Strategia De Dezvoltare a Orașului Cugir 2014 – 2020

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Cugir 2020

Strategia de dezvoltare a orașului Cugir 2014 – 2020

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Cuprins:

Capitolul 1 - Aspecte introductive ...... 6 1.1 Rezumat executiv ...... 6 1.2 Aspecte metodologice ale proiectului de planificare ...... 10 1.3 Prezentarea generală a oraşului ...... 14 1.3.1 Cugirul geografic ...... 14 1.3.2 Cugirul istoric ...... 18 1.3.3 Cugirul economic ...... 20 1.4 Cadrul Strategic ...... 23 1.4.1 Profilul strategic al oraşului Cugir...... 25 1.4.2 Dezvoltarea unui brand al oraşului Cugir ...... 30 Capitolul 2...... 32 Conceptul strategic de dezvoltare pe domenii ...... 32 2.1 Administrația publică ...... 33 2.1.1 Prezentare generală ...... 33 2.1.2 Evoluţia grafică ...... 36 2.1.3 Analiza SWOT ...... 39 2.1.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 42 2.2 Dezvoltare urbană (Urbanism, Infrastructură şi Servicii Publice) ...... 49 2.2.1 Prezentare generală ...... 49 2.2.2 Evoluţia grafică ...... 52 2.2.3 Analiza SWOT ...... 55 2.2.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 57 2.3 Buget - Finanțe ...... 71 2.3.1 Prezentare generală ...... 71 2.3.2 Evoluţia grafică ...... 73 2.3.3 Analiza SWOT ...... 78 2.3.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 79 2.4 Industrie ...... 83 2.4.1 Prezentare generală ...... 83

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.4.2 Evoluţia grafică ...... 89 2.4.3 Analiza SWOT ...... 92 2.4.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 93 2.5 Agricultură și silvicultură ...... 101 2.5.1 Prezentare generală ...... 101 2.5.2 Evoluţia grafică ...... 106 2.5.3 Analiza SWOT...... 107 2.5.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 108 2.6 Turism și tineret ...... 114 2.6.1 Prezentare generală ...... 114 2.6.2 Evoluţia grafică ...... 120 2.6.3 Analiza SWOT ...... 120 2.6.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 124 2.7 Învățământ ...... 134 2.7.1 Prezentare generală ...... 134 2.7.2 Evoluţia grafică ...... 138 2.7.3 Analiza SWOT ...... 141 2.7.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 142 2.8 Sănătate ...... 153 2.8.1 Prezentare generală ...... 153 2.8.2 Evoluţia grafică ...... 155 2.8.3 Analiza SWOT ...... 158 2.8.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 158 2.9 Asistenţă socială ...... 166 2.9.1 Prezentare generală ...... 166 2.9.2 Evoluţia grafică ...... 172 2.9.3 Analiza SWOT ...... 175 2.9.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 176 2.10 Cultură ...... 185 2.10.1 Prezentare generală ...... 185 2.10.2 Evoluţia grafică ...... 189

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.10.3 Analiza SWOT ...... 190 2.10.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 191 2.11 Sport ...... 202 2.11.1 Prezentare generală ...... 202 2.11.2 Analiza SWOT ...... 204 2.11.3 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 204 2.12 ONG şi Mediul asociativ ...... 212 2.12.1 Prezentare generală ...... 212 2.12.2 Evoluţia grafică ...... 217 2.12.3 Analiza SWOT ...... 219 2.12.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale ...... 220

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Cuvânt înainte Dezvoltarea, indiferent de domeniul la care facem referire, a ieşit demult din zona fatalităţii, fiind o rezultantă a unui proces de planificare, bazat pe cercetări şi analize. Conştienţi de această realitate, încă din anul 2004 am realizat o strategie de dezvoltare a oraşului, al cărei scop a fost acela de a depăşi maniera heirup-istă de lucru şi de a asigura o dezvoltare durabilă pe toate nivelele vieţii locale. Strategia de Dezvoltare a Oraşului Cugir este supusă periodic evaluării, fiind actualizată atât cu investiţiile deja realizate, cât şi cu cele care se impun ca necesare în viitorul apropiat sau îndepărtat. Sub îndrumarea unor experţi a fost concepută Strategia Oraşului Cugir 2014-2020, document ce oferă o viziune unitară cu privire la dezvoltarea Cugirului pe toate domeniile de activitate: sănătate, infrastructură, buget-finanţe, industrie, administraţie publică, asistenţă socială, învăţământ, cultură, sport, societate civilă, agricultură, turism şi tineret. Conturarea obiectivelor de dezvoltare s-a realizat în concordanţă cu capacitatea financiară a localităţii, un capitol important al strategiei fiind analiza bugetară a viitorilor şase ani. Prioritizarea problemelor a fost o muncă de echipă care a angrenat experţi, funcţionari publici, consilieri locali, şi reprezentanţi din fiecare sector de activitate. Pentru eficienţă, au fost întocmite comisii de lucru pe fiecare domeniu în parte, care s-au întrunit separat pentru a identifica nevoile specifice. În felul acesta am reuşit să identificăm şi să stabilim investiţiile şi demersurile pe care administraţia publică locală va trebui să le realizeze până în 2020. Experienţa din ultimii ani ne-a confirmat faptul că fixarea unor ţeluri mai apropiate sau mai îndepărtate este utilă în managementul administraţiei locale, pentru că aceste ţeluri devin repere la care se raportează toţi membrii comunităţii locale şi astfel pot fi înregistrate progresele sau eşecurile realizate în timp. Dacă privim retrospectiv, observăm că o mare parte dintre obiectivele pe care le-am stabilit pentru perioada 2007-2013 au fost atinse, ceea ce ne întăreşte convingerea că munca după o planificare clară, prealabilă, poate crea premisele unei continuităţi minimale în actul administrativ, dincolo de „nuanţele” politice specifice fiecărui partid politic. Strategia de Dezvoltare a Oraşului Cugir 2014-2020 stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la o dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, capabilă să îmbunatăţească calitatea vieţii oamenilor din oraş. Trebuie să precizăm că acest document este esenţial pentru accesarea fondurilor europene, astfel că la conceperea lui ne-am pliat pe cele trei priorităţi ale Comisiei Europene: creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Mulţumim tuturor celor care au înţeles importanţa acestei strategii pentru oraşul Cugir şi au participat la toate întâlnirile şi dezbaterile pentru întocmirea ei, sacrificându-şi din timpul lor liber. Cu stimă, Primar, Ing. Adrian Teban

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Capitolul 1 - Aspecte introductive

1.1 Rezumat executiv

Strategia de dezvoltare a orașului Cugir definește o imagine clară a obiectivelor strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală împreună cu principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp al anului 2020. Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a orașului Cugir, un document de sprijin al administraţiei publice pentru a se pune în slujba comunității locale. Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale orașului și, ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada vizată de aceasta. Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele Strategiei de dezvoltare a orașului Cugir pentru orizontul anului 2020. Principalele obiective ale lucrării au fost identificarea principalelor probleme cu care se confruntă comunitatea, identificarea principalelor resurse pe care se poate baza dezvoltarea orașului şi principalele direcţii de dezvoltare pentru perioada la care face referire strategia. De asemenea, a fost evaluată situaţia privitoare la proiectele în implementare sau aflate la stadiu de idee de la nivelul administraţiei publice locale. Strategia de dezvoltare este un instrument util autorităţii publice locale din mai multe perspective:

 permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respctiv a potenţialului de dezvoltare a zonei;  permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile de dezvoltare stabilite;  permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi operaţionalizarea acestora;  permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi/ sau nerambursabile;  permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare publică.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Strategia constituie un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor orașului, către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea identităţii locale. Pentru anul 2020 orașul Cugir își propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne. Această evoluție va putea deveni posibilă prin:  valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;  creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi promovarea incluziunii sociale;  facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială, sănătate şi educaţie;  susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;  creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul orașului Cugir;  implicarea transparentă și activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială echilibrată a orașului. Strategia de dezvoltare a orașului Cugir oferă oportunitatea unui dialog real între grupurile sociale şi colectivitate. Cetăţenii informaţi asupra realităţilor locale, implicaţi în dezbaterile privind direcţiile de dezvoltare şi participând activ la realizarea acestora, pot aprecia corect rezultatele acţiunilor publice. Preocuparea pentru rezolvarea nevoilor comunităţii, pentru asigurarea prosperităţii locuitorilor prin furnizarea competentă şi eficientă de servicii specializate, reprezintă misiunea administratiei publice locale din Cugir. Strategia trebuie considerată ca un document de lucru şi un document previzional, deschis şi perfectibil, în care obiectivele şi politicile devin obligaţii pentru Primar și instituţiile executive din subordine. În acelaşi timp, obiectivele, politicile şi realizarea acestora trebuie să fie constant monitorizate şi corectate în aşa fel încât ele să fie în cea mai apropiată adecvare cu evoluţiile şi realităţile constatate.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

ACTORI LOCALI / INSTITUŢII CONSULTATE:

 Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru  Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba  Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba  Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Alba  Casa Județeană de Pensii Alba  Consiliul Județean Alba  Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Alba  Direcția Județeană de Statistică Alba  Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba  Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba  Institutul Național de Statistică  Instituția Prefectului – Județul Alba  Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Alba  Poliţia oraşului Cugir  Unitățile de învățământ de pe raza orașului Cugir  alți actori locali.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.2. Aspecte metodologice ale procesului de planificare

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.2 Aspecte metodologice ale proiectului de planificare

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii. Proiectul de planificare strategică (PPS) la nivelul oraşului Cugir reprezintă un demers ambiţios şi dificil, dar extrem de necesar. El este construit pe o metodologie riguroasă, bazată pe experienţa internaţională şi intenţionează să reunească eforturile tuturor persoanelor şi organizaţiilor interesate, urmărind atât o finalitate managerială cât şi una de implicare a comunităţii în luarea marilor decizii care o privesc. PPS vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5- 7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS sunt următoarele: a) Realizarea analizei preliminare (Audit). Planificarea strategică presupune o analiză preliminară a caracteristicilor comunităţii vizate. Această analiză cuprinde elemente diverse:  elemente de istorie a comunităţii;  analiza de mediu (fişa de localitate, elemente socio-economice, elemente de infrastructură etc.);  analiza cadrului strategic la nivel naţional, regional şi judeţean). Principala misiune a analizei preliminare se referă la structurarea mediului în care se plasează comunitatea şi la identificarea capacităţilor reale deţinute de aceasta. b) Stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii (Viziune şi obiective strategice). Pasul al doilea se referă la stabilirea unei viziuni asupra dezvoltării strategice a oraşului Cugir. Această viziune trebuie să ţină seama de elementele principale ale analizei preliminare. c) Analiza sectorială a domeniilor strategice principale. Această analiză se realizează pe domenii, iar în cadrul fiecărui domeniu au fost elaborate sinteze de lucru pe baza cărora au fost

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

organizate dezbateri. Domeniile strategice principale sunt:  Dezvoltare şi competitivitate economică (industrie, agricultură şi silvicultură);  Dezvoltare urbană şi infrastructură (urbanism, servicii publice, mediu etc.);  Dezvoltarea resurselor umane (educaţie - invăţământ, pregătire continuă etc.);  Dezvoltare comunitară (cultură, tineret, sport, turism, ong-uri, social, sănătate, asistenţă socială). S-au stabilit 12 grupuri de lucru. Fiecare grup de lucru a elaborat o sinteză pe baza unei metodologii comune, care a permis ulterior structurarea documentului final. De asemenea, trasarea noilor obiective pe termen scurt, mediu şi lung, au avut la bază obiectivele Europa 2020: creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, dar s-a ţinut cont şi de obiectivele Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030, Planul Naţional de Dezvoltare a României şi Planul Naţional de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014 - 2020. Metodologia presupune următoarele elemente principale:  Analiza SWOT (puncte slabe, puncte tari, oportunităţi, ameninţări) şi analiza PESTEL;  Identificarea problemelor strategice pe baza analizei SWOT;  Elaborarea de strategii sectoriale care să răspundă problemelor strategice identificate;  Modalităţi de evaluare a rezultatelor pe termen mediu şi lung. Toate sintezele de lucru au fost supuse dezbaterii, la care au fost invitate să ia parte toate părţile interesate. Sintezele au fost modificate pe baza acestor dezbateri, pentru că ele trebuie să reflecte realitatea şi să reprezinte dorinţele şi interesele comunităţii. d) Articularea documentului strategic. Acest document strategic principal a fost elaborat în urma definirii strategiilor sectoriale bazate pe sintezele de lucru şi dezbateri. Acesta este necesar să fie analizat de Consiliul Local, de partidele politice şi de societatea civilă din Cugir, forma lui finală putând fi asumată ca document de planificare strategică pentru comunitate. e) Monitorizare şi evaluare: Activitatea de monitorizare constă în: colectarea continuă a informaţiei despre stadiul implementării unei politici cu scopul de a corecta deficienţele, evaluarea progreselor intermediare şi în oferirea de informaţii despre evoluţia indicatorilor de performanţă.

Principalul scop al procesului de monitorizare este reprezentat de analiza fazei de implementare a politicilor şi de identificarea posibilelor deviaţii de la scopurile stabilite iniţial în

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

prezenta strategie. Monitorizarea asigură colectarea informaţiilor şi a datelor statistice şi utilizează indicatori relevanţi şi măsurabili prin intermediul cărora să poată fi urmărit procesul implementării strategiei de dezvoltare a oraşului Cugir pe termen scurt, mediu şi lung. Prin intermediul procesului de monitorizare se obţin informaţii în ceea ce priveşte: modul în care resursele alocate şi serviciile furnizate şi-au atins ţinta, eventualele schimbări socio-economice care ar rezulta în urma implementării unei politici publice, precum şi concordanţa acţiunilor întreprinse pentru implementarea unei politici cu standardele şi reglementările existente.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.3. Prezentarea generală a oraşului

. Aşezare geografică

. Scurt istoric

. Structura administrativ teritorială - economie

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.3 Prezentarea generală a oraşului

1.3.1 Cugirul geografic

Harta Nr. 1 – Poziționarea geografică pe harta României

Teritoriul oraşului Cugir ocupă partea de sud-vest a judeţului Alba, oraşul propriu-zis fiind aşezat în partea nordică a acestui teritoriu. Oraşul Cugir este situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăştiei cu Munţii Şureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300 m faţă de nivelul mării. Şoseaua naţională şi calea ferată Bucureşti-Arad se ramifică în dreptul comunei Şibot spre sud, trecând prin localitatea Vinerea de unde ambele se îndreaptă paralel cu râul Cugir, spre oraşul Cugir. Oraşele reşedinţă de judeţ apropiate Cugirului sunt:  municipiul Alba-Iulia - 45 km sud-vest,  municipiul Sibiu - 97 km,  municipiul Deva - 45 km,  municipiul Cluj-Napoca - 149 km.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Harta Nr. 2 – Principalele căi rutiere spre orașele mari Din punct de vedere geografico-matematic, localitatea Cugir se află la intersecţia paralelei de 45º 49’ latitudine nordică cu meridianul de 23º 34’ longitudine estică, situându-se la 15 km Sud de Valea Mureşului, la 25 km Est de Orăştie şi 35 km Sud-Est de Sebeş.

Harta Nr. 3 – Poziționarea geografică a orașului Cugir

Frumuseţea zonei este dată de îmbinarea armonioasă a patru forme de relief: lunca Râului Cugir sub forma unui culoar cu o lăţime de 400-500 m situată în partea de nord a teritoriului, terasele râului Cugir, dealurile piemontane cu pante ce depăşesc 15º şi zona munţilor evidenţiată net de cea a dealurilor printr-o diferenţă de nivel accentuată, distingându-se două subzone: subzona munţilor de altitudine mijlocie, respectiv până la 1600 –1700 m, cuprinzând o serie de

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

versanţi şi creste bine reliefate şi subzona munţilor de altitudine mare, peste 1600-1800m. Tipul de climat este temperat continental-moderat, cu o temperatură medie anuală de 9,5ºC şi un regim de precipitaţii medii anuale de 664,5mm. Stratul de zăpadă este şi el variabil, în funcţie de altitudinea reliefului, astfel în zona de luncă şi terase nu depăşeşte 30 cm, iar în zona de munte depăşeşte frecvent un metru. Covorul vegetal al teritoriului administrativ al oraşului Cugir este o reflectare a varietăţii reliefului şi a particularităţilor de climă, hidrografie, expunere, sol şi bineînţeles a intervenţiei omului care l-a transformat în terenuri agricole. Vegetaţia este destul de variată şi se poate împărţi în următoarele grupe: vegetaţie de munte – pajişti alpine, păduri de esenţă tare şi mixtă; vegetaţia dealurilor – păşuni şi păduri de foioase; vegetaţia de luncă şi terasă – fâneţe şi păşuni. Fauna este şi ea foarte variată, în funcţie de relief şi zonele de vegetaţie. Astfel, în locurile acoperite de păduri se întâlnesc căprioara, cerbul, mistreţul, vulpea şi ursul brun. În apele celor două râuri, Râul Mare şi Râul Mic, trăieşte păstrăvul. Din punct de vedere al protecţiei zonelor deosebit de importante pentru conservarea patrimoniului natural semnalăm prezenţa lacului glaciar Şurianu – 2,5 ha şi Dealul Cetăţii, precum și Situl Natura 2000 desfășurat pe o parte a teritoriului administrativ al Cugirului.

Harta Nr.4 – Aria Protejată Natura 2000

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. România este una dintre cele mai importante țări în cadrul programului Natura 2000, pentru că include cinci regiuni biogeografice diferite. Potențialele Situri de Importanță Comunitara acoperă circa 13% din intreg teritoriul țării noastre. O parte a teritoriului administrativ al Cugirului este inclus în siturile Natura 2000 în zona Munților Șurianu cum se poate vedea pe Harta Nr. 4 și Nr. 5. Linia roșie prezentă pe ambele hărții delimitează ariile protejate ale Natura 2000 și conform coaliţiei ONG Natura 2000 în România se solicită respectarea legislaţiei şi realizarea unor analize atente şi dezbateri cu factorii interesaţi pentru orice programe şi proiecte în siturile Natura 2000, mai ales în situaţia în care acestea nu au o legătură clară cu obiectivele de protecţie a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

Harta Nr.5 – Limita și suprafața ariei protejate Natura 2000

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.3.2 Cugirul istoric

Orașul Cugir, asemeni județului Alba, reprezintă o zonă cu o puternică încărcătură istorică. Descoperirile arheologice întâmplătoare sau sistematice, demonstrează cu prisosinţă dăinuirea elementelor fundamentale ale poporului român de-a lungul mileniilor pe aceste meleaguri. În puncte diferite s-au identificat întâmplător semne ale locuirii umane datând din perioada neolitică. Urme ale unor aşezări aparţinând perioadei de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului s-au găsit în locurile "Țara Vânturilor, Piatra Pleşii, Făgeţel, Podereaua, Chiciura". Nu lipsesc dovezi ale locuirii unor comunităţi umane din epoca bronzului situate pe Pârâul Gugului, Dealul Cetăţii, Ţara Vânturilor, în timp ce în cartierul Cindeni au fost semnalate vestigii din epoca fierului. Cetatea dacică de la Cugir a fost plasată pe un promotoriu bine poziționat din punct de vedere strategic, având în acelați timp o bună fortificare naturală, cu pante abrupte, greu de urcat. Locuirea pe dealul Cetate a început din epoca bronzului prelungindu-se ulterior, în prima vârstă a fierului, de când datează un valoros tezaur din bare de aur, găsit accidental, în 1973, în partea de jos a orașului. Cercetările făcute pe Dealul Cetate au scos la lumină elemente cu adevărat spectaculoase privind fascinanta civilizaţie geto-dacică (locuinţe dacice, gropi de provizii, ceramică, monede şi nu în ultimul rând un mormânt princiar, devenit de acum celebru în întreaga lume arheologică, care a adus lămuriri importante privind tehnica incinerării la daci). S-a putut stabili totodată că platoul superior al Dealului Cetate şi terasele care-l înconjoară sunt artificiale, dealul iniţial sub forma unui con alcătuit din micaşist, fiind tăiat şi terasat. Pe versanţii dealului s-au găsit vestigii dacice de locuire datând din secolele V-IV ÎH. Amenajarea propriu zisă s-a făcut mai târziu în secolele III-II ÎH, 18

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

când la marginea platoului superior a fost înălţat un puternic val de apărare construit din piatră şi pământ. Acesta a fost înlocuit cu unul mai puternic, întărit cu un zid de piatră de râu pentru amplasarea căruia s-a săpat în stâncă un pat lat de peste 3 m. Urmele unor sate dacice au fost identificate și în împrejurimile cetății de la Cugir, la poalele dealului Cetate, în locul Crucea Viilor, Dealul Chicioara, pe malul râului Cugir, punctele La Bălți și Gura Luncilor. La Vinerea, ceramica dacică specifică este semnalată în Tăboriște, Vadu Bonții. Studiul atent al regiunii a dus la concluzia posibilităţii comunicării din vedere între locuitorii vechii cetăţi şi centrul religios dacic de la Sarmisegetusa Regia. După cucerirea şi distrugerea davei de la Cugir, centrul de greutate al locuirii s-a deplasat în Valea Viilor unde pe lângă substratul dacic este identificat stratul cuceritorilor romani. În apropierea acestei văi, în locul numit Dosurele, au fost găsite fragmente foarte bine conservate ale unei conducte romane de apă care alimenta probabil o vilă rustică. Satul născut din comunitatea daco-romană a continuat să existe şi după retragerea autorităţilor romane, dovada fiind, printre altele, o oală ornată cu striuri orizontale, aparţinând statului slav. În anul 1493 satul medieval este atestat documentar sub denumirea de "Villa Kudzur". Cunoscutul istoric Ştefan Pascu constată că într-o perioadă (anul 1539) când în general numărul locuitorilor din sudul Transilvaniei a scăzut datorită expediţiilor şi războaielor, Cugirul număra aproape 700 de locuitori. Evului mediu îi aparţin ruinele castelului construit din lemn la poalele dealului Chiciora, în partea superioară a oraşului la cota de 434 m.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.3.3 Cugirul economic

Harta Nr.6 – Orașul Cugir

După cum arată indicatorii statistico-economici, oraşul Cugir are un potenţial dinamic în sectoarele economice din România, fiind un oraş important al ţării ca potenţial de dezvoltare industrială. În anul 1799 se înfiinţează la Cugir Fabrica de Fier şi Oţel, una din primele fabrici cu profil siderurgic din Transilvania. Calitatea oţelului produs aici era apreciată atât în imperiul Austro-Ungar cât şi în afara acestuia. După anul 1925 fabrica devine proprietatea Statului Român, numindu-se Uzinele Metalurgice Copşa Mică Cugir, odată cu înfiinţarea societăţii mixte Uzinele Copşa Mică Cugir printr-o înţelegere cu firma londoneză Vikers Armstrong Ltd. În anul 1926 se porneşte extinderea uzinei prin construirea de noi hale de producţie. Printr-o colaborare cu firma Skoda se înzestrează secţiile cu maşini şi materiale electrice. În timpul celui de al doilea război mondial, acţiunile firmei sunt preluate de concernul german Herman Garing iar producţia se diversifică făcându-se şi producţie de tehnică militară. După terminarea celui de al doilea război mondial, uzina cunoaşte o puternică dezvoltare, astfel că în anul 1946 s-au realizat la Cugir primele maşini de cusut casnice şi industriale, un an mai târziu reuşindu-se fabricarea primelor maşini unelte. Până la revoluţia 20

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

din 1989, Cugirul era un oraş monoindustrial, viaţa oraşului fiind indisolubil legată de viaţa uzinei metalurgice. După acest an au apărut noi unităţi de producţie, unele păstrând tradiţia oraşului de prelucrare a metalului. Cea mai reprezentativă în acest sens este S.C. STAR TRANSMISSION S.A., născută în urma colaborării uzinei cugirene cu concernul Daimler Chrysler, colaborare începută încă din anul 1996 prin executarea unor angrenaje a cutiei de viteze pentru automobilul Mercedes A Classe. Sectorul de stat este reprezentat de cele trei unităţi ce fiinţează pe locaţia uzinei, respectiv Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme şi Parcul Industrial Cugir. Sectorul privat cuprinde o multitudine de societăţi comerciale cantonate fie pe platforma Parcului Industrial sau UMC fie în zona industrială a oraşului, cărora li se adaugă agenţii economici cu profil de comerţ. Numărul acestora a crescut foarte mult în ultimii ani, existând aproximativ 670 de societăți cu răspundere limitată care își desfășoară activitatea pe raza localității Cugir și 400 de PFA conform datelor de la Oficiul Registrului Comerțului. Potențialul economic al orașului Cugir s-a dezvoltat în principal pe industrie, care din cele mai vechi timpuri a constituit baza materială și financiară a orașului, dar există şi alte sectoare a economiei pe care nu s-a pus foarte mare accent, care nu au fost suficient exploatate și care pot aduce beneficii financiare foarte mari comunității orașului și dezvoltării durabile a acesteia. Dezvoltarea surselor de energie alternativă (insuficient exploatate) pot constitui un factor de creștere economică, datorită specificului zonei care poate oferi beneficii prin energia eoliană, solară cât și hidroenergia. De asemenea, turismul prezintă un potențial foarte ridicat (Munții Șurianu cu toate obiectivele turistice, Râul Mare și Râul Mic, Orașul Cugir cu obiectivele turistice) și cu perspective reale de creștere, constituind un alt factor de dezvoltare economică și socială pentru populația orașului Cugir și pentru factorii de interes din zonă. În dezvoltarea orașului, după industrie, cultura împreună cu turismul pot constitui un alt factor principal de atragere a veniturilor și de creștere economică. Nu în ultimul rând agricultura, care prezintă potențial de dezvoltare și creștere continuă. Acest sector poate reprezenta și pentru orașul Cugir un avantaj, iar exploatarea maximizată a acestui sector, împreună cu exploatarea rațională a lemnului pot constitui un alt factor de interes în dezvoltarea durabilă continuă la nivelul comunității din Cugir. 21

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.4. Cadrul Strategic:

. Profilul strategic al oraşului

. Dezvoltarea de BRAND al orașului

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.4 Cadrul Strategic

Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir pe perioada 2014 – 2020, a fost elaborată având în vedere politicile şi obiectivele Europa 2020 şi anume: Creştere economică inteligentă:  Educaţie;  Cercetare inovare;  Societatea digitalǎ; Creştere economică durabilă:  O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;  O politică industrială pentru era globalizării; Creştere economică favorabilă incluziunii:  O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;  O platformă europeană pentru combaterea sărăciei.

Concordanţa obiectivelor strategiei de dezvoltare a oraşului Cugir cu politicile Europa 2020 solicită o nouă cunoaştere în organizarea oportunităţilor de investiţii, o nouă cunoaştere a interesului comunităţii, o nouă cunoaştere în formarea şi motivarea forţei de muncă locale prin programe de formare profesională continua şi o nouă cunoaştere în promovarea valorilor culturale locale. Obiectivele strategice acoperă atât aspectele competitivităţii oraşului Cugir care să devină “un oraş al investitorilor şi al oportunităţiilor de afaceri” cât şi aspectele accesibilităţii serviciilor publice.

Cugirul are posibilitatea să devină atractiv și accesibil pentru investitori şi să ofere un cadru de parteneriat activ pentru administrație, mediul de afaceri, ONG-uri şi mediul educațional. Obiectivul strategic 1:

Cugir un oraş mai DINAMIC şi COMPETITIV: Valorificarea oportunităţilor de dezvoltare a infrastructurii urbane, industriei şi tehnologiei, precum şi revigorarea agriculturii, comerţului

şi silviculturii.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Cugirul este capabil să ridice standardul de calitate a vieţii pentru toți locuitorii săi, să asigure acces liber la infrastructura de calitate în toate cartierele oraşului și să asigure un climat de ordine și siguranță. Obiectiv strategic 2: Cugir un oraş mai CONFORTABIL şi ACCESIBIL: Asigurarea accesului tuturor la serviciile publice ale oraşului; siguranţa cetăţenilor, inclusiv împotriva calamităţilor naturale.

Pe lângă factorul economico - industrial un punct important pentru a creşte atractivitatea oraşului îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă oraşul astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit. Complementar, acest lucru va creşte şi atractivitatea turistică a zonei şi o imagine îmbunătăţită a oraşului. Obiectiv strategic 3: Cugir un oraş mai ATRACTIV: Consolidarea renumelui de oraş industrial – tehnologic dublat de identificarea ca oraş cu valoare culturală şi turistică. Constituirea reţelei de lideri de brand ai economiei locale, dezvoltarea unei economii locale cu plus valoare, continuarea depoluării și protejarea mediului ambiant, promovarea valorilor autentice din domeniile educativ, cultural, sportiv, întărirea semnificaţiei culturii locale în context naţional / european.

Obiectivele trasate în Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir trebuie corelate cu Planul Naţional de Dezvoltare (PND) care reprezintă instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. În ceea ce priveşte Strategia PND, Obiectivul Global al PND este „Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”. Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:  Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;  Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate şase priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2014-2020:  Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;  Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;  Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;  Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative;  Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;  Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

1.4.1 Profilul strategic al oraşului Cugir

Orice comunitate urbană deţine caracteristici specifice care o diferenţiază de alte comunităţi similare. PPS (profilul strategic al oraşului) trebuie structurat în funcţie de aceste caracteristici. Întrebările cele mai importante sunt: Ce diferenţiază oraşul Cugir de alte oraşe asemănătoare din România şi din regiune (Europa Centrală şi de Est)? Care sunt elementele strategice pozitive şi negative care pot fi identificate la nivelul oraşului Cugir ? PPS s-a raportat la mediul existent – în urma unei analize strategice efectuate asupra documentelor strategice sectoriale precum şi corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie şi alte analize. În urma acestora a fost creionat un profil strategic al oraşului (înţelegând prin aceasta totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta - pozitiv sau negativ - determinant şi pe termen lung dezvoltarea oraşului Cugir). În urma analizelor şi dezbaterilor organizate cu comisiile pe fiecare domeniu, a fost creionată o viziune de dezvoltare a oraşului pornind de la următoarele elemente:

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Viziunea propusă pentru oraş este: Cugirul va redeveni un centru al industriei şi oportunităţilor de investiţii, va deveni o destinaţie turistică atractivă şi de perspectivă prin legătura pe care o are cu munţii Şureanu, un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată. Viziunea propusă a fost rezultatul întâlnirilor organizate şi facilitate de Primăria Oraşului Cugir cu consultanţi, reprezentanţi ai ONG-urilor, ai comisiilor pe fiecare domeniu, ai unor instituţii de stat şi private din oraşul Cugir. Analiza documentelor strategice şi a datelor statistice a identificat următoarele caracteristici strategice ale oraşului Cugir: Caracteristicile pozitive identificate au fost:  existenţa unui potenţial deosebit în domeniul învăţământului profesional;  existenţa unui potenţial economic;  existenţa unui potenţial administrativ;  existenţa unui potenţial turistic;  existenţa unui potenţial asociativ. În sinteză putem considera că analiza profilului strategic la nivelul caracteristicilor

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

“pozitive” arată atuuri importante ale comunitătii cugirene. Toate acestea oferă Cugirului posibilitatea de a deveni un oraş prosper, tipic european, care să ofere soluţii şi perspective favorabile pentru toată comunitatea. Caracteristicile negative identificate au inclus:  constrângeri datorate poziţionării geografice (un drum care se închide);  insuficienta coordonare şi comunicare între agenţii economici, autorităţile locale, ONG- uri şi alţi actori din comunitatea locală;  dificultăţi legate de gestionarea eficientă a resurselor locale (resurse turistice, materiale, umane);  migraţia forţei de muncă (în special cea tânăra care nu se mai întoarce în oraş);  slaba reprezentare şi promovare a intereselor oraşului la nivel naţional şi international. În urma procesului s-au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării acestui document strategic:

. Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale ci ţine de voinţa şi capacitatea comunităţii (companii, firme, asociaţii, ONG-uri etc.) de a defini obiective strategice şi de a le transpune în măsuri operaționale. . Cugirul se confruntă cu probleme specifice unui oraş aflat în dezvoltare. Comunitatea locală trebuie să-şi asume această poziţionare şi să o folosească în interesul dezvoltării locale. . Cugirul trebuie să îşi asume cu adevărat rolul pe care îl are în strategia de dezvoltare durabilă regională şi naţională. Profilul de oraş industrial obţinut de-a lungul istoriei trebuie dublat de o acţiune strategică raţională, capabilă să speculeze domeniile în care Cugirul deţine cu adevărat avantaje strategice în comparaţie cu alţi competitori (resurse umane pregătite în domniul industrial, cultură tehnică, infrastructură industrială disponibilă, potenţial turistic natural). . Oraşul Cugir deţine un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea unor activităţi Economico - Industriale (sau de altă natură) ce se bazează pe o resursă umană de înaltă calificare (industrie de armament, industria prelucrătoare de maşini, prelucrarea cărnii. etc). . Creşterea calităţii vieţii în comunitatea cugireană este un obiectiv strategic indispensabil

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

dezvoltării viitoare a oraşului. . Existenţa unei administraţii publice performante este esenţială pentru dezvoltarea strategică. . Succesul strategiei la nivel tactic şi operaţional depinde de capacitatea comunităţii de a forma grupuri comune de lucru (administraţie - grupuri interesate) care să implementeze programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, evalueze şi corecteze în timp. Principalele direcţii strategice Domeniul: Direcţii strategice: Dezvoltarea şi Dezvoltarea unui mediu economic competitiv şi atractiv investiţiilor competitivitatea autohtone şi străine; atragerea altor concerne pentru producţie în oraş, economică, gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale; promovarea inclusiv următoarelor forme de turism: turismul cultural, religios, turismul de dezvoltarea evenimente, turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week- turismului end etc, Dezvoltarea Racordarea oraşului Cugir la căi majore de transport (Autostrada Sibiu – urbană Sebeş- Deva – Arad direct la inelul de coborâre de la Halta Geoagiu). (amenajarea Modernizarea infrastructurii edilitare; Valorificarea potenţialului turistic teritoriului, al zonei montane din apropierea oraşului Cugir (Râul Mare, Râul Mic); Urbanism şi Prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi; infrastructură Crearea unei zone cu parcuri şi locuri de relaxare, şi de joacă; mediu) Orientarea oraşului Cugir spre un sistem de management integrat al deşeurilor; Stabilirea unei strategii integrate în domeniul dezvoltării urbane. Dezvoltarea Creşterea investițiilor în capitalul uman pentru o mai bună educație şi resurselor formare, atragerea şi menținerea în activitate profesională a unui număr umane cât mai mare de persoane, creşterea gradului de calificare a forței de muncă, îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor şi întreprinderilor; Crearea unui cadru în care părţile implicate şi interesate (unităţile de învăţământ, administraţia locală, comunitatea de afaceri şi societatea civilă, ONG-urile) să îşi poată coordona eforturile şi satisface mutual interesele; Îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între şi printre actorii comunităţii cugirene având drept factor cheie administraţia locală; Sporirea atractivităţii oraşului Cugir ca piaţă de muncă; Profilarea formării şi pregătirii profesionale a resursei umane pe necesităţile locale.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Dezvoltare 1. Politici comunitare pentru tineret: Creşterea accesului la comunitară informaţie; Sporirea participării civice; Dezvoltarea activităţilor cu (include politicile caracter educaţional non-formal; Încurajarea iniţiativelor cu caracter legate de antreprenorial în rândul tinerilor; Includerea de secţiuni dedicate tineret, sport, tinerilor în strategiile sectoriale. cultură, învăţământ, servicii 2. Politici comunitare pentru sport: Dezvoltarea sportului pentru toţi; sociale, sănătate şi Dezvoltarea activităţilor de educaţie fizică şcolară; Susţinerea sportului asistenţă medicală de performanţă; Dezvoltarea bazei materiale / de agrement– sportive; şi organizaţii 3. Politici comunitare în domeniul culturii: Crearea unor spaţii neguvernamentale adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale; nonprofit) Creşterea dinamicii vieţii culturale cugirene: creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural; Creşterea gradului de sustenabilitate a instituţiilor culturale; Punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri şi administraţia publică locală; Crearea unor politici comunitare în domeniul cultural;

4. Serviciile sociale: Crearea unui continuum de servicii locale individualizate, centrate pe nevoile cetăţenilor; dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de Asistenţă Socială; Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile.

5. Politici comunitare în domeniul sănătăţii şi asistenţei medicale: Crearea unei structuri, a unei echipe interdisciplinare, la nivelul oraşului; Susţinerea politicilor care urmăresc acordarea autonomiei financiare a instituţiilor abilitate în domeniul sănătăţii; Efectuarea unei analize a stării de sănătate a populaţiei din oraş şi stabilirea priorităţilor şi a obiectivelor; Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile şi cronice;

6. Politici comunitare în domeniul organizaţiilor: Dezvoltarea capacităţii mediului nonprofit din Cugir; Dezvoltarea relaţiilor intersectoriale între mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri şi cel al administraţiei publice;

7. Politici comunitare în domeniul multiculturalismului: Definirea unei identităţi multiculturale a oraşului şi promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare; încurajarea şi promovarea parteneriatelor între instituţiile publice, private, organizaţii în diferite domenii de activitate: educaţie, cultură, turism etc.; Organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe termen scurt şi mediu; Valorificarea potenţialului multicultural al oraşului pentru a încuraja turismul cultural; Conştientizarea problematicii etniei rome ca o componentă a potenţialului multicultural al oraşului.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1.4.2 Dezvoltarea unui brand al oraşului Cugir

Conceptul de branding aplicat ţărilor, oraşelor şi regiunilor a început să fie utilizat la mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susţine aceste zone geografice în competiţia lor acerbă din mediul concurenţial. În această eră a “super-brandurilor” nu este nimic neobişnuit în a considera un oraş, o ţară sau o regiune ca fiind un brand de succes. Ne confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Ţările şi oraşele se află în competiţie pentru atragerea turiştilor, investiţiilor, talentelor şi credibilităţii. Clienţii au la dispoziţie o paletă foarte largă de locuri din care pot alege, fiecare cu mesaje atractive şi cu promisiuni extrem de credibile. Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor. Din această cauză este de preferat ca oraşul să fie condus precum un “brand” comercial cu scopul de a-i întări identitatea şi valoarea percepută în cadrul unei pieţe dominate de o competiţie din ce în ce mai acerbă. Oraşele şi regiunile formează un amestec unic de dinamism şi creştere, modernism şi inovaţie, infrastructură şi tehnologie, atractivitate şi calitate. Ele reprezintă motoarele dezvoltării durabile, culturale şi economice – puternice centre care depozitează resurse valoroase, dar şi inovaţie. În cadrul acestora, tehnologia avansată şi turismul joacă un rol important. „Brandul unui oraş reprezintă suma tuturor percepţiilor şi asocierilor pe care oamenii le au în legătură cu un anumit oraş”. Acestea pot include experienţe trecute, filme, ştiri, reclame, accesul la informaţie, vreme, preţuri, opiniile prietenilor sau ale cetăţenilor respectivului oraş. Un brand puternic poate contura personalitatea unui oraş şi îi poate conferi calitate. Un brand adevărat ia în considerare nu doar aspectele „dure”, precum taxele, infrastructura, cheltuielile, reţelele şi logistica, ci şi aspectele mai „sensibile”, precum mentalitatea şi toleranţa, arta şi cultura, natura şi starea de sănătate a populaţiei. Un astfel de brand dovedeşte nu doar calitatea resurselor (precum, pământul, forţa de muncă sau capitalul), dar şi calitatea vieţii (ambianţa oraşului, serviciile şi posibilităţile oferite în materie de recreere). Strategia de dezvoltare a oraşului Cugir 2014 – 2020 îşi propune obiective pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Pentru a ajunge să fie îndeplinite este necesar ca toţi factorii care stau la baza acestei strategii să colaboreze pentru a eficientiza procesul de realizare.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Brandingul de oraş este un obiectiv prioritar pe care şi l-a stabilit oraşul Cugir pentru a-şi dezvolta o imagine favorabilă aşa cum a avut pe parcursul istoriei economice a României. Oraşul Cugir trebuie angajat în mod proactiv într-un proces de branding, altfel riscă să fie poziţionat în mod automat pe piaţă într-o poziţie dezavantajoasă de către competitori şi de către mass-media. Este nevoie de punerea la punct a unei strategii comprehensive care merge dincolo de superficialitatea unui logo sau a unei reclame şi dezvoltarea brandului industrial la nivelul oraşului Cugir care să aibă în vedere:  Prezenţa;  Locul;  Necesităţi de bază;  Oameni;  Pulsul;  Potenţialul. Evaluarea implementării şi actualizarea strategiei Proiectul de planificare strategică a oraşului Cugir trebuie să ia în considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor şi rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie să se bazeze pe elemente structurale serioase şi să fie realizată de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie să ţină seama de caracteristicile comunităţii cugirene şi să aibă un caracter permanent (care să includă şi monitorizare nu doar evaluări finale). Evaluarea va fi realizată periodic de către echipe mixte (formate din funcţionari ai Primăriei, reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai grupurilor interesate din comunitate) menite să evalueze măsura în care există progres în termeni de implementare a strategiei dar şi să se asigure că strategia rămâne relevantă pentru nevoile şi priorităţile locale.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Capitolul 2.2.1. Administraţie publică 2.1.1. Prezentare generală Conceptul strategic de dezvoltare pe domenii

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.1 Administrația publică

2.1.1 Prezentare generală Administraţia publică locală se află într-un continuu proces de modernizare în scopul asigurării unor servicii de calitate pentru cetăţeni. Reforma administraţiei publice constituie una din priorităţile reformei instituţionale din România şi unul din elementele esenţiale de modernizare şi adaptare a ţării, implicit şi a oraşului Cugir. Având în vedere importanţa asigurării unei administraţii publice eficiente şi transparente, se impune abordarea unor priorităţi strategice din perspectiva a şase direcţii majore de acţiune, în cadrul fiecăreia fiind prevăzute măsuri cu impact asupra dezvoltării capacităţii administrative în perioada următoare :  implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice; profesionalizarea funcţionarilor publici și promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanței profesionale a personalului din administrația publică locală din Cugir (participarea la cursuri de formare profesională, instruiri pe domeniul aferent compartimentelor de care aparţin);  Îmbunătăţirea procedurilor administrative existente şi standardizarea acestora;  creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune;  utilizarea eficientă a TIC pentru modernizarea administraţiei publice;  dezvoltarea teritorială, prioritizarea investițiilor și lucrărilor publice în contextul dezvoltării regionale durabile și echilibrate. Cadrul necesar începerii reformei în administraţia publică locală a fost dat de Legea nr. 69/1991, privind administraţia publică locală. În baza acesteia s-a constituit şi prima administraţie locală aleasă în mod democratic după 1989 şi în oraşul Cugir.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală la nivelul oraşului nostru sunt: Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi Primarul ca autoritate executivă, acestea fiind alese cu ocazia scrutinului organizat în anul 1992 apoi din 4 în 4 ani. Începând cu anul 2004, Consiliul Local este constituit din 19 consilieri locali. În prezent partidele politice au următoarea reprezentare: Partidul Național Liberal – 7 membri; Partidul Social Democrat – 5 membri; Partidul Democrat Liberal – 3 membri; Partidul Poporului Dan Diaconescu – 3 membri; Partidul Conservator – 1 membru; În cadrul Consiliului Local Cugir sunt organizate 5 comisii de specialitate şi anume: 1. Comisia buget-finanţe, servicii publice, administrarea domeniului public şi privat; 2. Comisia industrie, agricultură, comerţ, prestării servicii, turism; 3. Comisia amenajarea teritoriului, urbanism, protecţia mediului; 4. Comisia învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie socială; 5. Comisia administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice. Aparatul de Specialitate al Primarului funcționează în baza Legii 215/2001 şi a HCL 113/2004 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia și este structurat conform HCL nr. 101/19.07.2013 astfel:  Secretar: • Serviciul Administraţie publică: - Biroul resurse umane, arhivă; - Contencios; - Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură; • Compartiment Registrul Agricol, fond funciar;  Arhitect şef - Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru  Direcția dezvoltare economică care cuprinde următoarele: • Serviciul Buget: - Compartiment Urmărire contracte instituţii publice subordonate CL; - Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; - Compartiment Buget, finanţe, contabilitate, salarizare; • Biroul Administrativ;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

• Achiziţii Publice;  Direcţia venituri • Urmărire, control şi executare silită a taxelor şi impozitelor locale; • Înregistrare, încasare, monitorizare amenzi şi informaţii fiscale a taxelor şi impozitelor locale);  Audit;  Managementul Calităţii;  Administrator Public: • Serviciul Comunitar Local de Utilităţi Publice: Biroul ADPP: - Salubrizare străzi şi ecarisaj; - Gospodărire comunală, spaţii verzi; - Compartimentul Iluminat Public; - Intreţinere şi intervenţii; • Serviciul Poliţia Locală; • Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă;  Viceprimar: • Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari; • Autofinanţate: Cultură: - Casa de Cultură; - Căminul Cultural Vinerea; • Clubul sportiv orăşenesc Cugir;  Cabinet primar;  Serviciul Public de Asistenţă Socială;  Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor. În scopul dezvoltării comunității cugirene, Autoritatea Publică Locală prin reprezentantul executiv (primarul) au avut și au un scop permanent în întărirea parteneriatelor la nivel internațional prin derularea de proiecte comune cu autoritățile locale ale orașelor cu care Cugirul este înfrățit, parteneriate care au adus beneficii majore pentru comunitatea locală preluând modelele de succes a acestora în ceea ce privește dezvoltarea economică. Un proiect de succes în acest sens a fost atunci când, în urma eforturilor administrației

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

locale de a integra oraşul de la poalele Drăganei în spațiul european și de a stabili colaborări cu diferite localități din străinătate, Cugirul s-a înfrățit în 2011, cu alte trei orașe din Europa. Este vorba de Municipalitatea Casalborgone (Italia), Municipalitatea Mellieha (Malta) și Municipalitatea Vecpiebalgas (Letonia), care alături de Cugir au accesat un proiect cu finanțare europeană intitulat “TERRA MIRABILIS – Protecție Teritorială și de Mediu”.

