Raport Privind Impactul Asupra Mediului

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru

,,Scoatere definitivă din fondul forestier a suprafeţei de 7300 mp, fără defrişare, în vederea construirii unei structuri de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement”

aparţinând

SC PĂSTRĂVĂRIA BRĂTIOARA SRL

FOAIE DE CAPĂT

Elaborator : SC MEDIU DES CONSULTING SRL Curtea de Agreş, str. Basarabilor, bl. E21, sc. A, et.4, ap. 10, judeţ Argeş, în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului nr. 137/1995 nepublicată cu completările şi modificările ulterioare şi prevederile Ordinului Ministerului Mediului nr. 1026/2009 este înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr.590.

Beneficiar : S.C. PĂSTRĂVĂRIA BRĂTIOARA S.R.L. Albeştii de Muscel, nr. 219, jud. Argeş J3/761/2005; CUI: 17480981

Faza de proiectare: Raport privind impactul asupra mediului pentru

,,Scoatere definitivă din fondul forestier a suprafeţei de 7300 mp, fără defrişare, în vederea construirii unei structuri de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement ”

Data elaborarii: august 2016

CUPRINS Pag

1. INFORMAŢII GENERALE 6

1.1. Titularul proiectului 7 1.2. Autorul atestat al raportului privind impactul asupra mediului 8 1.3. Denumirea proiectului 8 1.4. Amplasamentul proiectului 8 1.5. Informaţii privind modalităţile pentru conectare la infrastructura existentă 10 1.6. Informaţii privind resursele folosite 10 1.7. Informaţii privind actele de reglementare 13 2. DESCRIEREA PROIECTULUI 13 2.1. Scopul şi importanţă obiectivului de investiţii 13 2.2. Caracteristicile fizice ale proiectului 14 2.3.Dotări 15 3. DEŞEURI 16 3.1. Tipuri de deşeuri generate 16 3.2. Managementul deţeurilor 16 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURILE DE REDUCERE 17 4.1. Apa 17 4.1.1. Hidrografia 17 4.1.2. Alimentarea cu apă 22 4.1.3. Managementul apelor uzate 23 4.1.4. Prognozarea impactului 23 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului 23 4.2. Aerul 24 4.2.1. Condiţii declimă şi meteorologie 24 4.2.2. Temperatura aerului 25 4.2.3. Precipitaţii atmosferice 26 4.2.4. Vântul 27 4.2.5. Surse de poluanţi şi prognozarea poluării solului 31 4.2.6. Prognozarea impactului 33 4.2.7. Măsuri de diminuare a impactului 35 4.3. Solul 36 4.3.1. Consideraţii generale. Clasificarea solurilor 36 4.3.2. Geomorfologia 38 4.3.3. Geologia 41 4.3.4. Surse de poluare a solului 44 4.3.5. Prognozarea impactului asupra solului 45 4.3.6. Prognozarea impactului asupra subsolului 45 4.3.7. Măsuri de diminuare a impactului 46 4.4. Biodiversitatea 46 4.4.1. Situl Natura 2000 ROSCI 0258 Văile Bratiei şi Brătioarei 48 4.4.2. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite cu specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului 48 4.4.3. Justificarea dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar 51 4.4.4. Estimarea impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar 51 4.4.5. Măsuri de diminuare a impactului 55 4.5. Peisajul 58 4.5.1. Date generale 59 4.5.2. Impactul prognozat 59 4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului 59 4.6. Mediul social şi economic 60 4.6.1. Date generale 60 4

4.6.2. Impactul prognozat 60 4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului 61 4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 61 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 61

6. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII ŞI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 64

7. SITUAŢII DE RISC 64

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 65

9. REZUMAT FRĂ CARACTER TEHNIC 66

BIBLIOGRAFIE 74

1.INFORMAŢII GENERALE

Prezenta lucrare a fost întocmită în baza Contractului de prestări servicii nr. 8/20.06.2016 încheiat între SC PĂSTRĂVĂRIA BRĂTIOARA SRL cu sediul în comuna Albeştii de Muscel, nr. 219, jud. Argeş, în calitate de beneficiar şi SC MEDIU DES CONSULTING SRL, în calitate de executant şi are drept scop evaluarea impactului asupra mediului înconjurator în vederea obţinerii Acordului de Mediu pentru investiţia ce urmează a se realiza de catre beneficiar în comuna Albeştii de Muscel, sat Cândeşti, punctul Valea Braiului, jud. Argeş. SC MEDIU DES CONSULTING SRL, în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului nr. 137/1995 republicată cu completările şi modificarile ulterioare şi prevederile Ordinului Ministerului Mediului nr. 1026/2009 este înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr 590. Datele tehnice necesare modelării matematice ca şi aprecierii impactului asupra mediului sunt preluate de la beneficiar şi din banca de date a SC MEDIU DES CONSULTING SRL. Prezentul Raport privind impactul asupra mediului a fost elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006, pentru aprobarea Ordonanta de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ordinului nr. 863/2002 al MAPM privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Prin Directiva EC 97/11/1997 care modifică Directiva 85/337/EEC pentru evaluarea efectelor unor proiecte publice şi private asupra mediului, evaluarea impactului asupra mediului, este cerută în toate ţările membre ale UE. Evaluarea impactului asupra mediului urmareşte identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra: . fiinţelor umane, florei şi faunei; . solului, apei, aerului, climei şi peisajului; . valorilor materiale şi bunurilor culturale; . interacţiunea între factorii menţionaţi mai sus. Deţinătorul proiectului va trebui să ofere o serie de date autorităţilor de reglementare, printre care:  descrierea proiectului cuprinzând informaţii despre zona, mărimea şi caracteristicile proiectului;  descrierea măsurilor luate pentru a reduce şi, dacă este posibil, a remedia efectele adverse semnificative ale implementării proiectului;  datele necesare pentru a identifica şi pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului;  principalele alternative studiate de proiectant şi o indicare a principalelor motive care au condus la varianta aleasă, ţinând cont de efectele asupra mediului;  un rezumat al informaţiilor menţionate mai sus. Pentru evaluarea efectelor asupra mediului, este necesară întocmirea unor studii specifice, care să pună în evidenţă modul în care fiecare întreprindere în parte influenţează mediul înconjurator şi modul în care efectele negative pot fi diminuate sau

6 eliminate. Aceste studii / analize de impact asupra mediului realizează în fapt, legătura între factorii de decizie ai întreprinderii, care iau astfel cunostinţă, în mod oficial, de problemele legate de mediul înconjurator şi cerinţele legislaţiei în vigoare privind reducerea impactului sub limitele admise, acolo unde este cazul, şi forurile locale sau naţionale răspunzătoare de protecţia mediului. Alcătuit atât din elemente naturale cât şi provenind din desfăşurarea activităţilor umane, mediul înconjurator este dificil de caracterizat, datorită multiplelor sale atribute, cât şi relaţiilor complexe dintre acestea, definite ca impacturi. Variabilele ce reprezintă caracteristici ale mediului sunt definite ca atribute, iar modificări ale atributelor furnizează indicatori ai schimbării mediului. Datorită formei complexe a mediului, se recunoaşte, în general, că nu pot fi analizate toate atributele, implicit toate schimbarile mediului şi nu pot fi luate absolut toate măsurile de protecţie. În orice caz, cu cât se analizează mai multe atribute, cu atât se va obţine o evaluare corectă a acestora asupra mediului. Referitor la noţiunea de impact de mediu (IM), definiţiile variază de la ţară la ţară, dar în România definiţia este dată în Ordinul nr. 184/1997 şi este următoarea: -modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; -diminuarea diversităţii biologice; -modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale sau antropizate; -deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a aerului şi a solului; -supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora. Asupra impactului de mediu(IM) se poate acţiona prin două proceduri, şi anume: -evaluarea impactului asupra mediului; -controlul impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului, de asemenea definită diferit de la ţară la ţară, este recunoscută ca fiind procedura de analiză şi exprimare a efectelor pozitive şi negative asupra mediului a unei viitoare investiţii şi activităţi umane şi industriale, înainte de a se lua decizia finală privind începerea investiţiei şi activităţii. Evaluarea impactului asupra mediului a fost realizată de SC MEDIU DES CONSULTING SRL, iar controlul impactului asupra mediului se realizează de către Garda Naţionala de Mediu – Comisariatul Judeţean Argeş.

1.1.Titularul proiectului

SC PĂSTRĂVĂRIA BRĂTIOARA SRL, are sediul social în comuna Albeştii de Muscel, nr.219 , jud. Argeş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J3/761/2005, C.U.I.17480981, telefon: 0744/496702 , are ca obiect de activitate ,,Acvacultura în ape dulci-cod CAEN 0322‖ şi ,,Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată-cod CAEN 5320‖ şi este reprezentată prin Măţăoanu Mihai Cătălin în calitate de administrator.

1.2.Autorul atestat al Raportului privind Impactul asupra Mediului

Prezentul Raport a fost elaborat de SC MEDIU DES CONSULTING SRL, care în conformitate cu prevederile Legii Protecţiei Mediului nr. 137/1995 republicată cu completările şi modificările ulterioare şi prevederile Ordinului Ministerului Mediului nr. 1026/2009 este înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr 590.

1.3.Denumirea proiectului

,,Scoatere definitivă din fondul forestier a suprafeţei de 7300 mp, fără defrişare, în vederea construirii unei structuri de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement‖

1.4.Amplasamentul proiectului

Proiectul se va implementa pe un teren cu suprafaţa de 7300 mp aflat în comuna Albeştii de Muscel, satul Cândeşti, punctul ,,Valea Braiului‖, jud. Argeş. Amplasamentul propus se află în extravilanul localităţii Albeştii de Muscel din judeţul Argeş, pe Valea Brătioara, la cca. 2,5 km amonte de DJ735 Câmpulung Muscel-Albeşti-Cândeşti. Amplasamentul se găsește într-o zona reglementată prin documentaţia de urbanism: nr.1340, faza PUG, aprobată prin HCL 35/12.08.2005 şi Aviz OCPI Argeş nr.45/2011, conform Certificatului de urbanism nr. 15/13.06.2016, eliberat de Primăria Albeştii de Muscel. Amplasamentul are urmatoarele vecinătăţi: - Nord – Moşt. Isbaşescu N.Nae, Valea Braiului; - Sud – Coman Danut; - Est – Cozma Radu Cosmin; - Vest – Drum forestier. Perimetrul propus pentru realizarea investitiei are o suprafata de 7300 mp si este delimitat de urmatoarele puncte in coordonate STEREO 70:

Tabelul nr.1

Nr. X Y Pct. [m] [m] 7 426956.145 498514.522 11 426998.454 498582.306 127 426996.476 498576.767 130 426976.075 498601.791 131 426953.075 498601.791 134 426885.972 498603.998 145 426775.326 498601.534 155 426660.055 498540.542 156 426660.442 498530.882

Amplasamentul obiectivului propus

Solicitantul, SC PĂSTRĂVĂRIA BRĂTIOARA SRL, deţine în perimetrul descris mai multe suprafeţe de teren forestier (pădure), din care de interes pentru actuala documentaţie sunt următoarele: -S=13.000 mp, nr. cadastral 484, CF 80372/10.03.2016, Contract de vânzare- cumpărare 1544/21.09.2005, u.a. 5D, 5R şi 5E%; -S=5.841 mp, nr. cadastral vechi 563/2, nr. cadastral nou 80006, CF 80006/10.03.2016, Contract de vânzare-cumpărare 845/07.04.2009, u.a. 5E%; -S=10.000 mp, nr. cadastral 478/2, CF 80373/10.03.2016, Contract de vânzare- cumpărare 1543/21.09.2005, u.a. 60 D%; Menţionăm că în interiorul celor trei corpuri de proprietate menţionate mai sus, pentru trei suprafeţe s-au emis în următoarele: - Decizia nr. 146/12.09.2005 a ITRSV Ploieşti de scoatere definitivă din fondul forestier a 200 mp din cadrul u.a. 60 D; - Decizia nr. 147/12.09.2005 a ITRSV Ploieşti de scoatere definitivă din fondul forestier a 200 mp din cadrul u.a. 5 D; - Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 268 din 02.04.2007 privind aprobarea schimbării categoriei de folosinţă de la „pădure‖ la „păstrăvărie‖ pentru suprafaţa de 2322 mp din cadrul u.a. 5 D.

Suprafaţa de 7300 mp solicitată pentru scoatere definitivă din fondul forestier, fără defrişare, nu se suprapune peste suprafeţele deja scoase din fond forestier sau cele cu categoria de folosinţă „păstrăvărie‖, conform planului de situaţie, dar se suprapune în totalitate peste Situl Natura 2000 ROSCI 0258 – Văile Bratiei şi Brătioarei. S.C. PĂSTRĂVĂRIA BRĂTIOARA S.R.L., pentru terenul în suprafaţă de 7300,00 mp (0,7300 ha), aflat în FOND FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ a S.C. PĂSTRĂVĂRIA BRĂTIOARA S.R.L., localizat în U.P. VII BRĂTIOARA, u.a. 5 D%, 5 E%, 5R% şi 60 D%, în raza de activitate a OCOLULUI SILVIC ANINOASA, DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ, solicită scoaterea din fond forestier naţional, fara defrişare şi cu compensare echivalentă ca suprafaţă şi bonitate în vederea construirii unei structuri de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement. Terenul agricol oferit în compensare, care se va împăduri (în suprafaţă de 28.300 mp) este situat în extravilanul comunei Albeştii de Muscel, tarlaua 16, din judeţul Argeş, dobândit de către solicitant în baza contractului de vânzare- cumpărare autentificat cu nr. 282/19.02.2016. Terenul este identificat cadastral cu numărul cadastral 81047 (CF 81047) şi este limitrof fondului forestier naţional, în raza UP II BUGHEA, O.S. CÂMPULUNG, D.S. ARGEŞ, u.a. 3. Menţionăm că pentru suprafaţa solicitată a fi scoasă din fondul forestier (0,7300 ha) se va face compensare cu un teren agricol (2,8300 ha), care are minim de cinci ori valoarea terenului care se scoate din fondul forestier, iar ca suprafaţă este mai mare de minim trei ori, suprafaţa propusă pentru scoatere din fondul forestier a fost stabilită astfel încât să nu fie necesară defrişarea de vegetaţie forestieră. Mai precis, dată fiind consistenţa redusă a arboretelor, suprafaţa solicitată pentru scoatere din fond forestier s-a suprapus peste golurile existente în respectivele arborete în cazul construcţiilor propuse, iar pentru zonele de agrement nu este necesară defrişarea vegetaţiei forestiere existente.

1.5.Informaţii privind modalităţile pentru conectarea la infrastructura existentă

Accesul la imobil se va face din drumul forestier, nu este nevoie de căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.

1.6.Informaţii privind resursele folosite

Alimentare cu apă

Conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 87/22.04.2016, eliberată de Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, pentru ,,Pensiune turistică, com. Albeştii de Muscel, sat Cândeşti, nr.219, jud. Argeş‖- amplasată pe acelaşi teren cu proiectul în studiu: Sursa de apă (existentă): Necesarul de apă pentru consum menajer va fi asigurat din: a) o captare de izvor în bazin de înmagazinare, amplasat pe versantul mal stang al pr. Brătioara, în zona prizei de captare a apei pentru păstrăvarie, la cca. 25 m faţă de aceasta (amplasamentul izvorului în sistem STEREO 70 fiind: X:426993, Y:498598);

b) un puţ săpat amplasat în interiorul terasei( sursă de rezervă), amplasamentul puţului în sistem STEREO 70 este :X:426920, Y: 498511. lnstalaţii de captare(existente) a) Captarea apei din izvor s-a realizat prin execuţia următoarelor lucrări : - dren longitudinal executat din tub riflat (Dn =100 mm) înfăşurat cu filtru din geotextil peste care s-a executat un filtru invers şi umplutură din pământ compactat ; - zid transversal din beton (L = 9,35 m , Hmax = 2,7 m, în zona centrală); - bazin de înmagazinare( V = 12 mc) a apei captate prin dren, înglobat în zidul transversal. b) Puţul (Dn: 600 mm , H = 5 m) este echipat cu un modul pompă-hidrofo(Q = 0,8 l/s, H =28 mCA) . Aducţiunea apei de la izvor se realizează gravitaţional printr-o conductă PEHD (Dn =10 mm, L = 115m ) care subtraversează pârâul Brătioara în zona prizei de apă a păstrăvăriei. Apa din puţ este pompată direct în reţeaua de distribuţie. Debitele şi volumele cerinţei de apă sunt : - Qzi max. = 6,6 mc/zi (0,076 l/s) -grad de ocupare al locurilor de cazare 100% ; - Qzi max. = 2,6 mc/zi(0,076 l/s) -grad mediu de ocupare al locurilor de cazare 30%; - Qzi med. = 2,1 mc/zi(0,024 1/s)- grad mediu de ocupare al locurilor de cazare 30%; - Van mediu = 767 mc. Timp de funcţionare 24 ore/zi; 365 zile/an. Instalaţii de măsură a volumelor de apă prelevate : un debitmetru (Dn = 50 mm) montat pe plecarea în reţaua interioară de distribuţie. Evacuare ape uzate Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa terenului. Apele-uzate menajere sunt colectate şi transportate în staţia de epurare prin tubulatura din PVC (Dn = 110-125 mm , L = 90 m). Apele uzate de la bucătărie sunt epurate local printr-un separator de grăsimi (Q = 3 1/s) înainte de a fi evacuate în canalizarea menajeră. Staţia de epurare mecano-biologică (max. 15 1.e.,Qzi max =2 ,5 mc/zi) compusă din: - o instalaţie pentru epurarea primară a apelor uzate( 50 1.e.,Qzi max. = 10,0 mc/zi); - o instalaţie compactă pentru epurarea biologică a apelor uzate (15 l.e., Qzi max. =2,5 mc/zi) Apele epurate sunt evacuate în pr. Brătioara prin conducta PVC (Dn = 11 0 mm ,L =20 m) Corpul de apă receptor este RW 10.1.17.8.8_B1 Bratia: izvor-loc. Berevoeşti şi afluenţii. Debite de ape epurate evacuate : - Qzi max. = 2,44 mclzi (0,028 l/s) ; - Qzi med. = 1,95 mc/zi (0,022 l/s); - Van med. = 712 mc . Limitele maxime admise ale indicatorilor de calitate pentru apele uzate epurate, în secţiunea ieşire staţie de epurare, stabilite conform cu prevederile NTPA-001 aprobate prin H.G. nr.188/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Monitoringul calităţii apelor evacuate: Frecvenţa de monitorizare a calităţii apelor evacuate în pr. Brătioara este semestrială, analizele fiind realizate printr-un laborator acreditat.

Conform studiului hidrologic şi de inundabilitate nr. 9774/22.06.2006 efectuat de D.A. Argeş-Vedea Pitesti-Serviciul Hidrologie rezultă că, terenul neamenajat pe care s- au amplasat bazinele piscicole şi pensiunea este inundabil cu o coloană de apă de 20-50 cm la debitul de calcul cu probabilitate de depăşire de 5% (85 mc/s) şi 25-70 cm la debitul de verificare cu probabilitatea de depăşire de l%( 150 mc/s) în regim natural de scurgere. Pentru scoaterea de sub inundabilitate s-au executat lucrări de recalibrare a albiei pe lungimea de 350 m, stabilizarea talvegului albiei prin execuţia prizei de apă la 30 m amonte de amenajarea piscicolă şi execuţie de umplutură pe malul drept, pe o lungime de 170 m şi o lăţime medie de 20 m, cu pământul rezultat din săpăturile la bazinele piscicole şi regularizarea albiei

Asigurarea apei tehnologice

Nu este cazul-pentru viitoarea investiţie.

Asigurarea agentului termic

Încălzirea imobilelor propuse, inclusiv a apei calde, se va realiza cu ajutorul a 2 centrale termice pe combustibil solid (lemn), amplasate la demisol (în cazul restaurantului, CT existentă) şi la parter (în cazul viitoarei cabane).

Alimentarea cu energie electrică

Se realizează din reţeaua existentă, conform Contract de Racordare- pe baza de deviz - Nr. 320OOO8859/21.03.2013.

