitati de alimentatie publica) Spatii pentru sport si agrement in Spatii plantate, agrement si sport stare de degradare Retea stradala nemodernizata si Cai de comunicatie si transport subdimensionata Lipsa/discontinuitatea trotuarelor

Intersectii neamenajate Lipsa parcajelor publice Insuficienta relationara a localitatilor comunei Blejoi Insuficienta canalizarii pluviale, existenta rigolelor stradale si a viroagelor neamenajate din punct de vedere hidrotehnic, cauza majora in producerea inundatiilor Echiparea edilitara Nerespectarea distantelor de protectie intre conductele de gaze naturale de presiune inalta si diverse obiective Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit Retea electrica nemodernizata Slaba protectie si intretinere a Protejarea zonelor cu valoare monumentelor istorice. Nu exista patrimoniu masuri la nivel de Consiliu Local Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere pe malul raurilor,desi exista un contract de prestari servicii de salubrizare pentru o perioada de 10 ani Probleme de mediu Taierea necontrolata a padurilor, inclusiv a celor de lunca afecteaza mdiul natural Dintre componentele mediului supuse poluarii, afectate sunt apa si solul Restructurarea unor unitati economice (activitati productive) Dezvoltare economica Slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente Evolutie demografica Rata mica a populatiei ocupate

Zone de protectie cu interdictie provizorie de construire

Electrice Pentru linii electrice, conform Legii energiei electrice nr. 13/09.01.2007 si NTE 003/04.00:

 culoar de 24 m (12 m de o parte si alta din ax), pentru LEA 20 kV;

 culoar de 37 m (18,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 110 kV;

 culoar de 55 m (27,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 220 kV;

 culoar de 75 m (37,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 400 kV.

Apa Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica:

 raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturi forate de mare adancime;

 distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale cosntructiei, pentru rezervoare;

 distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de tratare;

 distanta de 10 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de pompare;

 distanta de 10 m de o parte si alta a conductelor de aductiune apa.

Norme de igiena referitoare la zonele de locuit Conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei:

 raza de 100 m fata de ferma de cabaline;

 raza de 200 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete;

 raza de 500 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete;

 raza de 500 m fata de de ferme de pasari, pana la 5000 de capete;

 raza de 1000 m fata de ferme de pasari, cu peste 5000 de capete si complexe avicole industriale;

 raza de 100 m fata de ferme de ovine;

 raza de 500 m fata de ferme de porci, pana la 2000 de capete;

 raza de 1000 m fata de ferme de porci intre 2000-10000 de capete;

 raza de 1500 m fata de complexe de porci cu peste 10000 de capete;

 raza de 30 m fata de spitale veterinare;

 raza de 100 m fata de grajduri de izolare si carantina pentru animale;

 raza de 500 m fata de abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor;

 raza de 300 m fata de depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala;

 raza de 500 m fata de platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in functie de marimea unitatilor zootehnice deservite;

 raza de 1000 m fata de platforme pentru depozitarea gunoiului porcin;

 raza de 1000 m fata de statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10 000 de capete;

 raza de 200 m fata de cimitire de animale, crematorii;

 raza de 300 m fata de statii de epurare a apelor uzate orasenesti;

 raza de 200 m fata de statii de epurare a apelor uzate industriale;

 raza de 300 m fata de paturi de uscare a namolurilor;

 raza de 300 m fata de campuri de irigare cu ape uzate;

 raza de 500 m fata de campuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru fermentarea namolurilor;

 raza de 1000 m fata de depozite controlate de reziduuri solide;

 raza de 100 m fata de camere de tratare biotermica a gunoaielor;

 raza de 1000 m fata de crematorii orasenesti de gunoi;

 raza de 200 m fata de autobazele serviciilor de salubritate;

 raza de 50 m fata de bazele de utilaje ale intreprinderilor de transport;

 raza de 50 m fata de cimitire;

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente. In acelasi timp, autoritatile locale trebuie sa-si ia masuri pentru administrarea unei potentiale catastrophe, care va impune cazare provizorie pentru circa 300 – 400 persoane si rezervarea unor terenuri in intravilan pentru reconstructia unor locuinte in caz de catastrofe – inundatii, alunecari, cutremur.

3.1.2 Necesitati si optiuni ale populatiei

Necesitatile si optiunile populatiei sustinute de primaria comunei sunt:

Infrastructura de baza

 punerea in practica a planului de modernizare si reabilitare a drumurilor actuale;

 amenajarea unei parcari de autovehicule dezvoltarea eficienta a retelelor de utilitati in toate satele comunei Blejoi;

 constructia si adaptarea sistemelor publice de alimetare cu apa si canalizare conform obiectivelor europene privind calitatea apei

potabile si epurarea apelor uzate. Exista in planul de propuneri la nivelul Consiliului Local;

 dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor si mentinerea unui mediu curat;

 asigurarea incalzirii populatiei cu respectarea standardelor tehnologice de performanta si de mediu;

 furnizarea energiei electrice catre populatie cu utilizare de tehnologii economice si nepoluante;

 modernizarea spatiilor pentru parcarea autovehiculelor, precum si inlocuirea semnelor de circulatie necorespunzatoare;

 achizitionarea de utilaje si echipamente pentru realizarea in bune conditii a serviciilor publice utilaje de dezapezire, intretinerea spatiilor verzi;

 utilizarea surselor de energie neconventionale/regenerabile in furnizarea utilitatilor catre locuitorii comunei Blejoi.

Dezvoltarea sociala si dezvoltarea capitalului uman

 cresterea numarului de locuri de munca si a conditiilor de munca la nivel local;

 asigurarea accesului populatiei de etnie rroma la educatie si formarea profesionala;

 cresterea dotarilor specifice si informatizarea unitatilor scolare;

 dezvoltarea infrastructurii si dotarilor necesare desfasurarii activitatilor culturale;

 cresterea calitatii impactului actual medical.

Dezvoltarea teritoriala si urbanistica

 identificarea cladirilor/obiectivelor care pot fi incluze in patrimoniul cultural al comunei;

 renovarea/reabilitarea cladirilor cu respectarea cerintelor de eficienta energetica.

Turism

 asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii activitatilor turistice;

 conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural a comunei Blejoi in scopul cresterii atractivitatii turistice a zonei;

 dezvoltarea unei oferte turistice locale bazate pe inovatie si creativitate.

3.2 Functiuni economice

Functiile economice si sociale din teritoriul comunei Blejoi sunt date de:

 pozitia fata de municipiul Prahova;

 cadrul natural;

 resursele solului - fond forestier si fond agricol ;

 resurse ale subsolului - materiale de constructii;

 pozitie geografica - are rol de localitate dormitor.

Principala functiune a localitatii este centru de productie agricola si industriala. Activitatile economice ale comunei Blejoi sunt intr-o stransa relatie cu resursele naturale ale spatiului respectiv, dar au reusit sa isi dezvolte o zona industriala.

In raport direct cu posibilitatile naturale ale zonei potentialul economic al comunei se bazeaza pe agricultura in principal, legumicultura si cresterea animalelor.

Profilul economic al comunei Blejoi este complex si caracterizat de o gama variata, ceea ce ii confera echilibru potential. Principalele ramuri economice reprezentative sunt:

 agricultura, exceland in productia de porumb, grau si cerealiere in general;

 zootehnie;

 pomicultura;

 industria materialelor de constructii;

 reteaua unitatilor de depozitare;

 reteaua unitatilor comerciale;

 reteaua unitatilor de prestari servicii si deservire a populatiei;

 unitati de productie;

 unitati auxiliare de deservire a cailor de comunicatie;

 industria usoara;

 sedii de institutii si reprezentante.

Componenta de baza a politicilor publice din ultimii ani, relansarea cresterii economice a devenit prioritate nationala, pornindu-se de la importanta sa atat pentru asigurarea conditiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeana, cat si pentru cresterea nivelului de trai. Cu atat mai mult, propagarea si continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali si a reprezentantilor societatii civile au devenit din ce in ce mai pregnante in procesul de elaborare si realizare a programelor de dezvoltare economico-sociala, indiferent daca resursele

financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinantari si imprumuturi externe.

Agricultura Pana nu demult agricultura era activitatea de baza a locuitorilor comunei Blejoi. In prezent, importanta economica a acestei activitati este mult scazuta, fiind activitatea auxiliara a unei parti din locuitori. La nivelul gospodariilor individuale se practica cultura legumelor. Practicarea agriculturii in orice comunitate locala presupune existenta si utilizarea urmatoarelor resurse:

 fond funciar amenajat in bune conditii si reglementari din punctul de vedere al proprietatii;

 conditii pedoclimatice – sol si clima;

 culturi agricole si zootehnice;

 resurse materiale – utilaje si finantare;

 resurse umane;

 organizare si asociere.

Utilizarea terenurilor Activitatea agricola se desfasoara in cadrul asociatiilor si a gospodariilor particulare astfel ca toata populatia apta de munca este angajata in activitati agricole.

Suprafata toatala a comunei Blejoi este de 2018,22 ha. Suprafata incadrata in intravilan este de 1155,06 ha, iar in extravilan se afla 863,16 ha.

Bilantul teritorial al terenurilor in functie de categoriile de folosinta din interiorul teritoriului administrativ al comunei Blejoi se prezinta astfel :

Categorii de folosinta (ha) Teritoriu Neagricol administrativ al Agricol Curti, unitatii de baza Paduri Ape Drumuri Neproductiv Total Constructii

Extravilan 764,63 23,49 40,94 15,2 0,14 18,76 863,16

Intravilan existent 9,86 1,11 4,86 141,2 988,95 9,08 1155,06

Total 774,49 24,6 45,80 156,40 989,09 27,84 2018,22

% din total 38,37 1,21 2,29 7,76 49,00 1,37 100,00

Se observa caracterul agricol al localitatii.

Valorificarea suprafetelor agricole Lucrarile de imbunatatire funciare si de combatere a excesului de umiditate sunt lucrari importante pentru agricultura. Conditiile climaterice ale zonei impun, in perioada de vegetatie, aplicarea irigatiilor.

3.3 Circulatia

Accesul in teritoriu se realizeaza prin:

 Drumuri:

 DN 1 A traverseaza comuna si leaga localitatile Ploiesti – Cheia – Brasov;

 DN 1/E 60 se afla la granita de vest a comunei si face legatura intre localitatile Bucuresti – Ploiesti – Brasov;

 DN 1 B face legatura intre localitatile Ploiesti – Buzau;

 DJ 102 face legatura intre localitatile Ploiesti – Paulesti – Bustenari – Campina;

 DJ 236 face legatura intre DN 1 A si DN 1 B;

 DC 10 A face legatura intre DN 1 A si DJ 102.

 Cale ferata:

 Ploiesti – Maneciu – cu statia in gara Blejoi. Suparafata totala ocupata de infrastructura feroviara este de circa 7,10 ha reprezentand 0,40 % din teritoriul intravilan. Zona industriala a comunei beneficiaza de racord la magistrala de cale ferata, permitand efectuarea de transporturi feroviare.

Circulatia rutiera Comuna Blejoi este compusa din satele: Blejoi, Ploiestiori si Tantareni. Infrastructura rutiera are o lungime de 13,96 km dintre care:

 Drumuri nationale – 3,04 km;

 Drumuri judetene – 4,93 km;

 Drumuri comunale – 2,79 km.

Disfunctionalitati: Din analiza datelor existente, a normelor tehnice in vigoare pentru proiectarea strazilor, intersectiilor, profilurilor caracteristice, parcajelor etc., si din discutiile cu factorii locali de specialitate s-au evidentiat o serie de disfunctionalitati, semnalandu-se cu precadere urmatoarele:

 nu toate profilele transversale ale strazilor corespund din punct de vedere tehnic noilor standarde;

 discontinuitatea trotuarelor;

 iluminat stradal insuficient;

 traficul eterogen (tractoare, carute, biciclisti, automobilisti si pietoni) genereaza accidente rutiere in special pe timp de noapte;

 strazi inguste care necesita largire;

 intersectii neamenajate;

 lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotari ale comunei, in zonele de interes social si comercial.

3.4 Echiparea edilitara

3.4.1 Gospodarirea apelor

Comuna Blejoi se afla situata in bazinul hidrografic de ordinul I al raului Ialomita. Reteaua hidrografica din zona comunei este dominata de raul Teleajen, aflat la limita estica si nord - estica a teritoriului administrativ si care are sensul de curgere de la nord catre sud. Teritoriul comunei este traversat de paraiele Bleaja, Dambu si Stramba. Comuna Blejoi se afla deasupra corpului de apa subterana ce reprezinta Campia de divagare din lunca Prahovei si Ialomitei. Forajele executate pe teritoriul comunei arata existenta unei alterante de pietrisuri, nisipuri si argile pana la adancimea de 120 m. Sub aceasta adancime s-au intalnit numai marne si argile cu intercalatii de nisipuri fine.

Forajele cunoscute au pus in evidenta existenta a doua acvifere, respectiv stratul acvifer freatic si stratul acvifer de medie adancime. Datele hidrogeologice existente conduc la concluzia ca in Campia de divagare orizontul acvifer freatic este cantonat la nivelul pietrisurilor si nisipurilor grosiere care apar la adancimea de circa 3 m.

3.4.2 Alimentarea cu apa

Comuna Blejoi dispune de sisteme centralizate de alimentare cu apa aflate in exploatarea unui operator de specialitate, S.C JOVILA CONSTRUCT SRL. Sistemele sunt grupate pe sate, nu acopera intreaga localitate si sunt completate, in anumite cazuri de surse locale, independente si neautorizate. Satul Blejoi - se alimenteaza cu apa din surse subterane respectiv 4 puturi forate la adancimi intre 60 – 100 m, la un debit total de captare de 15 l/s. Gospodaria de apa proprie satului are un rezervor de 300 m3,si o statie de clorinare si tratare a apei. Reteaua de distributie se afla pe principalele strazi si este executata din tevi de otel, fonta presiune si tubung aflate intr-un avansat stadiu de uzura. Satul Ploiestiori – se alimenteaza cu apa dintr-un put forat la 60 m adancime cu un debit de 7 l/s. Printr-o conventie cu IELIF, satul mai primeste un debit de 3 l/s din gospodaria de apa a acestuia. Satul Tantareni – se alimenteaza cu apa prin racordurile de la :

 conducta de apa Dn 150 de la rafinaria Vega ;

 conducta de aductiune Movila Vulpii – Teleajea, firul II Dn 800 mm ;

 puturile din satul Ploiestiori. Distributia apei la consumatori se face partial prin cismele stradale, cu cismele in curti si cu instalatii sanitare in locuinte.

Pe teritoriul comunei mai sunt retelele altor beneficiari, care au fost trasate pe planurile de situatie :

 aductiunile R.A.Apele Romane firul I si II de la Movila Vulpii la Petrotel ;

 aductiunile R.A.Apele Romane Dn 1000 de la Movila Vulpii la Ploiesti;

 puturile Apa Nova din frontul de captare Nord cu conductele de aductiune, legatura dintre acestea si rezervoarele orasului Ploiesti ; Pentru unele obiective economico-sociale s-au realizat sisteme individuale de alimentare cu apa potabila, bazate pe exploatarea apei subterane de medie adancime si intr-o mica masura, de mare adancime.

3.4.3 Canalizare

In prezent, comuna Blejoi, nu dispune de un sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere. In localitatea Ploiestiori exista un sistem de colectare ape uzate menajere, care colecteaza apa deversata de la complexul Carrefour si este racordata la reteauade canalizare ce vine de la Paulesti si deverseaza in statia de epurare a Municipiului Ploiesti. Apele uzate menajere provenite de la restul de gospodarii si obiectivele social – culturale din comuna sunt colectate individual in fose vidanjabile, puturi absorbante sau latrine uscate. O parte a agentilor economici, comerciali si zone de locuinte noi sunt conectate la reteaua de canalizare a municipiului Ploiesti, Canalizarea apelor meteorice se face prin santuri si rigole deschise de-a lungul drumurilor, cu panta naturala, cu deversare in reteaua hidrografica a comunei.

Comuna Blejoi nu beneficiaza de o canalizare publica a apelor uzate, implicit, si de serviciile unei statii de epurare a acestora.

3.4.4 Alimentarea cu energie electrica

Teritoriul administrativ al comunei Blejoi este strabatut de o serie de retele de transport a energiei electrice (400 si 200 kV) si repartitie (110 kV). Reteaua este pozata pe stalpi de beton tip RENEL. Conductoarele au predominant sectiuni de 50 si 35 mm2 OLA1. Reteaua de joasa tensiune (0,4 kV) este de tip aerian cu distributie radiala. Ea este destinata alimentarii consumatorilor casnici, celorlalti consumatori (unitatile economice si sectorul tertiar), precum si retelei de iluminat public. Pozarea retelei de joasa tensiune este realizata pe stalpi de beton, tip RENEL, destinati acestui tip de retea. Acesti stalpi sunt utilizati si pentru circuitele de iluminat public. Conductoarele retelei de joasa tensiune au sectiuni de 35 - 95 mm2. Alimentarea retelelor de distributie de joasa tensiune (0,4 kV) se face din posturile de transformare de tip aerian. Reteaua de iluminat public este realizata cu lampi cu vapori de mercur.

3.4.5 Telefonie

Comuna Blejoi dispune de o centrala telefonica digitala, conectata la sistemul national de telecomunicatii printr-o centrala telefonica digitala cu 2032 de linii complet ocupate. Deasemeni exista o retea de cabluri subterane cu fibra optica pozata la care in prezent sunt 1300 de abonati, fiind disponibile 700 linii.

Reteaua locala existenta in satele comunei Blejoi, anterior dezvoltarii sunt in canalizatii si in sapatura cat si aerian pe stalpi proprii si pe staplii de energie electrica ai RENEL.

3.4.6 Alimentarea cu caldura

Nu exista un sistem centralizat de alimentare cu energie termica in comuna Blejoi. Energia termica necesara incalzirii si preparari apei calde menajere, este asigurata cu gaze naturale prin sobe sau centrale termice proprii, cu lemne, cu carbune sau combustibil lichid.

3.4.7 Alimentarea cu gaze naturale

Comuna Blejoi este racordata la sistemul national de distributie a gazelor naturale. Prepararea hranei se realizeaza cu sobe cu gaz metan, cu lemne, cu combustibil lichid sau cu sobe tip aragaz cu butelii cu gaz lichefiat. Pe teritoriul comunei, in satul Blejoi, se afla amplasate o statie de reglare masurare. Alimentarea cu gaze a satului Blejoi se realizeaza printr-o conducta de presiune redusa Ø 2” (Dn 50 mm) si apoi Ø 3” (Dn 80 mm) amplasata in lungul soselei de centura a Ploiestiului. Reteaua de conducte de distributie gaze inclusiv bransamentele sunt amplasate numai in domeniul public cu respectarea distantelor minime stabilite de I6 – 1998:

 constructii publice si private: minimum 2 m;

 copaci: minimum 1,5 m;

 conducte canalizare: minimum 1 m;

 alte conducte: minimum 0,6 m;

 stalp LEA: minimum 0,5 m. Pozarea conductelor a respectat urmatoarea ordine de amplasare in sectiunea strazilor, functie de posibilitatile de montaj:

 in zone verzi;

 in trotuare si alei pietonale;

 pe marginea carosabilului;

 in carosabil. Traversarile de drum sunt realizate in tuburi de protectie metalice in conformitate cu STAS 9312/1987. Teritoriul administrativ al comunei Blejoi este strabatut de o serie de conducte magistrale de transport gaze naturale de inalta presiune, medie presiune. Pe teritoriul comunei Blejoi sunt existente urmatoarele retele si conducte : In satul Blejoi sunt existente :

 retele stradale de gaze de joasa presiune, proprietatea S.C.DISTRIGAZ SUD S.A. Bucuresti, Sucursala Ploiesti ;

 conducte de transport gaz metan de inalta presiune Ø 12” Nedelea- Blejoi, Ø 14”Km – Pleasa, Ø 20”Km – Teleajen, Ø 16”Nedelea – Km 65, SRM GES Blejoi, proprietatea S.N.T.G.N.”TRANSGAZ S.A.Medias. In satele Ploiestiori si Tantareni sunt existente :

 retele stradale de gaze de redusa presiune, proprietatea S.C.DISTRIGAZ SUD S.A.Bucuresti – Sucursala Ploiesti ;

 retele magistrale de gaze de inalta presiune P = 40 bar, Ø 20”Teleajen si Ø 10 3/4” Filipesti – Teleajen, montate subteran, distanta de protectie este de 50 m de fiecare parte a conductei ;

 SRM Nord, proprietatea S.N.T.G.N. „TRANSGAZ „S.A. Medias, Regionala Bucuresti, Sector Ploiesti .

Ca disfunctionalitati, se mentioneaza poluarea solului cu produse petroliere, ca urmare a defectiunilor aparute la conducte, sau a deteriorarii acestora de catre infractori. Conductele existente au vechime mare si nu se cunoaste exact pozitia lor de montaj in zonele cu pamant redat proprietarilor, exista riscul sa se construiasca sau sa se faca diverse amenajari peste conductele existente care contin fluide sub presiune, inflamabile sau toxice.

Conducte de titei, gazolina, condensat si etan

In vederea trasarii conductelor de distributie si a celor magistrale de gaze naturale, precum si a conductelor care transporta produse petroliere au fost cerute si obtinute informatii privind amplasarea acestor conducte de la detinatorii de retele din zona : DISTRIGAZ SUD S.A. Bucuresti, Sucursala Ploiesti, S.N.G.N.P.Ploiesti, Schela Petroliera Boldesti, S.C.CONPET S.A., S.C.PETROTRANS Ploiesti. In satul Blejoi, sunt existente :

 Conducte produse petroliere (benzina + motorina), proprietatea S.C.PETROTRANS Ploiesti, distanta de protectie este de 5 m de fiecare parte a conductei ;

 Conducte de titei si gazolina Ø 6 5/8 - Ø 8 5/8”, S.C.CONPET S.A. Ploiesti, montate subteran, distanta de protectie este de 10 m de fiecare parte a conductei ; In satele Ploiestori si Ţânţăreni sunt existente:

 Conducte de titei sub presiune 3 x Ø 6 5/8"- Ø8 5/8"-montate subteran, distanta de protectie este de 10m de fiecare parte a conductei, proprietatea SC CON PET SA Ploieşti,.