2.1.2 Evoluţia grafică

La nivelul oraşului Cugir s-a identificat o scădere constantă a populaţiei, în decursul anilor ca urmare a contextului economic și a locurilor de muncă tot mai puține. Conform informațiilor primite de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor Alba, în ultimii 3 ani se poate constata o mică creștere a numărului de locuitori la nivelul anului 2011, o scădere nesemnificativă în anul 2012 şi ulterior creşterea foarte mică a numărului de locuitori în 2013 (în concordanţă cu sporul natural).

Grafic Nr. 1

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Grafic Nr. 1.1. - Numărul locuitorilor oraşului Cugir şi a localităţilor componente

Populaţia oraşului Cugir pe grupe de vârstă din 2011 (Grafic Nr.2)

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Populaţia oraşului Cugir pe grupe de vârstă din 2009 (Grafic Nr.3)

În urma analizei celor două grafice putem constata că numărul total al populaţiei este în creștere de la 26020 în 2009 la 28183 înregistraţi la în anul 2011. Se poate observa o scădere a numărului persoanelor de vârsta a III –a, dar şi o scădere a numărului de copii sub 5 ani cu 20,35 %, ceea ce duce la calcularea unui spor natural negativ la nivelul comunităţii cugirene. Numărul în scădere a populaţiei tinere se datorează migraţiei acesteia și deciziei să îşi facă un viitor în alte ţări, iar cei mai multi dintre tinerii care urmează cursurile unei universităţi, nu se mai întorc în oraşul Cugir.

Numărul de infracţiuni comise la nivelul oraşului Cugir

- loviri sau alte violenţe - infracţiuni contra persoanei: - distrugere Anul 2012 - furturi Anul 2011 - infracțiuni contra patrimoniului: Anul 2010 Infracțiuni judiciare

0 100 200 300 400 500 600

Infracțiuni

Grafic Nr.4

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

După cum se poate observa în graficul Nr.4 privind situaţia infracţionalităţii la nivelul oraşului Cugir în perioada 2010 – 2013, se constată o creştere semnificativă privind numărul infracţiunilor judiciare comise pe teritoriul oraşului Cugir şi a localităţilor aparţinătoare. În anul 2010 erau înregistrate 474 infractiuni, în anul 2011 – 581, în anul 2012 erau 575, această creştere continuă se datorează în principal situației economice precare a anumitor categorii sociale, a numărului redus de agenţi ai poliţiei locale şi a poliţiei române, precum şi dotării necorespunzătoare a acestora.

2.1.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Comunicarea primăriei cu cetăţeanul şi cu  Lipsa fondurilor din bugetul local întreaga comunitate se realizează prin necesare realizării unor investiţii vitale; personal specializat în relaţii publice;  Lipsa unui sistem informatic integrat, cu  Clădirea primăriei îmbunătăţită şi bazele de date actualizate şi corelate reabilitată cu o faţadă nouă, dotarea cu pentru îmbunătăţirea comunicării cu mobilier nou şi cu echipamente de lucru populaţia; performante la nivelul birourilor;  Personal insuficient raportat la populaţia  Instituţia este dotată cu tehnică de calcul deservită; conectată la reţeaua internet, iar  Lipsa de echipamente specializate personalul instituţiei are abilităţile necesare în caz de situaţii de urgenţă; necesare utilizării eficiente a acestor  Resursele alocate sunt insuficiente resurse; raportate la necesităţile curente;  Comunicarea internă respectă structura  Din punct de vedere al pregătirii ierarhică, relaţiile dintre instituţie cu personalului nu există un plan de instruire mediul extern sunt stabilite prin măsurile concret la nivelul instituţiei, bazat pe legislative; nevoile reale de formare;  Sistemul de comunicare funcţionează atât

prin canalele formale cât şi prin cele informale, iar rezultatele obţinute fiind satisfăcătoare;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Colaborarea cu primării externe Wasserburg am Inn - Germania, Casalborgone - Italia, Mellieha - Malta, Vecpiebalga - Letonia, Comunita Montana Aurunci - Italia, dar şi interne Iezer Muscel – Romania;  Colaborarea deosebită și eficientă cu orașul Wasserburg am Inn din Germania, considerat cel mai puternic partener al orașului Cugir;  La nivelul instituţiei, structura organizatorică este clar definită prin diferite documente specifice activităţilor desfăşurate de instituţie;  Procedurile decizionale sunt bine stabilite şi cunoscute, tipurile de decizii sunt specifice unui astfel de sistem public, iar criteriile utilizate în procesul decizional sunt cele stabilite prin regulamentul intern de organizare; Oportunităţi Ameninţări  Conducerea APL Cugir formează o echipă  Procedurile birocratice măresc timpul şi care are experienţă în munca de conducere costurile cu managementul public; şi de administraţie publică;  Utilizarea pe o scară relativ redusă a  Parteneriate cu alte administraţii publice tehnologiilor avansate; locale (Consiliul Judeţean, Primăriile altor  Implicarea ridicată a forţelor politice în comune etc.) şi cele externe pentru managementul public; dezvoltarea oraşului, preluarea modelelor  Scăderea numărului populaţiei de management şi administraţie precum şi pentru formarea personalului din administratia publică;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Biroul managementul proiectelor cu finanțarea internațională din primăria Cugir care oferă acces la informaţii privind finanţarea prin programe ale UE în cadrul Administraţiei Publice şi a comunităţii locale;  Organizarea de şedinţe publice pentru implicarea activă a cetăţenilor în consultarea şi luarea deciziilor în proiectele derulate de administraţia publică;  Existenţa oportunităţilor de finanţare externă sau internă a proiectelor propuse de către APL;  Accelerarea reformei instituţionale generată de procesul de aderare;  Dezvoltarea parteneriatului public-privat la nivelul oraşului Cugir;  Accesul funcţionarilor/managerilor publici la obţinerea unor burse guvernementale în străinătate;  Posibilitatea realizării benchmarketingului relativ la organismele similare din statele membre ale Uniunii Europene prin parteneriate, vizite de lucru, proiecte comune; Recomandări: 1. O sursă potenţială aducătoare de venituri este valorificarea terenului şi păşunii aflate în proprietatea oraşului Cugir. Concesionarea anumitor suprafeţe de interes pentru posibili investitori. 2. Atragerea surselor de finanţare nerambursabile de către Primăria Oraşului Cugir prin

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

accesarea şi implementarea de proiecte finanţate prin instrumentele structurale. 3. Dezvoltarea zonei industriale din Cugir, prin aducerea de noi investitori, creându-le facilităti pentru atragerea de fonduri suplimentare la bugetul local.

2.1.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii strategice: Luând în considerare problemele strategice identificate, în urma analizei SWOT au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare: Direcția strategică 1. Creearea unei structuri funcționale standardizate în cadrul administrației publice a orașului Cugir pentru deservirea corespunzătoare a comunității locale. Direcția strategică 2. Gestionarea eficientă și dotarea corespunzătoare a serviciilor administrației publice locale din orașul Cugir. Pentru fiecare direcţie strategică au fost identificate obiective şi măsuri operaţionale menite să contribuie la atingerea scopului strategiei de dezvoltare.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Administrație publică Dezvoltarea, îmbunătăţirea și actualizarea serviciilor administrative aflate în slujba cetăţeanului 1. Dezvoltarea și îmbunătățirea capacităţii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă a) Dotarea serviciului voluntar cu echipamente necesare în vederea intervenției corecte și eficiente asupra solicitărilor existente Descrierea proiectului: Achiziționarea unei autospeciale care poate să intervină în zona montană a orașului Cugir, dotată cu echipamente de intervenție pentru dezăpezire. Dotarea serviciului cu echipamente de descarcerare și intervenție rapidă, precum și a unui sistem de intervenție tip berbec; Se doreşte reactualizarea planului de riscuri existent în concordanţă cu schimbările climatice şi cu factorii care pot să îl influenţeze, precum şi cerinţe în vigoare pentru perioada actuală. De asemenea se doreşte echiparea serviciului de voluntari pentru situaţii de urgenţă cu echipamente (ex: barcă, echipamente de protecție, costume de salvare, căști, pompe submersibile); Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă; Termen de implementare: 2016 b) Înființarea unei grupe de salvamontişti pentru protecţie civilă Descrierea proiectului: Înfiinţarea unei grupe de salvamontiști, datorită specificului zonei piemontane pe care o are orașul Cugir, a prezenței locuinţelor în zona montană şi datorită activităților de agrement şi de petrecere a timpului liber care se desfăşoară în acestă zonă. Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă; Termen de implementare: 2018 c) Analiza sistemului de hidranți ai orașului și îmbunătățirea acestuia conform normelor PSI.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Analiza sistemului de hidranţi pe toată suprafaţa oraşului, inclusiv în zonele periurbane şi amplasarea acestora lângă obiectivele de interes economic, industrial şi instituţiile care deservesc administraţia publică, în vederea intervenţiei rapide şi în siguranţă a autospecialelor serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă. Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă; Actori implicați: S.C. Apa C.T.T.A Alba; Termen de implementare: 2016 d) Cursuri de formare profesională pentru pompieri și instruirea acestora de către entități competitive și abilitate Descrierea proiectului: Necesitatea instruirii periodice a personalului serviciului de voluntari pentru situaţii de urgenţă de către cadre abilitate şi specialişti în domeniu, astfel încât intervenţiile să fie efectuate cu un grad foarte ridicat de siguranţă şi precizie. Responsabil: Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă - Protecţie civilă; Termen de implementare: 2016

2. Creșterea gradului de securitate a cetățenilor a) Scăderea ratei de infracţionalitate juvenilă şi cu autori necunoscuţi Descrierea proiectului: Scăderea ratei de infracţionalitate juvenilă prin educaţie. Pe langă aceasta se vor lua şi măsuri de ordin tehnic, mai precis supravegherea şi monitorizarea absenteismului şcolar în timpul orelor de curs cu camera video, precum şi patrule ale poliţiei locale în locaţiile din jurul unităţilor de învăţământ. Se vor monta camere cu supraveghere video în curţile tuturor școlilor și celor două colegii din orașul Cugir precum și extinderea sistemului de monitorizare video în zonele aglomerate ale orașului și a zonelor cu grad mare de infracționalitate. Responsabil: Serviciul Poliţia Locală; Actori implicați: Colegiul Național ”David Prodan”, Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”, Școala Gimnazială ”Iosif Pervain”, Școala Gimnazială Nr.3, Școala Gimnazială ”Singidava”; Termen de implementare: 2016

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

b) Îmbunătăţirea activităţilor de ordine publică prin creşterea numărului de patrule mixte Descrierea proiectului: Stabilirea unui protocol de colaborare a poliţiei naţionale cu poliţia locală şi cu jandarmeria pentru îmbunătăţirea serviciilor de securitate a cetăţenilor prin acţiuni de patrulare mixte precum și creșterea numărului de patrule mixte la nivelul comunității. Responsabil: Serviciul Poliţia Locală; Termen de implementare: 2016 c) Dotarea cu echipamente specifice a poliției locale Descrierea proiectului: Dotarea cu echipamente specifice a poliţiei locale pentru o mai bună intervenţie şi pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţiii a activităţii. Achiziţionarea de ţinute, arme neletale conform cerinţelor, precum şi o autospecială pentru intervenţie rapidă la diferite evenimente locale dar şi în situaţii de misiune. (În prezent există doar o singură maşină care deserveşte mai mulţi poliţişti comunitari). Responsabil: Serviciul Poliţia Locală; Termen de implementare: 2016 d) Crearea unei echipe de intervenţie pe ordine publică Descrierea proiectului: Necesitatea de a crea o echipă de intervenţie rapidă în compartimentul de ordine publică pentru a acţiona prompt în cadrul unor evenimente, manisfestaţii, mitinguri etc organizate pe teritoriul oraşului Cugir. Responsabil: Serviciul Poliţia Locală. Termen de implementare: 2016 e) Amenajarea sediului poliţiei locale

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Crearea condiţiilor propice de muncă prin amenajarea unui sediu distinct al poliţiei locale şi separarea activităţii acestora faţă de ceilalţi utilizatori ai clădirii în care îşi desfăşoară activitatea in prezent. Responsabil: Serviciul Poliţia Locală; Actori implicați: Birou Administrator Public; Termen de implementare: 2018 3. Creşterea eficienţei operaţionale în cadrul administraţiei publice locale a) Corelarea bazelor de date la nivelul Primăriei Cugir şi a instituţiilor din administraţia publică prin implementarea unui sistem informatic integrat Descrierea proiectului: Crearea bazelor de date la nivelul tuturor compartimentelor din administraţia publică locală şi corelarea acestora cu datele din teren în vederea emiterii de documente si scăderii timpului de răspuns. Necesitatea unui sistem informatic integrat pentru corelarea bazelor de date de la Cadastru – Registrul Agricol – Evidenţa populaţiei – Taxe şi impozite – Urbanism; Actori implicați / responsabili: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură; Termen de implementare: 2016 b) Dezvoltarea competenţelor personalului administraţiei publice locale în vederea oferirii unor servicii de calitate superioară Descrierea proiectului: Identificarea unor linii de finanţare și organizarea de cursuri de formare profesională continuă în vederea îmbunătăţirii competenţelor angajaţiilor din administraţia publică a oraşului Cugir și a dobândirii de atestate specifice pentru fiecare angajat care lucrează cu sisteme informatice. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2018 4. Dezvoltarea de relaţii parteneriale cu oraşe din UE a) Dezvoltarea parteneriatelor existente

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Îmbunătăţirea parteneriatelor existente şi dezvoltarea acestora pe domenii de interes (economie - cultură – educaţie – sport – turism, etc), astfel încât comunitatea cugireană să poată urma exemple pozitive ale comunităţilor din alte state europene spre o dezvoltare permanentă. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională, Actori implicați: Oraşele partenere ale Cugirului; Termen de implementare: anual b) Dezvoltarea de noi parteneriate cu alte autorităţi locale ale Uniunii Europene Descrierea proiectului: Dezvoltarea de noi proiecte în cadrul programului de twining, program care oferă administraţiilor publice din ţara beneficiară posibilitatea de a lucra cu omologii lor din statele membre pentru a facilita transpunerea, consolidarea şi implementarea legislaţiei UE. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională, Termen de implementare: anual 5. Scăderea timpului de răspuns către cetăţeni (petiţii, audienţe, reclamaţii) a) Măsurarea gradului de satisfacție a problemelor existente la nivelul administrației publice Descrierea proiectului: Conceperea unui formular succint dar în același timp relevant pentru a măsura gradul de satisfacere a comunității locale în ceea ce privește serviciile oferite de administrația publică locală. Acest chestionar poate fii distribuit cetățenilor după finalizarea activităților avute cu autoritățile administrației publice locale ale orașului Cugir. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură; Termen de implementare: anual b) Actualizarea informațiilor privind activitatea administrației publice locale și postarea acesteia pe site-ul Primăriei Orașului Cugir.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea actualizării constante a informațiilor referitoare la activitățiile administrației publice și postarea acestora pe site-ul primăriei orașului Cugir. Exemple: Hotărârile de Consiliul Local, afișele cu evenimentele importante din localitate și orice alte documente folosite de administrația publică și care prezintă interes pentru comunitatea locală. Actualizarea și îmbunătățirea site-ului primăriei. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică, Registratură; Termen de implementare: lunar

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.2 Dezvoltare urbană (Urbanism, Infrastructură şi Servicii Publice) 2.2.1 Prezentare generală

Propunerile Comisiei Europene privind politica de coeziune 2014-2020 urmăresc să stimuleze politicile urbane integrate pentru a intensifica dezvoltarea urbană durabilă. În timp (observaţie valabilă la nivel mondial), urbanizarea acompaniază dezvoltarea economică, acest lucru contribuind semnificativ la bunăstarea socială a membrilor comunităţii. Totodată trebuie subliniat faptul că dezvoltarea zonelor urbane este strâns legată de economia zonelor rurale din imediata apropiere prin intermediul schimbului forţei de muncă, bunuri, servicii, tehnologii şi informaţie, capital şi „tranzacţii sociale” de care beneficiază rezidenţii acestor locaţii. Fenomenul de tranziţie urbană oferă oportunităţi semnificative de îmbunătăţire a calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii, dar valorificarea acestor oportunităţi este strict legată de modul în care oraşele sunt conduse precum şi de politicile locale, regionale sau naţionale care afectează într-un fel sau altul dezvoltarea acestora. Conform Planului Urbanistic General al orașului Cugir aprobat prin HCL 28/2011 suprafaţa intravilanului este 999,37 ha din care 603,49 ha – oraşul Cugir, 30,22 ha – satul Bucuru, 4,8 ha – satul Bocşitura, 4,8 ha – satul Călene, 17,3 ha – satul Feţeni, 11,1 ha – satul Goasele, 28,7 ha – satul Mugeşti, 298,96 ha– satul Vinerea. Echiparea tehnico – edilitară și rețele de circulație: La nivelul orașului Cugir și a localității Vinerea străzile orășenești se prezintă astfel:  Lungimea străzilor orășenești (Cugir + Vinerea) - 75,19 km;  Lungimea străzilor asfaltate: în Cugir - 32,617 km, în Vinerea - 5,410 km;  Lungimea străzilor modernizate cu piatră cubică: în Cugir– 3,219 km;  Lungimea străzilor cu piatră de râu: în Cugir - 6,992 Km, în Vinerea - 4,944 km;  Lungimea străzilor cu dale de beton: în Cugir - 1,194 km;  Lungimea străzilor cu pământ: în Cugir - 15,597 km, în Vinerea - 5,228 km. Structura și diferențierea acestora o putem identifica pe graficul din subcapitolul de evoluție grafică. Rețeaua de distribuție a apei se regăsește pe toate străzile orașului Cugir și a localității Vinerea, apa potabilă fiind produsă în uzina de apă situată pe cursul Râului Mare, folosind ca

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

sursă de apă brută apa de suprafaţă a Râului Mare Cugir Această stație de tratare a apei va fi modernizată până la sfârșitul anului 2014, printr-un proiect cu finanțare nerambursabilă prin POS Mediu. Modernizarea și dezvoltarea rețelei de canalizare menajeră a ajuns la un procent de 70 %, urmând ca până la finalul anului 2014 întreg orașul Cugir să beneficieze de sistemul de canalizare. În localitatea Vinerea a fost executată în întregime rețeaua de canalizare menajeră. Aceasta va fi pusă în funcțiune după finalizarea stației de epurare Cugir, construindu-se în localitatea Vinerea o stație de pompare și conductă de refulare în stația din Cugir. Atât extinderea canalizării menajere cât și construcția stației de epurare sunt finanțate prin Programul Operational Sectorial de Mediu. Rețeaua de distribuție a gazelor naturale acoperă întreg orașul Cugir și localitatea Vinerea, mai puțin satele de munte, unde nu se justifică existența acesteia datorită densității mici de locuitori și proximitatea față de combustibil solid. Lungimea rețelei de distribuție (inclusiv branșamentele) este de aproximativ 90 km, din care cca 4,5 km din polietilenă pe str. Victoriei și 21 Decembrie 1989. Rețeaua electrică la nivelul orașului Cugir a înregistrat de asemenea o creștere deservind toată populația orașului, a localității Vinerea precum și satele de munte (mai putin cătunul Frăsinei). Iluminatul public stradal s-a extins pe toate străzile orașului Cugir și a localității Vinerea, fiind modernizat cu lămpi eficiente pentru reducerea consumului de energie electrică și implicit a cheltuielilor cu aceasta. Începând cu anul 2002, în orașul Cugir s-a renunțat total la alimentarea centralizată cu agent termic și apă caldă. În prezent încălzirea imobilelor se face cu centrale termice individuale, folosindu-se gaze naturale, lemne, peleți sau energie electrică. Salubrizarea orașului este realizată de către 2 operatori:  Primaria orașului Cugir care efectueză operațiile de salubrizare străzi și întreținere străzi pe timp de iarnă;  SC G&E INVEST SRL București care prestează operaţiile de precolectare, colectare și transport deșeuri menajere. Transportul local public de călători pe teritoriul orașului Cugir este concesionat către 2 societăți: SC LAM TRANS SRL pentru Linia I și II (Cugir interior) și SC M BIT SRL pentru linia IV Cugir - Vinerea. Linia III este suspendată până la rezolvarea infrastructurii rutiere în 50

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

cartierul Cindeni. În anul 2015 va avea loc o noua licitație pentru concesionarea acestui serviciu. Comunicații și tehnologia informației: În Cugir telefonia și transmisia de date sunt asigurate prin reţele fixe și mobile de către următorii operatori: Romtelecom, Orange, Vodafone, Cosmote, RCS&RDS, UPC. Realizările din ultimii 3 ani: Trendul ascendent al ultimilor ani se păstrează în continuare, realizându-se multiple investiţii în infrastrucura orașului. Astfel s-au cheltuit în intervalul anilor 2010 - 2012 suma de 13.753.000 lei (2010 = 3.018.000 lei; 2011 = 2.283.000 lei; 2012 = 8.452.000 lei;) la care se adaugă anual cheltuieli de întreținere și reparații în suma aproximativă de 1.000.000 lei. Proiecte de investiții în infrastructura orașului, în ultimii 3 ani au fost: Anul 2010  Rețea de apă și branșamente Vinerea;  Rețea canalizare Vinerea;  Modernizare str. Alexandru Sahia;  Canalizare în zona periurbană a orașului Cugir - finalizare investiție  Centrul Social Multifuncțional Vinerea; Anul 2011  Reabilitare Turn de Apă;  Rețea canalizare Vinerea - finalizare investiție;  Modernizare str. 21 Decembrie 1989 - Etapa I;  Amenajare parcări - Etapa I;  Accesibilizarea fondului forestier și protectia mediului prin construirea infrastructurii de transport la O.S. Sâpcea, Cugir; Anul 2012  Modernizare str. 21 Decembrie 1989 - Etapa I;  Amenajare parcări - Etapa II;  Modernizare str. Drăgana;  Accesibilizarea fondului forestier și protecția mediului prin construirea infrastructurii de transport la O.S. Sâpcea, Cugir - finalizare investiție;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.2.2 Evoluţia grafică La nivelul oraşului Cugir se poate observa o creştere semnificativă în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea acesteia, la ora actuală fiind modernizate 62% dintre străzile oraşului Cugir, iar restul străzilor sunt cuprinse în programul de reabilitare şi modernizare. Lungimea străzilor nemodernizate însumează 22,49 km în oraşul Cugir şi 10,1 km în localitatea Vinerea, lucrări care urmează a fi derulate în perioada 2014 – 2020.

Graficul Nr. 5

Graficul Nr. 6

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

În ceea ce priveşte reţeaua de apă din orasul Cugir, aceasta se regăsește pe toate străzile orașului și a localității Vinerea, în proporție de 99%. Modernizarea și dezvoltarea rețelei de canalizare menajeră a ajuns la un procent de 70%, urmând ca până la finalul anului 2014 întreg orașul Cugir să beneficieze de sistemul de canalizare, lucrările fiind finanțate printr-un proiect cu finantare nerambursabilă prin POS MEDIU.

Graficul Nr. 7 Graficul Nr. 8 Se poate observa o creştere semnificativă în ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii atât modernizarea drumurilor cât şi reţele de apă şi canalizare în oraşul Cugir. Obiectivele pe care şi le-a propus noua strategie sunt deservirea tuturor cetăţenilor şi acoperirea până la 100 % a tuturor zonelor, precum şi mentenanţa infrastructurii.

Graficul Nr. 9

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Sumele destinate investiţiilor în infrastructura orașului nu includ și sumele cheltuite pentru întreținere și reparații, care conform legii nu sunt asimilate investiţiilor. Cheltuielile cu investițiile sunt fluctuante, ele depinzând de bugetul local, de finanțările nerambursabile contractate și de prioritățile stabilite de nivel local.

Graficul Nr. 10

Consumul de apă în oraşul Cugir prezintă o evoluţie descrescătoare, după cum se poate observa pe Graficul Nr. 10, cantitatea scade de la 4256 mii m³ în 2002 la 1628 mii m³ în anul 2012. Descreşterea se datorează în principal restrângerii activităţii principalului consumator de apă (Uzina Mecanică Cugir) dar şi scăderii numărului populaţiei stabile.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Graficul Nr. 11

Analizând Graficul Nr. 11 privind evoluția cantității de deșeuri se observă o creștere, de la an la an, a cantității totale de deșeuri colectate. Totodată se constată o creștere a cantității deșeurilor valorificabile și a celor stocate pentru valorificare.

2.2.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Existenţa unor spaţii şi terenuri în zona  Lipsă centuri ocolitoare (localitatea industrială ce pot fi valorificate; Vinerea) care să descongestioneze traficul;  În teritoriul administrat de oraşul Cugir  Lipsa unui racord la Autostrada şi în ariile limitrofe există oportunităţi Coridorului 4 European (Arad - Deva – pentru a se crea noi zone de dezvoltare Sebes – Sibiu) în apropierea orașului urbană şi parcuri industriale; Cugir.  Asfaltarea unor străzi de importanţă  Oraşul Cugir nu este nod feroviar, iar maximă pentru oraşul Cugir în ultimii infrastructura feroviară este slab doi ani; dezvoltată și învechită, neprezentând  Accesibilizarea fondului forestier şi interes economic (calea ferată Cugir –

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

protecţia mediului, prin construirea Şibot trebuie reabilitată); infrastructurii de transport care  Vechimea parcului auto a transportului deservește şi satele de munte; public local este o problemă importantă,  Colectarea selectivă a deșeurilor unele maşini fiind în circulaţie de mai menajere din oraşul Cugir şi mult timp decât limita maximă admisă transportarea la Centrul de Management care este de 8 ani, conform legii; Integrat al Deşeurilor de la Galda de Jos;  Număr redus de mijloace de transport  Poluare scăzută a aerului în oraș datorită public adecvate pentru persoanele cu închiderii/retehnologizării unor agenţi handicap; poluatori;  Infrastructura rutieră slab dezvoltată;  Existenţa unui bogat fond forestier din  Inexistența unei rute ocolitoare pentru imediata apropiere a oraşului, cât şi a traficul greu de transport; parcurilor din oraş contribuie la  Aria acoperită de transportul public urban îmbunătăţirea calităţii aerului; este redusă;  Poziţia apropiată faţă de Autostrada  Rețeaua de canalizare pluvială insuficient Coridorului 4 European (Arad - Deva – dezvoltată și subdimensionată; Sebes – Sibiu etc) constituie o  Lipsa unor spații pentru depozitarea oportunitate de dezvoltare pentru materialelor rezultate în urma demolării comunitatea cugireană; construcțiilor și a resturilor vegetale; Oportunităţi Ameninţări  Existența programelor guvernamentale  Lipsa unui plan de integrare a zonei şi europene de stimulare a creării periurbane într-un proiect de dezvoltare infrastructurii de bază; coerent;  Existenţa unor programe cu cofinanţare  Insuficienta colaborare între europeană orientate direct pentru administraţiile publice locale şi judeţene protecţia mediului şi a naturii pentru promovarea unor proiecte și (Programul Operaţional Sectorial evenimente de interes local, judeţean sau Mediu); național;  Existenţa unor programe cu finanţare  Mediu legislativ instabil; europeană orientate spre creşterea eficienţei energetice (POS CCE); 56

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Posibilitatea folosirii Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Alba;  Dezvoltarea unor proiecte de construire de locuinţe;

2.2.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

În vederea implementarii strategiei Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, este necesar ca autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre să pună în aplicare prioritățile și inițiativele emblematice stabilite de către Comisia Europeană. Se dorește să se asigure o creștere:  inteligentă, prin dezvoltarea cunoştinţelor şi a inovării;  durabilă, bazată pe o economie mai ecologică, mai eficientă în gestionarea resurselor şi mai competitivă;  favorabilă incluziunii, vizând consolidarea ocupării forţei de muncă, a coeziunii sociale şi teritoriale. O parte importantă a strategiei trebuie pusă în aplicare de către autoritățile locale, iar din acest motiv acestea trebuie să le încorporeze în strategia integrată de dezvoltare urbană a zonei. În urma analizei SWOT au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare: Direcția strategică 1. Modernizarea, extinderea şi optimizarea infrastructurii rutiere locale și conectarea la căi majore de transport. Direcția strategică 2. Conservarea mediului înconjurător. Direcția strategică 3. Modernizarea și extinderea reţelelor publice de utilități.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Direcția strategică 4. Prezervarea și dezvoltarea zonelor verzi şi de agrement. Direcția strategică 5. Dezvoltarea fondului locativ al orașului. Direcția strategică 6. Eficientizarea sistemului de colectare a deșeurilor. Pentru fiecare direcţie strategică au fost stabilite obiective și termene de realizare astfel încât să existe o prioritate și o ordine cronologică în implementarea strategiei de dezvoltare.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor industriali la Dezvoltare urbană serviciile publice din oraşul Cugir. 1. Modernizarea infrastructurii edilitare de circulaţie şi transport

a) Realizarea Cadastrului General - întăbularea străzilor Descrierea proiectului: Realizarea cadastrului general la nivelul străzilor în oraşul Cugir, precum şi întăbularea acestora. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2014 b) Modernizarea infrastructurii străzilor Descrierea proiectului: Modernizarea infrastructurii edilitare se va realiza etapizat: Etapa I Str. Simion Bărnuțiu, str. Aurel Vlaicu, str. Dorului, str. Traian, str. Livezii, str. Pârâului, str. I.B. Deleanu, str. Serelor, str. Nuferilor, str. Dealului, str. Șurianu, str. Horea, str. Morilor, str. Merilor, str. Culturii, str. Vadului, str. Șantierului, str. Zăvoiului; Termen de implementare: 2016 Etapa II G. Enescu, str. M. Eminescu, str. Răchiții, str. Gh. Asachi, str. Strandului, Munteniei, str. Decebal, str. Crinului, str. Crângului, str. Cooperativei, str. Fagului, str. Lacului, str. I. Slavici,

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

str. Biruinței, str. 8 Martie, str. Bradului, str. Colinei, str. Oituz, str. St.O. Iosif, str. Zorilor, str. Arieșului, str. Scăunel, str. Nucului, str. Mesteacănului, str. Râului, str. Privighetorii, str. Cireșului, str. Gării, str. Tractoristului, str. Arinului, str. Toamnei, str. Moților, str. Luncii; Termen de implementare: 2018 Etapa III Str. Th. Aman, str. Putna, str. Prunului, str. Plopilor, str. Plevnei, str. Olteniei, str. Oituz, str. Morii, str. Liliacului, intrarea Aurel Vlaicu, str. Grigore Alexandrescu, str. Florilor, str. C. Porumbescu, str. Călugăreni, str. 9 Mai, str. Codrului, str. Deal. Termen de implementare: 2020 Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; c) Amenajarea / Reabilitarea spaţiilor de parcări publice ale oraşului Cugir Descrierea proiectului: Necesitatatea dezvoltării, amenajării şi reabilitării unui număr considerabil de zone pentru parcarea autovehiculelor, în vederea evitării blocării benzilor de circulaţie, a trotuarelor şi a spaţiilor verzi care deservesc oraşul Cugir. Amenajarea zonelor Ghe. Asachi, Griviţei şi George Coşbuc; Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2016 d) Amenajarea copertinelor de către primărie într-un sistem unitar. Descrierea proiectului: Preluarea modelului altor oraşe şi îmbunătăţirea aspectului arhitectural al garajelor şi copertinelor existente în oraş precum şi evitarea blocării anumitor zone pietonale sau a benzilor de circulaţie. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 e) Programul de optimizare a circulaţiei şi realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediu urban Descrierea proiectului: Optimizarea fluxului traficului auto prin semaforizare inteligentă dacă este cazul, inele de circulaţie, crearea de parcaje în cartiere şi pericentric, descurajarea parcării autovehiculelor 59

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

în zona centrală, impunerea de norme tuturor noilor clădiri de a avea asigurat, fară ocuparea terenului public, spaţiu suficient de parcare inclusiv pentru publicul atras nu doar locatari/personal propriu (firmele din parcul industrial), asfaltarea străzilor în zonele periferice, modernizarea căilor de rulaj pentru automobile, crearea de piste pentru biciclete. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 f) Extindere stradă Alexandru Sahia în zona Peret, inclusiv asigurarea utilităţilor Descrierea proiectului: Extinderea străzii Alexandru Sahia în zona Peret şi asigurarea utilităţilor în vederea dezvoltării construcției de locuinte şi facilitarea accesului în zonă. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2020 2. Amenajarea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement și dotarea cu mobilier urban a) Amenajarea urbanistică și peisagistică a parcurilor Descrierea proiectului: Conservarea parcurilor existente (Emil Racoviță, Carpați, Drăgana etc) și modernizarea acestora prin dotarea cu aparate de joacă și echipamente de sport specific parcurilor, sădirea de pomi ornamentali. Se doreşte amenajarea de parcuri pentru copii (Mureșului, Râul Mic, Griviței, Alexandru Sahia, Morilor- Vinerea) cu aparate de joacă specifice şi în concordanță cu cerințele actuale. Amenajarea unui nou parc (parcul Tineretului) și dotarea corespunzătoare a acestuia. Este necesară conservarea spațiilor și zonelor verzi existente la nivelul orașului, corelată cu măsuri active probiodiversitate, încurajarea creării de noi zone verzi și parcuri pentru îndeplinirea rolurilor de antipoluare şi agrement cu accent pe criteriile ecologice în raport cu cele estetice, declararea parcurilor existente ca zone protejate, încetarea schimbării destinaţiei acestora, interzicerea eliberării de autorizaţii de construcţie pe spaţii verzi, combaterea ocupării spaţiilor verzi prin construcţii provizorii, parcări sau staţionarea autovehiculelor. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Actori implicați: Agenția locală/județeană de Protecție a Mediului; Termen de implementare: 2016 b) Dezvoltarea unui program ”Cugirul Verde” 60

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea proiectului Cugirul Verde are ca obiective conservarea zonelor verzi existente la nivelul oraşului, creearea de piste pentru biciclişti, aceştia contribuind la reducerea noxelor şi a nivelului de poluare, dezvoltarea unor sisteme pentru folosirea energiei alternative în vederea reducerii consumului de energie şi a poluării. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Actori implicați: Agenția locală/județeană de Protecție a Mediului; Termen de implementare: 2020 c) Dotarea cu mobilier urban: bănci și coșuri de gunoi Descrierea proiectului: Dotarea orașului, a bulevardelor principale, aleilor pietonale circulate, parcurilor și a spațiilor de agrement cu bănci și coșuri de gunoi în vederea menținerii unei ambiențe plăcute. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Actori implicați: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2014 3. Conservarea mediului înconjurător a) Realizarea de îmbunătăţiri funciare şi împăduriri pentru terenurile degradate (consolidări, decolmatări, împăduriri) Descrierea proiectului: Este necesară realizarea de îmbunătăţirii funciare şi împăduririrea terenurilor degradate, continuarea amenajării în scopul consolidării şi decolmatării, împădurirea terenurilor în pantă şi reamenajarea zonelor erodate sau cu risc de eroziune pentru protejarea mediului înconjurător. Trebuiesc efectuate împăduririi în zona Teiu Zânii, Poligon, Răzoare, Plevnei precum şi alte lucrări de întreţinere pentru protecţia mediului în zonele aferente. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Actori implicați: Ocolul Silvic ”Sâpcea” Cugir Termen de implementare: 2016 b) Colectarea apelor pluviale din zona Dosul Spinului şi deversarea în albia râului Cugir Descrierea proiectului: Este necesară colectarea apelor pluviale din zona Dosul Spinului şi deversarea în albia râului Cugir, în vederea evitării reversărilor şi distrugerii părții carosabile sau a gospodăriilor.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2016 c) Regularizarea râului între Cugir şi Vinerea, inclusiv o priză de apă pentru Canalul Morii Descrierea proiectului: Este necesară derularea unui proiect de regularizare a râului între Cugir şi Vinerea având ca scop prevenirea erodării malurilor şi afectarea unor infrastructuri importante din localitatea Vinerea sau alte obiective strategice importante ale localităţii (poduri, căi de comunicaţii etc.) Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2016 d) Programul de menținere și protecție a zonelor naturale și de agrement Descrierea proiectului: Este necesară salubrizarea şi amenajarea zonelor naturale şi de agrement pentru a evita antropizarea aspectului lor natural actual. Exemplu: zonele de picnic, Râul Mare, Râul Mic, Poiana cu goruni. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2016 e) Regularizarea Văii Viilor și a Văii Dăii Descrierea proiectului: Se impune promovarea unui proiect de regularizare a văilor în zona caselor de locuit pentru evitarea erodării malurilor şi a inundării zonelor adiacente. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 4. Crearea de centuri ocolitoare pentru devierea traficului greu şi de tranzit, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a drumurilor de legătură între oraşul Cugir şi localităţile componente pentru optimizarea circulaţiei. a) Programul de deviere a traficului greu din Cugir Descrierea proiectului: Crearea unei artere ocolitoare pentru devierea traficului greu în oraşul Cugir, periferizarea structurilor care atrag trafic auto ridicat (maşinile de lemne şi cu gabarit depăşit care coboară de la munte ar trebui să evite deplasarea prin centrul oraşului). Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Termen de implementare: 2016 b) Crearea unei centuri rutiere ocolitoare pe raza localității Vinerea Descrierea proiectului: Crearea unei centuri rutiere pe raza localității Vinerea pentru absorbţia fluxului ridicat de trafic rutier şi redirecţionarea traficului spre centura localităţii care va putea face legătura cu nodul de autostradă aflat în apropiere. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 c) Balastarea drumurilor de legătura între oraşul Cugir şi satele de munte Descrierea proiectului: Amenajarea infrastructurii drumurilor de legătură între oraşul Cugir şi satele de munte Cugir – Călene 5 km, Cugir – Mugești 9 km, Cugir – Feţeni 6 km, Feţeni – Frăsinei 6 km, prin balastarea acestora în vederea creări unui acces mai facil în zonă. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 d) Modernizare din DJ 704 de la km 12 +600 la Poarta Raiului şi de la km 17 la Poarta Raiului - drum de culme" Descrierea proiectului: Amenajarea infrastructurii drumului aferent Râului Mare care face legătura cu Poarta Raiului, drum care este administrat de Consiliul Judeţean Alba; Executare din DJ 704 de la km 17 la Poarta Raiului – drum de culme; Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Actori implicați: Consiliul Judeţean Alba; Termen de implementare: 2018 e) Modernizarea drumului de culme de la Bocşitura, Răchita - Surianu Descrierea proiectului: Amenajarea corespunzătoare a infrastructurii drumului de plai între satele de munte Bocşitura şi Răchita până în Şurianu. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 5. Dezvoltarea fondului locativ al oraşului Cugir