Deşeurile menajere

Se vor depozita, temporar, în pubele tip REBU(cu capac), amplasate pe o platformă betonată, existent şi vor fi preluate, prin contract, de SC FINANCIAR URBAN SRL.

Surse posibile de materii prime si materiale

Cantităţile anuale de combustibili şi alte materiale auxiliare şi de igienizare estimate a fi utilizate în faza de realizare a investiţiei sunt prevăzute în tabelul nr.2.

Tabelul nr. 2 Nr Combustibili şi materiale auxiliare U.M. Consum . crt. anual 1 Motorina Kg 6400 2 Ulei de motor L 45 3 Ulei hidraulic L 90 4 Lichid de frana L 0,25 5 Apa distilata L 1 6 Baterii auto Buc 1 7 Piese de schimb(furtune de presiune, organe de Kg 5 masini, filtre auto) 8 Detergenti degresanti Kg 0,5 9 Lavete Kg 3 12

Nu sunt prevăzute locuri special amenajate pentru depozitarea acestora întrucât sunt aprovizionate direct de la furnizori, iar ambalajele sunt returnate către aceştia.

Modul de stocare al materiilor prime, materialelor şi combustibililor

Pe amplasament nu există depozite de carburanţi sau de substanţe toxice, fapt pentru care singurul tip de poluare ar putea fi cel accidental, prin pierderile de carburant din rezervoarele utilajelor (în faza de construcţie) şi a autovehiculelor turiştilor (în faza de desfăşurare a viitoarelor activităţi). Se limitează la strictul necesar numarul de vehicule, de curse, încărcătură şi viteză de rulare. Se recomandă vehicule uşoare, cu nivel scăzut de gaze poluante şi consum redus de carburanţi. Se recomandă, deasemenea, utilizarea cu precădere a combustibilului diesel. Se utilizează lubrifianţii de tip Castrol şi Lubrifin, care conţin mai puţin de 3% HAP (hidrocarburi aromatice policiclice), ce sunt clasificaţi ca fiind nepericuloşi pentru mediu, securitatea şi sanătatea populaţiei. Se operează şi sunt respectate măsurile în caz de scăpări accidentale, incendii şi alte evenimente, în conformitate cu fişele de securitate ale produselor utilizate. Se interzice orice operaţie de întreţinere sau de reparaţie la vehicule sau echipamente pe amplasament. Acestea se vor efectua doar la operatorii de servicii.

1.7.Informatii privind actele de reglementare

Pentru realizarea investiţiei studiate au fost emise urmatoarele documente/acte de reglementare: - Certificat de Urbanism, nr. 15/13.06.2016, eliberat de Primaria Albeştii de Muscel;

- Notificarea APM Argeş, privind intenţia de a realiza investiţia; - Memoriu de prezentare, înaintat către APM Argeş; - Autorizaţie de Gospodărire a Apelor nr. 87/22.04.2016, eliberată de Administraţia Bazinală de Apă Arges-Vedea.

2.DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1.Scopul şi importanţa obiectivului de investiţii

Sunt propuse:  terasă acoperită;  săli multifuncţionale (şedinţe, conferinţe, spaţii recreere);  loc de joacă pentru copii;  parc Aventura;  cramă;  teren de sport;  spaţiu pentru picnic;  deposit furaje. În prezent, pe terenul în studiu se mai află construcţiile:  C1:P + 1E + M(pensiune turistică);  C1:P (staţie de pompare);  bazine păstrăvi (2322 mp), cu apă alimentate din pârâul Brătioara. Viitorul obiectiv nu va afecta Planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului din comuna Albeştii de Muscel, jud. Argeş şi nici Programele speciale întocmite pentru zona amintită, inclusiv Planul de gestiune a deşeurilor. În zona execuţiei investiţiei nu este nevoie de lucrări de refacere a amplasamentului, sau lucrări anexe de interes public necesare funcţionării obiectivului.

2.2. Caracteristicile fizice ale proiectului

Corpul C6 cu regim de înălţime D se va amplasa la următoarele distanţe faţă de vecinătăţi:  N-229,86 m, faţă de limita de proprietate către Izbăşescu Nae;  S-1,00 m, faţă de limita de proprietate către Coman Dănuţ;  E-10,95 m, faţă de limita de proprietate către Cozma Radu Cosmin;  V-52,72 m, faţă de limita de proprietate către Drum forestier. Accesul carosabil şi pietonal se realizează din Drumul forestier existent. Construc C2;C3;C4 se vor realiza din din zidărie portantă cu sâmburi, centuri şi planşee din B.A., pe fundaţii continue din B.A. S-au prevazut şarpante din materiale uşoare -lemn, hidroizolată şi acoperite cu tablă profilată. Tâmplăria propusă va fi din PVC cu geam termopan. Construcţiile C5,C7 se vor realiza din structură de lemn cu închideri din panouri lemn. S-au prevăzut şarpante din materiale uşoare -lemn, hidroizolată şi acoperite cu tablă profilată. Constructia C6 se va realiza din zidarie B.A., centuri şi planşeu din B.A. Finisajele interioare se vor realiza din materiale ce vor asigura igiena şi calitatea vieţii: pardoseli ceramice, tencuieli interioare din vopsea acrilică, tâmplarie lemn pentru uşi. Elementele de închidere exterioară asigură rezistenţa termică în conformitate cu normativele în vigoare. Accesul carosabil şi pietonal se realizează din Drum forestier existent. Siguranţa la foc – construcţiile au gradul II şi IV R.F., fiind prevăzute accese principale şi secundare, casa scării luminată şi ventilată natural. Finisajele exterioare se vor realiza cu tencuiala şi vopsea acrilică pentru exterior, rezistentă la intemperii. Încălzirea imobilelor propuse se va realiza cu ajutorul unor centrale termice pe combustibil solid, amplasate la demisol (în cazul restaurantului) şi la parter (în cazul cabanei). Centrala termica va încălzi atat spaţiile rezultate, cât şi apa necesară imobilelor propuse. Lucrări de deschidere Nu sunt necesare lucrări de deschidere, întrucat există deja drum de acces(drum forestier) la amplasament.

2.3. Dotari

În prezent, pe terenul în studiu se mai află construcţiile:  C1:P + 1E + M(pensiune turistică);  C1:P (staţie de pompare); bazine păstrăvi (2322 mp), cu apă, alimentate din pârâul Brătioara. Unitatea dispune şi de o staţie de epurare mecano-biologică tip Bioclar B 10, precum şi de o centrală termică pe lemne cu puterea instalată de 75 kw. Structura de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement va fi completată cu un ansamblu format din construcţiile:  C2: P+1+M (pensiune turistică) ;  C3:S+P+1+M (pensiune turistică);  C4:P; (sala multifuncţională);  C5:P (sala restaurant);  C6:P (crama); 15

 C7:P (terasă acoperită). Unitatea preconizează să achiziţioneze încă o centrală termică pe lemne cu puterea instalată de 75 kw.

Personalul si programul de deservire

Numarul de persoane ce deserveşte unitatea este de 8, iar programul de funcţionare va fi de 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 365 zile/an.

3.DEŞEURI

3.1. Tipuri de deşeuri generate

În funcţie de etapele de realizare şi respectiv desfăşurare a activităţilor de pe amplasament, tipurile de deşeuri rezultate pot fi: -în faza de execuţie pot rezulta deşeuri din grupa 20 (hârtie şi carton, materiale plastice, deşeuri asimilabil menajere -resturi vegetale şi deşeuri menajere de la personalul angajat), din grupa 13 (diferite tipuri de uleiuri şi combustibili), din grupa 16 (anvelope, baterii). Aceste tipuri de deşeuri vor fi preluate de societăţi autorizate; -în faza de desfăşurare a activităţilor de pe amplasament rezultă numai deşeuri menajere (cod 20.03.01), de la salariaţi şi turişti.

3.2. Managementul deşeurilor

Colectarea deşeurilor menajere se va face în pubele amplasate pe o platforma de depozitare temporară. Acestea vor fi evacuate periodic de către o societate autorizată să preia aceste deşeuri. Zona de depozitare a deşeurior menajere va fi astfel asigurată, încât să nu constitue sursă de hrană pentru fauna salbatică. Toate tipurile de deşeuri din celelalte grupe menţionate vor fi colectate numai în cadru oraganizării de şantier şi vor proveni numai din intervenţii accidentale la utilaje şi mijloace de transport (situaţii excepţionale când nu pot fi evitate lucrările de reparaţii în situ).

Deşeuri menajere

Cantitatea de deşeuri menajere se poate aprecia luând în considerare numărul de angajaţi şi cantitatea de deşeu produsă de un om pe zi ( cca 0,5 kg/om/zi) şi numărul de zile lucrătoare: 8 salariati x 0,5 kg/om/zi x 360 zile = 1440 kg/an (1,44 t/an).

Tabelul nr.3 Cod deşeu Denumire Activitate Cantitate Stare Depozitare Nr. t/an fizică temporară crt. 1 20 03 01 Deşeuri Activitate 1,44 solidă Pubele menajere şi asimilate

Gestionarea deşeurilor se face în conformitate cu prevederile legale cuprinse în Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.

4.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa 4.1.1. Hidrografia Albeștii de Muscel (în trecut, Albești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albești (reședința) și Cândești. Comuna se află situată în partea de nord a județului Argeș, pe cursul superior al Bratiei, Brătioarei și Bughiței Albeștilor. Este deservită de șoseaua județeană DJ735, care o leagă spre sud-est de Bughea de Sus și Câmpulung (unde se termină în DN73). Ca relief, zona este depresionară și colinară înaltă, flancată în partea de nord de colinele munților Iezer-Păpușa (2462 m). Bazinul hidrografic al râurilor Bratia, Brătioara și Valea Siliștii, face parte din bazinul Argeșului și curge pe o lungime de 40 km. El prezintă o direcție generală de curgere nord-sud cu un caracter permanent, sintetizând condițiile mediului natural specific bazinului.Variațiile sezoniere și multianuale ale scurgerii sunt determinate, mai ales, de clima care determină valoarea lor prin cantitatea totală de precipitații și distribuția lor în cursul anului. Astfel scurgerea minimă începe la începutul toamnei și durează până în februarie. Scurgerea maximă începe în martie-aprilie și se menține la valori ridicate până la sfârșitul verii. Din punct de vedere al reliefului zona este depresionară și colinară înaltă, flancată în partea de nord de colinele munților Iezer(2462m), Leaota și în vest de muntii Portăreasa(1905m). Relieful acţionează în mod direct prin gradul fragmentar și pante în funcție de care depind forma viiturilor și concentrația scurgerii, care duc în final la creșterea debitelor maxime. Alimentarea relativ constantă a râurilor Bratia, Brătioara și Valea Siliștii este asigurată de izvoarele și precipitațiile din zona montană. Râul Bratia (cu o suprafață de 368 km² și o lungime de 53 km), este un afluent de dreapta al Râului Târgului. Râul Bratia își are izvoarele pe versantul sudic al Munților Iezer, sub vârful Cărligele, între culmile Papău, Obârsia, Cernatu și Colții Caprei, unde există o căldare glaciară, la altitudini de 2100 m și adună apele de pe partea de vest a Muchiei Danciului și versantul sud - vestic al Iezerului. Afluenții importanți sunt: Brătioara, Râușorul, Năvrap, Slănicul. Râul Bratia străbate localitățile: Bratia, Gămăcești, Berevoești, Aninoasa, Valea Siliștii, Vlădești, Poienița, Golești, Bălilești şi Băjești. Cândești, Măcelaru Râul Bratia izvorăşte de la altitudinea de aproximativ 2000 m. Versanţii ce însoţesc această vale au altitudini de peste 1000 m. La confluenţa cu Brătioara, râul Bratia a format un mare con de dejecţie pe care se află situată localitatea Cândeşti. Sectorul cuprins între Berevoieşti şi Stâlpeni se caracterizează prin profil longitudinal lent, valea Bratiei coborând uşor. În ceea ce priveşte dezvoltarea teraselor pe valea Bratiei, observăm că acestea însoţesc valea de la Berevoieşti şi până la confluenţa cu râul Târgului, unde atinge dezvoltarea maximă. Râul Bratia se varsă în Râul Târgului în apropiere de localitatea Țițești. Până la vărsare, traversează următoarele unități de relief: munții Iezer-Păpușa, Subcarpații Getici, mai précis formează limita vestică a 17

depresiunii Câmpulung, în acest sector cuprinde și Munelele Plăticăi și Slănicului iar la sud de Vlădești începe să traverseze Piemontul Getic cunoscut și ca Podișul Getic cu subgrupa acestuia Gruiurile Argeșului. Râurile Slănic, Râușor și Năvrap străbat subunitatea numită Munceii Plăticăi. În amonte de primirea primului său afluent mai important, Brătioara (cu suprafața de 33 km² și lungimea de 12 km), la Cândești, părăsește regiunea montană constituită din șisturi cristaline și pătrunde în zona depozitelor neogene, în depresiune, unde primește din dreapta pârâurile Navrapul (își are obârșia în zona dealurilor înalte, între Persunaru, Ulmu, Piscul Popii, Piscul Lung) și Râușorul (care curge din Munții Setu, Năpărțeanu, Jupâneasa, de la altitudini de 1700 m), iar mai în aval, Slănicul.

Valea Bratia are obârșie montană și intră în Subcarpați prin Depresiunea Cândești, unde are doar depozite de terasă de confluență deoarece este o vale tânără cu profil transversal în „V‖. Lunca ei este îngustă, doar sectorul din aval de confluența cu valea Râușorului fiind mai bine evidențiat la aproape 300m lățime. Lunca este clădită din materiale recente, aluviuni în care predomină nisipul grosier în stratificații cu pietrișuri provenite în mare parte din materialele proluviale aduse de torenți.

Râul Târgului, are cel mai dezvoltat sistem hidrografic din întregul bazin hidrografic al Argeșului. Are o suprafata de 1087 km² si o lungime de 697 km. Își adună principalii afluenți, cu direcție de scurgere nord-sud: Argeșelul, Bratia, Bughea. Văile afluente secundare au o curgere perpendiculară pe cursurile principale, fie de la nord-vest la sud-est (Râusorul, Slănicul-afluenții Bratiei), fie de la nord-est la sud-vest (Drăghiciul, Mănăstirea – afluenții Râului Târgului; Mâzgana - afluentul Argeșelului). Ca lungime, se detașează afluenții principali (Argeșel-76 km, Bratia-53 km, Bughea-30 km), cursurile afluenților secundari fiind mai reduse (Râușorul Bratiei-18 km, Slănicul- 16 km, Brătioara-12 km, Mâzgana-11 km, Huluba-11 km).

Râul Târgului își are izvoarele sub vârful Păpușa (239 m), de la altitudinea de 2050 m, fiind format din torenți alpini, precum: Izvorul Calului, Izvorul Mușuroaielor, Izvorul Rusca și Izvorul Dobriașului. Părăsind căldarea glaciară a vârfului Păpușa, drenează pe dreapta căldarea glaciară a Iezerului în care se află și lacul glaciar Iezer (cu o suprafață de 3750 m² și o înălțime de 5,1 m), prin intermediul pârăului Bătrâna (cu o suprafață de 22 km² și o lungime de 7 km), care adună apele de pe culmea Văcărea și cele de sub vârful Iezerul Mic, Obârșia și Muchia Dancului - Portăreasa. Tot din dreapta primește Râușorul (cu suprafața de 40 km² și o lungime de 12 km). Când pătrunde în depresiune, străbătând zona subcarpatică a Muscelelor Argeșului și zona piemontană a Gruiurilor Argeșului, caracteristică este mobilitatea mare a albiei râului care prezintă o eroziune liniară puternică. Acumulările locale de aluviuni duc la formarea insulelor și la despletiri de cursuri, mai ales spre aval. Pe parcursul acestui sector, primește afluenți mai mici din stânga: Valea Romaneștilor, Valea Poienarii, Valea Ruda, Valea Drăghiciul, Mănăstirea, iar pe dreapta primește afluenți mai importanți: Bughea și Bratia, care-și au obârșiile tot în Munții Iezer.

Din punct de vedere structural, Râul Târgului străbate două regiuni majore:

 unitatea de orogen carpatic (regiunea cutărilor alpine), prin care trece râul de

18 la izvoare până în dreptul localităţii Lereşti;

 unităţi de platformă, prin care trece de la Lereşti până la confluenţa cu valea

Bratiei.

Având evoluţii diferite, cele două unităţi structurale au căpătat caracteristici litologice şi structurale diverse, care au imprimat reliefului trăsături specifice.

Așadar, după ce părăseşte căldarea glaciară a Păpuşii, drenează pe dreapta şi căldarea glaciară a Iezerului, drenat de pârâul Bătrâna. În aval de Lereşti, Râul Târgului intră în depresiunea Câmpulung Muscel, pe care o traversează în sens longitudinal până la Apa Sărată. De aici valea se lărgeşte, pătrunzând în depresiunea intracolinară Schitu Goleşti, unde îşi întregeşte cursul cu valea Bughea – afluent pe partea dreapta.

Sectorul piemontan (inferior) de scurgere al Râului Târgului se suprapune regiunii din cadrul Piemontului Getic, ce poartă denumirea de „Gruiurile Argeşului‖ – denumire atribuită de Vintilă Mihăilescu în 1966, cu altitudini medii de 400-600 m., având aspect de culmi netede, alungite pe direcţia NS şi care se termină cu „gruiuri‖, însoţite de terase în punctele de confluenţă ale Argeşului, Râul Doamnei, Bratiei, Râul Târgului şi Argeşelului.

În acest sector râurile au un regim hidric permanent, cu apă mai bogată în prima parte a primăverii şi în a doua parte a toamnei (ca urmare a alimentării pluvio-nivale), în timp ce afluenţii au un regim hidric temporar.

În ceea ce priveşte unităţile de relief prin care trece Râul Târgului, se pot distinge trei mari unităţi bine diferenţiate: a. Carpaţii Meridionali – complexul Iezer-Păpuşa unde valea are un bazin orientat SV- NE în cea mai mare parte; b. Subcarpaţii Getici cuprinşi între Valea Argeşului şi Valea Bratia; c. Podişul Getic – în nord-estul acestui podiş între Gruiurile Stâlpenilor şi Conţeştilor.

Din punct de vedere matematic, Râul Târgului se întinde de la 45°30’ latitudine nordică până la 45°10’30‖ latitudine nordică – în latitudine. În longitudine se întinde între 24°25’30‖ longitudine estică şi 25°07’30‖ longitudine estică.

Indicii cantitativi şi calitativi, prin valorile lor, consemnează antiteza morfologică, respectiv fizionomia diferită a sistemelor de interfluvii şi de văi.

Interfluviile formează, prin poziţia lor, suprafeţe de departajare a apelor, linii de cumpene de apă, incluzând deci în însăşi dezvoltarea lor până într-o anumită etapă, o evoluţie comună care imprimă şi trăsăturile de bază în peisaj.

Sistemele de interfluvii nu pot fi privite în afara ariei depresionare, a căror legătură este asigurată de sistemul complex al văilor. Sistemele hidrografice prin continua evoluţie a bazinelor lor au decupat categorii de forme în care raportul vale-interfluviu este predominant. 19

În sectorul piemontan nota caracteristică a interfluviilor este dată de existenţa unor formaţiuni petrografice deosebit de friabile, specifice fiind interfluviile prelungi, cu podul neted uşor către sud – sud-vest.

Procesele gravitaţionale şi de eroziune torenţială le-au afectat serios flancurile, creâd în anumite sectoare adevărate „badland-uri‖ (pământuri rele) în sectorul localităţii Lăzăreşti şi la est spre Râpa Roşie.

În cadrul Podişului Getic predomină aspectul uşor bombat, interfluviile fiind foarte fragmentate.

Interfluviul dintre Râul Târgului şi Bratia. Începând cu linia ce ar uni localităţile Aninoasa (pe Bratia) cu Schitu Goleşti altitudinile scad de la 600 m. până la 400-450 m.

În zona de confluenţă a Râului Târgului, Bratia, Argeşel şi Râul Doamnei întâlnim o zonă joasă, cu altitudini de peste 200 m.

Bazinul Râului Târgului – sectorul piemontan + este brăzdat de următoarele râuri: Râul Târgului, Argeşel, Bratia şi Bughea, acestea curgând pe direcţia nord-sud, majoritatea râurilor având caracter transversal.