 Conducte de produse petroliere 2x Ø 6" si o conducta de motorina Ø 12" montate subteran, distanta de protectie este de 10 m de fiecare parte a conductei, proprietatea S.C. PETROTRANS S.A. Ploieşti. (conform aviz nr. 269 din 03.05.2010)

 Conducte de pacura, conducta azot Ø 88,9x3,96mm si conducta de hidrogen Ø 60x4,5mm, montate subteran, distanta de protectie este de 25m de fiecare parte a conductei, proprietatea S.C. ROMPETROL S.A. Bucureşti Punct de lucru RAFINARIA VEGA. Conform avizului de la S.C. CONPET S.A. Ploiesti, pe teritoriu comunei Blejoi CONPET S.A. Ploieşti administreaza conducte de transport titei si gazolina cu instalatiile aferente (prize de potential, robineti de sectionare, aerisiri, etc.) ce fac parte din Sistemul national de transport titei, gazolina, condensat si etan si apartin Domeniului public al statului. Zona de siguranta pentru amplasarea si amenajarea constructiilor civile, sociale, industriale si administrative, conform Ordinului 196/2006 al A.N.R.M. este:

 pentru conducta de transport titei este de 10 m de o parte si de alta cand conducta este subterana si 15 m cand conducta este supraterana;

 pentru conducta de transport gazolina este de 15 m de o parte si de alta cand conducta este subterana si 30 m cand conducta este supraterana În vederea funcţionării în siguranţă a reteleor de transport gazolina si titei, pentru autorizarea oricărei construcţii sau extinderi în zona retelelor , Primăria comunei Blejoi va solicita prin certificatul de urbanism AVIZUL de amplasare emis de S.C. CONPET S.A. Ploieşti, S.C. PETROTRANS Ploieşti, S.N.G.N.P. Ploieşti, s.a. ce deţin instalaţii în zonele respective.

3.4.8 Gospodaria comunala

In localitatea Blejoi nu exista rampa de gunoi amenajata, iar realizarea unei gropi de gunoi nu se poate include in perspectiva dezvoltarii localitatii, datorita in special imposibilitatii asigurarii fondurilor, cat si datorita faptului ca numarul populatiei si dispersia acesteia nu justifica constructia, iar pe de alta parte populatia se opune constituirii uneia. Reziduurile menajere sunt colectate in pubele si transportate la rampa de gunoi amenajata in localitatea Boldesti-Scaeni, de catre o firma autorizata care are o concesiune a serviciului de salubrizare pentru o perioada de 10 ani. Rampa ecologica zonala Boldesti-Scaeni are o capacitate de 80 000 t/an, care prin intermediul a 10 statii de transfer desrveste toate localitatile din sudul judetului, cu o populatie totala de 580 000 locuitori, din care 320 000 in orase si 260 000 in mediul rural. In prezent, la nivel local, deseurile nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale).

3.5 Propuneri de reglementare urbanistica

1. Studii de fundamentare Studiile ce au furnizat elemente de reper in ceea ce priveste dezvoltarea asezarilor comunei Blejoi au fost:

 Studiu geotehnic de fundamentare PUG comuna Blejoi, judetul Prahova – S.C BLOMINFO GEONET S.R.L 2008 – s-au identificat si s-au descris zonele in care se gasesc riscuri naturale in teritoriu;

 Ridicari topografice sc. 1:5000, :25000 planuri intocmite de S.C Blom Romania S.R.L in anul 2008 – s-a actualizat planul topografic, suport planse PUG. O serie intreaga de prevederi au fost communicate, discutate si conturate ca urmare a intalnirilor cu persoanele din colectivul administrativ al comunei sau unor studii si investitii ale membrilor colectivului de elaborare a PUG-ului. Au mai fost folosite date din documentatiile intocmite anterior, date culese de la Directia Judeteana de Statistica Prahova, date preluate de la Primaria comunei si de pe teren. Impreuna cu reprezentantii Consiliului Local au fost analizate urmatoarele aspecte:

 delimitarea si zonarea teritoriului administrativ al comunei;

 necesitatea si posibilitatea extinderii intravilanului;

 situatia dotarilor social – culturale;

 stabilirea prioritatilor in realizarea dotarilor tehnico-edilitare;

2. Evolutia posibila, prioritati

Acest tablou furnizeaza reperele dezvoltarii comunei Blejoi. Intre aceasta, exista o serie de directii majore sau prioritati, asupra carora administratia locala sau alti factori este necesar sa se concentreze in viitorul apropiat. Domenii Prioritati Masuri de eliminare a riscurilor naturale – ziduri de sprijin sau banchete Interzicerea definitiva a constructiilor Fondul construit si utilizarea in zonele de alunecari de teren active terenurilor si realizarea de studii geotehnice in zonele cu potential de instabilitate Recomandari de amenajare peisagera a zonelor cu alunecari de teren active

Dezvoltarea prioritara a zonelor neconstruite din intravilan Crearea de conditii proprice diversificarii functionale in zona centrala si dezvoltarii de servicii si activitati comerciale Reabilitarea dotarilor culturale Dezvoltarea structurilor turistice Crearea de noi spatii verzi si locuri de Spatii plantate, agrement si sport joc pentru copii Amenajarea spatiilor verzi existente Reabilitarea circulatiilor carosabile si pietonale Sistematizarea intersectilor cu disfunctionalitati Cai de comunicatie si transport Crearea de parcaje publice Amenajarea prioritara a drumurilor de legatura intre Blejoi si localitatile componente Extinderea si modernizarea retelelor Echipare edilitara edilitare Protejarea zonelor cu valoare de Protectia, conservarea si valorificarea patrimoniu monumentelor istorice Lucrari de amenajare a albiilor si vailor torentiale Managementul durabil al deseurilor Probleme de mediu menajere. Crearea de pubele publice si puncte de precolectare a deseurilor menajere Incurajarea dezvoltarii serviciilor, Dezvoltare economica activitatilor comerciale si turistice Incurajarea stabilirii familiilor de tineri Evolutie demografica Cresterea ofertei de locuri de munca prin diversificarea activitatilor economice existente

3. Optimizarea relatiilor in teritoriu

Pentru optimizarea relatiilor in teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul administrativ si a relatiilor de interdependenta dintre localitati si vecinatati, se propun:

 valorificarea amplasarii si integrarea in reteaua de localitati la nivelul judetului Prahova;

 colaborarea cu localitatile invecinate pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea potentialului natural si protectia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apa, gospodarirea deseurilor, zone de agrement;

 asigurarea legaturilor rutiere necesare intre comuna Blejoi si trupurile apartinatoare;

 controlul modului de folosinta a teritoriului, corecta gestionare si oprirea tendintelor de folosire excesiva a acestuia;

 corecta realizare a extinderii localitatii prin realizarea in prealabil a studiilor infrastructurii si utilitatilor necesare pentru evitarea disfunctionalitatilor;

 respectarea zonificarii intravilanului localitatii.

4. Dezvoltarea activitatilor

Pe baza analizelor la nivelul teritoriului si la nivelul asezarilor, pentru activarea functiilor economice se propune: 1. In domeniul agriculturii si cresterii animalelor:

 reglementarea situatiei juridice a terenurilor, in corelarea cu utilizarea lor;

 extinderea intravilanelor cu lotizari destinate, caselor de vacanta si altor functiuni;

 activarea ponderii culturii plantelor industriale;

 activarea apiculturii;

 activarea pisciculturii;

 masuri de recastigare pentru agricultura a unor terenuri degradate.

2. In domeniul exploatarii materiilor prime, a micii industrii, serviciilor si turismului:

 activarea industriei prelucratoare a materiilor prime de pe teritoriul comunei si a produselor agricole, inclusiv prin concesiunarea unor terenuri ca trupuri izolate si extinderi ale intravilanelor;

 activarea turismului de tranzit si local (la obiectivele turistice, culturale, naturale si agroturism);

 in situatia recastigarii terenurilor forestiere de catre particulari, se impune controlul exploatarilor, pentru evitarea efectelor negative ale defrisarilor haotice.

Conditii si repercusiuni:

 dotarea cu infrastructura;

 modernizarea transporturilor;

 noi locuri de munca;

 specializarea rromilor;

 fixarea populatiei tinere.

Agricultura, silvicultura si piscicultura Se prevede ca si in viitorii ani, agricultura sa fie practicata in cadrul gospodariilor individuale cu orientarea spre dezvoltarea pomiculturii, a sectorului zootehnic si a albinaritului.

Activitati industriale si de constructii Datorita apropierii cu municipiul Ploiesti apar oportunitati de dezvoltare a activitatilor industriale.

Serviciile Este necesara dezvoltarea in localitate a serviciilor:

 reparatii aparatura casnica;

 reparatii radio – TV;

 reparatii incaltaminte;

 croitorie etc. De asemenea, pot fi valorificate resursele locale:

 colectarea si valorificarea plantelor medicinale. De altfel cresterea procentului de activi ocupati in servicii pana la niveluri comparabile cu cele din tarile dezvoltate va fi semnul ca suntem pe drumul cel bun al integrarii.

5. Evolutia populatiei Contextul societatii contemporane, cand dezvoltarea cunoaste un ritm accelerat, nevoia prognozelor demografice devine imperioasa datorita implicatiilor evolutiei populatiei si implicit ale fenomenelor demografice in evolutia vietii socio-economice a societatii.

Prognoza demografica este acea varianta a proiectarilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografica determinandu-se volumul unei populatii plecand de la structura pe varste si sexe la un moment dat si emitand ipoteze asupra evolutiei probabile a celor trei componente care modifica in timp numarul si structura populatiei: mortalitate, fertilitate si migratie. Distingem doua mari tipuri de abordare a evolutiei probabile: 1. Abordarea tendentiala - porneste de la ipoteza ca factorii care au determinat evolutiile trecute si actuale vor actiona si in viitor in acelasi sens. 2. Abordarea normativa - pleaca de la ipoteza ca evolutiile componentelor in societati mai putin dezvoltate din punct de vedere socio-economic si cultural vor urma, cu un decalaj in timp si cu unele particularitati, evolutiile pe care le- au avut la acelasi stadiu de dezvoltare populatiile din societatile avansate. Evolutia populatiei este influentata de o serie de factori care pot fi grupati in trei categorii principale: elemente demografice – posibilitatile de crestere naturala a populatiei functie de evolutia contingentului fertil si de evolutia probabila a indicilor de natalitate, de numarul populatiei varstnice si evolutia probabila a mortalitatii, de comportamentul specific al femeilor fata de natalitate, de numarul de copii dorit etc.; posibilitatile de ocupare a resurselor de munca in raport cu locurile de munca existente si posibil de creat, veniturile potentiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al orasului ca o consecinta directa a numarului si calitatii dotarilor publice, conditiilor de locuit, gradul de echipare edilitara a localitatii.

Tendinta de crestere a volumului populatiei trebuie sustinuta de orientarea politicilor locale spre populatia tanara prin masuri care sa sprijine cresterea natalitatii:

 acordarea unor facilitati de ordin economico-financiar si privind locuirea orientate spre tinerele familii;

 stimularea incadrarii in munca a tinerilor, diversificarea ofertei privind locurile de munca prin atragerea de investitii locale;

 cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor cu copii – invatamant, sanatate, consiliere familiala;

 sustinerea natalitatii prin flexibilizarea oportunitatilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de intemeiere a unei familii si de nastere si crestere a copiilor; dar si spre populatia varstnica prin masuri care sa conduca la cresterea sperantei de viata a populatiei comunei si la cresterea calitatii vietii acestora, precum:

 asigurarea accesului la servicii de sanatate de calitate si dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala;

 incurajarea persoanelor aflate in preajma varstei de pensionare sau care au depasit varsta de pensionare sa ramana active, in campul muncii sau desfasurand activitati individuale, suplinindu-si astfel veniturile familiale;

 cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor destinate persoanelor varstnice. Cadrul natural ridicat si accesibilitatea ridicata a localitatii fata de municipiul Ploiesti au determinat o crestere demografica la nivelul comunei Blejoi datorita migratiei urban – rural. In perioada studiata 2005 – 2010, s-a identificat o rata medie anuala de crestere a populatiei de 0,78 %, populatia crescand in intervalul 2001 – 2010 de la 7824 locuitori la 8399 locuitori permanenti. Factori care au determinat aceasta crestere au actionat constant si vor influenta in continuare evolutia populatiei comunei, astfel pentru orizontul de timp 2021 se estimeaza o populatie totala permanenta de 9010 locuitori

pentru o rata medie de crestere a populatiei de 0,78 %. Suplimentar fata de aceste valori, exista un surplus de locuitori rezultati din flotanti si cetateni care detin locuinte de vacanta pe teritoriul comunei. Apartenenta comunei la teritoriul periurban al municiliului Ploiesti determina un grad ridicat de migratie al fortei de munca, acest fapt determinand o rata scazuta a somajului, sub media judetului si subliniaza caracterul de suburbie al comunei. Forta de munca este concentrata in sectoarele specifice de economie : agricole, industriale si de servicii de tip comercial.

Angajatorii sunt preponderenti din sectorul privat, iar cei mai importanti sunt :

SOCIETATEA COMERCIALA Domeniul de activitate Nr. de angajati S.C.Star T&D S.R.L. Constructii drumuri 120 S.C.Universal Montaj Darzeu Fabricare constr.metalice 80 S.C.Metro Ackin Impex S.R.L. Planificare 100 S.C.Cord Impex S.R.L. Comert cu ridicata 100 S.C.Kaproni Transport S.R.L. Transport marfuri 30 S.C.Proleasing Motors S.R.L. Comert autovehicole 20 S.C.Carrefour S.A. Comert 400

6. Oraganizarea circulatiei Prezenta documentatie de specialitate urmareste alcatuirea structurii retelei majore de circulatie, amplasarea principalelor intersectii si a parcajelor, organizarea desfasurarii traficului rutier pentru diferitele categorii: tranzit greu, transport local si interzonal, circulatie generala (autoturisme si trafic de servicii si interventii), dotarile principale actuale de circulatie, tinand cont de noile standarde si normative, precum si de legislatia in vigoare:

 Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, privind regimul drumurilor;

 Legea nr. 82/15.04.1998, republicata, pentru aprobarea Ordonantei

Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, privind regimul drumurilor;

 Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 79/30.08.2001, pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, privind regimul drumurilor privind regimul

drumurilor;

 Ordinul Ministrului Transporturilor. nr. 44/27.01.1998, pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului inconjurator ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator;

 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45/27.01.1998, pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor;

 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46/27.01.1998, pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;

 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 49/27.01.1998, pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale; In vederea stabilirii si realizarii strategiei de dezvoltare rurala si regionala, pentru valorificarea la maximum a retelei existente si a potentialelor de infrastructuri si dotari, ca si pentru stabilirea posibilitatilor de interventie imediata, s-a urmarit modul in care sunt realizate legaturile intre penetratii, cum sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere pentru traficul greu etc., analizandu-se, totodata, in ce masura caile de comunicatie aferente localitatii corespund conditiei majore de functionalitate individuala si

in corelare, avand in vedere necesitatea integrarii in sistemul regional si in normele europene. Marea majoritate a strazilor necesita atat amenajari de profil, cat si aplicarea de imbracaminti. Din punct de vedere al circulatiei pietonale, disfunctiile majore sunt constituite de lipsa trotuarelor pe numeroase strazi, discontinuitatea trotuarelor, precum si starea rea de viabilitate a majoritatii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administratiei publice locale in domeniul drumurilor trebuie inscrise, pe langa modernizarea strazilor, si amenajarea corespunzatoare a trotuarelor, cu latime de minim 1,00 m. Principala problema o constituie rezervarea spatiilor necesare dezvoltarii retelei de comunicatie, cu interdictii temporare sau chiar definitive de construire, astfel incat aceste terenuri sa ramana libere pentru a fi utilizate in diferite scopuri functionale (zona de protectie si siguranta, spatiu verde, platforme si parcaje etc.). Traseele deficitare ca elemente geometrice, cu sinuozitati, curbe necorespunzatoare etc., impreuna cu zonele adiacente, care se prevad a fi imbunatatite in diferite etape, trebuie sa apara in masurile restrictive pentru a se evita aparitia de constructii noi prost amplasate, care sa impiedice optimizarea situatiei. Autoritatile locale vor urmari ca traficul sa nu fie ingreunat prin nerespectarea zonelor de siguranta si de protectie (20 m drumul judetean si 18 m drumul comunal din ax de-o parte si alta) prin amplasarea de constructii, panouri, vegetatie inalta etc., asigurandu-se razele de curbura, invelitoarea strazilor in zonele de intersectie propunandu-se a se realiza cu denivelari mici in suprafata premergatoare intersectiei, astfel incat viteza autovehicolelor sa se reduca la intrarea in traficul de pe drumurile principale.

Sunt propuse mai multe reglementari, in conformitate cu disfunctionalitatile semnalate in partea anterioara a studiului (profiluri transversale ale strazilor, care nu corespund din punct de vedere tehnic noilor standarde, faptul ca majoritatea strazilor sunt din pamant, discontinuitatea sau lipsa, pe alocuri, a trotuarelor; iluminatul stradal insuficient; drumuri de legatura in teritoriu aflate in stare de degradare accentuata; trafic eterogen: tractoare, carute, biciclisti, automobilisti si pietoni, care genereaza accidente rutiere in special pe timp de noapte; existenta unor trasee sinuoase care necesita corectare de elemente geometrice; strazi inguste care necesita largire; lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotari ale comunei, in zonele de interes social si comercial.

In conformitate cu analiza datelor existente, a posibilitatilor de optimizare, a obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice in vigoare pentru proiectarea strazilor, intersectiilor, profilurilor caracteristice etc., si cu discutiile cu factorii locali de specialitate, s-au propus cateva reglementari mai importante pentru eliminarea disfunctionalitatilor infrastructurii rutiere si a celor de dotare si organizare, pentru satisfacerea conditiilor de trafic si de incadrare urbana:

 amenajarea intersectiilor arterelor principale cu celelalte strazi, si echiparea acestora cu semafoare;

 amenajarea penetratiilor rutiere;

 modernizarea si viabilizarea strazilor prin:

 aplicarea de imbracaminti rutiere sau cel putin impietruiri;

 amenajari de profil conform noilor standarde;

 corectarea elementelor geometrice necorespunzatoare si largiri;

 reglementarea circulatiei pietonale prin:

 refacerea continuitatii trotuarelor existente;

 amenajarea de trotuare;

 imbunatatirea generala a starii de viabilitate a trotuarelor;

 amenajarea de treceri pentru pietoni;

 propunerea de drumuri noi, de completare a retelei stradale existente;

 spatiile de parcare se vor asigura in concordanta cu prevederile regulamentului general de urbanism, pentru unitati de utlitate publica in terenurile proprii, in afara domeniului public pe cat posibil, iar pentru locuinte in cadrul loturilor personale. De-a lungul strazilor se va asigura acces individual la fiecare lot sau functiune urbana.

 odata cu realizarea proiectelor pentru traseele strazilor, se va asigura vizibilitatea in intersectii si respectarea razelor de curbura pentru toate categoriile de vehicule, inclusiv transport de tonaj mare, pentru evitarea oricaror disfunctionalitati in trafic, asigurandu-se vizibilitatea, situatie ce se va mentine si intretine in viitorul previzibili, la calitatea necesara desfasurarii traficului.

 santurile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si strazilor se vor decolmata priodic, asigurandu-se scurgerea apelor meteorice.

 odata cu realizarea noilor strazi in intravilanele propuse (in baza proiectelor tehnice de specialitate), se vor asigura prospectele la circa 20 m, asigurandu-se zonele de acostament, spatiul verde de aliniament, gabaritele necesare ale santurilor de preluare a apelor meteorice, razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilitatii, si se va stabili calitatea infrastructurii pentru traficul din zona.

 zone de protectie a drumurilor raportata la linia mediana:

 pana la 18 m in cazul drumurilor comunale;

 pana la 20 m in cazul drumurilor judetene.

 terenurile cuprinse in zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice sau fizice care le au in administrare sau in

proprietate cu obligatia ca acestea prin activitatea lor sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a traficului.

Reteaua feroviara nu este prinsa in politicile sau strategiile de dezvoltare ale comunei. Intrucat studiul cailor de comunicatie si transport are ca principal obiectiv fundamentarea planului urbanistic general "PUG - Comuna Blejoi", metodologia aplicata este adaptata acestui scop, respectiv unele analize si date de teren sunt limitate la strictul necesar. Rezolvarile de detaliu se vor stabili ulterior, prin elaborarea de studii la scari corespunzatoare: 1:2000 - 1:500.

3.6 Intravilan propus. Zonificarea functionala. Bilant teritorial

In urma propunerilor urbanistice, teritoriul intravilan al comunei Blejoi s-a extins cu 7,85 %, de la 1155,06 ha la 1253,43 ha. Cresterile cele mai semnificative ale zonelor functionale au fost efectuate pentru zona unitatilor tehnico – edilitare cu 72,75 %, zonele cu spatii verzi, sport, agrement, protectie cu 46,46 %, zona terenurilor cu destinatie speciala de 44,82 % si a zonelor de industrie si depozitare cu 43,31 % - necesare pentru dezvoltarea durabila a localitatii. Extinderile zonelor functionale existente si a teritoriului intravilan au avut ca scop rectificarea problemelor de mediu, atingerea obiectivului de 26 m2 de spatiu verde pe cap de locuitor, crearea unui microclimat economic axat pe untitati mici si mijlocii favorabile unei dezvoltari durabile. Propunerile sunt axate pe rectificarea disfunctiilor identificate in analiza situatiei existente in cadrul economic, social si natural.

