REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

MEMORIU GENERAL P.U.G.

PLAN DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE Paginile 1.1. Date de recunoa ştere a documenta ţiei ------4 – 4 1.2. Obiectul PUG ------4 – 7 1.2.1. Motiva ţia promov ării proiectului 1.2.2. Obiectivele generale ale studiului 1.2.3. Metodologia folosit ă 1.2.4. Scopul şi necesitatea reactualiz ării PUG 1.2.5. Obiectivele principale urm ărite prin actualizarea PUG 1.3.Cadrul general de elaborare şi surse documentare ------7 – 9 1.3.1. Cadrul legal a întocmirii documenta ţiei 1.3.2. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII LOCALIT ĂŢ II 2.1. Evolu ţia localit ăţ ii ------9 – 14 2.1.1. Evolu ţia istoric ă 2.1.2. Evolu ţia urbanistic ă 2.1.3. Evolu ţia urban ă în context economic şi social 2.2. Elemente ale cadrului natural ------15 – 30 2.2.1. Morfologia teritoriului localit ăţ ii 2.2.2. Re ţeaua hidrografic ă 2.2.3. Conditii geologice, pedologice si resursele subsolului 2.2.4. Vegeta ţia şi fauna 2.2.5. Condi ţii climatice 2.2.6. Condi ţii geotehnice si hidrogeologice 2.3. Rela ţii în teritoriu ------31 – 31 2.3.1. Rela ţii în cadrul teritoriului administrativ 2.3.2. Rela ţii în sistemul de localit ăţ i 2.4. Activit ăţ i economice ------31 – 39 2.4.1. Spa ţiul rural 2.4.2. Scurt istoric ocupa ţional. Economia şi ocupa ţiile locuitorilor 2.4.3. Stadiul şi contextual actual al dezvolt ării activit ăţ ilor economice 2.4.4. Agricultura 2.4.5. Industria 2.4.6. Comer ţ si prest ări de servicii 2.5. Dot ări social-culturale ------39 – 41 2.5.1. Educa ţia şi înv ăţă mântul şcolar şi pre şcolar 2.5.2. Sănătate public ă si asisten ţă social ă 2.5.3. Cultur ă, sport, loisir PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 1

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.6. Popula ţia şi for ţa de munc ă ------42 – 46 2.6.1. Dinamica evolu ţiei demografice 2.6.2. Migra ţia popula ţiei 2.7. Locuirea ------46 – 49 2.7.1 Analiza global ă a locuirii în comun ă 2.7.2. Schimb ări posibile în zonele existente de locuin ţe 2.8. Circulatia ------49 – 50 2.8.1. Analiza circula ţiei actuale. Planul de organizare a circula ţiei. 2.8.2. Prognoza de evolu ţie a traficului 2.8.3. Transportul în comun interurban 2.9. Echiparea tehnico-edilitar ă ------50 – 55 2.9.1. Re ţele de energie electric ă 2.9.2. Re ţele de ap ă potabil ă 2.9.3. Re ţele de canalizare 2.9.4. Re ţele de gaze 2.9.5. Re ţele de telecomunica ţii 2.9.6. Sistemul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere 2.10. Protectia mediului ------55 – 65 2.10.1. Starea calit ăţ ii atmosferei 2.10.2. Calitatea şi cantitatea apei potabile; 2.10.3. Calitatea apelor de suprafa ţă şi subterane; 2.10.4. Poluarea solului; 2.10.5. Activit ăţ i care pot avea impact asupra mediului; 2.10.6. Dezvoltarea spatiilor cu regim de zona verde; 2.10.7. Refacerea peisagistic ă şi reabilitarea spa ţiilor verzi; 2.10.8. Factori poluanti ai mediului natural si antropic; 2.11. Zone cu potential de risc ------65 – 69 2.11.1. Riscuri naturale 2.11.2. Riscuri antropice 2.12. Intravilanul existent ------69 – 73 2.12.1. Modific ări aduse prin documenta ţii aprobate ulterior PUG 2002 2.12.2. Zone func ţionale 2.12.3. Tendinte de dezvoltare urbana in context teritorial 2.12.4. Bilan ţ teritorial 2.13. Disfunc ţionalit ăţ i : ------73 – 75

3.PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 3.1.Op ţiuni ale popula ţiei ------75 – 76 3.2.Tendin ţe de evolu ţie posibil ă ------76 – 77 3.3.Obiective şi priorit ăţ i în evolu ţia urbanistic ă ------77 – 83 3.3.1. Obiective generale si specifice

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 2

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

3.3.2. Principii generale de management urban 3.3.3. Priorit ăţ i specifice localit ăţ ilor comunei Bezdead 3.3.4. Corelarea cu documenta ţiile de amenajare a teritoriului jude ţean şi na ţional 3.4.Optimizarea relatiilor în localitate,în teritoriu si în zona înconjur ătoare ------83 – 84 3.4.1. Analiza critic ă şi disfunc ţionalit ăţ i 3.4.2. Adaptarea conceptului nou european la situatia actual ă a comunei 3.5.Dezvoltarea economic ă ------84 – 90 3.5.1. Dezvoltarea în domeniul agriculturii 3.5.2. Dezvoltarea în domeniul prest ărilor de servicii 3.5.3. Dezvoltarea în domeniul turismului 3.5.4. Dezvoltarea în domeniul activit ăţ ilor industriale 3.5.5. Concluzii generale privind posibila dezvoltare economic ă 3.6.Dezvoltarea demografica si a fortei de munca ------90 – 91 3.6.1. Evolu ţia popula ţiei comunei Bezdead în urm ătorii 10 ani – prognoze 3.7.Dezvoltarea retelei de dot ări social-culturale ------91 – 91 3.8.Mutatii în tipologia locuirii ------91 – 92 3.9.Organizarea circulatiei ------92 – 93 3.9.1. Schema general ă de organizare a circulatiei, semnalizare si reglement ări 3.9.2. Propuneri de dezvoltare a retelei stradale 3.10.Dezvoltarea echip ării tehnico-edilitare ------93 – 102 3.10.1.Retele de energie electric ă 3.10.2.Retele de apa potabil ă 3.10.3.Retele de canalizare 3.10.4.Retele de gaze 3.10.5.Retele de telecomunicatii 3.10.6.Sistemul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere 3.11.Protectia mediului si ap ărarea împotriva riscurilor naturale si antropice ----- 102 – 106 3.11.1. Recomand ări privind reducerea polu ării atmosferice 3.11.2. Recomand ări privind reducerea polu ării apei potabile 3.11.3. Recomand ări privind reducerea polu ării datorit ă agentilor economici 3.11.4. Recomand ări privind reducerea riscurilor de poluare a solului 3.11.5. Recomand ări privind reducerea polu ării datorate traficului rutier 3.11.6. Recomand ări privind reducerea polu ării datorate urbaniz ării mediului 3.11.7. Recomand ări privind obiectivele educa ţiei de mediu 3.12.Extinderea intravilanului ------107 – 112 3.13.Zonificarea functional ă ------112 – 112 3.14.Reglemant ări urbanistice ------112 – 113 4.CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE ------113 – 114 5.GESTIONAREA PUG ŞI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM ------114 – 115 6.ANEXE ------116 – 121

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 3

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1.Date generale de recunoa ştere a documenta ţiei: -Proiect : „Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) şi Regulamentul de urbanism aferent” -Proiectant general: S.C. „Proiect Habitat” s.r.l. Pucioasa (jude ţul Dâmbovi ţa) -Proiectant de specialitate: S.C. „Proiect Habitat” s.r.l. Pucioasa (jude ţul Dâmbovi ţa) -Beneficiar: Consiliul local al comunei Bezdead (jude ţul Dâmbovi ţa) -Şef proiect de specialitate urbanism: -arh. Mircea Ni ţescu

1.2. Obiectul Planului Urbanistic General 1.2.1. Motiva ţia promov ării proiectului Documenta ţiile de amenajarea teritoriului şi urbanism care au la baz ă studii preliminare de fundamentare serioase şi care eviden ţiaz ă corect situa ţiile specifice teritoriului sau localit ăţ ii pot servi ca instrumente reale de lucru, precise şi profesioniste, manifest echilibrate între politic şi tehnic, între interesele publice şi cele particulare, mai ales dac ă sunt realizate pe baze viabile şi într-o perspectiv ă durabil ă. Politicile economice, tehnologice şi sociale fac obiectul activit ăţ ii diverselor componente ale administra ţiei, ele incluzând interese majore pe termen lung şi preocup ări sectoriale pentru orizontul electoral, motiv pentru care adesea nu exist ă corelare între ele, rolul tehnicienilor fiind tocmai acela de a face cooperarea divers ă, complex ă şi nuan ţat ă, pe principiul dezvolt ării durabile, cu evitarea riscurilor involutive şi introducerea con ştiin ţei interesului comun în reducerea disparit ăţ ilor din teritoriu. Direc ţiile majore ale amenaj ării teritoriului în domeniul dezvolt ării evolutive ale activit ăţ ilor func ţionale ale comunei Bezdead sunt : -realizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul întregului teritoriu ; -asigurarea unei dezvolt ări durabile ; -crearea condi ţiilor unei competi ţii echilibrate în teritoriu. Temele majore ale strategiei na ţionale în care se circumscriu studiile preg ătitoare au fost: -crearea unui teritoriu mai competitiv prin cooperarea dintre diferite zone functionale, rezidentiale, cartiere şi localit ăţ ile învecinate; -corelarea politicilor sectoriale şi cooperarea între toate nivelele administra ţiei publice; -formularea unor politici comune şi domenii care au impact deosebit asupra teritoriului administrativ: servicii, agricultur ă, sisteme de transport, protec ţia mediului; -dezvoltarea unui sistem echilibrat policentric în cadrul localit ăţ ilor şi promovarea unor noi rela ţii urban – rural din vecin ătatea imediat ă; -asigurarea accesului egal la infrastructur ă şi cunoa ştere; -gestionarea prudent ă a patrimoniului natural şi cultural; PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 4

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

1.2.2. Obiectivul general al studiului Dimensiunea european ă a activit ăţ ii de amenajare a teritoriului, bazat ă pe principiul: „amenajarea teritoriului în izolare nu mai este posibil ă” creaz ă noi premise şi obiective de urm ărit: -definirea tipologiei func ţionale a comunei; -maximizarea poten ţialului economic al zonei; -coordonarea investi ţiilor publice şi eliminarea necoordon ărilor na ţionale, regionale, jude ţene, locale şi zonale; -dezvoltarea durabil ă a teritoriului prin asigurarea echilibrului dintre cre şterea economic ă şi protec ţia patrimoniului natural şi cultural; -utilizarea ra ţional ă a terenului; -coordonarea politicilor sectoriale în scopul unei dezvolt ări echilibrate şi durabile; -o distribu ţie echilibrat ă a echip ării si dot ărilor în teritoriu şi reducerea disparit ăţ ilor; -semnalarea zonelor de conflict în dezvoltarea func ţiilor economice sau a celor sociale; -previzionarea unei dezvolt ări durabile f ără alterarea mediului.

1.2.3. Metodologia folosit ă -Elaborarea documenta ţiei s-a propus a se face în etape, cu consultarea popula ţiei şi aviz ări pe parcurs în comisiile de specialitate ale Consiliului Local, conform unui grafic stabilit de comun acord între proiectantul general şi reprezentan ţii administra ţiei publice, în urma c ărora s ă se analizeze feed–back–ul în vederea implement ării propunerilor viabile; -Elaborarea temelor – program pentru fiecare parte component ă a documenta ţiei s-a f ăcut de c ătre proiectantul general al PUG şi s-a avizat de c ătre Prim ăria comunei Bezdead ; -Pe baza problemelor şi disfunc ţionalit ăţ ilor identificate, cât şi a tendin ţelor majore care se manifest ă, s-a formulat diagnosticul prospectiv al dezvolt ării echilibrate şi durabile, precum şi componentele acestuia. -Prin diagnosticul prospectiv s-a urm ărit investigarea şi estimarea condi ţiilor viitoare ale fenomenelor şi proceselor apar ţinând domeniilor diagnosticate, pentru eviden ţierea problemelor şi oportunit ăţ ilor legate de desf ăş urarea acestora. -Problemele, respectiv oportunit ăţ ile, au fost raportate la necesit ăţ ile şi obiectivele colectivit ăţ ii, având uneori şi caracter general. -În formularea diagnosticului prospectiv şi a diagnosticului general au fost eviden ţiate obiectivele de mediu precum şi m ăsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi compensarea posibilelor efecte negative semnificative asupra mediului, precum şi m ăsurile de monitorizare, ca parte integrant ă a documenta ţiei; -Problemele identificate pot fi de diferite grade de complexitate şi amploare teritorial ă, dar se pot referi la zone sau pot fi punctuale; -Pe baza problemelor identificate şi a priorit ăţ ilor stabilite, s-au identificat ac ţiunile şi măsurile pentru asigurarea cerin ţelor prioritare în cadrul domeniilor - ţint ă analizate, transpuse în mare parte în programe încadrate în axele prioritare ale Programului de dezvoltare durabil ă deja realizat de administra ţia local ă ;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 5

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

1.2.4. Scopul şi necesitatea reactualiz ării PUG Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi corespunde Programului de Amenajare a Teritoriului şi de dezvoltare a localit ăţ ilor ce compun unitatea administrativ-teritorial ă Planul Urbanistic General s-a elaborat pentru: -stabilirea direc ţiilor dezvolt ării spa ţiale a localit ăţ ilor comunei Bezdead în acord cu poten ţialul acestora, cu aspira ţiile locuitorilor şi în concordan ţă cu obiectivele specifice stabilite în Planul Local de Ac ţiune pentru dezvoltare durabil ă amintit ; -utilizarea eficient ă a terenurilor, în acord cu func ţiunile urbanistice adecvate; -extinderea controlat ă a zonelor construite; -îmbun ătăţ irea condi ţiilor de via ţă prin eliminarea disfunc ţionalit ăţ ilor, asigurarea accesului la infrastructuri, serv icii publice şi locuin ţe convenabile pentru to ţi locuitorii ; -protejarea cadrului construit şi amenajat al localit ăţ ilor comunei Bezdead împotriva dezastrelor naturale, preciz ării zonelor cu riscuri naturale (alunec ări de teren, inunda ţii, neomogenit ăţ i geologice, reducerea vulnerabilit ăţ ii fondului construit existent) ; -asigurarea integrit ăţ ii monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice aflate pe teritoriu ; -eviden ţierea monumentelor istorice şi definirea zonelor lor de protec ţie ; -eviden ţierea fondului construit valoros şi a modului de valorificare a sa în folosul localităţ ii; -asigur ării suportului reglementar de eliberare a certificatelor de urbanism şi autoriza ţiilor de construire; -protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural; -fundamentarea realiz ării unor investi ţii de utilitate public ă şi de interes general, prezervarea terenurilor în vederea realizarii obiectivelor necesare cre şterii calit ăţ ii vie ţii, cu prec ădere în domeniul locuirii şi serviciilor; -asigurarea calit ăţ ii cadrului construit, amenajat şi plantat în întreaga localitate; -corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spa ţiului; -asigurarea cadrului adecvat de reglementare a organizarii spa ţiale a teritoriului localit ăţ ii; La toate aceste argumente se adaug ă şi necesit ăţ ile impuse de realizarea obiectivelor generale identificate în cadrul strategiei de dezvoltare durabil ă a comunei : dezvoltarea infrastructurii de baz ă, protec ţia mediului, regenerare urban ă, reducerea s ărăciei.

1.2.5. Obiectivele principale urm ărite prin actualizarea P.U.G.
Formularea reglement ărilor pe termen scurt la nvelul localit ăţ ii cu privire la: -stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în corelare cu nevoile dezvolt ării localit ăţ ii; -stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; -stabilirea şi delimitarea zonelor func ţionale în corela ţie cu organizarea re ţelei de circula ţie şi transport rutiere şi pietonale, determinarea unei atitudini diferen ţiate fa ţă de evolu ţia locuirii în diferite zone, în func ţie de tipologiile existente, de nevoile viitoare şi de perspectiv ă. -determinarea elementelor urbanistice şi de amenajare a teritoriului în zonele cu activit ăţ i preponderent reziden ţiale care prezint ă relevan ţa pentru PUG pentru ca administra ţia public ă local ă s ă poat ă reac ţiona în cuno ştin ţă de cauz ă la diferitele solicit ări din zonele respective, precum şi a ini ţia m ăsuri cu caracter urbanistic în situa ţii viitoare;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 6

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

-delimitarea zonelor afectate de servitu ţi publice şi de reglementări anterioare; -eviden ţierea categoriilor de de ţin ători din intravilan şi extravilan susceptibili a participa la circula ţia juridic ă a terenurilor, precum şi strategia de valorificare a terenurilor în func ţie de nevoile de realizare a obiectivelor publice pentru comunitate; -stabilirea condi ţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate în întreg teritoriul administrativ;
Formularea prevederilor pe termen mediu şi lung la nivelul localit ăţ ilor cu privire la: -dezvoltarea urban ă de perspectiv ă a comunei Bezdead – scenarii alternative; -direc ţiile dezvolt ării func ţionale în teritoriul administrativ; extinderi şi corec ţii ale acestuia;

1.3. Cadrul legal de elaborare şi surse documentare

1.3.1. Cadrul legal a întocmirii documenta ţiei Elaborarea s-a f ăcut în conformitate cu: -Ghidul privind Metodologia de elaborare şi con ţinutul cadru al Planului Urbanistic General - Reglementare tehnic ă GP0 38/99, aprobata cu Ordinul MLPAT nr.13 N/10.03.1999; -Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism –reglementare tehnic ă aprobat ă cu ordinul MLPAT nr.21/N/10.04.2000- INDICATIV GM –007- 2000; -Legea nr. 350/06.06.2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului şi în acord cu întreaga legisla ţie complementar ă urbanismului; Lege nr. 289/2006 şi Ordonan ţa de Urgen ţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; -Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii şi unele m ăsuri pentru realizarea locuin ţelor, actualizat ă, completat ă, modificat ă şi republicat ă; -H.G.R. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; -Legea administra ţiei publice locale (nr. 215/2001) ; -Legea privind circula ţia juridic ă a terenurilor (nr. 54/1998); -Legea privind expropierea pentru cauza public ă (nr. 33/1994); -Legea cadastrului imobiliar şi publica ţii imobiliare (nr. 7/1996); -Legea privind calitatea în construc ţii (nr. 10/1995); -Ordonanta de Urgen ţă nr. 195 / 2005 (actualizata) privind protectia mediului, aprobat ă prin Legea nr. 265 / 2006; -Hot ărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu ării de mediu pentru planuri şi programe; -Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr.82/ 1998 pentru aprobarea OG nr.43/1997); -Ordinul ministrului transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor; -Ordinul ministrului transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea normelor tehnice privind amplasarea lucr ărilor edilitare, stâlpilor pentru instala ţii şi pomilor în localit ăţ ile urbane şi rurale; -Legea nr. 107/1996 – legea apelor; -Legea 112/2006 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996 ;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 7

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

-Hot ărârea Guvernului României nr. 107 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi m ărimea zonelor de protec ţie sanitar ă; -Legea privind proprietatea public ă şi regimul juridic al acesteia (nr. 213/1998); -Legea privind regimul concesiunii (nr. 219/1998); -Legea privind zonele protejate (nr. 5/2000); -Ordin al ministrului mediului şi gospod ăririi apelor nr. 1245 / 2005 privind aprobarea metodologiei de realizare a registrului zonelor protejate; -Ordonan ţa de Guvern nr. 43/2000 privind protec ţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes na ţional; -Lege privind protejarea monumentelor istorice (nr. 422/2001); -Ordin al ministrului culturii şi cultelor nr. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi eviden ţă a monumentelor istorice, a Fi şei analitice de eviden ţă a monumentelor istorice şi a fişei minimale de eviden ţă a monumentelor istorice; -Ordin al ministrului culturii şi cultelor nr. 2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a Obliga ţiei privind folosin ţa monumentului istoric şi a con ţinutului acesteia; -Legile privind aprobarea sec ţiunilor Planului de Amenajare a Teritoriului Na ţional; -Codul civil; -Ordin al ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igien ă şi a recomand ărilor privind mediul de via ţă al popula ţiei; -Ordin al ministrului administra ţiei publice nr. 534/2001 de aprobare a Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general; -Legea nr. 575 / 2001privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a V-a - Zone de risc natural; - Norme Metodologice ale legii 575/2001, din 10 aprilie 2003 - privind modul de elaborare si con ţinutul h ărţilor de risc natural la alunec ări de teren. -Ordin comun al ministrului administra ţiei şi internelor şi ministrului mediului şi gospod ăririi apelor nr. 638/420/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situa ţiilor de urgen ţă generate de inunda ţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construc ţii hidrotehnice şi polu ări accidentale; -Hot ărârea Guvernului nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei na ţionale de management al riscului la inunda ţii; -Hot ărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigen ţele minime de con ţinut ale documenta ţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; -Hot ărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activit ăţ ilor care prezint ă pericole de accidente majore în care sunt implicate substan ţe periculoase; -Hot ărârea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unit ăţ ilor administrativ teritoriale, institu ţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protec ţiei civile, în func ţie de tipurile de riscuri specifice; -Ordin al ministrului mediului şi gospod ăririi apelor nr. 1299/2005 privind aprobarea procedurii de inspec ţie pentru obiectivele care prezint ă pericolul de accidente majore; PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 8

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

1.3.2. Surse documentare La culegerea şi interpretarea datelor care au stat la baza studiului au fost folosite şi datele existente în documenta ţii elaborate anterior şi literatura de specialitate şi anume: - Planul Urbanistic General în valabilitate ; - Regulamentul aferent Planului Urbanistic General ; - Documenta ţii de urbanism din satele componente (PUZ-uri, PUD-uri, etc.); - Master planul teritoriului jude ţului privind echiparea edilitar ă ; - Monografia jude ţului Dâmbovi ţa; - Harta geologic ă a Institutului Geologic, scara 1 : 200.000, foaia Târgovi şte ; - Harta geologic ă a depozitelor neogen superioare din regiunea Pucioasa (V. Nicolaescu, St. Ionescu, M. Iavorschi, R. Damian, Victoria Lubenescu); - Geotectonica României, Mircea S ăndulescu, Ed. Tehnic ă, Bucure şti, 1984;

2.STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII LOCALIT ĂŢ II 2.1.Evolu ţia localit ăţ ii In cadrul re ţelei generale de localit ăţ i a jude ţului Dâmbovita, comuna Bezdead este situat ă în extremitatea nord-est a jude ţului, învecinându-se cu jude ţul Prahova şi având în componen ţă satele: Bezdead (re şedin ţa comunei), Bro şteni, M ăgura, Tunari, Costisata si Valea Morii. Relieful comunei este specific regiunilor de contact a dealurilor subcarpatice cu zona muntoas ă si este str ăbătut de pârâul Bezdedel si afluen ţii s ăi. Axa principal ă de-alungul c ăreia s-au dezvoltat localit ăţ ile componente este actualul drum jude ţean DJ 710 care leag ă ora şul Pucioasa de ora şul Breaza din jude ţul Prahova. Drumul este de vale si înso ţeşte cursul pârâului Bezdedel. Din acesta, se ramifică o serie de drumuri locale care deservesc zonele de locuit situate de o parte si de alta a v ăii. Leg ătura cu Valea lalomitei se face prin intermediul DJ 715 pân ă la DN 71, prin comuna Buciumeni, iar un alt drum comunal (DC 4) deserve şte satele M ăgura si Valea Morii. 2.1.1.Evolu ţia istoric ă Satul de centru BEZDEAD Numele este de origine veche, slavon ă : bez = f ără si ded = bunic."Bezdead trebuie considerat ca un sinonim aproximativ al lui orfan si va fi fost, la origine, un antroponimic". Dup ă alte opinii numele "f ără b ătrâni" ar ar ăta o colonizare brusc ă a acestor locuri. Se poate presupune şi c ă satul a fost fondat de familii tinere în c ăutare de teren, de aici şi denumirea. În România mai exist ă un singur sat numit asem ănător, Bezded, comuna Garbou (S ălaj). Este un sat vechi de mo şneni, adic ă de ţă rani liberi neaservi ţi vreunui boier sau vreunei mân ăstiri, ca si satele din jur, cu ai c ăror locuitori p ăzeau plaiurile de trecere spre Transilvania, în calitate de pl ăia şi. Satul exista la începutul sec. XVI, la 26 VIII 1571 prezentându-se domniei un hrisov din 1530-1531, în care se amintea c ă Efrim din Bezdead avusese ocine în Valea Lung ă, pe care le solicitau acum mo şnenii din Bezdead. La acea dat ă satul exista, deci trebuie s ă fi trecut 200 - 300 de ani de la obâr şie, ceea ce plaseaz ă a şezarea pe la 1230-1260, cercet ările arheologice urmând a defini perioada form ării.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 9

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

La 1572-1573 se spune c ă satul a fost dăruit M ănăstirii Viero ş de c ătre Şerban postelnicul, cu ştirea mamei sale, b ăneasa Anca din Coiani. Nu se stie cât a r ămas satul în st ăpânirea mănăstirii, dar în timpul domniei lui Radu Serban (1602-1611), mo şnenii satului s-au vândut rumâni lui Leca Sp ătarul, dar nu au r ămas prea mult în aceast ă situa ţie, deoarece, dup ă uciderea lui Leca Spătarul de c ătre Radu Mihnea, ei au reu şit s ă se r ăscumpere de la domn, pl ătind o sum ă mare pentru acea vreme (8. III. 1616). Din documentele vremii rezult ă c ă întinderea satului în secolul XVII era foarte mare, cuprinzând si p ărţi ce vor intra apoi în mo şia altor sate vecine (Buciumeni, Vi şine şti, Vârfuri). In secolul XVII locuitorii din Bezdead vor trece prin momente grele : la 10. VII. 1646 Matei Basarab restituie m ănăstirii Viero şu jum ătate din sat d ăruit de Şerban postelnicul din Coiani la 1573, când s-a început "Sfânta M ănăstire". Dup ă cum rezult ă din documente din secolull XVIII (februarie 1770), o parte din mo şia satului a r ămas în st ăpânirea Cantacuzinilor, dar cea mai mare parte a moşiilor era a mo şnenilor. În prima parte a secolului XIX se produce un fenomen de coagulare a p ământurilor în jurul unuia sau altuia dintre boieri, negustori sau dreg ători, mai întâi fiind amintit Nicola Diamandi Saigiu (st ăpân al mo şiei Breaza), urmat de Ştefan Belu, un grec îmbog ăţ it din r ăzboiul ruso-turc (1806-1812), ce a cump ărat p ământuri prin intermediul vechililor s ăi, a falsificat acte şi a izbutit s ă ob ţin ă în 1820 pravila domnului Alexandru (Alecu) Şuţu, prin care to ţi au ajuns cl ăca şi şi satul şi mo şia au fost st ăpânite pân ă spre 1907 de urma şii s ăi, când mo şia este vândut ă de Barbu Belu la 17.10.1907 (dup ă r ăscoal ă) lui Constantin N. Vasiliu-Bolnavu. Dupa 1821 la Bezdead func ţiona un important târg, iar la 1835 se solicita st ăpânirii ca târgul sa se desf ăş oare "mar ţea sau joia", dar întrucât "negustorilor le vine cu greu (în) aceste zile să vie la Bezdead, împ ărţiţi fiind la alte târguri", se opteaz ă pentru ziua de luni. Interesant în dezvoltarea economic ă a satului, în 1835 marele c ăminar Dimitrie Belu intervenea la st ăpânire pentru a muta "tahtul "subcârmuirii plaiului lalomitei la Bezdead, aceasta si pentru a-l ajuta s ă ţin ă în frâu pe ţă ranii aservi ţi. In 1839 bâlciul se desf ăş ura la Duminica Mare. In 1845 se solicita înfiintarea a dou ă bâlciuri cu obor de vite la 25 martie si la Duminica Tomii, dar nu s-a aprobat pentru c ă la 25 martie se f ăcea bâlci la Br ăne şti, iar la Duminica Tomii la Coste şti (de Fieni). In anul urm ător se cerea aprobare pentru bâlci la Duminica Floriilor si Duminica a doua dup ă Pa şti, dar din nou nu s-a aprobat, pentru c ă se f ăcea un astfel de bâlci la Z ărăfoaia. In 1864 au fost împropriet ări ţi, în urma Reformei agrare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 484 de ţă rani cl ăca şi cu suprafa ţa de 3.955 pogoane, cei mai mul ţi fiind mijloca şi (209 cu dou ă vite), ceilal ţi fiind 141 frunta şi (cu patru vite), 117 topora şi (doar cu bra ţele) şi 17 din cei ce au primit mai pu ţin de un pogon (în general 398 stânjeni numai pentru cas ă şi gr ădin ă). La sfâr şitul secolului XIX Bezdead era considerat "una din cele mai mari si din cele mai frumoase si mai bogate comune rurale din jude ţul Dâmbovi ţa" Printre primele informa ţii despre preocup ări cu caracter economic, se men ţioneaz ă c ă la 1935, în satul Bezdead func ţiona un cuptor de uscat prune, proprietatea Camerei agricole din Târgovi şte, iar în 1936 existau dou ă mori ţă rănesti.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 10

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

La Bezdead s-a infiintat la începutul sec. XX una din primele b ănci populare din ţar ă, numit ă "Malul de r ăsun ă ", condus ă de unul din primii cooperatori români, Gheorghe R ădulescu, înv ăţă torul satului. Ca un fapt foarte interesant, în partea de nord a satului Bezdead se afl ă un mal inalt compus din straturi sub ţiri, in forma de placi de ardezie ce seam ănă din dep ărtare cu coardele unui instrument muzical, numit Malul care R ăsun ă, iar aici se produce un ecou din cele mai puternice si curioase, un ecou multiplu. BROSTENI - date monografice Întrucât sunt mai multe sate cu acest nume în jude ţul Dâmbovi ţa, este greu de stabilit vechimea sa. La 1911 existau doua sate : Bro ştenii din Vale, cu 23 familii si Bro ştenii din Deal cu 126 familii. La 1930 avea 357 locuitori, iar în 1975 - 162 gospod ării. Numele satului indica locuitorii unei regiuni bogate în broa şte, regiune b ăltoas ă. Scoal ă a luat fiin ţă înainte de 1844, localul fiind reparat în 1857. La 1889, întrucât frecven ţa era foarte slab ă ( 2 -7 copii), scoal ă a fost desfiin ţat ă, fiind reînfiin ţat ă la începutul secolului XX, când func ţiona într-o camer ă închiriat ă. La 1933 avea local propriu, cu dou ă s ăli de clas ă si dou ă posturi de înva ăţă tor. COSTI ŞATA - date monografice Este si el un sat cu o istorie s ărac ă. In Dicţionarul geografic este trecut ă Costi şata sau Râmata, stânca pe teritoriul satului Bezdead si c ătun al comunei Bezdead. La 1911 Costi şata avea 93 gospod ării, iar Râmata 154 gospod ării. La 1941 Costi şata avea 536 locuitori, iar Râmata 625 locuitori. Dupa tradi ţia locala, numele Costi şata ar aminti coastele dealurilor din preajm ă, iar Râmata o poian ă râmat ă de mistre ţi. Scoala func ţiona în 1933 într-un local nou, cu dou ă s ăli de clas ă, având dou ă posturi de înv ăţă tor la o frecven ţă destul de slab ă (49 elevi din 145 înscri şi). MĂGURA - date monografice Este un sat mai nou. La 1810 avea 311 locuitori, cu 82 case ; la 1835 sunt trecute dou ă sate cu numele M ăgura ; la 1838 avea 115 familii cu 515 locuitori. La 1975 avea 280 familii. Scoala s-a înfiintat în 1843, localul fiind construit în 1885. 2.1.2.Evolu ţia urbanistic ă Un centru rural este produsul unui teritoriu în dinamica lui. Un teritoriu care tr ăie şte are necesit ăţ i continue în unele cazuri şi doar la r ăstimpuri de anumite lucruri (are un sistem de nevoi). Unele se împlinesc şi se rezolv ă pe tot parcursul suprafe ţei teritoriului, altele, prin intermediul unor organiz ări punctuale, în anumite puncte ale teritoriului (satele şi c ătunele). Numai prin reconfigurarea organismului urbanistic istoric al unei comune în totalitatea lui, (evident, în m ăsura permis ă de datele ob ţinute), se poate face analiza evolu ţiei urbanistice şi fazeologia acestei evolu ţii (cum este cazul şi pentru comuna Bezdead). Comuna Bezdead este un produs al teritoriului din jurul s ău, organizat pe axele formate din valea râului Bezdedel, ce a avut o pondere important ă în modelarea regiunii cu o re ţea hidrografic ă secundar ă format ă din pârâurile afluen ţi ai s ăi de ambele laturi, asupra c ărora vremea si vremurile au produs etape de interventii si operatiuni urbanistice într-o perioad ă istoric ă delimitat ă, având condi ţii mai mult sau mai pu ţin propice evolu ţiei, mai ales a celei urbanistice. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 11

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Este necesar ă considerarea evolu ţiei comunei în întregul s ău, dar şi a elementelor sale alc ătuitoare, valabile în timp: schema, forma, întinderea, zonificarea, sistemul de axe, poli, sistemul stradal, re ţele de circula ţie, zona central ă, tipologia lotiz ărilor, tipologia şi organizarea intern ă a gospod ăriilor, precum şi unele aspecte privind produc ţia, finan ţele, circula ţia m ărfurilor, a ideilor, a culturilor, a sistemelor culturale şi a mentalit ăţ ilor în diferite epoci istorice, precum şi rela ţiile cu teritoriul pentru a putea formula corect şi coerent c ăile de evolu ţie ulterioară, care s ă răspund ă şi dezideratului de durabilitate. Satele comunei s-au format în rela ţie cu albia râului Bezdedel şi a afluen ţilor s ăi, cu tipologii specifice a şez ărilor în v ăi cu versan ţi accidenta ţi. Satele componente ale comunei se caracterizeaz ă tipologic astfel: • din punct de vedere a formei: areolar – tentacular ă ; • din punct de vedere a structurii re ţelei stradale : liber ă, puternic influen ţat ă de relief şi de cursurile de ap ă ; • din punct de vedere a structurii fondului construit : adunat în zona central ă a satului Bezdead şi afânat – în şiruit în celelalte sate ; Tendin ţele de evolu ţie a zonei de locuit sunt evident tentaculare de-a lungul drumurilor principale, în special a drumului principal DJ 710A, constituind tr ăsătura caracteristic ă a evolu ţiei tipologice a satelor dup ă anul 1990. Cum sunt toate satele unite între ele şi dispuse pe dou ă v ăi principale confluente în centrul de conexiune M ăgura, Tunari, Bro şteni, v ăi în care debran şeaz ă o mul ţime de v ăi m ărunte, întreaga comun ă are un aspect arborescent. În trecut chiar dac ă schema arborescent ă exista, casele erau mai rare şi mai pu ţine şi schema era mai simpl ă. Pe harta militar ă austriac ă de la 1791-1792 este o reprezentare mai mult conven ţional ă. Harta ruseasc ă de la 1835 prezint ă o redare tot conven ţional ă, dar mai fidel ă având distribu ţie pe formele topografiei terenului, grupurilor de case, chiar în aceast ă reprezentare conven ţional ă. Harta Szatmari de la 1864 are o reprezentare mai apropiat ă de cea a zilelor noastre, c ăci pe ea se v ăd şi unele drumuri Consecin ţă a ocupa ţiilor specifice si a mediului geografic, aici s-a dezvoltat o arhitectur ă caracterizat ă atât prin case etajate, cu prisp ă şi foi şoare, al ături de locuin ţe cu un singur rând. 2.1.2.1.Opera ţiuni urbanistice importante Cea mai veche operatiune urbanistic ă cunoscut ă şi prima foarte important ă şi de mare amploare la nivelul comunei Bezdead este momentul înfiin ţă rii, pentru c ă numele satului vrea s ă ne transmit ă ceva. Numele este de origine veche, slavon ă : bez = f ără si ded = bunic. "Bezdead trebuie considerat ca un sinonim aproximativ al lui orfan si va fi fost, la origine, un antroponimic". Dup ă alte opinii numele "f ără b ătrâni" ar ar ăta o colonizare brusc ă a acestor locuri, odat ă cu migra ţia popoarelor slave. Se poate presupune şi c ă satul a fost fondat de familii tinere în căutare de teren, de aici şi denumirea. A doua opera ţiune important ă este este împropriet ărirea locuitorilor (în anul 1864) pe mo şiile lui G. Gr. Cantacuzino din Bezdead şi pe moşia mân ăstirii Viero şu. Atunci s-a creat şi structura stradal ă de baz ă şi schema urbanistic ă, men ţinut ă în timp şi îmbog ăţ it ă prin ad ăugarea de noi a şez ări mai mici. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 12

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

O a treia opera ţiune important ă a fost cea de reorganizare administrativ ă şi de dispari ţie a unor localit ăţ i importante, precum satul Puturosu. Puturosu este satul care a apar ţinut de Bezdead de la atestarea documentar ă a acestuia, numele lui g ăsindu-se în toate actele de hot ărnicie date pân ă la momentul 1864. Este interesant faptul c ă Puturosu era sat din Bezdead, dar într-un fel egal cu el, fiindc ă astfel nu se explic ă înscrirea numelui s ău pe ştampila localit ăţ ii care con ţinea pe margini, rotund, inscrip ţia în chirilic ă: jud. Dâmbovi ţa, plaiul Ialomi ţa, iar în cercul interior, în partea superioar ă, desenul reprezentativ pentru jud.Dâmbovi ţa, un ţap, iar dedesubt, desp ărţit prin linia de diametru, înscrisul BEZDEAD şi PUTUROSU tot în chirilic ă, bineîn ţeles. Documentul este din anul 1852. Numele i-a fost dat, probabil, de mirosul de sulf din izvorul de sub muntele Sultanul. Cu vremea, numele i-a fost, schimbat în Sultanu, sat apar ţin ător de Ursei, apoi de Vi şine şti. O a patra opera ţiune urbanistic ă important ă a fost cea necesitat ă de înl ăturarea efectelor cooperativiz ării for ţate, mai ales prin retrocedarea unora din parcelele fo ştilor mo şneni intrate în fostele ferme I.A.S. Chiar dac ă nu imediat, a început s ă-şi fac ă apari ţia arhitectura masiv ă de zid şi beton, atât la construc ţiile de for public, cât si la cea de locuin ţe. Opera ţiuni minore s-au executat în leg ătur ă cu: amenaj ări de intersec ţii, u şoare alinieri, modernizarea c ăilor de acces, construirea de mici dot ări, etc. 2.1.3.Evolu ţia urban ă în context economic şi social Pentru a în ţelege evolu ţia comunei Bezdead de la "a şezare temporar ă = ocin ă", la "c ătun" sau „sat” - faz ă intermediar ă şi în sfâr şit "comun ă", etap ă care a cuprins intervalul de aproximativ patru secole şi jum ătate (începând cu începutul secolului al XVI-lea) este absolut necesar ă cunoa şterea factorilor care au favorizat apari ţia şi dezvoltarea localit ăţ ii. Abia în anul 1864 a luat fiin ţă unitatea administrativ ă numit ă “comun ă” în locul satelor de pân ă atunci .Cârmuitorul jude ţului numit ”administrator” a devenit prefect , iar “subadministatorul” a devenit subprefect. Pârc ălabul satului a devenit primarul comunei. Incepând de la aceast ă dat ă, conducerea comunei a fost încredin ţat ă consiliului comunal, organ de decizie si primarului, organ de execu ţie. Consiliul se compunea din 9 membri ale şi prin vot direct si secret de b ărba ţii în vârsta de peste 21 ani, cu excluderea celor condamna ţi. Femeile nu aveau drept de vot. 2.1.3.1.Factori favorizan ţi o Factorul geografic reprezint ă raportul dintre grup ările umane şi mediul natural şi este determinant pentru c ă acesta impune forma şi structura terenului de folosin ţă , de factorul geografic depinzând în bun ă parte economia regiunii unde se afl ă amplasat ă respectiva a şezare. Comuna Bezdead este situat ă în partea de nord-est a jude ţului Dâmbovi ţa, la grani ţa cu jude ţul Prahova, la egal ă distan ţă (15 km) între Valea Ialomi ţei şi Valea Prahovei, la o distan ţă de 10 km de ora şul Pucioasa şi la 30 km de municipiul Târgovi şte şi ora şul Sinaia Teritoriul comunei ocup ă o suprafa ţă de 57,57 km², are un relief colinar si apar ţine zonei subcarpatice, fiind str ăbătut de apele Bezdedelului, care curge printre dou ă şiruri de dealuri de la nord spre sud. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 13

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Pe hart ă localitatea se situeaz ă între urm ătoarele coordonate geografice: • 45º06’17,90”- 45º13’16,98“ latitudine nordic ă • 25º26’58,39’’- 25º34’37,40” longitudine estic ă şi la aproximativ 611 metri altitudine deasupra nivelului m ării, ceea ce define şte clar caracterul temperat al climei, determinând şi tipologia vegeta ţiei, florei şi faunisticii specifice. In împrejurimile acestei frumoase si seculare asez ări omene şti se afla comunele: la nord - comuna Moroeni cu satul s ău Muscel, la nord – est, judetul Prahova (comunele Talea şi Aduna ţi), la est, comuna Vi şine şti şi satul s ău Ursei, la sud – est, comuna Vârfuri, în partea de sud, ora şul Pucioasa (Micule şti, Diacone şti) şi la vest, ora şul Fieni, comuna Buciumeni şi satul s ău Valea Leurzii, comuna Pietro şiţa şi comuna Moroeni . Comuna Bezdead este format ă din 6 sate, amplasate astfel: - în lungul Bezdedelului, pe partea dreapt ă a acestei ape se afl ă satul re şedin ţă de comun ă Bezdead, în care este concentrat ă majoritatea popula ţiei ; - satul Costisata, situat în cap ătul dinspre nord, traversând Bezdedelul şi trecând printr-o zon ă al c ărei toponimic local ilustreaz ă relieful (Râmata), pe versantul stâng al pârâului Bezdedel, pân ă la limita cu judetul Prahova; - satele Tunari si Brosteni, situate pe partea dreapta a pârâului Bezdedel, îngem ănate la podul peste acesta şi cu satul M ăgura în punctul numit “Ml ăceanca”, la limita de sud - vest a comunei; - satele Valea Morii si M ăgura, situate pe versantul de pe partea stânga a pârâului Bezdedel, în partea de est si sud - est a comunei. Aşezarea interioar ă a comunei nu este înghesuit ă, cl ădirile sunt înconjurate de ogr ăzi cu suficiente spatii libere, folosite pentru cultivarea zarzavaturilor si pomicultur ă. Cel mai apropiat ora ş de localitate este ora şul Pucioasa, dar nici municipiul Moreni nu este departe şi la fel ora şul Breaza din jude ţul Prahova. Comuna este legat ă de Pucioasa în primul rând prin interesele economice si comerciale, ora şul şi târgul s ăpt ămânal înlesnind schimburile de produse ale popula ţiei, prin vânzari si cump ărări de cereale, animale, desfacerea produselor casnice (p ăsări, ou ă, lapte si brânz ă), aprovizionarea cu zarzavaturi şi m ărfuri industriale Pe lâng ă terenurile propice, în special pentru pomicultur ă, bune de p ăş uni şi fâne ţe, dar şi viticulturii, albiile râurilor ofer ă şi unele materiale de construc ţie . Pozi ţia geografic ă nu înseamn ă numai solul şi subsolul, dar şi cea strategic ă la fel de important ă pentru locuirea uman ă. Amplasamentul comunei a fost ales într-un perimetru a şezat lâng ă dealuri, locul predilect de observare şi ferit de inunda ţii, într-o pozi ţie favorizat ă de natur ă. o Factorul economic depinde de factorul geografic prin tipul de economie al zonei în care se afl ă pozi ţionat ă a şezare, respectiv cele 6 sate componente ale comunei Bezdead. Aceast ă component ă de obicei sesizat ă şi de cercetarea arheologic ă, influen ţeaz ă structura spa ţial ă a a şez ării, valorificarea specializat ă a resurselor, num ărul şi calitatea popula ţiei, modul acesteia de organizare şi administrare. Un element indispensabil în evaluarea ponderii factorului economic în apari ţia şi dezvoltarea localit ăţ ii, în cazul nostru special, al ături de contribu ţia resurselor locale este PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 14

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 dezvoltarea comer ţului, determinat ă de apropierea şi pozi ţia localit ăţ ii fa ţă de c ăile majore de comunica ţie şi de centre polarizatoare eminamente economice şi comerciale. Pozi ţia geografic ă, resursele naturale, chiar şi demografice (sporul natural al popula ţiei) sunt suficiente pentru a explica, chiar şi în cazul satelor mici, ascensiunea lor relativ rapid ă de la o ocin ă oarecare, la c ătun şi apoi sat de sine st ătător. Axa principal ă de-a lungul c ăreia s-au dezvoltat localit ăţ ile componente este actualul drum jude ţean DJ 710 care leag ă ora şul Pucioasa de centrul comunei şi mai departe de ora şul Breaza. Drumul este de vale si înso ţeşte cursul râului Bezdedel. Din acesta, se ramific ă o serie de drumuri locale care deservesc zonele de locuit situate de o parte si de alta a v ăii, iar leg ătura cu valea lalomi ţei se face si prin intermediul DJ 715 care ajunge în drumul na ţional DN 71. o Factorul politic şi administrativ nu este determinat pân ă în a doua jum ătate a secolului al XIX-lea, mai ales c ă acesta nu poate fi demonstrat prin documente juridice (dispozi ţii de ordin administrativ, emise de autoritatea care reglementa şi spa ţiul geografic de referin ţă ). În aceast ă perioad ă factorul politic va asigura îns ă, în general şi nu în special, condi ţii de dezvoltare în cadrul stabil şi legal, oferit de puterea central ă care se substituise formelor arhaice de administrare a teritoriului. Schimb ările politico-strategice din sud-estul şi din centrul Europei din a doua jum ătate a secolului al XIX-lea, au permis înjghebarea statului român independent, favorizând şi popularea rapid ă şi definitiv ă a arealului pus în discu ţie. o Factorul demografic este reprezentat mai ales de aportul migratoriu decât de sporul natural. Din p ăcate datele scrise lipsesc, ca şi cercet ările antropologice. Putem numai sesiza, pe baza cercet ării de demografie istoric ă un aflux de popula ţie major care nu se poate explica numai prin sporul natural al unor comunit ăţ i umane aproape inexistente anterior, ci prin emigra ţie, realizat ă cel mai probabil spontan pân ă la mijlocul secolului al XX-lea. o Factorul etnic. Ca şi cel demografic, altul decât cel de origine român ă este greu de demonstrat, elementele ştiin ţifice în argumenta ţie lipsind. Cercetarea, atâta cât este pentru secolul XIX, a dat la iveal ă o structur ă a locuirii, în special în perimetrul care ne intereseaz ă, specific româneasc ă. Asupra aportului etnic, nu se poate înc ă discuta în aceast ă etap ă de dezvoltare, înc ă rural ă a habitatului. Este tot la fel de adev ărat c ă prezen ţa unor elemente alogene este probabil ă, demonstra ţia întrând în domeniul antropologiei. 2.1.3.2.Concluziile cercet ărilor Ruperea în anumite momente a echilibrului social, demografic şi economic sunt demonstrate tocmai de investiga ţiile arheologice din perimetrul cercetat, care indic ă contraste puternice între o epoc ă şi alta în privin ţa locuirii în sine. Ocuparea integral ă a spa ţiului de c ătre o popula ţie stabil ă, a şezat ă într-un spa ţiu delimitat dup ă o legisla ţie stabil ă (chiar nescris ă) se poate vorbi numai începând cu sfâr şitul secolului al XIX-lea. Cercetarea arhivistic ă a identificat crearea mai multor vetre de sat care î şi au începuturile odat ă cu împropriet ărirea din anul 1864. În concluzie, în mai pu ţin de un secol se contureaz ă în actualul areal al comunei, 10 aşez ări rurale, care vor asigura produc ţia şi schimbul local într-o zon ă de cca. 58 km².

