PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-^A^ în preocupările organizațiilor de partid Creșterea potențialului economic al municipiului

- Lazăr FILIP secretar al Comitetului municipal de partid

La recenta consfătuire stea în atenția organelor cu cadrele de conducere și organizațiilor de partid, ANUL XXXV, NR. 8 260 DUMINICA, 25 MARTIE 4 pag. — 30 bani din industrie, construcții a conducerilor colective se transporturi și agricultu­ referă lă acțiunea practi­ ră, tovarășul Nicolae că de mobilizare a între­ Ceaușescu, secretar general gului potențial creator al al partidului, a făcut o întreprinderilor,- al întregii analiză amplă,, '?: științifică dotări tehnice de care dis­ Minerii Lupeniului au extras de la începutul a dezvoltăriiSîntregii sooh.- pun colectivele de muncă. tați românești. Din cuvîn- Condițiile tehnico-materia- tarea rostită în plenul le și organizatorice asigu­ anului peste sarcinile planificate consfătuirii — însușită de rate de unitățile de ex­ partid, de întregul popor tracție și preparare a căr­ ca document programatic, bunelui, în celelalte întrer înscris în aria profundelor prinderi economice și de 25000 tone de cărbune transformări calitative ale investiții, în instituțiile de etapei actuale — rezultă cercetare și proiectare au Ieri, 24 martie, la încheierea schimbului I, un bogat fond de idei și creat posibilitatea ca, în minerii care au chemat la întrecere socialista toți multiple argumente convin­ 1979, municipiul nostru să gătoare în sprijinul su- desfășoare o activitate co­ minerii țării au totalizat 25 000 tone de cărbune .•ioritâții orînduirii noas­ respunzătoare, superioară extrase suplimentar de la începutul anului, tre socialiste, ăl justeței (lin punct de vedere eco- politicii de industrializare ni.îțife anilor- precedenți. • 11567 tone de cărbu muncii se ridica la 418 și dezvoltare mutilaterală Este necesar, însă, sâ se- ne s-au extras suplimentar kg/post. promovată în societatea acționeze neîntrerupt la în luna ianuarie, cînd pro­ • La zi, pe luna martie, românească. In spiritul i- fiecare loc de muncă, în ductivitatea muncii în căr­ plusul .acumulat de mine­ deilor de mare valoare a- fiecare brigadă, sector, bune a fost depășită cu rii Lupeniului se ridică Ia plieativă expuse în euvin- secție sau atelier pentru 692 kg/post. peste 6600 tone de cărbu­ lare, organizațiilor de a pune în adevărata va­ • 6 769 tone de cărbune ne, iar productivitatea partid, colectivelor de mun­ loare aceste condiții, prin au fost extrase suplimen­ muncii, planificată în căr­ că din municipiul nostru utilizarea cu maximum de tar în luna februarie, cînd bune a fost depășită cu le revin sarcini concrete cu eficacitate a dotării și ca­ depășirea productivității 588 kg pe post. privire la intensificarea pacităților de producție e- La nivelul sectoarelor, cele mai mari reali­ preocupărilor pentru per­ xistente, încărcarea la pa­ zări la producție și productivitate, în această fecționarea și dezvoltarea rametrii proiectați a uti­ activității de producție și laj clor și instalațiilor de lună le-au obținut: investiții, pentru creșterea lucru, folosirea deplină a ♦ Sectorul IV — pluș ♦ Sectorul V — plus potențialului economic al timpului și forței de mun­ 3508 tone, cu o depășire 130 de tone de cărbune, municipiului, in deplin că. In întreprinderile mi­ a productivității muncii cu o depășire a productivi­ consens cu linia trasată niere și pe șantierele de planificate în cărbune cu tății muncii planificate cu de Congresul al Xl-lea și construcții în special, con­ 1113 kg/post. 779 kg/post. Conferința Națională din Sectorul VI — plus 4b Rezultate deosebite au decembrie 1977, astfel în- ic oiUKiuare in pag a 2-a» 3500 .tone, cu o depășire a cît, an de an, să crească obținut în acest an brigă­ productivității muncii pla­ zile conduse de Constan­ simțitor contribuția oameni­ nificate în cărbune eu 1704 lor muncii din Valea Jiului O brigadă fruntașă la tin Lupulescu, loan Sălă- kg/post. gean, Valentin Tofană, Teo­ la înfăptuirea politicii de Festivalul sectorul IV al minei Sectorul VII — plus ipri>gres ătRșmâniffi.Socialisc- Lupenix cea condusă dor Boncalo și Ioan Ka- 681 de tone, cu o depășire eso — brigăzi care exploa­ te, la întărirea bazei teh- de Constantin Păunescu. a productivității muncii nleo-materiale a societății. „Cintecu! adincu!ui“ Foto : Ion LIClU planificate în cărbune cti tează complexe mecaniza­ Prin prisma sarcinilor 567 kg/post. te. ce se desprind din impor­ tantele documente aile Ieri după-amiază, la Casa orchestra „Sonor" de la consfătuirii, un prim grup de cultură din Petroșani a Casa de cultură din Petro­ de probleme ce trebuie să început festivalul de muzi­ șani), cit și valoarea poetică că ușoară, poezie, artă plas­ a creațiilor literare prezen­ tică și fotografii „Cintecul tate in concurs. Juriul festi­ adîncului“, ajuns la a VllI-a valului este prezidat de com­ ediție, manifestare culturală pozitorul George Grigoriu, care înregistrează în acest prezent la acest festival pen­ an participarea a aproape tru a patra oară și preocu­ 100; de concurenți, sosiți din pat să cunoască potențiale 20 de județe. Deschiderea valori interpretative. festivalului a fost marcată de In încheierea spectacole- vernisajul unei expoziții ca­ lor-concurs au avut loc reci­ re cuprinde pictură, grafică, taluri de muzică ușoară sus­ fotografii, sculptură și cari­ ținute de Lukțf Marinescu, caturi realizate de artiști Gina Pătrașcu și Dorin A- plastici amatori din Valea nastasiu, cunoscuți și apre- Jiului și alte localități ale ciați colaboratori ai j'adiote- țării. leviziunii. Programul festivalului a Astăzi (la ora 10) va avea cuprins două spectacole-con- loc ultimul spectacol-con- Lucrătorii Direcției comerciale — Petroșani, la acțiunea de înfrumusețare. curs în care du evoluat ti­ curs iar la ora 20 se vor neri interpreți amatori ai desfășura festivitatea de. pre­ muzicii ușoare românești. miere și gala laureaților, Ieri, în Petroșani Spectatorii au avut posibili­ cîștigători ai