Râul Târgului este o vale consecventă, prezentând puternice despletiri şi meandrări. Versanţii ce străjuiesc valea au altitudini de 400-500 m., evidenţiindu-se caracterul de vale instabilă, la ape mari depăşinduse albia minoră.

De-a lungul văii se întâlnesc trei nivele de terase (5-10m, 15-20m şi 30-40 m). De la Schitu Goleşti şi până la confluenţa cu Bughea, pe partea dreaptă a Râului Târgului se dezvoltă primele două terase, care au o lăţime de aproape 1 km. În zona de confluenţă cu Bughea conul de dejecţie este ocupat de trei nivele de terase. De aici şi până la Rădeşti, pe ambele părţi ale Râului Târgului, apar terasele amintite (primele două), iar la confluenţa cu Bratia apare a treia terasă, pe care se află localitatea Opreşti.

Râul Bughea izvorăşte de sub muntele Zănoaga. Principalul său afluent, Bughiţa prezintă în sectorul superior o vale îngustă, tânără ce formează cheile Bughţei. De la o vale ingustă în zona de obârşie, Bughea se transformă într-un râu care-şi dezvoltă terase bine individualizate. În dreptul dealului Ciocanu prezintă un mic defileu săpat în conglomerate burdigaliene şi pietrişuri de Cândeşti.

Ca particularități hidrochimice, în bazinul Argeșului sunt prezente doar ape carbonatate simple din grupa calciului în stare naturală, nepoluate în munți.

Mineralizarea apelor, în regiunile carpatice, este destul de uniformă, variind între 60-120 mg/l în etajul alpin,120-130 mg/l în etajul subalpin și 400-1000 mg/l în câmpie. Duritatea apelor are aceeași variație: sub 10 gg în munți și până la 28-50 gg în sudul bazinului.

Debitele și scurgerile râurilor. În timpul anului, repartiția debitelor si a scurgerii râurilor este diferită. În zona înaltă, după acumularea zăpezii, timp de 5-6 luni, urmează

20 o perioadă a acestora (aprilie-august) peste care se suprapun ploile de la începutul verii, când debitele sunt ridicate.

Cele mai mari valori ale scurgerii se înregistrează în luna mai: 17,1 m³/s/km², pe Râul Târgului, la Câmpulung; 17,7 m³/s/km², pe Argeșel, la Nămăiești.

Pentru Râul Târgului, debitul mediu multianual crește progresiv de la 2,05 m³/s la Voina, la 4,22 m³/s la Apa Sărată.

La confluența cu Râul Doamnei, debitul râului Târgului ajunge la 10 m³/s, prin aportul râului Bughea (0,664 m³/), Bratia (3,07 m³/s) și Argeșelului (1,50 m³/s).

Debitele minime și maxime înregistrate au fost de 0,338 și 77,7 m³/s la Voina, 0,300 și 103 m³/s la Apa Sărată.

Iarna, scurgerea medie este redusă (15,5 - 15,6 m³/s/km²); primăvara se înregistrează valori mai mari ( 35,4 - 41,3 m³/s/km²); vara, valorile sunt de asemenea ridicate (28- 31,7 m³/s/km²), datorită ploilor bogate din zona montană, iar toamna se observă o uniformizare a scurgerii medii (14,2 m³/s/km²).

Debitele maxime și scurgerea maximă se înregistrează în perioada ploioasă a anului, în regiunea subcarpatică, iar primăvara, asociația dintre topirea zăpezilor și ploile intense provoacă viituri puternice.

Scurgerea maximă, în regiunea de munte și piemontană prezintă valori cuprinse între 16-24 m³/s/km². Scurgerea minimă se formează vara, iar iarna, scurgerea râurilor este ceva mai redusă pentru zona montană, în etajul alpin înregistrând între 8m³/s/km² și 10m³/s/km².

Durata medie cu îngheț este cuprinsă între 30 zile-40 zile, în regiunile joase și între 80-90 zile, în montană. Media ratei de formare a podului de gheață este în jur de 5-16 ianuarie, iar dispariția sa are loc sfârșitul lunii februarie.

Dezghețul cuprinde întreg bazinul Râului Târgului în decurs de câteva zile, încălzirea cea mai rapidă producându-se în zona piemontană.

Interval mediu cu pod de gheață se înregistrează la punctul hidrografic Berevoiești, pe cursul râului Bratia, precum și in zona de confluență a Râului Târgului cu Râul Doamnei.

Apele subterane. Apele subterane depind de raportul dintre rocile permeabile și cele impermeabile, ca și de succesiunea cutelor. Teritoriul depresiunii Câmpulung beneficiază de surse importante de ape freatice sau de adâncime, provenite din infiltrarea precipitațiilor, iar în mică măsură pe cale subterană, din zona montană.

În Depresiunea Câmpulung Muscel, izvoarele care apar la contactul șisturilor cristaline cu calcarul au debit mare și caracter permanent.

Rocile oligocene, fiind bogate în sulf, au permis mineralizarea apelor freatice care apar sub forma izvoarelor minerale (sulfuroase, clorurate și sodice) cu excelente calități

21 terapeutice. Acestea se întâlnesc pe teritoriul satelor Bughea de Sus, Cândești, Suslănești, Câmpulung (cartierul Apa Sărată și în zona parcului fostelor bai Kretzulescu).

Apele sulfuroase, clorurate, sodice și hipotomice de la Bughea de Sus prezintă un potențial terapeutic similar cu cel al apelor minerale din stațiunea Brădet, de pe cursul superior al râului Vâlsan.

Gradul de mineralizare este cuprins între valorile de 1,45-1,84 g. Capacitatea acestui izvor constă în patru puțuri colectoare, de mică adâncime și o casă de pompe echipate cu o centrifugă care expediază apa într-un bazin aflat la 35 m mai sus de instalația de băi de la Bughea de Sus.

Apele de infiltrație, venind în contact cu șisturi bituminoase, au dat naștere unor izvoare de ape minerale bogate în hidrogen sulfurat, asemănătoare izvoarelor de la Călimănești și Căciulata. Aceste izvoare se întâlnesc în Câmpulung, Valea Romaneștilor, la Albești și la Cândești, unde au început să fie folosite pentru băi.

Impactul amenajărilor hidrotehnice. Construcțiile hidrotehnice au în general o influență caracteristică asupra mediului înconjurător, deosebită față de alte activități umane.

Ele acționează direct și determinant la gestionarea uneia dintre resursele fundamentale – apa – de importanță vitală pentru mediul înconjurător.

Construcțiile hidrotehnice constituie un mijloc eficient de diminuare a efectelor catastrofale pe care unele fenomene naturale (debitele mari de pe râu, inundațiile) le pot avea asupra mediului natural sau antropic.

Ca mijloc de eliminare sau diminuare a efectelor distructive ale unor fenomene naturale, construcțiile hidrotehnice intervin în numeroase situații direct sau indirect.

Barajul Râuşor, amenajat pe albia Râului Târgului, în anul 1987, pe nucleu intern de argilă, este proiectat pentru producerea de energie electrică, alimentarea cu apă şi irigaţii.

Înălţimea este de 120 m, lungimea coronamentului este de 380 m, iar volumul de apă acumulat este de aprox. 60 milioane metri cubi.

Acumularea Râușor are suprafața de 160 ha, o lungime de 5,5 km o adâncime maximă de 102 m și un volum la NNR de 52,4 mil. m3; barajul este din anrocamente, cu nucleu de argilă.

4.1.2. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul care efectuează lucările de investiţie, pentru personalul ce va deservi pensiunea şi pentru turişti se face prin aprovizionare din

22 puţul forat cu hidrofor. În cadrul lucrărilor de investiţie nu este necesară apă tehnologică.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Apele uzate vor proveni numai din activităţile igienico-sanitare ale anjagaţilor şi turiştilor (ape uzate fecaloid-menajere). Pentru colectarea apelor uzate fecaloid- menajere unitatea dispune de o staţie de epurare biologică tip Bioclar B10( Q = 1,5 mc/zi).

4.1.4. Prognozarea impactului

Impactul calitativ al investiţiei asupra regimului apelor subterane din zonă

Principalul proces de transport al poluanţilor care trebuie luat în considerare este transportul convectiv, în care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de curgere a apei, deoarece în aceste condiţii viteza de transport este maximă. Indiferent de tipul de poluant potenţial din zonă, efectul cel mai periculos se poate datora compuşilor solubili din substanţa poluatoare, deoarece aceştia sunt capabili să parcurgă distanţe mari sub acţiunea apei subterane şi au consecinţe de durată lungă. În cazul de faţă, riscul de poluare constă în principal în riscul de apariţie a unor accidente cu deversări de substanţe poluante (combustibili de exemplu).

Influenţa lucrărilor asupra regimului apelor subterane din zonă

Lucrările de realizare a investiţiei nu vor avea nicio influenţă (impact negativ), din punct de vedere al gospodăririi apelor, asupra regimului apelor de suprafaţă şi subterane, dacă sunt respectate prevederile proiectului şi condiţiile impuse prin Autorizaţia de Gospodarire a apelor nr.87/22.04.2016.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

Pentru evitarea influenţelor negative asupra ecositemelor din zonă, în timpul realizării investiţiei se vor lua următoarele măsuri: - în perimetru nu se vor depozita carburanţi; - alimentarea utilajelor se va face în locuri special amenajate; - reparaţiile la utilaje se vor efectua numai în ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deşeuri menajere sau de orice alta natura în perimetrul de lucru, ci numai în locuri special amenajate.

Monitorizarea calităţii apelor subterane

Influenţa realizării investiţiei în perimetrul analizat asupra apei subterane este neglijabilă. Va fi urmărită în permanenţă realizare a investiţiei, astfel încât să nu apară defecţiuni şi scurgeri de carburanţi de la utilaje.

Urmare a celor aratate mai sus, se poate concluziona faptul că, impactul generat de obiectivul de investiţii studiat asupra apelor de suprafaţă şi subterane este, practic, nul.

4.2. Aerul 4.2.1.Condiții de climă și meteorologie Clima constituie una din componentele de bază ale cadrului natural cu influență nemijlocită și directă asupra domeniilor de activitate. Cunoașterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor și parametrilor climatici este necesară tuturor domeniilor a căror activitate este influențată de condițiile de vreme. Clima este cea mai dinamică componentă a cadrului natural, este principalul factor declanșator de procese geomorfologice actuale. Aceasta este unul dintre elementele de bază ale mediului fizico-geografic, este rezultatul interacțiunii factorilor radiativi, dinamici și geografici. Alături de factorii climatici generali, la desfășurarea fenomenelor meteorologice își aduc contribuția și factorii climatici locali, care determină topoclimate specifice, în principal generate de morfologia reliefului. Astfel că, formele de relief prezintă o reală importanță în diferențierile condițiilor climatice locale. Tuturor acestor componente de interferență morfologică climatică li se adaugă influența antropică, cu efecte variabile asupra desfășurării fenomenelor și proceselor atmosferice.

Nuanțele climatice locale sunt rezultatul direct a mai multor factori genetici:

 circulația generală a atmosferei - constituie o cauză principală a variațiilorneperiodice ale regimului meteorologic în decursul anilor. Cele mai frecvente sunt masele de aer vestice, în general răcoroase și umede, urmate de masele de aer sudice care asigură un aer cald și umed (când circulația acestor mase de aer este determinată de anticiclonul azoric) care dau precipitații bogate, iar iarna cantități însemnate de zăpadă și viscole;

 radiația solară - cu valori diferite impuse de extinderea în latitudine și de anumite condiții locale, determinate de manifestarea diferită a unor factori ce diminuează valoarea radiației. La Câmpulung, radiația globală înregistrează valori mai mici decât în alte zone subcarpatice (114,15 kcal/cm²); dezvoltarea reliefului în altitudine - reflectată în variația pe verticală a valorilor parametrilor climatici și în manifestarea diferitelor fenomene meteorologice;

 structura orografică - caracterizată prin alternanțe de bazinete depresionare și depresiuni întinse cu șiruri de dealuri cu înălțimi mari, care determină variația caracteristicilor locale ale vremii și apariția topoclimatelor specifice, de culme și de depresiune; desfășurarea culmilor - prezintă versanți cu orientări diferite, ceea ce face ca valorile energiei solare să fie diferite, aceasta punându-și amprenta asupra manifestării fenomenelor meteorologice, în regimul de îngheț-dezgheț și al umidității și uscării solului, în durata menținerii stratului de zăpadă;

 contactul cu muntele – influențează caracteristicile locale ale vremii datorită faptului că munții se termină brusc, prin versanți cu pantă mare. Masele de aer

care reușesc să traverseze masa montană coboară brusc în depresiunile de contact generând astfel efectele föehnale.

4.2.2. Temperatura aerului Temperatura aerului reprezintă elementul meteorologic cel mai important pentru orice areal. Aerul se încălzește prin intermediul radiației solare și, în special, de la suprafața terestră, suprafața adiacentă fiind cea care influențează direct temperatura aerului.

În zona montană trăsăturile climatice sunt o consecință a acestui spațiu în cadrul grupei montane Făgăraș, fapt ce încadrează teritoriul studiat în sectorul de climă continentală. Temperaturile medii anuale sub 0° C sunt frecvente în etajul alpin și subalpin, pe vârfurile cele mai înalte ale Masivului Iezer-Păpușa.

În zona dealurilor și depresiunilor subcarpatice, temperatura medie anuală este de 8,2°C, iar în zonele mai înalte înregistrează temperaturi mai scăzute.

În unii ani temperatura medie anuală scade sub 8°C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama muntoasă. În funcție de anotimp, mediile lunare ale temperaturii prezintă variații regionale. Anotimpul de iarnă se caracterizează prin valori mici ale mediilor lunare, cuprinse între -8°C și -11,1°C în etajul alpin și între -0,8°C și -3,5°C în etajul forestier cu altitudini mai mici de 1200 m.

Temperatura medie a lunii iulie este de 18,4°C. Particularitățile termice ale lunii iulie oferă condiții optime și favorabile dezvoltării unor procese fizico-geografice. Invaziile de aer tropical sunt atenuate de bariera orografică ce o oferă Munții Făgăraș și anticlinalul Mățău-Ciuha-Ciocanu. Temperaturile medii ale verii în sectorul alpin sunt cuprinse între 7°C - 8°C, iar în sectorul subcarpatic și al dealurilor piemontane sunt de 17°C-20°C.

Media primăverii este cuprinsă între -4°C în luna martie și 6°C în mai, în nord. În centru și sud temperaturile sunt cuprinse între 1,2°C și 12°C, aceste diferențieri fiind date de etajarea climatului pe verticală.

În această zonă se întâlnesc numeroase izoterme. Izoterma de 8°C pătrunde pe văile râurilor Bratia, Bughea, Râul Târgului, Argeșel, până la latitudinea orașului Câmpulung și a comunei Bughea de Jos.

În unii ani, temperatura medie anuală scade sub 8°C, datorită deplasării maselor de aer de pe rama montană.

Izoterma de -3°C pătrunde pe cursul râurilor principale, confirmând că aliniamentul depresiunilor subcarpatice se prezintă ca un sector cu temperaturi blânde.

Izoterma de -4°C delimitează climatul de dealuri subcarpatice de climatul de munte. Uneori se întâlnesc și inversiuni de temperatură în unele sectoare de vale (Bughea, Bratia, Argeșel), înconjurate de dealuri înalte (Cândesti, Bughea de Jos, Godeni).

Temperatura aerului în luna iulie oscilează în jurul izotermei de 18°C, trasată în sectorul median al Râului Târgului.

Temperaturile extreme sunt necesare în aprecierea regimului termic din timpul verii sau iernii față de media anotimpuală. Astfel, la stația Câmpulung, cele mai ridicate temperaturi (36,5°C) s-au înregistrat în data de 29 iulie 1902, iar cele mai scăzute (-31°C) în 24 ianuarie 1933. Diferențele între maximele și minimele extreme sunt mari (66,5°C), ceea ce subliniază caracterul climatului cu mari oscilații termice. Amplitudinile termice ating valoarea de 18° C în zona Masivului Iezer, apoi cresc spre sud, înregistrând valori de 21,2° C, la Câmpulung și 24,3° C, la Pitești.

Regimul de temperatură a aerului la stațiile Rucăr, Câmpulung și Pitești

4.2.3. Precipitațiile atmosferice Precipitațiile atmosferice sunt parametrul climatic cu cea mai mare agresivitate asupra reliefului, comportând o serie de particularități generale, în principal legate de circulația maselor de aer, altitudine, configurația reliefului și gradul de acoperire cu vegetație. Precipitațiile prezintă o evoluție diferențială de la o lună la alta, de la un anotimp la altul, reflectând frecvența și gradul de dezvoltare a sistemelor barice ce acționează regiunii și intensitatea proceselor termoconvective locale. Cantitatea de precipitații, ce cade de-a lungul anului, favorizează și eroziunea fluvială activă.

Precipitațiile atmosferice prezintă un mare interes practic, constituind o importantă sursă de umezire a solului, contribuind la alimentarea scurgerii râurilor, determinând în același timp și intensificarea procesului de modelare a reliefului, prin eroziunea fluvială și a celei de versant.

În zona montană cantitatea de precipitații crește în nord și nord-vest, unde izohietele cu valori ridicate sunt dispuse aproape concentric în jurul vârfului Iezer. În etajul forestier cantitatea medie anuală de precipitații este de 800-1200 m, iar în etajul alpin și subalpin cantitatea de precipitații este de 1200-1400 m. Cele mai mari cantități de precipitații cad la sfârșitul primăverii și începutul verii (mai, iunie, iulie).

Dacă în zona de contact munte-subcarpați, cele mai mari precipitații medii lunare se înregistrează în iunie, în zona montană, la altitudini de peste 1900 m, se înregistrează

26 doua maxime: una iarna, în februarie, când predomină precipitațiile solide și altul vara, în iulie (145 mm).

Cele mai reduse cantități de precipitații cad în sezonul rece, pentru arealul cuprins între 800-1700 m și toamna, pentru sectorul crio-nival.

Repartiția cantității anuale de precipitații, în zona subcarpatică și piemontană, se caracterizează printr-o mare neuniformizare. Izohieta de 800 mm trece prin partea centrală a Depresiunii Câmpulung.

Media precipitațiilor pentru ultimii 65 de ani este de 730-760 mm, iar media precipitațiilor în ultimii 20 de ani este de 803 mm. In timpul verii și începutul toamnei convecția termică joacă un rol important în dezvoltarea norilor cumuliformi din care pot cădea precipitații intense. Alunecările de teren, uneori de proporții însemnate pe versanții cu înclinare mare a pantei și lipsiti de vegetația corespunzătoare, sunt datorate excesului de precipitații. Cantitățile anuale de precipitații pe dealurile care închid depresiunile subcarpatice (Ciocanu, Ciuha, Mățău) sunt mai mari cu aproximativ 100 mm decat în vatra depresiunilor.

Cel mai mare număr de zile cu precipitații se înregistrează în luna mai (13,1 zile), scăzând apoi spre sfârșitul verii și începutul toamnei (6,5 zile, în septembrie).

Cele mai mici cantități de precipitații au căzut în perioada în care au predominat invaziile de aer tropical cald și regimul anticiclonic.

Cantitatea maximă de precipitații a fost înregistrată la Câmpulung (140,7mm), la 25 iunie 1937.

Regimul mediu al precipitațiilor la stațiile Rucăr, Câmpulung și Pitești

4.2.4. Vântul Vântul, ca rezultat al diferențelor de presiune dintre două mase de aer învecinate, are rol important în echilibrarea contrastelor din atmosferă, ce iau naștere în urma unor procese de încălzire și răcire a scoarței terestre.

Acțiunea morfogenetică a vântului este influențată indirect de temperaturi și precipitații, prin faptul că acești parametri determină gradul de uscare sau de umectare a solului.

Vântul, care este cel mai dinamic element al climei, reflectă, pe fondul general al circulației maselor de aer,condițiile locale ale unității de relief. Relieful, prin particularitățile sale (altitudine, grad de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor, etc.), este unul din elementele suprafețelor active care influențează acest parametru.

În zona montană domină vântul dinspre vest, care are o frecvență ridicată tot timpul anului (27%), urmat de cel dinspre sud - vest (17%).

