MEMORIA OLTULUI Revistă de istorie și cultură Anul I, nr. 7, Septembrie 2012 Editată de Asociația Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacție: Dr. Aurelia Grosu, Dumitru Botar, Floriana Tîlvănoiu, Vasile Radian. Planșele noastre: 1. Monumentul eroilor din orașul Balș dezvelit la 12 septembrie 1930. 2. P.S.Radianu (n.2 martie 1854 Păroși, Olt- m.23 sept. 1921 București), dr. în științe agricole la Paris, inspector general al Domeniilor, autor a numeroase scrieri în domeniul agricol și a unei valoroase „Monografii a comunei Văleni”( 1904). 3 Monumentul funerar al boierului Răducanu Simonidi de la Cernica (foto Vasile Radian). 4.Avram Iancu, „Craiul Munților” de la moartea căruia s-au împlinit 140 de ani. Cuprins

România la Expozițiunea Universală de la Paris-1867/ 2 Calendarul Memoriei Oltului- Septembrie/ 4 Contribuții ale boierilor și negustorilor din județele Olt și Romanați la „Azilul Elena Doamna” și Eforia Spitalelor/ 6 Case frumoase ale Caracalului/ 13 Clerici ortodocși olteni în temnițele comuniste (II)/ 18 Pentru biblioteca dumneavoastră/ 23 140 de ani de la moartea lui Avram Iancu/ 25 Un oltean în oastea lui Iancu/ 25 Oltul de acum 100 de ani…/ 30 Aspecte privind evoluţia numerică a populaţiei comunei Brebeni-Olt/ 32 Publicaţii Periodice din Olt și Romanați/ 40 Eroi și monumente din Olt și Romanați. Eroii din Primul Război Mondial, Brebeni-Olt/ 47 Primul Mitropolit al Olteniei – Nifon Criveanu/ 50 Știri culturale/ 64

ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman Tehnoredactare Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218 0740 984 910 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 România la Expozițiunea Universală de la Paris-1867 „[…]Expozițiunea din 1867 are să fie așezată bine preferă a nu expune decât a expune pe Câmpul lui Marte. Forma localului este cu Turcia la un loc. Comisiunea imperială ovală; în centru se află o grădină și de acolo n-a ținut seama de pretențiunile Turciei încep către circumferință drumulețe. Toată și drept răspuns la cererea ambasadorului expozițiunea este împărțită în galerii de formă turc și hotărâ că Principatele Unite Române ovală. Mergând cineva pe o galerie, vizitează sunt primite în aceeași linie cu statele din expozițiunea de jur împrejur și vede aceleași toată lumea; cu alte vorbe, că România va fi producte din lumea întreagă; mergând reprezentată direct la Expozițiunea din 1867. pe drumulețele care taie expozițiunea de Astfel, Turcia se înșelă în speranțele sale care la centru spre circonferință, vede atunci o făceau să creadă că va găsi la Paris aceeași toate productele uneia și complezență ca la Londra. Și aceleiași națiuni. Împrejurul de astă dată, buna și generoasa expozițiunii este un parc în Franța dovedi înaintea care s-a dat fiecărei națiuni lumii întregi simpatiile sale o parte. În acest loc are să-și pentru România; și de astă construiască fiecare popor câte dată consacră în mijlocul o fermă cu toate accesoriile popoarelor libere autonomia sale. La împărțirea locurilor țării noastre. Onoare și în palatul expozițiunii și în recunoștință eternă din partea parc, comisiunea imperială românilor către această mare însărcinată cu lucrările și generoasă țară, care are expozițiunii a rezervat și mândria atât de nobilă de a țării noastre un loc special vedea pe fiecare popor liber și care are 2 metri și jumătate independent. lărgime și 162 metri P.S. Aurelian (n. 12 dec. 1833 Acum că am dobândit pentru lungime. Locul nostru se Slatina-m. 25 ian. 1909 București) prima oară un loc pe seama află între staturile papale și noastră la o expozițiune Turcia. De abia se hotărâse locul rezervat care va întruni pe acei mai deosebiți dintre României și guvernul otomanicesc ceruse producătorii globului, rămâne să înțelegem ce ca productele țării noastre să fie amestecate avem de făcut și să corespundem cu demnitate cu ale Turciei; aceeași pretențiune pe care a așteptării guvernului francez. Să notăm bine avut-o și la expozițiunea de la Londra din că participarea noastră la expozițiunea de 1862. Guvernul român prin delegatul său la Paris are o însemnătate tot atât de mare la Paris D. Al. Odobescu, declarase că mai politică cât și economică. Pentru multe alte

2 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI nu trăiește în țară. […] Noi, grație cerului, avem multe și multe obiecte de expus. Mai întâi vin productele agriculturii[…] apoi vin productele industriei noastre care deși este la început totuși are multe de expus; productele minerale precum sarea, cărbunii de pământ, păcura și altele.[…] Știm că guvernul a luat măsurile cele mai urgente pentru a se strânge producte; însă să fie bine înțeles că el nu va putea reuși fără concursul tuturor. Încheind această mică notiță, ne place a spera că românii au atâta mândrie și inteligență pentru ca să priceapă ce interese avem ca să figurăm la expozițiunea de la Paris; și că cu toții își vor pune toate silințele pentru ca România să nu aibă să roșească în P.S. Aurelian mijlocul națiunilor globului. Roșirea mumei state care au figurat de sine-le în anterioarele cade asupra fiilor, să luăm bine aminte.” expozițiuni, participarea la aceea care se face (Petre S. Aurelian în revista „Atheneul în 1867 are un interes cu totul economic; Român” iunie 1866, p. 89-92. Impresionează pentru noi însă, lucrul este cu totul altfel. prin caldul patriotism cuvintele scrise cu Pentru întâia oară suntem chemați ca popor 10 ani înaintea obținerii independenței independent ca să arătăm lumii ce avem și României de autorul născut la Slatina ). ce putem avea cu timpul. Pentru prima oară avem a intra în luptă cu celelalte popoare; înțelegem dar cât de mare este răspunderea noastră înaintea lumii civilizate? Noi credem că românii au îndestul patriotism pentru ca fiecare să-și pună toate silințele astfel ca țara să figureze cu toată demnitatea posibilă între celelalte state. Să nu ne intimidăm sub pretext că la noi industria și agricultura sunt încă înapoiate, și că prin urmare nu avem ce expune. La expozițiunea de la Paris nu se cer lucruri extraordinare; se cer toate productele fiecărei națiuni atât naturale cât și produse de om oricât de neînsemnate ne-ar părea. Apoi, noi oare nu avem nimic? Cine ar crede aceasta Atheneul Român, iunie 1866 (Biblioteca Academiei Române) www.memoriaoltului.ro 3 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Calendarul Memoriei Oltului- Septembrie

➢ 7 sept. 1508, prima atestare documentară a Slatina. satului Brâncoveni. ➢ 19 sept.1841, C. Stanciovici e numit profesor ➢ 16 sept. 1519,prima atestare documentară a la Școala Ionașcu din Slatina. localităților Negreni–Olt, Criva–Romanați și a ➢ 22 sept. 1845, n. Profira Slătineanu, al treilea m-rii Seaca Mușetești–Olt. copil al lui Barbu Slătineanu. Se va căsători cu ➢ 13 sept. 1602, m. Stroe Buzescu în urma Nicolae Hagi Mosco (1863). luptei cu tătarul. Înmormântat la Stănești– ➢ 13 sept. 1848, lupta din Dealul Spirii unde se Vâlcea. remarcă eroul caracalean Dincă Bălșan. ➢ sept. 1632, Matei Basarab din Brâncoveni ➢ 30 sept. 1857, se deschid lucrările Divanului devine domn al Țării Românești. ad-hoc al Munteniei unde s-a remarcat ➢ 20 sept. 1688, Constantin Brâncoveanu învățătorul C-tin Tănase din Izvoarele. termină zidirea bisericii Mogoșoaia. ➢ 27 sept. 1865, n.C-tin Alimăneștianu ➢ 8 sept. 1689, Constantin Brâncoveanu (căsătorit cu Sarmiza Bilcescu). termină pictura M-rii Mamul-Vâlcea. ➢ 23 sept. 1868, n. la Crăciunei preotul și ➢ 8 sept. 1693, sfințirea m-rii Horezu–Vâlcea, publicistul Haralambie Constantinescu. ctitoria lui Brâncoveanu. ➢ 7 sept. 1871, P.S. Aurelian devine membru al ➢ 30 sept. 1705, după cum indică pisania, Academiei Române. Constantin Brâncoveanu termină de zugrăvit ➢ 1 sept. 1872, s-a înființat la Slatina Școala m-rea Gura Motrului. Primară de băieți nr. 2 „Șt. Protopopescu”. ➢ 30 sept. 1722, Safta Crețulescu, fiica ➢ 5 sept. 1873, n. Al. Darvaris , fiul Elencăi lui Constantin Brâncoveanu și Iordache Buzescu de la Strejești. Crețulescu termină zidirea bisericii Crețulescu ➢ 25 sept. 1876, m. profesorul și revoluționarul din București. slătinean Iancu Ionașcu. ➢ sept. 1727, Inochentie, fost egumen la ➢ 19 sept. 1881, n. Ilie Mărculescu, cunoscut Brâncoveni devine Episcop de Râmnic. librar din Caracal. ➢ 15 sept. 1736, conform pisaniei Nicola ➢ 14 sept. 1882, n. eroul maior Dumitru Slătineanu termină zidirea bisericii „Adormirea Morjan la Slatina. Maicii Domnului” din Slatina . ➢ 14 sept.1888, n. la Mihăești g-ralul Radu ➢ 1 sept. 1741, ia ființă școala Domnească de Băldescu. la Slatina. ➢ sept. 1889, apare „Dicționarul Geografic al ➢ 14 sept. 1756, m. boierul Matei , județului Romanați” de I. Locusteanu, lucrare ctitorul schitului Șerbănești–Vâlcea. premiată de Societatea Geografică Română. ➢ 15/26 sept. 1774, Al. Ipsilanti devine ➢ 4 sept. 1892, G. Poboran devine institutor la domn al Țării Românești deși o delegație a Școala Ionașcu din Slatina. boierilor ceruse domn pe marele vornic Ștefan ➢ 1 sept. 1904, apare la Balș revista „Vorbe Pârșcoveanu. B u n e”. ➢ 20 sept. 1787 se sfințește biserica Ionașcu din ➢ 6 sept. 1906, n. la compozitorul N. 4 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Buicliu. al Societății Națiunilor. ➢ 9 sept. 1907, apare la Slatina revista „Fetița ➢ 12 sept. 1930, s-a dezvelit monumentul dulce”. eroilor din Balș. ➢ 14 sept. 1908, C. Poroineanu lasă prin ➢ 20 sept. 1930, apare la Slatina „Biruința testament întreaga sa avere orașului Caracal. A Oltului” (Memoria Oltului, 3/2012). doua zi se sinucide. ➢ sept. 1931, apare la Slatina „Gazeta Nouă”. ➢ 14/27 sept.1910, Aurel Vlaicu zboară de ➢ 9–15 sept. 1931, Octav Oculeanu zboară la Slatina la Piatra Olt în cadrul manevrelor București–Londra–București. armatei. Primul raid aviatic din România ➢ 30 sept. 1931, apare la Caracal „Libertatea”. (Memoria Oltului 3 /2012). ➢ 13 sept. 1934, n. pictorul Spiru Vergulescu ➢ 7 sept. 1912, n. la Caracal Nellu Cristescu, la Slatina. poet. ➢ 1 sept. 1936, apare la Slatina revista „Itinerar”. ➢ 27 sept. 1913, n. la Rădești–Olt folcloristul ➢ 21 sept. 1939, Gh. Argeșanu devine prim– Ion Nijloveanu. ministru la asasinarea lui Armand Călinescu ➢ 22 sept. 1914, n. la Slatina poeta Alice Botez. (Memoria Oltului 4/ 2012). ➢ sept. 1916, cad pe front învățătorii Mihai ➢ 19 sept. 1944, m. aviatorul George Basarab Nestorescu (Dranovățu) și Ioan Gh. Florescu Brâncoveanu, fiul Principelui C-tin Basarab (). Brâncoveanu. ➢ 2 sept. 1916, n. poetul Ion Potopin (Ion ➢ 27 sept. 1945, m. poetul Florin Dumitrana de Magnea). la o congestie pulmonară. ➢ 18 sept.1916, n. la Aluniș–Olt Mircea ➢ 1 sept. 1947, ia ființă la Caracal Pinacoteca Tomescu, bibliograf. „Marius Bunescu”. ➢ 2 sept. 1917, n. Corabia C-tin Atanasiu, ➢ 27 sept. 1949, se înființează „Muzeul medic, membru al Academiei Române. Romanațiului” din Caracal. ➢ 1 sept. 1919, G. Kitzulescu devine medic ➢ 20 sept. 1952, m. la Poarta Albă în deteneție al spitalului din Slatina fiind transferat de la Ioan I. Băldescu, senator P.N.L. de Olt în 1933. Drăgășani. ➢ 30 sept. 1958, ia ființă la Caracal Casa ➢ 1 sept. 1919, ia ființă la Slatina Școala Memorială „Iancu Jianu”. Normală „Preda Buzescu”. ➢ 29 sept. 1964. m. Ilie Popescu Spineni, fost ➢ 12 sept. 1920, n. la Comănița Ion Băcănaru, prof. univ. la Iași. geograf. ➢ 18 sept. 1997, inaugurarea monumentului ➢ 23 sept.1921, m. P.S. Radianu. eroilor din Mărunței. ➢ 26 sept.1922, n. g-ral de brigadă Vinicius ➢ sept. 1998, apare la Slatina revista „Oltul Florescu la Caracal. Cultural”. ➢ 24 sept. 1926, cpt. Emanoil Ionescu (n. ➢ 16 sept. 1999, m. istoricul N. Stoicescu (n. la Tâmpeni-Olt) zboară pe ruta Paris–București. Slatina 1924). ➢ 25 sept. 1926, n. medicul Apostol Turbatu la ➢ 19 sept. 2000, Liceul Economic din Slatina ia Rotunda–Romanați. numele „P.S.Aurelian”. ➢ 10 sept. 1930, N. Titulescu devine președinte www.memoriaoltului.ro 5 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Contribuții ale boierilor și negustorilor din județele Olt și Romanați la „Azilul Elena Doamna” și Eforia Spitalelor Vasile Radian În anul 1902 este publicată lucrarea prof. etc. Un capitol important este rezervat C. Melonescu, „Istoria Cotrocenilor, Azilului Elena Doamna. Așa cum arată și Lupescilor (Sf. Elefterie) și Gozăvescilor”, numele, azilul a fost construit la initiațiva nr. 1739, Ed. Doctoria Sufletului, J. Elenei Cuza (1825-1909), care, după Popescu Bajenaru, 1902, București. căsătoria cu A. I. Cuza, se dedică acțiunilor Volumul este structurat pe 24 capitole, în filantropice. Nucleul constituirii azilului a care sunt prezentate, după un studiu de 7 fost casa soacrei dr. Carol Davila, Sultana ani, istoria amănunțită a construcțiilor din Marsil, iar ulterior, după moartea primei zona Cotrocenilor– București, până în anul soții a doctorului, Maria Marsil, azilul 1902 și nu în ultimul rând, personalitățile este mutat în casa celei de-a doua, Ana care s-au implicat în definitivarea acestui Racoviță, lângă Palatul Cotroceni, unde au ansamblu material și spiritual al societății fost cazate 40 de fete orfane. După vizita românești. După o scurtă introducere, (12 iulie 1862) la casa dr. Davila(Idem, pag. autorul reface trecutul perimetrului 246), Elena Cuza hotărăște înființarea unui Cotrocenilor, începând cu vechiul schit azil pentru creșterea și educarea copiilor (bisericuța), aflat în mijlocul unei păduri defavorizați( în timpul lui Carol I, azilul va seculare, ante 1598, dărâmat ulterior de intra sub patronajul reginei Elisabeta, care Șerban Vodă Cantacuzino, care a zidit continuă acțiunea Elenei Cuza). Piatra de Mânăstirea Cotroceni (1679-1682) pe temelie a fost pusă la 29 iulie 1862, iar în locul fostului schit(C. Melonescu „Istoria timpul acestui eveniment, Elena Cuza a Cotrocenilor, Lupescilor...”, pag. 18, 31). lansat un apel către toți oamenii de bine Pagini semnificative sunt dedicate daniilor din țară pentru a ajuta la construirea și făcute de domnitorul Șerban Cantacuzino susținerea materială a azilului (Idem, (Idem, pag. 38–40), modului în care pag. 209). Printre cei care au răspuns au administrat egumenii greci averile chemării Doamnei Elena Cuza și mai Mânăstirii, jefuirii Mânăstirii Cotroceni târziu celei făcute de regina Elisabeta, au de către turci și ruși la 1801, descrierii fost și boieri sau negustori a căror viață aceluiași complex după cutremur și a fost legată de județele Olt și Romanați: reconstruirea lui de egumenul Visarion Răducanu Simonidi și soția sa, Elena,