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 15

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.2.Elemente ale cadrului natural In aceast ă lucrare sunt eviden ţiate: • elemente ale cadrului natural ce pot interveni în modul de organizare urbanistic ă, respectiv relieful, geo-tectonica, elemente hidrogeologice, clima şi seismicitatea; • zonele supuse riscurilor naturale şi antropice; • condi ţii de fundare func ţie de condi ţile geotehnice specifice; • elemente generatoare de riscuri specifice; • recomand ări privind modul de autorizare şi de fundare a construc ţiilor.

2.2.1.Morfologia teritoriului localit ăţ ii 2.2.1.1. Încadrarea în teritoriu Comuna Bezdead este situat ă în partea de nord – est a jude ţului Dâmbovi ţa, la grani ţa cu jude ţul Prahova, la egal ă distan ţă (15 km) între Valea Ialomi ţei şi Valea Prahovei, la o distan ţă de 10 km de ora şul Pucioasa municipiul Târgovi şte, la 30 km de municipiul Târgovi şte şi ora şul Sinaia şi la 120 km de municipiile Bra şov şi Bucure şti, teritoriul administrativ al comunei prezentând limite sinuoase ce urm ăresc în cea mai mare parte interfluviile. Din punct de vedere al încadr ării geografice, teritoriul administrativ al comunei Valea Lung ă se situeaz ă între urm ătoarele coordonate geografice: • 45º06’17,90”- 45º13’16,98“ latitudine nordic ă (egal cu Lyon, Milano, Montreal) • 25º26’58,39’’- 25º34’37,40” longitudine estic ă (egal cu Helsinki) şi aproximativ 611 metri altitudine deasupra nivelului m ării. Teritoriul administrativ al comunei ocup ă o suprafa ţă de 57,57 kmp şi se învecineaz ă cu: - la nord, comuna Moroeni cu satul s ău Muscel ; - la nord – est, judetul Prahova (comunele Talea şi Aduna ţi) ; - la est, comuna Vi şine şti şi satul s ău Ursei ; - la sud – est, comuna Vârfuri ; - în partea de sud, ora şul Pucioasa (Micule şti, Diacone şti) ; - la vest, ora şul Fieni, comuna Buciumeni şi satul s ău Valea Leurzii, comuna Pietro şiţa şi comuna Moroeni ; Comuna Bezdead este format ă din 6 sate, amplasate astfel: - în lungul Bezdedelului, pe partea dreapt ă a acestei ape se afl ă satul re şedin ţă de comun ă Bezdead, în care este concentrat ă majoritatea popula ţiei ; - satul Costisata, situat în cap ătul dinspre nord, traversând Bezdedelul şi trecând printr-o zon ă al c ărei toponimic local ilustreaz ă relieful (Râmata), pe versantul stâng al pârâului Bezdedel, pân ă la limita cu judetul Prahova; - satele Tunari si Brosteni, situate pe partea dreapta a pârâului Bezdedel, îngem ănate la podul peste acesta şi cu satul M ăgura în punctul numit “Ml ăceanca”, la limita de sud - vest a comunei; - satele Valea Morii si M ăgura, situate pe versantul de pe partea stânga a pârâului Bezdedel, în partea de est si sud - est a comunei.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 16

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Teritoriul comunei Bezdead se individualizeaz ă ca o unitate geografic ă distinct ă dar şi asem ănătoare cu alte teritorii situate în zona Subcarpa ţilor. Astfel, în „Dic ţionarul enciclopedic român” se precizeaz ă c ă „Subcarpa ţii Prahovei”, cuprin şi între v ăile Sl ănicul Buz ăului şi Dâmbovi ţa, sunt caracteriza ţi prin cea mai mare altitudine medie şi cea mai adânc ă fragmentare din Subcarpa ţi, prin prezen ţa unor muncele alc ătuite din fli ş, prin prezen ţa cutelor diapire şi prin alternarea unor depresiuni sinclinale (Sl ănic-Bezdead, Drajna-Chiojd, Cisl ău, Niscov, Mislea- Măgurele, Pucioasa-Câmpina). Spa ţiul comunei Bezead împreun ă cu satul M ăgura este asemenea unei cop ăi, închis pe toate cele patru laturi şi lung. Pe oriunde ai intra în Bezdead, trebuie s ă cobori povârni şurile: şi la cele dou ă capete ale cop ăii (Poiana sau Ocina) şi pe p ărţile laterale (Vârfuri şi Buciumeni). Bezdeadul este ca o cetate înconjurat ă de Dealurile Subcarpatice, adev ărate forturi şi contraforturi, cu cote între 688,7 (Vf.Gâlma-Măgura şi Vf.Scobea, spre Ursei), pân ă la 1082 m (Vf.M ălău). Versan ţii acestor dealuri sunt acoperi ţi cu p ăduri de foioase plantate de bezdedeni şi, pe alocuri, de conifere, pe pantele molcome întinzându-se p ăş uni, fâne ţe, livezi de pruni şi meri. Spre pârâul Bezdedel, dealurile se reteaz ă uneori pe vertical ă, prin pere ţi de râpi drepte, râpi ce-şi arat ă straturile orizontale de gresie, a şezate teancuri-teancuri, la vedere, într-o sălbatic ă splendoare (Râpa-Zânii, Col ţul Morii, Malul de R ăsun ă). G.I.Lahovari, în 1898, în „Marele dic ţionar geografic al României”, descrie astfel spa ţiul : …„Bezdead este unul dintre cele mai mari şi cele mai frumoase şi mai bogate comune rurale din jude ţul Dâmbovi ţa. În marginea comunei, în partea de N, este un mai înalt, compus din strate sub ţiri şi în form ă de pl ăci de ardezie, ce seam ănă din dep ărtare cu coardele unui instrument muzical. Acest mal minunat, în toate verile este vizitat de persoane ce vin pe la b ăile Pucioasa. Pe lâng ă drumul cel plin de pozi ţii încânt ătoare, vizitatorul admir ă, dup ă ce a sosit la Bezdead, nu numai m ărimea comunei şi frumuse ţea ei, dar şi situa ţia locului pitoresc, care se nume şte Malul-de-Răsun ă. Locul poart ă acest nume, pentru c ă se produce aici un ecou din cele mai puternice şi mai curioase.” 2.2.1.2.Considera ţii geomorfologice Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul comunei Bezdead se încadreaz ă dealurilor subcarpatice care în aceast ă zon ă se caracterizeaz ă printr-un relief variat, de la şesuri aluvionare la dealuri înalte cu versan ţi abrup ţi. Din punct de vedere morfologic comuna Bezdead este situat ă în zona Subcarpa ţilor interni, ce poart ă denumirea de Subcarpatii Ialomitei şi partial pe zona montan ă din partea de sud a Bucegilor. Teritoriul administrativ al comunei Bezdead se situeaza in bazinul hidrografic al pârâului Bezdedel marginit de valea Ialomitei si valea Cricovului. Conform autorului prof univ. dr. Mihai Ielenicz în lucrarea „România – Harta fizic ă” pe teritoriul comunei Bezdead apar urm ătoarele unit ăţ i de relief : - zona muntoas ă; - zona deluroas ă; - zona depresionar ă creat ă de eroziunea pârâului Bezdedel cu un nivel de teras ă + albia major ă a pârâului si conurile de dejectie ale retelei hidrografice secundare. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 17

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Zona muntoas ă Reprezentat ă prin partea de sud a muntilor Bucegi, zona muntoasă ocup ă partea de nord a teritoriului comunei pân ă în dreptul satului Costisata, limita de nord a intravilanului. Se caracterizeaz ă printr-un relief cu altitudini de maxim 1070 spre vârful M ălăului de pe teritoriul comunei Moroieni, sat Muscel, cca 900 m spre vârful Runcu Bezdeadului, la limita cu comuna Buciumeni, respectiv 911,3 m în vârful M ăgura, situat la limita cu localitatea Aduna ţi (din jude ţul Prahova). Litologia si tectonica este refectata în morfologia zonei muntoase. Rocile dure se reg ăsesc în formele proeminente, iar rocile moi (marnele de Gura Beliei din cadrul sinclinalului Talea - Zlacu, formeaz ă o zon ă depresionar ă, pe care s-au canalizat v ăile Zlacu si Belciuga. De asemenea pe rocile siltito – pelitice se produc frecvent alunec ări de teren. Zona deluroas ă Aceast ă zon ă se caracterizeaz ă printr-un relief de culmi deluroase înalte, cu altitudini cuprinse între 650–750m, cu mici variatii (Plaiul Stârminilor–719m, vârful Scobea 687,9m, vârful Mercani 748m, pe partea stâng ă a v ăii Bezdedel, iar partea dreapta, vârful Banului 649,3m si Măgura Bela 664,82 m, pe dealul M ăgura). Versan ţii au pante abrupte si sunt afectati de fenomene de instabilitate (alunec ări şi pr ăbu şiri) si zone de eroziune ale organismelor toren ţiale. Relieful reflect ă litologia si structura specific ă zonei. Pe terenurile ocupate de depozite miocene reprezentate predominant prin gresii cu stratificatie cvasiorizontal ă se dezvolt ă un relief etajat cu v ăi adânci, uneori în form ă de V. Versantii v ăilor sunt marcati adesea de abrupturi rezultate în urma eroziunii sau de-alungul liniilor tectonice (Malu de R ăsun ă, Coltii Morarului, valea Costi şata), pe versantii lipsi ţi de vegeta ţie producându-se fenomene de instabilitate, ce se manifest ă ca pr ăbu şiri de roci. Zona afectat ă de structura în pânze cu alternante de roci moi (marne) cu roci dure prezint ă un relief intens fragmentat si afectat de fenomene de instabilitate (zona localit ăţ ii M ăgura). Traseul pârâului Bezdedel este conditionat de structura zonei. Dupa iesirea din zona montan ă, traseul pârâului urm ăre şte în mare parte axul sinclinalului Breaza – Bezdead – Buciumeni. La intrarea pe structura pânzelor de sariaj, traseul pârâului face o cotitur ă de 90º, datorit ă unei falii transversale cu directia nord – sud. Dupa cca. 2 km, traseul urm ăreste paralel structura geologic ă a pânzei de Tarc ău, afectat ă de o falie cu directia NE – SW. Zona depresionar ă Pârâul Bezdedel a creat de-alungul traseului s ău o zon ă depresionar ă marcat ă de terase cu l ăţ imi variabile. Terasa apare ca o band ă continu ă cu l ăţ imi variabile, mai ales pe partea din dreapta a pârâului Bezdedel. In zonele de debusare a afluentilor pe zona de teras ă, apar conuri de dejectie pasive sau active, iar zona depresionar ă prezint ă l ăţ imi mai mari.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 18

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.2.2.Hidrografía si hiodrogeologia Teritoriul comunei Bezdead apartine bazinului hidrografic al râului Ialomita cu afluentul s ău pe stânga, pârâul Bezdedel. Re ţeaua hidrografic ă din zon ă este dominat ă de pârâul Bezdedel, care curge cu o direc ţie nord - sud, în partea de nord si apoi nord - est, sud - vest, precum şi de afluen ţii s ăi: Mor ăneasa, Talea, Slacul, Motoful, Coporodul şi Valea Leurzii, fiind completat ă de numero şi toren ţi, ce br ăzdeaz ă versan ţii şi asigur ă cea mai mare cantitate de ap ă din precipita ţii. Pârâul Bezdedel prezint ă un curs permanent cu o directie variabil ă, functie de structura si tectonica zonei. In partea de nord a comunei, în perioadele secetoase pârâul Bezdedel seac ă. Albia major ă si terasele pârâului Bezdedel prezint ă o mai mare dezvoltare în raza satului Bezdead, începând de la confluen ţa cu valea Slacul si pân ă în amonte de satul M ăgura si Tunari, unde îsi schimb ă direc ţia de curgere. O parte din torentii ce fragmenteaza partea de nord a comunei Bezdead, satul Costisata se dreneaz ă c ătre pârâul Bezdedel prin valea Coclandei care colecteaz ă apa din precipitatii a organismelor torentiale – valea M ăgării, valea Sili ştei si pârâul Costi şata. Pe teritoriul satelor Tunari, M ăgura si Bro şteni, pârâul Bezdedel (dup ă unii autori Bizdidel) prezint ă o albie mai îngust ă, terasele aproape lipsind. Bazinul restrâns de recep ţie ca si permeabilitatea redus ă a stratelor ce constituiesc bazinul, fac ca prin procesul lent de infiltrare, apa s ă se poat ă mineraliza si concentra în s ăruri prin modific ări ce se produc în roc ă (sulfa ţi) ca si prin simplul proces de dizolvare (sare). Linia de sariaj Macla din dreptul satului M ăgura aduce la zi forma ţiuni acvitaniene, care genereaz ă mici izvoare de ap ă puternic mineralizat ă, apele izvoarelor având caracter sulfuros, clorosodic. Reteaua hidrografic ă secundar ă este format ă dintr-o serie de cursuri de ap ă cu debit temporar: v ăile Zlacu, Belciuga, Baciului, Coporodului, Macului, Dedii, valea lui Coman, Leurzii, Bârzei pe partea dreapta si valea Omului, valea S ărata si valea Morii pe partea stâng ă. Aceste v ăi au caracter toren ţial în zona deluroas ă (datorit ă pantei mari), dezvoltând for ţe de eroziune si transport mari la precipita ţii abundente de bazin . La ie şirea din zona deluroas ă, în apropiere de confluen ţa cu pârâul Bezdedel, Valea Coporodului si Valea lui Coman formează microdepresiuni de contact, în care albia v ăii se lărge şte, dar este u şor instabil ă. Abundenta apei din albia minor ă a pârâului Bezdedel variaz ă cu caracteristicile geologice ale stratelor sec ţionate si cu dimensiunile bazinului, în secţiunile puternic flisoide, cu înclinare invers ă producându-se pierderi de ap ă pe planurile de şistuozitate. Având în vedere structura geologic ă a zonei putem spune c ă nivelul acvifer freatic este superficial, singura surs ă care-l alimenteaz ă fiind apa provenit ă din precipita ţii. Din cartarea fântânilor existente în zon ă se constat ă o varia ţie a caracteristicilor de potabilitate, datorit ă forma ţiunilor miocene care produc mineralizarea apei si chiar o fac nepotabil ă, precum si contaminarea apei din punct de vedere organic.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 19

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.2.3.Condi ţii geologice, pedologice şi resursele subsolului 2.2.3.1.Condi ţii geologice Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Bezdead apartine zonei interne a avantfosei si prezint ă complexitate majora prin succesiunea variat ă a depozitelor antrenate într-o tectonic ă complex ă a pânzelor de sariaj acoperite de cuvertura post tectonic ă. Zona subcarpatic ă în care este situat Bezdeadul este caracterizat ă prin forma ţiuni de fli ş cretacic, în partea de nord. În sinclinalul Bezdead-Buciumeni-Coste şti şi la sud de linia Ursei-Berevoie şti, Vulcana de Sus sunt prezente forma ţiuni paleogene. Forma ţiunile miocene sunt reprezentate numai prin gresii, marne cu gipsuri şi conglomerate, dar acestea apar numai pe axul sinclinal Bezdead-Coste şti. Stratele orizontale de fli ş, dovedind înclinarea destul de mare a vadului de curgere a apelor şi îngustimea v ăii, sunt numeroase la Bezdead: Valea-Sărat ă, Cotul Morii, Dumbr ăiana, Râpa-Bapciului, Malul de R ăsun ă, Valea Ciorii, Valea Omului, Valea Niculai, Gâlma(M ăgura) şi, în Costi şata: Râpa Zânii şi Râpa Co ştise ţii. Din punct de vedere geotectonic, de la nord la sud, zona apartine cuverturii posttectonice a unit ăţ ilor cu tectogeneza cretacic superior, dacidelor externe, cuverturii posttectonice a unit ăţ ilor cu tectogeneza miocen inferioar ă si moldavidelor. Depozitele cuaternare acoper ă pe anumite portiuni aceste formatiuni. • Cuvertura posttectonic ă a unit ăţ ilor cu tectogenez ă cretacic superior ocup ă o mare parte din teritoriul localit ăţ ii Bezdead, în partea de nord vest a lui, pe valea Zlacului, în cadrul sinclinalului Talea – Zlacu, unde apar marne de Gura Beliei constituite din marne rosii albe si verzui de vârst ă maestrichtian- paleocen (ma+ Pg 1gb ); • Dacidele externe Cea mai reprezentativa unitate a Dacidelor externe este pânza de Ceahl ău, digitatia Bratocea, ce afloreaz ă în partea de nord a comunei. Digitatia Bratocea cuprinde: o Strate de Sinaia- Orizontul cu Lamellaptychus angulocostatus constituit din: a.Faciesul breciilor cu sisturi cristaline mezozonale si b.Faciesul breciilor cu sisturi cristaline epizonale, de vârstă barremian-hauterivian (h+ br 1); o Partea extern ă a unit ăţ ii de vârst ă barremian-aptian ă este constituit ă din: a.Flis marnos cu brecii si calcarenite - strate de Comarnic barremiene (br); b.Flis marnos- strate de Vârful R ădăcinii - de vârst ă aptian inferior (ap 1); c.Facies grezos- aptian (ap); o Conglomerate si gresii masive - conglomerate de Coltii Bratii - de vârst ă albian ă (al) - în dealul Runcului; o Siltite, marne cenusii - visinii, albe si negre - Seria de Dumbravioara - turonian- vraconian ă (vr 2-tu). • Cuvertura posttectonic ă a unit ăţ ilor cu tectogenez ă miocen inferioar ă, care formeaz ă flancurile sinclinalului Breaza – Bezdead (sinclinal compozit al Sl ănicului) constituit ă din: o Gresii masive si marne rosii de vârst ă campanian (cp gm );

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 20

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

o Marne din Gura Beliei - constituite din marne rosii - albe si verzui de vârst ă maestrichtian- paleocen(ma+ Pg 1gb ); o Facies de Şotrile care este constituit din: -Orizontul cu argile violacee (Pg 1) de vârst ă paleocen; -Orizontul inferior de flis (y) - ypresian; -Orizontul marnelor calcaloase de Crevedia - lutetian (lt cv ); -Orizontul superior de flis(lt- pr)- lutetian- priabonian; -Orizontul marnelor calcaroase de Buciumeni (pr b) - priabonian. o Faciesul de Valea Caselor care contine: -Orizontul inferior al menilitelor (Pg 3mi ) - paleogen superior; -Orizontul sistuos (Pg 3st ); -Molasa de Doftana cu gipsuri, conglomerate, gresii si intercalatii de argile de vârst ă miocen inferior si mediu. Pe valea S ării sunt semnalate diapire de sare cu un izvor de ap ă sărat ă. • Unit ăţ ile moldavidelor sunt pânze de cuvertur ă, constituite numai din formatiuni sedimentare, în cea mai mare parte de tip flis si subordonat de tip molasic - dezlipite de pe subasmentul lor primar si sariate spre exterior, în cea mai mare parte peste platformele din fa ţa Carpa ţilor. In sectorul studiat zona interna a avantfosei se suprapune în mare parte unit ăţ ilor moldavice, pe care le acoper ă în întregime spre vest. In zona studiat ă pânzele ce alc ătuiesc unitatea moldavidelor apar în partea de sud, în dreptul satului M ăgura si sunt urm ătoarele: -Pânza flisului curbicortical; -Pânza de Macla; -Pânza argilelor rubanate; -Pânza de Tarc ău. Pânza flisului curbicortical este sariat ă peste pânza de Macla, apare ca o band ă cu grosimea maxim ă de cca. 700 m si are o particularitate deosebit ă în acest sector, prin dezvoltarea în intervalul vraconian-turovian (vr-tufn ) a unui flis grezos marnos cu brecii sedimentare cu elemente de marne si brecii calcaroase, local gresii masive - Seria de Fieni. Partea superioar ă a turonianului (tu 2bc ) este reprezentat ă printr-un orizont gros de circa 30 - 400m de marne cenusii cu concretii calcaroase (Marne de Boncu). Pânza de Macla afloreaz ă între pânza flisului curbicortical si pânza argilelor rubanate si are o l ăţ ime de cca. 800 m pe versantul stâng. Este reprezentat ă în zon ă prin formatiuni de flis sistuos cenusiu închis (vr-tu mc ). Pânza argilelor rubanate este reprezentat ă prin albian cu Flis grezos sistuos cenusiu si Albian – Paleocen cu argile rosii, cenusii, verzi, gresii si brecii cu elemente de granodiorite, gresii masive cu lutite verzi. Pânza de Tarc ău apare în extremitatea sudic ă a teritoriului administrativ al comunei Bezdead si este reprezentat ă prin: o depozite oligocene constituite din: -Flis sistuos cu marno calcare sistuoase - Strate de Pucioasa (Pg 3p); PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 21

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

-Flis grezos - Gresia de Fusaru (Pg 3f). o depozite oligocen- miocene alcatuite din: -Flis sistuos cu un nivel de tufuri si bentonite - Strate de Vine ţişu (om v); -Brecii sedimentare cu lame de roci cretacice si paleogene (olistostroma); -Facies de Slon (om sl ); -Sisturi disodilice cafenii cu tufuri si bentonite, gresii micacee - gresia de Tunari în baz ă si orizontul superior al sisturilor disodilice(m1ds ). Cuaternarul este reprezentat în zona prin holocen superior. Holocenul superior este constituit din depozite ce apartin zonei de teras ă, depozite proluviale ale conurilor de dejectie, depozite aluvionare depuse în zona de albie major ă si depozite coluviale ale alunec ărilor de teren. Depozitele holocene ce alcatuiesc zona de teras ă unde se dezvolt ă o parte a vetrei satelor comunei Bezdead, bordeaz ă cu prec ădere malul drept al pârâului Bezdedel si sunt constituite din pietris cu bolov ănis si nisip, nisipuri pr ăfoase, prafuri nisipoase si argile nisipoase pr ăfoase. Depozitele sesului aluvial apar în albia major ă a pâraielor din zon ă si sunt constituite din pietrisuri cu bolov ănis si nisip ce se dispun peste un relief de eroziune în roca de baza. Elementele de pietris si bolov ănis sunt putin rulate, datorit ă distantei mici fa ţă de aria surs ă, provenind din depozitele cretacice ce afloreaz ă atât în partea de nord cât si în partea de sud a comunei. Depozitele proluviale ale conurilor de dejectie au o alc ătuire heterogen ă functie de formatiunile geologice traversate de afluen ţii din zon ă. Din punct de vedere tectonic în comuna Bezdead sunt identificate urm ătoarele structuri: Unitatea de Ceahlau cu anticlinalul extern (Pietro şita - Râul Alb) al anticlinoriului Zamora, care este separat de pânza de Teleajen prin sinclinalul compozit al Sl ănicului - respectiv sinclinalul Breaza - Bezdead. Vârsta sariajului pânzei de Ceahlău este intrasenonian ă (laramic ă timpurie). Imediat, ulterior sariajului pânzei de Ceahl ău, s-au produs fenomene de retroînc ălecare ce au afectat unele elemente din cuprinsul acesteia. Procesele de retroînc ălecare sunt anterioare depunerii cuverturii post-tectogenetice. Cuvertura post-tectogenetic ă debuteaz ă local, pe partea stâng ă a pârâului Bezdedel, cu gresii masive în alternan ţă cu marne rosii de vârst ă campanian si marne de Gura Beliei, acoper ă fruntea pânzei de Ceahl ău si se suprapune normal depozitelor pânzei flisului curbicortical, sariat ă mai târziu în miocenul inferior. In raport cu pânza flisului curbicortal, pânza de Ceahl ău a fost transportat ă pasiv în timpul subsariajului vorlandului. Deform ările postectogenetice au afectat pânza si cuvertura ei sedimentar ă, materializate mai ales prin fractur ări si cut ări largi si foarte largi. Moldavidele grupeaz ă unit ăţ i cu tectogeneza major ă de vârst ă miocen ă. Unit ăţ ile Moldavidelor sunt pânze de cuvertur ă constituite numai din formatiuni sedimentare în cea mai mare parte de tip flis reprezentate prin pânzele de sariaj si au o structur ă complex ă în cute deversate spre exterior, cu flancuri inverse, faliate.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 22

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Un caracter specific pentru o bun ă parte a flisului curbicortal este dezvoltarea cutelor care îşi păstreaz ă ambele flancuri, adesea deversate spre exterior, cât si prezenta faliilor normale listrice (falii normale curbe). Prima deformare care a afectat aria de origine a pânzei flisului curbicortal se plaseaz ă spre sfârsitul senonianului (faza lamaric ă timpurie), contemporan cu sariajul dacidelor externe. Depozitele mai noi decât aceast ă deformare, depuse în aria corespunz ătoare pânzei flisului curbicortal, au f ăcut parte în aceeasi zon ă de sedimentare cu cele ale cuverturii post pânza a Dacidelor externe. Urmatoarea tectogenez ă important ă ce a afectat pânza este cea stiric ă veche intraburdigalian ă, care a afectat si pânza de Macla. In acelasi timp au luat nastere si unele accidente rupturale. Structura complex ă în solzi a unit ăţ ii de Macla a fost generat ă în parte în cursul fazei de diastrofism savice, când s-a produs si ridicarea întregului teritoriu intern. Recutarea planului de sariaj a avut loc mai târziu, probabil în timpul rectogenezei principale a pânzei de Tarc ău care poate fi intrabadenian sau intrasarma ţian. O particularitate tectono-sedimentar ă a secventei oligocen-eomiocene din partea intern ă a pânzei de Tarc ău o constituie dezvoltarea unor nivele de tip wiflysch. Este vorba de faciesul de Slon, care se caracterizeaz ă prin dezvoltarea unor nivele de brecii sedimentare sau de sedimente redepuse (olistostroma) în cuprinsul p ărţii superioare a gresiei. Hidrogeologia Din punct de vedere hidrogeologic se constat ă existenta pe zona de teras ă a stratelor acvifere freatice care sunt alimentate atât din apa pârâului Bezdedel, cât si din precipitatii. Deasemenea structura sinclinal ă a depozitelor miocene cu strate poros permeabile favorizeaz ă circulatia apelor si aparitia sub forma de izvoare cu debite de 0.5 - 1.5 l/sec (Sipot, Coporod). Apa circula de asemenea pe fetele de strat si fracturi tectonice. Au fost identificate mai multe complexe acvifere de adâncime cantonate în depozite pon ţiene, daciane şi romaniene. Aceste complexe acvifere sunt strate în cea mai mare parte de natura unor nisipuri fine, mai rar nisipuri cu pietri ş m ărunt şi prezint ă un coeficient de permeabilitate mediu k = 2 m/zi. Altitudinea coborât ă cu cca. 40 – 50 m a albiei râului Bezdedel pe suprafa ţa de aflorare a depozitelor pon ţiene şi daciene din cadrul sinclinalului Bezdead – Malurile determin ă o alimentare a structurii acvifere dinspre vest. De aceea structura din zona cercetat ă prezint ă un nivel hidrostatic artezian şi alimenteaz ă prin drenan ţă depozitele teraselor inferioar ă şi joas ă. Nivelul hidrostatic Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic, func ţie de modul de alimentare se situeaz ă în zona de versant la adâncimi variabile, iar în zona terasei inferioare la adâncimi de 1,00 – 3,00 m. În zona terasei joase nivelul hidrostatic se situeaz ă la adâncimi de 0,00 – 1,00 m, la cote mai mari fa ţă de nivelul cotei apei pe râu. Acest nivel fluctueaz ă func ţie de precipita ţiile c ăzute în zon ă. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 23

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.2.3.2. Considera ţii pedologice Solurile localit ăţ ii sunt s ărace: a.argiloase, con ţinând 35-100% argil ă, iar restul mâl şi nisip. Sunt greu permeabile, reci şi se lucreaz ă anevoie; b.aluviale; c.nisipoase, în care predomin ă particulele minerale, silicate (peste 70%); sunt soluri mobile şi afânate, u şor permeabile, din care cauz ă sunt uscate şi s ărace; d.lutoase; e.solurile brun-roscate de p ădure, formate sub vegeta ţia p ădurii de foioase, acestea fiind totu şi sărace în humus şi slab acidulate; f.soluri colovionale, formate la baza pantelor repezi, ce con ţin, de obicei, fragmente de roc ă nealterat ă; g.s ărăturoase, îmbibate cu saramur ă (Valea S ărat ă). Solul şi condi ţiile atmosferice de la suprafa ţa p ământului formeaz ă totu şi, un mediu prielnic pentru dezvoltarea vegeta ţiei în comuna Bezdead. Solurile întâlnite în comun ă sunt soluri brune podzolite (brun ro şcat de p ădure ) şi solurile brune argiloiluviale podzolite (luto-nisipoase, nisipo- lutoase). Pădurile, pomii fructiferi, şi fâne ţele, g ăsesc aici un p ământ prielnic pentru cre ştere şi dezvoltare, adaptându-se u şor la condi ţiile atmosferice şi la solul existent. Humusul se încadreaz ă între 3,0 şi 4,5%, ceea ce nu denot ă o fertilitate ridicat ă a solului. Terenurile se încadreaz ă în grupele II, III, şi IV de fertilitate şi în grupa IV de favorabilitate. Pământul care apar ţine grupei a II-a de fertilitate se afl ă în luncile râului Bezdedel, afluen ţilor s ăi şi toren ţilor ce se revars ă acolo. Conform raion ării geo-seismice a teritoriului României, satele comunei Bezdead se încadreaz ă în zona seismic ă de gradul VIII. 2.2.3.3. Resursele naturale ale solului şi subsolului Comuna Bezdead, este bogat ă prin diversitatea peisajului şi prin zonele sale de un pitoresc neb ănuit: dealuri, plantaţii de pomi fructiferi, p ăduri. La nivelul depozitelor paleogene se remarc ă gresia de Fusaru, care face posibil ă circula ţia apelor în special pe sistemul fisuri, îns ă acesta este într-o pozi ţie structural ă ridicat ă, fiind sec ţionat ă de structura de baz ă. Depresiunea Bezdead face parte din Subcarpa ţii interni ai Ialomi ţei. Subcarpa ţii interni, apar ca o regiune de interferen ţă carpato-precarpatic ă, unde al ături de particularit ăţ ile mun ţilor jo şi apar caractere specifice carpatice. Relieful lor se prezint ă ca ni şte maluri uria şe, orientate est-vest, a c ăror în ălţime, scade de la nord la sud. Între aceste maluri, suprapuse în mare parte anticlinale, apar o serie de culoare corespunz ătoare sinclinalelor. Ele au un relief mai domol, sunt bine populate, mai desp ădurite, cu livezi de pomi şi p ăş uni. La contactul dintre zona montan ă şi cea subcarpatic ă se remarc ă un relief depresionar de natur ă tectonic ă şi de eroziune diferen ţial ă. Zona comunei prezint ă un relief deluros, caracterizat de alternan ţa dintre dealurile domoale şi cele înalte, cu abrupturi generatoare de alunec ări spre v ăile afluen ţilor Bezdedelului.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 24

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Comuna are un teren denivelat variind de la cotele +650 – +750 m, cu mici variatii (Plaiul Stârminilor – 719 m, vârful Scobea 687,9 m, vârful Mercani 748 m, pe partea stânga a vaii Bezdedel, iar pe partea dreapta vârful Banului – 649,3 m si M ăgura Bela - 664,82 m, pe dealul Măgura): Din punct de vedere al caracteristicilor geotehnice, solurile sunt în general bune pentru fundarea construc ţiilor f ără măsuri speciale de îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii. La modul general vorbind, din punct de vedere al rezistentelor la compresiune au caracteristici favorabile ale rezistentelor la forfecare, ceea ce le încadreaz ă ca terenuri de fundare medii, care nu necesit ă m ăsuri de îmbun ătăţ ire în vederea fund ării directe. Comuna se încadreaz ă în zona seismic ă de calcul „C”, cu coeficient de seismicitate Ks.= 0,20 sec. şi perioada de col ţ Tc. = 1,5 sec. O analiz ă a categoriilor de folosin ţă a terenurilor ne relev ă faptul c ă : -60 % din suprafa ţă este ocupat ă de p ăduri -17 % p ăsuni -13 % fâne ţe Se poate observa c ă vegeta ţia spontan ă ocup ă o mare parte din teritoriul comunei. Fag, stejar, mesteac ăn, frasin, jugastru, carpen, cires si izolat brad si molid sunt speciile de arbori cele mai întâlnite, al ături de arbu ştii specifici zonei cum ar fi alun, sânger, corn, cătin ă, măce ş, porumbar, etc. 2.2.4. Vegeta ţia şi fauna Vegeta ţia la Bezdead este dispus ă în etaje. Aici se întâlnesc p ăş uni la altitudinile înalte (Runcu, M ăgura, Zlac, Belciuga) sau mai pu ţin înalte (Valea S ărat ă) dublate de p ăduri de foioase şi aici apar, pe toate dealurile, izolat sau în pâlcuri, arbori. Din punct de vedere al vegetatiei si faunei, se identific ă ecosisteme specifice, iar vegeta ţia arborescent ă este puternic reprezentat ă. Bezdead, se caracterizeaz ă prin diversitatea peisajului şi prin zonele sale de un pitoresc neb ănuit: dealuri, plantaţii de pomi fructiferi, p ăduri. Vegeta ţia este spontan ă, abundent ă, şi variat ă, caracteristic ă pentru zona de dealuri înalte. În zonele împ ădurite, întâlnim o alternan ţă de foioase, fag, stejar, mesteac ăn, frasin, jugastru, carpen, cire ş, şi chiar molid, pin sau brad. Al ături de fâne ţe, planta ţiile pomicole ocup ă o suprafa ţă însemnat ă, toate împreun ă creind un peisaj deosebit. Ca arbu şti întâlnim alunul, stejarul, lemnul câinesc, porumbarul, m ăce şul, cornul, c ătina. Începând cu luna mai, şi pân ă toamna târziu, în p ăduri şi poieni se g ăsesc numeroase specii de bure ţi şi ciuperci: zbârciogi, l ăpto şi, vineciori, mit ărci, ro şiori, bure ţi de prun, pâini şoare, spurcaciul, ghebe. În anotimpul vara se culeg fragi, mure, zmeur ă,. Toamna se adun ă coarnele, alunele, afinele, m ăce şele şi gherghinele. În lunci, pe lâng ă cursurile de ap ă, întâlnim aninul alb (Alnus incanta), aninul negru (Alnus glutinosa), plopul (Popului nigra), salcia şi pluta. Paji ştile sunt pline de plante medicinale: feriga, calina, sun ătoarea, coada şoricelului, coada calului, mu şeţelul. În terenurile arabile g ăsim p ătlagina şi izma. Vegeta ţia ierboas ă dezvoltat ă natural, este reprezentat ă prin buruieni în terenurile arabile şi plante ierboase, graminee pe por ţiuni reduse de teren necultivat. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 25

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Cele mai reprezentative dintre specii sunt pălămida (cyrisum arvense), rapi ţa (Brassica napus oleifera), pirul (Agropzrum repens), troscotul (Boliganul arhiculare), pătlagina (Blantago lanceolato), susaiul (Sanchus arvensis). În p ăş unile islazului se întâlne şte o asocia ţie ierboas ă, slab ă din punct de vedere calitativ, predominând speciile nevaloroase. Speciile cele mai frecvente sunt trifoiul m ărunt (Medicago lupulina), aliorul, (Euforia agrarian ), mu şeţelul (Matricaria inodora), pl ămân ări ţa (Suluranaria rubre), curcube ţica (Aristolo chis), laptele cucului (Euforbia gorodiana), coada şoricelului (Achileea milefomium). Vegeta ţia ierboas ă este reprezentat ă prin culturile de porumb, fasole, sfecl ă maz ăre, lucern ă, trifoi şi zarzavaturi. Relieful comunei, bog ăţ ia vegeta ţiei, şi gradul mare de împ ădurire, asigur ă condi ţii favorabile de dezvoltare pentru numeroase specii de animale. Animalele s ălbatice obi şnuite întâlnite în p ădurile care înconjoar ă localitatea sunt: căprioara (Capreolus capreolus), mistre ţul, (Sus scofa), pisica s ălbatic ă, lupul, ursul, vulpea. Un alt mamifer pe care îl întâlnim, frecvent, este iepurele (Lepus europaeus). Veveri ţa ro şie (Scirus vulgaris), veveri ţa neagr ă, al ături de alte roz ătoare mici, cum sunt şoarecele de câmp şi viezurele, completeaz ă fauna acestei p ăduri. Pe lâng ă casele oamenilor, întâlnim dihorul, şi şobolanul. Reptilele î şi iau şi ele reprezentantele lor: şarpele de cas ă, şopârla, salamandrele, gu şterele, iar batracienii: broa ştele, brot ăceii, şi broasca ţestoas ă. Dintre p ăsări, amintim ciocârlia, cioc ănitoarea, pitulicea, pi ţigoiul, graurul, mierla, cucul, pup ăza, gugu ştiucul, cinteza, vrabia, ghionoaia, pi ţigoiul, potârnichea. Dintre p ăsările stabile, şi migratoare mai pot fi men ţionate: cioara, uliul, bufni ţa, co ţofana, codobatura, cioc ănitoarea, liliecii, barza, rândunica. Prim ăvara, poposesc pe unele lacuri, mai mici sau chiar pe râul Bezdedel, cârduri de gâ şte, sau ra ţe s ălbatice, li şiţe şi dropii, în trecere c ătre locuri mai pitore şti. Toamna, cârduri de cocori, în zbor, c ătre locurile de iernat, poposesc rar, pentru o clipă pe teritoriul comunei. Cursurile de ap ă din zon ă sunt foarte pu ţin poluate. Întâlnim mreana (Barbus barbus) cleanul, (Lenciscus cephallus), cu ţitoaia, ţiparul, racul. Pe ştii nu se g ăsesc în cantitate mare încât să formeze o baz ă a alimenta ţiei, totu şi se pescuiesc. Pentru valoarea ei cinegetic ă se impune ocrotirea florei şi faunei.

2.2.5.Condi ţii climatice Aşezarea geografic ă a comunei Bezdead în depresiune, influen ţeaz ă varia ţiile de temperatur ă, vânturile şi precipita ţiile, condi ţionate de latitudine şi altitudine. Comuna se încadreaz ă în zona de clim ă temperat continental ă cu urm ătoarele caracteristici: Clima din zona comunei Bezdead este de tip temperat si se caracterizeaza prin urmatoarele valori : - temperatura maxim ă absolut ă a aerului + 40º C în iulie 2000; - temperatura minim ă absolut ă a aerului - 20º C în ianuarie 1976; - precipitatii medii anuale 864 mm; - temperatura medie anual ă - + 9º C; - luna cea mai rece, ianuarie, are temperatura medie de circa -5º C;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 26

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

- luna cea mai cald ă, iulie, cu circa +25 º C C - precipitatii medii anuale - 800 mm - adâncimea maxim ă de înghe ţ - 0,9 m (STAS 6054 / 77) Masele de aer maritim imprim ă climatului o influen ţă temperat oceanic ă, dar aceasta este mult diminuat ă datorit ă distan ţei şi catenelor muntoase pe care aceste mase le dep ăş esc. De altfel, lor li se datoreaz ă precipita ţiile care cad cu regularitate la sfâr şitul prim ăverii şi la începutul verii sau sc ăderea brusc ă a temperaturilor în timpul iernii, fiind influen ţate şi de anticiclonul siberian. Vremea c ălduroas ă este influen ţat ă de asemenea de masele de aer din regiunea Mediteranei, umezeala aerului fiind sc ăzut ă. Satele comunei sunt ferite de vânturile puternice şi căldurile excesive, oprite de dealurile înconjur ătoare şi piscurile împ ădurite. Vremea cald ă poate s ă fie de la 1 mai pân ă pe 14-25 octombrie, iar vremea rece dup ă 25 octombrie pân ă pe 20-30 aprilie. De-a lungul timpului, am întâlnit şi unele luni de iarn ă cu aspect prim ăvăratic, dar şi unele luni de prim ăvar ă cu z ăpad ă, ger şi precipita ţii abundente. Num ărul zilelor senine eîn medie între 110-120 zile/an şi circa 120-140 zile/an cu nori. Vânturile care br ăzdeaz ă arealul comunei Bezdead au intensit ăţ i şi direc ţii variate pe toat ă durata unui an, valorile medii ale frecven ţelor de adiere sunt: - vânturile din nord şi nord –est – 11%; - vânturile din sud – 15%; - vânturile din sud-est – 13%; - vânturile din nord – vest – 10 % Vânturile predominante sunt Criv ăţ ul şi B ălt ăre ţul. Criv ăţ ul sufl ă de la r ăsărit, p ătrunzând pe v ăile adânci ale râurilor, aducînd aer rece, cu o frecven ţă mai mare iarna. Bălt ăre ţul aduce prim ăvara un vânt c ăldu ţ, înso ţit de ploi care gr ăbe şte topirea z ăpezilor. Acest vânt are o frecven ţă inferioar ă Criv ăţ ului, iar în general, regimul vânturilor indic ă o vreme cald ă. Vitezele medii anuale oscileaz ă între 1.2 m/s şi 4,0 m/s, dar exist ă şi perioade ale anului în care vânturile nu au intensit ăţ i sesizabile. Conform codului de proiectare NP 082–04 – bazele proiect ării/actiuni asupra constructiilor, cu privire la actiunea vântului, viteza vântului mediat ă pe 1minut la în ălţimea de 10m, are valoarea caracteristic ă de 31 m / sec, cu intervalul de recuren ţă de 50 ani si 2 % probabilitatea de dep ăş ire anual ă. Presiunea de referin ţă a vântului, mediat ă pe 10 min la 10m în ălţime este de 0,4 kPa. Forma de relief depresionar ă a comunei are o influen ţă mare asupra cantit ăţ ilor de precipita ţii c ăzute. Precipita ţiile sunt în jur de 700-800 mm/an şi se repartizeaz ă neuniform, ploile fiind mai dese prim ăvarae şi toamna, suficiente pentru asiguarea nevoilor de ap ă ale locuitorilor. Prima zi de înghe ţ poate ap ărea între 11-21 octombrie, iar ultima zi apare în cea de-a doua şi respectiv în cea de-a treia decad ă a lunii aprilie, acest lucru având o importan ţă destul de mare pentru lucr ările agricole. Adâncimea de înghe ţ este de -0,9 - 1m. Zăpada cade la sfâr şitul lui decembrie şi atinge grosimea de 50 -80 cm. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 27

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Conform codului de proiectare CR 1–1– 3, evaluarea actiunii z ăpezii asupra constructiilor, valoarea caracteristic ă a înc ărc ării din z ăpad ă pe sol este de 2 kN/m2, având intervalul mediu de recuren ţă de 50 ani. Din punct de vedere seismic conform S.R. 11.100 / 93 amplasamentul studiat se încadreaz ă zonei macroseismice de gradul 81 unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire de 50 ani (minimum). Conform reglement ării tehnice „Cod de proiectare seismic ă - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cl ădiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 amplasamentul prezint ă o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0,28 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recuren ţă estimat la IMR = 100 ani, cu perioada de control (col ţ) a spectrului de r ăspuns Tc = 0.7 sec. 2.2.6.Condi ţii geotehnice şi hidrogeologice Func ţie de particularit ăţ ile geomorfologice, geologice si geotehnice ale terenului sunt trei zone caracteristice : - Zone bune de construit fara amenaj ări speciale ; - Zona buna de construit cu amenaj ări speciale ; - Zona improprie pentru construc ţii; a). Zonele bune de construit f ără amenaj ări speciale sunt reprezentate prin zonele de teras ă de pe malul stâng al pârâului Bezdedel (din Râmata si M ăgura), zonele de teras ă de pe malul drept al pârâului Bezdedel pe care este amplasat ă vatra satelor Bezdead si Tunari şi prin şesul aluvial al v ăilor Coporod , valea Morii si valea Barzei în zona de confluen ţă a lor cu pârâul Bezdedel. b). Zona buna de construit cu amenaj ări speciale este reprezentat ă de zonele de racord teras ă - versant, care bordeaza terasele pârâului Bezdedel, zonele de versant cu pant ă mic ă la M ăgura, Bro şteni, Tunari, Râmata si Costi şata. c). Zonele improprii construc ţiilor . Aceasta zon ă cuprinde versan ţii cu pant ă accentuat ă, zonele în care s-au semnalat instabilit ăţ i ale terenului, precum si zonele limitrofe re ţelei hidrografice, unde apare eroziunea laterala a teraselor sau a piciorului versan ţilor. Instabilit ăţ ile terenului se manifest ă sub forma unor alunec ări vechi ce au afectat suprafe ţe ale versan ţilor, in cadrul c ărora deplas ările terenului continu ă sub forma lent ă si alunec ările recente cu deplas ări mai rapide ale terenului ce se localizeaz ă, în general, în cadrul alunec ărilor vechi. 2.2.6.1.Condi ţii de fundare func ţie de condi ţiile geotehnice specifice Pentru stabilirea condi ţiilor geotehnice generale specifice zonei de intravilan a teritoriului comunei Bezdead, s-a efectuat o prospec ţiune geologic ă de mare detaliu şi s-a consultat literatura de specialitate, documenta ţii existente ale zonei, normativele şi standardele în vigoare. Morfologia Din punct de vedere morfologic teritoriul administrativ al comunei Bezdead se situeaz ă pe zona depresionar ă creat ă de eroziunea pârâului Bezdedel si afluentii acestuia si pe zonele de versant ale dealurilor. Zonele depresionare reprezentate de terasele pârâului Bezdedel si culoarele pârâielor mai importante unde panta terenului nu depaseste 5grade, ocup ă cca. 7,1 % din teritoriul administrativ al comunei Bezdead. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 28