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

a) Recuperarea datoriilor de la chiriaşii rău platnici Descrierea proiectului: Rezolvarea problemelor cauzate de chiriașii rău platnici prin sancțiuni conform legislației în vigoare (somații de plată). Responsabil: Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari; Termen de implementare: 2016 b) Preluarea blocurilor de nefamiliști de la UM Cugir Descrierea proiectului: Preluarea imobilelor și reamenajarea acestora pentru a oferi condiții corespunzătoare de locuire famililor nevoiașe sau persoanelor care au nevoie de adăpost. Responsabil: Directia Venituri; Termen de implementare: 2016 c) Monitorizarea programului de reabilitare termică a locuinţelor Descrierea proiectului: Reabilitarea termică a blocurilor în vederea reducerii consumului și a pierderilor de căldură. Responsabil: Oficiul Coordonare şi Control al Asociaţiilor de Proprietari;, Termen de implementare: 2014 d) Construirea blocurilor de locuinţe tip ANL Descrierea proiectului: Construirea de locuinţe din fondurile oraşului, parteneriate public-privat pentru construirea de locuinţe, punerea la dispoziţia persoanelor tinere de terenuri pentru locuinţe. Responsabili: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 6. Extinderea și modernizarea reţelelor publice de utilități a) Reglementarea situaţiei sistemului de canalizare pluvială Descrierea proiectului: Stabilirea unui plan coerent de acțiune în ceea ce privește sistemul de canalizare pluvială, aspect foarte important în infrastructura unei străzi. Trebuie avute în vedere străzile care se modernizează și posibilitatea existenței unei concordanțe în ceea ce privește reabilitarea străzii și a canalizării pluviale în același timp.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016 b) Reabilitarea reţelei de canalizare pluvială Descrierea proiectului: În urma verificărilor și sesizărilor făcute, reabilitarea rețelelor de canalizare pluvială este necesară pe următoarele străzi: Str. Ştefan cel Mare, Str. Victoriei, Str. Doinei, Str. Rozelor, Str. E. Racoviţă, Str. 1 Decembrie 1918, Aleea Constructorului, Str. Vasile Alecsandri, Str. Decebal, Str. Ştrandului, Str. Horea, Str. Gh. Lazăr, Str. Crinului, Str. Nuferilor, Str. Dorului; Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 c) Amenajarea scurgerii apelor pluviale în zonele unde debitul este mai mare Descrierea proiectului: Există foarte multe locații unde scurgerea apelor pluviale nu se face corespunzător din prisma neamenajării corespunzătoare a scurgerilor pluviale și a debitelor foarte mari de apă care vin de pe versanți și se scurg pe străzi, sistemul nefiind corespunzător nu reușește să capteze apa pluvială. Amenajarea scurgerii apelor pluviale în zona str. Mihai Viteazu şi străzile adiacente (str. Bradului, Str. Şurianu, Str. Oituz etc.) şi a străzilor A. Iancu, Str. 1 Mai, zona R. Mic (str. Putnei, str. C. Porumbescu, str. Răchiţii etc.) şi zona Scăunel. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 d) Modernizarea și conecterea la reţeaua de apă şi canalizare menajeră a tuturor gospodăriilor Descrierea proiectului: Oraşul Cugir şi localitatea Vinerea beneficiază de sistem de alimentare cu apă. Reţeaua de canalizare menajeră deserveşte în prezent aproximativ 70% din necesar în oraşul Cugir, iar în localitatea Vinerea a fost realizată în totalitate, urmând să fie conectată la Staţia de epurare Cugir. Anul 2014 aduce finalizarea lucrărilor care acoperă întrega suprafața a orașului Cugir și a localității Vinerea. Măsurile care ar trebui luate sunt de înlocuire a conductelor vechi și degradate, precum

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

și implementarea unui sistem computerizat de urmărire a defecțiunilor în rețea. Responsabil: Apa C.T.T.A. Sucursala Cugir; Termen de implementare: 2014 e) Valorificarea Staţiei de tratare-captare a apei de pe Râul Mic Descrierea proiectului: Valorificarea resurselor existente și repunerea în funcțiune a vechilor amenjări care aduc beneficii economice comunității locale. Măsuri: Valorificarea stației de captare a apei de pe Râul Mic. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016 f) Programul de echipare edilitară adecvată a reţelei de iluminat public Descrierea proiectului: Dezvoltarea, echiparea, modernizarea şi întreţinerea reţelei de iluminat (stâlpi metalici, lămpi cu leduri). Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2014 g) Înfiinţarea unui dispecerat pentru iluminatul public şi celelalte utilităţi. Descrierea proiectului: Înfiinţarea unui astfel de serviciu care să funcţioneze non-stop care are sarcina să preia informaţiile transmise de cetăţeni şi să le trimită mai departe către serviciile care au atribuţia să le rezolve. În acelaşi timp, prin intermediul dispeceratului, cetăţenii vor fi la curent în orice moment cu stadiul în care se află sesizarea lor. La Dispecerat pot fi sesizate orice fel de probleme ce ţin de avariile la reţelele de utilităţi, câini abandonați şi iluminat public. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016 h) Pozarea în canalizaţie a reţelelor electrice, telefonie, cablu pe străzile ce urmează a fi modernizate Descrierea proiectului: La promovarea proiectelor de modernizare străzi se va avea în vedere și cuprinderea lucrărilor de canalizaţie pentru reţelele electrice, telefonie, cablu - în prezent montate pe stâlp,

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

aeriean. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2018 i) Alimentarea cu apă potabilă a satelor de munte din surse locale Descrierea proiectului: Demararea unor studii pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor din zona satelor de munte. Promovarea proiectelor în vederea executării lucrărilor de alimentare cu apă. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 7. Eficientizarea sistemului de colectare a deşeurilor spre un sistem de management integrat al deşeurilor, implementarea unui sistem de educaţie şi informare ecologică. a) Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate cu 20 % din cantitatea totală depozitată în 2010 Descrierea proiectului: Necesitatea colectării deşeurilor, completă şi selectivă la sursă, transport, sortare şi procesare eficientă şi cât mai puţin poluantă, recuperare şi valorificare performantă, depozitare selectivă cum deja există, revalorificarea deşeurilor reciclabile, implementarea unui sistem corespunzător de eliminare a deşeurilor spitaliceşti şi a altor deşeuri periculoase, monitorizarea strictă a zonelor periferice, albiilor răurilor, păduri pentru evitarea deversărilor şi depozitărilor abuzive în cadrul natural. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Actori implicați: G&E Invest Agenţii economici, Poliţia locală, Comunitatea locală; Termen de implementare: 2020 b) Identificarea unui loc pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi a deşeurilor vegetale Descrierea proiectului: Identificarea unui loc pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi a deşeurilor vegetale care de cele mai multe ori ajung în albiile râurilor, la marginea pădurilor poluând astfel mediul înconjurător. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Actori implicați: G&E Invest Termen de implementare: 2014 c) Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate cu 30% până în anul 2020 faţă de 2010 67

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Conform strategiei Europa 2020 avem nevoie de inovare în toate domeniile, orientarea către o economie cu emisii scăzute, inclusiv necesitatea creşterii cantităţii de deşeuri reciclate şi a valorificării acestora. Oraşul Cugir îşi propune să crească cantitatatea de deşeuri reciclate astfel 2014 - 2016 cu 5%; 2016 - 2018 cu 10% şi 2018 - 2020 cu 15 %; Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Actori implicați: G&E Invest Termen de implementare: 2020 d) Realizarea unui sistem de colectare pentru aparate DEE Descrierea proiectului: Colectarea deşeurilor de echipamente electrice nu se poate realiza decât prin campanii de conştientizare a populaţiei şi punerea la dispoziţie de către firma care oferă servicii de salubritate în oraşul Cugir a unor dispozitive de colectare speciale pentru aceste deşeuri. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Actori implicați: G&E Invest Termen de implementare: 2016 e) Reducerea cantităţii de deşeuri menajere şi vegetale prin compostare Descrierea proiectului: Reducerea cantităţii de deşeuri menajere şi vegetale prin compostare are două beneficii: unul - deşeurile ar fi colectate iar al doilea - toate deşeurile biodegradabile: menajere, dejecţii animale, resturi vegetale, deşeuri din industria alimentară, ajungând în fază de putrefacţie reprezintă un îngrăşământ natural ecologic, care poate fi valorificat. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2014 f) Înființarea ADI-urilor pentru zona Cugir, Blandiana, Sibot, Vințul de Jos Descrierea proiectului: Necesitatea înființării unei ADI în zona Cugir care să includă localitățile Cugir, Blandiana, Sibot, Vințul de Jos şi care are rol să coopereze în scopul gândirii şi implementării unei abordări integrate a managementului deşeurilor la nivel zonal. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Termen de implementare: 2016 8. Îmbunătăţirea transportului public în comun şi extinderea serviciilor de transport a) Înfiinţarea unei staţii de plecare/sosire pentru transport interurban în zona actualei halte Descrierea proiectului: Preluarea peronului de la UMC, reamenajarea şi modernizarea acestuia conform cerinţelor şi protejarea călătorilor de intemperii pe timpul aşteptării mijlocului de transport în comun. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2014 b) Amenajarea staţiilor de aşteptare pentru transportul public local de călători Descrierea proiectului: Reabilitarea staţiilor de călători şi modernizarea acestora în vederea oferirii unor mai bune condiţii comunităţii care foloseşte acest serviciu public de transport în comun. Pentru oraşul Cugir este necesară reabilitarea și modernizarea următoarelor staţii: str. Victoriei – 2 staţii; 1 Decembrie 1989 - 1 statie, str. Rozelor – 2 staţii; str. I. Creangă - 1 statie; str. Tineretului - 1 statie; str. N. Bălcescu -1 statie; str. 21 Decembrie 1989 – 5 staţii; str. Râul Mic – 3 staţii; iar in localitatea Vinerea – 4 staţii dar și modernizarea celor existente. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2016 c) Extinderea cu o linie a transportului public de călători în zona Cindeni – prin str. Victoriei Linia III. Descrierea proiectului: Este necesară extinderea liniilor de transport public în comun şi în zona Cindeni. Acest lucru depinde de modernizarea infrastructurii strazilor din acest cartier. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016 d) Programul de îmbunătăţire a parcului auto din cadrul serviciului de transport public în comun Descrierea proiectului: Este necesară modernizarea parcului auto care deserveşte comunitatea din Cugir şi dotarea acestuia cu mijloace de transport Euro 5, pentru oferirea de servicii corespunzătoare standardelor şi normelor de siguranţă şi confort.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016 9. Modernizarea pieţelor publice a) Modernizarea pieţelor agro alimentare la nivelul comunităţii locale din Cugir Descrierea proiectului: Necesitatea modernizării pieţelor agro alimentare în vederea creării de condiţii corespunzătoare de igienă pentru vânzarea produselor. Racordarea la utilităţi a acestor pieţe şi dotarea cu echipamentele necesare. Responsabil: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.3 Buget - Finanțe

2.3.1 Prezentare generală

Conform prevederilor Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, veniturile bugetare locale se constituie din:  venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit;  sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;  subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;  donaţii şi sponsorizări; La elaborarea bugetelor trebuie să se ţină cont cǎ sumele care au fost prevăzute a fi cheltuite de la bugetul local să fie în strânsă legătură şi corelate cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor. În perioada 2008 - 2012 veniturile totale ale bugetului oraşului Cugir s-au constituit din trei surse principale, şi anume: venituri proprii, care sunt în creştere după cum se poate observa în capitolul evoluţiei grafice (45,82% în anul 2008 şi 63,19% în anul 2012), sume defalcate de la bugetul de stat şi subvenţii (50,50% în anul 2008 şi 33,68% în anul 2012), urmate în procente mult mai mici de donaţii şi sponsorizări (0,10% în anul 2008 şi 0,04% în anul 2012). În comparaţie cu situaţia particularizată în strategia 2003 – 2007 şi reactualizată în 2010, veniturile proprii reprezintă o pondere foarte mare şi cea mai importantă din veniturile totale realizate, o pondere aflată în creştere datorită procesului de descentralizare. Evoluţia veniturilor proprii ale bugetului oraşului Cugir are o importanţă deosebită întrucât aceste venituri reflectă capacitatea de autofinanţare a comunităţii locale. Cu cât această capacitate creşte, cu atât se măreşte gradul de autonomie al unităţii administrativ - teritoriale, deziderat spre care se tinde în România. În ultimii ani se observă o tendinţă de descentralizare a serviciilor publice, de trecere a acestora în sarcina bugetelor locale, fapt ce presupune un nivel ridicat de colectare a veniturilor, această descentralizare este încurajată în politicile şi obiectivele Uniunii Europene. La nivelul oraşului Cugir cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit are cea mai mare pondere în structura veniturilor proprii (7.639 mii lei în 2010, 7.680 mii lei în 2011, 12.752

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

mii lei în 2012). O sursă foarte importantă de finanţare o constituie fondurile externe nerambursabile. Primăria Oraşului Cugir a înregistrat în perioada 2012-2013 sume primite de la UE în valoare de 5.660.023 lei pentru proiectele implementate deja sau în curs de implementare. Utilizarea propriu-zisă a resurselor bugetului pentru înfăptuirea obiectivelor cuprinse în programele locale privind activitatea socială, economică şi de altă natură, desfăşurată de acestea, se reflectă în cheltuielile publice. Prin cheltuieli publice, unităţile administrativ- teritoriale acoperă necesităţile publice de bunuri şi servicii considerate prioritare în fiecare perioadă. Principalele capitole bugetare, aşa cum apar ele în bugetul local la nivelul oraşului Cugir sunt: a) autorităţile executive b) învăţământ c) sănătate d) cultură, religie, sport, tineret e) asistenţă socială, alocaţii, ajutoare şi indemnizaţii f) servicii, dezvoltare publică şi locuinţe g) protecţia mediului h) transporturi şi comunicaţii, alte acţiuni economice, alte acţiuni i) tranzancţii privind datoria publică şi împrumuturilor j) transferuri către alte bugete k) ordine publică l) servicii publice de evidenţa persoanelor Având la bază principiul echilibrului bugetar, evoluţia cheltuielilor este asemănătoare cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale au crescut de la un an la altul conform graficelor de la subcapitolul evoluţia grafică. Din analiza cheltuielilor bugetului local rezultă că în ultimii cinci ani, cea mai mare pondere o au cheltuielile de funcţionare (80,41% în 2008, 90,02% în 2009, 86,83% în 2010, 89,04% în 2011 şi 70,15% în 2012), justificat de faptul că la acest capitol se alocă fonduri pentru plata cheltuielilor de personal, utilităţi, bunuri şi servicii întreţinerea şi reparaţiile etc. Ponderea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare este mai mică în raport cu cele ale secţiunii 72

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

de funcţionare (19,59% în 2008, 9,98% în 2009, 13,17% în 2010, 10,96% în 2011 şi 29,85% în 2012), dar prezintă o tendinţă de creştere continuă datorită realizării unor obiective de investiţii finaţate din fonduri europene unde bugetul local trebuie să acopere doar o parte din sume.

2.3.2 Evoluţia grafică

Direcţiile strategice care s-au stabilit în acest document pe domeniul ”Buget – Finanţe” sunt: creşterea ponderii cheltuielilor de dezvoltare, reducerea ponderii cheltuielilor de funcţionare şi atragerea de fonduri europene. În Graficul Nr. 12 este redată evoluţia şi tendinţa de reducere a cheltuielilor de funcţionare şi de creştere a cheltuielilor de dezvoltare la bugetul local în perioada 2008-2012.

Grafic Nr. 12

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Graficul Nr. 13 Graficul Nr. 13 prezintă structura cheltuielilor de funcţionare în perioada analizată, 2008-2012. Cheltuielile cu utilităţile şi reparaţiile reprezintă cheltuieli care pot fi controlate prin prisma anumitor factori de ordin administrativ. Din Graficul Nr. 14 se poate observa o creştere moderată dar sigură a cheltuielilor cu utilităţile şi o scădere faţă de anul 2011 a cheltuielilor cu reparaţiile.

Graficul Nr. 14

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Urmărind evoluţia din graficele 15, 16 şi 17, putem să observăm o creştere a costului mediu pe mp la gaz în cadrul instituţiilor subordonate administraţiei publice locale şi a cheltuielilor care sunt în urcare. Astfel, se desprinde nevoia de a identifica soluţii privind reducerea costurilor de funcţionare în favoarea bugetului de dezvoltare.

Graficul Nr. 15

Graficul Nr. 16

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Graficul Nr.17

Evoluţia veniturilor totale la bugetul local, în perioada 2008-2012, este redată în Graficul Nr.18

Graficul Nr. 18

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Structura şi evoluţia veniturilor proprii la bugetul local al oraşului Cugir este prezentată în Graficul Nr. 19 şi 20.

Graficul Nr. 19 Comparativ cu situaţia anului 2008, structura veniturilor bugetului local al oraşului Cugir în anul 2012 este radată în Graficul Nr. 20.

Graficul Nr. 20

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.3.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Impozitele şi taxele locale au rămas la  Resursele bugetare aflate la dispoziţia acelaşi nivel din 2010; comunităţii şi alocate dezvoltării  Taxele pe serviciile locale au o valoare economice locale sunt insuficiente; redusă faţă de alte oraşe de acelaşi profil  necorelarea bazei de date impozabilă cu din România; cea materială, existentă în teren;  Reducerea cotei de impunere la impozitul pe venit şi trecerea „marilor contribuabili” de la nivelul bugetului local, la bugetul naţional (STC, UMC etc.) are drept efect o scădere substanţială a veniturilor bugetului local; Oportunităţi Ameninţări  Implementarea unor proiecte pe fonduri  Inexistenţa unor contacte mai strânse structurale, nerambursabile care au ca între administraţie şi agenţii privaţi, având obiectiv dezvoltarea infrastructurii şi ca scop simplificarea procedurilor, dotarea cu echipamente a Direcţiei de eliminarea autorizaţiilor inutile, reducerea venituri din oraşul Cugir. duratei de evaluare a cererilor şi de elaborare a deciziilor.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.3.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii Strategice: Luând în considerare amenințările și oportunitățile identificate, în urma analizei SWOT au fost identificate următoarele direcţii strategice de dezvoltare: Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice prin crearea de condiţii corespunzătoare desfăşurării activităţii, modernizarea infrastructurii, software-ului şi a echipamentelor destinate Direcţiei de Venituri. Direcţia strategică 2. Creşterea bugetului de dezvoltare prin reducerea cheltuielilor de funcționare şi implementarea unor proiecte, idei care deja funcţionează în alte oraşe pentru aducerea de venituri suplimentare la bugetul local.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Buget - Finanțe Creşterea resurselor bugetare la nivelul oraşului Cugir

1. Creşterea bazei de impozitare a) Corelarea, identificarea, reducerea și stabilirea disparităților între baza impozabilă și baza materială. Descrierea proiectului: Necesitatea implementării unui program sau a unor mecanisme care să monitorizeze baza materială (ceea ce există pe teren) și baza impozabilă astfel încât să nu existe disparități în ceea ce privește impozitul și taxele locale. Responsabil: Direcția Venituri; Termen de implementare: 2014

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

b) Îmbunătăţirea sistemului de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la colectarea taxelor şi impozitelor locale Descrierea proiectului: Obligativitatea autorităților locale (Direcția Venituri) de a informa populația, agenții economici și pe rău platnici cu privire la colectarea taxelor și impozitelor locale. Responsabil: Direcția Venituri; Termen de implementare: anual c) Creşterea gradului de încasare a taxelor şi impozitelor locale

Descrierea proiectului: În urma informării populației, agenților economici și rău platnicilor, cei de la Direcția Venituri după o verifiare prealabilă în teren, pot trece la măsuri de executare silită pentru cei care nu își plătesc datoriile. Responsabil: Direcția Venituri, Termen de implementare: anual 2. Creșterea veniturilor și a bazei de impozitare prin dezvoltare economică a) Înființarea unui birou pentru relația cu potențialii investitori Descrierea proiectului: Înființarea unui birou în cadrul aparatului intern de funcționare a primăriei care are ca obiectiv crearea unei baze de date cu terenurile disponibile, utilitățile care le deservesc precum și oportunități de dezvoltare a unor afaceri pentru potențiali investitori. Stabilirea unei legături strânse de colaborare, permanente cu investitorii interesați de potențialul orașului. Crearea de facilități și oportunități pentru potențiali investitori în domeniul industriei. Crearea a unui climat favorabil pentru investiții, și punerea la dispoziție de spații și terenuri în platforma industrială. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Termen de implementare: 2014 b) Dezvoltarea economică (Dezvoltarea agriculturii, dezvoltarea industrială, dezvoltarea turismului)

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea unui parteneriat între asociațiile agricole și Primăria oraşului Cugir pentru punerea la dispoziţie prin concesionare sau vânzarea de terenuri pentru potențiali investitori privați, în agricultură, dezvoltarea agriculturii ecologice în concordanță cu turismul și alte proiecte cu beneficii pentru comunitatea locală (locuri de muncă, bani la buget etc.) (valorificarea terenurilor agricole și a potențialului turistic al zonei Cugir) sprijnirea micilor întreprinzători. Dezvoltarea parteneriatelor cu principalii actori din domeniile economiei (industrie, agricultură, turism) în vederea informării asupra oportunităților pe care Orașul Cugir le oferă și crearea unui mediu favorabil pentru investiții în aceste segmente pentru potențiali investitori. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Termen de implementare: 2020 c) Valorificarea resurselor naturale superioare Descrierea proiectului: Valorificarea reurselor naturale superioare de lemn, apă, vânt, solare. Punerea la dispoziție de terenuri pentru investiții în panouri solare, posibilitatea amenajării de baraje pentru crearea de microhidrocentrale și dezvoltarea de parcuri eoliene în zonele favorabile de munte, precum și folosirea resurselor de lemn prin crearea în zonă a unor fabrici de prelucrare a acestuia. Astfel de investiții aduc beneficii majore de ordin financiar și economic comunității cugirene. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Actori implicați: Oameni de afaceri, Birou Administrarea Domeniului Public; Ocolul silvic Sâpcea Cugir R.A.; Termen de implementare: 2018 3. Creşterea bugetului de dezvoltare prin reducerea cheltuielilor de funcționare a) Cheltuieli de funcționare mai mici, reducerea cheltuielilor cu utilitățile

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Reducerea cheltuielilor pentru întreţinerea clădirilor la instituţiile subordonate (7 şcoli, CMSSC, Spital, CSO Cugir), eficientizarea utilizării spaţiilor destinate învăţământului (electricitate, apă-canal, gaz). Plafonarea cheltuielilor la nivelul spaţiilor şi în funcţie de numărul de elevi. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Actori implicați: Birou Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2014 b) Dezvoltarea de proiecte folosind energia alternativă pentru reducerea cheltuielilor Descrierea proiectului: Promovarea investițiilor în energia alternativă și dezvoltarea posibilităților de folosire a acesteia pentru utilități. Încălzirea alternativă cu centrale pe lemne pentru economisirea de resurse mai costisitoare. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Termen de implementare: 2020

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.4 Industrie 2.4.1 Prezentare generală

Profilul economic al orașului este preponderent industrial, factorul decisiv în dezvoltarea economică a Cugirului fiind din cele mai vechi timpuri activitatea de prelucrare a metalelor. Se poate spune că, istoria industrială a orașului este strâns legată de activitatea Uzinii Mecanice Cugir, care a fost înființată în 1799, în perioada imperiului Habsburgic și care până în 1989 a fost una dintre cele mai importante societăți comerciale din județul Alba. În anul 1799 autorităţile din Sibiu (Tezaurariatul Minier) hotărăsc înfiinţarea Fabricii de Fier pe pământurile comunităţii de grăniceri din Cugir. În anul 1800 Fabrica de Fier avea o capacitate de producţie de cca 4000 quintale de fier anual şi folosea drept combustibil lemnul de fag. Un alt reper istoric este anul 1856, an în care forurile conducătoare de la Sibiu au decis creşterea fabricii, astfel că în 1873 fabrica posedă un cuptor dublu de pudlaj cu o capacitate de 7 quintale, 2 cuptoare de pudlaj mai mici şi trei laminoare. În anul 1880, intră în producţie la Fabrica din Cugir prima maşină cu aburi şi ia fiinţă secţia de coase. Mai mult, în acelaşi an, în Cugir, îşi începe producţia turnătoria de oţel aliat de scule pentru pile şi dălţi, producţia de piese turnate de oţel. Patru ani mai tarziu se construieşte o nouă turnătorie de oţel cu preîncălzitor şi un cuptor de topit. Evoluţia continuă, dezvoltarea fabricii din Cugir, cunoaşte un trend ascendent continuu. Dacă ţinem seama că în anul 1900 fabrica dădea de lucru în permanenţă la 500 de muncitori, cu excepţia celor angajati pentru munca la pădure şi zilierii sezonieri, ne dăm seama că în ultimii 26 – 27 ani ai secolului XIX această fabrică a cunoscut o dezvoltare deosebită. Traseul istoric include paşi importanţi – Fabrica din Cugir devine societatea “Uzinele Metalurgice Copşa Mică–Cugir“. Convulsiile sociale, politice şi economice ale anilor ‘30 îşi lasă amprenta şi pe destinul fabricii, a cărei activitate cunoaşte mari dificultăţi, anul 1932 înregistrând o totală încetare a activităţii, situaţie care punea în pericol însăşi existenţa societăţii. În perioada de după 23 august 1944 uzina întâmpină serioase dificultăţi în adaptarea producţiei la produsele de pace. Mai târziu, începând cu anul 1948, anul naţionalizării, întreaga evoluţie a uzinelor din Cugir se desfăşoară în direcţia profilării prin excelenţă şi specializării în

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

construcţia de maşini unelte şi mecanică fină. Dezvoltarea continuă, iar în perioada 1980 - 1989, intreprinderea ajunge să exporte produse pe toate continentele lumii, înregistrând exporturi de peste 100 de milioane de dolari, numărul salariaților ce lucrau la Cugir fiind, la un moment dat, de aproximativ 20.000. Uzina era împărțită în două secții: secția civilă, care producea electrocasnice și mașini unelte, și secția de produse speciale, care fabrica arme și muniție. Dezvoltarea rapidă și puternica a întreprinderii a dus la dezvoltarea zonei din jurul Cugirului, asigurând salarii și mijloace de trai miilor de oameni din afara Cugirului. Dupa revoluția din 1989, societatea a trecut printr-o serie de probleme economice, fiind nevoită să-și reducă activitatea și personalul. Dupa anul 2000, în baza legii parcurilor industriale, societatea cedează o parte din active Consiliului Județean Alba, pe activele cedate constituindu- se SC Parcul Industrial Cugir. Urmează o altă cedare de active, prin asocierea cu concernul german Daimler AG (Daimler Chrysler), înființându-se, astfel, o unitate cu răspundere limitată, Star Transmision Cugir, cu capital majoritar german, care executa angrenaje pentru industria de automobile. În anul 2004, are loc o divizare a SC Uzina Mecanică Cugir SA rezultând în urma acesteia două societăți, filiale ale Companiei Naționale ROMARM: SC Uzina Mecanică Cugir SA și Fabrica de Arme Cugir (constituită pe activele din jurul fabricii de armament portativ de infanterie, în incinta fabricii de jos). Dacă în trecut pe cele două platforme lucrau aproximativ 20.000 de oameni, în prezent, Fabrica de Arme are 857 de angajați, iar la Uzina Mecanică lucrează 956 de persoane. Dupa anul 2005, conducerea întreprinderii face demersuri la Ministerul Industriilor pentru a putea închiria activele rămase fără activitate, astfel că, începând cu anul 2006, o serie de societăți cu profil mecanic închiriază spații ale fabricii de produse electrocasnice și mașini unelte, veniturile obținute din aceste închirieri devenind o bună sursă de supraviețuire pentru fabrica de jos. Prin aceasta acțiune, câteva sute de foști salariați ai SC Uzina Mecanică Cugir au fost angajați la aceste societăți. Se trece, de asemenea, la valorificarea producției neterminate de la fabricile a căror activitate s-a închis și a instalaţiilor și utilajelor care nu mai erau necesare procesului de producție și care erau uzate fizic și moral. Dupa cum se poate observa, evoluţia industriei cugirene este strâns legată de Uzina Mecanică Cugir. Prezentarea ei de la înfiinţare şi până astăzi era obligatorie pentru că tot ceea ce înseamnă industrie în Cugir poartă marca UMC. Dacă în perioada anterioară în jurul acestor 84

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

societăţi gravita întreaga economie a oraşului Cugir, lucrurile s-au mai schimbat, în prezent alţi dezvoltatori economici importanţi pe piaţa locală, naţională şi intenaţională au completat cadrul economic prin activităţi şi investiţii importante. Sectorul de stat este reprezentat de cele trei unităţi ce fiinţează pe locaţia uzinei, respectiv Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme şi Parcul Industrial Cugir. Sectorul privat cuprinde o multitudine de societăţi comerciale cantonate fie pe platforma Parcului Industrial sau UMC, fie în zona industrială a oraşului, cărora li se adaugă agenţii economici cu profil de comerţ care funcţioneză în cartierele oraşului. Cei mai importanți dintre aceștia îi putem regăsii mai jos (în funcție de obiectul de activitate), iar la subcapitolul evoluția grafică se poate vedea numărul agenților economici activi ai orașului Cugir pe categorii. a) Fabricarea Armamentului şi muniţiei:  S.C. Uzina Mecanică Cugir S.A. – 969 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri 45.219.081 Ron  S.C. Fabrica de Arme S.A – 679 Salariați anul 2012 , Cifra de Afaceri 40.412.422 Ron; b) Elemente de transmisie pentru producţia de automobile și accesorii:  S.C. Star Transmission S.R.L. – 751 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 124.505.105 Ron  S.C. Nova Grup S.R.L. -146 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 16.228.777 Ron  S.C. Nova Modul S.R.L. - 24 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.964.128 Ron c) Operațiuni de mecanică generală și elemente constructoare de mașini:  S.C. Tea S.R.L. -134 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 10.641.634 Ron  S.C. Bulbucan S.R.L.- 46 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 5.681.445 Ron  S.C. Mecfil S.R.L. - 30 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.484.465 Ron  S.C. Prototip S.R.L. - 35 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.092.975 Ron  S.C. Marbad S.R.L.- 17 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.991.054 Ron  S.C. Sculăria S.R.L. - 40 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.852.764 Ron  S.C. Prototip Industrie S.R.L. - 35 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.654.784 Ron  S.C. Prototip Construct S.R.L. - 2 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.064.436 Ron  S.C. Mixt Sculăria S.R.L. - 4 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 320.837 Ron d) Prelucrarea lemnului şi fabricarea de mobilă: 85

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 S.C. Mobitalia Prod S.R.L. - 58 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 8.607.434 Ron  S.C. Cinprod S.R.L. - 44 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.956.032 Ron  S.C. Betacon S.R.L. – 71 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.364.976 Ron  S.C. Sedirom S.R.L. - 34 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.984.880 Ron e) Confecții:  S.C.Gini Style S.R.L. - 33 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 586.666 Ron f) Prelucrarea cărnii:  S.C. Elit S.R.L. - 1096 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 342.968.393 Ron  S.C. Geco Star S.R.L. - 15 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.435.360 Ron g) Comerț :  S.C. Mini-Mal Star S.R.L. - 31 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 7.248.292 Ron  S.C. Dorido S.R.L. - 20 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 6.107.403 Ron  S.C. Iuly Cugir S.R.L. - 24 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 5.682.610 Ron  S.C. Iris Universal SRL - 17 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.253.460 Ron  S.C. Ivet SRL - 30 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.233.336 Ron  S.C. Aviplex SRL - 9 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.185.726 Ron h) Fabricarea altor articole:  S.C. Acitech SRL - 63 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 3.727.175 Ron  S.C. Usitech SRL - 31 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.686.484 Ron  S.C. Eurotec Product SRL - 14 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 2.061.550 Ron  S.C. Mould Cugir SRL - 28 Salariați anul 2012, Cifra de Afaceri – 1.474.148 Ron La aceștia se mai adaugă și alți agenți economici care desfășoară alte activități economice la nivelul orașului Cugir. SC "Parcul Industrial Cugir" SA a fost constituit prin HG. 708/27.09.2002, Consiliul Județean Alba fiind acţionar unic. Patrimoniul administrativ are suprafața de 6,2 ha din care: 4,13 ha suprafața construită și 2,07 ha teren construibil, zone verzi, alei. În Parcul Industrial Cugir în prezent îşi desfăşoară activitatea un număr de 39 de societăți de producție industrială și servicii, cu peste 400 de angajaţi, dar numărul societăților poate varia de la o lună la alta. Acestea activează în domenii ca: prelucrări mecanice prin așchiere, tratamente termice, reparații utilaje industriale, confecții metalice, prelucrarea lemnului, prelucrarea pielii, producție de mobilă, comerț cu amănuntul, consultanță tehnică, economică, 86

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

juridică, CAR, școala de șoferi, fabricarea articolelor de papetărie, croitorie. De la înființare și până în prezent au fost efectuate lucrări de amenajare și igienizare, investiții pentru rețele proprii de distribuție utilități (gaz, apă și canalizare, energie electrică – cu post de transformare), iluminat perimetral, amenajarea parcării, reabilitarea fațadei sediului administrativ, reamenajarea spațiilor proprii prin recompartimentări, tencuieli, zugrăveli și lucrări la instalațiile sanitare. În 2012, a fost demarată o investiție de proporții pentru reabilitarea și modernizare căilor de acces și transport auto în interiorul parcului. În perioada următoare, sunt avute în vedere investiţii privind extinderea parcului industrial prin achiziționarea de active de la SC Uzina Mecanică Cugir SA, din vecinătatea PIC, ce pot fi racordate la reţelele de utilităţi existente. De asemenea, este proiectată realizarea a trei hale de producție noi și racordarea lor la utilități precum și reabilitarea mai multor obiective de pe platforma industrială a SC Parcul Industrial Cugir SA. Din anul 2012 SC "Parcul industrial Cugir" SA are calitatea de membru partener în cea mai mare uniune interprofesională şi politic independentă a IMM-urilor din Germania şi Europa (BVMW). Reţea BVMW, printre altele, pune la dispoziţie o platformă colaborativă unde membrii pot obţine sprijin şi pot genera şi dezvolta iniţiative antreprenoriale, proiecte concrete şi noi idei de afaceri. Câteva dintre avantajele directe ale membrilor sunt: consiliere permanentă pe toată durata apartenenţei la uniune, idei de afaceri, recomandări, acces la baza de date şi know- how, modele de documente şi contract, utilizarea reţelei de asistenţă şi consultanţă, alcătuită din experţi acreditaţi, crearea de contacte directe şi rapide şi consolidarea relaţiilor de afaceri cu membrii Uniunii şi cu firmele de profil prin intermediul reprezentanţilor BVMW din Germania, posibilitatea de promovare a firmelor membre pe pagina de internet germană şi romană. Prin intremediul Uniunii sunt susţinute şi consultate atât firmele germane şi elveţiene care vor să investească în România, cât şi firmele active în România care doresc să investească în Germania sau Elveţia. Uniunea oferă şansa membrilor săi să formuleze problemele cu care se confruntă şi iniţiativele pe care aceştia le propun. Pentru început, Parcul Industrial Cugir, în calitate de membru cu drepturi depline, va prezenta oportunităţile de afaceri în zona industrială, potenţialul tehnico-economic, precum şi posibile facilităţi oferite. Din martie 2012, funcţionează Polul de Competitivitate Prelucrări Metale Transilvania, un Cluster Inovativ Național, cu sediul în cadrul Parcului Industrial Cugir (unul dintre membrii fondatori). Scopul asocierii este creșterea competitivității firmelor prin accesul la consultanță și 87

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

la cercetare aplicată. Îi are ca inițiatori pe Consiliul Județean Alba, Agenția pentru Dezvoltare Centru, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Parcul Industrial Cugir, Primăria Alba Iulia și Primăria Cugir. Pentru a putea accesa fonduri europene în perioada 2014-2020, Parcul Industrial Cugir poate participa la o asociere cu autorităţi publice, instituţii de învăţământ superior şi agenţi economici pentru constituirea unui Parc Ştiinţific şi Tehnologic. Datorită rolului important pe care îl joacă parcurile industriale în sprijinirea dezvoltării economice şi a avantajelor pe care le pot aduce în materie de creştere economică şi competitivitate, la începutul anului 2013 Consiliul Local Cugir și-a dat acordul de principiu pentru înființarea unui parc industrial în parteneriat cu Uzina Mecanică Cugir. Urmează să fie identificate terenurile şi spaţiile care pot deveni bază de dezvoltare pentru viitorul parc industrial (pe platforma Uzinei Mecanice Cugir) după care să se parcurgă şi celelalte etape în vederea avizării și constituirii noului parc . Istoria la Star Transmission a început să se scrie din 2001, când, în urma semnării contractului de Joint-Venture între Daimler Chrysler AG și Uzina Mecanică Cugir, se înființa societatea Star Transmission Cugir SRL, în care Daimler Chrysler AG deținea atunci 65% din capitalul social, iar Uzina Mecanică Cugir 35% din acesta. Ca întreprindere mixtă, STAR TRANSMISSION CUGIR îmbina la locația din Cugir Know-how-ul ambilor parteneri în ceea ce privește fabricația de roți dințate, arbori, componente prelucrate mecanic pentru motoare, cutii de viteză și casete de direcție, montajul cutiilor de viteză. În prezent STAR TRANSMISSION S.R.L. (STC) este un furnizor internațional de componente pentru industria de automobile, un producător de componente complexe Powertrain. De la data asocierii, structura capitalului social a suferit modificări, pornind de la raportul menționat anterior, trecând prin 56% - Daimler AG, respectiv 44% - Uzina Mecanică Cugir în anul 2006, pentru a se ajunge în 2010, după majorarea de capital făcută de către Daimler AG la un procentaj de 78,28% - Daimler AG și 22,72% - Uzina Mecanică Cugir, iar din primavara anului 2013 STC este 100% parte a concernului Daimler AG. Alte investiții la nivelul orașului Cugir au fost făcute în domeniul energetic, datorită unui investitor autohton care a amenajat în Canciu, pe Râul Mare, două microhidrocentrale. Aceste

două amenajări hidroenergetice se află la 40 de kilometri în inima Munţilor Cugirului, în amonte de barajul de la Canciu, lângă DJ 704 şi pe pârâul Boşorog. Investiţia aparţine firmei SC Rott 88

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Haus Consulting SRL Cluj Napoca şi este estimată la valoarea totală de 11.763.329 lei. Cele două microhidrocentrale au în total o putere instalată de 2,25 MW şi o producţie estimată de energie de 9,9 MWh care va fi furnizată în sistemul naţional energetic. De asemenea au mai fost construite două astfel de microhidrocentrale şi pe Râul Mic. Este vorba de firme cu capital românesc ceea ce înseamnă că nu doar energia, ci şi profitul va merge tot în economia românească, o parte rămânând la Cugir. Sistemul bancar din oraşul Cugir este constituit din sucursala BCR şi agenţii ale: BANC POST, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BRD, CEC, Casa De Ajutor Reciproc Credit Teiuş - Sucursala Cugir, Banca Cooperatistă Alfa Târnăveni-Vinerea. După cum se poate observa industria este cel mai important și cu tradiție sector al orașului Cugir, este motorul care susține comunitatea Cugireană aflată într-un proces continuu de dezvoltare economică durabilă, favorabilă incluziunii (Obiectivele - Strategia Europa 2020). Fiind cel mai important sector trebuie susținut ca atare și identificate soluții concrete, bine fundamentare, realiste, corespunzătoare și eficiente pentru maximizarea acestuia și corelarea lui cu sectoarele de comerț și servicii în scopul creării de locuri de muncă și reducerea sărăciei.

2.4.2 Evoluţia grafică

La nivelul oraşului Cugir se poate observa o reducere consistentă în ceea ce priveşte numărul de şomeri aflaţi în evidenţă, comparând perioada actuală, mai precis iunie 2013 faţă de luna decembrie 2010, o reducere a ratei şomajului cu apoximativ 44 % la nivelul total al şomerilor. Pe graficul de mai jos se poate identifica un raport mai concret pe fiecare categorie în parte. Astfel ponderea şomerilor în Decembrie 2010 este de 3,32 % iar în Iunie 2013 aceasta scade la 1,91 % din populaţia stabilă cuprinsă între 18 – 62 ani, fiind vorba despre şomerii înregistrati, cei care se înscriu în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Calculele şi statisticile oficiale demonstrează că oraşul Cugir se află sub media pe judeţ a ratei şomajului care este de 6,83 % (iunie 2013), un lucru îmbucurător, dar numărul acestora este mult mai mare iar locurile de muncă existente nu acoperă cerinţele pieţei.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Numărul de șomeri la nivelul Orașului Cugir. Grafic Nr. 21 Numărul agenţilor economici pentru populaţia oraşului Cugir este unul destul de mare având în vedere sporul natural care este în scădere. Agenţii economici care au sediul social în oraşul Cugir au obiecte de activitate foarte diversificate, dominând: mecanică generală, armament şi muniţie, fabricarea angrenajelor, cutiilor de viteză şi a elementelor mecanice de transmisie, fabricarea mobilei şi exploatarea lemnului, confecţii, şi diferite tipuri de comert etc. Din numărul total al SRL-urilor neradiate aflate pe raza oraşului Cugir, funcţionale sunt aproximativ 500 dintre acestea, restul fiind suspendate sau cu întrerupere de activitate. Conform informaţiilor primite de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Alba şi care au la bază înregistrarile efectuate până la data de 30.07.2013, pe raza administrativ teritorială a orașului Cugir au sediul social și funcționează în prezent 36 de societăți cu aport de capital străin, iar 9 societăți au întrerupt temporar activitatea.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Grafic Nr. 22

Grafic Nr. 23

Graficul Nr. 24

În Graficul Nr.24 sunt prezentaţi principalii agenţi economici din oraşul Cugir cu fluctuaţia numărului de angajaţi din anul 2009 până în anul 2012. Se observa că, societățile producătoare care exportă în totalitate şi lucrează pentru marile concerne, au avut o creştere a numărului de salariaţi (Star Transmission, Nova Grup).