6 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI acesta avea în proprietate numeroase imobile, o parte dintre ele aflându-se în apropierea bisericii cu Sfinți, căreia i-a fost un enoriaș devotat (la 8 februarie 1870, lasă bisericii cu Sfinți, prin testament, „ecaretul cu prăvălii cu locul lor, de sub nr. 69, ce vine alăturea cu casele noastre… ca să le stăpânească biserica pe veci… și venitul acestor ecareturi să se întrebuințeze pentru untdelemn și lumânări și altele ce va face trebuință pentru sfânta biserică” (Dumitru I. Ioniță, Biserica cu Sfinți din București, Ed. Seminarului de Istoria Bisericii de la Fac. de Teologie din București, 1938, pag. Răducanu Simonide 21,22). După 1847, Răducanu Simonidi Dobre Carcalețeanu și Iorgu Anghelescu. a ocupat diferite dregătorii până în anul Raducanu Simonidi s-a născut în București 1866 (Primăria București, Tribunalul și a avut strânse legături cu oamenii și sau Curtea de Apel), an când s-a retras locurile din spațial actual al comunei din toate funcțiile publice și a trăit ca Brebeni, jud. Olt (vezi și „Memoria rentier. Trebuie subliniat faptul că, în cele Oltului”, Anul I, Nr. 4, Iunie 2012, pag. câteva lucrări în care apar date despre 50). Fiind foarte bogat și neavând copii, Răducanu Simonidi, este menționat anul prin testamentul scris înainte de moarte, 1847 ca fiind anul când începe să dețină dona aproape întreaga avere statului, care diferite funcții în instituțiile publice. urma să fie folosită pentru susținerea Adevărul este că, boierul grec a avut un învățământului românesc și a sistemului rol important în dregătoriile bucureștene de sănătate din România. Tatăl său, Sima încă din anul 1846, mărturie stând în acest Simonidi, a fost grec din Adrianopole sens documentul de acceptare de către și ajuns în Țara Românească, a devenit „Judecătoria Comerțială București”, la data comerciant angrosist (C. Melonescu de 18 martie 1846, a zapisului de vânzare a „Istoria Cotrocenilor, Lupescilor…”, pag. unei case și a unui loc din Olari, Vopseaua 268). În timp, bogăția acestuia a sporit, Neagră–București (vânzători, Marghioala deținând pe strada Sfinților din București sin căpitan Lazăr și Enache, iar cumpărător, 5 băcănii, de care până în 1847 s-a ocupat un anume Kir Petre), unde apare și fiul său, Răducanu Simonidi. Strada semnătura lui Răducanu Simonidi ca Sfinților din București a fost locul unde reprezentant al judecătoriei, alături de care www.memoriaoltului.ro 7 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 mai semnează: N. Cămărășescu, grefier, Brebeni din Districtul Olt” o lăsa „danie L. Gerasi, Scarlat Ghica și J. Triandafil la Școala Națională din București”, însă (Potra George, „Documente privitoare școala va intra in posesia acestei moșii, la istoria orașului București 1800-1848”, „după încetarea din viață a soției” sale, Ed. Academiei R.S.R., 1975, pag. 509). În Elena, „iar până atunci se va bucura de anul 1859, R. Simonidi ajunge unul dintre tot venitul acestei moșii”. După 1892, cei mai importanți negustori din țară, an când legatul testamentar al boierului fiind membru al „Cazinului Comercial”, privitor la moșia Brebeni, este acceptat o asociație a negustorilor bucureșteni, de instituțiile statului (V. Atanasiu cu sediul într-un apartament al fostului „Monografia Fondurilor Răducanu „Han al Grecilor” și care reunea pe cei Simonidi și Iosif Niculescu”, Ed. Institutul mai mari comercianți din București–Al. de Arte Grafice, str. Doamnei, București, Kalifaru, Lazăr Kalenderoglu, Ion Stancu, 1909, pag. 9), viitoare personalități ale Ioan D. Bacaloglu, Crist Polihroniade, Ion culturii românești vor beneficia de bursele N. Triandafil… P. S. Hristu, R. Simonide, și ajutoarele Fondului Răducanu Simonidi M. Gherasi (Potra George, „Istoricul (creat pe baza veniturilor proprietății hanurilor bucureștene”, Ed. Științifică și din Brebeni, jud. Olt): Octavian Băncilă, Enciclopedică, București, 1985, pag. 90). primește o bursă pentru a studia pictura A fost un mare creștin și om de binefacere, la München(1895), Simion Mehedinți, participând cu donații importante la mare geograf și întemeietorul geografiei construirea și susținerea materială și a moderne în România, este beneficiarul Azilului Elena Doamna. Ca o recunoaștere unei burse de studii (1898) pe timp de un a meritelor soților Simonidi în sprijinirea an, bursă cu ajutorul căreia a continuat instituției create de Elena Cuza, autorul studiile și a definitivat doctoratul în lucrării le rezervă 4 pagini, inclusiv cele filosofie etc (Idem, pag.14). După trecerea două fotografii inedite, fiind considerați Fondului în administrarea Casei Școalelor printre cei mai importanți donatori. (1896), numărul celor care primesc Dacă Iorgu Anghelescu a folosit o mare ajutoare crește semnificativ, ajungând în parte din avere pentru construirea unei anul 1898 la 25 de tineri, iar între 1900 biserici impozante în orașul Slatina, și 1904, 73 de studenți au fost sprijiniți Răducanu Simonidi a donat din averea pentru a pleca sau a-și continua studiile în sa statului român, pentru a sprijini cu străinătate (Idem, pag. 14,15). resurse mai ales tinerii dotați, capabili Elena Simonidi, fostă Savopol, era născută de a studia în străinătate. Conform Art. la Constantinopole, nepoata paharnicului 4 din testamentul boierului Raducanu Antonache, căsătorit cu o Rahtivan (familie Simonidi, scris la 30 ianuarie 1869, „Moșia de orgine greacă). A întreprins numeroase 8 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI acțiuni de Filantropia - București, în curtea căruia a binefacere construit la 23 aprilie 1881 un pavilion cu alături de soțul două săli pentru bolnavi, pavilion purtând său, Răducanu numele „Elena și Răducanu Simonidi” și Simonidi, iar unde au fost pictate portretele celor doi. după 19 februarie În baza art. 3 din testamentul boierului 1892, data Simonidi, „moșia Gogoșarii Vechi, ce decesului Elenei îi zice și Cacaleții Vechi, din districtul Simonidi, legatul Vlașca” pe care a „moștenit-o de la tatăl” testamentar său „Sima Ion”, o lăsa „danie la spitalul al boierului Filantropia”… „din venitul acestei moșii, să Răducanu aibă să ție în ființă 20 paturi cu bolnavi, cu Simonidi, prin toate îndestulările și trebuincioasele”… „și Elena Simonide care dona o în odăile unde vor fi așezate aceste paturi parte din avere se va pune de asupra ușilor titlul următor, statului, inclusiv adică Spitalul lui Răducanu Simonide proprietatea Brebeni, jud. Olt, este atacat și Elena R. Simonide”…„Prea sfinția Sa de Ministerul Instrucțiuni Publice. Părintele Mitropolit al Ungro-Vlahiei, cel Dispariția Elenei Simonide este anunțată de acum Mitropolit, precum și Prea sfinția Ministerului de strănepoata acesteia, lor, cei după vremi Mitropoliți ai Ungro Antoinetta G. Delegeanu, pe 6 martie 1892, Vlahiei”… „vor avea dreptul să privegheze printr-o petiție în care ruga instituția să și să revizuiască și socotelile atât la spital intre în posesia moșiei Brebeni și să rezolve cât și la școală, ca să păzească întocmai cele problemele legate de arendare (Idem pag. orânduite”. Deoarece la spitalul Filantropia 9). Testamentul olograf întocmit în două din București nu era spațiu pentru exemplare, a creat o serie de controverse cele 20 de paturi, iar veniturile moșiei atât după moartea boierului Răducanu Simonidi, cât și după cea a soției sale, mai ales în ceea ce privește proprietatea din Brebeni (a fost arendată de mai multe ori, ultima dată lui Ion Scărlătescu din Giurgiu). După moartea soțului său (1878), Elena Simonidi a dus la îndeplinire unele dintre prevederile testamentului: l-a publicat în Monitorul Oficial nr. 89 din 19 aprilie Monumentul funerar–Răducanu Simonidi 1879 și s-a ocupat de donația către spitalul (Cernica) www.memoriaoltului.ro 9 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Gogoșarii Vechi erau foarte mari, s-a Mânăstirea Cernica, biserica cu Sfinți etc. și hotărât începerea construirii (anul 1880) este considerat unul dintre marii susținători unui pavilion separat, care să cuprindă ai ortodoxismului din Transilvania, în cele 20 paturi menționate în testament perioada dualismului Austro-Ungar, un (Al. G. Galeșescu, Eforia spitalelor exemplu fiind biserica din Vâlcele, din civile, Tipografia G. A. Lăzărescu, str. fostul județ Trei Scaune), – prin tot ceea ce Epitropiei, nr. 3, București, 1900, pag.680). a realizat, a constituit un exemplu pentru Fotografiile soților Simonidi, publicate mulți dintre semenii săi, – testamentul lui de C. Melonescu în anul 1902, poate este o mărturie peste timp a flosofiei sale despre viață, o viață dedicată în întregime bisericii și oamenilor, – a fost unul dintre cei mai mari filantropi din România, ajutând nu numai oameni năpăstuiți, dar și numeroși tineri cu perspective intelectuale și creative deosebite, însa lipsiți de posibilități materiale (C. Brâncuși, Octav Băncila, Simion Mehedinți, Dimitrie Gerota, Sava Atanasiu etc), – a fost și este Inscripția de pe monument încă menționat ca „piosul”, „binefăcătorul”, „omul de bine”, „creștinul”, „iubitorul singurele aflate în circulație, au constituit de oameni”, „milostivul”, „smeritul”, modele după care au fost pictate portretele iar localnicii mai în vârstă din Brebeni, celor doi pe unul din pereții bisericii cu păstreză încă față de boierul Simonidi un hramul Adormirea Maicii Domnului din com. Brebeni, Olt (vezi și „Memoria Oltului”, Anul I, Nr. 3, Mai 2012, pag. 30 ). Printre cei care s-au aflat în cercul familiei Simonidi, s-au numărat și unele personalități ale istoriei jud. Olt : Alexe Nicolau, Ion Kalinderu, Alessandri Hagi Georgi etc. Câteva concluzii despre R. Simonidi: – a fost un mare creștin (ctitor al bisericii Adormirea Maicii Domnului din Brebeni, a contribuit material pentru numeroase lăcașuri de cult din Vechiul Regat– Piatra funerară a lui Răducanu Simonide 10 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI respect adânc și o admirație deosebită, citindu-se pe chipurile lor o anumită solemnitate atunci când vorbesc despre el, solemnitate izvorâtă și din mândria că în acest spațiu a trăit un asemenea om. Locul de veci al lui R. Simonidi se afla în cimitirul

Alessandri Hagi Georgi și soția sa, Elena Dobre Carcalețeanu mânăstirii Cernica, nu departe de cavoul Simonidi a fost și Alessandri Hagi Georgi, Mitropolitului Ungro-Vlahiei, Nifon. Pe care deținea o moșie în Brebeni, moșia monumental funerar se află inscripția: Lupa, și a fost căsătorit cu o localnică, Elena. „An eterna memoria a familii Simonidi. Acesta mai este cunoscut și sub numele Anălțatu sau acestu monument dupe de Alexandru Brebeneanu. Numele său ultimele dispositiuni ale lui Raducanu apare pentru prima dată menționat în luna Simonidis n. la an 1798. Deced. La 1 octombrie–1845, în pisania bisericii cu decemb. 1878.” hramul Adormirea Maicii Domnului din Un apropiat al boierului grec Răducanu Brebeni. La îndemnul și la stăruința acestui creștin, Răducanu Simonidi va ridica din temelie în anul 1845, biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Brebeni. Cel care s-a ocupat efectiv de organizarea zidirii lăcașului de cult, pe cheltuiala boierului Simonidi, a fost Alessandri Hagi Georgi, Răducanu Simonidi aflându-se în acea perioadă mai mult în București, unde gestiona cele 5 băcănii ale tatălui său, Despina Hagi Georgi Sima Simonidi, aflate pe strada Sfinților. www.memoriaoltului.ro 11 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 în biserica din , jud. Olt, se află picturile murale care redau chipurile ctitorului, Alessandri Hagi Georgi, soției sale, Elena și al mamei sale, Despina. Este posibil ca mormântul Despinei (Săndița) Hagi Georgi să fie cel de lângă biserica din Brebeni, unde pe o inscripție a monumentului funerar apar două nume, Demetre și Alessandri, copiii Săndiței (vezi și Memoria Oltului, Anul I, Nr. 3, Mai 2012, pag. 34) . Dobre Carcalețeanu, s-a născut în anul 1816, în comuna Leu din fostul județ Romanați. În 1844 s-a căsătorit cu Anica Urianu și a avut mai mulți copii, dintre care, în 1902, mai erau în viață generalul Carcalețeanu și Ion Carcalețeanu, proprietar. A avut Generalul Alex. Carcalețeanu rangul de serdar. Deși a avut mulți copii, Alessandri Hagi Georgi este un personaj Dobre Carcalețeanu a dăruit Azilului Elena misterios, despre viața lui existând foarte Doamna suma de 11500 lei pentru fetele puține date. În afară de cele menționate orfane, iar în anul 1893 donează Eforiei mai sus, elemente noi despre boierul Hagi Spitalelor suma de 260000, din care au Georgi ne sunt dezvăluite de inscripțiile și fost construite două pavilioane în cadrul picturile aflate la biserica din Coteana, jud. spitalului Colentina. A încetat din viață Olt: „Această Sfântă Biserică ridicată din la 13 august 1893 și se află înmormântat base in dilele suiri pe tron a Domnitorului la cimitirul Bellu (C. Melonescu „ Istoria românilor Carolu I de Hohențolernu în Cotrocenilor, Lupescilor…”, pag 263, 264). anulu 1866 și cu binecuventarea Prea Unul din fiii lui Dobre Carcalețeanu a fost Sfințitului Episcopu de Argeșu Ghenadie. și viitorul general de brigadă, Alexandru S-a terminatu în anul 1868 Sânta Biserică Carcalețeanu (n.1845). A participat la s-a făcutu cu cheltuiala D-lor Alesandri Războiul de Independență ca șef de stat Hagi Georgi din Brebini, a preoților și a major la divizia a 4-a din Armata de totoru locuitoriloru comunei Coteana care Operații, iar intre 1901 și 1904 a fost șef împinși de amorulu pentru dumnedeire al Marelui Stat Major al Armatei Române. și de unu delu ceștinesc a făcutu sacrificie spre lunga aducere aminte”. La intrare 12 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Case frumoase ale Caracalului

Dumitru Botar Reședința fostului județ Romanați, Caracalul a fost și a rămas un oraș încărcat de istorie unde au activat oameni de cultură, artiști, politicieni, magistrați, militari ce au făcut cinste urbei. Orașul are și azi o arhitectură frumoasă, curat românească. Dl. Dumitru Botar, cunoscând ca nimeni altul casele frumoase ale orașului, prezintă cititorilor noștri câteva. CASA PRICA–str. Iancu Jianu, nr 12 (1927), membru de drept al Camerei Construcție aparținând ansamblului Agricole a județului Romanați, delegat al arhitectural din fosta stradă a Libertății, Camerei de Comerț și Industrii (1928) și azi Iancu Jianu, datând de la începutul sec. membru al Camerei de Comerț și Industrii (1928). Filip Prica (1888–1968) a fost tatăl celebrului actor caracalean Virgil Prica (1922-1947), apropiat ca valoare de Mircea Crișan, dacă nu la fel de talentat, mult mai natural. Unul din spectacolele de teatru cu care Virgil Prica a avut un succes deosebit s-a derulat în zilele de 23 și 24 ianuarie

Casa Prica

XX. Proprietar: Filip Prica, cel care prin anii 1927-1928 era consilier de drept la Primăria Caracal, în timpul primariatului lui G.D. Soreanu. Era, desigur, o personalitate activă a Caracalului și Romanațiului, din moment ce a ocupat și alte funcții: membru al Consiliului Județean al Județului Romanați D.G. Soreanu, primar al Caracalului www.memoriaoltului.ro 13 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 1945, sub auspiciile Societății Culturale Clădire solidă din cărămidă, cu un balcon „H.G. Lecca”. Este vorba de piesa „Probleme din fier forjat deasupra intrării principale, de rezolvat”, de Valery Hoopwod, unde iar în spate o terasă superbă cu stâlpi alături de el au fost aplaudați la scenă sculptați (25 m.p), camere înalte și o deschisă și alte nume notabile ale teatrului sufragerie de 8 m.p. Intrarea principală are caracalean de atunci: Coca Gheorghiu, un ancadrament de tip bosaj. Avea subsol, Stelu Dumitrescu, Mina Sorescu, Nelu parter și un beci deosebit, din beton, foarte Bantaș sau Adrian Dumitrescu. Muzica a mare și un sistem de scurgere. Cândva fusese fost adaptată textului de către Radu Șerban. în acest imobil restaurant și depozit de var. Casa nu e monumentală, dar are eleganță, Demolată după cutremurul din 1977. aspectul exterior fiind dominat de portalul cu coloane compozite și un fronton rotund CASA MARDALOESCU, str. Cuza Vodă, pe care sunt culcați lateral câte un îngeraș nr. 25 (care parcă veghează intrarea), iar deasupra un alt îngeraș. Elemente decorative sobre, doar turla dă senzația de solemnitate acestei case compuse dintr-un hol și două camere, astăzi proprietatea familiei Pițigoi. Demolată în 2010.

CASA DUȚESCU, str. Jean Dobrescu, nr. 12 Construcție de la începutul secolului XX, proprietar Badea Constantinescu, care o Casa Mardaloescu vinde în anul 1925 colonelului Duțescu și soției sale, Lucilia Duțescu, fostă directoare Este cunoscută sub acest nume, deși a Liceului de fete Caracal. proprietarul ei a fost Costică Ionescu (patron de frizerie), ale cărui inițiale s-au păstrat multă vreme deasupra intrării principale. Construită la începutul secolului XX ,casa are mai mult aspect de cazemată solidă,din cărămidă, cu hol și trei camere,sobe de epocă cu modele florale, pereții cu picturi în ulei tot cu motive florale. Din păcate, nu este întreținută în condiții corespunzătoare de actualul proprietar, Floriță Mihai, care a cumpărat-o de la nepoata avocatului Ștefan Casa Duțescu 14 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI CASA VLĂDESCU, str. Craiovei, nr. 1

Casa Vlădescu

Construită în anul 1890 din cărămidă, lemn și fier forjat. Proprietar a fost Tache Vlădescu, comerciant, deputat, fost ajutor de primar, absolvent al Școlii superioare de Comerț din Viena. Între 1903–1904 este Ștefan Mardaloescu deputat după care se retrage din politică, dar Mardaloescu (Cireașa). în perioada 1915-1919 îl găsim ca director Căt timp a fost locuită de Ștefan Mardaloescu, al Băncii Romanați; îl atrage iar politica în casa arăta superb (interior și exterior), 1928 când este ajutor de primar și membru acesta fiind o personalitate a Caracalului și al delegației permanente din primăria Romanațiului. Era avocat de meserie, dar Caracal, în timpul primariatului lui D. și un poet sensibil, fiind membru fondator Soreanu. Prin testament, lăsa singura lui al Societății Scriitorilor Olteni (1936). A avere (casa din strada Craiovei) Primăriei făcut politică liberală,apoi țărănistă,după Caracal, cu obligația de a fi înmormântat 1944 fiind arestat de comuniști. A scris și a și de a i se împrejmui mormântul, lucru de publicat mult,a donat Muzeului din Caracal care Mișu Chintescu, atunci președinte al 63 de acte vechi de mare valoare și 7 monede Comisiei interimare a orașului, se achitase românești și străine. De la el ne-a rămas în oarecum. Decedează în anul 1931. manuscris „Monografia orașului Caracal” Familia Vlădescu a avut 4 copii, morți în versuri, pe care o posed în biblioteca de mici din cauza cameristei care, din mea. A decedat în 1964, iar astăzi nimeni neglijență, a pus în apa de baie o substanță nu mai vorbește de el și de casa căreia i-a care le-a fost fatală. Această tragedie i-a dat viață și care îmbătrânește tot mai urât, afectat mult pe cei doi soți, care nu au fără ca nimeni să intervină. mai găsit o cale de comunicare, fiecare www.memoriaoltului.ro 15 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 prin vechimea ei și stilul construcției– dreptunghiulară, este una de patrimoniu.

CASA ȘPAK, str. Libertății, nr. 23

Casa Spak

Mișu Chintescu (deputat 1911, senator 1914 Face parte din ansamblul arhitectural al trăindu-și o altă viață. Ulterior, chiar în zonei Libertății (azi Iancu Jianu), fiind timpul vieții doamnei Vlădescu, casa a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. folosită de primăria Caracal drept locuință Clădire solidă din cărămidă, cu trei holuri socială pentru unele familii din oraș, iar mai și șapte camere, cel de la intrarea principală spre zilele noastre, aici a funcționat secția fiind cel mai mare, iar în exterior se remarcă, T.B.C. a Spitalului Caracal, Laboratorul de în partea stângă a fațadei, o mică terasă, un Epistemologie Caracal, iar în 1992 localul fel de pridvor cu coloane circulare, care a fost atribuit Grădiniței cu program dă imobilului prelungit din Caracal. o siluetă În vremurile bune, clădirea arăta superb, mai plăcută. în special interiorul. Holul cel mare de la Camerele intrarea principală avea un candelabru de sunt înalte și o mare frumusețe și valoare artistică iar luminoase, la plafonul era pictat. Toate camerele aveau fel și geamurile, plafonul pictat în ulei, în culori diferite și toate având motive florale la fel de diferite. Remarcabil formă de era salonul casei, de 5x5 m cu o pictură potcoavă. La rafinată pe tavan și mobilier de epocă, vremea ei a fost unde familia Vlădescu organiza serate o construcție sau aniversări. Deși nu se află pe lista elegantă, de bun monumentelor istorice, această clădire, gust, dealtfel și Iuliu Spak și soția 16 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI astăzi se păstrează în condiții bune. A fost naționalizată prin Decretul 92/ 1950, aici funcționând mai multe instituții din oraș: Camera Agricolă Romanați (1946), Securitatea, Administrația Financiară iar din 2007 A.P.I.A. Caracal. Până la reforma administrativ-teritorială din 1968, când s-a revenit la județe, în această clădire, o perioadă a fost și sediul Arhivelor Raionale Caracal și al fostului județ Romanați, Conducerea Ocolului Silvic Caracal (1930) eliminat atunci abuziv de pe harta țării. Băbiciu, județul Romanați, fiind dată în Din cercetările noastre, am aflat că în anul folosință în 1910. Prin 1946, clădirea aparținea 1946 proprietar era Olimpia Pia Georgescu, familiilor Cândea, Pârvulescu și Stamatopol, soția locotenent-colonelului Dumitru în conformitate cu relațiile de căsătorie. Astfel, cele două surori născute Pârvulescu, Georgescu, care rămânând văduvă, vinde Viorica și Margareta, se căsătoresc, prima în acel an imobilul respectiv, cu acordul cu Nicu Stamatopol, având ca fiu pe Dorel, fiicei sale, Elisa Colonel Popp, lui Iuliu iar Margareta cu Tăchiță Cândea, având doi Șpak, măcelar de lux din Caracal, și soției băieți, Mircea și Radu. Ilonka, aceștia cumpărând-o pentru fiica Inițial, a fost compusă din 4 camere de locuit la intrarea principală și un hol de 2X3 și alte lor Victoria Șpak. trei camere pe un hol de 6 m, cu ieșirea pe ușa Clădirea de patrimoniu aflată pe poziția 335 care dădea în curte. pe lista monumentelor istorice, are codul de După naționalizare (1948), aici a funcționat identificare OT-II-m-B-08746. Ocolul Silvic Romanați și apoi al Raionului Caracal iar în prezent Grădinița cu program prelungit nr. 1 Caracal. În anul 1966, clădirea CASA CÂNDEA, B-dul N. Titulescu, nr. 2 s-a extins cu un coridor de 10 m lungime, o sală de mese, bucătărie, vestiar etc. În vremurile ei bune, casa arăta foarte frumos (este bine întreținută și astăzi), era împrejmuită cu gard din stejar, în interior liliac de jur împrejur, iar în curte se mai află încă un nuc mare, cu o vechime de peste 150 de ani, care ar putea fi declarat monument al naturii. Impresionează intrarea principală, în formă de potcoavă, cu ancadrament și deasupra un fronton dreptunghiular. Construcție plăcută Casa Cândea pentru urbanistica din Caracal, cu un confort interior deosebit. Construită din cărămidă, acoperită cu tablă, aparținea familiei Cândea, originară din www.memoriaoltului.ro 17 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Clerici ortodocși olteni în temnițele comuniste (II) Drd. Ana-Maria Rădulescu Tânăra cercetătoare Ana-Maria Rădulescu planul de cultură și nu au predat cota de a încredințat redacției noastre rezultatul grâu. Țin să adaug că întreaga recoltă li s-a cercetărilor sale în arhivele Mitropoliei luat, nelăsându-se nici de sămânță. Au fost Olteniei, ale Episcopiei Râmnicului, ale duși din post în post, unii la Caracal, alții Consiliului Național pentru Studierea la Slatina. Preotul de la Cârlogani a fost Arhivelor Securității precum și în câteva pălmuit de președintele Sfatului care s-a arhive personale.Aceste mărturii–în exprimat de a termina mai repede biserica bună parte necunoscute până acum–vin ce este în reparație trebuind să facă un să completeze informațiile din lucrări cinematograf în ea. Preotul de la Găneasa anterioare cum este lucrarea lui Vasile a fost arestat pentru motivul că a făcut Manea intitulată „Clerici ortodocși în parastas sâmbăta. Cu președintele Sfatului temnițele comuniste”. Autoarea depășește de la Doba am stat personal de vorbă și mi-a greutățile provocate de arondările succesive spus că lor nu le trebuie biserică, că mai ale unor părți din actualul județ Olt la sunt câteva zile și termină și cu aceasta”. Arhiepiscopia Bucureștilor și Arhiepiscopia Teroarea comunistă nu a încetat nici Craiovei căci o bună parte din dosarele după 1964 când au fost eliberați deținuții personale ale clericilor olteni au rămas politici.Unora dintre preoți nu li s-a mai în arhiva Episcopiei Râmnicului unde au permis să profeseze, soțiile și copiii lor nu putut fi cercetate. Județul Olt ca județ de beneficiau de promovări și chiar în ultimii graniță a fost supus unei supravegheri foarte 15 ani de comunism, fiilor și fiicelor de atente de către organele de represiune care preoți, indiferent dacă părinții lor fuseseră au impus ca pe o rază de 8 km de graniță deținuți politici, le era interzis accesul la să nu se stabilească „elemnte dușmănoase”. anumite facultăți considerate a fi cu profil Beneficiind de o suprafață de teren fertilă, ideologic (științe economice și juridice, proprietarii de pământ din Olt–în rândul istoria, filosofia). cărora erau numeroși preoți–au avut de În ciuda acestor realități, Biserica Ortodoxă suferit de pe urma nepredării cotelor. Română a rămas în acea epocă o biserică Dintr-un raport al Episcopiei Râmnicului și vie, dinamică, antrenându-i pe enoriași Argeșului către Comitetul Central al P.M.R. în repararea, pictarea ori construirea de reiese amploarea pesecuției: „Preoții din lăcașuri de cult. comunele Piatra-Olt, Mărgheni, Doba, Prezentăm cititorilor Memoriei Oltului Cârlogani, Cepari, Greci și Pleșoiu au fost experiențele câtorva clerici olteni din acea arestați sub pretextul că nu au îndeplinit sumbră epocă.