Bilant teritorial existent – propus: Existent Propus Procent din Procent din Suprafata total Suprafata total Zone Functionale (ha) intravilan (ha) intravilan (%) (%) Locuinte si

functiuni 600,03 51,95 563,95 44,99 complementare unitati industriale 46,96 4,07 67,30 5,37 si depozite Unitati agro- 18,27 1,58 0,46 0,04 zootehnice Unitatri tehnico - 4,60 0,40 16,88 1,35 edilitare Institutii si servicii 250,34 21,67 330,44 26,36 de interes public Cai de

comunicatie si 141,97 12,29 135,39 10,80 transport rutiere Cai de comunicatie si transport 7,10 0,61 4,99 0,40 feroviare Spatii verzi, sport,

agrement, 68,98 5,97 128,84 10.28 protectie Gospodarie

comunala, 2,41 0,21 2,99 0,24 cimitire Terenuri cu 0,16 0,01 0,29 0,02 destinatie speciala Ape 4,87 0,42 1,91 0,15 Terenuri 8,18 0,71 0,00 0,00 neproductive Paduri in 1,19 0,10 0,00 0,00 intravilan Total intravilan 1155,06 100,00 1253,43 100

Locuire EXISTENT 600,03 Ha PROPUS 563,95 Ha  + 6.01 %

Industrie si EXISTENT 46,96 Ha depozitare PROPUS 67,30 Ha  + 43,31 %

Unitati EXISTENT 18,27 Ha agro – zootehnice PROPUS 0,46 Ha  - 97,48 %

Unitati EXISTENT 4,60 Ha tehnico – edilitare PROPUS 16,88 Ha  + 72,75 %

Institutii publice EXISTENT 250,34 Ha si servicii PROPUS 339,44 Ha  + 32 %

Cai de comunicatie si EXISTENT 141,97 Ha transporturi rutiere PROPUS 135,39 Ha  - 4,63 %

Cai de comunicatie si EXISTENT 7,10 Ha transport feroviar PROPUS 4,99 Ha  - 29,72 %

Spatii verzi, sport, EXISTENT 68,98 Ha agrement, protectie PROPUS 128,84 Ha  + 46,46%

Gospodarire EXISTENT 2,41 Ha Comunala, cimitire PROPUS 2,99 Ha  + 19, 40 %

Terenuri cu EXISTENT 0,16 Ha

destinatie speciala PROPUS 0,29 Ha  + 44,82 % Ape EXISTENT 4,87 Ha PROPUS 1,91 Ha  - 60,78 %

Terenuri EXISTENT 8,18 Ha neproductive PROPUS 0,00 Ha  - 100,00 %

Paduri in EXISTENT 1,19 Ha intravilan PROPUS 0,00 Ha  - 100,00 %

INTRAVILAN EXISTENT 1155,06 Ha PROPUS 1253,43 Ha  + 7,85 %

3.6.1 Zonificarea functionala

In urma analizei situatiei existente si identificarea disfunctiilor si a elementelor de potential existente, s-au propus urmatoarele subzone functionale:

ZONA CENTRALA – C C – subzona centrala si functiuni complexe de interes general; Regim maxim de inaltime P+4E; Hmaxim: 15,00 m; POT: 50%, CUT: 2.5;

ZONA DE LOCUIT – L L1 - subzona locuire individuala si colectiva situata in tesut traditional, cu regim de construire continuu sau discontinuu; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim: 9,00 m; POT : 35%; CUT = 1.05; L2 - subzona locuire individuala si colectiva situata in ansambluri rezidentiale, cu regim de construire continuu sau discontinuu; Regim maxim de inaltime P+4E; Hmaxim: 15,00 m; POT: 35%, CUT: 1.8; L3 - subzona locuire colectiva cu regim de construire continuu sau discontinuu; Regim maxim de inaltime P+9E cu accente de inaltime pana la P+14E; Hmaxim: 30,00 m (45 m pentru P+14E); POT: 30%, CUT: 3,0 (4,2 pentru P+14E);

ZONA INSTITUTIILOR PUBLICE SI SERVICIILOR – IS: IS1 - subzona institutiilor publice si serviciilor de interes general Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim: 9,00 m; POT: 35%, CUT: 1.05; IS2 - subzona institutiilor publice si serviciilor de tip complex comercial; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaximcornisa/atic: 12,00 m; POT: 70%, CUT: 2.1; CUT volumetric: 8.5;

IS3 - subzona institutiilor publice si serviciilor inalte situate in ansamblurile rezidentiale; Regim maxim de inaltime P+6E cu accente pana la P+10E; Hmaxim: 21,00 m (33 m pentru P+10E); POT: 70%, CUT: 2.10 (4.0 pentru P+10E);

ZONA MIXTA – M M1 - subzona mixta situata in tesut traditional, cu regim de construire continuu sau discontinuu; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim: 9,00 m; POT : 35%; CUT = 1.05; M2 - subzona mixta situata in tesut traditional, cu regim de construire continuu sau discontinuu; Regim maxim de inaltime P+4E; Hmaxim: 15,00 m; POT: 50%, CUT: 2.5; M3 - subzona mixta situata in ansambluri rezidentiale, cu regim de construire continuu sau discontinuu; Regim maxim de inaltime P+7E cu accente pana la P+10E; Hmaxim cornisa = 24,00 m :POT: 60%; CUT: 4.8 (6.6 pentru accente de inaltime aprobate prin PUZ realizate anterior PUG) ;

ZONA ACTIVITATILOR PRODUCTIVE – A A1 - subzona activitatilor compuse din unitati agricole si industrie nepoluanta; Regim maxim de inaltime P+1E; Hmaxim: 6,00 m; POT: 50%, CUT: 1.0; A2 - subzona activitatilor productive compuse din industrie si depozitare; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim atic/cornisa: 12,00 m; POT: 60 %, CUT: 1.80; CUT volumetric: 10,00; A3 - subzona activitatilor productive compuse din industrie nepoluanta si servicii, subzona pretabila la conversii functionale; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim atic/cornisa: 12,00 m; POT: 60 %, CUT: 1.80; CUT volumetric: 10,00;

ZONA SPATIILOR VERZI – V V1 - subzona spatiilor verzi amenajate, scuaruri publice, parcuri, agrement cu acces nelimitat, amenajari sportive; Regim maxim de inaltime P+1E; Hmaxim la cornisa: 6,00 m; POT: 15%, CUT: 0.30; V2 - subzona spatiilor verzi cu destinatie tehnica; Regim maxim de inaltime P+1E; Hmaxim la cornisa: 6,00 m; POT: 15%, CUT: 0.30;

ZONA CAILOR DE COMUNICATIE SI AMENAJARI AFERENTE – T T1 - subzona transporturi rutiere ; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim la cornisa: 9,00 m; POT: 50%, CUT: 1.60; T2 - subzona transporturi feroviare ; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim la cornisa: 9,00 m; POT: 50%, CUT: 1.60;

ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA SI ECHIPARE EDILITARA – G G1 – subzona cimitirelor si amenajarilor aferente ; Regim de inoltime : P + 1E ; H maxim la cornisa = 6,00 m ; POT: 50%, CUT: 1.00; G2 – subzona constructiilor si amenajarilor tehnico-edilitare ; Regim maxim de inaltime P+2E; Hmaxim la cornisa: 12,00 m; POT: 50%, CUT: 1.50;

ZONA CU DESTINATIE SPECIALA – S S1 – subzona unitatilor cu destinatie speciala ; S2 – subzona siturilor arheologice si a monumentelor de petrimoniu.

1. ZONA CENTRALA – C Zona centrala este situata la intersectia a doua axe principale de circulatie ale localitatii DN 1 A si DN 1 B si reprezinta nucleul de institutii si servicii si de identitate al comunei urbane Blejoi. Aceasta zona este definita prin accesibilitatea ridicata, concentrarea de institutii publice de interes local,

prezenta elementelor cu valoare de patrimoniu si caracterul sau mixt ce premite sustinerea unei dezvoltari dinamice pe termen mediu si lung. Pentru imprimarea unui caracter unitar zonei centrale s-a impus o interdictie temporara de construire pana la eleborarea unui PUZ, care, conform RLU va detaliaconditiile de construire pentru aceasta subzona functionala. In aceasta subzona sunt admise urmatoarele utilizari :

 servicii financiar-bancare si de asigurari ;

 servicii autonome avansate (manageriale, tehnice si profesionale) ;

 servicii de formare-informare ;

 biblioteci, mediateci ;

 posta si telecomunicatii, edituri si centre media ;

 activitati sportive diverse, sali expozitionale, galerii de arta ;

 servicii profesionale, colective si personale, servicii de comert ;

 restaurante, cafenele, cofetarii, baruri ;

 centre de recreere si sport in spatii acoperite si descoperite ;

 mici unitati productive manufacturiere si de depozitare mic-gros legate de functionarea zonei centrale ;

 locuinte cu spatiu special, avand incluse spatii pentru profesiuni liberale.

Se interzic urmatoarele utilizari :

 activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zona protejata ;

 activitati productive poluante cu risc tehnologic ;

 constructii provizorii de orice natura ;

 dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura cladirilor ;

 depozitare en – gros si depozitare materiale refolosibile ;

 depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice ;

 activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice ;

 lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente ;

 constructiile cu calcan vizibil construite in regim individual. Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor se va realiza in conformitate cu RLU, sectiunea II, art.4, 5, 6 si 7, iar circulatia si accesul se va realiza conform art. 8. Aspectul exterior al cladirilor va tine cont de urmatoarele :

 de caracterul specific al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate ;

 se va acorda atentie modului de tratare a acoperisurilor sau teraselor ;

 pentru cladirile care ating inaltimea maxima admisa prin RLU, este obligatorie retragerea cu minim 2 m a ultimului nivel pe toate fatadele, cu exceptia fatadelor comune cu alte constructii ;

 panta maxima admisa pentru acoperisuri este de 45 % ;

 constructiile trebuie sa contribuie la armonia mediului lor, prin proportii corecte ale volumului si elementelor lor, prin calitatea materialelor utilizate si prin alegerea culorilor folosite ; Cladirile vor fi racordate la retelele tehnico – edilitare publice, iar in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa. Spatiile libere si spatiile plantate vor fi inierbate si plantate cu un arbore la 40 m2.Deasemeni se recomanda inverzirea teraselor necirculabile ale cladirilor in proportie de 70 %, iar parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare si vor fi inconjurate cu un gard viu de minim 1,20 m inaltime.

Se va asigura un procent de spatii verzi de minim 30 % pe fiecare parcela. Gardurile spre strada ale cladirilor vor fi retrase de la aliniament, vor fi transparente, cu inaltimea de 2,00 m, vor avea un soclu opac de cxirca 0,60 m si vor putea fi dublate de gard viu.

2. ZONA DE LOCUIRE - L Zona de locuire L se compune din 3 subzone functionale delimitate prin urmatoarele criterii :

 regim maxim de inaltime ;

 densitatea de ocupare a terenurilor ;

 configuratia tesutului urban : parcelar, tipologia fondului construit, raportarea la vecinatati ;

 functiune. Sunt admise urmatoarele utilizari : L1+L2 :

 locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2+M niveluri in regim de construrire continuu sau discontinuu ;

 echipamente publice specifice zonei rezidentiale ;

 imprejmuiri, cai de acces pietonale si private, parcaje, spatii plantate ;

 micro-obiective tehno-edilitare de producere a energiei electrice : centrale eoliene de mici dimensiuni, panouri solare, sisteme de incalzire geotermala, etc.-toate aceste obiective deservesc in exclusivitate proprietatea pe care sunt amplasate ; L2+L3 :

 locuinte individuale si colective medii cu maxim P+4+M niveluri in regim de construire continuu si discontinuu ;

 echipamente publice specifice zonei rezidentiale ;

 constructii aferente echiparii tehnico-edilitare ;

 amenajari aferente locuintelor : cai de acces, parcaje, garaje, spatii plantate, locuri de joaca pentru copii, amenajari de sport, imprejmuiri;

 micro-obiertive tehno-edilitare de producere a energiei electrice de mici dimensiuni, toate deservind exclusiv proprietatea pe care sunt amplasate. In aceste subzone se interzic urmatoarele utilizari :

 functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 m2, generand un trafic important de persoane si marfuri ;

 activitati productive poluante, cu resc tehnologic ;

 anexe pentru cresterea animalelor pentru productie si subzistenta ;

 dispunerea de panouri de afesaj pe plinurile fatadelor ;

 depozitare en-gros, depozitare de materiale refolosibile ;

 statrii de betoane, autobaze, statii de intretinere auto cu peste 3 masini;

 activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie ternul vizibil din circulatiile publice ;

 parcuri rezidentiale de vacanta, campinguri si parcuri de rulote ;

 lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente ; Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor se va face reapectand RLU, sectiunea II, art.5, 6, 7. Circulatia si accesul la zona cladirilor se face asigurand un acces carosabil de minim 4,0 m, iar in cazul fronturilor comune la strada se va asigura la fiecare 30,00 m de front cate un acces carosabil. In cazul fundaturilor se va asigura un spatiu de intoarcere si o lungime de minim 150 m.

3. ZONA DE INSTITITII SI SERVICII - IS Subzonele functionale ale zonei de IS sunt delimitate urmatoarele criterii :

 functiunea dominanta ;

 regim maxim de inaltime ;

 necesitatile tehnologice ale activitatilor specifece ;

 configuratia tesutului urban : tipologia fondului construit, raportarea la vecinatati etc. ;

 relatia cu vecinatatea. Pentru toate functiunile de servicii comerciale de tip hypermarket care se incadreaza in subzona functionala IS2 se va elebora un PUZ pentru integrarea corecta a acestora in cadrul comunei Blejoi din punct de vedere functional, morfologic al sistemului de circulatii rutiere si pietonale, etc. Sunt admise urmatoarele utilizari :

 institutii, servicii si echipamente publice de nivel comunal ;

 sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanta in diferite domenii ;

 servicii sociale, colective si personale ;

 sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc. ;

 servicii turistice, hoteluri, pensiuni, moteluri, restaurante, cofetarii, cafenele, baruri etc. ;

 spatii libere pietonele, parcaje la sol, etc. ;

 servicii comerciale de tip hypermarket ;

 activitati productive din domenii de varf ;’

 depozitare en-gros, comert cu amanuntul ;

 institutii, servicii si echipamente publice de nivel regional – periurban ; In aceasta zona sunt interzise urmatoarele utilizari :

 locuire individuala si colectiva ;

 dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor ;

 platforme pentru precolectarea deseurilor urbane ;

 statii de intretinere auto cu capacitatea peste 3 masini ;

 depozitarea pentru vanzarea unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice ;

 statii de betoane, autobaze, spalatorii chimice ;

 localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica de 100 m de servicii si echipamente publice si de biserici ;

 anexe pentru cresterea animalelor pentru productie si subzistenta care intra sub incidenta normativelor de protectie sanitara ;

 activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice ;

 lurari de terasamente de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente. Conditiile de amlasare, echipare si configurare a cladirilor se va face respectand RLU art.4, 5, 6, 7, iar circulatia si stationarea autovehicolelor art. 8 si 9. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor este de P+2+M in subzona IS1, de P+10+M in subzona IS3, iar in subzona IS2 inaltimea este de maxim 12,0 m. Aspectul exterior al cladirilor va tine seama de caracterul specific al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate. In privinta echiparii edilitare toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare. In cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa. Spatiile verzi vizibile, cuprinse la strada intre aliniament si linia de aliniere a cladirilor vor fi amenajate peisager sub forma unor gradine de fatada, iar

suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu arbori. Imprejmuirea spre strada a cladirilor va fi transparenta, va avea inaltimea de 2,00 m si va fi dublata de un gard viu, iar gardurile dintre proprietati vor fi opace, transparente dublate de gard viu sau exclusiv gard viu si vor avea inaltimea de 2,20 m.

4. ZONA MIXTA - Z Zona mixta se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate in acceptarea diferitelor functiuni de interes general si public, formand in mod continuu linearitati comerciale si de servicii de-l lungul arterelor principale. Totodata, zona mixta prelungeste zona centrala si contureaza un sistem polinuclear de centre de interes local ale comunei Blejoi. In zona mixta sunt admise urmatoarele utilizari :

 institutii, servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector si de cartier ;

 sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprenderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanta in diferite domenii ;

 sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc. ;

 depozitare en-gros, comert cu amanuntul, activitati manufacturiere ;

 hoteluri, pensiuni, agentii de turism, restaurante, baruri, cofetarii ;

 sport si recreere in spatii acoperite, parcaje la sol si multietajate ;

 locuinte cu partiu obisnuit ;

 locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale; Se interzic urmatoarele utilizari :

 functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 m2 ADC, care genereaza un trafic important de marfuri ;

 activitati productive poluante, cu risc tehnologic ;

 anexe pentru cresterea animalelor pentru productie si subzistenta care intra sub incidenta normativelor de protectie sanitara ;

 platforme de precolectare a deseurilor urbane ;

 instalarea in curti a panourilor pentru reclame ;

 depozitari de materiale refolosibile ;

 dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor ;

 activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice ;

 depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice. Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor se va face in conformitate cu RLU, art. 4, 5, 6, 7, iar circulatia si stationarea autovehicolelor conforma art. 8 si 8 din regulament. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor este de : P+2+M la subzona M1, de P+4+M la subzona M2 si de P+10+M la subzona M3. Aspectul exterior al cladirilor va tine seama de caracterul specific al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de c0-vizibilitate. Cladirile vor fi racordatela retelele tehnico-edilitare pubilce, iar in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa. Imprejmuirea la strada va fi transparenta cu inaltimea de 2,00 m, dublata de un gard viu, iar intre proprietati gardurile vor fi opace, transparente dublate de gard viu cu inaltimea de 2,20 m.

5. ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE – A Subzonele functionale ale zonei A sunt delimitate prin urmatoarele criterii :

 functiunea dominanta ;

 regim maxim de inaltime ;

 necesitatile tehnologice ale activitatilor specifice ;

 configuratia tesutului urban : parcelar, tipologia fondului construit, raportarea la vecinatati . Pentru toate parcurile, platformele industriale si conversia functionala a tuturor unitatilor agricole existente se va elabora un PUZ pentru integrarea corecta a cestora in cadrul comunei Blejoi din punct de vedere functional, morfologic, al sistemului de circulatii rutiere si pietonale. In zona activitatilor productive sunt admise urmatoarele utilizari :

 activitati productive nepoluante desfasurate in constructii agro- industriale mari, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor, cercetarea agro-industriala care necesita suprafete mari de teren ;

 sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, cercetare, expartizare, consultanta in diferite domenii ;

 depozite en-gros, comert cu amanuntul ;

 activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate in constructii industriale mari si mijlocii ;

 unitati de cazare pentru personalul care deserviste unitatile industriale si de servicii ;

 obiective tehnico-edilitare care promoveaza utilizarea energiei regenerabile : centrale eoliene, panouri fotovoltaice, instalatii geotermale, pompe de caldura ;

 terminale feroviare destinate aprovizionarii si preluarii produselor brute si finite ale activitatilor productive specifice ;

 servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii comerciale legate de transporturi si depozitare ;

 parcaje, spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite ;

 statii de alimentare cu carburanti. Sunt interzise urmatoarele utilizari :

 locuire individuala si colictiva ;

 institutii publice si servicii de interes general : administratie locala, institutii de educatie, crese, gradinite, scoli generale, unitati de cult, spatii destinate sportului si agrementului ;

 unitati functionale care ar afecta functionarea activitatilor dominante ale subzonelor. Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor se va face in conformitate cu RLU , art.4, 5, 6, 7, iar circulatia si stationarea in conformitate cu art.8 si 9. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor nu va depasi 12,0 m. Cladirile vor fi racordate la retelele publice edilitare. Imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimea de minim 2,00 m si vor fi dublate cu gard viu, iar portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor tehnice inainte de admiterea lor in incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice.

6. ZONA SPATIILOR VERZI – V Subzonele functionale ale zonei V sunt delimitate prin urmatoarele criterii :

 functiunea dominanta ;

 elementele componente ale cadrului natural ;

 configuratia spatiala a comunei, elemente de compozitie urbana si morfologica, relatia cu vacinatatea. Zonele necesare odihnei si recreerii se amplaseaza in locuri care prezinta cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt : paduri, suprafete de ape, relief variat si altele. In zona spatuulor verzi sunt admise urmatoarele utilizari :

 circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate ;

 mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna ;

 constructii pentru expozitii, activitati culturale, activitati sportive, alimentatie publica si comert ;

 spatii plantate, parcaje coplementare functiunilor specifice zonei ;

 amenajari acoperite si descoperite si constructii pentru practicarea activitatilor sportive, anexe complementare functiunii dominante ; Sunt intrzise urmatoarele utilizari :

 orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi pubilce si specializate ;

 conversia grupurilor sanitare in spatii comerciale ;

 improvizatii ale colectarii apelor uzate ale constructiilor lacustre ;

 localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a spatiilor plantate adiacenta trotuarelor, atât in inerior, cat si pe conturul exterior al spatiilor verzi ;

 diminuarea suprafetelor impadurite, realizarea caselor de vacanta, a locuintelor permanentesau a oricaror constructii care nu sevesc functiunii de padure de agrement ;

 taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate. Conditiile de amplasare, echipare si confogurare a cladirilor se va face conform studiilor de specialitate avizate conform legii, iar inaltimea nu va depasi 6,0 m. Echiparea edilitara se va face conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Plantatiile inaltese vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate.

7. ZONA TRANSPORTURILOR – T Subzona transporturilor rutiere si a amenajarilor aferente admite urmatoarele utilizari :

 activitati legate de transporturi la distanta pa cai rutiere pentru calatori si marfuri ;

 semnalizari prin panouri si luminoase conform normativelor si legislatiei in vigoare ;

 mobilier urban, corpuri de iluminat stardal specific profilului stardal si a categoriilor de circulatie carora li se adreseaza ;

 autogari si alte constructii si amenajari pentru transport calatori, precum si serviciile anexe aferente. Subzona transporturilor feroviare si a menajorilor aferente admit urmatoarele utilizari :

 statii de calatori, de marfuri si de triaj cu instalatii, constructii, depozite si amenajari necesare functionarii serviciilor feroviare ;

 amenajari, lucrari de terasamente si infrastructura, spatii necesare functional si pentru asigurarea securitatii transportului feroviar ;

 servicii publice si de interes general compatibile cu functionarea serviciilor feroviare;

 lucrari de protectie impotriva poluarii. Sunt interzise urmatoarele utilizari :

 depozitari de materiale, piese sau utilaze degradate, amenajari de santier abandonateculparea cladirilor de locuit cu constructii aferente circulatiei rutiere sau feroviare ;

 orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate: largirea unor strazi, modernizare intersectii, realizare spatii de parcare, modernizare/realizare poduri aferente cailor ferate, extindere aeroporturi, trasee de cale ferata si a statiilor aferente;

 constructii permanente si temporare, panouri de reclama, depozitarea de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea ;

 orice lucrari care, prin natura lor, ar putea provoca alunecari de teren, surpari sau afectarea stabilitatii solului ;

 dipozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului. Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor se va face conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

8. ZONA DE GOSPODARIE SI ECHIPARE EDILITARA – G Subzonele functionale ale zonei G sunt delimitate prin urmatoarele criterii :

 functiunea dominanta ;

 relatia cu vecinatatile ;

 conditii de amplasament in functie de normativele si legislatia in vigoare. Sunt admise urmatoarele utilizari :

 cimitire si cladiri anexe ;

 constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala : incinte tehnice cu cladiri si instalatii penrtu sistemul de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica si termica, piete comerciale, salubritate etc. ; Sunt interzise urmatoarele utilizari :

 densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor si distrugerea vegetatiei din lungul acestora ;

 orice activitati care prezinta resc tehnologic si produc poluare. Conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor se va face conform RLU, sectiunea II, art. 4 – 12.

