UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Drept Departamentul Drept Internațional și European

Violeta COJOCARU, Valeriu BABĂRĂ, Igor ȘEREMET

DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT

Note de curs (în scheme)

Aprobat de Consiliul Calității al USM

CHIȘINĂU, 2020 CEP USM CZU 341.9(075.8) C 61

Lucrarea a fost aprobată și recomandată pentru publicare de Departamentul Drept Internațional și European în ședința din 29 mai 2020, de Comisia pentru asigurarea calității a Facultății de Drept în ședința din 26 iunie 2020, de Consiliul Facultății de Drept în ședința din 29 iunie 2020

Autori: Violeta COJOCARU, doctor habilitat în drept, profesor universitar Valeriu BABĂRĂ, doctor în drept, conferențiar universitar Igor ȘEREMET, doctor în drept, lector universitar

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Cojocaru, Violeta. Drept internaţional privat: Note de curs (în scheme) / Violeta Cojocaru, Valeriu Babără, Igor Şeremet; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Departamentul Drept Internațional și European. – Chişinău: CEP USM, 2020. – 155 p.: scheme color. Referinţe bibliogr.: p. 141-154. – 50 ex. ISBN 978-9975-152-33-4. 341.9(075.8) C 61

ISBN 978-9975-152-33-4

© Violeta Cojocaru, Valeriu Babără, Igor Şeremet, 2020 © USM, 2020 CUPRINS

ABREVIERI ...... 4 PRELIMINARII ...... 5 Tema 1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT ...... 7 Tema 2. ASPECTE DE NATURĂ CONCEPTUALĂ PRIVIND DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT ...... 13 Tema 3. CATEGORIILE CONFLICTELOR DE LEGI ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT ...... 23 Tema 4. ISTORICUL APARIȚIEI ȘI DEZVOLTĂRII DREPTULUI INTERNAȚIONAL PRIVAT ...... 30 Tema 5. CALIFICAREA, CONFLICTUL DE CALIFICĂRI ȘI RETRIMITEREA ...... 35 Tema 6. CAZURILE DE ÎNLĂTURARE DE LA APLICARE A LEGII STRĂINE. ORDINEA PUBLICĂ ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT. FRAUDA LEGII ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT ...... 43 Tema 7. APLICAREA DREPTULUI STRĂIN ÎN CALITATE DE LEX CAUSAE ...... 50 Tema 8. PROBLEME DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT PRIVIND PERSOANA FIZICĂ. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA STATUTULUI PERSONAL. REGIMUL JURIDIC AL STRĂINULUI PERSOANĂ FIZICĂ ...... 55 Tema 9. PROBLEME DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT PRIVIND PERSOANA JURIDICĂ. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA STATUTULUI ORGANIC. REGIMUL JURIDIC AL STRĂINULUI PERSOANĂ JURIDICĂ ...... 63 Tema 10. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA STATUTULUI REAL ...... 69 Tema 11. CONFLICTELE DE LEGI CU PRIVIRE LA ACTELE JURIDICE ȘI FIDUCIA ...... 78 Tema 12. CONFLICTELE DE LEGI PRIVIND OBLIGAȚIILE CONTRACTUALE ...... 82 Tema 13. CONFLICTELE DE LEGI PRIVIND OBLIGAȚIILE NECONTRACTUALE ...... 91 Tema 14. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA SUCCESIUNII ...... 103 Tema 15. CONFLICTELE DE LEGI ÎN DOMENIUL RAPORTURILOR DE FAMILIE ...... 111 Tema 16. COMPETENȚA ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT. PROCEDURA DE JUDECATĂ ÎN PROCESELE DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT ...... 122 Tema 17. EFECTELE HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREȘTI STRĂINE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ...... 130 Tema 18. ARBITRAJUL INTERNAȚIONAL. EFECTELE HOTĂRÂRILOR ARBITRALE STRĂINE ...... 134 BIBLIOGRAFIE ...... 141 3 ABREVIERI alin. – alineat art. – articol Cap. – Capitol Convenția CSI – Convenția cu privire la asistența juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și penală între Statele membre ale Comunității Statelor Independente din 22.01.1993 CC al RM – Codul civil al Republicii Moldova CPC al RM – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova CF al RM – Codul familiei al Republicii Moldova Conferința de la Haga de Drept Internațional Privat – Republica Moldova a acceptat Statutul adoptat la 31 octombrie 1951 prin Legea nr.229/2015, publicată în Monitorul Ofi cial al R. Moldova, nr.13-19, art.31 din 22.01.2016 lit. – literă M.O. – Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr. – număr pct. – punct Regulamentul Roma I – Regulamentul (CE) nr.593/2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale Regulamentul Roma II – Regulamentul (CE) nr.864/2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale Regulamentul Roma III – Regulamentul (UE) nr.1259/2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp Tratate internaționale privind raporturile de drept privat – Tratatele internaționale privind asistența juridică în materia raporturilor de familie, civile și penale, încheiate cu Federația Rusă, Ucraina, Letonia, Lituania, Azerbaidjan, România, Repu- blica Turcia, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Ungaria, Bosnia și Herțegovina vol. – volum