18 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Celăreanu Lucian s-a născut în ziua de 5 martie 1906 în orașul romanațean Balș, azi județul Olt, ca fiu al învățătorului Dumitru Celăreanu și al Elenei.

...și la maturitate mitropolit al Olteniei. Părintele Lucian Pr. Lucian Celăreanu în tinerețe... Celăreanu a fost slujitor între anii 1940- 1943 și 1946-1950 la Centrul Parohial Balș, După absolvirea Seminarului „Sfântul subprotoiereu(1942),misionarul Fabricii Grigore Decapolitul” din Craiova a metalurgice „Balșul”,unde a îndrumat devenit preot pe seama parohiei „Maica lucrătorii, apropiindu-i de Biserică. În anul Domnului” din Balș, fiind hirotonit în anul 1931 a reparat biserica „Maica Domnului” 1930 de arhiereul Nifon Criveanu, viitor Vârtina din Balș, a înființat un cor, a fost confesorul formațiunii premilitare din Balș, iar între anii 1931- 1938, la Balș, a asigurat catehizarea în școală și biserică. Ca urmare a acestei activități, episcopul Vartolomeu Stănescu, în anul 1933, Mitropolitul Olteniei Nifon Criveanu la Balş. În imagine mai apar: prefectul T. Căpitănescu şi doamna, preoţii Fl. Tudorănescu, D. Stancu, i-a acordat gradul Lucian Celăreanu şi D. Celăreanu. onorific de sachelar. www.memoriaoltului.ro 19 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 În noaptea de 26 iunie 1959, a fost arestat 40 Mucenici, a fost hirotonit ca preot de pentru uneltire de 3-4 indivizi sub P. S. Atanasie Dincă Bârlădeanul pe seama pretextul că a vorbit în biserică împotriva parohiei Cepari-Olt. Același arhiereu,la cooperativizării. 8 noiembrie 1942, la Mănăstirea Căluiu, Conform sentinței 226 din 4 mai 1960 ctitoria Buzeștilor, l-a hirotonit ca diacon. a Tribunalului Militar Craiova, a fost Aici a slujit zilnic peste 4 ani. Tată a cinci condamnat pentru infracțiunea de uneltire copii, nu s-a dat la o parte de la nici o muncă contra ordinii sociale prevăzută de pentru întreținerea familiei sale. articolul 209, aliniatul 2, litera U, la 5 ani În ziua de 24 septembrie 1959, părintele închisoare corecțională, 4 ani interzicerea Octavian Ceparu a fost ridicat de organele unor drepturi și confiscarea totală a averii de Securitate din locuința sa. Conform personale. Recursul din 23 iunie 1960 a fost sentinței Tribunalului Militar Craiova respins. Detenția a executat-o în închisorile nr. 144/ 16 octombrie 1962, a fost absolvit și taberele de muncă de la Jilava, Poarta de orice penalitate referitoare la uneltire Albă și Aiud. Eliberat la 7 iunie 1963, contra orânduirii sociale. Până la data părintele Lucian Celăreanu a rămas fără amintită si ulterior, părintele Octavian nicio sursă de venit, bolnav și internat în Ceparu a avut domiciliul obligatoriu la spitale ca urmare a relelor tratamente din Bărăgan, în fostul raion Brăila, așa cum detenție, până la 1 septembrie 1964, când a se remarca din buletinul său de identitate. fost reîncadrat la parohia , Olt. De la 29 martie 1964 a revenit la Cârlogani După mai multe demersuri, la 1 iulie 1968, iar la 1 iunie 1964 i-a fost recunoscută cu prilejul trecerii de la Mitropolia Olteniei reîncadrarea de către Departamentul la Episcopia Râmnicului și Argeșului, prin Cultelor. Iată ce spunea părintele Octavian bunăvoința episcopului Iosif Gafton, a Ceparu: „Pe data de 29 ianuarie 1964 mi revenit la Balș, de unde s-a pensionat în s-a înmânat buletinul de identitate, seria ziua de 1 mai 1985 K, nr. 004862, de către Miliția raionului A trecut la cele veșnice în ziua de 14 iunie Brăila, unde am stat pâna la această dată cu 1989. domiciliul obligatoriu” (de la 16 octombrie 1962-n.n.-până la 29 ianuarie 1964 când am Ceparu Octavian Gh.(1919-?) revenit la Cârlogani). S-a născut la 9 mai 1919 in comuna Dinamic, ca și înainte de detenție, în anul Cârlogani, în fostul județ Romanați, având 1970 a electrificat biserica din Cârlogani, ca părinți pe țăranii fruntași Gheorghe a împrejmuit cimitirul parohial. La 1 si Angela(tatăl decedând pe câmpul de martie 1975, părintele Octavian Ceparu s-a luptă în 1942). După absolvirea studiilor transferat în localitatea natală, Cepari, iar la teologice, la 9 martie 1942, de ziua Celor 1 decembrie 1989 s-a pensionat.

20 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Corlățeanu Gheorghe (n. 1916) un meșter german pe care nu l-a predat S-a născut la 20 ianuarie 1916 în satul armatei sovietice și care ulterior a reușit să Pristol Mehedinți în casa părintelui Ion plece în țara sa. În anii 1946-1951 a slujit Corlățeanu și a soției sale Nela, născută în satul natal la biserica Sf. Nicolae, apoi s-a Căzănescu, ambii provenind din familii care transferat la Pârșcoveni-Romanați. au dat numeroși preoți, monahi și monahii. În memoriile sale părintele Corlățeanu Între 1927-1934 a urmat cursurile celui a descris în felul următor mutarea sa mai prestigios liceu mehedințean, Colegiul forțată, arestarea de către autorități, Național Traian din Drobeta Turnu-Severin, precum și experiența de detenție: „La 1 și apoi pe cele ale Facultății de Teologie din octombrie1951 am fost suit în două care, București, la încheierea căreia a susținut cu familia și cu ce lucruri am putut lua, lucrarea de licență intitulată „Doctrina seara, și dus la halta Maglavit, la 45 km și despre biserică în Noul Testament”, avându-l de-aici, într-un vagon duși la halta Braneți ca îndrumător pe cunoscutul profesor de și apoi în satul Pârșcoveni. Nefiind de ajuns teologie Haralambie Rovența. Calitățile sale această mutare forțată, în noaptea de 18- intelectuale și spirituale l-au impus în fața 19 iulie 1952, doi ofițeri de securitate și un profesorilor Mihai Bulacu și Ion Coman, soldat au intrat în odăițele în care stam, care au depus toate eforturile pentru ca el să cu arma automată întinsă spre noi, și au își poată continua studiile la Strasbourg, ca făcut percheziție amănunțită. M-au luat bursier al Facultății de Teologie Protestantă, în mașină și m-au dus la Craiova, iar de la în anii 1938-1939. Din nefericire începutul Craiova am fost dus la București, în lagărul războiului i-a schimbat destinul care părea Ghencea. După 15 zile am ajuns la Canal, atât de promițător. la Galeșu, o colonie de muncă așezată pe În ziua de 26 octombrie 1942 a fost un deal. Câteodată eram puși să urcăm hirotonit diacon în Catedrala Mitropolitană coasta în fugă, la întoarcerea de la șantier. Sf. Dumitru din Craiova, iar două zile De aceea, după 8-10 ore de muncă silită, mai târziu a fost hirotonit preot pe seama cei mai bătrâni cădeau când urcau coasta în bisericii „Sf. Nicolae” din Filiași–Dolj de fugă și cei mai tineri erau obligați să-i care către mitropolitul Nifon Criveanu. în spate. Îmi amintesc de preotul Bâldescu, Deși vremurile erau grele datorită din Tr. Măgurele, care, fiind închis cu fiul războiului, fiind un bun organizator, său a căzut pe coastă și a murit… După 3 părintele Corlățeanu a reușit să repare luni am fost mutați la Peninsula,tot pe biserica din Filiași care fusese afectată de Canal, la începutul lui noiembrie 1952, cutremurul din noiembrie 1940. unde am lucrat mai mult cu concasorul După 23 august 1944 a folosit pentru (spărgător de pietre), zis Moara dracilor, tâmplăria bisericii și îndreptarea bolților până la oprirea lucrărilor de pe Canal, la 18 www.memoriaoltului.ro 21 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 decembrie 1953. În august 1953 am fost duși sale: „După trei ani, în seara zilei de 23 iunie la Borzești, închiși în vagoane de vite. Acolo 1959, am fost luat de trei militari și dus la am lucrat la termocentrală și la fabrica de primărie. Acolo am fost legat la ochi cu un la Onești, precum și la locuințe. La 25 iunie șervet pe care mi-l luaseră de acasă și apoi 1954 m-am înapoiat la Pârșcoveni unde suit într-o dubă cu alți doi consăteni”. Au am stat până la 1956, când m-am întors la fost duși la Craiova, și de acolo, noaptea, în domiciliul meu de la Prislop…” Periprava, în Delta Dunării, fiind mânați pe În perioada detențiilor, conform mărturiilor o punte îngustă și împinși în magazia unui părintelui Corlățeanu, slujba de duminică șlep întunecos. La Periprava a cunoscut alți se făcea stând în pat, fără pâine și vin, iar preoți, precum Marin Popescu din Drănic, cuvintele erau cântate în surdină, pentru a Gheorghe Mateucă din Lipov, Ion Bălașa de nu fi auzite de gardieni. Dacă venea vreun la Dobriceni, tatăl pictorului Sabin Bălașa, gardian, deținuții vorbeau despre altceva. și fratele lui Ion Bălașa, Dumitru Bălașa, La slujbă participau cu toții, uneori cei care Marcel Turbatu din Dăbuleni ș.a. Tot la îi păzeau se prefăceu că nu aud ceea ce se Periprava a cunoscut și bătăile torționarilor întâmplă, iar la o Înviere au cântat chiar Lungu și Molnar. Din cauza muncii grele și gardienii „Hristos a înviat !”, alături de la stuf, părintele Corlățeanu s-a îmbolnăvit deținuți. și într-o zi a leșinat, iar „cu două-trei zile La Canal și înainte, comandantul bacului sg. major Borzești s-a Lungu, lângă alt maldăr fiind, slobozise întâlnit cu asupra mea un câine lup, dar cu botniță. alți preoți: Câinele mă doborâse, ceea ce în starea mea Alexandru de atunci nu era greu și sergentul mă lovea Cioltan din cu biciul, căci nu puteam face numărul Mătăsari- cerut de maldăre”. Mehedinți, După eliberare a fost preot la Întorsura, A u r e l Dolj, apoi la Smadovița, Mehedinți. Mihailovici, A continuat să fie anchetat de căpitanul de din Securitate Popa, care îl acuza de apartenență Banat,preotul la Oastea Domnului. Troița eroilor din Pârșcoveni (mai 1943) unit Aurel În anii 1966-1975 a fost preot la Vârvor,apoi Marcu din între anii 1975-1982, la Goicea Mare, Dolj. jud. Alba, Iacob Panga din Zalău și preotul După pensionare, în 1986, s-a mutat la Ciolbaru din Constanța. Craiova, unde figurează printre ctitorii de În 1959, părintele Corlățeanu a fost arestat la biserica Ziua Crucii. din nou, după cum povestește în memoriile

22 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Pentru biblioteca dumneavoastră

Dumitru Botar-Virgil Carianopol (1908-1984),Ed. Didactică şi pedagogică, 1997,252 p. Viaţa şi opera poetului aşa cum a fost receptată de critica de specialitate între 1938-1996 şi fotografii din arhiva familiei.

Dumitru Botar- Fiii Romanaţiului, Ed. Lotus-Co ,Craiova, 1996,134 p.Prezentare selectivă a personalităţilor (scriitori, artişti, politicieni,gazetari) născuţi în Romanaţiul istoric sau pe care drumul vieţii i-a purtat pe meleaguri romanaţene.

Ion Popescu Negreni-portret sentimental, Ediţie coordonată de dr. Aurelia Grosu, ed. Alutus, Slatina ,2007, 64 p. Viaţa şi activitatea maestrului evocată de rude, critici de artă şi artişti cu numeroase fotografii din arhiva familiei, reproduceri după tablourile maestrului şi un arbore genealogic al familiei. www.memoriaoltului.ro 23 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012

Gânduri despre Spiru Vergulescu, ediţie îngrijită de dr. Aurelia Grosu, Ed. Alutus, Slatina, 2009, 56 p. Evocări ale criticilor de artă, pictori, colecţionari şi prieteni despre marele artist slătinean , ilustrată cu reproduceri din tablourile maestrului.

Florea Bâciu, Ion Vârtejaru-Monografia oraşului Corabia, 2001,365 p. Lucrare temeinic documentată despre organizarea administrativă, viaţa economică, culturală, învăţământul, evoluţia demografică,activitatea sanitară, viaţa religioasă şi politică a oraşului de la Dunăre.Un interesant capitol despre personalităţile oraşului şi o vastă bibliografie.

Ion Bâlă, Ştefan Bâlă- Spineni Gh. Mihai, Sandu Olaru, Cristina Logofătu- istorie şi contemporaneitate, Gh. Feteleanu-MonografiaMonografia comunei Bucureşti, 2000, 195 p. comunei Curtişoara, Ed. Vădastra, Ed. Arves,124 p. Fundaţia ,,Universitatea pentru toţi”, Slatina,72 p 24 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI 140 de ani de la moartea lui Avram Iancu Un oltean în oastea lui Iancu Ion D. Tîlvănoiu

La împlinirea a 140 de ani de la moartea „Craiului Munților” găsim nimerit a evoca figura eroului oltean Dincă Bălșan, pompierul care a declanșat lupta din Dealul Spirei din 13 septembrie 1848. Pompierul Constantin (Dincă) Bălșan (n. 15 martie 1817 la Caracal), făcea parte din roata de pompieri a lui Pavel Zăgănescu la intrarea trupelor turcești în București. După 13 septembrie 1848 ajunge în tabăra lui Gheorghe Magheru de la Câmpul lui Traian iar după dizolvarea ei ,trece alături de alți revoluționari peste munți, în Transilvania ,spre a lupta alături de tribunii lui Avram Iancu. Ziarul caracalean „Vocea Romanațului” din iulie 1883 găzduiește un interesant articol referitor la acest erou uitat. Articolul se intitulează „Un veteran de la 1848”, este semnat „Un spectator” și laudă faptele lui Dincă Bălșan, citând un „Testimoniu” al prefectului Axente Sever dat la Cisnădie, la 20 oct. 1849. Reproducem acest text în grafia originală. „Adevăratele inimi heroice, suflete nobile și desinteresate rămân prin modestia lor mai tot deauna necunoscute și mor în întunericul unei ingrate uitări, mai cu osebire, din partea celor cărora le-au servit de proptă ca ei să easă la iveală. Pentru ce? Pentru că aceștia au mai tot d-auna inima și sufletul învăluit în mreaja egoismului. Câți viteji de așa fel trebuie să numere mai toate țările, și desigur că numărul lor întrece cu mult pe acela al creatorilor lor,cari strălucesc în lume și în istoria popoarelor, cari se bucur de toate laudele, de toate răsplătirile morale și materiale, hărăzite lor și numai lor, egoiștilor. Citiți vă rog iubitorilor în bine, testimoniul ce urmează:

Testimoniu Sub-scrisul prin aceasta fac tuturora cunoscut Avram Iancu în conștiința sufletului și a dregătoriei mele

www.memoriaoltului.ro 25 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 cum că d-lui Const. Bălșan, fostul oficer mari în sine și vor rămânea monumente la compania de pompieri în România, din eterne în inimile noastre care le știm. 15 dec. 1848 a servit cu toată căldura în Cisnădie, 20/8 oct. 1849 castrele mele până la 17 mai 1849, când Sub-scris Axentie Severu, Prefect emerit”. fiind demandat cu 50 feciori se însire în lanț Atrag băgarea de seamă, în dăosebi a de flankeri asupra unei centuri ce se afla la meritoșilor luptători de tot soiul din 1848 pravaria,atît se ținu de bine cu feciorii săi căt uni astăzi potenți și guvernați a iubitei cu ceilalți putură trece la Cetate nevătămațo. noastre țări, clătinânde pe atunci, astăzi tare În urmă tăindu-i ungurii intrarea în cetate, se și mândră putând a-i răsplăti în tot felul. retrase înapoi fără nici o pierdere. Apoi fiind- Atrag băgarea lor de seamă și-i rog a-și că noi eram kemați în Cetate ca să nu mai îndrepta privirea către un vrednic de dânșii eșim,și aceasta dânsul o știa,-cu feciori cu tot dar modest herou, care dacă n-a lucrat s-a dus la Iancu, în drumul său întâmpină intelectual pentru fericirea țerei sale și a niște fugari rătăciți din oastea lui Hatvani,- neamului românesc,și-a jertfit ce a putut: pre aceștia-i prinse și dete în mâna orășenilor brațul și viața. din Zlathna. Greu bolnav și zdruncinat în adâncul Cum că, cât fu la Iancu încă se purtă destul sufletului zace astăzi în Caracal bietul de eroește,o știe lumea. veteran îmbătrânit obscur din 1848. Inima Cât fu cu mine se deosebi într-o bătae ce o lui se strânge la ideia că poate să moară avurăm în 5 ian. 1849 la Vințu de Sus,unde lăsând în urma-i o soție fără nici un mijloc fiind dânsul demandat în cel întâi foc, se ținu de viețuire și fără copii, căria legea nu cu atâta bărbăție, cât căzură din vrășmași acordă dreptul a se bucura, nici pe jumătate, 40 de feciori și mai mulți plesuriți (răniți); el din pensia miseră ce primește pe lună acest perdu 3 feciori,5 plusuriți și căpătă o gloanță viteaz. prin bundă. S-a dat recompense naționale mari la cei Asemenea se purtă și la Blașiu (Blaj) în 1 merituoși ce au știut să-și pună la iveală febr. 1849,de unde însă bătându-ne ungurii mereu faptele săvârșite; să se dea și mici ori sprijini retirada cu o bărbățăe ne mai văzută. cît de mici, și acelora ce nu știu, ori sunt prea Exemplu de un curaj personal dete la Doja mândri a le cerși. inde mă aflam cu 150 de feciori și supremul- Un spectator” locotenent Apfler dela Max. Chew. Seg. cu 24 Eroul oltean n-a mai apucat să se bucure de de feciori în 3 februarie, când cercă o patrulă vreo recompensă închizând ochii la 8 august a lui Bem de 12 sinjuri a merge de la Sabeșiu 1883. la Blajiu, se repezi d-lui cu 6 chew. asupra patrulei ungurești,tăie 2 chiar,cu mâna sa Cine a fost Dincă Bălșan? luă un cal, mai remân încă 3 unguri și pe cei- Născut la 15 martie 1817 în orașul Caracal lalți-i întoarse la fugă. își petrece copilăria pe ulițele prăfoase Meritele d-lui care le făcu în legiunea mea ale mahalalei Sfântul Nicolae din Târg cu deprinderea feciorilor,nu le poate cineva într-o familie care se ocupa cu agricultura prețui, cu atât mai puțin remunera. Ele sunt și vânzarea diferitelor produse pe piața

26 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI orașului, activități pe care și tânărul le va pompieri astfel: gradelor de jos–solda pe desfășura până când, în aprilie 1836 se 4 luni; ofițerilor–solda pe două luni cu înrolează ca voluntar în armata regulată a excepția sublocotenentului Dincă Bălșan Țării Românești. Pe parcursul celor aproape care pentru merite deosebite este răsplătit 40 de ani (1836-1874) cât a slujit în armată cu solda pe 4 luni. Aceste recompense sunt a urmat regulamentele militare urcând date–după cum menționează Decretul– în ierarhia militară. Dincă Bălșan a fost pentru faptul că „Compania de pompieri, puternic influențat de ideile înaintate ale în tot cursul timpului acesta din urmă s-a epocii sale, astfel că declanșarea Revoluției purtat cu toată onoarea cuvenită unui corp de la 1848 îl găsește în Roata de pompieri a de oștire […], pentru încurajare […], și capitalei . pentru ca și pe viitor să-și îndeplinească Guvernul revoluționar, ca răsplată a îndatoririle cu același zel.” contribuției aduse în fruntea companiei de Pentru înfrângerea revoluției intervin pompieri la restabilirea puterii revoluționare trupele otomane care trec Dunărea avansând spre București. La 13 septembrie 1848, trupele otomane care intraseră în București au dorit să ia în stăpânire cazarma din Dealul Spirii. Căpitanul Pavel Zăgănescu, aflat în fruntea roatei de pompieri, era însoțit de locotenenții Dănescu și Starostescu și unterofițerul Constantin Bălșan, fiind cu toții animați de apărarea idealurilor revoluției. Căpitanul Pavel Zăgănescu avea ordin ca la ivirea turcilor, să pornească imediat de la Cazarma Agiei către Dealul Spirii unde să se alăture infanteriștilor în vederea executării protocolului stabilit. Când observatorul din foișorul Agiei a anunțat, după ora 14 că otomanii își croiesc drum spre capitală, prefectul Ioan Buteanu roata de pompieri condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, însoțit de locotenentul după complotul din 29 iunie/ 11 iulie Nicolae Dănescu și sublocotenenții Pantelie 1848, și a celui de-al doilea complot din 30 Stărostescu, Dincă Bălșan și Vasile Fochianu iunie/12 iulie, îl avansează pe Dincă Bălșan s-au îndreptat spre locul fixat. Erau 165 de la gradul de sublocotenent prin decretul 193 ostași constituiți în două plutoane, din din 7 iulie 1848. care 150 de soldați, 6 sergenți, 2 gorniști, 2 Guvernul Provizoriu emisese la 13 iulie toboșari și 5 ofițeri se grăbeau să-și ocupe 1848 un decret special pentru acordarea locurile la intrarea în cazarmă. Cazarma de recompense militarilor companiei de se găsea sub ordinele colonelului Radu www.memoriaoltului.ro 27 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 de lângă cazarmă fiind postată infanteria și artileria otomană și spațiul de trecere fiind strâmt, sublocotenentul Bălșan din roata de pompieri, atingând cu cotul pe un artilerist turc, acesta căzu în șanț. Un maior otoman de artilerie, văzând aceasta, lovește cu latul săbiei pe sublocotenentul Bălșan: acesta ripostează cu pistolul și omoară pe maior. Cu alt pistol vizează pe Kerim Pașa și-i ucude numai calul. De aici izbucnește încăierarea între turci și pompierii români”. Pompierii s-au luptat cu oastea otomană mult superioară numeric și doar grupa lui Dincă Bălșan a reușit să-și croiască drum până la cazarmă. Dovedind stăpânire de sine, el reușește să- și conducă trupa în interiorul cazărmii de unde cu toții declanșează un foc necruțător împotriva turcilor. Nicolae Bălcescu l-a Pavel Zăgănescu numit pe Dincă Bălșan „Eroul bătăliei de la Golescu. Kerim Pașa, conducătorul oastei București cu turcii” iar într-o scrisoare către otomane l-a somat pe colonelul Golescu să Ion Ghica din 22 octombrie 1849, trimisă de predea cazarma. Acesta a refuzat, pretextând la Paris, Bălcescu descrie faptele lui Dincă că nu avea ordin de la superiorul său, Bălșan și îl apreciază în mod deosebit. Eroul spunând: „Datoria unui soldat este să moară cu arma în mână decât să se lase dezarmat”. Kerim Pașa, iritat de atitudinea colonelului Golescu, și-a continuat însă drumul spre cazarmă unde s-a întâlnit cu roata de pompieri pe care a încercat să îi oprească și făcându-le pompierilor semn să se întoarcă. Fără a lua în seamă avertismentele, pompierii și- au tăiat drum prin mijlocul coloanei otomane. În învălmășeala creată, în aripa stângă a companiei de pompieri s-a creat o busculadă. Un martor al Avram Iancu și prefecții săi: Ioan Buteanu, Petru Dobra, evenimentelor relata că „La podișca Simion Balint și Nicolae Solomon

28 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI oltean era cunoscut și peste munți, astfel, „Gazeta de Transilvania” scria referindu-se la lupta din Dealul Spirii că: „…tânărul ofițer Dincă Bălșanu tăie șase soldați și omorî un ofițer turc și îl dădea ca exemplu soldaților ardeleni din oastea lui Avram Iancu.