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Restul zonelor cu panta redusa, pâna la 17.57 % sunt ocupate de culmile deluroase. Conform h ărtii geomorfologice teritoriul comunei are urm ătoarea distributie a pantelor: • zone cu panta cuprins ă între 5 – 10 grade reprezint ă cca 30,25 % din teritoriu; • zone cu panta cuprins ă între 10 – 15 grade reprezint ă cca 27,96 % din teritoriu; • zone cu panta cuprins ă între 15 – 20 grade reprezint ă cca 13,66 % din teritoriu; • zone cu panta cuprins ă între 20 – 30 grade reprezint ă cca 9,08 % din teritoriu; • zone cu panta > 30 grade – reprezint ă cca 1,23 % din teritoriu. Litologia Pe baza datelor din literatura de specialitate, p ământurile care formeaz ă terenul de fundare şi zona activ ă a viitoarelor funda ţii sunt constituite din: • depozite antropice — umpluturi neomogene în zona de vatr ă a satului; • depozite aluvionare — pietri ş cu bolov ăni ş şi nisip uneori argilos; • depozite proluvial- deluviale (complex argilos — prăfos nisipos, neomogen; • roca de baz ă - constituit ă argile cenu şii, marne cenu şii, nisipuri şi mai rar gresii. Nivelul hidrostatic Nivelul hidrostatic în zona de intravilan a comunei Bezdead se situeaz ă la adâncimi variabile func ţie de morfologia, litologia şi tectonica zonelor. Condi ţiile de teren Conform normativului privind principiile, exigen ţele şi metodele cercet ării geotehnice, indicativ NP 074/2007, anexa tabele A.1 şi A.2 şi STAS 1243-88, clasificarea şi identificarea pământurilor, p ământurile se încadreaz ă astfel: • complex argilos - pr ăfos-nisipos, plastic vârtos, nisipuri îndesate sau depozite aluvionare cu stratifica ţia cvasiorizontal ă şi relieful zonei cu pant ă redus ă - terenuri bune de fundare; • complex argilos - pr ăfos - nisipos, plastic consistent, nisipuri cu îndesare medie cu stratifica ţia cvasiorizontal ă şi relieful zonei cu pant ă redus ă – terenuri medii de fundare; • complex argilos-pr ăfos-nisipos, plastic vârtos - plastic consistent, argile contractile plastic vârtoase, nisipuri îndesate uscate, sau cu îndesare medie şi relieful zonei cu pant ă medie – mare şi depozitele antropice (umpluturi neomogene) terenuri dificile de fundare; Zonarea geotehnic ă Din suprapunerea elementelor cadrului natural cu fenomenele de risc natural şi antropic identificate pe teritoriul comunei Bezdead, s-au conturat urm ătoarele zone : • Zone improprii amplas ării construc ţiilor reprezentate prin: - zone de curs ale re ţelei hidrografice cu regim permanent cu banda de protec ţie delimitat ă conform Legii Apelor completat ă cu Legea 112/2006; - zone inundabile aferente re ţelei hidrografice cu caracter permanent. - zone de curs ale re ţelei hidrografice cu regim nepermanent; - zone cu probabilitate de producere a alunec ărilor de teren mare — foarte mare prezente pe versan ţii v ăilor cu pant ă mai mare de 25 grade; - zone cu eroziune pronun ţat ă, individualizate de-a lungul retelei hidrografice din zon ă. - zone afectate de trasee de utilit ăţ i (linii electrice, ap ă, gaze, etc.);

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 29

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Zone bune de construit cu amenaj ări speciale , reprezentate prin: - zone de versant cu pant ă de maxim 25° unde amenaj ările constau din realizarea de platforme şi ziduri de sprijin; - zone inundabile limitrofe cursului de apa cu necesar de lucr ări de regularizare a albiei; - zonele cu drenaj insuficient unde amenaj ările ce urmeaz ă a fi executate constau din lucr ări de drenare a apei pluviale sau ridicarea cotei amplasamentului construc ţiilor; • Zone bune de construit far ă amenaj ări speciale, reprezentate prin: - zonele de culme deluroas ă şi cele de teras ă cu relief plan şi stabil f ără poten ţial de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. Prin investiga ţii geotehnice aprofundate (foraje geotehnice, analize de laborator, analize de stabilitate a versantilor, etc.) zonele bune de construit cu amenjari speciale pot deveni zone bune de construit, iar cele improprii pot devenii zone cu amenajari speciale. La proiectarea funda ţiilor construc ţiilor noi se vor avea în vedere urm ătoarele recomand ări: • Amenajarea terenului, se va face de a şa manier ă încât s ă asigure evacuarea rapid ă a apelor din precipita ţii c ătre emisarii din zon ă. • Adâncime de fundare va fi cea impus ă constructiv începând cu 1.00 m, func ţie de caracteristicile terenului de fundare. • Presiunea de calculpentru dimensionarea funda ţiilor va fi stabilit ă la faza de proiect de execu ţie (P.E.) func ţie de caracteristicile constructive ale fiec ărui obiectiv în parte. • Activit ăţ i şi ac ţiuni cerute de actele normative : o La baza proiect ării construc ţiilor ce urmeaz ă a se executa în comuna Bezdead sau a celor care urmeaz ă a se repara sau consolida vor sta studii geotehnice întocmite în conformitate cu "Normativ privind principiile, exigen ţele şi metodele cercet ării geotehnice a terenului de fundare", indicativ NP 074-2007 şi reglement ările tehnice na ţionale conexe cuprinse în: - STAS 1242/3-87: Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise în p ământuri; - STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercet ări geotehnice executate în p ământuri. - STAS 1242/5-88: Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamic ă în foraj; - STAS 1243-88: Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea p ământurilor. - STAS 3950-81: Geotehnic ă. Terminologie, simboluri şi unit ăţ i de m ăsur ă; - STAS 6054-77: Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghe ţ. Zonare teritoriul României; - Reglement ări tehnice „Cod de proiectare seismic ă - Partea I -Prevederi de proiectare pentru cl ădiri, indicativ P 100 / 1 — 2006; - Reglement ări tehnice de proiectare a structurilor de fundare direct ă", indicativ NP112 – 04 - NE 001/ 96 — Cod de proiectare şi execu ţie pentru construc ţii fundate pe p ământuri cu umfl ări şi contrac ţii mari. • Recomand ări pentru administra ţia public ă local ă: - Proiectul pentru autorizarea construc ţiilor se va face pe baza unui studiu geotehnic întocmit conform normativelor în vigoare, pentru fiecare obiectiv în parte. - Pentru construc ţiile încadrate în categoriile de importan ţă normal ă, deosebit ă şi excep ţional ă se va face verificarea de c ătre un verificator A f atestat.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 30

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.3.Relatii în teritoriu 2.3.1.Rela ţii în cadrul teritoriului administrativ Comuna Bezdead este situat ă în partea de nord nord – est a judetului Dâmbovi ţa, la 33km de municipiul Târgoviste, 37 km de municipiul Moreni si 10 km de orasul Pucioasa. Teritoriul administrativ al comunei prezint ă limite sinuoase ce urm ăresc în cea mai mare parte interfluviile retelei hidrografice prezente în zon ă. Din punct de vedere al incadrarii geografice, teritoriul administrativ al comunei Bezdead se situeaz ă între urm ătoarele coordonate geografice: 45º06’17.90”- 45º13’16.98“ latitudine nordic ă si 25º26’58.39’’- 25º34’37,40” longitudine estic ă. Comuna este traversat ă de drumurile jude ţene DJ 710 şi DJ 715 care o leag ă cu re ţeaua de localit ăţ i de pe valea lalomi ţei, dar si cu localit ăţ ile situate de-alungul râului Bezdedel. Leg ătura cu unele sate componente şi unele din alte teritorii administrative învecinate se face şi pe drumul comunal DC 4. Ponderea suprafe ţei ocupate de c ăi de comunica ţie rutier ă si transport este de 37,33 ha, reprezentând 7,23% din totalul suprafe ţei cuprinse în intravilanul existent. Toate c ăile de comunica ţie si transporturi rutiere (cu prioritate trama major ă) necesit ă lărgiri si moderniz ări şi sunt necesare reabilit ări si moderniz ări cu prioritate a pode ţelor peste toren ţii situa ţi în mai toate satele, afluen ţi ai pârâului Bezdedel. Este necesar ă modernizarea str ăzilor, în mod special a traseelor rutiere cu rol turistic şi a str ăzilor situate în zona central ă cu valoare arhitectural - urbanistic ă. 2.3.2.Rela ţii în sistemul de localit ăţ i Trafic rutier Comuna este str ăbătut ă de DJ 710 (Pucioasa – limit ă judet Prahova) prin care se face leg ătura atât cu resedin ţa jude ţului şi cu jude ţul Prahova pân ă la Breaza ; Leg ătura cu valea Ialomi ţei se face prin intermediul drumului jude ţean DJ 715, care asigur ă legatura dintre comunele Bezdead si Buciumeni, până la DN 71 spre Sinaia; Satele M ăgura şi Valea Morii au acces pe drumul comunal DC 4, drum comunal partial asfaltat, dar în mare parte balastat. Traficul feroviar este asigurat de traseul CF Pietrosi ţa – Titu – Bucure şti, cu gara cea mai apropiat ă - Tepe ş Vod ă la Buciumeni. Alte mijloace de transport • Cea mai apropiata Autostrad ă – A1 la 75 Km. • Cel mai apropiat aeroport – Bucure şti-Otopeni la 105 Km. • Cel mai apropiat port – Giurgiu la 180 Km.

2.4.Activit ăţ i economice 2.4.1. Spa ţiul rural Spa ţiul rural este un concept deosebit de complex, fapt ce a generat o mare diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere şi componentele sale. Desigur, se pot da multe defini ţii şi se poate o anumit ă ordonare în terminologia şi definirea spa ţiului rural, deoarece se impune.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 31

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Prima şi cea mai des întâlnit ă impreciziune terminologică se refer ă la "spa ţiu rural" şi "spa ţiu agrar"; "activitate rural ă" şi "activitate agrar ă" sau mai simplu "rural - agrar". De la început este necesar de precizat c ă cele dou ă no ţiuni, de şi relativ apropriate, nu pot fi confundate sau considerate sinonime. Sfera no ţiunii de spa ţiu rural, activitate rural ă, de rural în general, este mai extinsă, cuprinzând în interior şi no ţiunile de spa ţiu agrar sau activitate agrar ă sau, simplu, agrar. Analizând în evolu ţie corela ţia rural-agrar se constat ă o anumit ă modificare a acesteia. In societ ăţ ile preponderent agricole, ponderea cea mai ridicată a activit ăţ ilor în spa ţiul rural o de ţin activit ăţ ile agrare. Cu timpul, spa ţiul rural s-a diversificat atât structural cât şi func ţional, în sensul că au ap ărut mai multe structuri şi activit ăţ i neagrare, iar în prezent se vorbe şte tot mai mult de neoruralism şi de spa ţii şi activit ăţ ii neorurale. Pentru a în ţelege complexitatea acestui concept este necesar ă definirea, chiar şi sumar ă a principalelor no ţiuni specifice şi componentele sale, cum ar fi: - Ruralul cuprinde toate activit ăţ ile care se desf ăş oar ă în afara urbanului şi cuprinde trei componente esen ţiale: comunit ăţ ile administrative constituite din membrii relativ pu ţin numero şi şi care au rela ţii mutuale; dispensarea pronun ţat ă a popula ţiei şi a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii şi silviculturii. Cu toate c ă, din punct de vedere economic, agricultura şi silvicultura de ţin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic, aici fiind cuprinse şi alte activit ăţ i cum sunt: industria specific ă ruralului; artizanatul, serviciile productive privind produc ţia agricol ă şi neproductive care privesc popula ţia rural ă. - Spa ţiul rural este no ţiune care, prin complexitatea sa a generat numeroase p ăreri, care difer ă de la un autor la altul, dar în esen ţă se ajunge aproape la acelea şi concluzii. Dup ă anumite p ăreri, se consider ă c ă “spa ţiul rural” poate fi definit în func ţie de no ţiunile care îl caracterizeaz ă, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban . Aceast ă definire general ă creeaz ă confuzii între no ţiunea de rural şi no ţiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realit ăţ ii. Spa ţiul rural nu este un spa ţiu concret şi eterogen. Eterogenitatea poate fi privit ă sub două aspecte: primul se refer ă la teren – topografie, subsol, sol şi microclimat; al doilea aspect se refer ă la demografie – densitate, polarizare de la mici aşez ăminte la mari aglomer ări urbane O definire mai complet ă a spa ţiului rural apare prin luarea în considerare a urm ătoarelor criterii de ordin: morfologic (num ăr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural şi func ţional (tip de activit ăţ i şi de rela ţii). Din aceast ă defini ţie a spa ţiului rural sunt eviden ţiate cel pu ţin urm ătoarele elemente: • spa ţiul rural se caracterizeaz ă printr-o slab ă densitate a popula ţiei; • formele de stabilire uman ă sunt satele şi comunele, caracterizându-se prin individualitatea şi discontinuitatea spa ţiului construit; • activitatea productiv ă este predominant agricol ă şi silvic ă dar nu exclude industria de procesare şi comer ţul rural; • rela ţiile dintre oameni se bazeaz ă, în principal, pe cunoa şterea reciproc ă din toate punctele de vedere; • mediul înconjur ător este mult mai pu ţin poluat decât în mediul urban etc.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 32

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.4.2. Scurt istoric ocupa ţional. Economia şi ocupa ţiile locuitorilor 2.4.2.1. Ocupa ţii în industrie In trecut, populatia comunei Bezdead era o mas ă compact ă de ţă rani agricultori. Atasamentul fa ţă de glie a fost stabil si atât de puternic încât omul nu-şi p ărăsea îndeletnicirea sa pentru alte ocupatii, oricât de atr ăgătoare ar fi fost acelea. Mai târziu, o parte din locuitori au plecat s ă lucreze în petrol, zona dispunând de bogate z ăcăminte petroliere . Odat ă cu dezvoltarea economico-social ă , orasele Moreni, Pucioasa, Breaza şi Târgoviste au atras în num ăr mare locuitorii comunei, care s-au încadrat în activit ăţ ile specifice zonei. O parte din acestia au devenit navetisti, altii s-au stabilit definitiv în aceste orase si o fac periodic, f ără a pierde definitiv contactul cu satul de origine. Cu toate acestea, marea majoritate a lucr ătorilor din industrie si constructii au p ăstrat un strâns contact cu agricultura si cresterea animalelor, care le procur ă o bun ă parte din alimentele necesare traiului. Acest contact s-a realizat prin folosirea în agricultur ă a timpului liber, dup ă opt ore de lucru în întreprinderi, iar concediile au fost folosite în mare parte pentru aceast ă preocupare. Nici o familie nu a fost ocupat ă complet în economia centralizat ă. In prezent, în timp ce mare parte din tineri lucreaz ă în industrie si servicii, ceilalti, împreun ă cu b ătrânii si femeile lucreaz ă în agricultur ă. 2.4.2.2. Ocupa ţii în agricultur ă Comuna fiind asezat ă într-o zona subcarpatic ă, a oferit totdeauna conditii optime cresterii animalelor si pomiculturii. Dintre culturi, frecvenţa cea mai mare a avut-o cultura porumbului. Plantele furajere, în special lucerna, mai putin trifoiul, cunoscute în trecut, au fost în preocuparea gospodarilor de la începutul secolului. Cresterea animalelor a fost pentru locuitorii comunei Bezdead o îndeletnicire mult mai important ă decât orice ocupatie, vitele fiind pentru plugari un mijloc de agoniseal ă a celor necesare traiului, ca animale produc ătoare de carne, lapte, piei, animale de transport si de munc ă, de comercializare. Animalele erau pân ă nu demult de rase inferioare în totalitatea lor. Aceste rase inferioare de animale prezentau avantajul c ă arau rezistente la boli, într-un timp când serviciul veterinar era inexistent. Rezistau de asemenea la o îngrijire deficitar ă cu hrana si ad ăposturile. Nu trebuie uitat c ă, pentru plugarii cu p ământ pu ţin, problema nutre ţului pentru vite era tot atât de grea ca propria lor hrana. Ast ăzi se constientizeaz ă faptul c ă trebuie utilizate rasele superioare . Ins ămânţă rile se fac artificial. Pe unde pot, pe strâmta lunc ă a Bezdeadului, oamenii cultiv ă legume şi porumb. Odinioar ă, pe coline şi în gr ădinile locuin ţelor, se cultiva in şi cânep ă. Pe vadul Bezdeadului, erau salbe de lacuri în care gospodarii „topeau” inul şi cânepa pe care apoi o meli ţau, o torceau şi o ţeseau în pânzele pentru familie. La fel ca si cresterea animalelor, cultura pomilor fructiferi este una din principalele ocupatii cotidiene ale ţă ranilor din Bezdead . Fiind asezat ă în zona submontan ă, temperatura este propice pentru aceast ă cultur ă. Dealurile comunei sunt acoperite de livezi cu meri, pruni, peri, ciresi, nuci si vi şini. Cel mai cultivat pom este prunul. Variet ăţ ile de prun românesti erau în trecut: prunul de

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 33

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 var ă cu fruct violet cu coacere timpurie (iulie), prunul de toamn ă cu fruct negru şi coacere târzie (septembrie- octombrie) si prunul gras cu coacere mijlocie (august). Toate aceste specii şi variet ăţ i dau tuic ă gustoas ă, zona fiind una recunoscut ă al ături de Vi şine şti si mai ales, Ursei (sat cu care se învecineaz ă la sud - est). 2.4.2.4. P ăstoritul Intotdeauna, Bezdeadul a avut p ăstori, ce au practicat transhuman ţa, dar s-au întors totdeauna la obâr şie, transmi ţând şi genera ţiilor viitoare ce e şi azi la mare cinste. Ei, oierii, cu stâne, clopote, câini, mioare, aveau ciopoare de la un cap ăt la cel ălalt al v ăii, păstrând nu numai îndeletnicirea, dar şi portul dacilor, în i ţari albi, cu c ăma şa peste ei,încins ă cu brâu de lân ă şi, peste acesta, un chimir din piele, brodat cu « rîuri » şi « ţintuit » cu al ămuri sclipitoare şi cu buzun ăra şe ştiute numai de purt ător. Specific îndeletnicirii pentru bezdedeni au fost şi sunt « od ăile », no ţiune cu sensul de « aşezare gospod ăreasc ă izolat ă de sat », dar şi de « mic ă ferm ă, târl ă de vite, ad ăpost al ţă ranilor în timpul lucrului » într-un loc dep ărtat de sat, dat fiind faptul c ă p ământurile cele mai întinse exist ă în afara vetrei de sat, la distan ţe destul de mari. « Odaia » este constituit ă din c ăsu ţa format ă dintr-o camer ă de locuit tencuit ă, cu ferestre, pat, sob ă din c ărămid ă joas ă, cu plit ă şi al ături o alt ă camer ă servind drept magazie. C ăsu ţa poate s ă aib ă sau nu prisp ă. Desigur c ă cei cu mai multe vite şi-au construit şi grajduri din bârne sau saivane pentru oi şi ţarcuri pentru cl ăile de fân. 2.4.2.4. Gr ădin ăritul Intotdeauna ţă ranul din Bezdead a avut, în jurul casei, gr ădina lui care poate s ă-i asigure zarzavaturile necesare gospod ăriei pentru tot timpul anului. In continuarea cestui teren, pe lâng ă pomii fructiferi, o parte era utilizat ă şi pentru cultura porumbului. Evolu ţia suprafe ţelor de teren arabil, mai reduse în satele Bezdead şi M ăgura, comparativ cu terenurile alocate altor func ţiuni, este explicabil ă : - în 1928 în Bezdead erau 223,00 ha teren arabil, din 3866,75 ha total ; - în 1966 existau 174,13 ha teren arabil, din 4504,01 ha total ; - în 1980 erau 237,00 ha teren arabil, din 3647,00 ha total ; - în 2000 se vorbe şte de 216,00 ha teren arabil, din 5757,00 ha total ; Pân ă în jurul anului 1940, cultura zarzavaturilor (în marea majoritate a cazurilor) se mărginea la câteva r ăzoare de ceap ă şi usturoi, suficiente numai pentru consumul din timpul verii si câteva cuiburi de castrave ţi. De pe la 1940, oamenii au început s ă lucreze mai bine si s ă cultive si alte zarzavaturi, precum rosiile, vinetele, varza, dovleceii, sfecla, morcovul, ardeiul si altele. In perioada de fa ţă , oamenii încearc ă s ă-şi construiasc ă sere si solarii, unele chiar irigate. 2.4.2.5. Industria casnic ă In trecut, vara, femeia lucra al ături de so ţ, sau când era familia mai numeroas ă, r ămânea în grija treburilor gospod ăresti. Iarna avea o intens ă activitate casnic ă. R ăzboiul de tesut era de nelipsit din casa fiec ărui gospodar. Se confectionau covoare, presuri, ţoale, macate. Fetele în special lucrau cu acul în noptile lungi de iarn ă: ii, şorturi, fe ţe de mas ă, c ămăş i b ărb ăte şti, şervete, mileuri, care de care mai frumoase, ori cro şetau broboade, perdele, mănu şi, ciorapi, fulare. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 34

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Razboiul din 1916-1918 a dereglat aceast ă activitate. Aceste produse nu erau ieftine ,dar erau frumoase si durabile. Odat ă cu aparitia pe pia ţă , la preturi convenabile de lucruri de fabric ă, populatia s-a dispersat treptat de multe din produsele de industrie casnic ă. 2.4.2.6. Prelucrarea lemnului Lemnul r ămâne baza înjgheb ării oric ărei gospod ării şi me şte şugul prelucr ării lui nu putea lipsi din arsenalul preocup ărilor locuitorilor din Bezdead. Au existat dintotdeauna şi exist ă şi azi me şteri care prelucrau lemnul, în vederea confec ţion ării nenum ăratelor obiecte de uz casnic. A pierit doar rot ăria, fiindc ă ro ţile c ăru ţelor nu se mai fac din lemn, dar mai exist ă : - dogari pricepu ţi la me şterit butoaie, putini, hârdaie, butii, tocitori ş.a. ; - dulgheri, a c ăror inventivitate este evident ă în special în aspectul variat şi estetic al acoperi şurilor caselor, dar mai ales la alc ătuirile din lemn (magazii, grajduri, od ăi, cote ţe, unde , la îmbinarea vârghiilor se folosesc diverse procede precum cele « în c ăţ ei », în « ţincuri », « platuit » sau « în cheutoare ». - Tîmplari care realizau l ăzi de zestre, dulapuri, urzitoare, r ăzboaie, meli ţe, paturi, etc. ; 2.4.2.7. Prest ări de servicii Satele fiind mari şi cu distan ţe mari între ele, izolate în aceste v ăi strâmte şi adânci ale Subcarpa ţilor, era necesar ca toate nevoile s ă se rezolve prin priceperea şi aportul tuturor, ap ărând astfel tot felul de meseria şi : - fieraripentru uneltele tradi ţionale : cle şti, ciocane, iv ăre, topoare, zale de lan ţ, etc. - zidari, mai ales pentru lucrul în piatr ă la magazii, grajduri, fructare, pavaje, etc. - morari, care foloseau în general moara cu un singur f ăcău - proprietarii de poverni (instala ţii de fabricare a ţuicii - vărarii, cel mai de calitate fiind varul ob ţinut din piatra de Coclanda - creatorii de instrumente populare precum cavalul, fluierele, ocarinele,cimpoiul 2.4.2.8. Comer ţul Pân ă în 1944 în comun ă erau câteva cârciumi, pr ăvălii particulare si o cooperativ ă forestier ă înfiin ţat ă în anul 1930, de care beneficiau în primul rând cei mai înst ări ţi. Incepând cu anul 1946 au început s ă se pun ă bazele noii aprovizion ări, prin înfiintarea unor cooperative de consum, desfiin ţând treptat pe comercian ţii particulari. Pân ă în decembrie 1989 situatia magazinelor se prezenta astfel: - cinci magazine alimentare (din care dou ă cu autoservire) şi dou ă nealimentare - o pr ăvălie s ăteasc ă De asemenea în comun ă mai existau dou ă b ăcănii, trei bufete, o cofet ărie înfiin ţat ă în anul 1978, un magazin universal textile-industriale, unul textil si unul de metalo-chimice. Toate aceste magazine erau aprovizionate cu mărfurile necesare locuitorilor, scutindu-i în felul acesta de a mai cheltui pentru deplasarea la ora ş ca s ă-şi procure m ărfurile trebuincioase. Dup ă evenimentul din decembrie 1989, toate aceste magazine au fost luate în locatie de către vânz ători. S-au mai înfiin ţat un num ăr de 15 societ ăţ i comerciale si 18 asocia ţii familiare, majoritatea având ca activitate comer ţul sub forma de magazin mixt, o singur ă societate având profil exclusiv alimentar. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 35

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.4.3. Stadiul şi contextul actual al dezvolt ării activit ăţ ilor economice Procesul tranzi ţiei de la economia supercentralizat ă la economia de pia ţă a generat, în agricultura si dezvoltarea rural ă a României multiple probleme de ordin economic si social. De aceea, este normal ca preocup ările privind identificarea unor solutii si metode de rezolvare a acestora s ă mobilizeze din ce în ce mai multi specialisti în domeniu. În acest context, nu se putea sa nu se fac ă apel si la experienta altor ţă ri, printre care un loc aparte îl ocup ă ţă rile membre ale Uniunii Europene. Lipsa unei viziuni realiste asupra viitorului satului românesc, asupra noilor ocupa ţii si calific ări necesare în procesul de diversificare a activit ăţ ilor – care s ă pun ă bazele unei dezvolt ări rurale multifunctionale, precum si asupra celor mai eficiente c ăi de integrare în Uniunea European ă devine tot mai acut ă.Este evident c ă ultimii 20 de ani, perioada cu atâtea evenimente si schimb ări structurale de substan ţă , nu au adus locuitorilor comunei Bezdead prefacerile de natur ă economic ă de care aveau nevoie. Dezvoltarea, sau mai bine zis transform ările au fost de natur ă inertial ă, limitându-se aproape în exclusivitate la valorificarea elementului cu care natura a fost darnic ă la Bezdead si anume terenul agricol si potentialul natural (p ăduri, peisaj, etc.). Au intervenit schimb ări în forma de proprietate, dotare si poate si tehnologii, dar activitatea în Bezdead înc ă se limiteaz ă aproape numai la agricultur ă, celelalte ramuri ale economiei fiind foarte slab reprezentate, iar câteva mici exemple de alte activit ăţ i vin numai s ă confirme regula . Pornim în analiza potentialului economic al comunei Bezdead cu parcurgerea listei agentilor economici cu sediul social si activitate în comun ă. Se constat ă un dezechilibru între societ ăţ ile comerciale cu scop direct lucrativ sau prest ări servicii si cele care practic ă comertul alimentar, nealimentar sau alimentatia public ă, în defavoarea primelor. Profilul economic dominant al comunei este agricultura, unde activit ăţ ile se desf ăş oar ă in sistem privat. Principalele resurse agricole ale teritoriului sunt: fondul forestier - cea 39 % din suprafa ţa totala si 46 % fanete si pasuni. Aceste resurse au favorizat dezvoltarea pe de o parte a activit ăţ ilor de tamplarie si dulgherie, iar pe de alta parte cre şterea animalelor. Prin Studiul sectorial "Resurse economice naturale ale jude ţului Dambovita", se specific ă prezenta apelor cu concentra ţie salin ă (ape neomologate) pe teritoriul comunei Bezdead, cu localizare "Valea S ărat ă". Gradul de cunoa ştere a poten ţialului apelor minerale semnalate pe teritoriul comunei Bezdead este insuficient si se recomanda efectuarea de prospec ţiuni pentru evaluarea corecta a acestora, in vederea valorific ării. 2.4.4. Agricultura Cu toate c ă în zon ă nu exist ă ;i nici nu au existat exploata ţii agricole în acceptiunea modern ă a termenului, cu toate c ă agricultura este din toate timpurile una de subzisten ţă , r ămâne principala preocupare a localnicilor si – lucru foarte important – principala surs ă de venit şi furnizoare de locuri de munc ă. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 36

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

a. Structura fondului funciar in limitele teritoriului administrativ al comunei Bezdead a evoluat astfel : Terenurile din Bezdead (cu V. Morii, Râmata, Costi şata) în anii: Categoria de folosin ţă 1928 1942 1966 1972 1980 2010 (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) Islaz 720,75 720.75 - - - - Arabil 223,00 400.00 174.13 206.00 237 216.00 Fâne ţe naturale 1295,00 Nu apare 900.08 1219.00 1122 1273.00 Păş uni naturale 845,00 1182.00 999.26 1812.00 1896 1376.00 Păduri 500,00 437.00 1378.39 1704.00 - 2235.00 Livezi Pr uni 263,00 307.00 825.00 514.00 391 372.00 (pomi, Al ţi 20,00 307.00 825.00 514.00 391 372.00 din care): pomi Teren vân ătoare - cca . 500 - - - - Teren cu ape - - 103.32 103.00 - 132.00 Neproductiv - - 27.62 198.00 - 16.00 Construc ţii - - 95.41 - - 88.00 (drumuri) Dru muri - 27 - - - 49.00 Vii - - - - 1 - Total 3866,75 3573,75 4504,01 5757,00 3647,00 5757,00 b. Structura efectivelor de animale in limitele teritoriului administrativ al comunei Bezdead se prezint ă în structur ă astfel : o bovine ------958 o ovine ------2.120 o caprine ------303 o porcine ------337 o cabaline ------382 o păsări ------11.228 o iepuri ------129 o familii de albine ------218 Înc ărc ătura de bovine la 100 ha teren (arabil + fânete + păş uni) era la nivelul anului 2010 de 33,43, în condi ţiile în care suprafa ţa de teren exploatat ă era de 2.865 ha si toate bovinele crescute exclusiv in domeniul privat (gospod ăriile popula ţiei).Comparativ cu anul 1997, cînd acesta era de 46,45 animale/100 ha, sc ăderea fiind semnificativ ă Înc ărc ătura total ă de porcine la 100 ha teren arabil era in comuna Bezdead la finele anului 1997 de 366,18, în condi ţiile în care suprafa ţa de teren utilizat ă a fost de 216,0 ha si 100 % din totalul porcinelor au fost crescute în sectorul privat (gospod ăriile popula ţiei), iar ast ăzi este de numai 156,01 la aceea şi indici de suprafa ţă , ceea ce este o amenin ţare privind efectivele matc ă la speciile adaptate condi ţiilor locale.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 37

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Înc ărc ătura de ovine si caprine la 100 ha teren (arabil + pasuni + fanete) a fost în aceea şi perioada (1997) de 75,30, suprafa ţa de teren exoloatat ă fiind de 2865 ha si cre şterea ovinelor si caprinelor facandu-se exclusiv în domeniul privat ( gospod ăriile popula ţiei), la nivel 2010 acest indicator ar ătând un num ăr de 84,57, cu o cre ştere de cca. 10%. O analiz ă atent ă a factorilor care au generat o astfel de stare de fapt relev ă multe aspecte: • Locuitorii comunei Bezdead, nu au avut un model, un exemplu apropiat, la care s ă se raporteze, admi ţând c ă în pomicultur ă si cresterea animalelor trebuie s ă se multumeasc ă cu „ce dă Dumnezeu”, f ără un tip de organizare si tehnologii actuale. • Terenurile arabile sunt relativ putine, situate disparat si uneori in locatii greu accesibile şi astfel nu se preteaza la o mecanizare clasica, ci numai cu utilaje dedicate unor asemenea zone • Forma de organizare colectiva experimentat ă în anii ’60 nu a dat rezultate si de aici neîncrederea în formele asociative în regiunea colinar ă şi nici în agricultura de stat. • Nu exist ă o modalitate sigur ă si organizat ă de desfacere a produselor specifice zonei • Apropierea de un ora ş industrializat si o zon ă petrolier ă important ă a creat în permanen ţă posibilitatea ca cel putin un membru al familiei să aib ă un venit bănesc asigurat, deci o alternativ ă care a plasat în permanen ţă agricultura pe planul al 2-lea In atari situatii în nici un domeniu al agriculturii nu se poate face performan ţă atâta timp cât nu se atinge o capacitate optim ă pentru acea activitate. Principiul „un om, o vac ă de sfoar ă”, sau chiar cel traditional „izlaz-văcarul satului” nu poate dep ăş i nivelul agriculturii de subzisten ţă . Corespunz ător suprafetelor detinute, s-au situat si investitiile în agricultur ă. Dup ă ce în prima faz ă, s-a putut actiona pe terenuri mai compactd, proces care în unele zone colinare a si început, produc ătorii agricoli se vor structura : pe de o parte, cei care se axeaz ă pe productie, vegetal ă sau zootehnie, pe de alta, cei care, detin ători de terenuri fiind, se doteaz ă astfel încât s ă fie capabili s ă –si îngrijeasc ă propriile terenuri si pe deasupra să presteze servicii agricole ter ţilor. O alt ă mare categorie o reprezint ă cei care se ocup ă cu achizitionarea, conditionarea si depozitarea, precum si comertul cu produse agricole si în special cu fructe. Dac ă în prima faz ă s-au utilizat clădiri mai vechi ce au apartinut în special sistemului de stat, IAS-ului Pucioasa si SMA Fieni, dezvoltarea ar urma urm ătoarele trei directii mari: -reabilitarea si modernizarea cl ădirilor vechi -investitii în cl ădiri si echipamente noi în incintele vechi -cl ădiri si dot ări noi în centrele de greutate ale noilor propriet ăţ i Evolutia activit ăţ ilor agricole private, în unit ăţ i de mai mari dimensiuni, ar determina o presiune asupra micilor proprietari, care continu ă s ă practice agricultur ă de subzisten ţă . Ei se vor vedea pusi în dilema de a persista în aceast ă activitate, f ără viitor, s ă vând ă suprafetele de teren marilor produc ători, bucurându-se pentru moment de sumele obtinute sau s ă încerce o form ă asociativ ă modern ă, în care factorul „BIO” al productiei s ă fie definitoriu. O astfel de alegere desigur c ă va avea implicatii şi în viata social ă ulterioar ă. Alternativele corespunz ătoare sunt: s ă r ămâna mic agricultor s ărac, s ă devin ă lucrător în marile exploata ţii –cu aspectele pozitive si negative ce decurg de aici– sau s ă se transforme în întreprinz ător agricol, cu perspective din cele mai bune.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 38

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.4.5. Industria Spre surprinderea elaboratorului, în teritoriul administrativ al comunei Bezdead nu se găseste nici o firm ă sau filial ă a unei firme, care s ă aib ă ca obiect de activitate productie de tip industrial. Asta este cu atât mai surprinz ător cu cât comuna se afl ă la numai 10 Km. de dou ă puternice foste centre industriale, si anume Fieni şi Pucioasa. Este de neînteles cum nu s-a reusit atragerea unei activit ăţ i, sectie, atelier al uneia dintre întreprinderile industriale din zon ă. Probabil c ă distanta scurt ă de navet ă a determinat o anume automul ţumire de a merge la oras pentru astfel de activit ăţ i. Conditii de dezvoltare a unei astfel de activit ăţ i au fost şi sunt în continuare, atâta vreme cât mai exist ă cl ădiri si teren disponibile, iar despre for ţa de munc ă ce s ă mai vorbim. Exist ă o singur ă societate care are un num ăr de 18 angaja ţi şi care realizeaz ă ambalaje de lemn (S.C. „Lemno Prod” s.r.l.) 2.4.6. Comer ţ şi prest ări de servicii Ramur ă a economiei care, chiar dac ă nu aduce mult ă plusvaloare, are certa calitatea c ă asigur ă multe locuri de munc ă . Analizând lista agentilor economici cu activitate pe raza comunei Bezdead costat ăm c ă, exceptând câteva exemple, serviciile se limiteaz ă la activitatea comercial ă cu am ănuntul si alimentatia public ă, de regul ă în magazine nespecializate. Sunt absente ramuri uzuale ale prest ărilor de servicii care ar fi absorbit importanta for ţă de munc ă, nu exist ă firme specializate pe constructii, service auto, cism ărie ,etc 2.4.7. Alte activit ăţ i cu caracter economic Structura acestor unit ăţ i în limitele teritoriului administrativ al comunei Bezdead este la nivelul anului 2010, urm ătoarea : - ateliere de prelucrare a lemnului ------2 (în satul Bezdead) - ateliere de potcov ărie ------1 (în satul Bezdead) - distilerii ------5 (4 în satul Bezdead şi 1 la M ăgura) - mori ------2 (în satul Bezdead) - apicultori ------5 - zidari ------10

2.5. Dot ări social-culturale 2.5.1. Educa ţia şi înv ăţă mântul şcolar şi pre şcolar Scoal ă func ţiona înc ă din 1838 la Bezdead în casa de sfat. Mai târziu, în 1868, Consiliul Permanent hot ăra s ă se înfiin ţeze o scoal ă rural ă model, deoarece casa de scoal ă existent ă era d ărâmat ă cu totul. In 1882 localul si mobilierul erau în stare bun ă si se sim ţea nevoia înfiin ţă rii celui de-al doilea post de înv ăţă tor. In 1912 comuna avea trei şcoli, iar în 1933 o scoal ă primar ă de b ăie ţi cu 4 posturi de înv ăţă tor si 5 clase, o scoal ă primar ă mixt ă cu dou ă posturi si 4 clase si o scoal ă primar ă de fete, înfiin ţat ă în 1922 cu dou ă posturi si dou ă clase.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 39

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Popula ţia şcolar ă din comuna Bezdead cuprins ă în înv ăţă mântul general înscris ă la începutul anului şcolar 2010 – 2011 a fost de 267 elevi în urm ătoarea structur ă şcolar ă: - în şcoala general ă “Grigore R ădulescu” Bezdead (clasele I-VIII) - 139 copii ; - în şcoala general ă “Vasile Voiculescu” Bezdead (clasele I-VIII) - 105 copii ; - în şcoala primar ă Măgura (clasele I-IV) - 23 copii ; Personalul didactic angrenat în activitatea de învăţă mânt a fost de 41 de persoane, din care 32 de cadre didactice în înv ăţă mântul primar şi gimnazial şi 9 personal auxiliar. Popula ţia de vârst ă pre şcolar ă înscris ă la începutul anului şcolar 2010 – 2011 a fost de 103 copii în urm ătoarea structur ă : - la gr ădini ţa nr. 1 Bezdead - 2 grupe - 43 copii ; - la gr ădini ţa nr. 2 Bezdead - 2 grupe - 40 copii ; - la gr ădini ţa M ăgura - o grup ă - 20 copii ; Baza material ă a comunei este format ă din localurile şi cur ţile de joac ă a 2 şcoli generale, 2 şcoli primare (cea din Costi şata nu func ţioneaz ă) şi 4 gr ădini ţe (Gr ădini ţa nr. 3 Bezdead nu func ţioneaz ă). 2.5.2.S ănătate public ă si asisten ţă social ă In judetul Dâmbovita, serviciile de s ănătate sunt oferite prin reteaua de unit ăţ i sanitare de stat si private, alcatuit ă din spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale, etc. Din 1999, în judetul Dâmbovi ţa s-a redus num ărul dispensarelor medicale de stat, dezvoltându-se în schimb forma nou ă a Cabinetelor Medicale (individuale, grupate, asociate sau de specialitate) procesul de privatizare fiind mai activ în domeniul stomatologiei si a farmaceuticii. Cu referire strict la comuna Bezdead, actuala cl ădire în care se g ăsesc Centrul de sănătate si Cabinetul Medical Individual a fost construit ă în anii 1909-1911, localul fiind amplasat în cap ătul de jos al satului de centru motivate de nevoia de a servi în egal ă m ăsur ă şi satele Bro ăteni, Tunari, M ăgura şi Valea Morii, a fi mai izolat de colectivitate şi a se putea ajunge mai repede la Pucioasa . In anul 1953 (1954) a luat fiin ţă Circumscriptia Sanitar ă prin amenajarea într-un local închiriat şi a unei case de na şteri, mutat ă în 1958 în dispensar. De atunci pân ă în prezent, Circa Bezdead a functionat cu urm ătoarele cabinete: -un cabinet pentru adulti -un cabinet pentru copii -un cabinet stomatologic De mentionat este faptul c ă în prezent pe raza comunei, de şi exist ă şi 2 puncte sanitare (la Măgura şi la Râmata) func ţioneaz ă doar 2 cabinete medicale individuale de medicin ă general ă (cu medic şi asistent ă) şi unul de stomatologie (cu medic şi asistent ă), la care se adaug ă o farmacie particular ă (cu un farmacist şi 2 cadre medii), toate în satul Bezdead. In Romania s-a constatat un declin demografic în ultimii 16 ani; populatia în varsta de 0-4 ani reprezint ă 5% din total, mortalitatea matern ă este de 24,05 la 100.000 n ăscu ţi vii, fa ţă de media din Uniunea Europeana de numai 6,1%; num ărul avorturilor este de 4 ori mai mare decât în UE (883,4 la 1000 de n ăscuti vii, fa ţă de 225,9), iar mortalitatea infantil ă este de patru ori mai ridicat ă decat media UE (16,84 decese la 1000 de n ăscu ţi vii). PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 40

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Natalitatea este înc ă sc ăzut ă, cauzele fiind în special de natur ă economic ă si social ă. Pentru ameliorarea acestui indicator se impune, în continuare, o planificare familial ă modern ă, de descurajare a avorturilor, de protectie a familiei si a femeii gravide si de asigurare a conditiilor optime în maternit ăţ i si în serviciile de pediatrie, premize pentru o adresabilitate crescut ă la serviciile de s ănătate. Evaluarea activit ăţ ii sanitare la nivelul comunei ţine seama de : o calitatea serviciilor : îmbun ătăţ irea calit ăţ ii si sigurantei actului medical, diversificarea si cresterea numeric ă a serviciilor medicale în vederea cresterii calit ăţ ii vietii, care reprezint ă înc ă una dintre problemele critice ale societ ăţ ii române şti. o calitatea datelor raportate (indicatorii de rezultate, de utilizare a serviciilor si de eficien ţă care sunt înregistrati si cuantificati în sistemul medical. o calitatea personalului (indicatorii de management ai resurselor umane relev ă existenta unor probleme actuale la nivelul personalului medical mediu si auxiliar) o satisfactia pacientilor (monitorizat ă de sociolog, psiholog, fie apreciat ă prin chestionare de satisfactie, anchete si studii sociologice de evaluare a calit ăţ ii vietii bolnavilor, etc.). o sc ăderea numarului acestor categorii de personal prin plecarea personalului calificat în str ăin ătate, motivând remuneratia redus ă si conditii deficitare de munc ă. o ocuparea posturilor prin concurs de personal f ără preg ătire specific ă o durata mare de timp pân ă la ocuparea posturilor La Prim ăria Bezdead sunt înregistrate un num ăr de 70 dosare de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat 2.5.3.Cultura, sport, turism, loisir Căminul cultural "Ion Heliade Radulescu " a luat fiinţă în 1936, când în comun ă existau deja dou ă forma ţii culturale si anume : Societatea sportiv ă si C ăminul cultural. Exist ă în comuna Bezdead o bibliotec ă comunal ă cu peste 10.000 volume şi peste 650 de cititori pe an, precum şi 2 biblioteci şcolare având peste 6.000 de volume. În general se accept ă realitatea tradi ţional ă dup ă care biblioteca a fost şi continu ă s ă fie o institu ţie de cultur ă. Mizând pe aceast ă op ţiune, autorii consider ă biblioteca nu numai o simpl ă structur ă informa ţional ă, ci una predominant cultural-ştiin ţific-formativ ă, cu deschidere c ătre marile aspecte ale spiritualit ăţ ii umane. În plan teoretic, dezvolt ările recente au legiferat într-un fel managementul cultural, dar au rămas multe nerealiz ări şi, mai ales, o prea ap ăsat ă perspectiv ă contabil ă asupra func ţiilor bibliotecii, ca şi a celei de c ămin cultural. In satele componente ale comunei Bezdead exist ă 4 c ămine culturale, cu func ţii axate în principal pe organizare de evenimente şi activit ăţ i de loisir, mai mult decât pe activit ăţ i de natura dezvolt ării intelectuale şi culturale. Tocmai o asemenea gândire, care rezum ă specificul cultural la dimensiunea economic ă în dauna dimensiunii artistice, creatoare, induce în sistem rigidit ăţ i devenite în timp adev ărate obstacole în definirea unor func ţii culturale şi, de aici, în sus ţinerea sau obturarea unor programe. În consecin ţă , managementul prin bugete devine de cele mai multe ori un impediment major în dezvoltarea culturii şi în particular a bibliotecilor şi c ăminelor culturale. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 41