9. ZONA CU DESTINATIE SPECIALA – S Subzonele functionale ale zonei S sunt delimitate prin urmatoarele criterii :

 functiunea dominanta ;

 relatia cu vecinatatile ;

 conditii de amplasament in functie de normativele si legislatia in vigoare. Utilizarile admise, utilizarile interzise, cat si conditiile de amplasare, echipare si configurare a cladirilor se va face conform legislatiei si normativelor in vigoare.

3.7 Dezvoltarea echiparii edilitare

1. Gospodarirea apelor Se va tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa, conform “Legii Apelor”. Se vor efectua lucrari de regularizare, aparari de mal pe cursurile raurilor, pentru a stopa efectul de eroziune si a preveni fenomenul de inundabilitate si instabilitate cauzat de acestea. Activitatile se vor dezvolta sub supravegherea APELOR ROMANE, de catre societatile economice autorizate sa exploateze nisipul si pietrisul din zona. Canale de desecare sunt colmatate si nu s-au mai facut lucrari de reamenajare a acestora, cu toate ca astfel apele pluviale excedentare ar putea fi preluate si drenate. Comuna Blejoi are o infrastructura rutiera foarte dezvoltata, alcatuita din drumuri asfaltate sau impietruite, drumurile principale fiind in mare parte asfaltate. Sistemul rutier nu este prevazut cu trotuare pentru circulatia pietonilor.

Comuna nu dispune de retele de canalizare pluviala, colectarea si evacuarea apelor pluviale facandu-se prin intermediul santurilor si rigolelor adiacente drumurilor, dar care in mare parte sunt neamenajate, improprii asigurarii sectiunii corespunzatoare de transport a apelor. Majoritatea santurilor sunt colmatate, scurgerea apelor facandu-se deficitar, rezultatul fiind provocarea de inundatii si producerea fenomenului de baltire. Primaria comunei va avea in vedere aplicarea de sanctiuni acolo unde decolmatarea santurilor nu este executata de locuitori, in conformitate cu legislatia. Apa rezultata in urma unor precipitatii intense sau mai putin intense, dar care coincide cu topirea zapezilor, conduce prin scurgere, la erodarea si surparea taluzurilor; de asemenea, prin infiltrarea in corpul drumurilor se reduce rezistenta infrastructurilor, provocand destabilizarea acestora. Din aceste motive se impune realizarea unui sistem de colectare a apelor de suprafata in toate satele comunei Blejoi. Sistemul de colectare a apelor de suprafata, trebuie sa asigure colectarea si evacuarea cat mai rapida a apelor din zona drumurilor. Sistemul de colectare a apelor va fi alcatuit din santuri pereate dalate, eventual pereate dalate - inierbate in functie de configuratia terenului. In cadrul sistemului se prevad la intersectiile de drumuri podete dalate, pentru asigurarea tranzitarii apei dintr-o parte in alta a cailor de circulatie. Imbracamintea rutiera este din asfalt sau impietruire, dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale, respectiv santuri si podete, acolo unde exista fiind neamenajate. Profilul transversal si longitudinal al santurilor nu au o configuratie corespunzatoare, fiind colmatate in mare parte, in perioadele cu precipitatii apele meteorice stagnand, iar in cazul unor cantitati mari de precipitatii apele

deverseaza pe drumuri producandu-se numeroase gropi si fagase in platforma drumului. Aceasta situatie conduce de asemenea la eroziuni pronuntate ale taluzurilor cu tendinte de avansare catre carosabil, cu repercusiuni negative privind circulatia pe drumuri. La stabilirea traseului santurilor se va urmari pe cat posibil respectarea traseelor actuale, efectuandu-se corecturi pe portiunile in care nu se respecta paralelism fata de axul drumului. Pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice in bune conditii, s-a prevazut amenajarea de santuri pereate si podete la intersectiile de drumuri. Santurile se vor amenaja adiacent drumurilor pe ambele parti ale acestora, la cote si cu pante care sa asigure scurgerea apelor catre emisarii din zona.

Sectiunea transversala a santurilor se va determina in raport cu cantitatea de apa care trebuie evacuata. Forma sectiunii transversale a santului poate fi trapezoidala sau triunghiulara, functie de cantitatea de apa, de forma taluzului existent si functie de distanta dintre carosabil si limita proprietatilor.

2. Alimentare cu apa

Comuna dispune de sisteme centralizate de alimentare cu apa aflate in axploatarea unui operator de specialitate – S.C. JOVILA CONSTRUCT SRL. Sistemele sunt grupate pe sate, nu acopera intreaga localitate si sunt completate, in anumite cazuri de surse locale, independente si neautorizate. Se propune ca odata cu extinderea zonei de intravilan a comunei Blejoi sa se extinda si retelele de apa si canalizare existente. Deasemeni sunt necesare extinderi de retea in zonele cu lotizari si cu locuinte de vacanta precum si in zonele ce urmeaza a fi industrializate.

Sursele de apa potabila confirmate de avizul de gospodarirea apelor nr.10/13.01.2011 emis de A.N.APELE ROMANE, unitatea S.G.A.Prahova sunt urmatoarele : Satul Blejoi

 subteran, respectiv 7 puturi forate la adancimea intre 60 – 120 m, cu un debit total de 19,81 l/s ;

 din reteaua ESZ Prahova ;

 aductiunea Movila Vulpii – Petrotel Lukoil, fir I si fir II ; Satul Ploiestiori 3  subteran, respectiv 2 puturi forate, unul cu un debit de 13 m /h, iar al doilea este abandonat ;

 din reteaua ESZ Prahova ;

 aductiunea Movila Vulpii – Petrotel Lukoil ; Satul Tantareni 3  subteran, respectiv un put forat cu un dedit de 10 m /h ;

 din reteaua ESZ Prahova ;

 aductiunea Movila Vulpii – Petrotel Lukoil fir I si fir II ; Aductiunea si inmagazinarea apei se face dupa cum urmeaza : Satul Blejoi – apa din forajele F1 si F2 este pompata intr-un rezervor ingropat de 300 m3 de unde pleaca gravitational in reteaua de distributie ; de la forajele F3, F4 si F5 apa este pompata direct in retea, iar din forajele F6 si F7 este pompara in doua rezervoare de 150 m3 fiecare, apoi este pompata in retea prin intermediul statiei de pompare echipata cu pompe Lotru 100 si Cris 125. Elementele principale ale sistemului centralizat de alimentare cu apa existent sunt:

 captarea;

 conducta de aductiune dintre puturi si rezervor;

 rezervor de inmagazinare;

 grup de exploatare (statie pompare + statie clorinare + camera dispecer + grup sanitar);

 retele tehnologice;

 retele de distributie;

 utilitati. Forajele existente trebuie sa fie echipate cu electropompe submersibile de exploatare cu corp din otel inox si caracteristicile functie de parametrii hidrogeologici stabiliti in cadrul operatiunilor de testare hidrogeologica. Forajele trebuie sa fie echipate cu tablou electric de comanda si protectie pentru electropompa submersibila echipata cu motor electric si va indeplini urmatoarele functii si protectii:

 protectie la scurtcircuit;

 protectie la supracurent (suprasarcina, porniri grele, blocare motor);

 protectie la minima si maxima tensiune;

 protectie la lipsa faza (antibifazic);

 protectie la lipsa curent (infasurare intrerupta, contactor defect etc.);

 protectie la supraincalzirea bobinajului;

 protectie la subtensiune;

 protectie la supratensiune. Imprejmuirea puturilor pentru protectia sursei fata de contaminarea bacteriana si impurificarea chimica, va fi constituita din gard cu plasa de sarma pe rame metalice cu stalpi metalici. Gospodaria de apa va fi compusa din rezervorul de inmagazinare a apei, statia de pompare, statia de clorinare, camera dispecer si grupul sanitar.

Retele distributie Reteaua de distributie este formata din conducte de PEHD si metalice cu diametre cuprinse intre Dn 50 mm si Dn 225 mm. De la rezervorul de

inmagazinare, apa este distribuita prin pompare la consumatori, prin intermediul retelei de distributie. Lungimea totala a retelei de distributie este de circa 31,0 km.

Sistemul de canalizare In prezent in comuna Blejoi nu exista un sistem centralizat de canalizare astfel, nu este acoperita intreaga arie a satelor. In satul Ploiestiori exista un sistem de colectare ape uzate menajere, care colecteaza apa deversata de la complexul Carrefour si este racordata la reteaua de canalizare care vine de la Paulesti si deverseaza in statia de epurare a municipiului Ploiesti. Pentru ca infiintarea unui sistem centralizat de canalizare, in localitatea Blejoi, sa poata fi realizat, pentru rezolvarea evacuarii apelor uzate menajere din aceasta localitate, s-a propus realizarea unui sistem centralizat de canalizare care sa cuprinda urmatoarele elemente :

 statie de epurare ;

 colectoare de canalozare menajera ;

 racorduri laterale de canalizare ;

 statie de pompare apa uzata ;

 conducte de refulare. Se propune o statie de epurare compusa dintr-o unitate de epurare mecano- biologica modulata si va fi amplasata la circa 300 m de ultima casa cat mai aproape de emisar. Pentru localitatea Blejoi se propune executarea unei statii de epurare mecano- biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit de 700 m3/zi.

Pentru localitatea Tantareni de propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit de 300 m3/zi. Pentru localitatea Ploiestiori se propune executarea unei statii de epurare mecano-biologica, supraterana, compacta, modulata, dimensionata pentru un debit de 400 m3/zi. Statiile de pompare se vor amplasa in zonele cu diferente mari de nivel, pentru a evita pozarea retelei de canalizare la adancimi foarte mari.

3. Alimentarea cu gaze naturale In etapa de perspectiva ce face obiectul prezentului PUG este cuprinsa alimentarea cu gaze naturale, a tuturor satelor comunei. Retelele de gaze ce se vor executa in vederea conectarii noilor consumatori, vor fi din polietilena de inalta densitate. In vederea asigurarii posibilitatii intretinerii si exploatarii acestor retele, in diferite puncte (intersectii) vor fi prevazute camine de vane, iar in capetele retelelor camine de refulare (pentru refularea gazelor). Sistemul de distributie a gazelor naturale de presiune redusa va cuprinde toate strazile localitatii, acesta fiind constituit din conducte de polietilena de inalta densitate cu diametre ce variaza in functie de debitul transportat. Consumul de gaze naturale calculat in conformitate cu datele puse la dispozitie de primarie, precum si cu precizarile S.C DISTRIGAZ S.A, duratele zilnice si anuale, pe categorii de cosumatori, precum si coeficientii de simultaneitate stabiliti si anume:

Coeficientul de Categoria de consum Debit instalat Durata zilnica simultaneitate Bucatarii locuinte 0,67 6 h/zi 0,60 Incalzire 2,40 8 h/zi 0,85

S-a considerat un debit mediu pe familie de 0,67 Nm3/h la bucatarie si 2,40 Nm3/h pentru incalzire (4 sobe x 0,60 Nm3/h sau o centrala termica de 2,40 Nm3/h). Durate zilnice: 6 ore pentru prepararea hranei si 8 ore pentru incalzire. Durate anuale: 365 zile pentru prepararea hranei si 150 zile pentru incalzire.

Conform „Normelor tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale”, distanta minima pe orizontala dintre axele conductelor de gaze naturale si diferitele obiective este urmatoarea:

 locuinte individuale/colective – 20 m, pana la 45 de cladiri/unitati separate de locuit dintr-o locuinta colectiva inclusiv in unitatea de clasa de locatie (suprafata de teren care se intinde pe o latime de 200 m de fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continua de 1600 m, UCL), insa incepand cu a 46-a cladire/unitate separata de locuit dintr-o locuinta colectiva in UCL sau in cazul unor cladiri cu patru sau mai multe etaje distanta minima este de 200 m; pentru reducerea acesteia din urma distante, pana la minim 20 m, se impun chletuieli pentru cresterea gradului de siguranta a conductelor care vor fi suportate de catre solicitanti (conform Legii Gazelor nr. 351/14.07.2004, art. 96 lit. a);

 constructii industriale, sociale si administrative - 20 m, daca exista pana la 45 cladiri, inclusiv in unitatea de clasa de locatie (UCL), dar incepand cu a 46-a cladire in UCL, distanta minima este de 200 m; in situatia in care spatiul public va fi ocupat de 20 sau mai multe persoane, cel putin 5 zile pe saptamana, timp de 10 saptamani, in orice perioada de 12 luni (zilele si saptamanile nu trebuie sa fie consecutive) - 100 m;

 parcari auto – 6 m;

 statii electrice si posturi de transformare a energiei electrice – 20 m;

 paralelism cu drumuri: drumuri comunale, publice – 18 m si drumuri private – 6 m;

 depozite de gunoaie – 50 m. Pentru obtinerea avizului de amplasare a obiectivelor, inclusiv pentru eventualele intersectii subterane sau supraterane ale drumurilor de acces sau ale diverselor canalizatii (conducte de distributie gaze, de alimentare cu apa, cabluri electrice si telecomunicatii) cu conductele magistrale, se va intocmi in conformitate cu Ordinul Comun nr. 47/21.07.2003 al Ministrului ministrul Economiei si Comertului, nr. 1203/30.07.2003, al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si nr. 509/13.08.2003, al Ministrului Administratiei si Internelor, pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului in vederea autorizarii executarii constructiilor amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale, o documentatie tehnica conform normativelor specifice in vigoare. In conformitate cu prevederile Ordinului Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 196/10.10.2006, privind aprobarea Normelor si prescriptiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului, zona de siguranta la conducta de transport titei este de 10 m de o parte si alta a conductei, zona in care se interzice efectuarea oricaror lucrari de constructii si montaj, chiar cu caracter provizoriu. Concomitent cu extinderea retelelor de distributie gaze, se propun microcentrale termice proprii care sa asigure incalzirea si prepararea apei calde menajere la gospodariile particulare si la unittaile social culturale. Aceste centrale termice pot functiona atat cu combustibil lichid cat si cu gaze naturale si vor fi utilate cu cazane pentru prepararea apei calde, avand randamente de functionare ridicate, la un consum de combustibil scazut.

Este recomandabil ca bransamentele sa fie realizate cate unul pentru doi consumatori alaturati pentru a se micsora numarul de racorduri si de traversare a strazilor. La executarea retelelor de gaze naturale se va tine seama obligatoriu de faptul ca in spatiul disponibil urmeaza a se monta si alte conducte: apa, canalizare, canalizatie telefonica; de aceea trebuie lasate spatiile si pentru montarea acestora. Pentru distributia de gaze se pot folosi conducte din polietilena de inalta densitate care prezinta o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:

 economicitatea fata de materialele traditionale (la performante egale, costul este net inferior);

 tehnologia de montare pentru instalatii subterane este sigura si fara riscuri;

 imbinari usoare si rapide, prezentand o etanseitate perfecta;

 greutate redusa si flexibilitate;

 rezistenta ridicata la coroziunea produsa de agresivitatea solului;

 rezistenta ridicata la: lovituri, sarcini mecanice, uzura, agenti atmosferici si diverse substante chimice;

 pierderi de sarcina foarte scazute la trecerea fluidelor, datorita suprafetei interioare a conductelor cu rugozitatea aproape nula;

 nu permite aderarea crustelor de saruri, calcar si microorganisme. Este recomandabil ca si unele cladiri de interes public si cu aglomerari de persoane (gradinite, scoli, camine culturale etc.) - incalzite in prezent cu gaze la sobe, sa fie echipate cu centrale termice proprii, realizandu-se astfel o crestere a confortului si sigurantei in exploatare, o micsorare a numarului de puncte de foc si, deci, a pericolului de incendiu si accidente.

Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90 % dotate cu arzatoare automatizate, cu grad redus de poluare. Cosul trebuie sa fie dimensionat corespunzator sarcinii termice a cazanelor si realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor.

Reglementari

 Peretii noilor cladiri trebuie sa fie executati din zidarie de BCA de 35 cm grosime sau similar pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a caldurii corespunzator, obtinandu-se un consum scazut de combustibil, precum si reducerea poluarii datorita arderii combustibililor.

 Randamentul cazanelor utilizate pentru incalzirea centrala (pentru o cladire sau un grup de cladiri) trebuie sa fie peste 90 %, urmand a se acorda o atentie deosebita realizarii unui ansamblu arzator - cazan - cos corect calculat si executat.

 Pentru evitarea poluarii solului si apelor de suprafata si subterane, in cazul alimentarii cu combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se vor amplasa in cuve de beton sau vor fi realizate cu pereti dubli. De asemenea, se vor respecta, in principal prevederile urmatoarelor reglementari:

 SR 8591/1997 - Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura.

 Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare - anexa 2 - "Norme de limitare a emisiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere".

 Normativ departamental nr. 3915/1994 Proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale.

 Normativ 16/1986 (in curs de revizuire) pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale.

 Normativ 16 - PE/1997 pentru proiectarea, executarea si exploatarea retelelor de distributie a gazelor naturale cu conducte din polietilena de inalta densitate.

 Normativ I13/1994 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.

4.Alimentarea cu energie electrica Pentru extinderea intravilanului comunei Blejoi s-a prevazut racordarea viitoarelor obiective la reţelele de electricitate existente. Numarul de posturi de transformare necesare pentru alimentarea cu energie electica a viitorilor consumatori se va stabili in urma unui studiu de solutie realizat de firme autorizate pentru fiecare zona in parte. Avand in vedere dezvoltarea ulterioara a localitatii Blejoi atat in plan social – cultural, gospodaresc si a micii industrii se impune asigurarea energiei electrice necesare. Prin sistem de iluminat exterior se defineste ansamblul realizat de corpurile de iluminat – echipate cu surse de lumina corespunzatoare - de-a lungul sistemului rutier, in scopul realizarii unui mediu luminos confortabil, functional, corespunzator desfasurarii activitatii umane, circulatiei rutiere si pietonale. Amplasarea corpurilor de iluminat este, in general, cea concentrata. Sistemul de iluminat al cailor de circulatie rutiera, datorita vitezei de deplasare a autovehiculelor, impune conditii deosebite de confort vizual pentru a se asigura securitatea si fluenta traficului.

Datorita cresterii circulatiei stradale (trafic si viteza), informatiile furnizate de distributia iluminarii sunt nesatisfacatoare, astfel ca se impune o reconsiderare a reţelei stradale si a suplimentarii corpurilor de iluminat existente. Toate aceste dotari si modernizari duc la o sporire a puterii instalate cu cca. 30% fata de cea actuala. Acest lucru se va putea realiza prin inlocuirea unor posturi de transformare cu o putere instalata unica cu unitati de putere instalata mai mare. Reţelele de distributie de joasa tensiune vor trebui extinse in mod corespunzator dezvoltarii zonei, asigurand alimentarea cu energie electrica atat noilor obiective cat si a noilor locuinte gospodaresti.

Conform Legii Energiei Electrice nr.13/2007 şi Normelor tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09.03.2007) faţă de liniile electrice aeriene trebuie respectate zonele de protecţie şi siguranţă în scopul funcţionării LEA în condiţii de siguranţă, precum şi a protejării vieţii şi a bunurilor materiale. Mărimea acestor zone este :

 culoar de 24 m pentru LEA 20 KV ;

 culoar de 37 m pentru LEA 110 KV ;

 distanţă de 20 m faţă de PT-uri. Distanţă minimă de siguranţă cu interdicţia de construire este de :

 3 m de la conductorul extrem al LEA 20 kv ;

 1 m de la stâlpii LEA 0,4 KV ;

 0,6 m de la LES 20 KV la fundaţia clădirilor ;

 20 m faţă de posturile de transformare. Nu se vor monta in aceeasi transee de cabluri electrice de medie tensiune (20KV si 6KV) sau cabluri electrice de joasa tensiune (0,4KV) alte tipuri de

utilitati constand din cabluri pentru curenti slabi, cabluri T.V., cabluri de telefonie, conducte magistrale de gaze, conducte de distributie gaze. Pentru autorizarea oricărei modificări a regimului terenurilor (inclusiv introducerea în intravilanul construibil) situate în zonele de protecţie şi siguranţă a LEA, precum şi pentru autorizarea oricărei construcţii noi sau extinderi (inclusiv lucrări de drumuri, împrejmuiri, plantări de pomi sau copaci, parcări, platforme, instalaţii de telecomunicaţii , etc). amplasată în aceste zone, Primăria comunei Blejoi va solicita în mod obligatoriu , prin certificatul de urbanism, AVIZUL de ampasare emis de S.D.E.E. Ploiesti.

5. Gospodaria comunala

Obiective: imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor comunei Blejoi si cresterea atractivitatii zonei pentru activitati economice (de exemplu, turism) prin respectarea legislatiei de mediu in vigoare si a standardelor de mediu in privinta gestiunii deseurilor.

Probleme:

 In comuna Blejoi nu se respecta standardele europene impuse in domeniul managementului integrat al deseurilor.

 In prezent gunoiul este depozitat in conditii improprii in diverse locuri virane, avand consecinte nefaste pentru sanatatea populatiei si a mediului inconjurator.