4 PRELIMINARII

„Dreptul internațional privat” constituie o disciplină de sinteză, având ca obiect de studiu raporturile de drept privat cu element de extraneitate. La etapa actuală, datorită amplifi cării fără precedent a relațiilor internaționale la care este implicată Republica Moldova ca stat, precum și persoanele fi zice și juridice din Republica Moldova, studierea materiei dreptului internațional privat a devenit o problemă de necesitate practică, având în vedere că încheierea raporturilor juridice de drept internațional privat impune cunoașterea dreptului aplicabil în domeniu. Cu toate că procesul de uniformizare și cel de armonizare a legislației în diferite state a luat o amploare fără precedent, astfel încât riscul ca un anumit raport juridic cu element de extraneitate să fi e reglementat în mod diferit în legislația statelor care au vocația să i se aplice, este tot mai redus și mai puțin prezent. Dreptul internațional privat prin instituțiile sale specifi ce își menține utilitatea și actualitatea, constituindu-se într-un instrument deosebit de prețios în vederea asigurării și promovării circuitului mondial de valori materiale și spirituale. Interesul sporit, deschiderea și preocupările pentru soluții fl exibile în dreptul internațional privat, determinate de intensifi carea și diversifi carea relațiilor internaționale, sunt evidente. Aceste considerente au impus necesitatea studierii disciplinei care să permită aprofundarea studenților în materia dreptului internațional privat și să refl ecte competențele specifi ce. Notele de curs în scheme, elaborate pentru cursul universitar „Drept internațional privat”, reprezintă o lucrare metodico-didac- tică cu caracter complementar, având la bază Curriculumul disciplinei, care are menirea de a facilita procesul de studiere a Dreptului internațional privat la Ciclul I, fi ind un suport suplimentar și la manualele existente în domeniu. În lucrare sunt redate, în formă comodă schematică, principalele instituții ale dreptului internațional privat prin prisma regle- mentării raporturilor juridice de drept civil, în sens larg, cu elemente de extraneitate, făcându-se, în același timp, și dese referiri la legislație, jurisprudență și doctrină. Notele de curs servesc la însușirea și sistematizarea cunoștințelor căpătate în procesul de studiere a disciplinei, precum și pentru repetarea materiei în cel mai scurt termen în cadrul pregătirii pentru susținerea examenului și, respectiv, contribuie la formularea unui plan aproximativ al răspunsului la evaluarea fi nală. Astfel, obiectul de studiu este structurat în două părți. Partea generală a disciplinei cuprinde aspecte de natură conceptuală în materie, natura juridică, domeniul, conținutul, meto- dele de reglementare a raporturilor de drept internațional privat, istoricul și izvoarele dreptului internațional privat. Totodată, partea generală este consacrată și problemelor privind confl ictele în raporturile juridice de drept internațional privat, constând în cercetarea