După „Baia de sânge de la București”, cum a fost denumită această luptă, Dincă Bălșan Veterani ai luptei din Dealul Spirii în 1901 alături de alți revoluționari s-a îndreptat către tabăra militară de la Câmpul lui Traian Hatvany, ofițer ungur pe care l-a învins la condusă de generalul Gh. Magheru, spre Vințu de Sus, Alba. a scăpa de represaliile otomane. Ajuns în Nicolae Bălcescu scria din exil la 6 aprilie tabăra generalului, va asista la dizolvarea 1850 lui Ion Ghica cum că nu știe „nimic de acesteia trecând apoi cu alți revoluționari Dincă Bălșan”. în Ardeal spre a lupta alături de Avram Dincă Bălșan s-a întors în țară în 1850 Iancu și tribunii săi. L-a însoțit pe Nicolae unde, recunoscându-i-se meritele i se Bălcescu în acțiunile sale de apropiere a încredințează comanda dorobanților din celor două tabere, română și maghiară. județul Mehedinți prin decretul domnesc Arestat de autoritățile maghiare, reușește din 23 octombrie 1851 „ pentru silința să scape și ajunge în tabăra subprefectului ce a pus la formarea dorobanților, […] Axente Sever, aici primind diferite misiuni feldvebelul C. Bălșan al județului Mehedinți între 15 decembrie 1848 și 17 mai 1849. se înalță în grad de praporcic”. La 17 Eliberându-l de sub ordinele sale, Axente decembrie 1860, domnitorul Alexandru Sever îi eliberează o dovadă prin care Ioan Cuza, prin înaltul ordin de zi nr. se arată mulțumit de serviciile aduse 245 îl avansează la gradul de căpitan, revoluției din Transilvania de Dincă Bălșan numindu-l apoi comandantul escadronului recunoscându-i meritele în luptele cu de dorobanți al județului Mehedinți iar în 1877 era comandantul garnizoanei Craiova. A murit la 8 august 1883 fiind înmormântat în cimitirul orașului Caracal. Dincă Bălșan a fost un patriot, un reprezentant de seamă al generației de la 1848 pornit de pe meleagurile noastre, căruia se cuvine să îi cinstim memoria.

Lupta din Dealul Spirii (litografie de D.Papazoglu) www.memoriaoltului.ro 29 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Oltul de acum 100 de ani…

Kati Gerichtslerhrer,profesoară la pensionul Este inaugurat în comuna Romanaţi de fete Negreanu din Caracal monumentul eroului Osiceanu Ilie

Dr. Badea Cireşanu scoate vol. III din „Tezaurul liturgic”;

30 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI

C.Şaban Făgeţel înfiinţează la Craiova Apare al doilea anuar al Tipografia ,,Ramuri” devenită în 1915 Liceului „Radu Greceanu” din Slatina ,,Institutul Ramuri”

Gazeta Oltului–cel mai cunoscut ziar din judeţul Olt, citit zilnic de peste 3000 de cititori, atât în ediţia scrisă, cât şi on-line. Pentru ediţia tipărită dispunem de tipografie proprie în Slatina. Difuzarea ziarului se face în toate localităţile din judeţul Olt (104 comune, 2 municipii şi 6 oraşe). Gazeta Oltului –cotidianul judeţului Olt, cel mai cunoscut şi longeviv ziar, ziarul de care ai nevoie.Slatina, str. Jianu, nr. 39, vis-a-vis de Banca Comercială Română. Tel/ fax:0249/414300. E-mail : [email protected] .Web site: www.gazetaoltului.ro Gazeta Oltului şi Memoria Oltului, parteneri în slujba adevărului.

Puteţi redirecţiona 2% din impozitul anual către Asociaţia Culturală Memoria Oltului, cont RO02CECEO0130RN0581998 Sucursala C.E.C. Slatina, C.I.F. 28429585. Detalii pe www.memoriaoltului.ro www.memoriaoltului.ro 31 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Aspecte privind evoluţia numerică a populaţiei comunei Brebeni-Olt prof. Vasile Radian, prof. Pârşan Nistora Sc. cu clasele I – VIII, Brebeni Spațiul actual al comunei Brebeni a fost Descoperirilor aheologice au fost făcute în populat din cele mai vechi timpuri. Au cea mai mare parte în apropierea sau pe valea fost identificate urme materiale aparținând pârâului , vale deosebit de pitorească culturilor Sălcuța (două așezări neolitice), (cu păduri și în trecut cu fânețe bogate), care Verbicioara (o așezare spcifică perioadei străbate teritoriul comunei de la N la S, fiind mijlocii a epocii bronzului, 2300-1900 î.e.n.), paralelă cu cursul meandrat al râului Dârjov. Coțofeni (în punctul numit La Miloveanu, la Pe valea Oboga, în apropierea Ghizdavului, 1500 m est de V. Teiușului au fost descoperite a luat naștere satul Ordorești, considerat cel fragmente ceramice din pastă cu nisip și mai vechi sat al com. Brebeni, însă depopulat pietriș, cu ornamente specifice acestei culturi, treptat după al Doilea Război Mondial (în cultură care exprimă sinteza etnică dintre prezent mai există o singură gospodărie). În autohtoni și iondoeuropeni), dar și dovezi anul 1831, din cele 12.843 familii ale județului materiale ale epocii La Tene (fragmente Olt, 90 familii alcătuiau satele Brebeni și ceramice, vase de culoare cenușie închisă, Ordorești - 76 familii în Brebeni și 14 familii lucrate la roată în epoca dacilor), ale culturii în Ordorești( Tablourile întocmite de marele Chilia din sec. II- III e.n.(obiecte ceramice și vistier din iulie 1831, Anuarul județului Olt un cuțitaș din fier aparținând dacilor liberi) și pe 1924, Slatina, 1924, pag. 11). Între 1832 nu în ultimul rând urme materiale ale culturii și 1838, când satul Brebeni se afla pe moșia protoromanești din sec. VI-VII e.n, Ipotești- clucerului Nicolae Trăznea, parohia bisericii Cândești (Mihai Butoi, D. Berciu, Materiale și Sf. Nicolae, păstorită de preoții Matei sin Ion cercetări arheologice, VII, 1962, p. 139-143). Popescu, Dumitru sin Tudor, Dumitru sin Andrei Croitoru, iar țârcovnic, Trică sin popa Ion Dodârlea, cuprindea 84 familii cu 348 de suflete, dintre care 3 familii de țigani (Catagrafia 1832-1838, Mitropolia Olteniei, pag.382, 383). După 1845, an când în satul Brebeni a fost construită din temelie biserica cu hranul Adormirea Maicii Domnului(au slujit în perioada de început, preot Maftei duhovnicul sin Ion, hirotonit Echipa de arheologi condusă de Mihai Butoi făcând pe 22 iulie 1831 și Iordache sin popa săpături la Brebeni (1966) Dimitrie, țârcovnic), numărul de familii

32 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI București, 1899, pag 642). Denumirea de sărbi, bulgarii refugiați la nord de Dunăre în Oltenia și Muntenia, și-au luat-o, poate, pentru a se feri de incursiunile otomane, frecvente la sfârșitul secolului al XVIII– lea și începutul secolului al XIX–lea. În prezent nu beneficiază de învățământ sau liturghie în limba maternă, fiind supuși unui proces de asimilare. Totuși în multe familii din satul Brebeni Sârbi s-a vorbit intens limba bulgară, mărturie stând în acest sens Raportul de activitate nr. 376 Document din 7 martie 1906 de numire a dr. Osias din 22 aprilie 1950, întocmit de înv. Selu Zaharia Teodor, în care se menționa faptul că, la a crescut, ajungând la 118(Catagrafia de la Școala Brebeni Sârbi se întâmpinau mari 1845, Mitropolia Olteniei, pag. 84). greutați la învățătură și din cauză că în familie La sfârșitul secolului al XIX-lea, în anul se vorbea limba bulgară, mai ales de elevii de 1896, satul Brebeni Români avea o populație la ciclul I (C.L. Brebeni, Dosar - probleme de 110 locuitori, în majoritate români, iar agricole\ 1950, fila 43). Bulgarii din Brebeni Brebeni Sârbi, mai bine populat, prezenta sunt, probabil, descendenți ai bulgarilor care un număr total de locuitori estimat la 865 s-au refugiat de opreliștea otomană începând persoane, mai toți locuitorii având origine cu secolul XV și până în sec. XIX. Migrația bulgară. În Oltenia, ca și în Muntenia, bulgarilor la nord de Dunăre s-a intensificat bulgarii sunt denumiți sârbi (Gh. I. Lahovari, mai ales in timpul războaielor ruso-turce, la Marele dictionar geografic al Romaniei, Ed. sfârșitul secolului al XVIII–lea și începutul Stab. Grafic I. V. Socecu, str. Berzei nr. 59, secolului al XIX–lea. Un moment important în migrația bulgarilor, l-a constituit și apariția unui stat independent la sud de Dunare cu capitala la Vidin, creat de Osman Pazvantoglu, iar bulgarii pentru a scăpa de persecuții, s-au refugiat în număr mare în zona Olteniei și a Munteniei. Numărul estimat al bulgarilor din , conform datelor ultimelor recensăminte, este de aproximativ 10000, majoritatea fiind răspândită în județele Timiș, Arad, Dambovița, Constanța și Tulcea – ceea ce reprezintă 0,04 din populația României. Piramida vârstelor (1973) S-a constatat că, în județul Olt, a existat www.memoriaoltului.ro 33 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 un număr foarte redus de persoane care să Slatina,1924, pag. 141). Un an mai târziu, în declare la recensăminte apartenența la etnia 1925, în primele 8 luni ale anului, au fost 75 bulgară, deși există sate a căror denumire de nașteri, 26 decese și 9 căsătorii (Anuarul atesta și atestă prezența locuitorilor bulgari (la județului Olt, Slatina, 1925). Recensământul recensământul din 2002 un singur locuitor din general al populației României din 29 Brebeni s-a declarat bulgar). Celelalte două decembrie 1930, a înregistrat în satul Brebeni sate, Puturoasa și Ordorești, prezentau, tot la Sârbi 254 clădiri, 278 gospodării și 1320 de sfârșitul sec. al XIX–lea, un număr mare de locuitori, iar în Brebeni Români 122 clădiri, locuitori pentru acele vremuri, 124 locuitori 126 de gospodării și 674 locuitori. În celelalte în satul Puturoasa și 107 în Ordorești. Într-o două sate, în același an, situația se prezenta hartă intitulată „Densitatea și repartiția astfel: Ordorești – 29 clădiri, 29 gospodării naționalităților în România (1910–1912)”, și 138 de locuitori, Puturoasa – 60 clădiri, la sud de Slatina apare un areal colorat in 59 gospodării și 344 de locuitori. Populația violet, areal căruia i se integrează și comuna ajungea în 1930 la 2476 locuitori. Mișcarea Brebeni, culoare reprezentând repartiția populației comunei Brebeni în intervalul 1 bulgarilor, cu o densitate medie de sub 25 loc\ ianuarie 1931 – 1 ianuarie 1936 s-a caracterizat km2. Dacă la sfârșitul secolului al XIX–lea, printr-un număr total de 465 nașteri și 256 populația din Brebeni era de 1206 locuitori, decese, rezultând un spor la 1 ianuarie 1936 peste 26 de ani aceasta aproape se va dubla, de 209 persone. Numărul nașterilor și al ajungând în 1924 la 2296 locuitori, dintre deceselor în comuna Brebeni (intervalul care 425 cetățeni erau capi de familie, iar 1931-1936) se prezenta astfel: 1931–nașteri= populația comunei reprezenta 1,27 la sută din 89, decese= 59, 1932– nașteri= 102, decese= populația totală a județului Olt, județ care în 51, 1933 – nașteri= 85, decese= 61, 1934– 1923 avea 180.433 locuitori. Acest interval de nașteri= 92, decese= 52, 1935- nașteri = 97, dublare a populației com Brebeni nu va mai fi decese= 63 (Anuarul județului Olt, Slatina, atins până în prezent (Anuarul judetului Olt, 1936). Între 1908 si 1955 numărul cel mai mare de decese a fost în 1919 (103 persoane), decese determinate de Primul Război Mondial și epidemia de gripă spaniolă, apărută imediat după marea conflagrație. Deși la acea vreme societatea românească a privit cu detașare pandemia de gripă, alte evenimente ocupând prima pagină a ziarelor, numărul mare al deceselor Actorul Emanoil Petruț în timpul filmărilor (Tudor vine însă să confirme gravitatea Vladimirescu) alături de călăreți figuranți din situației: dacă în primul război Brebeni–1960

34 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI mondial, la nivel palanetar, au pierit peste au fost vaccinați în intervalul 10 martie– 11 12 milioane de oameni, epidemia de gripă aprilie 1906, 75 de copii cu vârste cuprinse spaniolă a secerat viețile a peste 40 milioane între 0–3 ani din 116 înscriși și revaccinați de oameni, rata mortalității estimându-se 54 cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani, din între 2,5 - 5 la mia de locuitori (A. Craciun, 155 înscriși), de control amănunțit al tuturor V. Stoicescu–Amintiri despre ravagiile gripei produselor destinate comercializării etc. (Arh. spaniole 1918-1919, Evz. din 03 iunie 2008). Nat. Olt, primăria Coteana, Dosar–registrul Se constată, de asemenea, numărul mai redus de procese verbale de epidemii\ 1906, filele de decese înregistrate în anii 1908, 1910 și 15, 16). Osias Zaharia a absolvit Fac. de 1911, un element important al acestei scăderi Medicină București in 1901, obținând titlul constituindu-l și numirea, începând cu data de doctor cu teza „Despre tratamentul arterei de 7 martie 1906, în noul post de medic la pulmonare” (Evrei în prima universitate din circumscripția sanitară nr. 3 Dobrotinet, a dr. România, 1860–1950, Comunitatea evreiască Osias Zaharia, care imediat de la numire a luat din România, www.romanianjewish.org\ o serie de măsuri de vaccinare a populației moșteniri ale culturii iudaice). comunelor arondate (numai în com. Coteana După al Doilea Război Mondial și mai ales în Tabel, casătorii și decese 1908 – 1955 Com. Brebeni -Olt An căsătorii decese an casatorii decese an casatorii decese 1908 7 31 1924 19 38 1940 18 68 1909 20 50 1925 19 50 1941 23 48 1910 21 27 1926 14 52 1942 35 42 1911 20 29 1927 18 42 1943 21 59 1912 lipsa 46 1928 11 35 1944 28 65 1913 29 38 1929 18 48 1945 33 53 1914 33 48 1930 15 51 1946 26 39 1915 6 66 1931 24 59 1947 38 48 1916 8 48 1932 23 51 1948 42 53 1917 lipsa 36 1933 27 61 1949 39 45 1918 8 69 1934 40 52 1950 44 39 1919 22 103 1935 33 63 1951 26 36 1920 39 67 1936 26 70 1952 27 33 1921 21 40 1937 46 44 1953 31 29 1922 26 53 1938 28 42 1954 36 26 1923 13 51 1939 19 38 1955 60 33 (Arh. Primariei Brebeni) www.memoriaoltului.ro 35 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 anii ‘60, se constată o creștere semnificativă toți salariații de la GAS - Brebeni, în număr a sporului natural al populației comunei de 330, primeau asistență sanitară, aceștia Brebeni, pe fondul unei natalități ridicate aflându-se în evidențele circumscripției și a unei mortalități în scadere. Astfel, în sanitare (C.L. Brebeni, Dosar cu ședintele semestrul I al anului 1963 s-au născut în ordinare ale Comitetului Ex. \ 1963 –dare de comună 39 de copii, 38 la domiciliu și seamă asupra activității personalului sanitar, numai unul la maternitate și au decedat 13 24 iulie 1963). persoane, din care 8 la vârsta de peste 65 Dispensarul comunal, în anul 1963, se afla la o ani, decese determinate în primul rănd de depărtare de 0,5 km de centrul administrativ boli cardiovasculare. Mortalitatea infantilă al comunei. Spațiul folosit și nu numai, total era destul de mare, peste media pe țară, în necorespunzător (lipseau sobele, o parte din trimestrul I al anului 1963 înregistrându-se personal fiind necalificat, cu moașe aduse din 3 decese, unul la domiciliu și două la spitalul rândul populației etc.), era compus din două din Slatina (C.L. Brebeni, Dosar cu ședințele camere, folosite ca sală de tratamente și punct ordinare ale Comitetului Executiv din 1963 - de consultații. Personalul sanitar era alcătuit Raport de sănătate, fila 11). din doi medici, Dr. Neagoe Nicolae și Dr. Este meritul dr. Neagoe Nicolae, care începând Neagoe Elisabeta, un oficiant sanitar, o soră cu anul 1962, când s-a înființat Circa Sanitară de ocrotire, o moașă, un agent dezinfector și Teritorială Brebeni, a declanșat o serie de un vizitiu. Cinci ani mai târziu, în anul 1968, măsuri temeinice, antiepidemiologice și de aceeași circă sanitară deservea un număr igienă, de prevenire și eradicare a unor focare de 5 sate: Brebeni Sârbi, Brebeni Români, de boli infecțioase, încă prezente în comună. Ordorești, Valea Teiușului și Săltănești, Până în anul 1962, locuitorii comunei Brebeni însumând o populație de cca. 3600 locuitori primeau asistență medicală de la Circa (C.L. Brebeni, Dosar\ 1968, ședințe de Sanitară Coteana, aceștia fiind obligați să se Comitet Ex. Provizoriu., raport sănătate din deplaseze câțiva km pentru consultații, cu 30 iulie 1968, fila 25). Sediul dispensarului se toate că în anul 1951 doctorul Popescu Cornel afla tot într-o casă particulară, spațiul fiind vizita comuna de două ori pe săptămână, fiind reprezentat de un antreu și 3 camere, împărțite ajutat în munca sa de către agentul sanitar- în cabinet de consultații pentru adulți și pensionar Mărculescu Mihai și o moașă copii, o sală de tratamente și o cameră mai comunală (C.L. Brebeni, Dosar - carnet mică folosită ca magazie. Personalul încadrat copier al ședințelor Sfatului Popular\ 1951- la Circa Sanitară Brebeni era format dintr- proces verbal, fila 55). În luna iulie a anului un număr mai mare de angajați față de anii 1963, la un an și jumătate de la înființare, anteriori: soră ocrotire, moașă, soră pentru Circa Sanitară Teritorială Brebeni deservea IAS, oficiant sanitar, moașă punct Ordorești, un numar de 4 sate: Brebeni–Români, Brebeni felcer medical IAS, agent dezinfector, om Sârbi, Puturosa și Ordorești, însumând la de serviciu și vizitiu. Creșterea numerică a acea dată cca. 3500 locuitori. De asemenea, populației comunei Brebeni s-a datorat și