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.4.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Imaginea de oraş industrial pe care a  Remuneraţie scazută a resurselor umane; dezvoltat-o Cugirul de-a lungul istoriei,  Resurse financiare reduse pe piaţa locală  Forţă de muncă calificată; Cugireană şi puterea mică de cumpărare  Forţa de muncă capabilă să se adapteze şi la nivelul comunităţii; la alte ramuri economice;  Vulnerabilitate la schimbările de pe piaţă;  Cultura tehnică deosebită, peste 214 ani  Motivaţia înfiintării unui IMM se bazează experiență, în primul rând pe aspectele financiare  Calitatea sistemului educațional, în (câştiguri personale sau familiale) şi nu special cel profesional; pe punerea în aplicare a unei idei  Costul relativ redus al forţei de muncă în deosebite; comparaţie cu alte state ale Uniunii Europene;  Spaţii neocupate pe platforma industrială pentru dezvoltarea de noi investiţii;  Legătura strânsă dintre activităţile industriale şi resursele de materii prime ale judeţului; industria prelucrării lemnului - resurse forestiere, industria textilă - lâna, industria alimentară, etc;  Absolvenți ai școlii profesionale în sistem dual, cu abilități profesionale practice și nu doar teoretice; Oportunităţi Ameninţări  Potentialul ridicat de utilizare a  Instabilitatea legislativă; suprafeţelor industriale ce dispun de  Scăderea numărului de locuitori; infrastructură de bază,  Creşterea costurilor de finanţare –  Poziţia apropiată a localităţii în raport cu creşterea dobânzii la credite;

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Autostrada – Arad – Deva – Sibiu;  Norme şi legislaţie de mediu care impun  Dezvoltarea unor programe coerente de cheltuieli importante pentru intreprinderi; reconversie profesională spre activitățile  Forţa de muncă insuficientă în unele economice cele mai căutate la nivel local; sectoare şi specialităti ale industriei locale uzând de adaptabilatea forţei de muncă; - migrarea tinerilor și a specialiștilor spre  Facilităţile legislative pentru sectorul alte orașe sau țări; IMM;  Lipsa resurselor financiare pentru  Introducerea noilor tehnologii şi susținerea cofinanțării proiectelor dezvoltarea ramurilor economice dezvoltate de agenții economici din zonă; performante, bazat pe oportunitaţile multiple de finantare a IMM-urilor: finanţări de la bugetul de stat, finanţări din fonduri structurale, finanţări din fondurile de garantare, microfinanţări;  Posibilitatea accesării finanțărilor nerambursabile;  Existența legăturilor strânse între populația zonei și persoanele emigrate în alte țări contribuie la dezvoltarea activităților economice;

2.4.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcții strategice: În urma analizei amenințărilor și oportunităților identificate în analiza SWOT s-au stabilit următoarele direcții strategice: Direcţia strategică 1. Crearea unui mediu economic competitiv şi atractiv pentru investiţiile autohtone şi străine, prin valorificarea siturilor industriale existente şi dezvoltarea de noi platforme industriale care să ofere condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor economice în condiţii corespunzătoare.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Direcţia strategică 2. Gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale prin sprijinirea micilor întreprinzători în demararea unor afaceri, având ca scop creşterea economică

la nivelul IMM-urilor. Direcţia strategică 3. Crearea şi dezvoltarea unei imagini favorabile a oraşului Cugir la nivel naţional şi internaţional precum şi elaborarea unui program de atragere a investiţiilor şi investitorilor conform strategiei Europa 2020.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Industrie Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din oraşul Cugir 1. Crearea unor zone de dezvoltare economică, parcuri industriale precum şi a reţelelor de dezvoltare necesare și valorificarea siturilor industriale existente şi neocupate a) Identificarea spaţiilor neocupate din platforma industrială (platforma UMC ) Descrierea proiectului: Necesitatea evaluării spațiilor neocupate din platforma industrială și verificarea acestora dacă întrunesc cerințele de utilități și condițiile necesare în vederea desfășurării de noi activități economice – industriale. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Identificarea activelor care vor rămâne la industria de apărare (identificare – platforma UMC II)

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Stabilirea priorităților și a obiectivelor în ceea ce privește activele care rămân la Fabrica de Arme Cugir și scopurile pe care și le propune pe termen mediu și lung. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir; Termen de implementare: 2014 c) Crearea unei zone de dezvoltare economică și industrială (parc industrial) în subordinea autorităţii publice locale Descrierea proiectului: Identificarea spațiului și crearea unei zone de dezvoltare economică și industrială (parc industrial) precum şi reţele de dezvoltare necesare: incubatoare şi centru tehnologic, centru de excelenţă în afaceri, centre de cercetare şi inovare (Cugirul beneficiază de existenţa unui parc tehnologic care urmează a fi reabilitat) . Acesta poate oferi facilități și beneficii pentru potențiali investitori și extinderea activității pentru agenții economici existenți. Responsabil: Direcția Dezvoltare Economică; Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir; Termen de implementare: 2016 d) Reabilitarea sitului industrial în privinţa utilităţilor şi a căilor de acces Descrierea proiectului: Identificarea liniilor de finanțare pentru reabilitarea și modernizarea sitului industrial din punct de vedere al utilităților și căilor de acces, în vederea creării de condiții corespunzătoare pentru dezvoltarea de activități economico-industriale ale potențialilor investitori. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Actori implicați: Uzina Mecanică Cugir; Termen de implementare: 2016 2. Sprijinirea micilor întreprinzători și a investitorilor pentru demararea unor afaceri a) Elaborarea unei strategii de marketing pentru micii întreprinzători

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Acestă strategie de marketing trebuie să promoveze produsele şi serviciile oferite de micii întreprinzători pe pieţele interne şi externe. În acest sens este foarte importantă încurajarea asocierii micilor întreprinzători în structuri reprezentative şi de cooperare; Responsabil: Clubul Oamenilor de Afaceri Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Efectuarea unei inventarieri a tuturor spaţiilor (clădiri dezafectate) şi terenurilor destinate investiţiilor Descrierea proiectului: Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea accesului la informaţii şi actualizarea acestor date; Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2014 c) Crearea unei baze de date imobiliare folositoare posibililor investitori Descrierea proiectului: Necesitatea creării unei baze de date cu informaţii generale privind fondul locativ și cu toate terenurile disponibile, preţul acestora, gradul de viabilizare etc., folositoare potențialilor investitori; Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2014 d) Reactualizarea broşurii Oraşului Cugir Descrierea proiectului: Reactualizarea periodică a broşurii Oraşului Cugir care să fie distribuită în orice cadru care ajută la promovarea orașului industrial Cugir, cuprinzând informații privind fondul locativ pentru investiții, date folositoare potenţialilor investitori şi date de contact ale fiecărui agent economic. Responsabil: Casa de cultură; Actori implicați: Agenții economici, ONG-urile; Termen de implementare: anual 3. Crearea şi promovarea unei imagini favorabile a oraşului industrial Cugir atât în ţară cât şi în străinatate a) Activităţi de informare privind caracteristicile, comunitatea şi oportunităţile locale.

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Activităţi de informare privind caracteristicile, comunitatea şi oportunităţile locale (Pliante, Broşuri, Pagina WEB, CD-uri privind activitatea economică a acestora) necesitatea dezvoltării brandului orașului așa cum s-a precizat la începutul strategiei. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură;. Termen de implementare: semestrial b) Realizarea unui panou publicitar la intersecţia DJ 704 cu DN 7 Descrierea proiectului: Realizarea unui panou publicitar referitor la potenţialul industrial şi turistic înainte de intersecţia DJ 704 cu DN 7 care face legătura cu orașul Cugir și la nodul de autostradă din apropierea localități Vinerea. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Actori implicați: Compania de Drumuri Naţionale; Termen de implementare: 2014 c) Realizarea unui panou informativ cu harta principalilor agenți economici la intrarea în orașul Cugir Descrierea proiectului: Realizarea unui panou informativ cu harta principalilor agenți economici la intrarea în orașul Cugir. Harta se dorește să corespundă locațiilor exacte unde se află agentul economic și poate oferi informații de bază despre companie. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2014 d) Dezvoltarea imaginii industriale a orașului Cugir și identificarea posibilelor parteneriate în scopul dezvoltării locale Descrierea proiectului: Dezvoltarea imaginii orașului Cugir, ca un oraș industrial cu renume (simbolul roții dințate pe stema orașului) și identificarea posibilelor parteneriate interne sau externe, (parteneriat CJ-oameni de afaceri-CL, alte administrații publice locale), în scopul dezvoltării economice a comunității cugirene. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

e) Crearea de relaţii cu factori de interes în dezvoltarea economică locală și organizarea de simpozioane pe teme tehnice Descrierea proiectului: Dezvoltarea de parteneriate cu factori de interes între agenții economici locali și alţi posibili investitori pentru creearea unor secții speciale de învățământ tehnic aprofundat la Colegiul ID Lăzărescu, conform cerințelor de pe piața economico – industrială locală. Dezvoltarea de parteneriate cu universitățile tehnice din țară în vederea organizării de simpozioane pe teme tehnice cu invitarea de participanți din mediul academic și științific naţional și internaţional. Responsabil: Casa de Cultură; Actori implicați: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”, Agenții economici, Clubul Oamenilor de Afaceri, ONG-urile; Termen de implementare: anual f) Susţinerea la nivel județean și naţional pentru cuprinderea oraşului Cugir în strategia judeţului Alba și în programe de dezvoltare şi strategii naţionale. Descrierea proiectului: Susținerea la nivel național de către oamenii politici (deputați, senatori, primar, alți oameni politici reprezentativi) și oamenii de afaceri cu potential în vederea cuprinderii oraşului Cugir si a judeţului Alba în programe de dezvoltare şi strategii naţionale. (Industria de Apărare, Turism). Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Actori implicați: Clubul Oamenilor de Afaceri; Termen de implementare: 2014 g) Implicarea orașului Cugir în susținerea activității de prelucrări metalice în Transilvania

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Implicarea în activitatea Polului de Competitivitate Prelucrări Metale Transilvania, un Cluster Inovativ Național, în vederea creșterii competitivității firmelor asociate prin accesul la consultanță și la cercetare aplicată. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Actori implicați: Clubul Oamenilor de Afaceri; Termen de implementare: 2016 4. Elaborarea unui program de atragere a investiţiilor în concordanță cu obiectivele Strategiei Europa 2020 a) Prioritizarea zonelor destinate extinderii orașului Cugir Descrierea proiectului: Achiziţionarea de teren de la persoanele private de către Consiliul Local pentru potenţialii investitori, identificarea necesarului utilităților precum și dezvoltarea căilor de acces; Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2016 b) Crearea brandului ”Cugir oraș industrial” Descrierea proiectului: Necesitatea punerii în practică a scenariului descris la 1.4 Cadrul strategic – dezvoltarea de Brand a orașului Cugir, tinând cont de istoricul industrial colosal al orașului Cugir. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 c) Înființarea și dezvoltarea unui parc industrial de energie alternativă solară

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Identificarea unei locații propice în vederea dezvoltării unui parc cu panouri solare care să furnizeze energie mai ieftină agenților economici industriali și nu numai. Acest parc se intenţionează a se creaza în cadrul unui parteneriat public-privat. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Actori implicați: Agenții Economici, Oameni de afaceri; Termen de implementare: 2020

100

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.5 Agricultură și silvicultură 2.5.1 Prezentare generală

Oraşul Cugir dispune de un areal geografic favorabil pentru domeniul de agricultură, cuprinzând atât zone de munte, favorabile pentru creşterea de animale, dar şi de şes, favorabil dezvoltării culturilor cerealiere. Dispunând de forme de relief variate, suprafaţa agricolă a oraşului Cugir reprezintă 22% din suprafaţa totală de 34.467 ha. Suprafaţa agricolă este de 7523 ha din care: 1.571 ha arabil, 1286 ha fâneţe naturale, 4480 ha păşuni naturale, 50 ha vii, 5 ha livezi. Ponderea în suprafaţa totală o reprezintă pădurile în suprafaţă de 10479.68 ha. Suprafaţa arabilă de 1571 ha, în anul 2013, era lucratǎ de: S.A. Vinereana care lucrează doar o parte din terenul localităţii Vinerea 15,80 ha, restul fiind concesionat de alte asociaţii din alte localităţi şi S.C. "Lactoagrar" SRL Alba - 596 ha şi S.C. "Agroprest" SRL Şibot - 155 ha, iar restul de 804.20 ha se lucrează individual. Ponderea în suprafeţele de teren arabil cultivate de SA Vinereana o ocupă cereale (grâu, orz, orzoaică, ovăz) în proporţie de 52 – 55 % din suprafaţa totală, restul fiind cultivată cu culturi prăşitoare (porumb, cartofi, floarea soarelui) pentru asigurarea unui asolament corespunzător. În anul 2012 şi 2013 S.A. Vinereana nu a mai cultivat cereale prin prisma concesionării terenurilor pe care se cultivau acestea. Apogeul de producţie însă la cultura cerealelor îl reprezintă anul 2010, un an foarte productiv, când a fost obţinută o producţie totală de 4447 tone, respectiv 813 tone grâu, 51 tone orzoaică, 2686 tone porumb, 897 tone cartofi, 9 tone floarea soarelui împărţiţi între producători individuali, S.A. Vinereana şi alţi producători. Efectul aplicării reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ca urmare aplicării prevederilor Legii nr. 18 /1991 şi a Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 1/2000, a condus la fărâmiţarea suprafeţei de teren agricol în 2800 exploataţii de subzistenţă în mărime medie de 0,80 ha teren agricol formate din 3 – 10 parcele, neexistînd condiţii pentru aplicarea unor tehnologii avansate la executarea lucrărilor agricole. Aceste suprafeţe au fost împărţite prin comisia de fond funciar proprietarilor care le lucrează în mod individual, dar având suprafeţe aşa de mici şi împărţite în diferite locuri, rentabilitatea nu este aşa de mare. Birocraţia şi legislaţia foarte alambicată, precum şi simţul

101

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

proprietăţii persoanelor în vârstă nu prezintă condiţii favorabile pentru comasarea acestora şi repoziţionarea lor. Oraşul Cugir, după cum am precizat în primele paragrafe, are un potenţial de creştere a animalelor foarte ridicat prin prisma zonei montane, a păşunilor alpine întinse şi a fâneţelor naturale care se întind pe o suprafaţă foarte mare. Acesta are în componenţă şase sate în zona de munte, unde principala preocupare a locuitorilor este creşterea animalelor. În ceea ce priveşte evoluţia efectivelor de animale, acestea au avut o fluctuaţie constantă cu un mic regres în perioada 2010 – 2013. Se poate observa în tabelul de mai jos efectivele de animale pentru fiecare localitate în parte: Localități Efectivele de Bovine Efectivele de Ovine Efectivele de Porcine comp. 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 2010 2011 2012 2013 Cugir 385 355 363 350 1855 1192 1347 1302 158 199 214 171 Vinerea 142 109 118 99 972 968 1831 1830 218 213 201 199 Bocşitura 35 40 43 34 40 40 - - 15 18 19 15 Bucuru 341 247 254 256 1658 1285 1013 986 104 68 59 66 Călene 215 159 158 150 672 946 1119 1068 77 57 34 36 Feţeni 92 90 88 90 99 101 91 74 30 35 35 36 Goasele 86 91 98 95 500 547 560 501 20 30 38 28 Mugeşti 238 176 194 188 1574 1381 1441 1263 73 64 69 70

Tabel Nr. 1 – Efectivele de animale la nivelul oraşului Cugir În ceea ce priveşte evoluţia producţiei de lapte şi carne, acestea se regăsesc în tabelul de mai jos pe fiecare an în parte: Localități Productia lapte de Productia lapte de Productia carne de comp. Bovine Ovine Porcine 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 Cugir 7200 6700 7275 1401 704 914 15 16 12 Vinerea 2350 1825 2200 765 680 1125 11 11 12 Bocşitura 500 500 480 31 31 - 2 1 1 Bucuru 4880 3300 3700 1112 728 582 4 4 4 Călene 2800 2160 2260 438 528 729 3 4 4 Feţeni 1800 1240 1140 63 58 49 2 1 2 Goasele 1200 1240 1440 405 351 360 1 3 2 Mugeşti 3160 2520 2820 1100 849 899 3 4 4

Tabel Nr. 2 – Producţia animalieră declarată la nivelul oraşului Cugir

102

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Pădurile aflate în raza administrativă a oraşului Cugir ocupă o suprafaţă de 24621 ha reprezentând 66% din întinderea teritoriului. Acest procent, comparat cu indicele mediu de împădurire pe ţară, care este de cca. 27%, evidenţiază importanţa sectorului silvic în ansamblul economico-social al oraşului. După reconstituirea dreptului de proprietate în anul 2002, în baza legii 1/2000, în anul 2004 s-a înfiinţat la nivelul Consiliului Local Cugir, Ocolul Silvic Sâpcea-Cugir R.A. Ocolul Silvic Sâpcea-Cugir R.A. s-a înfiinţat prin Hotărârea nr.7/29.01.2004 şi funcţionează în baza ,,Autorizaţiei de funcţionare nr.66/04.03.2004” emisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, începând cu data de 01.05.2004, fiind constituit pe suprafaţa Consiliului Local Cugir 4466,2 ha. În temeiul legii 247/2005 s-au retrocedat în proprietatea oraşului Cugir încă 328 ha pădure, 50 ha pepiniere-plantaj Vinerea 11,2 ha suprafaţă cu drumuri forestiere şi cantoane silvice. Din suprafaţa totală de 24621 ha fond forestier din raza administrativă a oraşului Cugir, suprafaţa acoperită cu pădure este de 24375 ha, indicele de acoperire (utilizare) fiind de 99 %. Din acestea, 11571 (47 %) sunt acoperite cu răşinoase (Molid 85%, Brad. 5%, Div. Răşinoase 10%), restul 13050 ha (56%) reprezentând foioasele (Fag 70%, Gorun 20%, Div. Tari 10%). Recoltarea masei lemnoase se face de pe o suprafaţă de 12845 ha, restul de 11776 ha fiind cu funcţii speciale de protecţie a terenurilor cu pantă mare, expuse la eroziune şi a terenurilor din jurul lacurilor de acumulare. Din pădurile proprietate a oraşului Cugir recoltarea masei lemnoase se face de pe o suprafaţă de 3468 ha, restul de 1326 ha fiind cu funcţii speciale de protecţie, volumul recoltat anual fiind de 15382 mc. În prezent, la nivelul exploataţilor forestiere de pe raza teriorială a oraşului Cugir exploatarea masei lemnoase se face prin societăţi specializate. Pentru recoltarea produselor provenite din valorificarea masei lemnoase şi a produselor accesorii din pădurile de pe raza oraşului Cugir, s-a construit o reţea de drumuri forestiere care a asigurat accesibilitatea unor noi bazinete forestiere. Proiectul “Accesibilizarea fondului forestier şi protectia mediului, prin construirea infrastructurii de transport, la O.S. Sâpcea, Cugir, judeţul Alba” a fost derulat prin Măsura 125 în valoare de 6.430.194 lei şi a avut ca obiective modernizarea următoarelor drumuri: 103

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 D.F.Piciorul Neamţului L=5,2km  D.F.Preluca-Comarnici L=1,2km  D.F.Valea Groşi L=1,6km  D.F.Râul Mic-Bucuru L=5,6km  D.F. Brǎdet L=0,4 Km  D.F. Vinerea- Archiş L=1,5 Km  D.F. Afinet L=1,8 Km Scosul şi apropiatul masei lemnoase la drumurile forestiere s-a făcut cu preponderenţă cu mijloace mecanice (tractoare şi funiculare) şi într-o mai mică măsură cu animale de tracţiune şi au constituit materie primă pentru firmele cu profil din Cugir dar şi pentru gigantul S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L. din Sebeş sau chiar în localităţi mai îndepărtate. Administrarea pădurilor se face în regim silvic, conform legislaţiei general valabile în silvicultură, conform prevederilor amenajamentului silvic. Cota lemnoasă ce se poate exploata anual este, conform amenajamentelor silvice ale O.S.Cugir şi O.S. Sâpcea Cugir R.A., de 70 mii mc şi constituie sursa principală de venituri. De asemenea, în cadrul pepinierelor din cadrul O.S. Sâpcea Cugir R.A se produc puieţi forestieri şi ornamentali din specii de foioase şi răşinoase pentru a avea în oraşul Cugir adevărate raze de verdeaţă în beneficiul generaţiilor actuale şi viitoare. În cadrul domeniului agricol, toamna anului 2012 a fost de referinţă, administraţia publică locală în parteneriat cu Asociaţia Crescătorilor de Animale au inaugurat noul Târg de animale, continuând o tradiţie care a fost întreruptă opt ani. Acesta este organizat sub forma unui complex cu spaţii amenajate pentru comercializarea cerealelor şi animalelor şi este localizat la intrarea în oraş, în zona serelor. A fost construit de către Asociaţia Crescătorilor de Animale pe un teren de pe strada Serelor, de la intrare în oraş, unde, cu ani în urmă, se aflau serele fabricii. Târgul este doar o parte a unei investiţii mult mai ample pe care asociaţia a iniţiat-o, iar primăria a sprijinit-o şi care mai cuprinde: abator de capacitate mică, sediul asociaţiei, garaj de utilaje agricole, atelier de reparaţii a acestor utilaje. Fermierii vor avea acces la toate serviciile de care au nevoie iar investiţia va rezolva majoritatea problemelor de care se loveau până acum crescătorii de animale. Investiţia a fost posibilă după ce Primăria a propus asociaţiei să preia păşunile oraşului în administrare. Efectuând în regie proprie majoritatea lucrărilor de întreţinere, ACA a reuşit să 104

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

facă economii considerabile care au fost folosite pentru diferite investiţii, printre care şi târgul de animale. În cursul anului 2013, prin intermediul proiectului “Incluziune socială și pe piața muncii prin întreprinderi sociale” la Cugir a fost construit un solariu, în care elevii vor putea face practică în domeniul agricol. Primăria orașului Cugir a furnizat terenul pe care s-a ridicat acest solariu, astfel încât să se înceapă construirea lor. Banii pentru construirea acestei sere vin din bugetul proiectului implementat deja de aproape doi ani și jumătate în Cugir și Vinerea, prin intermediul Centrului comunitar resursă de la Vinerea. Proiectul a fost realizat la inițiativa Consiliului Județean Alba, în luna mai 2011, în parteneriat cu Consiliul local Cugir, „Die Querdenker”, “Civitas” “Structura Consulting Group” și ”CFCECAS”. În concluzie obiectivele generale propuse pentru dezvoltarea sectorului agricol în perioada 2014 – 2020 sunt: creşterea competitivităţii agriculturii, gestionarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea teritorială echilibrată. În concordanţă cu acestea intervin şi elemente de noutate care pot constitui un punct de plecare în dezvoltarea agricolă şi silvică propusă pentru arealul teritorial al oraşului Cugir. Aceste elemente de noutate sunt:  Posibilitatea introducerii de subprograme tematice (tinerii fermieri, fermele mici, zonele montane, lanţurile scurte de aprovizionare);  Abordare orientatǎ spre fermele mici şi tinerii fermieri;  Promovarea parteneriatelor şi a cooperării (promovarea sprijinului către forme asociative);  Incurajarea proiectelor care integrează activităţi agricole şi non-agricole;  Extinderea tipurilor de potenţiali beneficiari pe domeniul non-agricol, care pe lângă micro-întreprinderi va include şi întreprinderi mici;  Limitarea beneficiarilor din domeniul agricol, la micro-întreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii;  Extinderea ariei de eligibilitate (oraşul Cugir fiind deficitar la depunerea proiectelor pe domeniul agricol prin prisma teritoriului care se află în zona urbană şi care nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate).

105

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.5.2 Evoluţia grafică

La nivelul oraşului Cugir şi a localităţilor aparţinătoare se poate constata cǎ numărul efectivelor de animale se menţine la un nivel constant, cu precizarea că în anul 2013 numărul acestora a înregistrat o mică scădere atât la bovine, ovine cât şi porcine, după cum se poate observa în Graficul Nr. 25 de mai jos:

Grafic Nr.25 Număr efectiv de animale La nivel de producţie nu există modificări spectaculoase, ținând cont de efectivul de animale care a rămas aproximativ constant și cantitatea de producție declarată, putem observa acelaşi nivel al producţiei animaliere în concordanţă cu efectivele existente.

Grafic Nr.26 Producția animalieră declarată 106

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Scăderea producţiei la cereale pentru anul 2013 se datorează în mare parte principalului producător Societatea Agricolă Vinereana, care a concesionat terenurile pe care le exploata la o asociaţie din altă localitate care nu aparţine de teritoriul administrativ al oraşului Cugir. O altă cauză a scăderii producţiei este lipsa surselor de apă şi a irigaţiilor care pot influenţa decisiv producţia.

Grafic Nr.27 Producția animalieră declarată

2.5.3 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe  Fondul forestier – pădurile, vegetaţiile  Probleme demografice; forestiere şi fondul cinegetic – reprezintă  Infrastructură deficitară, drumuri una din cele mai puternice resurse din forestiere greu accesibile; zona administrativă a oraşului Cugir;  Nu există trasee turistice promovate  Suprafaţa mare de teren agricol dispusă pentru practicarea activității de pe teritoriul oraşului Cugir, soluri fertile, vânătoare; potenţial agricol;  Reticenţa crescută privind asocierile de  Potenţial piscicol pentru zona montană; ferme;  Condiţii favorabile pentru practicarea  Nivelul mediu al producţiei agricole vânătorii; datorită dotării necorespunzătoare cu

107

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Potențial ridicat de exploatare a lemnului utilaje agricole și lipsa unor tehnici pe cele două râuri Râul Mic și Râul Mare, moderne standardizate de lucrări precum și Munții Șurianu; agricole;  Realizarea drumului forestier de pe  Inexistența sistemelor de irigații; Drăgana – 7 drumuri forestiere; Oportunităţi Ameninţări  Adoptarea unor măsuri de extindere a  Concurenţa crescută a produselor de fondului forestier prin împăduriri, ce import; conduc la diminuarea efectelor  Insuficiența valorificării şi promovării deşertificării, degradării terenurilor produselor agricole tradiţionale; agricole, eroziunii eoliene şi pluviale;  Lacunele legislative şi administrative  Asocierea producătorilor din agricultură; privind asocierea fermierilor;  Valorificarea forţei de muncă active prin  Dotarea necorespunzătoare cu utilaje asigurarea unui proces continuu de performante și lipsa de know-how în informare şi dezvoltare profesională în domeniul agricol; domeniul agricol;  Dezvoltarea agriculturii ecologice;

2.5.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcții strategice Întrucât agricultura este percepută drept un sector aflat în declin, în special, legumicultura, apicultura şi piscicultura, se impun măsuri pentru revigorarea acesteia. În urma analizei SWOT efectuate se propun următoarele direcţii strategice: Direcţia strategică 1. Gruparea micilor fermieri în asociaţii şi grupuri de producători, găsirea unor soluţii pentru

108

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

sistemul de irigaţii, precum şi pentru reţeaua de depozitare şi desfacere a producţiei agricole. Direcţia strategică 2. Modernizarea şi eficientizarea sistemului agricol trebuie realizate concomitent cu încurajarea dezvoltării celorlalte sectoare (revigorarea industriei de reparaţii a utilajelor agricole, dezvoltarea domeniului cercetării etc.), a serviciilor şi dezvoltării antreprenoriale. Nu în ultimul rând, se impune continuarea trecerii de la producţia agricolă primară la industria agroalimentară (care se află într-un stadiu incipient, prin existenţa unor producători şi procesatori importanţi la nivelul judeţului). Direcţia strategică 3. Dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării masei lemnoase şi creşterea suprafeţei fondului forestier.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Agricultură și Dezvoltarea activităţilor agricole şi silvice în oraşul Cugir silvicultură 1. Dezvoltarea infrastructurii de creştere a calităţii păşunilor a) Întocmirea amenajamentului silvo-pastoral Descrierea proiectului: Necesitatea întocmirii amenajamentului silvo-pastoral în vederea stabilirii de lucrări tehnologice, pentru menţinerea şi refacerea continuă a covorului vegetal ierbos cu specii de înaltă valoare furajeră, în condiţiile creşterii producţiei şi calităţii pajiştilor, precum şi a asigurării bunăstării animalelor care păşunează. Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A. Actori implicați: Asociația Crescătorilor de animale; Termen de implementare: 2020 b) Aplicarea de îngrăşăminte şi supraînsămânţări pe suprafeţe

109

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Identificarea suprafeţelor care necesită supraînsămânţări şi îngrăşăminte şi executarea de lucrări aferente pentru acestea. Responsabil: Asociația Crescătorilor de Animale; Termen de implementare: Anual c) Stabilirea regulamentului de funcţionare pentru curtea de obor de la Cugir Descrierea proiectului: Odată cu modernizarea curţii de obor de la Cugir este necesară stabilirea unui regulament de funcţionare şi stabilirea anumitor criterii care duc la buna funcţionare a acesteia. Responsabil: Asociația Crescătorilor de Animale; Termen de implementare: 2014 d) Trasferul de la Asociaţiile crescătorilor de animale a dreptului de administrare a păşunilor către crescătorii de animale Descrierea proiectului: Odată cu modernizarea curţii de obor de la Cugir este necesară stabilirea unui regulament de funcţionare şi stabilirea anumitor criterii care duc la buna funcţionare a acesteia. Responsabil: Asociația Crescătorilor de Animale; Termen de implementare: 2016 2. Dezvoltarea infrastructurii necesare exploatării masei lemnoase a) Dezvoltarea infrastructurii pe Râul Mare şi Râul Mic Descrierea proiectului: Dezvoltarea infrastructurii drumului forestier Râul Mic – Prislop şi clarificarea situaţiei juridice a drumului de pe Râul Mare şi modernizarea acestuia. Responsabili: Ocolul Silvic de Stat și Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A. Termen de implementare: 2018 b) Amenajarea şi modernizarea cantoanelor de vănătoare în scopul valorificării turistice Descrierea proiectului: Reabilitarea şi modernizarea cantoanelor de vânătoare şi valorificarea lor turistică, trecerea în circuitul turistic şi folosirea lor ca pensiuni agroturistice. Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A

110

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Termen de implementare: 2018 c) Dezvoltarea şi accesibilizarea drumurilor forestiere Călene şi drumul de legătură pe Valea Năsăpişte Descrierea proiectului: Identificarea unuor surse de finanţare prin fonduri nerambursabile sau de la bugetul local pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor forestiere spre Călene precum şi drumul de legătură Valea Năsăpişte. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 d) Identificarea unei suprafeţe mai mari de teren pentru schimb Descrierea proiectului: Necesitatea identificării unei suprafeţe de teren pentru a face schimb în scopul de a dezvolta anumite investiţii în zona de munte. Responsabil: Biroul Administrație Domeniul Public; Termen de implementare: 2018 3. Creşterea suprafeţei fondului forestier a) Continuarea dezvoltării unor specii ornamentale în pepiniere având ca scop plantarea acestora în oraş: Buxus, Ienupăr, Thuja, Chamaecparis Descrierea proiectului: Identificarea necesităţii de a cultiva specii ornamentale pentru plantarea acestora în oraş şi în spaţiile care vor fii reabilitate de către autorităţiile locale (pieţe, parcuri, curţiile şcolilor, alei pietonale etc.) Responsabili: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A și Ocolul Silvic de Stat; Termen de implementare: anual b) Dezvoltarea, producerea şi creşterea continuă a numărului de puieţi din pepinierele ocolului silvic pentru fondul forestier Descrierea proiectului: Dezvoltarea şi producerea continuă de puieţi în vederea populării zonelor defrişate şi valorificării puieţilor prin comercializarea acestora. Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A și Ocolul Silvic de Stat;

111

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Termen de implementare: anual c) Împădurirea zonelor degradate (Ghergheleu, Pleșa, Răzoare) Descrierea proiectului: Necesitatea plantării de puiet şi împădurirea zonelor care au fost şi sunt degradate în vederea reconstituirii cadrului natural şi antropic. Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A Termen de implementare: 2018 4. Dezvoltarea potențialului agricol al orașului Cugir a) Actualizarea permanentă a registrului fermelor Descrierea proiectului: Necesitatea actualizării datelor cu privire la registrul fermelor. Responsabil: Compartiment Registrul Agricol, Fond Funciar; Termen de implementare: anual b) Reabilitarea și punerea în funcțiune a canalului Morii pentru irigarea terenului de la Vinerea Descrierea proiectului: Necesitatea reabilitării canalului Morii pentru a dezvolta posibilitatea unei irigări eficiente a terenurilor agricole din localitatea Vinerea. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018 c) Valorificarea terenurilor terasate de la Vinerea Descrierea proiectului: Dezvoltarea zonei agricole din localitatea Vinerea prin valorificarea terenurilor terasate din localitate. Responsabil: Biroul Agricol; Termen de implementare: 2016 d) Inființarea de perdele forestiere în vederea asigurării unei producţii agricole de calitate, corespunzătoare

112

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea înfiinţării unor perdele forestiere în zona agricolă Vinerea şi Cugir, între drumul care face accesul în localitate şi terenul agricol în vederea protejării acestuia. Responsabil: Biroul Administrația Domeniul Public; Actori implicați: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A Termen de implementare: 2018

113

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.6 Turism și tineret

2.6.1 Prezentare generală

Viziunea acestui domeniu de dezvoltare este transformarea Cugirului într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor până în 2020 şi realizarea unei dezvoltǎri durabile, din punct de vedere al mediului, a sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din România. Crearea unui turism durabil în Oraşul Cugir presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism practicabile, dar şi a managementului şi marketingului turistic care să ţină cont de integritatea naturală, socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile care vor urma. Orașul Cugir beneficiază de avantajul de a avea o poziție geografică privilegiată datorită obiectivelor naturale, istorice și economice, în mod special datorită Munților Șureanu. Cugirul constituie un punct important de convergență a drumurilor turistice din Munții Șureanu - Traseul Cugir - Moara Turcului - Între Ape - Curmătura Prisaca - Poarta Raiului - Cabana Șureanu. Fondul turistic al Cugirului este constituit în marea majoritate de obiective turistice naturale, respectiv Munţii Şureanu. Aceştia sunt lipsiţi de creste zvelte şi de cursuri glaciare, însă au suprafeţe de eroziune extinse. Glaciaţiunea cuaternară, chiar dacă nu a avut aceeaşi extensiune ca în Făgăraş sau Retezat, a lăsat totuşi urme vizibile care constituie o categorie de obiective turistice de puternică atracţie. Masivul permite parcurgerea, începând cu oraşul Cugir până la cabana Şureanu, pe o distanţă de aproximativ 60 de km, a tuturor etajelor de vegetaţie de foioase până la golul alpin. Teritoriul muntos al Cugirului posedă un număr mare de izvoare şi este străbătut de râuri montane. Toate acestea duc către două râuri din zonǎ: Râul Cugirul Mare şi Râul Cugirul Mic, care au confluenţa la partea de sud a oraşului, unde se formează Râul Cugir. Totodată, Munții Șureanu dețin de o rețea densă de trasee turistice, oferind secvențe pitorești ale cadrului natural și urme de străveche locuire a acestui ținut. Pentru zona Cugirului din Munţii Şureanu există un număr de 14 trasee turistice:

114

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

1. Cugir - Mănăstirea Călene (prin Cartierul Cindeni) Nemarcat Durata: 1 oră Distanţa: 4 km Posibilităţi de cazare: pensiunile agroturistice din Călene 2. Cugir - Valea Guşerii - Călene - Mănăstirea Afteia (Plăişor) Nemarcat Durată: aproximativ 3 ore Posibilitate de cazare: pensiunile agroturistice din Călene. 3.Cugir - Moara Turcului - Canciu (varianta: Canciu) 4. Prisaca - Luncile Prigoanei (varianta: Poarta Raiului - Cabana Şurianu). Marcaj: triunghiul roşu (slab) Durata: 11 ore Distanţă: 52 km (Traseul este pe drum forestier, ridicând oarecare probleme în zona Canciu- Cârpa) Posibilităţi de cazare : Cabana Mistreţul, Ocolul Silvic Canciu - punctul alimentar Canciu, Cantonul Cârpa, Cabana Poarta, Raiului, Cabana Şurianu. 5. Cugir - Rândunica - Arieş - Cabana Prislop Marcaj: Punct roşu (slab) Durata: 7 ore Distanţă: 22 km (Traseul este pe drum forestier) Posibilităţi de cazare: Cabana Prislop 6. Cugir - Prihodişte - Tomnatic - Vf. Plăvaia - Cabana Prislop Marcaj: triunghi roşu Durata: 3-4 ore Distanţa: 15 km (Pentru acest traseu există şi variantă pentru maşini 4x4: Cugir - Valea Prihodiştei - Frăsânei - Prislop) Posibilităţi de cazare: la casele mărginenilor din Frăsânei şi la Cabana Prislop 7. Cugir - Rândunica - Bucuru - Bocşitură - Răchita - Moliviş - Groşi - Năsâpişte - Bătrâna - Şinca Marcaj: punct roşu (slab) 115

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Durata: 7-8- ore Distanţa: 29 km (Traseul este convenabil în drumul spre cetăţile dacice: Şinca, Cabana Steaua Mare, Godeanu, Mucel, Sarmisegetuza. Totodată traseul se poate continua prin Dealul Negru, Pârva la Cabana Şurianu) Posibilităţi de cazare: Cele 5 pernsiuni agroturistice din Bucuru, pensiunea Ioaneş din Bocşitură, cabana Năsâpişte 8. Şaua Şinca - Cabana Steaua Mare - Vf. Godeanu - Sarmisegetuza - Grădişte - Cabana Costeşti Nemarcat Durata: 7-8 ore Distanţa: 30 km (Traseul constituie principala ieşire spre Sarmisegetuza dar şi spre Cabana Feţele Albe). Posibilităţi de cazare: casele din satul Grădişte, cabana şi tabăra şcolară Costeşti. 9. Cabana Prislop - Cantonul Alunul - Dealul Zebru - Godeanu - Muncel - Sarmisegetuza Nemarcat Duratp: 5 ore (O parte din traseu se desfăşoară pe drum forestier). Există şi o variantă de ieşire din Râul Alunului în satul Măgureni şi de aici la Muncel Sarmisegetuza. Posibilităţi de cazare: Cabana Prislop şi casele mărginenilor din Măgureni 10. Cabana Prislop - Lupşa - Scârna - Şinca - Dealul Negru - Pârva - Curmătura Şurianu - Cabana Şurianu Marcaj: triunghi şi punct roşu Durata: 7-8 ore Distanţa: 28 km (Acesta este principalul traseu de creastă din masivul Şurianu, el continuându-se peste Vf. lui Pătru - Tărtărău - Obârşia Lotrului. Inconvenientul acestui traseu este că în zona Cabana Prislop - cabana Şurianu, nu există nici o posibilitate de cazare). 11. Cugir - Arieşul - Tăul Lupşii - Steaua - Vf.Tâmpu - Culmea Maleia - Vf.Rudii - Poiana Omului - Târşa - Leurdana - Cetatea Blidaru - cabana Costeşti Nemarcat Durata: 18 - 20 ore Distanţa: 68 lm (Traseul se desfăşoară până în apropierea Vf.Steaua pe drum forestier) 116

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Posibilităţile de cazare sunt reduse. Eventual se poate face o abatere la "Tăul Lupşii" pentru a înnopta la Cabana Năsâpişte. Pentru ziua a doua se poate campa la casele mărginenilor din Târşa şi apoi la cabana sau tabăra Costeşti. 12. Cugir - Valea Dăii - Romoşel - Ciungu Mare - cu variante: Ciungu Mare - Tomnatic - Plăvaia - Cabana Prislop; Ciungu Mare - Valea Sibişelului - Pârâul Gliva - Măgureni - Muncel – Sarmisegetuza; Ciungu Mare - Sibişel - Râuşor - Căpăţâna - Prisaca - cabana Costeşti; (Traseele sunt nemarcate, desfăşurâmdu-se în principal pe drumuri forestiere) Posibilităţi de cazare: la case particulare în Romoşel, Ciungu Mare, Măgura, tabăra şi Cabana Costeşti. 13. Mănăstirea Afteia (Plăişor) - Mugeşti - Hîlmu - Recea - Cărări Nemarcat Durata: 6-7 ore (Traseul are şi o variantă pe drum forestier accesibil pentru maşini 4x4 pe perioada de vară) 14. Mănăstirea Plăişor - Purcăreţ - Dealul Mănăilă - Dealul Lung - Cărări. Din acest punct traseul se continuă spre Măgura - Curmături - Mănăstirea Ţeţ - Canciu sau pe o altă variantă spre Şurianu. Prima variantă presupune străbaterea satului Mugeşti, mai ales a poienilor Recea pline de case, realizate în locul colibelor, specifice obiceiului mărginenilor "la colibe" (când păstorii se deplasau la fâneţe" pentru cosit şi pregătirea fânului, perioadă în care se locuia în colibe). Posibilităţi de cazare: cele două pensiuni agroturistice din Mugeşti. În zona muntoasă (5-12 km de Cugir) sunt situate satele de munte: Bocşitura, Bucuru, Calene, Feţeni, Goasele şi Mugeşti, locuite de crescători de animale, cu structuri şi obiceiuri tradiţionale româneşti dintre cele mai autentice. În casele acestora pot fi cazaţi turişti cu preferinţe diverse. Aceasta zonă face parte din Mărginimea Cugirului, locuitorii acestor sate au ca principală preocupare păstoritul. În Cugir există vestigii arheologice cu o importanță semnificativă. Dintre cele mai importante obiective turistice de pe raza orașului Cugir menționăm:  Cetatea dacică de pământ de la Cugir - 2km  Sălile muzeistice din Clubul Copiilor Cugir  Biserica "Sfânta Treime" din Cugir construită între anii 1806-1809 117

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel "din Vinerea - 5 km  Iezerele glaciale Şureanu - 55 km  Mănăstirea "Fetiţa " din apropierea lacului de acumulare Oaşa - 60 km  Mănăstirea "Călene", aflându-se în satul cu acelaşi nume - 5 km  Zonele de agrement Râul Mare şi Râul Mic Cugir  Apeductul "Wasser Leine" construit în 1906 de germani şi italieni  Turnul de apă, proaspăt renovat  Castrul roman de pe Vârful lui Pătru - 60 km  Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 - cartier Scăunel. Conform datelor oficiale de pe http://www.mdrt.ro, site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, lista unităților de cazare acreditate la nivelul orașului Cugir cu numărul de stele este: Tip unitate Nume unitate Categorie Număr spații Număr locuri

PENSIUNE CASA UMC 3 STELE 8 11 TURISTICĂ HOTEL DRĂGANA 2 STELE 15 30

CABANĂ PERLA 3 STELE 10 20 TURISTICĂ HOTEL PRESIDENT 2 STELE 13 29

Tabel Nr.3 – Unităţile de cazare acreditate

Numărul unităților de cazare la nivelul orașului este semnificativ mai mare (Pensiunea Rad - Râul Mic Cugir – 30 locuri, Pensiunea Simi Robert - Râul Mic Cugir – 20 locuri, Pensiunea Canciu – 30 locuri, Pensiunea Ina – 20 locuri, Pensiunea Poarta Raiului - Cugir, Râul Mare – 20 locuri, Pensiunea Dronca, Casa "La Vasile", Cabana Fără Gânduri, iar pentru zona montană cabanele turistice Prislop, Şureanu, Oaşa şi Mistreţu.) În anul 2013 promovarea este unul dintre principalii actori ai dezvoltării turistice, iar prin intermediul acestei strategii se propune dezvoltarea în acest domeniu. Din păcate la o simplă căutare online (http://www.infopensiuni.ro/cazare-cugir/#, sau alte site-uri de specialitate), cel mai modern și util mod de documentare în zilele noastre, doar două dintre unitățile menționate mai sus se regăsesc.