Proiecte propuse:

 realizarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor in comuna Blejoi;

 asocierea cu mai multe localitati invecinate, in Asociatie de Dezvoltare Intercomunitara in vederea gestionarii integrate a deseurilor si a infiintarii unui operator regional, asigurand astfel rentabilitatea si eficienta investitiei;

 actiuni de educare si constientizarea publicului privind protectia mediului.

Actiuni necesare:

 construirea unei facilitati ecologice de depozitare temporara a deseurilor;

 colectarea selectiva a deseurilor si asigurarea transportului acestora de la punctele de colectare la platforma;

 implementarea unui program pe termen lung pentru constientizarea populatiei asupra depozitarii necontrolate a tuturor tipurilor de deseuri;

 asigurarea unei structuri locale/regionale de management a deseurilor. Pentru gospodaria comunala sunt de rezolvat urmatoarele probleme: cimitirele vor fi imprejmuite si se vor inconjura cu zona verde plantata pentru protectie sanitara. Nu este admisa constructia de locuinte sau de alta natura in jurul lor.

Pentru implementarea colectarii selective este necesara introducerea sau modernizarea serviciului de colectare, sistemul dezvoltandu-se in acelasi timp cu procesul de constientizare si informare a cetatenilor. Consideram ca acest tip de sistem se va desfasura gradual, pentru a putea permite desfasurarea in timp a investitiilor necesare, evitandu-se astfel o crestere prea mare si prea rapida a costurilor gestionarii deseurilor fata de capacitatea de suportabilitate a populatiei. In vederea implementarii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, se va asigura curatenia in localitate prin: sistemul de colectare,

transport, neutralizare, valorificare, incinerare si depozitare finala; dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare cu un numar suficient de recipienti pentru colectarea selectiva a deseurilor; colectarea selectiva si transportul la timp al intregii cantitati de deseuri produse pe raza localitatii; interzicerea depozitarii deseurilor in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin alte documentatii urbanistice; elaborarea de instructiuni pentru agenti economici, institutii si populatie privind modul de gestionare a deseurilor in cadrul localitatii si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate; actioneaza pentru refacerea si protectia mediului. Pe teritoriul administrativ al comunei sunt amplasate conducte de transport gaze, produse petroliere si produse chimice. Pe teritoriul comunei Blejoi, situatia retelelor existente este urmatoarea:

 retele stradale de gaze de joasa presiune, proprietatea S.C DISTRIGAZ SUD S.A Bucuresti, Sucursala Ploiesti;

 conducte produse petroliere (benzina si motorina), proprietatea S.C. PETROTRANS Ploiesti, distanta de protectie este de 5 m de fiecare parte a conductei; 5 5  conducte de titei si gazolina Ø6 /8"- Ø 8 /8" – S.C. CONPET S.A. Ploiesti, montate subteran, distanta de protectie este de 10 m de fiecare parte a conductei;

 conducte de transport gaz metan de inalta presiune (Ø 12" Nedelea - Blejoi, Ø 14" Km - Pleasa, Ø 20"Km - Teleajen, Ø 16" Nedelea – Km 65, SRM GES Blejoi, proprietatea S.N.T.G.N. "TRANSGAZ" S.A. Medias. Pe teritoriul comunei Blejoi, satele Ploiestori si Tantareni sunt existente:

 retele stradale de gaze de redusa presiune, proprietatea S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Bucuresti -Regionala Ploiesti;

 retele magistrate de gaze de inalta presiune P = 40 bar, Ø 20" 3 Teleajen si Ø 10 /4" Filipesti-Teleajen - montate subteran, distanta de protectie este de 50 m de fiecare parte a conductei, SRM Nord, - proprietatea S.N.T.G.N. "TRANSGAZ" S.A. Medias, Regionala Bucuresti, Sector Ploiesti; 5 5  conducte de titei sub presiune 3 x Ø 6 /8" - Ø 8 /8" - montate subteran, distanta de protectie este de 10 m de fiecare parte a conductei, proprietatea S.C. CONPET S.A. Ploiesti;

 conducte de produse petroliere 2 x Ø 6" si o conducta de motorina Ø 12", montate subteran, distanta de protectie este de 10 m de fiecare parte a conductei, proprietatea S.C. PETROTRANS S.A. Ploiesti;

 conducte de pacura, conducta azot Ø 88,9 x 3,96 mm si a conducta de hidrogen Ø 6 x 4,5 mm, montate subteran, distanta de protectie este de 25 m de fiecare parte a conductei, proprietatea

S.C. ROMPETROL S.A. Bucuresti, Punct de lucru. RAFINARIA VEGA. In ceea ce privesc conductele de produse petroliere, produse chimice (azot, hidrogen) si de gaze magistrale, se impune ca detinatorii acestora sa asigure protejarea, repararea si supravegherea, astfel incat sa se evite poluarile accidentale ale mediului inconjurator. Totodata se semnaleaza necesitatea solicitarii la detinatori a executarii unor ridicari topo in zonele cu conducte, pentru stabilirea exacta a pozitiei acestora, in vederea evitarii unor posibile accidente datorate nerespectarii distantei de protectie impuse de normele in vigoare pentru fiecare tip de fluid.

Consiliul Local al comunei Blejoi va elibera autarizatii de constructie numai cu avizul detinatorilor de retele, pentru respectarea distantelor de

protectie fata de conducte si a conditiilor impuse in avizele solicitate pentru fiecare amplasament, in conformitate cu P.L.U.

Zonele de protectie pentru retelele existente pe teritoriul comunei Blejoi sunt:

 pentru retelele apartinand "TRANSGAZ" S.A. Medias - distantele minime pe orizontala dintre axul conductelor de gaze si diferite obiective, conform N.D. 3915/1994 sunt pentru:

 grupuri sociale, industriale, administrative, centre populate si locuinte individuale - 50 m;

 depozite de carburanti si statii PECO - 60 m;

 instalatii electrice de tip interior si exterior cu tensiunea nominala mai mica de 110 Kv; posturi de transformare de interior si exterior - 50 m;

 instalatii electrice de tip interior si exterior cu tensiunea nominala de 110 Kv sau mai mare, inclusiv posturile si statiile de tip exterior sau combinat - 55 m;

 depozite de gunoaie - 84 m;

 paralelism de drumuri (comunale) -18 m si judetene - 20 m;

 pentru retele apartinand PETROM, distanta minima pe orizontala din axul conductelor este de 20 m si pentru sonde o raza de 50 m;

 pentru retelele apartinand S.C. PETROTRANS S.A. Plaiesti, distantele minime de protectie pe orizontala din axul conductelor sunt:

 la conductele de produse petroliere (benzina si motorina) zona de siguranta si protectie este de 10 m;

 pentru retelele apartinand S.C. CONPET S.A. Ploiesti, distantele minime de protectie pe orizontala din axul conductelor sunt:

 la conductele de titei zona de siguranta si protectie este de 10 m;

 la conductele de gazolina zona de siguranta si protectie este de 35 m.

4 Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii programului propus

4.1 Factorul de mediu: apa

4.1.1 Starea actuala

Reteaua hidrografica de pe teritoriul comunei apartine sistemului hidrografic Prahova, al carui afluent principal Teleajen, strabate judetul de la nord-vest la sud-est aducand un important aport de debite . Analiza elementelor hidrografice in stransa dependenta cu ceilalti factori fizico-geografici prezinta o deosebita importanta atat din punct de vedere teoretic, deoarece ajuta la descifrarea evolutiei regiunii, cat si din punct de vedere practic prin masurile ce pot fi luate pentru amenajarea si valorificarea potentialului hidrografic in diferite domenii ale economiei.

Reteaua hidrografica de pe teritoriul administrativ al comunei Blejoi este alcatuita din:

 cursuri permanente de apa;

 cursuri temporare;

 canale de irigatii.

Cursurile permanente de apa au o directie de curgere de la nord-vest la sud-est si sunt vai tinere in care albiile sunt putin adancite.

Apele de suprafata (rauri) de pe teritoriul comunei Blejoi sunt:

 Raul Teleajen;

 Paraul Dambu;

 Paraul Stramba, curs temporar;

 Paraul Bleaja curs temporar.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale raurilor existente pe teritoriul comunei Blejoi:

Raul Teleajen:

 lungimea cursului de apa: 122 km;

 altitudinea:

 amonte: 1 760 m;

 aval: 81 m;

 panta medie: 13 ‰;

 coeficientul de sinuozitate: 1,54; 2  suprafata bazinului hidrografic: 1 656 km ;

 suprafata lacuri naturale: 1 ha;

 suprafata lacuri de acumulare permanente: 382 ha; 3  volum lacuri de acumulare permanente: 53,60 mil. m ;

 suprafata fondului forestier : 54 943 ha. Raul Teleajen este afluent al raului Prahova.

Raul Teleajen constituie limita estica a teritoriului si colecteaza apele din zona, avand o lungime de 122 km si un bazin hidrografic cu o suprafata de 1 656 km2 cu un debit mediu anual de 5,23 m3/s. In zona localitatii trece in Campia piemontana a Ploiestilor, unde impreuna cu raul Prahova formeaza un vast con de dejectie. Albia majora este foarte larga cu un curs meandrat si care isi schimba forma dupa fiecare viitura. Datorita depozitelor litologice neconsolidate din terasa, se manifesta cu mare intensitate eroziunea de mal sapand in terasa pana la 10 – 25 m in ultimii ani. Drept consecinta sunt afectate proprietati private ale orasului si ale persoanelor fizice (terenurilor agricole) punand in pericol si obiective socio – economice.

Paraul Dambu:

 lungimea cursului de apa: 39 km;

 altitudinea:

 amonte: 340 m;

 aval: 101 m;

 panta medie: 6 ‰;

 coeficientul de sinuozitate: 1,26; 2  suprafata bazinului hidrografic: 190 km ;

 suparafata fondului forestier: 1 453 ha. Paraul Dambu este afluent de stanga al raului Teleajen. Paraul Dambu ce strabate extravilanul comunei in partea centrala de la nord- vest la sud-est. Are un debit mic si este regularizat pe aproape toata lungimea sa, pe teritoriul comunei Blejoi, cu exceptia zonei de sud (spre limita administrativa cu Municipiul Ploiesti) unde apar zone inundabile, la precipitatii maxime.

Afluentii paraului Dambu, respectiv paraul Stramba si paraul Bleaja, au un curs temporar cu albii slab incastrate si foarte inierbate.

Cursurile de apa de pe teritorul comunei isi modifica debitele in conditiile de precipitatii abundente si datorita drenajului insuficient apar zone cu umiditate ridicata. Hidrogeologie Hidrogeologic, comuna se situeaza la distanta mica fata de raul Teleajen , iar alternanta straturilor cu permeabilitati diferite formeaza un sistem etajat de panze freatice de ape subterane in adancime, datorita conului de dejectie format pe interfluviul acestor cursuri de apa. Comuna Blejoi se afla deasupra urmatoarelor corpuri de apa subterana Cod: IL3 ce reprezinta Conul Prahovei.

Forajele executate pe teritoriul comunei, respectiv arata existenta unei alterante de pietrisusiri, nisipuri si argile pana la adancimea de 120 m. Sub aceasta adancime s-au intalnit numai marne si argile cu intercalatii de nisipuri fine.

Forajele cunoscute au pus in evidenta existenta a doua acvifere, respectiv stratul acvifer freatic si stratul acvifer de medie adancime.

Descrierile litologice prezentata anterior, corelate cu datele hidrogeologice existente duc la concluzia ca in Campia de divagare orizontul acvifer freatic este cantonat la nivelul pietrisurilor si nisipurilor grosiere ce apar la adancimea de circa 3 m.

Masuratori ale adancimii nivelului hidrostatic au indicat valori ce nu depasesc 6 m (de la sol).

Datele hidrogeologice referitoare la acviferul de adancime furnizate de foraje arata ca stratele acvifere interceptate sunt reprezentate litologic prin argile foarte nisipoase cu elemente de pietris, pietris cu nisip grosier, nisip argilos.

Orizontul freatic de adancime este cantonat in depozitele Villafanchiene, intr- un facies de tranzitie de la psamo-psafitic la psamo-pelitic – stratele de Candesti.

Analizele fizico-chimice incadreaza apa in domeniul potabil, cu treceri in mediocru, prin valorile atinse de Ph, fier si sodiu.

In zona alimentarea apelor subterane depinde de urmatorii factori conditionali:

 hidroclimatici (precipitatii, evaporatie);

 geomorfologici (relief);

 geologici (litostratigrafie, permeabilitatea verticala si orizontala, structura);

 hidrogeologici ai solului;

 natura cuverturii vegetale.

4.1.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu apa, in situatia neimplementarii programului propus

Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu apa, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu apa, ramane neschimbata.

4.2 Factorul de mediu: aer

4.2.1 Starea actuala

Clima pe teritoriul comunei Blejoi este temperat continentala la limita dintre subtipul climatului cu nuante de continentalism accentuat si subtipul climatului continental de tranzitie din zona centrala sudica a Campiei Romane. Asezarea geografica si relieful sunt principalele elemente care influenteaza in mod direct repartitia si evolutia factorilor radiativi si climatici. De distributia cantitativa si calitativa a acestora depinde sensul de evolutie al tuturor elementelor climatice, care la randul lor se afla intr-o stransa interdependenta cu ceilalti factori fizico-geografici ai mediului local. Altitudinea relativ mica, in medie de 185 m, se remarca climatic in diferente mai atenuate ale temperaturilor din succesiunea anotimpurilor, intr-o distributie anuala uniforma a elementelor dinamice si intr-o repartitie omogena a radiatiei solare. Influenta zonelor locuite asupra temperaturii aerului este sesizabila mai ales in sezonul rece, cand diferenta dintre localitati si imprejurimi poate atinge valori de 8-10 °C. Vara, ca urmare a cresterii intensitatii radiatiei solare (peste 15 cal/cm2/luna) si a predominarii timpului senin, temperatura aerului inregistreaza valori ridicate – media lunara depasind 20 °C. Din analiza valorilor anuale se constata variatia acestora de la un an la altul, cea mai mare medie anuala se inregistreaza la Ploiesti fiind de 11,8 °C in anii 1936 si 1946, iar cea mai mica de 8,9 °C in 1940. Intre anii 1970-1992, temperatura medie anuala a fost de 10 °C, in zona. Temperaturi medii zilnice ale anului foarte ridicate s-au inregistrat la 31 iulie 1985 de 29,4 °C.

Din cotele inregistrate se observa ca temperaturile sunt in continua crestere ce va duce in curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor meteorologice, care la randul lor vor avea influente majore asupra structurilor fizico-geografice a zonei. In zona aceasta, fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T  0 °C este de 101,2 zile pe an.

 Adancimea de inghet este de 0,80-0,90 m. o  Temperatura medie anuala: 10,6 C.

 Temperatura minima absoluta: -30,0 °C. °  Temperatura maxima absoluta: + 39,4 C.

 Precipitatii medii anuale (media pe ultimii 10 ani) - 588 mm.

 Zile de ninsoare pe an : 30-70.

 Viteza medie a vantului: 2,3-3,1 m/s.

 Nebulozitatea: 5,5-6 zecimi anual. Umiditatea reprezinta un element care intensifica poluarea. Particulele solide din aer constituie nuclee in jurul carora vaporii de apa se condenseaza, ceea ce duce la aparitia cetii si la ridicarea gradului de poluare in straturile joase ale atmosferei. Umiditatea aerului este in ianuarie de 88 %, iar in iulie mai mica de 64 %. Vanturile sunt unul din principalii parametrii meteorologici care determina transportul poluantilor in plan orizontal. Cunoasterea directiilor dominante ale vantului ajuta la stabilirea sensurilor pe care este posibil sa se realizeze transportul unei mari cantitati de impuritati, deci a sectoarelor cele mai expuse poluarii. Vantul are directii si intensitati diferite in functie de relief, inaltime si asezarea zonei studiate.

Regimul eolian indica o frecventa mai mare a vanturilor din sectorul nord-est (14,9 %) si est (13,3 %). Vitezele medii anuale, variaza intre 2,3 si 3,1 m/s pe scara Beufort. Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 25,8 %.

Directia predominanta a vanturilor

Precipitatiile cresc in mod gradat de la sud spre nord. Este de stiut ca precipitatiile se desfasoara si in functie de plasarea maselor de aer. Cele mai mari precipitatii din tara noastra se desfasoara la sfarsitul lui mai - inceputul lui iunie: in 1972, la statia meteorologica Ploiesti, s-au inregistrat in medie 880 mm. Regimul precipitatiilor indica valori medii anuale mult mai ridicate in judetul Prahova, comparatie cu anul 2004. Tendinta generala este de crestere a cantitatilor anuale incepand din anul 2002. Cantitatile de precipitatii cazute au fost neuniform repartizate pe durata anului calendaristic: lunile caracterizate prin ploi abundente, dar de scurta durata au fost aprilie, mai, august. Cantitatea medie anuala pe 10 ani a fost de 588 mm/m2. Topoclimatul regiunii de campie se caracterizeaza prin cea mai lunga durata de stralucire a soarelui: 2100 ore/an din care 1500 ore in semestrul cald si cea

mai mare cantitate de radiatie globala 115 kcal/cm2 din care 100 kcal/cm2 numai in semestrul cald al anului. Precipitatiile solide din timpul iernii cad in mod neuniform la diferite altitudini, asigurand un strat de zapada in grosimi variate care dureaza in functie de temperaturile inregistrate in zona. In regiunea de campie, durata stratului de zapada este intre 30-70 de zile. Tinand cont de precizarile Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1268/14.10.2008, pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 3 si Regiunii 8 in liste, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 745/30.08.2002, privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania si referirilor acestuia la comuna Blejoi se poate mentiona ca situatia actuala a poluarii atmosferice masurata la una din cele 6 statii existente in judetul Prahova si anume in municipiul Ploiesti, cu denumirea de: PH-3, situata in comuna, Strada DN 1 A, nr. 1003, chiar in curtea primariei. Pornind de la aceste considerente putem aprecia ca apropiate rezultele monitorizarii realizate de statia PH-3 de situatia reala a calitatii aerului din comuna Blejoi si a satelor componente. Rezultatele expuse grafic mai jos, preluate de pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor, pentru o perioada de doua luni: aprilie si mai 2010.

Masuratorile executate pentrul intervalul 23.06.2010 – 24.06.2010 pentru statia PH-3

Tipul poluantului atmosferic – SO2 Valori standard Numar ore Numar de Praguri Validare Data (μg/m3) lipsa valori standard statistica Media consecutiv zilnica 23.06.2010 59,5447 13 11 DC I 24.06.2010 63,2231 10 14 DA DG I

Tipul poluantului atmosferic – CO

Valori Numar ore standard Numar de Praguri Validare Data lipsa (μg/m3) valori standard statistica consecutiv Media zilnica 23.06.2010 0,103 13 11 DC I 24.06.2010 0,032 9 15 DA DG I

Pentru intervalul de timp 23-24.06.2010 s-au obtinut urmatoarele reprezentari grafice pentru poluantii din aer, monitorizati de statia PH-3

Pentru intervalul de timp mai - iunie 2010 s-au obtinut urmatoarele reprezentari grafice pentru poluantii din aer, monitorizati de statia PH-3:

Pentru intervalul de timp mai – iunie 2010 s-au obtinut urmatoarele reprezentari grafice pentru media poluantilor din aer, monitorizati de toate cele 6 statii:

4.2.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu aer, in situatia neimplementarii programului propus

Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu aer, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu aer, ramane neschimbata.

4.3 Factorul de mediu: sol

4.3.1 Starea actuala

Geomorfologic, comuna Blejoi este situata pe interfluviul vaii Prahova si valea Teleajenului, in zona centrala a Campiei Ploiesti cu o orientare generala nord-vest catre sud-est. Teritoriul administrativ al comunei este situat pe o suprafata unde se intrepatrund trei forme de relief, respectiv:

 zona de campie in partea de sud-vest, respectiv Campia piemontana a Ploiestilor, ce face trecerea de la Subcarpatii de Curbura la Campia Romana;

cu zona de deal. Paralela de 450 latitudine nordica si meridianul de 250 se intersecteaza pe teritoriul administrativ al comunei, la aproximativ 250 m de podul din nordul localitatii.

Geomorfologic, comuna este situata pe malul drept al vaii Teleajen, in Campia piemontana a Ploiestilor.

Dealurile Ploiestilor din zona, respectiv Dealul Blejoi are pante domoale, cu o altitudine maxima de 250 m. Apare pe dreapta Teleajenului, ca deal izolat. Aspectul lui se datoreaza depozitelor recente (argile, nisipuri argiloase si piatrisuri) larg cutate. Versantii ce sunt alcatuiti din aceste roci cu rezistenta redusa, dar cu plasticitate ridicata se caracterizeaza printr-o dinamica extrem de activa. Densitatea fragmentarii reliefului in acest areal este de 3 km/km², spre deosebire de terasa vaii Teleajenului unde aceasta este mult mai mica respectiv 0,5km/km². Declivitatea versantilor predominanta este de 15-25º iar energia de relief in zona de dealului este de 100 m favorizand eroziunile torentiale ce creaza vai cu directia de scurgere est-vest spre paraurile Stramba si Dambu.

Campia Ploiesti este o campie piemontana, ce a rezultat din suprapunerea si imbinarea unor conuri aluviale mari, dezvoltate de raurile carpatice sau cu obarsii in Subcarpati, in pleistocenul superior-holocen, in conditiile in care unele sectoare sufereau subsidente active. Depozitele aluvionare sunt alcatuite in partea superioara din argile, nisipuri argiloase trecand in baza in pietrisuri cu stratificatie torentiala si cu intercalatii subtiri de nisipuri grosiere ce formeaza vastul con de dejectie aluvionar Prahova-Teleajen pe o raza de aproximativ 40 de km, cu suprafata usor bombata. Grosimea aluviunilor variaza de la nord spre sud, respectiv de la amonte spre aval, astfel incat de la

o grosime de 70-80 m ajungand la o grosime de 5 m. Datorita zonei de subsidenta la periferia conului de dejectie cursurile raurilor isi schimba directia indreptandu-se spre sud-est urmand panta generala a campiei.

Campia Ploiesti face trecerea de la zona subcarpatica situata la nord si zona Campiei Romane situata la sud.