36 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI măsurilor igienico–sanitare, măsuri care gospodăriilor agricole la 31 dec. 1964) au fost luate în aceasta perioadă, respectiv În cadrul recensământul populației și eradicarea unor boli transmisibile, mai locuințelor din 15–22 martie 1966, s-a ales difteria, tifosul exantematic și TBC-ul, înregistrat un număr total al gospodăriilor de luându-se măsura vaccinarii tuturor copiilor 946 (441 gospodării – satul Brebeni Sârbi, 350 născuți în anul 1968. – Brebeni Români, 114 –Teiuș, 41- Ordorești), Tot în programul igienico-sanitar au fost iar numărul membrilor gospodăriilor era de incluse și moara din sat, brutăria, trei 3513, din care 1678 persoane înregistrate în cooperative de consum, un bufet, cele 4 școli satul Brebeni - Sârbi, 1287 în Brebeni-Români, și o gradiniță sezonieră la IAS. Spre deosebire 400 în satul Teiuș și 148 în Ordorești. La acest de semestrul I al anului 1963, în semestrul recensământ, în actele oficiale, nu figurează I al anului 1968 mortalitatea a atins valori ca sat component al comunei Brebeni, satul ceva mai mari, înregistrându-se în intervalul Saltănești, acesta aparținând statistic satului 1 ianuarie – 30 iulie 17 decese, iar numărul Brebeni Români. În ceea ce privește numărul nașterilor a fost de 44, din care două decese locuințelor, la recensământul din același an, sub un an (C.L. Brebeni, Dosar cu lucrările s-au înregistrat 927 locuințe (349 în Brebeni ședinței de Comitet Ex. Provizoriu\ 1968, Români, 435 în Brebeni Sârbi, 100 în Teiuș și raport sănătate din 30 iulie 1968, fila 26). 43 în Ordorești), iar numărul total al camerelor Intersant de remarcat este că, în anul 1964 de locuit fiind de 2098 (C. L. Brebeni, Dosar la nivelul comunei Brebeni se înregistrau nr. 16\1970 - lucrări privind recensământul în cadrul resurselor de muncă ale GAC populației, anul 1966) Brebeni, 927 familii înscrise, cu un număr Din analiza situației populației și resurselor de 3097 membri de toate vârstele, din care de muncă la 1 ianuarie 1973 se constată 1386 bărbați. Dintre aceștia, în categoria că, numărul total al salariaților la nivelul colectiviștilor apți de muncă (16 – 59 ani), comunei Brebeni era de 895 persoane din indiferent dacă participau sau nu la lucrări în totalul unei populații de 3464 locuitori. La gospodărie, erau incluse 1828 persoane (801 CAP Brebeni, lucrau tot timpul anului 875 bărbați), în afara gospodăriei activând 312 persoane, din care 227 bărbați și 648 femei. persoane (242 bărbați). Structura pe grupe Din totalul salariaților, 19 persoane salariate de vârstă a membrilor familiilor, aparținând lucrau în cadrul localității Brebeni, având în anul 1964 Gospodăriei Agricole Brebeni, se însă domiciliul stabil în altă localitate, în cea prezenta astfel: numărul membrilor de familie mai mare parte în Slatina, dintre aceștia 11 de 60 de ani și peste era de 426 persoane, din erau încadrați la IAS - Brebeni (tehnicieni, care 171 bărbați, cel al persoanelor în vârstă ingineri, medici veterinari), iar 395 persoane de 14 - 15 ani de 362 (184 bărbați), iar cel al salariate aveau domiciliul in Brebeni și lucrau membrilor de familie sub 14 ani reprezenta în această localitate, în majoritatea lor la IAS - 324 persoane, din care 167 bărbați (C. L. 234 persoane și herghelia Brebeni -55 persoane Brebeni, Dosar\1964-resursele de munca ale (angajați ai hergheliei Brebeni au participat www.memoriaoltului.ro 37 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 ca figuranți călăreți la realizarea unor filme forței de muncă\1973, anexa D, filele 67-82). care au marcat istoria cinematografiei Grupa de populație reprezentată de studenți și românești: “Tudor Vladimirescu”, cu Emanoil elevi care domiciliau în Brebeni și învățau în Petruț -1960, iar murgul din acest film a alte localități, a avut o creștere semnificativă fost selectat de la Brebeni, „Haiducii”, regia comparativ cu anul 1924. Daca in anul 1924 Dinu Cocea- 1965, 1966, „Columna”, regia aceasta grupa de populație era reprezentată Mircea Drăgan-1968 etc) (C. L. Brebeni, de numai 7 persoane ( 6 elevi la școlile Dosar – situația populației și a resurselor de secundare și un student universitar), în 1973 muncă la 1 ian. 1973, filele 1-4). Un număr s-a ajuns la un număr de 186 persoane, dintre semnificativ de locuitori care domiciliau care 10 studenți: Constantinescu Nicolae – în comuna Brebeni, lucrau fie în localități Inst. Politehnic București, Ghergu A Felicia- din județ, 460, fie în localități din exteriorul Universitatea Timișoara, Mierleșteanu Emilia- județului, 40 ( Dosar\ 1973, balanța forței de Facultatea de Știinte Naturale, Craiova, Ivan muncă, anexa B, fila 66). Din prima categorie, Gh. Florea – Fac. de Zootehnie, București, 453 persone erau angajate ale întreprinderilor Scaiete D. Maria - Facultatea de Zootehnie, industriale din Slatina (IPA, Intreprinderea Cluj, Leanca Gh. Teodor- Facultatea de de Aluminiu, Utilaj alimentar, IJCM, ITA, Filologie, Cluj, Petculescu P. Elena - Fac. IGO, PTTR, IREA, SMT etc.), iar din cea de-a de Farmacie, București, Stancu M. Petre - doua mulți lucrau ca salariați în orașul Pitești Institutul Politehnic, Brașov, Ifrim V. Nicolae la Combinatul Chimic, Textila, Argeșeana, - Fac. de Zootehnie, București, Florea M. Ion ITA etc. De asemenea, în gospodăria casnică - Inst. Politehnic, Brașov și 176 elevi (66 elevi lucrau, în anul 1973, 239 persoane în vârstă de liceu și 110 elevi la școlile profesionale, de muncă, toate din categoria feminină, din sanitare, militare sau postliceale) (Anexa care 207 proveneau din familii de salariați, iar C4, filele 146- 149, Dosar balanța forței de diferența (32) era reprezentată de personalul muncă\1973). O altă categorie a persoanelor din familiile membrilor cooperatori (Dosar\ în vârstă de muncă, era reprezentată de 1973–Situația populației și a resurselor de bolnavi sau invalizi temporar, numărul muncă, fila 4). Deși în anii 50 a inceput acestora ajungând la 20 persoane, 6 dintre procesul de alfabetizare în com. Brebeni, aceștia fiind neștiutori de carte. (Idem, anexa rezultatele nu au fost conforme cu așteptările, D4, fila 86-88). La aceasta, grupa persoanelor pentru că, la peste 20 de ani de la declanșarea în vârstă de muncă, se mai adăugau și cetățeni eradicării neștiintei de carte, în comuna care nu lucrau din alte cauze (50 persoane, cu Brebeni mai existau înca analfabeți. Astfel, vârste cuprinse între 18 - 49 ani) și cei care numai dintre persoanele casnice un număr erau în căutare de lucru sau mai lucraseră, de 59 figurau la rubrica pregătirea școlară ca însumând 36 de cetățeni (Anexa D3, filele fiind neștiutoare de carte, cei mai numeroși 83-84, dosar balanța forței de muncă\ 1973). în grupa de vârstă cuprinsă între 44 - 72 ani, Tot în anul 1973, numărul de salariați care iar alte 33 aveau între 1-2 clase (Dosar balanța aveau locul de muncă în Brebeni ajungea la

38 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI 309 persoane, repartizați astfel: 267 salariați se o scădere numerică a populației la nivel de în agricultură ( 239 bărbați și 28 femei), 29 în comună cu 18,62 la sută, diferențiat pe cele învățământ, 5 în administrație, 4 în circulația două sate Brebeni (17,45 la sută) și Teiușul mărfurilor și tot 4 salariați în industria locală (27,43 la sută). Trebuie menționat faptul că, ( Dosar\ 1973- balanța forței de muncă, fila această scădere numerică a populației comunei 30). Doi ani mai târziu, în anul 1975, numărul Brebeni s-a datorat nu numai mișcărilor salariaților angajați în comuna Brebeni era de migratorii (soldul mișcării migratorii negativ, 414 persoane (341 bărbați și 73 femei), 395 de înregistrându-se valori absolute anuale de – salariți având domiciliul stabil în localitate, 18 10 și chiar – 50 până în 1989), dar și sporului în localități din județul Olt și unul cu domiciliul natural cu valori scăzute, comparativ cu media în alt județ. Majoritatea acestor salariați lucrau pe țară, cuprinse între 1,2 la mie și - 2,5 la mie în sectorul agricol, reprezentând 85,26 la sută până în anul 1989. Migrarea forțelor tinere din salariați, iar restul în industria locală (1,45 apte pentru munca din localitatea Brebeni la sută), în servicii, respectiv telecomunicații, spre centrele urbane industrializate, a generat circulația mărfurilor, învățământ, sănătate, până în anul 1989 nu numai modificări administrație (12,81 la sută) și în celelalte semnificative în structura populației pe ramuri de activitate (0,48 la sută) (Dosar\ grupe de vârstă (a crescut ponderea grupei 1973-balanța forței de muncă, fila 36). La 15-59 ani și a scăzut ponderea grupei sub 1 iulie 1973 populația comunei Brebeni 15 ani, manifestându-se astfel un proces de ajungea la 3545 locuitori (1811 femei si 1734 îmbătrânire demografică), dar și în valorile bărbați), pe sate populația fiind repartizată sporului natural, foarte mici și chiar negative, astfel: Brebeni 88,6 la sută și Teiușul 11,4 la prin scăderea ponderii populației fertile (25 sută. Se constată în intervalul 1 ianuarie 1973 - 39 ani) și creșterea numărului populației - 1 iulie 1973 o creștere numerică a populației în varstă de 60 ani și peste. Dupa 1992 se localității cu 81 de locuitori. Fondul locativ, constată un proces de creștere numerică a în anul 1974, cuprindea 925 de locuințe, populației comunei, determinată în primul repartizate pe sate astfel: Brebeni 825, Teiuș rând de migrarea persoanelor plecate, dinspre 100. centrele urbane spre localitatea Brebeni Între 1977 și 1992 populația com. Brebeni a (măsurile de restructurare a industriei). înregistrat un proces de scădere numerică, Astfel, dacă la recensământul din anul 2002 acest fenomen de depopulare a fost generat de au fost înregistrați 2910 locuitori, dintre care politica de dezvoltare economică a orașelor, 3 s-au declarat de etnie rromă și unul de etnie mai ales industrială, element ce a contribuit la bulgară, la cel din 2011 numărul de locuitori a atragerea forței de muncă tinere din localitate ajuns la 3080 (Prefectura jud. Olt, comunicat spre centrele urbane din județul Olt sau din de presă din 02. 02. 2012 privind rezultatele alte județe. Astfel la recensământul din 1977, provizorii ale recensământului din 2011, pag. comuna Brebeni avea 3535 de locuitori, iar în 2) 1992 populația a ajuns la 2877, constatându- www.memoriaoltului.ro 39 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Publicaţii Periodice din Olt și Romanați

Prof. Ion D.Tîlvănoiu, Prof. Floriana Tîlvănoiu

Memoria Oltului își propune să facă o prezentare a celor mai importante publicații periodice din Olt și Romanați. Plină de surprize, presa de altădată încântă cercetătorul, aduce un plus de informație și de culoare, constituind un izvor istoric esențial pentru cercetători. Apărute la Caracal ori la Slatina, periodicele dau informații despre apariția primelor școli superioare din Slatina, despre preocupările corpului didactic între care se desprinde figura colecționarului caracalean Ilie Constantinescu.

ESPUNEREA SITUAȚIUNEI au fost în vacanță din lipsă de învățători. JUDEȚULUI OLTU, făcută de Comitetul „Populațiunea elevilor a fost de 1566 dintre Permanent la deschiderea sesiunii ordinare care 1502 elevi și 64 eleve.” Școli private de la 15 oct.1885, Slatina, total 5 nr. au fost 3. Învățători publici de gradul I-9 Tipografia „Ignoranticidul”, Slatina (1885), iar de gradul II-42, „salariați cei dintâi cu Frații Benvenisti, Craiova, (1887), Tipo- câte 50 lei mensualu iar cei din urmă cu 30 litografia Naționale Ralian și Ignat Samitca m e n s u a l u ”. (1888), Tipografia Societății (1900). Din Date interesante pentru starea județului 1901 devine MONITORUL JUDEȚULUI Olt la 1875 reies și din capitolele referitoare OLT (1901-1916,1924-1930). la: agricultură, serviciul sanitar, serviciul Nr. 6 din 1875 figurează la B.A.R. în veterinar și epizootic, serviciul militar, copie manuscris. Din capitolul referitor temniți poștă rurală, administrația, serviciul la instrucție aflăm că în județ existau la drumurilor, serviciul grădini publice. 1875 60 de școli, 59 au funcționat iar 9 Mai aflăm că Școala practică de agricultură de la Strehareț „a fost frecventată în cursul anului școlar 1884-1885 de 54 de elevi”, iar gimnaziul real „și-a început activitatea la 21 sept. 1884 cu o singură clasă, deosebitele sciințe au fost predate de doi profesori unul de partea literară și altul de partea sciintifică. Numărul școlarilor scriși a fost de 38 pe lângă cari Școala de agricultură de la Strehareți (1906) au mai frecventat cursurile și 4

40 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI se făcea acum în 5 școli primare urbane și 103 școale rurale cu 15 institutori și 112 învățători. Jandarmeria rurală număra 43 de oameni și 40 de cai, repartizați în 8 secțiuni. Între cauzele afecțiunilor care se înmulțesc sunt amintite „necurățenia, lipsa de hrană Spitalul din Slatina (1906) suficientă și alcoolismul”. (B.A.R. P.I. 12 915) auditori: 11 din aceștia au părăsit școala în decursul anului așa că afară de auditori până FACLA, revista Liceului nr. 1 din Caracal, la finele anului au frecventat regulat 27 de 1969, număr festiv dedicat aniversării a 25 elevi din care 11 au fost promovați în clasa a de ani de la eliberarea României de sub jugul II a. Prin urmare și această instituțiune […] fascist. Din colectivul de redacție fac parte: n-a dat în destul un rezultat satisfăcător”. Florian Mihai Țițirigă, Filofteia Burlescu, Județul Olt avea în 1885 232 biserici, un arest Silvia Dragu, George Cândea, Rodica (502 arestați intrați în cursul anului, din Danciu, George Buzatu. Îndrumător–prof. apr. până în oct. 1885), birouri de telegraf emerit Pătru Crăciun. și poștă existau la Șerbănești și Vedea-Olt. Nr. din 15 oct. 1887 oferă date suplimentare privind bugetul general. Din capitolul „Instrucțiune publică” aflăm că în acest an s-au înființat școli la Coteana, Buzesci, Bălțați, Turia , , Ursoia, Tesluiul, Băresci, Mierlești, Perieți și Ciriașovu”. Gimnaziul real are în anul școlar 1886-1887 trei clase cu 30 de elevi din care au promovat 29. În anul 1888 au funcționat în județ 68 școli, 20 învățători suplinitori,35 provizorii și 13 definitivi. Gimnaziul real avea acum 4 clase, 7 profesori și 46 de elevi la cursuri. Din nr. pe 1900 reținem că până în oct. s-au născut 2815 bărbați și 2606 femei. Pe lângă spitalul din Slatina din 1900 mai Facla, revista Liceului nr. 1 din Caracal exista unul la Drăgoești. Instrucția publică www.memoriaoltului.ro 41 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Pictorul Marius Bunescu trimite un mesaj (scriitori), Nicolae Buicliu și Radu Șerban Colegiului de redacție al revistei urându-le (compozitori). „succes mare în descoperirea și dezvoltarea În colecția B. A. R. există doar nr. 1/1969(An talentelor, revista aceasta școlară constituind V) deci revista a avut și apariții anterioare. prima treaptă pe scara valorilor spirituale. Alți colaboratori :Eugen Brumaru, Octavia Liana-Ganea, Lodica Cristescu, Cornel Tunsoiu, Silvia Grigorescu. (B. A. R P. I. I. 35 993) Bibl. „FACLA, revista Liceului nr. 1 Caracal”, în OLTUL, nr. 1512 din 6 ian. 1973 .

FĂCLIA, revista membrilor corpului didactic primar din județul Romanați, Caracal apare de la 1 iunie 1922, ian.-apr. 1925. Tipo- legătoria de cărți Românească Cooperativă și tipografia Unirea, str. M. Eminescu (fost Negru Vodă), nr. 6, Caracal. Apare lunar sub îngrijirea lui Ioan I. Georgescu și Vasile Enescu, anul 40 lei. „Motivul determinant al apariției acestei publicațiuni intitulată FĂCLIA își are obârșia în profunda îngrijorare de care credem că sunt cuprinși toți bunii români care în clipe degajate de orice preocupări mărunte cugetă la propășirea statului în Pictorul Marius Bunescu aceste timpuri când aproape toate țările de Felicitări întregului colectiv de elevi și pe glob se zbat într-o necurmată zvârcolire profesori ai Liceului nr. 1 din Caracal.” spre a-și veni în fire din retrogradele dâre În cuprinsul revistei (nr. 1 din 1969 )apar săpate în viață-le, de crudul război prin referiri la istoricul „Societății Culturale care au trecut. Și credem că noi, învățătorii Haralamb Lecca”–înființată la 1 nov. 1944. școlii poporane suntem cei dintâi cetățeni În același nr. apare un medalion dedicat ai statului, cărora le incumbă sarcina de pictorului I. Musceleanu (p. 28)și se face a-și ridica glasurile și dincolo de zidurile mențiunea că în numerele precedente în care sunt obligați a profesa apostolatul au fost elogiate nume ca: Vasile Maciu lor fiindcă noi suntem primii promotori ai (istoric), Mihail Drumeș și Ion Potopin educațiunii prin școală, pentru fragedele

42 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI găsește ecou în sufletele voastre”–considera I.N.Georgescu. Publicația găzduiește articole pe teme de istorie a pedagogiei, recenzii de carte („Icoane fugare” de H. Sanielevici), studii și articole de specialitate. În nr. 3/oct. 1922 un anunț recomandă broșurile lui I.N.Georgescu „Învățătorii”, „Copii în război”(fasc. I, II), „Flori pentru copii”. În nr. 4/nov. 1922 aflăm despre conferința lui N. Iorga, susținută cu ocazia deschiderii Ateneului din Caracal (7 nov.1922). Despre dezvelirea plăcii comemorative (în amintirea institutorului Gheorghe Nicolaescu, fost revizor școlar, mort în război) la Școala nr. 2 de Băieți „C-tin Filipescu” din Caracal- scrie în nr.5-6/dec. 1922-ian. 1923. În nr.7/ febr.1923 Marin Rădulescu anunță Vasile Enescu moartea pedagogului român Vasile Gr. generații care vor fi cetățenii de mâine. Borgovan, autor de lucrări pedagogice […] Recunoaștem că nu noi învățătorii și de manuale școlare. Din același nr. din acest județ suntem cei dintâi care aflăm că reprezentanții corpului ofițeresc strigăm pentru întărirea neamului, dar ai Regimentului 43/59 Caracal strâng socotim că făclia noastră va avea parte și fonduri „pentru monumentul nemuritoarei ea de contribuție printre celelalte organe de Ecaterina Teodoroiu, care a făcut parte din asemenea natură, devenind o mică pârghie acel regiment în momentul jertfei supreme”. care să ajute la înălțarea țării. FĂCLIA Exista–se pare–o strânsă legătură între noastră […] va ridica chestiuni de școală, redacția FĂCLIEI și a revistei ȘCOALA din sub toate raporturile,de biserică, de armată, Cernăuți (nr. 9-10/apr.-mai 1923), la fel ca de administrație, chestiuni economice, și cu ÎNVĂȚĂTORUL ROMÂN, organul științifice și de ordin social, menite a asociației generale a învățătorilor din concurge la iluminarea și consolidarea Ardeal, care elogiază FĂCLIA. masei. […]Cetiți-ne! Prin citirea voastră, Mai reținem recenzia semnată de M. lumina ei va deveni un izvor fără de secare Ionescu la volumul „Școala muncii”, de iar noi, învățătorii Romanațului, vom fi Simion Mehedinți (nr. 1-2/sept.-oct. 1923) deplin mulțumiți, văzând că apelul nostru și articolul lui Virgil Procopiescu „Theodor www.memoriaoltului.ro 43 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 ( B.A.R. P. I II. 6642 ,F.35X27cm ) Bibl. Publicații Periodice Românești, tom III, p. 340. P.P.R. , tom IV , p. 385. „ Publicații din perioada interbelică” , de Paul Lică , în ROMANAȚIUL , nr.47 din martie 1991 , p.1-2. Paul Lică – Istoria Presei Romanațene, p. 88 .