La stația meteorologică Câmpulung s-a înregistrat o frecvență însemnată din nord (20,8%) în tot cursul anului. Frecvența vântului dinspre sectorul sudic crește ușor către sfârșitul toamnei, în cursul iernii și începutul primăverii, devenind predominant în martie.

Direcțiile dominante ale vântului la Câmpulung sunt cele de nord - vest (13,2%) și sud-vest (9,2%), scăzând apoi de la 4,7% ( direcția sudică) la 2,4% ( direcția estică și vestică).

Viteza vântului depinde în mare măsură de gradul de fragmentare al reliefului. În general, viteza vântului crește direct proporțional cu altitudinea, depinzând și de condițiile locale de adăpost.

În sectorul montan, cele mai ridicate viteze se înregistrează primăvara și la începutul verii, când ating valori de 3 - 4 m/s, la vânturile de nord și nord-est. Toamna și la începutul iernii vitezele sunt mai scăzute -1,2 m/s.

În etajul alpin, la peste 2000 m, viteza vântului crește, atingând valori medii anuale de 7 m/s. Aici, atât vânturile ce bat dinspre nord-vest, cât și cele din sud, depășesc viteza de 8 m/s, în ianuarie și chiar 9 m/s, în februarie.

Cele mai scăzute viteze sunt semnalate la vânturile care bat dinspre est și nord- est, la sfârșitul verii, în lunile iulie-august (5-6m/s).

Frecvența medie anuală a vântului din direcție nord-vest este de 18%, iar cel din direcția de vest este de 13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s, pentru direcția nord-vest și 1,8 m/s, pentru direcția vestică.

Vântul poate provoca spulberarea stratului întreg de zăpada, iar temperaturile scăzute din iarnă fac ca un strat adanc în sol, în care se află rădăcinile plantelor, sa înghețe. Totodată, datorită spulberării stratului de zăpada, rezerva de apă provenită din topirea zăpezilor, scade.

De asemenea, la suprafață, vântul produce evaporarea apei prin părțile aeriene ale pomilor, care nefiind recuperată cu apa din sol, produce un dezechilibru în țesutul pomilor, fapt ce provoacă uscarea fiziologică.

Frecvența și viteza medie anuală a vântului la stația Câmpulung

Această problemă devine mai importantă când fructele sunt aproape mature. Unele observații arată că sunt păgubitoare vânturile a căror tărie este reprezentată printr-o viteză mai mare de 10 m/s.

Zilele cu îngheț Scăderea temperaturii sub 0°C cuprinde intervalul dintre sfârșitul toamnei și începutul primăverii. Direcția de propagare a înghețului este de la nord la sud. În zona montană înghețul prelungit (240 zile) este caracteristic sectorului alpin și subalpin, la altitudini de peste 2000 m, în timp ce la sub 1700 m acesta este mult mai redus (140 zile). În sectorul subcarpatic primul îngheț se produce în luna octombrie, iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie. Cele mai multe zile cu îngheț se înregistrează în ianuarie (25 zile), urmată de lunile decembrie (23 zile), februarie (22 zile), martie (21 zile), noiembrie (12 zile), aprilie -85 zile), octombrie (4 zile).

Cele mai multe zile cu îngheț s-au înregistrat în 1992 (184 zile), iar cele mai puține în 1978 (92 zile). În lunile mai și septembrie, în ultimii 20 de ani, înghețurile au înregistrat 1-2 zile în luna mai și doar o zi de îngheț în luna septembrie.

Stratul de zăpadă Atunci când temperatura suprafeței active este negativă sau apropiată de 0°C, ninsorile căzute pot forma un strat de zăpadă. Cu cât vântul este mai intens și în rafale, cu atat stratul de zăpadă este mai neuniform ca grosime.

Stratul de zăpadă reprezintă o importantă rezervă de apă și de asemenea protejează vegetația pe timpul iernii.

Primele ninsori cad în luna noiembrie, iar cea mai timpurie ninsoare este în a doua jumătate a lunii octombrie. Ultimele ninsori cad la sfârșitul lunii martie, dar cele mai târzii pot apărea și la sfârșitul lunii aprilie. Un rol important în prezența și persistența stratului de zăpadă îl joacă orientarea pantelor. Pe văile adânci și umbrite, zăpada de la sfârșitul iernii întârzie să se topească, în timp ce pe pantele însorite aceasta se topește mai repede. Primele și ultimele zăpezi cad în zona montană și în zona dealurilor subcarpatice înalte. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 35 cm. În timpul iernii numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 40 zile. În ultimii ani

29 grosimea medie a înregistrat unele scăderi în raport cu cantitatea de zăpadă căzută pe sol.

Durata de stralucire a soarelui Media anuală a duratei efective de strălucire a soarelui este de 1653,1 ore, reprezentând 36% din durata posibilă (4469,1 ore).

Regimul mediu anual prezintă un maxim mediu, în luna iulie (246,9 ore) și un minim mediu, în decembrie (40,8 ore). Cea mai mare durată de strălucire (1930,8 ore) s-a înregistrat în anul 1983, iar cea mai mică (1425,7 ore) în anul 1978. Pe anotimpuri, durata cea mai mare de strălucire este vara (42% din totalul anual), primăvara (26%), toamna (21%), iarna (11%). În luna iulie se înregistrează cele mai multe zile cu cer senin (26,7 zile), iar în luna decembrie, cele mai puține (11,9 zile).

Durata de strălucire a soarelui la stația Câmpulung.

Umezeala aerului Umezeala aerului reprezintă un parametru climatic de valoare, determinând cantitatea de apă în stare de vapori pe care o conține atmosfera. Caracteristica umezelii aerului este data de valorile umezelii relative (măsurată în procente, prezintă importanță deosebită în activarea fenomenelor de evapotranspirație la plante, evaporarea apei din sol, formarea locală a norilor și ceței) și umezelii absolute.

În zona montană umezeala relativă este de cca. 88%, în nord și nord-vest, scăzând apoi la 79%, în subetajul munților mijlocii și mici din sudul bazinului montan. Valoarea cea mai mare se înregistrează iarna (cu maxim în lunile decembrie - ianuarie), în etajul alpin, iar cea mai mică, vara, în etajul forestier al pădurilor de foioase. Amplitudinea variațiilor anuale a umidității relative are valori de 16-20%, în sud și mult mai atenuante în nord și nord-vest.

Umiditatea absolut inregistreaza aceleasi valori regionale ca si umezeala relativa. Valoarea medie anuală este de 3,8 g/m³. Pe anotimpuri, se prezintă astfel: vara, datorită creșterii cantității de vapori de apă printr-o evaporare accentuată, se înregistrează o umiditate absolută ridicată (7,8 g/m³), iarna, valorile sunt mai mici (6 g/m³). 30

Nebulozitatea Se poate observa o creștere a nebulozității în raport cu altitudinea. La stația Câmpulung s-a înregistrat o nebulozitate medie anuală de 6,2 zecimi, iar în Iezer la peste 2000 m, nebulozitatea este de 7 zecimi, ceea ce a dus la formarea norilor. Numărul mediu anual al zilelor acoperite este de 160,9 zile (45%), al celor noroase este de 134,4 zile, iar al celor senine este de 69,7 zile.

Presiunea atmosferica În cadrul zonei studiate, presiunea atmosferică este de 947 mb, scăzând apoi odată cu altitudinea.

Între presiunea atmosferică a lunii ianuarie și cea a lunii iulie există diferențe scăzute: 947,6 mb în ianuarie și 946,3 mb în iulie. Diferitele sisteme barice ce afectează zona, cât și variațiile diurne ale temperaturii aerului, determină oscilații în mersul diurn al presiunii atmosferice. În 24 de ore, presiunea prezintă oscilații cu un maxim principal între orele 14,00-18,00 și un minim secundar între orele 4,00-6,00.

Alte fenomene meteorologice: ceața- media anuală a fenomenului de ceață este destul de mare, aproximativ 43 zile/an; poleiul și chiciura; grindina, bruma.

4.2.5. Surse de poluanţi generaţi şi prognozarea poluării aerului.

Sursele principale de poluare a aerului, pe amplasament, sunt urmatoarele : - activitatea utilajelor utilizate la realizarea investiţiei; - transportul materialelor; - utilajele indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţin întreaga gamă de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NO) compuşi organici volatili (VOC), metan (CH), oxizi de carbon (CO,CO2) amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd,Cu,Cr,Ni,Se,ZN), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O)- substanţă incriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic- şi a metanului, care, împreună cu CO2 au efecte globale asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje, depind, în principal de următorii factori: - nivelul tehnologic al motorului ; - puterea motorului ; - consumul de carburant pe unitatea de putere ; - capacitatea utilajului ; - vârsta utilajului/motorului ; - dotarea cu dispozitive de reducere a pouării (catalizatoare). Este evident că emisile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisilor.

Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport se consideră ampriza lucrării extinsă lateral, pe ambele, părţi, cu câte o fâşie de 6-8 m lăţime. Concentraţiile maxime de poluanti se realizează în cadrul acestei arii. În exteriorul acestei arii, concentraţiile de substanţe poluante în aer se reduce substanţial. Astfel, la 20 m în exteriorul acestei fâşii, concentraţiile se reduc cu 50%, iar la peste 50 m, reducerea este de 75%. Având în vedere că unele firme au în dotare vehicule de ultima generaţie fabricate în străinătate, putem aprecia că activităţile desfăşurate pe amplasament nu vor avea un impact deosebit asupra calităţii aerului din zonele de lucru şi nici în zonele adiacernte acestora. În cadrul unităţii analizate, sursele de emisii care să conducă la poluarea atmosferică sunt şi operaţiile de manipulare a materialelor utilizate. Emisiile în atmosferă provenite din manipularea materiilor prime au următoarele caracteristici : -surse nedirijate ( fugitive ) ; -ansamblul surselor liniare formează o sursă de suprafaţă; Datorită faptului că aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor de poluanţi nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise de Ordinul 462/1993. Contribuţia activităţii unităţii studiate la poluarea atmosferei în zona de impact este nesemnificativă.

Măsuri pentru asigurarea protecţiei aerului

În timpul desfăşurării operaţiunilor de realizare a investiţiei, pe amplasament, singurele surse de poluare a atmosferei sunt reprezentate de motoarele echipamentelor de lucru şi ale autovehiculelor prezente în zona de lucru. Poluanţii posibili sunt emisiile de ardere a carburantului diesel (gaze de eşapament) şi particulele de praf de pe drumurile neasfaltate şi din zonele lipsite de vegetaţie. Emisiile provenite de la motoarele diesel au un impact nesemnificativ asupra calităţii aerului, deoarece :

-transportul se face în mod eficient pentru limitarea numărului de deplasări;

-vehiculele şi motoarele folosite sunt moderne, eficiente din punct de vedere al consumului de carburant şi conforme cu reglementările în vigoare (Euro 4 si 5);

-viteza vehiculelor este atent monitorizată şi restricţionată;

-vehiculele şi motoarele sunt menţinute la cele mai înalte standarde recomandate de producători;

-se folosesc numai vehicule cu consum mic de carburant şi conţinut scăzut de emisii de noxe.

Dacă toate aceste măsuri propuse vor fi respectate, se consideră că emisiile de substanțe poluante nu vor fi în cantităţi semnificative şi nu vor modifica calitatea aerului în zona de desfășurare a lucrărilor propuse.

4.2.6. Prognozarea impactului

În zona de desfăşurare a lucrărilor, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă. Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, în schimb, se deplasează pe distanţe reduse, în zona fronturilor de lucru. Poluanţii posibil a fi emişi în această perioadă sunt daţi de traficul intern (mici cantităţi de oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf, compuşi organici volatili generaţi de sursele mobile-funcţionarea autovehiculelor care vor transporta materialele de lucru). În prezentul raport, luând în considerare tipurile şi volumele de lucrări, tipurile de materiale implicate în proces, categoriile de operaţii specifice, precum şi perioada de execuţie propusă, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei şi s-a elaborat inventarul emisiilor caracteristice, luand ca bază de timp o oră.

Emisii de particule generate de lucrările de construcţie – surse nedirijate

Tabelul nr. 4 Debite masice pe spectrul dimensional Nr. (kg/h) Categorie lucrare/operaţie crt. d  30 d  15 d  10 d  2,5 m m m m 1. Săpături 32,13 8,82 4,79 3,02 2. Excavare 29,84 5,97 5,04 2,76 3. Încărcare în vehicule 2,87 0,69 0,49 0,04 4. Descărcare din vehicule 26,95 5,74 3,98 2,21 5. Eroziune eoliana 2,62 ND ND ND ND = nu exista factori emisie

Emisii de poluanţi generate de sursele mobile în perioada de construcţie

Tabelul nr. 5 Debite masice (g/h) Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP NOx CH COV CO N O SO PM 4 2 2 10 [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] Vehic. + 2842,21 11,87 397,05 1113,4 48,38 591,85 223,02 0,629 98,87 2,245 4,02 0,572 57,36 101,23 Utilaje

Emisii provenite de la gazele de eşapament

Emisiile în atmosferă provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici: - sunt surse nedirijate; - ansamblul surselor liniare formează o sursă de suprafaţă. Prin funcţionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise urmatoarele gaze: - gaze toxice cu acţiune în zona apropiată sursei (CO, hidrocarburi nearse, particule în suspensie, fum, mirosuri); - gaze ce degradează atmosfera pe timp îndelungat şi se dispersează pe arii întinse (NOx); - gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2, NH4), care contribuie la realizarea efectului de seră, fenomen foarte periculos, cu consecinţe îngrijoratoare pentru omenire, constând în creşterea temperaturii atmosferice cu 1,5 – 4,5ºC, creşterea nivelurilor mărilor, deşertificarea unor zone de latitudine medie. Toate utilajele (utilaje pentru excavat, terasiere, autocamioane) utilizeaza drept carburant motorina, prin arderea căreia rezultă următorii efluenţi: CO, oxizi de azot (NOx), SO2, hidrocarburi arse incomplet (COV), particule solide, cu efect local, neafectând localităţile învecinate.

Tabelul nr. 6 Nr. crt. Specificaţie CMA Concentraţie IPA (%) Notă (mg/m3) estimată (mg/m3) bonitate Pentru procese de combustie a carburanţilor 1 Oxid de carbon 2,0 0,001 99,10 6 2 Oxizi de azot (NOx), exprimat 0,1 0,003 96,23 6 în NO2 3 Particule solide 0,15 0,0005 88,21 6 4 Oxizi de sulf (Sox), exprimat în 0,25 0,0006 89,39 6 So2

La dispersia noxelor contribuie şi direcţia predominantă de deplasare a maselor de aer. Activitatea de funcţionare a mjloacelor de transport din incinta obiectivului poate modifica pe un areal restrâns calitatea aerului, prin emisia de gaze şi praf rezultate în urma proceselor ce se desfăşoară pe platforma obiectivului. Evaluarea concentraţiilor estimate, privind emisiile datorate arderii carburanţilor relevă faptul că impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din arderea carburanţilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurator.

Sursele de zgomot

Zgomotele şi vibraţiile, produse în timpul funcţionarii utilajelor, pot produce un impact negativ redus asupra angajaţilor. Sursele de zgomot pot fi grupate după cum urmează: - în fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcţionarea utilajelor de construcţii, specifice lucrărilor, la care se adauga aprovizionarea cu materiale; - pe traseele din şantier şi în afara lui, zgomotul este produs de circulaţia autovehiculelor, care transportă materiale necesare execuţiei lucrării. 34

Condiţiile de propagare a zgomotelor depind, fie de natura utilajelor şi de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari, cum ar fi:  fenomenele meteorologice şi, în particular, viteza şi direcţia vântului, gradul de temperatură;  absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen numit ―efect de sol‖;  absorbţia undelor acustice în aer, depinzând de presiune, temperatură;  umiditate relativă;  topografia terenului;  vegetaţie. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează. Utilajele folosite şi puteri acustice asociate: buldozere Lw  115 dB(A) excavatoare Lw  117 dB(A) basculante Lw  107 dB(A) Măsuratorile efectuate pe alte amplasamente, la utilaje identice, arată că nivelul de zgomot la limita incintelor nu atinge limita maximă admisă de normele în vigoare (65 dB), prin urmare nivelul de zgomot la limita incintei tehnologice se va încadra în prevederile legale. Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcţie cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea în punctele de lucru, constituie surse de vibraţii. A doua sursă principală de zgomot şi vibraţii este reprezentată de circulaţia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pământ, balast, etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă între cateva tone şi mai mult de 40 tone. Zgomotul şi vibraţiile sunt generate de funcţionarea motoarelor, utilajelor şi mijloacelor de transport auto. Datorită numarului redus al utilajelor folosite, soluţiilor constructive şi al nivelului tehnic superior de dotare, nivelul zgomotului şi vibraţiilor va fi redus, iar mediul în care acestea vor fi produse va contribui la absorţia şi atenuarea lor şi va reduce distanţa de propagare.

Radiaţiile

Având în vedere specificul lucrărilor descrise în studiul de faţă, materialele sau utilajele utilizate pentru finalizarea acestora nu pot constitui surse de radiaţii. Din acest motiv, nu este de aşteptat ca, pe durata de execuţie a lucrărilor, în condiţii normale de execuţie, să se producă emisii de radiaţii.

4.2.7. Măsuri de diminuare a impactului

Ca măsura de reducere a noxelor, se asigură funcţionarea normală a utilajelor, prin efectuarea corespunzătoare şi la timp a reviziilor tehnice şi a reparaţiilor. Se are în vedere verificarea tehnică periodică a utilajelor utilizate, precum şi a mijloacelor de transport şi folosirea catalizatorilor în vederea reducerii noxelor.

Concentraţiile de poluanţi evacuaţi în atmosferă nu vor trebui să depăşească în aerul înconjurator valorile limită prevăzute în Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurator. Măsurile pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calităţii aerului, sunt: -utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare; -întreţinerea utilajelor şi reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomandărilor firmelor producătoare, pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării; -alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor efectua numai la sediul societăţilor de întreţinere.

Măsurile de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor sunt urmatoarele:  limitarea traseelor ce străbat localitatea de către utilaje;  întreţinerea permanentă a drumuui de acces la amplasament.

4.3. Solul 4.3.1.Considerații generale. Clasificarea solurilor Învelișul de sol reprezintă partea cea mai subțire și mai nouă a litosferei, formată în holocen și a cărui grosime nu depașeste doi-trei metri când aceasta nu se asociază cu alte soluri mai vechi(fosile).

Solurile determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționeaza învelișul vegetal și calitatea apei, în special a râurilor și a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinul hidrografic al R. Argeș și servește ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și apei prin reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultură, deșeurile și resturile organice.

Formarea solurilor este un proces complex, dupa cum complexe sunt constituția și funcțiile lor și care reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali, cât și antropici.

Diversitatea mare a formelor și unităților de relief, structura litologică, clima și vegetația, au avut o mare influență în formarea și repartiția geografică a solurilor.

Astfel că, în zona studiată, învelișul de sol este bine dezvoltat și variat, el constituind o resursă foarte importanta de care este legată vegetația spontană, dezvoltarea agriculturii și nu numai.

Factorii care au un rol în constituirea sa sunt denumiți factori pedogenetici și sunt următorii: geologia, relieful, vegetația, clima, apa.

Influența directă a reliefului se materializează prin participarea acestuia la formarea scoarței de alterare, sub aspectul alcătuirii glanulometrice al grosimii și al stabilității acestuia. În ceea ce privește vegetația, aceasta influențează, în primul rând, prin modul în care sunt distribuite spațial resturile organice, prin cantitatea și calitatea

36 materialelor organice ce se depun anual la suprafață și prin modul de transformare al acesteia de către microorganisme.

În urma acțiunii apelor, în lungul pâraielor, râurilor și pe lângă izvoare, ca urmare a unei umectări puternice, se creează condiții propice pentru formarea solurilor gleizate.

Prin poziția sa la suprafața litosferei, învelișul edafic nu influențează declanșarea proceselor de degradare, el fiind de fapt cel mai afectat de manifestarea acestora.

Diversitatea condițiilor pedogenetice din arealul studiat a generat aspectul destul de mozaicat al învelișului edafic.

Solul, ca factor al mediului, constituie una din resursele naturale importante pentru învelișul biotic și pentru existența umană. Diversitatea factorilor fizico- geografici (relief, litologie, climă, vegetație) au determinat o varietate bogată a tipurilor de sol în această zonă.

