Aspecte Privind Evoluţia Numerică a Populaţiei Comunei Brebeni-Olt/ 32 Publicaţii Periodice Din Olt Și Romanați/ 40 Eroi Și Monumente Din Olt Și Romanați
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
MEMORIA OLTULUI Revistă de istorie și cultură Anul I, nr. 7, Septembrie 2012 Editată de Asociația Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacție: Dr. Aurelia Grosu, Dumitru Botar, Floriana Tîlvănoiu, Vasile Radian. Planșele noastre: 1. Monumentul eroilor din orașul Balș dezvelit la 12 septembrie 1930. 2. P.S.Radianu (n.2 martie 1854 Păroși, Olt- m.23 sept. 1921 București), dr. în științe agricole la Paris, inspector general al Domeniilor, autor a numeroase scrieri în domeniul agricol și a unei valoroase „Monografii a comunei Văleni”( 1904). 3 Monumentul funerar al boierului Răducanu Simonidi de la Cernica (foto Vasile Radian). 4.Avram Iancu, „Craiul Munților” de la moartea căruia s-au împlinit 140 de ani. Cuprins România la Expozițiunea Universală de la Paris-1867/ 2 Calendarul Memoriei Oltului- Septembrie/ 4 Contribuții ale boierilor și negustorilor din județele Olt și Romanați la „Azilul Elena Doamna” și Eforia Spitalelor/ 6 Case frumoase ale Caracalului/ 13 Clerici ortodocși olteni în temnițele comuniste (II)/ 18 Pentru biblioteca dumneavoastră/ 23 140 de ani de la moartea lui Avram Iancu/ 25 Un oltean în oastea lui Iancu/ 25 Oltul de acum 100 de ani…/ 30 Aspecte privind evoluţia numerică a populaţiei comunei Brebeni-Olt/ 32 Publicaţii Periodice din Olt și Romanați/ 40 Eroi și monumente din Olt și Romanați. Eroii din Primul Război Mondial, Brebeni-Olt/ 47 Primul Mitropolit al Olteniei – Nifon Criveanu/ 50 Știri culturale/ 64 ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman Tehnoredactare Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218 0740 984 910 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 România la Expozițiunea Universală de la Paris-1867 „[…]Expozițiunea din 1867 are să fie așezată bine preferă a nu expune decât a expune pe Câmpul lui Marte. Forma localului este cu Turcia la un loc. Comisiunea imperială ovală; în centru se află o grădină și de acolo n-a ținut seama de pretențiunile Turciei încep către circumferință drumulețe. Toată și drept răspuns la cererea ambasadorului expozițiunea este împărțită în galerii de formă turc și hotărâ că Principatele Unite Române ovală. Mergând cineva pe o galerie, vizitează sunt primite în aceeași linie cu statele din expozițiunea de jur împrejur și vede aceleași toată lumea; cu alte vorbe, că România va fi producte din lumea întreagă; mergând reprezentată direct la Expozițiunea din 1867. pe drumulețele care taie expozițiunea de Astfel, Turcia se înșelă în speranțele sale care la centru spre circonferință, vede atunci o făceau să creadă că va găsi la Paris aceeași toate productele uneia și complezență ca la Londra. Și aceleiași națiuni. Împrejurul de astă dată, buna și generoasa expozițiunii este un parc în Franța dovedi înaintea care s-a dat fiecărei națiuni lumii întregi simpatiile sale o parte. În acest loc are să-și pentru România; și de astă construiască fiecare popor câte dată consacră în mijlocul o fermă cu toate accesoriile popoarelor libere autonomia sale. La împărțirea locurilor țării noastre. Onoare și în palatul expozițiunii și în recunoștință eternă din partea parc, comisiunea imperială românilor către această mare însărcinată cu lucrările și generoasă