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.6.Popula ţia si for ţa de munc ă Demografia studiaz ă populatiile umane, urm ărind, în principal, problematica referitoare la mărimea acestora, la structurile lor dup ă anumite caracteristici si la unele fenomene specifice , toate aceste aspecte fiind abordate atât sub unghi static – starea lor la un moment dat – cât şi sub un unghi dinamic – schimbarea, evolutia. Principalii factori de structurare ai demografiei sunt variabilele demografice: vârsta, sexul, starea civil ă, statutul profesional / ocupatia, tipul de rezidenţă , etnia, na ţionalitatea, religia, nivelul de scolarizare al populatiei studiate, etc.. Fenomenele demografice apar ca o form ă de manifestare a unei mase de evenimente demografice, într-o perioad ă scurt ă de timp, de regul ă un an. Cele mai importante cupluri evenimente-fenomene cu influen ţă demografic ă sunt: decesele-mortalitatea, nasterile-natalitatea (fertilitatea), casatoriile-nuptialitatea, divorturile- divortialitatea, imigratiile-migratia, la fel de importante fiind mobilitatea social ă sau teritorial ă. 2.6.1.Dinamica evolutiei demografice Am re ţinut urm ătoarele aspecte privind popula ţia din comuna Bezdead : În 1810 , în Bezdead erau 299 locuitori cu 150 b ărba ţi şi 149 femei, din care 22 ţigani. În Măgura erau 306 locuitori şi 166 b ărba ţi şi 140 femei, din care 4 ţigani. În 1859 era întocmit ă lista satelor, pe jude ţe, în care urmeaz ă a se înfiin ţa şcoli, argumentându-se cu num ărul de familii. Bezdeadul avea 392 de familii, M ăgura (Bela) 144 de familii (nici o comun ă neavând un num ăr mai mare de familii. În 17 iunie 1865 procesul verbal întocmit de superarbitrul V.Iacobescu, tras la sor ţi de comisiunea ad-hoc prev ăzut ă de art.16 din Legea rural ă (1864), pentru a verifica num ărul locuitorilor şi suprafa ţa de împropriet ărit, se men ţioneaz ă: „la Bezdead, popula ţia e de 921 locuitori, repartiza ţi astfel: Bezdead – 774 locuitori, Valea – Sărat ă – 14 locuitori, Valea lui Cazan – 11 locuitori, Râmata – 13 locuitori, Costi şata – 22 locuitori şi Valea Leurzii – 87 locuitori. În 1898 , Bezdead împreun ă cu Râmata, Cosi şata şi Valea – Leurzii aveau o popula ţie de 3000 locuitori, iar comuna Bela, împreun ă cu Nistore şti şi Bro şteni – 1.100 locuitori. În 1912 erau 3.573 de suflete în Bezdead, Cosi şata şi Râmata, iar în Valea–Leurzii 99 de suflete, locuind în 28 de case. În 1917 se raporteaz ă la întocmirea bugetului, 3.742 locuitori, din care 1.093 contribuabili În 1918 , în filele bugetului pe 1918/1919, g ăsim consemnat ca num ăr de locuitori, 3.560. În 1921 , Bezdeadul are o popula ţie de 3.529 locuitori; 1401 locuitori la M ăgura, cu o densitate de 60-80 loc.km.p. În 1928 , situa ţia statistic ă privind popula ţia din comuna Bezdead şi structura ei arat ă astfel : -locuitori total 4.577; masculin = 2.117, feminin = 2.460; to ţi ortodoc şi. Recens ămîntul din 1930, decembrie, 29 a înregistrat urm ătoarele date : PE SATELE DIN BEZDEAD TOTAL INDICATORI BEZDEAD VALEA MORII RÂMATA COSTI ŞATA BEZDEAD Popu la ţie statornic ă din care : 3093 351 342 175 3961 -masculin 1478 156 151 76 1861 -feminin 1615 195 191 99 2100

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 42

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

În urm ătorii ani, popula ţia este consemnat ă, în documentele epocii, astfel : Anul Indicatori Bezdead Măgura 1936 Num ăr de gospod ării - - Num ăr de locuitori 4873 - 1937 Num ăr de gospod ării 1339 389 Num ăr de locuitori 4996 1733 1939 Num ăr de gospod ării - - Num ăr de locuitori - - Num ăr de contribuabili 1498 - Alte date despre popula ţia din Bezdead, g ăsim în rezultatel ac ţiunii „Recens ământul popula ţiei din 21 februarie 1956 ” POPULA ŢIA RECENZAT Ă COMUNA, SATE Din care TOTAL LOCUITORI MASCULIN FEMINIM Total BEZDEAD, din care în : 3945 1646 2299 Sat Bezdead 3098 1271 1827 Sat Costi şata 276 126 150 Sat Râmata 571 249 322 Total M ĂGURA din care în : 1441 62 0 821 Sat Bela 539 239 300 Sat Bro şteni 449 189 260 Sat Nistore şti 236 92 144 Sat Tunari 217 100 117 „Recens ământul popula ţiei şi al locuin ţelor” din 15.03.1966 , publicat de Direc ţia Central ă de Statistic ă în 1969, ne ofer ă date numai pe regiuni, şi aici, pe sexe, pe vârste, na ţionalitate, profesii şi studii. Acest recens ământ a fost comandat pentru situa ţia popula ţiei la nivelul ţă rii şi pentru num ărul locuitorilor pe localit ăţ i, f ără alte detalii. La acea dat ă în Bezdead erau 5602 locuitori, 2260 masculin şi 3342 feminin. Evolu ţia popula ţiei comunei Bezdead între anii 1966 şi 1972 : Indicatori/Anul 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 Num ăr de locuitori 5602 5513 5472 5584 5663 5707 5804 Sporul popula ţiei ‰ - -5.88 -7.43 +20,46 +14.41 +7.76 +17.00 Sporul natalit ăţ ii în ace şti şapte ani este de +18,05‰ sau, mai simplu,de 1,8%, fa ţă de 1,3%, cât era pe ţar ă. Ajungem la data de 07 ianuarie 1992 , când a avut loc ultimul „Recens ământ al popula ţiei şi locuin ţelor” pe teritoriul României, care ne informeaz ă asupra popula ţiei şi locuin ţelor din comuna Bezdead : Locuin ţe: Indicatori Num ăr Num ăr de camere Suprafa ţa locuin ţei (mp) Locuin ţe din care : 2123 5658 65.861 -particulare 2119 5647 65.734 -de stat 4 11 127 PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 43

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Gospod ării: -num ăr de gospod ării 1827 -num ăr de persoane 5543, din care : -masculin 2714 -feminin 2829 O compara ţie a evolu ţiei popula ţiei reg ăsim în documenta ţiile anterioare în faz ă de Plan Urbanistic General (edi ţiile 1995 şi 2000 ). Popula ţie în anul 1995 Popula ţie în anul 2000 Denumire sate Popula ţie Gospod ării Popula ţie Gospod ării Bezdead 3 893 1 298 3 812 1 338 Costisata 296 98 268 96 Măgura 605 255 544 235 Brosteni 435 145 445 173 Tunari 210 85 214 81 Valea Morii 48 25 25 16 TOTAL 5 487 1 906 5 308 1939 Popula ţia satului Bezdead a evoluat în aceea şi perioad ă astfel: 1810 - 299 locuitori cu 87 case ; 1835 - 175 gospod ării (sat foarte mare) ; la 1838 - 290 familii cu 1224 locuitori ; sfâr şitul secolului XIX - 3000 locuitori ; 1912 - 3573 locuitori ; 1930 -3093 locuitori ; 1938 - 5401 locuitori; 1975 - 1353 gospod ării (sat foarte mare ). Conform recens ământului populatiei si locuintelor din anul 2002 s-au înregistrat un num ăr de 5.123 locuitori, din care 2.537 b ărba ţi si 2.586 femei, dar în prezent, pe fondul migra ţiei şi emigra ţiei, aceste cifre au sc ăzut dramatic, astfel încât aprecierile la finalul anului 2010, în structur ă pe gospod ării şi sate se prezint ă astfel (conform statisticilor locale): Popula ţie în anul 2010 Denumire sate Popula ţie Gospod ării Bezdead 3 .361 1.217 Costisata 254 80 Măgura 412 184 Brosteni 339 133 Tunari 178 72 Valea Morii 16 7 TOTAL 4.560 1.693 Intreaga perioada de dup ă 1989 analizat ă s-a caracterizat printr-un spor natural negativ, num ărul deceselor fiind mai mare decât cel al n ăscu ţilor vii. Sc ăderea natural ă a evoluat diferit pe cele dou ă sexe, fiind mai mare pentru sexul masculin decât pentru cel feminine. De asemeni, datele recens ământului din 2002 arat ă c ă în comun ă sunt înregistrate un num ăr de 1.940 gospod ării cu un num ăr de 1.985 familii, ceea ce demonstreaz ă c ă media persoanelor ce gospod ăresc împreun ă într-o curte (2,65 persoane / gospod ărie) este pu ţin mai mic ă decât media pe jude ţ (2,95 persoane / gospod ărie). PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 44

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Num ărul mediu de persoane pe gospod ărie este cuprins între 1,56 persoane/gospod ărie în satul Valea Morii si 2,85 persoane/gospod ărie în satul Bezdead. Se constat ă c ă în decurs de 15 ani, popula ţia comunei Bezdead a sc ăzut continuu, satele Măgura si Valea Morii fiind cele mai depopulate. Regresul activit ăţ ilor economice din ora şul Pucioasa si din celelalte centre urbane situate pe Valea lalomitei au influen ţat foarte mult dezvoltarea economic ă si social ă a satelor, mai ales la nivelul infrastructurii. Repartizarea populatiei pe principalele grupe de vârst ă comparativ cu procentele medii în jude ţ se prezint ă astfel: GRUPA DE VARSTA PROCENT COMUN Ă PROCENT JUDE Ţ -între 0-19 ani -16,00 % -24,91 % -între 20-44 ani -39,30 % -40,32 % -între 45-65 ani -17,80 % -18,65 % -peste 65 ani -26,90 % -16,11 % Analizând procentele de mai sus se observ ă o sc ădere la grupa popula ţiei tinere pân ă la 19 ani şi o îmb ătrânire mai mare la grupa peste 65 de ani. • Efectele îmb ătrânirii demografice a populatiei pot fi: o sporirea presiunii popula ţiei inactive asupra popula ţiei active; o frânarea cre şterii nivelului de trai; o sc ăderea poten ţialului for ţei de munc ă; o cre şterea raportului de dependen ţă a populatiei vârstnice, fa ţă de popula ţia tân ără; o cre şterea fondului de pensii, restructurarea bugetului de stat; o sporirea fondurilor de asisten ţă sanitar ă; o poate fi influen ţat nivelul productivit ăţ ii muncii sociale; Locuitorii se ocupau înc ă din vechime cu cre şterea vitelor, lucrul la p ădure, pomicultura si diferite me şte şuguri s ăte şti : tâmpl ăria, dulgheria, zid ăria, rot ăria, fier ăria, valorificând bogatele resurse de materii prime existente, c ărăuşia fiind de asemenea larg practicat ă şi o mare amploare cunoscând ţesutul covoarelor. Resursele de munc ă si popula ţia ocupat ă au înregistrat foarte multe modific ări în perioada 1989-2010, în sensul modific ării gradului de ocupare a for ţei de munc ă şi a spectrului ocupa ţiilor. Recesiunea economic ă a ora şului Pucioasa si mai apoi a ora şului Fieni si chiar Târgovi şte a produs mul ţi şomeri si a influen ţat negativ din punct de vedere economic satele comunei Bezdead. La nivelul comunei mai exist ă azi cca. 250 de locuitori care se deplaseaz ă pentru munc ă în afara comunei, în special în centrele urbane : Pucioasa, Fieni şi Târgovi şte. 2.6.2.Migra ţia popula ţiei Migra ţia – fenomenul de deplasare a unor mul ţimi de persoane dintr-o arie teritorial ă în alta, urmat ă de schimbarea de domiciliu si/sau încadrarea într-o activitate în zona de sosire. In cea mai mare parte a cazurilor, o mobilitate teritorial ă este înso ţit ă de, sau genereaz ă o mobilitate social ă, schimbarea statutului social al persoanelor migrante.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 45

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Efectele migratiei asupra populatiei de origine – exemplu: atunci când este antrenat un num ăr mare de persoane, în general de vârsta tân ără, poate provoca, în populatie, un deficit de for ţă de munc ă, o sl ăbire a activit ăţ ilor, o sc ădere a natalit ăţ ii, o îmb ătrânire demografic ă, etc. Situatia populatiei din aria de primire poate fi si ea influen ţat ă în ambele sensuri: în perioadele de cre ştere economic ă, imigrantii contribuie la completarea necesarului fortei de munc ă, în schimb, în perioade de recesiune, particip ă la îngro şarea rândurilor somerilor, fiind cei mai expusi la concediere si determin ă un consum suplimentar de resurse. 2.6.2.1.Factori sociali care influen ţeaz ă migra ţia • Ridicarea standardului de via ţă al oamenilor – mobilitatea social ă; • Modernizarea habitatului rural; • Dezvoltarea mijloacelor de transport individual si colectiv; • Accesul la informa ţie S-a observat faptul c ă cea mai mare pondere o au cei care fac naveta din comun ă la ora ş, în cea mai mare parte fiind locuitori ai satelor mai mari şi care sunt încadra ţi în unit ăţ i economice din ora ş (industriale si de constructii). In ceea ce priveste navetismul de la oras la sat, acesta se refer ă cu prec ădere la intelectuali (cadre tehnice, profesori, cadre sanitare, etc.) Aspectele pozitive ale navetismului sunt asigurarea for ţei de munc ă necesar ă desf ăş ur ării activit ăţ ii economice si posibilitatea men ţinerii gospod ăriilor personale, iar aspectele negative sunt reprezentate de acceptarea unor condi ţii dificile de munc ă, timpul însemnat consumat cu deplasarea si executarea unor lucr ări ce necesit ă efort fizic mai mare. In ceea ce priveste implica ţiile în viata de zi cu zi a navetistului, pierderea de timp alocat deplas ării reprezint ă nemultumirea cea mai mare. 2.6.2.2.Migra ţia din localitate La nivelul întregii comune, sporul migratoriu are valori negative (-8,2 ‰), ca de altfel şi sporul natural (-0,5 ‰) . O dat ă cu reabilitarea, diversificarea si modernizarea dot ărilor, a echip ării tehnico-edilitare si a asigur ării leg ăturilor dintre localit ăţ i se preconizeaz ă o sc ădere a fenomenului de migratie a popula ţiei din comuna Bezdead către ora şe sau între localit ăţ i. 2.6.2.3.Migra ţia către localitate Dacă se vor crea premisele dezvolt ării unei structuri economico-sociale atunci vom putea vorbi cel mult despre o re ţinere a tineretului în interiorul localit ăţ ii, încurajarea migratiei c ătre localitate necesitând eforturi mult mai ample si mai costisitoare.

2.7.Locuirea Locuirea este un concept care, având ca unitate de baza locuin ţa, cuprinde o arie mult mai larg ă de necesit ăţ i si activit ăţ i umane legate direct sau indirect de locuin ţă , cum ar fi: infrastructura (drumuri, retele), echipamente urbane (înv ăţă mânt, s ănătate, cultur ă, sport, comert, spatii verzi, transport), serviciile, calitatea locuin ţei (grad de dotare, diversificare) ca si consecintele asupra mediului, în dubla determinare cu factorul social – comunitar. Locuirea este caracterizat ă de dou ă nivele de receptare: - nivelul de stare, în care locuinta ca o component ă de baz ă a sectorului locuirii este

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 46

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 perceput ă ca bun economic mobilizator de resurse si sectoare productive si bun urban, adic ă element fizic esential în conformarea si configurarea localit ăţ ii; -nivelul socio – comunitar de receptare în ale c ărui componente se disting: locuirea ca drept al fiec ărui cet ăţ ean la o locuin ţă demn ă si adecvat ă, precum si expresie a modului de via ţă reflectând nivelul de trai si stilul de via ţă al oamenilor acelor locuri; Suportul urban material al locuirii este tesutul urban. Acesta este caracterizat prin aspectul formal: trama stradal ă, parcelarul, organizarea volumului construit, organizarea spatiului liber, dar si de: calitatea locuin ţelor, infrastructura tehnic ă, serviciile si comer ţul de frecvent ă utilizare. Locuirea, cu toate componentele ei este un fenomen urban complex, într-o dinamic ă permanent ă, o constant ă schimbare si evolutie legat ă de modul de existen ţă a individului si a comunit ăţ ii. Ea se subordoneaz ă atât cadrului formal arhitectural, cât si determinărilor comunitare. Ritmul de construire la Bezdead este de cca 30 de case noi (autoriza ţii de construire), majoritatea fiind case noi destinate locuirii de vacan ţă si apar ţinând str ăinasilor. Atrac ţia cea mai mare pentru achizi ţionarea de terenuri pentru construire o reprezint ă satele Bezdead si Costisata. Atrac ţia fa ţă de peisajul natural, de minimul de confort privind echiparea tehnico -edilitar ă si apropierea fa ţă de capitala ţă rii, a stimulat atrac ţia persoanelor în special din Bucure şti pentru construirea de case de vacan ţă , cu predilec ţie în re şedin ţa de comun ă. 2.7.1. Analiza global ă a locuirii în comuna Bezdead Satele comunei Bezdead s-au format in rela ţie cu albia pârâului Bezdedel si a afluen ţilor săi, cu tipologii specifice a şez ărilor în v ăi cu versanti accidenta ţi. Satele componente ale comunei BEZDEAD se caracterizeaz ă tipologic astfel: • Din punct de vedere a formei: areolar - tentacular ă ; • Din punct de vedere a structurii re ţelei stradale : liber ă, puternic influen ţat ă de relief si cursurile de ap ă ; • Din punct de vedere a structurii fondului construit : adunat în zona central ă a satelor Bezdead si M ăgura si afânat - în şiruit în celelalte sate ; Tendin ţele de evolu ţie a zonei de locuit sunt evident tentaculare de-alungul drumurilor principale, în special a drumului principal DJ 710 , constituind tr ăsătura caracteristica a evolu ţiei tipologice a satelor dup ă anul 1990. 2.7.1.1. Tipuri de locuire la locuin ţele pe lot; densit ăţ i Majoritatea locuin ţelor existente sunt executate din zid ărie de c ărămid ă, utilizându-se şi materialele locale (mai ales lemn), iar anexele gospod ăre şti sunt realizate în cea mai mare parte din paiant ă (dar şi din lemn). Consecin ţă a ocupa ţiilor specifice si a mediului geografic, aici s-a dezvoltat o arhitectur ă caracterizat ă atât prin case etajate, cu prisp ă, foi şoare, al ături de locuin ţe cu un singur rând. Regimul de în ălţime este predominant parter, cu tendin ţa de construire manifest ă şi înainte de ultima perioad ă de edificare a locuin ţelor P + 1, dar din ambele categorii în sat exist ă gospod ării si locuinte tradi ţionale ale c ăror particularit ăţ i trebuie conservate.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 47

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Nu exist ă teren proprietate public ă rezervat în intravilan pentru construirea de locuinte sociale în cazul în care apar calamit ăţ i datorate unor riscuri naturale imprevizibile, dar exist ă rezerve de teren agricol în extravilan. Analiza tipologic ă a locuin ţelor din comun ă ne conduce la concluzia c ă este dezvoltat ă o re ţea stradal ă dictat ă de relief şi re ţeaua hidrografic ă, cu rare trasee ortogonale şi un parcelar cu loturi inegale ca întindere şi front stradal, ceea ce a favorizat construirea de locuin ţe individuale pe lot, reflex istoric al opera ţiunii urbanistice de lotizare şi împropriet ărire din 1864. In localitatea re şedin ţă a comunei (Bezdead) num ărul gospod ăriilor este de 1217, num ărul de persoane fiind la recens ământul 2002 de 2,76 locuitori/gospod ărie şi azi (estimativ) de 2,24 locuitori/gospod ărie. In intravilanul localit ăţ ilor majoritatea loturilor proprietate particular ă au suprafe ţe cuprinse între 500 mp/lot şi 1500 mp/lot, cu rare excep ţii mai mari. Num ărul loturilor proprietate particular ă neconstruite din localit ăţ ile comunei Bezdead totalizeaz ă aproximativ 30,0 ha. 2.7.1.2. Analiza morfologic ă si indicii de ocupare teren în zonele de locuit pe loturi Pe baza unei analize morfologice globale a zonelor de locuit pe lot s-au identificat tipurile de tesut caracteristic prin analiza multicriterial ă, tipurile de tesut urban fiind diferentiate în functie de 7 criterii principale, la rândul lui, fiecare criteriu fiind împ ărţit în câte 3 indicatori scala ţi. Criteriile sunt istorice, sociale, urbanistice si arhitecturale, fiind alese în functie de particularit ăţ ile zonei şi a teritoriului înconjur ător. Criteriile principale sunt urm ătoarele : I – Perioada de formare a tesutului urban II – Ocupatia primilor locuitori III – Folosin ţa parcelei în momentul de fa ţă IV –Caracteristicile tramei stradale V – Suprafa ţa parcelei VI –Tipul de constructie de pe parcel ă VII – Intensitatea ocup ării parcelei cu constructii (POT) S-au analizat 14 esantioane (mostre de ţesut), 9 dintre ele furnizând acelea şi r ăspunsuri la toate criteriile analizate în ideea compar ării evolu ţiei spatiului urban într-o perioad ă de cca 110 ani. S–a mai studiat un e şantion din construc ţiile noi realizate “exploziv” în ultimii 6 – 7 ani. Comparativ, se constat ă o cre ştere a modulelor volumetrice si a regimului de în ălţime în partea “istoric ă” a localit ăţ ilor, iar în zonele de locuit mai nou constituite modulele volumetrice sunt mari (SC medie este peste 175,0 mp), regimul mediu de inaltime este P +1 + M, iar m ărimea medie a lotului este de 1250 mp. Se constat ă, de asemenea, apari ţia de functiuni complementare locuirii (comer ţ alimentar, nealimentar, alimentatie public ă), dar nu si alte activit ăţ i compatibile cu locuirea (spatii pentru birouri, servicii liberale, spatii pentru alimentatie public ă, prest ări de mici servicii industriale, etc.). Suprafa ţa locuibil ă total ă a camerelor de locuit din localit ăţ ile comunei este de circa 67.860 mp, ceea ce înseamn ă c ă unei persoane îi revin aproximativ 13,24 mp suprafa ţă locuibil ă, peste media pe jude ţ (11,4 mp/persoan ă). PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 48

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.7.2. Schimb ări posibile în zonele existente de locuin ţe - Densificarea locuirii în zonele de prestigiu ale satelor; cre şterea modulelor volumetrice şi a regimului de în ălţime; - Mărirea num ărului de spa ţii destinate altor folosin ţe decât locuirea : comert, servicii, birouri, pe arterele de penetra ţie, în zona central ă a comunei si în alte poluri comerciale; - Continuarea procesului de regenerare urban ă început înainte de începerea crizei economice globale ;

2.8.Circulatia 2.8.1. Analiza circulatiei actuale, planul de organizare a circulatiei Căile de comunica ţie rutier ă majore sunt bine reprezentate la nivelul satelor componente, din punct de vedere al clasei din care fac parte si diversit ăţ ii. Comuna beneficiaz ă de drumul jude ţean DJ 710 care str ăbate zona pe direc ţia NE – SV si deserve şte toate satele (satul Valea Morii prin intermediul drumului comunal DC 4), intersectat cu DJ 715 între satele Bezdead şi Tunari (între km 8 şi 9 al lui DJ 710), constituind o alternativ ă de circula ţie si transport în perioadele în care circula ţia pe DJ 710 este blocat ă din motive de eroziune excesiv ă a albiei pârâului Bezdedel conjugate cu fenomene de alunecare a versantilor. Transportul spre si dinspre localitate este asigurat numai prin mijloace auto, comuna neavând cale ferat ă. Principalele disfunctionalitati la nivelul c ăilor de comunica ţie rutier ă si transport sunt prezentate în plan şa "SITUA ŢIA EXISTENT Ă - ZONIFICARE FUNC ŢIONAL Ă SI C ĂILE DE COMUNICA ŢIE" si constau în : – Profile transversale neamenajate la drumurile clasate, conform ultimei legisla ţii ; – Este necesara modernizarea urm ătoarelor c ăi de comunica ţie rutier ă : • DJ 710 şi DJ715 pe toat ă lungimea lor ; • DC 4 , pe traseul s ău din partea superioar ă; – Amenajarea intersec ţiilor dintre toate drumurile clasate si str ăzile locale principale si drumurile clasate ; – Poduri noi peste afluen ţii principali ai pârâul Bezdedel ; – Pasarel ă pietonal ă modern ă între zonele de locuit ale satelor Bro şteni si Măgura ; – Modernizarea podului peste râul Bezdedel între satele Tunari şi M ăgura ; – Stoparea eroziunii excesive a albiei pâraielor şi toren ţilor din zon ă; 2.8.2. Prognoza de evolutie a traficului Pentru determinarea evolutiei în perspectiv ă a traficului pentru o perioad ă de 10 ani , se pot utiliza coeficien ţi deriva ţi din coeficientii medii pe ţar ă de evolutie a traficului rutier, calcula ţi pentru perioada 2000-2020, în cele trei ipoteze de evolutie a traficului rutier : maximal ă (optimist ă), medie (probabil ă) si minimal ă (pesimist ă). Astfel din tabelele 4, 5, si 12 ale Normativului AND 580-2002 a rezultat că în intervalul orar 7,45 – 8,15, în unele puncte de recenzare s-a constatat o intensitate de trafic mult mai mare decat media zilnic ă anual ă pe acest scurt interval care tinde spre atingerea capacit ăţ ii maxime de circulatie, cu consecinte cum ar fi reducerea vitezei de circulatie spre intervalul critic 0 - 10 km/h (tendin ţe de blocaj).

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 49

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Principalele cauze sunt atât cele cu caracter obiectiv (numarul participantilor la trafic în acel interval orar) cât si cele care tin de disfunctionalit ăţ i cum ar fi ocuparea benzilor de lâng ă trotuar de autovehicule stationate sau oprite. Dac ă acestea nu deranjeaz ă pe ansamblu prea mult de-a lungul unei zile, în momentele de vârf acest fenomen favorizează blocajele. Un rol important în acest interval îl au si pietonii din intersectiile aflate în vecin ătatea punctelor de maxim interes studiate (apropierea de institu ţii de interes public – şcoal ă, gr ădini ţă , sedii – sau a şteptarea mijloacelor de transport în comun). O intensificare a traficului se mai produce în punctele recenzate din zona central ă a comunei în intervalele orare 12 – 14 si 15,30 – 16,30, f ără consecin ţe notabile. 2.8.3.Transportul în comun interurban Situatia sistemului de transport interurban în comuna Bezdead are, la ora actual ă, urm ătoarele caracteristici : • parc auto – autobuze învechit. Mijloacele de transport în comun sunt autobuze vechi, poluante atât fonic cât si cu noxe, motoriz ări dep ăş ite tip RABA - mari consumatoare de combustibili si piese de schimb (nerentabile), caroserii corodate , insalubre, tributare stilistic designului promovat de regimul dinainte de 1989, lipsite de functionalitate, greu accesibile pentru călători (sc ări înalte), f ără facilit ăţ i pentru handicapati (asa cum cer normele europene). • microbuze – desi mai moderne decât tipologia prezentat ă anterior p ăcătuiesc prin lipsa de spatiu, la ore de vârf circul ă la capacitate maxim ă, cu consecinte asupra ventilatiei optime, prezen ţa unei persoane corpolente pe interval fiind de natur ă să îngreuneze sau s ă blocheze circulatia c ălătorilor în vehicul, lipsa spatiului le fac aproape inutilizabile pentru persoanele cu handicap si incomodează persoanele cu în ăltime peste medie. Acest mijloc de transport comport ă riscuri majore în caz de accident când este supraaglomerat, cum de altfel s-a demonstrate, din p ăcate. • sistemele de taximetrie au luat o amploare deosebită – a se vedea numarul de operatori si marimea parcului fiecaruia. Din p ăcate acest sistem genereaz ă aspecte care conduc la îngreunarea circulatiei celorlalte vehicule participante la trafic. Situatiile mentionate anterior sunt tributare în primul rând unui buget alocat acestui gen de activit ăţ i sc ăzut, ca o consecin ţă obiectiv ă a r ămânerii în urm ă din punct de vedere economic a domeniului si economiei în ansamblu pentru zon ă în comparatie cu zone similare limitrofe. Este necesar ă introducerea unui nou concept privind transportul în comun capabil s ă ard ă etapele si s ă impulsioneze dezvoltarea. Acest concept poate fi şi un motor al dezvolt ării economice, fie si numai din punctul de vedere al inexisten ţei c ăii ferate.

2.9.Echiparea tehnico-edilitara 2.9.1.Retele de energie electrica • In zon ă exist ă urm ătoarele retele electrice: - LEA 20 KV - pe stâlpi de beton armat , amplasat ă in general paralel DJ 710, chiar langa calea de rulare sau la distante ce variaza pana la 100 m departare de aceasta, cu ramificatii pe

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 50

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 drumurile secundare spre posturile de trasformare. Uneori insa traseul linie de 20 Kv, este unul direct in traversarea proprietatilor private. - posturi trafo aeriene 20 / 0,4 KV care alimentează locuintele si obiectivele social – administrative ale comunei in numar de 13 , dupa cum urmeaza: Nr. Crt Denumirea postului Puterea instalata 1. Post transformare 4126 Brezeanca 2. Post transformare 4043 3. Post transformare 4044 4. Post transformare 4010 5. Post transformare 4048 Valea Leurzii 6. Post transformare 4156 Valea Morii de Bezdead 7. Post transformare 4011 8. Post transformare 4157 Coporod 9. Post transformare 4049 Fratilesti 10. Post transformare 4158 Malu’ de Răsun ă 11. Post transformare 4050 Râmata 12. Post transformare 4138 13. Post transformare 4088 Costi şata - retele de joas ă tensiune(220V / 380V) pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor locali (gospod ării, obiective social-culturale, administra ţie public ă, servicii, etc.). - bransamentele electrice de joas ă tensiune sunt realizate cu preponderen ţă în sistem aerian (stâlpi din beton + conductori electrici), dar si punctual cu cabluri electrice subterane. - iluminatul public stradal exist ă pe majoritatea străzilor si se realizeaz ă cu corpuri de iluminat de exterior, montate pe stâlpi din beton amplasa ţi în lungul str ăzilor, comanda aprinderii si stingerii realizându-se de la un punct de aprindere automat prin ceas programator. • Probleme conflictuale si disfunctionalit ăţ i : -reteaua de distributie a energiei electrice este în general in stare bun ă ; -avand in vedere distributia posturilor de transformare in teritoriu , precum si propunerea de extindere intravilan se impune amplasarea unui nou post in zona de racord DJ 710 cu DJ 715 -în viitor trebuie avut în vedere începerea reabilit ării pe portiuni, functie de starea de uzur ă, a liniilor de joas ă tensiune din localit ăţ i. -în cadrul acestor operatiuni se va urm ări amplasarea în subteran a conductorilor. -un deziderat major il reprezinta scoaterea traseului LEA 20 Kv. din zonele unde traverseaza domeniul privat si reamplasarea in domeniul public 2.9.2.Retele de ap ă potabil ă Comuna Bezdead dispune de retea proprie de alimentare cu ap ă, nou înfiintat ă. • Sursa de ap ă o reprezint ă o captare cu dren de suprafata, in albia majora a Bezdedelului, o prima etapa, D1, in lungime de 200 ml. la o adancime de 4,0 m., ce d ă un debit de 7,0 l/sec. si o etapa ulterioara, D2, cu lungimea de 80 m. la o adancime de 2,5 m., ce d ă un debit de 2,0 l/sec. ambele situate in amonte de podul din zona Râmata.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 51

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• D1-Q=7,0 l/s ; • D2-Q=2,0l/s; Din drenuri, apa este stocat ă într-un rezervor tampon, cu capacitatea teoretica de 500 mc. si cea utila (practica) de 350 mc. Debitele si volumele de apa disponibile si autorizate sunt: o Qmax. Zi=506,30 mc/zi=5,85l/s V anual=184,79mii mc. o Qmed. Zi=405,04 mc/zi=4,68l/s V anual=147,83 mii mc. o Qmin zi=379,72mc/zi=4,39l/s V anual=144,97 mii mc. o Q max. orar=24l/s. La rezervorul tampon se face contorizarea cu contoare cu emitator de impulsuri si totalizator clasa de precizie ”C” . Sursa functioneaz ă în regim permanent (365 zile/an; 24h/zi.) De la bazinul tampon apa este refulata printr-o conduct ă din PEHD Dn=280mm x 10mm PN=10 atm Lungimea total ă a conductei de distributie este de L= 23,5 Km. • Gospodaria de ap ă este amplasat ă pe dealul Malu de Rasuna şi este compus ă din rezervor suprateran având V= 350mc, termoizolat, cu sistem de înc ălzire pe timp de iarn ă, si statie de tratare cu hipoclorit . Gospod ăria de ap ă este împrejmuit ă cu gard din plas ă de sârm ă pe stâlpi din b.a., pe un perimetru de 53/53ml, respectând distan ţa de 20m de la constructiile gospod ăriei de ap ă, ceeace constituie zona de protectie sanitar ă cu regim sever. • Reteaua de distributie este realizat ă din conducte din PEHD Pn=6atm-Pn=16 atmosfere, montate îngropat de o parte a str ăzilor, având diametre cuprinse între 280 si 50 mm. In lungul retelei au fost amplasate ci şmele, la care la a c ăror utilizare s-a renuntat între timp si hidran ţi de incendiu. • Pentru zonele aflate la inaltime, unde apa nu poate ajunge gravitational sunt amplasate 3 statii de pompare dupa cum urmeaza: o –In zona Ramata –un grup de 4 pompe NOCCHI de 2,2 Kw o –In zona Costisata –doua grupuri de pompe:  Un grup de 3 pompe NOCCHI de 2,2 Kw  Un grup de 2 pompe NOCCHI de 2,2 Kw o –In zona Magura –un grup de 3 pompe CALPEDA de 3,0 Kw. • Probleme conflictuale si disfunctionalit ăţ i : - In situatia actual ă, reteaua de alimentare cu ap ă a comunei este dimensionat ă la limita fata de necesar. In cazul inmultirii numnarului de abonati, care in prezent se cifreaza la 700 gospodarii, vor fi necesare lucrari de sporire a sursei de apa. - Comuna fiind în plin ă dezvoltare imobiliar ă, având un num ăr mare de 1823 gospod ării existente şi având înfiintat ă retea de distributie a gazelor naturale, va trebui majorat ă capacitatea de captare si inmagazinare la valori care sa asigure alimentarea de consumatori individuali, precum si a consumatorilor din zon ă (institutii social –culturale, servicii, etc.)

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 52

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.9.3.Retele de canalizare Comuna Bezdead nu dispune de un sistem centralizat de canalizare menajer ă. • Localnicii şi vizitatorii temporari folosesc preponderent haznale traditionale si izolat, fose septice vidanjabile. Unit ăţ ile comerciale în functiune dispun de sisteme proprii de canalizare menajer ă compuse din retele de canalizare îngropate ce conduc la fose septice vidanjabile Dn=200-300mm si canale deschise de desecare. De asemenea, nu exist ă un sistem de preluare si dirijare a apelor pluviale, acestea fiind dirijate pe c ăi naturale c ătre emisari: v ăi, viroage, cursuri neamenajate de ape naturale. • Probleme conflictuale si disfunctionalit ăţ i : - Crearea unor conditii optime de existen ţă încadrate în conditiile directivelor UE. şi preluate de actele normative române şti: H.G. 100 / 2002; H.G. 458 / 2002; H.G. 188 / 28.02.2002; O.U.G. 78 / 2000; H.G. 118 / 07.02.2002; Legea apelor nr. 107 / 1996 ; - Se impune implementarea unui sistem centralizat de preluare si epurare a apelor uzate menajere. 2.9.4.Retele de gaze Comuna dispune în prezent de retea de distributie a gazelor naturale. • Pe teritoriul localit ăţ ii Bezdead este in curs de finalizare reteaua de gaze naturale. S-a executat reteua propriuzisa si cca 100 de bransamente, procesul de bransare-abonare fiind in plin proces de finalizare • Statia SRM se afla pe teritoriul satului Dealu Mare din comuna Buciumeni. Traseul aductiunii pana la Bezdead este in ampriza DJ 715. Diametrul aductiunii PEHD 280 mm. • De la intersectia cu DJ 710, reteua se bifurca cu Dn 125 pentru satele Tunari, Bro şteni si M ăgura si Dn 315 spre Bezdead, cu reduceri succesive la Dn 280, Dn 250, Dn 225 . Ramificatiile pe strazile laterale si grupuri de case sunt executate de asemenea cu PEHD, având diametrul de Dn 125 mm. • Probleme conflictuale si disfunctionalit ăţ i : -reteaua fiind absolut nou ă, construit ă pe investitia Distrigaz, este executat ă dup ă normele actuale, neexistând disfunctionalit ăţ i 2.9.5.Re ţele de telecomunica ţii a. Telefonie • In zon ă exist ă urm ătoarele retele telefonice : - retea telefonic ă interurban ă cu fibr ă optic ă, în canalizatie subteran ă amplasat ă îngropat în lungul DJ 710; - centrala telefonica automata digitala; - retea telefonica stradala aeriana, pozata pe stâlpii electrici; - in comuna, exista mai multe relee pentru telefonie mobil ă b. CATV • Exist ă retea de televiziune prin cablu amplasat pe stâlpi de electricitate, dar si un num ăr mare de abonati la sisteme TV. Satelit.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 53

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.9.6.Sistemul de gestionare a deseurilor menajere si cur ăţ eniei localit ăţ ilor 2.9.6.1 . Managementul deseurilor menajere si asimilabile Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este legat ă de generarea deseurilor în cantit ăţ i mari si gestiunea necorespunz ătoare a acestora. Dezvoltarea economic ă din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si instalatiilor deja învechite, care consum ă energie si materiale în exces, au condus anual la generarea de cantit ăţ i mari de deseuri. In momentul de fa ţă în comun ă se constat ă o situa ţie caracterizat ă prin : o nivel mul ţumitor de cur ăţ enie si ac ţiuni de salubrizare în majoritatea satelor; o lipsa oric ăror alte activit ăţ i de salubritate în zone periferice cu excep ţia câtorva zone rezidentiale dinspre ora şe ; o lipsa de simt civic din partea majorit ăţ ii popula ţiei cu privire la p ăstrarea curateniei ca urmare a unor carente majore de educa ţie, informare, dar si a inexistentei unor ac ţiuni sus ţinute in acest sens din partea institu ţiilor abilitate, în special din partea scolii si a institutiilor specializate, inclusiv a personalului Prim ăriei ; o implementarea in legisla ţia româneasca a obiectivelor europene care con ţin prevederi extrem de severe in domeniu, creeaz ă in raport cu cele prezentate anterior un decalaj însemnat si mai ales dificult ăţ i majore in aplicarea si respectarea lor ; o bugetul de austeritate care las ă descoperite segmente importante din domeniul protec ţiei mediului in general si al salubriz ării in special ; o ac ţiuni insuficiente ale partidelor ecologice si ONG–urilor pentru promovarea solu ţiilor si m ăsurilor de cur ăţ enie, respectiv de salubrizare. o alterarea peisajului urban, dar mai ales a celui din teritoriul administrativ prin depozitarea necontrolat ă a deseurilor de toate tipurile, cu alterarea unora dintre factorii importanti de mediu (ap ă, sol, aer) Principalele aspecte deficitare ale gestiunii de şeurilor în comuna Bezdead sunt:
Lipsa interesului pentru traiul social curat şi s ănătatea public ă precar ă.
Cre şterea surselor de de şeuri şi a tipurilor de de şeuri corelate cu cre şterea activit ăţ ilor, în special a celor comerciale, mai ales pe str ăzi şi în zonele publice necontrolate.
Cre şterea cantit ătii de ambalaje în circuitul comercial (recipiente din sticl ă, plastic, hartie, ambalaje, etc).
Cre şterea notabil ă a num ărului ziarelor şi a altor publica ţii, care implic ă cre şterea con ţinutului de hârtie în de şeurile menajere (nereciclate).
Comportamentul gre şit al unor cet ăţ eni cu manifest ări agresive în societate, prin distrugerea bunurilor comune, abandonul clandestin al de şeurilor, etc.
Lipsa de experien ţă şi informa ţii despre politica micilor companii privind gestiunea şi reciclarea de şeurilor
Reducerea func ţionalit ăţ ii fostului sistem de reciclare (REMAT) şi reducerea activit ăţ ilor de reciclare în sistemul comercial.
Utilizarea excesiv ă a recipientelor din plastic pentru produsele r ăcoritoare, care contribuie la cre şterea volumului de de şeuri colectat. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 54

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.9.6.2.Cur ăţ enia str ăzilor si a spa ţiilor publice Nu se face niciuna din opera ţiunile posibile şi necesare pentru ob ţinerea aspectului pl ăcut al str ăzii, respectiv: o măturatul mecanic al str ăzilor din localit ăţ ile comunei o măturatul dup ă periajul mecanic ; o sp ălatul si stropitul str ăzilor ; între ţinerea cur ăţ eniei trotuarelor şi parc ărilor ; 2.9.6.3. Zone poluate din cauza depozit ării necontrolate a deseurilor municipale Suprafa ţa afectat ă prin depozitarea de şeurilor urbane este de cca 1,60 ha. Ca urmare a lipsei de amenaj ări şi a exploat ării deficitare, depozitele de de şeuri se numar ă printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de de şeuri menajere şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de popula ţie, sunt: • modific ări de peisaj şi disconfort vizual; • poluarea aerului; • poluarea apelor de suprafat ă şi subterane; • modific ări ale fertilit ăţ ii solurilor şi ale compozi ţiei biocenozelor pe terenurile învecinate • participare la generarea efectului de sera şi a modific ărilor climatice; • scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri. Poluarea aerului cu mirosuri nepl ăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidenta în zona depozitelor actuale, care sunt în conservare şi care au fost închise. Scurgerile de pe versan ţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafa ţă contribuie la poluarea acestora cu substan ţe organice şi suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de de şeuri urbane sunt deseori sursa infest ării apelor subterane cu nitra ţi şi nitri ţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltra ţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versan ţi influen ţeaz ă calitatea solurilor înconjur ătoare, fapt ce se repercuteaz ă asupra folosin ţei acestora.

2.10. Protectia mediului 2.10.1. Starea calit ăţ ii atmosferei Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaz ă transportul poluan ţilor în mediu, iar poluarea sa are efecte adverse semnificative asupra s ănătăţ ii popula ţiei. 2.10.1.1.Caracteristicile generale Calitatea aerului este determinat ă de emisiile în aer provenite de la sursele sta ţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderen ţă în aglomera ţii, dar şi de transportul poluan ţilor. Din aceste motive acord ăm o aten ţie deosebit ă activit ăţ ii de supraveghere şi de îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii aerului. Calitatea aerului este determinat ă de emisiile din aer provenite de la sursele sta ţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderen ţă în centrele urbane, precum şi de transportul poluan ţilor la lung ă distan ţă . PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 55

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.10.1.2. Aspecte legislative privind calitatea aerului Prin Strategia na ţional ă privind protec ţia atmosferei, aprobat ă prin Hot ărârea Guvernului nr. 731/2004 se urm ăre şte crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calit ăţ ii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea calit ăţ ii aerului, protejarea s ănătăţ ii oamenilor şi a mediului, obiectivele cheie fiind: • men ţinerea calit ăţ ii aerului înconjur ător în zonele şi aglomer ările în care aceasta se încadreaz ă în limitele prev ăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; • îmbun ătăţ irea calit ăţ ii aerului înconjur ător acolo unde aceasta nu se încadreaz ă în limitele prev ăzute de normele în vigoare; • adoptarea m ăsurilor necesare în scopul limit ării pân ă la eliminare a efectelor negative asupra mediului în context transfrontier; • îndeplinirea obliga ţiilor asumate prin acordurile şi tratatele interna ţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea interna ţional ă în domeniu; Strategia implic ă derularea de ac ţiuni la diferite niveluri de competen ţă şi decizie a autorit ăţ ilor cu responsabilit ăţ i în domeniul protec ţiei atmosferei, în acest sens, fiind implicate autorit ăţ i publice centrale responsabile pentru domeniile protec ţiei mediului, industrie, s ănătate, transport, lucr ări publice, administra ţie public ă, precum şi autorit ăţ i teritoriale şi locale pentru protec ţia mediului. În zonele locuite, în care nivelurile concentra ţiile de poluan ţi în atmosfer ă nu dep ăş esc valorile limit ă, se vor lua m ăsuri pentru p ăstrarea în cea mai bun ă calitate a aerului înconjur ător, în concordan ţă cu cerin ţele privind dezvoltarea durabil ă. Pentru factorul de mediu „aer”, problemele actuale la nivel mondial sunt: • efectul de ser ă • distrugerea stratului de ozon • acidifierea • poluarea cu noxe • poluarea cu particulele în suspensie In conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator revine autoritatilor pentru protectia mediului. Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene. 2.10.2. Calitatea şi cantitatea apei potabile Apa reprezint ă o surs ă natural ă regenerabil ă, vulnerabil ă şi limitat ă, element indispensabil pentru via ţă şi pentru societate, materie prim ă pentru activit ăţ i productive, sursa de energie şi cale de transport, factor determinant în men ţinerea echilibrului ecologic. Dreptul de folosin ţă , cât şi obliga ţiile corespunz ătoare rezultate din protec ţia şi conservarea resurselor de ap ă sunt exercitate în conformitate cu legea apelor nr. 107/1997. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 56

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Conservarea, protec ţia şi îmbun ătăţ irea mediului acvatic, în condi ţiile utiliz ării durabile a resurselor de ap ă, au la baz ă principiile precau ţiei, prevenirii, evit ării daunelor la surs ă, poluatorul pl ăte şte şi trebuie s ă ţin ă seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice. Sistemul na ţional de monitorizare a apelor cuprinde dou ă tipuri de monitoring, conform cerin ţelor prev ăzute în Legea 310/2004 de modificare şi completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE, in domeniul apei şi celelalte Directive UE. Astfel, se realizeaz ă un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap ă din cadrul bazinelor hidrografice şi un monitoring opera ţional (integrat monitoringului de supraveghere), pentru corpurile de ap ă ce au riscul s ă nu îndeplineasc ă obiectivele de protec ţie a apelor, care sunt: • Conservarea, dezvoltarea şi protec ţia resurselor de ap ă, precum şi asigurarea unei curgerii libere a apelor; • Protec ţia împotriva oric ărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor resurselor de ap ă. • Refacerea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă şi subterane; • Asigurarea aliment ării cu ap ă potabil ă a popula ţiei şi a salubrit ăţ ii publice; • Gospod ărirea durabil ă a apei şi reparti ţia ra ţional ă şi echilibrat ă a acestei resurse, cu men ţinerea şi ameliorarea calit ăţ ii şi regener ării naturale. În anul 2001-2002, comuna Bezdead a beneficiat de un program SAPARD, cu o finan ţare european ă, pentru alimentarea cu ap ă potabil ă a localit ăţ ii, investitie care a fost finalizata în 2005 Proiectul a prev ăzut, construirea unui dren de suprafata pe teritoriul comunei Bezdead, din care apa este pompata într-un bazin tampon si de stocaree, pe dealul Malu de Rasuna. Rezervorul de inmagazinare de 350 mc asigur ă consumul de ap ă şi rezerva de incendiu pentru toate satele comunei. Din bazin, apa pleac ă prin c ădere în comun ă şi alimenteaz ă toate gospod ăriile. Gospod ăria de ap ă în cadrul c ăreia se afl ă rezervorul, sta ţia de tratare cu hipoclorit şi grupul de expolatare beneficiaz ă de instala ţii electrice interioare, iluminat exterior, drumuri de acces, platforme, re ţele tehnologice şi imprejmuire. Re ţeaua de distribu ţie c ătre consumatori s-a proiectat din ţeav ă de polietilen ă de înalt ă densitate PEHD diametru de la 280mm la 50mm si presiuni de lucru intre Pn=16 atm.si Pn=6 atm Lungimea re ţelelor de distribu ţie este de 23,50 Km distribui ţi echilibrat în întreg teritoriul. Analiza chimic ă indic ă o ap ă cu un grad de mineralizare ridicat, cu concentra ţii mari ale anionilor HCO3 şi cationilor Ca+ şi Fe+. Alimentarea cu ap ă în sistem centralizat creaz ă premizele men ţinerii popula ţiei în mediul rural, a dezvolt ării şi înfiin ţă rii de ferme agricole şi pomicole private, dar şi societ ăţ i cu activitate productiv ă cu specific agrialimentar. De asemenea se îmbun ătăţ esc condi ţiile igienico - sanitare de via ţă şi mediu ale locuitorilor. 2.10.3. Calitatea apelor de suprafa ţă şi subterane Hidrostructura cuaternarului este legat ă de terasele pârâului Bezdedel, care sunt slab dezvoltate de-a lungul pârâului. Deoarece aceste depozite au grosimi reduse şi sunt slab sec ţionate de arterele hidrografice pân ă la depozitele precuaternare, fiind drenate continuu, singurul domeniu de alimentarea al lor sunt precipita ţiile.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 57

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

De asemenea, pârâul Bezdedel curge pe roca de baz ă, astfel nerealizându-se o intercomunicare între apa din râu şi apa freaticului. Abunden ţa şi permanen ţa izvoarelor din aceast ă zon ă, dovede şte existen ţa unei pânze freatice bogate. Apele freatice sunt cantonate în pietri şuri şi nisipuri, pânza freatic ă variind între 7-8 m în vatra satului şi 3-4 m în depresiunea râului Bezdedel. Pe raza comunei, apa se g ăse şte în orice loc faci s ăpături, stratul acvifer fiind permanent. Apa este bun ă, similar ă celei de izvor de munte, rece ca ghea ţa şi în lunile de var ă nepoluat ă de surse industriale. La suprafa ţă , apa se scoate prin fântâni şi pu ţuri, forate manual. În comun ă, pe domeniul public au existat 53 de fântâni în mare parte cu roat ă, foarte pu ţine cu cump ănă şi un num ăr de 34 de pu ţuri s ăpate potrivit datelor din domeniul privat al localit ăţ ii.

2.10.4. Poluarea solului 2.10.4.1.Principii de baz ă Principiile de baz ă ale politicii de mediu pentru protejarea solului au la baz ă prevederile europene asigurând protec ţia şi conservarea naturii, a diversit ăţ ii bilogice, şi utilizarea durabila componentelor acesteia, respectiv : • Principiul protec ţiei resurselor primare este formulat în contextul mai larg al conceptului de „dezvoltare durabil ă” şi stabile şte necesitatea de a minimiza şi eficienta utilizare a resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare. • Principiul m ăsurilor preliminare, corelat cu cu principiul utiliz ării „celei mai bune tehnici disponibile care nu presupune costuri excesive” stabile şte c ă, pentru orice activitate (inclusiv pentru protec ţia solului), trebuie s ă se ţin ă cont de urm ătoarele aspecte principale: - stadiul curent al dezvolt ării tehnologiilor, - alegerea şi aplicarea acelor m ăsuri fezabile din punct de vedere economic. • Principiul prevenirii stabile şte ierarhizarea activit ăţ ilor de gestionare a de şeurilor în ordinea descresc ătoare a importan ţei care trebuie acordat ă: - evitarea apari ţiei, - minimizarea cantit ăţ ilor, - tratarea în scopul recuper ării, - tratarea şi eliminarea în condi ţii de siguran ţă pentru mediu. • Principiul „poluatorul pl ăte şte”, corelat cu principiul responsabilit ăţ ii produc ătorului şi cel al responsabilit ăţ ii utilizatorului, stabile şte necesitatea cre ării unui cadru legislativ şi economic corespunz ător, astfel încât costurile pentru gestionarea de şeurilor s ă fie suportate de generatorul acestora. • Principiul substitu ţiei, care stabile şte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, ev itându-se astfel apari ţia de şeurilor periculoase. 2.10.4.2. Deseuri menajere de la popula ţie Comuna Bezdead face parte din Asocia ţia “Reabilitarea colect ării, transportului, trat ării si prelucr ării deseurilor solide în judetul Dâmbovita, România”, constituit ă prin Hot ărârea Consiliului PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 58

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Jude ţean Dâmbovi ţa nr. 79/15.12.2000, al ături de Consiliul Jude ţean Dâmbovi ţa fiind şi toate Consiliile locale municipale, or ăsenesti şi comunale din jude ţul Dâmbovi ţa. La data de 16 decembrie 2003 a fost semnat Memorandumul de Finantare prin care proiectul a fost aprobat de catre Comisia Europen ă, asigurându-se grantul ISPA în valoare de 19.420.500 Euro. În 21 mai 2004, Memorandumul a fost semnat şi de c ătre autorit ăţ ile române şti. Investi ţia total ă propus ă este de 26.054.000 euro şi s-a finan ţat prin: - 75% fonduri ISPA reprezentând 19.420.500 euro - 25% imprumut BEI reprezentând 6.473.500 euro - costuri neeligibile asigurate de Consiliul Jude ţean reprezentând 160.000 euro. Scopul proiectului a fost de a dezvolta infrastructura de mediu în vederea îmbun ătăţ irii, protej ării şi men ţinerii calit ăţ ii mediului în jude ţul Dâmbovi ţa. Prin proiectul ISPA “Reabilitarea colect ării, transportului, trat ării si depozit ării de şeurilor solide în jude ţul Dâmbovi ţa” s-au realizat 2 depozite ecologice, respectiv Târgovi şte–Aninoasa (pentru localit ăţ ile situate în partea de Nord a jude ţului) şi Titu (pentru localit ăţ ile situate în partea de Sud a jude ţului), num ărul locuitorilor aronda ţi pe cele dou ă zone fiind sensibil egal cu aproximativ 250.000 locuitori fiecare. Prin proiectul ISPA s-a propus realizarea unui sistem de gestiune a colect ării de şeurilor la nivel jude ţean, inclusiv toate elementele necesare pentru a asigura un sistem de gestiune a de şeurilor modern, în concordan ţă cu principiile de protec ţie a mediului, cu principiile de dezvoltare şi cu cerin ţele europene şi interna ţionale din domeniul gestiunii de şeurilor. În comuna Bezdead au fost construite prin Proiectul ISPA “Reabilitarea colect ării, transportului, trat ării si depozit ării de şeurilor solide în jude ţul Dâmbovi ţa”, un num ăr de 3 puncte de precolectare în satele Magura (1 buc. ) si Bezdead (2buc.), a fost amplasat un container pentru de şeuri verzi. Firma de salubrizare S.C. „Supercom” S.A. asigur ă colectarea şi transportul de şeurilor menajere de la toate gospod ăriile şi le transport ă la Centrul de Gestionare a de şeurilor de la Aninoasa. De asemenea prin proiectul mai sus men ţionat au fost închise toate depozitele de de şeuri neconforme sau întâmpl ătoare. 2.10.4.3. Deseuri asimilabile celor menajere din instiutii, comert, agenti economici Conform prevederilor OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modific ările ulterioare, agen ţii economici generatori de de şeuri sunt responsabili pentru gestionarea de şeurilor pe care le genereaz ă şi suport ă costurile gestion ării acestora. În Comuna Bezdead au fost înregistrati un num ăr de 35 (comert) + 5 (diverse activitati) agen ţi economici care au contracte de colectare şi transport cu firma S.C Supercom S.A. 2.10.4.4. De şeuri verzi din parcuri, gr ădini şi pie ţe De şeurile verzi sunt colectate într-un container special, de 10 mc., asigurat prin Proiectul ISPA, “Reabilitarea colect ării, transportului, trat ării si depozit ării de şeurilor solide în jude ţul Dâmbovi ţa. 2.10.4.5. De şeuri voluminoase (mobila, etc.) Se va avea în vedere respectarea prevederilor HG 448/2005, şi ale Planului de Implementare a Directivei 2002/96.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 59

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

În cazul de şeurilor voluminoase, exist ă dou ă op ţiuni care trebuiesc urmate: refolosirea obiectelor care înc ă func ţioneaz ă sau pot fi recondi ţionate şi colectarea selectiv ă a celor cu adev ărat stricate. Selectarea acestor de şeuri se face în func ţie de natura lor: mobil ă, echipamente electrice si electronice, materiale textile, echipamente sportive. Se urm ăre şte reducerea polu ării, economisirea unor resurse naturale, reutilizarea unor materiale refolosibile. 2.10.4.6. De şeuri generate de activit ăţ ile medicale Se clasific ă în : a) de şeurile anatomo-patologice şi p ărţi anatomice, inclusiv cele provenite de la cabinete de stomatologie; b) de şeurile infec ţioase, care sunt de şeurile care con ţin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, parazi ţi şi/sau toxinele microorganismelor; c) de şeurile în ţep ătoare-tăietoare, care sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unic ă folosin ţă , pipete, sticl ărie de laborator ori alt ă sticlarie spart ă sau nu, care au venit în contact cu materialul infec ţios; d) de şeurile chimice şi farmaceutice, care sunt de şeurile care includ serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate dep ăş it, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substan ţele folosite în laboratoare. Colectarea, transportul depozitarea, neutralizarea acestei categorii de de şeuri se va efectua în conformitate cu Ordinul nr. 1029 din 18/08/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 853 din 17/09/2004 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului s ănătăţ ii şi familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea de şeurilor rezultate din activit ăţ ile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza na ţional ă de date privind de şeurile rezultate din activit ăţ ile medicale. În comuna Bezdead de şeurile generate din activit ăţ ile medicale sunt preluate de firma specializat ă S.C. Europlus S.A. R ăzvad, fapt ce impiedic ă r ăspândirea diverselor tipuri de bacterii parazi ţi sau microorganisme în medii neprotejate, colectarea, transportul, tratarea şi depozitarea făcându-se conform normelor în vigoare . 2.10.4.7. De şeuri de echipamente electrice si electronice Exist ă mai multe op ţiuni pentru colectarea de şeurilor de echipamente electrice şi electronice de la gospod ării. Aceasta poate fi organizat ă prin colectarea mobil ă, cu ajutorul unor ma şini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau produc ători. Precondi ţia pentru toate sistemele o constituie existen ţa depozitelor intermediare, precum şi a instala ţiilor de tratare şi eliminare. În comuna Bezdead este stabilit un program de ridicare a DEE-urilor în prima sâmb ătă a fiec ărei luni.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 60

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.10.5 Activit ăţ i care pot avea impact asupra mediului 2.10.5.1. Activit ăţ i economice Principalele activit ăţ i care se desf ăş oar ă în comuna Bezdead sunt legate de exploatarea şi prelucrarea lemnului, agricultur ă, pomicultur ă, zootehnie, prest ări de servicii, comer ţ şi turism, neexistând în baza de date polu ări antropice semnificative Din datele ob ţinute reiese faptul c ă în comuna Bezdead, riscul de poluare accidental ă este minim, dat fiind faptul c ă nu sunt înregistrate activit ăţ i care s ă determine poluarea mediului. 2.10.5.2. Cimitire În conformitate cu Ordinul Ministerului S ănătăţ ii Nr. 536/1997 parametrii sanitari de protec ţie impun o distan ţă de minim 50 de metri fa ţă de cea mai apropiat ă locuin ţă . În comuna Bezdead exist ă un num ăr de 3 cimitire, toate existente de perioade mari de timp şi amplasate în conformitate cu normele sanitare şi de mediu: dou ă în Bezdead şi unul în Măgura . Suprafe ţele cimitirelor sunt insuficiente în satul Bedead, iar în satul Costi şata nu exist ă. 2.10.6.Dezvoltarea spatiilor cu regim de zon ă verde Spa ţiile verzi se definesc ca zone amenajate ce cuprind variet ăţ i vegetale şi care se încadreaz ă în compozi ţia urban ă existent ă. Spa ţiul verde este constituit din totalitatea vegeta ţiei aferent ă c ăilor de circula ţie, a diferitelor tipuri de amenajare a apei şi a dot ărilor decorative şi utilitare existente la un moment dat într-un spa ţiu urban (intravilan). 2.10.6.1. Analiza situa ţiei existente a suprafe ţelor cu regim de zon ă verde Potrivit inventarului bunurilor care apar ţin domeniului public al comunei Bezdead, suprafe ţele de teren cu regim de zon ă verde sunt în suprafa ţă suficient ă pentru asigurarea indicelui de suprafa ţă verde pe cap de locuitor. În Bezdead exist ă 2 terenuri de sport amenajate pentru func ţionare. Comuna Bezdead dispune de teren pentru construc ţia unui parc al localit ăţ ii. Zona verde are o ponderea din total intravilan de 1,98 %. Amenajarea terenului de sport din satul Bezdead si a zonelor verzi situate pe valea pârâului Bezdedel cu rol ambiental si o zon ă de agrement nou ă reprezint ă ponderea cea mai mare a terenurilor destinate acestor func ţiuni. 2.10.6.2. Analiza critic ă a situa ţiei existente a suprafe ţelor cu regim de zon ă verde Principalele m ăsuri şi obiective comunicate de prim ărie cu privire la spa ţiul public, care vor fi avute în vedere relativ la spa ţiile verzi sunt cre şterea suprafe ţei zonelor verzi şi modernizarea şi reabilitarea celor existente, obiective ce dovedesc o preocupare clar ă a administra ţiei publice locale de îmbun ătăţ ire calitativ ă şi cantitativ ă a spa ţiilor verzi. g.1Calculul suprafe ţelor de spa ţii verzi în interiorul perimetrul construibil În conformitate cu normele în vigoare, la nivelul popula ţiei existente, necesarul de spa ţii verzi urbane, pe categorii se prezint ă astfel: Terenuri normabile Parcuri sau gr ădini or ăş ene şti (5-7 mp/loc) 5.123 loc x (5-7 mp/loc) = 2,56 – 3,58 ha Din aceast ă categorie de spa ţii verzi, comuna Bezdead de ţine un poten ţial viitor parc în suprafa ţă de cca 2,50 ha . PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 61

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Terenuri nenormabile Scuaruri, fâ şii plantate, spa ţii verzi din loturile dot ărilor, dintre cl ădiri, etc. (9-13 mp/loc) 5.123 loc x (9-13 mp/loc) = 4,61– 6,66 ha Suprafe ţele existente: a) scuaruri 0,58 ha b)fâ şii plantate 0,68 ha c)spa ţii verzi în loturile dot ărilor 4,46 ha Tot în aceast ă categorie de terenuri nenormabile se mai cuprind: d)spa ţiile verzi cu acces limitat -Stadioanele şi terenurile de sport 1,40 ha -Cimitirele 1,41 ha - Spa ţiile din incintele biserice şti 1,05 ha Total terenuri nenormabile 9,58 ha 2.10.7.Refacerea peisagistic ă si reabilitarea spatiilor verzi Prin multiplele func ţiuni pe care spa ţiile verzi le îndeplinesc ca zon ă de recreere şi odihn ă a locuitorilor, ca elemente de completare şi punere în valoare a unor ansambluri arhitecturale şi urbanistice, la toate treptele cadrului de via ţă în comunitate, precum şi ca factori de îmbun ătăţ ire a microclimatului de subliniere a calit ăţ ilor sau de corectare a deficien ţelor cadrului natural şi de combatere a unor factori de poluare a mediului înconjur ător, spa ţiile verzi, au în cadrul localit ăţ ilor, pe lâng ă rolul social – cultural educativ şi recreativ şi un important rol igenico – sanitar, constituind o componen ţă esen ţial ă şi major ă a habitatului uman, cu importante efecte asupra echilibrului ecologic al acestuia. Cu privire la func ţiunile spa ţiilor verzi, acestea sunt determinate de cele dou ă componente caracteristice astfel: vegeta ţia determin ă categoria func ţiilor de protec ţie şi ameliorare a calit ăţ ilor mediului înconjur ător, iar dot ările determin ă categoria func ţiilor cultural –educative, de odihn ă şi de agrement. Se cuvine o subliniere cu privire la prima categorie de func ţii (protec ţie şi ameliorare a calit ăţ ilor mediului ambiant): ca urmare a alarmei fire şti ce a cuprins întreaga omenire cu privire la degradarea mediului înconjur ător, a ap ărut ca o cerin ţă vital ă în activitatea de ap ărare în fa ţa acestor agresiuni, o nou ă latur ă a con ştiin ţei umane a şa numita „Con ştiin ţa ecologic ă” potrivit căreia spa ţiul verde a încetat a mai fi numai o realizare de ordin estetic sau un loc de odihn ă şi recreere, ci şi o importan ţă surs ă de oxigen, o arm ă împotriva polu ării şi degrad ării naturii. Aceast ă nou ă latur ă a activit ăţ ii legat ă de spa ţiile verzi, ne oblig ă a reevalua peisagistic şi a o ridica de la starea ei de art ă a gr ădinilor la statutul de ştiin ţă şi art ă a mediului înconjur ător. Din aceast ă sumar ă privire asupra func ţiunilor spa ţiilor verzi, se în ţelege marea eficien ţă social ă a acestora care le define şte ca dot ări elementare şi obligatorii în cadrul localit ăţ ilor. Destul de des se întâlne şte şi ra ţiunea de zone verzi. Prin zon ă verde se în ţelege o categorie mai complex ă de teren, din localitate şi din afara sa, care este acoperit cu vegeta ţie preponderent arboricol ă, având unul, dou ă sau toate trei urm ătoarele roluri: produc ţie, protec ţie, recreere. Este o no ţiune mult mai larg ă decât cea de

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 62

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 spa ţiu verde, incluzând şi acele categorii de spa ţii plantate, care pe lâng ă rolul economico- productiv, mai îndeplinesc şi func ţii de protec ţie sau protec ţie + recreere. Sunt incluse aici p ădurile din zona considerat ă care pot influen ţa a şezarea considerat ă prin ac ţiunea de protec ţie sau protec ţie + agrement, cum şi planta ţiile de pomi fructiferi şi vii, care pe lâng ă valoarea lor economic ă, prin pozi ţia lor fa ţă de localit ăţ i pot contribui ca factori modelatori favorabili ai mediului ambiant. Fa ţă de situaţia delicat ă pe care o localitate o are, atât în aria sa interioar ă cu multiplele servitu ţi prezentate, cât şi în cadrul microzonei în care e situat ă, din punct de vedere al zonelor verzi, se apreciaz ă c ă singura cale durabil ă pe care trebuie abordate propunerile, este cea complex ă, care abordeaz ă de la general la special, respectiv de la exterior c ătre interior. În satul propriu-zis, în interiorul perimetrului construibil propus s ă analizeze echiparea cu spa ţii verzi de interes public, cu scop de recreere, educa ţie şi de protec ţie, pe baza concluziilor trase la situa ţia existent ă, se fac propuneri de completare şi extindere a acestor spa ţii, la nivelul popula ţiei ce va fi ad ăpostit ă de acesta, pe etape. Pentru ca toate cele trei nivele de vegeta ţie şi dot ări s ă-şi poat ă îndeplini în cele mai bune condi ţiuni toate func ţiunile, ele se studiaz ă şi se apreciaz ă împreun ă, într-un ansamblu unitar, cu leg ături între diferitele trepte şi elemente, constituind un tot, denumit „sistemul de zone verzi”. Cercetând cadrul natural în ansamblul s ău, pe toat ă aceast ă întindere, se apreciaz ă c ă au influen ţă direct ă asupra localit ăţ ilor suprafe ţele acoperite cu vegeta ţie lemnoas ă (p ădurile în primul rând, apoi planta ţiile pomi-viticole), cele acoperite cu ape şi în m ăsura cea mai mic ă cele acoperite cu vegeta ţie erbacee. Prin studii de sistematizare s-a stabilit c ă zonele verzi, pentru a avea efectele maximale asupra mediului ambiant şi asupra popula ţiei, trebuie organizate astfel încât s ă alc ătuiasc ă sisteme armonioase, echilibrate, repartizate pe întreg teritoriul localit ăţ ilor. Schematic acest sistem se compune dintr-o centur ă verde exterioar ă compus ă din p ăduri, livezi şi vii care se întinde pân ă în limitele zonei administrative studiate şi chiar mai departe, o a doua centur ă format ă din acelea şi elemente vegetale, în zona pres ăteasc ă apropiat ă şi o re ţea de spa ţii verzi în teritoriul vetrei locuite propriu-zis ă. Zonele plantate aduc importante modific ări asupra temperaturii şi umidit ăţ ii din interiorul masivului plantat, prin difuziune şi asupra zonelor învecinate cu acestea. Senza ţia de satisfac ţie pe care omul o are atunci când p ărăse şte zona construit ă şi devine oaspetele unei zone plantate, este dat ă atât de r ăcoarea, cât şi de umezeal ă atmosferei acestor zone, care este sensibil superioar ă celei din vatra de sat, vorbindu-se adesea despre seceta pe timp de var ă produs ă de lipsa de respira ţie şi evapora ţie a terenurilor betonate şi asfaltate. Spa ţiile plantate prezint ă un destul de mare interes în regularizarea umidit ăţ ii aerului, tocmai prin procesul de transpira ţie al frunzelor, care pompeaz ă sub form ă de vapori o mare cantitate de ap ă, extras ă din p ământ. 2.10.8. Factori poluanti ai mediului natural si antropic Activitatea omului, orientat ă spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna starea factorilor de mediu. Datorit ă dezvoltarii explozive a tuturor activit ăţ ilor umane, în special a activit ăţ ilor din sectoarele industriei, agriculturii, comertului, turismului si urbaniz ării, interven ţia omului în modificarea condi ţiilor de mediu a dep ăş it pragurile limit ă de regenerare a naturii. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 63

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Asist ăm la o poluare, chiar o degradare, în unele cazuri ireversibil ă, a factorilor de mediu. În intervalul de timp de dup ă 1989 şi mai ales în ultimii ani au fost luate m ăsuri pe toate planurile, legislativ, organizatoric, institu ţional, material. Problemele de protec ţie a mediului sunt complexe şi vizează toate sectoarele de activitate: economic, social, şi politic si f ără ele nu se poate asigura dezvoltarea durabil ă, respectiv: • dezvoltarea, conservarea şi valorificarea sub limita de suportabilitate a capitalului natural, în primul rând a resurselor naturale regenerabile (ape, sol, aer, zone protejate); • restructurarea continu ă şi extinderea capitalului fizic (industrie, c ăi de comunica ţie, constructii, amenaj ări de mari propor ţii, a şez ări umane, monumente istorice) în acord cu etapa economic ă parcurs ă şi cu condi ţiile de s ănătate a popula ţiei, capital pentru care genera ţia actual ă şi mai ales genera ţiile anterioare au investit un efort greu de cuantificat; • dezvoltarea capitalului uman, cea mai important ă component ă a întregului capital, care condi ţionează progresul, prin îmbun ătăţ irea condi ţiilor de via ţă , a culturii şi a educa ţiei; o Poluarea fonic ă Specific ă interiorului localit ăţ ilor, este expunerea continu ă la nivele ridicate de zgomot de fond, pe tot parcursul zilei. Sursele şi activit ăţ ile generatoare de zgomot reprezentative înregistrate sunt agen ţii economici, traficul rutier şi alte surse urbane. Pe ansamblu, în totalitatea m ăsur ătorilor efectuate in zona studiat ă, frecven ţa dep ăş irilor pentru o perioad ă monitorizat ă, iulie-decembrie 2010, a fost de 49,7% (43 de m ăsur ători efectuate), în cre ştere fa ţă de 24,4% (45 de măsur ători) în semestrul II/2007. o Poluarea datorat ă traficului rutier O surs ă important ă de poluare a aerului o constituie mijloacele de transport. În aceast ă categorie intr ă: autovehiculele rutiere etc. Cea mai mare pondere de gaze ce polueaz ă aerul provine îns ă de la autovehicule, datorit ă în primul rând num ărului foarte mare al acestora. Cum majoritatea autovehiculelor sunt concentrate în zona locuit ă, se poate întelege rolul lor deosebit de important în poluarea localit ăţ ilor. Indiferent de tipul motorului, autovehiculele polueaz ă aerul cu oxizi de carbon si de azot, hidrocarburi nearse, oxizi de sulf, aldehide, plumb, azbest, funingine etc. În ultimii 30 de ani s-au intensificat preocup ările privind îmbun ătătirea calit ătii aerului prin diminuarea polu ării produse de motoarele autovehiculelor. În prezent vehiculele polueaz ă de 8-10 ori mai putin decât cele care au existat în circulatie acum 30 de ani. Acest lucru s-a realizat optimizarea procedeului de ardere si prin utilizarea dispozitivelor antipoluante. Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: în primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la în ăltimi mici, chiar pentru gazele cu densitate mic ă si difuziune mare în atmosfer ă. In al doilea rând emisiile se fac pe întreaga suprafa ţă a localit ăţ ii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si de ventilatia str ăzii. Ca substante care realizeaz ă poluarea aerului, pe primul loc se situeaz ă gazele de esapament. Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 64

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele în suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele. Cea mai important ă surs ă de CO din poluarea general ă a atmosferei (60%) este produs ă de gazele de esapament. S-a estimat c ă 80% din cantitatea de CO este produs ă în primele 2 minute de functionare a motorului şi reprezint ă 11% din totalul gazelor de esapament. Poluarea cu dioxid de carbon produs ă de aceste mijloace de transport este îngrijor ătoare, iar poluarea fonic ă afecteaz ă zonele de locuin ţe din jur.

2.11.Zone cu potential de risc Pe teritoriul comunei Bezdead, în concordan ţa cu elementele descriptive şi caracteristicile cadrului natural s-au semnalat urm ătoarele fenomene de risc natural şi antropic, sistematizate pe criteriulgradului de risc poten ţial : 2.11.1.Riscuri naturale 2.11.1.1.Risc seismic Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, comuna Bezdead se încadreaz ă în interiorul izoliniei de gradul 8 1, unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani pe scara MSK. Conform Reglementare "Cod de proiectare seismic ă - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cl ădiri" indicativ P100-1/2006 amplasamentul studiat prezint ă o valoare de vârf a accelera ţiei terenului a g=0.28g pentru cutremure având intervalul mediu de recuren ţă IMR = 100 ani şi o perioad ă de control (col ţ) a spectrului de r ăspuns T c = 1.00 sec. la limita cu Tc = 0.7 sec. Pe teritoriul comunei Bezdead nu au fost identificate linii tectonice majore care ar putea produce avarii în timpul cutremurelor. Pe versantii v ăilor cu pant ă mare se pot produce fenomene de instabilitate în timpul seismelor mari. Falia Vi şine şti — Pucioasa nu afecteaz ă teritoriul intravilanului. Prezen ţa nisipurilor fine saturate cu ap ă din cadrul depozitelor romaniene constituie un factor de risc pentru construc ţii în timpul cutremurelor mari prin lichefierea lor. Zonele cu nisipuri fine pot fi delimitate doar prin studii geotehnice detaliate pentru fiecare obiectiv în parte. Pe versan ţii v ăilor cu panta conform ă cu stratifica ţia depozitelor se pot produce fenomene de instabilitate în timpul seismelor mari. 2.11.1.2. Risc de inundabilitate Fenomene de inundabilitate s-au manifestat doar în cadrul albiilor majore ale re ţelei hidrografice din zon ă, precum şi în zonele de locuit, func ţiunile complementare şi c ăile de comunica ţii rutiere afectate de toren ţii care br ăzdeaz ă satele componente, dar cele mai periculoase s-au manifestat doar în cadrul albiei pârâului Bezdedel.. Zona depresionar ă cu extindere redus ă din partea de nord a satului Bezdead a fost afectat ă frecvent de fenomene de inundabilitate.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 65

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.11.1.3. Risc de instabilitate Fenomenele de instabilitate sunt favorizate de panta mare a versan ţilor, umiditatea în exces, lipsa vegeta ţiei şi litologia (alternan ţe de strate cu permeabilitate mare — nisipuri saturate cu strate impermeabiele, argile şi marne) şi tectonica zonei (strate conforme cu panta versan ţilor). Ele s-au produs în trecut pe arii extinse şi în prezent sunt stabilizate, iar pe ele sunt amplasate onstruc ţii. Fenomene de instabilitate se manifest ă frecvent pe malurile pâraielor din zon ă, datorit ă eroziunii exercitate de ap ă în perioadele cu precipita ţii abundente ce produc viituri. Mici fenomene de instabilitate s-au produs recent şi au afectat drumurile din comun ă de pe Valea Morii. Aceste fenomene au extindere redus ă şi au fost remediate deoarece afectau accesul către zonele locuite. Poten ţialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea poten ţialului şi probabilit ăţ ii de producere a alunec ărilor de teren din „Ghid pentru identificarea şi monitorizarea alunec ărilor de teren şi stabilirea solu ţiilor cadru de interven ţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii cerin ţelor de siguran ţă în exploatare a construc ţiilor, refacere şi protec ţie a mediului", indicativ GT006-97, caseta 17. Baza de lucru este oferit ă de „Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional — Sec ţiunea a Va - Zone de risc natural", iar modul de întocmire este reglementat de Normele metodologice ale Legii 575/2001 din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare si con ţinutul har ţilor de risc natural la alunec ări de teren. Pentru realizarea h ărţii de probabilitate la fenomenele de instabilitate s-au folosit h ărtile tematice ale celor 8 griduri pentru fiecare factor factor de risc analizat, calculându-se un coeficient mediu. Acestea au fost suprapuse ulterior dup ă formula :

Km = Factorii care stau la baza har ţii de probabilitate sunt urm ătorii: - Factorul litologic (Ka), - cuantific ă influen ţa pe care o are litologia întâlnit ă asupra fenomenelor de instabilitate. Pe teritoriul comunei în zona depresionar ă sunt întâlnite, roci sedimentare detritice neconsolidate şi argile. Astfel pe teritoriul administrativ al comunei Bezdead factorul litologic ia valori de la 0.5 la 1. - Factorul geomorfologic (Kb), - exprim ă probabilitatea de producere a alunec ărilor de teren în func ţie de energia de relief a zonei respective. Acest factor are la baza harta pantelor şi are valori ce variaz ă de la 0, pentru zonele de tersasă ajungând pân ă la 1 pentru zonele cu pante ce dep ăş esc 30 o; - Factorul structural (Kc), - caracterizeaz ă starea de evolu ţie tectonic ă a zonei investigate. Din acest punct de vedere zona Bezdead se caracterizează printr-o tectonic ă simpl ă cu strate antrenate în structura sinclinal ă şi înclin ări de 40 — 55° pe flancul nordic şi 15 -25° pe flancul sudic. Prin urmare s-a atribuit coeficientul de 1 pentru zona deluroas ă, respectiv 0.1 pentru zonele de teras ă;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 66

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

- Factorul hidrologic şi climatic (Kd) , - este introdus în formul ă pentru a cuantifica influen ţa precipita ţiilor asupra condi ţiilor de stabilitate ale versan ţilor. Conform h ărţilor de raionare a precipita ţiilor pe teritoriul ţă rii noastre, teritoriul comunei Bezdead se încadreaz ă la zone cu precipita ţii medii anuale cuprinse între valori de 700 - 800 mm. Astfel factorul hidrologic şi climatic are valorea 1.00. - Factorul hidrogeologic (Ke), - cuantific ă probabilitatea de producere a alunec ărilor de teren prin influen ţa pe care o are pozi ţia nivelului hidrostatic fa ţă de suprafa ţa terenului, precum şi prin regimul de curgere. Pe zona deluroas ă, nivelul apei se afl ă la adâncimi variabile func ţie de prezen ţa stratelor permeabile ale romanianului, iar în zonele de teras ă sau lunc ă nivelul este aproape de suprafa ţă , astfel factorul hidrogeologic are valori de la 0.1 la 1. - Factorul seismic (Kf). Din punct de vedere seismic comuna Bezdead se încadreaz ă -conform STAS 11.100/1993 - în zona de intensitate macroseismic ă I = 8 (opt) pe scara MSK. Conform anexei C din „Norme Metodologice ale legii 575/2001 din 10 aprilie 2003 privind modul de elaborare si con ţinutul h ărtilor de risc natural la alunec ări de teren", zona studiat ă se încadreaz ă la un factor seismic egal cu 1. - Factorul silvic (Kg), - are ca punct de plecare gradul de acoperire cu vegeta ţie arboricol ă a teritoriului. Astfel factorul silvic are valori ce pornesc de la 0.01 pentru zonele cu vegeta ţie arboricol ă, deas ă şi poate ajunge la valoarea 1pentru zonele arabile. - Factorul antropic (Kh) , este cuprins în intervalul 0.01 pentru zonele din extravilan şi 1 pentru zonele ocupate de construc ţii şi conducte de alimentare cu ap ă, gaze şi canalizare; Pe baza acestor criterii au fost conturate urm ătoarele zone de hazard la alunec ări de teren: • zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren, practice 0 sau redus ă - marcate pe zona culmilor deluroase, precum şi pe zonele de lunca si teras ă ale pâraielor, dar şi pe zonele de versant împ ădurite cu pant ă mică, sub 5° şi reprezint ă 18.53% din teritoriul administrativ; • zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren medie , situate pe zonele de la baza versantilor unde pantele nu dep ăş esc 15 °, împ ădurite, cu nivel hidrostatic situat la adâncimi mai mari de 10 m şi nemobilate. De asemenea tot zone cu probabilitate medie sunt şi zonele de racord între elemnetele cadrului natural. Zonele de culme deluroase sau bot de deal, dar cu l ăţ ime mic ă sunt incluse tot în aceasta categorie, reprezentând 60.9% din teritoriu ; • zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren medie mare , situate pe zonele de versant cu pante cuprinse în general între 20 şi 30°, lipsite de vegeta ţie arboricol ă şi cu litologie predominant argiloas ă, care reprezint ă 18.55% din teritoriul comunei; • zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren mare . Aici sunt incadrate zonele cu alunec ări stabilizate, dar cu probabilitate de reactivare foarte mare. Sunt în general zone desp ădurite cu pant ă mare cuprins ă între 20º si 30º. Tot zone cu probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren reprezint ă si taluzurile create prin eroziunea retelei hidrografice.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 67

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Ocup ă o suprafa ţă de doar 0.035 km2, ceea ce reprezint ă 0,05 % din teritoriu. • zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren foarte mare . Sunt zone cu alunec ări active si însumeaza 1.58 % din suprafata total ă a teritoriului administrativ. 2.11.1.4. Riscul geotehnic A fost evaluat conform normativului privind principiile, exigen ţele şi metodele cercet ării geotehnice, indicativ NP 074/2007. Terenul de fundare este constituit predominant din p ământuri argiloase, argile pr ăfoase, pietri ş cu nisip si posibil liant, tipul de teren de fundare depinzând de vârsta forma ţiunilor geologice întâlnite. Tipul de teren de fundare depinde de vârsta formatiunilor geologice întâlnite. Pentru zonele de versant cu pant ă mare, cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren medie — mare şi mare, terenul se încadreaz ă la terenuri dificile de fundare. Apa subteran ă. Nivelul apei este situat la adâncimi variabile func ţie de zon ă, de aceea la executarea excava ţiilor gropilor şi şan ţurilor de fundare pot fi necesare în zonele de teras ă joas ă epuismente normale. La încadrarea în categoria geotehnic ă pentru terenurile din comuna Bezdead, s-au avut în vedere urm ătoarele elemente: Factori avu ţi în vedere Categorii de terenuri Punctaj Conditiile de teren terenuri bune — dificile 2 - 6 Apa subteran ă lucrari cu sau f ără epuismente normale 1- 2 Clasificarea construct iei dupa categoria de redus ă - deosebit ă 2 - 5 importan ţă Vecin ătăţi func ţie de amplasament 1 - 4 Zona seismic ă ag = 0.28 g 2 TOTAL puncte 8 - 17 Conform punctajului înregistrat în tabelul mai sus, punctajul pentru riscul geotehnic se situeaz ă între 8 – 17 puncte, iar func ţie de amplasament şi categoria de importan ţă a construc ţiei riscul geotehnic este redus – mare. 2.11.2. Riscuri antropice Pe teritoriul comunei sunt amplasate : o linii de curent de 15, 20 si 110 kv; o conducta de aductiune a apei ; o conducte principale de transport a apei potabile. o datorita evacu ării si depozit ării de multe ori necorespunz ătoare, deseurile menajere degradeaz ă estetica urban ă, provocând disconfort pentru populatie. o poluarea fonic ă specific ă interiorului localit ăţ ilor este expunerea continu ă la nivele ridicate

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 68

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 de zgomot de fond, pe tot parcursul zilei, sursele şi activit ăţ ile generatoare de zgomot reprezentative înregistrate fiind agen ţii economici situa ţi pe platforma industial ă, traficul rutier şi alte surse urbane. o poluarea datorit ă traficului rutier , mai ales a celui greu, surs ă important ă de poluare a aerului, constituit ă de mijloacele de transport si în special autovehiculele rutiere şi cele destinate lucr ărilor agricole şi silvice.

2.12. Intravilanul existent 2.12.1. Modific ări aduse prin documenta ţii aprobate ulterior PUG 2002 Pentru dezvoltarea zonei de locuit, dar şi pentru unele dot ări, au existat de-a lungul perioadei scurse de la realizarea vechiului Plan Urbanistic General numeroase Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) în mai toate localit ăţ ile comunei, func ţie de constatarea şi aici, ca în mai toate domeniile,a existen ţei unor dezechilibre în dezvoltarea economic ă a satelor Satul Bezdead este mult mai dezvoltat decât restul satelor componente, datorit ă amplas ării, reliefului, accesibilit ăţ ii si echipamentelor teritoriale, toate activit ăţ ile cu caracter economic fiind în general concentrate aici. 2.12.2. Zone func ţionale Principalele caracteristici ale structurii func ţionale pe sate sunt : ha TOTAL Zone func ţionale Bezdead Bro şteni Tunari Măgura Costi şata Valea Morii COMUN Ă Locuin ţe şi func ţiuni complementare 221,10 35,25 33,67 58,65 11,15 31,60 391,42 Rezerva pentru locuin ţe în caz de catastrof ă 3,50 - - - - - 3,50 Institu ţii publice şi servicii de interes general 4,60 0,50 0,80 1,80 4,20 - 11,90 Unit ăţ i industriale, de depozitare şi transport 1,50 0,12 - 0,08 - - 1,70 Unit ăţ i agricole şi zootehnice ------Spa ţii verzi, agrement, sport, planta ţii protec ţie 9,20 ------9,20 Gospod ărie comunal ă, cimitire 3,60 - -- 0,90 0,60 - 5,10 Construc ţii tehnico-edilitare 3,45 0,50 0,20 - 0,05 - 4,20 Destina ţie special ă 0,12 - - - - - 0,12 Căi de comunica ţie şi transport rutier 21,00 4,20 3,70 6,80 2,70 2,30 40,70 Cursuri de ap ă, acumul ări, toren ţi 0,30 - - - - - 0,30 TOTAL INTRAVILAN 268,37 40,57 38,37 68,23 18,70 33,90 468,14

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 69

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Principalele caracteristici ale structurii functionale sunt : • Activit ăţ i de tip industrial, agricol şi de depozitare Activit ăţ ile de tip industrial, agroindustrial si de depozitare sunt integrate în mic ă m ăsur ă în zona de locuit si sunt de regul ă servicii cu caracter industrial si toate în satul de centru. Un alt aspect pozitiv este posibilitatea de acces direct în zonele micilor unit ăţ ilor agricole (od ăi în extravilanul localit ăţ ilor) situate atât pe terasa joas ă a pârâului Bezdedel, cât şi pe versan ţi, f ără a produce incomod ări zonei de locuit, existen ţa unui spatiu verde, natural, între ele, favorizând coabitarea . Suprafa ţa total ă ocupat ă de aceste activit ăţ i din totalul celei aflate în intravilan este de 1,70 ha, adic ă 0,36% din totalul suprafe ţei din intravilan. • Locuin ţele Fondul construit este relativ bun, cu ritm de construire în cre ştere, conform autoriza ţiilor de construire emise în perioada 2005–2010, datorit ă în principal apropierii de ora şul Pucioasa, dar şi de municipiul Târgovi şte, re şedin ţa de jude ţ. Fondul construit este bun în toate satele, cu excepţia satului Valea Morii, care are tendin ţa de abandon, iar ritmul de construire este de cca 30 cl ădiri pe an, ponderea fiind locuinţele cu regim de în ăltime P +1 si cu amplasament în special în satul reşedin ţă si în satul Costi şata. Majoritatea locuintelor noi sunt executate din zid ărie de c ărămid ă, utilizându-se si materialele locale, iar anexele gospod ăre şti sunt realizate în cea mai mare parte din paiant ă, regimul de în ălţime fiind predominant parter, cu tendin ţa de construire în special în ultima perioad ă cu P + 1etaje, rar mansardate. In satul Bezdead nu exist ă o zon ă istoric ă, dar exist ă gospod ării si locuin ţe tradi ţionale ale căror particularit ăţ i trebuiesc conservate. Exist ă teren rezervat pentru construirea de locuin ţe sociale în caz de calamit ăţ i datorate unor riscuri naturale imprevizibile în satul Bezdead. Locuin ţele şi func ţiunile complementare ocup ă o suprafa ţă total ă de 391,42 ha, reprezentând 83,58% din suprafa ţa intravilan ă. • Căi de comunicatie si transporturi Toate c ăile de comunicatie si transporturi rutiere ( şi cu prioritate trama major ă), necesit ă moderniz ări. Sunt necesare reabilit ări si moderniz ări cu prioritate a căilor care asigur ă relatiile intracomunale între resedin ţa de comun ă si satele şi trupurile independente componente şi modernizarea pode ţelor peste toren ţii situa ţi în toate satele, afluen ţi ai râului Bezdedel. Suprafa ţa cuprins ă în intravilan pentru zona c ăilor de comunica ţie rutier ă este de 40,70ha, reprezentând 8,69 % din suprafa ţa de intravilan. • Spa ţii verzi şi sport Terenurile care au ca func ţiune spatiile verzi cu rol de agrement si sport sunt total insuficiente la nivelul comunei, doar satul Bezdead beneficiind de un teren de sport si acela necesitând moderniz ări. Suprafata utilizat ă pentru activit ăţ i de sport si agrement este la nivelul actual de 9,20 ha (1,98% din intravilan), dar poten ţialul este mult mai mare.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 70

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Gospod ărie comunal ă Cimitirele existente sunt în majoritatea cazurilor integrate în zonele de locuit, ridicând probleme la autorizarea construirii, iar suprafe ţele cimitirelor sunt insuficiente. Depozitarea temporar ă a de şeurilor menajere nu era controlat ă, neexistând locuri special amenajate, sau cel pu ţin controlate de c ătre administra ţia public ă local ă, zona cea mai afectat ă de poluare fiind albia râului Bezdedel, care înc ă necesit ă lucr ări de cur ăţ are şi decolmatare. De la intrarea în func ţiune a noului sistem integrat de colectare a de şeurilor cu operator unic jude ţean şi colectarea taxei de habitat,la care şi administra ţia public ă din Bezdead a aderat, problema colect ării, transportului şi depozit ării de şeurilor menajere este practic rezolvat ă. Pe total comun ă, zona ocupat ă de obiectivele de gospod ărie comunal ă şi cimitire ocup ă 5,10 ha (1,10% din suprafa ţa total ă cuprins ă în intravilan). • Echipare edilitar ă Comuna Bezdead, la fel ca multe dintre localit ăţ ile rurale din jude ţul Dâmbovi ţa înregistreaz ă deficien ţe în ce prive şte calitatea locuirii. Accesul la apa potabil ă, apa cald ă curent ă, canalizare, prezen ţa dependin ţelor etc., toate înregistreaz ă niveluri medii mai reduse decât standardele europene, dar si fa ţă de a ştept ările popula ţiei. In privin ţa lucr ărilor hidrotehnice localit ăţ ile comunei Bezdead prezint ă unele situa ţii de risc, iar referitor la sursele de ape comuna dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apa având ca surs ă drenuri. Problemele conflictuale si disfuctionalit ăţ ile privind alimentarea cu apa constau în faptul c ă popula ţia nu dispune de re ţele de distribu ţie pe toate str ăzile, iar sursele sunt la limita superioar ă de exploatare. Comuna Bezdead nu dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare, prin urmare localnicii folosesc haznale tradi ţionale şi datorit ă faptului c ă întreaga comunitate din comun ă nu este racordat ă la un sistem de canalizare sau fos ă septic ă, apa din hazna se infiltreaz ă în primul strat de ap ă freatic ă, poluând-o. Consumul de energie electric ă pe locuitor se men ţine la o cot ă sc ăzut ă. Toti consumatorii casnici sunt racorda ţi din re ţea monofazat, problema aliment ării trifazate a gospod ăriilor ţă răne şti nefiind luat ă înc ă în calcul. In prezent localitatea dispune de re ţele de alimentare cu gaze naturale doar par ţial în satele componente, de şi exist ă solicit ări din partea popula ţiei si a organelor administrative locale pentru introducerea gazelor peste tot. Pe total comun ă obiectivele activit ăţ ilor de echipare edilitar ă de interes public ocup ă aproximativ 4,20 ha (0,91% din suprafa ţa total ă cuprins ă în intravilan), ceea ce înseamn ă extrem de pu ţin la o atât de numeroas ă popula ţie. • Institutii publice si servicii de interes general Gradul de asigurare cu servicii de interes public este diferit pentru fiecare sat, situatia cea mai bun ă fiind în satul de centru (Bezdead). Localit ăţ ile comunei Bezdead dispun de urm ătoarele dot ări : prim ărie, şcoli generale, gr ădini ţe, dispensar uman si veterinar, cămin cultural cu bibliotec ă, sediu CEC, telefoane, po ştă, poli ţie, magazine, brut ărie, moar ă, servicii.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 71

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Pe total comun ă institutiile si serviciile de interes public ocup ă 11,90 ha (2,54% din suprafa ţa total ă cuprins ă în intravilan). Suprafe ţele alocate institu ţiilor si serviciilor de interes general pentru fiecare sat sunt prezentate în tabelul general. • Alte terenuri (agricole în intravilan, ape ) In intravilanul existent al comunei Bezdead exist ă o rezerv ă mare de terenuri cu categoria de folosin ţă « agricol » care sunt, de regul ă, prelungiri ale parcelelor cu func ţiunea « curţi construc ţii » si care se constituie în mare parte în rezerve pentru contruc ţii de locuin ţe si func ţiuni complementare si compatibile cu locuirea. Suprafa ţa total ă de teren arabil în intravilan este, la nivelul comunei, de cca 30,00 ha (6,51% din total intravilan) ; 2.12.3. Tendin ţe de dezvoltare urban ă în context teritorial • In domeniul economic , se prefigureaz ă urm ătoarele actiuni: - Formarea unor exploata ţii agricole de dimensiuni optime, eficiente din punct de vedere economic prin investitii si prin excluderea expolata ţiilor marginale; - Adâncirea reformelor structurale cu accent deosebit pe consolidarea exploatatiilor agricole, privatizarea societ ăţ ilor comerciale din mediul rural la care statul este majoritar; - Perfectionarea cadrului legal si institutional pentru o bun ă functionare a pietelor agricole si sprijinirea dezvolt ării infrastructurii necesare acestor pie ţe; - Sustinerea politicii de produse agricole în scopul îmbun ătăţ irii întregului lan ţ, de la productie pân ă la consumator; - Diversificarea economiei rurale prin activitati economice non-agricole; - Sprijinirea preg ătirii profesionale a produc ătorilor agricoli si a proprietarilor de păduri - Consolidarea capacit ăţ ii administrative prin preg ătirea persoanelor în vederea unei încadr ări optime a sectorului economic rural; • In domeniul urbanistic , se prefigureaz ă urm ătoarele strategii de dezvoltare (scenarii) prin aplicarea modelelor europene de dezvoltare social ă, economic ă şi de mediu, si op ţiunea fa ţă de modelul de dezvoltare durabil ă. In ceea ce prive şte contextul na ţional, s-a ţinut seama de scenariile de dezvoltare trasate de strategiile de dezvoltare durabil ă pe termen lung la nivel sectorial şi prin programe na ţionale specifice, astfel: • scenariul "optimist" în domeniul economic şi social, respectiv reforme sociale bine articulate, politici active de dezvoltare social ă, repunerea în drepturi, în ordinea fireasc ă, a actorilor sociali ; • prognoze de dezvoltare economic ă: în ipoteza c ă se vor aplica politici pro-active de stimulare a ocup ării for ţei de munca, de cre ştere a investi ţiilor şi ob ţinerea unei anume specificit ăţ i si de accelerare a inov ării; • necesitatea integr ării politicilor de mediu în politicile economice si sociale (politici economice, politici agricole, transporturi, dezvoltare regional ă, mediu urban, echipare teritorial ă durabil ă, etc).