118

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Modernizarea infrastructurii către principalele obiective turistice ar trebui să fie completată cu un plan de dezvoltare la nivel local și cu crearea unui brand al orașului Cugir. Oferindu-i orașului Cugir un brand, un design, o identitate, practic îl vom diferenția de alte orașe oarecum asemănătoare din România, câștigând mai mulți turiști, deci mai multe venituri atât la bugetul local cât și locuitorilor orașului. Beneficiile unui brand de oraș sunt: reputația, încrederea și recunoașterea în rândul turiștilor sau a potențialilor investitori pentru orașul Cugir. În Cugir există o serie de evenimente care au devenit, datorită organizării anuale, parte din tradiţia locală a orașului. Cel mai important eveniment de acest gen – şi cel care dispune de cel mai ridicat nivel de notorietate în rândul localnicilor și a turiştilor – este reprezentat de Toamna Cugireană. Este cel mai important eveniment al oraşului Cugir, la care toţi locuitorii participă nu doar cu bucurie, ci şi cu mândrie. Acest festival scoate în evidenţă tot ceea ce comunitatea are mai bun, de la tradiţii şi obiceiuri locale, până la artă şi industrie. Această etalare a valorilor face din "Toamna Cugireană" un eveniment nu doar reprezentativ, ci şi unic pentru oraşul Cugir care poate aduce beneficii de ordin economic prin promovarea în rândul turiștilor. În luna august a fiecarui an, în "Poiana cu Goruni", are loc "Festivalul național de dansuri și tradiţii populare - Cugir" care conduce la creșterea notorietății și la dezvoltarea turismului în zonă, doar printr-o promovare eficientă și bine planificată. Politica în domeniul tineretului în România a devenit o componentă a Programului de guvernare, înscriindu-se în acelaşi timp în contextul mai larg al procesului de aderare la structurile europene. Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizează corelarea politicilor Guvernului/ locale cu nevoile/ problemele majore specifice tinerei generații, în scopul atingerii unei dezvoltări social economice şi culturale durabile. Tinerii şi nu numai, sunt sǎrbǎtoriţi anual, în luna mai, prin festivalul folk "Zilele Tineretului", care are loc în zona Cabanei Mistreţul situatǎ pe Râul Mare Cugir.

119

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.6.2 Evoluţia grafică

Dezvoltarea insuficientă a turismului este reflectatǎ și prin insuficienta promovare pe principlalele pagini de specialitate (Booking.com, viaRomânia.ro, Turisminfo.ro, infoturism.ro, InfoPensiuni.ro, lapensiuni.ro, cazare turist, agoda.ro, Plecat.ro, carta.ro, Holario.ro). Principala caracteristică pentru care informarea online atrage tot mai multi turiști este economia de timp, un procent de 80,82% din numărul turiștilor susțin ca îți aleg destinațiile de pe internet. În graficul de mai sus putem să observăm numărul de prezențe pe aceste site-uri a principalelor unități de cazare, care este foarte mic. Promovarea în mediul online este imperios necesară pentru dezvoltarea turismului în zonă.

2.6.3 Analiza SWOT Puncte Tari Puncte Slabe  Zonă cu potențial turistic ridicat  Promovarea insuficientă a potenţialului (Munţii Şurianu, Castelul de Apă, turistic al orașului Cugir, accesul dificil la Cetatea dacică de pământ, zona Râul informaţie şi la produsul turistic; Mic și Râul Mare etc.);  Lipsa unui organism instituţional  Orașul Cugir dispune de vestigii specializat, cu atribuţii de promovare a istorice importante; turismului local şi cu rol integrator;  Participarea la ”Festivalul Cetăților  Lipsa unui punct de informare turistică a Dacice” organizat de consiliul Județean zonei și a orașului Cugir în limba română

120

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Alba în fiecare an, motiv de promovare; și limba engleză amplasat în oraș;  Organizarea unor festivaluri cunoscute  Inexistența unor panouri de informare (Toamna Cugireană, Festivalul de la turistică referitor la obiectivele turitice și Vinerea), care pot fi o carte de vizită în traseele turistice din zonă; dezvoltarea turistică;  Lipsa unui ghid turistic, a unei broșuri și  Gama diversificată de activități a pliantelor de informare referitor la sportive care pot fi practicate; potențialul turistic al orașului și a zonelor  Forță de muncă tânără bine educată adiacente acestuia; /instruită, care ar putea aduce  Drumuri de acces montane greu îmbunătățiri comunității locale prin accesibile; implicarea activă;  Infrastructura de cazare şi servicii aferente  Ansamblurile folclorice ale orașului slab dezvoltată: Cugir și localitatea Vinerea (dansuri,  Serviciile conexe turismului (ghizi, interpreți, călușarii) sunt constituite în închirieri echipamente etc.) aproape mare majoritate din tineri cu mare inexistente şi insuficient dezvoltate; potential care pot dezvolta turismul  Investiţiile reduse realizate în turism; cultural al zonei;  Lipsa organizării profesioniste a circuitelor turistice și a unui plan de marketing turistic pe termen lung;  Lipsa unor parteneriate cu agenții de turism sau tour operatori din prisma infrastructurii turistice inexistente;  Intensitatea fluxului migratoriu al tinerilor spre exterior este în creștere;  Situația locativă a tinerilor este precară;  Lipsa măsurilor și spijinul financiar pentru satisfacerea cerințelor tineretului;  Insuficienta amenajare a zonelor pentru petrecerea timpului liber (ştrand, terenuri sportive etc.)  Rata ridicată a şomajului în rândul 121

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

tinerilor, cu tendințe de cronicizare (accentuare);  Spiritul antreprenorial al tinerilor – slab conturat datorită lipsei resurselor financiare și a unor ONG-uri care să promoveze activităţi în acest scop;  Necorelarea pregătirii tinerilor cu cerințele reale ale pieței muncii din Cugir;  Cheltuieli publice mai reduse pentru educație în ultimii ani comparativ cu alte țări; Oportunităţi Ameninţări  Exploatarea traseelor turistice montane  Inexistența unor organizații de voluntariat pentru trekking, mountain bike și chiar în rândul tinerilor din orașul Cugir care să off road; promoveze turismul și alte activități  Dezvoltarea turismului autentic prin motivante pentri tineretul Cugirean; valorificarea resurselor și mesteșugurilor  Practicarea unui turism necontrolat cu tradiționale ale ciobanilor de la stânele posibilitate de afectare a cadrului natural din Sâpcea, Groşi şi Preluca, Răchita; şi antropic;  O valorificare mai eficientă a resurselor  Exodul forţei de muncă calificate din locale: păduri, izvoare, iazuri, lacuri de turism şi fluctuaţia personalului; acumulare (Canciu, Râul Mare, Râul  Declin demografic și îmbătrânire a Mic) monumente naturale şi culturale populației pe termen lung; (cetatea Dacică neexploatată) etc;  Consumul de alcool, droguri şi fumatul  Organizarea ”Festivalului Cetăților sunt viciile la care sunt expuşi cel mai Dacice” și în orașul Cugir, atragerea mult tinerii; turiștilor în zonă, marketing turistic al  Apariția atitudinilor demotivante, potențialului zonei; demobilizatoare datorită percepției  Potențialul cultural (Ansamblul de tinerilor privind diferențele nejustificate dansuri populare, Călușerii de la ale veniturilor; Vinerea, interpreți, obiceiuri specifice  Diminuarea interesului tinerilor pentru 122

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

zonei, porturile populare) trebuie cultură, artă, tradiții; exploatat la maxim;  Uşurința cu care tinerii adoptă valorile  Valorificarea la maxim a tradițiilor şi aşa‐zis „ occidentale” şi renunță la cele culturii şi promovarea internațională a autohtone; acestora prin festivalurile la care se  Necorelarea pieței educației cu piața participă; muncii conduce la alimentarea şomajului  Fonduri europene disponibile pentru precum şi la apariția comportamentelor realizarea de proiecte în turism, deviante şi delicvente ale tinerilor; finanțări pentru ecoturism și pensiuni  Resurse insuficiente alocate de etc. autoritățile locale și comunitatea cugireană  Aplicarea pentru programe şi granturi pentru dezvoltarea sectorului de turism și de sprijinire şi dezvoltare a culturii şi tineret; tradițiilor;  Atragerea de investitori de mare anvergură în turism;  Valorificare intensivă a resursei reprezentate de tineri;  Fonduri nerambursabile pentru tinerii intreprinzǎtori;  Oferte culturale diversificate şi accesibile tinerilor;  Valorificarea experienței şi potențialului existent, diversificarea şi îmbunătățirea serviciilor sportive pentru tineri;  Preocuparea instituțiilor abilitate și a ONG-urilor pentru polivalența formării profesionale în rândul tinerilor cugireni;  Accesul îmbunătățit la sistemul de informare referitor la sursele de finanțare ale U.E., în ceea ce priveşte programele pentru tineret; 123

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Implicarea instituțiilor/ organizațiilor în combaterea fenomenelor deviante şi delincvențe prin programe specifice de informare, educație şi prevenție;

2.6.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii strategice:

Strategia de dezvoltare a turismului are ca scopuri principale promovarea Oraşului Cugir prin turism, dezvoltarea economică a acestuia prin maximizarea potenţialului sectorului turistic, care va ajuta la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi oferirea unor posibilităţi noi de petrecerea a timpului liber, de agreement, pentru locuitorii oraşului Cugir şi pentru turişti. Direcţia strategică 1. Dezvoltarea infrastructurii turistice la nivelul oraşului Cugir pentru a pune în valoare potenţialul turistic existent, atât în zona montană a Cugirului, cât şi la nivelul urban. Direcţia strategică 2. Stabilirea unor campanii de promovare a obiectivelor turistice şi evenimentelor cultural artistice din zona Cugir în vederea cunoaşterii potenţialului zonei atât la nivel naţional cât şi internaţional. Direcţia strategică 3. Stabilirea unor direcţii strategice şi campanii de marketing pentru promovarea formelor de turism, care ar putea creşte potenţialul zonei: tursimul de week-end şi de scurtă durată, turismul de evenimente, turismul cultural şi religios. Direcţia strategică 4. Încurajarea spiritului participativ şi iniţiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor, precum şi implicarea acestora în mediul asociativ, crearea de condiţii propice pentru elevi, în vederea executării unor stagii de practică în cadrul companiilor

124

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

locale. Direcţia strategică 5. Implicarea autoriţăţilor locale în sprijinirea, dezvoltarea şi diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber pentru tineret, precum şi sprijinirea ONG- urilor pentru derularea de activităţi cu caracter educaţional non – formal.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Turism şi tineret Dezvoltarea sectorului turistic în zona oraşului Cugir

1. Promovarea potenţialului turistic al zonei

a) Înfiinţarea unui punct de informare turistică în centrul oraşului în limba română şi engleză şi crearea unei baze de date completă referitoare la oferta turistică Descrierea proiectului: Identificarea unui spaţiu pentru înfiinţarea unui punct de informare turistică care să poată oferi informaţii referitore la potenţialul turistic al oraşului Cugir, precum şi a zonei învecinate aparţinătoare acestuia. Punctul de informare turistică va trebui să ofere informaţii atât în limba română cât şi în limba engleză publicului, agențiilor de turism etc; Punctul de informare turistică va desfăşura activități de marketing și promovare, publicitate, PR, cercetare, dezvoltarea turismului durabil; Totodată, se impune crearea şi actualizarea permanentă a bazei de date privind oferta turistică din orașul Cugir şi proximităţi Vinerea, Râul Mic, Râul Mare, Munții Șurianu (bază turistică, obiective turistice, servicii oferite, posibilităţi de agrement). Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de realizare: 2016 b) Amplasarea unui panou de informare la Şibot, privind potenţialul turistic al zonei Cugir Descrierea proiectului: Promovarea potenţialului turistic al zonei Cugir prin amplasarea unui panou de informare turistică la intersecţia cu Drumul Naţional 7 sau E 68, un drum cu circulaţie intenseǎ Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016

125

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

c) Dezvoltarea brandului de oraș al Cugirului și a unui web site ”Visit Cugir” Descrierea proiectului: Cum am precizat în cadrul strategic, Cugirul are nevoie de un brand al orașului care să fie promovat peste tot, de asemenea și o platformă online sau site (ex: VisitCugir.ro), unde să existe ghid de turism online pentru călători, broșuri de informare actualizate pentru clienții online precum și sisteme de rezervare online și link-uri utile către website–turile altor parteneri din turism. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură; Termen de realizare: 2018 d) Editarea unui ghid turistic al oraşului Cugir precum şi tipărirea de materiale promoţionale cu oraşul Cugir Descrierea proiectului: Necesitatea şi importanţa elaborării unui ghid turistic al oraşului Cugir în care să fie prezentat fiecare obiectiv turistic, cu istorie, poziţionare, date despre obiectiv, căi de acces, etc. Ghidul turistic trebuie să conţină toate unităţile de cazare din oraş, cu nr. de margarete, stele, nr. de locuri, date de contact. De asemenea foarte important traseele turistice montane de mountain bike, trekking, off-road şi Munţii Şurianu cu obiectivele de vizitat. Editarea unor materiale promoţionale: hărți, broşuri, pliante cu informaţii, flayere, ilustrate, magneţi şi alte materiale publicitare, care să scoată în evidenţă potenţialul turistic al oraşului Cugir. Acestea pot fi împărțite la diverse evenimente culturale desfășurate în localitatea Cugir, în județ, în ţară sau chiar extern. Crearea și distribuirea calendarului și programului de evenimente turistice și culturale din zona Cugir, în locațiile turistice, infochioșcuri, pe internet, la târgurile de turism și la reprezentanțele de tursim din țară și străinătate. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2016 2. Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona orașului Cugir a) Realizarea marcajelor turistice pe traseele montane și spre zonele de agrement

126

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Realizarea traseelor montane, marcarea corespunzătoare a acestora, precum și identificarea unor trasee noi (traseu de off-road pe Râul Mare, Râul Mic și Munții Șureanu; traseu de trekking și traseu de mountain bike pe aceleași locații; traseu pe lângă turnul de apă și până la Cetatea Dacică de pământ) Responsabili: Asociația de Ecologie şi turism Nǎsǎpişte, Administratorul Public; Termen de implementare: 2016 b) Transformarea fostului depozit de armament de la Vinerea în parc de aventură și identificarea altor locații; Descrierea proiectului: Transformarea unor spaţii dezafectate (ex. fostul depozit de armament de la Vinerea) în parcuri de aventură pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Identificarea altor locații pe Râul Mic și Râul Mare pentru astfel de investiții. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2018 c) Amenajarea Cetății Dacice de pământ din Cugir Descrierea proiectului: Identificarea unor surse de finanțare guvernamentale sau fonduri europene pentru punerea în valoare a Cetății Dacice de la Cugir și promovarea acesteia în circuite turistice. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 d) Dezvoltarea colecţiilor muzeistice prin transformarea unei case tradiţionale din localitatea Vinerea în muzeu etnografic Descrierea proiectului: Identificarea unei case tradiţionale în localitatea Vinerea şi transformarea acesteia în muzeu, decorarea cu obiecte tradiţionale, straie tradiţionale şi porturi populare în vederea dezvoltării conceptului de moştenire culturală şi includerea în circuitul turistic a acestui muzeu etnografic. Responsabil: Casa de cultură; Termen de implementare: 2018

127

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

e) Curăţarea și amenajarea în scopuri turistice a Barajului de pe Rîul Mic (Tăul lui Nilă - Waserline) Descrierea proiectului: Amenajarea Barajului de pe Râul Mic şi folosirea acestuia în scopuri turistice, fiind un loc perfect de relaxare din apropierea oraşului Cugir şi foarte accesibil pentru populaţia locală. Crearea unei infrastructuri specifice cu: bărci, hidrobiciclete, amenajarea de locuri speciale pentru picnic, locuri de campare și camping, amenajarea de tiroliene și alte activități de petrecere a timpului liber pentru comunitatea Cugireană dar și pentru turiști. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 f) Amenajarea unor trasee de biciclete și role pe Wasserline– până la barajul de pe Râul Mic respectiv pe Râul Mare până la cabana Perla Descrierea proiectului: Amenajarea unor piste de biciclete și role până la barajul Waserline pe Râul Mic și cabana Perla pe Râul Mare. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2018 3. Dezvoltarea infrastructurii turistice montane a) Amenajarea spaţiilor de cazare montane și utilizarea acestora în scop turistic - educativ Descrierea proiectului: Modernizarea spațiilor de cazare existente în zona montană (canton Groși, cabana Prislop, cabana Mistrețu) și utilizarea acestora în scopuri educative: tabere școlare pentru elevii orașului Cugir, școli de vară organizate pe diverse domenii pentru tineri. Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A. Actori implicați: UM Cugir; Termen de implementare: 2018 b) Marcarea traseelor turistice pentru stânele din Sâpcea, Groşi, Preluca și Răchita.

128

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea infrastructurii de acces precum și marcarea traseelor turistice pentru stânele Sâpcea, Groşi, Preluca și Răchita în vederea dezvoltării turismului autentic, specific mărginimii Cugirului cu obiceiuri tradiționale ale oieritului. Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A; Termen de implementare: 2018 c) Scoaterea din circuitul silvic şi demararea unei investiţii noi pe terenurile învecinate barajului Canciu. Descrierea proiectului: Scoaterea din circuitul silvic, parcelarea şi concesionarea terenului învecinat barajului Canciu în vederea demarării unor investiții și dezvoltarea zonei în ceea ce privește activitatea turistică; Posibilitatea de a dezvolta un parc de aventură montană în această zonă. Responsabil: Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A; Termen de implementare: 2020 d) Demararea unor investiții în domeniul turistic în zona Poarta Raiului Descrierea proiectului: Se dorește crearea unei infrastructuri turistice în zona Poarta Raiului (ex: Tabere şcolare pentru elevi, studenţi). Întocmirea unui plan urbanistic zonal și efectuarea unui schimb de teren între statul român și Orașul Cugir în acea zonă. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Actori implicați: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2020 e) Amenajarea unei locații pentru tabǎră nouă, în vederea dezvoltării de activităţi educative în natură Descrierea proiectului: Identificarea unei locaţii corespunzătoare pentru o tabară şcolară nouă, preferabil în zona de munte, ţinând cont de resursele locative deţinute de administraţia publică locală. (ex locaţii: Canciu, Poarta Raiului, Prislop). Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2018

129

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

f) Promovarea și includerea în circuitul turistic a caselor din zona de munte care au acreditare turistică (margarete) în scopul valorificării turismului autentic Descrierea proiectului: Valorificarea turismului autentic local prin promovarea caselor din zona de munte cu acreditare turistică și includerea acestora în broșurile de prezentare a potențialul turistic al orașului Cugir, precum și în alte materiale de prezentare. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură; Termen de implementare: 2018 4. Dezvoltarea turismului urban a) Calificarea, perfecționarea și dezvoltarea continuă a resurselor umane din industria turistică, conștientizarea personalului asupra importanței pe care o au în legatură cu turistul. Descrierea proiectului: Dezvoltarea resurselor umane din indutria turismului prin cursuri de formare profesională în domeniu datorită cerinţelor şi standardelor tot mai ridicate în acest domeniu; Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică, Termen de implementare: 2020 b) Dezvoltarea ecoturismului Descrierea proiectului: Dezvoltarea posibilităţilor de atragere a turiştilor prin ecoturism “România – natură+ cultură”, posibilităţile de drumeţie, tabere, pensiuni agroturistice, în zonele de pe Râul Mare şi Râul Mic. Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică; Termen de implementare: 2020 c) Dezvoltarea turismului de evenimente

130

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Turismul de evenimente constă în: festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri, expoziţii, conferinţe, simpozioane, seminarii etc, ce atrag vizitatori autohtoni şi străini şi pot constitui prilejuri de promovare şi dinamizare a turismului local din Cugir (Festivalul de la Vinerea din Poiana cu Goruni, Festivalul Toamna Cugireană, Zilele tineretului organizate pe Râul Mare; Concursuri de off-road organizate pe diferite trasee montane din regiune). Responsabil: Casa de cultură; Actori implicați: Clubul Sportiv Orășenesc; Termen de implementare: 2020 d) Dezvoltarea turismului de week-end şi de scurtă durată Descrierea proiectului: Dezvoltarea acestui tip de turism se adresează tinerilor, turiştilor cu posibilităţi materiale mai reduse, care vor să profite de cadrul natural – geografic excepţional din zonele periurbane ale oraşului Cugir precum şi de obiectivele turistice din zonă. Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică; Termen de implementare: 2018 e) Introducerea obiectivelor turistice ale oraşului Cugir în circuite turistice Descrierea proiectului: Dezvoltarea unui parteneriat în scopul colaborării cu instituţiile abilitate (ANTREC Alba, ANT România, Consiliul Judeţean Alba etc.) în scopul introducerii obiectivelor turistice ale oraşului în circuitele turistice create de ei, pe hărţile cu obiectivele turistice ale judeţului, a zonei, în materialele informative şi ghidurile turistice create de aceştia etc. Responsabil: Asociațiile de dezvoltare turistică; Termen de implementare: 2016 f) Construirea unei case de oaspeţi a Consiliului Local Cugir Descrierea proiectului: Identificarea unei locaţii pentru construirea unei unităţi cu spaţii de cazare care să deservească delegațiile oficale aflate în vizite de lucru. Responsabil: Casa de Cultură; Termen de implementare: 2020

131

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

5. Diversificarea ofertelor de petrecere a timpului liber pentru tineret a) Amenajarea şi modernizarea unor spaţii de acces pentru petrecerea timpului liber Descrierea proiectului: Identificarea unor spaţii pentru petrecrea timpului liber de către comunitatea tinerilor din Cugir, amenajarea acestora în scop recreativ şi de distracţie, activităţi sportive în sală şi în aer liber; activităţi artistice, mobilitate etc. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2018 b) Realizarea unei pagini web şi a unei pagini în ziarul local dedicate tinerilor Descrierea proiectului: Dezvoltarea unui portal web dedicat special tinerilor, care să conţină informaţii cu privire la activităţiile desfăşurate de aceştia, un calendar cu evenimente dedicate tinerilor, activităţi privind educarea non-formală etc. Responsabil: Clubul elevilor; Termen de implementare: 2016 c) Înfiinţarea unui grup muzical/orchestră, pentru participarea la festivităţi Descrierea proiectului: Dezvoltarea potenţialului cultural artistic prin înfiinţarea unui grup muzical/orchestră, aparţinând comunităţii locale în vederea participǎrii la festivităţi şi dezvoltarea imaginii turistice şi culturale a oraşului Cugir. Responsabil: Casa de Cultură; Termen de implementare: 2016 d) Înfiinţarea unui grup de dans sportiv (majorete) la cele două licee Descrierea proiectului: Dezvoltarea activităţilor pentru tineri prin înfiinţarea unui grup de majorete care să participe la evenimentele culturale, la cele sportive, să susţină echipa de fotbal a oraşului. Responsabil: Clubul elevilor; Termen de implementare: 2018 e) Amenajare parc şi pârtie de skate-boarding şi role (placă de role, obstacole)

132

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Identificarea unei locaţii şi amenajarea unui parc de skate-boarding şi role, cu obstacole, rampe pentru petrecerea timpului liber de către cei pasionaţi. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2018 f) Amenajarea unui ştrand descoperit Descrierea proiectului: Dezvoltarea locurilor de agrement prin înfiinţarea unui ştrand în aer liber între localităţile Cugir şi Vinerea, conform standardelor şi amenajarea unui teren de volei pe plajă în incinta acestuia. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Actori implicați: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2020 g) Realizarea de puncte cu internet wireless în parcurile din oraş Descrierea proiectului: Realizarea unor puncte de interes wireless în parcurile din oraş pentru activităţi recreative și folosirea de mijloace tehnice specifice (gatget-uri) în aer liber. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură; Termen de implementare: 2018

133

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.7 Învățământ 2.7.1 Prezentare generală

La momentul actual, în oraşul Cugir se întâlnesc toate tipurile de unități de învățământ preuniversitar: prescolar, școli cu învățământ primar și gimnazial, licee, școli postliceale. Începând cu anul școlar 2011-2012 a avut loc reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de pe raza teritorială a oraşului Cugir, având loc comasarea unor școli din punct de vedere juridic. Pentru anul scolar 2013-2014 reţeaua şcolară propusă este următoarea:  Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir  Colegiul Tehnic “I.D. Lăzărescu” Cugir - Şcoala profesională Cugir  Şcoala Gimnazială “Iosif Pervain” Cugir (nivel de şcolarizare preşcolar, primar, special, gimnaziu) cu următoarele structuri arondate: - Şcoala Generală Nr. 1 (local vechi şi nou) - Şcoala Primară Mugeşti, - Şcoala Primară Bucuru, - Grădiniţele cu program prelungit nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 Cugir.  Şcoala Gimnazială “Singidava” Cugir (nivel de şcolarizare: antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial) cu următoarele structuri arondate: - Şcoala Generală nr. 2 (local vechi şi nou) - Şcoala Generală nr. 4, - Grădiniţa cu program normal “Voinicel” Cugir - Grădiniţa cu program normal “Prichindel” Cugir.  Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir (nivelul de şcolarizare preşcolar, primar şi gimnazial) cu următoarele structuri arondate: - Şcoala Gimnazială “Ioan Mihu” Vinerea; - Grădiniţa cu program normal Vinerea, - Grădiniţa cu program normal nr. 5 Cugir. Din anul şcolar 2012-2013 la Cugir funcţioneaza și 2 clase postliceale, câte una la fiecare

134

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

colegiu, astfel: - la Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir - profilul informatică - specializarea Analist programator - durata 2 ani; - la Colegiul Tehnic “I.D. Lăzărescu” Cugir - tehnician operator pe mașini unelte cu comanda numerică - durată 1 an. La nivelul celor 2 colegii ale oraşului Cugir: Colegiul Național ”David Prodan” și Colegiul Tehnic ”Ion D. Lăzărescu” Cugir se constată, în ultimii 4 ani o ușoară scădere a numărului de elevi și cadre didactice, fiind 1027 de elevi înregistrați în anul 2013, îndrumaţi de 59 de cadre didactice, majoritatea având gradul didactic I și titulari ai posturilor. În anul şcolar 2012/2013 a fost înregistrată o ușoară creștere a numărului de elevi din învățământul primar și gimnazial, 1575 elevi față de anul 2011/2012 când erau înregistrați 1492, dar o scădere cu 65% faţă de 1996 când existau în jur de 3500 de elevi. Procesul de învățământ se desfășoară în același număr de clădiri. Această scădere a populaţiei şcolare se datorează în primul rând scăderii activităţii economice a oraşului, scăderii natalităţii, dar şi plecării masive a populaţiei tinere spre alte zone. Trendul descrescător al populației orașului Cugir se păstrează și în cazul preșcolarilor, în anul 2013 fiind înregistrați 522 de preşcolari, față de 609 în anul 2010. Localurile în care se desfăşoară activitatea de învăţare şi instruire practică sunt într- o bună stare de funcţionare, iar între anii 2001 - 2004 toate imobilele au fost dotate cu centrale termice proprii. În anul 2009 a fost depus pe Axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” la ADR-Centru 2 proiecte de o mare importanţă pentru reabilitarea şcolilor generale şi a celor două colegii:  ”Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare a şcolilor: Şcoala cu cls. I-VIII „Iosif Pervain” Cugir , Şcoala cu cls. I-VIII nr. 2 Cugir, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 3 Cugir, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 4 Cugir, Şcoala cu cls. I-VIII, ”Ioan Mihu” Vinerea”  „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare a colegiilor: Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir, Colegiul Tehnic „I. D. Lăzărescu” Cugir”. Ambele proiecte au fost declarate conforme administrativ și eligibile și se află pe lista de 135

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

rezervă. Cele 2 colegii desfășoară actul educativ având ca bază materială 11 laboratoare, 146 de calculatoare, 2 ateliere, 2 săli de gimnastică, 2 terenuri de sport, numărul cadrelor didactice fiind de 59. Au fost efectuate lucrări de renovare ale imobilelor, dotare cu geamuri termopan, anvelopare exterioară, renovări gard și poarta școlii. În prezent mai este necesară anveloparea exterioară a unui imobil al Colegiului I.D. Lăzărescu, reabilitarea toaletelor la Colegiul David Prodan și înlocuirea mobilierului școlar la ambele unități. Absolvenţii celor 2 licee în proporţie de 30-35 % îşi continuă studiile în învăţământul postliceal şi universitar ducând faima şcolii cugirene la nivel naţional şi nu numai. Doar o mică parte din absolvenţii de studii superioare se mai întorc astăzi în Cugir. Școlile gimnaziale își desfășoară activitatea în 7 imobile în orașul Cugir, un imobil în localitatea Vinerea (şcoală primară), un imobil în localitatea Bucuru (şcoală primară) şi unul în localitatea Mugești (şcoală primară). Şcolile au în dotare 11 laboratoare, 146 calculatoare, 3 ateliere, 4 săli de gimnastică, 7 terenuri de sport, elevii fiind îndrumați de 121 de cadre didactice. Imobilele şcolii Gimnaziale "Iosif Pervain" au fost dotate cu geamuri termopan, cu mobilier şcolar nou, iar toaletele au fost renovate. Mai sunt necesare lucrări de renovare și anvelopare exterioară. Şcoala gimnazialǎ Nr. 3 Cugir dispune de geamuri termopan și toalete renovate, fiind necesare lucrări de renovare ale imobilelor, anvelopare exterioară și dotare cu mobilier școlar nou. Şcoala gimnazialǎ Ion Mihu Vinerea necesită renovare, geamuri termopan, anvelopare, dotare cu mobilier şcolar nou, dispunând de toalete renovate. Totodată mai este necesară mansardarea unui corp de cladire. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.4) a fost renovată (fară anvelopare exterioară), dotată cu geamuri termopan, dispune de toalete renovate, iar o parte din mobilierul şcolar este nou. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.2 local vechi) este dotată cu geamuri termopan, o parte din mobilierul şcolar este nou, toaletele au fost renovate iar gardul curţii a fost înlocuit, clădirea necesitând lucrări de anvelopare exterioară și renovare. Şcoala gimnazialǎ Singidava (şcoala nr.2 local nou) a fost renovată (fără anvelopare exterioară), dotată cu geamuri termopan, o parte din mobilierul școlar este nou, iar toaletele au fost renovate. Standardul privind pregătirea elevilor din Cugir este ţinut sus de rezultatele obţinute de elevi, lucru ilustrat şi de festivităţile organizate de Primăria oraşului Cugir care-i premiază anual 136

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

pe cei mai merituoşi elevi. Învățământul cu profil tehnic are la Cugir o istorie îndelungată datorită profilului tehnologic pe care l-a dezvoltat orașul pe parcursul anilor. Începând cu acest an scolar, 2013-2014, la Cugir funcționează pe lângă învățământul profesional clasic și învățământul profesional dual (Școala Profesională Cugir) după modelul şcolii profesionale germane, Kronstadt din Braşov. Această şcoală în sistem “dual” combină partea teoretică, din şcoală şi laboratoare, cu partea practică, aplicată în firmele partenere programului. Accentul educaţional se pune pe pregătirea practică, în proporţie de 60% şi 40% pe cea teoretică. În al doilea an de studiu, ponderea practicii va ajunge la 75% din totalul orelor de studiu. După doi ani de pregătire cu accent sporit pe practică, elevii vor ieşi de pe băncile şcolii cu competenţele necesare începerii unei cariere profesionale, având prioritate la angajare pentru agenţii economici implicaţi în proiect. Această formă de învățământ profesional tehnic de stat, cu durata de școlarizare de 2 ani, se adresează absolvenților de clasa a IX-a, cu limita de vârstă pentru înscriere de 18 ani, elevii fiind pregătiţi în meseriile de prelucrători prin aşchiere (strungari, frezori). Elevii vor primi o bursă lunară de 400 de lei, din care 200 de lei de la minister și 200 lei de la agenții economici implicați în acest proiect (SC TEA SRL, NOVA GRUP, SCULÃRIE SRL, Fabrica de Arme CUGIR SA, Uzina Mecanică Cugir SA, S.C. Oțelul și Debitări SRL). Absolvenţii şcolii profesionale îşi pot continua studiile liceale cu formă de învăţământ seral sau frecvenţă redusă, iar cei care nu au împlinit încă 18 ani după absolvirea şcolii profesionale vor putea continua studiile şi în învăţământul liceal de zi. La nivelul instituțiilor de învățământ din orașul Cugir, pe lânga activitățile educative curente și obligatorii se desfășoară și activități extraşcolare, cadrele didactice, elevii și preşcolarii fiind implicați într-o serie de proiecte și concursuri, pe diferite, teme cum ar fi: protecția mediului și ecologie, voluntariat, responsabilizare, instruire, sprijin material, etc. Totodată se inițiază, întocmesc și derulează / implementează proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de învățământ, a actului educațional, oferirea unui sistem profesionist corespunzător cerințelor actuale ale mediului economic și social. Ca și concluzie, se poate afirma că instituțiile de învățământ din orașul Cugir au înțeles că modificarea/completarea sistemului clasic de învățământ aduce multiple beneficii elevilor care sunt nevoiţi să se plieze/adapteze cerințelor actuale ale pieței muncii. Din acest motiv, cadrele didactice împreună cu partenerii (Consiliul Local al orașului Cugir, Consiliul Județean 137

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Alba, Agenții economici, ONG-uri) conlucrează pentru ca învățământul cugirean să se realizeze conform obiectivelor Strategiei Europa 2020 și anume creștere economică inteligentă prin educație, cercetare și inovare și dezvoltare durabilă cu o industrie competitivă dezvoltată cu ajutorul tinerilor specializați încă de pe băncile școlilor.

2.7.2 Evoluţia grafică

Nivelul de studii la nivelul oraşului Cugir în 2002. Grafic Nr.28

Nivelul de studii la nivelul oraşului Cugir în 2012. Grafic Nr.29 138

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Privind datele preluate de pe site-ul INS se poate observa o creştere a numărului de persoane cu studii superioare în ultimii ani, datorită accesibilităţii mai uşoare la învăţământul superior, dar majoritatea dintre acestea nu se mai întorc în oraşul Cugir. Față de recensământul din 2002, celelalte categorii de persoane cu alt nivel de studii, după cum se poate observa din graficul de mai jos (graficul Nr. 30) sunt în scădere în concordanţă cu demografia oraşului.

Grafic Nr. 30 Conform graficului de mai jos numărul de elevi de la colegiile din oraşul Cugir scade de la an la an. Nu este o scădere cu fluctuaţii spectaculoase, dar se înregistrează un regres datorită scăderii demografiei, migraţiei populaţiei și a interesului acordat instituțiilor de învățământ.

Grafic Nr. 31 139

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

De asemenea, putem observa aceeaşi scădere şi în efectivul cadrelor didactice.

Grafic nr. 32

Grafic Nr. 33 În evoluţia numărului de elevi de la şcolile generale ale oraşului Cugir se poate observa o constanţă şi chiar o uşoară creştere faţă de anul 2012. Dacă facem o analiză asupra numărului total de elevi de la şcolile generale şi numărul total al elevilor de la licee, identificăm o diferenţă consistentă care s-ar putea regăsi fie în numărul personelor care abandonează timpuriu şcoala, fie în numărul persoanelor care migrează într-un oraş mai mare, sau a celor care decid să studieze în alte orașe.

140

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Grafic Nr. 34

2.7.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Existenţa tuturor formelor de învăţământ  O parte din imobilele școlare din Cugir preuniversitar: preşcolar, primar, necesită renovare, înlocuirea gimnazial, liceal, postliceal precum şi mobilierului şcolar și renovarea tehnic –profesional; grupurilor sociale;  Inființarea formelor de învătământ  Școlile din Vinerea și satele de munte "școală după școală" la o parte din școlile necesită lucrări ample de modernizare generale; (renovare, anvelopare, dotare cu  Dezvoltarea alternativelor educaționale: termopan, înlocuire mobilier şcolar); Freinet, Step-by-step;  Lipsa unor resurse de suport pentru  Înființarea învățământului profesional tinerii creatori; dual, absolvenții având prioritate la  Lipsa fondurilor pentru înfiinţarea angajare pentru agenţii economici unui campus şcolar în incinta implicaţi în proiect; Colegiului I.D. Lăzărescu;  Resurse umane calificate în majoritatea  Lipsa cadrelor didactice pentru domeniilor specifice; introducerea limbii germane ca

141

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Formarea continuă și reconversia disciplină de studiu; profesională pentru cadrele didactice și pentru personalul administrativ;  Corelarea metodelor de educaţie şi perfecţionare multidisciplinare;  Experienţa în derularea proiectelor din Programe europene cu specific educaţional;  Întocmirea de proiecte extraşcolare: Comenius, Socrate, GDS;  Imobile şcolare sunt dotate cu centrale termice proprii și cu geamuri termopan;  Existenţa unui cămin internat pentru copii din zona de munte la Școala Iosif Pervain; Oportunităţi Ameninţări  Existenţa unor Programe cu finanţare  Factorul politic influenţează externă pentru mediul educaţional; managementul procesului de  Curricula şcolară îmbunătăţită şi relativ învăţământ şi reforma sistemului; adaptată la cerinţele educaţionale actuale;  Migrarea personalului didactic, auxiliar şi nedidactic spre alte domenii de activitate mai bine plătite;

2.7.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii strategice: O strategie viabilă de dezvoltare în domeniul învăţământului nu se poate realiza fară să se ia în calcul principiile care susţin dezvoltarea educaţională, iar implicarea tuturor factorilor responsabili (unităţile de învăţământ, autorităţile locale, mediul asociativ, ONG-urile) în politica de dezvoltare a învăţământului este impetuos necesară şi se impune ca o prioritate.