5 raționamentului juridic care permite determinarea sistemului de drept aplicabil unui raport juridic cu element de extraneitate prin parcurgerea succesivă a următoarelor etape: a) determinarea, prin intermediul califi cării, a normei confl ictuale aplicabile; b) soluți- onarea confl ictului de norme confl ictuale și identifi carea, atunci când este cazul, a retrimiterii; c) aplicarea legii străine în calitate de lex causae; d) înlăturarea de la aplicare a legii străine, în cazul când aceasta încalcă ordinea publică de drept internațional privat sau când fraudează legea aplicabilă. Partea specială a disciplinei cercetează confl ictele de legi, adică normele confl ictuale aplicabile diferitelor categorii de rapor- turi juridice de drept privat cu element de extraneitate, și anume: regimul confl ictual privind persoana fi zică, persoana juridică, sta- tutul real, actele juridice, obligațiile contractuale și necontractuale, succesiunea, raporturile de familie. Totodată, partea specială este consacrată și soluționării confl ictelor de jurisdicții (procesul civil internațional), care include: a) competența în dreptul internațional privat; b) procedura în procesele cu element de extraneitate; c) efectele hotărârilor judecătorești și arbitrale străine. Scopul principal urmărit la elaborarea Notelor de curs în scheme este concretizat prin formarea și dezvoltarea de disciplina „Drept internațional privat” a următoarelor competențe profesionale: cunoașterea conceptelor, teoriilor, paradigmelor și metodo- logiei din domeniul juridic; utilizarea cunoștințelor în culegerea datelor și a informațiilor referitoare la probleme concrete de drept; aplicarea legislației Republicii Moldova, a altor instrumente juridice europene și internaționale; aplicarea tehnicilor și instrumentelor specifi ce din domeniul juridic în soluționarea problemelor de ordin practic; exprimarea viziunilor proprii față de reglementări sau coliziuni de drept; utilizarea de tehnici, metode și procedee în vederea formulării soluțiilor interpretative ale normelor juridice; for- mularea propunerilor în vederea perfecționării cadrului legal existent; îndeplinirea la termen, riguroasă și responsabilă, în condiții de efi ciență și efi cacitate, a sarcinilor profesionale, cu respectarea principiilor eticii juridice; utilizarea efi cientă a resurselor de comu- nicare, a surselor de formare profesională asistată, atât în limba română, cât și într-o limbă de circulație internațională. Insistând asupra caracterului complementar al Notelor de curs în scheme la disciplina „Drept internațional privat”, atenționăm că lucrul cu prezenta culegere de scheme nu poate substitui cercetarea surselor normative și a literaturii științifi ce. Respectiv, studenții vor apela, în primul rând, la începutul studierii temei propuse, în al doilea rând, după cercetarea surselor normative și a literaturii – pentru a verifi ca cunoștințele obținute. Suplimentar, aceasta va contribui la o abordare vizuală și logică a materialului prezentat de către titularii de curs. Notele de curs în scheme reprezintă rezultatul unor observări și experiențe constante realizate pe parcursul anilor în cadrul activității didactice la Facultatea de Drept. Preconizată pentru stimularea refl ecției independente, a capacității de analiză și înțelegere a realităților raporturilor juridice cu elemente străine, lucrarea îi va ajuta pe studenți în cadrul cursurilor și al orelor practice realizate atât în studiile de licență, cât și în cele de masterat. Este destinată pentru a fi utilizată în instituțiile de învățământ superior cu profi l juridic, precum și de către practicieni: avocați, notari, judecători ș.a.

Notă: Pentru realizarea studiului, a fost aplicată legislația în vigoare la 01 ianuarie 2020.