Clasificarea solurilor Pe versanții foarte înclinați, la peste 25°, din circurile glaciare, glacio-nivale și nivale, precum și pe cei din sectorul superior al văilor glaciare, învelișul edafic apare discontinuu, lipsind în multe locuri, precum Valea Râușor, Iezerul Mare, Iezer, Bătrâna.

În cadrul versanților a căror pantă este mai redusă, 10-25°, solurile caracteristice sunt cele brune, brune-podzolite, podzolice humico-feriiluviale și, pe alocuri, litosoluri.

Altitudinal, aceste soluri spodice se întâlnesc la peste 1400-1700m, pe spațiile dinspre Râușor și Valea Iezerul Mic, apoi dintre Valea Iezerul Mic-Bătrâna și Valea Cuca, dar și pe partea stângă a văii Râului Târgului, pe interfluviul interpus acestei văi și pe cel al Văii Argeșelului.

Bioclimatic, aceste soluri corespund subetajului molidului și etajului jneapănului, ocupând suprafețe întinse pe roci acide.

Cea de-a doua grupă majoră de soluri, aparține solurilor cambice, care sunt prezente sub pădurile de molid, sub pădurile de amestec fag și molid, dar și sub pajiștile secundare. Ca tipuri de sol cuprinde: solurile brun-acide, brune feriiluviale și litosolurile. Arealul răspândirii lor corespunde, în general, cu versanții de est și de vest ai Văii Râului Târgului.

Aceste soluri sunt reprezentative în cea mai mare parte bazinului montan, la altitudini de peste 1200-1400 m, iar din punct de vedere climatic, în acest areal, temperatura medie anuală este mică, cca. 6°C și precipitații bogate, 900-1000 mm.

În zona subcarpatică, cambisolurile ocupă suprafețe extinse pe gresiile și conglomeratele paleogene, bogate în elemente bazice, în special acolo unde precipitațiile mai bogate favorizează o puternică spălare a coloizilor. Pe gresii și argile, sau pe depozite de terasă, sub pădurile de stejar și fag, în condițiile unui regim de

37 precipitații cu valori cuprinse între 600-800 mm anual, se formează solurile brune eu- mezobazice.

Pe flisul paleogen, dar și pe culmile sinclinalelor oligocene, sub pădurile de fag sau de fag în amestec cu rășinoase, apar solurile brun-acide.

La mozaicarea puternică a învelișului pedogenetic contribuie redzinele și pseudorendzinele, dezvoltate pe depozite marnoase și argiloase cu noduli calcarosi.

Pseudorendzinele prezintă un orizont A negricios-cenușiu, sub care se poate găsi un orizont B, în funcție de stadiul de evoluție, având o cantitate mare de humus, fiind astfel mai fertile și favorabile pentru cultivarea plantelor leguminoase și a pomilor fructiferi (pruni și meri). Se întâlnesc în bazinul mijlociu al Argeșelului, pe versanții estici și vestici ai Dealului Masau și ai Culmii Groapa Oii.

Rendzinele sunt favorabile pentru agricultură în general, dar și pentru pomi fructiferi (pruni). Se întâlnesc în zona muscelelor dintre Bughea și Bratia, precum și între Râul Târgului și Argeșel.

În zona piemontană, solurile aparțin clasei argiloiluviale. Pe terasele și pe podurile interfluviale sunt prezente soluri brune, de la slab luvice, la luvisoluri albice.

Solurile intrazonale se datorează prezenței condițiilor locale specifice, dar și fragmentării accentuate a reliefului sau a intervenției antropice. Solurile aluvionare de luncă se găsesc în luncile celor două râuri unde s-au format și continuă să se formeze depozite aluviale. Acestea sunt întotdeauna umede, având tendința de a se apropia, prin tipul genetic, de tipul de sol caracteristic unei regiuni umede.

Pe versanții înclinați și puternic erodați, apar regosolurile, folosite pentru pajiști sau plantații. Regosolurile, prezente în zona muscelelor dintre Râul Târgului și Bratia, reclamă măsuri speciale de fertilizare și împotriva eroziunii.

4.3.2.Geomorfologia Depresiunea Câmpulung Muscel este una dintre depresiunile subsecvente cele mai bine individualizate de la noi din țară, având un relief piemontan bine dezvoltat. Către nord-vest depresiunea se prelungește între Masivul Iezer și Plaiurile Platicăi și se adâncește sub forma unei mici depresiuni de eroziune diferențială, cu altitudini cuprinse între 600 și 625 m, numită și depresiunea de eroziune diferențială Albești – Cândești, care se continuă în amonte, pe cursul Bratiei pe o lungime de aproximativ 3 km.

Această mică depresiune separă Muscelele Râușorului de munți, până la Bahna Rusului si ajunge la Slatina Bahna pe Râul Doamnei. De aici se extinde și mai mult în lungul Râului Doamnei, la Nucșoara, Brădet, Corbi, ajungând apoi la Căpățâneni, Arefu, Sălătruc, formând un singur uluc subcarpatic de eroziune diferențială de tip subsecvent, constituit din largi glacisuri în trepte.

Valea Bratia are obârșie montană și intră în Subcarpați prin Depresiunea Cândești. Bratia unde are doar depozite de terasă de confluență deoarece este o vale 38 tânără cu profil transversal în „V‖. Lunca ei este îngustă, doar sectorul din aval de confluența cu valea Râușorului fiind mai bine evidențiat la aproape 300m lățime. Lunca este clădită din materiale recente, aluviuni în care predomină nisipul grosier în stratificații cu pietrișuri provenite în mare parte din materialele proluviale aduse de torenți.

Din studiul paleogeografic al Depresiunii Câmpulung, cât și din poziția pe care o ocupă ea în cadrul Carpaților, s-a putut observa că depresiunea are o formă alungită de la est la vest paralel cu Munții Făgăraș, la nord ei având o cădere de la nord-est spre sud-vest și fiind drenată aproximativ în direcția nord-sud de o serie de ape, printre care și Râul Târgului.

Relieful depresionar este reprezentat prin lunci, terase și culmi deluroase prelungi cu aspect de muscele.

Depresiunea Câmpulung se prezintă ca o depresiune subcarpatică tipică, bine individualizată tectonic și structural. În jurul orașului Câmpulung prezintă cea mai mică altitudine (600 m), în timp ce pe interfluviile structurale sau netede formate din pietrișuri, argile și marne miocene, are o altitudine de peste 700 m.

De-a lungul văilor mari s-au format terase, iar fundul depresiunii este afectat de inundații.

Depresiunea prezintă un relief puțin accidentat, format din coline și dealuri cunoscute în literatura geografică sub denumirea de ―ținutul muscelelelor‖.

Muscelele sunt niște dealuri de natură structurală, cu niște culmi prelungi care coboară paralel cu stratificația slab ondulată sau ușor aplecată spre sud. Acestea se dispun în șiruri sau massive, pe două direcții principale: cele cu direcția est-vest, apar sub forma unor culmi anticlinale fragmentate de ape, cum este cea dintre Argeșel și Bratia (Mățău-1019 m), o culme subcarpatică în sens morfo-structural.

Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților Argeșului par a fi conglomeratele cretacice (Conglomerate de Bucegi) care apar la Nămăești pe dreapta Argeșelului și pe dreapta Văii Dâmboviței la Stoenești (Colții Doamnei), ele fiind alcătuite din pietrișuri rotunjite de cuarț, granit, șisturi cristaline, calcar și marne, cimentate de un material nisipos-calcaros puțin cloritos. Tot Cretacicului Superior îi aparțin și depozitele senoniene constituite din gresii marnoase care formează zona centrală înaltă a Culmii Vâlnei-Groapa Oii și mai apare insular între localitățile Albești și Cândești.

Din Paleogen și până la sfârșitul Pliocenului, Depresiunea Getică a funcționat ca bazin de sedimentare în care au fost acumulate depozite de molasă dar și evaporite, calcare sau cărbuni. Eocenul reprezintă perioada în care transgresiunea accentuată a

39 dus la acoperirea marginilor de cristalin cu conglomerate, depuse în regim fluvio- torențial de tip piemontan.

Relieful depresiunii este modelat în pietrișuri levantine și villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocene și pliocene. Depresiunea este alcătuită din formațiuni geologice importante, precum șisturile cristaline, formând o zonă ce aparține Făgărașului și care constituie fundamentul depresiunii și limita ei de nord.

Zona dealurilor subcarpatice are un fundament constituit din depozite paleogene şi miocene slab cutate, peste care s-au depus conglomerate şi gresii eocene, nisipuri, gresii si pietrisuri mio-pliocene. Depresiunile intracolinare sunt alcătuite din conglomerate, nisipuri şi pietrisuri, peste care s-au depus aluviuni recent cărate de formațiunile torențiale. Piemontul are o structură monoclinală, cu un fundament cristalin acoperit cu formațiuni mai noi, constituite din conglomerate fine, gresii cenușii, marne, nisipuri și pietrișuri.

În sudul bazinului Râului Târgului, Depresiunea Câmpulung intră în contact cu limitele Masivului Iezer, mai exact până la linia ultimelor localități de la contactul dintre munte și depresiune: Cândești, Albești, Bughea de Sus, Voinești și Nămăiești.

Geologic, Masivul Iezer este alcătuit din doua serii cristaline: seria de Cumpăna, prezentă în nordul sectorului montan al bazinului, ce aparține complexului suprafeței Borascu și se dezvoltă pe suprafața de denudație Bătrâna-Tambur, iar a doua serie cristalină, cea de la Leaota, se dezvoltă spre sudul masivului, pe care s-a format suprafața de tip pediment, Dobriașul, care ajunge la cca. 1500 m altitudine, aparținând complexului mediu rau șes. Treapta cea mai coborâtă, de 1100-1300 m altitudine, este tăiată în cele două serii cristaline și în petecele cretacicului superior, numită suprafața Clăbucetelor (aparține complexului inferior Gornovița) cu aspect de pediment, în cuprinsul căreia se afla Masivul Mateiaș alcătuit din calcare. La suprafață, datorită eroziunii, apar uneori gnaise, amfibolite și granite, în care sunt tăiate văi adânci cu aspect de defileu și vârfuri ascuțite.

Este de remarcat conservarea formelor de relief în funcție de natura petrografică (relief glaciar, suprafețe de nivelare, umeri, etc.), desfășurarea asimetrică a versanților, cei nordici abrupți, cei sudici căzând în trepte, linia marilor înălțimi corespunzătoare cumpenei de ape, dispunerea zonală a formelor periglaciare și crionivale față de marile centre glaciare din cuaternar. Relieful glaciar este reprezentat de circuri simple sau complexe, la altitudini de 1800-1900 m, până la 2000-2200 m, morenele glaciare fiind întâlnite în jurul altitudinilor de 1650-1750 m.

Morfologia actuală a depresiunii este dată de alunecările de teren și de o rețea hidrografică dezorganizată.

Văile recent adâncite și cu pereți aproape verticali, întrepătrund netezimea muscelelor. Argeșelul, Râul Târgului, Bughea și Bratia, care străbat depresiunea de la nord la sud. La ieșirea din munți își lărgesc albia în depresiune, prezentând lunci și despletiri, ca apoi, la ieșirea din depresiune să creeze strâmtori prin sfredelirea ramei sudice.

Conurile de dejecție sunt extrem de numeroase în cadrul piemontului și dau nota caracteristică a reliefului din aceasta zonă. Eroziunea fluvială a Argeșelului a dat naștere la unele abrupturi de eroziune cum ar fi cazul conului de dejecție al Văii Șipoatelor, pe care l-a retezat sau în cazul teraselor de la Mioveni pe care le-a redus ca extensiune. Alunecările de teren apar mai ales în depozitele proluvio-coluviale de la contactul versanților cu lunca și cu terasele, având aspect vălurit.

Depresiunea trimite spre rama muntoasă câteva golfuri, dintre care se remarcă cel de nord-vest, de la Cândești (pe Bratia), sculptat în marne și gresii friabile eocene și dominant de măguri formate din roci rezistente (calcare, conglomerate burdigaliene), apoi golful de la Lerești pe Valea Râului Târgului, cu trei nivele de terase bine dezvoltate pe stânga văii și golful mai strâmt al bazinetului depresionar de la Nămăiești, pe Argeșel. Din punct de vedere altimetric, formele de relief se desfășoara în trei planuri:

- un plan reprezentat de luncile râurilor, de terasele inferioare și de conurile de dejecție;

- al doilea plan este format de terasele înalte, care se pot racorda cu unele nivele de eroziune;

- al treilea plan este alcătuit din nivele de eroziune cu altitudini de 800-900 m, nivele care se evidențiază în sudul depresiunii, reprezentând culmile anticlinalului ce formează limita în această parte.

Aceste forme de relief scad în altitudiune de la marginea depresiunii spre Râul Târgului, cât și de la nord și sud spre o linie care trece aproximativ pe la sud de Bughea de Sus.

Trepte hipsometrice. În zona de contact munte-subcarpați, se dezvoltă șapte sate (7,5% din totalul așezărilor), grupate în mici depresiuni de contact: Cândești, Albești, Bughea de Sus, Lerești, Voinești, Valea Mare-Pravăț și Nămăiești. Dintre acestea, doar vetrele satelor Albești și Nămăiești depășesc 700m, celelalte așezări se înscriu în limitele altitudinale de 600-700 m.

4.3.3.Geologia Actualul aspect al Depresiunii Câmpulung reprezintă rezultatul unei îndelungate evoluții. Evoluția paleogeografică a depresiunii începe odată cu schițarea zonei mio - pliocene precarpatice în care este încadrată. Este o depresiune tectonică sinclinală, formată prin afundarea axială a depozitelor paleogenului getic, între Râul Doamnei și Dâmbovița.

Dacă depresiunea, în ansamblul ei, este considerată ca având la origine un accident tectonic local, afundarea depozitelor paleogene care a favorizat depunerea pietrișurilor și nisipurilor cu intercalații de tufuri dacitice și gipsuri, sunt reflexul diversității rocilor.

Zona șisturilor cristaline se întinde la nord de linia care ar uni localitățile: Nămăiești, Voinești, la nord de Albești.

Depozitele sedimentare apar în estul depresiunii și sunt reprezentate prin formațiuni de calcare de vârstă jurasică (ex. insula de calcare din care este format Mateiașul, 1241 m, situat la limita de nord-est a depresiunii).

În nord-vestul depresiunii, la Albești, se găsesc vestitele calcare organogene cu numuliți și echinoderme aparținând eocenului inferior, de culoare gălbuie cu orizonturi cenușii sau roșcate, dispuse în bancuri massive, cu grosimi de 2-5 m, având în bază gresii vinete și microconglomerate roșcate.

Calcarele exploatate sunt constituite din țesuturi de numuliți și foraminifere, prinse într-un ciment calcaros fin cristalizat. În cadrul acestui zăcământ, un anumit perimetru este declarat monument al naturii, exploatarea fiind interzisă.

Etajul superior al paleogenului, oligocenul, este reprezentat prin depozitul fosilifer de la Suslănești, alcătuit din șisturi disodilice cu resturi de pești și diatomee.

Apele de infiltrație, venind în contact cu șisturi bituminoase, au dat naștere unor izvoare de ape minerale bogate în hidrogen sulfurat, asemănătoare izvoarelor de la Călimanești și Căciulata. Aceste izvoare se întâlnesc în Câmpulung, Valea Romaneștilor, la Albești și la Cândești, unde au început să fie folosite pentru băi.

Pozitia formațiunilor oligocene generează numeroase forme structurale: coaste, suprafețe structurale, rețele, văi consecvente și subsecvente.

Neogenul, este reprezentat prin miocen și pliocen. Dintre depozitele pliocene nu se întâlnesc în regiune, decat ponțianul și levantinul. Ponțianul este alcătuit din marne, nisipuri și pietrișuri bogate în resturi organice și straturi de lignit.

Depozitele ponțiene apar în extremitatea sudică a teritoriului și sunt constituite din nisipuri, marne și argile. Ele sunt dispuse discordant față de depozitele torțoniene, lacul ponțian invadând dinspre sud, au depășit pragul Mățău-Malu și au pătruns în depresiunea subcarpatică. Depozitele de lignit au o grosime de 1,5-3 m și au fost exploatate în punctul Bandea. Levantinul este constituit din pietrișuri de Cândești ce apar în Dealul Grui și în Vârful Ciocanu. Levantinul încheie seria pliocenă din depresiunea subcarpatică și este reprezentat prin pietrișuri de Cândești. Acestea sunt alcătuite din elemente bine rulate, de 2-3 cm diametru și având structură încrucișată.

Depozitele tortoniene s-au depus în urma unei puternice transgresiuni și care acoperă depozitele cretacico-paleogene din regiunea Albești.

În bază apar conglomerate poligene cu elemente remaniate din cristalinul de Făgăraș și din sedimentarul de pe marginea depresiunii subcarpatice. 42

Conglomeratele transgresive și depozitele de pietrișuri și nisipuri aparțin faciesului litoral și neritic de mică adâncime al invaziei marine din timpul tortonianului, iar prezența gipsurilor demonstrează instalarea faciesului lagunar în partea terminală a transgresiunii marine.

Cuaternarul încheie sedimentarea în Depresiunea Câmpulung-Muscel și se păstreaza în partea centrală a acesteia. Este alcătuit din depozite nesortate și lipsite de stratificație, purtând numele de pietrișuri de Grui (pleistocen inferior). Tot cuaternarului îi aparțin depozitele teraselor înalte și medii (pleistocen superior) și, respectiv, terasele inferioare (holocen inferior).

Cuaternarul, este reprezentat prin pietrișuri galbui-roscate foarte puțin cimentate, cu slabe intercalații lenticulare de argile gălbui și nisipuri care se întind între Nămăiești și Bratia, pe amplasamentul localității Câmpulung, Visoi, Măgura, Bughea de Sus și Bughea de Jos, reprezentând terasa superioară a râurilor Bratia, Râul Târgului și Argeșel.

În cuaternar, depresiunea a căpatat caracteristicile unui lac închis la sud de anticlinalul Mățău-Apa Sarată. Izvoarele apelor care se scurg la sud de acest anticlinal, având nivelul de bază mai coborât, au trecut cumpăna apelor și au captat izvoarele care alimentau râurile ce se vărsau spre nord.

În urma acestei eroziuni petrecută la nivelul anticlinalului, apele de pe flancul nordic al anticlinalului au fost dirijate către sud și odată cu ele și apele lacului Mrazec. Acest lac atribuie depresiunii o origine tectonică. Văile Argeșelului, Râul Târgului și Bratia sunt tăiate parțial în aria depresiunii într-o regiune tectonizată de falii. La răsărit, o alta falie mărginește bine depresiunea la contactul dintre oligocen și miocen. Aceste linii de falii sunt vechi, din cretacic, însă ele au fost accentuate în cuaternar, provocând scufundarea continuă a regiunii, ceea ce a conturat Depresiunea Câmpulung-Muscel.

Rezervația geologică şi paleontologică pentru granitul șicalcarul de Albeşti a calcarelor de la Albești, declarată arie protejată prin Legea Nr.5/2000. Calcarul numulitic de la Albești este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și paleontologic), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Albeștii de Muscel. Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, se află în partea sud-estică, în imediata apropiere a satului Albești, Argeș și se întinde pe o suprafață de 1,50 hectare. Aria naturală declarată monument al naturii, reprezintă o zonă unde se găsesc resturi fosile de vertebrate și nevertebrate (colți de rechin, echinoderme, brahiopode, foraminifere) atribuite eocenului, depozitate în calcare numulitice, de culoare alb-cenușii - cenușiu-roșiatice. Zona Albești cuprinde mari rezerve de granit și calcar, exploatate de mai bine de un secol. Având o deosebită importanță pentru studiile geologice și paleontologice, aceste depozite naturale de calcar și granit au fost declarate rezervații științifice. Primul sector include peste 80 de blocuri de granit ce acoperă o suprafață de 50 m.p., având dimensiuni diferite.

Blocurile de granit sunt acoperite de o vegetație bine reprezentată de aluni, ierburi, arini, măceși și porumbari, iar în centrul acestui sector se află blocurile mai mari, acoperite cu mușchi și licheni.

