EX PONTO Text/Imagine/Metatext Nr
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
aprilie - iunie 2006 Nr. 2 (11) anul IV EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 2 (11), (Anul IV), aprilie-iunie, 2006 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura Ex Ponto şi S.C. InFCon S.A. Director: IoAn PoPIŞtEAnU Director general: PAUL PRoDAn Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Cultelor şi susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, Direcţiilor Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cul tural naţional Constanţa şi tulcea şi Universităţii „ovidius“ Constanţa Redacţia: Redactor şef: OVIDIU DUNĂREANU Redactor şef adjunct: nICoLAE RotUnD Redactori: AngELo MItChIEvICI, DAn PERŞA, ILEAnA MARIn (S.U.A.) Prezentare grafică: ConStAntIn gRIgoRUŢĂ tehnoredactare: AURA DUMItRAChE Corectură, schimb de publicaţii şi desfacere: SoRIn RoŞCA Colegiul: SoRIn ALExAnDRESCU, Acad. SoLoMon MARCUS, ConStAntIn novAC, nICoLAE MOTOC, RADU CÎRnECI, vICTOR CIUPInĂ, Ion BITOLEAnU, STOICA LASCU, ADInA CIUgUREAnU, FLoREnŢA MARInESCU, AxEnIA hogEA, IoAn PoPIŞtEAnU, oLIMPIU vLADIMIRov Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia: Bd. Mamaia nr. 126, Constanţa, 900527; tel./fax: 0241 / 616880; email: library@bcu ovidius.ro Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSn: 1584-1189 SUMAR Invitat „Ex Ponto” Traduceri din literatura română PAvEL ChIhAIA: „În cărţile mele am descris ADELA PoPESCU – Poeme. traducere de marea fără hotare, stepa nesfârşită, cerurile CLAUDIA DUMItRIU (p. 55) dobrogene pe care nu le-am regăsit nicăieri în lume, pe unde am umblat după plecarea Traduceri din literatura universală mea în Occident” . Consemnat de ovIDIU DUnĂREAnU (p. 5) JOHN P. QUInn – Poeme. Prezentare de ADInA CIUgUREAnU. traducere de: FLoRIAn AnDREI vLAD, LUDMILA tExt MARtAnovSKI, LUCIA oPREAnU, ILEAnA JItARU, nICoLEtA StAnCA (p. 58) ELEnA gURo – Din literatura avangardei Poezie ruse. Prezentare şi traducere de LEo BUtnARU (p. 65) LILIAnA URSU (p. 7) MIRELA RoZnovEAnU (p. 11) ConStAntIn ABĂLUŢĂ (p. 13) IMAgInE SoRIn RoŞCA (p. 18) ConStAntIn DE ChARDonnEt (p. 22) RoBERt CoZMEAnU (p. 25) Reproduceri după lucrările lui ghEoRghE CARUŢIU (p. I-vI) Proză GHEoRGHE CARUŢIU – Profil biobibliografic nICoLEtA voInESCU — Nu tot ce crede (p. 75) omul despre sine e şi adevărat (p. 29) nĂStASE ZAnFIR — Castele de nisip (p. 37) MEtAtExt Memorialistică Eseu PERICLE MARtInESCU — Pagini de jurnal. Uraganul istoriei. Anul 1941-1944. DAn PERŞA – Caragiale între noi (p. 78) Bombe şi boemă. Ix. Inedit. (p. 43) Generaţia „Criterion” Stări de spirit gIovAnnI RotIRotI – Saltul în timp (I). traducere de IULIAnA CULICEA (p. 81) ConStAntIn novAC — Anticlimax II; Un gen de mistică; Interbelică (p. 52) Avangarda Studii culturale PAUL CERnAt – Un critic interbelic de MARC o S FA R I A S - F E R R E I R A – poezie nouă şi un apologet urmuzian: Lucian Christians&Pepper: Between ontology and Boz (p. 86) epistemology. I. (p. 138) Postmodernismul Etnosofie CRIStInA vLAICU – Simulacre şi simulări PEtRU URSAChE – Cartea de înţelepciune sovietice (p. 93) (p. 152) Mari scriitori români contemporani Istoria creştinismului în Dobrogea gEoRgE ChIRILĂ – Nichita Stănescu, Prof.univ.dr. nICoLAE v. DURĂ – Mitropolia retrăirea miturilor (p. 100) Tomisului şi cultura daco-romană şi română (p. 162) Cronica literară Balcanistică nICoLAE ROTUnD — Dragoş Varga- Santai: Radu Stanca. Sentimentul estetic nISTOR BARDU şi MARA IoAnA al fiinţei (p. 103) gRĂDInARU – Balcanisme lexicale de origine greacă în limba română (p. 172) Comentarii STOICA LASCU – Un cercetător al valorilor intelectuale din Balcanii Veacului Luminilor AngELo MItChIEvICI – Et in arcadia ego (p. 179) sau în căutarea secolului XIX (p. 108) MARIAn DoPCEA – Poezie şi adevăr Aspecte ale imaginii (p. 112) Ion RoŞIoRU – Confesiune fără frontiere APoSTOL DADInELA – Monstrul Araki şi (p. 116) imaginile sale (p. 185) Lecturi Muzică-aniversări LIvIU CAPŞA — Călăraşiul în patru prieteni; MARIAnA PoPESCU – Boris Cobasnian la O pată de sânge pe faianţa bucătăriei 80 de ani (p. 193) (p. 121) DRAgoŞ vIŞAn – Transmutaţiile parodice Eveniment cultural literatură-viaţă în „Liber superbus” sau scriitura experimentului ® (p. 123) ŞtEFAn CUCU – Poezia lui Eminescu transpusă în limba latină (p. 196) Interpretări Debut ADInA voInEA – Structuri fantastice în textul „Pietrele din lună” de Ovidiu MĂDĂLInA BUhUŞ şi CRIStInA gAŢAChIU Dunăreanu (p. 128) – Poeme (p. 199) Istorie literară Premiile Filialei „Dobrogea” a U.S.R. (p. 202) LIvIU gRĂSoIU – Un autor ignorat Revista revistelor (p. 