6 Tema 1. CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT

Unități de conținut: 1. Natura juridică și importanța dreptului internațional privat 2. Domeniul dreptului internațional privat: confl ictele de legi, confl ictele de jurisdicții și regimul juridic al străinilor 3. Izvoarele interne și internaționale

Obiective de referință: • Determinați natura juridică a dreptului internațional privat. • Determinați importanța dreptului internațional privat. • Stabiliți materiile domeniului dreptului internațional privat. • Identifi cați izvoarele interne și internaționale de drept internațional privat. • Argumentați corelația dreptului internațional privat cu alte ramuri de drept.

7 1. Denumirea disciplinei şi importanţa Dreptului internaţional privat

Drept internaţional privat

Ramură de drept Importanţă Denumiri de disciplină

Distinsă pentru prima dată de Schimbul internaţional de valori spirituale Drept internaţional privat doctrinarul J.Story în 1834 şi materiale prin lucrarea Comentaries on

the Conflict of Laws Drept interlegislativ

Cunoaşterea diferitelor sisteme de drept Obiect, metode de reglementare, calitatea Drept internaţional civil subiectelor, preponderenţa normelor conflictuale, care Uniformizarea normelor (conflictuale sau materiale) specifice diferitelor sisteme de cumulativ sunt diferite de alte Comity ramuri de drept drept

Extinderea efectelor juridice ale hotarârilor Recunoaşterea extrateritorială a drepturilor judecătoreşti şi sentinţelor arbitrale în afara ţării decât cea unde au fost emise

Drept internaţional

Soluţionarea în fond a cauzelor civile, în sens larg, conform normelor care aparţin altui sistem de drept decât al forului Conflict of Laws (conflictul de

(autoritatea competentă) legi)

8 2. Natura juridică a Dreptului internaţional privat

Natura juridică a Dreptului internaţional privat

(concepţii doctrinare)

Este sau nu ramură distinctă de drept? Este drept privat sau drept public? Este drept intern sau internaţional?

Drept civil Drept internaţional Drept public Drept privat Drept intern Drept internaţional public Obiectul este Conflictul de Obiectul – Izvoarele Aplicarea legii În spatele acelaşi ca şi în jurisdicţii şi raporturi juridice interne sunt străine decât a dreptul civil de drept privat forului fiecărui subiect condiţia preponderente este statul juridică a față de cele Prezenţa străinului – Metode de internaţionale Izvor principal elementului de drept public reglementare – Prezenţa extraneitate este convenţia elementului drept privat este calificată internaţională Metodele de străin în raportul ca o situaţie reglementare juridic civil, în Soluţionarea au un caracter sens larg de fapt Conţine conflictelor de Condiţia juridică a intern aplicaţii ale legi este străinului se referă principiilor influenţată de şi la drepturile dreptului factorul politic private internaţional public

Conflictele de jurisdicţii se referă la dreptul judiciar

intern

9 3. Domeniul Dreptului internaţional privat

Domeniul Dreptului internațional privat

Conflictul de jurisdicții Conflictul de legi Condiția juridică a străinului

1. Norme privind competența „Concursul” a cel puțin două sisteme de drept, care Normele materiale interne prin care se jurisdicțională aparțin diferitelor state, de a reglementa raportul determină spectrul drepturilor și obligațiilor 2. Norme privind procedura civilă juridic privat în care este prezent elementul de opozabile străinilor aflați pe teritoriul 3. Efectele hotărârilor judecătorești și extraneitate Republicii Moldova arbitrale străine

10 4. Izvoarele Dreptului internaţional privat

Izvoarele Dreptului internaţional privat

Izvoare interne Izvoare internaționale

SPECIFICE Legi speciale care reglementează doar Acte internaționale la care Norme conflictuale raporturile de Drept internațional privat RM este parte uniformizate

NESPECIFICE Legi generale care conțin și norme privind raporturile de Drept internațional privat Norme materiale uniformizate