142

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice de studiu prin crearea de condiţii corespunzătoare educaţiei, modernizarea infrastructurii şi spaţiilor destinate procesului de învăţare. Direcţia strategică 2. Crearea unui cadru partenerial în care părţile implicate şi interesate (unităţile de învăţământ, mediul asociativ, societatea civilă, ONG-urile şi autorităţile locale) să îşi coordoneze eforturile şi să îşi satisfacă mutual interesele conform cerinţelor actuale ale pieţei. Direcţia strategică 3. Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative existente şi accesarea de noi programe, stabilirea unor acțiuni pe termen lung care să asigure funcționarea corectă a sistemului educaţional conform Strategiei Europa 2020, principiul creşterii economice inteligente.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Dezvoltarea sistemului educațional și corelarea acestuia Învățământ conform cerințelor mediului asociativ

1. Crearea de condiții corespunzătoare educației prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și a spațiilor destinate procesului de învățare a) Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir

143

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea reabilitării termice a trei corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul economisirii de energie și de resurse financiare; Termen de implementare: 2016 Modernizarea sălii de sport, inclusiv amenajarea unei tribune pentru desfășurarea activităților educative în condiții corespunzătoare pe tot parcursul anului școlar; Termen de implementare: 2018 Înfiinţarea unui Campus Şcolar în incinta Colegiului Tehnic I.D. Lăzărescu Termen de implementare: 2020 Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; b) Colegiul Național ”David Prodan” Cugir Descrierea proiectului: Necesitatea reabilitării termice a trei corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul economisirii de energie și de resurse financiare; Termen de implementare: 2016 Modernizarea sălii de sport prin înlocuirea suprafeței de joc (dușumelei) și a geamurilor pentru desfășurarea activităților educative în condiții corespunzătoare pe tot parcursul anului școlar. Termen de implementare: 2018 Reabilitarea și modernizarea ultimului etaj a clădirii internatului pentru a fi utilizat în scopul care a fost creat; Termen de implementare: 2016 Reabilitarea infrastructurii și amenajarea terenului de sport pentru activități sportive multiple (baschet, handbal, tenis); Termen de implementare: 2018 Responsabil: Colegiul Național ”David Prodan” Cugir; c) Școala Gimnazială Nr. 3

144

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea reabilitării termice a două corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul economisirii de energie și de resurse financiare; Termen de implementare: 2016 Reabilitarea și modernizarea gardului de împrejmuire a unității de învâțământ pentru o imagine exterioară mai bună. Termen de implementare: 2018 Responsabil: Școala Gimnazială Nr. 3; d) Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea Descrierea proiectului: Necesitatea reabilitării termice a corpului de clădire, anveloparea acestuia și înlocuirea geamurilor în scopul economisirii de energie și de resurse financiare; De asemenea sunt necesare lucrări de înlocuire a instalației electrice și reparații capitale la clădirea școlii gimnaziale. Termen de implementare: 2016 Responsabil: Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea; e) Școala Gimnazială "Iosif Pervain" Descrierea proiectului: Necesitatea reabilitării termice a două corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul economisirii de energie și de resurse financiare; Termen de implementare: 2016 Amenajarea unui cămin internat pentru copiii din zona de munte la Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain", pentru evitarea deplasării zilnice în localitățile de domiciliu, amenajarea şi recompartimentarea acestuia. Termen de implementare: 2020 Responsabil: Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain" f) Şcoala Gimnazială Singidava Cugir

145

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea reabilitării termice a cinci corpuri de clădire, anveloparea acestora în scopul economisirii de energie și de resurse financiare; Termen de implementare: 2016 Construirea unei săli de sport pentru desfășurarea activităților educative în condiții corespunzătoare pe tot parcursul anului școlar; Termen de implementare: 2018 Reabilitarea șarpantei clădirilor, modernizarea gardului de împrejmuire a unității de învâțământ și schimbarea circuitelor electrice; Termen de implementare: 2016 Modernizarea aleii care face legătura cu intrarea în instituția de învățământ; Termen de implementare: 2016 Înființarea unor spații de joacă pentru grădinița de la Singidava; Termen de implementare: 2016 Responsabil: Şcoala Gimnazială Singidava Cugir; g) Reabilitarea școlilor de munte Bucuru și Mugeşti Descrierea proiectului: Reabilitarea infrastructurii clădirilor celor două unități de învățământ, schimbarea geamurilor precum și lucrări de înlocuire a șarpantei Termen de implementare: 2018 Responsabil: Unitățile de învățământ din Bucuru și Mugești; h) Amenajarea cantinei la Colegiul Naţional “Davin Prodan” pentru servirea mesei Descrierea proiectului: Reamenajarea cantinei Colegiului Național ”Davin Prodan” pentru servirea mesei şi folosirea acestuia pentru comunitatea locală (profesori, elevi şi posibilitatea deschiderii şi circuitului exterior) Responsabil: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Termen de implementare: 2018 i) Amenajarea de spaţii pentru tabere în zona de munte, în şcolile închise din zonă

146

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea infrastructurii şcolare prin reamenajarea spaţiilor din zona de munte şi folosirea acestora pentru tabere şcolare. Responsabil: Biroul Administrarea Domeniului Public; Termen de implementare: 2020 2. Dezvoltarea unor acțiuni pe termen lung care să asigure funcționarea corectă a sistemului educațional a) Formarea continuă şi reconversia profesională Descrierea proiectului: Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă specifice și specializare, atât pentru cadrele didactice cât şi pentru personalul administrativ. Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu” Cugir; Actori implicați: ONG-uri; Parcul Industrial Cugir, Școala Profesioanală, Termen de implementare: anual b) Prevenirea abandonului şcolar şi identificarea unor surse de finanţare pentru persoanele care au abandonat şcoala – ”programul a doua șansă” Descrierea proiectului: Necesitatea de a accesa programe cu finanțare europeană în vederea implementarii programului ”a doua șansă”; Responsabil: Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir; Termen de implementare: anual c) Dezvoltarea învăţământului profesional începând cu clasele gimnaziale Descrierea proiectului: Promovarea învăţământului profesional începând din clasele primare şi gimnaziale în vederea descoperirii abilităţilor tehnice ale elevilor. Dezvoltarea şi dotarea atelierelor şi laboratoarelor cu echipamente tehnice necesare desfăşurării activităţii profesionale. Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu” Cugir; Actori implicați:Agenţii economici; Asociația Oamenilor de Afaceri; Termen de implementare: 2014 d) Necesitatea implementării unui sistem de securizare a spaţiilor din cadrul şcolilor

147

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea dezvoltării unui sistem de securizare a spaţiilor din cadrul şcolilor prin montarea unor dispozitive de monitorizare video interioare (verificate de către conducerea unităţii de învăţământ) şi monitorizare exterioară (un parteneriat cu Poliţia Locală din Cugir) Responsabili: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir, Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir, Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir, Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain", Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3; Actori implicați: Serviciul Poliţia Locală; Termen de implementare: 2014 3. Eficientizarea învăţământului prin adoptarea unui sistem educaţional la noile cerinţe ale agentilor economici şi ale activităţilor care se dezvoltă în zonă a) Dezvoltarea învăţământului profesional Descrierea proiectului: Preluarea modelelor şi metodelor aplicate în alte oraşe privind parteneriatele între instituţiile de învăţământ şi agenţii economici mari din oraş în vederea identificării unor domenii profesionale-tehnice pe care şcoliile trebuie să le dezvolte în cadrul instituţiilor şi în programa şcolară pe care o urmează. Un exemplu concludent poate fi proiectul Şcoala Profesională Germană Kronstadt. Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu” Actori implicați: Asociația Oamenilor de Afaceri; Termen de implementare: 2014 b) Adaptarea programei de predare şi a orelor de practică conform cerinţelor mediului economic actual Descrierea proiectului: Modificarea programei şi identificarea disciplinelor care sunt necesare pentru mediul educativ profesional astfel încât absolvenţii să poată accede mult mai uşor pe piaţa muncii locale şi a favoriza parteneriatele cu mediul economic prin ofertă de muncă corespunzător pregătită. Responsabil: Inspectoratul Școlar Județean Alba; Termen de implementare: 2014

148

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

c) Introducerea limbii germane ca disciplină de studiu şi înfiinţarea unei linii de studiu în limba germană Descrierea proiectului: Iniţierea unui program de predare a limbii germane în instituţiile de învăţământ din oraşul Cugir şi realizarea demersurilor necesare pentru a se crea o secţie cu predare intensivă în limba germană pe toate domeniile. Necesitatea programului de predare în limba germană pentru unităţile de învăţământ este oportun datorită investitorilor din zonă care sunt preponderent de origine germană. Responsabili: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”, Școala Gimnazială Nr.3; Actori implicați: Agenții economici din orașul Cugir cu capital german; Termen de implementare: 2014 d) Amenjarea unui spaţiu de cazare pentru elevi şi cadre didactice Descrierea proiectului: Amenajarea unor spații corespunzătoare de cazare pentru elevi şi cadrele didactice care fac naveta zilnic în orașul Cugir; Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu”, Termen de implementare: 2016 4. Dezvoltarea formelor de învăţământ alternative existente şi accesarea de noi programe a) Necesitatea desfăşurării unor cursuri de reconversie profesională pentru formarea continuă a adulţilor în oraşul Cugir Descrierea proiectului: Necesitatea aplicării şi desfăşurării unor cursuri de reconversie profesională pentru formarea continuă a adulţilor (instalatori, sudori, îngrijitori spaţii verzi, tâmplari, strungari, administrator pensiune, lucrător în comerț etc.). Este necesar ca aceste cursuri să se desfășoare în orașul Cugir astfel încât comunitatea cugireană să nu mai fie nevoită să facă deplasări în alte oraşe pentru astfel de cursuri; Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D, Lăzărescu”, Actori implicați: ONG-urile și Asociația Oamenilor de Afaceri, Termen de implementare: 2016

149

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

b) Dezvoltarea şi continuarea alternativelor educaţionale FREINET, Step-by-step sau a altor programe care aduc beneficii sistemului educaţional Descrierea proiectului: Alternativele educaţionale au constituit un succes la nivelul oraşului Cugir, iar prin prisma acestui fapt se doreşte continuarea lor şi dezvoltarea altor programe, precum şi îmbunătăţirea, dezvoltarea de parteneriate cu ţările cu care se înfrăţeşte comunitatea locală din Cugir şi nu numai; Responsabili: Școala Gimnazială Nr. 3 și Școala Gimnazială Singidava Cugir; Actori implicați: Asociația părintilor, Asociația Educatori 2000, Termen de implementare: 2014 c) Întocmirea de proiecte extracuriculare tip Comenius, Socrate, GDS Descrierea proiectului: Necesitatea continuării activităţilor extracuriculare desfăşurate de către profesori şi elevi în parteneriat cu instituţii publice sau alte tipuri de organizaţii în vederea dezvoltării sistemului educațional şi care să resusciteze învăţământul tradiţional derulat în unităţile de învăţământ din localitate. Responsabili: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain": Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea; Școala Gimnazială Nr.3; Actori implicați : Mediul Asociativ din orașul Cugir; Termen de implementare: 2016 d) Înfiinţarea şi dezvoltarea unei forme de învăţământ “şcoală după şcoală”

150

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea programului ”Şcoală după şcoală” în cadrul unităţilor de învăţământ din oraşul Cugir, program destinat copiilor provenind din familii dezavantajate economic şi din familiile rrome care au tendinţa de a părăsi timpuriu şcoala, pregărirea unui program în care elevii să își facă temele la școală și să beneficieze de o masă la cantina Colegiului Național “David Prodan” Cugir; Obiectivele proiectului “Scoala după şcoală” sunt scaderea ratei abandonului şcolar timpuriu şi îmbunătăţirea performantelor academice ale acestor copii; Responsabil: Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Termen de implementare: 2016 e) Implementarea la nivel local a proiectului fiecare copil în grădiniţă Descrierea proiectului: Dezvoltarea unei acţiuni a autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte programul “Fiecare copil la grădiniţă” prin acordarea de facilităţi de ordin financiar familiilor care nu pot să-şi ducă copii la grădiniţă Responsabil: Şcoala Gimnazială Singidava Cugir; Termen de implementare: anual 5. Dezvoltarea învăţământului preşcolar (Prichindel, Grădiniţa nr. 5, Grădiniţele nr. 1,2,3, Voinicel, Grădiniţa Vinerea) a) Dezvoltarea unor programe tip grădiniţa de vară Descrierea proiectului: Dezvoltarea programului grădiniţa de vară unde părinţii care nu au cu cine să îşi lase copii pe perioada vacanţelor pot să îi ducă la gradiniţă contra cost. Responsabil: Grădinița Prichindel Termen de implementare: anual b) Ergonomizarea spaţiilor interioare ale grădiniţelor în vederea facilitării accesului copiilor cu nevoi speciale şi dotarea cu mobilier nou

151

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Reamenajarea şi reabilitarea spaţiilor interioare ale grădiniţelor în vederea facilitării accesului copiilor cu nevoi speciale şi dotarea cu mobilier nou pentru crearea de condiţii corespunzătoare efectuării actului educational. Responsabil: Grădinița Prichindel, Grădiniţa Nr. 5, Grădiniţele Nr. 1 ,2, 3, Grădinița Voinicel, Grădiniţa Vinerea; Termen de implementare: 2018 c) Conştientizarea părinţilor cu privire la importanţa educaţiei timpurie a copiilor – proiect Școala Părinților Descrierea proiectului: Necesitatea informării cu privire la impactul pozitiv pe care îl are educaţia timpurie asupra copiilor prin dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru părinţi – Proiect Școala Părinților; Responsabili: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir; Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain", Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3; Actori implicați: Asociația Părinților; Termen de implementare: 2018 d) Înființarea unor spații de joacă special amenajate pentru copii Descrierea proiectului: Amenajarea unor spații de joacă speciale conform cerințelor, pentru copii gradinițelor din orașul Cugir; Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2018

152

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.8 Sănătate

2.8.1 Prezentare generală

Politica în domeniul sănătăţii, atât cea internă, cât şi cea externă, trebuie să se bazeze pe valori clare. Consiliul European a adoptat o declaraţie asupra valorilor şi principiilor comune în sistemele de asistenţă medicală ale UE, care enumeră valorile fundamentale de universalitate, acces la îngrijire de bună calitate, echitate şi solidaritate. În prezent, la nivelul oraşului Cugir există un Spital Orăşenesc, 8 farmacii şi 11 cabinete medicale de familie, 11 cabinete stomatologice, plus un cabinet aparținând medicilor de familie în localitatea Vinerea, aflată pe teritoriul administrativ al orașului Cugir. De asemena mai există și două cabinete medicale de specialitate private și un dispensar funcțional. Spitalul Orăşenesc Cugir, amplasat în zona centrală a oraşului, are în ansamblul său următoarele secţii situate în mai multe clădiri: Obstretrică - Ginecologie, Pediatrie, Chirurgie, Medicină Internă, Boli Infecţioase, Ambulatoriul de Specialitate, Recuperare Medicală şi, la o distanţă de aproximativ 1,5 km, se află Secţia Psihiatrie. Spitalul deserveşte o populaţie de aproximativ 35.000 locuitori dispersaţi geografic pe zeci de km datorită zonei montane în care se află oraşul şi a arondării mai multor comune aflate în vecinătate. Spitalul din Cugir dispune de o cameră de gardă modernă dotată cu aparatură medicală modernă. În prezent laboratorul de analize medicale al spitalului oferă servicii de specialitate doar pacienţilor internaţi, urmând ca în viitorul apropiat să îşi extindă sfera serviciilor şi spre ambulator. În ultimii ani numărul medicilor care lucrează la Spitalul Orăşenesc Cugir s-a menținut continuu, cu mici diferenţe. Astfel, dacă în anul 2010 și 2011 aveam același număr de medici, 19, în anul 2012 numărul acestora a fost 18, iar la ora actuală sunt 26. Menţionǎm cǎ numǎrul medicilor s-a majorat şi datoritǎ venirii unui număr mare de rezidenti și anume 11. Pânǎ la momentul actual, autoritățile locale din orașul Cugir, împreună cu Spitalul Orăşenesc Cugir, au angajat doi specialişti în chirurgie generală, cu normă întreagă, care au semnat contractele în iunie 2013, cu unitatea din oraş.

153

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Pe viitor, se propune atragerea unui numǎr şi mai mare de medici specialişti, de asemenea şi asigurarea unor condiţii de prestare a serviciilor medicale moderne. Astfel, Autoritatea publică locală încearcă să rezolve acestă situaţie prin acordarea unor facilităţi, cum ar fi locuinţe de serviciu şi dotarea spitatului cu aparatură. În acest scop, a fost elaborat un proiect în anul 2010 „Modernizarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului orăşenesc Cugir, judeţul Alba” depus pe Axa prioritară 3 - „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, proiectul fiind în perioada de evaluare tehnicǎ şi financiarǎ. În prezent Primăria suportă contravaloarea utilităţilor, Casa de Asigurări de Sănătate decontând servicii medicale spitalicesti şi în ambulatoriu de specialitate, sume care sunt utilizate conform legii 95/2006 doar pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale. În primăvara anului 2013 a început demararea unui amplu proces de renovare și modernizare la clădirea Spitalului Orăşenesc Cugir, unde se află secţiile de Chirurgie-Interne. Investiţiile care au loc vor îmbunătăţi considerabil siguranţa şi confortul pacienţilor şi medicilor. Vor fi executate: lucrări de finisaje interioare (gresie, faianţă, zugrăveli, pardoseli PVC), înlocuire tâmplărie interioare, a instalaţiilor electrice, termice, sanitare, recompartimentarea clădirii, amenajarea unei rampe pentru accesul salvării, instalarea de aer condiţionat dar și lucrări de consolidare ale clădirii, reparații exterioare și anveloparea acesteia. Preocuparea autorităților locale pentru acest domeniu sunt foarte vizibile. Potrivit proiectului bugetar pe anul 2013, în priorităţile administraţiei locale a intrat sănătatea, anul 2013 aducând importante lucrări de investiţii la Spitalul Orăşenesc Cugir, unde au început să se execute o serie de lucrări capitale, la reabilitarea secţiei de chirurgie din cadrul Spitalului Orăşenesc Cugir şi la amenajarea parcării policlinicii. Totodată se va investi şi în dotarea cu aparatură performantă a unităţii medicale, astfel încât să se contribuie la creşterea calităţii actului medical. Suma totală repartizată investiţiilor ce urmează a fi realizate la spital este de 1100 mii lei. Este foarte important să exite un parteneriat la nivelul orașului între Consiliul Local Cugir, Unitățile de Învățământ și cadrele medicale - sanitare pentru derularea unor proiecte comune în ceea ce privește educația sanitară în școli, activități de informare asupra factorilor care pot influența sănătatea tinerilor, asupra urmărilor consumului de droguri, alcool în exces, tutun etc. 154

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Modernizarea sistemului medical românesc și implicit la nivelul orașului Cugir trebuie să țină cont de programul „Sănătate pentru creştere economică” (2014-2020), un program multianual de acţiune al Uniunii Europene (UE). Acesta ajută și sprijină statele membre în vederea: a) întreprinderii reformelor necesare pentru a avea sisteme de sănătate inovatoare şi durabile; b) creşterii accesului la asistenţă medicală mai bună şi mai sigură pentru cetăţeni; c) promovării unei stări bune de sănătate a cetăţenilor şi prevenirii bolilor; d) protejării cetăţenilor împotriva ameninţărilor transfrontaliere. Aceste obiective care au fost stabilite constituie pași în dezvoltarea sistemului medical local și impun un plan de acțiune în ceea ce privește identificarea surselor de finanțare sau scrierea de proiecte pentru realizarea lor.

2.8.2 Evoluţia grafică

Grafic Nr. 35

Anul 2013 aduce o schimbare pentru sistemul medical al spitalului din oraşul Cugir, astfel se constată o creștere a numǎrului medicilor rezidenți din oraș, datorită nevoii tot mai mari de cadre medicale care să deservească populația.

155

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Grafic Nr. 36

Grafic Nr. 37

156

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Majoritatea medicilor de familie de pe raza orașului Cugir (grafic nr. 37) și-au păstrat pacienții, nu au fost înregistrate scăderi considerabile a numărului acestora, se poate observa doar această micșorare constantă în concordanță cu demografia și a numărului medicilor de familie. Dacă în 2009 erau 15 medici de familie, acum numărul acestora s-a redus la 12. Motivul scăderii numărului de medici, poate fi și migrarea acestora spre marile orașe sau spre alte ţări cu potențial economic crescut.

Grafic Nr. 38

Graficul Nr.38 indică o scădere considerabilă, care trebuie avută în vedere, în ceea ce privește numărul de pacienți pentru fiecare secție în parte. La o analizǎ mai amplă a cifrelor se poate observa o diferență destul de mare a numărului pacienților, care se datorează în principal politicilor nefavorabile din domeniul sănătății (ex: Casa de Asigurări de Sănătate oferă mai puțini bani pentru internări și pentru numărul de paturi ocupate, costurile ridicate ale medicamentelor și tratamentelor pe care trebuie să le suporte pacientul) și a migrării pacienților spre centre medicale mai mari.

157

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.8.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Reţeaua de farmacii acoperă întregul  Infrastructura din sănătate este precară, oraș; cu efect nemijlocit asupra sănătăţii  Implicarea comunității locale pentru a populaţiei orașului; demara proiecte în domeniul sănătății;  Populaţia îmbătrânită şi bolnavă, care  Existența spațiilor necesare desfășurării solicită tot mai mult sistemul sanitar; actelor medicale;  Echipamente medicale, ambulanţe, tehnică medicală – uzate;  Deficit de medici specialişti; Oportunităţi Ameninţări  Fonduri externe UE pentru reabilitarea  Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea unor unităţilor sanitare; proiecte în domeniul sănătăţii;  Existenţa programelor naţionale pentru  Migraţia cadrelor calificate, în special din verificarea periodică a stării de sănătate a cauza salarizării; populaţiei;  Deficienţe manageriale în domeniul asigurărilor de sănătate;

2.8.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii strategice: Direcţia Strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice în domeniul sănătăţii prin crearea de condiţii corespunzătoare, dotarea cu echipamente medicale specifice, modernizarea infrastructurii şi serviciilor medicale oferite, precum şi atragerea de medici specilizaţi în domeniile deficitare. Direcţia Strategică 2. Dezvoltarea şi implementarea de proiecte şi parteneriate în domeniul profilaxiei şi creşterii gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscul apariţiei bolilor transmisibile, precum şi iniţierea unor programe privind dezvoltarea culturii pentru igienă.

158

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Direcţia Strategică 3. Dezvoltarea de proiecte şi parteneriate în domeniul serviciilor paliative, precum şi demararea unei investiţii în cadrul Spitalului Orăşenesc Cugir în vederea infiinţării unui centru medico-social pe acest domeniu.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Sănătate Modernizarea sistemului de sănătate din orașul Cugir 1. Creşterea calităţii serviciilor medicale oferite cetăţenilor a) Asigurarea medicilor specialişti la secţiile de bază ale spitalului

Descrierea proiectului: Asigurarea medicilor specialişti la spitalul orăşenesc Cugir pe secţiile principale (interne, pediatrie, obstetrică / ginecologie, chirurgie, contagioase, psihiatrie) pentru dezvoltarea capacităţii de funcţionare şi oferirea de servicii medicale complete. Asigurarea de servicii medicale complete prin angajarea şi a altor medici specialişti în cadrul Spitalului Orăşenesc Cugir (anestezist, chirurg, pediatru, obstetrică); Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2020

159

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

b) Executarea lucrărilor de reabilitare a clădiriilor spitalului Descrierea proiectului: Executarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor Spitalului Orăşenesc Cugir (anveloparea clădirilor, înlocuirea geamurilor etc). Dotarea cu sisteme de încălzire moderne (centrale termice noi la secţia de chirurgie şi secţia ginecologie, înlocuire ţevi şi calorifere la blocul maternitate şi interne/chirurgie). Reabilitarea șarpantelor clădirilor Spitalului Orăşenesc Cugir. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Dotarea cu echipamente specifice pentru desfăşurarea activităţii în condiţii corespunzătoare Descrierea proiectului: Modernizarea secţiilor spitalului din Cugir prin dotarea cu echipamente necesare desfăşurării activităţii. Echipamentele care trebuie achiziţionate în cel mai scurt timp sunt: laparoscop – 1 buc, masă chirugicală – 4 buc, monitor cardiac – 2 buc, aparat anestezie – 1 buc, lampă sală de operaţii - 2 buc, monitor funcţii vitale + defibrillator pentru sala de operaţii - 1 buc, defibrillator interne – 1 buc, autoclave pentru sterilizare – 2 buc; Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2014 d) Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor anuale de funcţionare Descrierea proiectului: Pentru obţinerea avizelor anuale de funcţionare este necesară reabilitarea circuitelor de apă caldă, aprovizionarea cu apă, modernizarea grupurilor sanitare (cel putin 1 grup sanitar la 2 saloane), modernizarea saloanelor (cubaj), 1 lift pentru transport bolnavi, un lift pentru transport alimente, un lift pentru personalul medical (pentru fiecare clădire), un lift pentru secţia de chirurgie, reabilitarea şarpantei clădirii pentru evitarea infiltraţiilor de apă, refacerea acoperişului secţiei de psihiatrie, lucrări de reamenajare a demisolului. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2014 e) Asigurarea unei parcări şi a unui sistem de securitate (barieră mobilă - cu cartelă)

160

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Amenajarea unei parcări unde accesul să se realizeze pe bază de cartelă - pentru personalul spitalului și amenajarea unei parcări pentru pacienţii spitalului. Dezvoltarea unui sistem cu barieră mobilă din telecomandă şi dotarea cu staţie mobilă pentru paznicul parcării în vederea posibilităţii apelării 112 către poliţia locală în cazuri de forță majoră. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2015 f) Asigurarea unei rezerve de apă (pentru minim 48 ore) – reabilitare fântână existentă sau dotarea cu un rezervor de apă Descrierea proiectului: Necesitatea asigurării rezervei de apă prin dotarea spitalului cu un rezervor de apă și reabilitarea fântânii pentru a preveni eventualele debranşări imprevizibile sau lipsa acută de apă. Rezervele de apă sunt necesare pentru consumul intern și utilități astfel încât spitalul să poate funcționa fără probleme timp de 48 de ore. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2014 g) Amenajarea unui spaţiu pentru morga spitalului conform normelor europene Descrierea proiectului: Amenajarea unui spațiu pentru morga spitalului corespunzător normelor și standardelor, având clădire separată, la distanță de 50 m de orice altă clădire și dotarea acestuia cu echipamente și ustensile necesare. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2016 h) Obţinerea certificatelor ISO 9011 laborator

Descrierea proiectului: Obținerea certificatului de management al calității pentru activitatea laboratorului din incinta spitalului. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2016

161

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

i) Asigurarea unei surse de alimentare cu energie electrică alternativă la Spitalul Cugir Descrierea proiectului: Dotarea cu un grup electrogen care să asigure energia electrică necesară pentru funcționarea continuă a secțiilor spitalului în cazul unor disfuncţionalităţi în furnizarea energiei electrice. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2014 2. Modernizarea Camerei de Gardă a spitalului a) Asigurarea cu medici a Serviciului de primiri urgenţe (Camera de gardă) - 4 medici specialişti Descrierea proiectului: Asigurarea personalului aferent Serviciului de primiri urgențe (4 medici specialiști) precum și participarea acestora la cursuri de formare continuă în domeniu. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Dotarea cu mobilier specific a Camerei de gardă Descrierea proiectului: Modernizarea Camerei de gardă prin dotarea acesteia cu mobilier specific. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2014 c) Modernizarea cu aparatură specifică a ambulanţei primite de la Wasserburg pentru intervenţiile de urgenţă Descrierea proiectului: Dotarea ambulanței spitalului cu echipamente specifice pentru intervențiile de urgență. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2016 d) Achiziționarea unei ambulanțe noi cu dotările specifice

162

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Identificarea surselor de finanțare pentru achiziționarea unei ambulanțe noi dotată cu echipamente specifice pentru intervențiile de urgență. Necesitatea acesteia pentru Camera de Gardă se datorează numărului mare de solicitări la care nu poate face față singura ambulanță a Spitalului Orășenesc Cugir. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2018 3. Extinderea şi diversificarea serviciilor spitalului în ambulatoriu a) Asigurarea unui medic specialist de laborator Descrierea proiectului: Oferirea de facilități pentru medicii care profesează în cadrul laboratorului. Postul de medic specialist de laborator este scos tot timpul la concurs. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2016 b) Dotari cu echipamente specifice de ambulatoriu Descrierea proiectului: Dotarea cu echipamente specifice a ambulatoriului pentru desfășurarea corespunzătoare a activității. Printre echipamentele necesare se numără: aparate cu ultrasunete, aparate de electroterapie, aparate de electroforeză, analizor automat de imunologie, autoclave, analizor automat, electrocautere, dermatoscoape, microscoape electronice examinare, mamografe digitale, modul de radiografiere digitală, ecografe 4D, computer tomograf, ecograf cu sonda abdominală 4D, aparate EKG cu canale multiple, aparate ECHO portabil cu sondă explorare abdominală, electrocardiografe cu canale multiple, dispozitive de sterilizare, pulsiometre, ecografe doppler arterial periferic, coagulometru, glucometru, Holtere EKG și TA etc. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Dezvoltarea unor parteneriate ale medicilor de familie pentru încheirea contracte1or cu laboratorul spitalului în vederea realizării investigaţiilor paraclinice

163

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea dezvoltării de parteneriate ale medicilor de familie cu spitalul și laboratorului acestuia în vederea realizărilor de investigații paraclinice și nu numai. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Actori implicați: Medici de familie din oraș; Termen de implementare: 2016 4. Dezvoltarea de servicii paliative în cadrul unui centru medico-social al Spitalului Orăşenesc Cugir a) Identificarea și reabilitarea unui spațiu pentru desfășurarea de servicii paleative Descrierea proiectului: Identificarea unei locații, modernizarea și amenajarea acesteia pentru desfășurarea de servicii paleative conform normelor de sănătate publică. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2016 b) Asigurarea centrului cu personal specializat care să ofere servicii paleative de calitate Descrierea proiectului: Identificarea și angajarea medicului specialist și a personalului care va oferi serviciile paleative bolnavilor aflați în stadii terminale ale bolii. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2018 c) Stabilirea programului şi a formei de oferire a serviciilor paleative (la centru sau la domiciliu). Descrierea proiectului: Stabilirea orarului şi a formei de oferire a serviciilor paleative (la centru sau la domiciliu) și identificarea de voluntari care să ofere ajutor în cadrul acestui centru. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2018 5. Inițierea unor programe privind dezvoltarea culturii pentru igienă a) Dezvoltarea de campanii de informare, educare și prevenție în domeniul sănătății

164

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea derulării la nivelul populației a unor campanii de informare, educare și prevenire în domeniul sănătății. Dezvoltarea unor parteneriate între Spitalul Orășenesc Cugir și Direcția Județeană de Sănătate Publică privind implicarea cadrelor medicale existente la nivelul comunității și efectuarea unor campanii (teste Papa Nicolau, teste de prevenire a cancerului la sân etc.) şi în prevenirea unor deprinderi comportamentale nocive pentru sănătate. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Termen de implementare: 2018 b) Campanii de informare Descrierea proiectului: Alocarea de fonduri pentru tipărirea unor materiale informative şi a derulării unor campanii de informare împotriva fumatului, a consumului de droguri, alcool, pentru o alimentaţie sănătoasă şi împotriva sedentarismului, materiale care să fie ulterior distribuite populaţiei. Responsabil: Spitalul Orăşenesc Cugir; Actori implicați: Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică; Termen de implementare: anual.

165

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.9 Asistenţă socială 2.9.1 Prezentare generală

Asistența socială poate fi definită ca un asamblu de instituții, programe, măsuri, activități profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților, cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care din cauza unor motive de naturǎ economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi proprii un mod normal, decent de viață. Cadrul legal și instituțional prin care se stabilesc principiile și regulile generale de acordare a măsurilor de asistență socială ține în prezent de Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 905 din data de 20 decembrie 2011. Serviciile sociale au ca beneficiari: copiii și familia, persoane vârstnice, persoane cu handicap, persoane fără adăpost, persoane abuzate, persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanțe toxice, bolnavi cronici și persoane care suferă de boli incurabile. Sunt asigurate de către autoritățile administrației publice locale, precum și de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private. La nivelul oraşului Cugir se regăseşte un mare „grup de risc” format din persoane extrem de vulnerabile, cu probleme grave de sănătate şi cu o situaţie economică extrem de precară: veniturile, în cel mai bun caz, acoperă strictul necesar, sunt privaţi de hrană des sau foarte des şi locuiesc în gospodării apreciate ca sărace sau foarte sărace. În aceste condiţii se impune în cazul oraşului nostru existenţa unei game foarte variate de servicii sociale specializate pentru ca principalele grupuri de risc (persoanele cu handicap, persoanele vârstnice, familiile şi copiii aflaţi în dificultate) să poată beneficia de o formă de protecţie socială adaptată nevoilor. Prin OUG Nr.162/2008 și HG nr.56/2009 Ministerul Sănătății Publice a transferat ansamblul de atribuții și competențe exercitate de personalul subordonat către autoritățile publice locale, astfel Primăria Orașului Cugir preluând Compartimentele Asistență medicală comunitară și Asistență medicală și de medicină dentară pentru preșcolari și elevi din septembrie 2009. Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de activităţi şi servicii de sănătate

166

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

organizate la nivelul comunităţii pentru soluţionarea problemelor medico-sociale ale individului/familiei, în vederea menţinerii acestuia în propriul mediu de viaţă şi care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale. Asistenţa medicală şi stomatologică se asigură preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în cabinetele medicale şi stomatologice din cadrul unităţilor de învăţământ cu scop de informare, profilaxie şi tratare primară a afecţiunilor întâlnite în colectivitate. Pentru ca oraşul Cugir să se poată dezvolta atât din punct de vedere economic, cât şi social, se impune a fi elaborată o strategie pe termen lung şi urmărirea realizării ei. Serviciul public de Asistență Socială Cugir pune la dispziție următoarele servicii:  Serviciul complex de îngrijire socio-medicală la domiciliu Cugir Serviciile de îngrijire socio-medicală la domiciliu sunt concepute ca un serviciu integrat al cărui obiect de activitate vizează prevenirea abandonului/instituţionalizării persoanelor vârstnice, îmbunătăţirea reintegrării sociale a persoanelor vârstnice defavorizate, creşterea nivelului de trai al acestor persoane şi a speranţei de viaţă, conştientizarea nevoilor şi participarea activă în luarea deciziilor care privesc problematica persoanelor vârstnice. Serviciile se structurează pe mai multe dimensiuni fapt care-i permite să răspundă unei game cât mai largi de nevoi a beneficiarilor: servicii de bază, servicii de suport, servicii de îngrijire medicală, servicii social recreative, oferite de asistent social, asistent medical, lucrător social, personal administrativ, îngrijitor la domiciliu, psiholog/psihopedagog. Beneficiarii eligibili sunt persoanele vârstnice/cu dizabilităţi care se încadrează în standardele de îngrijire medicală la domiciliu.  Prepararea și servirea mesei-Cantina socială Cugir Beneficiarii acestor servicii sunt familiile cu situație precară, persoanele vârstnice, copii 0-6 ani, copii 7 – 16 ani, copii 17 – 18 ani categorii sociale care prezintă boli cronice și situație financiară foarte slabă, care trăiesc într-o continuă sărăcie. Tipurile de servicii oferite includ servicii de asigurare a hranei și suplimentelor nutritive (prepararea, servirea şi distribuirea hranei) cu: personal administrativ, jurist.  Centrul de zi pentru persoane vârstnice Cugir Centrul de zi pentru persoane vârstnice desfăşoară activităţi de consiliere, mediere şi menţinere a condiţiilor intelectuale/fizice pentru persoanele vârstnice urmărind reducerea marginalizării sociale, îmbunătăţirea reintegrării sociale, dezvoltarea relaţiilor şi legăturilor din 167

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

familie şi prevenirea instituţionalizării persoanelor vârstnice. Centrul de zi pentru persoane vârstnice oferă următoarele tipuri de servicii şi activităţi: activităţi de socializare şi comunicare (discuţii, dezbateri de grup); activităţi de informare pe diverse teme de interes; activităţi de divertisment: jocuri (şah, scrabble, table, rummi), ascultare emisiuni radiofonice, vizionare programe TV; servicii de recuperare medicală: masaj, kinetoterapie; activităţi de ergoterapie: tricotaje, bricolaje, confecţionare obiecte artizanale; activităţi de menţinere a vitalităţii psihice: curs de calculatoare, curs de engleză momente aniversare cu diferite ocazii: Sărbătoritul lunii, 1 şi 8 martie, aniversarea centrului, Ziua internaţională a Persoanelor vârstnice etc; excursii. Serviciile sunt furnizate de o echipă interdisciplinară formată din: psiholog /psihopedagog, asistent social, lucrător social, personal administrativ.  Centrul de urgență pentru primirea victimelor violenței în familie Cugir Centrul de urgenţă pentru victimele violenţei în familie este destinat asistenţei victimelor violenţei în familie. Adresa adăpostului este secretă şi trebuie păstrată ca atare pentru siguranţa beneficiarilor şi a personalului. Activităţile se desfăşoară conform prevederilor Regulamentului intern de organizare şi funcţionare, incluzând primire şi găzduire temporară pe o perioadă determinată cuprinsă între 7 şi 60 de zile; asistenţă medicală şi îngrijire; consiliere psihologică şi juridică; consiliere în vederea integrării sociale; acompaniere în vederea obţinerii unor documente şi acte de identitate sau stare civilă, precum şi a unor drepturi cu caracter social; facilitarea accesului la alte tipuri de prestaţii şi servicii sociale; servicii de informare asupra drepturilor sociale, asupra serviciilor disponibile pe raza localităţii respective; asigurarea de alimente, hrană şi materiale sanitare. Serviciile sunt furnizate de o echipă interdisciplinară formată din: psiholog /psihopedagog, asistent social, lucrător social, personal administrativ.  Centrul de informare și consiliere pentru rromi Baia Socială pentru Romi Beneficiarii sunt familiile și grupurile de rromi cu situații de dificultate în familie și cu grad mare de sărăcie, cărora le sunt oferite servicii de suport pentru diferite situații de dificultate, informare în domeniu, consiliere socială, mediere socială comunitate cu personal administrativ și asistent social.  Centrul de recuperare și Reintegrare Socială a Agresorilor Familiali Centrul de recuperare şi reintegrare socială a agresorilor familiali este o unitate specializată care asigură servicii de asistenţă socială, consiliere psihologică şi juridică agresorilor familiali. Centrul de recuperare şi reintegrare socială a agresorilor familiali oferă următoarele 168

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

servicii: consiliere psihologică; consiliere juridică, asistenţă socială; facilitează accesul către serviciile de specialitate pentru dezalcoolizare sau dezintoxicare; medierea relaţiei victimă- agresor; reabilitare şi reinserţie socială, servicii de informare şi orientare; desfăşoară campanii de informare şi educare a comunităţilor ţintă pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi responsabilizarea agresorilor; referirea cazului către alte instituţii. Echipa de lucru cuprinde jurist, psiholog, asistent social, personal administrativ.  Centru social multifuncțional pentru persoanele cu dizabilități Cugir Vinerea Beneficiarii sunt copii 0-6 ani, copii 7-16 ani și adulţi care prezintă situații de handicap și care beneficiază de servicii de recuperare și reabilitare, promovare relatii sociale (socializare) - activități socio culturale, ergoterapie sau terapie ocupațională, kinetoterapie, alte servicii de recuperare și reabilitare, educatie specială, sprijin de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de criză, identificare și evaluare, mediere socială familie, mediere socială comunitate cu: personal administrativ, jurist. Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir se află printre cele 11 instituții premiate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici în cadrul ”Competiţiei celor mai bune practici”, derulată în perioada martie-aprilie 2012. Câștigătorii au fost anunțați la cea de-a V-a ediţie a conferinţei internaţionale „Inovaţie şi calitate în sectorul public”. SPAS Cugir a obținut ”Mențiune” cu proiectul ”Centru de urgenţă pentru primirea victimelor violenţei în familie”. Menționăm că distincția obținută este cu atât mai remarcabilă cu cât Serviciul Social din Cugir a avut ca şi competitori instituții puternice din țară, fiind surclasat doar de Consiliul Judeţean Cluj (Locul I), AJOFM Neamţ (Locul II) și Consiliul Judeţean Vrancea (Locul III). Prin Serviciul Public de Asistenţă Socială aflat în subordinea Consiliului local Cugir s-au desfățurat activități la un nivel corespunzător nivelul celor două compartimente din cadrul Biroului de Asistenţă Medicală şi anume: Asistenţă medicală şcolară, respectiv Asistenţă medicală comunitară. Activităţile principale pe care compartimentul le desfăşoară la nivel comunitar se axează în pricipal pe monitorizarea şi furnizarea serviciilor pentru nou născuţi, gravidele şi lăuzele de pe raza oraşului şi a localităţilor aparţinătoare Cugirului. Tot pe acest palier comunitar se acordă măsurile necesare de protecţie a sănătăţii mamelor şi a nou născuţilor precum şi participarea la programele de vaccinări şi controale medicale profilactice. În acelaşi timp, beneficiarilor acestui serviciu li se oferă şi consiliere cu privire la adoptarea măsurilor necesare în vederea parcurgerii 169

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

unui stil de viaţă adecvat care să evite riscurile de îmbolnăvire. Referitor la Asistenţa medicală şcolară se poate aprecia că asistenţa medicală şi stomatologică sunt asigurate în condiţii bune, pentru preşcolari, elevi şi studenţi în cadrul cabinetului medical şi stomatologic situat în cadrul Şcolii Gimnaziale “Singidava” Cugir. Serviciul Public de Asistenţă Socială și Asociaţia Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate au încheiat un protocol de colaborare cu CL Cugir la începutul anului 2013 privind ,,Programul de mediere sanitară: Oportunitate de creştere a ratei de ocupare în rândul femeilor rome”, un demers menit să optimizeze creşterea ratei de ocupare în rândul femeilor rome şi facilitarea accesului acestora pe piaţa muncii în scopul evitării excluziunii sociale şi creării unei societăţi bazate pe egalitatea de şanse. Printre obiectivele specifice proiectului se numără: dezvoltarea unui instrument strategic necesar susţinerii programului de mediere sanitară prin înfiinţarea unui Centru de Formare şi Certificare a Mediatorilor Sanitari; dezvoltarea unei Unităţi de Asistenţă Tehnică Monitorizare şi Evaluare a activităţii mediatorilor sanitari; implementarea unei campanii de lobby şi advocacy în rândul autorităţilor şcolare cu scopul de a creşte rata de ocupare a mediatorilor sanitari. În iulie 2013 la centrul Comunitar Resursă din Cugir, cu sediul în localitatea Vinerea, s-a desfăşurat conferinţa de încheiere a proiectului “Incluziune socială şi pe piaţa muncii prin întreprinderi sociale”, precum şi prezentarea rezultatelor obţinute în cadrul acestui program cofinanţat din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013. Proiectul a fost implementat în perioada 1 august 2010 - 31 iulie 2013 de un consorţiu de parteneri din România şi Austria: Consiliul Judeţean Alba, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, Structural Consulting Group, Centrul de Formare Continuă şi Evaluarea Competenţelor în Asistenţa Socială, Die Querdenker - Austria. Obiectivul general al proiectului a constat în crearea unui model funcţional, integrat, de economie socială şi incluziune socială destinat sprijinirii persoanelor cu dizabilităţi şi a celor vulnerabile pentru a accesa piaţa muncii. Proiectul şi-a propus de asemnea să contribuie la dezvoltarea oportunităţilor de ocupare adaptate nevoilor specifice comunităţilor în care proiectul este implementat. După cum se poate observa, SPAS Cugir este de departe cel mai activ serviciu la nivelul orașului Cugir, datorită profilului orașului, având un management corespunzător și o susținere necondiționată din partea aparatului administrației publice locale căruia îi este subordonat, 170

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

reușește să facă față cu brio tuturor problemelor comunității și să implementeze proiecte de succes pentru aceasta. Combaterea sărăciei și excluziunii la nivelul orașului Cugir trebuie să se bazeze pe creștere economică și ocupare a forței de muncă, dar și pe o protecție socială modernă și eficientă. În plus, intervenția de protecție socială inovatoare trebuie să se combine cu un set extins de politici sociale, inclusiv educație direcționată, asistență socială, asigurarea de locuințe, sănătate, reconciliere a vieții de familie cu cea activă și politici orientate către familie, toate domeniile în care sistemele de asistență socială au încercat până acum să intervină prin programe reziduale. Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale reprezintă contribuția UE la abordarea acestor provocări în cadrul strategiei Europa 2020. Comisia a identificat următoarele domenii de acțiune:  realizarea de acțiuni pe întreg spectrul de politici;  utilizarea într-o mai mare măsură și mai eficientă a fondurilor UE pentru susținerea incluziunii sociale;  promovarea inovării sociale pe bază de elemente concrete;  lucrul în parteneriat și valorificarea potențialului economiei sociale;  coordonare politică îmbunătățită între statele membre.

171

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.9.2 Evoluţia grafică

Grafic nr. 39 Dacă în perioada 2005 - 2009 se poate observa o creștere semnificativă și constantă a persoanelor vârstnice îngrijite la domiciliu și a numărului beneficiarilor centrului de zi, în perioada imediat următoare 2010 – 2013 se poate observa în baza Graficului Nr.39 micșorarea numărului de beneficiari. Pentru cei îngrijiți la domiciliu motivul este destul de simplu, numărul crescut ai acestora din anul 2008 – 2009 s-a datorat în principal numărului mare de proiecte implementate, unde a putut fi angajat personal suficient care să deservească persoanele îngrijite la domiciliu. Lipsa proiectelor și a finanțărilor a făcut ca numărul îngrijitorilor la domiciliu să scadă concomitent cu beneficiarii. Referitor la beneficiarii centrului de zi, numărul actual prezentat în graficul de mai sus reprezintă numărul optim de persoane care pot fi deservite în condiţii corespunzătoare, valorile ridicate prezente în anul 2008 – 2009 reprezentând o etapă de tatonare a posibilităţii de absorbţie a centrului (capacitate, analiză cost beneficiu etc.)