Din punct de vedere morfologic suprafata campiei are o inclinare redusa, in care raurile au cursuri foarte meandrate, divagante, cu frecvente modificari a albiei in trecut. Datorita pozitiei si oscilatiei panzei freatice sunt zone supuse la saturari, iar in trecut la inmlastiniri de aceea au fost indiguite, desecate, transformate in terenuri agricole sau in incinte piscicole. Altitudinea campiei nu variaza foarte mult sub raport hipsometric, media fiind de aproximativ 193 m, iar altitudinea maxima scade de la 220 m (in nordul localtatii), pana la 165 m la limita sud-estica a localitatii.

Formele negative de relief, microdepresiunile sunt cauzate de fenomenele de sufoziune, iar cele pozitive sunt reprezentate de movile si depuneri antropogene. Terenul este plan cu o inclinare de aproximativ 1° de la nord- vest la sud-est in directia de curgere a raului Teleajen.

Terasa si lunca se dezvolta de-a lungul Vaii Teleajenului.

Teleajenul constituie limita naturala a teritoriului administrativ la est. In acest sector Teleajenul isi largeste albia, isi despleteste apele in prundisuri si isi schimba firul principal dupa fiecare viitura. Malurile sunt abrupte, cu o inaltime de 30-40 m in nord, respectiv in dreptul localitatii Blejoi si scad la 3- 5m in sud, in dreptul localitatii Tantareni.

Teleajenul a supraaluvionat regiunea indreptandu-si apele spre campie in trei brate (prin saua de la Gageni, pe traseul actual, pe la Boldesti, si prin depresiune, spre Cricovul Sarat), asa cum dovedesc aluviunile sale (Gh.Niculescu, 1963). In cuprinsul dealurilor, valea Teleajenului se contureaza ca un culoar transversal foarte bine precizat, cu latimi de 1-3 km, in care se includ lunca si terasele principale.

Lunca este bine diferentiata mai ales pe malul stang, pe malul drept in dreptul localitatii se ingusteaza si pe unele portiuni dispare complet ea este bine dezvoltata in zona din sud. Terasa Magurele apare numai pe stanga raului unde are o latime de aproape 2 km. Inclinarea generala a terasei este de la nord-vest la sud-est cu o panta de 1%. Luncile paraurilor de pe teritoriul administrativ al comunei sunt slab dezvoltate si cu o extindere redusa.

Geotectonica Din punct de vedere geologico-structural, teritoriul comunei apartine flancului intern al avanfosei carpatice, respectiv zonei cutelor diapire atenuate care alcatuiesc structura Ploiesti. Formatiunile sedimentare care alcatuiesc relieful comunei sunt sprijinite de fundamentul sisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi. La sfarsitul jurasicului, soclul cristalin s-a scufundat in nord- estul judetului astfel incat a favorizat un intens proces de sedimentare. In eocen, marea se retrage spre sud la exteriorul arcului carpatic pe fundul ei s- au depus noi sedimente, care au condus la o colmatare accentuata a geosinclinalului, contribuind la micsorarea adancimii fundului marii unde s- au depus maluri organogene ce au dat nastere sisturilor menilitice si disodilitice, generatoare de hidrocarburi, exploatate intens in judetul Prahova.

La sfarsitul paleogenului, in miscarile orogenice din aquitanian (faza savica), se depun noi sedimente: conglomerate, gresii, tufuri, marne, sare, gips, indicand prin acest proces ca ar fi existat un climat cald si arid. In apele salmastre si apoi dulci ce se aflau pe teritoriul Campiei Romane si in Subcarpati, in faza de cutare stirica (sfarsitul tortonianului) apare un nou ciclu de sedimentare. In ciclul de sedimentare mio-pliocen s-au depus gresii, nisipuri si marne, argile ciclul incheindu-se cu “Pietrisurile de Candesti”. In orogeneza valaha (sfarsitul levantinului), dupa ce edificiul carpatic s-a consolidat, s-au format si cutele diapire din zona subcarpatica. Cutele diapire sunt supuse la presiuni si datorita plasticitatii depozitelor de sare care au migrat din adancuri spre suprafata, strapungand formatiunile pliocene de deasupra pe alocuri pana la suprafata sau aproape de suprafata dand nastere la anticlinale diapire. La marginea lacului din Campia Romana, in cuaternar s-a inceput procesul de colmatare, incat aluviunile deplasate din munti si dealuri s-au imbratisat sub forma conurilor de dejectie, a apelor imprastiate in mod haotic cu multe meandre. Miscarile tectonice repetate au determinat cutarea formatiunilor sedimentare pe directia nord-est, sud-vest si est-vest, precum si aparitia a numeroase falii de dimensiuni mari si de incalecari de strate. Modificarea reliefului influentata de litologie si tectonica, precum si de conditiile climatice a dus la individualizarea unitatilor morfologice. Campia piemontana a Ploiestilor s-a format structural in holocenul superior prin depuneri sedimentare aluviale si proluviale ale raurilor Prahova, Provita si Teleajen peste “Stratele de Candesti” care sunt bine dezvoltate in zona si au o granulatie diferentiata spre campie de la grosiera la fina.

Pleistocenul superior este reprezentat de proluviile de pe terasa superioara a acestor rauri, litologic fiind reprezentate prin depozite loessoide (prafuri argiloase, argile nisipoase, nisipuri prafoase argiloase) si nisipuri cu pietrisuri. Holocenul este reprezentat de depozitele aluvionare ale acestor rauri formate din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri (Holocen inferior), iar pe terasele joase apar depozite loessoide (Holocen superior). Compozitia petrografica a pietrisurilor din zona sesului aluvial este constituita predominant din elemente ce isi au originea din flisul cretacic (elemente de gresii si marnocalcare) la care se adauga elemente cu originea in formatiunile panzei de Tarcau de pe nivelul stratigrafic Paleogen-Pliocen. In forajele executate s-au intalnit in stratul de baza constituit din pietrisuri nisipuri si bolovanisuri, apartinand acestor unitati geologice.

Pe teritoriul comunei sunt urmatoarele tipuri de soluri:

 luvisoluri albice pseudogleizate;

 protosoluri aluviale;

 brune argiloiluviale tipice (inclusiv slab luvice);

 brune eu-mezobazice pe depozite fluviatile si fluvio-lacustre recente;

 brune luvice tipice;

 brun-roscate luvice tipice;

 brun-roscate luvice tipice (inclusiv slab luvice);

 cernoziomoide rendzinice, inclusiv rendzine-litice (prundice);

 brune eu-mezobazice rendzinice (prundice).

Caracteristicile geotehnice Aspectul general al terenului pe intreg teritoriu al comunei este plan si stabil, specific reliefului de campie, cu denivelari mici in zonele de eroziune a retelei hidrografice.

In apropierea cursurilor de apa, pe zonele cu drenaj insuficient, s-au produs fenomene de baltire, creand areale cu umiditate excesiva. In urma inundatiilor din 2005 s-au facut lucrari de remediere a canalizarii pluviale, dar fenomenul persista, deoarece nu exista un sistem unitar. Conform normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice, NP 074/2002, in functie de relieful zonei, pe baza prospectiunii de detaliu s-au identificat urmatoarele conditii geotehnice si a fost evaluat nivelul riscului geotehnic la executarea unor constructii de categoria importanta redusa. Succesiunea litostratigrafica generala a zonei este uramatoarea de la suprafata:

 pamanturi de umplutura sau sol vegetal cu grosimi diferite de la punct la punct (in general variaza de la 0,50 la 0,80 m);

 argile prafoase pe alocuri nisipoase sau cu concretiuni calcaroase, cu grosimi variabile;

 pietrisuri si bolovanisuri, cu grosimi mari de zeci de metri continand mai putin de 20 % nisip cu un grad de compactare suficient. Complexul argilos prafos nisipos prezinta o consistenta variabila in functie de zone si de adancimea la care apare stratul acvifer freatic, de la plastic consistent la plastic vartos fiind incadrat la terenuri bune de fundare. Orizontul de pietrisuri si bolovanisuri cu un continut mic de nisip si cu stratificatie practic uniforma si orizontala (inclinarea este mai mica de 4º) constituie un teren bun de fundare. Nivelul hidrostatic se afla in cea mai mare parte a teritoriului sub adancimea de 2 m si de aceea la executarea sapaturilor nu vor fi necesare epuismente. Pe baza conditiilor geologice, elementelor cadrului natural si a fenomenelor de risc corelate cu datele obtinute pe baza forajelor executate in zona, precum si

observatiilor asupra factorilor climatici din ultimii ani s-au conturat zonele de construit respectiv:

 zone improprii de construit: sunt reprezentate prin zonele de curs a retelelor hidrografice (canalelor de desecare) din zona, chiar si a celor abandonate inundabile in perioadele de precipitatii abundente, precum si in zonele de protectie a retelelor edilitare (LEA, conducte transport titei si gaze).

 zone bune de construit cu amenajari speciale: sunt reprezentate prin zonele cu umiditate excesiva de pe teritoriul comunei, zone cu drenaj insuficient.

 zone bune de construit fara amenajari speciale: teritoriul comunei, exceptand zonele mentionate anterior, fiind o zona de ses aluvionar cu aspect plan si o inclinare mica spre sud- vest, avand stabilitatea generala a terenului asigurata. Fata de constatarile cu privire la teren, constructiile ce se vor proiecta pe zona cerecetata se pot funda din punct de vedere stratigrafic, incepand de la adancimea minima de aproximativ -1,20 m in jos pe stratul I alcatuit din argile prafoase nisipoase cafenii in baza cu concretiuni calcaroase, plastic vartoase, bune de fundare din zona de terasa, si pietrisuri cu bolovanisuri de indesare medie din restul teritoriului, functie de caracteristicile constructive si functionare ale obiectivelor.

 Calculul terenului de fundare se va face pe baza presiunilor conventionale de calcul in conformitate cu STAS 3300-2/1985 Pentru realizarea platformelor si pardoselilor se va tine seama de faptul ca la suprafata sunt prezente soluri vegetale cafeniu spre cafeniu negru in baza, afanate la suprafata, de o grosime variabila de la 0,40 m la 0,80 m. Proiectantul de specialitate va elimina din acest strat cel putin 0,5 - 0,6 m.

Terenul curatat de stratul vegetal si inainte de intinderea primului strat de balast se va compacta bine cu utilaje adecvate. Se poate conta pe o presiune conventionala pentru terenul astfel obtinut si pentru adancimea minima de 0,60 m la o Pconv = 90 Kpa. De asemenea, se poate conta pe un modul de deformatie liniara E = 8000 Kpa. Se vor prevedea sprijiniri la sapaturi mai adanci de 1,5 m, in spatii inguste.

4.3.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu sol, in situatia neimplementarii programului propus

Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu sol, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu sol, ramane neschimbata.

4.4 Factorul de mediu: flora si fauna

4.4.1 Starea actuala

Fitogeografic teritoriul comunei apartine zonei de silvostepa.

Zona de silvostepa Silvostepa, considerata ca facand trecerea de la zona de stepa la cea de pasure, ocupa o suprafata restransa. Se prezinta sub forma unor spatii impadurite, raspandite in petice printre suprafetele acupate de culturile agricole.

In paduri predomina ca specie stejarul pedunculat (Quercus pedunculata),cu specii de ulm (Ulmus foliaceea), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul, bine dezvoltat in padurile de cerete, cuprinde arbusti ca: maces (Rosa Canina), porumbar (Prunus Spinosa), vonicer (Evonymus europaca), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra), sanger (Cornus sanguinea), lemn raios (Evonymus verrucosa), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), alunul (Corylus avelane), catina rosie (Tamarix palasii) etc. Si in padurile de garnita, care apar si paduri pure, stratul arbusiv are o larga dezvolare, in componenta caruia apar speciile mentionate la cerete. Flora de mult este reprezentata prin mierea ursului (Pulmonaria mollissima), laptele cainelui (Euforbia amigdaloides), vinarita (Asperula ordonata), iar stratul ierbos de pe parterul acestor paduri este construit din diverse specii de graminee: Molinia coerula, Carex Brizoides, Juncus effuse etc. Poienile sunt invadate de paiusuri (Festuca sulcata, Festuca pseudovina), firuta de livada (Poa pratenzis, var, angustifolia), golomatul (Dactylis polygma), fraga de camp (Fragaria viridis), iarba fiarelor (Cynanchum vincetoxicum).

Vegetatia de lunca. In lunca vailor se intalneste plopul (Plopulus alba) si salcia (Salix alba). De-a lungul vailor cu exces de umiditate, se intalneste stuful (Phragmites dommunis) si papura (Typha latifolia). Izlazurile sunt dominate de o vegetatie ruderala, constituita din troscot, obsiga, cununita, coada soricelului (Achillea setacea), stir, pelinita, traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) etc. Prin defrisarile si colonizarile din secolul al XIX-lea, o parte insemnata din locul acestor paduri a fost luat de culturile agricole.

Pe teritoriul satelor comunei se intalnesc o gama larga de pomi fructiferi si anume: piersic, cais, pruni, meri, peri, ciresi, visini, corcodusi, gutui etc. Vegetatia spontana din culturile agricole mai putin ingrijite si intretinute, cunoscuta si sub numele de vegetatie sagetala, are o componenta ce difera de la o cultura la alta. Aceste plante, care nu sunt altceva decat prejudicii culturilor agricole. In culturile de paioase o mai mare frecventa o au: sulfina (Melilotus officinalis), ruscuta (Adonis flammea), laptele cainelui (Euphorbia virgata), limba boului (Anchusa procera). Acestea intrec prin talia lor plantele cultivate. Culturile de cartof sunt invadate de mohor, stir, troscot, iar in culturile de lucerna, in mod frecvent, apare spanacul salbatic, rostogul si palamida.

Fauna Teritoriul comunei apartinand zonei de silvostepa, cu un climat temperat continental, are o fauna diversificata reprezentata prin:

 rozatoarele, cel mai reprezentativ fiind popandaul, apoi soarecii de camp, harciogul, iepurele de camp si cateii pamantului;

 animale de prada ca vulpea, pisica salbatica, dihorul si viezurele;

 caprioara, veverita;

 dintre pasarile ce constituie un vanat pretios se regasesc prepelita si potarniche, fazanul, iar dintre cele rapitoare uliul de diverse marimi, in functie de rasa din cadrul speciei. Lumea animala a acestui biotip se completeaza pe timpul calduros odata cu venirea primaverii cu pasarile migratoare, venite din tarile calde, cu specii de reptile si batracieni, insecte si viermi, formand un ecosistem cu un echilibru perfect.

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a obiectivului, se poate evidentia:

 ecosistemul agrotehnic;

 ecosistemul legat de asezarile umane. Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole si de livezile de pomi fructiferi; reprezinta ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari. Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de daunatori (insecte, ciuperci). Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales microbiologice – bacterii, drojdii si fungi -, caracterizate prin specificitati geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare, existente in comuna sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc comunitati specifice.

4.4.2 Aspectele ale evolutiei probabile a factorului de mediu flora si fauna, in situatia neimplementarii programului propus

Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale factorului de mediu flora si fauna, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu flora si fauna, ramane neschimbata.

4.5 Peisajul

4.5.1 Starea actuala

Din punct de vedere administrativ, comuna Blejoi se situeaza in zona central- sudica a judetului Prahova, in Campia piemontana a Ploiestiului, pe cursul raului Teleajen, la intersectia drumurilor nationale DN 1 A si DN 1 B si a magistralei feroviare Ploiesti-Maneciu. Comuna Blejoi se intinde pe o suprafata de 2018,22 ha (1155,06 ha - teritoriu intravilan si 863,16 ha - teritoriu extravilan) si este formata din localitatea cu acelasi nume (resedinta de comuna), si din satele Tantareni si Ploiestiori. Din punct de vedere geografic, comuna Blejoi se situeaza in Campia Ploiesti, la 3 km de municipiul Ploiesti, 65 km de Bucuresti, 60 km de Targoviste, 111 km de Brasov si 77 km de Buzau. Geomorfologic, comuna Blejoi este situata pe interfluviul vaii Prahova si valea Teleajen, in zona centrala a Campiei Ploiesti cu o orientare generala

nord-vest catre sud-est. Teritoriul administrativ al comunei este situat pe o suprafata unde se intrepatrund trei forme de relief, respectiv:

 zona de campie in partea de sud-vest, respectiv Campia piemontana a Ploiestilor, ce face trecerea de la Subcarpatii de Curbura la Campia Romana;

 zona de terasa si de lunca a retelelor hidrografice strabatuta la limita nord-estica (constituind si limita naturala cu comunele invecinate) de valea Teleajenului, a carei terasa vine in contact direct cu zona de deal. Paralela de 450 latitudine nordica si meridianul de 250 se intersecteaza pe teritoriul administrativ al comunei, la aproximativ 250 m de podul din nordul localitatii. Judetul Prahova, prin frumusetea si originalitatea peisajului natural, prin monumentele istorice si prin elementele etnografice, ofera turistilor variate si bogate posibilitati de recreere si instruire. Accesul la frumusetile naturale ale judetului este facilitat de existenta unor artere de circulatie relativ bine intretinute, precum si a unor locuri de cazare – hoteluri, moteluri, pensiuni -, in care turistul poate gasi loc de odihna. Din punct de vedere turistic, deosebim in judet, o serie de zone amenajate, inzestrate cu cai de comunicatii, locuri de cazare, marcaje etc., pe langa care mai exista zone de interes turistic, ale caror frumuseti reclama intrarea lor, in circuitul turistic al tarii.

4.5.2 Aspectele ale evolutiei probabile a peisajului, in situatia neimplementarii programului propus

Practic nu exista motive care sa sustina existenta unor schimbari ale peisajului, in cazul in care obiectivul propus nu va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a peisajului, ramane neschimbata.

5 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ

Zona poate fi afectata din punct de vedere al factorilor de mediu, in perioadele de executie a lucrarilor de constructie, dar - in mod real -, nu vor exista zone ale caror caracteristici de mediu sa fie – potential -, afectate semnificativ, in cazul in care obiectivul propus va fi realizat. Starea existenta – la momentul executarii raportului de mediu -, a factorului de mediu sol, ramane neschimbata.

6 Probleme de mediu existente, care sunt relevante pentru program, inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile de protectie speciala avifaunistica sau ariile speciale de conservare

Nu este cazul. In zona nu exista arii de protectie speciala avifaunistica sau arie de interes comunitar sau arie speciala de conservare.

7 Obiective de protectie a mediului, stabilite la nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru program si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul pregatirii programului

7.1 Generalitati

Raportul de mediu a fost intocmit conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, analizandu-se efectele semnificative ale activitatii asupra mediului. Obiectivele stabilite de catre Consiliul Local al Comunei Blejoi, judetul Prahova, sunt constituite ca parti integrante ale programelor locale, nationale si internationale care vizeaza protectia mediului pe amplasamentul selectat.

7.2 Legislatie utilizata

7.2.1 Legislatie romaneasca

Elaborarea prezentului raport de mediu s-a efectuat in conformitate cu prevederile legislative in vigoare, dupa cum urmeaza:

 Legea nr. 18/19.02.1991, privind fondul funciar, republicata in 1998;

 Legea nr. 50/29.07.1991 si a anexelor acesteia, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in 2004;

 Legea nr. 33/27.05.1994, privind expropierea pentru cauza de utilitate publica;

 Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;

 Legea nr. 98/10.11.1994, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;

 Legea nr. 10/18.01.1995, privind calitatea in constructii;

 Legea nr. 41/24.05.1995, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 68/26.08.1994, privind protejarea patrimoniului cultural national;

 Legea nr. 7/13.03.1996, privind cadastrul si publicitatea imobiliara, republicata in 2006;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525/27.06.1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicata in 2002;

 Legea nr. 84/13.03.1996, privind imbunatarile funciare, republicata in 2006;

 Legea apelor nr. 107/25.09.1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 310/28.06.2004);

 Ordonantai Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor;

 Legea nr. 82/15.04.1998, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 43/28.08.1997, republicata in 1998, privind regimul juridic al drumurilor;

 Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acestuia;

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 243/28.11.2000, privind protectia atmosferei;

 Legea nr. 350/06.07.2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului;

 Legea 655/20.11.2001, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 243/28.11.2000, privind protectia atmosferei;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 188/28.02.2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediului acvatic a apelor uzate;

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 34/21.03.2002, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

 Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 592/25.06.2002, pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,

pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

 Legea nr. 458/08.07.2002, privind calitatea apei potabile;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

 Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 745/30.08.2002, privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;

 Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

 Legea nr. 645/07.12.2002, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002, privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

 Ordinul Comun nr. 47/21.07.2003, al Ministrului Economiei si Comertului, nr. 1203/30.07.2003, al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si nr. 509/13.08.2003, al Ministrului Administratiei si Internelor, pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului in vederea autorizarii executarii constructiilor

amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 543/07.04.2004, privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 731/14.05.2004, pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 738/14.05.2004, pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 974/15.06.2004, pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile;

 Legea nr. 311/28.06.2004, pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

 Legea Gazelor nr. 351/14.07.2004;

 Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/12.02.2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri;

 Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 352/21.04.2005, privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului Romaniei nr. 188/28.02.2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediului acvatic a apelor uzate;

 Tratatul din 25.04.2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg, ratificat prin Legea nr. 157/24.05.2005 si promulgata de presedintele Romaniei prin Decretul nr 465/24.05.2005;

 Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 152/10.11.2005 privind prevenirea si controlul integrat al

poluarii;

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

 Ordinul Presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 196/10.10.2006, privind aprobarea Normelor si prescriptiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului;

 Legea energiei electrice nr. 13/09.01.2007;

 Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 35/11.01.2007, privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 114/17.10.2007, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195/22.12.2005, privind protectia mediului;

 Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1268/14.10.2008, pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 3 si Regiunii 8 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;

 Legea 287/17.07.2009, privind Codul Civil;

 Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 11/29.01.2010, pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

7.2.2 Legislatie Uniunea Europeana

 Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15.07.1975 privind deseurile – modificata prin Directiva 91/156/CEE, precum si prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003;

 Directiva 83/513/CEE, a Consiliului din 26.09.1983, privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu, modificata prin Directiva 91/692/CEE, a Consiliului din 23.12.1991;

 Directiva 84/156/CEE, a Consiliului din 08.03.1984, privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de mercur, din alte sectoare decat cel al electrolizei cloralcanilor, modificata prin Directiva 91/692/CEE, a Consiliului din 23.12.1991;

 Directivei 91/271/CEE a Consiliului din 21.05.1991, privind tratarea apelor urbane reziduale, modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 29.09.2003;

 Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12.12.1991, privind deseurile periculoase – modificata prin Directiva 94/31/CE -, conditiile privind controlul apei si gestionarea infiltratiilor, protectia solului si apei, controlul si asigurarea stabilitatii gazelor;

 Regulamentul (CEE) nr. 259/93 din 01.02.1993 al Consiliului, privind supravegherea si controlul transporturilor deseurilor in interiorul, inspre si dinspre Comunitatea Europeana, modificat

prin Regulamentul (CE) nr 2557/2001 din 28.12.2001, al Comisiei;

 Directiva 94/63/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20.12.1994, privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003;

 Directiva Consiliului 96/61/CE din 24.09.1996, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003;

 Directiva 98/83/CE a Consiliului din 03.11.1998, privind calitatea apei destinate consumului uman, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003;

 Directiva 1999/31/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 26.04.1999, privind depozitele de deseuri;

 Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 04.12.2000, privind incinerarea deseurilor;

 Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 23.10.2001, privind limitarea emisiilor in atmosfera de anumiti poluanti generati de instalatii de ardere de mare capacitate.