FĂCLIA, Gazeta Căminului Cultural Județean Romanați, Caracal. Apare de la 15 oct. 1938 până la 1 sept. 1946. Director Remus Scarlat. Apare de două ori pe lună, 100 lei pe an. Tipografia „Unirea” str. Regele George Predețeanu (m. 1943), fiul Ferdinand I nr. 96, redacția și administrația învățătorului T. Predețeanu de la Brastavățu str. Carol (Hotel Victoria). Gazeta găzduiește poezii de S. Mardaloescu Ribot-scurtă privire a vieții și psihologiei („Munca”, „Avatar. Lui Macedonski” – nr.14 sale” (nr. 7-8/apr.1924). din 20 mai 1939 ), Vasile I. Dumitrescu Colabolatori: prof. Mihai Dimonie („Lui Octavian Goga”, nr. 4 din 1 dec.1938, (Caracal), Ana Dinculescu (Balș), prof. „Întoarcere” nr. 7 din 1940 ), Nellu Cristescu Șt. Dragnea (Caracal), Natalia Enescu (Ecoul eminescian”–nr.15 din 20 iunie 1939, (Caracal ), M. Fota(învățător Apele-Vii, Romanați), Ion N. Georgescu (Caracal )– toți la primul număr; Ion I. Georgescu, Zoe Georgescu, înv. Marin Georgescu și Zenobia Georgescu (Celaru), Ștefan Iliescu (Golfin-R-ți), I.Mihăescu (Șopârlița ), prof. E.C. Predețeanu, înv. Ghe. Predețeanu (Brastavățu), înv. Teodosie Predețeanu (Brastavățu) Petru Rădulescu Tudoran, Marin Rădulescu, înv. Grig. Rădulescu (Balș), Ignat Stroescu, înv. Nicolae Stănășilă (Stoenești), V. Șerban (Caracal), înv. D.C. Tănase (Branețu), C. Uță (Cluj), I. Vilaia (veterinar Caracal), Gr.Velea (Corabia) Mihai Spiru (Paroschia, Teleorman). Făclia nr. 1/15 oct. 1938 44 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Numeroase sunt în cuprinsul revistei și articolele cu conținut istoric: „Hârtii vechi. Două moșii de arendat în jud. R-ții la 1847” (nr 3 din 15 febr. 1940) un document romanațean din 1857 relativ la unirea principatelor (nr. 2 din 1 febr. 1940), „Hotărnicia moșiei Dioști făcută la 1755 de boiari Matei Bârzeanu și Gheorghe Vârceanul”, „Schițare istorică a satului Dioști” ( nr. 13 din 1 sept 1940) „Actul de donație al moșiei orașului Caracal de boierul Constantin Filipescu, 1793” (nr. 4 din 31 mai 1941) , „Hotărnicia moșiei la 1736, iunie 18” (nr. 9 din 1 mai 1944)– semnate de Ilie Constantinescu profesor Ilie Constantinescu pensionar; „Originea Demetrienilor” de I. S. Mazilescu (preot) în nr. 9-10 din 15 iunie „Stejarul mort”–nr.16 din 1 sept. 1939), C. 1940. Pârlea(„Parc provincial”–nr. 2 din 1940), Nr. 10 din 9 martie 1939 oferă informații Tudor Măinescu („Drapele tricolore’’–nr. despre aniversarea Constituției la Caracal și 4 din 3 mai 1941, din vol. „Universal”), despre moartea patriarhului Miron Cristea, Verona Brateș („Toamna târziu” ,nr. 7 din 1 fost regent. În același nr. Ion Potopin închină sept.1941). Petre Butucea recenzează volume ale autorilor: Ilie Popovici, Ion Negescu, Coriolan N. Chisanu, Teodor Sărac. Ion Potopin semnează medalioanele: „Nellu Cristescu, poetul anotimpurilor”, (nr. 11- 12 din 9 apr. 1939), și „Medalion liric S. Mardaloescu”(nr. 10 din 9 mart. 1939). Nellu Cristescu recenzează volumul „Pe cărări cu aglice”, versuri de Iancu Constantinescu, iar acesta din urmă semnează articolul „Octavian Goga-monografia literară”. Ion Ghe. Țalea semnează „Gânduri la semicentenarul lui M. Eminescu ’’ (nr. 15 din 20 iunie 1939 ). Avocatul Remus Scarlat www.memoriaoltului.ro 45 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012

Mormântul lui Remus Scarlat (Caracal) Poetul Ion Potopin un medalion lui C. Ș. Făgețel. Nr. 15 – 32 din Alți colaboratori: Șt. Mardaloescu, Gh. 1 oct. 1940 cuprinde necrologul poetului Cazacu (Comanca), Gh. Constantinescu, C- tin I. Goga iar nr. 25 din 10 noiembrie Nellu Cristescu, Vasile Dumitrescu, ș.a. Sunt 1942 pe al profesorului caracalean N. recenzate publicațiile primite de redacție. Săndulescu. În nr. 36 din 25 dec. 1940, C. G. (B.A.R. P. I.III. 17 519 F 47X31, 47X35 ) Uță dă detalii despre serbarea legionară de Bibl. P.P.R., tom III , p.340 la teatrul național din Caracal iar în nr.1 din Paul Lică – I.P.R. p.80 10 febr. 1941 este salutată apariția revistei „Prietenia Literară”, director Nelu Cristescu. Petre Vlad, profesor la Liceul Teoretic „Ioniță Asan” scrie în nr. din 15 iulie 1943 despre eroismul învățătorilor romanațeni, iar Pătru Crăciun face o descriere a bibliotecii „N. B. Locusteanu” a profesorilor aceluiași liceu (nr. 5- 6 din 15 martie 1944). Același autor îl evocă pe profesorul Nicolae Cartojan în nr. 1-2 din 1-15 ian. 1945 . Colaborează cu poezii Har. Mihăilescu („Pastel”, nr 17 din 1 sept. 1944 ) și Eugeniu Corado („Sonetul amintirii”, în nr. 22 din 15 noiembrie 1944”. Nellu Cristescu 46 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Eroi și monumente din Olt și Romanați. Eroii din Primul Război Mondial, Brebeni-Olt Ion D. Tîlvănoiu, Floriana Tîlvănoiu, Vasile Radian În localitatea Brebeni nu a fost ridicat încă un 13 rânduri: monument în memoria eroilor din ultimele R1 - Gheorghe T. Pană, Grigore Pintea, două mari războaie. A existat o tentativă Gheorghe Bărbuică, Marin Bărbuică, Simion spre sfârșitul anilor 60 a sculptorului Teodor Gerguș, Marin S. Gherguș, Ion P. Roșu, Selu, care a realizat un grup statuar intitulat Gheorghe Alex. Enache, Gheorghe Truică. „Victoria”, însă acțiunea acestuia, deși aproape R2 - Marin D. Pelcea, Gheorghe D. Roșu, de finalizare, nu a mai fost continuată de Năstase Ifrim, Toma N. Ioana, Ilie N. Dumitru, autoritățile locale din acea perioadă. Numele Dumitru Cărămizoiu, Stancu Mitrache, Marin și prenumele eroilor din Primul Război R. Vlad. Mondial se găsesc pe unul din pereții bisericii R3 - Ion Mirea, Dumitru Truică, Tudor D. din Brebeni, cu hramul Adormirea Maicii Șerban, Marin Beleț, D-tru St. Durcă, Radu Domnului, la intrare, în partea stângă. Este un P. Trifu, Ivan Bărcănescu, Ilie F. Georghiță, tablou dreptughiular de culoare albă, pe care Marin I. Petcu, Vidu C. Tanu. sunt scrise cu litere majuscule, bisericești, în R4 - Ioan Stângă, Dumitru C. Stângă, Grigore vopsea neagră, numele eroilor. La începutul C. Tanu, Petre Ungureanu, Marin S. Cânciu, înscrisurilor este pictată o cruce, iar la sfarșitul Ion Gr. Petcu, Marin Pătru, Savu P. Vlad, Petcu lor este scris: „Pomenește-i Doamne întru I. Nicula, Gheoghe Tonu. împărația Ta, căci pildă ne sunt nouă”. R5 - Nicolae Tonescu, Trifu Gheorghe, Ioan În cadrul tabloului, eroii sunt menționați pe Toșca, Gheorghe Iv. Vlad, Marin C. Ghergu, Matei P. Crăciun, Gheorghe M. Vâlcu, Ștefan D. Pelcea, Ioan Papuc, Nicolae Văduva. R6 - Florea L. Safciu, Iancu G. Safciu, Ilie N. Nicula, Nicolae C. Crăciun, Petcu I. Florea, Conea Razmir, Marin P. Țecu, Vidu F. Ghercu, Tudor V. Selea, Petcu T. Pârvan. R7 - Petcu P. Crăciun, Goran F. Tudor, Marin Diaconescu, Penea Jivcu, Savu M. Tonea, Ivan I. Penciu, Radu Ghercu, Tudor T. Jifcu, Crăciun Filcu, Florea V. Selea. Troița de la intrarea în Brebeni, Olt R8 - Gigore Iv. Ninu, Dumitru Țonescu, Lucan Fl. Tudor, Ioan Țonea, www.memoriaoltului.ro 47 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Marin Marinciu, Penea N. Penciu, Petre Fl. situația materială, ulterioare acestei date, nu Pilcu, Ioan Pilcu, Nicolae Tonea Țecu, Trifu se vor mai lua în considerare (C. L. Brebeni, M. Jifcu. Dosar\1950, probleme agricole, fila 155). R9 - Ivan Gaciu, Petre Marin Tița, Camen Fl. În urma aplicarii legii nr. 248 din 1947, Tonescu, Dumitru Ninu, Tudor Tonescu, Ilie numeroși invalizi, orfani și văduve au pierdut Conea Stancu, Penea N. Nicula, C-tin Petre pensiile de război, pentru că dețineau suprafețe Penciu, Ioan Trifu, Ion Țonea Toader. agricole mai mari de 2 ha. Toate acestea au R10 - Florea V. Penea Selu, Vasile Ț. Dorobanțu, făcut parte dintr-un set de măsuri, măsuri pe Ioan Crăciun, Penea I. Petran, Petre G. Cârstea, care sistemul comunist le-a luat în procesul Marin Costache, Blagu Militariu, Raciu P. de colectivizare, condiționând păstrarea sau Dumitru, Gheorghe I. Bălan, Grigore Șerban. obținerea unor drepturi de suprafețele de teren R11 - Florea Ion Ivan, Marin I. Ivan, Vîrban M. avute în proprietate. Cererile pensionarilor Ninu, Petru D -tru Vîlca, Mihalache Coșleață, de război din localitatea Brebeni, adresate Florea Stoicănescu, Tudor Stoicănescu, Marin președintelui Secției de Muncă și Prevederi Stoicănescu, Florea Buică, Goran I. Dilof. Sociale, Raionul Slatina, sunt un exemplu clar R12 - Ilie Stoicănescu, Savu P. Toader, Simion al umilinței la care au fost supuși: St. Vîlca, Ioan Doran, Vasile Mladin, Penea I. Țanu, Năstase D -tru Ghioca, Tudor P. Timbru fiscal Nedelea, Florea Iv. Țonea, Marin Gr. Avram. Tovarășe Președinte R13- Ion Țonescu, Ioniță Trifu, Ilie Ristea, Ilie Subsemnata xxxxxxxxxxxx din comuna Nistor, Petran Ilie, Tudor Vasile. Brebeni, Raionul Slatina, vă aduc la cunoștință PS. Imediat după al Doilea Război Mondial, următoarele: sunt văduvă de rasboi din pensionarii IOVR(invalizi, orfani și văduve de campania 1941, sunt femeie săracă, posed 2,50 război) au fost supuși abuzurilor autorităților ha pământ, locuiesc într- un grajd învelit cu comuniste, fiind vizați în primul rând cei care coceni, inventar agricol nu posed, am un copil beneficiau de unele drepturi din campaniile de 8 ani. Din anul 1947 nu am primit nici o de război 1941 și 1916. Prin dispozițiile legii pensie. Cu lacrimi în ochi Tov. Președinte vă rog nr. 248 din 1947, publicate în Monitorul a cerceta cazul și a dispune să mi se acorde și Oficial Nr. 37 din 17 decembrie 1948, privind mie o mică pensie ca să pot duce și eu o viață de revizuirea pensionarilor de război „pe suport azi pe mâine. material” (C. L. Brebeni, dosar nr 4\1950- Traiască RPR 1951, fila 177) și a Deciziei nr. 277 din 17 xxxxxxxxxxxxxxx aprilie 1948, se hotăra ca drepturile de pensie Comuna Brebeni, Raionul Slatina ale invalizilor, accidentaților, mutilaților și Tov. Președinte al Secției Muncă și urmașilor celor dispăruți sau morți în cele două Prevederi Sociale, Raionul Slatina războaie, se vor acorda după starea materială, (Dosar\ 1950, probleme agricole, fila 275) profesiunea, procentajul de infirmitate, vârstă și greutăți familiale, toate acestea înainte de Situația incertă a pensionarilor de război a 1 ianuarie 1948, iar schimbările survenite în continuat și după 1950. Pe 15 ianuarie 1951, 48 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI în cadrul sfaturilor populare, se înființează Prevederilor Sociale, cu sprijinul Crucii Roșii în fiecare comună colective IOVR, pentru și al Comisiei de Organizare a Cooperativelor a se deplasa și cerceta situația materială a Meșteșugărești din RPR (C.L Brebeni, Dosar fiecărui fost pensionar de război. Colectivul nr. 4\ 1950-1951, fila 245). IOVR, după cercetarea la domiciliu a tuturor Constituirea Asociației Naționale a Veteranilor pensionarilor, încheia un proces verbal de Război (20 feb.1990), a marcat un moment individual de constatare, acesta având însă important în redarea drepturilor, respectului mai mult un caracter de recomandare, Secția și demnității cuvenite acestei categorii sociale. de Muncă și Prevederi Sociale - Raionul După înființarea Asociației, la nivelul comunei Slatina, era cea care stabilea punctajul conform Brebeni erau în anul 1996, 172 veterani și deciziei nr. 7 din 1948 și hotăra dreptul la văduve din al Doilea Război Mondial, dintre pensie(Dosar nr. 4\ 1950-1951, proces verbal, care 20 de veterani decorați (C. L. Brebeni, fila 240). În timp, soluția găsită de organele Dosar evidența veteranilor și văduvelor de regimului comunist din acea perioadă pentru război, 1996 -1997, nepag.) rezolvarea acestei situații a fost una mai greu de imaginat. Astfel, avându-se în vedere că în Veterani decorați în ultimul război mondial urma celor două războaie mondiale a rămas (situația 1996 - 1997) un număr însemnat de invalizi( majoritatea 1. Vitan C. Grigore n. 1923 victimelor se aflau în mediul rural, fără alte 2. Radu R. Petre n. 1921 venituri, în medie pe comune la nivelul 3. Stan M. Gheorghe n. 1920 României erau 10 invalizi și 20 văduve de 4. Ene C. Pandele n. 1917 război), prin ordinul circular MMPS nr. 30293 5. Stănculescu S. Ion n.1922 din 26 ianuarie 1951 și trimis în copie de către 6. Stoicănescu F. Marin n. 1915 Sfatul Popular al Raionului Slatina sfaturilor 7. Tâmpeanu Costea Mihai n. 1920 populare comunale, se trecea la organizarea 8. Tița P. Ilie n. 1914 invalizilor în cooperative de producție pentru 9. Tonescu M. Florea n. 1908 ca aceștia “prin muncă să-și valorifice forțele în 10. Trifu D. Grigore n. 1923 activitatea productivă”(C.L. Brebeni Dosar nr. 11. Matei M. Ion n. 1923 4\ 1950-1951, fila 244). Sarcina de prelucrare 12. Nedelea B. Gheorghe n. 1914 și valorificare a resurselor locale de invalizi 13. Ninciu Ivan Florea n. 1923 revenea, în mediul rural, Cooperativelor de 14. Petcu I. Velcu n. 1922 Consum, care trebuiau să organizeze pe lângă 15. Ciobanu D. Ion n. 1920 ele secții productive : împletituri de nuiele, 16. Cârstea T. Constantin n. 1922 papură, foi de porumb, creșterea viermilor 17. Crăciun S. Ion n. 1921 de mătase, albinărit, crescătorii de păsări și 18. Ghergu M. Pavel n. 1920 porci etc. De aceste acțiuni, venite chipurile 19. Ghergu M. Vasile n. 1923 în sprijinul invalizilor de război, se ocupau 20. Ilie P. Florea n. 1917 Partidul Muncitoresc Român, Direcția de Reeducare din Ministerul Muncii și www.memoriaoltului.ro 49 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Primul Mitropolit al Olteniei – Nifon Criveanu Pr. Constantin NEACŞA „Şi iarăşi bucuria marii familii româneşti, a poporului român unit şi mulţumit ieri este, de asemenea, întunecată prin atât de nedreapta ciuntire a hotarelor României Mari, prin dureroasa despărţire de noi a milioane de fraţi români abia scăpaţi de jug străin şi acum căzuţi iarăşi sub grea obidă a stăpânirii străine.” Mitropolit Nifon Criveanu - ,,Romanaţul”, Caracal , an VI, nr. 13/14 aprilie 1941 se leagă înființarea școlii din satul natal și apariția revistei „Țărăncuța”, unde mai întâi este colaborator, iar mai târziu conducător, în paginile acesteia ridicând fără frică glasul împotriva nedreptăților sociale din lumea satului. Vlădica Nifon a urmat școala primară în satul său, sub îndrumarea strictă a tatălui, remarcându-se ca un copil deosebit, cu o inteligență ieșită din comun. Datorită înclinațiilor sale spre cele sfinte și în concordanță cu educația primită, părinții au hotărât să-l facă preot și l-au trimis să urmeze cursurile Seminarului Central din București (1902-1910), iar apoi pe cele ale Facultății de Teologie Î.P.S. Nifon Criveanu (1910-1914), absolvind ÎPS Nifon Criveanu (pe numele său de ca șef de mirean Grigore) s-a născut în comuna promoție. La Slătioara din fostul județ Romanați, la doi ani după 20 februarie 1889, într-o familie cu mare încheierea dragoste de credință și carte. A fost fiul studiilor Bălașei Criveanu − o femeie simplă și universitare își evlavioasă − și al învățătorului Ilie Criveanu întemeiază o − om cu mare iubire de carte, cu o activitate familie și este culturală deosebită. De numele tatălui său hirotonit ca

50 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI preot ajutător pe promovarea seama bisericii valorilor teologice „Lucaci” din prin numeroase București. publicații. În În 1922 este același timp, s-a transferat paroh preocupat de al bisericii „Popa ridicarea nivelului Soare”, făcându- de pregătire se remarcat al elevilor Ilie Criveanu pentru deosebita Seminarului Bălașa Criveanu sa activitate Teologic „Sfântul misionar-pastorală și pentru colaborarea la Nicolae” de la Râmnic. numeroase publicații. La data de 19 octombrie 1933 Arhiereul La recomandarea Facultății de Teologie, Nifon Criveanu, Vicar al Episcopiei părintele Grigorie este trimis de Patriarhia Râmnicului, a fost ales prin vot sinodal Română cu o bursă de studiu în Franța, în funcția de Episcop titular al Episcopiei la Montpellier și Paris, intrând în contact Hușilor, primind investitura la data de 11 cu marii teologi occidentali din acea martie 1934. Aici, a fost iubit și prețuit, vreme și continuând să publice articole în implicându-se în mod deosebit în viața diverse reviste cu caracter teologic. După religioasă a credincioșilor și a întregii întoarcerea în țară, părintele Grigorie eparhii. Criveanu, la propunerea Patriarhului Miron Cu sprijinul și la îndemnul său au fost Cristea, este numit profesor și director editate mai multe publicații: „Foi pentru al Seminarului „Nifon Mitropolitul” din popor” − cum le denumea cu smerenie Capitală. − reviste care se străduiau să potolească După moartea prematură a soției sale, setea de cunoaștere și de informare a s-a hotărât să îmbrace haina monahală, credincioșilor. Putem enumera, astfel: ziarul devenind ieromonah la Mănăstirea Cernica, „Credința”, care devine mai târziu „Credința sub numele de Nifon. Apoi, a fost hirotesit strămoșească” , apoi „Cronica Hușilor”. arhimandrit, iar în septembrie 1928 Sfântul În octombrie-noiembrie 1933, apărea nr. Sinod l-a ales în demnitatea de Vicar al 11-12 din „Credința”, care publica sub Episcopiei Râmnicului Noului Severin. semnătura preotului Anton Popescu − În februarie 1929 a fost hirotonit arhiereu conducătorul ziarului − editorialul „Episcop și a primit în grijă conducerea Tipografiei nou la Huși”. În pagina a doua, sub titlul „Noul Episcopale „Cozia”, dezvoltând o bogată Episcop al Hușilor”, era redată cuvântarea activitate culturală și contribuind la rostită de după alegere a Preasfințitului

www.memoriaoltului.ro 51 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Nifon Criveanu, Preoți să tălmăcim Scripturile, să înfățișăm fost Episcop Vicar al viețile Sfinților, să povestim istorisiri morale, Râmnicului. să împărțim ceea ce este de folos sufletelor, să „ Credința ducem cuvânt de pace și de iubire între oameni strămoșească”, […]. „Este multă sete sufletească în zilele foaie de zidire noastre după cuvântul Sfintelor Scripturi, sufletească pentrudupă învățătura mântuitoare a Bisericii popor, a apărut […]. Omul – amăgit acum de cuvintele la Huși, la 20 mai meșteșugite ale vorbitorilor veacului […] 1934, cu un cuvânt cere, dezmeticit, hrana adevărului creștin înainte al PS Nifon […]. Cine-i va da această hrană? Cine-i P.S. Nifon, Episcop de Criveanu, intitulat va adăpa setea? Cine-i va arăta calea? Noi, Huși, împreună cu dr. N. Lupu „Către iubiții mei slujitorii Bisericii”, conchidea Preasfinția Sa. fii duhovnicești”. Editorialul care purta semnătura PS Încă de la înscăunare, acesta mărturisea: Nifon Criveanu era intitulat „Credința „Abia aștept zilele când voiu putea merge în Strămoșească” și amintea deopotrivă pe satele și orașele noastre, să-mi cercetez fiii cei care se ocupau de apariția acesteia, duhovnicești la casele lor, să-i cunosc mai exprimându-și bucuria pentru „cât de de-aproape, […] să le mângâi durerile, să așteptată este foaia Noastră în fiecare le duc și să le tălmăcesc cuvântul luminos și duminică de cei peste zece mii de cititori care hrănitor al Bunului și Blândului Învățător găsesc în ea îndestulare sufletească”. Iisus Hristos, să-i îndrum în nedumeririle lor Tot în această publicație, Sfânta Episcopie și să-i ajut în lipsurile lor”. Continuând, încerca să schițeze programul publicației: „[…] Până a putea merge în toate laturile Eparhiei și a propovădui față către față Cuvântul lui Dumnezeu, și a îndruma poporul nostru dreptcredincios, am chibzuit că este bine să scoatem o foaie de zidire sufletească pentru popor, unde Noi și Frații Noștri Noii Episcopi: P.S.Nifon Criveanu, Episcop de Huşi şi P.S.V. Lăzărescu al Caransebeşului (1934)