țară, care are expozițiunii a rezervat și mândria atât de nobilă de a țării noastre un loc special vedea pe fiecare popor liber și care are 2 metri și jumătate independent. lărgime și 162 metri P.S. Aurelian (n. 12 dec. 1833 Acum că am dobândit pentru lungime. Locul nostru se Slatina-m. 25 ian. 1909 București) prima oară un loc pe seama află între staturile papale și noastră la o expozițiune Turcia. De abia se hotărâse locul rezervat care va întruni pe acei mai deosebiți dintre României și guvernul otomanicesc ceruse producătorii globului, rămâne să înțelegem ce ca productele țării noastre să fie amestecate avem de făcut și să corespundem cu demnitate cu ale Turciei; aceeași pretențiune pe care a așteptării guvernului francez. Să notăm bine avut-o și la expozițiunea de la Londra din că participarea noastră la expozițiunea de 1862. Guvernul român prin delegatul său la Paris are o însemnătate tot atât de mare la Paris D. Al. Odobescu, declarase că mai politică cât și economică. Pentru multe alte 2 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI nu trăiește în țară. […] Noi, grație cerului, avem multe și multe obiecte de expus. Mai întâi vin productele agriculturii[…] apoi vin productele industriei noastre care deși este la început totuși are multe de expus; productele minerale precum sarea, cărbunii de pământ, păcura și altele.[…] Știm că guvernul a luat măsurile cele mai urgente pentru a se strânge producte; însă să fie bine înțeles că el nu va putea reuși fără concursul tuturor. Încheind această mică notiță, ne place a spera că românii au atâta mândrie și inteligență pentru ca să priceapă ce interese avem ca să figurăm la expozițiunea de la Paris; și că cu toții își vor pune toate silințele pentru ca România să nu aibă să roșească în P.S. Aurelian mijlocul națiunilor globului. Roșirea mumei state care au figurat de sine-le în anterioarele cade asupra fiilor, să luăm bine aminte.” expozițiuni, participarea la aceea care se face (Petre S. Aurelian în revista „Atheneul în 1867 are un interes cu totul economic; Român” iunie 1866, p. 89-92. Impresionează pentru noi însă, lucrul este cu totul altfel. prin caldul patriotism cuvintele scrise cu Pentru întâia oară suntem chemați ca popor 10 ani înaintea obținerii independenței independent ca să arătăm lumii ce avem și României de autorul născut la Slatina ). ce putem avea cu timpul. Pentru prima oară avem a intra în luptă cu celelalte popoare; înțelegem dar cât de mare este răspunderea noastră înaintea lumii civilizate? Noi credem că românii au îndestul patriotism pentru ca fiecare să-și pună toate silințele astfel ca țara să figureze cu toată demnitatea posibilă între celelalte state. Să nu ne intimidăm sub pretext că la noi industria și agricultura sunt încă înapoiate, și că prin urmare nu avem ce expune. La expozițiunea de la Paris nu se cer lucruri extraordinare; se cer toate productele fiecărei națiuni atât naturale cât și produse de om oricât de neînsemnate ne-ar părea. Apoi, noi oare nu avem nimic? Cine ar crede aceasta Atheneul Român, iunie 1866 (Biblioteca Academiei Române) www.memoriaoltului.ro 3 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Calendarul Memoriei Oltului- Septembrie ➢ 7 sept. 1508, prima atestare documentară a Slatina. satului Brâncoveni. ➢ 19 sept.1841, C. Stanciovici e numit profesor ➢ 16 sept. 1519,prima atestare documentară a la Școala Ionașcu din Slatina. localităților