La 1,8 km de primul sector se află calcarele de Albești, reprezentate de un calcar mai rar de cca. 15m grosime, având două straturi: primul impur, aflat la bază, și al doilea, în partea superioară, care cuprinde un strat de calcar pur. În aceste două straturi de calcare s-au identificat diverse specii de vertebrate și nevertebrate, cu o mare valoare stiințifică.

Carierele din Albeştii de Muscel sunt cunoscute din anul 1300, întrucât piatra de mormânt a lui Laurențiu de Longocampo este tăiată și ornamentată în calcar de Albești. Tot din această piatră s-a zidit în 1352 și Mânăstirea din Câmpulung.

Calcarul extras din această zonă a fost folosit la construirea unora dintre cele mai minunate monumente de arhitectură și artă din țară (Palatul Mogosoaia, Potlogi etc.).

În prezent, este declarată rezervație științifică doar o zonă limitată, unde calcarul are culoarea alb-gălbuie, roșcată, vânătă sau alburie. Acest calcar reprezintă un adevărat tezaur științific, conținând o faună fosilă foarte bogată și un depozit bentagen.

Rezervaţia de granit este alcătuită din blocuri disparate pe cca. 250 m2. Cele mai mari dintre ele, cu înfăţişarea unor căpiţe, au 1,5 m înălţime şi 1,5- 2,5 m diametru. Se remarcă un sector central cu blocuri mari pe feţele cărora apar muşchi, licheni, tufişuri. În jurul acestuia se găsesc şase ansambluri cu blocuri ceva mai mici. Crăpăturile dintre blocuri reprezintă planuri de fisurare vechi, lărgite prin alterare, dezagregare şi spălare areolară. Ele au frecvent lungimi de 80 cm lăţime de până la 30 cm şi adâncimi sub 1,5 m. Blocurile au culoarea roz şi sunt compuse din cuarţ, microcline, perlitic, biotit şi sericit fin. Având înălțimea de 1,5 m și un diametru de 1,5 - 2,5 m, o parte dintre blocuri sunt acoperite de ierburi, arini, aluni și cireși sălbatici.

Lângă rezervaţia de granit este cea de calcare, numită ―Piatra de la Albeşti‖. Aici există un calcar gros cam de 15 m, de culoare albicioasă sau galben cafeniu cu nuanţe cenuşii, iar în partea superioară este de culoare roşiatică. Se spune că reprezintă calcarul impur.

Rezervaţia de calcar numulitic furnizează roca din care, de-a lungul timpului, s- au construit numeroase monumente cu importanţă deosebită în patrimoniul naţional.

4.3.4. Surse de poluare a solului Sursele potenţiale de poluare a solului sunt reprezentate de gestionarea deşeurilor menajere şi desfăşurarea viitoarei activităţi pe amplasament.

Impactul potenţial asupra solului şi subsolului

a) Perioada de construcţie 44

Perioadei de construcţie îi sunt asociate numeroase puncte de impact asupra solului, directe sau prin intermediul mediilor de dispersie a poluanţilor.

Astfel, în această perioada au loc o serie de modificări în calitatea şi structura solului şi subsolului ca urmare a ocupării unor suprafeţe cu organizarea de şantier.

Formele de impact identificate în această perioadă pot fi:

- poluări accidentale cu hidrocarburi sau alte substanţe, precum şi cu ape uzate fecaloid- menajere;

- depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi a deşeurilor tehnologice;

- modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.

La acestea se adaugă impactul provocat de emisiile în atmosferă atât ca urmare a activităţilor din zona organizării de şantier şi al amplasamentului lucrării, cât şi a traficului asociat.

Efectele impactului, strict locale, pot fi la originea unor modificări ale condiţiilor de scurgere a apelor la suprafaţa terenului (datorită fenomenelor de tasare şi de convergenţă). În zonele unde astfel de riscuri sunt reale se vor lua măsuri de evitare a tasării solului de către utilaje.

b) Perioada în care se vor desfăşura activităţi de picnic,sport, loc de joacă pentru copii În activitatea desfăşurată pe amplasament, principalele surse de poluare directă a solului pot fi constituite din:  scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transportă turiştii;  depozitarea necontrolată a deşeurilor rezultate, direct pe sol, în spaţii neamenajate corespunzător.

4.3.5. Prognozarea impactului asupra solului

Se pot înregistra modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer. Măsurile propuse pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer vor avea efect pozitiv şi rol în reducerea riscului poluării solului, în special cu pulberi sedimentabile. Totuşi, pulberile antrenate, urmare a circulaţiei autovehiculelor, au aceeaşi structură fizico-chimică, la fel ca solul din care provin, reprezentând un factor de poluare mai accentuat pentru aer decât pentru sol. Nu se vor înregistra efecte cumulate, ţinand cont că pe amplasament nu se vor desfaţura alte activităţi.

4.3.6. Prognozarea impactului asupra subsolului

Potenţiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate următoarele aspecte: - depozitarea necorespunzatoare a deşeurilor, rezultate din activităţile desfăşurate pe amplasament;

- scurgeri accidentale de produse de la utilaje şi autovehicule; - evacuări de ape uzate în incinta organizării de şantier

4.3.7. Măsuri de diminuare a impactului

Respectarea prevederilor proiectului şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului constituie obligaţia factorilor implicaţi pentru limitarea efectelor adverse asupra solului şi subsolului în perioada execuţiei obiectivului. Factorii perturbatori asupra solului pot să apară doar în situaţii accidentale, efectele negative fiind limitate strict la nivel local şi implică doar cantităţi reduse de substanţe poluante. Impactul asociat unor astfel de situaţii este minim şi substanţial redus în condiţiile respectării instrucţiunilor de lucru, a acţiunilor şi măsurilor de prevenire şi capacitate de răspuns în situaţiile accidentale şi de urgenţă.

Deşeurile gestionate necorespunzător pot constitui un alt factor perturbator al calităţii solului.

În timpul lucrărilor nu se utilizează substanţe sau amestecuri periculoase pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, a populaţiei şi a mediului. Numai în situaţii accidentale pot avea loc scurgeri de carburanţi, care ar putea avea efecte negative asupra calităţii solului. Probabilitatea de apariţie a unor astfel de evenimente este redusă la minimum prin aplicarea unor proceduri stricte de alimentare a vehiculelor, inspecţii tehnice frecvente ale acestora şi programe stricte de întreţinere ale tuturor echipamentelor mecanice folosite în timpul lucrarilor. Printr-o întreţinere corespunzătoare a vehiculelor şi utilajelor, în perioada de realizare a investiţiei, pericolul poluării solului este diminuat la maxim. Proiectul prevede anumite măsuri, care să minimizeze riscurile de poluare a subteranului: - în perimetru nu se vor depozita carburanţi; - alimentarea utilajelor se va face în locuri special amenajate; - reparaţiile la utilaje se vor efectua numai în ateliere de specialitate; - utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de produse petroliere şi evitarea migrării acestora; - amenajarea corespunzătoare a spaţiilor destinate depozitarii deşeurilor, respectiv impermealizarea şi delimitarea suprafeţelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor (pubele acoperite).

4.4. Biodiversitatea Ariile protejate argeşene sunt importante pentru menţinerea biodiversităţii cantonată în ecosisteme bogate ca număr de specii şi varietăţi genetice, care împreună formează diversitatea vieţii.

În acelaşi timp aceste arii îmbogăţesc calitatea vieţii noastre cotidiene, fiindcă ―generaţia blocurilor şi a asfaltului‖, care a pierdut contactul nemijlocit cu natura, poate găsi pe cuprinsul lor, liniştea la ea acasă, antidotul pentru stres, loc de meditaţie şi de

înţelegere a naturii ca tovarăşul nostru de viaţă pe pământ, o sursă facilă de reînnoire mentală, fizică şi spirituală.

Experienţa din ultimii ani, acumulată în diferite sectoare ale politicilor ecologice, care confirmă că ecologia şi dezvoltarea sunt legate, a contribuit şi la schimbarea viziunii istorice asupra ariilor protejate, percepute iniţial ca insule separate faţă de zonele înconjurătoare şi de comunităţile învecinate, sunt abordate acum ca zone strategice pentru un nou tip de dezvoltare, care poate fi durabilă, prin reliefarea legăturilor între ariile protejate şi comunităţile locale şi prin acordarea unei atenţii deosebite beneficiilor economice şi serviciile ecologice, pe care le pot aduce asemenea zone.

Ariile protejate şi comunităţile din preajma lor se pot ajuta reciproc:

 localnicii conştientizaţi de valoarea în sine a ariei, ca sursă de venituri şi locuri de muncă, vor asigura protecţia ei;

 „aria‖ poate folosi implicarea localnicilor în planificarea şi în Planul de management sau altfel spus, patriotismul local implicat într-un management mixt, rezultat al democraţiei participative.

Existenţa oricăreia dintre ariile protejate argeşene poate favoriza în zona sa:

 comercializarea produselor locale;

 dezvoltarea abilităţilor comerciale ale comunităţilor locale, la nivelul satisfacerii cerinţelor turiştilor, în special pentru masă, cazare, organizarea vizitării ariei, etc.;

 crearea şi desfacerea produselor de artizanat local prin puncte de desfacere amplasate în arie;

 folosirea calităţilor terapeutice ale locului şi a împrejmuirilor liniştite;

 dezvoltarea turismului agrar legat de vizitarea ariilor protejate.

Dacă este planificat şi administrat pentru a fi durabil (durabilitate sociala, economică, ecologică, spaţială şi culturală), turismul poate fi o forţă pozitivă, aducând, beneficii şi comunităţii locale.

Facilităţile turistice nu trebuie să intre în conflict cu ţelurile de conservare ale ariilor, iar activitatea de turism durabil, cultural şi educaţional, trebuie să se bazeze pe aprecierea naturii şi pe capacitatea portantă a ariei în care se desfăşoară, de a susţine diferite niveluri de folosinţă turistică şi de dezvoltare, excluzând formele de ―recreere excesivă‖.

Ca activitate, turismul durabil trebuie privit şi realizat atât ca mod de maximalizare a beneficiilor obţinute, dar şi de minimizare a costurilor ecologice: prin pagube şi poluare, minime.

4.4.1. SITUL NATURA 2000 ROSCI0258 VĂILE BRATIEI ŞI BRĂTIOAREI Amplasamentul propus se află în situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Bratiei şi Brătioarei

4.4.2.Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului Situl Natura 2000 ROSCI0258 Văile Bratiei şi Brătioarei a fost declarat pentru următoarele habitate şi specii de interes conservativ:

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveşte:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă.

Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%

Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă

Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Tabelul nr. 7

Suprafață Stare de Evaluare Cod Pondere Reprezentativitate relativă conservare globală

91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si 80.00 B C B B Fraxinus excelsior *

Acest tip de habitat nu este întâlnit în perimetrul proiectului unde se vor desfăşura viitoarele activităţi de servire a mesei şi agrement. Proiectul analizat nu are impact asupra acestui tip de habitat. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă

Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă

Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă

Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.

Tabelul nr.8

Populație Evaluarea sitului Cod Nume Migratoare Evaluare Residentă Populație Conservare Izolare globală Ier Reproducere Pasaj nat

Bombina P C A C C 1193 variegata

Triturus P C B C B 1166 cristatus

Specia nu a fost identificată în perimetrul proiectului şi nici în zona învecinată. Pe această suprafaţă nu au fost identificate locuri de adăpost sau reproducere favorabile speciei.

Proiectul analizat nu are impact direct sau indirect asupra acestei specii. Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă

Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă

Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă

Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Tabelul nr. 9

Populație Evaluarea sitului

Migratoare Evaluare Cod Nume Residentă Reproducere Populație Conservare Izolare globală Iern Pasaj at

Eudontomyzon P A B B B 2484 mariae

Cottus gobio P P C C C C 1163

Gobio P P C C C C 1122 uranoscopus

Speciile de peşti nu au fost identificate în perimetrul proiectului. Proiectul analizat nu are impact direct sau indirect asupra acestor specii.

Alte specii importante de floră si faună A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Tabelul nr. 10

Populație Categorie Cod Denumire științifică

Mamifere 2361 Bufo bufo C D

Reptile 1261 Lacerta agilis C D

Reptile 2469 Natrix natrix C D

Mamifere 1210 Rana esculenta C D

Mamifere 1213 Rana temporaria C D

Mamifere 2351 Salamandra salamandra C D

Aceste specii nu au fost identificate în perimetrul proiectului. Proiectul analizat nu are impact direct sau indirect asupra acestor specii.

4.4.3.Justificarea dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar Proiectul analizat nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar.

4.4.4.Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar. Noţiunea de impact defineşte o întreagă gamă de efecte pozitive şi negative, reale sau potenţiale, care sunt consecinţa derulării unor activităţi, la nivel local sau la nivel extins.

Conform legislației în vigoare, trebuie luate în vedere următoarele tipuri de impact:

1. direct şi indirect

2. pe termen scurt sau lung

3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare

4. rezidual

5. cumulativ

Tipurile de impact sunt prezentate funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea, şi anume: a. Scara (perioada) de timp:

- impact pe termen scurt (0-1an)

- mediu (1-5 ani) si

- lung (mai mult de 5 ani) b. aria de aplicare:

- impact singular al planului

- impact cumulativ (împreuna cu alte planuri şi/sau proiecte relevante învecinatate) c. efect exercitat:

- impact direct

- impact indirect a) Scara (perioada) de timp: lung b) Aria de aplicare: impact singular c) Efect exercitat: impact direct si indirect.

În vederea identificării tuturor efectelor posibile a fi exercitate de către lucrările prezentate este necesară identificarea tuturor activităţilor specifice identificate de relaţia activitate – efect potenţial exercitat. Acestea s-au realizat prin evaluarea cumulată a tuturor categoriilor de impact, conform tabelului urmator:

Tabelul nr.11

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung

Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular Activităţi Activităţi Activităţi Activităţi Nu a fost Activităţi de pregătire de transport de costruire de transport identificat de transport şi materiale, şi construcţie utilaje, întreţinere personal

Cumulat Activităţi Activităţi Activităţi Activiăţti Nu a fost Activitaăţi de pregătire de transport de costruire de transport identificat de transport şi materiale, şi construcţie utilaje, întreţinere personal

Elementele de impact nu generează efecte negative semnificative asupra habitatelor şi speciilor de interes conservativ datorită faptului că nu au fost identificate elemente de ocrotit, astfel încât obiectivele de conservare ale sitului nu sunt afectate. Termenul de realizare este scurt, iar perioada de funcţionare nu va genera efecte negative.

Analiza şi evaluarea impactului sunt prezentate sintetic astfel:

Tabelul nr.12 Identificarea Elemente de impact Evaluarea impactului impactului

Tipul de Indicatori-cheie cuantificabili impact folosiţi la evaluarea impactului produs prin implementarea proiectului

Direct 1.procentul pierdut din suprafaţa În urma realizării proiectului habitatelor propus nu se va reduce suprafaţa habitatelor

0% suprafaţă afectată

2. procentul ce va fi pierdut din În urma realizării proiectului suprafeţele habitatelor folosite propus nu se va reduce suprafaţa pentru necesităţile de hrană, habitatelor folosite pentru odihnă şi reproducere ale necesităţile de hrană, odihnă şi speciilor reproducere ale speciilor

0% suprafaţă afectată

3.fragmentarea habitatelor În urma realizării proiectului (exprimată în procente); propus nu se vor fragmenta habitatele.

0% suprafaţă afectată

4. durata sau persistenţa Nu este cazul; nu există o fragmentării; fragmentare a habitatelor şi în consecinţă nu există nici o durată a fragmentării.

5. durata sau persistenţa Nu este cazul: in urma realizării perturbării speciilor proiectului propus nu vor fi perturbate speciile

6. schimbări în densitatea În urma realizării proiectului populaţiilor (nr. de indivizi/ propus, nu se vor produce suprafaţă); schimbări în densitatea populaţiilor speciilor.

7. scara de timp pentru Nu este cazul. Realizarea înlocuirea speciilor/habitatelor proiectului nu conduce la afectate de implementarea distrugerea speciilor/habitatelor. proiectului

8. indicatorii chimici-cheie care Nu este cazul pot determina modificări legate de resursele de apă

Indirect evaluarea impactului cauzat de Nu a fost identificat un impact proiect fară a lua în considerare negativ al proiectului propus măsurile de reducere a asupra habitatelor şi speciilor şi impactului; nici a factorilor de mediu

Pe termen evaluarea impactului cauzat de Nu există un impact potenţial pe scurt şi PP fară a lua în considerare termen scurt asupra habitatelor ţi mediu măsurile de reducere a speciilor impactului;

Pe termen evaluarea impactului cauzat de Nu există un impact potenţial pe lung proiectul propus fără a lua în termen lung asupra habitatelor , considerare măsurile de reducere speciilor, factorilor de mediu a impactului;

În faza de evaluarea impactului cauzat de Nu a fost identificat un impact construcţie proiectul propus fară a lua în negativ al proiectului propus considerare măsurile de reducere asupra habitatelor şi speciilor a impactului; sau factorilor de mediu

În faza de evaluarea impactului cauzat de Nu a fost identificat un impact operare proiectul propus fară a lua în negativ al proiectului propus considerare măsurile de reducere asupra habitatelor şi speciilor a impactului; sau factorilor de mediu

Rezidual evaluarea impactului rezidual Nu a fost identificat un impact care rămâne după implementarea negativ care să ramână al măsurilor de reducere a proiectului propus asupra impactului pentru proiectul habitatelor şi speciilor sau propus şi pentru alte proiecte. factorilor de mediu

Cumulativ evaluarea impactului cumulativ Nu există un impact cumulativ al proiectului propus cu alte pentru că nu există activităţi proiecte similare în sit

Din analiza anterioară rezultă faptul că nu există impact negativ semnificativ asupra sitului Natura 2000 şi implicit nici asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ.

În concluzie activitatea propusă: -nu generează şi nu abandonează materiale, deşeuri sau alte rezuduuri în dezacord cu peisajul zonei;

-nu se generează poluanţi care să afecteze factorii de mediu şi habitatele prioritare, nu se reduc populaţiile speciilor de păsări migratoare, plante şi animale;

-nu realizează nici o operaţiune care să producă efecte negative asupra vulnerabilităţii ariilor naturale protejate şi luând în calcul şi măsurile privind protecţia foctorilor de mediu.

4.4.5.Măsuri de diminuare a impactului

În mod preventiv pot fi avute în vedere următoarele măsuri:

Măsuri de protecţie a calităţii apei -se respectă toate restricţiile de amplasare a lucrărilor de achiziţie de date geofizice ce se impun prin Legea apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare şi ale legislaţiei incidente din domeniul gospodăririi apelor;

-se interzice introducerea de substanţe periculoase în apele de suprafaţă sau subterane.

Dacă toate aceste măsuri propuse vor fi respectate, se consideră că emisiile de substanțe poluante care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafața sau subterane nu vor fi în cantități semnificative şi nu vor modifica încadrarea în categoriile de calitate ale apei.

Măsuri de protecţie a calităţii aerului Singurele surse de poluare a atmosferei sunt reprezentate de motoarele autovehiculelor prezente în zonă. Poluanţii posibili sunt emisiile de ardere a carburantului diesel (gaze de eşapament) şi particulele de praf de pe drumurile neasfaltate şi din zonele lipsite de vegetaţie. Emisiile provenite de la motoarele diesel au un impact nesemnificativ asupra calităţii aerului.

-transportul se face în mod eficient pentru limitarea numărului de deplasări;

-vehiculele şi motoarele folosite sunt moderne, eficiente din punct de vedere al consumului de carburant şi conforme cu reglementările în vigoare (Euro 4 si 5);

-viteza vehiculelor este atent monitorizată şi restricţionată;

-vehiculele şi motoarele sunt menţinute la cele mai înalte standarde recomandate de producători;

-se folosesc numai vehicule cu consum mic de carburant şi conţinut scăzut de emisii de noxe.

Măsuri de protecţie a solului şi subsolului Factorii perturbatori asupra solului pot să apară doar în situaţii accidentale, efectele negative fiind limitate strict la nivel local pe aliniamentele de lucru şi implică doar cantităţi reduse de substanţe poluante. Impactul asociat unor astfel de situaţii este minim şi substanţial redus în condiţiile respectării instrucţiunilor de lucru, a acţiunilor şi măsurilor de prevenire şi capacitate de răspuns în situaţiile accidentale şi de urgenţă.