trofeului „Lam­ tatea să aprecieze atit cali­ pa minerului“. tățile Vocale și stilistice ale Au luat amploare acțiunile soliștilor (acompaniați de T. SPĂTARI! pentru înfrumusețarea orașului IN ZIARUL DE AZIr . Ieri dimineața nume­ ieri, locul de muncă la elevii claselor mari ale * Inițiativa educativă — modalitate destina­ roase străzi ale munici­ săparea și aranjarea Școlii generale, nr. 5. Au piului Petroșani au cu­ „pastilelor" destinate flo­ fost, de asemenea, pre­ Tînărul lăcătuș Constan­ tă sporirii calității și eficienței în învă- noscut animația unor rilor lucrătorii Direcției zenți la primele acțiuni tin Breitigam din cadrul țâmînt ample acțiuni de muncă comerciale municipale, de curățenie și înfrumu­ atelierului reparații tur­ patriotică organizate m iar de-a lungul șoselei sețare a incintelor insti­ bine a U.E. Paroșeni este (pag; a 2-a) scopul înlăturării urme­ paralele cu cartierul Ae­ tuțiilor respective și a un meseriaș care se re­ lor iernii, întronării ordi­ roport, pînă la piața zonelor repartizate lucră­ marcă prin calitatea lucră­ MAGAZIN DUMINICAL nii și înfrumusețării o- nouă, au fost prezenți la torii administrativi ai rilor ce le face. (pag. a 3-a) rașuiui. De data aceasta strîngerea hîrtiilor și a spitalului municipal, com­ Foto: O. GEORGE relevăm participarea, în resturilor vegetale oa­ plexului de deservire al sectoarele și la lucrările menii muncii de la cooperativei Unirea dial I programate de Comitetul l.C.S.M.l. Tot în cartie­ strada N. Bălcescu, In sala Teatrului de ție, lucrările de revizie Executiv al Consiliului rul Aeroport, în sectorul C.M.V.J., I.G.C.L. și al­ VĂ INFORMĂM stat din Petroșani este generală au fost executa­ popular municipal, al ce cuprinde strada Oi tu/ tele. In sectorul din I prezentat astăzi (ora te cu 6 zile mai devreme personalului administra­ și taluzul din preajma strada Republicii, de la 18,30) un spectacol cu co­ decît termenul planificat. tiv și tehnic al unități­ centralei termice nr. 3 Grupul școlar și pînă la In sala de apel a minei media „Mireasă fără mi­ ♦------lor economice prestatoa­ au nivelat terenul și podul Dărănești,. au cu­ Dîlja, minerii care intrau re" de Bogdan B. Bog­ re de ț servicii și a unor greblat resturile vegeta­ vineri în schimbul II au dan. (T.S.) Azi, la casa pionierilor instituții. Pe artera cen­ le grupurile de lucrători rățat rigolele, săpat' pe­ asistat la un program de din Vulcan are loe o se­ ♦------' trală a orașului, zona de de lă I.C.M.M. Pe străzi­ luzele, inclusiv gropile brigadă intitulat „Grupul siune de comunicări or­ la complexul de maga­ pentru completarea ar­ vede tot“, prezentat de De astăzi, amatorii de ganizată de pionierii din le Oituz, Unirii, Păcii, zine „Hermes" pînă la Independenței și Viitoru­ borilor ornamentali, lu­ brigada artistică a salinei turism și drumeție în Pa­ cadrul cercului de teh­ stadion a săpat peluzele Slănic Prahova. în ace­ ring beneficiază din nou nică aplicativă. La sesiu­ pentru flori grupul nu­ lui au fost prezenți la crătorii administrativi de lași timp s-au purtat dis­ de transportul cu tele- ne participă elevi ai cla­ meros al lucrătorilor de primele acțiuni de mun­ cuții între minerii de la scaunul. Datorită abne­ selor V—VIII de la toate Toma ȚAȚARCA cărbune și cei de la sa­ gației muncitorilor care școlile din oraș. (Subre- la E.G.C.L. In fața Casei că patriotică din această line. (Petru Găină) deservesc această instala­ dacțsa pionierilor, Vulcan) de cultură și-au aflat, tot primăvară profesorii și (Continuare in pag. a 2-a> 2 Steagul roșu DUMINICA, 25 MARTIE Inițiativa educativă modalitate destinată sporirii calității și eficienței în învățămînt încă de la începutul a- destinate calității și efici­ pentru îmbunătățirea sti­ Cestui an școlar, la Lupehi enței școlare. Totodată, la lului de muncă al direc­ a fost creată o comisie o- fiecare întîl.nire de acest torilor de școli. Faptul că rășenească a cadrelor, fel se analizează diverse practica întâlnirii săptă­ didactice pentru coordo­ domenii. Pot aminti cîte- mânale a directorilor de narea activității instruc- va : eficiența activității școli a fost preluată de tiv-educative .și practice. tehnico-productive, co­ școlile din Petroșani, apoi Era o metodă necesară, de laborarea dintre școli și din Petrila, demonstrează acțiune unitară, urmărită unitățile economice patro- necesitatea acestei căi prin îndeaproape de comitetul natoare, diversificarea și care se stabilește un dia­ .orășenesc de partid, a că­ calitatea vieții culturale log eficient • și plin de su­ rei valoare complexă în și artistice în cadrul Fes­ gestii pentru fiecare uni­ educație și-a dovedit efi- tivalului național „Cânta­ tate de învățămînt. Por­ < ienla. motiv pentru care rea României" ediția aii-a. nind de la realitatea exis­ a si fost extinsă în alte lo­ Prin această metodă de tentă în diferite compar­ calități ale municipiului. cunoaștere și colaborare timente ale educației (ca­ — In fiecare școală, ne între școli, s-a ajuns la o litatea lecțiilor, promova­ spunea tovarășul Mircea mai profundă preocupare rea unor metode moderne Zeniber, secretar al comi­ a tuturor cadrelor didac­ în instruire sau predarea tetului orășenesc de partid, tice față de organizarea și aritmeticii în clasele I, existau atit rezultate fru- desfășurarea armonioasă a formarea gîndirii econo­ Ora de merceologie în modernul laborator al Liceului economic și de con­ Aioase, cît și neajunsuri în. tuturor componentelor mice în timpul activității tabilitate din Petroșani. jofo : Gh. OLTEANU diferite laturi ale acțiunii procesului educativ. tehnico-productive etc.), instructiv-educative. Ni se Inițiativele, promovate sfera consfătuirilor de a- părea că este oportună o în toate domeniile de' ac­ cest gen este foarte largă circulație a ideilor și ex­ tivitate exprimă însăși și ele pot fi organizate Cabinet juridic perienței bune. Astfel că atitudinea omului față de mai frecvent și pe speci­ în fiecare săptămînă direc­ perfecționare și calitate alități. Ceea ce s-a între­ • IOAN VIERU, Vul­ a celor două întreprin­ can : Așa cum ne-ați soli­ torii școlilor, întreaga co­ în muncă. In învățămîn- prins la Lupeni este un deri : I.M. Vulcan și I.M. tul din Valea Jiului sînt citat cu multă stimă și Paroșeni. Să sperărjeu că misie orășenească, trebu­ fapt meritoriu și plin de ia să participe la viața multe rezultate bune și respect, venim în ajutorul ele își vor face corect da­ CEAIUL CU ESENȚA tuturor unităților de învăță­ trebuia găsit un astfel de sugestii pentru calitatea dv., încercând să lămurim toria. problema. Potrivit Legii • SABIN BtRLEA, Pe­ E DE VINA mînt. Conținutul acestor cadru (chiar la nivel de și eficiența procesului ins- consfătuiri este complex : tructiv-educativ din șco­ nr. 26/1967, dacă ■ conce­ trila : La scrisoarea scurtă S-a întâmplat oa în 18 municipiu) care să contri­ diul de odihnă nu a putut sînt organizate asistențe lile Văii Jiului. și cuprinzătoare pe care martie, Emil Oprea —s la diferite discipline, ur­ buie la generalizarea a fi acordat în cursul unui ne-ați trimis-o vă răspun­ șofer pe autoutilitara mate de dezbateri metodice ceea ce este bun, chiar T. SPATARU an calendaristic, din mo­ dem că sîntem de aceeași 21—HD—1577 aparținînd tive temeinice, el - va fi părere cu dv. Dar nu este S.T.R.A. — să fie oprit efectuat în cursul anului îndeajuns. Legea trebuie de organele de control calendaristic următor îm­ cunoscută și de cei care au în cartierul Aeroport în preună sau separat de con­ dispus că lucrați intr-un Petroșani. Pînă aici ni­ cediul cuvenit pe acel an, alt loc de muncă pe pe­ mic deosebit. Și nu era Au luat amphare acțiunile iar dacă între timp persoa­ ri oda 1 aprilie — 4 iulie nici mai departe dacă • (Urmare din pag. I) sini, în continuare, în na încadrată în muncă a 1978, cu o retribuție infe­ Oprea nu se afla sub taza în care numeroasele fost transferată, conce­ rioară de la 3460 la 3034 influența băuturilor al­ la I.U.M.P și I.R.l.U.M.P. aspecte întâlnite în dife-i diul se va acorda acesteia lei. Pentru că în această coolice. Numai că el Ca urmare a acestor rite puncte ale orașului de către unitatea la care situație — potrivit inter­ susținea sus și tare că acțiuni au apărut prime­ reclamă intensificarea ac­ a fost transferată •— în pretării art. 67 din Codul n-a băut decît ceai cu le amprente ale ordinii țiunilor edilitare, partici­ cazul dv. de către I.M. Pa­ muncii — aveți dreptul la esență de rom. Oare ? și esteticului. De pe zone parea mai activă a cetă­ roșeni. In ce privește in­ retribuția anterioară. Di­ MOLIPSITOARE țenilor la activitățile de demnizația de concediu, ferența se poate recupe­ întinse din cartierul Ae­ BOALA .* roport, spre exemplu, au curățenie și înfrumuse­ aceasta va fi suportată de ra în termen de trei ani dispărut hîrtiile, curățe­ țare. In cursul dimineții către cele două unități de la data de cînd erați Se pare că boala as­ nia și bunul gust a în­ de astăzi, aceste acțiuni proporțional cu timpul lu­ în drept să primiți retri­ ta lui Bachus e ; molip­ ceput să incinte ochiul. vor continua în : toată crat la fiecare. Dar aceas­ buția cuvenită. Să sperăm- sitoare rău, nu glumă. Cu toate acestea ne gă- —Valea Jiului. ta nu mai e treaba dv., ci că întreprinderea la care De la motorizații pe lucrați nu va aștepta să patru roți a trecut la expire acest termen. Mai cei pe două, tot moto­ precizăm, cu acest prilej, rizați. Pe strada Avia­ Se înfrumusețează incinta uzinei că trecerea în altă muncă torilor a fost găsit Ni- pentru cauză de boală . — colae Boko conducîn- Profitînd de timpul pri­ un alt grup numeros de pat rondurile de flori, ar­ conform art. 147 din Codul borilor ornamentali li s-a diî-și motoreta „ca pe I elnic, un mare număr de muncitori, Petru Lupșa, muncii — se poate face sfoară". Numai că nu energeticieni de la U.E. și mulți alții. La îndem­ făcut toaleta de primăva­ numai la recomandarea ră. Acțiunea gospodăreas­ vedea el prea clar I Paroșeni au participat la nul comisiei de femei au medicului într-o muncă sfoara. Așa se face că acțiunea de muncă volun.- muncit cu sîrg și femeile că însă se află doar la în­ mai ușoară, pe o durată ceput. Energeticienii din a intrat intr-o „Dacie tar-patriotică pentru în­ din uzină, avînd-o drept maximă ce nu poate depă­ 1300" și numai din în­ I Vîrsta înaintată nu-1 îm­ frumusețarea incintei) uzi­ exemplu pe Valeria Trav- Paroșeni vor munci în și 3 luni în cursul unui tâmplare n-a avut loc piedică pe minerul pen­ nei lor. împreună cu co­ nic, președinta comisiei. continuare cu dragoste și an calendaristic și cu men­ un grav accident.. Du­ sionar Ștefan Belea, str. legii săi de muncă, a fost ținerea retribuției avute. pă ce s-a ridicat de jos, Oituz din Petroșani să prezent șeful de tură de Prin această largă acțiune migală pentru a transfor­ zonele verzi au fost greb­ ma incinta uzinei lor în- tot el a fost de către participe activ la acțiunea la combustibil, Emil .Li­ N. WARDEGGER, pădure și s-a repezit la de înfrumusețare. pan, Gheorghe Ionașc cu late și curățite, s-au să­ tr-o grădină de flori. Jurist pasagerul mașinii pe care „4-a... confundat cu șoferul. Nu-și ducea (Urmare din pag. 1) rent pentru sporirea pro­ cu greutăți, pentru elinii- nerea unei înalte rate a neclintit a înaintării Româ­ mai bine „Mobra" de... ductivității muncii, știind narea cărora organizațiile acumulării, fapt ce se re­ niei -socialiste pe dru­ coarne ? mul prefigurat de Congre­ I că un singur procent de de bază sînt chemate să flectă pozitiv, pe de o par­ ATENȚIUNE, ȘOFERI!" ducerilor colective le revi­ creștere a acestui indicator acționeze stăruitor. Avem te, în dezvoltarea în an­ sul al Xl-lea al partidului. I ne îndatorirea de a stimu­ echivalează, la nivelul u- in vedere cîteva resurse samblu a societății, iar pe Numeroase alte idei diii la. și folosi cu eficiență nui an, cu un spor de a- deosebit de importante ale de altă parte, în creșterea .cuvîntarea secretarului ge­ Zilele frumoase s au I sporită capacitatea crea­ proape 100 mii tone cărbu­ îmbunătățirii activității e- bunăstării poporului. Din neral al partidului trebu­ înmulțit, plimbarea cu toare a muncitorilor, ingi­ ne. Așadar, creșterea pro­ conomice : întărirea asis­ cuvîntarea secretarului ge­ ie să constituie, în orga­ mașina în zilele de o- I nerilor și tehnicienilor pen­ ductivității muncii, cu toa­ tenței tehnice îndeosebi în neral al partidului, rezul­ nizațiile de partid, în gru­ dihnă este acum pe tru intensificarea ritmului pele sindicale și organiza­ deplin posibilă. Dar de mecanizare, îndeosebi țiile de tineret, subiecte pentru ca plăcerea să prin mica mecanizare, uti- de dezbatere concretă, an­ nu vă fie stricată, tre­ lizînd posibilitățile de corată în realitățile dina­ buie să țineți în per­ autodotate existente. Creșterea potențialului mice ale fiecărei întreprin­ manență seama de mo­ Fiecare din aceste căi deri, ale întregului muni­ dul în care conduceți. de acțiune vor constitui, cipiu. Evitați discuțiile cu pa­ in lunile ce urmează, o- sagerii din mașină, nu bieetive prioritare a- economic al municipiului In 1979 — anul celui manevrați aparatul de 1c Organizațiilor de de-al XII-lea Congres al radio sau casetofonul în partid, ale cadrelor de partidului, și anul timpul mersului, nu a- bază din minerit și celelal­ te pârghiile prin inter­ schimburile și la locurile tă cu claritate o idee-ar* cînd se împlinesc prindeți singuri țigara te domenii de activitate, mediul cărora" poate fi. ob­ de muncă unde se ivesc} gument care trebuie să 35 de ani de la e- liberarea țării — colecti­ rugați-vă tovarășii de astfel incit prin participa­ ținută — mecanizarea, neajunsuri, îmbunătățirea stea in centrul muncii po­ drum să nu fie gală- I rea angajantă a colective­ organizarea riguroasă a aprovizionării brigăzilor, litice, să facă obiectul dis­ vele de muncă din Valea, Jiului, sub conducerea or­ gioși. Toate aceste re­ lor din Valea Jiului, mu­ producției și a muncii, fo­ întărirea ordinii și disci­ cuțiilor din cercurile în- comandări vi le facem losirea din plin a timpu­ plinei — deziderate subli­ vâțămîntului politico-ideo­ ganelor și organizațiilor nicipiul nostru să realize­ de partid, sînt chemate să pentru a vă pu­ ze în mod exemplar anga­ lui de lucru, eliminarea niate în repetate rînduri, logic de partid, al. propa­ tea concentra a- cărora comuniștii, cadrele confirme o capacitate me­ jamentul suplimentar asu­ întreruperilor și stagnări­ gandei audio-vizuale: da­ tenția numai asupra mat la începutul acestui lor, perfecționarea califi­ de hază din minerit, tre­ că în perioada 1966—1980 reu crescândă de acțiune, buie să le găsească, zi de s-ar fi menținut o rată a o gindîre tehnică și eco­ conducerii. Și încă ce­ an : 30 000 tone de cărbu­ cării șj policalificarea ca­ nomică înaintată, orientată ne net, peste 15 milioane drelor — se înscrie drept zi, rezolvarea . acumularii de numai 25 la va, nu permiteți copi- < sută, creșterea venitului spre obținerea de noi creș­ lei producție netă și peste principala modalitate de Din documentele Cons­ teri economice, cantitative ilor să ocupe locul din 25 milioane lei producție acțiune, la îndemîna mi­ național ar fi fost de 7 la fătuirii se desprinde, de și calitative. Pe această față — din dreapta șo- i marfă — pe baza creșterii nerilor, prin care pot fi asemenea, în atenția orga­ sută, în loc de 10 la sută, obținute importante depă­ iar pe întreaga perioadă cale vom contribui la în­ ierului, sau însoțitori­ productivității muncii cu nelor și organizațiilor de lor care ocupă acest loc . 471 lei pe lucrător, conco­ șiri ale producției fizice și, partid, un al doilea grup fondul de consum cores­ deplinirea sarcinilor ce ne mitent cu reducerea chel­ implicit, ale valorii pro­ de probleme care vizează punzător ar fi fost cu cir­ revin din hotărîriie orga­ să țină copiii în brațe. tuielilor de producție și ducției nete. munca politică, de conș­ ca 600 miliarde lei mai nelor superioare de partid, Bănuiți de ce. înregistrarea unor însem­ Cu toate rezultatele bu­ tientizare a tuturor făuri­ mic. Continuarea indus­ la înfăptuirea liniei politi­ nate economii. In mod deo­ ne, înregistrate de la în­ torilor de bunuri materia­ trializării ne apare ca o ce generale a partidului, Rubrică realizată cu necesitate legică, o cale si­ la progresul neîntrerupt al sprijinul biroului sebit, colectivele din do­ ceputul anului, unele co­ le, asupra importanței pe societății și creșterea pro­ meniul minier, avînd în lective miniere — brigăzi, care o are accentuarea rit­ gură a înfăptuirii progre-« circulație al Miliției frunte comuniștii, sînt che­ sectoare și chiar întreprin­ mului de industrializare sului economic și social al priei noastre bunăstări ma­ Petroșani mate să acționeze perseve- deri — se confruntă încă, socialistă a țării și menți- orînduirii noastre, baza de teriale și spirituale. DUMINICĂ, 25 MART» Steagul roșu

Enescu compunea toarele despre acest con- suită, sintonie, sonată etc. folclor și interpretarea a- luni din an, iar în celelal­ cert : ,jn seara zilei de 17 -— valorificînd cu o înaltă cestuia într-un autentic te patru concerta. ■ EL su­ crt. am avut prilejul să măiestrie melosul popular stil popular, ajunge la do­ blinia necesitatea răspîn- ascultăm în sala Casionu- în creațiile sale. U„Un menii cu totul noi gl ex­ dirii muzicii în popor: iui Muncitoresc din Petro­ exemplu concludent' ' ' este’ presiei muzicale în „Trebuie să lucrăm ca să șani, pe marele nostru Preludiul la unison din Sonata a IlI-a pentru vioa­ răspîndim și să dezvoltăm maestru si renumitul Suita I-a pentru orchestră, ră și pian „în carăcteif cît mai mult muzica în violonist George Enescu. în care elemente specifice popular românesc", model toate păturile populației". Publicul venit în număr ale doinei, potențate la neîntrecut de îndrăzneală Aplicînd în practică acest și de originalitate. Carac­ deziderat, marele compozi­ terul realist al muzicii tor și violonist întreprin-. Enescu, oare constă în dea numeroase turnee de gătura sa organică cu concerte în, diferite orașe mul simplu din popor, ale țării, cit și în străină­ viața și năzuințele lui, tate. Un astfel de turneul frumusețile peisajului a făcut George Enescu tal în Valea Jiului (III) rii, și apare sub o nouă anul 1929 în țară în lunile lumină în lucrările mai octombrie-decembrie. Prin­ tîrzii, unele dintre acestea tre numeroasele orașe în mare din toată regiunea maximum, sînt ridicate la cu o pronunțată nuanță care a concertat s-a aflat a trăit cîteva momente î- un principiu superior de programatică, oa „Suita și Petroșaniul. Un docu­ nălțătoare și a rămas pe dezvoltare muzicală. Com­ sătească" pentru orchestră ment original și inedit deplin mulțumit de con- pozitorul identificat cu sau suita „Impresii din co­ Di, căluțul meu !' Foto: Gh. OLTEANU care se păstrează la filia­ certul la care a luat par- graiul poporului, de esen­ pilărie" pentru vioară și la Arhivelor Statului din te". ță monodică, a izbutit să pian. Forța de în­ județul Hunedoara, ne in­ George Enescu a fost un creeze o melopee •— fără truchipare prin mu­ formează despre concertul mare interpret și în ace­ precedent în muzica uni­ zică a unor tipuri și ca­ Cadran tehnico-științific ^Aș-urmă să-l susțină Geor­ lași timp, un mare com­ versală — atît de expresi­ ractere complexe este fi ge Enescu la Petroșani. Es­ pozitor. Referindu-se la vă și de bogată în sine, in­ una din însușirile de bază te vorba despre scrisoarea iiiita'prețare și compoziție, cit nu a mai fost necesar ale dramei lirice Oedip, Invenție in domeniul producerii uleiului impresarului lui Enescu, el sublinia faptul că cele să se apeleze la orice altă culme a artei enesciene. lubrifiat A. H. Cohen, adresată di­ mai mari satisfacții i le înveșmîntare. Incepînd cu Mai vie și mai puternică recțiunii Societății „Petro­ aducea compoziția, unde Sonata a IlI-a pentru pian, decît oricind se profilează Rafinăria Brașov a realizat, după o tehnologie șani", în care se arăta că : el se simțea cu adevărat că și în lucrările ulterioa­ astăzi personalitatea artis­ proprie, care a fost brevetată ca inveție, uleiul lubri­ „Înainte de a se ambarca, stăpîn pe acest domeniu, re în care se disting ten­ tică a celui care, cu mo­ fiat de extremă presiune pentru solicitări mecanice anul acesta, pentru Ameri­ vioara asigurîndu-i doar dințele stilistice pe linia destie, cu; pasiune și ge­ foarte mari. Noul produs, constituit dintr-un ulei mi­ ca, marele nostru maestru independența materială ...și maturității artistice a com- nialitate, a dus arta româ­ neral de bază obținut prin tehnologia normală de George Enescu, cu ocazia dîndu-i posibilitatea C.s’ă .... pozitorului, melosul ’ popu­ solventare, deparafinare și rafinare cu acid, este tra­ turneului ce-1 întreprinde compună. „Trebuie să măr­ lar capătă o nouă formă nească pe cele mai înalte tat în final cu mai mulți aditivi care-i conferă carac­ în acest sezon, în țară, ar) turisesc că niciodată nu de manifestare ce poartă culmi. teristici cu totul speciale. De remarcat că înșiși adi­ dori să vă viziteze și să am socotit interpretarea o vădită amprentă perso­ tivii constituie obiectul unei invenții. Uleiul, în de­ dea un concert în seara de satisfăcătoare pentru ela­ nală. Frof. Ștefan MARINESCU, numirea sa tehnică TIN—100-—EP, dovedește rezisten­ joi 7 noiembrie a.c. în o- nurile mele artistice. Aco­ cercetător la Filiala Deosebita sa fantezie ță la solicitări mecanice și are un domeniu larg de rașul dvs. Cu onoare vă lo mă dedublez. In compo­ Arhivelor Statului județul vîscozitate. rog să binevoiți a ne pune ziție însă sînt singur, au­ creatoare, pornind de Hunedoara la dispoziție sala dumnea­ tentic ; acolo mă simt cu Echipament pentru calculul electronic voastră..." adevărat stăpîn pe un do­ Concertul a avut loc cu meniu propriu, Nu aș fi Preocupările specialiștilor din domeniul tehnicii 10 zile mai tîrziu decît se putut să fac compoziție de calcul pentru continua înnoire și modernizare a preconizase, adică la 17 fără să-mi realizez mai producției au ca efect realizarea unor echipamente noiembrie 1929, datorită* întîi independnța materia­ de mare complexitate tehnică, la un nivel"calitativ unei hotărîrî ulterioare a lă. Nu voiam să depind ce le asigură competitivitatea pe piața externă. între lui Enescu, și s-a bucurat în viață de miniștri și di-i acestea . se înscrie și noul echipament de perforat pe de un mare succes. Ziarul rectori. Vioara mi-a asigu­ bandă —• P 50 intrat recent în ,. producția de* serie a „Avîntul", organ de cui tu-, rat independența. Ea mi-a întreprinderi de echipamente periferice din București. ră și informații din Va­ dăruit liniștea necesară Noul produs, are largi utilizări în calculul electronic. studiului și compoziției". lea Jiului, din 24 noiem­ Enescu a compus în ce­ brie 1929, consemna urmă- le mai variate genuri Turboagregat perfecționat întreprinderea de mașini grele și uzinele „Vulcan" din București, au realizat, printr-o strînsă conlucra­ re, un turboagregat perfecționat, destinat centralelor ORIZONTAL: 1) A com- VERTICAL : 1) Autorul de termoficare urbană, care, prin calitățile sale teh- nico-funcționale, asigură o economie de circa 60 000 pus o... primăvară în ia- celebrelor rapsodii.... de se­ nuarie (Popa)... 2) ...dar. zon 2) In genul operei Lu­ tone combustibil convențional anual. primăvara dispare (pi^)... ceafărului nostru 3) Cela Instalația a fost concepută de specialiștii Institu­ — ...în primăvară ! 3) . Și albe se înlocuiesc cu ver­ tului de cercetare științifică și inginerie tehnologică tablouri de primăvară în de primăvara... —- ...și nu pentru echipamente energetice și mașini de ridicat muzeu... 4) ...introduse... — mișcă... 4) ...dar se poartă — București. Ea dispune de o putere de 150 MW și ...în anotimp ! 5) Totul la țară... — ...în centru ac­ asigură încălzirea și alimentarea cu apă caldă a circa curge-ntr-o versiune ve­ tual ! 5) ...nepotul lui nea 18 000 apartamente în noile blocuri de locuințe. che (Panta...) — ...din Marin — Orătănii 6) Cînd (Agerpres) , primăvara pe sfîrșite ! 6) Pe el,, „alături saltă două Popas pe versantul drept. Foto : David LIV IU Necunoscuta din taxi ! — fete vesele" ! — Primul A Devin mai sumare pri­ din oraș ! 7) Zburdă pe măvara 7) Economii din imaș... — ...la înălțime ! 8) primăvară ! — .înflorește Din primăvară în primă- început de primăvară în Piatra Roșie primăvara și... cântă... -3! vara— Pe-un picior de ...Lipatti în măsura 1 Era amiază cind am săpat în piatră de-a contempla liniștiți salba pentru a ne -hotărî șă ex-ț 8) Aceasta din Moldova' ... plai, pe-o gură de... 9) pornit către masivul Pia- lungul timpului numeroase de luminițe ale orașelor plorăm zona. Ne-au întîm- — ...se găsește îni „Plutașii Sclipiri 10) Degajă arome... tra-Roșie, încovoiați sub guri de peșteri, Printr-o din vale. Fotograful echi­ pinat, încîntîndu-ne privi­ de pe Bistrița" 9) Fireas- ...în plin soare. greutatea rucsacurilor. aruncătură de ochi, ne-am pei, studentul Liviu David, rile, albăstrelele abia sco- că... 10) ...să fie unică. Pornisem echipați totuși hotărît să urcăm pe mar­ și-a instalat trepiedul și a țînuu-.și capul de sub frun­ ...mai ales la. spare-rășare Ion GREU, pentru o incursiune suma­ ginea versantului drept, făcut cîteva fotografii de ze veștede și petice ■ de (fem. pl.) Ion LEONARD ră în teritoriul versantului avînd drept punct termi­ noapte, cu expunere lun­ zăpadă. Cutreierînd prin­ drept al pîrîului Roșia, in­ nus vîrful cheii din dreap­ gă. Reîncepind ninsoarea, tre fagi am descoperit și cursiune concepută cu sco­ ta pîrîului, unde am căzut ne-am refugiat în cort și ghiocei împrejurul trun- pul de a fotografia masi­ de acord să ne instalăm am petrecut o noapte fri­ chiurilor bătrine sau pe vul in vedera unei expo­ guroasă, mai mult moțăind lingă . covoare de mușchi. ziții. Ce ne atrăgea în decît dormind . Am tot adunat ghiocei pî- masivul calcaros Piatra- A doua zi, am dejunat nă cind ne-am apropiat de Roșie ? Poate faptul că es­ în zori, ghemui ți in jurul o colibă ciobănească, în te situat la numai cca. 2,5 focului, cu ochii plini de preajma căreia se auzeau km nord-est de Petroșani fum, frigîndu-ne mizele behăitul mieilor și lătra­ sau faptul că este consti­ Csrameitjț îț cu ceaiul fierbinte. Lumi­ tul clinilor. Cu greu ne-am tuit din calcare de vîrstă na soarelui a țîșnit pe . decis să ne întoarcem la jurasică. Cert este că e- exc««r*i*> neașteptate violent' prin­ tabără... xercită interes și atracție tr-o spărturi din nori, ca La amiază am ridicat prin caracteristicile sale tabăra. Fără eforturi prea apoi cerul să se însemneze. tabăra și am coborît pe biologice care pot să men­ mari am urcat luînd pieptiș Aveam acum în fața ochilor versantul drept pînă în țină existența liliacului a stîncile uriașe, ajungînd la panorama splendidă a cul­ dreptul unei guri uriașe cărui dezvoltare depindei punctul terminus chiar milor albe a!e Retezatulu- de peșteră, unde am prîn- de extracția carbpnatului cînd soarele cobora spre lui și Parîngului. In pri­ zit și am studiat alte în­ de calciu, de existenta asfințit. Curînd, vîntul a mele ceasuri ale dimineții cadrări fotografice ale pei­ șoimului roșcat, care are început să sufle mai tare am cercetat împrejurimile sajului, neuitînd să foto­ grafiem și versantul sting, mamă. Mi-a locuri prielnice de cuibărit și ploaia s-a transformat hoinărind printre stînci, Umor spus : „Ce vrei, mărul mai pe stîncile înalte. în ninsoare, Abia atunci, ocazie cu care Liviu a profilat semeț dincolo de mic sau nimic Am ajuns la poalele ma­ am ridicat cortul și am a- studiat încadrări peste în­ pîrîu. Ne-am întors în o- Mama îi dă lui Petrișor, sivului după puțin timp prins focul la adăpostul u- cadrări foto și efecte de raș după-amiază, obosiți cel mai mare dintre frați, ★ de la plecarea din oraș, nei vetre improvizate, ca lumină, după care ne-am și plini de noroi, dar fe­ două mere spunîndu-i să’-i V Ospătar, am mîncat săp- parcurgînd drumul indus­ mai tîrziu să cinăm la întors ia tabără, entuzias­ riciți de a fi cutreierat dea unul fratelui său, Cos- trial care se ramifică din lumina lămpii cu mați de varietatea peisa­ versantul drept din Piatra- tel. Mai tîrziu, vrînd țramîna trecută aici o brîn- ---- 1 să ză cu smîntînă excelentă. șoseaua DN 47. Drumețul carbid, exasperați jului. Dar fără să vrem, Roșie, unde pe nesimțite, se convingă dacă Petrișor neobosit nu va uita nicio­ de rafalele vîntului și privirile ne-au fugit către s-a instalat primăvara, a ascultat-o, Asta-i acră... îl întreabă pe — Mă mir, e aceeași... dată măreția cheilor de de ninsoare. Doar aproape grohotișul cu fagi din cu flori și ciripit de pă­ Coste] ■ calcar, printre care se de miezul nopții ninsoarea dreptul versantului drept, sări. — Costel, ți-a dat Pe- Culese de strecoară năvalnic pîrîul și vîntul s-au oprit, dă- și senzația resimțită a Doru CHICET, 7 trișor mărul Al. TĂTAR Roșia. Apa a riiindu-ne libertatea de a fost suficient de puternică student I.M.P. DUMINICA. 25 MARTIE Steagul roșu ZlCTUXlLI'ndrg.dl IN LU/MB mun«n

A întllniri ale delegației M.A.N. cu Dezbaterile din Consiliul FILME politice braziliene de Securitate 25 MARTIE PETROȘANI — 7 NO- BRASILIA 24 (Agerpres), se perspectivele favorabile Congresului Național al NAȚIUNILE UNITE 24 dus critici unor țări occi­ iembrie : Capcana dih Delegația Marii Adunări pentru, intensificarea și di­ . Braziliei și al Senatului (Agfirpres). — în Consiliul dentale pentru sprijinul în­ munți ; Republica : A- Naționale, condusă de Vir­ versificarea raporturilor , federal. de Securitate. al O.N.U. au cordat R.S. A. prin inter­ venturile lui Don Juân ; gil Teodorescu, vicepre­ dintre România și Brazilia, .★ continuat dezbaterile pe mediul operațiunilor com­ Unirea : Vlad Țepcș, se­ ședinte al M.A.N., a lost inclusiv dintre parlamen­ La sediul Ambasadei marginea plângerii Republi­ paniilor transnaționale și riile I-ll. primit de Aureliano Cha­ tele celor două țări. române din Brazilia a avut cii Populare Angola în le­ al vînzărilor de armament. PETRILA: Jezebel. loc o întîlnire a delegației ves, vicepreședinte al Re­ ★ gătură cu raidurile agre­ Totodată, el a respins a- LONEA : Drumuri în Delegația M.A.N. a avut, Marii Adunări Naționale cu cumpănă. publicii Federative a Bra­ sive ale Africii de Sud îm­ firmațiile că cererea țării ziliei. de asemenea, o întîlnire cu senatorul Luiz Viana Filho, ANINOASA : Oame­ în cursul .convorbirii au Petronîo Portella, minis­ președintele Congresului potriva statelor africane sale privind întrunirea nii ră nin oameni. fost evocate relațiile de trul justiției, care a deți- Național și al Senatului vecine, țț? . ț „Consiliului de Securitate iar I VULCAN: Cele 4 colaborare dintre cele două 6261 a’l-mui i B[ nuid piu Federal, cu alți senatori Șl Reprezentantul angolez, avea un efect nefavorabil nunti ale lui Marisol. funcția de președinte al deputați. . țări și popoare, relevindu- Elișio de Figueiredo, a ce­ asupra convorbirilor în ’ LUPENI —. Cultural : rut adoptarea de sancțiuni Lanțul amintirilor, se­ problema namibiană ce au riile I-II ; Muncitoresc : economice împotriva regi­ Curtea Supremă pakistaneză a respins loc la sediul misiunii Ș.U.A. Avaria. Convorbiri mului de la Pretoria, evo- din New York, relevînd că URICANI : Adios ultimul demers al avocaților apărării lui cînd termenii unei rezolu­ muchachos. ungaro- . un asemenea efect îl au, Aii Bhutto ții a Consiliului., adoptată dimpotrivă, raidurile agre­ 26 MARTIE la 6 mai 1978. Vorbitorul a portugheze către Curtea Supremă, po­ sive sud-afrieane. ISLAMABAD 24 (Ager­ apreciat că numai astfel PETROȘANI : 7 No- . pres). — Curtea Supremă trivit legislației în vigoa­ Delegatul Indiei, llickhi iembrie: întoarcerea ; | guvernanții rasiști își vor BUDAPESTA 24 -.(Ager­ pakistaneză a respins, sîin- re, se acordă un interval Jaipal, s-a pronunțat la Republica : Eliberarea ■ pres). — La Budapesta au bătă, petiția avocaților a- de o săptămînă pînă la abandona politica agresi­ rîndul său. pentru adopta­ orașului Praga ; 1 început convorbirile din­ părării fostului premier, executarea sentinței, timp vă, care are ca efect spo­ rea de acțiuni decisive îm­ PETRILA : JezebeL^a Zulfikar Aii Bhutto. Con­ în care poate fi formulată tre președintele Consiliu­ rirea numărului victimelor • potriva Africii de Sudț su- LONEA: Lăsați. ' IK?. lui prezidențial al R.P. Un­ siderând că nu poate accep­ o cerere de grațiere către Ionul să zboare. ta „cererea de revizuire" șeful statului pakistanez, nevinovate din Angola și gerînd ca acestea să îm­ VULCAN : Vlad Țe- I gare, Pal Lbspnczi, și pre­ a propriei decizii prin cârc f,e din partea lui Bhutto, alte state africane inde­ brace forma unor sancțiuni pes. seriile 1I-II. ședintele Republicii Por­ a fost respins recursul fos­ fie a famil iei. sâle. pendente. ' Figueiredo a a- economice și diplomatice. LUPENI -— Cultural: I tugheze, generalul Ramal- tului premier împotriva Colonel în rezervă : ho Eanes, aflat în vizită sentinței de condamnare a Muncitoresc : Avaria. sa la moarte, pronunțată a- DUPĂ CUM INFOR­ află în comă, s-a anunțat Adios I oficială în Ungaria. Părțile, URICANI : ni.il trecut de un tribunal MEAZĂ AGENȚIA FRAN­ la Roma. muchachos. examinează evoluția rela­ din Lahore, Curtea Supre­ CE PRESS, 14 muncitori în. vîrstă de 75 de ani, I țiilor dintre cele două sta­ mă a recomandat ca pre­ japonezi au murit asfixiați Ugo La Malfa este pre- . I TV te, rezultatele obținute in ședintele țării, Mohammad în urma unui incendiu iz­ ședințele Partidului Repu­ Zia-Ul-Haq, să ia în con­ bucnit în tunelul Daisliu- blican. 25 MARTIE I colaborarea economică și siderație argumentele apă­ mizu, în construcție in lor de construire a acestui LA MOGADISCIO S-AU 8,30 Gimnastica la do­ posibilitățile de extindere rării în exercitarea drep­ nord-estul Japoniei și con.- tunel, și-au pierdut viața DESCHIS, șîmbătă, lucră­ miciliu. 8,40 Tot înain­ I a conlucrării în acest do­ tului său de a acorda gra­ siderat ca fiind cel mai 42 de persoane, iar peste rile celei de-a 71-a sesiuni te ! 9,25 Șoimii patriei. meniu. S-a procedat, de a- țierea — relatează agenția lung tunel din lume, Tu- 300 au fost rănite. a Consiliului Ligii Arabe, 9,35 Film serial pentru I în semenea, la un schimb de France Presse. nelîil, care va fi . dat UGO LA MALFA, . vice-, care are pe ordinea de zi copii : „Insula misterioa exploatare ,în lu.na noiem­ președintele Consiliului de raportul secretarului gene­ să". Episodul 5. 10,00 I opinii în probleme inter­ După respingerea și a a- brie, va avea o lungime.de Miniștri al Italiei, care a ral al ligii privind situația Viața satului. 11,30 Pen­ naționale de interes reci­ cesțui ultim demers legal peste 22 km. suferit sînibătă dimineață, internațională și din lumea tru. căminul clv. 11,45 proc. al avocaților apărării de De la începutul lucrări- 6 tromboză cerebrală, se arabă, problemele referi- Bucuriile muzicii. 12,30 I De strajă patriei. J.3.00 | Telex, 13,05 Album du-' I II minical. Umor și mu- TELEX zică. 13,45 Desene ani- I SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT 9 SPORT • SPORT • SPORT • SPORT mate : „Călătoriile lui MADRID 24 (Agerpres). Guliver (II). 14,10 Dru­ I — Federația spaniola de fot­ muri europene. 14,40 bal a dat publicității nume­ Stadion. 15,00 Serbări­ le celor 17 j ucători din care le zăpezii. 16,05 Film I „Crosul primăverii" se va alcătui echipa națio­ serial : „Dickens la Lon­ De zece ori nota 10 nală pentru meciul cu Româ­ dra". Episodul 2. 17,00 nia, programat la 4 aprilie, Fotbal : Dinamo — Dariiinică, la Uricanj s-a de copii), locul III: Victo­ la Craiova, in cadrul pre­ Sportul studențesc (re- desfășurat tradiționalul ri la Șorcdean. (Școala ge­ Fostul viceCampion u- di ntre ei, anume Adrian liminariilor campionatului eu­ . priza a Il-a). 17,50. Cu- cros al primăverii orga­ nerală) ; băieți: Petru niversitar de judo din Fel ier, Alexandru Zsjiga ropean. Antrenorul L. Kuba- II tezători spre viitor. 19,00 nizat de către comitetul Timofte, Martin Bogarii și 1974, loan Cordea, a (30 kg), Marin Mirea, la va deplasa următorul lot I Telejurnal. 19,20 Re- I orășenesc U.T.C. și con- Dorel Andrieș, toți de la dat „glas" pasiunii sale Alexandru Boyte, David de jucători : Luis Arconada, II porta j TV. 19,40 Varie­ sili ui orășenesc al orga- Școala generâlă. Clasele pentru sportul preferat, Bumbac (33 kg), Dumitru Francisco Urruticoechea — tăți de primăvară. 20,50 I nizăției pionierilor, Au VII—VIU, fete : Maria­ nu numai în calitate de Șerbăneseu, Liviu Pe­ portari ; Juan Felipe, Migu- Film artistic : Bătălia A- participat peste GOO de e- na Careman (Casa de co­ profesor de educație fi­ trescu (36 kg), Iosif Kiss, eli, Jose Alcsanco, Isidoro I tlanticului. 22,45 Tele­ levi și numeroși tineri pii), Liliana Frunză, (Școa­ zică și sport la Școala Lucian Băgăianu, ( + 45 San Jose. Marcelino Perez — jurnal. ■ muncitori. Iată câștigăto­ la generală), Ana Tabacu generâlă nr. 6 din Pe­ kg) și Ștefan Gyorfi fundași : Cundi, Juan Asensi, I1 . 26 MARTIE (Casa de copii) ; băieți : trila. Cu ajutorul con- (+52 kg) au. urcat pe po­ rii : Clasele V—VI, fete : Vicente del Bosque, Enrique 15,50 Emisiune în Mihai lanoși, Marcel Pă­ ducerilor minei și ă a- diumul de premiere. Ca Saura, Angel Villar — mijlo­ locul I, Eleonora Populete un, Nicolae Moise, toți de sociației sportive Jiul oeupănți ai primelor trei I 1 i m b a maghiară. cași ; Enrique Quini, Ruben I 18,50 Bangladesh — do- I (Școala ‘ generală), locn l la Casa de copii, (Gheor- Petrila, a pus, în urină locuri într-o asemenea Cano, Juan Carlos Heredia, (Casa glie OLTEANU). cu vreo patru ani, ba- competiție de anvergură, II cumentar de Gh. Iosub. I II; Ileana Obreja. Carlos Santillanâ și Dani — I 19,20 1001 de se r i Vi zele unei secții de judo. de fapt prima lor con­ atacanți. Căpitanul echipei es­ Inițierea în tainele fruntare oficială, meri­ I‘ 19,30 Telejurnal. te Juan Asensi le la C. F. 20,00 P a n o r a m i c: fabetului" judocan a tă felicitări. Cu alte cu­ Barcelona. I Echipa de gimnastică a Școlii generale eut-o cu copiii de vîrs- vinte în catalogul aces­ 20,30 Roman foileton.: NEW YORK 24 (Agerpres). I „Poldark". Episodul 5. ta primelor cla­ tui sport au obținut nota — La Las Vegas, într-o semi­ nr. 6 Petroșani — se . școlare, selecțio­ 10. Așadar, zece dintre 21,25 Mai aveți o între­ I finală oficială a cămpionatți- bare ? 2:1,55 Cadran nați eu atenție ; numă­ viitorii j u'docani, sa spe­ lui mondial de box la cate­ I campioană județeană rul lor a sporit pînă la răm de valoare, sport mondial. 22,15 Țelejur- I goria grea (versiunea W.B.C.), . nai. Sala sporturilor din De­ meritat loc I și titlul de vreo 60. Deși are încă li­ care prinde rădăcini în Earnie Shavers l-a învins I va a găzduit etapa jude­ campioană județeană. E- nele necazuri cil progra­ Vale, au luat nota ma­ prin K.O. în prima repriză țeană a Carnpionatului re- chipa a fost compusă din mul sălii de antrena­ ximă, demonstrînd încă- pe Ken Norton,ț fost cam-- . publican — școli generale Claudia Gruian, Marinei» ment, Ioan Cordea a» ge­ o dată că alături de ta­ pion al. lumii. Și unul dintre (7—14 ani) la care au par­ Cimpoeru, Camelia Cazan, nerat o unanimă bucu­ lentul și eforturile spor­ învingătorii din trecut ai lui ticipat echipele câștigătoa­ Laura Buzae și Vasili ca rie viitorilor judocani, In tivilor, munca, pricepe­ a du- urmă cu o lună, după rea și dragostea profe­ Cassius Clăy. Meciul re din orașele +’i munici­ - Măi'unțeae.; ș .ol un drum personal la sorilor de specialitate, a rat 1’58’ piile județului nostru. Re­ De menționat că la con­ Agnita, a adus tradițlo- antrenorilor și instruc­ prezentativa Școlii genera­ cursul individual compus, nalele chimonburi, ne­ tori lor sportivi stau la le nr. 6 din Petroșani an­ eleva Laura Buzac a ocu­ cesare acestui sport. Șl baza tuturor performan­ Mica publicitate trenată de prof. Cristian pat locul I, urmată de copiii au fost la înălți­ țelor sportive. Este o lec- ; x ție,ț care trebuie aplau­ CAUT femeie îngrijire păți, Bloc 2/IV/10, Petro­ Enoiu a obținut un bine- Claudia Gruian. me, răsplătind gestul copil 3 ani, la domiciliu. șani. Telefon 41701. Du­ profesorului lor printr-o dată și urmată și de alți Cherecheș Ileana, Car- pă Tjra 16. (216) comportare excelentă la tehnicieni sportivi din faza județeană a cam­ Vale. J Pop i c e pionatului național de ANUNȚ DE FAMILIE nui an de la dispariția judo (individual). Zece Red VION prematură a lui Arena de popice Prepa­ dețeni. Iată rezultatele : ÎNTREGUL PERSO­ ratorul Petrila a găzduit în individual juniori: Nicolae NAL de la librăriile din ROMAN FRANCISC zilele de 17 și 18 martie Păsărică -+ Jiul Petrila Petroșani amintește . pe cel care peste 35 de ani, ac. etapa județeană a cam­ 1626 p.d. (804 1-822). Se- Tenis de masă această cale că la 25 mar­ cu neasemuita pasiune și pionatului republican in­ nlori : 1. Ioan Popa 1698 tie se împlinește un an nețărmurită conștiință dividual și perechi juniori p.d. (847 + 851) de la Jiul . Tenisul de masă este ra, precuni și cele din de . la decesul apreciatu­ profesională îi aștepta pe și seniori. Dovedind o pre­ Petrila. Perechi juniori: prezent duminică diminea­ campionatul municipal lui coleg de muncă prietenii cărții în libră­ gătire superioară parte- 1. Nicolae Păsărică — Ni­ ță prin meciurile din cam­ dintre Preparatorul Petri­ ROMAN FRANCISC ria „Ion Creangă'1 din norilor de întrecere, po- colae Ilie ambii Jiul Petri­ pionatul județean dintre la — Minerul Lupeni, Pre­ Petroșani, un gînd pios paratorul ■ Coroești — Un gînd pios în semn de Văii Jiului au reu- la 1589 p.d. Perechi se­ C.S.Ș. Petroșani — Voința de aducere aminte. picarii ’.'ăll Cl-i-l — niori : 1. Victor Miclea — E.G.C.L. Lupeni, Vîscoza amintire. Din partea unui grup șit să cîștige toate cele Valeria Piscoi — Jiul Pe­ Deva și Utilajul Petroșani Lupeni — Constructorul Azi, la împlinirea ți­ de prieteni. 4 titluri de campioni ju- trila 1712 p.d. — Constructorul Hunedoa- minier Petroșani. (C.D.) li ' ('Tl A Si ADMINISTRAȚIA s Petroșani, str. Republicii, nr. 90, teleloane 4 16 62 (secretariat), 4 24 64 (sec(ti). TIPARUL: lipegralia Petroșani, str. Republicii, nr. 67,