52 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI aducea la cunoștință bunilor credincioși ce urma să fie acordat, prin Academia că duminică, 15 octombrie 1939, avea a se Română, cercetătorului care se va apropia târnosi noua și frumoasa biserică a Schitului cel mai mult de data exactă, însă acest lucru „Vovidenia” de lângă Huși, ridicată cu a rămas necunoscut până astăzi. cheltuiala episcopiei. Cu acest prilej s-au Despre opera de binefacere în Eparhia sfințit și celelalte multe, atât de frumoase și Hușilor, în cei cinci ani de păstorire, de folositoare lucrări: „Azilul de bătrâni de mărturisea „Cronica Hușilor”: lângă schit, clopotnița de la Sfânta Episcopie, „[…] Atenee populare, școli primare, Troița de lângă Catedrală, precum și toate Seminar monahal, cămine culturale, Cerc celelalte lucrări din curtea Sfintei Episcopii”, de gospodine, cercuri studențești, cantine se scria în „Credința Strămoșească” din școlare, „Mila creștină” din Huși, cea din 8 octombrie 1939, sub titlul de „Veste Vaslui și Bârlad create de PS Sa, liceu de fete Frumoasă”. la Vaslui, echipa regală Vaslui, Societatea După 5 ani de păstorire ca Episcop al „Principele Mircea”, Azilul de copii din Hușilor, la 30 noiembrie 1939 Vlădica Bârlad, Școala de cântăreți, Căminul Nifon Criveanu se despărțea de cei Pensionarilor Publici, Societatea Femeilor pentru care a ridicat atâtea construcții și a Române, Frăția „Sfinții Apostoli” din Huși, mângâiat atâtea suflete, pentru a urca întâia Liga culturală, Dispensarul „Principele oară treptele scaunului mitropolitan din Mihai” din Huși, Legiunea de străjeri, Straja cetatea în care odinioară porunceau Banii, Țării, coriști, Asociația creștină „Nifon devenind primul Arhiepiscop al Craiovei și Criveanu” − Vaslui, Societatea de patronaj, Mitropolit al Olteniei, de după reînființarea Societatea Mărăști, Jamboree, construirea Mitropoliei. „Înălțarea Preasfântului azilului de bătrâni de la Schitul din Huși, nostru Episcop la rangul de Mitropolit este Societatea pentru sprijinul orbilor, Asociația o răsplată a muncii sale necurmate; este o Casei Cuza Vodă din Galați, revista cinstire deosebită, dar este și o chemare a „Santinela ortodoxă”, Asociația preoților lui Dumnezeu la o muncă mai grea, pe ogor tutoveni […]”, iar enumerarea o continuă mai întins”, aprecia Pr. Anton I. Popescu în Pr. Anton I. Popescu, referent eparhial: „a editorialul din 10 decembrie 1939, intitulat reparat și a sfințit 140 de biserici din cele „Ne vom despărți în curând”, care însemna 454 existente, ctitor al noului Schit de la și o veste mare, de bucurie și de mândrie Vovidenia – inițiatorul juriilor de împăciuire pentru toți enoriașii Eparhiei Hușilor. din fiecare parohie, care avea să premeargă Nifon Criveanu încercase chiar să stabilească judecătoriilor de pace, din care preotul data precisă a înființării Episcopiei de Huși, nu lipsește, din fiecare comună, realizat din dorința de a stabili adevărul, instituind mai apoi prin noua lege judecătorească; în acest sens și un premiu de 20.000 lei precursorul altei lucrări importante la sate − www.memoriaoltului.ro 53 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 întemeierea căminelor culturale și obligarea și ca un dar, ca cel mai ales dar făcut acestui preoțimii să le înființeze și să lucreze alături oraș, în care au sălășluit zeci de vlădici și tot de învățători în ele; el a dat un nou grai, o atâția voievozi”. nouă atitudine, de respect și disciplină față La scurtă vreme după numirea lui de Sfânta Biserică”. Constantin Argetoianu Prim-ministru al În iunie 1935, cele 400.000 de suflete ale României, la 28 septembrie 1939, avea să Eparhiei erau păstorite de PS Episcop Nifon fie pusă în practică una din dorințele sale, ajutat de 299 preoți și patru diaconi, la care aceea de a înființa Mitropolia Olteniei, cu se adăugau 498 cântăreți bisericești, dintre acordul Patriarhului Nicodim Munteanu. care doi erau absolvenți de conservator și 6 În referatul prezentat Consiliului de de seminar. Existau În total 448 biserici. Miniștri, Premierul Constantin Argetoianu „Hușenii știu cum a fost. Când Vlădica justifica necesitatea înființării Mitropoliei Nifon a venit la Huși nu știm ce-a simțit Olteniei în primul rând din considerente în sufletul său, la priveliștea ruinelor unui istorice, invocând înființarea în 1370 a schit de lângă scaunul episcopal, dar știm Mitropoliei Severinului, a cărei jurisdicție ce-a făcut. A stăruit mai întâi ca Episcopia se întindea asupra „Olteniei de astăzi și să capete iarăși terenul fostului Schit, și asupra ținuturilor bănățene de peste munți”, la stăruința sa Primăria l-a dat. Apoi, a dar care nu a dăinuit decât cinci decenii, purces la construirea unui Azil de bătrâni și întrucât, la moartea lui Mircea cel Bătrân, bătrâne și a unei noi biserici pentru Schitul Banatul Severinului a reintrat sub stăpânire Vovidenia” , spune Pr. Anton I. Popescu în maghiară. Abia la începutul secolului al XVI- articolul său din „Credința strămoșească” lea avea să ia ființă Episcopia Râmnicului, și adaugă: „și iată, de acum are și Episcopia sufragană a Mitropoliei Ungrovlahiei. clopotniță […]; noua biserică este înălțată de Pentru a demonstra că este o reînviere și o PS Episcop Nifon, ca un semn al credinței sale continuare a vechii Eparhii a Severinului, aceasta își va lua titulatura de „Episcopia Râmnicului−Noul Severin”, titulatură perpetuată până în 1939. În al doilea rând, existau și considerente de ordin religios, numărul credincioșilor din această regiune crescând la 1,5 milioane. Pe de altă parte, s-a dorit a se da satisfacție și solicitărilor a numeroase personalități de Instalarea Mitropolitului Nifon seamă ale vieții sociale, culturale

54 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI cuprindea cinci mitropolii: Mitropolia Ungrovlahiei, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Bucovinei și Mitropolia Basarabiei. Cât privește Mitropolia Ungrovlahiei, ea avea cinci eparhii sufragane: Arhiepiscopia Bucureștilor și Episcopiile Râmnicului− Noul Severin, Buzăului, Argeșului și Tomisului (Constanța). Proiectul înființării Mitropoliei Olteniei va căpăta forma unui Decret-lege, ce conținea 8 articole și era aprobat de Regele Carol al II-lea la 7 noiembrie 1939. În primul articol al acestui decret se preciza că se înființează Mitropolia Ortodoxă Română a Olteniei, Râmnicului și Severinului, cu reședința în Mitropolitul Nifon la ieșirea din Craiova, având ca sufragane: Arhiepiscopia Palatul Regal (1939) Craiovei, care se înființa la aceeași dată, cu județele: Vâlcea, Romanați, Dolj, Gorj și și economice din Oltenia, care susținuseră Mehedinți, precum și Episcopia Argeșului. cu tărie ideea înființării unei Mitropolii cu Cât privește catedrala Episcopiei Argeșului, sediul la Craiova. se stipula că aceasta va servi numai drept Pentru a înlesni aprobarea proiectului, se „Criptă a Familiei Regale a României”, sub preciza în amintitul referat că înființarea jurisdicția canonică a episcopului de Argeș, Mitropoliei Olteniei nu necesită prea „care până la zidirea unei noi catedrale mari cheltuieli suplimentare de la bugetul statului, „plata personalului Arhiepiscopiei Craiovei fiind asigurată prin prevederile bugetului în curs, personalul Episcopiei Râmnicului−Noul Severin trecând în întregime la noua Arhiepiscopie a Craiovei”. Potrivit Legii și Statutului de organizare din 1925, din punct de vedere canonico- Sfințirea unei cantine din Craiova administrativ Patriarhia www.memoriaoltului.ro 55 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Craiovei, păstrându-și funcțiile avute la data respectivă, cu toate drepturile aferente. Numărul membrilor Arhiepiscopiei Craiovei în Adunarea Eparhială era de 60, cu precizarea că organele reprezentative și executive (Adunarea Eparhială și Consiliul Eparhial) ale fostei Eparhii a Râmnicului− Ieșirea de la Palat Noul Severin vor continua să funcționeze (Fototeca Ortodoxiei Românești) ca organe ale noii Arhiepiscopii a Craiovei, până la expirarea mandatului lor. episcopale își va alege și va folosi în acest scop una dintre bisericile parohiale din Curtea de Argeș”. Arhiepiscopul Craiovei era concomitent și Mitropolit al Olteniei, Râmnicului și Severinului, având și un arhiereu vicar cu titlul de „Râmniceanul” (art. 2), iar Biserica „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din Craiova era declarată catedrală episcopală Sosirea la Craiova (art. 3). (Fototeca Ortodoxiei Românești) Odată cu publicarea Decretului-lege, se desființa Episcopia Râmnicului−NoulPentru organizarea și funcționarea Severin, așezămintele și, în general, Arhiepiscopiei Craiovei, Ministerul de toate bunurile mobile și imobile ce-i Finanțe era autorizat să deschidă, până la aparțineau trecând de drept în patrimoniul noul buget, credite extraordinare, inclusiv Arhiepiscopiei Craiovei (art. 4). Pe de pentru retribuirea, până la 1 noiembrie altă parte, statul își asuma obligația de 1940, a fostului titular al desființatei a completa Mitropoliei nou-înființateEpiscopii a Râmnicului−Noul Severin (art. terenurile de cultură și pădure ale fostei 7). Ultimul articol prevedea că Patriarhul Episcopii a Râmnicului−Noul Severin, până României va desemna un locțiitor de la suprafețele prevăzute de art. 44 din Legea arhiepiscop, ale cărui atribuții erau acelea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române de a organiza și conduce nou-înființata (art. 5). Arhiepiscopie a Craiovei până la alegerea și Se consemna totodată, în art. 6, faptul că instalarea titularului. întregul personal administrativ, cleric și laic, Întâistătător al noii Mitropolii a Olteniei, din serviciul fostei Episcopii a Râmnicului− Râmnicului și Severinului avea să fie Noul Severin, va trece la Arhiepiscopia 56 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI ales Nifon Criveanu (1889-1970), care a fost martorul se remarcase atât prin activitatea sa acestor grozăvii științifică, în calitate de profesor și director urmate de valuri al Seminarului „Nifon Mitropolitul” din de refugiați, București și autor a numeroase lucrări cu preoți, învățători conținut moralizator, cât și prin calitățile și țărani. Pentru sale de bun organizator, în funcția de fiecare trebuia Arhiereu la Episcopia Râmnicului, cu titlul căutat un adăpost de „Craioveanul”, și Episcop al Hușilor în și găsit un cuvânt Revista de istorie perioada 1934-1939. de îmbărbătare. Și Bisericească (1943), Tânărul Mitropolit al Olteniei, care era aceasta în condițiile apărută cu sprijinul Mitropolitului Nifon înzestrat cu o bogată experiență pastorală, grele ale dictaturii a căutat să vivifice în primul rând viața militare a lui Ion Antonescu. culturală a eparhiei sale și a contribuit la Publicațiile vremii − „Romanațul”, și ridicarea calității învățământului religios din „Vremea” − îl prezintă pe mitropolit și școlile primare și din licee. De asemenea, a înălțătoarele sale fapte, astfel: „Clerul accentuat foarte mult activitatea misionară oltean, și cel romanațean în special, l-a a Bisericii, prin organizarea de numeroase cunoscut cu prisosință în timpul celor câțiva cursuri în cadrul cărora erau pregătiți ani de vicariat, iar noi, laicii, am avut în misionarii laici care aveau să activeze alături câteva rânduri prilejul fericit să-l avem în de preoți și monahi în spitale, în închisori, mijlocul nostru, să ne mângâiem sufletele precum și în lagărele de prizonieri politici cu duhul blândeții Preasfinției Sale și să de pe tot cuprinsul Olteniei. ne înălțăm mintea și inimile spre culmile Perioada luminate de strălucitoarea înțelepciune cu păstoririi care Dumnezeu l-a dăruit din belșug […]. Mitropolitului Frumos, într-adevăr de o frumusețe angelică, Nifon nu a cu trăsăturile feții divin-armonioase, senine fost deloc una și cucernice, asemenea icoanelor zugrăvite de liniștită. Europa către marii maeștri inspirați ai credinței, cu era cuprinsă de ochi adânci, plini de înțeleapta și cucernica război, iar anul blândețe a celor aleși ai Domnului, deși 1940 aducea relativ tânăr pe atunci, înfățișarea PS Sale te tragedia sfâșierii impresiona prin contrastul adânc meditativ

Ziarul ,,Romanaţul” (Caracal) hotarelor de chibzuință și de înțelegere bătrânească a din 30 mai 1940 despre României Mari. rosturilor lumii acesteia, peste care harul lui vizita mitropolitului Nifon în Vlădica Nifon Dumnezeu îl chemase să păstorească. Fiu judeţul Romanaţi

www.memoriaoltului.ro 57 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 al Romanațului ni l-a răpit pentru alții […]. Astăzi însă, nostru, născut când Dumnezeul nostru și al părinților în comuna noștri, Care l-a inspirat să-și adauge la Slătioara, din tată numele arhieresc și denumirea predestinată învățător, făcând de „Craioveanul”, astăzi, când ne surâde studii teologice nădejdea să-l avem iarăși între noi, împotriva strălucite, dar mai tuturor speranțelor pierdute, cu cea mai ales punându- curată și cu cea mai deplină fericire putem se în evidență spune: Bucură-te suflet oltenesc! Bucură-te și printr-o conduită veselește-te din plin, din tine suflete al nostru Din scrierile Mitropolitului excepțională a fost rupt, dar Dumnezeu s-a milostivit de Nifon Criveanu (Biblioteca Academiei Române) de înaltă rana ta și ți l-a dăruit înapoi, mai strălucitor spiritualitate și și mai împodobit, ca să-ți fie ție nu numai neprihănită morală, PS Episcop Nifon, atunci spre vindecare, ci și spre fală și spre mare când a fost ales și înscăunat la Huși, dacă veselie” . ne-a adus o vagă bucurie de conjudețean Despre ceremonia instalării ÎPS Nifon strălucit, ne-a rupt inima de îndurerare că Criveanu în scaunul de Mitropolit al Olteniei Dumnezeu nu ni l-a dăruit nouă, ci soarta s-a relatat pe larg în revista „Vatra”, nr. 26- 29, din decembrie 1939, p. 16. În articolul „Biserica Olteană în 1939. Instalarea ÎPS Mitropolit Nifon al Olteniei la Craiova”, se spunea: „Biserica Olteană a trecut în anul 1939 prin mari prefaceri, care au culminat cu înființarea Mitropoliei de la Craiova, pornită din atât de luminos și creștinesc gând al Majestății Sale Regelui Carol II […]. Acesta este evenimentul care ocupă întregul orizont al Bisericii Oltene în anul 1939. Spre el s-au uitat și au nădăjduit binecredincioșii

58 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI din Ținutul Oltului cu adânc Dumnezeu să-mi dea putere freamăt de bucurie, ce n-a de muncă, minte întreagă și fost împuținată de viforoasele suflet iubitor, rog pe Domnul să întâmplări din afara granițelor hărăzească țării noastre vremi noastre […]. Mitropolia Olteniei de pace, Bisericii Oltene vremi de a luat ființă într-o zodie fericită. înflorire, iar vouă pace, sănătate În primul rând pentru că scaunul și întru toate bună sporire. de mitropolit de la Craiova n-a Binecuvântarea Domnului peste rămas multă vreme vacant. În voi toți, cu al Său har și a Sa al doilea rând, pentru că atunci iubire de oameni, totdeauna și în când s-a făcut alegerea, votul, vecii vecilor. Amin!”. aproape unanim, s-a oprit asupra La 11 februarie 1940, cu ajutorul PS Episcop Nifon al Hușilor, pe nemijlocit al vrednicului preot care, cu drept cuvânt, marele nostru învățat Gheorghe Demetrescu de la biserica – D-l prof. Nicolae Iorga − îl numește un „Sfântul Gheorghe – Vechi” din Craiova, episcop de mari speranțe „. Mitropolitul Nifon a înființat cantina În cuvântarea rostită cu acest prilej, ÎPS școlară „Iubirea Aproapelui” în curtea Nifon Criveanu arată că dorește să fie „un bisericii, unde zilnic luau masa 120 de copii. frate care vrea să lucreze cu toată priceperea sa, cu toate puterile sale pentru mântuirea sufletului românesc și creștinesc. Făgăduiesc tuturor că voi păstori cu iubire și că voi lucra frățește cu frățiile voastre, pe care vă chem la datorie. Eu sunt încredințat că mă veți urma întotdeauna la datorie, ca să facem din Biserica Oltenească a acestui popor, așa de vioi și de inimos, într-adevăr, o Biserică bogată în roade duhovnicești […]. În aceste sentimente, rugând pe www.memoriaoltului.ro 59 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 cu obiecte de îmbrăcăminte din lână și asistând-o religios prin preoții misionari, însoțiți uneori și de corul Catedralei „Sfântul Dimitrie” din Craiova, care a cântat la Odessa, îmbărbătând ostașii și aducându-le bucurie în inimi”. La 22 iunie 1941, România intră în cel de- al II-lea război mondial, pentru eliberarea teritoriilor ocupate de U.R.S.S. În fața acestei situații, Biserica Ortodoxă Română se va orienta și către trimiterea de misionari, în scopul revigorării ortodoxiei din teritoriile ocupate și, în paralel, pentru a asigura sprijin duhovnicesc răniților din spitalele de pe întreg cuprinsul țării. Pentru refacerea gospodăriilor distruse de război în Basarabia, pentru asigurarea de pensii invalizilor, văduvelor și orfanilor Despre activitatea unor cantine sociale de război, ca și pentru procurarea ca aceasta, fondate de marele Mitropolit, de medicamente pentru bolnavi, ÎPS părintele profesor Alexie Buzera, fostul Nifon Criveanu a susținut „Împrumutul profesor de muzică al Facultății de Teologie Reîntregirii”, o inițiativă a generalului Ion din Craiova, în calitate de martor al acelor Antonescu. Astfel, ziarul „Romanațul și vremuri, mărturisește: „Îmi amintesc de acea Oltul”, an. VI, nr. 36 din 20 sept. 1941, perioadă că, fiind elev la Școala primară din publica pe prima sa pagină „Pastorala ÎPS localitatea Vâlceaua, comuna Câlnic, județul Nifon Criveanu, Mitropolitul Olteniei, către Gorj, între orele 11-12 a.m., împreună cu clerul și credincioșii din cuprinsul Eparhiei ceilalți colegi și cu doamna învățătoare Râmnicului și Severinului”, în care citim: Maria Novac sau cu D-l Ion Puiu, mergeam „Țara având bani, poate înarma mai puternic încolonați la cantina din Parohia «Sfântul viteaza noastră armată, poate îmbrăca mai Nicolae» din Vâlceaua. Ne ospătam, apoi bine pe ostașii noștri […], va putea îngriji mergeam fiecare la familiile noastre, aceste de bolnavii din spitale, va putea da pensii activități repetându-se zilnic. De asemenea, invalizilor și orfanilor de război […]. Dând vrednicul vlădică, prin intermediul bani țării, înlesnim cu o clipă mai devreme parohiilor, dimensiona activitatea pastorală rezidirea sfintelor lăcașuri pângărite, și asupra armatei române, aprovizionând-o dărâmate sau arse. Se va putea așeza din