Negreni–Olt, Criva–Romanați și a ➢ 22 sept. 1845, n. Profira Slătineanu, al treilea m-rii Seaca Mușetești–Olt. copil al lui Barbu Slătineanu. Se va căsători cu ➢ 13 sept. 1602, m. Stroe Buzescu în urma Nicolae Hagi Mosco (1863). luptei cu tătarul. Înmormântat la Stănești– ➢ 13 sept. 1848, lupta din Dealul Spirii unde se Vâlcea. remarcă eroul caracalean Dincă Bălșan. ➢ sept. 1632, Matei Basarab din Brâncoveni ➢ 30 sept. 1857, se deschid lucrările Divanului devine domn al Țării Românești. ad-hoc al Munteniei unde s-a remarcat ➢ 20 sept. 1688, Constantin Brâncoveanu învățătorul C-tin Tănase din Izvoarele. termină zidirea bisericii Mogoșoaia. ➢ 27 sept. 1865, n.C-tin Alimăneștianu ➢ 8 sept. 1689, Constantin Brâncoveanu (căsătorit cu Sarmiza Bilcescu). termină pictura M-rii Mamul-Vâlcea. ➢ 23 sept. 1868, n. la Crăciunei preotul și ➢ 8 sept. 1693, sfințirea m-rii Horezu–Vâlcea, publicistul Haralambie Constantinescu. ctitoria lui Brâncoveanu. ➢ 7 sept. 1871, P.S. Aurelian devine membru al ➢ 30 sept. 1705, după cum indică pisania, Academiei Române. Constantin Brâncoveanu termină de zugrăvit ➢ 1 sept. 1872, s-a înființat la Slatina Școala m-rea Gura Motrului. Primară de băieți nr. 2 „Șt. Protopopescu”. ➢ 30 sept. 1722, Safta Crețulescu, fiica ➢ 5 sept. 1873, n. Al. Darvaris , fiul Elencăi lui Constantin Brâncoveanu și Iordache Buzescu de la Strejești. Crețulescu termină zidirea bisericii Crețulescu ➢ 25 sept. 1876, m. profesorul și revoluționarul din București. slătinean Iancu Ionașcu. ➢ sept. 1727, Inochentie, fost egumen la ➢ 19 sept. 1881, n. Ilie Mărculescu, cunoscut Brâncoveni devine Episcop de Râmnic. librar din Caracal. ➢ 15 sept. 1736, conform pisaniei Nicola ➢ 14 sept. 1882, n. eroul maior Dumitru Slătineanu termină zidirea bisericii „Adormirea Morjan la Slatina. Maicii Domnului” din Slatina . ➢ 14 sept.1888, n. la Mihăești g-ralul Radu ➢ 1 sept. 1741, ia ființă școala Domnească de Băldescu. la Slatina. ➢ sept. 1889, apare „Dicționarul Geografic al ➢ 14 sept. 1756, m. boierul Matei Morunglav, județului Romanați” de I. Locusteanu, lucrare ctitorul schitului Șerbănești–Vâlcea. premiată de Societatea Geografică Română. ➢ 15/26 sept. 1774, Al. Ipsilanti devine ➢ 4 sept. 1892, G. Poboran devine institutor la domn al Țării Românești deși o delegație a Școala Ionașcu din Slatina. boierilor ceruse domn pe marele vornic Ștefan ➢ 1 sept. 1904, apare la Balș revista „Vorbe Pârșcoveanu. B u n e”. ➢ 20 sept. 1787 se sfințește biserica Ionașcu din ➢ 6 sept. 1906, n. la Corabia compozitorul N. 4 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Buicliu. al Societății Națiunilor. ➢ 9 sept. 1907, apare la Slatina revista „Fetița ➢ 12 sept. 1930, s-a dezvelit monumentul dulce”. eroilor din Balș. ➢ 14 sept. 1908, C. Poroineanu lasă prin ➢ 20 sept. 1930, apare la Slatina „Biruința testament întreaga sa avere orașului Caracal. A Oltului” (Memoria Oltului, 3/2012). doua zi se sinucide. ➢ sept. 1931, apare la Slatina „Gazeta Nouă”. ➢ 14/27 sept.1910, Aurel Vlaicu zboară de ➢ 9–15 sept. 1931, Octav Oculeanu zboară la Slatina la Piatra Olt în cadrul manevrelor București–Londra–București. armatei. Primul raid aviatic din România ➢ 30 sept. 1931, apare la Caracal „Libertatea”. (Memoria Oltului 3 /2012). ➢ 13 sept. 1934, n. pictorul Spiru Vergulescu ➢ 7 sept. 1912, n. la Caracal Nellu Cristescu, la Slatina. poet. ➢ 1 sept. 1936, apare la Slatina revista „Itinerar”.