Practica judiciară și Unificarea practicii judiciare – art.17 arbitrală CPC al RM Uzanțele comerciale art.5; art.2576 alin.(1) internaționale și art.2617 alin.(6) Analogia legii și analogia Art.2576 alin.(2) CC al RM, art.5 și art.6 CC al RM dreptului din CC al RM

Convenționale Doctrina Lege ferenda

Cutuma internațională Art.2617 alin.(6) CC al RM

11 5. Corelația Dreptului internaţional privat cu alte ramuri de drept

CORELAȚIA

Dreptul vamal Dreptul fiscal Dreptul civil Dreptul comerțului Dreptul Dreptul penal Dreptul internațional internațional public administrativ

Regimul Rolul legii Prezența juridic al naționale în Caracterul Ordinea publică elementului schimbării regimul de de Competența comercial al privește raporturile unei autorități locului aflării impozitare a Norme civile cu elemente extraneitate raporturilor în mărfurilor/ persoanelor materiale de extraneitate în cazul bunurilor fizice și juridice unor înregistrarea juridice unor acte infracțiuni oficiale Instrumentele Izvoarele aplicabile pentru dominante Obiectul de reglementare, în sens larg – raporturi civile, ca un act sunt: uzanțele relații de familie, raporturile de muncă, procesul civil etc. comerciale internațional să fie aplicat direct de internaționale; către o autoritate Actele internaționale statală care uniformizează norme Delimitarea materiale teritorială a unui stat în limitele căruia își găsește aplicabilitate propriul sistem de drept

12 Tema 2. ASPECTE DE NATURĂ CONCEPTUALĂ PRIVIND DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT

Unități de conținut: 1. Particularitățile raportului juridic de drept internațional privat. Obiectul Dreptului internațional privat 2. Structura raportului juridic cu element de extraneitate 3. Conținutul dreptului internațional privat 4. Normele confl ictuale. Noțiunea, izvoarele și structura normei confl ictuale 5. Punctele de legătură în raporturile de drept internațional privat 6. Normele materiale și normele de aplicare imediată 7. Metodele de reglementare a raporturilor de drept internațional privat

Obiective de referință: • Stabiliți particularitățile raportului juridic de drept internațional privat. • Distingeți raporturile de drept internațional privat de alte raporturi juridice. • Determinați raporturile juridice care formează obiectul dreptului internațional privat. • Stabiliți conținutul dreptului internațional privat. • Determinați punctele de legătură în raporturile de drept internațional privat. • Identifi cați elementul de extraneitate din structura raportului juridic. • Caracterizați noțiunea de „normă confl ictuală”. • Distingeți normele confl ictuale de normele materiale. • Stabiliți structura normei confl ictuale. • Caracterizați normele de aplicare imediată. • Distingeți metodele de reglementare a raporturilor de drept internațional privat.

13 1. Obiectul și particularitățile Dreptului internaţional privat

Dreptul internaţional privat

Obiectul

Raporturi juridice PARTICULARITĂȚILE

Dreptul civil Obiectul de reglementare – rapoturi civile, în sens larg, și raporturile de procedură civilă Dreptul familiei

Prezenţa conflictele de legi, conflictele elementului de Materia specifică –

Dreptul comercial extraneitate de jurisdicții și condiția juridică a străinului

Dreptul muncii Egalitatea subiecților raporturilor juridice cu element de extraneitate

Dreptul procesual civil

NOŢIUNE: Dreptul internaţional privat – ramură de drept, care are obiectul de reglementare, raporturile juridice civile, în sens larg, şi de procedură civilă cu elemente de extraneitate, al cărei domeniu este format din normele juridice (confl ictuale şi materiale) care reglementează confl ictele de legi şi jurisdicţii, precum și condiţia juridică a străinului în materia drepturilor şi obligaţiilor private.