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 72

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

2.12.4. Bilan ţ teritorial Bilan ţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus prin Planul Urbanistic General edi ţia 2002, la care s-au ad ăugat PUZ-urile aprobate : INTRAVILAN EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 193.87 37.54% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 1.11 0.21% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 9.28 1.80% CAI DE COMUNICAT IE SI TRANSPORT, din care: 37.33 7.23% Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 10.26 1.99% GOSPODARIE COMUNALA 1.6 0.31% CIMITIRE 1.41 0.27% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN 254.07 49.20% APE 5.07 0.98% TERENURI CU VEGETATIE FORESTIERA 1.03 0.20% TERENURI NEPRODUCTIVE 1.41 0.27% TOTAL INTRAVILAN 516,44 100,00%

2.13.Disfunctionalit ăţ i Analizând din punct de vedere critic stadiul de dezvoltare urbanistic ă a satelor componente ale comunei Bezdead, se contureaz ă urm ătoarele disfunctionalit ăţ i: • dezechilibre în dezvoltarea economic ă a satelor : satul Bezdead este mult mai dezvoltat decât restul satelor componente, datorit ă amplas ării, reliefului, accesibilit ăţ ii si echipamentelor teritoriale, toate activit ăţ ile cu caracter economic, social şi de reprezentare fiind în general concentrate aici. • disfunctionalit ăţ i în cadrul activit ăţ ilor economice : o lipsa consultan ţei şi a sprijinului financiar pentru valorificarea potentialului natural si antropic al comunei în domeniul agriculturii în sistem privat; o lipsa unui sistem de colectare si prelucrare a produselor agricole ob ţinute în gospod ăriile populatiei ; o lipsa facilit ăţ ilor oferite de administra ţie pentru stimularea de investitii de mic ă industrie în satele componente, repercursiunile fiind de ordin economic si social asupra locuitorilor si cu consecinte negative asupra evolutiei demografice în perspectiv ă; • conditii nefavorabile ale cadrului natural si construit necesar a fi remediate: o lipsa lucr ărilor hidrotehnice pentru sistarea fenomenelor periculoase venind de la principalele cursuri de ap ă din zon ă; PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 73

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

o lipsa planta ţiilor de protec ţie pe limita interioara a incintelor cimitirelor existente şi pe malurile pârâurilor si toren ţilor; o lipsa m ăsurilor pentru valorificarea si protejarea peisajului natural, inclusiv zona destinat ă prin PUG-ul anterior activit ăţ ilor de agrement ; o lipsa m ăsurilor de evaluare corect ă a proceselor de alunec ări de terenuri şi a măsurilor de protec ţie pentru construc ţiile si amenaj ările amenin ţate ; o lucr ări specifice pentru stabilizarea proceselor aluvionare intense şi puternica erodare a râurilor şi pârâurilor, care determin ă rev ărs ări prim ăvara şi toamna umplând albiile şi ducând la eroziunea malurilor si pr ăbu şirea celor cu în ălţime mai mare ; o lipsa m ăsurilor pentru eliminarea prezen ţei în zon ă a instabilit ăţ ii albiilor minore care-si schimb ă de multe ori cursul dup ă trecerea viiturilor. o lipsa de igien ă a albiilor apelor minore, accesibilitate limitat ă, lipsa echip ării edilitare corecte - sunt tot atâtea disfunctionalităţ i care ar trebui remediate cu prioritate; o lipsa spa ţiilor verzi cu rol de protec ţie si ambiental ori neîngrijirea acestora în incintele cu activit ăţ i industriale si în institu ţiile si serviciile publice de interes general; • aspecte critice privind organizarea circulatiei si a transportului in comun : o profile si amenaj ări necorespunz ătoare a zonei str ăzilor la toate drumurile clasate, cu excep ţia de ultim moment reprezentat ă de DJ 710 ; o intersectii si poduri ce necesit ă amenaj ări specifice si reabilit ări; o terenuri cuprinse în intravilan pentru care nu exist ă c ăi rutiere de acces carosabil ; o zone cu accesibilitate redus ă ; o lipsa serviciilor de transport în comun pe întreaga durat ă a zilei; • aspecte legate de gradul de echipare edilitar ă a localit ăţ ii : o cu exceptia asigur ării aliment ării cu energie electric ă, partial a retelelor de telefonie, gaze şi a aliment ării cu ap ă, echiparea edilitar ă are mari deficien ţe la nivelul satelor componente ale comunei Bezdead ; o aceeasi lips ă de m ăsuri este şi pentru colectarea si depozitarea controlat ă a deseurilor menajere atât pentru locuin ţe, cât si pentru celelate activit ăţ i, problem ă rezolvat ă la nivelul dot ărilor specifice, dar existent ă la nivel de mentalitate şi educa ţie ; o aspectele legate de calitatea infrastructurii tehnico - edilitare, a accesibilit ăţ ii rutiere si a siguran ţei circula ţiei sunt condi ţiile determinante pentru atragerea investitorilor şi în consecin ţă pentru corectarea dezechilibrelor constatate ; • aspecte critice privind organizarea func ţional ă, întinderea şi forma intravilanului o existen ţa unui num ăr mare de construc ţii nefunc ţionale în incintele fostelor unit ăţ i de stat sau cooperatist, multe fiind necesar a fi dezafectate ; o tendin ţa de îmb ătrânire a for ţei de munc ă, cu consecin ţe negative asupra randamentului si calit ăţ ii muncii, dat fiind faptul c ă în localit ăţ ile comunei Bezdead activitatea economic ă de baz ă este agricultura şi zootehnia, precum şi activit ăţ ile legate de pădure şi prelucrarea lemnului, datorit ă caracterului lor sezonier ; o ponderea mare de cl ădiri de locuit cu pere ţi exteriori din materiale perisabile

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 74

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

şi num ărul mare de locuin ţe cu starea de între ţinere rea (mai ales în localit ăţ ile mici); o necesitatea unei regener ări rurale (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor si a resurselor, refacerea si dezvoltarea centrului civic, refa ţadizarea locuin ţelor, etc.) o lipsa unei mobil ări pe ambele laturi ale str ăzilor periferice ; o terenuri cuprinse în intravilan pentru care nu exist ă c ăi rutiere de acces carosabil amenajat cât de cât corespunz ător; o lipsa unui teren de dimensiuni mari ca rezerv ă pentru investi ţii majore ; o prezervarea unui teren pentru realizarea unor dot ări în scop turistic, ca alternativ ă a ocup ării for ţei de munc ă disponibil ă ; o lipsa m ăsurilor de punere în valoare a monumentelor istorice si de arhitectur ă existente pe teritoriul comunei, îndeosebi în zona centrala a satului Bezdead .

3.PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1.Op ţiuni ale popula ţiei Cerin ţele si op ţiunile popula ţiei exprimate prin ale şii s ăi (administra ţia public ă local ă) s-au concentrat pe urm ătoarele probleme : a. Valorificarea terenului neconstruit, situat în intravilanul satelor pentru realizarea de locuin ţe, structuri de primire agroturistice si servicii de interes general, interesul fiind public – privat, dar şi individual – colectiv ; b. Includerea în intravilan a unor terenuri stabile din punct de vedere geotehnic pentru valorificarea în interesul comunit ăţ ii si al proprietarilor priva ţi ; c. Modernizarea cu prioritate a drumurilor si str ăzilor şi reabilitarea podurilor existente, ca alternativ ă de acces rutier în comun ă ; d. Completarea gamei de dot ări publice : gr ădini ţe noi, RK la unele şcoli, sal ă polifunc ţional ă în zona centrală, centru cultural, sediu nou pentru poli ţie, îmbun ătăţ irea gamei de dot ări în satele componente, în special cu servicii medicale, săli de sport în satele mari ; e. Valorificarea spatiilor plantate libere de construcţii din zona central ă în inten ţia de a atrage cât mai mul ţi vizitatori şi a crea o zon ă de agrement cu valen ţe culturale şi ecologice ; f. Initierea de studii şi proiecte privind m ăsurile ce trebuie luate pentru limitarea eroziunii malurilor râurilor, pârâurilor şi a afluentilor, într-o ordine de prioritate care să atrag ă investitorii ; g. Valorificarea terenurilor proprietate a domeniului public de interes local, pentru completarea gamei de dot ări de interes public a satelor şi pentru atragerea de investitori în domeniul activit ăţ ilor economice ; h. Crearea aliment ării cu gaze în toate satele comunei ; i. Solutii pentru asigurarea extinderii sistemului de alimentare cu ap ă pe toate str ăzile din toate satele ; j. Studii si proiecte pentru realizarea unui sistem de canalizare centralizat, inclusiv sta ţie de epurare pentru toate satele comunei ; k. Dezvoltarea infrastructurii rutiere, cu prioritate în zonele care sustin şi poten ţeaz ă dezvoltarea economic ă (agricultura, serviciile, activit ăţ i productive) :

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 75

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

- repara ţii de îmbr ăcămin ţi asfaltice la drumurile clasificate ; - împietruirea drumurilor din pământ; - amenajarea corespunz ătoare a trotuarelor (ca îmbr ăcăminte si lăţ ime) ; l. Cre şterea gradului de echipare cu utilit ăţ i gospod ăre şti în toate satele componente, valorificarea poten ţialului natural si antropic de care dispune comuna si poate atrage investitii : - evacuarea apelor pluviale prin amenajarea corespunzătoare a şan ţurilor; - sporirea num ărului de travers ări de san ţuri şi repararea celor existente; - amenajarea de sta ţii de autobuz cu platform ă separat ă, copertin ă, afi şaje;

3.2.Tendin ţe de evolu ţie posibil ă În strategia de dezvoltare durabil ă a României „Orizont 2025”, se precizeaz ă c ă România va promova o agricultur ă cu un rol multifunc ţional şi cu influen ţă dominant ă în spa ţiul rural. Se subliniaz ă c ă acesta trebuie s ă devin ă un sector agricol competitiv care poate s ă fac ă fa ţă gradual pie ţei europene şi mondiale şi în care s ă se practice metode de produc ţie care s ă protejeze mediul şi s ă fie capabil s ă furnizeze produse de calitate şi sigure pentru hrana popula ţiei şi a animalelor. Strategia precizeaz ă, de asemenea, obiectivele dezvolt ării durabile şi complexe a spa ţiului rural, acestea fiind: • Dezvoltarea unei agriculturi performante în vederea cre şterii nivelului economic şi social al spa ţiului rural şi asigurarea unei dezvolt ări echilibrate în func ţie de poten ţialul agricol ( şi nu numai) al fiec ărei zone ; • Asigurarea unei infrastructuri complexe, integrate, capabile s ă sprijine dezvoltarea multifunc ţional ă a sectorului agroalimentar din spa ţiul rural; • Diversificarea activit ăţ ilor agricole şi non-agricole, dezvoltarea serviciilor în spa ţiul rural în vederea cre şterii timpului de lucru şi a prevenirii migra ţiei popula ţiei rurale, în special a tinerilor şi femeilor; • Sprijinirea agriculturii ecologice şi a m ăsurilor de protejare şi ocrotire a mediului înconjur ător şi de p ăstrare a ambientului natural; • Cre şterea veniturilor şi nivelului de trai al popula ţiei rurale. În abordarea sectorial ă a agriculturii, strategia prevede evolu ţii pozitive pân ă în anul 2025, comparativ cu anul 2008, considerat baz ă de la care s ă porneasc ă orice analiz ă. Principalele trei mari grupuri implicate în procesul de dezvoltare şi care pot aduce beneficii pentru întreaga comunitate, sunt sectorul public , sectorul privat şi societatea civil ă, respectiv reprezentan ţii ale şi din administra ţa local ă, oameni de afaceri, personalit ăţ i reprezentative pentru comunitatea local ă. Cele trei mari grupuri enumerate mai sus î şi pot aduce fiecare contribu ţia specific ă. Iată câteva exemple de resurse specifice pe care cele trei grupuri le pot pune la dispozi ţia parteneriatului: • Sectorul public: servicii, lucr ări publice, gospod ărirea terenurilor şi cl ădirilor, resurse financiare; • Sectorul privat: capital, fonduri şi resurse care pun la lucru resursele publice insuficient utilizate, experien ţa în planificarea profesional ă a afacerilor, inovare şi creativitate, spiritul PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 76

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

întreprinz ător, atitudine concuren ţial ă; • Societatea civil ă: echilibrarea intereselor contradictorii, credibilitate fa ţă de autorit ăţ i, reprezentativitate fa ţă de cet ăţ eni, acces la finan ţare interna ţional ă.

3.3.Obiective si priorit ăţ i în evolu ţia urbanistic ă

3.3.1. Obiective generale si specifice 3.3.1.1. Asigurarea condi ţiilor si climatului necesare ca localitatea Bezdead să devin ă o comun ă sigur ă, cu acces la infrastructur ă si servicii comunale de calitate si grad sporit de accesibilitate, astfel încât s ă se r ăspund ă nevoilor comunit ăţ ii : • Asigurarea unei infrastructuri de baz ă care s ă îmbun ătăţ easc ă calitatea vie ţii si a condi ţiilor de desf ăş urare a activit ăţ ilor economice; • Asigurarea accesului la servicii locale constante în calitate si adaptate cerin ţelor actuale de calitate a vie ţii si de protec ţie a mediului; • Stimularea introducerii si utiliz ării tehnologiilor informatice si ale comunica ţiilor; 3.3.1.2. Sporirea atractivit ăţ ii comunei Bezdead ca destina ţie pentru întreprinderi, for ţa de munc ă şi cet ăţ eni : • Valorificarea si protejarea mo ştenirii istorice si culturale; • Sporirea coeziunii culturale a comunei, prin promovarea identit ăţ ii comunei, festivaluri, a activit ăţ ilor culturale care s ă ţin ă cont de specificul si tradi ţiile comunit ăţ ii; • încurajarea particip ării cet ăţ enilor la via ţa societ ăţ ii, în parteneriat cu sectorul ONG, institu ţiile de înv ăţă mânt, etc. 3.3.1.3. îmbun ătăţ irea calit ăţ ii factorilor de mediu si asigurarea unei valorificări durabile a resurselor naturale si construite locale : • Ameliorarea sau eliminarea elementelor naturale care se opun dezvolt ării; • îmbun ătăţ irea calit ăţ ii factorilor de mediu; • Protejarea si promovarea peisajului, spatiilor deschise, biodiversitatii, ariilor naturale şi mai ales a p ădurilor cu poten ţialul cinegetic; • Promovarea consumului eficient de energie si valorificare durabil ă a resurselor naturale 3.3.1.4. Dezvoltarea resurselor umane, asigurarea unui grad înalt de incluziune social ă pentru toate grupurile social-profesionale si reducerea disparit ăţ ilor sociale : • îmbun ătăţ irea serviciului public de înv ăţă mânt; • Ajustarea ofertei educa ţionale la cererea de pe pia ţa for ţei de munc ă; • Promovarea ocup ării şi a incluziunii sociale; • Combaterea marginaliz ării sociale. 3.3.1.5. Dezvoltarea unui mediu de afaceri local dinamic si adaptat caracteristicilor locale, capabil sa creeze locuri de munc ă variate si stabile si s ă absoarb ă for ţa de munc ă : • Asigurarea cadrului local de promovare si sprijinire a apari ţiei si dezvolt ării afacerilor, prin acordarea de facilit ăţ i; • Diversificarea activit ăţ ilor economice locale astfel încât s ă se valorifice resursele locale si s ă se extind ă baza de ocupare a for ţei de munc ă locale;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 77

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Revitalizarea agriculturii (reducerea suprafe ţelor de terenuri agricole neexploatate, promovarea agriculturii intensive durabile, îmbun ătăţ irea şeptelului prin introducerea de animale de ras ă pur ă, promovarea oportunităţ ilor legate de agricultura ecologic ă, crearea unui centru de dezvoltare al agriculturii care s ă g ăseasc ă solu ţii concrete locale pentru situa ţia existent ă); • Promovarea vie ţii asociative la nivel de comunitate de afaceri local ă. 3.3.1.6. Promovarea rolului comunei Bezdead de generator de dezvoltare în zon ă : • Promovarea obiectivelor de dezvoltare jude ţene/regionale aferente zonei v ăii Bezdedelului, prin proiecte comune; • Facilitarea investi ţiilor în infrastructura zonal ă, extinderea proiectelor relevante asupra comunelor limitrofe; • Promovarea schimbului comercial între localit ăţ ile regionale învecinate şi comuna Bezdead, extinderea oportunit ăţ ilor de afaceri. 3.3.1.7. îmbun ătăţ irea capacit ăţ ii institu ţionale si de ac ţiune a autorit ăţ ilor locale : • lansarea de opera ţiuni urbanistice de mare amploare în parteneriat (administra ţia public ă local ă + administra ţia public ă jude ţean ă + parteneri priva ţi), date fiind resursele naturale (situl natural si antropic existent, de valoare deosebit ă, care dep ăş eşte interesul local) şi ofer ă oportunit ăţ i pentru realizarea de afaceri în toate domeniile, dar primordial în cel turistic ; • Informatizarea administra ţiei locale; • îmbun ătăţ irea capacit ăţ ii institu ţionale de a face fa ţă reformelor în administra ţie şi ridic ării standardelor de func ţionare; • Parteneriate strategice.

3.3.2. Principii generale de management urban Planificarea strategic ă urban ă, precum şi realizarea programelor şi proiectelor s-a f ăcut cu respectarea urm ătoarelor principii: • dezvoltare durabil ă, astfel încât pe termen lung s ă se produc ă schimb ări de cultur ă şi atitudine în ceea ce prive şte utilizarea resurselor de c ătre popula ţie şi operatori economici; • înt ărirea capacit ăţ ilor institu ţionale prin management eficient, definirea şi restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare, cu obiectivele dezvolt ării durabile, precum şi cu dolean ţele şi cerin ţele comunit ăţ ii; • realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat; • schimbul de informa ţii între administra ţii publce locale cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în managementul urban sau managementul de proiect); • sprijinirea prin cofinan ţare în realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza; • integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe vertical ă, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale jude ţului şi ale regiunii din care face parte; • managementul ponderat al resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane într-un ciclu natural;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 78

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• utilizarea mecanismelor de pia ţă pentru a atinge ţinta sustenabilit ăţ ii, respectiv emiterea de reglement ări pentru eco-taxe şi func ţionarea utilit ăţ ilor publice în sistemul de pia ţă ; • realizarea unui program sau proiect f ără a afecta cultura comunit ăţ ii, ori pentru a recupera mo ştenirea cultural ă şi/sau tradi ţiile întregii comunit ăţ i locale; • interzicerea multiplic ării serviciilor publice, dac ă acestea nu servesc unei nevoi locale; • fixarea regulilor de utilizare ra ţional ă a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spa ţial ă; • evaluarea eficien ţei utiliz ării resurselor financiare şi umane; • identificarea nevoilor comunit ăţ ii locale şi a priorit ăţ ilor acesteia; coresponden ţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunit ăţ ii; • evaluarea nevoilor comunit ăţ ilor s ărace şi a capacit ăţ ilor administra ţiei publice locale de a asigura accesul acestora la locuin ţă , locuri de munc ă şi serviciile publice de baz ă; • protec ţia calit ăţ ii factorilor de mediu.

3.3.3. Priorit ăţ i specifice localit ăţ ilor comunei Bezdead Propunerile de amenajare pentru comuna Bezdead sunt corelate cu prevederile şi propunerile din sec ţiunile planului de amenajare a teritoriului jude ţului Dâmbovi ţa (PATJ), precum şi din programele pe termen mediu si lung ce rezult ă din analiza situa ţiei existente si din op ţiunile popula ţiei, dar şi din strategia de dezvoltare local ă 2008 – 2023: • In domeniul activit ăţ ilor economice : o eliminarea slabei diversific ări a sectoarelor economice si dependen ţa celor dezvoltate de sectorul agricol; o utilizarea propriet ăţ ilor agricole importante, dar f ărâmi ţate si nefolosite superior în propor ţie de circa 60%; o crearea de centre agricole care necesit ă structuri cu profil paraagricol ; o ini ţierea unor investi ţii care s ă valorifice lemnul si derivatele acestuia prin prelucrare ; o înfiin ţarea unor unit ăţ i specializate în construc ţii, dat fiind ritmul mare de construire a locuin ţelor şi caselor de vacan ţă (tendin ţa ultimilor ani); o reducerea ponderii microîntreprinderilor si întreprinderilor mici cu activitate de comer ţ în totalul activit ăţ ilor economice ; o remedierea lipsei unui traseu rutier turistic corect amenajat pentru valorificarea monumentelor situate în zona central ă a satului Bezdead şi a sitului natural de excep ţie; o reducerea num ărului mare de persoane care prefer ă naveta zilnic ă la Târgovi şte, Fieni şi Pucioasa ; o apari ţia sectorului bancar-financiar, în prezent slab reprezentat; • In domeniul infrastructurii de comunica ţie şi a accesibilit ăţ ii : o refacerea sistemelor rutiere si trotuarelor din unele zonele periferice ale comunei unde sunt complet degradate; o asigurarea serviciilor de transport public de c ălători la nivelul întregii zile, în prezent slab dezvoltate şi lipsite de diversitate ;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 79

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

o proiectarea unor drumuri de acces c ătre poten ţialele zone de dezvoltare durabil ă, precum şi a celor de agrement; • In domeniul protej ării mediului înconjur ător : o eliminarea lipsei lucr ărilor hidrotehnice pentru ap ărarea malurilor şi protec ţia împotriva eroziunii si inunda ţiilor, atât în albia major ă a pârâului Bezdedel, cât şi a afluen ţilor s ăi; o eliminarea disconfortului ocazional provocat de efectele polu ării aerului asupra sănătăţ ii umane; o eliminarea celei mai importante surse de poluare a solului, care sunt depozitele neconforme şi cele necontrolate de de şeuri şi îmbun ătăţ irea permanent ă a sistemului de colectare selectiv ă, transport si depozitare a celor menajere; o utilizarea pe scar ă redus ă a îngr ăşă mintelor chimice pentru agricultur ă ; o prezen ţa fermelor zootehnice în zon ă impune urm ărirea calit ăţ ii factorilor de mediu constant si prin echipamente performante ; • In domeniul moderniz ării institu ţiilor publice de interes general : o Amenajarea şi echiparea unui centru medical la standarde actuale ; o construirea unui centru de zi pentru b ătrâni sau a unui c ămin de b ătrâni cu îngrijire specializat ă, date fiind calit ăţ ile aerului şi apei; o modernizare gr ădini ţelor cu program permanent şi înfiin ţarea unei gr ădini ţe cu program prelungit ; o modenizarea şcolilor existente ; o modernizarea c ăminului cultural şi crearea unui calendar cultural local ; o realizarea unui cimitir si a unei biserici în satul Bro şteni ; • In domeniul culturii, petrecerii timpului liber, sport, tineret, culte : o integrarea comunei Bezdead prin valorile patrimoniului s ău natural si cultural de valoare deosebit ă în sistemul teritorial de valori din care face parte municipiul Târgovi şte şi tot sistemul de localit ăţ i situat pe valea Ialomi ţei ; o cre şterea num ărului de facilit ăţ i culturale, (în concordan ţă cu recomand ările PATN, la suprafa ţa şi popula ţia rezident ă aferent ă ar trebui să existe cinematograf, centru cultural, sala de expozi ţii sau muzeu) ; o cre şterea volumului de carte si periodice al bibliotecii publice ; o realizarea reabilit ării si consolid ării structurilor de rezisten ţă la cl ădirile vechi apar ţinând patrimoniului cultural ; o amenajarea zonelor cu poten ţial şi facilit ăţ i de petrecere a timpului liber, agrement şi loisir, inclusiv a centrului civic; o cre şterea suprafa ţei spatiilor verzi amenajate din intravilan, care e nesatisf ăcătoare si repartizat ă dezechilibrat; o crearea de facilit ăţ i speciale dedicate tineretului, altele decât cele pentru activit ăţ i sportive locale; o modernizarea terenului de sport şi amenajarea unei zone de agrement pentru locuitorii comunei, pe malul drept al pârâului Bezdedel, în vecin ătatea zonei centrale ;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 80

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Cu privire la echiparea edilitar ă corespunz ătoare : o extinderea re ţelelor de alimentare cu ap ă în toate localit ăţ ile comunei ; o înfiin ţare re ţea canalizare şi sta ţie de epurare a apelor menajere ; o înfiin ţarea unei re ţele de gaze în toate localit ăţ ile comunei ; o modernizarea iluminatului public ; o modernizarea şi reabilitarea a 10 km de drum comunal ; o implementarea sistemului de colectare selectiv ă la surs ă a de şeurilor ; o împ ădurirea a 10 ha de teren degradat ; 3.3.4. Corelarea cu documenta ţiile de amenajare a teritoriului jude ţean şi na ţional Strategiile de dezvoltare la nivel na ţional relevante pentru comuna Bezdead indic ă posibilitatea demar ării concentrate a lucr ărilor de construc ţie a unor parcuri eoliene precum si prospec ţiuni în domeniul gazelor naturale si petrol si, ulterior, va determina un aflux de circa 200- 300 persoane (resurse umane suplimentar fa ţă de disponibilul actual) pentru lucr ările de construc ţie din perioada 2008-2023. Cel de al doilea aspect se refer ă la intensificarea transporturilor rutiere în zon ă, prin demararea unor lucr ări complexe de construire, modernizare si redimensionare a c ăilor de comunica ţie si a facilit ăţ ilor existente, ca elemente necesare în strategiile de atragere a investitorilor. La nivel jude ţean, comuna Bezdead poate fi considerat ă un centru de dezvoltare pe axa de dezvoltare sud-nord, fiind cuprins ă în zona de tranzit Pucioasa – Breaza cu o zon ă de polarizare ideintificat ă ca fiind ora şul Pucioasa. Analiza SWOT confirm ă o serie de avantaje competitive pentru comuna Bezdead, pe care se bazeaz ă scenariile de dezvoltare, cum ar fi aspectele legate de demografie: popula ţia se afl ă într-o u şoar ă descre ştere, dar este echilibrat ă în ceea ce prive şte reparti ţia pe sexe si grupe de vârst ă şi cu tendin ţe de spor pozitiv al popula ţiei în ultimii ani, exist ă accesul la resurse naturale importante, accesul la c ăi de comunica ţie diverse, politici locale de îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii vie ţii în lucru si cu surse de finan ţare în curs de identificare, politici sociale locale de stimulare a re ţinerii tinerilor, sistem competitiv de înv ăţă mânt, mediu de afaceri dinamic în raport cu tendin ţele regionale, exist ă identitate cultural-istoric ă. Problemele care trebuie ameliorate sau eliminate progresiv sunt de naturi diferite, de la lipsa diversific ării economiei locale, egalitate de şanse redus ă, localizarea pe terenuri dificile ca topografie si morfologie, pân ă la dependen ţa socio-economic ă fa ţă de evolu ţia agriculturii si schimb ărilor climatice. Protec ţia factorilor de mediu este, de asemenea, un element de competitivitate local ă datorit ă aplic ării normelor europene care au modelat în ultimii ani preocuparea si con ştiin ţa la nivel de institu ţii, agen ţi economici si comunitate local ă. Pentru Bezdead au fost identificate urm ătoarele trei scenarii de dezvoltare local ă: A. SCENARIUL DEZVOLT ĂRII INER ŢIALE Scenariul dezvolt ării iner ţiale este scenariul în care sunt preluate si continuate tendin ţele si modelul de dezvoltare din ultimii 15 ani. Acest model subordoneaz ă dezvoltarea local ă evolu ţiei agriculturii, concentrând activitatea economic ă pe acest domeniu cu derivate în PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 81

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 servicii în agricultur ă, zootehnie sau comer ţ. Institu ţia de administra ţie publica local ă va continua organizarea si preg ătirea resurselor umane necesare, pe de o parte, bunei desf ăş ur ări interne a activit ăţ ii iar pe de alta parte, exploatarea într-o mai bună form ă a rezervelor naturale în perioada 2008-2023. Acest lucru va genera o cre ştere important ă a num ărului de resurse umane ocupate în sectoare de activitate diferite de cele existente acum, ca de exemplu cel al construc ţiilor, dintre ace ştia o parte însemnat ă se va stabili în comun ă, ca oportunitate de dezvoltare familial ă sau personal ă. Evolu ţia favorabil ă a exploatatiilor agricole private din zon ă va determina o presiune social ă asupra micilor produc ători care înc ă mai practic ă agricultura de subzisten ţă . Astfel organizarea acestora în societ ăţ i sau asocia ţii agricole, care s ă le promoveze produsele precum si consilierea lor pentru a accesa fonduri nerambursabile ar putea genera crearea unei p ături de mici întreprinz ători cu o stabilitate mai mare la evolu ţiile economice zonale. Ritmul transform ărilor sociale va r ămâne lent, datorita p ăstr ării structurii cererii de for ţa de munc ă actuale si a imaginii de comun ă neatractiv ă. B. SCENARIUL DEZVOLT ĂRII ALTERNATIVE Scenariul dezvolt ării alternative este un scenariu care mizeaz ă exclusiv diversificarea sectoarelor si activit ăţ ilor economice neconexate la evolu ţia agriculturii. Resursele naturale si istorice vor fi intens valorificate respectând principiile de sustenabilitate, declan şându-se astfel o orientare local ă c ătre produc ţie industrial ă si industria alimentar ă, servicii conexe, comer ţ, me şte şuguri tradi ţionale, etc. Aceasta orientare va diversifica cererea de for ţă de munc ă local ă si va crea o baz ă pentru egalizarea şanselor între femei si b ărba ţi şi va determina apari ţia sau introducerea de noi specializ ări profesionale. Posibilitatea aplic ării acestui scenariu depinde de o serie de motive: • aşezarea comunei la o distan ţă redus ă fa ţă de polul urban Pucioasa; • existen ţa unei infrastructuri dezvoltate; • existen ţa unei politici de atrac ţie a investitorilor prin facilit ăţ i fiscale; • implicarea autorit ăţ ilor locale pentru a facilita investitorilor un acces mai u şor la infrastructura de baz ă (ap ă, gaze, drum, curent electric, canalizare, internet). Concentrarea si sprijinirea dezvolt ării sectoarelor slab dezvoltate sau total inexistente va consuma resursele locale pe termen mediu spre lung, dezavantajând sectoarele care genereaz ă în momentul de fa ţă cea mai mare cerere de for ţă de munc ă, care reprezint ă baza principal ă de impozitare si for ţa motrice a comunei. Perioada de suprapunere între apari ţia si dezvoltarea sectoarelor alternative si sectoarele existente (agricultura si zootehnie) este total ă, ceea ce va determina un dezechilibru de intelegere si de integrare comunitar ă, ulterior o scindare a comunit ăţ ii, cu repercusiuni in plan social si economic, in sprijinirea politicilor locale de dezvoltare. C. SCENARIUL DEZVOLT ĂRII COMPUSE Scenariul dezvolt ării compuse este un scenariu care combin ă cele dou ă scenarii anterioare, iner ţial si alternativ, în scopul valorific ării tuturor elementelor pozitive caracteristice comunei Bezdead si resurse naturale si umane cu poten ţial important de dezvoltare.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 82

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Acest scenariu propune promovarea si sprijinirea dezvolt ării conexate: agricultur ă si zootehnie, în acela şi timp preg ătind comunitatea pentru re ţinerea resurselor umane implicate, prin diversificare economic ă si un grad sporit de cuprindere a for ţei de munc ă. Fa ţă de perioada planificat ă, ac ţiunile se vor concentra ini ţial pe sprijinirea eforturilor în dezvoltarea agricol ă si zootehnic ă a zonei, urmând ca resursele s ă fie directionate treptat c ătre diversificare si valorificarea durabil ă a resurselor locale, astfel încât la expirarea perioadei de planificare comuna Bezdead să ofere locuri de munc ă în sectoare economice mai pu ţin explorate în ultimul deceniu, cu oferte importante pentru grupurile dezavantajate locale. Popula ţia de agen ţi economici stabili va creste si se va diversifica, la fel ca şi baza de impozitare local ă. Abordarea compus ă va conduce la apari ţia de noi subiecte de mediu, legate de noile sectoare, de noile presiuni de ordin social, datorit ă cuprinderii sporite a for ţei de munc ă. Comune pentru toate cele trei scenarii de dezvoltare sunt urm ătoarele presupuneri care determin ă baza local ă de referin ţă pentru scenarii si care sunt în concordan ţă cu voin ţa politic ă local ă: proiectele locale, sursele de finan ţare identificate sau în curs de identificare si strategiile na ţionale de îmbun ătăţ ire a calit ăţ ii vie ţii: • Condi ţiile de locuit vor continua s ă se îmbun ătăţ easc ă; • Terenurile disponibile pentru dezvoltare sunt de dimensiuni mici în vatra comunei, aflate în domeniul public sau privat al Prim ăriei Bezdead sau în proprietate privat ă. Terenuri de dimensiuni medii/mari de g ăsesc în zonele limitrofe comunei. • Sistemele de ap ă-canal vor acoperi integral la standarde bune si foarte bune, zonele de locuit si zonele propuse pentru dezvoltarea investi ţiilor din trupul principal al comunei, trupurile izolate continuând s ă fie asigurate la standarde prin solu ţii specifice. • Spatiile verzi, spatiile deschise si zonele de recreere se vor extinde. • Finan ţarea dezvolt ării locale din bugetul local va r ămâne ridicat ă si constant ă în raport cu veniturile la bugetul local. • Nivelul si ritmul de cre ştere economic ă, a produsului intern brut si al altor indicatori care exprim ă cre şterea calit ăţ ii vie ţii in comuna Bezdead vor urm ări modelul de cre ştere la nivel jude ţean si regional.

Scenariul de referin ţă recomandat este scenariul C - Scenariul dezvolt ării compuse.

3.4. Optimizarea relatiilor în localitate,în teritoriu si în zona înconjur ătoare 3.4.1. Analiza critic ă şi disfunc ţionalit ăţ i Principalele disfunctionalit ăţ i la nivelul căilor de comunica ţie rutier ă si transport constau în: • Profile transversale neamenajate la drumurile clasate, conform ultimei legisla ţii ; • Exist ă terenuri cuprinse în intravilan pentru care nu exist ă c ăi rutiere de acces carosabil cât de cât amenajat şi zone cu accesibilitate redus ă ; • Se resimte lipsa unui traseu rutier turistic corect amenajat pentru valorificarea peisajelor deosebite situate în zonele perimetrale ale satelor Bezdead şi Costi şata ; • Se simte lipsa serviciilor de transport în comun pentru locuitorii unora dintre sate ;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 83

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Programe comune de cooperare cu comunele limitrofe (Buciumeni, Vârfuri, Moroeni, Vi şine şti) şi chiar cu localit ăţ i din jude ţul vecin (Aduna ţi, Ocina, Breaza) la asigurarea cu echipamente edilitare, în domeniul servicilor, turismului si activit ăţ ilor economice, mai ales a celor de tip industrial; 3.4.2. Adaptarea conceptului nou european la situatia actual ă a comunei Principalele ac ţiuni şi m ăsuri ce trebuie întreprinse la nivelul comunei Bezdead se refer ă la urm ătoarele aspecte : • Conservarea prin lucr ări de între ţinere a parametrilor tehnici ai structurilor existente care îndeplinesc exigen ţele legate de asigurarea desf ăş ur ării traficului modern în condi ţii de siguran ţă şi confort. • Modernizarea şi reabilitarea structurilor existente ai c ăror parametri tehnici nu corespund evolu ţiei traficului (ridicarea clasei de înc ărcare, cre şterea l ăţ imii carosabilului şi ramforsarea sa, semnalizarea corespunz ătoare, etc.). • Este necesar ă modernizarea urm ătoarelor c ăi de comunica ţie rutier ă şi pietonal ă: • DJ 710 pe toat ă lungimea sa ; • DJ 715 pe toat ă lungimea sa ; • DC pe traseul s ău din partea superioar ă; • Amenajarea intersec ţiilor dintre toate drumurile clasate si str ăzile locale principale si drumurile clasate ; • Poduri noi peste pârâul Bezdedel si pârâul Coporod; • Pasarela pietonal ă între zonele de locuit ale satelor Măgura şi Bro şteni ; • Modernizarea podului peste râul Bezdedel între satele Tunari şi M ăgura; • Crearea unor leg ături organice între diferite categorii de drumuri (drumuri judeţene, drumuri comunale, drumuri vicinale, drumuri de exploatare şi str ăzi) în vederea asigur ării unei re ţele de drumuri unitare din punct de vedere func ţional şi omogene din punct de vedere tehnic, în concordan ţă cu cerin ţele economiei na ţionale; • Acordarea priorit ăţ ii în planificarea lucr ărilor de între ţinere şi repara ţii pentru drumurile deschise traseelor importante din punct de vedere economic, administrativ şi turistic; • Crearea eviden ţelor tehnice (banca de date tehnice rutiere) privind comportarea în exploatare, precum şi supraveghere permanent ă şi revizie sistematic ă, pentru urm ărirea comport ării în timp şi între ţinerea bazei de date necesar ă cunoa şterii st ării de viabilitate; • Organizarea activit ăţ ii pentru perioada de iarn ă şi a programului de combatere a înz ăpezirii, corelat cu urm ărirea comport ării retelei de drumuri fa ţă de actiunea traficului şi agentilor naturali, propunând m ăsuri pentru exploatarea optim ă a retelei de drumuri;

3.5.Dezvoltarea economic ă Problemele economice principale ale comunei Bezdead sunt: - gradul redus de modernizare al activit ăţ ilor economice existente; - lipsa infrastructurii de afaceri; - rata global ă de activitate si rata de ocupare în sc ădere; - rata de dependen ţă economic ă în crestere; PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 84

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

- participarea sc ăzut ă a diversilor angajatori la serviciile publice de interes comunitar, existen ţa unui num ăr foarte mic de locuri de munc ă astfel create; - în cazul angajatilor marilor întreprinderi aflate în pragul falimentului, reconversia profesional ă este greu de realizat. Punând în balan ţă cele analizate, fie c ă sunt metode „reci” bazate pe date concrete, cum ar fi o analiz ă SWOT, fie c ă sunt enunturi cu tent ă emotional ă, asa cum sunt optiunile populatiei, se desprinde o concluzie cert ă: sansa economiei comunei Bezdead de a deveni motorul dezvolt ării locale, menit ă s ă asigure un trai mai bun locuitorilor acesteia, este DEZVOLTAREA COMPLEX Ă . Conform acestei doctrine, trebuie dep ăsit ă faza actual ă care, de 20 de ani, poate fi caracterizat ă ca „inertial ă” si nu este abordat ă ca o politic ă local ă complex ă si programatic ă. In acest mod vor putea fi valorificate toate elementele si aspectele pozitive, resursele de orice fel, implicit cele umane, pentru scopul comun declarat, ridicarea standardului de via ţă material, cultural si de civilizatie al locuitorilor comunei. Acest deziderat nu poate fi atins decât printr-o urm ărire permanent ă a obiectivului, prin depunerea eforturilor de a îmbunat ăţ i infrastructura edilitar ă (drumuri, retele de ap ă, canal, electricitate, gaze naturale) si prin deprinderea de cunostinte manageriale în administratia public ă local ă la toate nivelurile. Categoriile principale de interven ţie, care pot sus ţine dezvoltarea economic ă : • Atragerea de fonduri pentru restaurarea si punerea în valoare a monumentelor, ca mobil al dezvolt ării turismului; • Identificarea poten ţialului izvoarelor de ap ă mineral ă din satul Bezdead ; • Facilita ţi si condi ţii avantajoase pentru eventuali investitori în activit ăţ i turistice ; • Finalizarea alimentarii cu ap ă, a canaliz ării si gazelor pentru toate satele comunei, inclusiv pentru satul Costisata ; • Ini ţiative si programe complementare turismului rural (servicii specializate atractive) • Ini ţiative si facilita ţi oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activit ăţ ilor legate de resursele de baz ă ale comunei : valorificarea produselor agricole realizate în sectorul particular (pia ţa agroalimentar ă, târg s ăpt ămânal) si prelucrarea superioar ă a lemnului; • Ini ţierea unor investi ţii care sa valorifice lemnul si derivatele acestuia prin prelucrare superioara ; • Înfiin ţarea unor unit ăţ i specializate in construc ţii, dat fiind ritmul mare de construire a locuin ţelor de vacanta {tendin ţa ultimilor ani); • Cazarea turi ştilor in gospod ăriile popula ţiei si producerea de obiecte tradi ţionale destinate incurajarii turismului; • Amenajarea unei zone turistice in satul Costisata pentru realizarea unui sat de vacan ţă pentru dezvoltarea turismului ; 3.5.1. Dezvoltarea în domeniul agriculturii In domeniul agriculturii, dezvoltarea complex ă presupune, în primul rând, modernizarea, retehnologizarea si diversificarea productiei agricole si zootehnice, pentru care deja exist ă preocupare, baza material ă si experienta profesional ă în ţar ă, dar nu si pe plan local.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 85

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Trebuie atrasi în aceast ă activitate micii produc ători, oferindu-le consultan ţă tehnic ă si juridic ă, pentru ca acestia, pe baza asocierii voluntare, să poat ă deveni mici produc ători agricoli, adandonând filozofia agriculturii de subzisten ţă . În agricultur ă cooperarea are o tradi ţie foarte veche, în decursul istoriei întâlnindu-se diverse forme de cooperare, dar care reprezentau forme primitive. Agricultura este un domeniu în care asocierea şi cooperarea au fost poate mai necesare decât în orice alt domeniu al activit ăţ ii umane, agricultorul izolat sim ţindu-se uneori practic neputincios, la baza dezvoltării cooper ării situându-se ideea necesit ăţ ii întrajutor ării. Asocierea a fost practicat ă de agricultori din cele mai vechi timpuri, dar grup ările constituite nu au îmbr ăcat de la început o form ă juridic ă. Cooperativele sunt de fapt asocia ţii care se formeaz ă pentru ca cei ce se asociaz ă s ă realizeze avantaje personale. Din punct de vedere al comportamentului economic, persoanele se decid pentru o solu ţie cooperatist ă în situa ţia în care avantajele scontate dep ăş esc cheltuielile. Datorit ă faptului c ă pentru fiecare exist ă şi posibilitatea de a ac ţiona de unul singur pe o pia ţă descentralizat ă, sau s ă formeze cu al ţii o întreprindere integrat ă vertical, trebuie ca avantajele nete ale cooper ării s ă le devanseze pe cele alternative. Al ături de avantajele de mărime, ştiin ţa coopera ţiei mai men ţioneaz ă unele, care pot fi sintetizate în dou ă grupe: o economisirea de costuri de tranzac ţie şi o diminuarea comportamentelor oportuniste, cu limitarea riscurilor ce deriv ă din acestea. Ca form ă organizatoric ă, prin coopera ţie aceste riscuri pot fi diminuate pe dou ă c ăi: o pe de o parte în m ăsura în care cooperativa ofer ă membrilor s ăi posibilitatea influen ţă rii politicii antreprenoriale, neutralizând astfel dependen ţa prin internalizarea riscului. o pe de alt ă parte prin instrumentul r ăspunderii reciproce şi controlului, semnalizeaz ă ter ţilor (celor din afar ă) renun ţarea la comportamente oportuniste. În agricultura ţă rilor dezvoltate mi şcarea cooperatist ă a c ăpătat o larg ă recunoa ştere, crescând în amploare şi multiplicându-şi formele de manifestare. Cooperarea a ap ărut şi s-a dezvoltat în aceste ţă ri ca o solu ţie pentru produc ătorii individuali supu şi impactului atât al pie ţii resurselor de produc ţie cât şi al pie ţii produselor agricole. Apari ţia şi dezvoltarea organiza ţiilor cooperatiste în agricultur ă este determinat ă de existen ţa câtorva premise de baz ă. Necesitatea asocierii în organiza ţii de asemenea tip trebuie s ă fie resim ţit ă de produc ătorii agricoli, ace ştia având libertatea deplin ă de ac ţiune. Sub form ă juridic ă, ea este conferit ă de existen ţa dreptului de proprietate privat ă individual ă, cunoscut fiind c ă printre atributele propriet ăţ ii figureaz ă şi cel de dispozi ţie. Existen ţa unui statut juridic prin care s ă se precizeze obiectul de activitate al cooperativei, condi ţiile de admitere, modul de func ţionare şi gestionare, s ă se reglementeze rela ţiile dintre aderen ţi şi respectiva structur ă cooperatist ă, care reprezint ă exclusiv manifestarea actului de voin ţă a produc ătorilor agricoli ce înfiin ţeaz ă cooperativa este absolut necesar ă. Organiza ţiile cooperatiste prin activitatea lor au o serie de caracteristici favorabile dezvolt ării rurale. Astfel, furnizeaz ă membrilor avantaje privind economia de cheltuieli – produc ătorul putând ob ţine într-o m ăsur ă mai eficient ă resurse de produc ţie şi servicii precum şi PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 86

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 avantaje în valorificarea produselor, conferindu-le de asemenea un plus de for ţă în negocierile cu diferi ţi comercian ţi şi întreprinderi de prelucrare – care se realizează de c ătre cooperativ ă. Ac ţionând ca circuite de aprovizionare cu resurse de produc ţie şi de comercializare a produselor agricole, ele faciliteaz ă încadrarea micilor produc ători agricoli în fluxurile economiei. Cooperativele contribuie şi la stabilitatea rural ă, furnizeaz ă servicii membrilor într-un mod durabil în timp, particip ă la proiectele de dezvoltare, se pot adapta unui mare evantai de ac ţiuni economice, sociale, de consultan ţă , instruire ş.a. Cooperativa se manifest ă şi ca un agent economic – având un scop economic pe care îl urm ăre şte şi ca o asocia ţie, ac ţionând în vederea promov ării intereselor economice ale membrilor Cooperativele care fiin ţeaz ă în agricultura ţă rilor dezvoltate î şi bazeaz ă organizarea şi func ţionalitatea pe o serie de principii ce deriv ă din principiile generale ale coopera ţiei. De şi în literatura de specialitate ele apar cu formul ări ce se diferen ţiaz ă de la o ţar ă la alta, esen ţa lor este aceea şi, putând fi sintetizat ă în urm ătoarele: o Participarea deschis ă, în sensul c ă oricine poate beneficia de dreptul de a intra într-o cooperativ ă agricol ă, cu condi ţia respect ării reglement ărilor legale şi a statutului cooperativei. o Asigurarea unui regim democratic în gestionarea cooperativei, fiecare aderent dispunând numai de un vot (principiul “un om – un vot” cum este denumit în unele lucr ări de specialitate) indiferent de p ărţile sociale care le de ţin. o Exclusivismul, concretizat în aceea c ă o cooperativ ă trebuie s ă-şi circumscrie obiectul activit ăţ ii numai la cel pe care îl poate realiza cu membrii s ăi. o Dubla conexiune între membrii şi cooperativ ă, care presupune c ă nu poate beneficia de serviciile unei cooperative cine nu este membru al acesteia, iar pe de alt ă parte, nu poate fi membru al unei cooperative, cine nu apeleaz ă la serviciile ei. Pe lânga ramurile traditionale ale agriculturii, este necesara diversificarea productiei cu noi ramuri, de actualitate. Trebuie pus un accent deosebit pe productia „bio”, iar in acest domeniu, firmele si micii producatori se pot replia mai rapid, dificultatea fiind certificarea productiei ca fiind „bio”. Preturile ce se pot obtine sunt net superioare si pot acoperi costurile de productie mai mari. De asemenea trebuie pus un accent deosebit pe dezvoltarea ramurilor de procesare, depozitare si conditionare a productiei agricole, ajungându-se chiar la locul de productie la produsul finit gata procesat, ceea ce înseamn ă ad ăugarea unei plus valori la productia agricol ă. 3.5.2. Dezvoltarea în domeniul prest ărilor de servicii Diversitatea serviciilor ce pot fi prestate într-o localitate, pe lâng ă faptul c ă asigur ă un important num ăr de locuri de munc ă, determin ă si atractivitatea localit ăţ ii respective. Coroborat cu calificarea fortei de munc ă locale, trebuiesc inventariate categoriile de servicii care lipsesc în localitate si care ar putea fi prestate pe forta de munc ă existent ă. Este neîndoios faptul c ă mici ateliere cu o bun ă calitate a serviciilor (în numeroase domenii cum ar fi service auto, fier ărie si prelucr ări metalice, croitorie-cojoc ărie, tâmpl ărie si prelucrare lemn), ar putea s ă-si racoleze clientele nu numai din comun ă, ci în primul rând din orasele aflate la foarte mic ă distan ţă . Tot în aceeasi situatie s-ar crea condi ţiile şi prin înfiintarea unui târg s ăpt ămânal de produse agricole si nu numai, care s ă devina traditional si s ă aib ă dublul rol de a aduce venituri la PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 87

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 bugetul local si de a face cunoscut ă localitatea care astfel va deveni mai atractiv ă pentru investitori, dar si pentru cet ăţ enii care doresc s ă evadeze din oras. Administratia public ă dispune de suficient teren, iar acolo s-ar putea aduna şi locuitorii satelor învecinate. Traditionalul troc produse industriale – produse agricole nu ar fi de neglijat. 3.5.3. Dezvoltarea în domeniul turismului Acest ă activitate de frunte în domeniul activit ăţ ilor economice, inexistent ă în prezent pe teritoriul administrativ al comunei Bezdead, î şi poate g ăsi aplicatia cu un plus de imaginatie, de inventivitate si de initiativ ă. Trebuie dep ăş it nivelul gândirii c ă un motel cu cazare si restaurant poate rezolva problema. Oamenii vor lucruri deosebite, iar în acest context teritoriul comunei a fost d ăruit de natur ă cu accente interesante, dar acestea trebuie valorificate de om. Pe teritoriul propice de pe versantul stâng al Bezdedelului, sau pe un altul situat în zona de platou din Costi şata s-ar putea dezvolta activit ăţ i specifice turismului, precum si o baz ă de agrement. Cuplarea cu un teren de golf, cu alte terenuri sportive, cu spatii de cazare, cu terenuri plantate cu specii autohtone, ar putea fi solutia în a-i aduce pe locuitorii din vecin ătate si pe turisti la Bezdead. Nu trebuie exclus ă o cooperare cu statiunea Pucioasa, cooperare care poate îmbr ăca mai multe aspecte: -pe de o parte se pot creea spatii de cazare si masă la Bezdead, iar tratamentul s ă se efectueze în bazele specializate din Pucioasa (transferul auto pe 10 Km. nu poate fi o problem ă). -pacientii statiunii Pucioasa pot petrece un sfârsit de s ăpt ămân ă la o pensiune din Bezdead pentru recreere, cu atât mai mult c ă la sfârsitul de s ăpt ămân ă nu se efectuaz ă tratament în bazele statiunii. Turismul poate deci, capata forme dintre cele mai diverse cu conditia ca obiectul sau de activitate, turistul-om s ă g ăseasc ă la tot pasul lucruri interesante, modalit ăţ i de a petrece activ timpul liber, dot ări sportive si de loisir. Deja pasionatii de curse „off road”, cu masini adecvate sau ATV-uri caut ă p ădurile si pantele dealurilor din comun ă, într-un mod neorganizat. Cursele de anduran ţă moto, cu mare traditie în zona Moreni-Câmpina, ar aduce numerosi pasionati si la Bezdead, dac ă ar exista un traseu amenajat în acest scop. Nu în ultimul rând este rolul administratiei publice locale s ă coordoneze „aparitia” elementelor de atractie care s ă fac ă zona Bezdead una agreat ă de cât mai multi solicitanti. Asta înseamn ă programe de scurt ă si lung ă durat ă, gândire de ansamblu, parteneriat public-privat, valorificarea naturii de exceptie sub toate aspectele, inclusiv marcarea de trasee turistice diferentiate ca si grad de dificultate. 3.5.4. Dezvoltarea în domeniul activit ăţ ilor industriale Industrializarea, dezvoltarea serviciilor şi a comer ţului au influen ţat raporturile demografice dintre sat şi urban, (în favoarea urbanului) dar, în acela şi timp, spa ţiul rural şi-a adus o contribu ţie la dezvoltarea industriei şi a serviciilor. In general, se poate vorbi de o întoarcere a populatiei urbane migrat ă initial din rural, care nu se datoreaz ă cresterii calit ăţ ii vietii în rural, ci este consecinta dificult ăţ ilor pe care le au persoanele disponibilizate prin restructurarea economiei urbane.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 88

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Grupa de vârst ă de 25-39 ani predomin ă între cei ce migreaz ă spre rural, fapt ce contribuie la cresterea si întinerirea resurselor de munca în rural, constituind o oportunitate pentru dezvoltarea economiei rurale. Este o categorie demo-economic ă relativ usor de format în spiritul antreprenorial si de orientat spre activit ăţ ile neagricole care trebuie dezvoltate în rural. Activit ăţ ile neagricole, în special industriale şi de servicii se bazeaz ă pe complementaritate fa ţă de agricultur ă, dar aceasta nu exclude posibilitatea de înfiin ţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din alte domenii. Şi în acest caz, faptul c ă furnizeaz ă for ţa de munc ă disponibil ă vine în complementarea economiei spa ţiului rural. Activitatea industrial ă este latura activit ăţ ii economice cea mai putin dezvoltat ă. Nu exist ă nici cele mai incipiente elemente de activitate industrial ă. In aceste conditii, conform principiului dezvolt ării complexe, trebuie întreprinse toate eforturile pentru ca aceast ă activitate s ă demareze. Modalit ăţ ile pot fi diverse: de la mici ateliere care s ă produc ă un reper sau un mic produs, la sectia unei mari intreprinderi industriale din Târgovi şte, Moreni, Pucioasa sau chiar Ploiesti, exist ă o întreag ă palet ă de posibilit ăţ i de abordare. Dezvoltarea industriilor procesatoare de produse agricole stimuleaz ă cre şterea produc ţiei agricole dar, în acela şi timp, are o influen ţă pozitiv ă asupra anumitor ramuri ale industriei produc ătoare de mijloace de produc ţie necesare prelucr ării materiei prime ob ţinut ă de agricultori, realizându-se o integrare pe vertical ă. Integrarea pe vertical ă are efecte benefice atât pentru agricultur ă cât şi pentru industrie în ansamblul s ău. Este nevoie de vointa din partea forurilor decizionale, de tenacitate si de un plan coerent de actiune pe termen mediu si lung. 3.5.5. Concluzii generale privind posibila dezvoltare economic ă Una dintre cerintele esentiale ale Uniunii Europene este aceea c ă „o puternic ă performan ţă economic ă trebuie s ă mearg ă mân ă în mân ă cu utilizarea durabil ă a resurselor naturii şi a de şeurilor, men ţinând biodiversitatea, p ăstrând ecosistemele şi evitând de şertificarea. Pentru a face fa ţă acestor cerin ţe, Consiliul European agreeaz ă ca Politica Agricol ă Comun ă şi viitoarea ei dezvoltare s ă contribuie, printre alte obiective, la ob ţinerea unei dezvolt ări durabile, sporind accentul pus pe încurajarea produselor s ănătoase, de calitate superioar ă, a metodelor de produc ţie viabile din punct de vedere a mediului înconjur ător, inclusiv produc ţie organic ă, materie prim ă regenerabil ă şi protejarea biodiversit ăţ ii”. Ar trebui aduse îmbun ătăţ iri în: • infrastructura tehnic ă ; • dezvoltarea comertului si turismului; • punerea unui accent pe atragerea de programe de finantare interne si externe pentru planuri de afaceri în sfera IMM-urilor; • sprijinirea cre ării de noi întreprinderi mici si mijlocii în domeniul industrial; • încurajarea procesului de privatizare în comert; • promovarea unor programe locale de încurajare a dezvoltarii investitiilor str ăine ;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 89

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• acordarea unor facilit ăţ i pentru restructurarea si reajustarea comertului, prin elaborarea unor reglement ări locale cu privire la investitiile pentru modernizarea si retehnologizarea în comert; • reamenajarea si ecologizarea pietelor de toate tipurile; • restaurarea si reorganizarea halelor agroalimentare existente, cu respectarea normelor sanitare europene Trebuie s ă se pun ă accentul pe: • asigurarea particip ării locuitorilor la o via ţă cultural ă activ ă; • cresterea calit ăţ ii serviciilor de s ănătate publica si asisten ţă social ă pentru persoanele si grupurile defavorizate (someri, persoanele cu handicap, copii institutionalizati, etc.), • crearea unui cadru educational care s ă furnizeze resurse umane bine preg ătite din punct de vedere profesional, care s ă corespund ă cerintelor de pe piata muncii; • îmbunat ăţ irea habitatului din zon ă, în conditii ecologice, la standarde europene, • asigurarea conditiilor optime de locuire prin furnizarea de servicii edilitare de calitate. In ceea ce priveste dezvoltarea domeniului de afaceri, ar trebui s ă se puna accentul pe: • acordarea unor facilit ăţ i fiscale locale; • concesionare prioritar ă de terenuri aflate în proprietate comunitar ă; • taxe de concesionare preferentiale; • sustinerea financiar ă a realiz ării dot ărilor tehnico-edilitare din bugetul local agentilor economici care au activit ăţ i în acest domeniu.

3.6.Dezvoltarea demografic ă si a fortei de munc ă In acest studiu, variabilele si fenomenele din populatia studiat ă, au fost abordate atât din punct de vedere static (situatia lor la un moment dat), cât si din unul dinamic (evolutia lor în timp), scopul fiind de a pune în eviden ţă modific ările care au valoare pentru studiul de fa ţă şi influen ţeaz ă nivelul decizional. 3.6.1.Evolu ţia popula ţiei comunei Bezdead în urm ătorii 10 ani – prognoze Sate Împropriet ă rire Recens ă mânt Recens ământ Recens ământ Apreciere Apreciere 1865 1930 1956 2002 2010 2020 Ani Popula ţie Popula ţie Popula ţie Popula ţie Popula ţie Popula ţie Bezdead 812 3.435 3.669 3.812 3.361 3.400 Costi şata 22 175 276 268 254 250 Măgura - 372 539 544 412 490 Bro şteni - - 449 445 339 370 Tunari - - 217 214 178 200 Valea Morii - - - 25 16 22 TOTAL 834 3.982 5.150 5.308 4.746 4.732

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 90

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Din datele de mai sus, se observ ă clar fenomenul de sc ădere a populatiei comunei. Dac ă se p ăstreaza acelasi ritm de sc ădere a populatiei din 2010, ne putem astepta la o sc ădere dramatic ă a num ărului de locuitori ai comunei, la ~ 4.500 de locuitori în 2015 şi la ~ 4.200 de locuitori în 2020. Factorii care exprim ă aceeasi tendin ţă de sc ădere a populatiei sunt sporul natural (care este în sc ădere) si sporul migratoriu, care este în crestere. O data cu intrarea în UE, au ap ărut noi drepturi ale cet ăţ enilor români, ce completeaz ă drepturile oferite de Constitutia României, unul dintre ele fiind dreptul de liber ă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre UE. In baza acestei noi libert ăţ i, s-a produs o sc ădere drastic ă a num ărului populatiei, atât in municipii şi ora şe, cât şi în toate satele şi regiunile ţă rii, proces încetinit actualmente, pe fondul crizei economice globale. Alti factori care au contribuit la sc ăderea populatiei si la aparitia fenomenului de îmb ătrânire a populatiei, sunt si cei de natur ă socio-cultural ă, si anume: schimbarea mentatlit ăţ ii populatiei tinere fa ţă de c ăsătorie, sc ăderea influentei religiei, modificarea legislatiei în ceea ce priveste divortul (num ărul divorturilor crescând sim ţitor în ultimii ani), schimb ări ce duc la dezechilibre în cadrul familiei şi la schimbarea functiilor familiei. Aprecierea optimist ă a autorilor privind prognoza demografic ă porne şte în primul rând de la relativa stabilizare a emigra ţiei şi de la faptul c ă în comuna Bezdead ritmul realiz ării de noi gospod ării este ridicat, beneficiarii acestora fiind atât din segmentul de popula ţie tân ără, cât şi persoane mature sau de vârsta a treia, care caut ă lini ştea şi aerul şi apa curat ă din zon ă.

3.7.Dezvoltarea retelei de obiective de utilitate public ă şi dot ări social-culturale In plansa "Proprietatea asupra terenurilor" din PUG-ul aprobat sunt prezentate situatia existent ă a tipurilor de proprietate asupra terenurilor intravilane si propunerile privind circulatia lor în scopul realiz ării obiectivelor de utilitate public ă si a dot ărilor, activit ăţ ilor economice, turism, etc. Terenurile ce se intentioneaza a fi trecute în domeniul public al comunei sunt pentru : - puturile de captare si gospod ăriile de ap ă propuse; - amplasarea re ţelelor de canalizare şi a sta ţiei de epurare propuse ; - eventuala extindere a cimitirelor ; - realizarea de obiective de utilitate public ă major ă sau de interes public în cadrul unor parteneriate public - privat cu caracter strategic, vizând dezvoltarea socio - economic ă a comunei. Din totalul suprafelor de teren propuse pentru trecere în domeniul public, majoritatea sunt în proprietate privat ă a prim ăriei, dar este posibil s ă fie şi unele care sunt în proprietate privat ă. Terenurile aflate in domeniul privat al comunei pot fi concesionate, în vederea realiz ării noilor functiuni propuse : activit ăţ i economice, locuinte, turism, agricultur ă intensiv ă, etc.

3.8.Mutatii in tipologia locuirii - Densificarea locuirii in zonele de prestigiu ale satelor; cresterea modulelor volumetrice si a regimului de în ăltime; - Mărirea num ărului de spatii destinate altor folosinte decât locuirea : comert, servicii, birouri pe artere principale, în zona central ă a comunei si în alte poluri comerciale tradi ţionale;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 91

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

- Continuarea procesului de regenerare urban ă început în zona central ă ; - Micsorarea numarului de locuitori mediu pe o gospod ărie ; - Mărirea num ărului de locuinte urbane în satele mici şi în zonele mai izolate ; - Ocuparea terenurilor libere situate pe terasa pârâului Bezdedel pentru construirea de locuinte noi, cu confort ridicat, în spatii preponderent plantate; - Necesitatea prezerv ării de catre administra ţia local ă a unor terenuri de construire a unor noi locuinte (cu toata infrastructura necesara), pentru : a. parcele pentru locuinte pe credit (prima cas ă, tineri, etc.); b. terenuri pentru locuinte de necesitate (sinistra ţi, locuinte sociale, etc.);

3.9.Organizarea circulatiei 3.9.1. Schema general ă de organizare a circulatiei, semnalizare si reglement ări Problematica ridicat ă de acest punct, în lumina reglement ărilor în vigoare privind administrarea drumurilor (a se vedea Nomenclatorul activitatilor de administrare, întretinere şi reparatii la drumurile publice - norme unitare elaborate pentru toti administratorii de drumuri din România) conduce la ideea realizarii urmatorilor paşi: • Realizarea unui proiect de semnalizare vertical ă şi orizontal ă (marcaje) pentru întreaga tram ă stradal ă a satelor componente ale comunei Bezdead ; • Realizarea proiectului privind elemente de siguranta circulatiei . • Constituirea c ărtii tablelor indicatoare si a marcajelor rutiere şi coroborarea acesteia cu datele detinute de societatea de profil si operatori terti în vederea realiz ării b ăncii de date unificate privind trama stradal ă, pozitionare retele electrice, apă, canal, gaze, telefonie, etc. 3.9.2. Propuneri de dezvoltare a retelei stradale din comun ă In acest capitol vom propune si vom prezenta lucr ările din plansa de reglement ări continând strategia de dezvoltare a retelei stradale în localit ăţ ile comunei Bezdead, orizont 8 – 10 ani. Ordinea abordarii propunerilor in continuare va constitui ordinea de priorit ăţ i propus ă de autori, cu exceptia proiectelor pe care beneficiarul va considera necesar s ă le abordeze în prima urgen ţă , prin exceptie de la prezentul studiu si care au fost semnalate în mod expres. Pe baza analizei situa ţiei existente, se pot formula urm ătoarele propuneri pentru îmbun ătăţ irea circula ţiei interioare a localit ăţ ilor: • Modernizarea DJ 710 şi a DJ 715 pe tot teritoriul administrativ al comunei; • Modernizarea DC 4 si a podului care traverseaz ă albia pârâului Bezdedel ; • Modernizarea str ăzilor locale principale, cele cu o lungime mai mare de 100 m , care se intersecteaz ă cu drumul jude ţean DJ 710 ; • Amenajarea intersec ţiilor dintre drumurile clasate si a str ăzilor de clas ă inferioar ă cu drumul jude ţean DJ 710 ; • Poduri noi în satul Bezdead si Bro şteni pentru traversarea pârâului Bezdedel si modernizarea pode ţelor peste v ăile pe care se scurg torenti, în special în satul Bezdead ; • Pod nou si pasarela pietonal ă in satul Bezdead pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre zonele de locuit şi noile propuneri de amenaj ări turistice (motocross, echita ţie, ATV, etc.) situate pe ambii versanti ai v ăii Bezdedel;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 92

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Traseu rutier modernizat de deservire a dot ărilor turistice de pe versantul stâng al Bezdedelului cu ie şire în Costi şata; • Stoparea eroziunii excesive a albiei pâraielor din zon ă, mai ales în zonele de apropiere excesiv ă de drumurile şi str ăzile din localitate ;
Investitii în completare de perspectiv ă pe un orizont mai larg de timp cum ar fi : • Regularizarea si canalizarea v ăii Bezdedelului în dreptul satelor si mai departe, amonte– aval, de ambele p ărţi, situate excelent ca priveliste spre formele de relief din jur ; • Indesirea punctelor de traversare a râurilor şi pârâurilor prin realizarea a numeroase poduri cu valente arhitectonice specifice şi rezisten ţă corespunz ătoare ;

3.10.Dezvoltarea echip ării tehnico-edilitare a) Structurarea teritorial ă a utilit ăţ ilor pe teritoriul comunei Bezdead Localit ăţ ile comunei Bezdead vor beneficia, în varianta extinderii intravilanului, de un sistem nou de utilit ăţ i care vor fi realizate pas cu pas în fiecare zon ă de extindere a intravilanului, iar pentru asigurarea de utilit ăţ i noi s-a procedat astfel: - au fost delimitate zonele de extindere a intravilanului, situate între perimetrul actual al intravilanului existent si perimetrul extins al intravilanului propus prin prezentul P.U.G. - în fiecare zon ă de extindere a intravilanului au fost propuse utilit ăţ i noi, stabilite în concordan ţă cu noile functiuni prev ăzute în planul de urbanism extins - în fiecare zon ă de extindere a intravilanului au fost propuse retele de utilit ăţ i : - retele electrice de medie şi joas ă tensiune, iluminat public - retele de alimentare cu ap ă - retele de alimentare cu gaze - retele de canalizare Utilit ăţ ile existente în intravilanul actual al localit ăţ ilor comunei Bezdead se propune a fi supuse unui program de modernizare, de înlocuire si de extindere, în asa fel încât acestea s ă deserveasc ă consumatorii existenti la un nivel înalt de performan ţă , în conditii de s ănătate maxim ă a popula ţiei, de protectie a calit ăţ ii factorilor de mediu, cu costuri minime de întretinere si exploatare. b) Tipuri de utilit ăţ i propuse Atât în intravilanul existent, cât si în intravilanul extins este necesar a se realiza utilit ăţ i complexe dupa cum urmeaz ă: - alimentare cu energie electric ă (retele de medie tensiune, posturi de transformare aeriene si în cabin ă de zid, retele de joas ă tensiune, iluminat public) - alimentare cu ap ă rece (retele de distributie principale şi secundare, bran şamente) - retele de canalizare (colectoare principale, colectoare secundare, racorduri, sta ţie de epurare, record la emisar) - retele telefonice pentru telefonie fix ă (op ţional). c) Proiectarea utilit ăţ ilor propuse Prin extinderea intravilanului localit ăţ ilor comunei Bezdead cu noi zone de teren, se presupune c ă vor fi create premisele dezvolt ării investitiilor preponderent private, dar si de stat, si

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 93

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

în mod implicit, vor fi realizate utilit ăţ ile aferente lor (fie prin extinderea celor existente, fie prin crearea de utilit ăţ i noi). d) Executia utilit ăţ ilor propuse Actul final care consfinteste începerea lucr ărilor de C+M la o investi ţie nou ă, care înglobeaz ă si utilit ăţ i este „ Autorizatia de construire”. Documentatia tehnic ă în faz ă D.T.A.C.(documenta ţie tehnic ă de autorizare a construc ţiei), P.T.(proiect tehnic), D.E.(detalii de execu ţie) care se refer ă la realizarea utilit ăţ ilor aferente unei zone, unui areal restrâns, sau a unei investitii, trebuie respectat ă f ără modific ări. Utilit ăţ ile nou proiectate vor fi realizate în asa fel încât s ă se respecte urm ătoarele prevederi si normative legale: - orice utilitate nou ă trebuie s ă respecte principiul propriet ăţ ii - nu pot fi realizate utilit ăţ i noi, în detrimentul celor existente, creându-se disfunctionalit ăţ i în zon ă, decât în cazul în care noile utilit ăţ i asigur ă o functionalitate normal ă în zon ă si este conform ă cu documentatia tehnic ă de proiectare; - nu vor fi realizate sisteme de utilit ăţ i noi, care pot aduce atingere legii protectiei mediului - nu vor fi realizate sisteme de utilit ăţ i noi, care pot aduce atingere s ănătăţ ii popula ţiei; - retelele de utilit ăţ i vor fi realizate pe terenuri, care nu pot afecta zonele cu valoare istoric ă - utilit ăţ ile generale, care vor deservi comunit ăţ i noi de locuinte, trebuie realizate în sistem durabil, tinându-se cont si de perspectivele de dezvoltare ale zonei în cauz ă. e) Exploatarea si întretinerea utilit ăţ ilor propuse Retelele de utilit ăţ i propuse pentru zonele din interiorul intravilanului existent, precum si din zonele intravilanului extins, vor fi supuse unui program de monitorizare si întretinere, care va consta din: - întretinere curent ă a retelelor propuse, p ăstrând caracteristicile si amplasamentul stabilit prin documentatiile tehnice de proiectare - înlocuirea unor tronsoane de retele existente, care sunt perimate din pde vedere al materialelor inglobate, cu alte tronsooane noi, utilizand materiale noi, fiabile si de mare durabilitate. 3.10.1.Retele de energie electric ă Reteaua de distributie a energiei electrice este în general bun ă, trebuind rezolvate disfunctionalitatile semnalate si anume :amplasarea unui nou Post de transformare in intersectia DJ710 cu DJ 715, precum si inceperea operatiunii de schimbare a traseelor LEA 20 Kv. Din domeniul privat in cel public, operatiune costisitoare ca finantare si dificil de realizat. In viitor trebuie avut în vedere începerea reabilit ării pe portiuni (functie de starea de uzur ă) a liniilor de joas ă tensiune din localit ăţ i. In cadrul acestor operatiuni se va urm ări amplasarea în subteran a conductorilor, în conformitate cu noile reglement ări tehnice. Alimentarea cu energie electrica pentru constructiile din zona studiata se va realiza conform avizului de amplasament al S.C. Electrica `` Filiala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice `` Târgoviste.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 94

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Prin extinderea intravilanului este de asteptat ca în noile zone periferice create prin promovarea prezentului P.U.G. s ă apar ă investitii noi cu functiuni eterogene (locuinte, mic ă industrie, prest ări servicii, unit ăţ i industriale, gospod ărie comunal ă, complexe sportive, unit ăţ i agricole, sere, etc.) Alimentarea cu energie electric ă a viitoarelor investitii mentionate mai sus, reprezint ă o utilitate de mare importan ţă pentru acestea, iar furnizorul de energie electrica se va confrunta cu o dinamic ă destul de consistenta în viitorul apropiat. In cazul Planului Urbanistic General în varianta extins ă, au fost delimitate mai multe zone noi de extindere a intravilanului, fiecare zon ă urmând s ă beneficieze de retele electrice de medie tensiune, posturi de transformare noi si retele electrice de joas ă tensiune. Un spor minim de capacitate energetic ă prevazut pentru a acoperi necesarul de energie electric ă în intravilanul existent si în zonele de extindere, este de aproximativ 1.640KVA, propunerile pentru zona studiat ă impunând urm ătoarele: - amplificarea posturilor de transformare existente; - un post de transformare aerian 100 Kva, pentru zona dintre Tunari si Bezdead; - retele electrice de medie tensiune (20.000V) care vor alimenta în amonte toate posturile de transformare; - retele electrice de joas ă tensiune (400V) care vor alimenta în aval toate investitiile noi ce vor fi realizate în timp pe arealul zonelor de extindere a intravilanului pentru racordarea locuintelor individuale, a obiectivelor social administrative, de educatie, culturale, comerciale, puturilor şi gospod ăriei de ap ă, etc.. - sisteme de iluminat public pe noua tram ă stradal ă ce va fi realizata de-a lungul str ăzilor, cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur de joas ă presiune, în zonele de extindere intravilan. Au fost propuse posturi de transformare pentru fiecare zona mare de extindere de intravilan, dar se face precizarea c ă poate fi implementat, de-a lungul timpului, un număr mai mare decat cel actual, cu capacit ăţ i alese functie de necesit ăţ ile fiec ărei investitii în parte. De asemenea se face precizarea ca amplasamentul posturilor de transformare propuse in prezentul P.U.G., precum si traseul retelelor de medie tensiune si joas ă tensiune din amonte si din avalul posturilor de transformare, au un caracter orientativ, solutiile optime privind capacit ăţ ile posturilor de transformare, locul de amplasare, traseul retelelor de medie tensiune si joas ă tensiune urmând a fi stabilite pe baz ă de proiecte pentru fiecare investitie în parte.
Restrictii la proiectarea retelelor electrice – propuse Fiecare obiectiv de investitii va putea beneficia de un sistem de alimentare cu energie electric ă numai dac ă solutia tehnic ă este stabilit ă în concordan ţă cu AVIZUL DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE, de c ătre proiectanti autorizati, atât pentru partea de medie tensiune, cât si pentru partea de joas ă tensiune Proiectantii autorizati pentru întocmirea de documentatii tehnice privind alimentarea cu energie electrica sunt îndrumati s ă uziteze de solutii tehnice bazate cu preponderen ţă pe retele electrice de medie şi de joas ă tensiune în cabluri subterane si mai putin pe solutii cu retele electrice aeriene, exceptie f ăcând doar zonele din interiorul incintelor investitorului, sau p ărti din zonele publice, care nu permit solutii cu cabluri îngropate din motive pe deplin justificate PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 95

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Este preferabil ca posturile de transformare nou prev ăzute s ă fie realizate în cabine de zid, iar num ărul posturilor de transformare aeriene s ă fie diminuat, acestea din urm ă fiind mai putin fiabile si cu durata de via ţă mai redus ă decât cele în cabine de zid. Retelele electrice îngropate de medie şi de joas ă tensiune, precum si sistemele stradale de iluminat public, care vor fi amplasate pe zone apartinând domeniului public, s ă aib ă trasee optime si perfect coordonate cu celelalte tipuri de retele (gaze, canalizare, termice, telefonie, etc.) Proiectantii autorizati pentru întocmirea de documentatii tehnice privind alimentarea cu energie electrica a obiectivelor de investitii sunt îndrumati s ă protejeze acele suprafete de teren incluse în noul intravilan al comunei Bezdead, evitând solutiile care conduc la crearea de zone de protectie aflate sub ecartamentul retelelor aeriene de înalt ă tensiune, medie tensiune si joas ă tensiune, zone în care este imposibil ă realizarea de obiective noi de investitii.
Restrictii la executia retelelor electrice propuse o Orice retea electric ă nou ă, fie c ă aceasta este aerian ă sau subteran ă, va fi realizat ă numai dup ă ce, în prealabil, au fost identificate traseele celorlalte tipuri de retele existente, executia făcându-se f ără scoaterea din uz a celorlalte retele; o La eliberarea „Autorizatiei de construire” pentru obiectivele noi, investitorii sunt obligati s ă prezinte un „contract de antrepriz ă” cu o societate specializat ă în refacerea si rectificarea structurilor rutiere, prin care se angajeaz ă ca traseele de deasupra retelelor subterane realizate pe domeniul public, vor fi readuse la starea initiala din punct de vedere al structurilor rutiere, timpul de executie fiind cel mai scurt posibil si de calitate ireprosabil ă. o In cazul în care bransamentele electrice necesare la un obiectiv nou vor avea portiuni de trasee care afecteaz ă drumuri publice, artere de circulatie principale sau secundare, acestea se vor executa numai dup ă ce au fost obtinute aprob ările legale de la Prim ărie şi Serviciul circulatie al Politiei, iar durata executiei este minim ă. o In cazul în care pe perioada executiei retelelor si bransamentelor electrice sunt afectate accidental alte tipuri de retele, refacerea acestora va fi executat ă de investitorul în cauz ă si acesta va fi direct r ăspunzator de toate daunele colaterale create. 3.10.2.Retele de ap ă potabilă Alimentarea cu ap ă rece a noilor investitii ce vor aparea în intravilanul existent si în zonele de extindere a intravilanului se propune a se realiza în mai multe variante si anume: o prin extinderea retelelor de ap ă existente, cu conditia ca acestea s ă fie dimensionate corespunzator, in asa fel incat sa poata prelua si surplusul de consumatori noi ce pot apare in zonele extinse; o prin înlocuirea unor tronsoane ale retelelor de ap ă existente, înlocuirea presupunând si cresterea dimensiunilor acestora, dac ă situatia o permite; o prin realizarea de surse noi de ap ă locale (la obiectiv) constând din puturi forate de mic ă, medie sau mare adâncime, aceste surse depinzând si de structura hidrogeografic ă a subsolului din preajma obiectivelor de investitii nou propuse pentru locuintele sau grupurile de locuinte izolate. Analizând functiunile propuse pentru zonele nou create, se propune ca acele zone în care vor fi realizate obiective noi din gama institutiilor publice, servicii publice de interes general, zone PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 96

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 de unitati industriale, de depozitare si transport, zone pentru agricultura si sere, etc., alimentarea cu apa rece sa se realizeze prin intermediul statiilor de hidrofor locale (fiecare zona beneficiind de o statie de hidrofor sau statie de pompare proprie). Zonele de extindere a intravilanului în care vor fi executate cartiere de locuinte cu regim de în ăltime sub 10m vor fi alimentate cu retele de apa rece propuse a se realiza prin extinderea retelelor existente. Deoarece necesarul de ap ă pentru localit ăţ ile comunei Bezdead a fost stabilit în baza Normativului P66/200 ce prevede reglementari pentru localit ăţ i a c ăror alimentare se face cu cismele stradale, este necesar ă analizarea situatiei din alt ă perspectiv ă, întrucât comuna dispune de alimentare cu gaze naturale cu multe gospodarii individuale racordate, care au sisteme de înc ălzire central ă si în mod firesc decurge dorinta racord ării la apa curent ă. Ca urmare, conform STAS1478, necesarul specific de apa rece si calda pentru localit ăţ i cu retea de ap ă curent ă si retea de gaze naturale este de 170l/om.zi – ceea ce înseamn ă un consum de Qmax zi = 871,0 mc/zi, fa ţă de 752,0 mc/zi cât este capacitatea sursei (cele doua drenuri). In consecin ţă este necesara extinderea capt ării de ap ă potabil ă pe masura ce numarul de abonati va creste spre 100 % din populatie Se propune de asemenea, extinderea retelei de distributie în zonele de extindere a intravilanului si acordarea avizelor de racordare gospod ăriilor individuale, institutiilor, etc.
Restrictii la proiectarea retelelor de apa rece propuse Pentru acele zone din intravilanul extins al comunei Bezdead în care alimentarea cu ap ă se va realiza prin extinderea retelelor existente, proiectantii autorizati vor solicita avizul de furnizare a apei reci de la operatorul de sistem, respectând punctul de racord si dimensiunile de bransare acceptate de furnizor. Se recomand ă ca retelele noi de distributie proiectate pentru zonele nou ap ărute în intravilanul extins s ă se realizeze cu predilectie din PEHD si mai putin din tevi OL – Zn. In zonele în care sunt necesare si stoc ări de ap ă rece pentru nevoi tehnologice si rezerv ă de incendiu, vor fi prev ăzute rezervoare de stocaj a apei de incint ă, cuplate cu statii de hidrofor care s ă satisfac ă debitele si presiunile de serviciu la punctele de consum din incinta respectiv ă. In interiorul intravilanului existent, retelele de ap ă rece subdimensionate sau cele care au o vechime la limita duratei de via ţă , vor fi înlocuite si modernizate. In zonele publice, aceste retele care se modernizeaz ă vor fi prev ăzute cu hidranti supraterani de incendiu Φ 75mm si Φ 100mm, monta ţi pe trotuare, la distan ţe de 100m sau 150m între hidran ţi. In procesul de modernizare al retelelor existente, dar si pentru retelele nou prev ăzute în zonele de extindere a intravilanului, vor fi realizate un num ăr sporit de c ămine de vane (la fiecare nod de retea public ă) în asa fel încât orice sectionare a retelei de apă aflat ă în avarie, s ă scoat ă din functiune cât mai putini consumatori. Amplasarea statiilor de hidrofor si a statiilor de pompare propuse în prezentul P.U.G. nu este restrictiv ă, aceste tipuri de utilit ăţ i complexe putând fi prev ăzute de proiectanti în acele zone care cap ătă o dezvoltare intensiv ă înaintea altor zone, dac ă situatia o impune.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 97

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Restrictii la executia retelelor de ap ă rece propuse Orice retea de ap ă rece va fi realizat ă numai dup ă ce, în prealabil, au fost identificate traseele celorlalte tipuri de retele existente, executia realizându-se f ără scoaterea din uz a celorlalte retele. La eliberarea „Autorizatiei de construire” pentru obiectivele noi, investitorii sunt obligati s ă prezinte un „contract de antrepriz ă” cu o societate specializat ă în refacerea si rectificarea structurilor rutiere, prin care se angajeaz ă c ă traseele de retele subterane realizate pe domeniul public, vor fi readuse la starea initiala din punct de vedere al structurilor rutiere, timpul de executie fiind cel mai scurt posibil. In cazul în care retelele de apa si bransamentele necesare pentru un obiectiv nou vor fi realizate pe portiuni de trasee care afecteaz ă drumuri publice, artere de circulatie principale sau secundare, acestea se vor executa numai dup ă ce au fost obtinute aprob ările legale de la Primarie şi Serviciul circulatie al Politiei, iar durata executiei propus ă este minim ă. In cazul în care pe perioada executiei retelelor de canalizare sunt afectate accidental alte tipuri de retele, refacerea acestora va fi executată de investitorul în cauz ă si acesta va fi direct răspunz ător de toate daunele colaterale create. 3.10.3.Retele de canalizare Canalizarea apelor uzate menajere, care se vor executa în intravilanul existent, dar si la obiectivele ce vor fi executate în zonele de extindere a intravilanului, este strâns legat ă de inexisten ţa unui sistem de canalizare, precum si a unei statii de epurare. Se propune înfiintarea unui sisem de colectare a apelor uzate menajere pe toate str ăzile echipate cu retele de distributie a apei potabile (acestea fiind în general artere unice de circulatie mărginite lateral de loturi familiare si având pante naturale descrescânde c ătre valea pârâului Bezdedel). Se va realiza un colector principal în lungul DJ710 ce va prelua scurgerile laterale si le va conduce c ătre o statie de epurare amplasat ă în avalul comunei, pe malul drept al pârâului Bezdedel, cu acces din drumul jude ţean DJ 710. Debitul unitar zilnic de calcul pentru apa uzata menajera deversat ă în retea va fi: Quz.=1,3x0,8x170=176,8l/om.zi. Debitul unitar mediu de calcl: Qmo=7,36l/h.om sau0,002l/s.om. Debitul unitar maxim zilnic: Qmax.zi.=1,5x0,002=0,003l/s.om Debitul unitar orar maxim de calcul: Qmax.o=8,5/4,17x0,002=0,0041l/s.om Se consider ă c ă dintre cei 5.183 de locuitori ai comunei, o dat ă cu înfiintarea retelei de canalizare, circa 80% se vor racorda la retea în urm ătorii 15-20 ani. Debitul unitar mediu ce va trebui preluat va fi: -qm.o.=176,8x4.146loc=733,012mc/zi si un max. orar de: -qmax.o.=0,004x4146=16.584 l/s

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 98

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Acest debit va fi preluat de un canal colector principal, avand traseul in albia majora a raului Bezdedel, cu Dn. 500, din PVC, cu camine de vizitare-curatare la 50-60 m. Se propune realizarea unei statii de epurare mecano-biologice si treapt ă tertiar ă de clorinare si paturi pentru uscarea n ămolului, amplasat ă în avalul localit ăţ ii, în lunca pârâului Bezdedel. Se va asigura o distan ţă de 300 ml raz ă de protectie regim sever fa ţă de limitele construibile. Reteaua de canalizare se propune a se realiza din tuburi din PVC pentru canaliz ări exterioare, îngropate în p ământ, de regula în lungul arterelor de circulatie. La intersectii se vor amplasa c ămine din beton armat prefabricat cu capace carosabile. Pe traseul conductelor se vor amplasa c ămine de racord la distante de 50-60m. Colectorul aferent DJ 710, precum si cele aferente str ăzilor asfaltate, vor avea cămine de vizitare si racord din 50-60m, completate cu c ămine laterale amplasate la marginea drumului, pentru racorduri individuale, stil pieptene.
Restrictii la proiectarea retelelor de canalizare propuse In cazul în care un obiectiv nou, ce urmeaz ă a se realiza într-o zon ă de intravilan extins nu dispune de retele de canalizare în vecin ătate, proiectantul va trebui s ă implementeze cu predilectie în documentatia tehnic ă module ecologice de epurare a apelor uzate si s ă adopte mai rar varianta cu fose septice vidanjabile. La proiectarea retelelor de canalizare vor fi stabilite atât traseul, cât şi adâncimea de montaj si panta de scurgere numai pe planuri topografice pentru a nu oferi ocazia realiz ării de retele cu contrapant ă, care produc un mare disconfort în exploatare si mediului înconjur ător. Retelele de canalizare din incinta obiectivelor, precum si colectorul final, care urmeaz ă a fi racordat la retelele stradale existente vor fi dimensionate cu generozitate de proiectant, acesta tinând cont si de aportul în debite adus de apele pluviale colectate din incinta obiectivului. La proiectarea unui colector principal de canalizare ce urmeaz ă a fi realizat într-o zon ă de extindere a intravilanului este obligatoriu s ă se tin ă cont si de eventualele obiective ce pot apare în amonte, într-un viitor apropiat sau îndep ărtat (proiectare durabil ă).
Restrictii la executia retelelor de canalizare propuse Orice retea de canalizare va fi realizat ă numai dup ă ce au fost identificate traseele celorlalte tipuri de retele existente, executia realizându-se f ără scoaterea din uz a celorlalte retele. La eliberarea „Autorizatiei de construire” pentru obiectivele noi, investitorii sunt obligati s ă prezinte un „contract de antrepriz ă” cu o societate specializată în refacerea structurilor rutiere, prin care se angajeaz ă c ă traseele de retele subterane realizate pe domeniul public, vor fi readuse la starea initiala din punct de vedere al structurilor rutiere, timpul de executie fiind scurt. In cazul în care retelele de canalizare necesare pentru un obiectiv nou vor fi realizate pe portiuni de trasee care afecteaz ă drumuri publice, artere de circulatie principale sau secundare, acestea se vor executa numai dup ă ce au fost obtinute aprob ările legale de la Primarie şi Serviciul circulatie al Politiei, iar durata executiei propus ă este minim ă. In cazul în care pe perioada executiei retelelor de canalizare sunt afectate accidental alte tipuri de retele, refacerea acestora va fi executată de investitorul în cauz ă si acesta va fi direct răspunzător de toate daunele colaterale create. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 99

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

3.10.4. Retele de gaze Pe arealul comunei Bezdead exist ă zone în care apar investitii noi si în mod special se preconizeaz ă realizarea de noi obiective în zonele de extindere a intravilanului (zone cu functiuni eterogene conform programului de urbanism propus prin prezentul P.U.G.). Majoritatea obiectivelor ce vor fi realizate va utiliza gazul metan pentru prepararea energiei termice, pentru prepararea apei calde de consum, pentru preparare hran ă si pentru nevoi tehnologice . Se propune ca autoritatea local ă împreun ă cu operatorul de distributie gaze Distrigaz sud să fac ă toate demersurile necesare pentru extinderea retelei de distributie la întregul teritoriu al comunei, respectiv satele: Bezdead, Brosteni, Tunari, Magura si Costisata. In zonele de extindere a intravilanului în care vor fi realizate cartiere de locuinte cu regim de în ăltime sub 10 m, vor fi extinse retelele de gaze existente, acestea urmând a fi utilizate pentru înc ălzirea locuintelor (C.T. de apartament) si pentru prepararea hranei. .
Restrictii la proiectarea retelelor de gaze propuse Pentru acele zone din intravilanul extins al comunei Bezdead în care alimentarea cu gaze se va realiza prin extinderea retelelor existente, proiectantii autorizati vor solicita avizul de furnizare a gazelor de la furnizor, respectând punctul de racord si dimensiunile de bransare acceptate de furnizor. Se recomand ă ca retelele noi de distributie proiectate pentru zonele nou ap ărute în intravilanul extins s ă se realizeze cu predilectie din PEHD si mai putin din ţeav ă OL – neagr ă. In interiorul intravilanului existent, retelele de gaze subdimensionate sau cele care au o vechime la limita duratei de via ţă , vor fi înlocuite si modernizate.
Restrictii la executia retelelor de gaze propuse Orice retea de gaze va fi realizat ă numai dupa ce în prealabil au fost identificate traseele celorlalte tipuri de retele existente, executia realizându-se f ără scoaterea din uz a celorlalte retele. La eliberarea „Autorizatiei de construire” pentru obiectivele noi, investitorii sunt obligati s ă prezinte un „contract de antrepriz ă” cu o societate specializat ă în refacerea si rectificarea structurilor rutiere, prin care se angajeaz ă c ă traseele de retele subterane realizate pe domeniul public, vor fi readuse la starea initial ă din punct de vedere al structurilor rutiere, timpul de executie fiind cel mai scurt posibil. In cazul în care retelele de gaze si bransamentele necesare pentru un obiectiv nou vor fi realizate pe portiuni de trasee care afecteaz ă drumuri publice, artere de circulatie principale sau secundare, acestea se vor executa numai dup ă ce au fost obtinute aprob ările legale de la Primarie, Serviciul circulatie al Politiei, etc., iar durata executiei este minim ă. In cazul în care pe perioada executiei retelelor si bransamentelor de gaze sunt afectate accidental alte tipuri de retele, refacerea acestora va fi executat ă de investitorul în cauz ă si acesta va fi direct r ăspunz ător de toate daunele colaterale create. 3.10.5.Retele de telecomunicatii
Retelele de telefonie fix ă Atât în intravilanul existent, cât si în intravilanul extins este permis ă extinderea retelelor operatorilor de telefonie fix ă realizate aerian sau subteran, pe baza de documentatii tehnice PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 100

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011 complete întocmite de serviciile locale de proiectare ale acestora, avizate şi aprobate potrivit reglement ărilor în vigoare. Pentru noile dot ări urbane prev ăzute în aceast ă zon ă şi extinderile de intravilan se pot propune urm ătoarele tipuri de lucr ări: - Extinderea liniilor de telecomunicatii - Mărirea num ărului de linii din centrala telefonic ă digital ă existent ă - Racorduri telefonice aeriene de la centrala telefonica la firidele telefonice amplasate la fiecare intrare de cl ădire.
Retele de receptie T.V. prin cablu Pot fi realizate extinderi ale retelelor de receptie a semnalelor T.V. prin cablu prin extinderea celor existente, utilizând în acest sens stâlpii pentru iluminat public, stâlpii pentru transportul energiei electrice de joas ă tensiune sau trasee subterane. Pe măsura extinderii intravilanului, a edific ării de obiective noi si a cererilor de racordare la sistem reteaua se va extinde si c ătre aceste zone.
Iluminatul public Fiecare arter ă principal ă sau secundar ă situat ă în intravilanul existent, sau în intravilanul extins este obligatoriu de a beneficia de iluminat public stradal realizat cu stâlpi din b.a. sau stâlpi metalici racordat ă la sistemul comunal de iluminat public. 3.10.6.Sistemul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere In concep ţia modern ă un de şeu este un subprodus al activit ăţ ilor umane care con ţine în el valori materiale importante ce trebuie recuperate în propor ţie cât mai mare, cu scopul final al asigur ării dezvolt ării durabile. Având in vedere complexitatea consecin ţelor produse de de şeuri în lumea actual ă, s-a ajuns pe plan mondial la concluzia c ă solu ţiile se pot ob ţine doar în cadrul unui management integrat al de şeurilor care trebuie s ă ia în considerare toti factorii implica ţi si anume: • generatorii poten ţiali (produc ătorii de bunuri, lucr ări, servicii) ; • lan ţul comercial care pune in circula ţie produsele ; • produc ătorii efectivi de de şeuri (popula ţia, agen ţii economici) ; • operatorii de salubritate care asigura colectarea si transportul de şeurilor ; • operatorii economici care ac ţioneaz ă pentru reciclarea de şeurilor si reintegrarea lor în circuitul productiv ; • operatorii economici care fac neutralizarea de şeurilor în instala ţiile de procesare final ă. Ţinta unui management integrat al de şeurilor este minimizarea producerii de de şeuri. Aceast ă ţint ă poate fi atins ă prin transformarea popula ţiei din « produc ători de de şeuri » în « operatori activi de mediu », prin educarea cet ăţenilor si agen ţilor economici în direc ţia unei atitudini active în rezolvarea problemelor de mediu aferente propriului habitat. Definirea si în special punerea în practic ă a unui management integrat al de şeurilor este în prezent o problem ă dificil ă si ac ţiunea presupune cunoa şterea în detaliu a problematicii locale a de şeurilor, a condi ţiilor sociale, a infrastructurii existente, si, nu în ultimul rând a prelu ării critice si bine analizate a experien ţei din ţă rile avansate economic.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 101

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Pentru a putea aplica în momentul actual în tara noastr ă o asemenea abordare, apreciem că trebuie luate în considerare pentru fiecare zon ă urm ătoarele elemente: • caracteristicile de şeurilor pe zone de locuit si temporale ; • cantit ăţ ile produse în timp si spa ţiu ; • specificul local geografic, economic, social şi educarea si responsabilizarea popula ţiei; • tehnologiile disponibile ca nivel tehnic si economic în zon ă ; • suportabilitatea de c ătre popula ţie a costurilor pentru implementarea sistemului care întotdeauna sunt mai mari decât în situa ţiile anterioare ; • amplasamente posibile si disponibile pentru instalaţiile de procesare finală; • infrastructura urban ă existenta: re ţea stradal ă, sisteme de transport, canalizare etc. orice alte aspecte sau situa ţii relevante ; Pentru implementarea strategiei propuse în sectorul opera ţional sunt necesare interven ţii structurale în actualul sistem. Principalii pa şi de parcurs pentru ca implementarea strategiei s ă fie o reu şit ă sunt: o un proiect punctual al dinamicii circuitului local al deşeurilor solide urbane, care s ă stea la baza managementului integrat al de şeurilor si care s ă corespund ă cerinţelor directivelor UE ; o definirea amplasamentului unde se va face tratarea si procesarea final ă în cadrul sistemului de management integrat al de şeurilor ; o cuantificarea costurilor necesare pentru implementare ; o realizarea unui consens cu cet ăţ enii pentru care se vor organiza activit ăţ i educa ţionale si de informare. In aplicarea strategiei în general si a proiectelor în sectorul opera ţional în special, trebuie luate în considera ţie si urm ătoarele elemente :  sunt necesare studii care s ă determine eficienta sistemului de colectare propus;  popula ţia, agen ţii economici si institu ţiile trebuie motiva ţi pentru a-si asuma responsabilit ăţ i în colectarea selectiv ă ;  tehnologia de verificare impune sortarea în tot mai multe subproduse ;  destina ţia de şeului va fi tot mai variat ă datorit ă metodelor de reciclare si a faptului c ă se dezvolt ă permanent noi metode de reciclare ;  costurile trebuie s ă fie rezonabile si acceptate de cet ăţ eni ;  noua legisla ţie extinde responsabilitatea asupra produc ătorului ;  activit ăţ ile de colectare diferen ţiat ă, recuperare si reciclare nu sunt deocamdat ă profitabile prin ele însele si trebuie sus ţinute financiar.