172

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Grafic Nr. 40

Situaţia copiilor aflaţi în dificultate, în toate cele trei cazuri de plasament, a fost în uşor regres în ultimii ani, ceea ce demonstrează eficienţa strânsei colaborări între instituţiile implicate în acordarea asistenţei pentru copilul aflat în dificultate, pe de o parte şi responsabilizarea familiei, pe de altă parte, iar în ultimul an a crescut simţitor numărul copiilor protejaţi în centre şi la asistent maternal profesionist, datorită înrăutăţirii vizibile a condiţiilor socio- economice a familiilor.

Grafic Nr. 41

173

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

În ceea ce privește acordarea venitului minim garantat pentru persoanele aflate în dificultate, acest timp de prestație, ca măsură de protecție socială are o tendință descrescătoare majoră față de anii 2005, 2006, 2007, și una mai mică fată de anii 2010 și 2011. Deși în vechea strategie era previzionată o creștere pe următorii 7 ani această nu se adeverește, datorită legislației schimbate de guvern, care a înăsprit condițiile de acordare a acestui tip de prestație și datorită sumelor destul de mici oferite prin venitul minim garantat care nu acopereau necesitățiile familiilor aflate în dificultate, acestea necesitând acumularea de venituri din alte surse. Rata mică a șomajului și crearea de locuri de muncă la nivelul comunității pot constitui un alt motiv al scăderii beneficiarilor venitului minim garantat. Referitor la celălalt tip de prestație, beneficiarii porțiilor de mâncare de la cantina socială, este și el într-o scădere continuă și constantă. La fel se va manifesta și în următorii ani determinat de instituirea obligaţiei printr-o Hotărâre a Consiliului Local de a efectua un număr de 20 ore în folosul comunităţii pentru fiecare porţie de masă/lună acordată familiei.

Grafic Nr. 42

174

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Grafic Nr. 43

2.9.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Existenţa unei strategii judeţene în  Lipsa infrastructurii pentru dezvoltarea de domeniul protecţiei sociale care se servicii alternative de protecţie pentru copii, încadrează în strategia naţională; respectiv îngrijire şi asistenţă pentru (corelare a strategiei locale cu cea persoane vârstnice şi cu handicap; județeană);  Lipsa infrastructurii specifice pentru  Gamă largă de prestații, beneficii și persoanele cu grad de handicap (rampe de servicii de protecţie socială furnizate acces în instituții, sisteme de ghidaj pentru persoanelor aflate în situaţii dificile; nevăzători, panouri de afișaj specifice etc.)  Diversificarea şi dezvoltarea  Rata natalităţii crescută, în special în cazul serviciilor alternative de protecţie a familiilor cu venituri reduse sau fără copilului; venituri;  Reţea de asistenţi maternali  Număr redus de organizaţii profesionişti; neguvernamentale active acreditate ca

175

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Resurse umane calificate în domeniul furnizori de servicii sociale, resurse protecţiei sociale; limitate;  Colaborare şi parteneriat între  Existenţa unor fonduri şi programe instituţiile de profil şi mediul asociativ; guvernamentale insuficiente pentru categoriile defavorizate;  Birocratizarea excesivă a procesului de acordare a beneficiilor și serviciilor sociale;  Lacune legislative în domeniul serviciilor sociale; Oportunităţi Ameninţări  Existenţa unor programe de finanţare  Descentralizarea sistemului de protecție externe pentru sectorul serviciilor socială nu este sprijinită de resurse sociale; financiare suficiente;  Campanii organizate la nivel local și  Insuficientă educaţie în ceea ce priveşte naţional pentru educarea populaţiei; incluziunea persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii;  Rolul exclusiv atribuit statului în protecţia socială;

2.9.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii strategice: Serviciile sociale reprezintă pentru comunitatea locală un rol esenţial în vederea rezolvării nevoilor sociale individuale, familiale, de grup care au ca obiective depăşirea unor situaţii dificile, prevenirea marginalizării, a excluziunii sociale şi promovarea politicii de incluziune socială (Obiectiv Strategia Europa 2020).

176

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Direcţia strategică 1. Iniţierea, dezvoltarea şi aplicarea de proiecte în scopul prevenirii şi combaterii marginalizării şi excluziunii sociale, reducerea gradului de risc, precum şi implementarea măsurilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap sau a oricăror persoane aflate în dificultate şi punerea la dispoziţie de resurse financiare instituţiilor implicate. Direcţia strategică 2. Îmbunătăţirea comunicării inter-instituţionale cu membrii societăţii civile, dezvoltarea parteneriatelor SPAS – instituţii, mediul asociativ, ONG-uri, cetăţeni, precum şi a altor servicii care pe termen lung, pot sprijini evoluţia sistemului de protecţie socială la nivel local.

Măsuri operaționale și obiective: Obiectivul general:

Asigurarea unei asistenţe sociale active adresate Asistență socială grupurilor defavorizate prin diversificarea, extinderea şi eficientizarea serviciilor sociale existente 1. Identificarea nevoilor de asistenţă socială la nivelul oraşului Cugir

a) Actualizarea lucrărilor de cercetare şi cartagrafiere a populaţiei de etnie romă Descrierea proiectului: Realizat în proporție de 60% pentru adulți și 100% pentru copii. Lucrările de cercetare și cartagrafiere trebuie finalizate la nivelul populației de etnie rromă din localitatea Cugir. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016 b) Asigurarea funcționării centrului de urgență pentru victimele violenței în familie

177

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Identificarea unor surse de finanțare internă sau prin fonduri structurale pe domeniul social pentru extinderea centrului de urgență pentru primirea victimelor violenței în familie. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Întocmirea de proiecte pentru înfiinţarea de noi servicii (şcoala părinţilor şi creşă ) Descrierea proiectului: Identificarea unor surse de finanțare pentru instruirea continuă a părinților în ceea ce privește creșterea și educarea copiilor prin campanii de informare, cursuri specifice în domeniu, conștinetizarea nevoilor specifice ale copiilor și identificarea unor modalităţi de intervenţie. Înființarea unei creșe la nivelul orașului prin finanțări nerambursabile sau investitori privați în vederea deservirii copiilor din categoria de vârstă 0 -3 ani ai căror părinți sau susținători legali desfășoară o activitate lucrativă, urmează cursurile unor instituţii de învățământ ori se află în alte situații ce nu le permit să-și indeplinească în mod permanent obligațiile părintești ce le revin (situație financiară precară, lipsa unui domiciliu stabil). Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2018 d) Susținerea proiectului de servicii integrate pentru persoane cu nevoi speciale - Centrul multifuncţional pentru persoane cu dizabilităţi - Vinerea și înființarea serviciilor de recuperare pentru copii cu dezabilități în cadrul aceluiași centru Descrierea proiectului: Necesitatea susținerii prin diverse surse de finanțare a centrului multifuncțional pentru persoane cu dizabilități de la Vinerea și înființarea unui secții de recuperare și pentru copiii cu dizabilități. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016 2. Dezvoltarea, extinderea și finanțarea serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice/persoane cu handicap a) Acordarea de facilităţi la plata impozitelor/taxelor locale pentru persoanele cu dizabilităţi

178

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Identificarea persoanelor vârstnice aflate în situaţii de vulnerabilitate medico-socială în scopul acordării de facilități la plata impozitelor și taxelor locale. Responsabil: Direcția Venituri; Termen de implementare: anual b) Sprijinirea persoanelor cu handicap Descrierea proiectului: Necesitatea demarării unor acțiuni în ceea ce privește sprijinirea persoanelor cu handicap, acțiuni care pot consta în angajarea de asistenți personali; primirea la termen a indemnizațiilor de însoțitor, înființarea de servicii de recuperare medicală, accesibilitatea persoanelor cu handicap în locurile publice, transport public urban, plata legitimațiilor de călătorie etc. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Actori implicați: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2020 c) Înfiinţarea unui cămin pentru persoane vârstnice Descrierea proiectului: Identificarea unui spațiu adecvat și corespunzător standardelor, identificarea unor surse de finanțare din bugetul local sau fonduri nerambursabile și întocmirea proiectului în vederea obținerii finanțării. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 d) Extinderea activităţilor centrului de zi pentru vârstnici Descrierea proiectului: Extinderea activităţilor centrului de zi pentru vârstnici și în alte cartiere ale orașului. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2018 e) Extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu prin distribuirea mesei

179

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Diversificarea serviciilor de îngrijire socială la domiciliu prin distribuirea mesei de la Cantina Socială către beneficiarii dependenţi, imobilizaţi la domiciliu. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2018 f) Acreditarea și dezvoltarea serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu Descrierea proiectului: Acreditarea serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu și dezvoltarea acestora în scopul deservirii persoanelor vârstnice. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2014 g) Înființarea serviciului Ambulanța Socială Descrierea proiectului: Ambulanța Socială are ca obiectiv general realizarea rapidă şi eficientă a măsurilor de protecţie socială necesare persoanelor care reprezintă urgenţe sociale. Pot beneficia de acest serviciu persoane vârstnice dependente, fără susţinători; persoane cu dizabilităţi; persoane fără adăpost; victimele violenţei domestice. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016 3. Reducerea gradului de risc pentru copiii aflaţi în dificutate a) Identificarea şi monitorizarea permanentă a copiilor aflaţi în situaţii de risc (abuzaţi, săraci, discriminaţi, lipsiți temporar de ocrotirea părintească etc.) prin crearea de servicii specializate Descrierea proiectului: Necesitatea monitorizării permanente și identificării altor cazuri pentru copii aflați în situații de risc și consilierea acestora la centrele specializate din orașul Cugir. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016 b) Încheierea de parteneriate cu instituţii publice / ONG-uri și înfinţarea unui Centru de Zi pentru copii

180

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea colaborării prin semnarea acordurilor de parteneriat a instituțiilor publice cu ONG-urile aferente în vederea sprijinirii activităților de asistență socială și înființarea unui Centru de zi pentru copii. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Acordarea de servicii și prestații pentru copii aflaţi în dificultate Descrierea proiectului: Necesitatea sprijinirii copiilor aflați în dificultate prin acordarea sprijinului financiar în ceea ce privește, achizitionare de rechizite, îmbrăcăminte, medicamente, transport etc; Se impune crearea unor servicii tip adăpost temporar pentru copiii din zona de munte în scopul accesului uşor la procesul educativ, dar şi la servicii sociale specifice. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2014 4. Combaterea excluziunii sociale a grupurilor dezavantajate a) Îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţii de etnie romă Descrierea proiectului: Îmbunătățirea calității vieții sociale a comunității de etnie rromǎ prin dezvoltarea de proiecte care să responsabilizeze membri acesteia (de ex: reluarea accesului la baia socială în schimbul prestării muncii în folosul comunității). Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016 b) Prevenirea abandonului şcolar şi identificarea unor surse de finanţare pentru persoanele care au abandonat şcoala Descrierea proiectului: Necesitatea formării și angajării mediatorilor şcolari şi sanitari pentru diseminarea în comunitate a importanţei adoptării unui comportament pro-şcolar şi pro-social. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: anual

181

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

c) Responsabilizarea comunităţii locale cu privire la problemele sociale prin organizarea unor sesiuni de informare şi intercunoaştere Descrierea proiectului: Dezvoltarea unor acțiuni în comunitate (mese rotunde, materiale informative, ateliere tematice, campanii de educare și responsabilizare în școli) cu ocazia evenimentelor din Calendarul Sănătăţii, al Mediului sau alte tipuri de evenimente. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2014 d) Acordarea de prestaţii sociale (de urgenţă) pentru combaterea marginalizării Descrierea proiectului: Necesitatea acordării de prestații sociale de urgență în scopul combaterii marginalizării sociale a persoanelor care nu dețin forme de venit. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2014 e) Dezvoltarea gamei de servicii specializate pentru persoanele cu nevoi speciale– în cadrul Centrului Multifuncţional Vinerea Descrierea proiectului: Dezvoltarea serviciilor de asistență socială specializată în Centrul Multifunctional de la Vinerea prin înființarea serviciilor de recuperare fizică / psihică a persoanelor cu dizabilități și alte tipuri de servicii destinate persoanelor cu nevoi speciale. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2018 f) Asigurarea unor condiţii decente de locuit prin înființarea unui centru pentru oamenii străzii și acordarea de locuințe din fondul locativ Descrierea proiectului: Înfiinţarea unui adăpost pentru oamenii străzii și furnizarea de servicii specializate acestei categorii de beneficiari. De asemenea se dorește și acordarea de locuințe din fondul locativ pentru persoanele defavorizate. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2020

182

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

5. Reducerea gradului de dependenţă pentru familiile aflate în dificultate a) Furnizarea de servicii sociale în vederea combaterii violenţei în familie (victime şi agresori) Descrierea proiectului: Dezvoltarea serviciilor sociale de consiliere psihologică, juridică, asistenţă socială şi adăpost temporar în vederea combaterii violenței în familie pentru victimă. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2018 b) Asigurarea asistenţei medicale comunitare de către mediatorul sanitar şi asistentele medicale comunitare Descrierea proiectului: Asigurarea asistenţei medicale comunitare de către mediatorul sanitar şi asistentele medicale comunitare în scopul medierii legăturilor între individ/familie, furnizării serviciilor sociale şi serviciilor de sănătate, în prin principal identificarea, raportarea şi monitorizarea problemelor medico-sociale specifice familiilor, paralel cu promovarea educaţiei pentru sănătate şi profilaxia bolilor. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Actori implicați: Biroul resurse umane, arhivă; Termen de implementare: 2016 6. Creșterea incluziunii sociale conform Strategiei Europa 2020 a) Dezvoltarea de campanii sociale la nivelul orașului Cugir în ceea ce privește incluziunea socialã și discriminarea (obiective ale strategiei Europa 2020) Descrierea proiectului: Identificarea unor soluții de finanțare pentru dezvoltarea de campanii sociale la nivelul orașului Cugir, în ceea ce privește conștientizarea asupra incluziunii sociale și discriminării, precum și dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri specifice în scopul colaborării eficiente și îndeplinirii obiectivelor stabilite. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2020 b) Dezvoltarea economiei sociale şi conştintizarea beneficiilor aduse de aceasta

183

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Necesitatea de a investi în dezvoltarea economiei sociale, care poate aduce beneficii de ordin material prin diverse activități generatoare de venit. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2020 c) Preluarea experienţelor de succes din modele de parteneriat ale oraşelor cu care Cugirul este înfrăţit Descrierea proiectului: Măsura urmăreşte valorificarea experienţelor din domeniul asistenţei sociale pe care au acumulat-o municipalităţile cu care este înfrăţit orașul Cugir. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2020 d) Crearea unui serviciu de consiliere și reintegrare socială a persoanelor eliberate din penitenciar Descrierea proiectului: Măsura urmăreşte dezvoltarea unor servicii specializate de sprijin, informare şi consiliere care să vină în sprijinul persoanelor care au fost private de libertate. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Actori implicați: Serviciul Probațiune, Poliție; Termen de implementare: 2020

184

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.10 Cultură 2.10.1 Prezentare generală

În contextul dezvoltării locale, cultura reprezintă un element determinant al calităţii vieţii unei comunităţi. Din acest punct de vedere este o componentă esenţială, cel mai adesea subestimată, a atractivităţii unui teritoriu, nu numai din punct de vedere turistic, dar şi al atragerii de investiţii şi, în mod evident, al celor care trăiesc şi evoluează zilnic în acel spaţiu. De-a lungul timpului, au cunoscut continuitate formaţiile de Căluşeri din Vinerea – 2 generaţii şi dansuri mixte, Căluşerii din Cugir – o generaţie, fanfara înfiinţată în anul 1893 şi care a participat la multe festivaluri şi manifestări cu caracter naţional, taraful şi orchestra de muzică populară cu soliştii vocali, toate coordonate de Primăria Oraşului Cugir, teatru de amatori, grupuri vocale, muzică folk, la nivelul instituţiilor de învăţământ. Activitatea culturală se desfăşoară pe baza unui program cultural întocmit la nivelul Casei de Cultură la început de an şi aprobat prin Hotărâre de Consiliul Local. Acţiunile culturale s-au desfăşurat în clădirile cu destinație culturală din orașul Cugir: Casa de Culturǎ Cugir – 560 locuri (sala de spectacole 460 și sala de conferinţe 100 locuri), Cǎminul Cultural Vinerea – 300 locuri, Cantina Casei de Culturǎ – 400 locuri și sala de sport – 200 locuri, sau în aer liber, în funcție de eveniment. Anul 2007 a adus finalizarea lucrărilor de reparaţii la Casa de Cultură şi s-a reuşit renovarea exterioară în întregime a imobilului. Pe lângă lucrările de reabilitare exterioară au fost efectuate şi lucrări de renovare a unor spaţii din incinta Casei de Cultură pentru ca activităţile caracteristice să se desfăşoare într-un cadru adecvat. Reamenajarea şi renovarea clădirii au permis dezvoltarea unei activităţi culturale corespunzătoare. Sondajul de opinie efectuat la începutul anului 2009, de către Casa de Cultură, pe un eşantion de 306 persoane din diferite grupuri socio-culturale şi pe diverse categorii de vârstă, a evidenţiat dorinţa locuitorilor de a beneficia de o viaţă culturală care să cuprindă o paletă variată de activităţi. La nivelul orașului Cugir funcționează mai multe ansambluri și formații, numărul acestora regăsindu-se la subcapitolul evoluție grafică:  Taraful Casei de Cultură și soliștii;

185

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 Ansamblul de dansuri şi cantece "Câmpul Pâinii" al Căminului Cultural Vinerea;  Fanfara Transilvania;  Millenium C Apetitul pentru cultură identificat la nivelul orașului Cugir, dorința de dezvoltare a talentului și a abilităților se manifestă de la cele mai mici vârste și nu numai, fiind concretizate și puse în valoare prin desfășurarea de cercuri culturale în cadrul Casei de Cultură a orașului Cugir. Cercurile culturale care desfășoară activități în oraș sunt următoarele:  Vioară – 2 membri (2010);  Pian – 15 membri (2010);  Chitară – 20 membri (2010), 12 membri (2011);  Canto popular – 6 membri (2010);  Dansuri populare – 20 membri (2010), 15 membri (2011);  Teatru - 10 membri (2011), 15 membri (2012), 10 membri (2013);  Atelier hand –made – 2 membri (2011);  Grup folcloric vocal – 20 membri (2011), 20 membri (2012),  Cerc de artă – 20 membri (2013) În concordanță cu manifestările culturale prevăzute, Casa de Cultură şi-a propus şi a realizat găzduirea altor spectacole, manifestări, întruniri şi evenimente culturale prezentate în tabelul de mai jos: Anul Anul Anul Anul Numele evenimentului Data 2010 2011 2012 2013 Carnaval umanitar 20 ianuarie   Eminescu – poet desăvârşit 15 ianuarie    Creangă, simbolul copilăriei 5 martie     În sufletele noastre-i mereu primavară 8 martie    

Păştenii anului - arc peste timp 31 martie     1 aprilie Tradiţii pascale vinerene 5 aprilie     “Zilele Tineretului ” 2-3 mai     “Pe aripile muzicii clasice” 15 mai  „Fă-te, suflete, copil” – 129 de ani de la 1 iunie     naşterea scriitorului Tudor Arghezi Ziua eroilor 13 mai     Săptămâna copilăriei “Ochiul de copil 1 iunie     reflectă întreg universul”

186

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Festivalul “Toamna Cugireană 17-19     septembrie Ziua persoanelor vârstnice 1 oct     “ Romanţe de neuitat” - Nunta de Aur Spectacol de teatru Skepsis 18 oct  Conferinţă Prologos 7 dec     “Florile dalbe ” 12 dec     “ Colinde, colinde” Stefan Hrusca 9 dec     “Răsunet de colind” 20 dec     Gala performerilor 18 dec    

Ziua Revoluţiei Române 21 dec     Spectacol de Craciun “ Cântec , joc şi voie 27 dec     bună de Crăciun aci s-adună” Unirea Principatelor Romane 24 ian    Spectacol de dans ProDance 14 iunie     Festivalul National de Dansuri si traditii 23 -26   populare august Ziua Nationala a Romaniei 1 dec   Ziua Nationala a Romaniei 1 dec   Spectacol Tudor Gheorghe - Nu se poate cu 1 dec  de toate Aprinderea luminilor la brad - spectacol de 6 dec     colinde Spectacol caritabil - Arata ca iti pasa 18 dec     Tabel Nr. 4 – Evenimentele culturale importante desfăşurate la Cugir

Pe lângă acţiunile prevăzute în acest calendar au mai fost organizate, sub formă de parteneriat sau în chirie şi alte manifestări, neplanificate conform unui calendar specific. Dintre cele mai importante, care s-au bucurat de un real succes, amintim organizarea petrecerii de Revelion şi a Zilei de 8 Martie pentru pensionari, expoziţia itinerantă de obiecte chinezeşti, lansări de carte, spectacole umanitare, festivitatea de aprindere a bradului şi a beculeţelor de Crăciun, filme ce au rulat în sălile Casei de Cultură, expoziţii diverse, spectacol aniversar al Uzinei Mecanice Cugir, spectacole de circ, de teatru etc. desfăşurate în regim de închiriere sală. Aflat în subordinea Casei de Cultură, Căminul Cultural Vinerea este locul în care se desfăşoară o importantă activitate cultural-artistică susţinută de Ansamblul de amatori de dansuri şi cântece şi căluşarii din Vinerea, activităţi la care este implicat şi Taraful Casei de Cultură. Ansamblul de cântece şi dansuri "Câmpul Pâinii" din Vinerea a participat la evenimentele la care

187

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

a fost invitat, implicându-se activ în conservarea şi transmiterea mai departe a obiceiurile şi tradiţiilor locului. Ansamblul "Câmpul Pâinii" din Vinerea a fost vedeta Festivalului “Foire Européenne", în oraşul Rive de Gier, Franţa, alături de reprezentanţii Italiei, Slovaciei, Portugaliei şi Franţei. Alte prezențe importante au fost desigur participările în Franţa la Festivalul „La Bethmalaise” şi în Germania la Festivalul Vinului din Wasserburg, atât din punct de vedere al amplorii manifestărilor cât şi în ceea ce priveşte schimbul de experienţă şi cel intercultural. Dansatorii Ansamblului de cântece şi dansuri “Câmpul Pâinii” Vinerea precum şi soliştii şi taraful Casei de Cultură au cules ropote de aplauze la scenă deschisă pe parcursul zilelor de spectacole, ei fiind declaraţi de multe ori vedetele manifestării. Acești oameni minunați duc cultura orașului Cugir şi promovează imaginea acestuia dincolo de granițele României. Astfel, ansamblul de dansuri şi cântece, împreună cu căluşarii şi Taraful Casei de Cultură Cugir a avut multe deplasări în ţară, participări la festivaluri şi susţinerea altor manifestări culturale, organizate în diferite localităţi. Pe lângă cele menţionate mai sus este deosebit de importantă şi invitarea şi participarea Tarafului Casei de Cultură Cugir la Festivalul de Fanfare şi Tarafuri organizat la Sibiu. De asemenea Taraful participă la repetiţiile ansamblului din Vinerea şi îl însoţeşte în toate deplasările efectuate. Pe lângă acestea, taraful a participat la toate manifestările organizate de către Casa de Cultură, se implică activ şi susţine programe artistice individuale sau de grup. Totodată, a susţinut numeroase repetiţii şi pregătiri, putând astfel să asigure acompaniamentul soliştilor invitaţi în spectacolele organizate. Ultimul proiect de anvergură pentru comunitatea cugireană pe lângă cunoscuta ”Toamnă Cugireană”, este “Festivalului Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare“, organizat de Primărie, Consiliul Local şi Casa de Cultură Cugir în perioada sfârșitului lunii august în localitatea Vinerea și care a ajuns la cea de-a doua ediţie. Programul festivalului cuprinde un spectacol folcloric, ansambluri şi interpreţi de valoare, o paradă a portului popular, jocuri sportive tradiţionale, foc de tabără, toate întregite de un cadru natural deosebit cu stejari seculari. Acest proiect a fost realizat cu finanțare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”. Activitatea culturală la nivelul orașului Cugir este legată și de activitatea fondului de 188

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

carte pentru care s-a achiziţionat un program nou de informatizare, program care va permite accesul cititorilor direct de pe internet, consultarea bazelor de date, rezervarea împrumuturilor, etc. S-a continuat activitatea de prelucrare a cărţilor aflate în depozit şi reinventarierea acestuia. De asemenea, s-a abordat şi funcţia de animaţie culturală, au fost dezvoltate diverse activităţi specifice, conform calendarului cultural şi nu numai, au avut loc vizite comemorative, întâlniri cu cartea ale mai micilor cititori, lansări de carte. Numărul cititorilor din Cugir, virtuali și activi, a crescut simţitor, de la un an la altul, astfel: anul 2010 – 357 cititori, 2011- 495 cititori, 2012 – 598 cititori, 2013 – 633 cititori. Dezvoltarea continuă a culturii la nivelul orașului Cugir și a zonelor teritoriale adiacente s-a observat în ultimii ani prin multitudinea de evenimente organizate. Această activitate, strict necesară şi ale cărei rezultate se văd doar în timp, trebuie susținută necondiționat şi în continuare. Patrimoniul cultural - tradițional identificat la Cugir este unul foarte vast dar insuficient exploatat. În strânsă legătură cu turismul, prin implementarea unor planuri strategice realiste, punerea în valoare a acestuia poate aduce beneficii de imagine și de ordin financiar foarte mari orașului Cugir. În concluzie, investiţia în cultură este una rentabilă: preocuparea şi susţinerea din partea autorităţilor locale şi a altor decidenţi poate genera efecte multiple şi în mod evident beneficii pentru comunitate.

2.10.2 Evoluţia grafică

Grafic Nr. 44

189

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Putem observa că numărul cititorilor aflat în creștere se datorează diversităţii fondului de carte şi interesului comunității cugirene pentru cultură și informare.

Grafic Nr. 45 Definirea succesului se poate evidenția clar atunci când numărul membrilor ansamblurilor din zona Cugir râmâne constant în timp, iar unitatea, performanța și imaginea bună creată de către acești artiști ating obiectivele stabilite, adică promovarea valorilor culturale și tradiționale ale zonei Cugir.

2.10.3 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Existenţa unor instituţii culturale de  Lipsa instructorilor de specialitate pe valoare (Casa de Cultură, Căminul Cultural anumite cercuri culturale; Vinerea);  Lipsa instrumentelor și dotarea tehnică  Creșterea bugetului destinat finanțării vieţii insuficientă pentru funcţionarea culturale; cercurilor culturale;  Organizarea periodică a unor manifestări  Numărul redus de meșteșugari și artizani culturale: vernisaje de pictură, expoziții, populari lansări de carte, spectacole de teatru, concerte etc.

190

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Oportunităţi Ameninţări  Programe de finanţare guvernamentale şi  Interes scăzut al populaţiei pentru europene; evenimente culturale;  Meșteri populari recunoscuți la nivel  Lipsa fondurilor alocate pentru acest național care pot forma tineri în acest segment; domeniu.  Numărul redus de tineri implicați în activitățile cercurilor culturale.

2.10.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale

Direcţii strategice: Pentru oraşul Cugir, la fel ca pentru orice comunitate locală din România dar şi internaţională, cultura reprezintă un factor decisiv în planul de dezvoltare strategică, astfel că dezvoltarea şi consolidarea actului cultural la nivelul comunităţii cugirene, aduce un plus de imagine şi o creştere economică prin turismul cultural efectuat. Direcţia strategică 1. Dezvoltarea potenţialului cultural al oraşului Cugir prin îmbunătăţirea infrastructurii şi dotarea corespunzătoare a unităţilor culturale (Casa de Cultură, Căminul Cultural Vinerea, Biblioteca Casei de Cultură) precum şi asigurarea unor spaţii adecvate pentru activitatea culturală a instituţiilor şi organizaţiilor culturale. Direcţia strategică 2. Dinamizarea vieţii culturale cugirene prin creşterea ofertei culturale şi redescoperirea vechilor tradiţii specifice zonei şi a oamenilor care pot transmite mai departe obiceiurile zonei Cugir. Direcţia strategică 3. Dezvoltarea parteneriatelor între autorităţile publice locale,

191

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

unităţile de cultură, mediul asociativ, ONG-uri şi comunitatea locală în vederea stabilirii unor politici specifice în domeniul cultural, punerea la dispoziţie a resurselor financiare necesare în vederea promovării valorilor culturale autohtone din oraşul Cugir. Măsuri operaționale și obiective: Obiectivul general: Cultură Îmbunătățirea vieții culturale a orașului 1. Dezvoltarea potențialului cultural pe care îl are Casa de Cultură a) Reabilitaterea interioară a Casei de Cultură Descrierea proiectului: Identificarea resurselor financiare pentru achiziția de mobilier specific, schimbarea scaunelor în sala de spectacole, reabilitarea completă a scenei, a cabinelor, a grupurilor sanitare, a garderobei, a casei de bilete și recondiționarea picturii din sala de spectacole. Totodată este necesară automatizarea ansamblului scenic (cortina, rivalte, ştăngi, fundal etc.) și a sistemului de iluminat. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Înfiinţarea secţiilor specifice Casei de Cultură Descrierea proiectului: Dezvoltarea perspectivelor în domeniul artistic prin înființarea unei formaţii de dans popular pentru copii precum și alte cercuri pentru instrumente cercuri de pian, vioară, canto cercuri solicitate de către comunitatea locală din Cugir. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Achiziţionarea echipamentelor și instrumentelor pentru desfășurarea corespunzătoare a activității

192

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Pentru buna desfășurare a activității cultural-artistice sunt necesare:  achiziționarea echipamentelor tehnice pentru sistemul de sonorizare și sistemul de lumini;  achiziţionarea instrumentelor pentru fanfară: 6 buc. corn, 2 buc. bass mediu, 5 trompete, 2 buc. saxofon mare, 3 buc. tuc trombon, 2 buc. bass mare,  achiziţionarea de instrumente noi: 3 viori, 2 taragoate, acordeon, orga, chitară bas, chitară electro-acustică, chitară electrică cu efect pedală, tobe, pianină. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 d) Achiziţionarea de noi costume populare Descrierea proiectului: Identificarea resurselor financiare pentru achiziţionarea costumaţiilor populare necesare promovǎrii imaginii comunitǎţii prin prisma tradiţiilor şi obiceiurilor locale. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 e) Organizarea de evenimente culturale pentru comunitatea cugireană Descrierea proiectului: Identificarea cerințelor publicului consumator de cultură și organizarea de evenimente culturale artistice atât pentru aceștia cât și pentru restul comunității cugirene (spectacole de teatru, cenacluri, cercuri literare, lansări de carte, concerte simfonice, vernisaje, expoziţii, spectacole muzicale, festivaluri etc.) Toamna Cugireană, Zilele Tineretului, Concertul de Colinde, Tradiţii Pascale Vinerene, Ziua Internaţională a Copilului; Festival Internaţional de folclor, Ziua internațională a persoanelor vârstnice. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: anual f) Organizarea de către fiecare instituţie de învăţământ a unui eveniment cultural anual în parteneriat cu Primăria orașului Cugir

193

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Implicarea în continuare a unităților de învățământ în organizarea unui eveniment cultural anual în parteneriat cu Primăria orașului Cugir, având ca scop dezvoltarea abilităților cultural artistice și creșterea interesului pentru cultură în rândul elevilor, precum și selectarea celor cu abilități și dorințe de afirmare, în cadrul activităților Casei de Cultură. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Actori implicați: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir; Colegiul Naţional “David Prodan” Cugir; Şcoala Gimnazială "Iosif Pervain", Școala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea, Școala Gimnazială Nr.3; Termen de implementare: anual g) Susținerea și dezvoltarea cercului de teatru de amatori Descrierea proiectului: Identificarea unor noi grupuri de tineri care au înclinații în domeniu pentru susținerea trupei de teatru de amatori, care să poată participa la evenimentele desfășurate în oraș, în țară și străinatate. Se impune contractarea unui instructor/profesor care să îndrume și să organizeze cercul de teatru. Totodată este necesară sprijinirea cercului prin achiziția de costume și decoruri necesare pentru buna funcționare. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 h) Înfiinţarea unei formaţii de fanfară în subordinea Casei de Cultură Descrierea proiectului: Se doreşte înființarea unei formații de fanfarǎ în subordinea Casei de Cultură care să participe la evenimentele desfășurate la nivel local, național și internațional. Proiectul presupune identificarea și contractarea unui instructor/profesor, achiziţionarea instrumentelor necesare și selectarea persoanelor cu aptitudini în domeniu. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 2. Reabilitarea, dotarea şi modernizarea Căminului Cultural Vinerea a) Reabilitarea Căminului Cultural Vinerea

194

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Reabilitarea fațadei exterioare a Căminului Cultural Vinerea prin anveloparea cu polistiren și refacerea acoperișului acestuia. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Dotarea cu mobilier specific, schimbarea instalaţiei de lumini, dotarea cu echipamente tehnice Descrierea proiectului: Reabilitarea şi dotarea sălii cu mobilier specific, sistem de sonorizare, sistem de lumini şi alte echipamente tehnice necesare desfăşurării în bune condiţii a unor evenimente cultural artistice, întâlniri etc. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Organizarea de activităţi cultural - educative în cadrul Căminul Cultural Vinerea Descrierea proiectului: Dezvoltarea activităților cultural-educative desfășurate la Căminul Cultural Vinerea. Utilizarea acestei locații pentru pregătirea ansamblului de dansuri și cântece populare "Câmpul Pâinii". Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: anual d) Executarea unor lucrări de amenajare a parcării Căminului Cultural Vinerea Descrierea proiectului: Pentru buna desfăşurare a evenimentelor găzduite de Căminul Cultural din Vinerea este necesară şi amenajarea spaţiului din curtea instituţiei. În cadrul acestui proiect se doreşte, în principal, amenajarea unei parcări pentru evitarea ambuteiajelor şi desfăşurarea în condiţii corespunzatoare a manifestărilor. Totodată, există şi posibilitatea identificării unui spaţiu destinat acestui proiect şi în afara curţii căminului. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 3. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor Bibliotecii Casei de Cultură

195

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

a) Dezvoltarea din punct de vedere material şi achiziţia de publicaţii noi Descrierea proiectului: Creșterea și îmbunătățirea fondului de carte în acord cu nevoile şi cerinţele publicului cititor şi ale comunităţii locale. Este necesară transformarea fondului de carte existent în prezent în gestiune de bibliotecǎ, din punct de vedere contabil. Este necesarǎ identificarea și alocarea resurselor financiare pentru achiziția de carte nouă. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Dotarea şi modernizarea sălii de lectură Descrierea proiectului: Dotarea și modernizarea infrastructurii de mobilier prin achiziționarea unuia nou pentru sala de lectură din incinta Casei de Cultură. Dotarea cu calculatoare în vederea identificării de către publicul cititor a publicaţiilor din bibliotecă, precum şi a localizării acestora la raft. Totodată, este necesară și dotarea cu o imprimantǎ folositǎ contra cost în vederea copierii anumitor pagini solicitate de către cititori. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Dezvoltarea serviciilor informatizate ale bibliotecii prin implementarea unui program informatic specific Descrierea proiectului: Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor informatizate ale bibliotecii prin utilizarea unui program care să ajute la inventarierea titlurilor existente în fondul de carte şi care să permită conectarea la baza de date a publicului cititor printr-o conexiune la internet. Acest proiect va permite căutarea on-line în fondul de carte al bibliotecii al tuturor cititorilor sau posibili cititori precum şi pentru verificarea disponibilității cărților și posibilitatea pe termen lung de a a citi publicaţiile online, de pe platforma Bibliotecii Casei de Cultură. Totodată, proiectul prevede şi implementarea unui sistem informatizat performant de împrumut. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016

196

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

d) Interconectarea cu bazele de date existente în bibliotecile din localitate Descrierea proiectului: Posibilitatea dezvoltării unui parteneriat între Biblioteca Casei de Cultură și Bibliotecile școlare din oraș în vederea creării unei baze de date comune și prin urmare a creşterea gradului de satisfacere a nevoilor de lectură ale publicului cititor. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2020 e) Dezvoltarea funcţiei de animaţie culturală a bibliotecii: lansări de carte, simpozioane, cenacluri Descrierea proiectului: Dezvoltarea funcției de animație culturală a bibliotecii prin desfășurarea de evenimente specifice: lansări de carte, simpozioane, cenacluri și cercuri literare, dezbateri pe teme de importanță culturală. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: anual 4. Dezvoltarea colecțiilor muzeistice din orașul Cugir și amenajarea corespunzătoare a acestora a) Dezvoltarea colecției muzeistice din localitatea Cugir –Casa de Cultură Descrierea proiectului: Dezvoltarea colecţiei muzeistice din cadrul Casei de Cultură prin identificarea, colectarea şi expunerea unor piese noi de valoare culturală tradițională autentică, localizate în gospodăriile oamenilor, dar şi mutarea colecţiei de piese de la Clubul Copiilor. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2018 b) Dezvoltarea colecției muzeistice din localitatea Vinerea Descrierea proiectului: Identificarea unei case tradiționale, specifică zonei, nelocuită și nemodernizată, în vederea creării unei case muzeu a satului, în localitatea Vinerea. Dotarea acesteia cu obiecte tradiţionale, porturi populare și ustensile tradiționale de gospodărie. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2018 197

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

c) Înfințarea unui muzeu al orașului Cugir Descrierea proiectului: Înființarea unui muzeu la nivelul orașului Cugir și expunerea colecțiilor muzeistice etnografice (costume populare autentice din zona Cugir – Vinerea), prezentarea tradițiilor locale folclorice și autentice din mărginimea Cugirului, expunerea mai multor tipuri de armament creat la Cugir de-a lungul istoriei fabricii precum și obiecte de artizanat, construcții descoperite la cetatea dacică etc. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2020 5. Dezvoltarea activităților ansamblului folcloric prin revenirea la culturile tradiționale de joc și cântec popular a) Identificarea şi contractarea unui coregraf - Căminul Cultural Vinerea Descrierea proiectului: Se dorește revenirea la culturile tradiționale, identificarea și promovarea jocului și cântecului popular autentic. Pentru aceasta este necesară contactarea persoanelor în vârstă care cunosc vechile tradiții, porturi și dansuri specifice pentru continuarea preluarea lor de către generația tânără. Identificarea și contractarea unui coregraf pentru ansamblul de dansuri populare. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Revenirea la cultura tradițională a călușarilor din Vinerea Descrierea proiectului: Dezvoltarea activităţilor cultural tradiționale ale grupului de căluşari din Vinerea prin identificarea și promovarea vechiului dans al căluşarilor, cunoscut de foarte puţini oameni, care trebuie identificați și contactați. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 6. Dezvoltarea și promovarea imaginii culturale a orașului Cugir prin proiecte noi a) Promovarea tradiţiilor locale pentru dezvoltarea potențialului turistic și cultural

198

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Demararea și dezvoltarea unor campanii de marketing și promovare a obiceiurilor tradiționale din orașul Cugir și împrejurimi, precum și a evenimentelor importante de care se bucură comunitatea cugireană, reprezentative pe plan local și naţional (Festivalul Internaţional de Folclor, Festivalul Toamna Cugireană, Zilele Tineretului), dar şi prin susţinerea participării la importante evenimente culturale naţionale şi internaţionale. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: anual b) Proiecte comune cu instituţii importante în domeniul culturii Descrierea proiectului: Demararea de proiecte comune cu instituţii, asociaţii şi organisme culturale, naţionale şi internaţionale (Ministerul Culturii, Asociaţia Fondului Cultural Național etc.), în domeniul cultural dar și identificarea tipului de colaborare cu acestea în vederea obținerii de rezultate bune în ceea ce privește comunitatea locală. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: anual c) Identificarea surselor de finanţare europene pentru dezvoltarea tradiţiilor culturale Descrierea proiectului: Identificarea unor linii de finanțare active pe care se pot depune proiecte în vederea dezvoltării culturale a comunității cugirene, un exemplu bun fiind proiectul ce se desfășoară la Vinerea prin Programul Operațional Regional. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 d) Dezvoltarea moştenirii culturale prin regăsirea vechilor tradiţii şi a persoanelor rămase în viaţa care le cunosc

199

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Demararea unei campanii la nivelul zonei Cugir, în satele și gospodăriile tradiționale pentru identificarea persoanelor vârstnice care cunosc vechiile obiceiuri de port popular, dansuri, joc și promovarea acestora în cadrul evenimentelor cultural artistice. Acest proiect vizează și reînvierea tradiției grănicerești la Cugir (îmbrăcămintea grănicerilor și acțiunile specifice). Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2016 e) Dezvoltarea și promovarea turismului cultural Descrierea proiectului: Identificarea obiceiurilor privind pastoraţia montană şi tradiţiile acestui obicei cu specificităţile zonei, promovarea acestora în scopul dezvoltării turismului cultural și nu numai, prin prisma creșterii atractivității zonei Cugir. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: anual f) Reconstituirea cetăţii dacice şi includerea acesteia în circuitul turistic al zonei Descrierea proiectului: Promovarea Cugirului istoric prin reconstituirea cetății dacice în scopul includerii acesteia în circuitul turistic al orașului. Identificarea unor surse de finațare nerambursabile sau guvernamentale pentru descărcarea arheologică și amenajarea acesteia. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Actori implicați: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională Termen de implementare: 2020 g) Organizarea unui festival folcloric de interpretare

200

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Organizarea și promovarea unui festival de interpretare a cântecului popular, în oraşul Cugir, festival cu participare națională, care să promoveze cultura tradițională. Totodată, pe lângă cultura populară specifică zonei fiecărui participant, festivalul va promova obiceiurile și tradițiile comunității cuginere precum și potențialul turistic al zonei. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2020

201

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.11 Sport

2.11.1 Prezentare generală

În ianuarie 2011, Comisia Europeană a prezentat o Comunicare privind impactul Tratatului de la Lisabona asupra sporturilor, intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului”. Acesta este primul document de politici adoptat de Comisie în domeniul sportului de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Bazându-se pe Cartea albă din 2007, comunicarea evidențiază potențialul sportului de a aduce contribuții semnificative la obiectivele generale ale strategiei Europa 2020 prin creșterea capacităților de angajare și a mobilității prin acțiuni care promovează incluziunea socială în și prin sport, educație și formare. Activitatea sportivă a ocupat şi ocupă o bună parte din timpul liber al locuitorilor oraşului Cugir. La fel ca și industria orașului Cugir, sportul are și el o istorie bine întipărită pe plan local, județean și național, stindardul sportului cugirean fiind reprezentat de-a lungul timpului, 65 de ani de la înfiinţarea sa din 1939 până în anul 2004, de Asociaţia Sportivă „METALURGISTUL CUGIR” un nume de profil industrial. Iniţial avea 2 secţii: fotbal şi şah. Pe parcurs s-a ajuns la 8 secţii de performanţă: fotbal, şah, atletism, judo, tenis de masă, tenis de câmp, box şi tir angrenând în activitatea sportivă peste 300 de copii şi tineri, obţinând rezultate foarte bune pe plan naţional şi chiar internaţional. De-a lungul anilor s-au construit baze sportive complexe: 2 stadioane, 4 săli de sport, terenuri de sport la toate unităţile de învăţământ, astfel că în oraşul Cugir există posibilităţi de relansare a activităţii sportive care a decăzut odată cu declinul economic și migrației populației. Aceleași motive economice şi sociale au făcut ca A.S.”METALURGISTUL CUGIR” să își înceteze activitatea în anul 2004. În septembrie 2008 s-a înfiinţat Clubul Sportiv Orǎşenesc Cugir, club aflat în subordinea consiliului local, care se vrea a fi continuatorul A.S. „Metalurgistul Cugir”. În cadrul clubului funcţioneazǎ șase secţii (fotbal, tenis de camp, şah, handbal, atletism, box în curând și o secție de arte marțiale) unde peste 300 de sportivi legitimați se antrenează zilnic sub îndrumarea și coordonarea antrenorilor CSO. Luna iunie a anului 2013 aduce o bucurie imensă sportului cugirean și comunității locale prin promovarea echipei CSO Cugir în liga a III-a. Cu ocazia fericitului eveniment denumirea echipei va fii schimbată în Metalurgistul Cugir 1939 pentru a reînnoda tradiția fotbalului de sub Drăgana. Ca urmare a acestui eveniment Consiliul Local Cugir a aprobat asocierea Orașului

202

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Cugir cu Asociația Pro Sport și Sindicatul Liber SC UM Cugir SA, pentru înființarea Asociației Clubul de Fotbal ,,Metalurgistul Cugir 1939”. Obiectivele acestei Asociaţii sunt organizarea și administrarea mișcării sportive de fotbal la nivelul Orașului Cugir, susținerea și promovarea intereselor fotbalului local, la nivel național și internațional. De asemenea, la nivelul orașului Cugir mai funcționează a doua echipă de fotbal, care activează în liga a IV-a, F.C. Cugir, care are doar secția de fotbal, cu un număr de membrii legitimați de 35 și 2 antrenori. În oraşul Cugir există un număr mare de copii şi tineret dornici de a practica diferite ramuri de sport, mulţi dintre ei având aptitudini deosebite pentru această activitate cu posibilităţi de a ajunge la un nivel înalt de performanţă, cu condiţia de a avea la dispoziţie cadrul optim de pregătire sportivă, în special o bază sportivă corespunzătoare. Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor oraşului Cugir de toate vârstele care vor să desfăşoare activităţi sportive, Primăria oraşului Cugir împreună cu Consiliul Local, la data de 17.03.2005, au decis preluarea sălii de sport din incinta Şcolii Generale nr.3, unde și în prezent pot practica diferite sporturi peste 300 de cetăţeni, după un program bine stabilit, fără a deranja programul şcolar de educaţie fizică. Oraşul Cugir dispune de un număr mare de cadre specializate în domeniul sportului (profesori de educaţie fizică, antrenori, instructori, foşti sportivi de performanţă) care se pot ocupa de pregătirea sportivă, pe diferite ramuri de sport. Un parteneriat între autoritățile locale, unitățile sanitare, asociația sportivă și instituțiile de învățământ pentru dezvoltarea de proiecte privind promovarea sportului încă de la o vârstă foarte fragedă, poate constitui un succes în ceea ce privește educația sportivă care duce la un organism mai sănătos și mai puternic. Programul UE în domeniul sportului ar trebui să contribuie la promovarea valorilor europene, să promoveze rolul social și educațional al sportului, să încurajeze un stil de viață activ și să promoveze cooperarea cu țările terțe și organizațiile internaționale în domeniul sportului.