Deşeurile gestionate necorespunzător pot constitui un alt factor perturbator al calităţii solului. Pe teren, indiferent unde se află personalul lucrător şi echipamentele de lucru, nu se generează decât deşeuri menajere. Acestea sunt colectate în pubele tip REBU(cu capac), amplasate pe o platformă betonată in exteriorul cladirii, de unde vor fi preluate, princontract, de SC FINANCIAR URBAN SRL.

Lucrările de întreţinere a echipamentelor de lucru se realizează numai în spaţiile special destinate şi amenajate corespunzator.

Măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor Sursele de zgomot şi vibraţii provin de la autovehicule. Se pot înregistra valori mai ridicate ale nivelului de zgomot, dar cu caracter de impuls, de scurtă durată, fiind încadrate în limitele legale

Măsuri de minimizare a impactului potenţial Măsuri organizatorice:  recunoaşterea pe teren a zonelor sensibile înainte de începerea lucrărilor şi aplicarea metodologiilor de lucru cu minim impact;

 difuzarea informaţiilor şi restricţiilor către toţi lucrătorii, înainte şi în timpul desfăşurării lucrărilor, ori de cate ori se consideră necesar prin afişare şi instruiri;

 desemnarea personalului pentru supravegherea şi controlul realizarii lucrărilor de achiziţie de date geofizice în acord cu definirea şi delimitarea ariei naturale protejate;

 instruirea corespunzatoare a personalului pentru prevenirea şi combaterea poluarilor accidentale, prevenirii şi stingerii incendiilor şi a altor situaţii de urgenţă;

 implementarea şi monitorizarea Planului de management al deşeurilor, Planului de răspuns pentru scurgeri accidentale şi a Planului de răspuns în situaţii de urgenţă.

Măsurile de lucru:

 se interzice pescuitul în afara locurilor special amenajate în acest scop;

 se interzice spălarea în cursurile de apă, în lacuri şi pe malurile acestora, a oricăror materiale; spălarea acestora se realizează numai iî spaţiile special destinate şi amenajate corespunzator, la operatori de servicii autorizaţi;

 se interzice orice operaţie de întreţinere sau de reparaţie la vehicule sau echipamente. Acestea se vor efectua doar la operatori de servicii .

 se utilizează numai infrastructura existentă (drumuri, poduri), nu se creează alte drumuri de acces, nu se amenajează scurtături, se evită manevrele inutile;

 nu sunt acceptate la lucru echipamentele murdare sau care prezintă scurgeri de produse petroliere;

 se limitează la strictul necesar numărul de vehicule, de curse, încărcătura şi viteza de rulare; se recomandă vehicule, cu nivel scăzut de gaze poluante şi consum redus de carburanţi; se recomandă utilizarea cu precădere a combustibilului diesel;

 nu se utilizează substanţe periculoase pentru speciile de floră şi faună salbatică;

 se utilizează lubrifianţii de tip Castrol şi Lubrifin, care conţin mai puţin de 3% HAP (hidrocarburi aromatice policiclice), ce sunt clasificaţi ca fiind nepericuloşi pentru mediu, securitatea şi sănătatea populaţiei. Se operează şi sunt respectate măsurile în caz de scăpări accidentale, incendii şi alte evenimente, în conformitate cu fişele de securitate ale produselor utilizate;

 se limitează funcţionarea surselor generatoare de zgomot şi vibraşii la scurte perioade de timp.

Măsurile specifice activiăţtii în aria protejată:  se interzice distrugerea marcajelor, panourilor de informare;

 se interzic aprinderea şi folosirea focului;

 se interzice orice formă de recoltare, capturare, distrugere, vătămare sau ucidere a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

 se interzic deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/ sau a ouălelor din natură;

 se interzic deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

 se interzic recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădacinarea sau distrugerea cu intenţie a plantelor în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

 se interzic hrănirea animalelor şi păsărilor şi lăsarea de resturi alimentare în aceste zone;

 nu se aduc în perimetrul ariei naturale protejate specii alohtone (animale de companie, seminţe de plante, spori, etc);

 nu se utilizează, abandonează şi nu se introduc în sol, substanţe şi amestecuri periculoase pentru floră, faună;

 nu se abandonează deşeuri, reziduuri, materiale de orice fel; se realizeaza un control strict asupra deşeurilor rezultate, conform Planului de management al deşeurilor implementat de societate.

În concluzie activitatea propusă: . nu generează şi nu abandonează materiale, deşeuri sau alte rezuduuri în dezacord cu peisajul zonei;

. nu se generează poluanţi care să afecteze factorii de mediu şi habitatele prioritare, nu se reduc populaţiile speciilor de păsări migratoare, plante ţi animale;

. nu realizează nici o operaţiune care să producă efecte negative asupra vulnerabilităţii ariilor naturale protejate şi luând în calcul şi măsurile privind protecţia foctorilor de mediu.

Concluzii:

Se consideră că realizarea investiţiei nu afectează negativ starea de conservare a speciilor de plante, animale şi păsări şi a habitatelor protejate, nu se reduce numărul speciilor de păsări cu grad ridicat de periclitate şi nici populaţiile de păsări locale. Nu se generează impact negativ semnificativ asupra ariei protejate şi nu sunt afectate obiectivele de conservare ale acesteia.

Din analiza de mai sus rezultă că fără aplicarea măsurilor de reducere a impactului, pot apărea efecte minore reversibile. Aceste efecte se vor produce doar în cazul unor neglijenţe grave în perioada de realizare a investiţiei.

4.5. Peisajul

Din punct de vedere teoretic, chiar dacă schimbările progresive pot fi considerate, în anumite condiţii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calităţii peisajului, precum şi asupra modului în care populaţia apreciază aceste schimbări.

4.5.1. Date generale

În literatura de specialitate se face diferenţa între peisaj şi efecte vizuale, astfel: - efectele asupra peisajului descriu schimbările în caracterul şi calitatea acestuia (peisajul considerat ca o resursă a mediului); - efectele vizuale descriu modul în care sunt percepute schimbările şi efectul asupra percepţiei vizuale, fiind analizate în relaţie cu efectele asupra populaţiei. Peisajul formează un tot unitar, în care componentele naturale şi culturale sunt luate împreuna, nu separat.

Urmaăorii factori pot contribui la definirea peisajului:  factori naturali: formele de relief, aerul şi clima, solul, fauna şi flora;  factori culturali/sociali: utilizarea terenului, aşezaăi umane;  factori estetici şi de percepţie: culori, texturi, forme, sunete, preferinţe, amintiri.

Zona este definită ca zonă cu structură de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement.

4.5.2. Impactul prognozat

Activitatea, desfăşurată în zona amplasamentului, va determina diversificarea serviciilor şi valorificarea peisagistică şi turistică a zonei Albeştii de Muscel, SC Păstrăvăria Brătioara SRL propunând realizarea unei terase acoperite, săli multifuncţionale (şedinţe, conferinţe, spaţii recreere), loc de joacă pentru copii, parc Aventura, cramă, teren sport şi spaţiu picnic. În zona studiată nu există monumente istorice şi obiective culturale.

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de măsuri pe perioada de execuţie a construcţiilor: - utilizarea de utilaje, autovehicule, instalaţii cu aspect conform, salubre, astfel încât să nu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent în cazul amplasarii oricarei amenajari noi în mediu; - reamenajarea cadrului natural se va realiza pe măsura desfăşurarii viitoarei activităţi şi cu respectarea recomandărilor prezentului studiu.

4.6. Mediul social si economic

4.6.1. Date generale Zona în care este amplasat obiectivul analizat în prezenta lucrare este în extravilanul comunei Albeştii de Muscel din judeţul Argeş, pe Valea Brătioara, la cca. 2,5 km amonte de DJ 735 Câmpulung Muscel—Albeştii de Muscel-Cândeşti.

4.6.2. Impactul prognozat

Studierea amplasamentului ne determină să apreciem că impactul negativ asupra aşezărilor umane din zonă se poate, eventual, manifesta prin zgomotul produs de mijloacele de transport care străbat localităţile învecinate, prin emisiile provenite de la gazele de ardere a combustibililor lichizi şi prin praful ridicat. Aşa după cum s-a arătat în capitolul anterior, concentraţiile compuşilor chimici nocivi, rezultaţi în urma arderii combustibililor în motoare Diesel, nu au valori mari, datorită dispersiei pe o arie mare, de catre curenţii de aer. Activitatea propusă nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice ale populaţiei locale, nu va determina schimbări de populaţie în zonă. Va exista un impact pozitiv pe termen mediu, atât din punct de vedere social, prin crearea de locuri de muncă, cât şi din punct de vedere economic, prin taxele şi impozitele achitate către administraţia publică locală. Deoarece, în cadrul obiectivului analizat, lucrează un numar mic de persoane, impactul pozitiv al asigurării unor locuri de muncă în zona amplasamentului este minor. Se estimează că zona, cu caracter rezidenţial, nu este afectată datorită distanţei dintre obiectivul analizat şi zona rezidenţială (2,5 km faţă de satul Cândeşti). De asemenea, datorită măsurilor luate de titularul de activitate, nu se întrevede posibilitatea apariţiei unor accidente cu impact major asupra populaţiei şi a mediului înconjurator. Este necesară informarea de urgenţă a populaţiei din zonă în cazul producerii unor evenimente sau accidente cu impact asupra mediului. În perioada de executare a lucrărilor există un potenţial de producere a unor accidente care pot avea loc în legătură cu populaţia din zonă, neobişnuită cu concentrările de trafic intens pe drumurile de acces. Având în vedere nivelul relativ redus al lucrărilor proiectate, se apreciază că acest tip de risc este minor. Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de lucrările prevăzute, se manifestă prin:  posibile conflicte de circulaţie datorită autovehiculelor care transportă materialele la punctul de lucru;  posibile conflicte între angajaţii constructorului şi populaţia din satul Cândeşti. Se apreciază că nu există motive ca să apară segmente ale publicului nemulţumit de existenţa proiectului. Până la data elaborarii prezentei lucrări nu au fost primite reclamaţii de la public cu privire la existenţa proiectului analizat.

Prin zona de amplasare şi prin măsurile care sunt luate, activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului nu vor avea impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot).

4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului

Având în vedere impactul neglijabil al activităţilor care se vor desfăşura în zona analizată în prezenta lucrare, asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare măsuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu. Pentru asigurarea confortului rezidenţilor din zonă, se propun urmatoarele măsuri:  utilizarea unor echipamente performante, care să genereze nivele minime de zgomot şi disconfort minim vecinătăţilor lucrării;  toate măsurile propuse pentru factorul de mediu aer se pot considera ca având o componenta cu efect şi asupra sănătăţii umane (calitatea aerului în zonele învecinate). În ceea ce priveşte personalul ce deserveşte activitatea de pe amplasament, este necesară dotarea corespunzătoare cu echipament de protecţie, păstrarea strictă a regulilor de igienă şi protecţie a muncii la locul de muncă.

4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Obiectivul analizat în prezenta lucrare nu va avea un impact negativ asupra condiţiilor etnice şi culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Din punct de vedere al impactului asupra biodiversităţii, s-a optat pentru un teren, soluţionându-se astfel problemele de mediu prin realizarea unei investiţii cu impact pozitiv asupra mediului.

Analiza alternativelor

Au fost analizate 2 variante:

VARIANTA I –alternativa zero, în care proiectul nu s-ar realiza S-a analizat, în cadrul studiului, varianta evoluţiei mediului, în cazul neimplementării planului, situaţie în care zona amplasamentului ar rămâne în continuare un spaţiu neorganizat şi nu va exista impact asupra mediului. Această varianta este inacceptabilă pentru beneficiarul proiectului.

VARIANTA II - alternativa in care se va implementa proiectul În cazul implementării proiectului, se vor avea în vedere: - alegerea amplasamentului;

- alegerea proiectului.

Tabelul nr. 13 Optiuni Factor/aspect Alternativa zero Implementarea Comentarii de mediu (varianta I) proiectului (varianta II) Calitatea şi Condiţiile actuale nu Impact nesemnificativ pe termen Activităţile propuse nu vor cantitatea influenţează calitatea şi lung. avea impact semnificativ apei cantitatea apei. asupra calităţii apei. Se vor respecta măsurile propuse în studiu. Calitatea Condiţiile actuale Impactul asupra calităţii aerului Activităţile propuse vor aerului persistă pe termen lung, generat de activitatile propuse genera poluarea aerului în aer de buna calitate. va fi nesemnificativ şi limitat limite admisibile – dar strict la perioada de realizare a aceasta nu se va resimţi investiţiei.. decât local..

Zgomot şi Condiţiile actuale se vor Impactul generat de zgomotul şi Se vor respecta strict vibraţii menţine pe termen lung. vibraţiile aferente activităţii de măsurile dispuse în realizare a investiţiei va fi minor. prezentul studiu.

Sol/Utilizarea Menţinerea pe termen Impact pe termen scurt asupra Se vor respecta cu stricteţe terenului lung a condiţiilor actuale zonei amplasamentului. măsurile impuse prin de utilizare a solului. studiu.

Biodiversitate Condiţiile actuale vor Nu exista impact negativ Se consideră că realizarea prevala pe termen lung semnificativ asupra sitului investiţiilor nu afectează Natura 2000 şi implicit nici negativ starea de asupra speciilor şi habitatelor de conservare a speciilor de interes conservativ. plante, animale şi păsări şi a habitatelor protejate, nu se reduce numărul speciilor de păsări cu grad ridicat de periclitate şi nici populaţiile de păsări locale. Nu se generează impact negativ semnificativ asupra ariei protejate şi nu sunt afectate obiectivele de conservare ale acesteia.

Peisaj Condiţiile actuale vor Impact pe termen scurt. Activităţile vor avea un prevala pe termen lung. impact nesemnificativ asupra peisajului. Aspecte socio Impact semnificativ Investiţia crează locuri de Implementarea economice negativ asupra locurilor muncă determinând proiectului va aduce de munca, conducând la îmbunatăţirea condiţiilor socio- avantaje socio - economice accelerarea înrăutăţirii economice. semnificative. condiţiilor socio – economice. Patrimoniul Nu este cazul. Nu este cazul. Nu este cazul. cultural Infrastructura Situaţia actuală se va Nu este cazul. Pentru săteni este rutieră menţine pe termen lung. favorabilă amenajarea şi întreţinerea drumului de acces.

Alternative de alegere a amplasamentului

Criteriile avute în vedere pentru analiza amplasamentului sunt:

I) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

a) caracteristicile şi dispunerea în adancime a straturilor geologice - studiu geologic; b) folosinţele actuale ale terenurilor; c) structura (caracteristici fizico-chimice şi bacteriologice), adâncimea şi direcţia de curgere a apei subterane; d) distanţa faţă de cursurile de apă, faţă de albiile minore şi majore ale acestora, faţă de apele stătătoare, faţă de apele cu regim special şi faţă de sursele de alimentare cu apă; e) starea de inundabilitate a zonei; f) aportul de apă de pe suprafaţa obiectivului la precipitaţii.

II) Criterii climatice:

a) direcţia dominantă a vânturilor ăn raport cu aşezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanţi în atmosferă; b) regimul precipitaţiilor.

III) Criterii economice:

a) necesitatea unor amenajări secundare (drumuri de acces, utilităţi).

IV) Criterii suplimentare:

a) vizibilitatea amplasamentului; b) accesul la amplasament; c) topografia terenului.

Avand în vedere considerentele menţionate anterior, precum şi factorul socio- economic (zonă nelocuită), se poate considera că acest amplasament reprezintă o soluţie optimă pentru amplasarea obiectivului, atât pentru peisajul şi populaţia din zona analizată, cât şi din punct de vedere economic.

Alegerea proiectului

Alegerea proiectului s-a făcut ţinând cont de terenul pe care îl deţine societatea şi de metoda de realizare a investiţiei.

6. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII ŞI A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

În faza de execuţie a lucrărilor este indicat să se efectueze periodic măsurători, privind încadrarea în limitele de poluare admise, privind concentraţiile de substanţe poluante în aer, apa, sol, nivel de zgomot, gestiunea deşeurilor. Calitatea factorilor de mediu va fi monitorizată prin efectuarea de analize şi măsuratori, care vor constata gradul de conformare a activităţii de exploatare cu legislaţia în vigoare.

Monitorizarea calitatii apelor subterane

Influenţa lucrărilor asupra apei subterane este neglijabilă. Va fi urmărit însă în permanenţă procesul de realizare a investiţiei , astfel încât să nu apară defecţiuni şi scurgeri de carburanţi de la utilaje, în faza de execuţie a lucrărilor. Indicatorii de calitate a apelor subterane trebuie să se încadreze în limitele legale maxime admise. Se vor respecta termenele de raportare şi planul de monitorizare, astfel încât să se poată implementa noi măsuri de reducere a impactului, în cazul în care vor apărea presiuni neevaluate iniţial sau cauzate de accidente.

7. SITUAŢII DE RISC

Riscuri naturale Zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice şi pierderi de vieţi omeneşti, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit. Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii de hazarde naturale:  endogene: erupţiile vulcanice (nu este cazul) şi cutremurele (activitate scăzută în zonă);  exogene: - climatice: nesemnificativ; - geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active; - hidrologice (inundaţiile): probabilitate scăzută; - biologice (epidemii, invazii de insecte şi rozătoare): nu este cazul; - biofizice (focul): potenţial minor; - astrofizice: neaplicabil.

Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii :

. risc de poluare accidentală ca urmare a scurgerilor de uleiuri, motorina, etc., în pârâul Brătioara(pentru prevenirea acestui risc se interzice depozitarea

carburanţilor pe malul pârâului şi circulaţia mijloacelor de transport în zonele limitrofe acestuia); . risc de producere a unor accidente de muncă, din cauza exploatării necorespunzatoare a utilajelor din dotare.

Măsuri de prevenire a accidentelor

Pentru prevenirea potenţialelor accidente, rezultate ca urmare a activităţilor desfăşurate, sunt necesare adoptarea următoarelor măsuri: - urmărirea modului de funcţionare a utilajelor; - realizarea de împrejmuiri, semnalizări sş alte avertizări, pentru a delimita zonele de lucru; - verificarea, înainte de intrarea în lucru, a utilajelor şi mijloacelor de transport, dacă acestea funcţionează la parametrii optimi şi dacă nu sunt eventuale defecţiuni, care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili; - pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluări în urma unor accidente, se vor intocmi programe de intervenţie, care să prevadă măsurile necesare; - se va asigura echipamentul de protecţie, necesar tuturor categoriilor de personal; - se vor întocmi instrucţiuni specifice de lucru pentru fiecare post; - pe drumurile de acces se interzice depozitarea de materiale, inclusiv carburanţi.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nivelul de detaliere solicitat de legislaţia de mediu nu este corelat în totalitate cu legislaţia naţională, având în vedere faptul că multe din detalierile solicitate, necesare evaluarii impactului, nu sunt disponibile. Astfel, în această fază, impacturile/beneficiile potenţiale ale lucrărilor propuse sunt de cele mai multe ori evaluate doar calitativ.

Dificultăţi practice

În general, timpul alocat pentru elaborarea lucrării nu permite analizarea detaliată a condiţiilor de pe amplasament, fiind binecunoscut faptul că, pentru analizarea condiţiilor de mediu, sunt necesare analize sistematice, pe o perioadă de cel puţin un an de zile. Efectuarea unor analize detaliate a condiţiilor din amplasament este foarte costisitoare, cere timp îndelungat, greu de acceptat de beneficiarul lucrării. Ca urmare, de cele mai multe ori, pentru aceste analize, sunt folosite date din literatura de specialitate sau monografii de descriere a zonei într-un cadru mai larg. Sunt astfel posibile unele scăpări, dar toate acestea vor putea fi remediate dacă măsurile de monitorizare vor fi riguros aplicate. Impunerea măsurilor de atenuare şi eliminare a impactului nu este totdeauna posibilă, în condiţiile în care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului studiu în faza finală de elaborare a proiectului, respectiv după licitarea lucărilor de construcţie, când ar putea fi cunoscute tehnologiile şi capacităţile constructorului.