3.11.Protectia mediului si apararea impotriva riscurilor naturale si antropice Măsurile şi ac ţiunile pentru protejarea şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului trebuie s ă respecte principiile generale ale sistemului integrat al managementului de mediu şi anume: • principiul precau ţiei în luarea deciziilor; • principiul prevenirii; • principiul utiliz ării durabile a resurselor naturale;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 102

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• principiul poluatorul pl ăte şte; • principiul precau ţiei în luarea deciziilor; • principiul prevenirii riscurilor ecologice; • principiul conserv ării biodiversit ăţ ii; • acordarea unei priorit ăţ i sporite poluan ţilor care d ăuneaz ă s ănătăţ ii popula ţiei; • reconstruc ţia ecologic ă a zonelor degradate. Zonele de risc natural şi priorit ăţ ile privind interven ţiile ce se impun pentru protejarea zonelor construite si amenajate mai importante (risc natural previzibil) : - eroziunea accentuat ă a malurilor pârâului Bezdedel, dar şi a afluen ţilor acestuia, cu amenin ţarea gospod ăriilor riverane (proces continuu), de şi s-au efectuat anumite lucr ări de ameliorare pe cursul pâraielor; - eroziunile provocate de toren ţii de pe versan ţi, - zone cu poten ţial ridicat de producere a alunec ărilor de teren (alunec ări reactive ) în întelesul legii, în special în satele Bezdead, Tunari, Costi şata şi Valea Morii ; - zone cu alunec ări de teren previzibile ce necesit ă evaluare de specialitate şi m ăsuri; - zone cu alunec ări de teren stabilizate ce necesit ă reevalu ări; In momentul de fa ţă nu exist ă riscuri antropice pe teritoriul comunei. 3.11.1. Recomand ări privind reducerea polu ării atmosferice Având în vedere faptul c ă nu exist ă agen ţi economici în urma activit ăţ ii c ărora s ă existe dep ăş iri la factorul de mediu aer, în comuna Bezdead nu au fost semnalate cre şteri peste limita admisibil ă la niciunul din indicatorii care compun acest factor de mediu. Cu toate acestea, sunt recomandate urm ătoarele m ăsuri pentru prevenirea polu ării factorului de mediu aer: • Colaborarea cu autoritatea competent ă pentru protec ţia mediului, inspectoratele jude ţene de poli ţie şi serviciile deconcentrate ale autorit ăţ ii publice locale pentru transport în vederea monitoriz ării acestui factor de mediu. • Urm ărirea şi asigurarea prevederilor din planurile de gestionare a calita ţii aerului, cu sprijinul autorit ăţ ilor publice teritoriale pentru protec ţia mediului. • Limitarea vitezei autovehiculelor pe o anumit ă zon ă; • Devierea traficului rutier intens în special de-a lungul şoselelor unde calitatea atmosferei este afectat ă de emisiile de gazelor de e şapament.; • Realizarea şi între ţinerea perdelelor de protec ţie stradal ă, precum şi perimetral la obiectivele industriale şi agricole, precum şi la cele de gospod ărie comunal ă; 3.11.2. Recomand ări privind reducerea polu ării apei potabile • La nivelul comunei Bezdead nu exist ă un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, locuitorii folosindu-se de latrine tradi ţonale. Apele meteorice se colecteaz ă la rigolele stradale şi sunt dirijate spre zona limitrof ă a localit ăţ ilor, prin urmare localnicii folosesc haznale tradi ţionale. Din cauza faptului c ă întreaga comunitate din comun ă nu este racordat ă la un sistem de canalizare sau fos ă septic ă, apa din hazna se infiltreaz ă în primul strat de ap ă freatic ă, poluând-o.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 103

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Evacuarea necontrolat ă (în general pe sol) sau colectarea apelor uzate în pu ţuri absorbante sau în fose septice conduce la posibilitatea de contaminare, prin antrenare, inundare,scurgere natural ă, a surselor de ap ă de suprafa ţă , impactul asupra s ănătăţ ii umane şi asupra mediului poate fi semnificativ, cel asupra calit ăţ ii vie ţii poate fi apreciat considerabil. • Poluarea resurselor de ap ă de suprafa ţă datorit ă desc ărcărilor de ape uzate neepurate din sectoarele : menajer, zootehnie, ce aduce serioase prejudicii calit ăţ ii apelor de suprafa ţă . • Se recomand ă existen ţa unui sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor uzate, ce poate conduce la minimizarea impactului asupra mediului generat ă de desc ărcarea de ape uzate menajere şi industriale pe soluri permeabile sau în depresiuni cu scurgere asigurat ă natural. • Se impune evacuarea apelor pluviale prin amenajarea corespunz ătoare a şan ţurilor şi sporirea num ărului de travers ări de san ţuri şi repararea celor existente; 3.11.3. Recomandari privind reducerea poluarii apei datorita agentilor economici • Implementarea masurilor asumate in programele de conformare ale agentilor economici; • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinat ă consumului uman şi valorilor pentru parametrii relevan ţi; • Asigurarea permanenta a monitoriz ării şi inform ării consumatorilor asupra calit ăţ ii apei destinate consumului • Asigurarea ca toate m ăsurile necesare de remediere s ă fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunz ătoare valorilor parametrilor de calitate • Interzicerea folosirii apei a c ărei calitate constituie un pericol poten ţial pentru s ănătate; • Asigurarea ca substan ţele sau materialele folosite la tratarea sau distribu ţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protec ţia s ănătăţ ii publice; 3.11.4. Recomand ări privind reducerea riscurilor de poluare a solului • Implementarea masurilor asumate in programele de comformare ale agentilor economici cu impact semnificativ asupra solului; • Amenajarea de puncte de precolectare a deseurilor menajere, sortate pe categorii diferite (carton, plastic, sticla, metal ) prin aplicarea proiectului ISPA-“Reabilitarea colectarii, transportului, trat ării si depozitarii deseurilor in judetul Dâmbovita” ; • Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor verzi rezultate din gradini, parcuri etc; • Implementarea sistemului de depozitare a deseurilor electrice si electronice prin constientizarea populatiei comunei, a asociatiilor colective si a produc ătorilor de DEEE privind existenta unui punct de colectare a DEEE-urilor la S.C. Ecosal –Târgoviste; 3.11.5. Recomand ări privind reducerea polu ării datorate traficului rutier • Diminuarea emisiilor de poluanti provenite din gazele de esapament prin limitarea în trafic a prezentei autovehiculelor cu randamente necorespunz ătoare de combustie; • Intensificarea actiunilor de control în trafic a emisiilor la esapament; • Intocmirea h ărtii nivelului de zgomot a localit ăţ ii; • Creearea unei perdele de protectie de-a lungul c ăilor de transport si întretinerea spatiilor verzi existente;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 104

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Monitorizarea polu ării atmosferice (datorat ă traficului rutier si polu ării industriale) prin implementarea unui sistem electronic de control si avertizare; • Adoptarea de m ăsuri eficiente pentru reducerea polu ării sonore si vibratiilor datorate traficului rutier si activit ăţ ii de construc ţii cu mijloace industriale ; 3.11.6. Recomand ări privind reducerea polu ării datorate urbaniz ării mediului Continuarea procesului de regenerare urban ă a început înainte de declan şarea crizei economice globale, terenurile care au ca func ţiune spa ţiile verzi cu rol de agrement şi sport sunt total insuficiente la nivelul comunei, beneficiind în prezent de dou ă terenuri de fotbal amenajat. Este necesar ă instituirea unui sistem integrat de monitoring care s ă includ ă şi monitorizarea diversit ăţ ii biologice pentru noi zone de habitat natural, specii de plante (inclusiv arbori seculari), animale de interes deosebit şi comunitar ; Pornind de la considerentele de mai sus se constat ă urm ătoarele tipuri de disfinc ţionalit ăţ i: • disfunctionalit ăţ i în cadrul activit ăţ ilor economice: o lipsa consultan ţei şi a sprijinului financiar pentru valorificarea poten ţialului natural şi antropic al comunei în domeniul agriculturii în sistem privat; o lipsa sistemului de colectare şi prelucrare a produselor agricole din gospod ăriile popula ţiei; o lipsa facilit ăţ ilor oferite de administra ţie pentru stimularea de investi ţii de mic ă industrie în comun ă, repercusiunile fiind de ordin economic şi social asupra locuitorilor şi cu consecin ţe negative asupra evolutiei demografice în perspectivă; • condi ţii nefavorabile ale cadrului natural şi construit necesar a fi remediate: o lipsa lucr ărilor hidrotehnice pentru sistarea fenomenelor periculoase venind de la principalele cursuri de ap ă din zon ă; o lipsa m ăsurilor pentru valorificarea şi protejarea peisajului natural, inclusiv zona destinat ă prin PUG-ul anterior activit ăţ ilor de agrement ; o gradul redus de utilizare a amenaj ărilor realizate pentru iriga ţii şi desecare, datorit ă costului ridicat al folosirii instala ţiilor de irigare pentru produc ătorii particulari ; o existen ţa unui num ăr mare de construc ţii nefunc ţionale în incintele fostelor ferme agrozootehnice, multe fiind necesar a fi dezafectate ; Se recomand ă urm ătoarele măsuri: o Ameliorarea sau eliminarea elementelor naturale care se opun dezvolt ării; o Protejarea şi promovarea peisajului, spa ţiilor deschise, biodiversit ăţ ii, ariilor protejate; o Promovarea consumului eficient de energie şi a valorific ării durabile a resurselor. o Imbunatatirea microclimatului urban prin cresterea suprafetei ocupata de zona verde o Amenajarea de noi spatii verzi, perdele de protectie stradala, în cadrul programului de ecologizare a comunei Bezdead; o Asigurarea unui sistem eficient de salubritate prin colectarea selectiv ă a deseurilor; 3.11.7. Recomand ări privind obiectivele educa ţiei de mediu • Men ţinerea şi îmbun ătăţ irea calitata ţii mediului, s ă prevenim problemele mediului în viitor pe de o parte, educa ţia de mediu înseamn ă informarea şi sporirea cuno ştin ţelor elevilor despre mediulînconjur ător

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 105

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

• Pe de alt ă parte, educa ţia de mediu spore şte con ştientizarea problemelor şi în ţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi în ţelegerii, ajutându-i pe elevi (dar şi pe p ărin ţii lor) să-şi evalueze şi s ă-şi clarifice sentimentele în ceea ce prive şte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. • Educa ţia de mediu este şi practic ă, în sensul înv ăţă rii unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac pân ă la reducerea consumului sau cum s ă tr ăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. În mod specific, educa ţia de mediu accentueaz ă aceste cinci obiective: • Con ştientizarea: ajut ă oamenii s ă capete o în ţelegere şi sensibilitate fa ţă de întreg mediul (dar şi fa ţă de fiecare component ă evaluat ă separat) şi problemele lui; le dezvolt ă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percep ţii; contribuie la folosirea acestor abilit ăţ i noi în mai multe contexte. • Cunoa şterea: ajut ă oamenii s ă capete o în ţelegere de baz ă privind func ţionarea mediului, interac ţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi pot fi rezolvate problemele de mediu. • Atitudinea: ajut ă oamenii s ă capete un set de valori şi sentimente de grij ă pentru mediu, motiva ţia şi devotamentul de a participa la men ţinerea calit ăţ ii mediului. • Deprinderi : ajut ă oamenii să capete abilit ăţ i necesare identific ării şi investig ării problemelor mediului şi s ă contribuie la rezolvarea lor. • Participarea: ajut ă oamenii s ă capete experien ţă în utilizarea cuno ştin ţelor şi abilit ăţ ilor dobândite, în vederea unor ac ţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului. Recomandari privind educatia ecologica a populatiei Exist ă un nivel bun al educa ţiei ecologice la nivel comunitar, al responsabilit ăţ ii, opiniei şi atitudinii individuale şi de grup; Pentru înl ăturarea cauzelor generatoare ale problemelor referitoare la educa ţia ecologica sunt legate de cele trei componente esen ţiale în dezvoltarea structurii civile de opinie: • dezvoltarea institu ţional ă a ONG-urilor ; • dezvoltarea parteneriatelor cu structurile de stat, administra ţie regional ă, jude ţean ă şi local ă şi agen ţi poluatori ; • informarea public ă şi accesul la informa ţie. • implicarea autorit ăţ ilor locale (prim ărie, şcoal ă, dispensarul local, biserica, etc.) pentru activitatea de educa ţie ecologic ă şi prevederea unui buget pentru realizarea materialelor informative. • Intocmirea de Proiecte de Promovare care sa cuprinda actiuni de constientizare a populatiei privind necesitatea protectiei mediului inconjurator, in colaborare cu institutiile de invatamant mediu si universitar; • Participarea populatiei la actiunile de concepere, adoptare şi implementare a programelor si proiectelor comunitare, atât cu finan ţare european ă, cât şi din programe na ţionale; • Informarea cat mai corecta a populatiei comunei Bezdead privind implementarea proiectului ISPA-deseuri;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 106

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

3.12.Extinderea intravilanului Caracteristica definitorie a intravilanului existent este aceea c ă exist ă suprafe ţe de teren agricol în intravilan libere de construc ţii (aproximativ 30,0 ha), constituind înc ă de la edi ţia trecut ă a P.U.G. un procent important al bilan ţului (6,5%). Pe ansamblu nu se opereaz ă modific ări esen ţiale în structura func ţional ă si configurativ - spa ţial ă a satelor, cu mici excep ţii de acordare la nout ăţ ile de ordin legislativ. Limita intravilanului localit ăţ ilor comunei se propune a se modifica, noua limit ă incluzând toate suprafe ţele ocupate de construc ţii şi amenaj ări, concretizând propunerile şi reglement ările urbanistice pentru fiecare sat component al comunei. Cre şte ponderea terenurilor agricole în intravilan prin extinderea acestuia în unele zone cu destina ţia locuin ţe si func ţiuni complementare locuirii şi la unele trupuri independente cu func ţiunea de unit ăţ i de agrement sau agroturistice. Zona de locuin ţe si func ţiuni complementare se men ţine în structura existent ă în PLANUL URBANISTIC GENERAL anterior şi se intervine numai în unele zone, prezentate pe sate în cele ce urmeaz ă. Zona de unit ăţ i tehnico - edilitare în trupuri independente se men ţine în structura în PLANUL URBANISTIC GENERAL anterior şi se intervine numai în zonele de dezvoltare agroturistic ă, sport şi loisir. Se introduce o func ţiune nou ă fa ţă de situa ţia existent ă în vechiul plan aprobat si anume echipamente tehnico - edilitare majore. In plansa "Reglement ări - Zonificare" sunt prezentate propunerile si reglementarile urbanistice pentru fiecare sat studiat, precum si pentru zona de intravilan nou propus ă. Bilantul teritorial propus (întocmit pe zone functionale de extensie a intravilanului în zona studiat ă) este prezentat în ANEXA 2b. Bilantul cuprinzând şi alte suprafe ţe din teritoriul administrativ (existent şi propus) este prezentat în anexa 2A în aceeaşi structur ă cu cea prezentat ă la PUG-ul aprobat , în valabilitate. INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 199,61 35, 29% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 10,26 1, 81% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 1,60 0, 28% UNITATI AGRICOLE 0,76 0, 13% FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII INTERES GENERAL, LOCUINTE 66,66 11, 78% GOSPODARIE COMUNALA 1,60 0,28% *CIMITIRE 2,10 0,37% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER 39,61 7,00% SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 11,51 2,03% TERENURI AGRICOLE INTRAVILA N (rezerv ă locuin ţe pe lot) 229, 80 40, 62% APE 2, 16 0, 38% TOTAL INTRAVILAN 565,67 100,00%

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 107

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Se constat ă m ărirea supra ţetei totale a intravilanului la sate cu 49,23 ha si la functiunile dispersate din teritoriul administrativ o sc ădere, atât din cauza cuprinderii unora în intravilanul extins, cât şi datorit ă arond ării la intravilanul satului cel mai apropiat. Pe sate, situa ţia suprafe ţelor propuse în intravilan pe func ţiuni se prezint ă astfel : • SATUL BEZDEAD - re şedin ţă de comun ă INTRAVILAN PROPUS Procent % din ZONE FUNCTIONALE Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 111.13 39.66% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 5.32 1.90% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 1.1 0 0.39% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 24.51 8.75% GOSPODARIE COMUNALA 0.00% *CIMITIRE 1.79 0.64% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 20.98 7.49% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 3.68 1.31% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 109.86 39.21% APE 1.82 0.65% TOTAL INTRAVILAN 280.19 100.00%

SATUL BRO ŞTENI - sat component INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 16.47 37.77% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.40 0.92% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.30 0.69% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 3.99 9.15% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.29 0.66% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUIN ŢE 22.03 50.52% APE 0.13 0.30% TOTAL INTRAVILAN 43.61 100.00%

SATUL M ĂGURA - sat component INTRAVILAN PROPUS Procent % din total ZONE FUNCTIONALE Suprafata(ha) intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 35.19 35.78% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 1.84 1.87% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.09 0.09% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 1.56 1.59% GOSPODARIE COMUNALA 0.03 0.03% *CIMITIRE 0.31 0.32% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 6.38 6.49% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.83 0.84% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 52 ,00 52.88% APE 0.11 0.11% TOTAL INTRAVILAN 98.34 100.00%

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 108

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

SATUL COSTI ŞATA - sat component INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 10.77 20.93% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.00% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.11 0.21% UNITATI AGRICOLE 0.00% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 29.77 57.85% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, di n care: 3.04 5.91% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.15 0.29% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUIN ŢE 7.62 14.81%

TOTAL INTRAVILAN 51.46 100.00%

SATUL TUNARI - sat component INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 11.79 22.29% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.11 0.21% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 12.96 24.50%

CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 3.78 7.15% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.05 0.09% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 24.2 45.76% TOTAL INTRAVILAN 52.89 100.00%

SATUL VALEA MORII - sat component INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 5.23 31.75% GOSPODARIE COMUNALA 0.08 0.49% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 1.24 7.53% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.18 1.09%

TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUIN ŢE 9.63 58.47%

APE 0.11 0.67% TOTAL INTRAVILAN 16.47 100.00%

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 109

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

TRUPURI IZOLATE ÎN INTRAVILAN INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 8.87 39.06% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2.39 10.52% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.76 3.35% GOSPODARIE COMUNALA 1.57 6.91% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 0.19 0.84% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 6.31 27.79% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 2.62 11.54% TOTAL INTRAVILAN 22.71 100.00% Modific ările propuse si reglement ările pentru zonele functionale sunt : a. Zona de locuit Majoritatea suprafetelor introduse în intravilan (la solicitarea administratiei locale) sunt pentru locuinte; întreaga suprafa ţă este în apropierea satelor mai mari (în aceste sate sunt si în prezent solicit ări ale or ăş enilor pentru locuinte de vacan ţă ). Având în vedere suprafetele introduse, num ărul mare de loturi libere si starea fondului construit existent (posibile înlocuiri), se apreciaz ă c ă exist ă suficiente posibilit ăţ i pentru constructii noi si în intravilan. Trama stradal ă din intravilanul extins este destul de compact ă pentru mediul rural, adâncimea loturilor fiind rezonabil ă (nu se propun drumuri noi pentru valorificarea terenurilor agricole din intravilan, loturile libere având iesire la un drum public); densitatea gospod ăriilor în zona de locuit va creste usor prin aparitia de gospod ării noi si pe loturile libere din intravilan. Pentru terenurile situate în zona de protectie a monumentelor istorice, a echipamentelor edilitare, în zona drumurilor, autorizarea constructiilor noi se va face conform Regulamentului aferent PUG, cu avizele specifice. Pentru terenuri situate în zone cu riscuri poten ţiale se vor autoriza lucr ări de reparatii, extinderi, constructii noi numai dup ă efectuarea lucr ărilor hidrogeotehnice. In zona centrala Bezdead şi nucleele centrale Bezdead – Malul de R ăsun ă şi M ăgura – Tunari – Bro şteni si în zonele de extindere de intravilan propuse se vor autoriza locuinte individuale pe lot, cuplate sau însiruite, cu regim de în ălţime minim P si maxim P + 2. b. Activit ăţ i economice Activit ăţ ile de tip agricol se vor dezvolta pe terenurile care au avut aceleasi functiuni si pe care se afla constructii (aflate în stadii diferite de degradare), cu respectarea normelor de protectia mediului, cuplate, eventual, cu activit ăţ i de tip industrial. Pentru activit ăţ i de tip industrial au fost rezervate terenuri tot î n incintele fermelor (amplasate corespunz ător fa ţă de localit ăţ i). Pentru toate terenurile rezervate pentru activit ăţ i economice s-a instituit interdictie temporar ă de construire, pentru întocmirea unor documentatii de urbanism (PUZ sau PUD), cu eventual Studiu de Impact de mediu. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 110

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Modul cum se pot dezvolta unit ăţ ile economice dispersate în zona de locuit (nu se recomand ă) sau realizarea unor unit ăţ i economice noi, pe amplasamentele rezervate sau pe alte amplasamente, este prev ăzut în Regulamentul Local de Urbanism afferent P.U.G. c. Institutii publice Majoritatea institutiilor publice sunt amplasate în centrul de greutate al localit ăţ ii de re şedin ţă (zona central ă Bezdead) şi nucleele centrale Bezdead – Malul de R ăsun ă şi Măgura – Tunari – Bro şteni prin actuala propunere si corespund necesit ăţ ilor, din punct de vedere al capacit ăţ ii (dispensare, scoal ă, gradini ţă si cabinete medicale, dar si comert, alimentatie publica, loisir ). In rest, interventiile la dot ările existente în satele studiate se vor axa pe latura calitativ ă (reparatii capitale la cl ădiri, mici extinderi, alimentare cu utilit ăţ i). Comertul si alimentatia public ă, prest ările de servicii, pot fi amplasate în zonele centrale sau dispersat în zona de locuit, conform cererii (cu stabilirea unor reguli de functionare pentru alimentatia public ă). In zona central ă Bezdead şi nucleele centrale Bezdead – Malul de R ăsun ă şi M ăgura – Tunari – Bro şteni, precum şi în zonele de extindere de intravilan propuse se propun amenaj ări specifice: căi de acces modernizate, trotuare, panouri de afisaj, scuaruri, parcaje publice, zone verzi, mobilier stradal, etc. d. Zona spatiilor verzi La satele principale (mai mari) si în zona de extindere de intravilan propus ă se propune amenajarea unor zone verzi adiacente cursurilor de ap ă, terenuri de sport, amenaj ări hidrotehnice complexe care s ă permit ă crearea unor oglinzi de ap ă ca axe de compozitie pentru documentatiile ulterioare de urbanism si amenajare a teritoriului comunei. Sunt necesare interventii calitative în spatiile publice si semi–publice pentru: amenajarea si întretinerea corespunz ătoare a spatiilor verzi de la institutii si terenurile de sport, plantatii de protectie în lungul cursurilor de ap ă, în incinta unit ăţ ilor economice, cimitirelor. Administra ţia local ă a inclus în programul actualei legislaturi amenajarea unui parc pentru care s-a rezervat suprafata de teren necesar ă (vezi planul de reglement ări urbanistice). Consiliul Local poate stabili reguli privind amenajarea si întretinerea spatiilor verzi cu rol decorativ (gr ădini de fatad ă) la locuinte. Dac ă în intravilan nu exist ă suficiente spatii verzi publice, cadrul natural (zona pârâurilor, care delimiteaza teritoriul comunei si a pârâurilor ce strabat teritoriul studiat) ofer ă numeroase locuri pentru destindere si agrement, în conditiile unei protectii ecologice adecvate. e. Zona de gospod ărie comunal ă Cuprinde activitatea de colectare si depozitare a deseurilor, cimitirele, alte func ţiuni, etc. Punctele actuale de depozitare a deseurilor nu întrunesc conditiile de distan ţă fa ţă de zonele locuite si fa ţă de apele curg ătoare din punct de vedere al normelor de protectie sanitar ă, dar sunt mentinute provizoriu, pân ă când activitatea de colectare, transport si depozitare a deseurilor, asigurat ă de o societate la nivel judetean, pe baza de contract va ajunge la standardele proiectate. Se propune amenajarea de puncte de precolectare la institutii publice si agenti economici, amplasarea de cosuri pentru deseuri în zonele centrale ale satelor. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 111

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

La cimitirele din satele componente sunt prev ăzute extinderi în zonele libere adiacente, iar acolo unde e cazul se va autoriza unul nou; zona de protectie sanitar ă cu l ăţ imea de 50 m de la cimitirele amplasate în zona de locuit se refer ă în special la poluarea solului si subsolului, care afecteaz ă alimentarea cu apa din fântânile de mic ă adâncime. f. Echipare edilitara Zona de extindere a intravilanului se m ăre şte şi pentru functiunile de gospod ărie comunal ă si locativ ă nou propuse: surse de ap ă si gospod ărie de ap ă, statie de epurare ecologic ă, amplasate pe terenurile publice (nu se vor crea incomod ări functionale). g. Circulatie Nu sunt necesare modific ări de structur ă în circulatia rutier ă din localit ăţ i; propunerile vizeaz ă, în principal, îmbun ătăţ irea calit ăţ ii drumurilor: îmbr ăcăminte, profile transversale, intersectii principale, poduri, pasaje (propuneri marcate pe planse). Suprafata acestora creste şi prin introducerea în intravilan a unor zone pentru locuinte si functiuni complementare, cu drumurile aferente. Pentru modernizarea drumurilor, se va porni de la profilurile transversale minimale, prezentate in plan şele specifice, utilizându-se întreaga l ăţ ime existent ă a zonei drumului.

3.13.Zonificarea functional ă Planul urbanistic general al comunei Bezdead a c ăpătat o nou ă configurare, prin extinderea intravilanului cu noi teritorii, amplasate pe tot perimetrul s ău. a) Zone si functiuni propuse Au fost incluse în intravilanul extins o serie de arealuri perimetrale, acestea c ăpătând urm ătoarele functiuni propuse: - zone rezidentiale cu cl ădiri de tip urban cu în ăltimi pân ă la 10m - zona pentru investitii si servicii publice de interes general - zona de mici unit ăţ i industriale de depozitare si transport - zone de unit ăţ i turistice şi dot ări specifice - zone verzi, parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protectie - zone de gospod ărie comunal ă şi cimitire - zone pentru echipare tehnico – edilitara - zone protejate - zone pentru locuinte cu interdictie temporar ă de constructie

3.14. Reglement ări urbanistice In plansa "Reglement ări - Zonificare" sunt prezentate toate reglement ările urbanistice privind structura functional ă si configurativ - spatial ă a satelor comunei Bezdead studiate. a. Solutia generala de organizare si dezvoltare a localit ăţ ilor Localit ăţ ile sunt dezvoltate în forme alungite de-a lungul drumurilor principale din teritoriu, structura circulatiei rutiere conducând la o m ărime medie a loturilor; densitatea gospod ăriilor la hectar în zona de locuit fiind mic ă şi din cauza suprafe ţelor agricole mari cuprinse în intravilan; se constat ă şi tendin ţa de dezvoltare tentacular ă a zonei de locuit.

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 112

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Prin antitez ă, noua aglomerare rezidential ă studiat ă are o structur ă mai compact ă, folosind la maximum întreaga suprafa ţă de teren pus ă la dispozitie de configura ţia terenului, dar exist ă si rezolv ări de loturi însiruite de-a lungul drumurilor nou create si care urm ăresc obstacolele majore din teren, datorate, în principal, cursurilor şi acumul ărilor de ap ă care nu rezolv ă în anumite perioade problema v ăilor foarte înguste (pe alocuri) care str ăbat întregul teritoriu. Relansarea dezvolt ării urbanistice a satelor comunei depinde, în primul rând, de dezvoltarea economic ă si de infuzia de capital privat în investitii de tot felul. Se mentine si se amplific ă tendinta separ ării functiunilor principale din localit ăţ i prin : • concentrarea dot ărilor principale în zonele centrale, de traditie, ale satelor, ca de altfel si în noua form ă a intravilanului astfel creat ă ; • dezvoltarea activit ăţ ilor economice propuse în incintele existente situate la marginea localit ăţ ilor si limitarea dezvolt ării unit ăţ ilor existente în zona de locuit ; • dezvoltarea zonelor verzi la marginea localit ăţ ilor, cuplate cu terenurile de sport existente sau propuse ; • perdele de protectie din plantatie înalt ă între zonele de locuit si functiunile poluante. b. Zone de protectie / interdictie S-au instituit urm ătoarele zone de protectie si interdictie: - zone de protectie a obiectivelor cu valoare de patrimoniu (monumente istorice si situri arheologice) care au raza 200 m pâna la elaborarea si aprobarea documentatiei de delimitare ; - zone de protectie pe baz ă normelor sanitare la cimitire, puturi si gospod ărie de ap ă ; - zone de protectie pe baz ă de norme, la constructii si culoare tehnice, retele electrice de înalt ă si medie tensiune; - zona protejat ă cu valoare ecologic ă (albia apelor curg ătoare care str ăbat comuna) ; - interdictie temporara de construire pentru zona nou introduse în intravilan pâna la structurarea acestora pe baza unui P U Z cu regulament aprobat ;

4.CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE a. Amenajarea si dezvoltarea comunei în corelare cu teritoriile vecine • Localit ăţ ile si activit ăţ ile economice se pot dezvolta în cadrul teritoriului administrativ existent; nu exist ă disfunctionalit ăţ i în relatiile cu teritoriile administrative ale comunelor vecine . b. Sansele de relansare economico - social ă a localit ăţ ilor • De implicarea administratiei publice locale în sprijinirea potentialilor investitori (infrastructura la amplasamentele solicitate, contracte avantajoase pentru terenurile necesare), depinde relansarea dezvolt ării economico - sociale a localit ăţ ilor comunei. c. Categorii principale de interventie, priorit ăţ i • Initiative si facilit ăţ i oferite de Consiliul Local pentru dezvoltarea activit ăţ ilor legate de resursele de baz ă ale comunei : valorificarea produselor agricole vegetale si animale prin comercializare sau prelucrare în comun ă (locuri de munc ă mai multe). • Demararea actiunii de realizare a managementului integrat al apei la nivelul întregului teritoriu (alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare în sistem centralizat a tuturor localit ăţ ilor). • Demararea actiunii de modernizare a drumurilor principale prioritare. PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 113

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

d. Aprecieri ale elaboratorului refacerii PUG • Proiectantul apreciaz ă c ă dezvoltarea extensiv ă a intravilanului (dezvoltarea tentacular ă a zonei de locuit), în conditiile unui ritm de construire relativ modest, m ăre şte eforturile comunit ăţ ii si presiunea asupra bugetului local, pentru echiparea tehnico - edilitar ă a zonelor noi. In aceste conditii, intentiile unor investitori de realizare a unor zone rezidentiale compacte ce beneficiaz ă de toate utilit ăţ ile si dot ările trebuincioase sunt de bun augur si creaz ă mari posibilit ăţ i de dezvoltare pe orizontal ă (populatie local ă angajat ă în activit ăţ i de constructii, personal de deservire a unit ăţ ilor de gospod ărie comunal ă si locativ ă, servicii de comert, alimentatie public ă si loisir, vânzarea de produse ecologice, etc.) • Administratia public ă local ă va întocmi programe de priorit ăţ i care s ă corespund ă necesit ăţ ilor populatiei, dar care s ă plece de la prioritatea nr.1 - crearea de noi surse de venit pentru locuitori si implicit, pentru comunitate. • Consideratiile din studiul de fa ţă reprezint ă o provocare. O provocare pentru administratia public ă local ă, pentru administratia public ă judetean ă, pentru ceea ce numim sistemul de relatii politico-economic. Provocarea nu este lansat ă de noi, ci de pariul cu noi însine privind capacitatea oamenilor tr ăitori în acest perimetru, de a dep ăş i diferentele de viziune, orgoliile neproductive, de a se integra cu succes si pân ă la cap ăt, într-un sistem macroeconomic în expansiune la nivel global, pe care obisnuim s ă-l numim Uniunea European ă.

5.GESTIONAREA PUG-lui ŞI REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI BEZDEAD (R.L.U.B.) este un document tehnic întocmit în conformitate cu H.G. 525 / 1996 şi cu Ghidul privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor de urbanism – reglementare tehnic ă – aprobat ă cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.2000, indicativ GM - 007 – 2000. REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI BEZDEAD (R.L.U.B.) se aprob ă prin hot ărârea Consiliului local al comunei Bezdead, pe baza avizelor si acordurilor prevazute de Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul (modificat ă şi completat ă) şi a opiniilor rezultate din consultarea publicului şi devine act de autoritate al administratiei publice locale. Documentatia astfel aprobat ă va fi utilizat ă de c ătre functionarii publici ai serviciului de specialitate al Consiliului local al comunei Bezdead pentru emiterea Certificatelor de Urbanism, a Autorizatiilor de Construire si a elabor ării temelor de proiectare pentru PUZ si PUD. Pentru a putea emite aceste acte de autoritate functionarul public de la serviciul de specialitate va trebui s ă aib ă la îndemân ă permanent urm ătoarele instrumente de lucru : 1. Regulamentului local de Urbanism al comunei Bezdead - volumul integral si plansele aferente "REGLEMENT ĂRI PE UTR–uri", în care se identific ă zonele cu conditii de autorizare directa si cele care au interdictii temporare de construire pân ă la aprobarea PUZ si/sau PUD; de aici î şi extrage regulile stabilite pentru fiecare zon ă / subzon ă functional ă. 2. Planul Urbanistic General al comunei Bezdead - plansele "REGLEMENTARI URBANISTICE - ZONIFICARE", " ECHIPARE TEHNICO - EDILITARA ", "PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR" ;

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 114

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

5. STUDII COMPLEMENTARE ale Planului Urbanistic General al comunei Bezdead, care fac parte integranta din acesta (studiul istoric şi studiul geotehnic); 6. GHIDUL PRIVIND ELABORAREA SI APROBAREA REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM, indicativ GM - 007 - 2000 cu toate anexele. 7. Legislatia în domeniu si complementar ă urbanismului, în continu ă completare si îmbun ătăţ ire. Informatia este dens ă, de o mare complexitate si se adreseaz ă atât din punct de vedere al continutului, cât si a prezent ării (grafic ă şi materiale scrise) specialistilor din administratie care gestioneaz ă formarea si evolutia structurii urbane proprii şi specifice satelor componente ale comunei. Se impune, în consecin ţă utilizarea riguroas ă a documentatiei si interpretarea corect ă a reglement ărilor stabilite, în beneficiul exclusiv al dezvolt ării corecte a structurii functionale si configurativ - spatiale a localit ăţ ilor comunei Bezdead. ÎNTOCMIT, Arh. urb. Ni ţescu Mircea

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 115

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR ANEXA NR. 1A INSTITUTUL NA ŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, APROBATA DE D.M.I. IN 2010 (EXTRAS) MONUMENTE ISTORICE - COMUNA BEZDEAD

MONUMENTE SI ANSAMBLURI DE ARHITECTUR Ă

670.DB-II-m-17349 -BEZDEAD Biserica SF. IERARH NICOLAE si TO ŢI SFIN ŢII, 1757, transf. 1872 671.DB-II-m-17350-BEZDEAD Casa SIT ĂRU Ş EMIL, cca 1900 672.DB-II-m-17351-BEZDEAD Casa PIN ŢOIU A. M ĂRIA, cca 1850 673.DB-II-m-17352-BEZDEAD Casa VLAD NICOLAE, 1900 674.DB-II-m-17353-BEZDEAD Casa CHI ŢU MIHAI, cca 1900 675.DB-II-m-17354-BEZDEAD Casa UNGUREANU GHEORGHE, cca 1900 676.DB-II-m-17355-BEZDEAD Casa POSCHINA CONSTANTIN, cca 1900 677.DB-II-m-17356-BEZDEAD Casa IRIMINESCU, cca 1900

ANSAMBLU DE ARHITECTURA

678.DB-II-a-B-17357-BEZDEAD Ansamblu rural

MONUMENTE DE ARTA PLASTIC Ă

1183.DB-IV-m-B-17803-BEZDEAD CRUCE 1868 (in curtea familiei MIHAIL DAVIDOIU)

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 116

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Anexa 2A

TABEL – BILAN Ţ PROPUNERE AL FOLOSIN ŢEI SUPRAFE ŢELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV

CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ TERITORIUL NEAGRICOL ADMINISTRATIV AL AGRICOL CĂI CURTI NEPRO- TOTAL UNIT ĂŢ II DE BAZ Ă PĂDURI APE DRUMURI FERATE CONSTRUCTII DUCTIV

(HA) (HA) (HA) (HA) (HA) (HA) (HA) (HA) INTRAVILAN 295.99 4.59 1.53 2.16 39.20 0.00 219.34 2.86 EXTRAVILAN 3073.93 1967.91 0.33 54.70 32.40 0.00 3.2 2 87.44 TOTAL 3369.92 1972.50 1.86 56.86 71.60 0.00 222.56 90.30 % DIN TOTAL 58.25 34.09 0.03 0.98 1.24 0.00 3.85 1.56 TERITORIU

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 117

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Anexa 2B

TABEL – BILAN Ţ PROPUNERE cu zonificarea intravilanului propus pe total comună

BILANT TERITORIAL

INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 199.61 35.29% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 10.26 1.81% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 1.6 0.28% UNITATI AGRICOLE 0.76 0.13% ZONE FUNCTIUNI MIX TE: SERVICII DE INTERES 66.66 11.78% GENERAL ŞI LOCUINTE GOSPODARIE COMUNALA 1.6 0.28% *CIMITIRE 2.1 0.37% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 39.61 7.00% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 11.51 2.03% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE 229.8 40.62% PTR. LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOT APE 2.16 0.38% TOTAL INTRAVILAN 565.67 100.00%

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 118

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

Anexa 2C

TABEL – BILAN Ţ PROPUNERE cu zonificarea intravilanului propus pe sate componente

SATUL BEZDEAD - re şedin ţă de comun ă BILAN Ţ TERITORIAL SATUL BEZDEAD

INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 111.13 39.66% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 5.32 1.90% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 1.10 0.39% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 24.51 8.75% GOSPODARIE COMUNALA 0.00% *CIMITIRE 1.79 0.64% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 20.98 7.49% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 3.68 1.31% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 109.86 39.21% APE 1.82 0.65% TOTAL INTRAVILAN 280.19 100.00%

SATUL BRO ŞTENI - sat component BILAN Ţ TERITORIAL SATUL BRO ŞTENI

INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 16.47 37.77% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.40 0.92% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.30 0.69% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 3.99 9.15% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.29 0.66% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 22.03 50.52% APE 0.13 0.30% TOTAL INTRAVILAN 43.61 100.00%

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 119

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

SATUL COSTI ŞATA - sat component BILAN Ţ TERITORIAL SATUL COSTI ŞATA INTRAVILAN PROPUS Procent % din ZONE FUNCTIONALE Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 10.77 20.93% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.00% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.11 0.21% UNITATI AGRICOLE 0.00% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 29.77 57.85% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 3.04 5.91% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.15 0.29% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 7.62 14.81% TOTAL INTRAVILAN 51.46 100.00%

SATUL M ĂGURA - sat component BILANT TERITORIAL SATUL M ĂGURA INTRAVILAN PROPUS Procent % din ZONE FUNCTIONALE Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 35.19 35.78% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 1.84 1.87% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.09 0.09% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 1.56 1.59% GOSPODARIE COMUNALA 0.03 0.03% *CIMITIRE 0.31 0.32% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 6.38 6.49% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.83 0.84% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 52 52.88% APE 0.11 0.11% TOTAL INTRAVILAN 98.34 100.00%

SATUL TUNARI - sat component BILANT TERITORIAL SATUL TUNARI

INTRAVILAN PROPUS ZONE FUNCTIONALE Procent % din Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 11.79 22.29% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.11 0.21% ZONE FUNCTIUNI MIXTE: SERVICII DE INTERES GENERAL, LOCUINTE 12.96 24.50% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 3.78 7.15% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.05 0.09% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 24.2 45.76% TOTAL INTRAVILAN 52.89 100.00%

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 120

REACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI BEZDEAD (jude ţul Dâmbovi ţa) 2011

SATUL VALEA MORII - sat component BILANT TERITORIAL SATUL VALEA MORII INTRAVILAN PROPUS Procent % din ZONE FUNCTIONALE Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 5.23 31.75% GOSPODARIE COMUNALA 0.08 0.49% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 1.24 7.53% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.18 1.09% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 9.63 58.47% APE 0.11 0.67% TOTAL INTRAVILAN 16.47 100.00%

TRUPURI IZOLATE ÎN INTRAVILAN BILANT TERITORIAL TRUPURI IZOLATE INTRAVILAN PROPUS Procent % din ZONE FUNCTIONALE Suprafata(ha) total intravilan LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 8.87 39.06% INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 2.39 10.52% UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.76 3.35% GOSPODARIE COMUNALA 1.57 6.91% CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT, din care: 0.19 0.84% * Rutier SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 6.31 27.79% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN REZERVATE PTR. LOCUINTE 2.62 11.54% TOTAL INTRAVILAN 22.71 100.00%

PROIECTANT DE SPECIALITATE : S.C. “PROIECT HABITAT” s.r.l. Pucioasa 121