60 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI După cum se vede, nici înainte de 1945 situația Bisericii Ortodoxe Române nu a fost una tocmai fericită. Amestecul puterii politice în treburile ei s-a petrecut adesea, iar demiterea ierarhilor incomozi − prin presiuni asupra Sinodului și lansarea de acuzații de încălcare a canoanelor − era o practică bine rodată. Tehnica înlăturării episcopilor incomozi și alegerea unora fideli era simplă, eficientă, verificată, nu stârnea prea multe valuri și, mai presus de toate, slujea minunat scopurilor puterii comuniste. Pentru controlul cât mai excesiv atât asupra manifestărilor „mistico-obscurantiste”, cât și asupra instituției bisericești în general, Partidul Comunist, cu sprijinul nemijlocit al organelor din represiune, a trecut la nou Sfânta Cruce pe turlele bisericilor. Se va punerea în aplicare a unui vast proiect de putea auzi glasul clopotului și se va putea control în interesul propriu. Încă din aprilie aprinde din nou candela de veghe și de pietate 1945, noua putere comunistă a desființat […]. Dând bani țării, vom ajuta pe frații Mitropolia Olteniei, în acest fel scoțând noștri basarabeni și bucovineni să-și refacă din joc pe Mitropolitul Nifon Criveanu, un gospodăriile risipite și în parte nimicite”. ierarh care în timpul războiului prestase o Adevăratele probleme pentru mitropolie și impresionantă activitate misionară bine pentru arhipăstorul ei aveau să înceapă, însă, văzută de către regimul antonescian. odată cu instaurarea guvernului comunist Deși a demonstrat că este nevinovat și a condus de Petru Groza care, printr-o obținut repunerea temporară în funcție, ordonanță de urgență, l-a pensionat forțat Mitropolitul Olteniei a fost înlăturat pe pe Mitropolitul Nifon − la numai 57 de ani motiv că „a cântat prea tare împotriva −, Sfântul Sinod fiind obligat să accepte Uniunii Sovietice”. Mazilit, o vreme s-a hotărârea guvernului. Conform aceluiași refugiat în comuna natală, frecventând decret, avea să se reînființeze Episcopia mânăstirile oltenești la cârma cărora încă de Râmnic, unde a fost numit temporar mai erau foștii săi colaboratori. După un ca episcop locotenent Arhiereul Atanasie timp, Vlădica Nifon a fost nevoit să meargă Dincă Bârlădeanul. cu domiciliu forțat în Capitală. Aici i s-a www.memoriaoltului.ro 61 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 - „Spre fericire. Studii morale”, București, 1914, 157 p. - „Patimile Mântuitorului”, Cernica, 1923, 36 p. - „Puterea unui copil. Istorioare morale”, București, 1927, 87 p. - „Cugetări și maxime pentru viață”, Râmnicu Vâlcea, 1929, 384 p. - „Cugetări și maxime”, ediția a II-a, București, 1968. - „Culmi de viață”, București, 1969. - „Pământ sfânt. Cuvântări ocazionale”, Râmnicu Vâlcea, 1933, 164 p. - „Pe drumul datoriei. Cuvântări ocazionale”, Huși, 1935, 160 p. - „Pace pre pământ. Meditații religioase”, Huși, 1938, 197 p. - „Împărăția muncii. Cuvântări”, București, 1939, 159 p. admis să slujească la Mânăstirea Antim, - „Credința ta te-a mântuit. Pastorale”, fiind folosit ca arhiereu ori de câte ori era Craiova, 1941, 171 p. posibil. În ziua de 22 mai 1949, după ce a - „În grădina Ghețimani. Meditații oficiat Sfânta Liturghie la Biserica „Amzei” religioase”, Craiova, 1943, 144 p. din Capitală, fostul mitropolit a ținut o - „Domnul este cu Tine. Cuvântări”, Craiova, predică virulentă împotriva regimului 1944, 168 p. comunist. După aceasta, situația sa s-a A publicat, de asemenea, numeroase agravat, fiind supravegheat îndeaproape articole în reviste care au fost înființate și de către Securitate. În ultima perioadă a și-au desfășurat activitatea cu aportul și sub vieții a fost forțat să petreacă la Mânăstirea îndrumarea Preasfinției Sale: Cernica, unde a și fost înmormântat. - „Biserica Ortodoxă” A plecat, însă, lăsând în urmă rezultatele unei - „Viitorul” neobosite munci de cărturar, de ziditor al - „Duminica Ortodoxă” credinței și de păstor iubitor, cu nenumărate - „Noua Revistă Bisericească” acte de caritate și multe publicații spre - „Renașterea” – Craiova folosul și ajutorul credincioșilor: - „Cronica Hușilor” - „Calea vieții. Studii exegetice”, București, „În această lucrare n-am făcut decât lucrul 1913, 61 p. 62 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI albinei, care culege nectarul și parfumul a Bibliografie: diferite flori, ca să-l depună într-un fagur de → Pr. Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu, miere. Am cules de pe plaiurile și câmpurile Dicționarul Teologilor Români, Ed. Univers literaturilor din întreaga omenire unele Enciclopedic, București 1996. din cele mai frumoase, mai râzătoare și → Anuarul Eparhiei, tipografia George parfumate flori de gândire și cugetare Cerchez, Huși, 1938. omenească, pe care le-am legat într-un → Viața Cuviosului Nifon, editor bogat mănunchiu, ce bucuros îl ofer tuturor pr. Anton I. Popescu, tipografia George celor ce doresc să-l primească. Cu dorința Cerchez, Huși, 1938. de-a fi primit cu același drag cu care-l ofer → Eparhia Râmnicului și Argeșului, și eu și de-a contribui, cu cât de puțin, la vol. I, Râmnicu Vâlcea, 1976. întronarea în lume a mai multă bunătate, → Colecția ziarului „Vremea”, Caracal, dreptate, cinste, omenie și mărinimie” . 1928-1933. → Colecția ziarului „Romanațul”, Caracal, 1927-1940. → Colecția ziarului „Romanațul și Oltul”, Caracal, 1941-1942. → Colecția revistei „Vatra”, Craiova, 1927-1940. → „Revista de istorie bisericească”, Craiova, 1943. → Ziarul „Lumina”, „Mitropolitul Nifon Criveanu și jertfa sa pentru Biserica din Oltenia”, vineri 16 octombrie 2009. → Ion N. Oprea, „Hușul în presa vremii − de la Melchisedec până în zilele noastre-1869-2006”, Tipografia Moldova, Iași, 2007. → „Martiri și mărturisitori ai Bisericii din România (1848-1989) − Colecția Cicerone Ionițoiu. → „Viața Bisericească în Oltenia”, în Anuarul Mitropoliei Olteniei, Craiova, Tipografia Sfintei Mitropolii a Olteniei, Mormântul Mitropolitului Nifon de la Cernica Râmnicului și Severinului, 1941. www.memoriaoltului.ro 63 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Știri culturale

➢ Târgul de fete de la Cotenița, la cea de-a XV-a ediție

Primăria și Consiliul Local Coteana, în colaborare cu Consiliul Județean Olt, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Cultural Olt și Muzeul Județean Olt au organizat pe 15 august, miercuri, de Sfânta Maria, cea de-a XV-a ediție a Festivalului Național „Târgul Fetelor de la Cotenița”. Manifestările au început la ora 09.00 cu partidele de fotbal ce s-au disputat pe stadionul comunal între echipele din Coteana, Brebeni și Vîlcele. Între orele 15.00 – 16.00 a avut loc Parada și jurizarea lăzii de zestre. Apoi, de la ora 16.00 – 17.30, timp de o oră și jumătate, pe scena festivalului au evoluat Ansamblurile „Cotenița” din Coteana, „Rândunica” din Vâlcele, „Dorofeiul” din Nicolae Titulescu, Ansamblul „Hora” din Drăgănești-Olt, dar și Ansamblul „Flori de măr” din Curtișoara. Constantin Gaciu și taraful său au susținut un recital. Pe scena amplasată pe stadionul comunal au urcat apoi cei de la Ansamblul Profesionist „Doina Oltului”. Invitat de onoare a fost solistul de muzică populară Constantin Enceanu. Felicităm organizatorii și întrebăm: pe când și un muzeu Dumitru Tinu la Coteana ?

➢ Manifestări închinate Sf. Constantin Brâncoveanu – Ocrotitorului Episcopiei Slatinei și Romanaților În ziua de joi – 16 august 2012, la Mănăstirea Brâncoveni din jud. Olt, a avut loc slujba de cinstire a Sfinților Martiri Brâncoveni – Constantin Vodă (Ocrotitorul Eparhiei), dimpreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul Ianache Văcărescu. Manifestările dedicate Ocrotitorului Eparhiei au debutat la ora 9:30 cu Sfânta Liturghie, săvârșită în pridvorul bisericii mari a mănăstirii de către un sobor de ierarhi în frunte cu ÎPS Irineu – Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, dimpreună cu PS Lucian – Episcopul Caransebeșului, PS Nicodim – Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Sebastian – Episcopul Slatinei și Romanaților, PS Gurie – Episcopul Devei și Hunedoarei și PS Macarie – Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. La slujbă au participat sute de credincioși, atât din cuprinsul Eparhiei, cât și din afara ei, fiind însoțiți de către preoții lor, astfel aducând prinos de rugăciune și închinare. Cuvântul de învățătură a fost ținut la sfârșitul Sfintei Liturghii de către ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, care a subliniat importanța jertfei martirice a Sfântului Martir

64 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Constantin Vodă Brâncoveanu, care cu sângele său și al fiilor săi au pecetluit o viață mărturisitoare în Hristos, precum și necesitatea mărturisirii lui Hristos în orice împrejurare a vieții noastre. La rându-i, Preasfințitul Părinte Sebastian a mulțumit tuturor celor care au răspuns chemării, atât ierarhilor prezenți, cât și credincioșilor, făcând cunoscut tuturor programul manifestărilor organizate în cinstea Ocrotitorului Eparhiei Slatinei și Romanaților. Totodată, Preasfinția Sa a conferit și distincția „Ordinul Sf. Constantin Brâncoveanu”, instituită pentru promovarea valorilor creștine, d-lui Deputat Gigel-Sorinel Știrbu, d-lui dep. Valeriu-Andrei Steriu și d-lui. dep. Nicolae Stan, pentru permanentul sprijin și desele ajutoare date sfintelor lăcașuri din cuprinsul Eparhiei noastre.

➢ Începând cu orele 17.30, la sala de festivități a Primăriei Orașului Balș, a avut loc programul cultural sub genericul „Istorie, Cultură și Creștinism la Acidava, Rusidava și pe Valea Oltețului”. În holul sălii, Înalții ierarhi au putut vedea exponatele ceramice ale meșterilor populari Ștefan Trușcă din Balș și Marin Ciungulescu din Oboga, reprezentativi pentru această zonă, prezentarea acestora fiind făcută de D-na Rada Ilie, expert etnograf. Comunicările susținute în cadrul acestui program cultural au fost următoarele: - D-na Cercetător Științific Dr. Aurelia Grosu, din cadrul Muzeului Județean Olt: „Considerații asupra siturilor arheologice de la Acidava (Enoșești – Piatra Olt) și de la Strejești (Rusidava?)”; - D-na Expert Etnograf Rada Ilie: „Meșteșugul olăritului pe Valea Oltețului”; dr. Aurelia Grosu - D-l Prof. Univ. Dr. Dinică Ciobotea: „Solidarități boierești, sau despre energii social-politice și culturale în Valea Oltului, sec. XIII-XVII”; - D-na Conf. Univ. Dr. Gabriela Rusu-Păsărin: „Troițele de la Pietriș – între receptarea sentimentului de straneitate și receptarea esteticului” Comunicările au alternat cu cântările coralei „Sfântul Constantin Brâncoveanu” a Episcopiei Slatinei și Romanaților și cu interpretările D-lui Ion Crețeanu, rapsod și cobzar, și a Tarafului din Morunglav, condus de D-l Ion Liu.

La finalul manifestării, PS Părinte Sebastian a mulțumit celor prezenți pentru participarea la acest eveniment, totodată făcând cunoscută și locația de anul viitor a manifestărilor dedicate Ocrotitorului Eparhiei noastre: zona Scornicești. www.memoriaoltului.ro 65 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 ➢ Expoziția de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale- Olt „România de acum 100 de ani. Oameni și locuri. Romanați.”

Asociația Mișcarea de Rezistență (președinte Marius Tucă) și Direcția Județeană Olt a Arhivelor Naționale au organizat în perioada 25 iunie – 25 iulie 2012, la sediul Bibliotecii Naționale a României (B-dul Unirii nr. 22, Mezanin), o spectaculoasă expoziție de fotografie intitulată „ România de acum 100 de ani. Oameni și locuri. Romanați” , parte a unui demers mai amplu al asociației, de recuperare sistematică a valorilor românești autentice. Expoziția a prezentat 199 de fotografii – realizate în perioada 1908-1936 – ale Caracalului și ale împrejurimilor sale, surprinzând cele mai importante evenimente din viața comunității, figurile de vază ale urbei, dar și ale cetățenilor obișnuiți și constituindu-se într-un veritabil jurnal al acestui oraș reședință de județ și al altor câtorva localități aflate pe teritoriul Romanațiului (unitate administrativă din Regatul României, ce se întindea de-a lungul Oltului până la Dunăre). Imaginile fac parte dintr-o spectaculoasă colecție de 30.000 de plăci fotografice pe sticlă intrate din 1960 în posesia Direcției Județene Olt a Arhivelor Naționale, grație efortului profesorului și marelui colecționar Ilie Constantinescu din Caracal. Expoziția a putut fi văzută la Biblioteca Națională a României în perioada 25 iunie – 25 iulie 2012, de luni până vineri, între orele 10.00-18.00. În 1948, an în care vechile instituții de cultură au fost desființate de regimul comunist, profesorul Ilie Constantinescu a înțeles valoarea documentară a acestor mărturii ale unor vremuri apuse, astfel că a decis să salveze de la distrugere cele 30.000 de plăci fotografice care proveneau din patru ateliere foto din Caracal – Torok, Chaland, Foto Glob și Royal. După moartea profesorului, în 1960, familia a vândut colecția Arhivelor Statului - Olt. Cele 199 de fotografii prezente în expoziția „ România de acum 100 de ani. Oameni și locuri. Romanați” surprind momente precum: sfințiri de fântâni și biserici, nunți și înmormântări, petreceri câmpenești ori cazone; defilări în centrul Caracalului, cu ocazia Zilei Regelui; militari germani la scăldat, în 1918; soldați ruși în prizonierat la Caracal, în 1917; trupe de ocupație distribuind cereale populației înfometate, în timpul Primului Război Mondial. Nu lipsesc din acest jurnal în imagini Regele Carol I, imortalizat în timpul trecerii în revistă a unei unități militare din Caracal; personalități precum I. G. Duca, Octavian Goga și Nicolae Titulescu, în mijlocul participanților la întrunirile politice organizate în oraș; veterani din timpul Primului Război Mondial, dansatori, cizmari, funcționari ai Băncii Naționale, jandarmi rurali, pădurari și avocați, hoți de cai și de găini, acrobați la 1908, Miss Romanați 1932 și chiar un tambur-major din Regimentul 19 Infanterie – Caracal etc.

66 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Arhivele Naționale Olt au început de câtva timp acțiunea de scanare a acestei valoroase colecții. Cele 199 de fotografii prezente în „România de acum 100 de ani. Oameni și locuri. Romanați” au fost expuse anterior la Festivalului de Teatru de la Caracal. La parterul D.J.A.N. Olt, expoziția este deschisă în continuare publicului oltean.

➢ Comemorarea eroului cpt. aviator Alexandru Șerbănescu ( Memoria Oltului, nr. 3 / mai 2012) Programul special consacrat împlinirii a 100 de ani de la nașterea căpitanului aviator Al. Șerbănescu s-a încheiat sâmbătă 18 august 2012 odată cu tradiționala comemorare de la mormântul eroului național.La 18 august 1944, Al. Șerbănescu era doborât de aviația americană într-o luptă inegală iar ziua de 18 august este declarată Ziua Aviației de Vânătoare.

G-ral (r) Ion Dobran, cititor al ,,Memoriei Oltului” şi d-na Eleonora Arbănaş , preşedinta Fundaţiei erou cpt. av. Al. Şerbănescu la mormântul eroului

La mormântul eroului din cimitirul Ghencea militar a fost prezent ultimul supraviețuitor al Grupului 9 Vânătoare, g-ral de flotilă aeriană (r) Ion Dobran care a spus: „Eu am fost protejat de destin de fiecare dată, așa am și ajuns să povesteasc despre asta acum, la 93 de ani. Cea mai grea zi dintre toate a fost 18 august 1944, ultima zi de bombardamente. www.memoriaoltului.ro 67 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Mai rămăseseră cu totul 23 de vânători și căpitanul Șerbănescu avea să fie doborât. Lupta se mutase în înălțime. Eram 13 inși din Grupul 9 Vânătoare față în față cu o formație de 138 de bombardiere. Eram copleșiți. Am rămas în linie, eu și Dârjan cu Șerbănescu la mijloc, picăm, picăm, picăm… A fost de ajuns străfulgerarea unei clipe pentru a scrie un destin. În spatele lui Șerbănescu și mai sus era un avion cu bot roșu. Din planul stâng se prelinge o ușoară dâră de fum, avionul se înclină spre stânga, se întoarce pe spate și pică sub verticală. Așa a căzut căpitanul Șerbănescu. Așa a căzut o stea! La sfârșitul războiului doar trei piloți mai rămăseseră din promoția mea. Eu, Galea și Chițu Gavriliu. Mai erau și câțiva camarazi din vestitul Grup 9 Vânătoare. Cu toții am fost alungați din armată. Nu aveau nevoie de ofițeri adevărați. Ce s-ar fi întâmplat cu Șerbănescu dacă ar fi scăpat? Cu firea lui vulcanică și personalitatea puternică cu siguranță ar fi sfârșit în pușcăriile comuniste, umilit, batjocorit și aruncat la groapa comună. Avea puțin peste 32 de ani când a căzut atunci la Rușavăț. Destinul lui a fost și bun. El a sfârșit ca un Erou pe cerul țării și a rămas un simbol. Are un mormânt la care ne-am adunat an de an. Astăzi am mai rămas doar eu. Este o dată cu semnificație în istoria aviației. Pentru mine 18 august este Ziua Aviației de Vânătoare. Poate că voi veți continua tradiția asta…..” Distinsul aviator veteran și cunoscutul scriitor Radu Theodoru care a asistat ca elev la înmormântarea eroului din 21 august 1944 a evocat acel trist eveniment și și-a încheiat alocuțiunea spunând: „Alexandru Șerbănescu este simbolul și chintesența aripilor r o m â n e ș t i ”. D-na E. Arbănaș a spus: „În cele peste 560 de misiuni la inamic, căpitanul av. Șerbănescu Alexandru datorită hotărârilor sale prompte, avântului său vulturesc, sigur de victorie, cât și spiritului său de jertfă și fanatic luptător a reușit să doboare un număr de peste 50 de avioane inamice, în peste 200 de lupte aeriene, fiindu-i un postament de nezdruncinat, iar statutul lui de comandant de Grup de Vânătoare românesc, l-au situat în vârful piramidei zburătorilor români. Supus presiunilor de tot felul și nedreptelor acuze ale generalului Gheorghe Vasiliu rostogolite mizerabil la adresa grupului în ziua de 17 august 1944, precum și ale altui comandant care i-a cerut căpitanului av. Alexandru Șerbănescu să decoleze la alarmă, dar să nu angajeze luptă cu inamicul, toate acestea au fost de neacceptat pentru comandantul Grupului 9 Vânătoare.Ținea prea mult la onoarea sa de ofițer, de aviator și nu admitea compromisiuri și fuga din fața inamicului și nici nu a făcut-o. A luptat ca un adevărat soldat al armatei române, până la capăt, pentru că România nu era un sat fără câini…. și apoi nu vroia ca istoria să consemneze fuga din calea inamicului , ci lupta dârză a aviației române.” La final a fost transmis un mesaj din Înaltul Ordin al Majestății Sale Regelui Mihai I de România trimis pe adresa fundației de doamna Constanța Iorga, Secretar General al Casei

68 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 7 SEPTEMBRIE 2012 MEMORIA OLTULUI Majestății Sale Regelui. Mai multe avioane de vânătoare au survolat zona. Evenimentul a fost organizat de Forțele Aeriene Române și Fundația Erou Căpitan aviator Alexandru Șerbănescu.

Semnal…

Piatra funerară a lui Mihai Viteazul de la Mănăstirea Dealu profanată zilnic de pelerini

Am vizitat deunăzi Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, locul unde și-a găsit odihna de veci capul lui Mihai Viteazul. Știam că Radu Buzescu a așezat la căpătâiul eroului o piatră funerară cu următoarea inscripție : „Aice zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, marele voievod, ce-au fost domn Țării Rumânești și Ardealului și Moldovei ; cinstitul trup zace în câmpii Tordei și când l-au ucis nemții , ani au fost 7109 [1601], în luna avg. 8 zile. Această piatră o-u pus jupan Radu Buzescu i jupâneasa Preda”. Interesul nostru pentru aceasă piatră de mormânt se datora nu doar faptului că era pusă pe mormântul făuritorului primei uniri a tuturor românilor . Ne interesa și pentru că era făcută de Radu Buzescu, boier oltean, căpitan al lui Mihai și care la rândul său își are locul de veci la mănăstirea Călui. Nu mică ne-a fost mirarea când am constatat că piatra de mormânt originală așezată de Radu Buzescu nu se afla nicăieri. În naosul bisericii se găsesc cele două monumente funerare ale lui Radu cel Mare- ctitorul bisericii și al lui Mihai Viteazul.

Piatra de mormânt a lui Mihai Viteazul este sub preș

www.memoriaoltului.ro 69 ANUL I, NR. 7 MEMORIA OLTULUI SEPTEMBRIE 2012 Ambele sarcofage sunt opera sculptorului Frederic Storck și au fost realizate în 1912-1913. La insistențele noastre de a vedea piatra originală, una dintre măicuțe ridică mocheta din dreapta naosului și descoperim astfel piatra funerară chiar sub picioarele noastre. Credem că aceasta este o impietate de netolerat. Am fost la Câmpulung și am văzut mormântul lui Nicolae Alexandru voevod, la Curtea de Argeș de asemenea pietrele funerare ale lui Neagoe Basarab ori Radu de la Afumați sunt la vedere și ocrotite prin lanț de protecție iar o candelă veghează asupra inscripțiilor. La Cozia, o bucată din vechiul mormânt se află în muzeul mănăstirii, la vedere, mormântul doamnei Teodora și cel nou al lui Mircea cel Bătrân făcut de Nicolae Iorga sunt înconjurate de lanț protector și vizibile. La fel este la Comana unde este înmormântat Radu Șerban, la Arnota mormântul lui Matei Basarab ori la biserica Sf. Gheorghe nou unde odihnesc oasele lui Brâncoveanu , la Brâncoveni ori la Putna și așa trebuie să fie pretutindeni. Cerem celor în drept să pună lucrurile în ordine la Dealu iar pe vizitatori îi rugăm să ocolească partea dreaptă a naosului dacă nu vor să profaneze piatra de mormânt a lui Mihai Viteazul. Și suntem curioși dacă traducerea inscripției lăsată de noi la Dealu se află la vedere sau a ajuns și ea sub preș. Memoria Oltului

Cititorii care doresc să trimită articole spre publicare redacției „Memoriei Oltului” sunt rugați să trimită textul redactat cu diacritice românești și însoțit de ilustrații . Articolele și studiile propuse vor trata aspecte privind istoria și trecutul județului Olt. Întreaga responsabilitate pentru conținutul științific al articolelor aparține autorilor.

Puteţi redirecţiona 2% din impozitul anual către Asociaţia Culturală Memoria Oltului, Asociatia Culturală ,,Memoria Oltului”, cont loc.Izvoru, com. Ganeasa, jud. Olt, str. RO02CECEO0130RN0581998 Libertății, nr.96. Sucursala C.E.C. Slatina, Tel. 0727748101, 0724219925, C.I.F. 28429585. e-mail [email protected] Detalii pe www.memoriaoltului.ro

70 www.memoriaoltului.ro