7.3 Strategii, Planuri si Programe utilizate

Pentru elaborarea prezentului Raport de Mediu s-au utilizat informatii din urmatoarele documente oficiale:

 Strategia Nationala Privind Protectia Atmosferei, aprobata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 731/14.05.2004, pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei;

 Planul National de Actiune in Domeniul Protectiei Atmosferei, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 738/14.05.2004, pentru aprobarea Planului national de actiune in domeniul protectiei atmosferei;

 Planul regional de gestionare a deseurilor Regiunea 3 – Sud Muntenia, versiunea 11.12.2006;

 Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor Prahova, versiunea 2008;

 Raport de Mediu privind Planul judetean de gestionare a deseurilor din judetul Prahova, proiect iunie 2008;

 Planul local de actiune pentru Mediu, al judetului Prahova (PLAM), versiunea revizuita din 2007.

7.4 Obiective relevante de mediu

Ca obiective relevante de mediu se pot enumera urmatoarele:

 Factorul de mediu apa: constructorii vor aplica proceduri si masuri de prevenire a poluarilor accidentale;

 Factorul de mediu aer: mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului ambiental in cadrul limitelor stabilite de normele legale; reducerea efectului asupra calitatii aerului prin: intretinerea corespunzatoare a

vehiculelor si echipamentelor in conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice;

 Factorul de mediu sol: limitarea poluarii punctiforme si difuze a solului si facilitarea protejarii solului;

 Factorii de mediu flora si fauna: nu este cazul;

 Sanatatea populatiei: protejarea si imbunatatirea conditilor din amplasament, in ceea ce priveste transportul, cu precadere zgomotul, vibratiile si noxele – in perioadele de constructie a noilor investitii.

7.5 Corelari ale PUG

7.5.1 Corelarea PUG al Comunei Blejoi cu Angajamentele asumate de Romania prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeana

Prin semnarea Tratatului din 25.04.2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg, ratificat prin Legea nr. 157/24.05.2005 si promulgata de presedintele Romaniei prin

Decretul nr. 465/24.05.2005, Romania si-a asumat o serie de angajamente – printre care si unele legate de mediu – pe care trebuie sa le respecte.

In PARTEA IV – a tratatului -: DISPOZITII TEMPORARE TITLUL I: MASURI TRANZITORII La Articolul 20, se specifica: Masurile enumerate in anexele VI si VII la prezentul protocol se aplica Bulgariei si Romaniei in conditiile prevazute in anexele mentionate.

ANEXA VII cuprinde: Lista mentionata la articolul 20 din protocol: masuri tranzitorii, Romania. La punctul 9 al anexei: intitulat MEDIUL sunt specificate 4 aspecte de mediu de care Romania trebuie sa tina cont, dupa aderarea la Uniunea Europeana: A. Calitatea aerului; B. Managementul deseurilor; C. Calitatea apei; D. Poluarea industriala si managementul riscului.

Referindu-ne, pe larg la fiecare dintre acestea se poate afirma urmatoarele: A. Calitatea aerului: Obiectivul comercial – benzinarile - aflate in activitate, pe teritoriul comunei Blejoi se incadreaza in prevederile Directivei 94/63/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20.12.1994, privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea carburantilor si din distributia acestora de la terminale la statiile de distributie a carburantilor, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003.

B. Managementul deseurilor: Activitatile care se desfasoara pe teritoriul comunei Blejoi nu se incadreaza in prevederile si restrictiile prevazute in Regulamentul (CEE) nr 259/93 din 01.02.1993 al Consiliului, privind supravegherea si controlul transporturilor de deseurilor in interiorul, inspre si dinspre Comunitatea Europeana, modificat prin Regulamentul (CE) nr 2557/2001 din 28.12.2001, al Comisiei. Pe teritoriul comunei Blejoi nu exista amplasamente care sa se incadreze in prevederile Directivei 1999/31/CE, care nu aduce atingere Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15.07.1975 privind deseurile – modificata prin Directiva 91/156/CEE, percum si prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 - si Directivei 91/689/CEE a Consiliului din 12.12.1991, privind deseurile periculoase – modificata prin Directiva 94/31/CE -, conditiile privind controlul apei si gestionarea infiltratiilor, protectia solului si apei, controlul si asigurarea stabilitatii gazelor.

C. Calitatea apei: Calitatea apelor uzate evacuate de catre unitatile de productie active, aflate pe teritoriul comunei Blejoi, nu contin componente ale caror limite sunt limitate de catre:

 Directiva 83/513//CEE, a Consiliului din 26.09.1983, privind valorile limita si obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu, modificata prin Directiva 91/692/CEE, a Consiliului din 23.12.1991;

Sistemul de colectare a apelor uzate de pe teritoriul comunei Blejoi trebuie proiectat si construit, pana in anul 2013, pentru a se incadra in prevederile Directivei 91/271/CEE a Consiliului din 21.05.1991, privind tratarea apelor urbane reziduale, modificata prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European si al Consiliului din 29.09.2003.

Dupa proiectarea si constructia sistemului comunal de distributie apa potabila, potabilitatea apei de consum, distribuita prin reteaua comunala, va trebui sa fie monitorizata de unitati locale, abilitate, ale Ministerului Sanatatii, iar caracteristicile ei se incadreaza in restrictiile Directivei 98/83/CE a Consiliului din 03.11.1998, privind calitatea apei destinate consumului uman, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003. Toti parametri de calitate determinati precum si frecventa prelevarilor respecta impunerile Directivei 98/83/CE a Consiliului din 03.11.1998.

D. Poluarea industriala si managementul riscului: Se poate afirma ca obiectivele industriale aflate in activitate, pe teritoriul comunei Blejoi se incadreaza in prevederile Directivei Consiliului 96/61/CE din 24.09.1996, privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, modificata prin Regulamentul (CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.09.2003 si nici o unitate economica sau de productie nu se regaseste pe lista de exceptii/derogari aflata in Tratat. Pe raza comunei Blejoi nu exista unitatile comerciale sau de productie, active, care sa se supuna prevederilor Directivei 2000/76/CE a Parlamentului European si al Consiliului din 04.12.2000, privind incinerarea deseurilor si nici in prevederile Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European si al

Consiliului din 23.10.2001, privind limitarea emisiilor in atmosfera de anumiti poluanti generati de instalatii de ardere de mare capacitate.

7.5.2 Corelarea PUG al Comunei Blejoi cu Strategii, Planuri si Programe

 Strategia Nationala Privind Protectia Atmosferei, aprobata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 731/14.05.2004, pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei

Strategia Nationala Privind Protectia Atmosferei stabileste cadrul general in limitele caruia se stabilesc strategii locale care vizeaza protectia atmosferei. Strategia nationala privind protectia atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. Respectarea obiectivelor privind calitatea aerului se realizeaza atat prin implementarea sistemului de gestionare a calitatii aerului, cat si prin implementarea masurilor de control al emisiilor de poluanti in atmosfera. In cadrul prezentei strategii se abordeaza si aspecte privind protectia stratului de ozon. Strategia promoveaza conceptul dezvoltarii durabile definit ca "modul de dezvoltare prin care sunt asigurate necesitatile in prezent, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si asigura propriile necesitati". In sensul conceptului de dezvoltare durabila, protectia atmosferei este luata in considerare avandu-se in vedere impactul poluarii aerului asupra calitatii vietii si asupra sanatatii oamenilor. Strategia urmareste stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico-sociala si calitatea atmosferei, asigurandu-se ca

dezvoltarea noilor politici se realizeaza cu respectarea obiectivelor de dezvoltare durabila.

Planul National de Actiune in Domeniul Protectiei Atmosferei este un document elaborat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in conformitate cu atributiile si responsabilitatile ce ii revin, ca urmare a transpunerii legislatiei europene in domeniul protectiei atmosferei. In calitatea sa de tara candidata la aderarea la Uniunea Europeana, Romania a transpus in mare parte acquisul privind protectia atmosferei. In cadrul procesului de aderare, problemele de mediu acopera unul dintre cele mai importante domenii in care actioneaza factorii de decizie. Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei, principal rezultat al strategiei nationale privind protectia atmosferei, stabileste un set concret de masuri care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivelor-cheie ale acestei strategii.

 Planul regional de gestionare a deseurilor Regiunea 3 – Sud Muntenia, versiunea 11.12.2006

In Planul regional de gestionare a deseurilor Regiunea 3 – Sud Muntenia, comuna Blejoi nu este mentionata cu unitati specializate pentru colectare si reciclare deseuri.

 Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor Prahova, versiunea 2008

Nici in Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor Prahova, versiunea 2008, comuna Blejoi nu este mentionata cu unitati specializate pentru colectare si reciclare deseuri.

 Planul local de actiune pentru Mediu, al judetului Prahova (PLAM), versiunea revizuita din 2007

Planul local de actiune pentru Mediu, al judetului Prahova (PLAM) este conceput pe baza:

 Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 35/11.01.2007, privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

 Hotararii Guvernului Romaniei nr. 543/07.04.2004, privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

 Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1268/14.10.2008, pentru aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 3 si Regiunii 8 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea

aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;

Articolul 2 al Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1268/14.10.2008: INCADRAREA PROVIZORIE a localitatilor din cadrul Regiunii 3 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania cuprinde referiri la incadrarea comunei Blejoi la alineatul (1) subpunctul b) asfel: Aglomerarile de pe teritoriul Romaniei sunt urmatoarele: . b) municipiul Ploiesti, inclusiv orasul Valea Calugareasca, comunele Brazi, Barcanesti, Berceni, Blejoi si Paulesti;

Planul local de actiune pentru Mediu, al judetului Prahova (PLAM), versiunea revizuita din 2007 nu mentioneaza – in mod expres -, nici o actiune in care sa fie implicata si populatia, agentii economici, autoritatile locale ale comunei Blejoi.

Situatia actuala a calitatii aerului monitorizat in statia PH-3 chiar in comuna Blejoi indica faptul ca in aerul de pe directia comunei nu se mai regasesc depasirile de limita ale poluantilor mentionati in Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1268/14.10.2008. Reprezentari grafice ale acestor monitorizari sunt expuse la capitolul 4.2. Factor de mediu:aer, subcapitolul 4.2.1. Starea actuala.

8 Potentiale efecte semnificative asupra mediului datorate investitiei propuse

Pe teritoriul comunei Blejoi nu exista in prezent surse importante de poluare care sa actioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apa. In comuna Blejoi, cadrul natural a fost alterat de actiunea omului si de alte cauze datorandu-se exploatarii irationale a padurilor. Se remarca unele surse de poluare datorate activitatilor umane sau lipsei de preocupare pentru protectia mediului:

 poluarea cu deseuri menajere si dejectii animalier;

 poluarea generata de circulatia auto;

 alte forme de poluare. Deversarea apelor reziduale neepurate in vai si viroage, folosirea latrinelor uscate cu fose nebetonate, reprezinta o agresiune asupra factorilor de mediu, remediabila prin realizarea retelei de canalizare si a unei statii de epurare. Alte forme de poluare cu impact asupra mediului natural asupra localitatii sunt:

 degradarea solului datorita lipsei lucrarilor de regularizare a vailor torentiale si a cursurilor de apa cu caracter permanent;

 eroziunea solului prin pasunat necontrolat.

Pentru prognozarea efectului potential generat de activitatile specifice posibilelor noi investitii vor fi analizate in fiecare caz sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor surse si vor fi estimate potentiale efecte adverse induse asupra componentelor de mediu. Mentinerea calitatii atmosferei in limite acceptabile cu tendinte de aducere la parametri naturali constituie linia strategica a unui program de managament al mediului, al carui scop este reconstructia ecologica a zonei.

Dezvoltarea unei localitati trebuie sa se inscrie in cerintele si structura proprie unui program de management al mediului. O dezvoltare durabila nu poate fi realizata decat daca orice activitate umana, de la asigurarea conditiilor civilizate ale existentei cotidiene (incalzire, hrana, ingrijirea sanatatii, dezvoltarea spirituala etc.) pana la activitatea de folosire a resurselor si producerea de bunuri materiale trebuie sa fie privita prin prisma integrarii ecologice. Programul de reabilitare ecologica a unei zone trebuie sa cuprinda mai multe sectoare: controlul poluarii aerului si apei, circulatia deseurilor solide, atenuarea zgomotelor, igiena hranei, sanatatea la locul de munca. Acesta trebuie sa fie un instrument cu ajutorul caruia factorii de decizie administrativa si autoritatile vor putea asigura ecologizarea unor zone si dezvoltarea sa in acord cu protectia mediului. Prin masurile ce se impun a fi luate se urmareste gospodarirea localitatii pentru a raspunde cerintelor de ordin ecologic.

8.1 Ape

8.1.1 Generalitati privind alimentarea cu apa

Sursele de apa potabila sunt urmatoarele:

 Satul Blejoi – se alimenteaza cu apa din sursa subterana prin 4 puturi forate la adancimi intre 60 – 100 m, avand un debit total de 15 l/s, in cadrul gospodariei de apa exista un rezervor de 300 m3 si o statie de clorinare.

Apa provenita de la putul P1 se acumuleaza in rezervorul de 300 m3, iar de la celelalte puturi se pompeaza direct in reteaua de distributie a satului.

 Satul Ploiestiori – este alimentat cu apa din 2 puturi forate care asigura un debit de 7 l/s. De la puturi se pompeaza apa direct in retea.

 Satul Tantareni – este alimentat cu apa printr-un bransament la conducta de aductiune Movila Vulpii – Teleajen, prin conducta de apa Dn 150 de la rafinaria Vega si din puturile din satul Ploiestiori.

In prezent, alimentarea cu apa a gospodariilor individuale si a dotarilor social- culturale din comuna Blejoi se realizeaza prin captari individuale ale apei subterane freatice si de medie adancime, prin intermediul puturilor sapate sau forate. Comuna dispune de un sistem public – insuficient -, de alimentare cu apa. Pentru unele obiective economico-sociale s-au realizat sisteme individuale de alimentare cu apa potabila, bazate pe exploatarea apei subterane de medie adancime si intr-o mica masura, de mare adancime.

Zone protectie Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930/11.08.2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, distantele pentru zonele de protectie sunt urmatoarele:

 raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturi forate de mare adancime;

 distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru rezervoare;

 distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de tratare;

 distanta de 10 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de pompare;

 distanta de 10 m de o parte si alta a conductelor de aductiune apa.

8.1.2 Managementul apelor uzate

Comuna nu dispune de sistem de canalizare pe tot teritoriul localitatii fiind necesara construirea unei statii de epurare moderna astfel incat sa se previna poluarea cu ape uzate deversate in reteaua hidrografica avand in vedere ca si vechile latrine polueaza stratul acvifer freatic. Ape uzate evacuate astfel se vor incadra in prevederile normativelor in vigoare, fiind suficient epurate. Apele uzate menajere provenite de la gospodarii sunt colectate individual in fose vidanjabile, puturi absorbante sau latrine uscate.

Canalizarea apelor meteorice se va face prin santuri si rigole deschise de-a lungul drumurilor, cu panta naturala, cu deversare in reteaua hidrografica a comunei.

8.1.3 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu apa

Pe teritoriul comunei nu exista sistem de monitorizare a calitatii apei. Poluarea chimica este reprezentata de patrunderea in apa a unor substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile pana la cele toxice cu persistenta indelungata; poluarea biologica – bacteriologica, legata in mod direct de prezenta si activitatea omului. Efectul cel mai des intalnit produs de poluarea chimica a apei consta in influenta diverselor substante poluante asupra proceselor biologice care se petrec in apele naturale. Astfel, echilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apa este atat de sensibil incat schimbari infime, dar persistente, in compozitia apei pot duce la perturbari profunde si cu consecinte nebanuite. Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apa si ca urmare oprirea sau incetinirea proceselor naturale de autoepurare. Uneori pot aparea si consecinte economice grave prin distrugerea florei si faunei acvatice, in special a pestilor care sunt foarte sensibili la poluarea chimica a apei. Poluarea chimica produce mari dificultati in procesul de tratare a apei, deoarece instalatiile de epurare se dovedesc ineficiente in eliminarea poluantilor chimici, mai ales in concentratii scazute.

Protectia apelor se asigura prin:

 desfasurarea coordonata a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si valorificarea optima a resurselor de apa in baza planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice si a planului de amenajare a apelor pe teritoriu tarii;

 folosirea rationala a apei cu respectarea reglementarilor stabilite de organele de specialitate, evitarea risipei de apa in toate domeniile, precum si cresterea gradului de reutilizare a apei;

 realizarea si darea in functiune in termenele planificate a lucrarilor, instalatiilor si dispozitivelor destinate prevenirii si combaterii poluarii apelor, exploatarea la parametri proiectati a acestora;

 apararea apelor prin orice masuri impotriva poluarii, ca acestea sa poata fi folosite in scopurile necesare populatiei si a economiei.

Potentiale efecte ale investitiei asupra factorului de mediu apa, in perioadele de realizare a investitiilor noi (constructie)

Activitatea de construire, nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante, care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca efectul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane nu exista. Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi reprezentate de depozitarile necorespunzatoare de materiale de constructie pe sol.

Potentiale efecte ale investitiei asupra factorului de mediu apa, in perioadele de exploatare a investitiilor noi

Activitatea de exploatare a investitiilor noi, nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante, care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata, prin urmare nu exista nici poluari cu efecte semnificative. Se poate aprecia ca efectul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane nu exista.

Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi reprezentate de depozitarile necorespunzatoare de materii prime si materiale procesate, in diverse faze, direct pe sol.

8.2 Aer

8.2.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu aer

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si de a neutraliza substantele eliberate continuu de activitati umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera, se disperseaza rapid si nu mai pot fi captati pentru a fi epurati-tratati. Patrunsi in atmosfera, poluantii pot reactiona chimic cu constituentii atmosferici sau cu alti poluanti prezenti rezultand astfel noi substante cu agresivitate mai mare sau mai mica asupra omului sau mediului. Compozitia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activitatii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi si aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbana, ploile acide, modificarea climei. Sursele de poluare ale mediului ambiant se impart in doua mari categorii:

 surse de impurificare cu particule solide;

 surse de impurificare cu gaze si vapori. Acestea pot fi surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale

solului, ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si sanatatea populatiei, in apropierea unor zone aride sau de desert. In anumite conditii meteorologice s- au semnalat transporturi masive de praf pana la distante apreciabile de locul de producere. Poluarea atmosferei produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Nu au fost inregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator. Pe teritoriul comunei exista sitem de monitorizare a calitatii aerului, amplasat in curtea Primariei comunei Blejoi.

Potentiale surse si potentiali poluanti generati in perioada de executare a noilor investitii (constructii)

Procesul de executare a constructiilor nu determina aparitia de emisii poluante pe termen lung. Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr. 8.2.1.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 8.2.1.-2. - si a surselor mobile -tabel nr. 8.2.1.-3.:

Tabel nr. 8.2.1.-1 Limita la Debit Concentratia Prag de emisie = gaze/aer Denumirea Debit in emisie alerta prag de Poluant impurificat sursei masic (g/h) (mg/Nm3) (mg/Nm3) interventie (Nm3/h) (mg/m3) (mg/m3) (mg/Nm3) (m3/h) (mg/m3) 1 2 3 4 5 6 7 Nu este cazul in aceasta etapa a proiectului

Tabel nr. 8.2.1.-2. Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h) 1 2 3 Nu este cazul

Tabel nr. 8.2.1.-3. Amestec gaze esapament Denumirea sursei

1. Particule 46,8

2. SOx 97,2 Poluanti si debite 3. CO 810 masice 4. Hidrocarburi 133,2

(g/h) 5. NOx 1332 6. Aldehide 10,8 7. Acizi organici 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca surse mobile de poluare. Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):

 particule 1,560;

 SOx 3,240;

 CO 27,000;

 hidrocarburi 4,440;

 NOx 44,400;

 aldehide 0,360;

 acizi organici 0,360. In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

 particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform punct 4.1, anexa 1;

 SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

 CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

 hidrocarburi: 133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

 NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

 aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

 acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.

Emisiile rezultate de la esapamentele autovehiculelor, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici – in zona executarii investitiilor, insa aceasta nu va determina afectarea calitatii existente a aerului, decat pentru o scurta perioada de timp. Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

Activitatile preponderent agricole si zootehnice practicate de majoritatea locuitorilor comunei Blejoi, potential, pot conduce, la aparitia de mirosuri in

anumite perioade ale anului. Acest efect poate fi eliminat prin colectarea organizata a deseurilor vegetale si animaliere in spatii speciale. Prin urmare nu vor exista nici poluari cu mirosuri, cu efecte semnificative asupra aerului.

8.3 Sol

8.3.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu sol

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentala de materiale provenite de la societatile comerciale productive sau provenite de la gospodariile rurale individuale si prin exloatare agricola nerationala. Societatile productive sunt prevazute cu containere metalice pentru colectarea temporara a deseurilor menajere si asimilabile, in vederea eliminarii lor finale la groapa de gunoi. Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calitatii solurilor.