203) (p. 132) Cărţi primite la redacţie (p. 207) Literatură universală - eseu MARIA BÎRnAZ – Emile Zola în România (p. 134) invitat „ex ponto” Pavel Chihaia: „În cărţile mele am descris marea fără hotare, stepa nesfârşită, cerurile dobrogene pe care nu le-am regăsit nicăieri în lume, pe unde am umblat după plecarea mea în Occident” Domnule Pavel Chihaia, Prietenul şi colaboratorul nostru, îmi face o deosebită plăcere să stabilit la München, poetul, romancierul, continuăm dialogurile noastre – dramaturgul şi istoricul de artă începute în anul 1996, la Neptun Pavel Chihaia (n. 23 aprilie 1922) a şi Constanţa, majoritatea ajuns la frumoasa vârstă de 84 de ani, apărute întâi în reviste, apoi prilej cu care redacţia revistei noastre şi în cărţile mele de publicistică, ori în volumele dumneavoastră colegiul Editurii „Ex Ponto” de memorialistică –, şi să vă îi urează un sincer întreb la ce lucraţi în momentul „La mulţi ani!” de faţă? nul dintre motivele cele mai importante, pentru care am fugit în occident, Uîn 1978, a fost nostalgia, care m-a urmărit tot timpul, de a reînnoda activitatea mea literară. După cum ştiţi, prima carte mi-a apărut în 1945 şi s-a chemat La farmecul nopţii – o piesă de teatru care a luat Premiul Scriitorilor tineri al Fundaţiilor Regale. Blocada, cea de-a doua carte a apărut la sfârşitul anului 1947, iar la începutul lui 1948 a fost considerată de regimul comunist un roman inoportun, retrasă din librării şi trimisă la topit. Din acel moment, pentru mine, au început cei doisprezece ani la munca de jos, la care nu-ţi trebuiau nici certificate, nici dosar. Aşa am ajuns la săpături, la Întreprinderea de Construcţii Bucureşti, fără nici un fel de calificare. Munceam zece-douăsprezece ore pe zi, ca să mă pot întreţine, să pot supravieţui. În acea epocă, între 1952 şi 1954 am scris un alt roman, care se intitula Hotarul de nisip. Acţiunea se petrecea în Constanţa, de-a lungul plăjii care despărţea Marea neagră şi lumea liberă de lumea comunistă. Eroii romanului meu – un arhitect, un scriitor şi o dansatoare – proiectau să fugă din ţară pe mare. După cum am încercat şi eu de mai multe ori, fără să reuşesc. Un vapor francez trebuia să trimită o barcă .2, 2006 cu motor şi să-i culeagă de pe ţărm din dreptul Mamaiei. Din nefericire sunt R N surprinşi de grănicerii-securişti, care patrulau în zonă. Aceştia trag în ei şi o ucid pe dansatoare. vine barca cu motor, arhitectul se urcă în ea şi alege libertatea. onto Scriitorul renunţă şi se întoarce în infern cu cadavrul iubitei în braţe. Din acest P X roman am publicat opt capitole în Jurnalul literar din Bucureşti. În clipa de faţă E 5 refac manuscrisul din 1954, la care intenţionez să adaug alte şapte-opt capitole noi. Milan Kundera a încercat o experienţă asemănătoare, adică să redea o faţă nouă unui roman scris au bout du souffle, cum am scris şi eu, în perioada când munceam zece-douăsprezece ore în fundul şanţurilor şi al fundaţiilor de locuinţe. Kundera spune că, atunci când lucra la romanul său, avea senzaţia că fardează un cadavru. Senzaţia aceasta o am şi eu. De ce? Pentru că trăiesc într-o altă ţară, într-o altă lume, într-o altă vârstă, am o altă viziune despre literatură şi filozofie, despre oameni şi propriile mele prejudecăţi, despre propriul meu trecut şi despre ceea ce s-a întâmplat atunci. Rememorez mediul, atmosfera acelor ani altfel decât dacă m-aş fi aflat implicat direct în mijlocul ei. Ceea ce este o deosebire destul de importantă. În schimb, fac tot efortul să continui scrierea şi publicarea capitolelor acestui roman şi cred că Dumnezeu îmi va da zile să pot să-l închei. nădăjduiesc să fie unul dintre documentele importante ale generaţiei mele şi ale celor care au fost tineri la venirea comunismului şi au pierdut speranţa de a deveni oameni liberi. Cu toată distanţarea dintre cele două romane, în timp, despre care îmi vorbiţi, vom regăsi, în Hotarul de nisip, ceva din atmosfera densă, din pitorescul efervescent, din stilul baroc şi plin de somptuozitate, prin care Blocada s-a impus, devenind un roman de referinţă al acelor ani? Somptuozitatea, pe care ai remarcat-o, mi-a fost inspirată de Rembrandt, menţionat, de altfel, în prefaţa romanului meu, fastul acela căpătând culoarea vieţii actuale, care este mai lucidă. Şi apropo de asta, vreau să mărturisesc un lucru la care m-am gândit recent, venind la Constanţa. Faptul că mă întorc pe meleagurile adolescenţei mele, cum ar spune Dostoievski, ca un criminal la locul faptei, arată fervoarea mea neîncetată pentru ţărmul unde mi-am format viziunea despre lume, unde am cunoscut oamenii,