Dificultăţi tehnice

Nu au existat dificultăţi tehnice sau practice în timpul evaluarii impactului asupra mediului, beneficiarul punând la dispoziţie toate datele şi informaţiile necesare. Evaluarea impactului negativ şi pozitiv, a beneficiilor de mediu datorate realizării lucrărilor proiectate, ar putea fi complet realizată doar după monitorizarea tuturor factorilor de mediu în etapa de implementare a proiectului şi după definitivarea din punct de vedere al detaliilor tehnice a soluţiei adoptate, măsurile de minimizare fiind luate şi dependent de aceste rezultate.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele menţionate în Anexa 2, Partea a II-a a Ordinului 863/2002, iar concluziile acestuia sunt prezentate în cele ce urmează.

A) Descrierea investiţiei

Proiectul se încadrează în prevederile HG nr. 445/2009, Anexa nr.2, pct.13, lit.a): ,,Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la punctul 22 din Anexa nr.1, ale proiectelor prevăzute în Anexa nr.1 sau în prezenta Anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului ‘’ Obiectivul de investiţii din cadrul perimetrului propus , se constituie într-o sursă de diversificare a serviciilor de primire turistică şi servire a mesei, dar şi pentru valorificarea peisagistică şi turistică a zonei, beneficiarul propunând construirea unei structuri de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement. Sunt propuse:  terasă acoperită;  săli multifuncţionale (şedinţe, conferinţe, spaţii recreere);  loc de joacă pentru copii;  parc Aventura;  cramă;  teren de sport;  spaţiu pentru picnic;  deposit furaje. În prezent, pe terenul în studiu se mai află construcţiile:  C1:P + 1E + M(pensiune turistică);  C1:P (staţie de pompare);  bazine păstrăvi (2322 mp), cu apă alimentate din pârâul Brătioara. Viitorul obiectiv nu va afecta Planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului din comuna Albeştii de Muscel, jud. Argeş şi nici Programele speciale întocmite pentru zona amintită, inclusiv Planul de gestiune a deşeurilor. În zona execuţiei investiţiei nu este nevoie de lucrări de refacere a amplasamentului, sau lucrări anexe de interes public necesare funcţionării obiectivului.

Caracteristicile fizice ale proiectului

Aşa cum am prezentat pe terenul în studiu se mai află construcţiile:  C1:P+1E+M(pensiune turistică);  C1:P (staţie de pompare);  bazine păstrăvi (2322 mp), cu apă alimentate din pârâul Brătioara. Structura de primire turistică cu funcţiuni de servire a mesei şi agrement va fi completată cu un ansamblu format din construcţiile:  C2: P+1+M (pensiune turistică) ;  C3:S+P+1+M (pensiune turistică);  C4:P; (sala multifuncţională);  C5:P (sala restaurant);  C6:P (crama);  C7:P (terasă acoperită). Ansamblul de corpuri : C2;C3;C4;C5;C6 şi C7 va fi amplasat pe latura vestică a terenului, către drumul forestier, la următoarele distanţe faţă de vecinătăţi:  N-82,69 m, faţă de limita de proprietate către Izbăşescu Nae;  S-311,06 m, faţă de limita de proprietate către Coman Dănuţ;  E-78,71-85,81 m, faţă de limita de proprietate către Cozma Radu Cosmin;  V-1,76-3,13 m, faţă de limita de proprietate către Drum forestier. Corpul C5 cu regim de înălţime P se va amplasa la următoarele distanţe faţă de vecinătăţi:  N-185,86 m, faţă de limita de proprietate către Izbăşescu Nae;  S-25,13-59,22 m, faţă de limita de proprietate către Coman Dănuţ;  E-12,95-15,41 m, faţă de limita de proprietate către Cozma Radu Cosmin;  V-59,61-65,03 m, faţă de limita de proprietate către Drum forestier. Corpul C6 cu regim de înălţime D se va amplasa la următoarele distanţe faţă de vecinătăţi:  N-229,86 m, faţă de limita de proprietate către Izbăşescu Nae;  S-1,00 m, faţă de limita de proprietate către Coman Dănuţ;  E-10,95 m, faţă de limita de proprietate către Cozma Radu Cosmin;  V-52,72 m, faţă de limita de proprietate către Drum forestier. Accesul carosabil şi pietonal se realizează din Drumul forestier existent. Construc C2;C3;C4 se vor realiza din din zidărie portantă cu sâmburi, centuri şi planşee din B.A., pe fundaţii continue din B.A. S-au prevazut şarpante din materiale uşoare -lemn, hidroizolată şi acoperite cu tablă profilată. Tâmplăria propusă va fi din PVC cu geam termopan. Construcţiile C5,C7 se vor realiza din structură de lemn cu închideri din panouri lemn. S-au prevăzut şarpante din materiale uşoare -lemn, hidroizolată şi acoperite cu tablă profilată. Constructia C6 se va realiza din zidarie B.A., centuri şi planşeu din B.A. Finisajele interioare se vor realiza din materiale ce vor asigura igiena şi calitatea vieţii: pardoseli ceramice, tencuieli interioare din vopsea acrilică, tâmplarie lemn pentru uşi. Elementele de închidere exterioară asigură rezistenţa termică în conformitate cu normativele în vigoare. Accesul carosabil şi pietonal se realizează din Drum forestier existent.

Siguranţa la foc – construcţiile au gradul II şi IV R.F., fiind prevăzute accese principale şi secundare, casa scării luminată şi ventilată natural. Finisajele exterioare se vor realiza cu tencuiala şi vopsea acrilică pentru exterior, rezistentă la intemperii. Încălzirea imobilelor propuse se va realiza cu ajutorul unor centrale termice pe combustibil solid, amplasate la demisol (în cazul restaurantului) şi la parter (în cazul cabanei). Centrala termica va încălzi atat spaţiile rezultate, cât şi apa necesară imobilelor propuse. Nu sunt necesare lucrări de deschidere, întrucat există deja drum de acces la amplasament.

B) Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului

Întocmirea raportului privind impactul asupra mediului a avut la baza o serie de Directive Europene transpuse şi implementate în legislaţia naţională prin acte legislative privind protecţia mediului pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun acestui raport (RIM), şi anume:

- Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată şi completată prin Directiva Consiliului 97/11/CE şi Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătura cu mediul, transpuse în legislaţia românească prin OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. - HG nr.445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului - Ordin nr.135/76/84/1284 din10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. - Ord. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. - Directiva cadru privind apă nr. 2000/60/EEC transpusă parţial prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. - HG nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate. - HG nr.351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificarile şi completările ulterioare. - Legea nr.458/2002, republicată, privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare.

a) Impactul prognozat asupra mediului

 Factorul de mediu APĂ

Lucrările din perimetrul analizat, nu vor avea efecte asupra apelor de suprafaţă şi se estimează că nu va determina o poluare a acviferelor subterane din zonă.

Se apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier şi de la manipularea materialelor) care ajung direct sau indirect în apele de suprafaţă sau subterane, nu sunt în cantităţi importante şi nu modifică încadrarea în categorii de calitate a apei. Totuşi, cel putin teoretic, singura sursă potenţială de poluare este reprezentată de scurgerile accidentale de combustibili sau lubrifianţi de la utilaje şi transport. Vor fi urmărite în permanenţă lucrările de realizare a investiţiei, astfel încât să nu apară defecţiuni şi scurgeri de carburanţi de la utilaje.

 Factorul de mediu AER

În zona de desfăşurare a lucrărilor, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă. Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, în schimb, se deplaseaza pe distanţe reduse, în zona fronturilor de lucru. Poluanţii posibil a fi emisi în această perioadă sunt daţi de traficul intern, mici cantităţi de oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf, compuşi organici volatili, generaţi de sursele mobile (funcţionarea autovehiculelor care vor transporta materiale). Se menţionează că emisiile de poluanţi atmosferici, corespunzătoare activităţilor aferente, sunt intermitente. Evaluarea concentraţiilor estimate, privind emisiile datorate arderii carburanţilor, relevă faptul că impactul asupra atmosferei este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorile maxime admise prin Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurator.

 Factorul de mediu SOL şi SUBSOL

Impactul produs de activitatea desfăşurată se manifestă prin: - excavarea unui anumit volum de pământ, aspect ce conduce la agresarea subsolului şi la modificarea peisajului; - activitatea de realizare a investiţiei afectează într-o mică măsură microflora şi microfauna caracteristică ce vieţuieşte în sol şi subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora şi prin zgomotul generat de utilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofaună în vecinătatea perimetrului. Potenţiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate următoarele aspecte: - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, rezultate din activităţile desfăşurate pe amplasament; - scurgeri accidentale de produse de la utilaje şi autovehicule; - evacuări de ape uzate în incinta organizării de şantier.

 Biodiversitate

Îndepărtarea vegetaţiei ierboase, fragmentarea habitatelor naturale, izolarea suprafeţei de sol din arealul analizat şi pierderea calităţii de suprafaţă de contact, la nivelul careia se realizează multe schimburi în cadrul circuitelor biogeochimice locale, va avea un impact strict local.

Poluanţii care ar putea afecta în mod direct vegetaţia şi fauna terestră sunt reprezentaţi de noxele emise din activităţile de decopertat şi săpături necesare realizării investiţiei. Având în vedere valorile foarte mici ale concentraţiilor în aerul ambiental ale poluanţilor fitotoxici emişi, activităţile care se vor desfăşura vor avea un impact neglijabil asupra biodiversităţii. Proiectul intră sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat în aria naturală protejată ROSPA 0062 Văile Bratiei şi Brătioarei.

 Peisaj

Activitatea, desfăşurată în zona amplasamentului, va determina, pe termen scurt, un impact minim, prin scoaterea unor suprafeţe de teren din circuitul natural.

b) Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul

Impactul potenţial al desfăşurării activităţii de realizare a investiţiei din perimetrul analizat în prezenta lucrare va fi strict local.

c) Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

Conform Raportului privind impactul asupra mediului, dacă sunt respectate măsurile pentru protecţia factorilor de mediu, în perioada de execuţie şi apoi de desfăşurare a viitoarei activităţi nu se generează un impact semnificativ asupra mediului. Câteva măsuri pentru protecţia factorilor de mediu sunt enumarate în continuare.

● Factorul de mediu apă

Pentru evitarea influenţelor negative asupra ecositemelor din zonă, în timpul procesului de realizare a investiţiei se vor lua următoarele măsuri: - în perimetru nu se vor depozita carburanţi; - alimentarea utilajelor se va face în locuri special amenajate; - reparaţiile la utilaje se vor efectua numai în ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deşeuri menajere sau de orice altă natură în perimetrul de lucru, ci numai în locuri special amenajate.

Monitorizarea calităţii apelor subterane

Influenţa lucrărilor din perimetrul analizat asupra apei subterane este neglijabilă, în condiţiile respectării măsurilor impuse prin prezentul studiu. De asemenea, influenţa asupra pârâului Brătioara este neglijabila ţinându-se cont de distanţele de la perimetru la cursul de apă. Vor fi urmărite în permanenţă lucrările, astfel încât să nu apară defecţiuni şi scurgeri de carburanţi de la utilaje.

●Factorul de mediu aer

Măsurile pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calităţii aerului, sunt caracteristice lucrărilor de construcţii şi anume: - pe căile de acces, pe unde circulă autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire în vederea reducerii, până la anulare, a poluării cu praf a zonei; -evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf, în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; -utilizarea de autovehicule şi de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale căror emisii respectă legislaţia în vigoare; - întreţinerea utilajelor şi reparaţiile acestora se vor face periodic, conform recomandărilor firmelor producătoare, pentru evitarea degajării suplimentare de noxe în timpul funcţionării; -alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei şi reparaţiile curente nu se vor efectua pe amplasamentul studiat.

● Factorul de mediu sol şi subsol

Respectarea prevederilor proiectului şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului constituie obligaţia factorilor implicaţi pentru limitarea efectelor adverse asupra solului şi subsolului în perioada execuţiei obiectivului. Proiectul prevede anumite măsuri, care să minimizeze riscurile de poluare a subteranului:  pe amplasamentul studiat nu se vor depozita carburanţi;  alimentarea utilajelor se va face în locuri special amenajate;  reparaţiile la utilaje se vor efectua numai în ateliere de specialitate;  utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de produse petroliere şi evitarea migrării acestora;  amenajarea corespunzătoare a spaţiilor destinate depozitării deşeurilor, respectiv impermealizarea şi delimitarea suprafeţelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor (containere acoperite).

● Biodiversitate

Măsurile de reducere a impactului asupra biodiversităţii, descrise mai jos, au rol preponderent de prevenţie şi sunt aplicabile, după caz, pe termen scurt, mediu şi lung, continuu, ciclic sau în funcţie de evoluţia lucrărilor şi a condiţiilor de mediu. o respectarea graficului de lucrări, pentru a nu depăşi numărul transporturilor zilnice pe căile de acces şi, în acest fel, limitandu-se şi impactul asupra florei şi faunei din împrejurimile amplasamentului; o se recomandă ca toate transporturile necesare realizării investiţiei să fie gestionate cât mai eficient, astfel încât să se reduca la minim numarul lor; o pe căile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h, pentru a limita ridicarea prafului şi zgomotul; 71

o depozitarea controlată a deşeurilor; o să se ia măsuri de stropire şi umectare a căilor de acces pentru evitarea poluării cu praf.

● Peisaj

Pentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de măsuri pe perioada de realizare a investiţiei: - utilizarea de utilaje, autovehicule, instalaţii cu aspect conform, salubre, astfel încât să nu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent în cazul amplasării oricarei amenajări noi în mediu; - reamenajarea cadrului natural se va realiza pe măsura dezvoltării investiţiei şi cu respectarea recomandărilor prezentului studiu.

d) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Se apreciază că activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului nu va constitui o sursă de poluare fonică zonală, nivelul de zgomot generat încadrandu-se în limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcţională a incintei: 65 dB(A). Se estimează că zona, nu va fi afectată de activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului analizat, datorită distanţei dintre acesta şi zona rezidenţială.

e) Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact

Deoarece, în cadrul obiectivului analizat în prezenta lucrare, vor apare noi locuri de munca, se va resimţi un impact pozitiv. Prin zona de amplasare şi prin măsurile care vor fi luate, proiectul analizat în prezenta lucrare nu va avea impact asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot, scăderea calităţii hranei). Având în vedere impactul nesemnificativ al activităţilor, care se vor desfăşura pe amplasamentul analizat în prezentul raport asupra mediului, nu vor fi necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului, faţă de cele impuse prin proiect.

CONSIDERAŢII FINALE

În urma studiului efectuat şi pe baza datelor obţinute în urma documentării impuse de specificul unor astfel de lucrări, s-a ajuns la urmatoarele concluzii: . lucrările pentru realizarea investiţiei în perimetrul analizat, nu se constituie în surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafaţă şi subterane, vegetaţiei şi faunei terestre, solului şi subsolului şi nici asupra aşezărilor umane sau a altor obiective din zonă; . zona în care se resimte impactul direct al lucrărilor se limitează strict la perimetrul analizat;

. activitatea ce se va desfăşura în zona amplasamentului, va determina, pe termen scurt, un impact minim; . prin zona de amplasare şi prin măsurile care sunt luate, activităţile care se vor desfăşura în cadrul obiectivului nu vor avea impact negativ asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor (schimbări asupra calităţii mediului, zgomot). Se poate aprecia că investiţia analizată nu va avea ca efect creşterea gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei.

CONCLUZII: CA URMARE A CELOR PREZENTATE, SE RECOMANDĂ ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI, CONDIŢIONAT DE ÎNDEPLINIREA RECOMANDĂRILOR ŞI MĂSURILOR PREVĂZUTE ÎN PREZENTUL RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.

BIBLIOGRAFIE

Lege/Normativ/Standard -OUG 195/2005 –privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu completarile si modificarile ulterioare; -Ordinul MAPM nr. 863/2002,pentru aprobarea Ghidului metodologic pentru etapele procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; -Ordinul nr. 135/2010, pentru aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiectele publice si private; -HG nr.445/2009, pentru evaluarea impactului proiectelor publice si private asupra mediului; -Legea apelor nr. 107/1996, cu amendamentele ulterioare; -Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996; -Legea 211/2011 privind regimul deseurilor; -HG 856/2002 privind evident gestiunii deseurilor si pentru aprobarearea listei cuprinzand deseurile, inclusive deseurile periculoase; -HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei; -Legea 360/2003 modificata si completata prin Legea nr. 263/2005 privind regimul substantelor si preparatelor periculoase; -Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator; -Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. prin care se aproba ―Conditiile tehnice privind protectia atmosferei―, precum si ―Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare―; -Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. - pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; -HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; -HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; -STAS 10009/1988 Acustica urbana- limite admisibile ale nivelului de zgomot. -Ordin 592/2002 , pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita , a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf , dioxidului de azot si oxizilor de azot , pulberilor in suspensie ( PM10 si PM2,5 ) , plumbului , benzenului , monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator; - Legea nr. 319/2006 Lege securitatii si sanatatii in munca; -H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; - Cartea Habitatelor din Romania, autori: Nicolae Donitã, Mihaela Paucã- Comãnescu, Aurel Popescu, Simona Mihailescu, Iovu-Adrian Biris; - Flora Romaniei Simionescu I. (1947), Editia a 2-a, revazuta, Editura pentru literatura si arta, Bucuresti; - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania Coordonatori: Dan Gafta & John Owen Mountford.

DEFINIŢII:

Poluant :―orice substanţă , lichidă , gazoasă sau sub forma de vapori ori de energie ( radiaţie electromagnetică , ionizantă , termică , fonică sau vibraţii ) care , introdusă în mediu , modifică echilibrul constituenţilor acestora şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale ―. Deşeuri :―orice substanţă sau obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor , pe care deţinătorul îl aruncă , are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca‖. Deşeuri periculoase :―deşeurile încadrate generic , conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor , în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau proprietate care face ca acestea să fie periculoase‖ . Efluent :―orice formă de deversare în mediu , emisie punctuală sau difuză , inclusiv prin scurgere , jeturi , injecţie , inoculare , depozitare , vidanjare sau vaporizare‖. Eliminare:―orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor , conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor‖. Emisie : ―evacuarea directă sau indirectă, prin surse punctuale sau difuze ale instalaţiei, de substanţe , vibraţii , ori de zgomot în aer , apa sau sol‖. Evaluarea impactului asupra mediului:―proces menit să identifice , să descrie şi să stabilească , în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare , efectele directe şi indirecte , sinergice , cumulative , principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi mediului‖. Deteriorarea mediului :―alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi amenajarea corespunzaăoare a teritoriului‖. Prejudiciu : ―efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor , bunurilor sau mediului, provocat de poluanţi, activităţi dăunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase‖. Impact de mediu :―modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice , chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată în principal de poluarea apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora‖. Poluare :―concentraţii de poluanţi în mediu care depăşesc valorile naturale‖. Prag de alerta :―concentraţii de poluanţi în apă, aer, sol sau emisii/evacuări care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări‖.

Poluare potenţial semnificativă:―concentraţii de poluanţi în mediu care depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului . Aceste valori definesc pragul poluării la care autorităţile competente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare‖. Prag de intervenţie :―concentraţii de poluanţi în aer, apă sol sau emisii/evacuări la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări‖. Poluare semnificativă:―concentraţii de poluanţi în mediu ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementarile privind evaluarea poluării mediului‖. Aer poluat :,,aer care conţine poluanţi în concentraţii la care aceştia acţionează nociv asupra organismelor vii şi dăunator mediului înconjurator‖. Prag de acţiune :―concentraţie minimă a unui poluant în aer la care apar primele efecte decelabile asupra omului şi mediului înconjurator‖. Protecţie a aerului :―acţiune de prevenire şi/sau de reducere a poluării aerului prin măsuri tehnice şi legislative‖. Zonă poluata :―teritoriu în care se evidenţiază concentraţii de poluanţi peste concentraţia maximă admisibilă‖. Colectare :―strângerea, sortarea şi/sau regruparea ( depozitarea temporară ) deşeurilor în vederea transportării lor‖. Valorificare: ―orice operaţiune ( dezmembrare, sortare, tăiere, mărunţire, presare, balotare, topire-turnare, etc. ) efectuată asupra unui dşseu prin procedee industriale, în vederea transformării sale într-o materie primă secundară sau sursă de energie‖. Gestionare:―colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare după inchiderea acestora‖. Mediu:―ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului‖.

ANEXE