In cazul unor executii ale investitiilor, cat si pe parcursul exploatarii acestora - fara accidente si avarii -, nu vor exista surse dirijate de poluare a solului si subsolului. Pentru prognozarea efectului potential generat de activitatile specifice posibilelor noi investitii vor fi analizate in fiecare caz sursele generatoare de emisii, caracteristicile acestor surse si vor fi estimate potentiale efecte adverse induse asupra componentei de mediu - sol.

8.4 Biodiversitatea

8.4.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorului de mediu biodiversitate

Activitatea industriala (santier de constructii) se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, efectul produs asupra vegetatiei si faunei fiind – in acest caz -, nesemnificativ.

Deoarece efectul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie -, este redus, nu se impun, ca necesare, masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu.

8.5 Sanatatea populatiei

8.5.1 Generalitati privind efectul investitiilor asupra sanatatii populatiei

Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o multitudine de factori:

 fizici: ai zgomotului;

 personali: determinati de calitatea receptorului, etc. factori greu de identificat si cuantificat. Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard etc. Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului. Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de disconfort. Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice, agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine etc. Pentru evaluarea efectului zgomotului, doua aspecte sunt importante:

 extinderea efectului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;

 intensitatea efectului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in dB(A). Avand in vedere faptul ca, activitatile de investitii si de exploatare – ulterioara -, a acestora se vor desfasura cu precadere in spatii amenajate corespunzator acestor activitati, imprejmuite corespunzator, se poate

afirma ca functionarea obiectivelor viitoare, nu vor genera zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB corespunzator unitatilor industriale, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil, efectul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va intampla doar pe parcursul existentei santierului de constructie.

8.5.2 Potentiale efecte ale investitiilor asupra sanatatii populatiei

Pentru limitarea potentialului efect al poluarii sonore determinate de activitatile desfasurate, asupra sanatatii populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

 desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de lucru;

 automonitorizarea nivelurilor de zgomot in scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva.

In conditiile pozitionarii obiectivelor conform planurilor de amplasare in zonele aprobate, nivelele estimate ale zgomotului se vor incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar efectul asupra sanatatii populatiei poate fi apreciat ca redus.

8.6 Factori climatici

8.6.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra factorilor climatici

Atat amploarea activitatilor de executie a investitiilor, cat si amploarea activitatilor care vor fi desfasurate in incinta unitatilor nu va putea influenta local sau pe o arie extinsa, factorii climatici.

8.7 Valorile materiale

8.7.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra valorilor materiale

Datorita folosintei viitoare a terenurilor pe care se vor realiza investitii, valoarea de utilizare a acestora se va multiplica de mai multe ori.

8.8 Conditii culturale etnice, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic

8.8.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra conditiilor culturale etnice, a patrimoniului cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic

Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pe teritoriul administrativ al comunei Blejoi se regasesc urmatoarele monumente istorice si situri arheologice protejate: 1. PH-II-m-B-16358, Vila Constantin Comaneanu, sat Blejoi, comuna Blejoi, nr. 16, 1909; 2. PH-II-m-A-16359, Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, “Adormirea Maicii Domnului”, sat Blejoi, comuna Blejoi, 449A, sec. XVIII; 3. PH-II-m-B-16571, Ruinele bisericii “Sf. Visarion”, sat Ploiestiori, comuna Blejoi, sec. XVII-XVIII. Razele de protectie propuse conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Titlul VII, Art. 59, sunt de 200 m, masurata de la limita exterioara de jur-imprejurul monumentului istoric.

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit se face cu respectarea art. 9 din RGU, iar demersurile de delimitare si instituire a acestora se vor face conform Legii nr. 41/1995 si OG nr. 68/1994. Monumentele istorice (conform art. 1 al OG nr. 68/1994) sunt obiective singulare sau constituite in ansambluri avand zone de protectie stabilite

prin studii de specialitate intocmite prin grija Directiei Monumentelor istorice in colaborare cu organele specializate ale MLPAT, MAPPM si declarate si delimitata prin Hotarare a Consiliului Judetean, conform Legii nr. 41/1995. Zonele de protectie au forme diferite si sunt delimitate topografic. Autorizarea constructiilor in zonele protejate se face diferentiat, in functie de restrictiile impuse de categoria monumentului. Realizarea lucrarilor admise este conditionata de obtinerea avizului Ministerului Culturii - pentru constructii in zone cu valori de patrimoniu cultural de interes national si pentru lucrari specifice de restaurare, conservare etc. -, avizul serviciilor judetene ale MLPTL si Ministrului Culturii - pentru constructii in zone cu valori de patrimoniu cultural de interes local. Protectia se face, in general, prin instituirea unei servituti legale. Sunt admise tipurile de constructii compatibile cu specificul zonei, cu conditia respectarii prescriptiilor continute in avizele conforme ale organelor specializate nominalizate anterior. Regimul de construire este reglementat prin aviz al Ministrului Culturii in intreaga zona de protectie delimitata. In cazul descoperirii intamplatoare de vestigii arheologice in timpul lucrarilor de constructie edilitar-gospodaresti, agricole sau ale calamitatilor naturale, trebuie sa recupereze piesele, sa impiedice distrugerea contextului din teren si sa anunte in 48 ore Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.

8.9 Peisajul

8.9.1 Potentiale efecte ale investitiilor asupra peisajului

Activitatile care se vor desfasura atat in perioada de constructie, cat si in perioada de exploatare a investitiilor, nu reprezinta un pericol potential pentru modificarea - in sens negativ -, a peisajului.

9 Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontier

Obiectivele dezvoltate in comuna Blejoi nu vor produce efecte negative asupra mediului sau asupra sanatatii populatiei, in context transfrontalier. Efectul real asupra factorilor de mediu se anticipeaza ca nesemnificativ.

Prin specificul programului propus nu vor fi afectati factorii de mediu in sensul degradarii calitatii acestora si sub nicio forma in sens transfrontalier.

10 Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului datorat implementarii programului

Atat pe perioada in care se vor executa lucrarile de investitii, cat si pentru perioada de exploatare a noilor obiective trebuie – obligatoriu - sa se respecte o serie de conditii.

Pentru fiecare investitie vor fi solicitate studii specifice de catre autoritatile competente. Fiecare investitie viitoare se va conforma legislatiei in vigoare, studiile de specialitate urmand a fi solicitate de autoritatile competente.

In situatia normala de executare a lucrarilor de investitie, nu apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile unei organizari si discipline riguroase a activitatilor.

Ca masuri de prevenire a accidentelor - care au ca efect poluarea - se poate lua in considerare urmatorul aspect principal:

 pastrarea curateniei in perimetrul obiectivelor, pentru evitarea formarii - in timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate accidental.

Dejectiile zootehnice – gunoiul de grajd, rezultat atat din gospodariile individuale, cat si din activitatea agentilor economici care au profil agrozootehnic - foarte bogate in elemente fertilizante, alcatuite, in principal din materia organica biodegradabila si din substante nutritive, se aplica - ca

ingrasaminte organice naturale -, pe terenurile agricole dupa ce au fost compostate. Aplicarea acestora pe terenurile agricole se face in conditii controlate, deoarece in cazul aplicarii unor cantitati prea mari exista riscul poluarii solului prin faptul ca vegetatia cultivata nu poate absorbi intreaga cantitate de fertilizanti organici administrati. Se recomanda colectarea centralizata a deseurilor organice de origine animala si vegetala intr-un spatiu special amenajat – bazine ingropate, de beton armat , in vederea prelucrarii si compostarii lor, pentru obtinerea finala a unui ingrasamant organic de foarte buna calitate, utilizabil pentru terenurile localnicilor si cele ale agentilor economici agricoli.

Pentru limitarea potentialului efect al poluarii sonore determinate de activitatea desfasurata, se recomanda urmatoarele masuri:

 desfasurarea activitatilor investitionale, in limitele parametrilor aprobati, de lucru;

 automonitorizarea nivelelor de zgomot in scopul aplicarii de masuri corective privitoare la poluarea sonora excesiva. Se prognozeaza ca nivelele estimate ale zgomotului se vor incadra in limitele

prevazute de STAS nr. 10009/1988, iar efectul poate fi apreciat ca redus.

10.1 Masuri pentru protectia calitatii apelor

S-au incadrat tronsoanele de rau in clase de calitate din punct de vedere fizico- chimic, in raport cu calitatea inregistrata la urmatoarele grupe de indicatori: regim de oxigen, nutrienti, salinitate, metale, micropoluanti organici si anorganici si generala.

Limitele tronsoanelor de calitate insa sunt relative: stabilirea unui punct anume unde se presupune ca se produc modificari importante ale calitatii apei si trecerea de la o clasa de calitate la alta este dificila mai ales unde acestea se produc intre sectiuni de control situate la zeci de km departare. In cele mai multe cazuri, aceste fenomene de impurificare, dar mai ales imbunatatirile calitatii, nu se produc punctual, ci de-a lungul multor kilometri de rau. Prin urmare, cu exceptia cazurilor unde punctul de modificare este evident (confluenta cu un afluent important, o evacuare cu incarcare poluanta considerabila), s-au considerat puncte probabile, cu un grad crescut de incertitudine, doar pentru a putea imparti lungimea unui curs de apa in tronsoane caracteristice. Referitor la variatia diferitilor indicatori chimici de calitate a apelor de suprafata in lungul raului, se observa in general tendinta crescatoare a valorilor acestora din amonte spre aval, cu exceptia oxigenului dizolvat. Acest lucru este explicat prin aportul pe care evacuarile de ape uzate il au asupra calitatii apei raurilor si prin scaderea capacitatii de autoepurare in acelasi sens pe rau. Masurile generale pentru protectia calitatii apelor din zona Blejoi presupun urmatoarele:

 aducerea la indeplinire a masurilor prevazute in programele de etapizare pentru cursurile de apa, in amonte de localitate;

 realizarea sistemului de canalizare pe tot cuprinsul localitatii;

 exploatarea sistemelor amenajate astfel incat sa se asigure debite minime pe rauri, necesare procesului de dilutie a substantelor poluante;

 imbunatatirea calitatii apei prin realizarea unei statii de epurare moderne a apelor uzate;

 imbunatatirea calitatii apei prin reducerea poluarii cauzate de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic;

 intretinerea si pastrarea in conditii salubre a malurilor cursurilor de apa;

 prelevarile de probe prin sondaj, la diferitele surse de apa: fantani publice, izvoare captate, prezinta depasiri ale indicatorilor chimici (nitriti, nitrati) si bacteriologici (coliformi totali, streptococi fecali), necesitand masuri de asanare a surselor si dezinfectie cu substante clorigene. Astfel apele deversate vor respecta indicatorii de calitate conform Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 161/16.02.2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa si a celorlalte reglementari.

10.2 Masuri pentru protectia calitatii aerului

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai intense si raspandite in ultima perioada, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima. Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au in zona mijloacele de transport care emit in atmosfera in special oxizi de carbon. O contributie mare in cresterea efectelor negative ale acestor gaze in atmosfera o au fenomenele meteorologice. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai intense si raspandite in ultima perioada, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.

Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula; reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30- 50 km/ora si cresterea suprafetelor plantate, formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber si organizarea circulatiei pentru masini grele pe o linie de centura sunt obiective pentru reducerea poluarii fonice si aer.

10.3 Masuri pentru protectia calitatii solului

Poluarea solului: Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele industriale, traficul si aglomerarile, incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, atat in recolte, cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si insasi agroecosisteme.

Diminuare surse poluare asezari umane: Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru imbunatatirea substantiala a acesteia, in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatilor componete. Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si spatiilor publice.

Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute de constientizare a populatiei. Se vor amenaja platforme de precolectare a deseurilor menajere cu plantatii de protectie in jurul lor. Aceste deseuri vor fi transportate la un depozit ecologic judetean central cu compartimente pentru deseuri menajere nepericuloase, deseuri de constructii si namoluri deshidratate de la statiile de epurare. Deseurile organice vor fi colectate separat si transformate in compost care va fi folosit in agricultura. Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si Normele de protectia muncii in vigoare. Amenajare de spatii verzi care vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si arbusti.

Diminuarea surselor de poluare: din activitati industriale si agricole;

 emisiilor de gaze de esapament prin restictie de viteza 30-50 km/ora si cresterea suprefetelor plantate, formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber. Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei.

 se vor amenaja spatii verzi ce vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si arbusti si parcuri conform normativelor in vigoare. Aplicarea ingrasamintelor organice pe terenurile aflate in gestiune se va face pe baza Planului de Management a Nutrientilor elaborat conform recomandarilor Codului de Bune Practici Agricole.

Excedentul de gunoi din unitatile cu personalitate juridica trebuie sa primeasca un tratament special (uscare rapida, compostare etc.) pentru a putea fi utilizat sau comercializat si in alte localitati. Pentru o protectie efectiva a mediului existent in intregul sau in perspective unei dezvoltari durabile (promovate in egala masura de Consiliul Europei, de asociatiile continentale si romanesti ale arhitectilor si urbanistilor, precum si de forurile statale si cele ale administratiilor zonale si locale), principalele propuneri se refera la:

 dezvolatarea economica si a infrastructurii tinand cont de protectia mediului natural si a construit (controlate prin documentatii si urmarite in executie);

 delimitarea de noi zone protejate si completarea listei de monumente de situri arheologice, unele in relatie directa cu elementele naturale care formeaza contextual;

 delimitarea unor zone naturale protejate, in corelare cu cele arheologice sau referitoare la monumentele istorice;

 amenajarea unor noi spatii verzi pe terenurile degradate si libere;

 completarea plantatiilor defrisate in ultimul timp in scopuri diverse;

 eliminarea surselor actuale de poluare (minore si izolate, in special micul abator de porci) si controlul asupra celor viitoare;

 colectarea centralizata si epurarea generalizata a apelor uzate (in primele etape in zonele economice active);

 rezolvarea platformelor de gunoi;

 reactivarea sistemului de irigatii;

 control ferm al noilor edificari, indiferent de promotor sau beneficiar de proiecte pentru locuinte in mediul rural, adaptate specificului zonei;

 colectarea tuturor programelor de dezvolatre cu necesitatile de protectie a mediului natural si artificial traditional;

 se vor evita la autorizarile de construire si amenajari zonele vulnerabile la eroziune;

 se vor lua masuri de reducere a vitezei si debitului de apa in zonele de pod;

 se vor prevedea pereieri si indiguiri pentru a preintampina inundabilitati si prabusiri ale malurilor;

 se va evita amplasarea organizarilor de santier in apropierea cursurilor de apa;

 proiectarea si executia sistemelor de colectare epurare si evacuare a apelor (meteorice, pluviale, reziduale, menajere si industriale);

 intreruperea locala imediata a rigolelor, devierea circulatiei, curatarea si neutralizarea santurilor in cazul poluarii accidentale cu substante periculoase ce se pot infiltra in sol;

 stocarea materialelor solubile in depozite acoperite si pe suprafete betonate si impermeabilizate;

 umezirea, imprejmuirea si acoperirea depozitelor pentru agregate si materiale granulare, fine, prafoase;

 defrisarea terenurilor se va face in limite optime, strict necesare;

 reciclarea deseurilor menajere si industriale (din taierile din vii si livezi printr-o statie de compostare, iar de la statia de epurare se pot obtine ingrasaminte naturale la un pret modic);

 realizarea unui program de sortare a deseurilor, la nivelul platformelor mentionate si/sau a unitatilor economice si gospodaresti, sub patronajul autoritatilor locale; In urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile si masurile de interventie ce se impun pentru protectia mediului:

 limitarea extinderii zonei construite;

 masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare prin reglementari in utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de protectie si evitarea amplasarii unor functiuni ce pot genera sau generatoare de poluare;

 extinderea sau infiintarea retelelor edilitare;

 delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumetelor istorice si arheologice si a zonelor protejate naturale si construite;

 respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau disconfort (unitati economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico- edilitare).

10.4 Zone cu riscuri naturale si antropice

Riscuri naturale Pe teritoriul comunei Blejoi nu se intalnesc fenomene care sa genereze riscuri majore privind construibilitatea terenurilor cum ar fi: inundatii catastrofale, alunecari de teren, factori antropici. Teritoriul administrativ este delimitat catre est de albia majora a raului Teleajen si strabatut de la nord catre sud de paraul Dambu. Malurile raului Teleajen pe tot traseul sunt inalte de circa 8 – 16 m si nu permit iesirea apei din albia majora. Paraul Dambu penduland intr-o zona extravilana, periodic produce inundarea terenurilor agricole.

 Riscul seismic Conform STAS 11100/1993, comuna se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 92 (noua) pe scara MSK unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani. Conform normativului P 100-1/2006, referitor la protectia seismica a constructiilor, teritoriul administrativ al comunei Blejoi se caracterizeaza prin urmatoarele elemente (zonarea teritoriului Romaniei): valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani: ag = 0,28 g si perioada de colt Tc a spectrului de raspuns: Tc = 1,00 s. Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an. Riscul seismic creste atunci cand energia seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. Cea mai mare parte a teritoriului comunei este situata pe un teren bun de fundare si de aceea nu au fost semnalate avarii la constructii in urma seismelor.

 Risc de instabilitate A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului si probabilitatii de producere a alunecarilor de teren din „Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediului”, indicativ GT006-97, caseta 17. Fiind o zona de ses aluvionar cu aspect plan si o inclinare mica spre sud-est, are stabilitatea generala a terenului asigurata.

 Risc de inundabilitate Datorita depozitelor litologice neconsolidate din terasa, se manifesta cu mare intensitate eroziunea de mal, sapand in terasa pana la 20-50 m in ultimii ani. In localitatea Blejoi paraurile Bleaja si Stramba prezinta riscul de inundabilitate datorita faptului , ca aceste parauri sunt cursuri temporare, albiile sunt slab incastrate si puternic inierbate. Pentru diminuarea efectelor inundatiilor se recomanda amenajarea hidrotehnica si executia de podete dimensionate corespunzator, functie de volumul precipitatiilor calculat pentru perioadele cu volume exceptionale.

 Risc geotehnic Conform Indicativului GT 035/2002, s-a determinat riscul geotehnic prin amplasarea constructiilor, dupa cum urmeaza: Zona buna de construit

 conditii de teren – terenuri bune – punctaj 2;

 apa subterana – fara epuismente – punctaj 1;

 clasificarea constructiei dupa categoria de importanta normala – punctaj 3;

 vecinatati – risc redus – punctaj 1;

 zona seismica – punctaj 2. Total punctaj 9 – risc geotehnic redus. Categoria geotehnica pe baza acestor elemente este de risc redus, dar la limita maxima. In cazul constructiilor de importanta normala sau deosebita sau in cazul in care sunt necesare epuismente la saparea gropilor pentru fundatii categoria geotehnica va trece in una superioara respectiv de risc moderat.

Riscuri antropice Localitatea Blejoi, este traversata de retele de utilitati respectiv: cablu telefonic, linii de curent si magistrala de transport gaze si conducte de transport titei, gazolina. Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste retele. La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele Romane, Electrica S.A). Se vor pastra zonele de protectie coform legislatiei in vigoare a retelelor edilitare (conducte gaz, LEA, statii de transformare etc.)

10.5 Masuri in zonele cu riscuri naturale

Masuri pentru reducerea riscului seismic:

 punerea in siguranta a constructiilor care prezinta pericol de instabiliate si care adapostesc un numar important de oameni;

 creearea unor spatii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, in cazul necesitatii parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie sau in caz de cutremur;

 inventarierea si expertizarea cladirilor cu risc la un seism de intensitate mare;

 completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post seism;

 masuri de imbunatatire a informarii populatiei si a factorilor de decizie la nivele diferite (local si central) asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile de reducere a acestuia. Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare si foarte mare o reprezinta:

 constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in vigoare in aceea perioada, ce prevedeau forte seismice mai reduse. Unele din aceste construcii (cu parter flexibil) in 1977 au suferit mai multe avarii.

 cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara control tehnic specializat. Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la interventie. Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza prin actiuni de interventie si consolidare. In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor, a amplasarii constructiilor care urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate reglementari pe plan international care sa impuna restrictii de autorizare si amplasare a unor constructii. Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin estimarea cat mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament (studii, investigatii geotehnice si geofizice, investigatii seimice) printr-o proiectare la standarde internationale, utilizare de materiale de calitate si sisteme moderne, pot executa toate tipurile de constructii. Masuri pentru diminuarea efectelor inundatiilor in zona:

 se vor lua masuri de expertizare a digurilor din zona si refacere in zonele degradate;

 se vor redimensiona podurile si podetele subdimensionate;

 se vor redimensiona profilele santurilor si se va realiza un sistem unitar de santuri pentru a prelua apele excedentare in urma precipitatiilor maxime;

 se recomanda efecturea unei retele de canalizare pluviala redimensionata pe tot teritoriul.

Masuri pentru zone afectate de alunecari de teren: Cele mai importante masuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de pamant sunt: Masuri de drenaj

 drenuri de suprafaja pentru prevenirea infiltrarii apei in zona de eroziune (santuri si tevi colectoare). Structuri de sprijin

 gabioane, casoaie, ziduri de sprijin de greutate sau pamant armat. Imbunatatirea terenului:

 colmatarea fisurilor din roci, injectarea;

 plantarea de arbori.

11 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei de investitie aleasa si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati (cum sunt deficiente tehnice sau lipsa de know-how) intampinate in prelucrarea informatiilor cerute

Varianta 0 (zero) In cazul alegerii variantei zero – situatia actuala a comunei Blejoi ramane, in continuare, aceeasi -, ar rezulta urmatoarele inconveniente:

 Dezvoltarea vietii sociale a satenilor comunei ar stagna;

 Dezvoltarea economica a comunei ar incetini;

 Activitatile de agrement-recreere ar ramane la nivelul minim actual;

 Nivelul de trai al lcuitorior ar regresa;

 Infrastructura existenta s-ar deteriora etc.

Varianta adoptata Nu au fost analizate mai multe variante ale PUG Blejoi. Planul Urbanistic General al comunei Blejoi s-a intocmit in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/29.07.1991 si a anexelor acesteia, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata in 2004 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, inclusiv completarile ulterioare si Hotararea Guvernului Romaniei nr. 525/27.06.1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicata in 2002, precum si celelalte acte legislative specifice sau complementare domeniului, printre care se mentioneaza: