UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
1 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” CUPRINS CAPITOLUL 1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ – NECESITATE I RAłIONALITATE ...... 3 CAPITOLUL 2. CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂłILOR DIN ROMÂNIA, STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE...... 7 CAPITOLUL 3...... 27 COORDONATE REGIONALE PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNITĂłILOR RURALE DIN CADRUL REGIUNII SUD VEST OLTENIA ...... 27 CAPITOLUL 4...... 40 CONTEXTUL JUDEłEAN PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI PĂU E TI MĂGLA I ...... 40 CAPITOLUL 5...... 51 SITUAłIA EXISTENTĂ LA NIVEL LOCAL ÎN COMUNA PĂU E TI MĂGLA I..51 CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT...... 72 CAPITOLUL 7...... 81 DIRECłIILE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI PĂU E TI MĂGLA I ...... 81 CAPITOLUL 8...... 104 PLANUL DE ACłIUNI AL COMUNEI PĂU E TI MĂGLA I ...... 104 CAPITOLUL 9...... 126 SURSE DE FINANłARE DISPONIBILE ...... 126 CAPITOLUL 11...... 157 PARTENERIATE OPORTUNE ...... 157
2 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” CAPITOLUL 1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ – NECESITATE I RAłIONALITATE Un proces de dezvoltare locală are, conform literaturii de specialitate, trei faze esenŃiale i are drept rezultat cre terea calităŃii vieŃii cetăŃenilor conturând o viziune situată într un orizont de timp mediu i lung:
Planificarea startegică Implementarea Evaluarea
oferă o imagine completă activităŃile conduc analiza pentru întregul proces i este un la atingerea rezultatele instrument important care ajută obiectivelor obŃinute la luarea deciziilor
AdministraŃia publică locală se plasează în centrul tutoror aspectelor care Ńin de calitatea vieŃii cetăŃenilor, întrucat deŃine pârghiile de acŃiune conferite de legislaŃie prin prerogative i atribuŃii specifice în domeniile cheie de dezvoltare economică, socială sau culturală a unei comunităŃi, aflându se în interacŃiune cu toŃi actorii ce acŃionează i pun în mi care aceste sectoare de dezvoltare.
În România prezentului, comunităŃile locale întâmpină necesităŃi i probleme din ce în ce mai diverse i mai dificile care afectează calitatea vieŃii oamenilor din spaŃiul respectiv, în timp ce capacitatea administrativă exercitată la acest nivel ramâne încă inadecvată rezolvării acestora. Motivele sunt diverse, de la lipsa experienŃei necesare la nivelul planificării strategice prin care se evaluează priorităŃile sociale, economice i de mediu ale comunităŃii i din care rezultă implementarea unui plan concret de activităŃi, până la probleme ce Ńin de managementul resurselor umane sau nivelul dotărilor materiale.
Ameliorarea acestor probleme nu se poate asigura decât printr un proces continuu de dezvoltare locală care să ia în considerare aspecte diverse atât asigurarea unor servicii publice mai bune i mai ieftine pentru populaŃie, unor drumuri comunale care să asigure accesul cu drumurile de rang superior, îmbunătăŃirea infrastructurii rurale în general, valorificarea potenŃialului agricol, a celui turistic, formarea i reconversia resurselor umane devenite elemente de dezvoltare economică etc dar i valorificarea elementelor tradiŃionale, culturale i a specificităŃii locale. NecesităŃile sunt deci complexe i multiple, cerând alocări financiare, materiale i umane însemnate, deci implicit depasirea unor constrangeri legate de lipsa acestora.
3 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Problematica dezvoltării unei comunităŃi aduce deci în prim plan diversitatea i complexitatea domeniilor sale care se află în relaŃie cu cel puŃin trei aspecte esenŃiale: descentralizarea administraŃiei publice, competitivitatea economică i contextul actual marcat de criza economică internaŃional dar i de cerinŃele pe care România trebuie să le îndeplinească în noua sa calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Pe fondul procesului de descentralizare care caracterizează sistemul administraŃiei publice române ti, administraŃia publică locală (A.P.L.) devine un practic resort de eficienŃă de care depinde bunăstarea localităŃii, jucând acest rol atât ca furnizor de politici de dezvoltare cât i ca factor care asigură coeziunea comunităŃii i mediilor economic, cultural i asociativ. O strategie de dezvoltare trebuie să aibă sprijinul tuturor segmentelor societăŃii civile, comunităŃii oamenilor de afaceri, mediului instituŃional i mai ales cetăŃenilor, care trebuie să asigure unul dintre cele mai importante input uri i să asigure validarea acesteia printr un feed back cât mai reprezentativ.
Societate Civilă Mediu Privat A.P.L. CetăŃeni InstituŃii
PROCES DE DEZVOLTARE LOCALĂ
În realitate, resursele financiare disponibile sunt limitate, i nu pot fi suficiente pentru rezolvarea tuturor nevoilor identificabile local. De aceea, localităŃile, cu sprijinul tuturor actorilor menŃionaŃi mai sus, trebuie mai întâi să î i definească situaŃia existentă, să î i analizeze resursele de care dispun, să identifice problemele de rezolvat, dar să î i i stabilească priorităŃile, să indice posibilităŃi de rezolvare i apoi să caute finantare, să caute să i asocieze propriul interes cu al altora, să convingă potenŃialii parteneri de beneficiile unui
4 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” eventual parteneriat. SoluŃia este alocarea raŃională i eficientă a resurselor în domeniile care pot produce cea mai mare valoare adaugată i impactul cel mai semnificativ asupra vieŃii comunităŃii. Iar instrumentul pentru analiza i interconectarea acespor aspecte complexe este strategia de dezvoltare locală un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare , cu identificarea direcŃiilor de dezvoltare specifice, i a acŃiunilor punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraŃiei publice locale.
Strategia de dezvoltare locală se define te astfel că fiind instrumentul de lucru al administraŃiei publice locale, i este, prin esenŃa sa, agreat de întreaga comunitate ca urmare a supunerii la dezbateri publice. În aceea i măsură, o strategie reprezintă un instrument de lucru pus la dispoziŃia tuturor factorilor interesaŃi în progresul economico social al localităŃii, iar pe de altă parte, fixează traiectoria evoluŃiei printr o succesiune de proiecte ce urmează a se concretiza într o listă finală de acŃiuni pentru o perioadă multianuală.
LocalităŃile, ca orice alt actor al mediului social economic, se regăsesc într o competiŃie care poate deveni acerbă pentru atragerea de resurse umane, financiare, investitori sau alte tipuri de resurse. Pe fondul autonomiei locale, unităŃile administrativ teritoriale pot i trebuie să acŃioneze în interesul lor chiar dacă nu pot fi susŃinute în totalitate de către administraŃiile regionale sau naŃionale, întrucât interesele la acest nivel corespund în mod negociat intereselor tuturor localităŃilor din regiunea sau Ńara respectivă. Desigur, dezvoltarea unei localităŃi nu se realizează individual, ci se raportează contextului judeŃean, regional, naŃional, care au propriile coordonate de dezvoltare adoptate deja.
Vorbim aici de documente strategice i programatice cum sunt Planul NaŃional de Dezvoltare al României pentru perioada 2007 – 2013, a Planului de Dezvoltare Regională, adoptat la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, reprezentând repere faŃă de care viziunea de dezvoltare a unei localităŃi se ghidează, dar cu prioritizarea specificului local. Astfel, este nevoie de o abordare strategică a dezvoltării locale , întrucât este vital a gândi dezvoltarea localităŃii într o manieră structurată pornind de la problemele locale .
În privinŃa instrumentelor structurale sau de tip structural , fondurile sunt alocate adeseori în absenŃa unor liste de proiecte eligibile stabilite prin strategii de dezvoltare sectoriale trasate la nivel central. În acest context, strategiile autorităŃilor publice pot juca un rol proeminent în accesarea finanŃărilor disponibile, calitatea acestora având implicaŃii directe asupra proiectelor prioritare, ca de exemplu demonstrarea faptului că o propunere este încadrată în strategia locală sau existenŃa raspunsului cu privire la temele orizontale (dezvoltarea durabilă, egalitatea de anse i societatea informaŃională), chestiuni centrale pentru procesul de selecŃie i evaluare a proiectelor. Procesul de consultare necesar justificării proiectului va fi dificil i de durată, în cazul în care consultarea publică nu a fost realizată în mod corespunzător pentru elaborarea strategiei. Ca urmare, dezvoltarea gandită la nivelul unei localităŃi reprezintă punctul de plecare, pilonul pe care se pot clădi strategiile de dezvoltare durabilă, capabile să ofere cadrul propice absorbŃiei fondurilor europene. Orice comunitate locală modernă trebuie să aibă o viziune strategică asupra dezvoltării sale viitoare, fără de care se poate ajunge la activităŃi administrative i manageriale haotice, în cadrul cărora se pot rata oportunităŃi i
5 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” consuma neraŃional resurse preŃioase. Programele i proiectele funcŃionează bine doar atunci când au fost cuprinse într o startegie coerentă, coordonatoare.
Pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a întregului său teritoriu i pentru a reduce disparităŃile de dezvoltare existente între diferitele sale regiuni, Uniunea Europeană acŃionează într o gamă largă de politici economice i sociale, utilizând instrumente financiare sau de intervenŃie care se dovedesc benefice pentru statele membre. În principal este vorba de politica agricolă i dezvoltare rurală i fondul social, fondul de dezvoltare regională i fondurile de coeziune cărora le sunt alocate 80% din resursele bugetare ale Uniunii, constituite pe principiul solidarităŃii.
Momentul în care toate localităŃile române ti vor avea o strategie de dezvoltare locală sau vor fi incluse într o strategie de dezvoltare a unei AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară va constitui momentul cel mai propice al conceperii i negocierii unei strategii de dezvoltare la scară naŃională, strategie căreia să nu i mai impute nimeni lipsa de conectivitate între diferitele paliere administrative. Este de dorit ca acest moment să se petreacă anterior momentului 2013 când vom avea un nou exerciŃiu bugetar european.
6 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” CAPITOLUL 2. CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂłILOR DIN ROMÂNIA, STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE
2.1. Contextul european După 1 ianuarie 2007, comunităŃile locale din România trebuie să se integreze i să se dezvolte într un context european caracterizat de dualitate, oferind pe de o parte oportunităŃi de dezvoltare, fiind, pe de alte parte, foarte competitiv i restrictiv.
În acest context, elaborarea unei strategii de dezvoltare economică i socială este mai mult decât necesară în stabilirea direcŃiilor de dezvoltare a comunităŃilor, în special cele rurale care au posibilităŃi de dezvoltare restrânse.
În Uniunea Europeană comunităŃile rurale au o pondere de 92%, fiind însă caracterizate de o calitate a vieŃii mult inferioară comunităŃilor urbane. În viziunea europeană, satul are următoarele funcŃii principale:
• funcŃia economică care garantează satisfacerea de nevoi alimentare, venituri corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale i protecŃia mediului; • funcŃia ecologică, orientată spre conservarea de resurse naturale, biotipuri (spaŃii verzi), mediu, peisaj, biodiversitate; • funcŃia socio culturală, menită să asigure i să lărgească viaŃa asociativă locală.
Pentru o lungă perioadă de timp timp, Europa a considerat că politicile rurale se suprapun politicilor agrare i sectorului agricol. Începând cu anul 2000 i odată cu adoptarea Strategiei Lisabona, spaŃiul rural este definit ca una dintre valorile fundamentale i definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită i promovată. În prezent politicile de dezvoltare rurală sunt caracterizate de adaptarea principiilor de dezvoltare durabilă, integrată i multisectorială la realităŃile Europei.
Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeană în cea mai dinamică i competitivă economie bazată pe cunoa tere din lume, capabilă de cre tere economică durabilă cu locuri de muncă mai multe i mai bune i cu o mai mare coeziune socială i respect pentru mediu până în 2010 a fost adoptată de către Consiliul European în anul 2000.
În actualul context economic, dezvoltarea competitivităŃii locale i regionale este un obiectiv vital pentru a permite Uniunii Europene să facă faŃă următoarelor provocări: disparităŃile socio economice apărute după fiecare val de aderare; globalizarea; revoluŃiile tehnologice; progresul economiei i al societăŃii bazate pe cunoa tere; îmbătrânirea populaŃiei europene i cre terea imigrării.
Pentru a răspunde a teptărilor cetăŃenilor Uniunii Europene, Consiliile europene de la Lisabona i Goteborg au definit o strategie foarte largă care dore te să dinamizeze competivitatea Uniunii, având în vedere o cre tere durabilă a acesteia. În perioada de
7 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” programare 2000 2006, diversele instrumente ale politicii de coeziune au contribuit, direct sau indirect, la strategia Lisabona având un impact major asupra competitivităŃii regiunilor i ameliorând condiŃiile de viaŃă ale cetăŃenilor săi într o manieră substanŃială.
Comisia europeană a prezentat în februarie 2005 o strategie revizuită în scopul stimulării cre terii i creării de locuri de muncă, având ca scop revitalizarea agendei Lisabona – agenda reformei economice a Uniunii Europene din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie să cuprindă obiectivele de la Lisabona i de la Goteborg i să devină un vector important al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională i naŃională. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a adoptat în iulie 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007 2013 pentru ridicarea nivelului competitivităŃii i al cre terii Uniunii Europene lărgite.
Obiectivul central al Strategiei Lisabona, revizuit în 2005, vizează cre tere economică i crearea de locuri de muncă. Atingerea acestui obiectiv e condiŃionată de stabilirea unor priorităŃi economice i sociale comune pentru toate statele membre i finanŃarea lor din bugetul Uniunii Europene. Pentru perioada de programare financiară 2007 2013, Uniunea Europeană dispune de un buget de aproximativ 860 miliarde de euro pentru finanŃarea politicilor economice i sociale, prin instrumente financiare sau de intervenŃie – acolo unde aceste acŃiuni se dovedesc benefice pentru statele membre.
Politicile europene elaborate la nivel înalt au început să Ńină cont din ce în ce mai mult de politicile de la nivel local, astfel încât dezvoltarea rurală presupune, înainte de toate, informare. Zona rurală a început să fie privită nu doar ca o problemă, ci i ca o oportunitate de viitor. Dezvoltarea spaŃiului rural trebuie să se realizeze într un context socio economic i ecologic mai larg, motiv pentru care preocuparea pentru diversificarea activităŃilor din mediul rural este în continuă cre tere.
Politicile europene relevante pentru spaŃiul rural sunt, în primul rând, Politica Agricolă Comună, Politica pentru Pescuit i Politica de Coeziune.
Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene este destinată zonelor rurale i are drept scop asigurarea unei pieŃe alimentare stabile. Modelul european de agricultură a fost definit formal în 1997 într o perioadă de provocări noi pentru agricultura europeană, legate în principal de extinderea UE spre Ńările central i est europene, competiŃia internaŃională în cre tere i constrângerile financiare interne.
Modelul european de agricultură cuprinde un set de valori împărtă ite de statele membre ale Uniunii Europene. Agenda 2000 a propus o agricultură multifuncŃională, durabilă, competitivă, care să menŃină peisajele, să conserve natura i să aducă o contribuŃie cheie la vitalitatea vieŃii rurale, răspunzând în acela i timp îngrijorărilor consumatorilor i cererilor privind calitatea i siguranŃa alimentelor, protecŃia mediului i bunăstarea animalelor.
În esenŃă, Politica Agricolă Comună presupune o agricultură durabilă din punct de vedere economic, ecologic i social, având în centrul său conceptul de multi funcŃionalitate. Dincolo
8 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” de provocările curente cărora PAC trebuie să le facă faŃă, inclusiv necesitatea simplificării i descentralizării, orientarea spre piaŃă a agriculturii europene rămâne un fapt asumat de ultimele reforme.
Totu i, posibilităŃile schimbărilor structurale sunt diferite în diferitele zone ale Europei. În promovarea acestora, i în general a dezvoltării spaŃiului rural, măsurile de dezvoltare rurală sunt de o importanŃă deosebită, fiind alocate sume semnificative în acest scop în ultimii ani.
Regulamentul Consiliului 1290/2005 privind finanŃarea politicii agricole comune a creat cadrul legislativ pentru înfiinŃarea a două fonduri europene pentru agricultură i anume FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), destinat finanŃării măsurilor din pilonul 1 (politicile de piaŃă) i FEADR (Fondul European pentru Agricultură i Dezvoltare Rurală) pentru finanŃarea programelor de dezvoltare rurală din cadrul pilonului al II lea al Politicii Agricole Comune. Începând cu 1 ianuarie 2007 , FEGA i FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare i Garantare Agricolă (FEOGA), secŃiunea Garantare i respectiv Orientare. FEGA i FEADR constituie împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC):
• FEGA intervine pentru susŃinerea pieŃelor agricole • FEADR finanŃează programele de dezvoltare rural ă
FinanŃarea programelor de dezvoltare rurală în perioada 2007 2013 are, a adar, următoarele puncte tari:
• un buget de 88 miliarde euro, respectiv aproximativ 21% din totalul fondurilor pentru PAC până în 2013 • un singur fond pentru administrarea acestui buget, separat de cel „agricol”; • un set complex de măsuri pentru dezvoltare rurală; • un sistem solid care să asigure o abordare strategică (prin planuri strategice) i echilibrate (prin plafoane minime de cheltuire pe diferitele axe ale politicii) a programelor rurale.
Ghidul strategic comunitar pentru programarea dezvoltării rurale în perioada 2007 2013 define te scopurile Politicii Agricole Comune în ceea ce prive te dezvoltarea rurală i fixează priorităŃile dezvoltării rurale pentru respectiva perioadă. Dezideratele dezvoltării rurale sunt practic datorate schimbărilor PAC i anume:
dezvoltarea rurală devine la fel de importantă ca politica de piaŃă (proporŃia de finanŃare dintre cei doi piloni fiind în cre tere pentru pilonul II dezvoltare rurală); rolul multifuncŃional pe care l joacă fermele în modelul european de agricultură ; deviza noii perioade de finanŃare: “ o puternică performanŃă economică merge mână în mână cu o utilizare durabilă a resurselor naturale ”; politicile de dezvoltare rurală se concentrează pe trei zone cheie: economia agroalimentară, mediul înconjurător i economia rurală în sens larg;
9 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” politica de dezvoltare rurală contribuie la dezvoltare durabilă a teritoriului european, prin sprijinul pe care îl oferă zonelor rurale în atingerea potenŃialului lor de locuri atractive pentru investiŃii, muncă i viaŃă.
PriorităŃile dezvoltării rurale în perioada 2007 2013 cunoscute sub denumirea de axe, sunt:
îmbunătăŃirea competitivităŃii sectoarelor agricol i forestier; îmbunătăŃirea mediului înconjurător i a peisajelor; îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale i încurajarea diversificării; cre terea capacităŃii locale pentru ocupare i diversificare.
Dezvoltare rurală 2007 2013
Axa LEADER
AXA 2 AXA 1 MEDIU I AXA 3 COMPETITI MANAGE DIV. EC + VITATE MENTUL CALIT. VIEłII PĂMÂNTULUI
Un singur set de reguli de programare, finanŃare, m onitorizare i control
Un singur fond pentru dezvoltare rurală
Pentru primele trei axe se propune un “meniu” cu 37 de măsuri, din care fiecare stat membru alege ceea ce i se potrive te, axa LEADER oferind cadrul general i modalităŃile de acŃiune la nivelul comunităŃilor locale. Principalele măsuri puse la dispoziŃia statului membru sunt:
Pentru Axa 1: ÎmbunătăŃirea competitivităŃii sectoarelor agricol i forestier:
1. Măsuri pentru diseminarea cuno tinŃelor i îmbunătăŃirea potenŃialului uman , prin:
formare profesională i acŃiuni de informare (inclusiv diseminarea cuno tinŃelor tiinŃifice i a practicilor inovatoare); instalarea tinerilor fermieri; pensionarea timpurie a fermierilor i a muncitorilor agricoli; utilizarea serviciilor de consiliere de către fermieri i de către proprietarii de pădure; instituirea unor servicii de administrare, sprijin i consiliere a fermelor, precum i a unor servicii de consiliere în sectorul forestier.
10 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 2. Măsuri de restructurare i dezvoltare a capitalului fizic, precum i de promovare a inovaŃiei , prin:
modernizarea exploataŃiilor agricole; îmbunătăŃirea valorii economice a pădurilor; cre terea valorii adăugate a produselor agricole i forestiere; cooperarea pentru realizarea de noi produse, procese i tehnologii în sectoarele agricol, alimentar i forestier; îmbunătăŃirea i dezvoltarea infrastructurii necesare evoluŃiei i adaptării sectoarelor agricol i forestier; refacerea potenŃialului de producŃie agricolă afectat de catastrofe naturale i instituirea unor acŃiuni de prevenire corespunzătoare.
3. Măsuri pentru îmbunătăŃirea calităŃii producŃiei i a produselor agricole prin:
− sprijinirea fermierilor în vederea adaptării la standardele impuse, adoptate pe baza legislaŃiei comunitare; − încurajarea fermierilor să participe la schemele de calitate alimentară; − sprijinirea grupurilor de producători în activităŃile de informare i promovare pentru produsele care fac obiectul unor scheme de calitate alimentară.
4. Măsuri tranzitorii pentru Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia i Slovacia;
Pentru Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului i a spaŃiului rural
1. Măsurile privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole , prin:
plăŃi pentru fermierii din zonele montane pentru a compensa handicapurile naturale; plăŃi pentru agricultorii din zonele care prezintă handicapuri, altele decât zonele montane; plăŃi Natura 2000 i plăŃi aferente Directivei 2000/60/CE; plăŃi de agro mediu; plăŃi pentru bunăstarea animalelor; sprijin pentru investiŃii neproductive.
2. Măsurile privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere , prin:
sprijin pentru prima împădurire a terenurilor agricole; sprijin pentru prima instalare a sistemelor agro forestiere pe terenuri agricole; sprijin pentru prima împădurire a terenurilor neagricole; plăŃi Natura 2000; plăŃi de silvo mediu; sprijin pentru reconstituirea potenŃialului forestier i adoptarea unor măsuri de prevenire;
11 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” sprijin pentru investiŃii neproductive.
Pentru Axa 3: Calitatea vieŃii în mediul rural i diversificarea economiei rurale
1. Măsuri de diversificare a economiei rurale , în special:
diversificarea spre activităŃi neagricole; sprijinul pentru înfiinŃarea i dezvoltarea micro întreprinderilor, pentru promovarea spiritului întreprinzător i consolidarea mediului economic; promovarea activităŃilor turistice.
2. Măsuri de îmbunătăŃire a calităŃii vieŃii în mediul rural :
servicii de bază pentru economie i pentru populaŃia rurală; renovarea i dezvoltarea satelor; conservarea i punerea în valoare a patrimoniului rural.
3. O măsură pentru asigurarea formării i informării agenŃilor economici din domeniile care intră sub incidenŃa axei 3.
4. O măsură privind dobândirea de competenŃe i animarea în vederea elaborării i punerii în aplicare a unei strategii locale de dezvoltare .
Pentru a patra axă: “Leader” se are în vedere abordarea pe bază de:
Strategii locale de dezvoltare pe zone rurale clar definite la nivel subregional; Parteneriate public private la nivel local, („grupuri de acŃiune locală”); O abordare ascendentă în elaborarea i punerea în aplicare a strategiilor locale de dezvoltare; O abordare conceptuală i implementarea multisectorială a strategiilor, bazate pe interacŃiunea dintre actorii i proiectele din diverse sectoare ale economiei locale; Punerea în aplicare a unor abordări inovatoare; Punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare; Încurajarea i interconectarea parteneriatelor locale.
Politica de coeziune dispune de un buget de 347,4 miliarde euro pentru perioada 2007 2013, cifră care reprezintă 35% din bugetul comunitar, precum i cea mai mare investiŃie de acest fel din istoria Uniunii Europene.
Politica de coeziune se bazează pe solidaritatea financiară a statelor membre, adică pe redistribuirea unei părŃi din bugetul comunitar către regiunile mai puŃin prospere. Neaplicarea unei politici de coeziune viguroase pentru eradicarea decalajelor determină costuri măsurate în pierderea bunăstarii personale i sociale, dar i în termeni economici, prin scăderea potenŃialului real de venit i a standardului de trai, pierderi care se pot propaga asupra întregii comunităŃi europene.
12 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente între regiunile din Uniunea Europeană, decalaje care provin din deficienŃele structurale care afectează factorii cheie ai competitivităŃii, respectiv: dotarea inadecvată cu capital fizic i uman (infrastructură i resurse umane), insuficienŃa capacităŃii de inovare, a sprijinului pentru întreprinderi i nivelul scăzut de capital de mediu (un mediu natural sau urban poluat).
Strategia i resursele politicii de coeziune sunt, pentru perioada 2007 2013 grupate pe trei obiective: convergenŃă, competitivitate i cooperare, urmărirea priorităŃilor fiind realizată într un cadru mai simplificat i mai transparent decât cel din perioada de programare 2001 2006.
• Obiectivul ConvergenŃă urmăre te să accelereze convergenŃa statelor membre i regiunilor cu dificultăŃi de dezvoltare, îmbunătăŃind condiŃiile de cre tere i de ocupare a forŃei de muncă prin mărirea i îmbunătăŃirea calităŃii investiŃiilor în capitalul fizic i uman, dezvoltarea inovaŃiei i a societăŃii bazate pe cunoa tere, adaptarea la schimbările economice i sociale, protecŃia i îmbunătăŃirea mediului precum i a eficienŃei administrative.
Obiectivul ConvergenŃă se adresează regiunilor al căror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară, respectiv un număr de 84 de regiuni situate în 17 state membre, cuprinzând 154 de milioane de locuitori. Sumele alocate obiectivului se ridică la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult de 81% din suma totală, repartizate după cum urmează: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenŃa obiectivului „ConvergenŃă”, 14 miliarde pentru regiunilor care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplică în cazul a 15 state membre.
Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007 2013 :
ConvergenŃa susŃine dezvoltarea economică integrată la nivel regional i local i durabilă prin mobilizarea capacităŃilor locale i diversificarea structurilor economice; se adresează regiunilor unde PIB/locuitor este sub 75% din media Uniunii Europene;
Competitivitatea regională i ocuparea forŃei de muncă se adresează statelor membre i regiunilor care nu au fost eligibile pentru obiectivul ConvergenŃă pentru a se adapta schimbărilor economice i sociale, globalizării i tranziŃiei către o societate bazată pe cunoa tere;
Cooperarea teritorială europeană urmăre te dezvoltarea de activităŃi economice, sociale i de mediu transfrontaliere, prin intermediul strategiilor comune în favoarea dezvoltării teritoriale durabile.
13 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
Procentele de finanŃare ale obiectivelor în cadrul Politicii de Coeziune pentru 2007 2013: 347 mld. Euro Cooperare Teritorial ă ConvergenŃă Competitivitate
Pe lângă aceste politici sectoriale care angrenează resurse financiare uria e, Uniunea Europeană a ează în centrul acŃiunilor sale i o serie de politici orizontale.
Principalele politici orizontale ale Uniunii Europene sunt cele referitoare la mediu / dezvoltare durabilă , societate informaŃională / inovaŃie i oportunităŃi egale . În ultima perioadă, aceste politici sunt completate de alte aspecte orizontale care privesc cre terea economică i ocuparea forŃei de muncă , mai buna legiferare , multilingvismul i schimbările climatice .
Uniunea Europeana s a implicat în protecŃia mediului înconjurător abia în anii ’70, când problema a devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităŃii vieŃii, limitarea poluării, introducerea principiului prevenirii poluării i cel al raŃionalizării resurselor naturale. La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul devenind o politică de sine stătătoare.
Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieŃii acum i pentru generaŃiile viitoare, integrează obiective imediate i pe termen lung, acŃiuni locale i globale, probleme economice i de mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene î i propune obiective i acŃiuni clare, legate de apte priorităŃi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică i energia curată; transportul durabil; consumul i producŃia durabile; conservarea i managementul resurselor naturale; sănătatea publică; incluziunea socială, demografia i migraŃia; săracia.
Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani datorită efectelor generate de acestea: cre terea temperaturii globale, seceta, inundaŃiile, incendiile, nivelul ridicat al emisiilor de dioxid de carbon i necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, faŃă de nivelul acestora în 1990, reducerea consumului de enregie cu 20% i un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor regenerabile până în 2020 (20, 20, 20).
În cadrul societăŃii informaŃionale , tehnologiile informaŃionale i de comunicaŃie (TIC) reprezintă un sector major al activităŃii economice, generând aproape 6% din PIB ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanŃă vitală pentru cre terea eficienŃei i competitivităŃii tuturor sectoarelor productive i de prestări de servicii, Uniunea Europeană
14 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” urmăre te să asigure accesul cetăŃenilor i întreprinderilor la o infrastructură de comunicaŃii i la o gamă largă de servicii la standarde internaŃionale i puŃin costisitoare. Fiecare cetăŃean trebuie să aibă cuno tinŃele necesare pentru a trăi i a munci în această nouă societate informaŃională, Uniunea Europeana punând un accent sporit pe educaŃia pe tot parcursul vieŃii ca o componentă de bază a modelului social european.
Prevederile comunitare referitoare la oportunităŃi egale / anse egale / cre tere economică i ocupare a forŃei de muncă se regăsesc în Politica socială i de ocupare a forŃei de muncă, având două componente de bază: Strategia Europeană pentru Ocupare i Agenda Socială. În cadrul Strategiei Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare pentru ocupare care vin în sprijinul politicilor naŃionale de a atinge obiectivele de ocupare totală a forŃei de muncă, de a îmbunătăŃi calitatea i productivitatea muncii i de a întări coeziunea socială i teritorială. Agenda Socială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei i să promoveze egalitatea de anse pentru toŃi. Implementarea politicii sociale este susŃinută de două agenŃii europene: AgenŃia Europeană pentru Securitate i Sănătate în Muncă i FundaŃia Europeană pentru ÎmbunătăŃirea CondiŃiilor de ViaŃă i de Muncă.
CONCLUZIE:
Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula cre terea economică a statelor membre i de a reduce disparităŃile dintre regiuni. AcŃiunea prin aceste fonduri este dublată i de contribuŃia statelor membre implicate. În plus, aceste fonduri sunt cofinanŃate, în principal, din resursele publice ale statelor membre, la care se adaugă i contribuŃia financiară din sectorul privat, contribuŃie încurajată în multe cazuri i cu tendinŃă de cre tere.
Fondurile Uniunii Europene funcŃionează pe principiul solidarităŃii financiare, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru contribuie la constituirea (formarea) bugetului Uniunii. Fondurile colectate prin bugetul Uniunii Europene de la statele membre sunt redistribuite către regiunile mai puŃin prospere i către grupurile sociale în dificultate.
În perioada 2007 2013 României îi sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de euro. Programele de finanŃare vor fi finanŃate prin resursele financiare ale politicilor europene, respectiv prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (FC), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit (FEP). 2.2. Fonduri europene disponibile
Politica Agricolă Comună i Politica de Pescuit se finanŃează prin următoarele fonduri:
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA): FinanŃarea măsurilor prin FEGA se efectuează prin co gestiunea dintre State membre i Comisie i în manieră centralizată la nivel comunitar:
15 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” restituirile fixate pentru exportul produselor agricole către Ńări terŃe; intervenŃiile destinate reglementării pieŃelor agricole; plăŃile directe către agricultori prevăzute în cadrul politicii agricole comune; anumite acŃiuni de informare i promovare a produselor agricole pe piaŃa internă a ComunităŃii i în Ńările terŃe, realizate de Statele membre.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), reglementat prin Regulamentul nr. 1698/2005 privind sprijinul de dezvoltare rurală, revizuit în octombrie 2006, finanŃează investiŃii pentru cre terea competitivităŃii în agricultură i silvicultură, protecŃia mediului, ameliorarea calităŃii vieŃii i diversificarea activităŃilor economice în spaŃiul rural. FEADR completează acŃiunile naŃionale i regionale asigurând împreună cu statele membre coerenŃa i compatibilitatea obiectivelor economice sau sociale.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) susŃine dezvoltarea durabilă a sectorului de pescuit i a zonelor de coastă unde acest sector este preponderent. În afară de finanŃarea înnoirii flotei i investiŃiilor industriale, fondul finanŃează măsuri pentru căutarea de noi pieŃe i sectoare alternative de activitate. AcŃiunile finanŃate prin FEP sunt: ajustări ale efortului în sectorul pescuitului; modernizarea flotei; dezvoltarea de ferme de pescuit; protecŃia zonelor maritime; facilităŃi în porturile de pescuit; procesarea i marketingul produselor de pe te; promovarea produselor.
Pe drumul parcurs de România după intrarea în UE la începutul anului 2007, deplina integrare în politica agricol ă comun ă a Uniunii Europene se num ără printre cele mai importante priorit ăŃ i. În prezent îns ă, doi factori decisivi, i anume capacitatea administrativă de aplicare a politicilor agricole i capacitatea de absorbŃie a sectorului pentru a putea efectiv profita de oportunităŃile de integrare în piaŃa comună a UE, reclamă în continuare multă atenŃie i acŃiune privind politicile din partea decidenŃilor.
Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanŃată prin instrumentele structurale, care pentru perioada 2007 2013 au fost stabilite după cum urmează:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR); 2. Fondul Social European (FSE); 3. Fondul de Coeziune (FC);
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR ) este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene i al Parlamentului European (abrogă Regulamentul 1783/1999).
FEDR este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitatea Europeană, contribuind la reducerea diferenŃei între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni i la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puŃin favorizate, inclusiv zonele rurale i urbane, zonele industriale în declin precum i zonele afectate de un handicap
16 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” geografic sau natural, precum i regiunile insulare i zonele muntoase, zonele cu densitate mică a populaŃiei i regiunile de frontieră.
Principalele tipuri de investiŃii care se pot finanŃa prin FEDR sunt:
investiŃii productive care contribuie la crearea i salvarea locurilor de muncă, în special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investiŃiile efectuate îndeosebi în IMM uri; investiŃii în infrastructuri; dezvoltarea potenŃialului autohton prin măsuri de susŃinere a dezvoltării regionale i locale.
Aceste măsuri cuprind asistenŃa i serviciile pentru întreprinderi, în special pentru IMM uri, crearea i dezvoltarea instrumentelor de finanŃare precum capitalul de risc, fondurile de împrumut i de garanŃie, fondurile de dezvoltare locală, subvenŃiile la dobândă, conectarea la reŃea, cooperarea i schimbul de experienŃă între regiuni, ora e i factorii sociali, economici i de mediu relevanŃi.
Fondul Social European (FSE) este reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European i al Consiliului Uniunii Europene (abrogă Regulamentul nr. 1784/1999). Prin intermediul FSE se promovează măsuri de reducere a omajului i de integrare profesională. FSE urmăre te promovarea ocupării forŃei de muncă în statele Membre, fiind principalul instrument prin care Uniunea Europeană finanŃează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. Fondul Social European este implementat sub obiectivul convergenŃă, în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a ForŃei de Muncă i se concentrează pe patru domenii de intervenŃie principale :
1. Cre terea adaptabilităŃii lucrătorilor i a întreprinderilor , încurajând astfel educaŃia i formarea profesională pe parcursul vieŃii i cre terea investiŃiilor în resursele umane de către înteprinderi, în special pentru lucrătorii slab calificaŃi sau în vârstă, prin dezvoltarea competenŃelor, diseminarea tehnologiilor informaŃiei i comunicării, a învăŃământului on line, a tehnologiilor care respectă mediul;
2. ÎmbunătăŃirea accesului la un loc de muncă i inserŃia durabilă pe piaŃa muncii a persoanelor în căutarea unui loc de muncă i a persoanelor inactive, prevenirea omajului, prelungirea vieŃii active, încurajând modernizarea i consolidarea instituŃiilor pe piaŃa muncii, aplicarea unor măsuri preventive, îmbunătăŃirea accesului la un loc de muncă i cre terea numărului de femei la angajare, cre terea angajării emigranŃilor i integrarea lor, facilitarea mobilităŃii geografice i integrarea transfrontalieră a pieŃei muncii;
3. Intensificarea incluziunii sociale prin combaterea discriminării i facilitarea accesului pe piaŃa muncii a persoanelor dezavantajate, precum i a persoanelor confruntate cu excluderea socială sau cu abandonul colar precoce, minorităŃile, persoanele cu handicap, precum i persoanelor care acordă servicii de ajutor persoanelor dependente, încurajând acceptarea diversităŃii la locul de muncă.
17 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 4. Promovarea parteneriatului pentru reforma în domeniile ocupării i ale incluziunii sociale, ceea ce include formarea profesională, acŃiunile de conectare la reŃea, consolidarea dialogului social i activităŃile efectuate simultan de partenerii sociali.
Fondul de Coeziune (FC) , reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene, finanŃează proiecte în domeniul protecŃiei mediului i reŃelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum i proiecte care vizează îmbunătăŃirea managementului traficului aerian i rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea i modernizarea transportului multimodal.
Domeniile de interven Ńie ale Fondului de Coeziune sunt:
reŃele trans europene de transport; proiecte majore de infrastructură de mediu; domenii care se pot dezvolta durabil i care prezintă beneficii evidente în ceea ce prive te protecŃia mediului (eficienŃă energetică i energie regenerabilă, sisteme de transport în afara coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial i maritim, sisteme de transport intermodal i interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban i transport public ecologic).
Pentru FEDR, FSE, FEADR i FEP rata maximă a intervenŃiei Uniunii Europene este de 75%, iar pentru FC 80% sau 85% din totalul costurilor eligibile. Pentru România, rata maximă de intervenŃie este de 85% în cazul celor cinci fonduri.
Regula n+3 i n+2 este o regulă pentru cheltuirea fondurilor comunitare, pe care trebuie să o respecte toate statele membre; astfel, angajamentele de plată, pentru un program, asumate în anul n, trebuie efectuate efectiv până la sfâr itul celui de al doilea an (n+2). Pentru România, până în 2009 , se va aplica regula n+3 (cheltuielile trebuie făcute până la sfâr itul celui de al treilea an). Începând din 2010 se aplică regula n+2.
Regula n+2 i n+3 a fost introdusă atât pentru a întări controlul financiar asupra fondurilor comunitare i a accelera utilizarea lor cât i pentru realizarea impactului pe care aceste fonduri le au în dezvoltarea economică i socială. Pentru statele care nu respectă regula, fondurile pentru anul următor se reduc cu acea sumă care a fost angajată i necheltuită.
Regula n+2 / n+3 reprezintă o regulă specifică fondurilor de post aderare. Alte reguli specifice acestor fonduri, în comparaŃie cu asistenŃa financiară de preaderare, cuprind alocarea pe programe multianuale (7 ani); managementul descentralizat (naŃional) al fondurilor; sume alocate semnificativ mai mari; procente de cofinanŃare mai mici, dar de o valoare mai mare; operarea pe principiul rambursării.
Fondurile Uniunii Europene funcŃionează pe principiul solidarităŃii financiare, ceea ce înseamnă că fiecare stat membru contribuie la constituirea (formarea) bugetului Uniunii. Fondurile colectate prin bugetul Uniunii Europene de la statele membre sunt redistribuite către regiunile mai puŃin prospere i către grupurile sociale în dificultate.
18 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Art.158 din Tratatul ce instituie Comunitatea Europeană prevede că „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase, Comunitatea Europeană trebuie să ia măsuri care să conducă la întărirea coeziunii sale economice i sociale.” Prin urmare, fondurile structurale i de coeziune au rolul de a reduce disparităŃile în dezvoltarea economică i socială dintre statele membre, precum i dintre regiunile Uniunii Europene, îmbunătăŃi funcŃionarea pieŃei unice a Uniunii Europene i de a promova i dezvolta stabil i durabil Uniunea Europeană.
Principiile de programare ale Fondurilor Structurale i de Coeziune:
A. Complementaritate: acŃiunile comunitare trebuie să fie complementare sau să contribuie la operaŃiunile naŃionale corespondente;
B. Parteneriat: acŃiunile comunitare trebuie realizate printr o strânsă consultare între Comisie i statele membre, împreună cu autorităŃi regionale i locale, parteneri economici i sociali. Parteneriatul trebuie să acopere pregătirea, finanŃarea, monitorizarea i evaluarea asistenŃei financiare, iar statele membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanŃi la diferite stadii ale programării;
C. Subsidiaritate: fondurile structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisia Europeană. Principalele priorităŃi ale programelor de dezvoltare sunt definite de autorităŃile naŃionale/regionale în cooperare cu Comisia Europeană, dar alegerea proiectelor i managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităŃilor naŃionale i regionale;
D. AdiŃionalitate: ajutorul comunitar nu poate înlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale statelor membre. Bugetele programelor de dezvoltare pot include atât fonduri europene cât i fonduri naŃionale din surse publice sau private;
E. Compatibilitate: operaŃiunile finanŃate prin fonduri structurale trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului Uniunii Europene, precum i cu politicile i acŃiunile comunitare, inclusiv regulile privind concurenŃa, achiziŃiile publice, protecŃia mediului, promovarea egalităŃii între bărbaŃi i femei;
F. Programare: acŃiunea comună a Uniunii Europene i a statelor membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr un proces de organizare, luare de decizii i finanŃare bazat pe formularea de strategii integrate i coerente multi anuale i definirea de obiective concrete;
G. Concentrare: fondurile structurale sunt concentrate pe câteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoperă un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confruntă cu dificultăŃi în toată Uniunea Europeană, fără a satisface criterii geografice speciale.
19 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” RelaŃiile dintre obiectivele politicii de coeziune i instrumentele structurale
Obiective Instrumente structurale ConvergenŃa FEDR FSE Fondul de Coeziune Competitivitatea FEDR FSR regională i ocuparea forŃei de muncă Cooperarea FEDR teritorială europeană Infrastructură, Pregătirea Infrastructura de mediu i inovare, vocaŃională, ajutoare de transport, energii pentru cre terea alternative InvestiŃii, etc ocupării, incluziunea socială, etc
Pe lângă fondurile alocate în cadrul celor trei politici majore Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună i Politica Comună pentru Pescuit, sunt disponibile alte 350 de programe comunitare de acŃiune. Acestea sunt gestionate direct de către Comisia Europeană i la ele au acces toate cele 27 de state membre.
2.3. Documente strategice naŃionale În vederea accesării oportunităŃilor disponibile începând cu 1 ianuarie 2007, Guvernul României a elaborat documente strategice naŃionale care să răspundă atât orientărilor strategice comunitare (cre terea atractivităŃii pentru investiŃii i muncă, inovare, locuri de muncă mai multe i mai bune), cât i specificului naŃional. Rezultatul a fost constituirea unui context strategic naŃional care are drept obiectiv recuperarea din decalajul de dezvoltare pe care România îl înregistrează în prezent faŃă de celelalte state membre.
Primul document strategic naŃional, care reprezintă baza procesului programatic i însumează totalitatea demersurilor realizate de Guvern pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare, este Planul NaŃional de Dezvoltare 2007 2013.
Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007 2013 reprezintă documentul de planificare strategică i programare financiară multianuală, aprobat de Guvernul României i elaborat într un larg parteneriat, în scopul orientării dezvoltării socio economice a României, în conformitate cu Politica de Coeziune. Planul NaŃional de Dezvoltare este un concept specific politicii europene de coeziune economică i socială, menit să ofere o concepŃie coerentă i stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorităŃi de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanŃă cu principiul programării fondurilor structurale.
20 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Planul NaŃional de Dezvoltare are rolul major de a alinia politica naŃională de dezvoltare la priorităŃile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio economică durabilă la nivel european.
Totodată, Planul NaŃional de Dezvoltare reprezintă un instrument de prioritizare a investiŃiilor publice pentru dezvoltare, orientat în principal asupra priorităŃilor i obiectivelor compatibile cu domeniile de intervenŃie a Fondurilor Structurale i de Coeziune. Planul NaŃional de Dezvoltare a fost creat pentru a stabili direcŃiile de alocare a fondurilor publice pentru investiŃii care au cele mai importante efecte asupra dezvoltării economice i sociale durabile, i pot produce valoare adăugată.
Sursele de finanŃare disponibile acŃiunilor de diminuare a decalajelor de dezvoltare faŃă de Uniunea Europeană i a disparităŃilor interne pot fi fonduri de la bugetul de stat, bugetele locale, etc. – surse interne sau fonduri structurale i de coeziune, fonduri pentru dezvoltare rurală i pescuit, credite externe, etc. – surse externe. În vederea atingerii obiectivelor strategice de dezvoltare au fost corelate toate aceste surse, astfel încât structura finanŃării Planului NaŃional de Dezvoltare 2007 2013 se prezintă după cum urmează:
Fondurile comunitare 43%. Surse publice naŃionale (centrale i locale, inclusiv credite IFI) 48% Surse private (cofinanŃări private aferente fondurilor comunitare) 9%
Programarea financiară a Planului NaŃional de Dezvoltare a condus la o sumă estimativă globală de aproape 58,7 miliarde euro, sumă care este disponibilă României pentru dezvoltare în vederea cre terea convergenŃei cu Uniunea Europeană în perioada 2007 2013.
Programarea financiară globală a PND 2007 2013 (milioane euro)
PriorităŃi ale PND 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
P1. Competitivitate 651,48 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,43
P2. Infrastructura de transport 2.094,99 2.517,48 2.465,25 2.071,29 1.819,84 1.832,20 1.853,75 14.654,79
P3. Mediu 753,18 898,70 1.099,11 1.160,45 1.069,54 810,78 806,23 6.597,98
P4. Resurse umane 711,65 912,51 1.297,08 1.317,59 1.313,22 1.115,85 940,72 7.608,60
P5. Dezvoltare rurală 1.585,56 1.757,72 2.200,96 2.335,49 2.395,08 2.445,15 2.517,37 15.237,32
P6. Dezvoltare regională 1.294,79 1.280,99 1.397,96 1.336,37 1.342,35 1.344,55 1.342,97 9.339,98
Total 7.091,65 7.988,12 9.253,50 9.103,95 8.782,98 8.309,78 8.143,16 58.673,10
21 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Tot în contextul integrării în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, Guvernul a elaborat, în conformitate cu prevederile noului acquis comunitar privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, un alt document strategice naŃional, i anume Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă (CSNR).
Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă reprezintă un document de planificare strategică pe termen mediu a asistenŃei financiare nerambursabile a Uniunii Europene – fondurile structurale i de coeziune. Elaborarea sa a avut la bază Planul NaŃional de Dezvoltare 2007 2013, aprobat de Guvernul României în luna decembrie 2005. Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă este susŃinut exclusiv din Fondurile Structurale i de Coeziune i cofinanŃarea naŃională aferentă, în timp ce Planul NaŃional de Dezvoltare include i alte finanŃări (programe de investiŃii naŃionale i locale, credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rurală i pescuit, etc.).
Principalele probleme identificate în analiza socio economică a Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă al României sunt următoarele:
Infrastructura:
• dezvoltarea insuficientă i starea degradată a infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval i aerian afectează accesibilitatea la nivel naŃional i regional; • furnizarea insuficientă i necorespunzătoare cu standardele europene a utilităŃilor publice de bază precum alimentarea cu apă potabilă i canalizarea; • dezvoltarea insuficientă a infrastructurii de management al de eurilor; • necesitatea unor investiŃii semnificative în vederea protecŃiei mediului i prevenirii efectelor negative ale dezastrelor naturale (inundaŃii, eroziune costieră); • intensitatea energetică ridicată i utilizarea ineficientă a energiei.
Competitivitatea economică:
• orientarea economiei către sectoare cu valoare adăugată redusă; • productivitatea scăzută a muncii; • bază redusă de IMM uri productive, infrastructură inadecvată de sprijinire a afacerilor i acces dificil la finanŃare; • mediu de afaceri încă dificil i dezvoltarea insuficientă a antreprenoriatului; • investiŃii reduse în infrastructura de cercetare–dezvoltare i deficienŃe în aplicarea rezultatelor cercetării în economia reală / neconcordanŃa între nevoile reale ale pieŃei i activitatea de cercetare dezvoltare; • dezvoltarea incipientă a societăŃii informaŃionale i a infrastructurii de comunicaŃii i tehnologiile informaŃiei; • insuficientă valorificare a potenŃialului turistic regional. Capitalul uman:
22 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” • dezvoltarea insuficientă a sistemului de educaŃie i pregătire profesională, însoŃite de o slabă dezvoltare a infrastructurii educaŃionale; • neconcordanŃa între oferta educaŃională i abilităŃile cerute pe piaŃa muncii, precum i cele necesare unei economii moderne, bazate pe cunoa tere; • nivel ridicat al omajului, în special a omajului de lungă durată i în rândul tinerilor; • inegalitate de anse i probleme de incluziune socială a grupurilor vulnerabile pe piaŃa muncii; • infrastructură i servicii sociale i de sănătate slab dezvoltate. Capacitate administrativă:
• capacitate instituŃională redusă a administraŃiei publice centrale i locale faŃă de cerinŃele unei dezvoltări economico sociale durabile; • lipsa unui management public modern. Dimensiunea teritorială:
• existenŃa unor disparităŃi de dezvoltare semnificative inter i intra regionale i rămânerea în urmă a unor regiuni datorită slabei dezvoltări a acestora; • declinul masiv al centrelor urbane i diminuarea rolului de catalizator pentru dezvoltarea zonelor adiacente; • slabă dezvoltare i atractivitate a zonelor rurale i concentrarea excesivă pe activităŃi agricole; • necesitatea dezvoltării cooperării la nivel european în vederea cre terii rolului României în spaŃiul european, precum i pentru dezvoltarea zonelor de lângă graniŃă.
Analiza acestor probleme a condus la formularea următoarelor obiective specifice:
o Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; o Cre terea competitivităŃii pe termen lung a economiei române ti; o Dezvoltarea i folosirea mai eficientă a capitalului uman din România; o Consolidarea unei capacităŃi administrative eficiente; o Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
În vederea atingerii acestor obiective specifice, Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă are stabilit drept obiectiv reducerea disparităŃilor de dezvoltare economică i socială dintre România i statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei cre teri suplimentare de 15% a PIB până în anul 2015.
În vederea atingerii obiectivului global i a obiectivelor specifice au fost formulate ase priorităŃi naŃionale de dezvoltare pentru perioada 2007 2013 :
• Cre terea competitivităŃii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa tere; 23 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” • Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport; • Protejarea i îmbunătăŃirea calităŃii mediului; • Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării i incluziunii sociale i întărirea capacităŃii administrative; • Dezvoltarea economiei rurale i cre terea productivităŃii în sectorul agricol; • Diminuarea disparităŃilor de dezvoltare între regiunile Ńării.
De i în anul 2004 România avea un PIB/locuitor de 31% din media Uniunii Europene, s a estimat că s ar putea recupera până în anul 2013 aproape 10 puncte procentuale din acest decalaj i să se ajungă la un PIB/locuitor de aproximativ 41% din media Uniunii Europene.
PriorităŃile Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă au fost formulate ca răspuns strategic la problemele economice actuale, în scopul creării oportunităŃilor identificate ca fiind necesare. Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă vizează armonizarea tuturor acestor priorităŃi într o strategie coerentă, care să fie adecvată pentru România, să se conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategiei de la Lisabona obiectivelor de la Göteborg, respectiv cre terea competitivităŃii, ocuparea deplină i protecŃia durabilă a mediului i să aibă ca efect dezvoltarea economică i cre terea numărului de locuri de muncă. Deoarece nu este un instrument de management, Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă descrie foarte general sistemul de implementare a fondurilor structurale i de coeziune în România, cu accent pe acŃiunile avute în vedere pentru asigurarea unui management eficace i eficient al acestor fonduri. Alocarea acestor fonduri se face prin intermediul Programelor OperaŃionale, care detaliază domeniile de finanŃare care corespund priorităŃilor naŃionale i ale Uniunii Europene. CorespondenŃa priorităŃilor PND pe politicile comunitare este prezentată mai jos:
24 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” PND 2007 2013
POLITICA DE POLITICA POLITICA DE COEZ IUNE AGRICOLĂ PESCUIT COMUNĂ
Cadrul NaŃional Plan NaŃional Strategic de Plan NaŃional Strategic de Referin Ńă Strategic de Pescuit Dezvoltare Rural ă
Programe Program Program operaŃional NaŃional Dezv. operaŃional e pescuit
Programele OperaŃionale sunt instrumentele de management pentru realizarea obiectivelor Cadrului Strategic NaŃional de ReferinŃă 2007 2013, prin intermediul unor intervenŃii specifice.
Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă reprezintă strategia globală de utilizare a instrumentelor structurale, pe când Programele OperaŃionale reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR.
Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost transpuse într un alt document strategic naŃional Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală . Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală reprezintă documentul cadru în baza căruia România stabile te politicile i acŃiunile de dezvoltare pentru perioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic i economia rurală precum i proiectele de investiŃii în infrastructură, dezvoltare i renovare a satelor române ti. FinanŃarea Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală va fi realizată atât din surse externe Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cât i din surse interne bugetul naŃional.
Planul NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală reprezintă instrumentul de referinŃă pentru elaborarea programării Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, fiind pus în aplicare prin programele de dezvoltare rurală.
Structura Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală este următoarea:
• Analiza situaŃiei economice, sociale i de mediu i stabilirea indicatorilor de bază;
25 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” • Strategia generală de dezvoltare rurală în perioada 2007 2013, în cadrul căreia se prezintă continuitatea cu programul SAPARD 2000 2006, priorităŃile potrivit Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală i contribuŃia la obiectivele Lisabona; • Strategia pe axe prioritare (scopuri strategice, cuantificarea obiectivelor i sinergia dintre axe); • ConcordanŃa Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală cu alte programe comunitare; • Organizarea reŃelei naŃionale rurale; • Analiza SWOT.
Cele patru direcŃii majore de dezvoltare stabilite în cadrul Planului NaŃional Strategic pentru Dezvoltare Rurală al României sunt:
• Cre terea competitivităŃii din sectoarele agricol i forestier; • ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural; • ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale; • Dezvoltarea de parteneriate public/privat organizate în Grupuri de AcŃiune Locală.
Cu un nivel de dezvoltare mult mai scăzut decât media Uniunii Europene, România este eligibilă sub obiectivul ConvergenŃă al Politicii de Coeziune. Cu un total al fondurilor europene alocate pentru perioada 2007 2013 de peste 30 de miliarde de euro (din care 19,667 miliarde reprezintă fonduri structurale i de coeziune, iar restul alocări financiare pentru dezvoltarea sectorului agricol i a economiei rurale), i o contribuŃie semnificativ mai mică în comparaŃie cu sumele alocate, România este un beneficiar net al politicilor comunitare.
Aceste 30 de miliarde de euro reprezintă o oportunitate numai în măsura în care procesul de programare este transpus în practică i corespunde capacităŃii administrative existente la nivel local i regional, altfel există riscul de a deveni contributor la bugetul Uniunii Europene.
26 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” CAPITOLUL 3.
COORDONATE REGIONALE PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNITĂłILOR RURALE DIN CADRUL REGIUNII SUD VEST OLTENIA
Prezentare generală
Localizare. Regiunea Oltenia este situată în zona de sud vest a României i este compusă din cinci judeŃe: Dolj, Gorj, MehedinŃi, Olt i Vâlcea. Regiunea ocupă o suprafaŃă de 29.212 kmp, respectiv 12,25% din suprafaŃa totală a României.
Localizarea Regiunii Oltenia este favorabilă în special pentru economie i pentru turism. CarpaŃii i Dunărea formează în nordul i sudul regiunii graniŃe naturale ale regiunii. Dunărea reprezintă o resursă regională importantă i urmăre te graniŃa cu Bulgaria i cu Serbia pe o distanŃă de 417 km. GraniŃa de nord a regiunii este la o distanŃă de circa 200 km de Timi oara; distanŃa între Craiova i Bucure ti este de 230 km.
Regiunea Oltenia se învecinează la sud cu Bulgaria, la est cu regiunea istorică Muntenia (azi Regiunea Sud Muntenia), la nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) i cu Serbia (Republica Federativă Serbia Muntenegru).
Dunărea are o importanŃă strategică fiind un coridor pan european pentru tranzitul de mărfuri dintre Europa Centrală, Europa de Vest, Marea Neagră, regiunea Caucaziană, Asia Centrală i Orientul Mijlociu i Orientul Îndepărtat.
InexistenŃa unui pod peste Dunăre în sudul regiunii îngreunează traficul de frontieră, prin cele două puncte vamale cu Bulgaria (Calafat – Vidin i Bechet – Oreahovo) tranzitul făcându se exclusiv cu bacul, ceea ce creează mari întârzieri i dificultăŃi operatorilor de transport de mărfuri i turi tilor. Prin urmare, majoritatea operatorilor de transport de mărfuri preferă să traverseze Dunărea peste podul de la Giurgiu, ocolind astfel regiunea.
27 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Tranzitul spre Serbia Muntenegru este mai fluid, datorită existenŃei podului peste Dunăre de la PorŃile de Fier i a preponderenŃei graniŃelor terestre existente în regiunea Banat.
Relieful regiunii oferă un profil diversificat în ceea ce prive te altitudinea: la sud Câmpia Dunării – altitudine 50 m, la nord i la vest MunŃii CarpaŃi – altitudine maximă pe teritoriul regiunii aproximativ 2400 m, pe o distanŃă de circa 200 km diferenŃa de nivel fiind semnificativă.
RepartiŃia teritorială după formele de relief oferă o imagine relativ echilibrată, cuprinzând munŃi, câmpii, dealuri i podi uri. MunŃii, bogaŃi în resurse (în special cărbune i lemn) au favorizat dezvoltarea mineritului i exploatările silvice. Industria minieră a cauzat probleme majore de mediu i restructurarea sa a dus la tensiuni sociale severe i la omaj. Relieful din partea de sud a regiunii favorizează agricultura, Oltenia fiind una din regiunile agricole tradiŃionale din România.
ReŃeaua hidrologică, alături de configuraŃia reliefului, conferă regiunii rolul energetic principal în România, prin exploatarea potenŃialului apelor curgătoare care traversează regiunea: fluviul Dunărea, râurile Jiu i Olt. Pe teritoriul Olteniei se află complexele hidroenergetice PorŃile de Fier (MehedinŃi) i Lotru Olt (Vâlcea). Aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului funcŃionează două dintre cele mai mari centrale termoelectrice din România: Rovinari i Turceni. ProducŃia de energie termoelectrică împreună cu activităŃile miniere creează probleme substanŃiale asupra mediului, probleme care au un impact mare asupra standardului de viata al locuitorilor din regiune.
Structura economiei regiunii Sud Vest Oltenia
Structura economică a regiunii Sud Vest Oltenia este consecinŃa atât a potenŃialului economic natural, cât i a tradiŃiei economice existente în regiune.
PotenŃialul economic natural este dat de resursele agricole bogate (dimensiunea terenului agricol, precum i calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile frunta e între terenurile arabile ale României), hidroenergetice (71,57% din totalul producŃiei hidroelectrice naŃionale, în 2001) i termoenergetice (27% din totalul producŃiei termoelectrice naŃionale, în 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit în interiorul regiunii: judeŃele din sud (Dolj i Olt în special, MehedinŃi) sunt preponderent agricole, MehedinŃi i Vâlcea se remarcă prin resurse hidroenergetice, Gorj prin resurse termoenergetice.
MunŃii, acoperiŃi de păduri i pă uni alpine, constituie un important potenŃial turistic i hidroenergetic, încă insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat în cărbune, minerale metalice i nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc. VegetaŃia forestieră ce acoperă teritoriul regiunii este formată din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei) până la 1000 1400 m i conifere (brad, molid, pin, zadă), până la 1800 m. Fauna i flora este bogată i variată.
28 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Cu un procent al populaŃiei rurale peste media naŃională (117%), Regiunea Sud Vest Oltenia este marcată de dependenŃa de agricultură, aceasta îmbrăcând forma unei agriculturi de subzistenŃă, practicată de o populaŃie rurală îmbătrânită i de către cei disponibilizaŃi din mediul urban. Având o contribuŃie redusă la formarea produsului intern brut regional i o productivitate scăzută, această ramură economică este caracterizată de fărâmiŃarea terenurilor i lipsa mijloacelor i a metodelor moderne de producŃie.
Regiunea Sud Vest Oltenia înregistra la finele anului 2003 un produs intern brut total de 179.313,8 miliarde lei preŃuri curente, în cre tere cu 37.9% în raport cu anul 2002. PIB ul total al Regiunii SV Oltenia reprezenta la nivelul anului 2003 doar 9,08% din valoarea PIB naŃional, ocupând ultimul loc între regiuni. În anul 2003, nivelul PIB/locuitor în regiune se situa pe locul 6 între regiuni, fiind u or superior regiunilor Nord Est i Sud Muntenia, însă semnificativ inferior valorilor înregistrate în Regiunea Bucure ti Ilfov i Vest.
ContribuŃia judeŃelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2003, indică o pondere de 28,44% a judeŃului Dolj (50.996,40 mld. lei), urmat de 23,32% (41.826,10 mld. lei) judeŃul Gorj, 19,95% (35.774,80 mld. lei) judeŃul Vâlcea, 15,73% (28.208,7 mld. lei) judeŃul Olt i 12,56% (22.507,8 mld. lei) judeŃul MehedinŃi.
Valoarea investiŃiilor străine directe în regiunea SV Oltenia în anul 2004 a fost de 405 mil. euro, reprezentând 2,7% din valoarea naŃională a investiŃiilor străine directe. Dinamica acestui indicator în raport cu anul 2003 indică o cre tere cu 14,08%, Regiunea SV Oltenia plasându se pe penultimul loc între regiuni în atragerea investiŃiilor străine directe, înaintea Regiunii Nord Est. Scăderea ponderii investiŃiilor străine directe în regiune din totalul investiŃiilor realizate la nivel naŃional (de la 3,7% în 2003 la 2,7% in 2004) denotă menŃinerea unei atractivităŃi regionale foarte scăzute din punct de vedere investiŃional, datorate stării precare a dotărilor infrastructurale de bază (în special transport, utilităŃi i ICT) i a calităŃii slabe a mediului de afaceri (mediul politic i administrativ, sectorul privat dezvoltarea antreprenorială regională se află în 2003 pe ultimul loc între regiunile României, atât ca densitate (număr de unităŃi locale), ocuparea forŃei de muncă i cifră de afaceri, în toate sectoarele industriei, comerŃului i serviciilor).
Economia Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia înregistra la finele anului 2004 un număr total de 31.149 unităŃi locale active , în cre tere cu 9,4% (+ 2684 unităŃi locale active) faŃă de anul anterior, reprezentând 7,70 % din total naŃional de 404.339 unităŃi.
DistribuŃia unităŃilor locale active pe clase de mărime arată că majoritatea se situau în clasa 0 9 salariaŃi (89,3% în anul 2004 i 88,4% în anul 2003), fiind urmate de cele cu 10 49 salariaŃi (8,0% în anul 2004 i 8,7% în anul 2003), 50 249 salariaŃi (2,1% în anul 2004 i 2,2% în anul 2003) i cele cu 250 de salariaŃi i peste (0,6% în anul 2004 i 0,7% în anul 2003).
Pe principalele activităŃi ale economiei naŃionale , ramura predominantă care contribuia cu peste 50% la totalul unităŃilor locale active este cea de comerŃ cu ridicata i cu amănuntul, repararea i întreŃinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i casnice
29 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” (58,8% în anul 2004 i 61,3% în anul 2003), fiind urmată de industrie (13,0% în anul 2004 i în anul 2003), tranzacŃii imobiliare, închirieri i activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor (8,5% în anul 2004 i 7,2% în anul 2003), transport, depozitare i comunicaŃii (5,8% în anul 2004 i 5,4% în anul 2003), hoteluri i restaurante (5,1% în anul 2004 i la fel i în anul 2003), construcŃii (5,1% în anul 2004 i 4,8% în anul 2003) i alte activităŃi (3,7% în anul 2004 i 3,2% în anul 2003).
Clasificarea unităŃilor locale active pe forme de proprietate relevă în anul 2004 comparativ cu anul 2003, scăderea proprietăŃii majoritare de stat (de la 1,0% în anul 2003 la 0,8% în anul 2004) i cre terea proprietăŃii majoritare private (de la 99,0% în anul 2003 la 99,2% în anul 2004). Din totalul de 257 unităŃi locale active existente în anul 2004 în proprietatea majoritară de stat (285 în anul 2003), 47,1% se aflau în ramura industriei (44,6% în anul 2003).
În cadrul proprietăŃii majoritare private , peste 70% din unităŃile locale active se găseau în ramurile: comerŃ cu ridicata i cu amănuntul, repararea i întreŃinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor personale i casnice (59,2% în anul 2004 i 61,8% în anul 2003) i industrie (12,7% în anul 2004 i 12,7% în anul 2003).
După forma juridică, la nivelul anului 2004, unităŃile locale active din industrie, construcŃii, comerŃ i alte sectoare de activitate au fost în proporŃie de 92,1% societăŃi cu răspundere limitată (90,7% în anul 2003), 4,5% societăŃi pe acŃiuni (5,1% în anul 2003), 3,3% alte tipuri de societăŃi cooperatiste i necooperatiste (4,1% în anul 2003) i doar 0,1% au fost regii autonome (0,1% în anul 2003).
DistribuŃia unităŃilor locale active în anul 2004 pe judeŃele componente ale regiunii, clasifică pe primul loc judeŃul Dolj (11.390 unităŃi locale active), fiind urmat de Vâlcea (6.092 unităŃi locale active), Gorj (5.306), Olt (4.884) i MehedinŃi (3.477).
Din punct de vedere al densităŃii întreprinderilor (număr de întreprinderi/1000 de locuitori populaŃie activă 15 59 ani), se remarcă o cre tere relativă a acesteia începând cu anul 2001. Notă distinctă face densitatea întreprinderilor mari, care după o perioadă de descre tere (1997 2001), s a stabilizat începând cu anul 2002 la valoarea de 0,14 unităŃi la mia de locuitori cu vârsta cuprinsă între 15 59 ani.
Prin comparaŃie cu celelalte regiuni de dezvoltare, precum i cu nivelul naŃional, regiunea este într o situaŃie defavorabilă ca densitate, pe locul 6 din 8, devansând doar regiunile N E i Sud. Raportarea întreprinderilor la suprafaŃa regiunii o plasează pe ultimul loc între regiuni, cu 21,35 întreprinderi la 1000 locuitori activi faŃă de media naŃională de 28.88 (anul2004).
PiaŃa muncii din regiunea Oltenia a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică constând în reducerea populaŃiei active i a populaŃiei ocupate, menŃinerea omajului la valori relativ ridicate dar i cre terea omajului de lungă durată i cre terea populaŃiei inactive. Impactul fenomenelor demografice asupra evoluŃiei resurselor de muncă (scăderea natalităŃii, menŃinerea mortalităŃii ridicate, cre terea migraŃiei externe) a fost însoŃit de efecte economice cum ar fi restructurarea economică, recesiune care a accentuat
30 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” migraŃia urban rural i ocuparea în agricultura de subzistenŃă, dezvoltarea pieŃei muncii informale sau constituirea unui segment important de populaŃie inactivă.
În judeŃele Gorj i Vâlcea, reducerea populaŃiei ocupate a fost mai drastică în principal datorită restructurării industriei extractive, faŃă de alte judeŃe unde impactul restructurării nu a fost a a mare (Olt i Dolj). PopulaŃia ocupată era în anul 2004 de 1.039 mii persoane (11,4% din nivelul naŃional). Situată pe locul al II lea în context naŃional, regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia avea, la nivelul anului 2004, o scădere de 10 puncte procentuale faŃă de nivelul anului 1999, o rată de ocupare de 59,9%, pentru intervalul 15 64 ani, superioară cu 2 puncte procentuale celei naŃionale, dar sub media EU 25 de 63,3 %. Scăderea continuă a ratei de ocupare este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât i a deficitului de performanŃă economică i competitivitate.
DistribuŃia populaŃiei ocupate pe sectoare de activitate evidenŃiază implicarea acesteia în activităŃi agricole într o proporŃie semnificativă 47,7% în 2004, în scădere totu i faŃă de 1999, când ocuparea în agricultură a fost de 56.9%. Această scădere nu este însă suficient de mare în comparaŃie cu media EU 25 din 2003 care era de numai 5,5%.
O cre tere sensibilă a avut loc în domeniile industrie i construcŃii de la 20,9% în 1999 la 24,5% în 2004, sub media EU 25 din anul 2003 de 25.5%. În domeniul serviciilor se observă o cre tere de 5,6% în anul 2004 faŃă de anul 1999, sub media naŃională (34,5%) sau cea europeană (69,2%).
În conformitate cu legislaŃia în vigoare, regiunea Oltenia are trei zone defavorizate, zone care au fost în mod special afectate de restructurarea industrială i în particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela i Motru, toate localizate în judeŃul Gorj, cu o suprafaŃă totală de 1.282 kmp.
Infrastructura de transport
Regiunea SV Oltenia este traversată de 3 Axe prioritare ale reŃelei europene de transport (TEN T):
• Axa prioritară 7 (rutieră) – fostul Coridor Pan european IV; • Axa prioritară 18 (fluviul Dunărea) – fostul Coridor Pan european VII; • Axa prioritară 22 (feroviară).
ReŃeaua de cale ferată
La 31 decembrie 2004 Oltenia dispunea de o reŃea de căi ferate de 990 km, reprezentând 9% din totalul naŃional. Liniile electrificate au o lungime de 505 km, reprezentând 51% din lungimea cailor ferate ce străbat regiunea (faŃă de 35,9% media naŃională), iar liniile ferate duble reprezintă 241 km (24,35% din totalul regiunii, comparativ cu 26,8% media naŃională). Densitatea căilor ferate în regiune este cea mai mică din Ńară – 34 km/1000 km².
31 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Principala magistrală de cale ferată este Bucure ti Timi oara i traversează regiunea de la est la vest fiind i singura linie dublă din regiune. A doua ca importanŃă este Craiova – Simeria i traversează regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate. Alte linii importante sunt Craiova – Calafat, Strehaia – Motru, Craiova Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea. Piatra Olt este nod de cale ferată, având legaturi directe cu Râmnicu Vâlcea, Pite ti, Caracal Corabia. Toate acestea sunt linii simple, neelectrificate. Toate ora ele importante din regiune au staŃii de cale ferată.
Un dezavantaj major al regiunii îl constituie faptul că nu există punte de trecere a frontierei pe calea ferată la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia i la Calafat i Corabia spre Bulgaria.
ReŃeaua rutieră
Regiunea Sud Vest Oltenia este traversată de patru drumuri europene:
E70 : La Coruña Bordeaux Torino Zagreb Beograd Timi oara Craiova Caracal Alexandria Bucure ti Ruse – Trabzon Poti; E79 : Miskolc Debrecen Oradea Brad Deva Petro ani Craiova Vidin Botevgrad Sofija Serres – Thessaloniki; E81 : Mukaceve Halmeu Satu Mare Cluj Napoca Sebe Sibiu – Râmnicu Vâlcea Pite ti – Bucure ti; E574 : Bacău One ti Bra ov Pite ti – Craiova.
Oltenia are o reŃea totală de osele de 10.480 km (13,2% din totalul naŃional), din care 2.043 km sunt drumuri naŃionale (13% din total drumuri naŃionale) i 8.437 km drumuri judeŃene i comunale (13,2 % din totalul naŃional). Nu există autostrăzi sau drumuri expres. Densitatea reŃelei rutiere regionale – 35,9 km/kmp este u or mai ridicată decât media naŃională – 33,3 km/km² , mai puŃin în Dolj unde este de 29,9 km/kmp, însă relativ bine dezvoltată în celelalte judeŃe ale regiunii (Gorj – 39,3 km/kmp, Olt – 37,1 km/kmp, MehedinŃi 37,6 km/kmp i Vâlcea 37,6 km/kmp).
Există puncte rutiere de trecere a frontierei la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia, la Calafat i Bechet spre Bulgaria (numai cu bacul).
În regiunea Sud Vest Oltenia există un singur aeroport situat în Craiova. Deoarece Craiova este situată la o distanŃă de numai de 200 km de Bucure ti, dezvoltarea aeroportului nu a fost considerată o prioritate, fiind preferată dezvoltarea traficului rutier sau feroviar. Dotarea tehnică a Aeroportului Craiova permite operarea în regim de Aeroport InternaŃional, având în vedere cele mai recente lucrări de modernizare.
Căi navigabile interne
Dunărea reprezintă o cale de transport pe apă internaŃională care se întinde de la Marea Neagră la Sulina, via Belgrad în Serbia, CroaŃia, Budapesta în Ungaria, Bratislava în Slovacia i Viena în Austria, până la izvorul său în MunŃii Pădurea Neagră în Germania. Lungimea sa
32 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” totală este de 2.845 km. Este navigabilă până la km 2.411, la Bamberg de unde se conectează la Rin via canalul Bamberg/Kelheim de 171 km în lungime. Dunărea face parte din axa prioritara TEN T 18: axa de transport fluvial Rin/Meusia Main Dunăre.
Pe Dunăre, regiunea are 5 porturi fluviale în ora ele Or ova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Bechet i Corabia.
Infrastructura edilitară
ReŃeaua de distribuŃie a apei potabile
Lungimea reŃelei de alimentare cu apă a regiunii Oltenia este de 3.969 km (penultimul loc între regiuni), 8,8 % din totalul naŃional de 44.987 km.
Regiunea Oltenia are în total cel mai mic număr de localităŃi alimentate cu apă din România.
ReŃeaua de canalizare
Lungimea reŃelei de canalizare regională este de 1.466 km. Aceasta reprezintă doar 8,37% din lungimea reŃelei de canalizare la nivel naŃional (17.514 km), regiunea Oltenia fiind pe ultimul loc.
ReŃeaua de distribuŃie a gazului natural
La nivelul anului 2004 lungimea reŃelei de furnizare a gazelor naturale era de 1.706 km. Aceasta reprezintă numai 2,72 % din lungimea reŃelei de gaze naturale la nivel naŃional (25.879 km) i plasează regiunea Oltenia pe penultimul loc în Ńară, înaintea Regiunii Sud Est.
Energie termică i electrică
Cu un număr de 21 de localităŃi în care se distribuie energie termică, Oltenia se plasează pe locul 6 în România după regiunile Centru – 29, Nord Est – 29, Sud 28, Sud Est – 24 i Vest – 23.
Energia electrică are o reŃea de distribuŃie de 52.716 km i deserve te o zonă de 41.828 kmp, fiind interconectată la reŃeaua de transport de înaltă tensiune a Ńării i la celelalte reŃele de distribuŃie naŃionale. În anul 2002 vânzarea de energie electrică a fost 6.828.043 MWh, din care 14% a fost furnizată consumatorilor casnici. În luna octombrie 2001 în regiune erau înregistraŃi 917.039 clienŃi.
ReŃeaua de telefonie fixă
Dintre toate regiunile, în perioada 2000 – 2004 Oltenia avea cel mai mic număr de abonamente la telefonia fixă la suta de locuitori, respectiv 15, media pe Ńară fiind de 20 de posturi telefonice la 100 locuitori. Anul 2002 a fost ultimul în care firma RomTelecom a
33 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” deŃinut monopolul pe piaŃa telefoniei fixe, din 2003 apărând i alŃi operatori pe piaŃă, ceea ce a condus la diversificarea ofertelor, a tipurilor de abonamente i prin urmare i la cre terea numărului de abonaŃi.
Infrastructura de afaceri a regiunii Sud Vest este formată din două parcuri industriale operaŃionale, situate în judeŃul Dolj (Craiova) i în judeŃul Gorj (Sadu) i un parc industrial greenfield la Corabia, precum i 5 incubatoare de afaceri.
EducaŃie
Calitatea educaŃiei i a reformei educaŃionale sunt afectate de infrastructura insuficientă, de motivaŃia personalului (salarii foarte mici) i de situaŃia materială slabă a populaŃiei, cu consecinŃe directe în scăderea continuă a numărului populaŃiei colare.
Dacă în anul colar 1990/1991 populaŃia colară era de 519.128, în anul 2004/2005 era de 452.674, în scădere cu 12,8%. PopulaŃia colară reprezintă aproximativ 19,53 % din totalul populaŃiei regiunii. Regiunea SV Oltenia se situează pe penultimul loc în ceea ce prive te numărul celor cuprin i într o formă de învăŃământ, înaintea Regiunii Vest, comparativ cu media naŃională.
Infrastructura educaŃională preuniversitară cuprinde 471 grădiniŃe, 796 coli primare i gimnaziale, 150 licee, 5 coli pentru învăŃământul profesional i de ucenici, 8 coli de învăŃământ postliceal. Numărul elevilor care revin la un cadru didactic a fost în anul colar 2004/2005 de 13,08 în învăŃământul primar i gimnazial i de 12,31 în învăŃământul liceal.
colile profesionale i instituŃiile de învăŃământ superior nu oferă facilităŃi i mijloace moderne de instruire, de i au legături bune cu întreprinderile locale i, prin urmare, ar exista potenŃial de plasare a tinerilor absolvenŃi. Numărul de elevi înscri i în învăŃământul profesional i tehnic în perioada 2004 2005 a fost de 27.957, dintre care aproximativ 35% fete.
În regiunea Oltenia funcŃionează un număr de 3 universităŃi de stat (2 în Craiova – Universitatea din Craiova i Universitatea de Medicină i Farmacie i 1 în Târgu Jiu – Universitatea de Stat Constantin Brâncu i) i 4 private (2 în Craiova, 2 în Râmnicu Vâlcea), cu un număr total de 43.819 studenŃi în anul universitar 2004/2005.
Universitatea Craiova este a cincea mare universitate din Ńară, cu peste 25.000 studenŃi înscri i la 15 facultăŃi i 2 colegii. Din 1996, numărul studenŃilor la aceasta universitate înregistrează o tendinŃă crescătoare, de la 16.000 studenŃi în 1996– cu o cre tere de peste 36% în 7 ani. Această tendinŃă este semnificativă în special dacă se ia în considerare distanŃa relativ mică între Bucure ti i Craiova / Slatina / Râmnicu Vâlcea, distanŃă care poate determina un număr mare de studenŃi să se deplaseze în capitală.
34 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Resurse umane i piaŃa muncii
Conform datelor furnizate de Institutul NaŃional de Statistică, la 1 iulie 2004, Regiunea SV Oltenia avea o populaŃie de 2.317.636 locuitori, reprezentând 10,7% din populaŃia totală a României, în scădere cu 0,50% faŃă de anul 2003.
La nivelul regiunii evoluŃia populaŃiei totale continuă trendul descendent manifestat după recensământul din ianuarie 1992: în anul 2004, faŃă de anul 1992, populaŃia regiunii a scăzut cu 135.639 persoane, reprezentând 5,53 % din populaŃia la nivelul anului 1992. Analiza dinamicii populaŃiei totale a regiunii SV Oltenia între ultimele două recensăminte ale populaŃiei, pune în evidenŃă un proces continuu, de descre tere anuală, soldul variaŃiei pe durata întregii perioade de analiză fiind de 126723 persoane, respectiv 5,16%.
Densitatea populaŃiei la nivelul anului 2004 este sub media naŃională (79,7 faŃă de 91,2). JudeŃele MehedinŃi, Gorj i Vâlcea sunt mai slab populate, având o medie mult sub cea naŃională, pe când Doljul i Oltul depă esc, respectiv se apropie de această valoare. Există 3 mari zone izolate în regiune unde satele se găsesc la peste 30 km de primul ora , ceea ce influenŃează într o măsură negativă infrastructura, atât cea de transporturi i utilităŃi, cât i cea managerială.
EvoluŃia structurii populaŃiei Regiunii SV Oltenia pe grupe de vârstă relevă apariŃia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaŃii negative pentru economie i societate, fenomen caracteristic tuturor judeŃelor componente, datorită ratei scăzute a natalităŃii, care contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaŃiei tinere.
DistribuŃia pe medii de rezidenŃă a populaŃiei totale în anul 2004 a pus în evidenŃă preponderenŃa populaŃiei rurale cu un număr de 1.222.864 persoane (52,76%), faŃă de populaŃia din mediul urban, care însumează 1.094.772 persoane (47,24 %). Acest fenomen este în parte o consecinŃă a tradiŃiei agricole a regiunii cât i o cauză a prăbu irii activităŃilor industriale i disponibilizărilor masive de personal provocate de restructurarea unor întreprinderi sau sectoare, care au drept efect migraŃia populaŃiei (în special persoanele în vârsta) dinspre ora e spre sate.
Dinamica populaŃiei regiunii SV Oltenia pe medii rezidenŃiale, indică totu i o cre tere a populaŃiei urbane începând cu anul 2002, după o lungă perioadă de scădere, fenomen pozitiv, în măsură să genereze efecte pozitive a teptate în privinŃa scăderii ocupării în agricultura de subzistenŃă i a cre terii productivităŃii muncii.
Principalele tendinŃe identificate în ceea ce prive te forŃa de muncă a Regiunii Sud Vest sunt:
Scăderea continuă a ratei de ocupare este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât i a deficitului de performanŃă economică i competitivitate;
35 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Rata de ocupare pe vârste relevă faptul că grupa de vârstă 15 24 ani are cea mai mică rată de ocupare în comparaŃie cu grupele de vârsta 25 54 ani i 55 64 ani, inserŃia pe piaŃa muncii pentru această grupă de vârstă fiind mult mai dificilă; Cele mai multe persoane ocupate se află în agricultura de subzistenŃă, ceea ce nu reprezintă o soluŃie viabilă pe termen lung; În totalul populaŃiei ocupate, ponderea majoritară revine salariaŃilor; Din punct de vedere al ponderii omerilor înregistraŃi la AgenŃiile JudeŃene pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, pe nivele de instruire, se observă că cei care au cele mai mari dificultăŃi de inserŃie i adaptare pe piaŃa muncii sunt cei cu studii primare, gimnaziale i profesionale, cu un nivel de calificare scăzut sau fără calificare; Se previzionează în continuare dezechilibre pe piaŃa muncii de a lungul perioadei 2005 2013, prognozându se o ofertă superioară cererii la nivel regional i judeŃean.
Mediul
Intensitatea activităŃilor economice a condus la poluarea continuă a apei, aerului, solului i subsolului regiunii SV Oltenia, după cum urmează:
Dolj: poluări ale aerului în zonele I alniŃa, Podari i Calafat; Gorj: poluări ale solului în zonele cu exploatări miniere; Olt: poluări ale solului în zonele cu exploatări de petrol; Vâlcea: sol afectat de eroziune, în adâncime i la suprafaŃă, alunecări de teren i eroziuni de mal, exploatări de steril.
Solul regiunii este degradat de conŃinutul redus i foarte redus de fosfor i azot, de aciditatea puternică i moderată, de compactarea solului, poluare cu petrol i pesticide, etc.
În ceea ce prive te apele freatice, în unele zone din mediu rural persistă concentraŃii relativ ridicate de amoniu, nitraŃi i nitriŃi, influenŃând negativ calitatea apei potabile i contribuind la afectarea sănătăŃii populaŃiei la nivelul zonelor afectate.
Problemele de protecŃie a mediului sunt deosebit de complexe i vizează toate sectoarele de activitate: economice, sociale si politice. Proiectele realizate au vizat îndeosebi aspecte legate de gestionarea de eurilor cum ar fi: implementarea sistemului de colectare selectivă i transportul în condiŃii corespunzătoare a de eurilor, construirea de noi depozite, construirea unor staŃii de transfer.
Zone critice care necesită reconstrucŃie ecologică se găsesc în judeŃele:
MehedinŃi: Baia de Aramă – EM Mără e ti, Clisura Dunării – Chiuveta Lacului de acumulare, comuna Halânga – Termo Drobeta; comuna Simian – EM Valea Copcii; comuna Flore ti – EM Zegujani. Vâlcea: zona carierei de calcar de la Coste ti – BistriŃa, albia râului Lotru în zona Cataracte i perimetrul învecinat haldei de terasit rezultat de la exploatarea
36 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” zăcământului de mică, zonele cu eroziuni de teren stabilizate, apărute în urma defri ărilor, zonele montane unde s au executat "tăieri la ras" i trebuie împădurire. Olt: zona comunelor Ianca – Potelu – tefan cel Mare (de ertificare).
Zone critice sub aspectul degrădarii solurilor se găsesc în judeŃele:
Dolj: zona nisipurilor din stânga Jiului recunoscută în triunghiul Sadova Bechet Corabia” (fenomen de de ertificare i extindere a zonei de aridizare – secetă frecventă); MehedinŃi: alunecări active în Or ova, Dubova, SviniŃa, EselniŃa, MalovăŃ, Comăne ti, Tâmna; Gorj: perimetrele exploatărilor miniere i a haldelor de steril; Vâlcea: degradarea solurilor se manifestă prin reactivarea unor zone cu potenŃial de alunecare i eroziuni produse de apele de suprafaŃă.
Strategia de Dezvoltare Socio Economică 2007 2013
Obiectivul general al strategiei constă în reducerea disparităŃilor de dezvoltare între regiunea Sud Vest Oltenia i celelalte regiuni ale Ńării, în scopul cre terii nivelului de trai al cetăŃenilor, obiectiv care poate fi atins prin:
• Crearea de noi locuri de muncă având în vedere scăderea numărului de lucrători din agricultură i alte câteva sectoare industriale; • Cre terea atractivităŃii regionale i dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăŃirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane i a potenŃialului turistic; • Cre terea competitivităŃii regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii i calificarea resurselor umane.
Pentru realizarea obiectivelor prevăzute sunt stabilite următoarele priorităŃi:
Sprijin pentru cre terea competitivităŃii economice în sectorul privat
Prin intermediul unui set de trei măsuri, această prioritate regională va urmări susŃinerea investiŃiilor productive (utilaje i tehnologii noi) care să asigure adaptarea calităŃii producŃiei la standardele pieŃei europene; în mod complementar vor fi sprijinite serviciile pentru dezvoltarea afacerilor (marketing i management în IMM uri i turism) i investiŃiile pentru dezvoltarea reŃelelor de întreprinderi i asociaŃiilor profesionale.
Deoarece inovarea reprezintă premisa dezvoltării economice, se vor urmări stimularea inovării i transferului tehnologic prin finanŃarea activităŃii de cercetare dezvoltare produsă/achiziŃionată de întreprinderi, asigurarea serviciilor specializate de transfer tehnologic i consultanŃă pentru cercetare oferite de instituŃiile de transfer tehnologic i inovare, acordarea de sprijin pentru integrarea i adaptarea soluŃiilor e business cu aplicaŃiile de tip e Guvernare în vederea reducerii decalajului informaŃional în regiune.
37 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii regionale
Prioritatea vizează reducerea deficitului infrastructurii, urmărind îmbunătăŃirea competitivităŃii sistemului regional i calităŃii vieŃii în regiune. IntervenŃia va contribui la:
îmbunătăŃirea infrastructurii de transport (drumuri, aeroporturi, porturi, căi ferate); îmbunătăŃirea infrastructurii sociale i de educaŃie prin modernizarea i dotarea instituŃiilor de învăŃământ de toate nivelurile, a unităŃilor sanitare i serviciilor medicale; crearea i îmbunătăŃirea structurilor de sprijinire a afacerilor i a infrastructurii aferente acestora; dezvoltarea i extinderea infrastructurii utilităŃilor (alimentare cu apă, reŃeaua de canalizare apă, alimentare cu gaze naturale) i a infrastructurii energetice (reŃele de transport i capacităŃi de producŃie a energiei electrice i termice); reabilitarea mediului urban, conservarea resurselor culturale i arhitectonice din regiune, inclusiv a celor localizate în zonele urbane i sub urbane; cre terea capacităŃii regionale de a furniza servicii pentru afaceri i instituŃii publice; îmbunătăŃirea infrastructurii de cercetare dezvoltare.
Dezvoltarea turismului i valorificarea patrimoniului natural i a mo tenirii cultural istorice
Prioritatea vizează dezvoltarea turismului i valorificarea patrimoniului natural i a mo tenirii cultural istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice i intense acŃiuni de promovare. Strategia regională vizează cre terea atractivităŃii regiunii prin dezvoltarea economică i crearea de locuri de muncă, ca urmare a valorificării mo tenirii culturale i resurselor naturale i a îmbunătăŃirii calităŃii infrastructurii de cazare i de agrement. Cre terea vizibilităŃii regiunii se va realiza prin crearea i editarea de pliante, bro uri, alte categorii de documentaŃie de prezentare i extinderea afacerilor în turism prin crearea de servicii suport în sprijinul afacerilor în turism i de reŃele de asociaŃii profesionale în domeniul turismului.
Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile i îmbunătăŃirea serviciilor sociale
Accentul va fi pus pe stabilirea unor relaŃii mai bune între cercetare, educaŃie de nivel înalt i educaŃie vocaŃională, pe de o parte, i economia regională pe de alta parte. Strategia regională vizează asigurarea cre terii capacităŃii de angajare i a ocupării prin adaptarea forŃei de muncă la necesităŃile pieŃei muncii i societăŃii i economiei bazate pe cunoa tere, prin aceasta combătându se i sărăcia i excluderea socială.
Dezvoltarea zonelor rurale i montane
Dezvoltarea zonelor rurale i montane vizează diversificarea economiei rurale prin diversificarea activităŃilor non agricole, sprijinul pentru crearea i dezvoltarea micro întreprinderilor, încurajarea activităŃilor turistice; îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în mediul rural prin dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaŃie, renovarea i dezvoltarea satelor,
38 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” conservarea patrimoniului rural, pregătire profesională, îmbunătăŃirea competenŃelor de management i implementare a strategiilor locale de dezvoltare; dezvoltarea economică durabilă a fermelor i a exploataŃiilor forestiere prin utilizarea durabilă a terenurilor agricole i forestiere; cre terea competitivităŃii agriculturii i silviculturii i adaptarea ofertei la cerinŃele pieŃei; promovarea iniŃiativelor locale prin încurajarea acŃiunilor de tip “LEADER”, asigurarea pescuitului durabil i dezvoltarea acvaculturii.
ProtecŃia i îmbunătăŃirea calităŃii mediului
Se are în vedere îmbunătăŃirea infrastructurii de mediu prin: efectuarea de lucrări în scopul prevenirii i reducerii riscurilor legate de dezastrele hidrogeologice (realizarea unor poldere, lucrări de îndiguire, regularizarea cursurilor de apă, modernizarea i dezvoltarea sistemelor informaŃionale pentru avertizare alarmare în timp real a populaŃiei, elaborarea hărŃilor de risc la inundaŃii i introducerea lor în planurile de urbanism general, realizarea cu prioritate de amenajări, lacuri de acumulare, lucrări de desecare drenaj); dezvoltarea colectării diferenŃiate a de eurilor menajere i a de eurilor industriale i reutilizarea acestora; managementul de eurilor (construirea/reabilitarea staŃiilor de epurare a apelor uzate, construirea/modernizarea facilităŃilor de apă i apă uzată în zone specifice, dezvoltarea sistemelor de management al diverselor tipuri de de euri); protejarea biodiversităŃii (dezvoltarea i managementul habitatelor i faunei comunitare) i a ariilor protejate; reabilitarea siturilor industriale i militare poluate.
39 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” CAPITOLUL 4.
CONTEXTUL JUDEłEAN PRIVIND DEZVOLTAREA COMUNEI PĂU E TI MĂGLA I
4.1. Prezentare generală
Localizare
JudeŃul Vâlcea este localizat în partea central sudică a României, în Regiunea Sud Vest Oltenia. JudeŃul Vâlcea se întinde pe o suprafaŃă de 5.765 kmp, reprezentând 2,4% din suprafaŃa totală a Ńării i numără o populaŃie de 413.570 locuitori.
JudeŃul Vâlcea se învecinează cu judeŃele Alba i Sibiu în partea de nord, cu judeŃul Arge în est, cu judeŃul Olt în partea de sud i sud est, cu judeŃul Dolj în sud vest, judeŃul Gorj în vest i judeŃul Hunedoara în partea de nord vest.
Structura administrativă
JudeŃul Vâlcea cuprinde 89 de unităŃi administrativ teritoriale, după cum urmează:
2 municipii (cu 15 localităŃi componente i sate aparŃinătoare): Râmnicu Vâlcea i Drăgă ani; 9 ora e (cu 54 de localităŃi componente i sate aparŃinătoare): Băbeni, Bălce ti, Băile Govora, Băile Olăne ti, Berbe ti, Brezoi, Călimăne ti, Horezu i Ocnele Mari. 78 de comune cu 528 de sate aparŃinătoare.
40 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Re edinŃa judeŃului este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluenŃa râurilor Olt i Olăne ti, la poalele dealurilor Capela, Petri or i CetăŃuia .
Analiza structurii pe tipuri de localităŃi pune în evidenŃă faptul că din totalul de 606 localităŃi, preponderente sunt localităŃile rurale – 91,7% faŃă de 8,3% localităŃi urbane.
Majoritatea comunelor se încadrează în categoria cu 6 8 sate (40%), sau cu 4 5 sate (circa 28%). Numărul mare de sate este o caracteristică a judeŃului Vâlcea. Numărul mediu este de 6,8 de sate la o comună, cu mult peste media pe Ńară de 5 sate la o comună.
Relief
Prin a ezarea sa geografică, judeŃul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief, dispuse în trepte de la nord la sud, în următoarea structură: 33% munŃi (inclusiv depresiunea Lovi tea), 20% dealuri i depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane i 2% lunci. DiferenŃa de nivel este de 2274 m, între vârful Ciortea – 2274 m i Lunca Oltului – 152 m.
Defileele râurilor Olt i Lotru străbat munŃii Cozia, CăpăŃânii, Făgăra , Lotru i Parâng. Aici, între masivele de munŃi, se află una din cele mai mari depresiuni intramontane, cunoscută sub numele de łara Lovi tei. Două treimi din suprafaŃa judeŃului este ocupată de Podi ul Getic i SubcarpaŃii Getici, cu altitudini care descresc de la 800 la 400 de metri. Cea mai sudică formă de relief este Platforma OlteŃului, dincolo de care începe Câmpia Română (judeŃul Dolj).
Râul Olt străbate judeŃul pe o distanŃă de 135 km, având ca afluenŃi râurile Lotru, Olăne ti, BistriŃa, LuncavăŃ, Cerna, OlteŃ, Topolog. Bazinul hidrografic aflat în partea dreaptă a râului Olt cuprinde aproape toată suprafaŃa judeŃului. ReŃeaua hidrografică mai cuprinde:
Lacurile glaciare: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul LatoriŃei; Lacurile artificiale amenajate pe Lotru i Olt pentru hidrocentrale: Vidra, Brădet, Cornet, Călimăne ti, Dăe ti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvite ti, Ione ti, Zăvideni, Drăgă ani; Lacul sărat de la Ocnele Mari.
Istoric
Materialele arheologice, informaŃiile marilor învăŃaŃi ai lumii antice, vestigiile i monumentele istorice atestă în judeŃul Vâlcea primele urme ale existenŃei umane încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiule ti (comuna Tetoiu ) transformă judeŃul într unul din locurile cu cele mai vechi urme de viaŃă i locuire umană din România aproximativ 2.000.000 ani.
Prima menŃiune a judeŃului Vâlcea apare pe data de 8 ianuarie 1392 în Cronicile Mănăstirii Cozia , unde se păstrează încă Hrisovul semnat de Mircea cel Bătrân, fiind primul judeŃ atestat documentar .
41 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Prima atestare documentară a municipiului Rm. Vâlcea datează din 4 septembrie 1388, când Mircea cel Bătrân menŃiona într un hrisov că se află în „ora ul domniei...numit Râmnic” . Sigiliul ora ului datează din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. SacerdoŃeanu, „unul dintre cele mai vechi sigilii oră ene ti din łara Românească” .
Numeroase documente arată că prin judeŃ au trecut Mihai Viteazu, Matei Basarab, Doamna Chiajna, Constantin Brâncoveanu, tatăl lui Mihai Viteazul Pătra cu cel Bun, Radu cel Frumos, Radu Paisie.
La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea s a intonat pentru prima dată cântecul De teaptă te, române! compus de Anton Pann, pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mure anu, la ceremonialul organizat pentru cinstirea victoriei revoluŃiei i sfinŃirea stindardelor libertăŃii naŃionale.
Clima
Clima este temperat continentală, puternic influenŃată de fragmentarea accentuată a formelor de relief, de expunerea versanŃilor, de regimul de radiaŃie solară i de vânturi.
Valorile temperaturii medii anuale înregistrează o scădere de la sud la nord, în funcŃie de relief, variind între 10,4° C în Lunca Oltului, 9° C în regiunea sub carpatică i sub 2° C în zona montană.
Valoarea medie a precipitaŃiilor anuale variază funcŃie de altitudine între 500 600 mm în Lunca Oltului, la 700 800 mm în regiunea sub carpatică i peste 1200 mm în zona montană.
Resurse naturale
Subsolul judeŃului Vâlcea este bogat în resurse minerale diverse: petrol, gaze naturale, sare, lignit, pegmatite cu cuarŃ, feldspat i mică albă, calcar, cărbune, argile, ape minerale i ape geotermale. Apele minerale de la Călimăne ti, Băile Olăne ti i Băile Govora sunt recunoscute în Ńară i străinătate pentru proprietăŃile lor curative în tratarea afecŃiunilor aparatului digestiv, a diabetului, gutei, afecŃiunilor renale, dermatologice sau a celor reumatismale.
JudeŃul are două staŃiuni montane, Voineasa i Vidra, situate pe Valea Lotrului, o staŃiune turistică de interes local Horezu i 3 din cele 9 staŃiuni balneoclimaterice din România Călimăne ti, Băile Olăne ti i Băile Govora.
Solurile sunt foarte diverse: brune acide, brune, litosoluri, soluri humicosilicatice – în zona montană, la brune luvice, brune eumezobazice, vertisoluri, erodiosoluri i/sau regosoluri în dealurile subcarpatice i piemontane.
42 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Fondul forestier cuprinde o suprafaŃă de 267.424 ha. Pădurile, pă unile i fâneŃele reprezintă aproape 47% din suprafaŃa judeŃului. Pădurile se găsesc 50 55% în regiune de munte, 40% în regiunea de deal i 5 10% în regiunea de câmpie luncă.
JudeŃul Vâlcea se caracterizează i prin existenŃa resurselor naturale bogate i diverse care stau la baza dezvoltării activităŃilor economice. Astfel, pentru agricultură, 43% din suprafaŃă este propice culturii vegetale în zona de câmpie, terenuri pentru pomicultură în zona de deal – aproximativ 6% din suprafaŃă, pă uni i fâneŃe aproximativ 25% din suprafaŃă, pentru zootehnie în zona de munte i deal.
Pe râul Olt sunt construite 14 hidrocentrale, cu o putere instalată de aproximativ 500 MW, iar pe râul Lotru, la Ciunget, se află cea mai puternică hidrocentrală din România, cu o cădere de 980 m i o putere instalată de 510 MW.
Infrastructura
Infrastructura de transport a judeŃului cuprinde 203,4 km de căi ferate i 2.167 km de drumuri publice din care 559 km de drumuri naŃionale.
Densitatea drumurilor publice este de 37,6 km/100 kmp, peste media naŃională de 33,5 km/kmp i cea regională de 35,9 km/kmp. Drumurile din judeŃul Vâlcea însumează aproximativ 1638 km, cu 634 km (29%) drumuri publice modernizate.
JudeŃul este traversat de un tronson al Coridorului IV Pan European de trasnport rutier pe direcŃia Pite ti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu.
Un număr de 7 drumuri naŃionale i/sau europene traversează judeŃul. Zona de nord a judeŃului este traversată pe direcŃia est – vest de DN 67 (Râmnicu Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu), importantă arteră rutieră de acces care leagă/intersectează trei drumuri europene de mare circulaŃie turistică: E 81 la Râmnicu Vâlcea, E 79 – la Târgu Jiu i E 70 la Drobeta Turnu Severin.
Spre nord, la limita cu zona montană, judeŃul este traversat pe direcŃia est – vest de DJ 665 care se desprinde din DN 67 în ora ul Horezu i leagă între ele toate a ezările submontane (Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna), după care accede în E 79, în apropierea localităŃii Curti oara. Este un drum de mare atractivitate peisagistică, care pune în valoare patrimoniul cultural al satului oltenesc din Oltenia de sub Munte.
Nordul judeŃului Vâlcea este străbătut pe direcŃia est–vest de DN 7A. De la nord la sud se prefigurează trei rute principale :
DN 64 care leagă Râmnicu Vâlcea de Drăgă ani i este o cale de acces în judeŃul Olt către drumul european E 574; DN 65C, un drum central care împarte judeŃul Vâlcea în aproximativ două jumătăŃi egale i face legătura între ora ele Horezu i Bălce ti;
43 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Sudul judeŃului este străbătut pe direcŃia est – sud –vest de DN 67B.
Calea ferată străbate judeŃul de la nord la sud, pe o singură linie neelectrificată. La Băbeni se desprinde o ramificaŃie spre Berbe ti Alunu, zonă unde se exploatează cărbunele. De asemenea, în 1948 1949 s a construit o cale ferată cu ecartament îngust de la Brezoi la Voineasa, pentru transportul bu tenilor din exploatările forestiere.
Nu există conexiune directă de la Râmnicu Vâlcea la Pite ti sau Bucure ti. Calea ferată Vâlcea Vâlcele nu a fost finalizată din cauza alunecărilor de teren i ulterior a fost abandonată. Acest tronson urma să decongestioneze traficul pe ruta Bucure ti Bra ov, să scurteze distanŃa dintre Arad i Bucure ti, iar pe plan local să realizeze legătura feroviară rapidă între Bucure ti, Râmnicu Vâlcea, Valea Oltului i Sibiu.
Alimentarea cu apă prin instalaŃii centralizate se realizează în toate cele 11 localităŃi urbane i 29 de comune din cele 78 existente în prezent. ReŃeaua de alimentare cu apă deserve te 8 localităŃi urbane i 17 localităŃi rurale din judeŃ.
ReŃeaua de alimentare cu apă are o lungime de 746 km i deserve te 144.541 locuitori. Consumul total de apă pentru populaŃie este de 3.053.264 mc, respectiv 21,2 mc/locuitor.
Canalizarea apelor uzate se realizează prin instalaŃii centralizate în toate cele 11 localităŃi urbane i în 9 comune din cele 78. ReŃeaua de canalizare este extinsă în 15 localităŃi i are 273,019 km, din care 234,264 km (85,81%) în mediul urban i 38,755 km (14,19%) în mediul rural.
LocalităŃile urbane sunt în totalitate alimentate cu energie electrică. În mediul rural există o singură localitate rurală total neelectrificată – schitul Pahomie cu 12 gospodării. Numărul total al gospodăriilor neelectrificate din mediul rural numără 295 de gospodării, puterea necesară pentru electrificarea lor fiind de 238 kW. Pentru electrificarea acestora sunt necesari 32 km extinderi racorduri de 20 kV, 29 posturi noi de transformare i 13 km extinderi racorduri de 1 kV.
Economie i industrie
JudeŃul Vâlcea se bazează pe o economie prezentă în majoritatea sectoarelor, cu preponderenŃă în turism, industrie, agricultură, transporturi, comerŃ i servicii.
În industria judeŃului, dezvoltată în principal pentru valorificarea resurselor solului i subsolului, se regăsesc domenii de activitate necesare unei dezvoltări economico sociale echilibrate: chimie, petrochimie, construcŃii de ma ini, energetică, exploatarea cărbunelui, a petrolului i a gazelor naturale, exploatarea i prelucrarea lemnului, construcŃiile industriale i civile, industria u oară i alimentară.
44 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” La Ocnele Mari este unul din cele mai mari zăcăminte de sare gemă din Europa. În partea vestică a judeŃului se extrage cărbune energetic, iar în sudul judeŃului se extrage petrol asociat cu valorificarea gazelor naturale.
Chimia are două unităŃi emblematice pentru întreaga industrie românească: S.C. OLTCHIM S.A. i UZINELE SODICE GOVORA S.A, cu peste 70 de produse diferite (sodă caustică i praf, PVC, insecticide, alcooluri, policarbonaŃi, pesticide etc).
Industria constructoare de ma ini produce echipamente pentru industria petrochimică, industria constructoare de ma ini, elemente hidraulice etc. Reprezentative sunt societatea comercială cu capital mixt româno francez VILMAR S.A., ROłI AUTO S.A. Drăgă ani i HERVIL S.A.
Vâlcea este un important centru de producŃie de energie electrică al Ńării; amenajările de pe râurile Olt i Lotru reprezintă cele mai mari amenajări hidroenergetice de pe râurile interioare, cu o putere instalată de peste 1000 MW, din care 510 numai la staŃia Lotru Ciunget.
Cu o bogată tradiŃie este industria de exploatare a pădurilor i de prelucrare a lemnului. SocietăŃile comerciale, în totalitate cu capital privat, produc mobilă, panouri din plăci aglomerate, binale, etc. În acest sector se manifestă o accentuată tendinŃă de modernizare prin asimilarea în fabricaŃie a tehnologiei de fabricaŃie a lemnului stratificat.
Industria u oară este reprezentată prin fabrici producătoare de încălŃăminte i îmbrăcăminte din piele i înlocuitori, textile i materiale neŃesute. Industria alimentară prelucrează în vederea comercializării produse din lapte, carne, panificaŃie, fructe i legume, fructe de pădure.
Agricultura judeŃului Vâlcea este una tradiŃională, care are la bază micro exploataŃii, cu mecanizare redusă. Cel mai bine reprezentate sectoare sunt cel pomicol (pruni, meri, aluni, nuci) i viticol (vinuri i struguri de masă, în special în zona Drăgă ani), în special datorită reliefului deluros i climei potrivite.
Alte culturi importante sunt cele de cereale (porumb, grâu, orz) i cele de legume.
Terenurile agricole deŃin 43% din suprafaŃa judeŃului, 56% fiind pă uni i fâneŃe naturale, 36% terenuri arabile, 6% livezi i 2% vii.
Turism
Datorită a ezării sale geografice, judeŃul Vâlcea beneficiază de caracteristicile unei zone turistice complexe .
Ariile naturale protejate din judeŃ cuprind: Buila VânturariŃa – 4186 ha, Cozia – 17.100 ha, Frumoasa, munŃii Făgăra , Nordul Gorjului de Est (comunele Malaia i Vaideeni), Oltul
45 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Mijlociu, Parâng (rezervaŃiile Căldarea Gâlcescu, Miru Bora i Iezerul LatoriŃei), Târnovu Mare – LatoriŃa (Pădurea LatoriŃa).
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional SecŃiunea a III a zone protejate menŃionează că în judeŃul Vâlcea se găsesc aproximativ 615,5 hectare zone naturale protejate, printre care Piramidele din Valea Stăncioiului, Piramidele de la Slătioara, Avenul Piciorului Boului, Pe tera Liliecilor, Pe tera cu Lac, Pe tera cu Perle, Jnepeni ul Stricatul, Muntele Stogu, RezervaŃia paleontologică Gole ti etc.
De asemenea, potrivit Listei monumentelor istorice, anexă la Ordinul ministrului culturii i cultelor nr.2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, i a Listei monumentelor istorice dispărute , în judeŃul Vâlcea există 798 de monumente, între care un monument UNESCO – Ansamblul Mănăstirii Hurezi, dintre care:
biserici din lemn, schituri, biserici i ansambluri mănăstire ti – Hurezi, Cozia, Arnota, BistriŃa, Govora, Turnu, Surpatele, Frăsinei, Cornetu, Dobru a, Stăni oara, Mănăstirea Dintr un Lemn, schiturile Ostrov, Iezer, Pahomie, Pătrunsa etc; fortificaŃii dacice Buridava antică, complex de a ezări civile aflate în jurul unor înălŃimi fortificate, cu terase, palisade i turnuri de apărare ora ul Ocnele Mari, localitatea OcniŃa; necropole i zone sacre epoca fierului Necropolă tumulară de incineraŃie comuna Coste ti, satul Coste ti; castre i a ezările civile aferente; fortificaŃii romano bizantine Castrul roman Arutela (în punctul "Poiana Bivolari") de lângă ora ul Călimăne ti Căciulata; cule, conace i case boiere ti.
JudeŃul Vâlcea are o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naŃional în municipiul Râmnicu Vâlcea, ora ele Băile Govora, Băile Olăne ti, Brezoi, Călimăne ti, Horezu, Ocnele Mari i comunele Alunu, Bărbăte ti, Berislăve ti, Boi oara, Bude ti, Bujoreni, Bune ti, Câineni, Coste ti, Dăe ti, Frânce ti, Gole ti, Goranu, Lunge ti, Matee ti, Măldăre ti, Mihăe ti, Peri ani, Pietrari, RacoviŃa, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoene ti, tefăne ti, Tom ani, Vaideeni, Vlăde ti, Voice ti.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2006 pentru aprobarea normelor i criteriilor de atestare a staŃiunilor turistice au fost atestate ca staŃiuni turistice de interes naŃional ora ele Băile Govora, Băile Olăne ti i Călimăne ti Căciulata judeŃul Vâlcea i comuna Voineasa, respectiv ca staŃiune turistică de interes local ora ul Horezu.
Bază materială turistică cuprinde peste 11.000 locuri de cazare în hoteluri, vile, campinguri, cabane, moteluri, baze de tratament balnear i o extinsă reŃea de localuri de alimentaŃie publică. În zona montană, Voineasa este în curs de transformare din staŃiune de odihnă în staŃiune pentru practicarea sporturilor de iarnă, a turismului de agrement sau de aventură.
Patrimoniul construit mai cuprinde muzee i case memoriale, iar cel imaterial este reprezentat de o cultură populară puternică, numeroase evenimente i festivaluri tradiŃionale, zone
46 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” folclorice, tradiŃii, obiceiuri. Coco ul de Hurez a devenit în ultimii ani eveniment internaŃional.
De i judeŃul Vâlcea ocupă locul 3 pe Ńară din punct de vedere al capacităŃii de cazare funcŃionale (3,9% din capacitatea de cazare din România i 70,7% din Regiunea Sud Vest Oltenia) i locul 2 pe Ńară din punct de vedere al numărului de înnoptări, sectorul turistic a înregistrat tendinŃe descrescătoare la toŃi indicatorii: capacitate de cazare, turi ti cazaŃi, înnoptări etc.
TendinŃele descrescătoare sunt atenuate de turismul social practicat de persoanele care vin să trateze diferite afecŃiuni în staŃiunile balneoclimaterice. Acest segment de turi ti este caracterizat prin cheltuieli reduse în perioada sejurului i prin număr mic de activităŃi recreaŃionale practicate (drumeŃii, vizite la obiective) din cauza mobilităŃii fizice reduse i ofertelor reduse de practicare organizată a activităŃilor de agrement.
• Cultură i artă
Muzeul JudeŃean Vâlcean cuprinde 9 secŃii: Muzeul de Istorie a JudeŃului Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Simian", Casa Memorială Anton Pann, Muzeul Satului Vâlcean Bujoreni, Complexul Muzeal Măldăre ti, Memorialul Nicolae Bălcescu, Muzeul Viei i Vinului Drăgă ani, Muzeul de Arheologie i Artă Religioasă Gheorghe Petre Govora, ColecŃia de Artă Plastică Alexandru Bălintescu de la Coste ti.
Filarmonica Ion Dumitrescu, Teatrul Anton Pann, Teatrul Municipal Ariel, o galerie de artă aparŃinând filialei locale a Uniunii Arti tilor Plastici, precum i centrele culturale municipale i rurale, completează tabloul cultural al judeŃului Vâlcea.
• ÎnvăŃământ
JudeŃul Vâlcea dispune de peste 700 unităŃi de învăŃământ: grădiniŃe, coli primare, coli gimnaziale, scoli speciale, coli profesionale, licee, învăŃământ superior de stat i privat.
FaŃă de anul 2002 populaŃia colară a scăzut cu aproape 11% (58.2018 elevi înscri i în anul 2005 faŃă de 65.195 elevi înscri i în anul 2000).
• Sport
Activitatea sportivă a judeŃului cuprinde mai toate disciplinele. Sporturile cele mai atractive sunt atletismul, baschetul, fotbalul i handbalul. JudeŃul Vâlcea are 20 de cluburi sportive, dintre care cel mai cunoscut este Clubul Oltchim Râmnicu Vâlcea. Echipa de handbal feminin a clubului este multiplă campioană naŃională i câ tigătoare a unor importante trofee internaŃionale.
47 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Dotările sportive cuprind sală de sport, Arenele Traian, complexul sportiv Zăvoi, FundaŃia Română pentru Tineret – în Râmnicu Vâlcea, 6 terenuri de sport în mediul urban i 60 de terenuri de sport i 8 săli de sport în mediu rural.
Mediu
Principalele surse de poluare din judeŃ sunt:
Platforma Chimică Râmnicu Vâlcea Oltchim, USG, CET, Vilmar; Depozitul de zgură i cenu ă al CET Govora; Zona industrială a SC Elvila sucursala Carpatina Râmnicu Vâlcea; Exploatările de cărbune de suprafaŃă de la Berbe ti Alunu; Exploatarea de calcar de la BistriŃa.
Principalele surse de poluare a apei sunt reprezentate, în principal, de S.C. Oltchim S.A. i S.C. Uzinele Sodice Govora S.A. Sursele de poluare a solurilor: S.C. Oltchim S.A., S.C. Uzinele Sodice Govora S.A., S.C. CET Govora SA, Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea, Exploatarea Minieră Berbe ti.
JudeŃul Vâlcea ocupă locul întâi pe Ńară din punct de vedere al alunecărilor de teren, conform unui studiu al Academiei Române de tiinŃe Agricole i Silvice, suprafaŃa afectată fiind de 38.720 hectare.
Riscurile naturale cuprind alunecări de teren i eroziuni de suprafaŃă în zona subcarpatică i eroziuni de adâncime în zona reliefului colinar pe principalele fire de vale cu caracter torenŃial. O zonă cu eroziune de adâncime este cea de a lungul culoarului Oltului, de la Râmnicu Vâlcea la Drăgă ani.
Alte tipuri de degradări ale solului cuprind depozite de de euri (menajere, industriale, lamuri, mixte i miniere), sărături, poluări cu hidrovarburi, înmlă tiniri etc.
InundaŃiile au drept cauze ploile abundente, cu debite mari i de mică durată, căzute în zone neapărate împotriva inundaŃiilor.
Resurse umane
PopulaŃia judeŃului Vâlcea era la 1 iulie 2007 de 411.576 locuitori, cu o densitate de 71,4 locuitori/kmp. JudeŃul are o densitate relativ mică, sub media naŃională dar apropiată de media regională.
Anul Total Pe grupe de vârstă Raport de 0 – 14 ani 15 – 59 60 ani i peste dependenŃă ani demografică 2001 431.132 76.639 264.111 90.382 63% 2002 419.635 72.260 258.586 88.789 62%
48 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 2006 413.511 62.286 262.370 88.855 58% 2007 411.576 61.736 263.409 86.431 56% Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Vâlcea, 2008
În 2006, natalitatea judeŃului era mult sub media naŃională, în principal datorită valorii extrem de reduse a acestui indicator în mediul rural. Rata mortalităŃii are valori mai crescute în 2002 faŃă de 1992, cu tendinŃe de scădere în 2006 faŃă de 2002. Sporul migrator pozitiv cel mai accentuat îl au comunele din jurul municipiului Râmnicu Vâlcea.
Resursele de muncă ale judeŃului Vâlcea cuprindeau în 2006 245,1 mii de persoane, dintre care 129,5 mii bărbaŃi i 115,6 mii femei. PopulaŃia activă număra 175,3 mii persoane, din care 166,9 mii populaŃie ocupată i 8,4 mii omeri. Cea mai mare pondere a populaŃiei inactive este în mediu rural peste 60% din totalul populaŃiei inactive a judeŃului i circa 40% din populaŃia totală a judeŃului.
PopulaŃia ocupată este predominantă în activitatea de prelucrare (65%), construcŃii (20%), producŃia i distribuŃia energiei electrice (8 %) i industria extractivă (7%).
Structura populaŃiei ocupate după statutul profesional: 70% salariaŃi, 2/ patroni, 5% lucrători pe cont propriu, 21% lucrători familiali în gospodărie proprie.
Rata omajului era în 2006 de 4,8 % (sub media naŃională de 5,2%), în scădere faŃă de 2002 când a fost 11,2% (mult peste media naŃională de 8,4%). Din cei 8.434 de omeri în anul 2006, 3900 erau femei (46,24%).
DirecŃiile de intervenŃie identificate în Strategia de Dezvoltare Economică i Socială a JudeŃului Vâlcea 2009 – 2013 sunt următoarele:
Domeniul 1 Resurse naturale i protecŃia mediului
• Managementul de eurilor industriale i menajere; • Management ul zonelor împădurite, al ariilor naturale protejate, al terenurilor degradate i al terenurilor acoperite cu vegetaŃie forestieră din afara fondului forestier; • Prevenirea catastrofelor naturale; • Dezvoltarea economică durabilă; • Managementul lucrărilor agricole;
Domeniul 2: ActivităŃi economice, mediu de afaceri, tehnologie i ocupare
Dezvoltarea activităŃilor economice productive ActivităŃile economice agricole i silvice Dezvoltarea serviciilor i parteneriatelor public private în turism Dezvoltarea sectorului cercetare dezvoltare inovare pentru sprijinirea activităŃilor economice
49 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Dezvoltarea politicilor de ocupare i pregătire profesională i managerială pe piaŃa forŃei de muncă Abordări strategice în domeniu
Domeniul 3: Turismul Servicii de calitate i pachete turistice integrate Promovarea turismului Dezvoltarea i diversificarea turismului prin parteneriate
Domeniul 4: Resurse umane i servicii (educaŃie, formare profesională, sănătate, asistenŃă socială, administraŃie publică, activităŃi culturale) Formare profesională continuă Sănătate publică i servicii medicale Sisteme de gestionare i administrare a serviciilor ÎnvăŃământ adaptat nevoilor pieŃei Servicii sociale Sprijinirea parteneriatelor AdministraŃie publică
Domeniul 5: Infrastructură i utilităŃi Modernizarea i reabilitarea reŃelei de transport rutier Modernizarea i reabilitarea reŃelei de transport feroviar ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii în zonele turistice Modernizarea i reabilitarea sistemului de alimentarea cu apă i canalizare Dezvoltarea i eficientizarea sectorului energetic
50 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
CAPITOLUL 5.
SITUAłIA EXISTENTĂ LA NIVEL LOCAL ÎN COMUNA PĂU E TI MĂGLA I
5.1. Prezentarea generală a localităŃii Comuna Pău e ti Măgla i este situată în judeŃul Vâlcea, la 10 km nord vest de municipiul Râmnicu Vâlcea i 10 km distanŃă de Băile Olăne ti.
FaŃă de alte ora e mai apropiate, comuna Pău e ti Măgla i se află la următoarele distanŃe:
a) Curtea de Arge 30 km; b) Drăgă ani 54 km; c) Pite ti 64 km; d) Slatina 85 km;
Localitatea, având o suprafaŃă de 3.200 ha, se învecinează în partea de vest cu comunele Stoene ti i Bune ti, la sud cu ora ul Ocnele Mari, la est cu comuna Vlăde ti, iar la nord cu ora ul Băile Olăne ti. Comuna este străbătută de un drum naŃional i două drumuri judeŃene, ceea ce reprezintă un avantaj din punct de vedere al accesibilităŃii, însă nu dispune de o staŃie CFR, cea mai apropiată aflându se la 12 km distanŃă de centrul comunei, în municipiul Râmnicu Vâlcea.
În urma reorganizării administrativ teritoriale a Ńării din 1950, comunele Pău e ti Măgla i i Sărăcine ti s au unificat, primind numele de Pău e ti Măgla i. Centrul civic al comunei s a stabilit pe teritoriul fostei comune Pău e ti Măgla i unde se afla deja un local construit cu o jumătate de secol în urmă, local care în prezent serve te ca re edinŃă Consiliului Local al comunei. Astfel, în prezent, comuna se compune din satele Vlăduceni, UlmeŃel, Coasta, Pietrari i Valea Cheii i are centrul administrativ în Pău e ti Măgla i.
51 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” A ezare i relief
Din punct de vedere geografic, localitatea este a ezată în marele bazin pomicol al depresiunii subcarpatice, pe oseaua care leagă ora ul Băile Olăne ti de municipiul Râmnicu Vâlcea, respectiv la intersecŃia paralelei 45°51’ latitudine nordică cu meridianul 24°16' longitudine estică.
În Pău e ti Măgla i se pot separa următoarele formaŃiuni geologice:
la suprafaŃă există cuvertura cuaternară constituită din argile i nisipuri pe versanŃii văii i din pietri uri în zona terestră a râului Olăne ti; dealurile de la partea mediană a versanŃilor până la coamă sunt constituite din nisipuri i pietri uri, resturi ale fostului Podi Getic, erodat de ape în timp geologic. Aceste depozite acumulează apa din precipitaŃii i o cedează la bază, ca izvoare de coastă sau pânză continuă; sub cuvertura cuaternară i sub depozitele de nisip urmează un orizont marnos, cenu iu, stratificat, cu înclinare S E 17°. Acest orizont constituie roca de bază a zonei i se întâlne te în zona terasei Olăne ti la 6 8 m adâncime.
Comuna se află în depresiunea i aria colinară care este cunoscută încă din secolul trecut drept una dintre cele mai populate zone ale Ńării, în judeŃul Vâlcea aflându se o treime din totalul satelor din Oltenia. La vest de râul Olt, această zonă se continuă până la Valea OlteŃului, unde trecerea spre înălŃimile munŃilor se face printr o serie de muncele cu înălŃimi între 900 m i 1000 m. Sub aceste muncele, spre sud către Podi ul getic, complexul zonei subcarpatice este compus dintr un ir de dealuri înalte aparŃinând formaŃiunilor mio pliocene cutate, care se în iră de la vest spre est: Dealul Bune tilor, Dealul PurcăreŃu, Dealul Cheii. Partea vestică a văii prezintă versanŃi abrupŃi iar culmile Coasta Coparului i Coasta Mare sunt împădurite. Acelea i caractere le prezintă i Dealul Smeurăt. În partea estică, versantul văii se termină cu coamele Dealului Lacu Frumos, Dealul Poiana Piciu, Dealul Mosoroasa.
În comună există zone prezentând riscuri naturale , respectiv degradări ale terenului alunecări de terenuri i pârâuri care produc eroziuni la ploi torenŃiale. În zona dealurilor subcarpatice predomină procesele de degradare specifice modelării actuale a terenului, adică eroziunea de suprafaŃă, de adâncime i alunecările. Astfel, pe tot cuprinsul comunei au fost efectuate lucrări de protecŃie, deoarece pe pantele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produc alunecări de teren. Pârâurile necesită lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor prin îndiguiri. Pe râul Olăne ti este construit un 1 km de dig pe ambele maluri, în amonte de podul din centrul comunei.
În comuna Pău e ti Măgla i predomină un sol lutos.
52 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Caracteristici hidrologice
Localitatea Pău e ti Măgla i este străbătută pe direcŃia E V de valea râului Olăne ti, care la Valea Cheii prime te principalul afluent pe partea dreaptă, pârâul Cheia, apoi în centrul civic al comunei pârâul Debrădet i apoi pârâul Coasta. Pe cursul mijlociu al pârâului Olăne ti se afla satele Valea Cheii, Pău e ti Măgla i, Vlăduceni, Pietrari, iar pe cel al pârâului Cheia se afla satul Valea Cheii. Debitele râului Olăne ti sunt variabile în timp, fiind influenŃate de cantităŃile de precipitaŃii căzute în zonă; debitul minim este de 500 litri/sec. i maxim 150 mc/sec.
Pânza de apă freatică este cantonată în depozitul de terasă a râului Olăne ti, puŃurile de apă din zonă se alimentează din acest orizont. Alt orizont, care este uneori concentrat iar alteori lipse te, se află sub cuvertura argiloasă nisipoasă de pe versanŃii văii. Pe versanŃi, pânza este alimentată de către izvoarele create din depozitele de nisip de pe coamele dealurilor. În orizontul marnos există ape puternic mineralizate.
Clima
A ezată în regiune de dealuri i înconjurată de pădure, comuna Pău e ti Măgla i se încadrează în specificul climei temperat continentale cu patru anotimpuri distincte, cu veri călduroase i ierni blânde, în care stratul de zăpadă nu depă e te 0,5 m. Rareori zăpada a ajuns la 1 m, cu precădere în luna februarie. Cea mai scăzută temperatură înregistrată aici n a depă it 29°C de obicei în luna ianuarie, iar cea mai ridicată temperatură este în luna iulie, fără a fi depă it vreodată +39°C. Temperatura medie anuală este de +10°C.
Vânturile bat din diferite părŃi ale Ńării. În timpul iernii predomină circulaŃia aerului rece dinspre E sau N E. Viteza medie a vântului este de 9,7 m/s. Se observă două maxime ale vitezei vântului, una la sfâr itul toamnei i începutul iernii, iar alta primăvara provocată de deplasarea, în aceste perioade, a frontului de aer polar.
Fauna i vegetaŃia
Dintre animalele sălbatice care trăiesc în această zonă, cele mai reprezentative sunt lupul i ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariŃie, ca i jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veveriŃa, dihorul, nevăstuica i, în ultimii ani, porcul mistreŃ i căprioara.
Formele de relief i condiŃiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetaŃii bogate. Pe unele platouri predomină gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arŃar, carpen, tei, plop, măr i păr pădureŃ i, izolat, câte un fag bătrân. Din flora paji tilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc.
53 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 5.2. Istorie i tradiŃii
Comuna este atestată documentar încă din anul 1453, într un act de danie prin care domnul łării Române ti, Vladislav Dan cedează boierilor Stan i Vladimir satele Pău e ti, Vladimire ti, Fole ti, Co ani i Zătreni, pentru serviciile aduse i le scute te de unele dări, cum ar fi vama porcilor, vama stupilor, cositul fânului. În anul 1612, comuna este atestată documentar cu denumirea de Pău e ti Măgla i.
În colecŃia Muzeului de arheologie i artă religioasă Gheorghe Petre Govora se află vestigii arheologice din epoca neolitică găsite pe teritoriul comunei, în albia pârâului Valea de Brădet – un ciocan topor din piatră lefuit i perforat.
Un moment de referinŃă în istoria localităŃii este anul 1864, când, prin reforma din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sunt împroprietăriŃi Ńăranii săraci din satul Sărăcine ti cu câte 2,5 hectare de teren din mo ia mănăstirii.
Mai târziu, în 1877, comuna participă la susŃinerea războiului de independenŃă cu osta i i ofrande pentru armată. În acest război, în comuna Pău e ti Măgla i i au dat viaŃa eroii Cumpăna u Nicolae, Gâjulete Gheorghe, Nicolaescu Ilie, Stătescu Gheorghe.
În luptele purtate în trecătorile MunŃilor CarpaŃi i pe frontul din Moldova în timpul primului război mondial, i au pierdut viaŃa un număr de 194 de eroi locuitori ai comunei Pău e ti Măgla i. În cel de al doilea război mondial, alŃi 124 de eroi ai comunei i au jertfit viaŃa pentru libertate.
În memoria lor, în comună au fost ridicate Monumentul eroilor în cinstea eroilor din Măgla i, Monumentul eroilor în cinstea eroilor din satul Vlăduceni i Monumentul Eroilor din Centrul Civic al comunei.
Despre existenŃa celor mai vechi monumente de cult din satele care compun comuna Pău e ti Măgla i, istoriografia face numeroase consemnări, cum ar fi, de exemplu, cea despre biserica Sărăcine ti (Valea Cheii). În lucrarea lui I. Popescu Cilieni "Biserici, târguri i date din judeŃul Vâlcea", întocmit pe baza unei categrafii din 1840 a Episcopiei Râmnicului, aflăm că în Pău e ti Măgla i erau biserici construite în secolul al XVII lea, al XVIII lea i al XIX lea.
Astfel, în satul Valea Cheii, găsim Biserica Mănăstirii Sărăcine ti fondată în anul 1688, o biserică de zid, ctitorie a episcopului tefan al Râmnicului i a lui Tănase Pău escu, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Ansamblul monahal de la Sărăcine ti este reprezentativ pentru arta i arhitectura religioasă de la sfâr itul secolului al XVII lea, din łara Românească i se compune din: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (terminată la 23 septembrie 1688), Turnul clopotniŃă (1692), zidul de incintă i corpurile de chilii. Biserica a rămas nepictată până în 1717 1718, când episcopul Damaschin al Râmnicului, sprijinit, între alŃii de Ioan Arhimandritul de la Hurezi, a încredinŃat lucrarea unor me teri aparŃinând renumitelor echipe de zugravi de la Hurezi. Biserica Mănăstirii Sărăcine ti urmează prototipul consacrat în
54 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” secolul al XIV lea de Mănăstirea Cozia (planul triconc, cu turla înălŃată deasupra naosului pe o baza pătrată. Cu o scurtă întrerupere (1873 1913), când biserica devine filiala a parohiei Cheia, iar chiliile adăpostesc coala primară, a ezământul î i păstrează caracterul monahal până în anul 1960, când ansamblul prime te abuziv funcŃiunea de spital de boli neuropsihice i azil de bătrâni. În prezent, Mănăstirea Sărăcine ti adăposte te o ob te de maici aflată sub păstorirea Prea SfinŃitului Gherasim – Episcopul Râmnicului. Biserica din satul Chiciora a fost fondată în anul 1780; este o biserică de zid, ctitorie a diaconului Ion Tavelea Pău escu, a lui Radu Brănescu, popa Radu Vlăduceanu, a diaconului Pătru i a logofătului Radu Vlăduceanu, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”.
Biserica din satul Coasta este fondată în anul 1829 i este o biserică de zid, ctitorie a familiei Ceau u cu hramul „Sfântul Nicolae”.
ConstrucŃia este un monument istoric bisericesc reprezentativ pentru secolul al XIX lea. Începutul zidirii se consideră a fi anul 1826, iar finalizarea la 13 noiembrie 1829. Realizarea picturii a început în anul 1829 i s a terminat în august 1833, fiind executată în stil bizantin “în frescă”.
În 2009 s a realizat de către parohie o expertiză tehnică autorizată i au fost realizate o serie de proiecte vizând reabilitarea clădirii, cum ar fi renovarea vechiului zid împrejmuitor al bisericii (2007 2009), înnoirea mobilierului din interiorul bisericii (2009), renovarea turlei bisericii, capela mortuară "Adormirea Maicii Domnului" – lucrare în curs de realizare (2010).
Biserica din satul Pietrari fondată în anul 1855 – este o biserică de zid, ctitorie a popii Ioan Dragomir i a lui Constantin I. Oprea, cu hramul „Sfântul Nicolae”.
Biserica veche din satul Vlăduceni , fondată în anul 1744, a avut drept ctitori pe Constantin Malache Onisitor i monahul erban Vlăduceanu. Biserica avea hramul „SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin i Elena” i a fost dărâmată în 1894. Biserica nouă din satul Vlăduceni , fondată în 1903, este o biserică de zid, ctitorie a lui Petre Marinescu, cu hramul „SfinŃii ÎmpăraŃi Constantin i Elena” i SfinŃii Apostoli Petru i Pavel.
Toate monumentele istorice de pe raza comunei sunt semnalizate cu plăcuŃe informative care respectă prevederile Ministerului Culturii i Patrimoniului NaŃional, fiind aprobate de DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură, Culte i Patrimoniul Cultural NaŃional Vâlcea.
55 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Comuna î i păstrează mo tenirea sa culturală acumulată de a lungul istoriei, menŃinând vii tradiŃiile i obiceiurile care îi definesc identitatea. Astfel, cele mai des întâlnite obiceiuri populare sunt:
• Ursătoarea noilor născuŃi • OraŃii de nuntă (bradul de nuntă) • Colindele din ajunul Crăciunului (colindeŃ de Crăciun i de Anul Nou) • „Aolica mare” de lăsata secului în postul Pa telui • Descântece de deochi • „Paparuda”
În data de 15 august, în fiecare an se organizează Târgul NaŃional „Bâlciul de Sfânta Mărie” unde se pot admira produsele me terilor populari:
• Împletitul paporniŃelor • łesutul covoarelor i a macatelor • Cusutul cămă ilor înflorate • ConfecŃionatul i arsul cărămizilor • Cuptoare de var • Olăritul • Dogăritul
Această sărbătoare atrage mulŃi vizitatori care sunt locuitori ai comunelor învecinate i nu numai. Ace tia vin atât în pelerinaj la Mănăstirea łigăne ti cât i pentru procurarea de diferite obiecte de uz casnic i gospodăresc ce se comercializează în incinta târgului.
5.3. PopulaŃia
În cadrul recensămintelor populaŃiei, s a observat în ultimii ani o cre tere a populaŃiei de la 3.831 locuitori la 4.029 locuitori, dintre care mai mult de 95% sunt de naŃionalitate română, iar restul de naŃionalitate rromă. PopulaŃia este grupată în 2.920 gospodării, fiind împărŃită pe categorii de vârsta i sex, precum i pe satele componente, după cum urmează:
PopulaŃie Paușești Măglași
2046 1983 femei barbati
56 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
Împărtirea pe sate componente
884 Pausesti 1154 Maglasi Vladuceni Ulmetel Coasta 191 717 Pietrari
674 443 Valea Cheii Până în anul 2001, populaŃia nu a avut o cre tere simŃitoare, întrucât majoritatea tinerilor căsătoriŃi se stabileau fie în municipiul Râmnicu Vâlcea, fie în alte ora e, comuna fiind situată în zona preoră enească. După acest an, populaŃia comunei a înregistrat o tendinŃă crescătoare, întrucât factorii care au favorizat migraŃia spre ora e au pierdut mult din importanŃă, ace tia nemaifiind esenŃiali pentru influenŃarea dinamicii populaŃiei rurale. Astfel, a avut loc o cre tere a stabilităŃii teritoriale a populaŃiei i o redresare u oară a parametrilor mi cării naturale (cre terea natalităŃii), concomitent cu o încetinire a ritmului de migrare spre urban.
5.4 Organizarea teritoriului SuprafaŃa comunei Pău e ti Măgla i este de 32 km 2, reprezentând 0,55% din suprafaŃa judeŃului, suprafaŃă care după modul de folosinŃă este împărŃită astfel:
a) SuprafaŃă agricolă: 1815 ha b) SuprafaŃă neagricolă: 1340 ha
57 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
AGRICOL NEAGRICOL TOTAL
CURTI/ ARABIL PASUNI FÂNE łE VII LIVEZI PĂDURI APE DRUMURI CONSTR. NEPROD. 226 957 502 0 130 1138 48 39 71 44 TOTAL 3.155,00
% 57,53 42,47 100,00
Comuna Pău e ti Măgla i se caracterizează printr o zonă centrală (sat Pău e ti Măgla i), care concentrează funcŃiuni administrative i de servire, înconjurată i penetrată de zonele de locuit, urmând apoi o serie de unităŃi de comerŃ, intercalate între zonele de locuit i nucleul central, cu caracter rural, dezvoltate tentacular în lungul drumurilor.
Fondul de locuit este alcătuit din locuinŃe individuale de tip rural, cu loturi în imediata apropiere. Zonele de locuinŃe se caracterizează printr o densitate medie i prin prezenŃa a numeroase terenuri libere care pot fi mobilate cu construcŃii. Starea construcŃiilor este în general bună. Regimul de înălŃime este în majoritate de P i P+1 (izolat).
În cazul comunei Pău e ti Măgla i, politica de dezvoltare dusă de autorităŃile locale este i una de conservare i modernizare a bazei valoroase (zona centrală cu funcŃiuni complexe), dar i de încercare de amplificare a teritoriului intravilan existent, funcŃie de prognoza economică i prognoza demografică. AutorităŃile locale au înregistrat în permanenŃă cre terea necesarului de locuinŃe, fenomen social de importanŃă majoră care se suprapune peste o intensificare a acŃiunilor economice cu profil specific.
Ca urmare, în ultimii ani a fost emis un număr semnificativ de autorizaŃii de construire, după cum se observă mai jos:
ANUL Nr. AutorizaŃii 2007 88 2008 79 2009 113 (1 iunie) 2010 23
Teritoriul comunei Pău e ti Măgla i este străbătut de drumuri care se încadrează în următoarele categorii:
un drum naŃional DN 64 – care face legătura comunei cu ora ul Băile Olăne ti i municipiul Râmnicu Vâlcea pe o lungime de 7 km; două drumuri judeŃene : DJ 651 Pău e ti Măgla i – Stoene ti – Horezu (3 km asfaltat i 4 km balast) i DJ 654 Pău e ti Măgla i – Cheia ( 2 km – asfaltat); o reŃea de 35 drumuri comunale .
58 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” ReŃeaua de drumuri din localitate are o lungime totală de 40 km, din care lungimea totală a drumurilor asfaltate este de numai 10 km, în ultima perioadă cheltuindu se o sumă de 17.280 lei din bugetul local pentru investiŃii în asfaltare.
La nivelul comunei Pău e ti Măgla i se remarcă o cre tere a indicelui de motorizare, circulaŃia auto în cadrul comunei cât i în relaŃia cu teritoriul judeŃean i naŃional fiind forma cea mai accesibilă de comunicaŃie i circulaŃie.
Pe raza comunei nu există spaŃii verzi sau parcuri . Există un singur loc de joacă în incinta unei grădiniŃe din comună.
5.5 EducaŃie
În comuna Pău e ti Măgla i există 2 coli generale i două grădiniŃe: ••• coala cu clasele I VIII Achim Popescu Pău e ti Măgla i ••• coala cu clasele I VIII Valea Cheii ••• GrădiniŃa cu program normal Pău e ti Măgla i ••• GrădiniŃa Valea Cheii coala cu clasele I VIII Achim Popescu Pău e ti Măgla i
În coală predau în prezent 19 cadre didactice, dintre care 4 provin din mediul rural.
În cadrul colii există o bibliotecă colară dotată cu o sală de lectură i un laborator echipat cu 20 de calculatoare i 1 videoproiector. Calculatoarele din laborator nu sunt conectate la internet, însă se află în implementare un proiect care are ca obiectiv conectarea la internet a colii, cu ajutorul Inspectoratului colar Vâlcea. În coală există un cerc de ecologie i este în curs de derulare un proiect cu RezervaŃia Naturală Buila VânturariŃa.
59 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Din punctul de vedere al celorlalte facilităŃi destinate elevilor, instituŃia nu deŃine teren sau sală de sport, i nici nu este dotată cu un mijloc de transport pentru elevi.
Clădirea colii necesită reabilitare exterioară, înlocuirea geamurilor cu ferestre termopan acolo unde nu există i reabilitarea acoperi ului, în interior existând centrală termică. În ceea ce prive te amenajările interioare, clădirea se află într o stare bună, iar sălile de clasă sunt dotate corespunzător.
coala cu clasele I VIII Valea Cheii
Clădirea acestei coli a fost reabilitată în cadrul unui proiect finanŃat din fonduri Phare . În coală predau în prezent 11 cadre didactice, în număr mai mare decât în anul anterior. Dintre acestea, 2 cadre provin din mediul rural.
Din graficele prezentate se observă că pe lângă tendinŃa descrescătoare a numărului de elevi înscri i în cadrul acestor două unităŃi de învăŃământ, se înregistrează i o reducere a promovabilităŃii, aspecte care afectează în mod negativ procesul educaŃional, în special în contextul unui ritm demografic pozitiv. În ultimul an colar a fost înregistrat un total de 6 abandonuri din numărul de elevi cuprin i în ciclul gimnazial i primar.
În ceea ce prive te măsurile de îmbunătăŃire a procesului educaŃional prin derularea unor proiecte de către coală sau prin implicarea în diverse parteneriate, este de menŃionat faptul că 9 elevi ai colii cu clasele I VIII Achim Popescu sunt inclu i în proiectul „ coala Viitorului Împreună pentru o societate bazată pe cunoa tere” – proiect derulat la nivel judeŃean pentru copiii cu rezultate deosebite la matematică, proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013. Obiectivul general al proiectului este îmbunătăŃirea nivelului de educaŃie din judeŃul Vâlcea, în perspectiva pregătirii elevilor pentru o societate i o economie bazate pe cunoa tere, prin ameliorarea decalajului existent între elevii proveniŃi din medii sociale diferite.
60 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” De asemenea, elevi din clasele VI VII sunt inclu i în proiectul „ Pa i către viitor dezvoltarea serviciilor de consiliere i orientare colară” , proiect cofinanŃat din Fondul Social European prin Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013. Proiectul are ca obiectiv general îmbunătăŃirea serviciilor de informare, consiliere i orientare colară în judeŃul Vâlcea, în vederea cre terii participării la educaŃie, a dezvoltării personale i profesionale a elevilor, conform aspiraŃiilor i aptitudinilor individuale, adaptate cerinŃelor societăŃii în schimbare.
GrădiniŃa cu program normal Pău e ti Măgla i Până în anul 2009, grădiniŃa funcŃiona într o clădire veche, care necesita multiple lucrări de reabilitare, înlocuirea instalaŃiei electrice, schimbarea acoperi ului etc. De asemenea, clădirea nu avea grup sanitar propriu, fiind deservită de unul din cele două grupuri sanitare care funcŃionează în incinta căminului cultural, clădire care se află la aproximativ 50 m distanŃă faŃă de grădiniŃă.
Lucrările au fost finalizate în anul 2009, astfel că în prezent clădirea se află într o stare foarte bună, fiind introdusă apa curentă i amenajate toalete moderne pentru copii. Pentru toate cele patru clase s a achiziŃionat mobilier nou. În plus, clădirea beneficiază de încălzire centralizată prin montarea unei centrale termice.
GrădiniŃa Valea Cheii
GrădiniŃa funcŃionează în clădirea colii Valea Cheii.
În aceste instituŃii de învăŃământ pre colar, evoluŃia numărului de copii înscri i la grădiniŃe în ultimii ani la nivelul comunei se păstrează relativ constant.
La nivelul întregii comune, în cadrul unităŃilor de învăŃământ profesează 35 de cadre didactice dintre care: 22 profesori, 8 învăŃători i 5 educatoare, din totalul acestora 26 persoane nu au domiciliul în comună.
61 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 5.6 Cultură
În comună nu sunt organizate evenimente locale, nu se sărbătore te ziua comunei i nu există un ansamblu folcloric sau publicaŃii locale.
Pe raza comunei există 2 cămine culturale, ambele clădiri fiind nefuncŃionale:
• Căminul Cultural din satul Pău e ti Măgla i • Căminul Cultural din satul Valea Cheii
Căminul Cultural din satul Pău e ti Măgla i
A fost inaugurat în anul 1954 i este situat în centrul comunei, într o clădire cu nivel P+1, care necesită reabilitare, lucrări de reparare a acoperi ului, instalarea unui sistem de încălzire centralizată. Căminul nu dispune de alimentare cu apă, instalaŃia electrică nu funcŃionează la capacitate normală i necesită înlocuire.
În anul 1974 clădirea a fost extinsă cu un spaŃiu folosit în prezent ca sală pentru organizarea nunŃilor. În anul 2009 a fost finalizată amenajarea a două grupuri sanitare în interiorul clădirii, care deservesc i grădiniŃa cu program normal Pău e ti Măgla i. La parterul clădirii este amenajată o sală de spectacole, cu scenă i lojă; există, de asemenea, scaune din lemn, care trebuie însă înlocuite.
În cadrul căminului cultural funcŃionează Biblioteca Comunală „Antim Petrescu”, denumită după episcopul Râmnicului i al Noului Severin (1875 1919), în cadrul căreia este amenajată i o sală de lectură. Biblioteca beneficiază de un fond de carte de aproximativ 12.000 volume din literatura română i străină. Biblioteca din comună este inclusă în proiectul Biblionet prin care se vor achiziŃiona 6 calculatoare i se va schimba sediul bibliotecii, în vederea amenajării unei săli de lectură de capacitate mai mare. Biblionet este un program cu o durată de cinci ani care va facilita accesul gratuit al cetăŃenilor la informaŃie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de formare i tehnologia furnizată, Biblionet va ajuta bibliotecile să asigure servicii în comunităŃile locale sub forma unui parteneriat între IREX, AsociaŃia NaŃională a Bibliotecarilor i Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), autorităŃile locale i naŃionale i bibliotecile din Ńară. Pentru a i atinge acest obiectiv, Biblionet se va concentra pe patru componente principale ale programului:
••• Facilitarea accesului public la informaŃie. ••• Furnizarea de servicii de formare pentru bibliotecari ••• Promovarea valorii bibliotecilor pentru comunităŃi ••• Asigurarea sprijinului guvernamental
Căminul Cultural din satul Valea Cheii se află i el într o stare avansată de degradare, necesitând lucrări de reabilitare totală.
62 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 5.6 Sănătate i asistenŃă socială
Pe raza comunei funcŃionează
• Un cămin spital de bolnavi cronici secŃia Psihiatrie 2 – în satul Vlăduceni; • Un dispensar medical – în satul Pău e ti Măgla i; • Un punct sanitar veterinar – în sat Pău e ti Măgla i.
Căminul spital de bolnavi cronici are o capacitate de 85 de locuri, dintre care 83 sunt ocupate.
În cadrul dispensarului medical uman există un cabinet stomatologic în care profesează un medic stomatolog i două cabinete medicale individuale (doi medici de familie la care sunt înscri i aproximativ 1.500, respectiv 2.000 de pacienŃi). În cadrul dispensarului lucrează trei asistenŃi medicali.
Clădirea se află în proprietatea Consiliului Local, însă spaŃiile aferente sunt concesionate medicilor care î i desfă oară activitatea în dispensar, în baza unui contract de concesiune încheiat pe o perioada de 15 ani, până în anul 2019.
Clădirea necesită reabilitare, iar cabinetele medicale necesită dotare cu echipamente medicale. Încălzirea dispensarului se realizează prin sobe cu material lemnos.
Tot în clădire funcŃionează o farmacie, singura de pe raza comunei.
În cadrul punctului sanitar veterinar , funcŃionează un cabinet veterinar cu un medic, un tehnician veterinar i un tehnician însămânŃător artificial.
Primăria nu dispune de un serviciu autorizat de asistenŃă socială, serviciile fiind nespecializate. PrestaŃiile sociale acordate de primărie sunt ajutorul social, ajutorul de deces, alocaŃia familială complementară i de susŃinere pentru familia monoparentală, ajutor pentru încălzire.
În ceea ce prive te asistenŃa socială , în anul anul 2010, 33 de persoane au primit ajutor social în baza Legii Venitului Minim Garantat, în anul 2009 27 de familii, în perioada 2007 2008 acesta acordându se unui total de 970 familii. În prezent, există 160 de familii în cazul cărora venitul pe membru de familie se află sub nivelul minim de 460 lei, dintre acestea 90 fiind familii monoparentale.
În evidenŃele primăriei, există un număr de 136 persoane vârstnice cu venituri sub 600 lei (4% din totalul populaŃiei).
În anul 2008, în comună exista un număr de 61 omeri, însă în prezent numărul acestora aproape s a dublat, existând un număr de 101 omeri ceea ce reprezintă aproximativ 3% din total populaŃie.
63 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” În comună există 110 persoane cu dizabilităŃi, dar nu i structuri pentru asistenŃa acestora.
Cele 200 de persoane de etnie rromă se confruntă cu probleme sociale grave, ca de exemplu fenomenul de abandon colar i plecarea părinŃilor în străinătate, furturi etc.
În ultimul an au fost semnalate două cazuri de violenŃă casnică, însă în realitate fenomenul este mult mai răspandit.
Serviciile cu caracter primar derulate de primărie pentru copii i bătrâni sunt activităŃi de identificare a nevoilor acestor categorii, activităŃi de informare despre drepturi i obligaŃii, activităŃi i servicii de consiliere.
5.7 Servicii i utilităŃi publice
Alimentare cu apă i canalizare
Pentru alimentarea cu apă a comunei, există o sursă sigură i anume pârâul Cheia.
În anul 2008, Consiliul Local al comunei cetăŃenilor a depus spre finanŃare un proiect de alimentare cu apă i canalizare menajeră a comunei, solicitând o finanŃare nerambursabilă în valoare de 2.500.000 euro din FEADR, în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.2.2.
Proiectul a fost aprobat i în prezent este în curs de implementare, având termen de finalizare data de 27.04.2011.
Prin proiect este prevăzut a se realiza o lungime a reŃelei de alimentare cu apă de 7.5 km i a reŃelei de canalizare de 5 km.
Lucrările propuse în cadrul acestui sistem de alimentare cu apă sunt dimensionate în funcŃie de consumurile specifice de apă:
• pentru populaŃia comunei; • pentru adăpatul animalelor; • pentru instituŃiile publice; • pentru industria mică.
Lucrările propuse prin proiect sunt:
A. Gospodăria principală
• rezervor tampon; • staŃie de clorare; • conductă de refulare; • rezervoare de înmagazinare;
64 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” • conducte de distribuŃie.
B. Gospodăria secundară
• rezervor tampon; • conductă de refulare; • rezervoare de înmagazinare apă; • conducte de distribuŃie.
Canalizarea se va realiza prin colectarea apelor uzate de un canal din tuburi de beton simplu, cu diametre variind între 300 500 mm, canal colector care va conduce aceste ape la o staŃie de epurare cu o treaptă mecanică.
În anul 2008, 800 de locuinŃe din comună aveau acces la apă în sistem propriu, iar 959 nu deŃineau acces la apa potabilă în propria curte sau la poartă.
Alimentarea cu energie electrică
În anul 2008, 1759 locuinŃe erau conectate la reŃeaua de electricitate.
În prezent, comuna Pău e ti Măgla i este alimentată cu energie electrică pe medie tensiune din linia Jiblea, cu buclare în judeŃul Arge .
Din anul 1990 au fost eliminate în totalitate restricŃiile impuse anterior consumului casnic. AchiziŃionarea de pe piaŃa liberalizată a unor aparate electrocasnice interzise anterior cu puteri unitare mari, dar necesare i dorite de populaŃie, au dus la o cre tere evidentă a consumului de energie electrică în consumul casnic. Cu toate acestea, datorită stagnării producŃiei în special în mediul rural, există disponibil de putere în sistem. ReŃeaua electrică este de tipul aerian pe stâlpi din beton ca i posturile de transformare. ReŃeaua de medie tensiune este parŃial alimentată în buclă exceptând posturile de transformare răspândite, racordate radial prin fidere aeriene.
Puterea instalată maximă pentru comuna Pău e ti Măgla i este de 700 KVA, distribuită pe ase posturi de transformare dar, întrucât un post de transformare nu poate fi încărcat decât până la capacitatea de 75 80% din putere, rezultă o putere maximă absorbită de cca.520 KVA. Având în vedere suprafaŃa localităŃilor componente, distribuŃia locuinŃelor în teritoriu i numărul mare de locuinŃe cu consumuri relativ mici, această putere poate satisface aproximativ 1000 locuinŃe, fapt care se apropie de realitate fără a fi necesar un spor de putere.
Lungimea reŃelei de iluminat stradal este de 30 de km, din care în ultimii ani au fost executaŃi 10 km, reprezentând o investiŃie de aproximativ 80.000 lei, pentru următorii ani fiind prognozată construirea altor 8 km de reŃea.
65 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
ReŃelele de internet i de telecomunicaŃii
În 2002, reŃeaua telefonică a localităŃii era formată dintr o centrală telefonică manuală cu circuite telefonice aeriene montate pe stâlpi de lemn sau beton. Dat fiind numărul mic de abonaŃi, datorat în special capacităŃii centralei, s a realizat schimbarea acesteia cu una automată, numărul de abonamente telefonice crescând până la 757 în anul 2005.
ReŃeaua de televiziune prin cablu este mai greu de realizat, fiind o investiŃie relativ mare, în principal datorită răspândirii în teritoriu a localităŃilor componente. InvestiŃia, de i nu este imposibilă pentru locuinŃele situate în zonele mai dens construite, presupune o investiŃie specifică foarte mare, condiŃionată ca iniŃial să se pornească cu un număr redus de programe.
Comuna are acces la internet prin cablu.
ReŃeaua de alimentare cu gaze naturale
În comuna Pău e ti Măgla i există reŃea de alimentare cu gaze naturale, dar pentru asigurarea necesarului întregii localităŃi sunt necesare lucrări de extindere, după cum urmează: Satul Pietrari 3,6 km reŃea existentă 1 km necesar extindere Satul Coasta 1,2 km reŃea existentă 3,5 km necesar extindere Satul UlmeŃel 1,6 km reŃea existentă 1,8 km necesar extindere Satul Vlăduceni 3,3 km reŃea existentă 3,5 km necesar extindere Sat Pău e ti Măgla i 3,6 km reŃea existentă 2,5 km necesar extindere Satul Valea Cheii 4,5 km reŃea existentă 1,2 km necesar extindere TOTAL: 17,8 km reŃea existentă 13,5 km necesar extindere În prezent, doar 60 de gospodării sunt racordate la reŃeaua de alimentare cu gaze naturale.
În comuna Pău e ti Măgla i, alimentarea cu gaze naturale rămâne un obiectiv de viitor în atenŃia instituŃiilor locale, obiectiv care reprezintă un factor determinant în dezvoltarea din punct de vedere economic al comunei i ridicarea nivelului de trai a locuitorilor comunei.
66 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Serviciul public de salubritate
Depozitarea necontrolată a de eurilor i/sau dejecŃiilor constituie o sursă majoră de poluare i degradare a terenurilor. Problema de eurilor este tot mai acută datorită cre terii cantităŃii acestora, până în prezent negăsindu se soluŃii corespunzătoare.
În prezent, se depun de euri pe marginea drumurilor, pe albiile cursurilor de apă, în păduri i pe terenurile agricole. Depozitarea necontrolată a de eurilor constituie o sursă majoră de poluare i degradare a terenurilor. Problema de eurilor devine acută datorită cre terii cantităŃii acestora, de aceea reprezintă o prioritate urmărirea i interzicerea depozitării necontrolate a de eurilor menajere, concomitent cu derularea unor campanii de con tientizare a locuitorilor.
Comuna a fost inclusă ca partener în proiectul „Sistem integrat de colectare selectivă a de eurilor în zona comunei Dăe ti”, proiect depus spre finanŃare în cadrul Programului Phare 2006 Coeziune Economică i Socială „Schema de investiŃii pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu, asociindu se în vederea promovării i implementării proiectului cu Consiliul JudeŃean Vâlcea, consiliile locale ale ora elor Băile Olăne ti i Ocnele Mari i consiliile locale ale comunelor Dăe ti, Berislăve ti, Bude ti, Bujoreni, Gole ti, Muereasca, Runcu, Sălătrucel i Vlăde ti. Proiectul nu a primit finanŃare, astfel încât serviciul de colectare a de eurilor a fost concesionat în anul 2006 către operatorul economic SC URBAN SA, pe o perioadă de 8 ani. Fiecare gospodărie a încheiat un contract cu operatorul economic menŃionat, contract care prevede colectarea de eurilor o dată pe săptămână. La nivelul comunei, este organizat un serviciu public de salubritate, în al cărui regulament de organizare i funcŃionare sunt cuprinse următoarele activităŃi:
a) precolectarea, colectarea i transportul de eurilor municipale, inclusiv ale de eurilor toxice periculoase din de eurile menajere, cu excepŃia celor cu regim special; b) măturatul, spălatul, stropirea i întreŃinerea căilor publice; c) curăŃarea i transportul zăpezii de pe căile publice i menŃinerea în funcŃiune a acestora pe timp de polei sau de îngheŃ; d) colectarea, transportul, depozitarea i valorificarea de eurilor voluminoase provenite de la populaŃie, instituŃii publice i operatori economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, de euri de echipamente electrice i electronice etc); e) colectarea, transportul i depozitarea de eurilor rezultate din activităŃi de construcŃii i demolări; f) dezinsecŃia, dezinfecŃia i deratizarea.
Serviciul public de administrare a domeniului public i privat a fost înfiinŃat prin hotărâre a consiliului local în anul 2010, concomitent cu aprobarea angajării a 5 persoane din rândul omerilor cu domiciliul în comună, cu contract de muncă pe perioadă determinată, potrivit ConvenŃiei încheiată cu AJOFM Vâlcea, în vederea satisfacerii nevoilor de refacere i întreŃinere a infrastructurii, de ecologizare a unor lucrări edilitare i comunitare.
67 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Serviciul a fost înfiinŃat pentru realizarea următoarelor lucrări edilitare:
• curăŃarea anŃurilor i rigolelor; • lucrări de întreŃinere a drumurilor comunale i săte ti; • decolmatarea podeŃelor, anŃurilor i rigolelor; • colectarea de eurilor de pe albiile pârâurilor Olăne ti, Cheia, Valea de Brădet, Valea de Case; • colectarea de eurilor de la co urile publice i transportarea acestora în spaŃiul special amenajat; • plantări de flori, arbu ti; • cosirea ierbii de pe domeniul public al drumurilor comunale; • curăŃirea vegetaŃiei de pe drumurile comunale care încurcă circulaŃia.
Serviciul de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă – funcŃionează cu un număr de 44 de voluntari, la care se adaugă eful serviciului. Cei 44 de voluntari nu sunt remuneraŃi, ace tia primind din partea consiliului local o scutire la plata taxelor i impozitelor.
Serviciul este organizat în următoarea structură:
• un ef compartiment; • un compartiment pentru prevenire, cu un număr de 11 speciali ti voluntari, care au ca principală atribuŃie prevenirea apariŃiei stărilor potenŃial generatoare de situaŃii de urgenŃă pe întreg teritoriul sectorului de competenŃă; • o formaŃie de intervenŃie având 33 voluntari; • cercuri „Prietenii pompierilor”.
Serviciul Voluntar pentru SituaŃii de UrgenŃă funcŃionează într un spaŃiu cu destinaŃie specială din cadrul Primăriei Pău e ti Măgla i.
68 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Transportul public
Printr o hotărâre a consiliului local s a aprobat înfiinŃarea în cadrul Primăriei comunei Pău e ti Măgla i a Serviciului de transport public de persoane în regim de taxi i de închiriere, concomitent cu aprobarea caietului de sarcini în vederea selectării operatorului de transport.
În prezent, pe raza comunei există transport public asigurat de operatorul de transport Antares, care efectuează transport pe ruta Râmnicu Vâlcea – Băile Olăne ti. Transportul este efectuat cu microbuze având capacitatea de 30 de locuri, care circulă cu o frecvenŃă de 30 minute. Pe raza comunei există 7 staŃii pentru microbuze.
5.8 SituaŃia economică locală
Activitatea economică din comună este reprezentată în următoarele sectoare :
• prelucrarea lemnului • prelucrarea produselor din panificaŃie • alimentaŃie publică / restaurante • prestări servicii • agricultură
IniŃiativa particulară se manifestă în toate domeniile de activitate (servicii, comerŃ), iar în sfera producŃiei se rezumă la ateliere de mică producŃie. Prin utilizarea spaŃiilor de producŃie existente se pot dezvolta activităŃile me te ugăre ti i artizanale, sau se pot diversifica activităŃile.
Principala funcŃiune economică o constituie agricultura (pomicultura i silvicultura) în sectorul privat i mai puŃin în sectorul de stat, zona fiind caracterizată printr un potenŃial deosebit de ridicat pentru pomicultură. Fondul forestier se află în administraŃia Ocolului Silvic Rm. Vâlcea i în sector privat. Un număr de 1.940 din cele 2.920 gospodării au în proprietate mai puŃin de 2 hectare de teren agricol, practicând o agricultură de subzistenŃă, ceea ce reprezintă un dezavantaj prin prisma obiectivelor actuale de dezvoltare ale politicii agricole europene. Specific comunei este i sectorul zootehnic, respectiv cre terea animalelor :
a) bovine: 380 capete; b) ovine/caprine: 700 capete; c) cabaline: 98 capete; d) porcine: 750 capete; e) păsări: 6000 buc; f) familii de albine: 400.
PotenŃialul pomicol al zonei poate fi exploatat prin înfiinŃarea unor centre moderne de colectare i prelucrare a fructelor, în fostele incinte ale CAP, în prezent desfiinŃate.
69 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Principalul agent economic de pe raza comunei Pău e ti Măgla i este S.C. Sanovita S.R.L., care pe lângă sediul social din comună, mai are 3 puncte de lucru în Arad, Bucure ti i comuna Movila din judeŃul IalomiŃa. Obiectul de activitate al acestei companii este reprezentat de procesarea, ambalarea i distribuŃia produselor alimentare naturale.
Firma are în total 120 de angajaŃi, iar la sediul social din Pău e ti sunt angajate 20 de persoane dintre locuitorii comunei.
În vederea dezvoltării, firma intenŃionează să extindă clădirea existentă pentru a include activităŃi de producŃie proprie, aspect condiŃionat de extinderea reŃelei de alimentare cu apă pe strada UlmeŃel, unde este amplasat sediul firmei.
În prezent comuna Pău e ti Măgla i nu dispune de dotări turistice dar dispune de o serie de obiective turistice (monumente de arhitectură) care pot prezenta interes turistic i de aceea zona poate permite dezvoltarea agro turismului.
5.9. AdministraŃia publică locală
Aparatul propriu al Primăriei funcŃionează cu un număr de 21 de funcŃionari, dintre care 4 au studii superioare. Dotările Primăriei sunt la un nivel mediu, în inventarul acestei instituŃii aflându se 11 calculatoare, dintre care 4 laptopuri, 1 copiator, 2 faxuri, un program de Contabilitate, un program aferent serviciului de Impozite i Taxe. O parte dintre calculatoare sunt conectate la Internet (operatorul RCS&RDS i Romtelecom). Prin accesarea Programului OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative, Primăria a primit finanŃare pentru proiectul „Întărirea capacităŃii administraŃiei publice locale a comunei Pău e ti Măgla i, judeŃul Vâlcea, pe principiile dezvoltării durabile, în concordanŃă cu nevoile i aspiraŃiile comunităŃii”, proiect care are o valoare eligibilă de 654.374,50 lei.
Proiectul are mai multe componente, după cum urmează:
elaborarea strategiei de dezvoltare a localităŃii; modernizarea sălii de edinŃe a primăriei; dotarea cu calculatoare, video proiectoare, microfoane i mobilier nou instruirea salariaŃilor aparatului administrativ Instruirea angajaŃilor se realizează prin 4 module de cursuri, dintre care 3 acreditate CNFPA, destinate cre terii nivelului de pregătire profesională a angajaŃilor Primăriei: Modul curs Grup Ńintă 1. Dezvoltare durabilă i management financiar 14 cursanŃi (personal din Primărie, orientat spre performanŃă ale i locali i cadre didactice din cadrul colii Achim Popescu) 2. Manager al sistemelor de management de mediu 14 cursanŃi (personal din Primărie, (acreditat CNFPA) ale i locali i cadre didactice din
70 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” cadrul colii Achim Popescu) 3. Manager de proiect (acreditat CNFPA) 14 cursanŃi (personal din Primărie, ale i locali i cadre didactice din cadrul colii Achim Popescu) 4. Expert achiziŃii publice (acreditat CNFPA) 14 cursanŃi (personal din Primărie, ale i locali i cadre didactice din cadrul colii Achim Popescu) Ca urmare, de i prin organigramă Primăria nu are prevăzută funcŃionarea unui departament specializat în derularea proiectelor europene, o parte din ace ti funcŃionari au beneficiat de instruirea necesară pentru realizarea managementul de proiect.
Comuna este membră a mai multor asociaŃii cu alte unităŃi teritoriale formate în scopul dezvoltării unor proiecte i activităŃi comune:
1. AsociaŃia „Valea Olăne ti”, din care fac parte localităŃile Vlăde ti, Pău e ti Măgla i, Băile Olăne ti i Muereasca; 2. AsociaŃia de dezvoltare intercomunitară Vâlcea – asocierea municipiilor, ora elor i comunelor din judeŃul Vâlcea în vederea accesării fondurilor europene; 3. AsociaŃia de dezvoltare intercomunitară „Apa Vâlcea”; 4. Asocierea Consiliului Local al comunei Pău e ti Măgla i cu Consiliul JudeŃean Vâlcea, consiliile locale ale ora elor Băile Olăne ti i Ocnele Mari i consiliile locale ale comunelor Dăe ti, Berislăve ti, Bude ti, Bujoreni, Gole ti, Muereasca, Runcu, Sălătrucel i Vlăde ti în vederea promovării i implementării proiectului „Sistem integrat de colectare selectivă a de eurilor în zona comunei Dăe ti în cadrul Programului Phare 2006 Coeziune Economică i Socială „Schema de investiŃii pentru sprijinirea iniŃiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu.
În prezent, se preconizează constituirea viitoarei Zone Metropolitane Râmnicu Vâlcea, formată i din localităŃile Bujoreni, Bude ti, Dăe ti, Gole ti, Mihăe ti, Muereasca, Pău e ti Măgla i, Runcu i Vlădesti i ora ele Băile Govora, Băile Olăne ti, Călimăne ti i Ocnele Mari . Viitoarea zonă metropolitană va depă i 200.000 de locuitori i va concentra peste 50% din activitatea economică a judeŃului Vâlcea.
Perspectiva actuală ale încadrării sale în Zona Metropolitană Rîmnicu Vâlcea prezintă un imens avantaj pentru comuna Pău e ti Măgla i, întrucât dezvoltarea zonelor metropolitane în general facilitează amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre centru i aria limitrofă provocate de dispersarea (sau marginalizarea, izolarea unor a ezări lipsite de oportunităŃi), în planul structurii demografice, sociale i economice, de dezechilibrele legate de transportul în comun, finanŃarea infrastructurii, rezervele de spaŃiu pentru locuit i comerŃ, înlăturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunătăŃire a calităŃii vieŃii populaŃiei.
71 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE A ezare, cultură, condiŃii climatice i de relief
DistanŃă mică (10 km) de re edinŃa judeŃului – Lipsa accesului facil la municipiul Râmnicu Vâlcea transport feroviar Apropiere de două ora e în care turismul este foarte Zone prezentând riscuri dezvoltat: Ocnele Mari i Băile Olăne ti naturale, respectiv degradări ale terenului Apropierea de Parcul NaŃional Buila VânturariŃa PrezenŃa pericolului de Accesibilitate rutieră bună (un drum naŃional i două inundaŃii drumuri judeŃene) Specii din fauna locală pe ExistenŃa serviciilor de transport în comun cale de dispariŃie: lupul, ExistenŃa investiŃiilor în lucrări de protecŃie împotriva ursul, jderul de pădure riscurilor naturale Punctele de interes cultural ReŃea hidrografică bogată, cuprinzând 3 pârâuri i 1 râu, i activităŃile tradiŃionale care străbat 4 din cele 6 sate ale comunei nu sunt promovate Numeroase surse de apă pretabile irigaŃiilor i Exploatarea insuficientă a organizării unor zone de agrement me te ugurilor tradiŃionale ExistenŃa unei faune diverse în scopul dezvoltării serviciilor conexe Forme de relief i condiŃii pedoclimatice care favorizează dezvoltarea unei vegetaŃii bogate Relief i climă favorabile odihnei i agrementului ExistenŃa unor a ezăminte religioase de mare valoare, puncte de atracŃie potenŃiale în turismul cultural – religios, semnalizate prin plăcuŃe informative ExistenŃa unei identităŃi culturale prin menŃinerea tradiŃiilor i obiceiurilor Organizarea anuală a Târgului NaŃional „Bâlciul de Sfânta Mărie”.
PopulaŃie i organizarea teritoriului
TendinŃă demografică în cre tere începând cu anul 2001 Starea proastă a reŃelei
72 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Procent relativ scăzut al populaŃiei vârstnice locale de drumuri comunale Acces la reŃeaua de drumuri naŃionale i judeŃene Lipsa totală a spaŃiilor verzi Zone de locuinŃe caracterizate printr o densitate medie i parcurilor ExistenŃa a numeroase terenuri libere în zonele de locuinŃe Starea construcŃiilor în general bună Politică de dezvoltare a autorităŃilor locale orientată spre conservare i modernizare Cultura ExistenŃa unei biblioteci colare dotată cu o sală de coala Achim Popescu nu lectură i un laborator echipat cu 20 de calculatoare i 1 este conectată la internet videoproiector InstituŃiile de educaŃie nu ActivităŃi colare diversificate, existenŃa unui cerc de deŃin terenuri sau săli de ecologie sport coala Valea Cheii i grădiniŃele funcŃionează în clădiri Nu există mijloace de reabilitate, cu dotări corespunzătoare transport pentru elevi ÎmbunătăŃirea procesului educaŃional prin derularea Clădirea colii Achim unor proiecte de către coală sau prin implicarea în Popescu se află într o stare diverse parteneriate proastă, necesitând reabilitare Biblioteca Comunală „Antim Petrescu” beneficiază de un fond de carte important i este inclusă în proiectul TendinŃă descrescătoare a Biblionet. numărului de elevi Reducerea promovabilităŃii colare în ultimii ani În comună nu sunt organizate evenimente locale, nu se sărbătore te ziua comunei i nu există un ansamblu folcloric sau publicaŃii locale Cele două cămine culturale sunt nefuncŃionale Sănătate i asistenŃă socială ExistenŃa unor cadre medicale specializate ExistenŃa unui singur cabinet stomatologic la
73 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Asigurarea serviciilor de sănătate prin cabinete de peste 4000 de locuitori medicină de familie, stomatologie i farmacie Grad redus de dotare a Punct sanitar veterinar cu personal calificat cabinetelor medicale Stare proastă a clădirii dispensarului InexistenŃa unor structuri asociative non profit care să furnizeze servicii sociale Lipsa centrelor de plasament, de recuperare sau a altor forme de instituŃii furnizoare de asistenŃă socială TendinŃă crescătoare a numărului de omeri în ultimii doi ani 4% din populaŃie sunt batrâni cu venituri sub 600 lei Cre terea numărului de familii asistate social în ultimii ani Număr mare de persoane cu dizabilităŃi (110) Probleme sociale care caracterizează persoanele de etnie romă În cadrul aparatului propriu nu există un serviciu de asistenŃă socială. Servicii i utilităŃi publice Atragerea unei finanŃări nerambursabile în valoare de ReŃea de alimentare cu 2.500.000 euro din FEADR, în cadrul Programului gaze insuficient NaŃional de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.2.2 pentru dezvoltată sistemul de apă i canalizare Grad redus de conectare Racordarea în întregime la reŃeaua de alimentare cu a gospodăriilor la energie electrică reŃeaua de alimentare cu
74 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Acces la internet gaze naturale Acces la sistem de telecomunicaŃie fixă printr o centrală ReŃea de iluminat public telefonică automată insuficient dezvoltată ReŃea de alimentare cu gaze naturale InexistenŃa surselor de energie „verde” ExistenŃa unui serviciu public de salubritate organizat la nivel local i concesionarea serviciului de colectare a Acces dezechilibrat la de eurilor către un agent economic autorizat facilităŃile telecomunicaŃiilor ExistenŃa unui serviciu de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă, care are un grad de dotare cu echipamente bun, Utilizare redusă a i un număr suficient de voluntari internetului De euri prezente pe marginea drumurilor, cu efect negativ asupra agrementului De euri prezente pe albiile cursurilor de apă, potenŃial pericol de inundare De euri prezente în păduri i terenuri agricole având ca rezultat degradarea terenurilor respective Con tientizare redusă a populaŃiei referitoare la colectarea selectivă Economie Domenii diversificate de activitate economică PreponderenŃa agriculturii de subzistenŃă PotenŃial pomicol ridicat Dezvoltarea insuficientă a ExistenŃa unor resurse în domeniul silviculturii: sectorului consultanŃei ExistenŃa resurselor care pot sta la baza dezvoltării i agricole diversificarii serviciilor i producŃiei agricole Lipsa de atractivitate ExistenŃa unui agent economic important (Sanovit) pe pentru agenŃii economici, teritoriul comunei potenŃiali investitori PotenŃial turistic (agro/ecoturism, cultural religios, Lipsa dotărilor turistice potenŃial pentru pescuit, turism de week end) Insuficienta punere în
75 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” ExistenŃa unor obiceiuri, tradiŃii i me te uguri care pot valoare a mo tenirii face obiectul dezvoltării unor activităŃi economice la cultural istorice a comunei, nivel local (produse me te ugăre ti, artizanale etc). prin neintroducerea obiectivelor existente în circuite turistice i insuficienta promovare a acestora Nivel redus al spiritului antreprenorial local i al cuno tinŃelor în domeniul gestionării afacerilor în rândul populaŃiei tinere datorită lipsei unor programe de formare i reconversie a forŃei de muncă. AdministraŃie publică Preocupare pentru investiŃii în infrastructura de bază Procent redus de funcŃionari cu studii Receptivitate faŃă de programele cu finanŃare superioare – 20% nerambursabilă Grad insuficient de dotare Colaborare susŃinută cu reprezentanŃii sectorului i informatizare a consultanŃei administraŃiei publice Capacitate administrativă în cre tere a aparatului locale propriu al primăriei, prin accesarea unor fonduri Site funcŃional, cu adresă structurale în cadrul POS DCA prin care se va realiza nereprezentativă instruirea personalului, dotarea Primăriei i el aborarea strategiei de dezvoltare locală Conectare parŃială la Internet ExistenŃa personalului instruit în domeniul managementului de proiect la nivelul aparatului propriu Lipsa unui departament specializat în derularea Asocierea cu alte unităŃi administrativ teritoriale în proiectelor europene scopul dezvoltării unor proiecte i activităŃi comune Preocupare redusă pentru Declararea municipiului Râmnicu Vâlcea pol de cooperarea internaŃională i dezvoltare urbană. schimbul de experienŃă cu administraŃii publice din alte regiuni europene.
76 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” OPORTUNITĂłI AMENINłĂRI
Contextul actual în care România, în calitate de stat InsuficienŃa fondurilor de membru al Uniunii Europene, are acces la fonduri la bugetul local al nerambursabile în valoare de 30 miliarde de euro prin autorităŃii locale pentru politica de dezvoltare regională, politica agricolă investiŃii proprii i pentru a comună i de pescuit asigura fondurile necesare contribuŃiei locale, Modificarea legislaŃiei fiscale care permite suportarea cheltuielilor neeligibile i cheltuielilor neeligibile cu TVA aferent proiectelor cu cheltuielilor finanŃate din finanŃare nerambursabilă de către bugetul de stat instrumente structurale sau de tip structural care vor fi Modificarea prevederilor legale în sensul posibilităŃii decontate ulterior autorităŃilor locale de a contracta credite pe termen lung Cre terea cotei TVA Modificarea prevederilor legale privind cre terea gradului de îndatorare al administraŃiilor publice locale Procedurile de implementare a proiectelor Adoptarea de către Guvernul României a unui act finanŃate din fonduri normativ privind acordarea de garanŃii guvernamentale comunitare sunt complicate pentru cofinanŃarea proiectelor europene i necesită un volum documentar de anvergură IniŃiativă legislativă pentru adoptarea unui act normativ care să reglementeze parteneriatul public privat ConcurenŃa exercitată de alte autorităŃi locale la nivel Stabilirea unui cadru strategic la nivel naŃional pentru local, regional i naŃional actuala perspectivă financiară prin care s au stabilit priorităŃi de dezvoltare pe baze parteneriale i Proceduri greoaie în consultative, Ńinându se cont de priorităŃile regionale, i domeniul achiziŃiilor în cadrul căruia dezvoltarea spaŃiilor rurale deŃine locul publice, care necesită un principal, alături de domeniul transporturilor timp îndelungat i prezintă vulnerabilitate în faŃa Efortul actorilor regionali i autorităŃilor judeŃene de a pârghiilor de contestare, stabili priorităŃi de dezvoltare la aceste nivele, Ńinând care pot bloca aceste cont atât de oportunităŃile existente cât i de specificul proceduri local, pentru a se asigura premisele unei absorbŃii ridicate a fondurilor europene Suspendarea depunerii proiectelor pe ai multe Complementaritatea politicilor de coeziune i agricole domenii de intervenŃie în comune astfel încât comunităŃile rurale să poată cadrul programelor beneficia de fonduri nerambursabile în domeniile care operaŃionale prezintă cele mai stringente necesităŃi Suspendarea / întreruperea Aprofundarea procesului de descentralizare în toate / diminuarea unor programe
77 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” sectoarele de activitate i mai ales în ceea ce prive te naŃionale de finanŃare ca procesul decizional în administraŃia publică locală urmare a crizei economice mondiale Crearea cadrului legal, prin republicarea legii 215/2001 a administraŃiei publice locale, pentru crearea PercepŃia adeseori asociaŃiilor de dezvoltare intercomunitară i a altor incorectă a cetăŃenilor faŃă forme de asociere între comunităŃile locale de administraŃia publică i neîncrederea în actul ExistenŃa unor programe de cooperare cu alte autorităŃi administrativ locale i regionale din state membre Cadrul legislativ care Oportunitatea formării Grupurilor de AcŃiune Locală în prezintă instabilitate i cadrul Axei IV Leader care determină cre terea incoerenŃă capacităŃii actorilor locali de impulsionare a dezvoltării durabile i a coeziunii comunităŃilor rurale Avertizări ale Comisiei Europene la adresa Extinderea sectorului serviciilor de consultanŃă dedicat României (activarea clauzei oportunităŃilor de finanŃare pentru administraŃia publică de salvgardare în domeniul locală agriculturii (reducerea cu 25% a fondurilor acordate), ExistenŃa unor programe de finanŃare nerambursabilă declan area unor proceduri prin care comunităŃile rurale pot să acceseze fonduri de infrigement pentru dezvoltarea infrastructurii proprii Instabilitatea ExistenŃa unor programe operaŃionale dedicate macroeconomică dezvoltării resurselor umane i cre terii capacităŃii administrative Lipsa culturii antreprenoriale Încurajarea finanŃărilor pentru activităŃi inovative sau pentru activităŃi eficiente economic i cu efecte Lipsa capitalului de favorabile asupra mediului înconjurător susŃinere a investiŃiilor în economie ExistenŃa unor programe de finanŃare prin care se urmăre te cre terea competitivităŃii sectoarelor agricol Procesul redus de i forestier i pentru îmbunătăŃirea mediului i a modernizare i spaŃiului rural restructurare al agriculturii
ExistenŃa unor finanŃări nerambursabile pentru Fragmentarea exploataŃiilor cre terea calităŃii vieŃii în zonele rurale i diversificarea agricole economiei rurale i în special pentru renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază Fenomenul corupŃiei i pentru economia i populaŃia rurală i punerea în economia subterană valoare a mo tenirii rurale Valorificarea insuficientă a Formarea Zonei metropolitane Râmnicu Vâlcea potenŃialului existent
Declararea municipiului Râmnicu Vâlcea pol de
78 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” dezvoltare urbană Cre terea omajului
Diversificarea activităŃii economice (dezvoltarea Migrarea forŃei de muncă serviciilor, a industriei mici i mijlocii, eficientizarea i reconversia locurilor de muncă în funcŃie de necesităŃi) Lipsa oportunităŃilor de angajare Noi facilităŃi acordate pentru stimularea înfiinŃării de IMM uri la sate, în special pentru tinerii sub 35 de ani Cre terea gradului de sărăcie pentru anumite Dezvoltarea i diversificarea relaŃiilor de parteneriat cu categorii ale populaŃiei primării din Ńară i străinătate Abandonul colar Interes i potenŃial ridicat pentru agroturism i turism ecologic Descentralizarea administrativă care Cererea ridicată de produse agricole ecologice înseamnă finanŃarea coroborată cu potenŃialul crescut pentru practicarea cheltuielilor din bugetul unei agriculturi ecologice local, buget insuficient în momentele de criză PosibilităŃi de promovare a produselor locale economică naŃională i tradiŃionale (alimentare i nealimentare) internaŃională
ExistenŃa unei legislaŃii care sprijină agenŃii economici SubfinanŃarea educaŃiei ca (facilităŃi la angajarea absolvenŃilor, la perfecŃionare urmare a descentralizării propriilor angajaŃi etc.) administrative
Diversificarea oportunităŃilor de creditare pentru micii ConcurenŃa zonelor producători turistice învecinate
ExistenŃa unor programe de finanŃare europene pentru Preluarea unor modele dezvoltarea mediului de afaceri gre ite de dezvoltare a locaŃăŃilor cu destinaŃii de Stimularea investiŃiilor productive (utilaje i vacanŃă echipamente cu nivel ridicat de productivitate) care pot cre te competitivitatea Nerealizarea unor proiecte din cauza dificultăŃilor Programe naŃionale pentru reabilitarea termică a legate de proprietatea clădirilor care va contribui la cre terea confortului terenurilor din zonele cu termic potenŃial de dezvoltare
Promovarea i dezvoltarea parteneriatelor în furnizarea Reducerea investiŃiilor serviciilor sociale publice în infrastructură ca urmare a crizei economico Posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu financiare instituŃiile din judeŃ. Legea sponsorizării nu prevede facilităŃi fiscale
79 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” pentru sponsorii evenimentelor culturale, artistice etc
DispariŃia unor specii de faună i floră
Fragmentarea habitatelor i întreruperea conectivităŃii longitudinale i laterale (prin bararea cursurilor de apă i îndiguirilor)
Nerespectarea de către turi ti i localnici a regulilor de comportare i exploatare a zonelor naturale
ExistenŃa speculatorilor imobiliari care pun presiune asupra dezvoltării durabile a comunei prin stabilirea unor preŃuri artificiale pentru terenuri i valorificarea acestora fără a Ńine seama de principiile dezvoltării durabile
80 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
CAPITOLUL 7.
DIRECłIILE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI PĂU E TI MĂGLA I
Comuna Pău e ti Măgla i deŃine multe resurse care pot acŃiona ca i un motor generator de dezvoltare locală, dintre care menŃionăm potenŃialul deosebit determinat de localizarea acesteia , respectiv apropierea de capitala judeŃului Râmnicu Vâlcea, de două ora e în care turismul este foarte dezvoltat Ocnele Mari i Băile Olăne ti precum i de Parcul NaŃional Buila VânturariŃa, precum accesul rutier bun, dar i de existenŃa unor condiŃii naturale propice relaxării i agrementului, acestea consacrând localitatea ca zonă rezidenŃială dar i potrivită turismului de week end, de vânătoare, de pescuit, agroturismului sau chiar celui cultural – religios. Pentru a atinge însă toate condiŃiile necesare dezvoltării locale, administraŃia publică locală trebuie să se folosească de toate pârghiile la îndemâna sa pentru a asigura condiŃii de viaŃă de calitate.
Astfel putem contura o viziune de dezvoltare a comunei Pău e ti Măgla i, înŃelegând prin aceasta o imagine inspirată a unui viitor dorit, un scop global i durabil, servind ca fundament pentru procesul de planificare strategică.
În viitor, comuna P ău e ti-Măgla i va fi o localitate cu o mare atractivitate pentru turism i locuit , în care cet ăŃ enii, turi tii i vizitatorii vor dispune de condi Ńii de via Ńă de calitate i de un mediu înconjur ător curat , beneficiind de toate serviciile publice necesare i de o infrastructur ă tehnic ă, social ă, cultural ă i educa Ńional ă la standarde europene, o localitate în care exist ă toate condi Ńiile pentru imbun ătăŃ irea afacerilor care nu afecteaz ă mediul, i în care se dezvolt ă, al ături de o agricultur ă eficient ă, i sectorul serviciilor, comer Ńului i micii industrii , prin valorificarea resurselor proprii i atragerea altora noi.
81 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Pentru susŃinerea realizării acestei viziuni, strategia de dezvoltare trebuie să contureze câteva direcŃii generale de dezvoltare , căi de urmat pentru administraŃia publică locală i pentru toŃi factorii care pot contribui la dezvoltarea de ansamblu a localităŃii, astfel încât eforturile acestora să fie unite într un mod constructiv, respectând principiile de bază ale dezvoltării.
Este foarte important să privim acest proces de dezvoltare locală i din prisma includerii viitoare a comunei în Zona Metropolitană centrată în jurul ora ului re edinŃă de judeŃ, întrucât direcŃiile de dezvoltare ale prezentei strategii pot fi uniformizate i integrate în cele ale dezvoltării acestei Zone.
Pornind de la analiza SWOT detaliată anterior, am creat premisele pentru conturarea unui cadru strategic de dezvoltare locală în a a fel încât, pe baza unor direcŃii generale de dezvoltare care să corespundă domeniilor de sprijin negociate între Guvernul României i Comisia Europeană, să putem fixa acŃiuni concrete posibil de realizat la nivel local pe termen mediu i lung.
1. CRE TEREA ACCESULUI LA SERVICII PUBLICE DE BUNĂ CALITATE 2. DEZVOLTAREA SOCIO CULTURALĂ A LOCALITĂłII 3. CREAREA CONDIłIILOR PENTRU DEZVOLTAREA I DIVERSIFICAREA SECTORULUI ECONOMIC 4. PROTEJAREA I PUNEREA ÎN VALOARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 5. CONSOLIDAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE LA NIVEL LOCAL
DIRECłIA DE ACłIUNE NR. 1
CRE TEREA ACCESULUI LA
SERVICII PUBLICE DE BUNĂ CALITATE
DirecŃiile dezvoltare vor putea fi urmate prin intermediul unor seturi de obiective i a unor acŃiuni specifice pentru implementarea fiecăreia dintre ele, pe care le detaliem în continuare.
Obiectivul specific nr. 1
ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii rutiere a localităŃii
Comuna Pău e ti Măgla i are avantajul de a avea acces la două drumuri judeŃene i un drum naŃional, i de a beneficia de servicii de transport în comun de bună calitate (aspect important având în vedere faptul că localitatea nu are acces direct la calea ferată) prin concesionarea acestui serviciu către un operator privat, însă reŃeaua de drumuri comunale se află într o stare
82 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” precară, mare parte a acestora nefiind asfaltate ceea ce determină un grad redus de accesibilitate a persoanelor, bunurilor i serviciilor din interiorul comunei către exterior i invers.
În acelasi timp, comuna dispune de un fond forestier i agricol însemnat, infrastructura de acces la aceste exploataŃii putând fi reabilitată i modernizată pentru crearea condiŃiilor de dezvoltare a acestor domenii economice, inclusiv pentru punerea în valoare a fondului silvic din punct de vedere turistic.
În urma analizei situaŃiei existente, propunem următoarele măsuri:
1. Modernizarea, reabilitarea i mentenanŃa întregii reŃele de drumuri comunale
Numai 25% din totalul de 40 km de drumuri comunale au fost asfaltate până în prezent, accesibilitatea rutieră fiind, alături de cea de mediu, unul dintre cei mai importanŃi factori de atractivitate a unei localităŃi. Spatiul destinat parcărilor este de asemenea deficitar i nu există spaŃii amenajate pentru circulaŃia bicicletelor.
Ca urmare, este necesară întocmirea documentaŃiilor tehnico economice pentru pregătirea acestui tip de investiŃii, pornind cu o expertizare a stării actuale a drumurilor i dimensionarea aproximativă a necesarului de fonduri, concomitent cu identificarea posbilităŃilor de reabilitare din bugetul propriu, prin programe guvernamentale sau din resurse ce pot fi solicitate anual administraŃiei judeŃene.
Având în vedere constrângerile bugetare actuale fire ti, este însă de o mare importanŃă pregătirea până la sfâr itul actualei perioade de programare (anul 2013), a unor DocumentaŃii de Avizare a Lucrărilor de IntervenŃii în conformitate cu normele i prevederile legale în vigoare, astfel încât aceste proiecte să poată fi prevăzute în strategia de dezvoltare a judeŃului Vâlcea i să devină astfel mature i eligibile pentru finanŃare la momentul lansării noilor programe de finanŃare în următoarea perspectivă financiară europeană 2013 20120.
2. Amenajarea i punerea în valoare a staŃiilor de transport în comun
În comună există 7 staŃii destinate transportului public. Consiliul Local poate lua în considerare includerea lucrărilor de amenajare a acestora într un proiect mai amplu de reabilitare i modernizare drumuri comunale, sau poate încheia contracte cu agenŃi economici privaŃi care vor amenaja staŃiile în schimbul utilizării acestora în scopul desfă urării unor activităŃi comerciale sau în scopul amplasarii unor reclame.
3. ÎmbunătăŃirea drumurilor de acces către exploataŃiile agricole i forestiere
InvestiŃiile în acest domeniu depind de forma de proprietate a terenurilor pe care acestea există sau se doresc a fi create.
Astfel, acŃiunile / proiectele care sunt recomandate în cadrul acestui obiectiv sunt:
83 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Modernizare/reabilitarea drumurilor comunale; Reabilitare alei i trotuare; Amenajarea unitară a staŃiilor de transport în comun; Realizare piste pentru bicicli ti; Realizarea unor pasarele pietonale în zonele cu trafic intens; IniŃierea i realizarea, în parteneriat cu serviciul PoliŃiei Rutiere a unor campanii de educaŃie rutieră a participanŃilor la trafic; AchiziŃia unor utilaje multifuncŃionale de întreŃinere stradală (curăŃarea zăpezii, aspirarea frunzelor, măturare, stropire); Amenajarea unor parcări în zona centrală a comunei.
Obiectivul specific nr. 2
Cre terea gradului de protecŃie i siguranŃă al cetăŃenilor
Măsurile i acŃiunile propuse în acest obiectiv specific urmăresc asigurarea condiŃiilor privind dezvoltarea sistematică a economiei comunei Pău e ti Măgla i i îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, prin îmbunătăŃirea accesului la serviciile publice în contextul unei dezvoltări durabile.
Lipsa infrastructurii de iluminat duce la marginalizarea zonelor respective i a locuitorilor care le populează, dar i la concentrarea unui număr mare de infractori. Scăderea siguranŃei persoanelor va duce la izolare i reducerea relaŃiilor cu viaŃa economică i socială a comunei, degradarea zonelor i transformarea acestora în zone problemă a comunei.
În prezent, fenomenul infracŃional din România se remarcă prin: complexitate i comiterea unor noi genuri de infracŃiuni (criminalitatea informatică, falsurile i pirateria comercială etc.), profesionalizarea i specializarea infractorilor, prezenŃa faptelor de corupŃie i amplificarea fenomenului criminalităŃii transfrontaliere. Crima organizată, migraŃia ilegală, corupŃia, criminalitatea economico financiară, tâlhăriile, omorurile la comandă sau în scop de jaf, precum i furturile din avutul public i privat exercită o influenŃă negativă asupra calităŃii vieŃii cetăŃeanului i siguranŃei publice.
O altă măsură de asigurare a protecŃiei cetăŃenilor comunei Pău e ti Măgla i o constituie crearea unui sistem de supraveghere video care va permite monitorizarea unor puncte de interes public bine stabilite în vederea cre terii nivelului de securitate al locuitorilor, a participanŃilor la trafic, ducând însă i la u urarea muncii specifice de detectare a eventualelor infracŃiuni i a identificării făpta ilor, prin amplasarea unor camere de supraveghere în punctele de interes cum ar fi instituŃii publice, coli, grădiniŃe, străzi i intersecŃii.
Sistemul de supraveghere video este un instrument eficient de culegere a datelor, de documentare, de stocare i de suport în coordonarea acŃiunilor forŃelor de poliŃie.
84 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Introducerea monitorizării principalelor străzi i intersecŃii duce la scăderea stării infracŃionale prin descurajarea potenŃialilor infractori dar i la reducerea încălcării normelor i regulamentelor privitoare la circulaŃia autovehiculelor.
De asemenea, instalarea de camere video în apropierea instituŃiilor de învăŃământ duce la descurajarea fenomenului infracŃional i a activităŃilor antisociale în zonele respective.
Cre terea gradului de protecŃie i siguranŃă al cetăŃenilor duce la:
• cre terea gradului de accesibilitate în interiorul comunei investiŃiile în infrastructura de iluminat public va facilita mobilitatea populaŃiei, bunurilor i serviciilor, îmbunătăŃirea accesului pe timp de noapte, cre terea eficienŃei activităŃilor economice; • cre terea gradului de siguranŃă a circulaŃiei prin extinderea sistemului de iluminat se va asigura vizibilitatea pe timp de noapte; • reducerea fenomenelor antisociale prin asigurarea iluminatului public se vor reduce considerabil infracŃiunile, datorate în principal lipsei de vizibilitate pe timp de noapte.
În urma analizei situaŃiei existente, propunem următoarele măsuri:
1. Extinderea i eficientizarea reŃelei de iluminat public
Iluminatul public comunal reprezintă o utilitate publică esenŃială pentru un standard de viaŃă i de siguranŃă ridicat al locuitorilor unei comunităŃi i pentru asigurarea securităŃii acestora prin reducerea gradului de infracŃionalitate.
În localitatea Pău e ti Măgla i există o reŃea de iluminat public comunal pe lungimea a 30 km de drumuri, ceea ce nu acoperă întregul necesar al localităŃii. În programul de investiŃii al primăriei pentru următorii ani este prevazută execuŃia a încă 8 km, dintre care 2 km în anul 2010. Se recomandă continuarea acestor măsuri din fonduri proprii sau includerea lor în proiecte integrate de îmbunătăŃire a infrastructurii în următoarea perioadă de programare.
2. Instalarea unei reŃele de camere de monitorizare
Complementar , se recomandă instalarea unei reŃele de camere de luat vederi în cele mai importante locaŃii din comună, de asemenea în scopul cre terii gradului de siguranŃă al locuitorilor, în contextul dezvoltării zonei din punct de vedere turistic i rezidenŃial.
3. Dotarea Serviciului de Voluntariat pentru SituaŃii de UrgenŃă
Consiliul Local al comunei Pău e ti Măgla i a implementat, în calitate de partener, proiectul Dezvoltarea serviciilor de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă în zona municipiului Râmnicu Vâlcea, alături de Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, în calitate de beneficiar, i în parteneriat cu Consiliul JudeŃean Vâlcea, InstituŃia Prefectului – JudeŃul
85 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Vâlcea i cu Consiliile Locale ale ora elor Băile Olăne ti i Ocnele Mari i ale comunelor Berislăve ti, Bude ti, Bujoreni, Dăe ti, Gole ti, Milcoiu, Muereasca, Pău e ti Măgla i, Runcu, Sălătrucel i Vlăde ti.
Proiectul a fost finanŃat prin Programul PHARE 2005 2006 Reforma Sectorului AdministraŃiei Publice , Componenta „Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraŃiei la nivel local” i a avut ca scop perfecŃionarea capacităŃii sistemului instituŃional de asigurare a unui management eficient al situaŃiilor de urgenŃă.
De i în prezent serviciul existent beneficiază de dotări considerate suficiente, pe termen mediu i lung i în special în contextul dezvoltării continue din punct de vedere rezidenŃial i turistic a localităŃii, cre terea gradului de echipare al acestuia cu autospeciale i instrumentar specific precum i instruirea permanentă a voluntarilor atât prin acŃiuni locale cât i organizate în colaborare cu serviciul judeŃean – sunt acŃiuni extrem de importante pentru asigurarea siguranŃei cetăŃenilor comunei.
AcŃiunile care sunt recomandate în cadrul celor trei măsuri menŃionate sunt:
Extinderea reŃelei de iluminat public cu 2 km în anul 2010; Extinderea reŃelei de iluminat public cu 3 km în anul 2011; Extinderea reŃelei de iluminat public cu 2 km în anul 2012; Utilizarea becurilor ecologice i a sistemelor inteligente de control a iluminatului public; Iluminarea corespunzătoare i instalarea camerelor de supraveghere cu prioritate în zonele în care se petrec infracŃiuni; Instalarea camerelor de supraveghere în apropierea colilor i grădiniŃelor; Supravegherea video a instituŃiilor publice i zonelor comerciale; Supravegherea cu camere video a intersecŃiilor i porŃiunilor de drum public foarte aglomerate sau cu risc de producere a accidentelor; Dotarea serviciului de voluntariat pentru situaŃii de urgenŃă cu echipamente specifice; Instruirea periodică a voluntarilor, executarea unor simulări în parteneriat cu ISU Vâlcea; Campanii de informare i con tientizare pentru cre terea capacităŃii locuitorilor de a acŃiona responsabil în cazul apariŃiei unei situaŃii de urgenŃă.
Obiectivul specific nr. 3
Dezvoltarea reŃelei de alimentare cu gaze naturale
De i comuna beneficiază de o reŃea de alimentare cu gaze naturale, aceasta nu are o lungime
suficientă pentru a deservi întreaga suprafaŃă a localităŃii, fiind necesară construirea a încă 13,5 km de conductă. De asemenea, gradul de racordare al gospodăriilor este redus, datorită în principal costurilor ridicate i existenŃei alternativei de utilizare a combustibilului solid lemnos i disponibilităŃii acestuia, ceea ce reprezintă însă o acŃiune dăunătoare mediului înconjurător.
86 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” De aceea, consiliul local poate lua în considerare măsuri care să impulsioneze gradul de racordare, ca de exemplu con tientizarea populaŃiei pentru protecŃia mediului înconjurător sau acordarea anumitor facilităŃi.
Obiectivul alimentării cu gaz al comunei reprezintă un factor determinant în dezvoltarea din punct de vedere economic al comunei i ridicarea nivelului de trai al locuitorilor comunei, i de aceea trebuie inclus în agenda de lucru a consiliului local ca prioritate pentru următorii ani.
Principalele măsuri/ acŃiuni care trebuie deci întreprinse sunt:
1. Extinderea reŃelei de alimentare cu gaze naturale a comunei 2. Măsuri de stimulare a cre terii gradului de racordare la reŃeaua de gaze naturale a consumatorilor casnici i economici
DIRECTIA DE ACłIUNE NR. 2
DEZVOLTAREA SOCIO CULTURALĂ A LOCALITĂłII
Obiectivele specifice care susŃin această direcŃie de dezvoltare sunt:
Obiectivul specific nr. 1
Crearea condiŃiilor de dezvoltare i cre tere a calităŃii procesului educaŃional
În comuna Pău e ti Măgla i există două coli generale i două grădiniŃe.
În ansamblu, există o u oară tendinŃă descrescătoare a numărului de elevi înscri i în cadrul celor două unităŃi de învăŃământ, înregistrându se i o reducere a promovabilităŃii, aspecte care afectează în mod negativ procesul educaŃional, în special în contextul unui ritm demografic pozitiv. În ultimul an colar au fost înregistrate i abandonuri în rândul elevilor cuprin i în ciclul gimnazial i primar.
Una dintre coli (Valea Cheii) a fost reabilitată printr un proiect Phare, iar cealaltă, respectiv coala Achim Popescu, de i destul de bine dotată, necesită reabilitări exterioare. colile nu dispun de terenuri de sport i nici de facilităŃi de transport elevi.
87 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Se observă o preocupare pentru implicarea elevilor i profesorilor în activităŃi extra colare (cerc ecologie) i în proiecte de dezvoltare a resurselor umane, destinate cre terii calităŃii procesului de învăŃămant.
Multe dintre cadrele didactice nu au domiciliul în comună.
Astfel, se recomandă măsuri de îmbunătăŃire a calităŃii procesului educaŃional prin reabilitarea i modernizarea infrastructurii de învăŃământ, cre terea eficienŃei interne a colilor, reflectată în rata de cuprindere colară i în rata de absolvire, îmbunătăŃirea cadrului de colaborare între unităŃile de învăŃământ implicate i comunitatea din care fac parte, facilitarea comunicării între factorii implicaŃi (directorii de coli, cadrele didactice, reprezentanŃii administraŃiei publice locale, reprezentanŃii Inspectoratului colar JudeŃean Vâlcea):
1. Lucrări de reabilitare a unităŃilor de învăŃămant; 2. Crearea unor terenuri de sport pentru elevi i a unor locuri de joacă pentru pre colari; 3. Continuarea activităŃilor de dotare a unităŃilor cu material didactic i IT, de conectare la internet prin reŃele de broadband; 4. ActivităŃi de dezvoltarea resurselor umane din învăŃământ prin implicarea în proiecte inlcusiv în parteneriat cu ceilalŃi actori locali, de exemplu:
o Dezvoltarea i implementarea sistemului de asigurare a calităŃii în coli, inclusiv dezvoltarea/formarea personalului i acŃiuni inovative; o Formarea iniŃială i continuă a cadrelor didactice i a resurselor umane din unităŃile de învăŃământ din comună; o Sprijin pentru debut i dezvoltarea carierei didactice pentru profesorii din comună; o Sprijinirea i dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în educaŃie i prevenirea părăsirii timpurii a colii; o Furnizarea serviciilor integrate de orientare i consiliere pentru persoanele expuse riscului de părăsire timpurie a colii o IniŃierea i încurajarea parteneriatelor inter colare judeŃene i naŃionale; o ÎnfrăŃiri cu coli din străinătate i organizarea de schimburi de elevi, profesori, vizite de studiu; o Crearea unui sistem de recompensare anuală a elevilor cu performanŃe deosebite, precum i a cadrelor didactice care i au îndrumat (acordarea de burse sau premii, titluri de excelenŃă, festivităŃi de premiere, publicitate, excursii, tabere); o Implementarea unui program de constituire de parteneriate între unităŃile colare, în vederea folosirii în comun a resurselor (biblioteci, săli de sport); o Implementarea unui sistem de susŃinere a copiilor dotaŃi pentru a nu abandona coala; o Continuarea parteneriatelor cu Inspectoratul colar JudeŃean i participarea în proiecte educaŃionale.
88 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 5. Asigurarea de facilităŃi pentru elevi i cadre didactice, de exemplu cele legate de cazarea i transportul cadrelor didactice navetiste, transportul elevilor, stimularea activităŃilor extra colare, etc..
Obiectivul specific nr. 2
Dezvoltarea culturală a localităŃii
În localitate există două camine culturale care necesită reabilitare i asigurare cu utilităŃi, intr unul dintre acestea funcŃionând i o bibliotecă inclusă în proiectul Biblionet. În comună nu sunt organizate evenimente locale, nu se sărbătore te ziua comunei i nu există un ansamblu folcloric sau publicaŃii locale. Mo tenirea culturală a localităŃii este însa valoroasă, comuna având o istorie atestată încă de la 1453, mărturie stând monumente i biserici.
Ca urmare, în comună se observă probleme cum sunt o infrastructură i bază materială în declin, resurse financiare i interes insuficiente pentru practicarea i revitalizarea unor obiceiuri i forme de exprimare culturală tradiŃionale, acces dificil la surse de informare (mass media, cărŃi, internet etc.), abandonul practicilor tradiŃionale în favoarea “modernităŃii”.
Măsuri/ acŃiuni care pot fi realizate
1. Modernizarea, reabilitare, dotarea i conectarea la internet a celor două cămine culturale 2. Punerea în valoare a celor două cămine prin utilizarea spaŃiilor acestora pentru activităŃi culturale, extra colare, de informare i comunicare :
o ÎnfiinŃarea unui Centru multicultural, sau a unui Centru de informare culturală, eventual în cadrul bibliotecii o Organizarea de spectacole, festivităŃi, cercuri colare etc
3. Consolidarea identităŃii culturale i sporirea sentimentului de apartenenŃă la spaŃiul social cultural pentru locuitorii comunei :
o Încurajarea unor manifestări în cadru organizat pentru punerea în valoare a tradiŃiilor i obiceiurilor locale i stabilirea unei zile a comunei; o Elaborarea unei strategii sectoriale pe probleme de cultură i crearea unui Comitet consultativ pe probleme de cultură; o Elaborarea unor programe pentru promovarea valorilor culturale locale; o Participarea la evenimente culturale judeŃene; o Dezvoltarea de parteneriate educaŃional – culturale; o Promovarea reŃelelor culturale i susŃinerea culturii locale existente prin sprijinirea arti ilor locali; o Organizarea unei consultări publice pentru stabilirea unei zile care să devină ziua comunei.
89 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Obiectivul specific nr. 3
Dezvoltarea serviciilor de asistenŃă sociale i medicale
În comună funcŃionează un cămin spital de bolnavi cronici, un dispensar medical în care există 2 cabinete medici de familie i o farmacie, i un punct sanitar veterinar. Clădirea dispensarului este concesionată medicilor care î i desfă oară activitatea în incintă, i se află într o stare precară, necesitând reabilitare i dotare.
Primăria nu dispune de un serviciu autorizat de asistenŃă socială, serviciile fiind nespecializate. În comună există 101 omeri, 110 persoane cu dizabilităŃi, 200 persoane de naŃionalitate rromă, dar nu se oferă servicii sau centre dedicate acestor categorii de persoane defavorizate. De asemenea, este destul de răspândit fenomenul violenŃei casnice.
Ca atare, sunt necesare atât măsuri de reabilitare/ creare i dotare a infrastructurii specifice, cât i organizarea unor activităŃi de consiliere, informare, instruire, calificare, formare, alte forme de asistenŃă pentru persoanele defavorizate.
Astfel, se recomandă măsuri de dezvoltare în această direcŃie:
1. Reabilitarea, dezvoltarea i dotarea unităŃilor de sănătate
Având în vedere că pentru reabilitarea i dotarea unităŃilor spitalice ti din mediul rural nu se acordă finanŃări nerambursabile prin PNDR sau prin instrumentele structurale în cadrul politicii de coeziune, propunem reabilitarea acestora din surse prin programe ale Ministerului SănătăŃii conform strategiei naŃionale în domeniu, sponsorizări etc.
AcŃiuni/ proiecte recomandate:
o Reabilitarea clădirii dispensarului; o Dotarea cabinetelor cu echipamente medicale; o Încheierea unui parteneriat / protocol pentru înfiinŃarea unui laborator de analize medicale în comună.
2. Dezvoltarea infrastructurii sociale în zona i a activităŃilor de asistenŃă socială
Având în vedere faptul că sectorul de asistenŃă socială nu este dezvoltat corespunzator, iar în comună nu este reprezentat nici sectorul non guvernamental acreditat să furnizeze servicii sociale ar trebui luată în considerare construirea i operarea, în cadrul unei AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară, a unui astfel de centru.
Se va urmări în primă fază încheierea unui parteneriat cu autorităŃile judeŃene din domeniul asistenŃei socială i cu organizaŃii sau asociaŃii cu acest obiect de activitate, dar se recomandă crearea unui serviciu specializat în cadrul primariei.
90 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” AcŃiuni/ proiecte recomandate :
o Parteneriate cu autorităŃile publice i ONG urile de profil pentru crearea unor programe de stimulare a serviciilor de îngrijire la domiciliu precum i pentru alte activităŃi de asistenŃă; o Construirea sau amenajarea unui centru multifuncŃional destinat persoanelor defavorizate; o ÎnfiinŃarea unui centru pentru persoane vârstnice (de îngrijire, de zi, respiro, de locuinŃă temporară); o Construirea de locuinŃe sociale pe terenurile Primăriei; o Înscrierea în programul „10 case pentru speciali ti”; o Crearea unui program de măsuri concrete în vederea sprijinirii grupurilor supuse riscului de excluziune socială (facilitarea accesului la locuinŃe, educaŃie, transport în comun, crearea unui after school sau centru de zi); o ÎnfiinŃarea unui telverde pentru identificarea minorilor în dificultate i prevenirea abandonului familial, abandonului colar, exploatarea sau traficul de copii; o ÎnfiinŃarea unei cantine sociale; o Accesibilizarea trotoarelor i acceselor în instituŃii pentru persoanele cu handicap.
3. Informarea i con tientizarea populaŃiei sau a unor categorii specifice cu privire la păstrarea i îmbunătăŃirea stării de sănătate publică, i la prevenirea comportamentelor antisociale
AcŃiuni/ proiecte recomandate :
o Încheierea unor parteneriate cu instituŃiile de furnizare a serviciilor sociale în vederea derulării unor campanii de informare i con tientizare adresate angajatorilor, pentru schimbarea atitudinilor sociale i a stereotipurilor cu privire la grupurile vulnerabile; o Parteneriate cu autorităŃile în domeniu i medicii care profesează în comună pentru realizarea unor campanii privind consecinŃele consumului de droguri sau plante etnobotanice, igiena, sănătatea reproducerii, sănătate mintală, accidente i prim ajutor, asistenŃă medicală; o Program de promovare i îmbunătăŃire a condiŃiilor igienico sanitare din instituŃiile de învăŃământ; o Revizuirea regulamentelor de organizare i funcŃionare a instituŃiilor pentru includerea, dacă este cazul, a prevederilor legate de tratamentul egal al angajaŃilor, interzicerea discriminărilor de orice natură (sex, apartenenŃă la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilităŃi etc) i includerea tuturor categoriilor considerate vulnerabile în legislaŃia românească: persoane de etnie rromă, persoane cu handicap, omeri de lungă durată, tineri la prima angajare, femei susŃinătoare ale familiei etc, precum i organizarea unor campanii publice de informare i sensibilizare asupra problematicii abuzului, violenŃei i a exploatării.
Principala funcŃiune economică a localităŃii o constituie agricultura pomicultura i silvicultura în sectorul privat i mai puŃin în sectorul de stat, dar specific comunei este i
91 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” sectorul zootehnic, respectiv cre terea animalelor . În comparaŃie cu potenŃialul pomicol ridicat, nu există centre de colectare i prelucrare a fructelor, de i se pot folosi în acest scop spaŃiile disponibilizate prin desfiinŃarea CAP urilor.
IniŃiativa particulară se manifestă în toate domeniile de activitate (servicii, comerŃ), iar în sfera producŃiei se rezumă la ateliere de mică producŃie. Prin utilizarea spaŃiilor de producŃie existente se pot dezvolta activităŃile me te ugăre ti i artizanale, sau se pot diversifica activităŃile economice prin atragerea unor investitori, în special în contextul poziŃionării localităŃii în viitoarea zonă metropolitană, datorită apropierii de municipiul re edinŃă de judeŃ. Nu trebuie neglijat nici caracterul de atractivitate al acestei comune ca i spaŃiu pentru locuit, ceea ce implică necesitatea consolidării sectorului de prestări servicii pentru populaŃie.
În prezent comuna Pău e ti Măgla i nu dispune de dotări turistice dar dispune de o serie de obiective (monumente de arhitectură, relief i cadru natural) care pot prezenta interes turistic i de aceea zona poate permite dezvoltarea agro turismului, turismului de week end, de vânătoare, de pescuit, cultural religios.
DIRECłIA DE ACłIUNE NR. 3
CREAREA CONDIłIILOR PENTRU DEZVOLTAREA I DIVERSIFICAREA SECTORULUI ECONOMIC
Astfel obiectivele specifice pentru dezvoltarea economiei locale sunt:
Obiectivul specific nr. 1
Dezvoltarea activităŃii turistice
În ceea ce priveste dezvoltarea turismului, în comuna Pău e ti Măgla i trebuie încurajată participarea privată, în special. De aceea, aceasta strategie urmăre te punerea în evidenŃă a posibilităŃilor pe care sectorul privat le are pentru a putea contribui la dezvoltarea pe ansamblu a comunei.
1. Dezvoltarea infrastucturii turistice i a serviciilor conexe
În prezent, în comună trebuie încurajată crearea structurilor de cazare , respectiv a pensiunilor, cabanelor de vânătoare i fermelor agro turistice autorizate. Pe lângă veniturile semnificative care se aduc astfel bugetului local, va cre te atractivitatea comunei pentru
92 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” investitori determinând dezvoltarea unor activităŃi economice conexe, i se vor oferi locuitorilor condiŃii mai bune pentru petrecerea timpului liber, se vor îmbunătăŃi ofertele pentru turismul de weekend pentru populaŃia întregului judeŃ i a judeŃelor învecinate.
AcŃiunile care sunt recomandate:
o Reabilitarea/modernizarea spaŃiilor de cazare i de alimentaŃie publică; o Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice i a zonei verzi adiacente. o Realizarea unor parcări în centrul comunei i lângă zonele cu obiective turistice; o Iluminarea i semnalizarea obiectivelor turistice; o Reabilitarea mobilierului urban; o Amenajarea unei promenade pe râul Olăne ti pentru valorificare în scop turistic; o Amenajarea unui trand / aquapark cu căsuŃe pentru cazare, pentru turismul de sfâr it de săptămână sau turi tii aflaŃi în staŃiunile din judeŃ; o Amenajarea unui centru public de recreere sportivă (bazin de înot, alei bowling, mese de tenis, piste pentru biciclete i role etc.)
2. Promovarea potenŃialului turistic:
Se recomandă crearea unui pachet de promovare a potenŃialului turistic al comunei prin colaborarea cu agenŃii de turism, asociaŃii i fundaŃii, alte autorităŃi publice, pentru următoarele categorii de turism:
Turismul de agrement: datorită existenŃei pădurilor i cursurilor de apă, există resurse pentru activităŃi de agrement.
Agroturismul: datorită cadrului natural i activităŃilor agricole specifice se poate dezvolta acest tip de turism, în special prin amenajarea fermelor de subzistenŃă i autorizarea acestora ca ferme agro turistice.
Turismul cultural religios: Monumentele de cult reprezintă un potenŃial turistic important, acestea fiind deja semnalizate prin placuŃe informative. Pot fi puse în valoare prin lucrări de îmbunătăŃire a accesului i de amenajare peisagistică a locaŃiilor, i pot fi incluse în circuite turistice mai ample, la nivel regional sau judeŃean.
În ceea ce prive te promovarea potenŃialului turistic al localităŃii, se poate apela la centrul de informare turistică pe care Consiliul JudeŃean Vâlcea îl va realiza prin intermediul unui proiect finanŃat prin POR 2007 2013, în cadrul domeniului major de intervenŃie 5.3. De asemenea, staŃiunile din apropiere dispun de centre de informare turistică realizate prin finanŃare de la bugetul local sau bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale i Turismului.
AcŃiunile care sunt recomandate:
o Realizarea unor parteneriate pentru punerea în valoare a patrimoniului mo tenit; o Dezvoltarea unor pachete turistice „de sfâr it de săptămână" prin organizarea i
93 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” promovarea unor evenimente specifice, de exemplu oferte culinare, muzică specifică, organizarea unor acŃiuni sau evenimente atractive; o Dezvoltarea ecoturismului prin parteneriate cu Parcul NaŃional Buila VânturariŃa i comunele învecinate. o Extinderea reŃelei de panouri stradale pentru marcarea obiectivelor turistice i a marcării intrărilor în ora o Realizarea unui studiu privind potenŃialul turistic al zonei i posibilităŃile de dezvoltare turistică a zonei i pentru identificarea i promovarea unor produse turistice; o Realizarea unor materiale de promovare a ofertei turistice, prin tipărituri (cataloage, albume, bro uri, pliante, reviste), promovarea prin mass media, prin pagină web, participare la târguri i expoziŃii de profil i orice alte mijloace adecvate; o Colaborare cu tur operatorii din judeŃ pentru realizarea unor pachete turistice atractive i promovarea ofertei turistice locale.
Obiectivul specific nr. 2
Dezvoltarea agriculturii
1. Măsuri de valorificare a potenŃialului pomicol i al altor culturi
În primul rând, Ńinând cont de potenŃialul pomicol insuficient exploatat al zonei, este necesară crearea unuia sau mai multor centre de colectare, sortare, prelucare i desfacere a fructelor , recomandându se în acest fel forma de parteneriat public privat.
De asemenea, trebuie încurajate următoare tipuri de acŃiuni aplicabile altor beneficiari decât cei publici, dar care, conjugate cu eforturile realizate de către consiliul local, contribuie la dezvoltarea de ansamblu a agriculturii în localitatea Pău e ti Măgla i.
Se recomandă modernizarea exploataŃiilor agricole, beneficiari fiind persoane fizice autorizate, asociaŃii familiale autorizate i persoane juridice constituite în conformitate cu legislaŃia în vigoare, care funcŃionează în domeniul agricol, cu excepŃia exploataŃiilor de subzistenŃă.
Pentru cre terea valorii adăugate a produselor agricole sunt necesare investiŃii corporale i necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea i marketingul produselor agricole.
Pentru eficientizarea activităŃii agricole i pentru a răspunde cerintelor Politicii agricole Comune, este necesară i restructurarea i transformarea fermelor de semi subzistenŃă în exploataŃii orientate către piaŃă i înfiinŃarea i funcŃionarea administrativă a grupurilor de producători.
Se poate incheia un parteneriat strategic cu StaŃiunea de Cercetare Pomicolă Vâlcea în vederea sprijinirii cultivatorilor de fructe în procurarea materialului săditor de calitate.
94 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Având în vedere potenŃialul pisciol al comunei, se poate recomanda i înfiinŃarea unor crescătorii de pe te.
2. Măsuri de valorificare a potenŃialului silvic
De asemenea destinate altor beneficiari decat cei publici, se recomandă încurajarea următoarelor demersuri:
Măsuri de cre tere a valorii economice a pădurilor prin investiŃii în pădurile care se supun regimului silvic i pentru care s au elaborat amenajamente silvice, potrivit legislaŃiei naŃionale i care sunt obligatorii (achiziŃia de material de plantat, lucrări de îngrijire i administrare a arboretelor, lucrări de îmbunătăŃire a calităŃii solului din pădure , achiziŃia de ma ini, utilaje, echipamente i instalaŃii, gospodărirea pădurilor, inclusiv pentru activitatea de recoltare a produselor forestiere (lemnoase prin metode ecologice InvestiŃii pentru cre terea valorii adăugate a produselor forestiere investiŃii corporale i necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea i marketingul produselor forestiere.
Obiectivul specific nr. 3
Diversificarea activităŃilor economice
Sectoarele economice reprezentate în comuna Pău e ti Măgla i pot fi dezvoltate i diversificate datorită existenŃei resurselor necesare materiilor prime i forŃei de muncă, dar i spaŃiilor disponibile. Sectorul agricol fiind predominant, producŃia obŃinută din culturi este folosită atât pentru nevoi proprii cât i pentru comercializare. De asemenea, efectivele de animale i existenŃa fondului forestier crează condiŃiile pentru dezvoltarea activităŃilor de prelucrarea i comercializare a cărnii, laptelui i altor produse, sau a unor ateliere me te ugăre ti care utilizează produse animale.
Măsurile recomandate în cadrul acestei direcŃii sunt:
1. Dezvoltarea facilităŃilor de sprijinire a activităŃilor economice
Se recomandă organizarea unor târguri săptamânale ceea ce ar prezenta un potenŃial deosebit pentru dezvoltarea activităŃilor comerciale din zonă, întâlnind în acela i timp i nevoile locuitorilor. Astfel, sunt necesare lucrări de amenajare a spaŃiilor destinate acestor târguri i promovarea evenimentelor la nivelul judeŃului i regiunii.
De asemenea, spaŃiile neutilizate apaŃinând fostelor CAP –uri se pot reabilita i adapta necesităŃilor impuse de dezvoltarea unor activităŃi economice diversificate în aceste incinte.
AcŃiuni recomandate:
95 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” o Parteneriate public private cu magazine alimentare / hypermarketuri / supermarketuri cu renume i angajarea forŃei de muncă locale; o Amenajări / reabilitări / dotări de spaŃii / structuri de sprijinire cu internet, utilităŃi pentru întreprinzători; o Construirea / amenajarea de pieŃe agroalimentare (fixe sau mobile) cu producători locali, modernizarea i diversificarea celor existente; o Crearea unui centru de informare pentru investitori; o Amenajarea unui centru expoziŃional i organizarea de târguri tematice.
2. Identificarea i stimularea unor noi afaceri în mediul rural
Contextul socio economic actual care caracterizează comuna Pău e ti –Măgla i permite identificarea unor posibile noi afaceri pe care primăria le poate populariza prin intermediul paginii de internet sau prin alte mijloace aflate la dispoziŃia sa, iar în funcŃie de condiŃiile concrete, instituŃia poate oferi facilităŃi pentru întreprinzători / investitori, inclusiv de ordin fiscal.
Astfel, recomandăm înfiinŃarea unor unităŃi de întreŃinere i reparaŃii mecanice destinate utilajelor diverse aflate în proprietatea agenŃilor economici activi din agricultură.
Pentru deservirea populaŃiei comunei (în tendinŃa demografică pozitivă), dar i a agenŃilor economici activi în vederea susŃinerii unei dezvoltări durabile a acestora, este nevoie de diversificarea sectorului de prestări servicii , a a cum sunt serviciile bancare, notariale etc. Necesitatea este cu atât mai semnificativă, cu cât nevoia agenŃilor economici de a atrage resurse financiare este mai mare în contextul oportunităŃilor de finanŃare oferite în perioada actuală prin programul de dezvoltare rurală sectorului privat din mediul rural, în cadrul cărora condiŃiile de cofinanŃare i de rambursare a cheltuielilor eligibile pot implica necesitatea unor credite sau împrumuturi bancare.
AcŃiuni recomandate:
o ÎnfiinŃarea unei sucursale de bancă în comună o Modernizarea i dotarea corespunzătoare unor spaŃii destinate târgurilor; o Crearea spaŃiului i înfiinŃarea unui notariat; o ÎnfiinŃarea unui service auto i a unui atelier reparaŃii tractoare, combine i ma ini agricole; o ÎnfiinŃarea unor staŃii de motorină, benzină, uleiuri, piese; o Preluarea, repararea, modernizarea spaŃiilor de la fostele CAP uri i transformarea lor în unităŃi de deservire pentru populaŃie; o ÎnfiinŃarea unui atelier de procesare cheresterea; o ÎnfiinŃarea unui atelier de producŃie obiecte de artizanat din lemn; o ÎnfiinŃarea unui atelier pentru materiale de construcŃie din lemn; o ÎnfiinŃarea unui atelier de cizmărie; o ÎnfiinŃarea unui atelier de pielărie.
96 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 3. Dezvoltarea capitalului uman
Pentru a asigura resurse umane calificate care să suŃină procesul de dezvoltare locală a comunei din punct de vedere economic, considerăm necesară stimularea unor măsuri de instruire, calificare sau formare a cetăŃenilor comunei a tinerilor sau altor persoane care renunŃă la activitatea în agricultura de subzistenŃă.
Astfel, se propune colaborarea cu AJOFM Vâlcea i cu organizaŃii non profit acreditate pentru organizarea anumitor cursuri de formare i reconversie, inclusiv în domeniul turismului. Pentru accesarea unor fonduri europene, se propune înfiinŃarea unui centru de formare i calificare a resurselor umane la nivelul comunei sau în cooperare cu localităŃi învecinate.
AcŃiuni recomandate:
o Realizarea de anchete de către parteneri în vederea stabilirii necesarului de informare, formare i reconversie profesională astfel încât să se raspundă nevoilor de pe piaŃa muncii; o Organizarea unor cursuri de reconversie profesională pentru persoanele active neocupate; o Organizarea unor cursuri pentru dezvoltarea abilităŃilor antreprenoriale; o Organizarea unor cursuri de perfecŃionare i formare profesională pentru populaŃia activă implicată în activităŃi non agricole; o Solicitarea unor finanŃări prin structura partenerială administraŃie publică ONG în cadrul POS Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Fondul Social European; o Organizarea unor cursuri destinate fermierilor de subzistenŃă pentru a i orienta spre alte activităŃi; o Organizarea de sesiuni/ campanii de informare cu privire la oportunităŃile pentru toate aspectele legate de domeniul agricole (subvenŃii, programe de dezvoltare rurală,condiŃii de eligibilitate pentru primirea de diverse plăŃi, prezentare de modele de bună practică, asigurarea unor programe de schimburi de experienŃă etc.); o Organizarea de cursuri de formare profesională (training), informare i difuzare de cuno tinŃe pentru beneficiari persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) i industriei agro alimentare. Furnizorii acŃiunilor de formare profesională precum i al acŃiunilor de informare i difuzare a cuno tinŃelor sunt entităŃi publice, sau private care activează în domeniul formării profesionale a adulŃilor i/sau informării i difuzării de cuno tinŃe; o Furnizarea de servicii de consiliere i consultanŃă pentru fermieri în vederea restructurării i îmbunătăŃirii performanŃelor generale ale activităŃii acestora, consultanŃă furnizată de entităŃi publice sau private selectate; o Instruirea i formarea furnizorilor de servicii eco turistice i a ghizilor montani din rândul comunităŃilor locale; o Formarea profesională a resurselor umane din domeniul turismului;
97 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” o Parteneriate cu centrele de formare pentru organizarea de cursuri de calificare i recalificare pentru persoanele beneficiare ale Legii 416, privind venitul minim garantat; o Realizarea unui studiu privind tendinŃele prezente pe piaŃa muncii în vederea corelării acestora cu oferta, precum i cu ofertei educaŃionale a instituŃiilor de învăŃământ; o Organizarea de întâlniri cu reprezentanŃii mediului de afaceri pentru prezentarea facilităŃilor prevăzute în Legea nr. 76/2002, în ceea ce prive te angajarea de personal din rândul omerilor sau al persoanelor care mai au 3 ani până la pensionare; o Organizarea unui târg local de oferte de muncă în parteneriat cu A.J.O.F.M.
În comuna Pău e ti Măgla i, serviciul de salubritate a fost concesionat unui operator privat, fiecare gospodărie încheind un contract în acest sens cu operatorul privat respectiv, pentru o perioada de 8 ani.
În ceea ce prive te infrastructura de apă i canalizare, Consiliul Local are în implementare un proiect de alimentare cu apă i canalizare menajeră a comunei, printr o finanŃare nerambursabilă în valoare de 2.500.000 euro din FEADR, în cadrul Programului NaŃional de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.2.2.
În localitate nu există parcuri amenajate. Pe suprafaŃa localităŃii se întâlnesc zone prezentând riscuri naturale , respectiv degradări ale terenului alunecări de terenuri i pârâuri care produc eroziuni la ploi torenŃiale.
DIRECTIA DE ACłIUNE NR. 4
PROTEJAREA I PUNEREA ÎN VALOARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Pentru urmăriea acestei direcŃii de dezvoltare, sunt necesare măsuri care să urmărească îmbunătăŃirea gestionării resurselor naturale i evitarea exploatării lor excesive, promovarea i aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice i respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Obiectivul specific nr. 1
ÎmbunătăŃirea accesului la infrastructura de apă i apă uzată
Infrastructura tehnică, în special aprovizionarea cu apă, reŃeaua de canalizare i alte reŃele locale, trebuie îmbunătăŃită i adaptată nevoilor de schimbare, pentru a putea întâmpina 98 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” cerinŃele viitoare legate de o calitate de viaŃă ridicată în localitate.
Finalizarea proiectului cu finanŃare nerambursabilă aflat în derulare va avea efecte importante asupra stării de sănătate a populaŃiei i protecŃia mediului înconjurător. Totu i, proiectul trebuie să reprezinte un punct de plecare, consiliul local putând lua în considerare măsuri care să impulsioneze gradul de racordare, ca de exemplu con tientizarea populaŃiei sau acordarea anumitor facilităŃi.
Sunt recomandate următoarele măsuri pe termen mediu i lung:
1. Extinderea reŃelei de alimentare cu apă i canalizare pentru deservirea tuturor consumatorilor casnici sau industriali 2. Măsuri de management al apelor subterane i de suprafaŃă 3. Campanii de informare i con tientizare a populaŃiei
AcŃiunile care sunt recomandate în cadrul celor trei măsuri menŃionate sunt:
o Extinderea reŃelei de alimentare cu apă pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor; o Extinderea reŃelei de canalizare pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor la canalizare, o Construirea / reabilitarea staŃiilor de epurare; o Campanii de ecologizare a cursurilor de apă, în special primăvara, la topirea zăpezilor i începerea ploilor torenŃiale; o Încheierea unui parteneriat cu AgenŃia de ProtecŃie a Mediului pentru publicarea pe site ul Primăriei a informaŃiilor legate de gradul de poluare a apelor din zonă; o Editarea de materiale de informare privind consumul raŃional de apă, colectarea selectivă a de eurilor, păstrarea cursurilor de apă curate etc; o Dotarea populaŃiei i agenŃilor economici cu pubele pentru colectare selectivă; o AcŃiuni pentru atragerea copiilor i tinerilor în activităŃi cu caracter ecologic, iniŃierea participanŃilor în voluntariatul pentru mediu.
Obiectivul specific nr. 2
Utilizarea energiilor alternative
EficienŃa energetică, utilizarea raŃională a resurselor naturale i gestionarea eficientă din punct de vedere economic a echipamentelor constituie cerinŃe cheie pentru durabilitatea serviciilor publice de utilităŃi. CerinŃele dezvoltării durabile sunt legate de eficienŃa energetică sporită a clădirilor, mijloace ecologice de transport, iluminat i încălzit, astfel încât sunt prioritare următoarele măsuri pe termen mediu i lung:
1. Reducerea pierderilor de energie termică; 2. Introducerea sistemelor ecologice de iluminat i încălzit; 3. Campanii de informare i con tientizare a populaŃiei.
99 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Principalele acŃiuni / proiecte care pot fi promovate de administraŃia locală în cadrul celor trei măsuri menŃionate sunt:
o Campanii de informare pentru reabilitarea termică a locuinŃelor de către populaŃie; o Reabilitarea termică a instituŃiilor; o Auditarea energetică a instituŃiilor publice locale; o ÎnfiinŃarea unor sisteme de alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare; o Introducerea panourilor solare i transformarea instituŃiilor publice în clădiri independente energetic; o Introducerea iluminatului ecologic stradal i în instituŃii; o Introducerea mijloacelor de transport ecologice; o Realizarea unui studiu privind potenŃialul eolian al zonei; o Realizarea unui studiu privind introducerea centralelor pe biomasă sau rumegu pentru încălzirea instituŃiilor, având în vedere că în zonă sunt producători de mobilă; o Campanii de informare i con tientizare a populaŃiei, în special la lansarea programelor tip „Casa verde”; o Implementarea „achiziŃiilor verzi” în cadrul instituŃiilor publice; o Campanii de informare a populaŃiei referitoare la etichetarea produselor electrocasnice.
Obiectivul specific nr. 3
Conservarea i protejarea cadrului natural
Localitatea dispune de un fond forestier important dar, în pofida potenŃialului rezidenŃial i turistic, în comună nu există parcuri amenajate. Caracteristicile reliefului determină riscuri naturale de alunecări i degradări. De aceea, se recomandă următoarele măsuri:
1. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale
Sunt necesare măsuri de realizare a unui managementul durabil al fondului forestier, de stabilizare a terenurilor degradate i a terenurilor cu risc de alunecare, măsuri de includere a terenurilor în hărŃi cu zone de risc.
o Îndiguirea zonelor inundabile; o AcŃiuni de regenerare i conservare a fondului forestier; o Împădurirea terenurilor degradate i în curs de degradare; o Realizarea unor centuri verzi, perdele de protecŃie; o Consolidarea versanŃilor i stabilizarea malurilor râului Olăne ti inclusiv prin acŃiuni de împădurire;
2. Valorificarea cadrului natural
Sunt necesare lucrări peisagistice pentru punerea în valoare a cadrului natural i cre terea atractivităŃii comunei. Crearea parcurilor este o masură care are de asemenea funcŃiuni sociale, oferind alternative de petrecere a timpului liber pentru locuitorii comunei, în principal
100 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” pentru cei tineri.
Se pot amenaja expoziŃii temporare sau permanente conŃinând diorame care să recreeze mediul natural specific zonei, respectiv fauna sau flora.
Principalele acŃiuni / proiecte în cadrul acestui obiectiv:
o Sprijinirea ONG urilor pentru derularea de programe i activităŃi dedicate tinerilor din localitate; o Parteneriat cu AsociaŃia Kogayon pentru derularea unor activităŃi specifice turismului durabil; o Amenajarea unor locuri de agrement / terenuri de sport / spaŃii verzi / parcuri, alternativă de petrecere a timpului liber pentru tineri; o Popularizarea i sprijinirea petrecerii timpului liber prin mi care în mass media locală, precum i pe site ul Primăriei; o Organizarea unor târguri / locuri de desfacere a produselor naturale din zonă.
DIRECłIA DE ACłIUNE NR. 5
CONSOLIDAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE LA NIVEL LOCAL
În vederea dezvoltării unei administraŃii publice eficiente, Consiliul Local Pău e ti Măgla i trebuie să se transforme într o instituŃie modernă, care să dispună de resurse umane bine pregatite i care să utilizeaze metode i instrumente inovative prin care să pună în practică deciziile administrative. Accesarea fondurilor nerambursabile prin POS Dezvoltarea capacităŃii administrative reprezintă un demers important de modernizare a instituŃiei, care trebuie transformat într o preocupare continuă.
Astfel, obiectivele specifice ale acestei direcŃii de dezvoltare sunt:
Obiectivul specific nr. 1
Dezvoltarea resurselor umane din administraŃie
Recomandăm continuarea instruirii i formării continue a personalului din primărie în domeniile specifice de activitate, i acordarea unei atenŃii deosebite domeniului managementului proiectelor cu finanŃare nerambursabilă.
101 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Pe termen mediu, pe măsură ce contextul economico social va permite modificarea i extinderea organigramelor primăriilor, este importantă urmărirea creării unui departament specializat în atragerea i utilizarea fondurilor nerambursabile, compus din personal instruit în acest domeniu. Recomandăm pentru atingerea acestui obiectiv implicarea persoanelor deja instruite în domeniu sau a celor care au acumulat experienŃă practică, atragerea tinerilor absolvenŃi de studii superioare, colaborarea cu sectorul asociativ, cu instituŃiile adminsitraŃiei publice judeŃene.
Având în vedere existenŃa infrastructurii educationale i de sănătate în localitate, considerăm că este oportună i accesarea unor fonduri nerambursabile care să ducă la cre terea capacităŃii administrative a managerilor acestor instituŃii în special în relaŃia cu administraŃia publică locală, în scopul cre terii calităŃii serviciilor oferite, în contextul descentralizării.
AcŃiunile i dentificate în cadrul celor două măsuri menŃionate sunt:
o Organizarea de cursuri de specializare a funcŃionarilor implicaŃi în procesul de formulare i implementare a politicilor publice; o Module de pregătire profesională; o Training pentru funcŃionarii publici din administraŃia publică locală inclusiv pentru reprezentanŃii autorităŃilor locale în consiliile de administraŃie ale colilor; o Training în domeniul evaluării performanŃelor serviciilor publice;
Obiectivul specific nr. 2
ÎmbunătăŃirea activităŃii de relatii publice
ÎmbunătăŃirea unei asemenea activităŃi este esenŃială i necesită următoarele trei categorii de resurse:
• Resurse umane care să fie pregatite în domeniul legislaŃiei privind transparenŃa actului decizional i liberul acces la informaŃiile publice. Recomandăm de asemenea organizarea unor întâlniri semestriale cu cetăŃenii comunei, sub forma unor dezbateri publice cu privire la stadiul investiŃiilor i măsurile preconizate; • ExistenŃa unor spaŃii adecvate, cu vizibilitate, având această destinaŃie • Echipare adecvată.
Validarea prezentei strategii va constitui un demers de succes în această directie, iar exerciŃiul căpătat cu această ocazie va fi foarte important în activităŃile administrative ulterioare.
Măsurile identificate în cadrul acestui obiectiv specific:
1. Cre terea transparenŃei i credibilităŃii în faŃa cetăŃenilor 2. Dezvoltarea instituŃională
102 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Astfel, principalele acŃiuni / proiecte care pot fi promovate de administraŃia locală sunt următoarele:
o Amenjarea unei „cutii a primarului”, telverde, adresă e mail pentru sesizări, propuneri ale cetăŃenilor; o Organizarea unor dezbateri publice periodice; o Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării i reducerii barierelor administrative pentru cetăŃeni; o Actualizarea permanentă a paginii de internet a Primăriei; o ObŃinerea certificării ISO pentru servicii de administraŃie publică; o Semnalizarea prin panouri sau plăci informative a tuturor investiŃiilor realizate de către administraŃia publică locală; o Comunicate de presă i spoturi radio/tv prin care primăria să aducă la cuno tinŃa comunităŃii toate investiŃiile majore realizate; o Crearea unei zone de dezvoltare (zona metropolitană) prin asocierea cu localităŃile din apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea pentru a coordona politicile de planning teritorial.
Obiectivul specific nr. 3
Modernizarea instrumentelor de lucru
Pentru asigurarea succesului i eficienŃei unei administraŃii publice, este necesară implementarea unor sisteme inovative, cum ar fi aplicaŃii sau programe informatice pentru îmbunătăŃirea nivelului de colectare a impozitelor i taxelor locale, pentru managementul documentelor, pentru evidenŃa financiar contabilă etc., precum i dotarea cu echipamente ITC, birotică.
Măsuri în cadrul obiectivului specific 3:
1. Modernizarea bazei materiale a administraŃiei publice locale. 2. Modernizarea bazei informatice a administraŃiei publice locale.
Cele mai importante acŃiuni / proiecte care pot fi realizate în cadrul acestui obiectiv sunt:
o AchiziŃionarea de echipamente de informare i comunicare pentru accesul larg al cetăŃenilor la informaŃii de interes public; o Implementarea unui sistem de management al proiectelor în sistemul informatic i instruirea personalului implicat; o Dotarea cu echipamente moderne, pachete software pentru eficientizarea activităŃii personalului administrativ.
103 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” CAPITOLUL 8.
PLANUL DE ACłIUNI AL COMUNEI PĂU E TI MĂGLA I
DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE CRE TEREA Bugetul local DocumentaŃii tehnice ACCESULUI LA Modernizarea, SERVICII reabilitarea i Consiliul Local Bugetul judeŃului 30 km drumuri modernizate / PUBLICE DE mentenanŃa Vâlcea reabilitate BUNĂ CALITATE întregii reŃele de Consiliul drumuri JudeŃean Bugetul de stat, Piste pentru biblicli ti comunale programe guvernamentale, Pasarele pietonale ÎmbunătăŃirea programe naŃionale accesibilităŃii Consiliul Local rutiere a Amenajarea i Consiliul Credite i produse localităŃii punerea în JudeŃean bancare Cele 7 staŃii amenajate unitar valoare a staŃiilor i corespunzător de transport în Operatorii de Parteneriate public comun transport / agenŃi private cu operatorii economici de transport PNDR 2007 2013 ÎmbunătăŃirea Consiliul Local 1 km drum de acces drumurilor de modernizat / an 104 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE acces către Consiliul Programe integrate exploataŃiile JudeŃean de finanŃare din agricole i perioada de forestiere programare 2014 2020 Extinderea i Consiliul Local Bugetul local eficientizarea 8 km reŃea de iluminat în reŃelei de iluminat Operatorul de Bugetul judeŃului perioada 2010 2012 public specialitate Vâlcea Consiliul Local Camere de supraveghere Instalarea unei Bugetul de stat, amplasate în puncte de interes programe Cre terea reŃele de camere Inspectoratul precum: instituŃii publice, guvernamentale, gradului de de monitorizare JudeŃean de coli, grădiniŃe, străzi i PoliŃie programe naŃionale intersecŃii. protecŃie i siguranŃă al Credite i produse cetăŃenilor bancare
InvestiŃii proprii ale Dotarea Consiliul Local operatorului de Echipamente de specialitate Serviciului de specialitate Voluntariat Consiliul Sesiuni de instruire a pentru SituaŃii de JudeŃean Programe integrate voluntarilor UrgenŃă InstituŃia Campanii de informare a 105 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 Prefectului populaŃiei
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Inspectoratul de finanŃare din pentru SituaŃii de perioada de UrgenŃă programare 2014 2020 Extinderea reŃelei Consiliul Local Bugetul local de alimentare cu 13,5 km de conductă de gaze gaze naturale a Operatorul de Bugetul judeŃului comunei specialitate Vâlcea Bugetul de stat, programe guvernamentale, Dezvoltarea Măsuri de programe naŃionale reŃelei de stimulare a cre terii gradului alimentarea cu Consiliul Local de racordare la InvestiŃii proprii ale gaze naturale Cre terea cu 50% a gradului reŃeaua de gaze operatorului de Operatorul de de racordare naturale a specialitate specialitate consumatorilor casnici i Credite i produse economici bancare
Programe integrate de finanŃare din 106 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE perioada de programare 2014 2020 DEZVOLTAREA Crearea Consiliul Local Bugetul local Reabilitarea totală a celor 2 SOCIO condiŃiilor de Lucrări de coli i 2 grădiniŃe CULTURALĂ A dezvoltare i Consiliul Bugetul judeŃului reabilitare a LOCALITĂłII cre tere a JudeŃean Vâlcea unităŃilor de Dotarea cu mobilier calităŃii învăŃământ procesului Inspectoratul Bugetul de stat, Dotări de specialitate educaŃional colar JudeŃean programe Consiliul Local guvernamentale, Crearea unor programe naŃionale terenuri de sport Consiliul pentru elevi i a 2 terenuri de sport i 4 locuri JudeŃean Credite i produse unor locuri de bancare de joacă joacă pentru Inspectoratul pre colari colar JudeŃean POR 2007 2013
POS DRU 2007 2013 Continuarea Consiliul Local Crearea în fiecare coală a cel activităŃilor de Programe integrate puŃin unui laborator de dotare a unităŃilor Consiliul de finanŃare din informatică cu material JudeŃean 107 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European didactic i IT, de COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE conectare la Inspectoratul perioada de internet prin colar JudeŃean programare 2014 reŃele de 2020 broadband Consiliul Local Programe comunitare ActivităŃi de în domeniul Schimburi de profesori i dezvoltarea Consiliul educaŃiei i formării elevi resurselor umane JudeŃean (Comenius) din învăŃământ Parteneriate cu alte coli din prin implicarea în Inspectoratul Programe ale Băncii judeŃ, Ńară i străinătate proiecte inclusiv colar JudeŃean Mondiale, Băncii în parteneriat cu InternaŃionale pentru Implementarea sistemului de ceilalŃi actori Casa Corpului ReconstrucŃie i asigurare a calităŃii în coli locali Didactic Dezvoltare Programe bilaterale Sponsorizări Asigurarea de Consiliul Local Decontarea abonamentelor de facilităŃi pentru transport pentru profesori elevi i cadre Inspectoratul didactice colar JudeŃean Microbuze colare pentru transportul elevilor Casa Corpului 108 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 Didactic Asigurarea locuinŃelor pentru cadrele didactice prin
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE programul „Rena terea satului românesc 10 case pentru speciali ti” Modernizarea, Consiliul Local Bugetul local Toate spaŃiile din cele 2 reabilitare, cămine culturale amenajate dotarea si Consiliul Bugetul judeŃului Dezvoltarea conectarea la JudeŃean Vâlcea Acces la internet în cel puŃin culturală a internet a celor câte o sală din fiecare cămin localităŃii două cămine Biblioteca Bugetul de stat, cultural culturale JudeŃeană programe guvernamentale, Biblioteca locală programe naŃionale Programe integrate de finanŃare din perioada de programare 2014 Punerea în Consiliul Local 2020 Un Centru multicultural, valoare a celor /Centru de informare culturală două cămine prin Inspectoratul Programe bilaterale utilizarea spaŃiilor colar 5 Spectacole/ festivităŃi/ acestora pentru Programe ale unor cercuri colare organizate activităŃi Biblioteca culturale, JudeŃeană 109 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European extra colare, de COD SMIS 2440 informare i Biblioteca locală comunicare
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Centrul Europe fundaŃii Direct Sponsorizări
Consolidarea Consiliul Local O strategie culturală i un identităŃii program de acŃiuni culturale culturale i Consiliul sporirea JudeŃean Un Comitet consultativ creat sentimentului de apartenenŃă la InstituŃia Organizarea a cel puŃin 4 spaŃiul social Prefectului evenimente cultural artistice cultural pentru specifice comunei anual locuitorii comunei Inspectoratul colar Organizarea zilei comunei, anual Biblioteca 110 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 JudeŃeană Cel putin 5 parteneriate încheiate Biblioteca locală Cel putin 6 participă ri anu al la
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE ONG uri cu profil cultural Bugetul local Reabilitarea căminului spital, a dispensarului medical i a Consiliul Local Bugetul judeŃului punctului sanitar veterinar Vâlcea Dezvoltarea Reabilitarea, Consiliul Dotarea cu echipamente serviciilor de dezvoltarea i JudeŃean Bugetul de stat, medicale asistenŃă sociale dotarea unităŃilor programe si medicale de sănătate DirecŃia de guvernamentale, Un laborator de analize Sănătate Publică programe naŃionale medicale în comună
Programe bilaterale
Programe ale unor fundaŃii
Sponsorizări Dezvoltarea Consiliul Local Centru multifuncŃional infrastructurii Programe / proiecte destinat persoanelor sociale în zonă i a Consiliul ale DSP, DGASPC, defavorizate activităŃilor de JudeŃean IJP asistenŃă socială Centru pentru vârstnici DGASPC Vâlcea 111 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 Centru de zi / afterschool ONG uri cu profil pentru copii social
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Cel putin 5 parteneriate cu ONG – uri
LocuinŃe sociale
LocuinŃe pentru speciali ti
Un serviciu public de specialitate
Telverde
O cantină socială
Acces pentru persoanele cu handicap la instituŃii i pentru circulaŃia pietonală Informarea i Consiliul Local 4 campanii de informare i con tientizarea con tientizare a populaŃiei sau populaŃiei sau a Inspectoratul categoriilor de risc / an unor categorii JudeŃean de specifice cu PoliŃie Revizuirea ROF a instituŃiilor privire la publice 112 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE păstrarea i PoliŃia îmbunătăŃirea Comunitară stării de sănătate publică, i la DirecŃia de prevenirea Sănătate Publică comportamentelor antisociale DGASPC Vâlcea
ONG uri cu profil social CREAREA Bugetul local CONDIłIILOR PENTRU Bugetul de stat, DEZVOLTAREA I programe DIVERSIFICAREA guvernamentale, Dezvoltarea SECTORULUI programe naŃionale ECONOMIC activităŃii Dezvoltarea Consiliul Local 4 structuri de cazare construite turistice infrastucturii Credite i produse / reabilitate / amenajate turistice i a Camera de bancare serviciilor conexe ComerŃ i Infrastructură de acces la Industrie Vâlcea POR 2007 2013 obiectivele turistice, creată/ modernizată AgenŃi economici Sistem de iluminare si 113 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 semnalizare a obiectivelor turistice
Promenade pe râul Olăne ti
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui trand / aquapark
Studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui centru public de recreere PNDR 2007 2013 Consiliul Local Materiale de promovare: film Programe integrate turistic, obiecte promoŃionale, Consiliul de finanŃare din bro uri, pliante, panouri JudeŃean perioada de stradale etc programare 2014 Promovarea Camera de 2020 Promovare pe site uri potenŃialului ComerŃ i specializate de turism turistic Industrie Vâlcea Studiu privind potenŃialul Operatori de turistic al zonei turism / agenŃii Parteneriate cu cel putin 6 AgenŃi economici tour operatori Dezvoltarea Bugetul local agriculturii Măsuri de Consiliul Local Cre terea suprafeŃelor valorificare a 114 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE potenŃialului DirecŃia Agricolă cultivate cu puieŃi selecŃionaŃi Bugetul de stat, pomicol i al altor i de Dezvoltare programe culturi Rurală ÎnfiinŃarea unor noi exploataŃii guvernamentale, agricole / pomicole StaŃiunea de programe naŃionale Cercetare ÎnfiinŃarea de păstrăvării / Credite i produse Pomicolă Vâlcea ferme de pe te bancare AgenŃi economici Centru de colectare, sortare, PNDR 2007 2013 prelucare si desfacere a fructelor Programe integrate Consiliul Local de finanŃare din Cre terea suprafeŃelor Măsuri de perioada de împădurite valorificare a Romsilva programare 2014 potenŃialului silvic 2020 ÎnfiinŃarea de ciupercării / AgenŃi economici plantaŃii cu fructe de pădure Bugetul local Diversificarea activităŃilor Bugetul de stat, Dezvoltarea Consiliul Local SpaŃii reabilitate, renovate, economice programe conectate la internet i utilităŃi facilităŃilor de guvernamentale, sprijinire a Camera de activităŃilor ComerŃ i SpaŃii amenajate pentru economice Industrie Vâlcea atragerea unor supermarketuri 115 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 / hypermarketuri
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE AgenŃi economici programe naŃionale Consiliul Local Cre terea numărului de agenŃi Identificarea i Credite i produse Camera de economici la nivel local stimularea unor bancare ComerŃ i noi afaceri în Industrie Vâlcea Cre terea numărului de mediul rural POR 2007 2013 locuitori angajaŃi pe plan local AgenŃi economici PNDR 2007 2013 Consiliul Local POS DRU 2007 Camera de 2013 Cre terea numărului de ComerŃ i persoane care au urmat cursuri Dezvoltarea Industrie Vâlcea Programe integrate de perfecŃionare / calificare / capitalului uman de finanŃare din recalificare Centre de formare perioada de profesională programare 2014 5 proiecte finantate prin FSE 2020 AgenŃi economici PROTEJAREA I ÎmbunătăŃirea Bugetul local PUNEREA ÎN accesului la Consiliul Local Accesul tuturor locuitorilor la VALOARE A infrastructura Extinderea reŃelei Bugetul judeŃului MEDIULUI de apă i apă de alimentare cu alimentarea cu apă i apă i canalizare Consiliul canalizare, pentru deservirea 116 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE ÎNCONJURĂTOR tuturor JudeŃean Vâlcea Epurarea corespunzătoare a consumatorilor apelor uzate casnici sau Operatorul Bugetul de stat, industriali regional de apă programe Consiliul Local guvernamentale, programe naŃionale Ecologizarea cursurilor de apă Consiliul Măsuri de JudeŃean Credite i produse Managementul durabil al management al bancare surselor de apă uzată i apelor subterane Operatorul îmbunătăŃirea si de suprafaŃă regional de apă Fondul pentru mediu Diminuarea ritmului de colectării cre tere a gradului de poluare selective a DirecŃia Apelor POS Mediu 2007 a apelor de eurilor Olt 2013
PNDR 2007 2013
Programe bilaterale
Campanii de Consiliul Local i Programe integrate Editarea de materiale de informare i instituŃiile de la de finanŃare din informare con tientizare a nivel local ( coli, perioada de populaŃiei bibliotecă) programare 2014 Dotarea populaŃiei i agenŃilor economici cu pubele pentru Operatorul colectare selectivă 117 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 regional de apă AcŃiuni de informare
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE ONG uri din 2020 desfă urate de Ziua Mediului domeniul – 5 iunie protecŃiei mediului AcŃiuni de informare desfă urate de Ziua Inspectoratul InternaŃională a Apei – 22 colar decembrie Consiliul Local Reabilitarea termică a instituŃiilor Consiliul Bugetul local JudeŃean Reabilitarea termică a Bugetul judeŃului locuinŃelor AgenŃia de Vâlcea Utilizarea Reducerea ProtecŃie a Certificarea energetică a energiilor pierderilor de Mediului Bugetul de stat, clădirilor alternative energie termică programe AgenŃi economici guvernamentale, Cre terea eficienŃei energetice programe naŃionale ONG uri din domeniul Credite i produse protecŃiei mediului
118 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Consiliul Local bancare
Consiliul Fondul pentru mediu Introducerea panourilor solare JudeŃean ca surse de încălzire i POS CCE 2007 2013 preparare a apei calde pentru AgenŃia de instituŃii i pentru locuinŃe Introducerea ProtecŃie a Programe bilaterale sistemelor Mediului ecologice de Programe integrate iluminat i încălzit AgenŃi economici de finanŃare din perioada de ONG uri din programare 2014 domeniul 2020 protecŃiei mediului Consiliul Local Editarea de materiale de informare AgenŃia de ProtecŃie a AcŃiuni de informare Campanii de Mediului desfă urate de Ziua Mediului informare i – 5 iunie con tientizare a Inspectoratul populaŃiei colar ONG uri AcŃiuni de informare 119 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE din domeniul desfă urate de Ziua protecŃiei InternaŃională a Apei – 22 mediului decembrie Consiliul Local Bugetul local
Consiliul Bugetul judeŃului JudeŃean Vâlcea
InstituŃia Bugetul de stat, Prefectului programe guvernamentale, Inspectoratul programe naŃionale Conservarea i pentru SituaŃii de protejarea Reducerea UrgenŃă Credite i produse cadrului natural Perdele de protecŃie / centuri riscului de bancare verzi producere a AgenŃia de dezastrelor ProtecŃie a Fondul pentru mediu Împădurirea terenurilor cu risc naturale Mediului de alunecare POS Mediu 2007 AgenŃia pentru 2013 Introducerea interdicŃiilor de ÎmbunătăŃiri construire în Planul Urbanistic Funciare PNDR 2007 2013 General
Diguri de protecŃie împotriva 120 inundaŃiilor Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Sistemul de Gospodărire a Apelor
DirecŃia Apelor Olt Consiliul Local Programe bilaterale Consiliul ÎnfiinŃarea unor JudeŃean Programe integrate ÎnfiinŃarea a cel puŃin 2 parcuri amenajate de finanŃare din parcuri ca locuri de joacă AgenŃia de perioada de i recreere, ProtecŃie a programare 2014 Cre terea cu 25% a suprafeŃei cre terea Mediului 2020 zonelor verzi în următorii 5 suprafeŃelor ani zonelor verzi ONG uri din domeniul protecŃiei mediului Valorificarea Consiliul Local Realizarea a 2 expoziŃii cadrului natural temporare / an Consiliul
121 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE JudeŃean i Realizarea unei expoziŃii instituŃiile de permanente / 2 ani cultură subordnate Parteneriate încheiate
AgenŃia de ProtecŃie a Mediului
Inspectoratul colar
ONG uri din domeniul protecŃiei mediului Consiliul Local Bugetul local Certificate / diplome de participare / absolvire a CONSOLIDAREA Dezvoltarea Instruirea i Consiliul cursurilor ECDL, de achiziŃii CAPACITĂłII resurselor formarea Bugetul judeŃului JudeŃean publice, etc ADMINISTRATIVE umane din continuă a Vâlcea LA NIVEL LOCAL administraŃie personalului Centre de formare POS DRU 2007 profesională 122 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Consiliul Local 2013 Certificate / diplome de Cre terea participare / absolvire a unor capacităŃii Consiliul PO DCA 2007 2013 cursuri de management administrative a JudeŃean financiar, cultural etc. managerilor Proiecte de instruire instituŃiilor Centre de formare derulate de autorităŃi publice profesională naŃionale, judeŃene Întâlniri periodice cu cetăŃenii Consiliul Local Cre terea Cre terea gradului de Consiliul transparenŃei i informare publică JudeŃean credibilităŃii în faŃa cetăŃenilor Cre terea gradului de InstituŃia participare a cetăŃenilor la ÎmbunătăŃirea Prefectului luarea deciziilor activităŃii de Bugetul local relaŃii publice Bugetul judeŃului Vâlcea Dezvoltarea Consiliul Local Certificare ISO instituŃională Programe naŃionale Consiliul i guvernamentale Parteneriate / asociaŃii de JudeŃean dezvoltare intercomunitară / protocoale de colaborare 123 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440 InstituŃia
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Prefectului Programe bilaterale
Primăria Programe ale unor Municipiului fundaŃii Râmnicu Vâlcea
Primăriile localităŃilor propuse a fi incluse în zona metropolitană Modernizarea Reabilitarea spaŃiilor de lucru bazei materiale a Consiliul Local Bugetul local administraŃiei Dotarea cu mobilier publice locale Credite i produse Modernizarea AchiziŃia de birotică bancare instrumentelor Modernizarea AchiziŃia de echipamente IT de lucru bazei informatice noi Consiliul Local PO DCA 2007 2013 a administraŃiei publice locale Upgradarea echipamentelor Sponsorizări existente
124 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DIRECłIA DE OBIECTIVE MĂSURI/ RESPONSABIL SURSE DE REZULTATE DEZVOLTARE SPECIFICE ACłIUNI / PARTENERI FINANłARE A TEPTATE Conexiune la internet pentru fiecare angajat
Implementarea sistemului de semnătură electronică
125 Proiect cofinanŃat din Fondul Social European COD SMIS 2440
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” CAPITOLUL 9.
SURSE DE FINANłARE DISPONIBILE
€ BUGETUL LOCAL
Legea administraŃiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările i completările ulterioare , prevede că, în scopul asigurării autonomiei locale, Consiliul Local al comunei Pău e ti Măgla i are dreptul să elaboreze i să aprobe bugetul local al comunei, în condiŃiile legii. Hotărârile privind bugetul local i hotărârile privind contractarea de împrumuturi se adoptă cu votul majorităŃii consilierilor locali în funcŃie.
Primarul exercită funcŃia de ordonator principal de credite, întocme te proiectul bugetului local i contul de încheiere a exerciŃiului bugetar i le supune spre aprobare consiliului local, iniŃiază, în condiŃiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi i emiterea de titluri de valoare în numele unităŃii administrativ teritoriale.
Veniturile bugetului local se constituie din:
venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuŃii, alte vărsăminte, alte venituri i cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subvenŃii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete; donaŃii i sponsorizări.
€ BUGETUL JUDEłULUI VÂLCEA
În conformitate cu prevederile art. 33, alin. 3, lit. b din Legea privind finanŃele publice locale, nr. 273/2006, cu modificările i completările ulterioare , Consiliul JudeŃean Vâlcea poate repartiza sume din cota de 22% din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul judeŃului pentru echilibrarea bugetelor locale, în vederea susŃinerii programelor de dezvoltare locală i pentru proiecte de infrastructură, care necesită cofinanŃare locală.
€ BUGETUL DE STAT
Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiŃii finanŃate din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie i Guvernul, potrivit legii, i se aprobă anual, în poziŃie globală, prin legea bugetului de stat. Din bugetul de stat i din alte bugete se pot acorda transferuri către bugetele locale pentru finanŃarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naŃional, judeŃean ori local.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 126
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” € PROGRAME GUVERNAMENTALE
Guvernul României sprijină dezvoltarea locală printr o serie de programe guvernamentale, care au avut un impact major asupra dezvoltării locale, dintre care cele mai importante sunt următoarele: o Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea i / sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate i alimentarea cu apă a satelor aprobat prin HG nr. 577/1997, cu modificările i completările ulterioare; o Programul alimentarea cu apă a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările i completările ulterioare; o Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate i locuinŃe sociale conform HG nr. 687/1997, cu modificările i completările ulterioare; o Proiectul sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă i canalizare, a staŃiilor de tratare a apei potabile i staŃiilor de epurare a apelor uzate în localităŃi cu o populaŃie de până la 50.000 de locuitori; o Programul naŃional de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi în localităŃi; o Programul de dezvoltare a infrastructurii i a unor baze sportive din spaŃiul rural; o Programul prioritar naŃional pentru proiectarea i construirea de sedii pentru a ezămintele culturale de drept public în localităŃile unde nu există astfel de instituŃii, în mediul rural i mic urban; o Rena terea Satului Românesc zece case pentru speciali ti
Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea i / sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate i alimentarea cu apă a satelor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, cu modificările i completările ulterioare urmăre te pietruirea, reabilitarea, modernizarea i/sau asfaltarea drumurilor comunale i judeŃene care să conducă la extinderea posibilităŃilor de acces a populaŃiei la magistralele rutiere i feroviare, îmbunătăŃirea condiŃiilor de transport al persoanelor i produselor prin mărirea vitezei de circulaŃie a vehiculelor, îmbunătăŃirea aprovizionării pieŃelor oră ene ti cu produse agricole, facilitarea intervenŃiilor de urgenŃă în mediul rural.
Programul alimentarea cu apă a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările i completările ulterioare vizează introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităŃile din mediul rural pentru a crea condiŃii de bază, necesare unui trai decent i pentru a revitaliza unele zone defavorizate. Un alt obiectiv al programului este con tientizarea comunităŃii cu privire la necesitatea folosirii apei potabile din surse de alimentare centralizate precum i educarea populaŃiei pentru a folosi raŃional sursele de apă.
Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate i locuinŃe sociale, conform Hotărârii Guvernului nr. 687/1997, cu modificările i completările ulterioare Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 127
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” vizează îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii la sate, asigurarea alimentării cu apă a peste 1.700.000 locuitori din 894 localităŃi.
Proiectul sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă i canalizare, a staŃiilor de tratare a apei potabile i staŃiilor de epurare a apelor uzate în localităŃi cu o populaŃie de până la 50.000 de locuitori vizează modernizarea, reabilitarea i extinderea reŃelelor de distribuŃie a apei potabile, a staŃiilor de tratare a apelor, a sistemelor de canalizare i a staŃiilor de epurare a apelor uzate, precum i construirea de instalaŃii noi.
Programul naŃional de îmbunătăŃire a calităŃii mediului prin realizarea de spaŃii verzi în localităŃi urmăre te ca obiectivele generale de dezvoltare i modernizare a spaŃiilor verzi din localităŃi să se îndeplinească prin înfiinŃarea de noi parcuri, scuare i aliniamente plantate, precum i reabilitarea celor existente.
Programul de dezvoltare a infrastructurii i a unor baze sportive din spaŃiul rural vizează dezvoltarea i modernizarea spaŃiului rural românesc, prin legarea zonelor în care se aplică programul, la reŃeaua de drumuri publice (comunale, judeŃene i naŃionale), cu poduri, podeŃe i punŃi pietonale, prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare i epurare, prin realizarea de platforme de gunoi, în conformitate cu planurile regionale de gestionare a de eurilor, precum i prin realizarea de baze sportive în baza unor proiecte tipizate.
Programul prioritar naŃional pentru proiectarea i construirea de sedii pentru a ezămintele culturale de drept public în localităŃile unde nu există astfel de instituŃii, în mediul rural i mic urban urmăre te punerea în funcŃiune a unor a ezăminte culturale ce vor asigura desfă urarea optimă a activităŃilor culturale din mediul rural i mic urban prin organizarea unui nucleu de coeziune socială i de interes informativ, punându se accent pe dezvoltarea armonioasă a tinerilor, prin atragerea lor în activităŃi specifice (cluburi de ah, sală de lectură, bibliotecă, internet etc.).
Programul Rena terea Satului Românesc zece case pentru speciali ti a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2010 i prevede construirea a câte zece locuinŃe de serviciu în fiecare comună din România, locuinŃe care vor fi închiriate tinerilor speciali ti care decid să î i desfă oare activitatea în localitatea respectivă i nu deŃin în proprietate o locuinŃă în comună. LocuinŃele vor fi repartizate prioritar tinerilor speciali ti cu vârsta sub 35 de ani, personalului didactic (minimum 50%), medicilor, asistenŃilor medicali i poliŃi tilor. AutorităŃile locale vor pune la dispoziŃie terenuri de minimum 500 metri pătraŃi pentru construirea fiecărei locuinŃe, iar casele vor avea o suprafaŃă construită desfă urată de 100 metri pătraŃi (pentru locuinŃele cu două camere) i 120 metri pătraŃi (pentru cele cu trei camere).
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 128
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” € PROGRAMUL OPERAłIONAL REGIONAL 2007 2013
Obiectivul strategic al Programului OperaŃional Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile i echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor i resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de cre tere, îmbunătăŃirea mediului de afaceri i a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiŃii.
Programul OperaŃional Regional acoperă ase arii principale, denumite Axe Prioritare , cu un buget prestabilit, axe care sunt divizate în secŃiuni numite Domenii Majore de IntervenŃie.
Axele prioritare ale Programului OperaŃional Regional i Domeniile Majore de IntervenŃie sunt următoarele:
Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a ora elor – poli urbani de cre tere
Această axă prioritară are ca scop cre terea calităŃii vieŃii i crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăŃirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum i prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor i a antreprenoriatului.
În cadrul Axei prioritare 1 există un singur domeniu major de intervenŃie: DMI 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană , în cadrul căruia sunt prevăzute trei sub domenii:
poli de cre tere , reprezentaŃi de apte mari centre urbane (Ia i, ConstanŃa, Ploie ti, Craiova, Timi oara, Cluj Napoca i Bra ov) i arealele de influenŃă ale acestora; poli de dezvoltare urbană , reprezentaŃi de municipiile Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, GalaŃi, Deva, Oradea, Pite ti, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mure ; centre urbane , reprezentaŃi de ora e / municipii cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de cre tere i polii de dezvoltare urbană.
Polii de cre tere i polii de dezvoltare urbană au fost desemnaŃi prin Hotărârea Guvernului nr.998/2008 pentru desemnarea polilor naŃionali de cre tere în care se realizează cu prioritate investiŃii din programele cu finanŃare comunitară i naŃională, cu modificările i completările ulterioare.
Bugetul alocat Regiunii Sud Vest Oltenia pentru DMI 1.1.este de 191 milioane de euro.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 58 de proiecte în valoare de 99,6 milioane euro pentru centre urbane i 7 proiecte în valoare de 31,1 milioane euro pentru poli de dezvoltare urbană. Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 129
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative”
Axa Prioritară 2: ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale i locale de transport
Obiectivul acestei axe îl reprezintă îmbunătăŃirea accesibilităŃii regiunilor i mobilităŃii populaŃiei, bunurilor i serviciilor, in vederea stimulării dezvoltării economice durabile.
În cadrul acestei axe prioritare există un singur domeniu major de intervenŃie respectiv 2.1 „Reabilitarea i modernizarea reŃelei de drumuri judeŃene, străzi urbane inclusiv construcŃia / reabilitarea oselelor de centură”.
Bugetul alocat Regiunii Sud Vest Oltenia pentru DMI 2.1. este de 120,37 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 16.10.2008.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 33 de proiecte în valoare de 282,9 milioane euro i au fost semnate 16 contracte de finanŃare în valoare de 120,8 milioane euro.
Axa Prioritară 3: ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale
Axa prioritară 3 vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea populaŃiei cu servicii esenŃiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice i sociale, prin îmbunătăŃirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educaŃie, sociale i pentru siguranŃă publică în situaŃii de urgenŃă.
Domenii Majore de IntervenŃie :
3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate obiectiv specific: îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii serviciilor de asistenŃă medicală i repartizarea teritorial regională echilibrată a acestora pe teritoriul Ńării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăŃenilor la serviciile de sănătate.
3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor sociale obiectiv specific: îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii pentru serviciile sociale, prin sprijin acordat în mod echilibrat pe întreg teritoriul Ńării, pentru asigurarea unui acces egal al cetăŃenilor la astfel de servicii.
3.3 ÎmbunătăŃirea dotării cu echipamente a bazelor OperaŃionale de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă obiectiv specific: îmbunătăŃirea capacităŃii de răspuns în situaŃii de urgenŃă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenŃie pentru acordarea primului ajutor calificat i pentru intervenŃii în situaŃii de urgenŃă.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 130
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea i echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare, universitare i a infrastructurii pentru formare profesională continuă obiectiv specific: îmbunătăŃirea calităŃii infrastructurii de educaŃie, a dotării colilor, a structurilor de cazare pentru studenŃi i a centrelor pentru formare profesională pentru asigurarea unui proces educaŃional la standarde europene i a cre terii participării populaŃiei colare i a adulŃilor la procesul educaŃional.
Bugetul alocat pentru DMI 3.1: 23,83 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 22.02.2010.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 14 de proiecte în valoare de 39,5 milioane euro i au fost semnate 4 contracte de finanŃare în valoare de 11,5 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 3.2: 13,66 milioane de euro.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 27 de proiecte în valoare de 14,8 milioane euro i au fost semnate 5 contracte de finanŃare în valoare de 2,4 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 3.3: 13,66 milioane de euro.
Până la data de 31.05.2010 a fost depus i contractat 1 proiect în valoare de 9,7 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 3.4: 39,12 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 26.11.2009.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 42 de proiecte în valoare de 84,3 milioane euro i au fost semnate 11 contracte de finanŃare în valoare de 22,9 milioane euro.
Axa Prioritară 4 : Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional i local
Această axă prioritară vizează crearea i dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, de importanŃă regională i locală, reabilitarea siturilor industriale i sprijinirea iniŃiativelor antreprenoriale regionale i locale, care să faciliteze crearea de noi locuri de muncă i cre terea economică durabilă.
Domenii Majore de IntervenŃie :
4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor obiectiv specific: crearea i modernizarea structurilor regionale i locale de sprijinire a afacerilor având ca scop atragerea investiŃiilor, revigorarea i dezvoltarea economiilor locale i regionale.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 131
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante i neutilizate i pregătirea pentru noi activităŃi obiectiv specific: reabilitarea siturilor industriale abandonate, intervenŃiile având ca scop atragerea investiŃiilor, revigorarea i dezvoltarea economiilor locale i regionale.
4.3 Sprijinirea dezvoltării micro întreprinderilor finanŃarea microîntreprinderilor are ca scop sprijinirea continuării procesului de restructurare i redresare economică a zonelor aflate în declin, îndeosebi a ora elor mici i mijlocii, întrucât acestea creează locuri de muncă i au flexibilitatea necesară să se adapteze cerinŃelor unei economii de piaŃă dinamice.
Bugetul alocat pentru DMI 4.1: 37,67 milioane de euro.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 12 proiecte în valoare de 32,7 milioane euro. Bugetul alocat pentru DMI 4.2: 32,31 milioane de euro.
Până la data de 01.05.2010 nu a fost depus niciun proiect, drept pentru care CMPOR a decis realocarea acestor fonduri în edinŃa din 19.05.2010. Bugetul alocat pentru DMI 4.3: 25,2 milioane de euro.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 113 de proiecte în valoare de 14,6 milioane euro i au fost semnate 30 de contracte de finanŃare în valoare de 2,9 milioane euro.
Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă i promovarea turismului
Domenii Majore de IntervenŃie :
5.1 Restaurarea i valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea i modernizarea infrastructurilor conexe
Obiectivele acestui domeniu major de intervenŃie sunt:
Cre terea importanŃei turismului i culturii, ca factor care stimulează cre terea economică în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile i ale protecŃiei mediului; Extinderea sezonului turistic; Cre terea numărului de turi ti, prin valorificarea potenŃialului turistic cultural local i regional pe piaŃa turistică naŃională i internaŃională.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 132
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 5.2 Crearea, dezvoltarea i modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenŃial turistic
Obiectivele domeniului major de intervenŃie 5.2:
Valorificarea resurselor naturale în scop turistic; Diversificarea serviciilor turistice; Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul cre terii numărului turi tilor i a duratei sejurului;
5.3 Valorificarea potenŃialului turistic i crearea infrastructurii necesare pentru cre terea atractivităŃii regiunilor României ca destinaŃii turistice.
Obiectivele acestui domeniu major de intervenŃie sunt:
Promovarea potenŃialului turistic românesc prin îmbunătăŃirea imaginii de Ńară, cu scopul de a promova România în străinătate i de a cre te atractivitatea sa pentru turism i afaceri; Crearea Centrelor NaŃionale de Informare i Promovare Turistică (CNIPT) în scopul cre terii numărului turi tilor; Instituirea unui sistem integrat i informatizat a ofertei turistice române ti.
Bugetul alocat pentru DMI 5.1: 32,31 milioane de euro.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 11 proiecte în valoare de 42,2 milioane euro i au fost semnate 6 contracte de finanŃare în valoare de 34,6 milioane euro.. Bugetul alocat pentru DMI 5.2: 32,36 milioane de euro. Depunerea a fost suspendată începând cu data de 19.05.2010.
Până la data de 31.05.2010 au fost depuse 25 de proiecte în valoare de 56,8 milioane euro i au fost semnate 5 contracte de finanŃare în valoare de 8,6 milioane euro. DMI 5.3 nu are alocare regională.
Până la data de 31.07.2010 au fost depuse 15 proiecte în valoare de 10,5 milioane lei i a fost semnat 1 contract de finanŃare în valoare de 0,49 milioane lei.
Axa Prioritară 6: AsistenŃa tehnică acordă sprijin pentru implementarea transparentă i eficientă a Programului OperaŃional Regional.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 133
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Domenii Majore de IntervenŃie :
6.1 Sprijinirea implementării, managementului i evaluării Programului OperaŃional Regional; 6.2 Sprijinirea activităŃilor de publicitate i informare privind Programul OperaŃional Regional;
€ PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL CRE TEREA COMPETITIVITĂłII ECONOMICE
Obiectivul general al POS CCE este cre terea productivităŃii întreprinderilor române ti, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile i reducerea decalajelor faŃă de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivităŃii Uniunii Europene.
Axele prioritare din cadrul POS CCE sunt:
Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ de producŃie; Axa Prioritară 2: Cre terea competitivităŃii prin cercetare, dezvoltare tehnologică i inovare; Axa Prioritară 3: Tehnologia informaŃiei i comunicaŃiilor (TIC) pentru sectoarele privat i public; Axa Prioritară 4: Cre terea eficienŃei energetice i a securităŃii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice Axa Prioritară 5: AsistenŃa tehnică
Total alocări financiare 2007 2013 (milioane euro) Fonduri alocate Fonduri europene Fonduri naŃionale 3.011,1 2.554,2 456,9
Axa prioritară 3 – Tehnologia InformaŃiei i ComunicaŃiilor pentru sectoarele privat i public” sprijină competitivitatea economică i promovarea interacŃiunii între sectorul public i întreprinderi / cetăŃeni prin valorificarea pe deplin a potenŃialului TIC.
Domeniul Major de IntervenŃie 3.1 SusŃinerea utilizării TIC vizează susŃinerea accesului la broadband i consolidarea infrastructurii tehnologiei informaŃiei i a comunicaŃiilor (TIC) i facilitarea accesului public la aceasta în special în zonele de e ec al pieŃei – zone rurale i mici urbane dezavantajate din punct de vedere al accesului la mijloacele moderne de comunicaŃii.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 134
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Domeniul Major de IntervenŃie 3.2 Dezvoltarea i cre terea eficienŃei serviciilor publice electronice urmăre te sprijinirea competitivităŃii economice i promovarea interacŃiunilor dintre sectorul public i întreprinderi / cetăŃeni prin îmbunătăŃirea i exploatarea pe deplin a potenŃialului TIC i a aplicaŃiilor.
Domeniul Major de IntervenŃie 3.3 Dezvoltarea e economiei are în vedere cre terea eficienŃei firmelor prin reorganizarea tuturor proceselor pe baza unui sistem informatic, introducerea de sisteme TIC moderne ce încurajează inovarea i oferă sprijin pentru deciziile managementului, dezvoltarea comerŃului electronic, extinderea utilizării aplicaŃiilor de instruire on – line la nivelul mediului de afaceri.
€ PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) stabile te axele prioritare i domeniile majore de intervenŃie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenŃei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului ConvergenŃă, pentru perioada de programare 2007 2013.
Axa prioritară 1: EducaŃia i formarea profesională în sprijinul cre terii economice i dezvoltării societăŃii bazate pe cunoa tere are ca obiectiv general dezvoltarea rutelor flexibile de învăŃare pe tot parcursul vieŃii i cre terea accesului la educaŃie i formare prin furnizarea unei educaŃii iniŃiale i continue moderne i de calitate, incluzând învăŃământul superior i cercetarea.
Domenii de intervenŃie :
Acces la educaŃie i formare profesională iniŃială de calitate; ÎnvăŃământ superior de calitate; Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie i formare; Calitate în FPC; Programe doctorale i postdoctorale în sprijinul cercetării.
Axa prioritară 2: Corelarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii are ca obiectiv general facilitarea accesului la educaŃie, cre terea ocupabilităŃii i a nivelului educaŃional al resurselor umane, într o abordare de tip pe tot parcursul vieŃii, în contextul societăŃii bazate pe cunoa tere.
Domenii de intervenŃie:
TranziŃia de la coală la viaŃa activă; Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 135
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Prevenirea i corectarea părăsirii timpurii a colii; Acces i participare la formare profesională continuă.
Axa prioritară 3: Cre terea adaptabilităŃii lucrătorilor i a întreprinderilor are ca obiectiv general promovarea culturii antreprenoriale, flexibilităŃii i adaptabilităŃii prin sprijinirea forŃei de muncă i a întreprinderilor competente, pregătite i adaptabile.
Domenii de intervenŃie:
Promovarea culturii antreprenoriale; Formare profesională i sprijin pentru întreprinderi i angajaŃi pentru promovarea adaptabilităŃii; Dezvoltarea parteneriatelor i încurajarea iniŃiativelor pentru partenerii sociali i societatea civilă.
Axa prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare are ca obiectiv general cre terea calităŃii, eficienŃei i transparenŃei serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare.
Domenii de intervenŃie:
Întărirea capacităŃii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare; Formarea personalului propriu SPO.
Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare are ca obiectiv general facilitarea integrării pe piaŃa muncii a omerilor tinerilor i a omerilor de lungă durată, atragerea i menŃinerea unui număr mai mare de persoane pe piaŃa muncii, inclusiv în zonele rurale i sprijinirea ocupării formale.
Domenii de intervenŃie:
Dezvoltarea i implementarea măsurilor active de ocupare; Promovarea sustenabilităŃii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce prive te dezvoltarea resurselor umane i ocuparea forŃei de muncă.
Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale are ca obiectiv general facilitarea accesului pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile i promovarea unei societăŃi incluzive i coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăŃenilor.
Domenii de intervenŃie:
Dezvoltarea economiei sociale; Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 136
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” ÎmbunătăŃirea accesului i participării grupurilor vulnerabile pe piaŃa muncii; Promovarea oportunităŃilor egale pe piaŃa muncii; IniŃiative trans naŃionale pe piaŃa inclusivă a muncii.
Axa prioritară 7: AsistenŃă tehnică are ca obiectiv general sprijinirea procesului de implementare a programului i utilizarea efectivă a aportului financiar comunitar i a co finanŃării naŃionale prin: Unitatea AutorităŃii de Management performantă i calificată i un Organism Intermediar; Utilizarea strategică a evaluării; CoerenŃa între acŃiuni, promovarea compatibilităŃii proiectelor realizate cu acquis ul i politicile Uniunii Europene; Promovarea obiectivelor i operaŃiilor POSDRU .
Domenii de intervenŃie :
Sprijin pentru implementarea, managementul general i evaluarea POSDRU; Sprijin pentru comunicare i promovarea POSDRU.
Alocarea financiară totală pe axe prioritare (milioane euro)
ContribuŃie FinanŃare Rata ContribuŃie UE naŃională totală cofinanŃării Axa prioritară 1 797,8 193,9 991,7 80,44% Axa prioritară 2 911,7 79,6 991,3 91,97% Axa prioritară 3 450,1 69,4 519,6 86,63% Axa prioritară 4 176,6 58,8 235,5 75,00% Axa prioritară 5 476,4 66,9 543,3 87,68% Axa prioritară 6 540,6 103,3 644,0 83,94% Axa prioritară 7 122,7 40,9 163,6 75,00% Total 3.476,1 613,1 4.137,2
€ PROGRAMUL OPERAłIONAL DEZVOLTAREA CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE
Programul OperaŃional Dezvoltarea CapacităŃii Administrative (PO DCA) contribuie la implementarea celei de a patra priorităŃi de dezvoltare naŃională din Planul NaŃional de Dezvoltare 2007 – 2013 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării i incluziunii sociale i întărirea capacităŃii administrative pentru a avea un impact pozitiv asupra administraŃiei publice, pentru a stimula dezvoltarea economică.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 137
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Tema centrală a Programului OperaŃional Dezvoltarea CapacităŃii Administrative constă în cre terea încrederii în administraŃia publică, iar obiectivul general este reprezentat de cre terea eficienŃei administraŃiei publice în beneficiul socio economic al societăŃii române ti.
Obiective specifice :
1. ÎmbunătăŃirea managementului ciclului de politici publice; 2. ÎmbunătăŃirea calităŃii i eficienŃei furnizării serviciilor.
PO DCA este implementat prin intermediul a trei axe prioritare :
Axa prioritară 1: ÎmbunătăŃiri de structură i proces ale managementului ciclului de politici publice are ca obiectiv prioritar contribuŃia la dezvoltarea sustenabilă a capacităŃii administrative publice din România, prin intermediul îmbunătăŃirilor structurale i de proces ale ciclului de management de politici publice. Domenii de intervenŃie:
ÎmbunătăŃirea procesului de luare a deciziei la nivel politico administrativ. Cre terea responsabilizării administraŃiei publice prin: • ÎmbunătăŃirea sistemelor de raportare a performanŃei; • Dezvoltarea unei culturi a evaluării la nivel central i local; ÎmbunătăŃirea eficacităŃii organizaŃionale.
Axa prioritară 2: ÎmbunătăŃirea calităŃii i eficacitatea i eficienŃei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare are ca obiectiv general îmbunătăŃirea calităŃii i eficienŃei serviciilor publice la nivel central i local.
Domenii majore de intervenŃie:
ÎmbunătăŃirea calităŃii i eficienŃei furnizării serviciilor Sprijinirea procesului de descentralizare a serviciilor sectoriale
Axa prioritară 3: AsistenŃă Tehnică are ca obiectiv general contribuŃia la procesul de implementarea al Programului OperaŃional, inclusiv pregătirea pentru următoarea perioadă de programare, având ca scop utilizarea eficientă i transparentă a fondurilor structurale i a cofinanŃării naŃionale.
Domenii de intervenŃie:
Sprijinirea managementului general al PO DCA, inclusiv pregătirea următorului exerciŃiu de programare; Sprijinirea strategiei de comunicare i promovare a PO DCA. Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 138
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Alocarea indicativă pe axele prioritare
FinanŃare Rata ContribuŃie UE ContribuŃie naŃională totală cofinanŃării (mil euro) (mil euro) (mil euro) UE Axa Prioritară 1. 116,4 20,5 137,0 85,00% Axa Prioritară 2. 83,2 14,6 97,8 85,00% Axa Prioritară 3. 8,3 2,7 11,0 75,00% Total 208,0 38,0 246,0
€ PROGRAME DE COOPERARE TERITORIALĂ
Programul de Cooperare Interregională ESPON 2013
Programul ESPON 2013 este un program operaŃional în cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană al Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, pentru sprijinirea elaborării politicii privind coeziunea teritorială i dezvoltarea armonioasă a teritoriului european prin furnizarea de informaŃii, statistici, studii, analize, strategii i scenarii comparabile de dinamica teritorială, precum i prin punerea în evidenŃă a potenŃialului i posibilităŃilor de dezvoltare a regiunilor i teritoriilor mai mari, cu scopul de a contribui la cre terea competitivităŃii, intensificarea cooperării teritoriale i dezvoltarea echilibrată durabilă a teritoriului european.
Din care (milioane euro): Buget total – milioane euro FEDR Co finantări % din total % din total naŃionale TOTAL 45,4 100% 34,0 75% 11,4 25%
Programul de Cooperare TransnaŃională Sud Estul Europei
Obiectivul strategic general al programului constă în crearea de parteneriate transnaŃionale în domenii de importanŃă strategică, în scopul îmbunătăŃirii procesului de integrare teritorială, economică i socială i al sprijinirii coeziunii, stabilităŃii i competitivităŃii.
Axele prioritare ale programului:
Axa prioritară 1: Sprijinirea inovării i antreprenoriatului; Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 139
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Axa prioritară 2: ProtecŃia i îmbunătăŃirea mediului înconjurător; Axa prioritară 3: ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii; Axa prioritară 4: Dezvoltare sinergiilor transnaŃionale ale zonelor cu potenŃial
Bugetul pe durata celor 7 ani de programare este de 245.111,97 milioane euro.
Programul de Cooperare Interregională INTERREG IV C
Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia i ElveŃia – state partenere cu statut special. Pe durata celor 7 ani de programare bugetul este unic pentru cele 27 state membre, la care se adaugă câte 3 milioane de euro contribuŃia celor două state partenere cu statut special.
Buget total (milioane euro) Din care FEDE ConfinanŃare naŃională FEDR + confinanŃare naŃională
TOTAL 405,095 321,322 83,773
Obiectivul strategic general al programului constă în cre terea eficacităŃii politicilor de dezvoltare regională i a contribuŃiei acestora la modernizarea economică i întărirea competitivităŃii în Europa, în domeniile inovării, economiei cunoa terii, mediului i prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională.
Axele prioritare ale programului sunt:
Axa prioritară 1: Inovare i economia cunoa terii (Inovare, cercetare si dezvoltare tehnologică; Antreprenoriatul si IMM urile; Societatea informaŃională; Ocuparea forŃei de muncă, capitalul uman si educaŃie) – 220,908 milioane euro ; Axa prioritară 2: Mediu i prevenirea riscului (Riscuri naturale i tehnologice; Managementul apei; Managementul de eurilor; Biodiversitatea i conservarea patrimoniului natural; Energia i transportul public durabil; Patrimoniul cultural i peisajul) 156,644 milioane euro; Axa prioritară 3: AsistenŃă tehnică – Sprijin pentru implementarea programului 27,541 milioane euro.
Programul de Cooperare Interregională URBACT II
Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia i ElveŃia – state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană pot fi Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 140
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” considerate partenere în funcŃie de interesul exprimat (statele cu finanŃare IPA) precum i alte state (cu finanŃare proprie) vecine cu Uniunea Europeană, care î i exprimă oficial interesul de a participa în program.
Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007 2013, la care se adaugă contribuŃia ElveŃiei i Norvegiei):
Buget total eligibil milioane euro Din care CofinanŃarea naŃională ex FEDR FEDR + cofinanŃare naŃională ante TOTAL 14,50 România 67,82 53,32 0.154 Alte state partenere 14,346
Obiectivul strategic general al programului constă în satisfacerea necesarului de informaŃii în procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltarea urbană durabilă, prin care toate regiunile europene sunt ajutate să se adapteze viitoarelor circumstanŃe de dezvoltare.
Axele prioritare ale programului:
Axa prioritară 1: Ora e promotoare ale cre terii economice i ocupării forŃei de muncă; Axa prioritară 2: Ora e Atractive i Unite;
Axa prioritară 3: AsistenŃa tehnică (asigură managementul i implementarea programului)
Programul de Cooperare Interregională INTERACT 2007 2013
Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia i ElveŃia – state partenere cu statut special.
Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007 2013, la care se adaugă contribuŃia ElveŃiei i Norvegiei):
Buget total (milioane euro) Din care FEDR CofinanŃare naŃională FEDR + cofinanŃare naŃională TOTAL 40 34 6
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 141
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” România 0,3 Alte state partenere 5,7
Obiectivul strategic general al programului constă în cre terea eficienŃei i eficacităŃii programelor i proiectelor de cooperare teritorială în perioada de programare 2007 2013.
Axele prioritare ale programului:
Axa prioritară 1 – Dezvoltarea i livrarea serviciilor (grupuri de intervenŃie: Resurse, Cooperare, Diseminare i publicitate, Managementul calităŃii); Axa prioritară 2 – AsistenŃă tehnică.
€ FONDUL PENTRU MEDIU
Fondul pentru mediu reprezintă un instrument economico financiar destinat susŃinerii i realizării proiectelor de protecŃia mediului, în conformitate cu dispoziŃiile legale în vigoare în domeniul protecŃiei mediului.
Fondul de Mediu este gestionat de Ministerul Mediului i Dezvoltării Durabile prin AdministraŃia Fondului de Mediu. Fondul de Mediu finanŃează acŃiuni sub forma depunerii de proiecte însoŃite de documentaŃia tehnică aferentă realizată în prealabil (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, etc.).
Beneficiarii eligibili pentru Fondul de Mediu sunt: autorităŃi publice locale, operatori economici, organizaŃii neguvernamentale i unităŃi de învăŃământ.
În cazul în care solicitantul este o unitate de învăŃământ, aceasta trebuie:
* Să aibă personalitate juridică (în cazul unităŃilor de învăŃământ fără personalitate juridică constituite ca structuri în cadrul unor unităŃi de învăŃământ cu personalitate juridică, cererea de finanŃare i proiectul vor fi depuse de către aceasta, cu precizarea că implementarea proiectului va avea loc în cadrul unităŃii de învăŃământ fără personalitate juridică); * Să se afle în sistemul naŃional de învăŃământ (de stat sau particular acreditate); * Să susŃină din surse financiare proprii (în proporŃia acceptată de AFM) contribuŃia proprie (partea de cheltuieli eligibile nefinanŃate din Fondul pentru mediu i cheltuielile neeligibile).
În cazul în care solicitantul este o administraŃie publică locală, aceasta trebuie:
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 142
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” * Să acŃioneze în nume propriu; * Să susŃină din surse financiare proprii (inclusiv prin credite bancare) contribuŃia proprie (partea de cheltuieli eligibile nefinanŃate din Fondul pentru mediu i cheltuielile neeligibile).
Categorii de proiecte eligibile:
o prevenirea poluării; o reducerea impactului asupra atmosferei, apei i solului; o reducerea nivelurilor de zgomot; o utilizarea de tehnologii curate; o gestionarea de eurilor, inclusiv a de eurilor periculoase; o protecŃia resurselor de apă, staŃiile de tratare, staŃiile de epurare pentru comunităŃi locale; o gospodărirea integrată a zonei costiere; o conservarea biodiversităŃii; o administrarea ariilor naturale protejate; o educaŃia i con tientizarea publicului privind protecŃia mediului; o cre terea producŃiei de energie din surse regenerabile; o reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; o reconstrucŃia ecologică i gospodărirea durabilă a pădurilor; o împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiŃiile legii; o închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier; o lucrări destinate prevenirii, înlăturării i/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.
€ PROGRAMELE BILATERALE
MATRA este un program de finanŃare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda, compus dintr o gamă largă de componente care sprijină procesul de transformare socială care are loc în Europa Centrală i de Est. Unul din componentele programului MATRA este Programul de Granturi Mici acordate de Ambasadă (Matra Small Embassy Projects Programme), cunoscut i sub denumirea de Matra KAP, program implementat prin intermediul Ambasadei Regatului łărilor de Jos la Bucure ti.
Beneficiarii pot fi organizaŃii neguvernamentale (ONG uri) cu personalitate juridică stabilite în România, autorităŃi publice locale, instituŃii i agenŃii.
ActivităŃile care pot fi finanŃate în cadrul acestui program Ńin de administraŃie publică, ordine publică, informaŃii publice, drepturile omului, minorităŃi, protecŃia mediului, întărirea Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 143
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” capacităŃii ONG urilor, politici sociale i de ocupare a forŃei de muncă, sănătate, educaŃie, cultură, dezvoltarea de politici în vederea asigurării de locuinŃe.
Programul Matra KAP se lansează anual. Sumele care se acordă sunt cuprinse între 9.000 de euro i 15.000 euro. Beneficiarul sprijinului acordat trebuie să aibă, la rândul său, o contribuŃie financiară. Se acceptă i contribuŃii în natură care o completează pe cea financiară.
Programul de Cooperare Norvegian (PCN) cu România este administrat de Norvegia, prin Innovation Norway în calitate de Administrator al Fondului, fiind destinat să contribuie la cre terea economică i dezvoltarea durabilă în România.
SolicitanŃii eligibili sunt IMM urile, organizaŃiile neguvernamentale i administraŃiile publice locale. ActivităŃile eligibile se adresează cu prioritate următoarelor domenii i subdomenii:
Reducerea emisiilor de gaze, inclusiv implementarea comună a proiectelor sub protocolul Kyoto i a altor emisii în aer i apă; Reducerea poluării aerului, în special a emisiilor de gaze cu efect de seră; Reducerea i prevenirea poluării apei; Managementul de eurilor, tratarea apelor uzate i depozitarea în siguranŃă a substanŃelor periculoase; Promovarea unui transport urban care să nu dăuneze mediului. EficienŃa energetică i energie regenerabilă;
Promovarea eficienŃei energetice în sectoarele cheie, cum ar fi industrie, construcŃii, locuinŃe i transport; Promovarea energiei regenerabile; Actualizarea sistemelor energetice i de încălzire, inclusiv folosirea co generării de energie electrică i termică;
Facilitarea producŃiei sustenabile, inclusiv certificarea i verificarea;
ÎmbunătăŃirea tehnologiei i a proceselor (inclusiv soluŃii IT) în toate sectoarele; ActivităŃi de promovare a protecŃiei mediului în sectorul turism; Măsuri veterinare i sanitare în cadrul producŃiei alimentare.
Sănătatea.
AplicaŃiile necesită existenŃa unui parteneriat între entităŃile din România i Norvegia, incluzând companii private i publice, instituŃii private i publice, autorităŃi publice, centrale i regionale sau locale, ONG uri, parteneri sociali. Oricare din
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 144
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” parteneri poate fi promotorul aplicaŃiei. Rata de finanŃare pentru proiecte variază între 250.000 si 5.000.000 euro, iar programul se reia anual.
€ AMBASADE, FUNDAłII, ORGANIZAłII
O serie de ambasade (Olanda, Canada, ElveŃia, Danemarca) derulează o serie de finanŃări pentru domenii dintre cele mai variate, cum ar fi îngrijirea copiilor, dezvoltare socială i implicarea societăŃii civile în deciziile administraŃiei locale.
Guvernului Germaniei a investit sume semnificative în dezvoltarea ora elor care au adăpostit comunităŃi săse ti importante, cum ar fi Timi oara sau Sibiu.
În perioada 1990 2006 Guvernul Statelor Unite a acordat României asistenŃă pentru dezvoltare în valoare de 562 milioane de dolari prin programe gestionate de AgenŃia Statelor Unite pentru Dezvoltare InternaŃională (USAID), Departamentul pentru Agricultură, Departamentul pentru ComerŃ, Departamentul de JustiŃie, Departamentul de Stat, Departamentul pentru Trezorerie, Biroul Federal de InvestigaŃii, Corpul Păcii, AgenŃia Statelor Unite pentru InformaŃii (USIA).
Principalele organizaŃii neguvernamentale străine care colaborează cu instituŃiile i organizaŃiile române ti în diferite sectoare de activitate sunt AgenŃia ElveŃiană pentru Dezvoltare i Cooperare, FundaŃia Charles Stewart Mott (SUA), AlianŃa pentru iniŃiative voluntare i dezvoltare Allavida (Anglia).
Cele mai importante fundaŃii care finanŃează diverse iniŃiative ale instituŃiilor publice sau ale societăŃii civile sunt:
FundaŃia Principesa Margareta (îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă ale copiilor, tinerilor, familiilor i vârstnicilor aflaŃi în dificultate; cre terea capacităŃii instituŃionale a organizaŃiilor i instituŃiilor care lucrează cu copii i vârstnici; cultivarea creativităŃii i talentului local); FundaŃia pentru Copii Ronald McDonald's; FundaŃia Dinu Patriciu sprijină i promovează educaŃia. Cu un buget anual de peste 7 milioane dolari, FundaŃia dezvoltă programe ample, susŃine peste 5700 de bursieri i î i propune să contribuie la revitalizarea valorilor sistemului educaŃional românesc; FundaŃia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României promovează valorile umane i profesionale în domeniul tehnic, tiinŃific, social, economic, dar i educaŃional, cultural i artistic. Începând din 2007 au fost demarate o serie de proiecte destinate identificării, susŃinerii i promovării copiilor i tinerilor talentaŃi prin derularea unor programe de dezvoltare a talentelor i aptitudinilor; FundaŃia Soros România promovează modele pentru dezvoltarea unei societăŃi bazate pe libertate, responsabilitate i respect pentru diversitate. Programele derulate vizează: Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 145
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” advocacy i susŃinere pentru funcŃionarea responsabilă i eficientă a sectorului public; combaterea discriminării i construirea de modele pentru dezvoltare comunitară i incluziune socială; susŃinere pentru activism în cadrul societăŃii civile; cercetarea socială i producerea de expertiză pentru fundamentarea de politici publice mai bune.
FundaŃia Bill i Melinda Gates acordă finanŃări pentru informatizarea bibliotecilor publice din România, respectiv programul Biblionet în care este inclusă i biblioteca locală.
€ INSTITUłII FINANCIARE INTERNAłIONALE
Banca Europeană de InvestiŃii (BEI) are personalitate juridică i autonomie financiară i contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii prin acordarea de finanŃări pe termen lung pentru proiecte specifice, respectând reglementările prudenŃiale bancare.
BEI finanŃează proiecte care au ca obiectiv promovarea politicilor Uniunii Europene i implementarea Agendei Lisabona, a IniŃiativei Inovare 2010 de creare i promovare a unei economii bazate pe cunoa tere. BEI împrumută până la 50% din valoarea unui proiect i co finanŃează investiŃiile împreună cu alte bănci (Banca Europeană pentru ReconstrucŃie i Dezvoltare).
În prezent, BEI a devenit cea mai importantă sursă de finanŃare internaŃională a proiectelor din noile state membre ale Uniunii Europene, dar i pentru cele din regiunea Balcanilor. Aproape jumătate din sumele împrumutate au fost orientate către proiecte în domeniul transporturilor. Proiectele din sectorul industrial, de mediu i telecomunicaŃii au absorbit aproape 15% fiecare, în timp ce 10% a fost împrumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sănătate i educaŃie.
Banca Mondială Banca InternaŃională de ReconstrucŃie i Dezvoltare (BIRD), numită Banca Mondială, a fost creată în 1946 pentru a sprijini reconstrucŃia Ńărilor care au suferit de pe urma războiului. Începând cu anul 1961 BIRD s a dedicat exclusiv ajutorării pe termen lung a Ńărilor întârziate. BIRD oferă împrumuturi i ajutoare dezvoltării Ńărilor cu venituri mijlocii i mici, în care capitalurile atrase de iniŃiativa privată sunt insuficiente pentru necesităŃile de finanŃare ale dezvoltării, iar capitalurile obŃinute de către guverne obi nuiesc să fie atribuite pe criterii politice.
Banca Mondială se oferă ca un mijloc de finanŃare independent pentru completarea finanŃărilor necesare i nu pentru substituirea finanŃărilor naŃionale. BIRD î i obŃine fondurile
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 146
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” prin intermediul emisiunilor titlurilor de credit pe pieŃele financiare internaŃionale, la dobânzi concurenŃiale, încasând dobânzi foarte apropiate de cele ale pieŃei.
€ PRODUSE I CREDITE BANCARE
BRD Groupe Société Générale
BRD a dezvoltat programul de finanŃare EUROBRD pentru proiectele cu fonduri europene post aderare prin care oferă soluŃii de finanŃare tuturor beneficiarilor de fonduri europene, fiind foarte flexibil în a se adapta necesităŃilor acestora.
ConsultanŃa oferită de speciali tii bănci cuprinde atât consultanŃă primară în ceea ce prive te încadrarea proiectului pe cel mai bun program european sau naŃional de finanŃare, cât i consultanŃă financiară, iar pentru redactarea planului de afaceri, a studiului de fezabilitate i a cererii de finanatare BRD are încheiate protocoale de colaborare cu firme de consultanŃă specializate, în funcŃie de tipul proiectului.
Pentru administraŃiile publice locale, EUROBRD oferă următoarele produse bancare: EUROBRD APL InvestiŃii, EUROBRD APL Suport i EUROBRD APL Linie/Credit de InvestiŃii.
Bancpost
Bancpost este una dintre cele mai importante bănci din România, având o echipă puternică de speciali ti, o reŃea teritorială extinsă i o gamă largă de produse i servicii.
Bancpost a dezvoltat o serie de produse i servicii inovatoare, cuprinzând consultanŃi pentru pregătirea documentele necesare pentru obŃinerea finanŃării, pachete de servicii financiare care includ de la credite de investiŃii până la linii de credit i produse de trezorerie.
AsistenŃa din partea consultantului pe tot parcursul implementării proiectului cuprinde întocmirea dosarelor de achiziŃii bunuri, lucrări i servicii, întocmirea dosarelor de rambursare a cheltuielilor, întocmirea raportărilor periodice i altor situaŃii solicitate de organismele intermediare sau alte autorităŃi cu atribuŃii în domeniul fondurilor europene.
Banca Comercială Română
Banca Comercială Română (BCR) a lansat în luna august 2008 pachete de produse i servicii destinate finanŃării i implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniŃiate de entităŃi publice i/sau private. BCR a lansat în premieră pe piaŃa românească de profil o ofertă completă de produse i servicii marca EU Office BCR pentru fiecare tip de investiŃie în parte. Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 147
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” EU Office BCR este o structură specializată în domeniul finanŃărilor din fonduri europene înfiinŃată în cadrul BCR din anul 2006 care asigură o informare complexă i completă cu privire la structurile europene i oferă atât servicii de consultanŃă cât i o gamă largă de produse destinate finanŃării sau cofinanŃării proiectelor de investiŃii. EU Office BCR este disponibilă i la nivel teritorial, în toate cele opt zone de dezvoltare economico socială ale României.
€ PROGRAMUL NAłIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ
Planul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală reprezintă documentul cadru în baza căruia România stabile te politicile i acŃiunile de dezvoltare pentru perioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic i economie rurală, precum i proiectele de investiŃii în infrastructură, dezvoltare i renovare a satelor române ti. FinanŃarea se realizează din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum i din bugetul naŃional având un cuantum total de mai mult de 9 miliarde euro.
Beneficiarii fondurilor alocate pentru agricultură, în funcŃie de tipul proiectului, pot fi: producători individuali, asociaŃii de fermieri, autorităŃi publice locale, companii cu capital privat, alte tipuri de organizaŃii (ONG uri, etc.).
Planul NaŃional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 a identificat patru direcŃii majore de dezvoltare (axe):
Axa 1: Cre terea competitivităŃii din sectoarele agricol i forestier Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural Axa 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale Axa 4: Dezvoltarea de parteneriate public privat organizate în Grupuri de AcŃiune Locală
Axa 1: Cre terea competitivităŃii din sectoarele agricol i forestier
Obiectiv general: Cre terea competitivităŃii sectoarelor agro alimentar i forestier.
Obiective strategice i balanŃa indicativă între priorităŃi:
1.1. ÎmbunătăŃirea competenŃelor fermierilor i ale altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar i forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploataŃiilor agricole, pădurilor i unităŃilor de procesare – 277,7 milioane euro;
1.2. ÎmbunătăŃirea competitivităŃii fermelor comerciale i de semisubzistenŃă i asociaŃiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 2.281,2 milioane euro; Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 148
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 1.3. Restructurarea i modernizarea sectoarelor de procesare i marketing a produselor agricole i forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 1.408,4 milioane euro;.
Obiective specifice prioritare:
1.1. Sprijinirea fermierilor i persoanelor care î i desfă oară activitatea în sectoarele agroalimentar i forestier, pentru îmbunătăŃirea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context.
1.2.1 Accelerarea adaptării structurale a agriculturii i încurajarea fermelor de semi subzistenŃă să pătrundă pe piaŃă. 1.2.2. Modernizarea exploataŃiilor agricole 1.2.3. Cre terea adaptării fermelor din punct de vedere economic i de mediu. 1.3.1 Sprijinirea industriei agro alimentare. 1.3.2 ÎmbunătăŃirea modului de gospodărire a pădurilor i dezvoltarea produselor silvice.
Măsuri pentru atingerea obiectivelor specifice prioritare:
1.1.1 Formare profesională, informare i difuzare de cuno tinŃe. 1.1.2 Furnizarea de servicii de consiliere i consultanŃă pentru agricultori. 1.1.3 Utilizarea serviciilor de consiliere. 1.2.1 Instalarea tinerilor fermieri. 1.2.2 Pensionarea timpurie a fermierilor i lucrătorilor agricoli. 1.2.3 Modernizarea exploataŃiilor agricole. 1.2.4 Sprijinirea fermelor agricole de semi subzistenŃă. 1.2.5 ÎmbunătăŃirea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii. 1.3.1 Cre terea valorii adăugate a produselor agricole i forestiere. 1.3.2 ÎnfiinŃarea grupurilor de producători. 1.3.3 ÎmbunătăŃirea valorii economice a pădurii.
Axa 2: ÎmbunătăŃirea mediului natural în spaŃiul rural
Obiectiv general: ÎmbunătăŃirea mediului i a spaŃiului rural
Obiective strategice i balanŃa indicativă între priorităŃi:
2.1. Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate i promovarea agriculturii durabile – 1.100,9 milioane euro; 2.2. Conservarea i îmbunătăŃirea stării resurselor naturale i a habitatelor – 963,2 milioane euro; Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 149
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 2.3. Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere – 229,4 milioane euro.
Obiective specifice prioritare:
2.1.1 Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menŃinându se astfel viabilitatea spaŃiului rural i, de asemenea, menŃinându se i susŃinându se activităŃile agricole durabile. 2.1.2 Să contribuie în zonele defavorizate altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menŃinându se astfel i viabilitatea spaŃiului rural i, de asemenea, menŃinându se i susŃinându se activităŃile agricole durabile. 2.2.1 Să contribuie la dezvoltarea rurală durabilă prin încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode de producŃie agricolă, compatibile cu îmbunătăŃirea mediului, inclusiv a biodiversităŃii, a apei, a solului i a peisajului rural. 2.2.2 Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reŃelei Natura 2000, pe baza obligaŃiilor ce revin din directivele privind protecŃia păsărilor i conservarea habitatelor naturale i a speciilor sălbatice. 2.3.1 Cre terea suprafeŃei de pădure cu rol de protecŃie a apei, solurilor, împotriva factorilor naturali i antropici dăunători, precum i de asigurare a funcŃiilor recreative, pe baza rolului multifuncŃional al acesteia. 2.3.2 Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reŃelei Natura 2000, pe baza obligaŃiilor ce revin din directivele pentru protecŃia păsărilor i conservarea habitatelor naturale i a speciilor sălbatice.
Măsuri pentru atingerea obiectivelor specifice prioritare:
2.1.1 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată. 2.1.2 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montană. 2.2.1 PlăŃi de agro – mediu. 2.2.2 PlăŃi Natura 2000 pe teren agricol. 2.3.1 Prima împădurire a terenurilor agricole 2.3.2 Prima împădurire a terenurilor non – agricole 2.3.3 PlăŃi Natura 2000 pe teren forestier
Axa 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale
Obiectiv general: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale.
Obiective strategice i balanŃa indicativă între priorităŃi:
3.1. MenŃinerea i dezvoltarea activităŃilor economice, prin cre terea numărului de locuri de muncă – 752 milioane euro; Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 150
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 3.2. Cre terea atractivităŃii zonelor rurale – 1.709,3 milioane euro; 3.3. Dezvoltarea abilităŃilor i stimularea con tientizării actorilor locali cu privire la importanŃa guvernanŃei locale – 12,4 milioane euro.
Obiective specifice prioritare:
3.1.1 Diversificarea activităŃilor economice non agricole din gospodăriile agricole i încurajarea micilor întreprinzători în spaŃiul rural. 3.1.2. Crearea, îmbunătăŃirea i diversificarea facilităŃilor i atracŃiilor turistice. 3.2.1 Crearea i modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale 3.2.2 ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului social, natural i economic din spaŃiul rural 3.2.3 Protejarea i conservarea patrimoniului cultural i natural rural 3.2.4 Crearea, îmbunătăŃirea i diversificarea facilităŃilor i atracŃiilor turistice 3.3 Dezvoltarea competenŃelor actorilor locali, pentru a stimula organizarea teritoriului.
Măsuri pentru atingerea obiectivelor specifice prioritare:
3.1.1 Sprijin pentru crearea i dezvoltarea de microîntreprinderi (Măsura 312) 3.1.2 Încurajarea activităŃilor turistice (Măsura 313) 3.2.1 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază pentru economia i populaŃia rurală i punerea în valoare a mo tenirii rurale (Măsura 322) 3.2.2 Încurajarea activităŃilor turistice (Măsura 313) 3.3.1 Dobândire de competenŃe, animare i implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 341)
Axa 4: Dezvoltarea de parteneriate public privat organizate în Grupuri de AcŃiune Locală
Obiectiv general: Demararea i funcŃionarea iniŃiativelor de dezvoltare locală.
Obiective strategice i balanŃa indicativă între priorităŃi:
4.1. Promovarea potenŃialului endogen al teritoriilor – 176,3 milioane euro; 4.2. ÎmbunătăŃirea guvernanŃei locale – 11,8 milioane euro pentru construcŃia parteneriatelor public private i 47 milioane euro pentru costuri de funcŃionare i animare.
Obiective specifice prioritare:
4.1.1 Participarea membrilor comunităŃilor rurale la procesul de dezvoltare locală i încurajarea acŃiunilor inovative. Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 151
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” 4.1.2 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanŃii altor comunităŃi din interiorul sau exteriorul Ńării. 4.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea i asigurarea implementării strategiilor de dezvol tare locală.
Măsuri pentru atingerea obiectivelor specifice prioritare:
4.1.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locală (Măsura 41). 4.1.2 Implementarea proiectelor de cooperare (Măsura 421). 4.2.1 ConstrucŃie parteneriate public private (sub măsura 431.1). 4.2.2 FuncŃionarea Grupurilor de AcŃiune Locală, dobândirea de competenŃe i animarea teritoriului (sub măsura 431.2).
CAPITOLUL 10. CONTACTE UTILE Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 152
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DATE DE CONTACT INSTITUłIA/ ORGANIZAłIA
Institutii judeŃene Str. Gral. Praporgescu, nr.1, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea Tel.: 0250 Consiliul JudeŃean Vâlcea 732901, Fax: 0250 735617 E mail: [email protected] Telverde: 0800.825.825 Bvd. Tudor Vladimirescu 1, Rm. Vâlcea 240168, InstituŃia Prefectului Vâlcea Telefon: 0250731168; Fax: 0250735729 E mail: prefect(at)prefecturavalcea.ro Str. Gen. Praporgescu, nr. 14 Primăria Municipiului Râmnicu tel 0250/731016, fax 0250/731843 Vâlcea email: [email protected] Calea lui Traian nr. 95, Vâlcea Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie Tel:0250 732.201 Vâlcea vl.politiaromana.ro [email protected] Inspectoratul pentru SituaŃii de Str. Decebal, nr. 7, RÂMNICU VÂLCEA, judeŃul Vâlcea UrgenŃă Vâlcea Web: www.isuvl.ro Râmnicu Vâlcea, Str. N. Bălcescu, Nr. 28 Inspectoratul colar JudeŃean Telefon: 0350431571; 0350431575 Vâlcea Casa Corpului Didactic Fax: 0350431576; 0350431578 strada Carol I, nr. 26, Râmnicu Vâlcea Telefon: 0250/739221; 0350/401794 Biblioteca JudeŃeană Vâlcea Fax: 0250/739221 Internet: Site biblioteca: www.bjai.ro Email biblioteca: [email protected] Site "Îndrumare metodică": www.bibliotecivalcene.ro Telefon:0350/424540 Strada Carol I, nr 26 Biblioteca Antim Ivireanul Centrul Europe Direct Fax:0350/424540 www.cicvalcea.ro/europedirect.valcea [email protected] [email protected] Centrul JudeŃean pentru Râmnicu Vâlcea, bd. Nicolae Bălcescu nr. 26A, cod 240192; tel.: 0250 Conservarea i Promovarea 737820; fax: 0250 730872 Culturii TradiŃionale Vâlcea e mail: [email protected]
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 153
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” DirecŃia de Sănătate Publică Str. Decebal nr. 44, Râmnicu Vâlcea, tel 0250 747720, fax 0250 Vâlcea 746504, email: [email protected] Str. Tudor Vladimirescu, nr. 28, cod 240168, Râmnicu Vâlcea. Directia Generala de Asistenta Tel./Fax: 0250.734758, 0250.734270; Sociala si Protectia Copilului Tel. RDS: 0350.401729, 0350.401730. Vilcea Email: [email protected] sau [email protected] str. Str. Calea lui Traian, nr. 94 PoliŃia Comunitară Râmnicu Vâlcea, CP 240101, telefon dispecerat 0250 711403, telefon Director 0250 7114010 AgenŃia JudeŃeană pentru Tel:0250/735608, /414835 Ocuparea ForŃei de Muncă Vâlcea Str. Regina Maria, nr. 7 240151 Râmnicu Vâlcea, VÂLCEA Camera de ComerŃ i Industrie Tel.: 0250/ 733449, 734200, 0350/ 401680 Vâlcea Fax: 0250/ 732836 Web:www.ccivl.ro E mail: [email protected] Email : [email protected] DirecŃia Agricolă i de Tel. 0250/739.920 Dezvoltare Rurală 0250/747.498 Fax: 0250/730.614 Tel : 0250.820.011 ; 0743.116.685 ; 0729.168.562 AgenŃia de PlăŃi i IntervenŃie Fax : 0250.820.011 pentru Agricultură Vâlcea Calea lui Traian nr. 464, Râmnicu Vâlcea StaŃiunea de Cercetare Pomicolă Vâlcea
Râmnicu Vâlcea, Strada Carol I, nr. 37 DirecŃia Silvică Râmnicu Telefon: 0250 73 58 40; 0250 73 58 41 Mobil: 0372 70 26 01; 0372 70 25 69 Vâlcea Fax: 0250 73 92 66 E mail: [email protected] WEB www.silvavl.ro Str. Remus Bellu, nr.6 Valcea, cod 240156 AgenŃia de ProtecŃie a Mediului www.apmvl.ro Vâlcea E mail:[email protected] Tel: 0250/ 735 859 ; 0250/ 737 921 ; 0250/ 739 753
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 154
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Str. Remus Bellu, nr. 6, Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, AdministraŃia Bazinală de Apă Dispeceratul Central Olt E mail: [email protected] Telefon: +40 250 739 840 Fax: +40 250 738 255 ÎmbunătăŃirii Funciare (ANIF), Tel : 0723.581.710 Sucursala Dunăre Olt, Fax : 0250.748.220 Unitatea administrativă Vâlcea
AgenŃii Regionale i Ministere
Ministere i agenŃii AgenŃia pentru dezvoltare regională Sud Vest Oltenia www.adroltenia.ro Craiova, 200585 Unirii 19, cam. 86, 87, 40 Tel/Fax: 0040 251 412 780 Punct de Lucru Organism Intermediar POR Craiova, 200345 Unirii 86, Tell/Fax: 0040 251 530 036, 0040 251 530 026 Ministerul Economiei i FinanŃelor Bd. Mircea Vodă, nr. 44, sector 3, Bucure ti Telefon: 021.302.52.00, Fax: 021.302.52.64 www.mefromania.ro Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice i LocuinŃelor Str. Apolodor, nr. 17, Latura Nord, sector 5 Tel: 037.211.14.09 www.mdlpl.ro Ministerul Mediului i Dezvoltării Durabile Bd. LibertăŃii nr. 12, sector 5, Bucure ti Tel:021.316.02.15 www.mmediu.ro AgenŃia Regională de ProtecŃia Mediului Strada Petru Rare , Nr. 1, Craiova, Dolj, Cod 200349 Telefon/ 0251 412616, 419357; 0351 428037, 428038; 0746248743
Fax: 0251 419035 www.apmdj.ro
AdministraŃia Fondului de Mediu Splaiul IndependenŃei nr. 294, Corp A, sector 6 Bucure ti Tel/Fax: 021.317.02.87, 021.317.02.89, 021.319.48.49, 021.319.48.50 www.afm.ro Ministerul Muncii, Familiei i EgalităŃii de anse Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 155
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Str. Dem.I.Dobrescu, nr.2 4, sector 1, Bucure ti Tel: 021.313.62.67, 021.315.85.56 www.mmssf.ro Ministerul Internelor i Reformei Administrative PiaŃa RevoluŃiei nr.1 A, sector 1, Bucure ti Tel.: 021 / 303.70.80 www.mira.gov.ro Ministerul EducaŃiei, Cercetării i Tineretului Str. Gen. Berthelot 28 30, sector 1, Bucure ti Tel: 021.405.62.00; 021.405.63.00 www.edu.ro Ministerul Transporturilor Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucure ti Tel: 021.319.95.65, 021.319.95.39 www.mt.ro AgenŃia NaŃională a Întreprinderilor Mici i Mijlocii din România Str. Potera i nr. 11, sector 4, Bucure ti tel: 3362180, fax: 3361843 www.animmc.ro Ministerul Agriculturii i Dezvoltării Rurale B dul Carol I, nr. 24, sector 3, Bucure ti , Tel:021 307 23 00 www.mapam.ro Link uri utile din UE Comisia Europeană http://www.europa.eu Parlamentul european http://www.europarl.europa.eu ReprezentanŃă Comisie Europeană în România http://www.infoeuropa.ro Portaluri de informare privind oportunităŃi de finanŃare www.euractiv.ro www.granturi.ro www.finanŃare.ro www.fonduri ue.ro www.fonduri structurale.ro Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 156
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” www.granturi phare deseuri.ro www.europa.eu www.infoeuropa.ro
CAPITOLUL 11.
PARTENERIATE OPORTUNE
Legea nr. 215/2001 a administraŃiei publice locale prevede ca un consiliu local are printre atribuŃiile principale, următoarele prerogative:
• hotără te, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanŃării i realizării în comun a unor acŃiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; • hotără te, în condiŃiile legii, înfrăŃirea comunei, ora ului sau municipiului cu unităŃi administrativ teritoriale din alte Ńări; • hotără te, în condiŃiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităŃi ale administraŃiei publice locale din Ńară sau din străinătate, precum i aderarea la asociaŃii naŃionale i internaŃionale ale autorităŃilor administraŃiei publice locale , în vederea promovării unor interese comune.
În general la nivelul administraŃiei publice locale, parteneriatele se realizeaza între instituŃii similare sau cu reprezentanŃi ai societăŃii civile. În aceea i categorie putem menŃiona Parteneriatul public Privat – PPP, de i acesta are propriile sale reguli de formare, în baza principiilor transparenŃei i libera concurenŃă.
Parteneriatele implică o colaborare strânsă pe bază de dialog sistematic între diferiŃi actori i este relevant pentru gradul de descentralizare care caracterizează întreaga politică de coeziune economică i socială în Uniunea Europeană. Parteneriatele presupun adeseori implicarea actorilor relevanŃi precum: autorităŃile regionale, locale, urbane i alte autorităŃi publice competente; parteneri economici i sociali; orice alt organism considerat a fi în măsură să reprezinte societatea civilă, organizaŃiile civile i organismele însărcinate cu promovarea egalităŃii dintre bărbaŃi i femei.
Acestea din urmă îmbunătăŃesc gradul de coordonare a politicilor i de adaptare la condiŃiile specifice locale; conduc la o mai bună utilizare i orientare a proiectelor i programelor; integrează preocupările societăŃii civile în exerciŃiile de planificare strategică printr o participare democratică mai mare i mai extinsă geografic; stimulează implicarea companiilor private în proiectele locale; promovează un grad mai mare de satisfacŃie faŃă de politicile publice. Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 157
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” Parteneriatele comportă în general avantaje: o mai bună coordonare a activităŃilor, transparenŃă în acŃiunile întreprinse, dezvoltarea unei mai bune capacităŃi instituŃionale la nivel sectorial (este vorba despre activităŃi sau operaŃiuni dintr un anumit domeniu/sector) i teritorial; o mai bună absorbŃie a resurselor prin îmbunătăŃirea procesului de identificare a nevoilor, prioritizarea acestora la nivel regional, sectorial, de domeniu i identificarea de soluŃii adecvate finanŃabile din fonduri europene i o mai bună diseminare a informaŃiilor.
Parteneriatul la nivel local permite o mai bună identificare a problemelor comunităŃii, găsirea de noi resurse i parteneri; depă irea obstacolelor datorate lipsei de comunicare; o mai bună folosire a oportunităŃilor.
Având în vedere cele de mai sus considerăm că una din soluŃiile de îmbunătăŃire a activităŃii administraŃiei locale o reprezintă înfiinŃarea de parteneriate eficiente i durabile între autorităŃile locale i societatea civilă, în vederea identificării i soluŃionării problemelor comunităŃilor.
Pentru o bună absorbŃie a fondurilor puse la dispoziŃia României este nevoie de proiecte multe, eligibile i cu impact, administrate deschis i transparent. Capacitatea de absorbŃie a fondurilor este cu atât mai mare cu cât există mai mulŃi beneficiari bine pregătiŃi pentru administrarea lor. Pentru aceasta, Ńările membre ale UE includ organizaŃiile neguvernamentale în rândul beneficiarilor de fonduri europene (ca aplicanti sau parteneri).
În acest sens, recomandăm identificarea unor organizaŃii non – guvernamentale i iniŃierea unor acŃiuni comune cu administraŃia publică locală în cel puŃin următoarele domenii:
• Cultură i educaŃie • Turism • Social • Mediu
Aceste domenii sunt considerate a fi relevante pentru dezvoltarea oricărei comunităŃi rurale în general, i pentru comuna Pău e ti – Măgla i în special, date fiind caracteristicile acestei comune reie ite din analiza SWOT, dar i structurii populaŃiei i tendinŃelor demografice.
Aceste forme de asociere sunt recomandate în special a fi promovate în cadrul proiectelor cu finanŃare nerambursabilă.
Dorim să subliniem faptul că efectuarea de sponsorizări din bugetul public local către organizaŃii non profit nu este posibilă conform reglementarilor legale în vigoare .
În vederea identificării unor parteneri oportuni în această categorie recomandăm:
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 158
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” • consultarea bazei de date care conŃine asociaŃiile, fundaŃiile i organizaŃiile non guvernamentale active la nivel judeŃean, i care este constituită la nivelul InstituŃiei Prefectului JudeŃului Vâlcea i Consiliului JudeŃean Vâlcea. InformaŃia poate fi solicitată de la departamentele de resort. • punerea în practică a prevederilor legii 350/2005 privind regimul finanŃărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităŃi nonprofit de interes general.
Pentru a putea participa la procedura privind atribuirea unui contract de finanŃare nerambursabilă în condiŃiile acestei legi, solicitanŃii trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial – asociaŃii sau fundaŃii constituite conform legii sau culte religioase recunoscute conform legii.
În ceea ce prive te asocierea cu alte autorităŃi ale administraŃiei publice locale, se poate discuta de următoarele forme de asociere: • construirea unei Zone Metropolitane, în special în scopul obŃinerii unor finanŃări prin FEDR. • constituirea unei AsociaŃii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Recomandăm această formă de asociere în primul rând pentru obŃinerea finanŃării proiectelor în cadrul Măsurii 3.2.2., întrucât formarea unor asemenea asociaŃii reprezintă unica posibilitate pentru depunerea concomitentă a unor proiecte în cadrul acestei măsuri. De asemenea această formă de asociere este recomandată i pentru obŃinerea finanŃărilor în cadrul Axei 2 a Programului OperaŃional Sectorial – Cre terea CapacităŃii Administrative domeniul 2.2., în care majoritatea proiectelor se pot propune în cadrul ADI sau altor forme de asociere. • asociere în cadrul Grupurilor de AcŃiune Locală. O formă importantă de cooperare este cu autorităŃile publice care funcŃionează la nivel judeŃean: Parteneriate sau solicitarea de asistenŃă Consiliului JudeŃean Vâlcea, instituŃie care, în baza legii 215/2001 republicate are competenŃa de a acorda consultanŃă în domenii specifice, în condiŃiile legii, unităŃilor administrativ teritoriale din judeŃ, la cererea acestora. • DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială i ProtecŃia Drepturilor Copilului Vâlcea , instituŃie în subordinea Consiliului JudeŃean, pentru activităŃi de asistenŃă socială • AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Vâlcea în vederea derulării unor activităŃi legate de dezvoltarea resurselor umane, în calitate de
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 159
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI InovaŃie în administraŃie Fondul Social European Ministerul AdministraŃiei i Programul OperaŃional Internelor "Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” furnizor autorizat de cursuri de formare i reconversie profesională, care sunt gratuite pentru persoanele care nu dispun de venituri. • Alte instituŃii enumerate i exemplificate în capitolele anterioare. În ceea ce prive te parteneriatul public – privat (PPP), acesta poate duce la: • realizarea, în totalitate sau parŃial a unui serviciu public proiectat, făcând apel la know how ul i resursele sectorului privat • utilizarea parteneriatului public privat ca mijloc de realizare a obiectivelor i proiectelor de infrastructură i de administrare eficientă a serviciilor de utilitate publică. Această cooperare public privat oferă o serie de avantaje cum ar fi:
• Accelerarea realizării obiectivelor i proiectelor de infrastructură programate • Conjugarea preluării responsabilităŃilor i riscurilor sectorului privat cu disponibilizarea serviciilor sectorului public i efectuarea promptă a plăŃilor • Reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor • Stimularea îndeplinirii obligaŃiilor contractuale, asumate • ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de utilitate publică • Generarea unor venituri adiŃionale, de interes pentru sectorul privat • ÎmbunătăŃirea managementului sectorului public prin expunerea serviciilor la rigorile concurenŃei.
La baza selectării partenerilor privaŃi i a încheierii contractelor de PPP stau următoarele principii:
• transparenŃa • tratamentul egal, nediscriminatoriu • proporŃionalitatea • recunoa terea mutuală • libera concurenŃă De asemenea, se recomandă parteneriate sau înfrăŃiri cu administraŃii publice locale sau regionale din alte state , bazate pe schimb de experienŃă i proiecte comune, precum i aderarea la organizaŃii internaŃionale ale instituŃiilor administraŃiei publice locale.
Proiect cofinanŃat din Fondul Social European 160