203

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.11.2 Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe  Existența profesorilor specializaţi în  O parte din infrastructura sportivă formarea sportivilor de performanţă; necesită îmbunătățiri și dotări (tribunele  Existența unor echipe locale de fotbal CSO stadioanelor, gardurile, sisteme de Cugir şi Metalurgistul; iluminat nocturne etc.);  Clubul Sportiv Orășenesc Cugir reprezintă  Lipsesc facilităţile pentru diverse baza materială și profesori/personal sporturi (înot, patinaj, skate-board, role, specializat pentru: fotbal, tenis de câmp, basket etc.); handbal, atletism, box, arte marțiale, sah,  Lipsa fondurilor și a investitorilor privaţi dans sportiv; pentru stimularea competiţiilor sportive;  2 stadioane orășenești, 3 terenuri de sport sintetice, 6 săli de sport în cadrul unităților de învățământ; Oportunităţi Ameninţări  Programul guvernamental pentru  Neasigurarea, în mod constant, a construcţia sălilor de sport; fondurilor pentru infrastructură, dotarea  Finanțări externe (nerambursabile); şi organizarea competiţiilor sportive;  Înfrăţirile între orașe;  Baza de selecţie redusă pentru tinerii  Completarea curriculei şcolare cu accent pe care practică sporturi; dezvoltarea sportului de masă;  Migrarea tinerilor spre centre universitare din ţară;

2.11.3 Planul de implementare – Măsuri operaționale Direcţii strategice: Direcţia strategică 1. Dezvoltarea unui cadru propice pentru activităţile de educaţie fizică şcolară şi a sportului de performanţă local, prin crearea de condiţii corespunzătoare, modernizarea infrastructurii şi a bazelor materiale / de agrement – sportive, pentru susţinerea sportului de performanţă. Direcţia strategică 2. Cooperări consolidate între sectoarele sănătăţii, al educaţiei şi al 204

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

sportului în statele membre în vederea definirii şi a punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenţei excesului în greutate, a obezităţii şi a altor riscuri pentru sănătate. Încurajarea modului în care se promovează conceptul de viaţă activă prin intermediul sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, inclusiv prin formarea profesorilor. Direcţia strategică 3. Crearea şi dezvoltarea unor parteneriate între autorităţile publice locale şi mediul asociativ sau oamenii de afaceri cu potenţial financiar care vor să investească şi să sprijine sportul de performanţă în oraşul Cugir.

Măsuri operaționale și obiective:

Obiectivul general: Sport Revitalizarea activităţii sportive la nivelul oraşului Cugir. 1. Încurajarea practicării sportului prin dezvoltarea de baze sportive la unităţile şcolare din oraşul Cugir a) Colegiul Național ”David Prodan” Cugir Descrierea proiectului: Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Colegiului Național ”David Prodan” Cugir prin amenajarea unui teren de volei la standarde corespunzătoare și transformarea centralei termice în sală de box, prin reabilitarea și dotarea corespunzătoare. Responsabil: Colegiul Național ”David Prodan” Cugir; Termen de implementare: 2016 b) Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir

205

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Colegiului Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir prin amenajarea unui teren de bachet la standarde corespunzătoare și amenajarea unui teren de tenis în sală de sport. Responsabil: Colegiul Tehnic ”I.D. Lăzărescu” Cugir; Termen de implementare: 2016 c) Școala Gimnazială Nr. 3 Descrierea proiectului: Dezvoltarea bazei sportive din cadrul școlii numărul 3 (local vechi) prin amenajarea unui teren multifuncțional de minifotbal, tenis cu piciorul, handbal la standarde corespunzătoare și construirea unor terenuri noi de tenis de câmp. Se dorește dezvoltarea activității sportive tenis de masă, identificarea unui spaţiu închis pentru desfăşurarea activităţii sportive și dotarea acestuia cu 4 mese de ping-pong. La localul nou al Școlii Gimnaziale Nr.3 se dorește amenajarea unui teren de baschet. Responsabil: Școala Gimnazială Nr. 3; Termen de implementare: 2018 d) Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir Descrierea proiectului: Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Școlii Gimnaziale Singidava prin amenajarea terenului de volei pe nisip şi dotarea acestuia conform normelor și standardelor corespunzătoare și instalarea a două panouri de baschet pentru activităţile sportive derulate în programul cursurilor de educaţie fizică şi sport, dar și pentru activităţi de petrecere a timpului liber. Dezvoltarea bazei sportive a Școlii Gimnaziale "Singidava" (Şcoala Nr. 2 - local nou) prin reamenajarea terenului de handbal şi fotbal din curtea şcolii și instalarea a două panouri de baschet pentru activităţile sportive derulate în programul cursurilor de educaţie fizică şi sport, dar şi pentru activităţi de petrecere a timpului liber, amenajarea sălii de sport pentru dezvoltarea sportului de masă – tenis de masă. Responsabil: Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir; Termen de implementare: 2018

206

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

e) Şcoala Gimnazială ”Ioan Mihu” Vinerea Descrierea proiectului: Dezvoltarea bazei sportive din cadrul Şcolii ”Ioan Mihu” Vinerea prin amenajarea terenului de fotbal și îngrădirea lui conform reglementărilor și standardelor corespunzătoare. Instalarea a două panouri de baschet pentru activităţile sportive derulate în programul cursurilor de educaţie fizică şi sport. Responsabil: Şcoala ”Ioan Mihu” Vinerea; Termen de implementare: 2018 2. Dezvoltarea bazei materiale pentru fotbal a) Efectuarea lucrărilor de modernizare la Stadionul Vechi al orașului Descrierea proiectului: Se dorește modernizarea stadionului Vechi prin lucrări de reamenajare a tribunei mari, acoperirea acesteia și lucrări de înlocuire și modernizare a scaunelor. În funcție de resursele financiare disponibile se va continua procesul de modernizare a bazei sportive cu reamenajarea și modernizarea tribunei mici, a vestiarelor, dușurilor etc. Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir; Termen de implementare: 2016 b) Susţinerea echipelor de fotbal CSO Cugir şi Metalurgistul în funcție de performanțe Descrierea proiectului: Susținerea echipelor de fotbal din orașul Cugir, prin identificarea unor parteneri cu potențial financiar, care sunt dispuși să investească alături de Consiliul local Cugir, pentru obținerea de performanțe la nivel național. Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir și Asociația Metalurgistul 1939 Cugir; Actori implicați: Clubul Oamenilor de afaceri; Termen de implementare: Anual c) Dezvoltarea Centrului de fotbal pentru copii şi juniori în cadrul CSO Cugir și Metalurgistul Cugir

207

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Se doreşte crearea condițiilor corespunzătoare copiilor și juniorilor care doresc să practice fotbalul ca sport de performanță, astfel încât aceștia, în timp, să poată activa în echipele de fotbal ale seniorilor CSO Cugir - grupe (6 ani, 7 ani, 8 ani) și Metalurgistul Cugir – Grupe (10 ani, 12 ani, 14 ani). Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir și Asociația Metalurgistul 1939 Cugir; Termen de implementare: anual 3. Dezvoltarea unor baze sportive orăşeneşti a) Amenajarea de noi terenuri de tenis de câmp şi modernizarea celor existente Descrierea proiectului: Datorită numărului mare de solicitări pentru practicarea tenisului de câmp și insuficienței numărului de terenuri existente este necesară amenajarea de noi spații pentru acest sport. Pentru utilizarea acestora tot timpul anului, atât terenurile vechi cât și cele care se vor construi vor fi amenajate cu zgură. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2018 b) Realizarea unei baze sportive multifuncţionale pentru fotbal, atletism, karturi Descrierea proiectului: Identificarea fondurilor necesare amenajării unei baze sportive multifuncționale în vederea dezvoltării capacităților sportive ale tinerilor din orașul Cugir. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 c) Realizarea unui teren de fotbal cu iarbă artificială Descrierea proiectului: Se dorește amenajarea terenului de antrenament secundar cu iarbă artificială pentru desfășurarea antrenamentelor grupelor de juniori și echipelor de seniori. În acest fel se evită uzura terenului natural de iarbă unde se desfășoară meciurile oficiale de fotbal. Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir; Termen de implementare: 2018 d) Realizarea unui teren de volei pe nisip

208

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Propunerea făcută la capitolul de turism și tineret privind amenajarea unui ștrand între localitatea Vinerea și Cugir include și amenajarea unui teren de volei, amenajat conform normelor în vigoare și care are rolul de a dezvolta activități recreative în cadrul acestor zone de agrement. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2020 e) Preluarea Stadionului Nou în administarea primăriei Descrierea proiectului: Realizarea demersurilor pentru preluarea Stadionului Nou în administrarea Primăriei orașului Cugir și amenajarea acestuia conform standardelor în vigoare. Responsabil: Direcția Venituri; Termen de implementare: 2016 f) Amenajarea unei săli de sport polivalentă şi a unei săli de recuperare după eforturi sportive Descrierea proiectului: Amenajarea unei săli de sport polivalente pe platforma fostului ştrand, în cadrul căreia să fie amenajată și dotată corespunzător o sală de recuperare după eforturi sportive. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru; Termen de implementare: 2020 4. Crearea condiţiilor adecvate pentru practicarea altor tipuri de hobby-uri sportive a) Amenajarea unui skatepark în oraşul Cugir Descrierea proiectului: Identificarea locației și amenajarea unui skatepark pentru skateboard, bmx și role astfel încât cei interesați să practice sporturile preferate într-un cadru corespunzător pasiunii pe care o dezvoltă. Responsabil: Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Investiţii, Cadastru;

Termen de implementare: 2016 b) Amenajarea în zona Râului Mare sau a Râului Mic a unui traseu de mountain bike

209

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Identificarea și amenajarea unui traseu special marcat pentru pasionații de mountainbike pe Râul Mare sau Râul Mic. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2018 c) Înființarea unui parc de aventură Descrierea proiectului: Se dorește înființarea unui parc de aventură (cu tiroliene, frânghii, bușteni, poduri cu frânghii etc). O locație posibilă o reprezintă fostul depozit de armament de la Vinerea, dar se dorește și identificarea unei locații în zonele împădurite din imediata apropiere a orașului Cugir. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională; Termen de implementare: 2018 5. Încurajarea practicării sporturilor în rândul comunităţii cugirene a) Mediatizarea activităţilor și evenimentelor sportive: în presă, radio local, TV-cablu local Descrierea proiectului: Promovarea prin orice mijloc, mass media locală, județeană și națională, rețele de socializare a evenimentelor sportive din localitate. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură; Actori implicați: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir Termen de implementare: lunar b) Organizarea de competiţii pe diferite ramuri sportive în orașul Cugir Descrierea proiectului: Organizarea de evenimente sportive în orașul Cugir are multiple beneficii: descoperirea de noi talente pe diferite ramuri sportive, motivarea și recompensarea sportivilor și nu în ultimul rând promovarea acestora și a orașului. Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir Termen de implementare: 2018 c) Angrenarea oamenilor de sport și a oamenilor de afaceri în relansarea sportului pentru toţi şi a sportului de performanţă pe diferite ramuri de sport

210

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Angrenarea antrenorilor, instructorilor, profesorilor de educație fizică și sport, precum și a oamenilor de afaceri în dezvoltarea sportului local cu impact și asupra imaginii comunității prin performanțe sportive obținute la nivel județean, național și internațional. Organizarea de evenimente anuale, de promovare a sporturilor și combatere a sedentarismului, în cadrul cărora se promovează şi recrutează sportivi de performanţă dar şi amatori. Responsabil: Clubul Sportiv Orășenesc Cugir; Termen de implementare: anual

211

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.12 ONG şi Mediul asociativ

2.12.1 Prezentare generală Problemele sociale ale unei comunități pot fi abordate cu mult succes de organizații aparținând sectorului nonguvernamental care prin activitățile diversificate și devotamentul lor contribuie la îmbunătățirea vieții social-culturale şi economice. În comparaţie cu alte state, nivelul la care se situează sectorul ONG şi voluntariatul în România este sub media europeană, Eurobarometrul din noiembrie 2010 indicând o rată de implicare a populatiei de 20%, plasând România în categoria ţărilor din Uniunea Europeană cu un nivel scăzut de implicare.1 Mişcarea de voluntariat din România s-a dezvoltat constant în ultimii 21 de ani, anul 2001, Anul Internaţional al Voluntariatului, fiind un moment care a dat un impuls extraordinar acestei mişcări, atât prin adoptarea legii 195/2001 (Legea Voluntariatului) - o formă de recunoaştere publică de care această mişcare avea nevoie pentru a se dezvolta, cât şi prin iniţierea unor proiecte de voluntariat constante, vizibile şi cu un impact din ce în ce mai mare, de tipul Săptămânii Naţionale a Voluntariatului. La zece ani de la acest salt înainte al mişcării de voluntariat, marcăm Anul European al Voluntariatului 2011, un semnal al Comisiei Europene că voluntariatul şi-a câştigat un rol important pe agenda politicilor publice la nivel european datorită valorii sale pentru individ şi societate. Valoarea voluntariatului este identificabilă pe două dimensiuni majore:  dezvoltarea individuală a persoanelor implicate în activităţi de voluntariat;  dezvoltarea comunităţilor şi societăţii în ansamblu. La nivelul oraşului Cugir ONG-urile care au o implicare activă şi funcţionează sunt:

Denumirea Asociaţiei Scopul asociaţiei Asociaţia Generală a Inginerilor din Promovarea progresului tehnic România – filiala Alba AVPS “Mistreţul” Cugir Vânătoare şi Pescuit Asociaţia “Fotbal Club Cugir” Promovarea fotbalului cugirean Asociaţia “21 Decembrie 1989” Răniţi şi Promovarea şi apărarea drepturilor luptătorilor, răniţilor şi urmaşilor eroilor

1 http://www.fdsc.ro/voluntariat 212

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

urmaşii celor decedaţi Cugir Asociaţia pt. ecologie şi turism Acţiuni ecologice şi de turism Promovarea educaţiei Eco-civice “Năsăpişte” Societatea Culturală “Vinereana” Dezvoltarea de activităţi Cultural - sportive Asociaţia de amiciţie Cultural, social, umanitar, informaţional “Pro Europa” Liga Tineretului Ortodox Cugir Promovarea credinţei ortodoxe în rândul tinerilor “Lions” Club Cugir Activităţi filantropice şi altruiste Asociaţia”Crucea Roşie” Cugir Servicii de prim ajutor Asociaţia de Caritate ”Unirea Frăţească” Ajutorarea pensionarilor şi lupta pt. drepturile lor Asociaţia pt. dezvoltarea comunitară a Întărirea şi facilitarea participării active a romilor la viaţa economică, socială, educativă, culturală şi romilor din Cugir politică Asociaţia “RomCRUC” Promovarea intereselor comunităţii de romi Asociaţia Sportivă Prosport Cugir Revitalizarea sportului în oraşul Cugir Asociaţia de dezvoltare comunitarǎ Dezvoltare economică durabilă durabilă “EuroProiect” Biroul de Consiliere pentru Cetățeni Furnizare de servicii de consiliere şi implicare în politici publice Asociaţia Composesoratul Grăniceresc Administraţia pădurilor şi păşunilor grănicereşti Cugir Asociaţia Crescătorilor de Animale din Promovarea în comun de iniţiative privind dezvoltarea sectorului creșterii animalelor oraşul Cugir Asociaţia Educator 2007 Şcoala Gimnazialǎ "Singidava" Asociaţia Spitalul Orăşenesc Cugir Sprijinirea Spitalului Orăşenesc Cugir Consiliul elevilor de la Colegiul Naţional Scop educativ, cultural “David Prodan” Asociaţia Alternative Sociale Servicii de consultanţă în formare profesională “Millenium” Partida romilor Pro Europa-subfiliala Îmbunătăţirea situaţiei romilor Cugir

213

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Asociaţia de pescuit sportiv “Şurianu” Promovarea pescuitului sportiv competiţional; acţiuni de diminuare a poluării bazinelor piscicole; Cugir combaterea pescuitului ilegal; crearea de baze de pescuit sportiv recreativ şi de competiţie; atragerea tineretului pentru practicarea pescuitului sportiv conform regulamentului european. Asociaţia "PRO CUGIR" Punerea în valoare a patrimoniului uman şi material local Tabel Nr. 5 – ONG-uri active din oraşul Cugir

Domeniul de activitate al ONG Număr Cultură 4 Mediu Înconjurător (agricultură pescuit) 2 Sport 2 Servicii sociale 2 Sănătate 2 Ecologie 3 Dezvoltare economică şi socială 4 Asociaţii profesionale şi de afaceri 3 Religie şi caritate 4 Tabel nr. 6 Sectorul neguvernamental în cifre Acest vechi adagiu a fost invocat de CIRIEC (Centre International de Recherches et d’Information sur l’Economie Publique, Sociale et Coopérative) care constată că în ciuda importanţei sale crescânde, cea mai mare slăbiciune a sectorului economiei sociale este dificultatea de a fi măsurat într-un mod comparabil cu alte entităţi din sistemele economice. Cercetătorii, specialiştii şi decidenţii, care s-au preocupat în ultimii ani de acest domeniu în România, au avut constatări similare şi pentru sectorul neguvernamental românesc. Sursele de date în acest domeniu (Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, Anuarul Statistic, Ministerul Finanţelor Publice) nu sunt suficiente şi nici accesibile, nu există o bază de date publică actualizată, completă şi disponibilă on-line cu date de interes general asupra organizaţiilor neguvernamentale din România, cum ar fi adresa actuală, responsabili, rezultate financiare recente, aşa cum sectorul neguvernamental are în alte ţări. Principalele surse de venit pentru ONG-urile din România sunt:  cotizații ale membrilor;  donații individuale;  direcţionarea a 2 % din impozitul pe venit de către persoanele fizice;

214

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

 sponsorizări în bani/bunuri/servicii din partea companiilor;  granturi U.E;  granturi de la autorităţi publice româneşti (bugetul de stat/bugete locale);  granturi de la instituţii guvernamentale străine (altele decât UE);  granturi de la fundaţii străine sau de la alte organizaţii internaţionale;  subvenţii (legea 34/1998);  fundaţii private româneşti;  activităţi economice (servicii, bunuri etc.) – social enterprise + fee for services. În lista proiectelor contractate, aflate în gestiunea OIR POSDRU Regiunea Centru (actualizat iulie 2013) nu se regăsește nici un beneficiar de pe raza localității Cugir. Este un dezavantaj acest fapt datorită importanței și beneficiilor care le aduc astfel de fonduri comunității locale în dezvoltarea durabilă și pentru o creștere economică favorabilă incluziunii (Strategia Europa 2020). Această creștere economică favorabilă incluziunii se poate face prin crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei, tocmai beneficiile pe care le aduc programele europene, în special POS DRU, care din păcate la nivelul ONG-urilor din țară și a mediului asociativ nu se regăsesc. Un sector neguvernamental stabil, bine dezvoltat nu poate fi conceput fără colaborări intrasectoriale şi pentru realizarea acestora, în primul rând, e nevoie de o iniţiativă susţinută a organizaţiilor. În lipsa unor asemenea iniţiative scade posibilitatea de a avea programe/proiecte derulate în parteneriat cu o altă organizaţie cu interese şi destinaţii asemănătoare. Având în vedere dorinţa de dezvoltare a sectorului neguvernamental din Cugir este nevoie de intesificarea unor iniţiative asemănătoare pe domenii de activitate pentru a creşte capacitatea de autoorganizare a sectorului. După cum se observǎ, majoritatea proiectelor finanțate pe dezvoltarea resurselor umane și care au ca beneficiari comunitățile locale, sunt implementate în parteneriat, pentru o mai bună gestionare și dezvoltare sectorială. Relaţia cu sectorul de afaceri Deşi cele două sectoare sunt bine reprezentate la nivelul oraşului Cugir, aici desfăşurându-şi activitatea organizaţii şi firme renumite pe plan naţional, totuși relaţia acestora de colaborare este slab dezvoltată. Potenţialul colaborării celor două sectoare este foarte mare, atât în ceea ce priveşte resursele financiare care pot fi obţinute de ONG-uri drept sponsorizare sau donaţii din partea sectorului de afaceri, cât şi în ceea ce priveşte colaborarea 215

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

în cadrul unor proiecte de dezvoltare importante la nivel comunitar. Există, de altfel, colaborări punctuale între diferite ONG-uri şi firmele cu sediul în Cugir, bazate pe contacte individuale sau personale lipsind perspectiva strategică a colaborării între cele două sectoare ca întreg, remarcându-se totodată lipsa unor forumuri sau a unor canale de comunicaţie prin care să se promoveze comunicarea şi parteneriatul dintre cele două sectoare. De asemenea nu există inițiativă pentru a încerca dezvoltarea unor proiecte comune pe termen lung, cu finanțare europeană, care poate aduce beneficii atât celor care implementează proiectul prin venituri mai mari, calificarea gratuită a personalului, dezvoltarea economică a firmei, dar și comunități locale prin locuri de muncă, sau venituri la bugetul administrației publice locale. Obiectivele pentru voluntariat în România 2014 – 2020  Depunerea de eforturi în favoarea creării unui mediu propice voluntariatului în România;  Abilitarea organizatorilor de activităţi de voluntariat să amelioreze calitatea activităţilor de voluntariat;  Recunoaşterea activităţilor de voluntariat;  Creşterea gradului de sensibilizare cu privire la valoarea și importanţa voluntariatului. În acest context se dorește introducerea unui axe prioritare în cadrul Fondului Social European în viitoarea generaţie de fonduri structurale (2014 – 2020) dedicată actitităţilor de voluntariat şi educaţie nonformală, incluzând şi priorităţi pentru tineret. Axa prioritară dedicată voluntariatului şi educaţiei nonformale, cu priorităţi în domeniul tineretului, îşi găseşte locul în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Atât voluntariatul şi educaţia nonformală, cât şi lucrul cu tinerii, reprezintă importante resurse pentru societate din perspectiva obiectivelor Agendei Europa 2020 referitoare la angajabilitate, educaţie şi promovarea incluziunii sociale. Aceste resurse pot fi folosite pentru atingerea indicatorilor asumaţi de România în cadrul Strategiei Europa 2020, în special pentru iniţiativele strategice Tineretul în Mişcare (Youth on the Move), Agenda pentru Noi Competenţe şi Noi Locuri de Muncă (Agenda for New Skills and New Jobs) şi priorităţile legate de promovarea incluziunii sociale prin reducerea sărăciei. Pe de altă parte ele pot sprijini implementarea unor prevederi din legislaţia internă cum sunt Legea Educaţiei Naţionale, Legea Tinerilor şi Legea Voluntariatului.

216

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.12.2 Evoluţia grafică 2012 2011 2010

li totale

ONG-uri venituri totale venituri totale venituri totale excedent/profit excedent/profit excedent/profit cheltuieli totale cheltuie cheltuieli totale deficit/pierdere deficit/ pierdere deficit/ active pierdere deficit/

Asociaţia 0 0 0 Composesoratu 15190

l Grăniceresc 769281 668150 101131 878189 521 840 356349 345288 330098 Cugir

0 0 0

Asociaţia 3069 “Fotbal Club 39490 49992 10432 52891 30447 22444 36206 39275 Cugir” 0 0 0 0 0 831 7350 6519 4366 Asociaţia 10200 58340

“RomCRUC” 0 0 1242 5014 3755 Asociația 20347 19105 39359 34345 38 699 42454

Mistrețul Cugir

Asociaţia 0 0 0 0 0 0 Crescătorilor

de Animale 806353 664850 141503 813676 442554 371122 Cugir

Asociaţia pt. 0 0 0 860

ecologie şi 4161 8826 5589 turism 12987 14717 15577 23637 18048 “Năsăpişte”

Asociaţia 0 5 0 0 65 pentru 160 155 920 731 189 5970 5905 dezvoltare comunitarǎ durabilă “EuroProiect”

0 0 0 0 496 159 337 290 246 246 1608 1318

BCC Cugir

Tabel Nr.7 – Situaţiile financiare ale principalelor ONG-uri din Cugir

217

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Grafic Nr.46

În Graficul Nr. 46 la care am atașat și tabelul cu indicatorii financiari, putem observa veniturile totale la nivelul principalelor ONG-uri din orașul Cugir. Nu se poate evidenția vreo evoluție privind veniturile organizațiilor la nivelul celor 3 ani, însă se poate constata conform tabelului și graficului o lipsă a veniturilor din fonduri structurale care creșteau indicatorii financiari, aducând sume consistente în bugetul organizațiilor.

218

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.12.3 Analiza SWOT Puncte Tari Puncte Slabe  Performanțele anterioare satisfăcătoare ale  Număr mic de ONG-uri de tineret ONG-urilor în implementarea diverselor (ONGT) active; programe / proiecte;  Participarea civică, voluntară şi politică  Iniţierea de întâlniri care să faciliteze redusă a tinerilor; schimbul de informaţii şi colaborarea dintre  Atragerea insuficientă a fondurilor ONG-uri; nerambursabile de către ONG-uri care  Afilieri naționale și internaționale; pot reprezenta o sursă importantă a  Cooperarea ONG-urilor cu autoritățile; dezvoltării socio-economice locale;  Parteneriate încheiate de către ONG-urile  Capacitate redusă de cofinanţare a din Cugir cu actori sociali din țară sau proiectelor; străinătate;  Lipsa surselor de finanţare locală (din  Implicarea membrilor comunității în surse private) adresate mediului acţiuni de voluntariat iniţiate de ONG-uri; asociativ; Oportunităţi Ameninţări  Multiculturalismul care produce un amestec  Spor negativ de populaţie; bogat de idei şi de perspective esenţiale  Putere redusă a sectorului pentru calitate ridicată a vieţii; neguvernamental de a asigura reţele de  Implicarea ONG-urilor specializate în asistenţă pentru categorii defavorizate; rezolvarea problemelor comunităţii şi a  Vizibilitate şi promovare scăzută a grupurilor pe care le reprezintă; activităţilor ONG-urilor în mass-media  Intervenția organizațiilor și instituțiilor locală şi naţională; prin derularea unor programe de  Discrepanţe între numărul de ONG-uri cultură/educație civică; înregistrate şi numărul ONG-urilor  Îmbunătățirea accesului la sistemul de active; informare referitor la sursele de finanțare  Oamenii nu percep utilitatea personală a ale U.E. pe multiple domenii; asocierii şi a rezultatelor aduse de  Dezvoltarea colaborării cu sectorul de aceasta; afaceri de la nivel local şi național;

219

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

2.12.4 Planul de implementare – Măsuri operaționale Direcţii strategice: Direcţia strategică 1. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea parteneriatelor intersectoriale la nivelul mediului neguvernamental, nonprofit , mediul asociativ şi cel al administraţiei publice, unităţile de învăţământ din oraşul Cugir în vederea dezvoltării de proiecte comune având ca scop dezvoltarea comunităţii locale, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a imaginii oraşului Cugir, precum şi instruirea resursei umane la nivelul comunităţii. Direcţia strategică 2. Dezvoltarea capacităţii ONG-urilor şi a mediului asociativ din oraşul Cugir de a atrage şi gestiona cât mai eficient bani europeni prin accesarea unor linii de finanţare şi implementarea de proiecte pe baza nevoilor şi cerinţelor comunităţii locale.

Măsuri operaționale și obiective: Obiectivul general: ONG şi Mediul Asociativ Dezvoltarea capacităţii intrasectoriale a ONG-urilor şi mediului Asociativ. 1. Dezvoltarea unui sistem de asistenţă pentru iniţiative civice a) Crearea şi dotarea unui centru de resurse comunitar care să poată fi folosit de ONG-uri în activitatea lor, la nivelul oraşului Cugir Descrierea proiectului: Dezvoltarea acestui centru are ca scop strângerea de informaţii cu privire la activităţile mediului neguvernamental şi mediului asociativ, unde se pot dezvolta şi organiza servicii de voluntariat, informare, consultanţă pe domeniu, cursuri de formare profesională continuă, trainninguri pentru comunitatea cugireană și organizarea de evenimente specifice (ex: Săptămâna Voluntariatului, Ora pământului, Ziua mediul înconjurător – colectare deşeuri). De asemenea poate fi folosit ca sediu pentru depozitarea de produse alimentare, îmbrăcăminte şi alte produse necesare persoanelor afectate de calamităţi, dezastre naturale etc. Responsabil: Compartiment Managementul Proiectelor cu Finanţare Internaţională, Termen de implementare: 2016 b) Dezvoltarea reţelelor de ONG- uri sectoriale care să desfăşoare activităţi constante

220

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Dezvoltarea reţelelor de ONG-uri sectoriale care funcţionează deja şi implicarea lor în mediul socio - economic local prin desfăşurarea constantă de activităţi specifice obiectului de activitate care să aducă benefici comunităţii locale. Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială; Termen de implementare: 2016 2. Dezvoltarea relaţiilor intersectoriale între mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri şi cel al administraţiei publice a) Organizarea de întâlniri periodice privind parteneriatul ONG - APL Descrierea proiectului: Necesitatea întâlnirilor frecvente între ONG –uri şi APL pentru a stabili obiective comune în ceea ce priveşte activităţile pe care le desfăşoară şi dezvoltarea de proiecte care să aducă beneficii economice comunităţii. Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială; Termen de implementare: anual b) Implicarea activă a comisiilor consultative APL, ONG în domenii specifice de politici publice Descrierea proiectului: Necesitatea unei implicări mai active a comisiilor consultative APL ONG în domeniile specifice politicilor publice: asistenţă socială, asistenţă medicală, mediu, relaţii internaţionale, pregătire profesională, educaţie, cultură, sport. Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială; Termen de implementare: 2014 c) Promovarea conceptului de economie socială axată pe activităţile specifice comunităţii locale Descrierea proiectului: Dezvoltarea şi promovarea conceptului de economie socială ca formă economică de dezvoltare a comunității locale, prin valorificarea resurselor naturale ale zonei. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2016

221

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

3. Îmbunătăţirea accesului la posibilităţile de finanţare pentru mediul neguvernamental, nonprofit din Cugir a) Realizarea unei baze de date actualizate cu toate ONG-urile din oraş şi a unui catalog de promovare a acestui sector Descrierea proiectului: Realizarea unei baze de date actualizată cu ONG –urile din oraşul Cugir şi a unui catalog de promovare a sectorului neguvernamental din Cugir în care să fie cuprinse informaţii despre adresele, domeniile de activitate, un calendar de activităţi şi proiecte importante ale ONG-urilor din Cugir – obiectiv care poate creşte vizibilitatea activităţii la nivelul comunităţii locale și regionale; Publicarea pe site-ul primăriei a listelor ONG-urilor active şi un link care să îndrume către pagina web a fiecărui ONG. Responsabil: Casa de Cultură Cugir; Termen de implementare: 2014 b) Îmbunătăţirea canalelor de comunicare directe între mediul neguvernamental şi mass- media locală şi judeţeană Descrierea proiectului: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare directe, cu massmedia, mediul online, reţele de socializare pentru promovarea activă a activităţilor pe care ONG-urile din localitatea Cugir le desfăşoară. Responsabil: Biroul Relaţii Publice, Informatică. Registratură; Termen de implementare: 2014 4. Susţinerea voluntariatului ca activitate esenţială în participarea civică a) Promovarea voluntariatului pentru rezolvarea problemelor aflate pe agenda publică locală şi în desfăşurarea evenimentelor locale

222

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Descrierea proiectului: Conştientizarea comunităţii locale asupra activităţilor şi a problemelor aflate pe agenda publică locală, şi asupra faptului că toate aceste lucruri se realizează pentru comunitatea în care trăiesc. Astfel este necesar ca implicarea lor sub formă de voluntariat să fie una activă iar rezultatele se vor vedea la nivelul comunităţii din care fac parte ( implicarea unui număr cât mai mare de voluntari). Responsabil: Casa de cultură; Termen de implementare: anual b) Organizarea trimestrială a campaniilor de promovare care să vizeze stimularea civismului şi a voluntariatului asupra tinerilor, în comunitate. Descrierea proiectului: Dezvoltarea unor activităţi sau campanii de promovare care să vizeze tinerii şi dezvoltarea spiritului civic a acestora, spiritului de voluntariat şi implicarea în activităţi derulate de ONG-uri, Primăria oraşului Cugir, Unităţile de învăţământ din oraşul Cugir. Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială; Termen de implementare: trimestrial c) Dezvoltarea unui centru de voluntariat Descrierea proiectului: Dezvoltarea centrului de voluntariat la nivelul comunităţii locale din Cugir în vederea implementării unor acţiuni de voluntariat, stabilirea de proiecte viitoare, crearea unei baze de date cu voluntari activi la nivelul comunităţii și organizarea de evenimente specifice (ex: Săptămâna Voluntariatului, Ora pământului, Ziua mediul înconjurător – colectare deşeuri). De asemenea poate fi folosit ca sediu pentru depozitarea de produse alimentare, îmbrăcăminte şi alte produse necesare persoanelor afectate de calamităţi, dezastre naturale etc. Responsabil: Biroul de Informare și Consiliere Baia Socială; Termen de implementare: 2016 5. Identificarea de parteneri, ONG-uri cu activităţi diverse din ţările Uniunii Europene în vederea implementării bunelor practici dobândite de către aceştia în domeniul dezvoltarii sectorului

223

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

a) Continuarea parteneriatelor cu ONG-uri din statele UE în vederea implementării anumitor tehnici de management organizaţional Descrierea proiectului: Dezvoltarea parteneriatelor existente la nivel internațional şi necesitatea realizării unor proiecte comune care să aducă beneficii de orice fel ambelor comunităţi, diseminarea informaţiilor specifice sectorului neguvernamental din oraş şi identificarea unor obiective comune pe termen lung. Responsabil: Serviciul Public de Asistenţă Socială Cugir; Termen de implementare: 2020

Comisia de elaborare: Primar ing. Teban Adrian Ovidiu Jr. Arion Florin - Primăria Cugir Jr. Băluţiu Otilia - Primăria Cugir Ec. Benga Emil - SC Dancor Proiect SRL Ing. Crişan Adriana - SPAS Cugir Prof.Florea Rodica- Casa de Cultură Cugir Ing. Furdui Călin - Primăria Cugir Ing. Haneş Anamaria - Primăria Cugir Ec. Hluşcu Aurelia - Primăria Cugir Prof. Mihai Adrian - CSO Cugir Ec. Samoilescu Silviu - Spitalul Cugir Ing. Sava Victor - Primăria Cugir Ec. Stan Andrei - SC Dancor Proiect SRL Fil. Stoian Ana-Maria - Primăria Cugir Jr. Ştirb Nedel Viorica - SPAS Cugir Ing.Taman Ioan - O.S. Sâpcea Cugir Ec. Ţîru Cristina - Primăria Cugir Ec. Valasă Alin - Direcţia Venituri

224

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Consiliul Local Cugir Prof. Cherecheş Dan - ISJ Alba Prof. Dumitrean Camelia - Colegiul Tehnic I.D. Lăzărescu Ec. Dumitru Bogdan - Şurianu Socom Ferchian Ioan - Uzina Mecanică Cugir Prof. Mărginean Bota Claudiu - Şcoala Gimazială Nr. 3 Ing. Micu Romulus - Director General UM Cugir Ing. Muntean Emil - Director General Parcul Industrial Cugir Ec. Păştină Aurel Farm. Petric Tatiana - Administrator Farmacia Farmex Ec. Popescu Rafael - Director Comercial SC Nova Grup SRL Dr. Prepeliţă Ciulea Zoriţa - Director Medical Spitalul Orăşenesc Cugir Roibuleasa Dumitru - Administrator SC RIR Construct SRL prof. Rotche Horea - Viceprimar Ing. Roşian Radu - Director Tehnic Parcul Industrial Cugir Jr. Simu Mircea - Uzina Mecanică Cugir Ştefănie Lucian - SC UNICA Asigurări Todorescu Mircea - Fabrica Arme Cugir Ing. Trifan Mircea - Director General Fabrica Arme Cugir Vasile Sorin - Administrator SC Sorox Construct SRL

225

Strategia de Dezvoltare a oraşului Cugir 2014 - 2020

Colaboratori:

Jr. Albu Ileana - Poliţia Locală Ing. Bârsan Constantin - BCC Cugir Inv. Borza Monalisa - Şc. Singidava Cugir Inv. Buda Ioan - Şc. Ion Mihu Vinerea Soc. Ciucur Ovidiu - Primăria Cugir Ing. Conţan Mihai - SC Betacon SA Csug Maria - G&E Invest Cugir Prof. Dărab Ionela - Şc. Gimazială Nr. 3 Ing. Dăuceanu Cristel - Primăria Cugir Ing. Dincu Paul - FAC Cugir Fil. Drăghiţă Adela - Primăria Cugir Ing. Drăghiţă Marius - Ocolul Silvic Sâpcea Ed. Filimon Anişoara - Şc. Ion Mihu Vinerea Jr. Găldău Horaţiu - Poliţia Locală Ec. Groza Adrian - DGFP Cugir Inv. Herlea Anca - Şc. Ion Mihu Vinerea Ec. Herlea Dorin - Spitalul Orăşenesc Cugir Ing. Hondola Nicolae - Ocolul de Stat Cugir Jibotean Marius - SC Jibomar SRL Antr. Killin Alexandru - CSO Cugir Prof. Micaciu Alexandru - CIDL Cugir Prof. Micu Petru - CSO Cugir Prof. Mihai Rodica - Şc. Iosif Pervain Cugir As. Med. Muntean Graţiana - Spitalul Cugir Ec. Muntean Steluţa - Spitalul Cugir Ec. Oltean Cosmin - DGFP Alba Prof. Oprişiu Silviu - Casa de cultură Cugir Prof. Paşcanu Cǎtǎlin - CNDP Cugir Ing. Pinter Vasile - Asociaţia Vinereana Ing. Pop Lucian - FAC Cugir Ing. Popa Dan - SC Zuo Ro Ed. Pruneanu Florina - Şc. I. Pervain Cugir As. Soc. Roman Cristinel - SPAS Cugir Teh. Spătăcean Gheorghe - Primăria Cugir Stanciu Aurelian - Primăria Cugir Psihoped. Sterca Delia - SPAS Cugir As. Soc. Sulincean Carmen - SPAS Cugir Ed. Ştefănescu Mărioara - Şc. Singidava Cugir Ec. Ştefănuţ Adriana - Primăria Cugir Fil. Ţigănilă Diane - Casa de Cultură Cugir Prof. Ţîrlea Stela - Şc. Gimnazială Nr. 3 Ing. Ţîrlea Mircea - SC APA CTTA Cugir As. Soc. Uriţescu Cristian - DGASPC CUGIR Jr. Uriţescu Mădălina - Primăria Cugir Ing. Valasă Adrian - UM Cugir Prof. Vanţ Lilica - CNDP Cugir

226