14 1.1. Raportul juridic cu element de extraneitate

Raportul juridic cu element de extraneitate

Elementul de extraneitate Caracterele juridice ale raportului juridic cu element de extraneitate

Clasificare conform elementelor de Împrejurare de fapt, care face Se stabileşte între persoane fizice şi/sau persoane structură ale raportului juridic privat legătura dintre raportul juridic cu mai multe sisteme de drept juridice (statul – în calitate de ius gestionis)

Conţine element de extraneitate

Subiect Obiect Conţinut Obiectul este de drept civil, în sens larg, care conţine Locul Cetăţenie situării Locul încheierii un element străin bunului actului juridic Domiciliu

Reşedinţa Locul comiterii Locul înregistrării obișnuită bunului etc. delictului civil

Sediul persoanei juridice Locul producerii prejudiciului Locul înregistrării material sau moral persoanei juridice etc. etc.

15 2. Conţinutul Dreptului internaţional privat

Conţinutul Dreptului internaţional

privat

Norma conflictuală Norma de aplicare Norma materială imediată

Reglementează în mod direct raporturile juridice cu element Cele mai importante materii specifice Dreptului internaţional de extraneitate, după fixare în baza normei conflictuale privat sunt: Condiţia juridică a străinului în Republica

Moldova şi Efectele hotarârilor judecătoreşti şi sentinţelor arbitrale străine în Republica Moldova

16 3. Norma confl ictuală – normă specifi că Dreptului internaţional privat

Norma conflictuală

Caracteristici Izvoarele

Structura

Scopul este în a soluţiona conflictul de legi Tratate internaţionale care uniformizează norme

conflictuale şi norme Nu cârmuieşte fondul raportului Conţinutul (ipoteza) Legătura (dispoziţia) – punct materiale între statele juridic cu element străin de legătură participante, care au preponderenţă faţă de cele Are o aplicare prealabilă faţă de interne (art.2576 Cod civil RM) norma materială Categoria de raporturi juridice Elementul care indică sistemul

la care se referă norma de drept aplicabil conţinutului Aparţine sistemului de drept al forului conflictuală normei conflictuale Codul civil RM (Cartea V), care o aplică (lex fori) Codul familiei (Titlul VI), Codul de procedură civilă (Titlul IV), acte normative speciale etc.

Indicare directă a sistemului Indicarea generală (fixare de drept competent (art.2586 generală) – Ex.: art.2599 alin.(3) Cod civil RM) alin.(1) Cod civil RM

17 4. Clasifi carea normelor confl ictuale

Criterii de clasificare a normelor conflictuale

În funcţie de conţinut În funcție de felul legăturii

Privind persoanele fizice: art.2586-2593 CC al RM

Privind persoanele juridice: art.2594-2598 CC al RM Unilaterale Bilaterale (cu acţiune dublă)

Privind bunurile, drepturile reale şi drepturile personale nepatrimoniale: art.2599-2613 CC al RM Indicarea competenţei doar a Indicarea în baza punctului de Privind actele juridice/obligațiile contractuale: art.2614-2632 CC al lex fori (art.2589 alin.(2) CC al legătură general, competenţa

RM RM) nu numai a lex fori (art.2599 alin.(1) CC al RM) Privind obligațiile necontractuale: art.2633-2652 CC al RM

Privind fiducia: art.2653-2656 CC al RM

Privind raporturile succesorale: art.2657-2670 CC al RM

Privind termenul de prescripţie extinctivă: art.2671 CC al RM

Privind raporturile de familie: art.154-164 CF al RM

18 5. Forţa juridică a normei confl ictuale

Forţa juridică a normei conflictuale

Regulă Excepţii

Instituţiile din Republica Moldova aplică normele conflictuale proprii în ordinea stabilită de art.2576 CC al RM

Arbitrajele comerciale Retrimiterea la alt sistem de internaționale drep conflictual Normele conflictuale sunt imperative Conform art.VII pct.1 din Convenţia europeană de arbitraj comercial de la Nu este cazul Republicii Moldova, Geneva, din 21.04.61 deoarece, conform art.2583 alin.(1) Instituţiile competente sunt organe interne ale Republicii Moldova CC al RM, orice trimitere la legea străină subînțelege legea materială, În lipsa legii competente în și nu conflictuală

soluţionarea litigiului, arbitrii vor folosi norma conflictuală Prin alegerea competenţei unei instituţii naţionale, automat, se mai potrivită în speţă EXCEPȚIE alege şi sistemul de drept conflictual al acesteia (qui elegit judecem eligit jus) Art.2583 alin.(2) CC al RM, Conform art.28 alin.(2) din conform căruia, dacă legea străină Legea nr.24/2008 cu privire la care s-a facut trimiterea inițială, la arbitrajul comercial retrimite la sistemul de drept al internațional RM în materia de statut al persoanei fizice

19 6. Punctele de legătură – element structural al normei confl ictuale

Puncte de legătură

Cetăţenia – lex patriae (art.2586 alin.(1) CC al RM) Clasificarea

Domiciliul sau reşedinţa obișnuită – lex domicilii (art.2586 alin.(2) CC al RM, art.160

CF al RM)

Legătură fixă Legătură mobilă Locul constituirii şi înregistrării persoanei juridice, sediul social – lex societatis (art.2594 alin.(1) CC al RM, art.460 alin.(1) lit.a) CPC al RM)

Locul încheierii actului juridic – locus regit actum (art.2614 alin.(1) lit.a) CC al RM) Prin natura lor nu pot fi Prin natura lor pot fi deplasate de sub incidenţa deplasate dintr-un sistem de unui sistem de drept sub drept în altul Locul executării contractului – lex loci executionis sau lex loci solutionis (art.2622 alin.(2) incidenţa altui sistem de drept CC al RM, art.460 alin.(1) lit.f) CPC al RM)

Locul aflării bunului – lex rei sitae (art.2599 CC al RM)

Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciu – lex loci delicti commissi (art.2636 Ex.: Locus regit actum, lex rei Ex.: Lex domicilii, lex patriae, CC al RM) sitae (bunuri imobile), lex loci lex voluntatis etc. Locul unde apare prejudiciul – lex loci laesionis (art.2633 alin.(1) CC al RM) delicti commissi, lex loci laesionis etc.

Locul judecării litigiului – lex fori (art.458 alin.(1) CPC al RM)

Pavilionul navei – lex flagi (art.2603 alin.(1) CC al RM)

Voinţa părţilor – lex voluntatis (art.2615 alin.(1) CC al RM)

Legea autorităţii care a editat actul juridic – auctor regit actum (art.2590 alin.(2) lit.d) CC al RM 20 7. Norma de aplicare imediată

Norma de aplicare imediată

Criterii de definire Coraportul cu norma conflictuală

Criteriile formaliste Criteriile tehnice Criteriile finaliste Asemănări Deosebiri

Caracter imperativ Sunt norme teritoriale Sunt aplicate pornind de la Se referă la un Exclude aplicarea interesul social deosebit raport juridic cu normei exprimat de autoritate în element străin conflictuale Caracter unilateral Sunt norme de ordine anumit domeniu

publică

Înlătură aplicarea Aparţin aceluiaşi Exclude conflictul normei conflictuale Normele materiale sistem de drept de legi imperative au prioritate Art.2582 CC al RM faţă de normele Se aplică legea conflictuale proprie a forului – lex fori Posibilitatea utilizării Norma de aplicare imediată reglementează normelor de aplicare fondul raportului juridic cu element străin Sunt aplicate prin imediată ale altui sistem calificarea lor ca de drept decât al RM esențiale pentru

salvgardarea intereselor publice ale statului, Legături strânse între Este impusă de interesele precum organizarea raportul juridic și sistemul legitime ale părților

politică, socială sau de drept străin economică

21 8. Metodele de reglementare a raportului juridic de Drept internaţional privat

Metodele de reglementare

Metoda normelor conflictuale Metoda normelor materiale Metoda normelor de aplicare Metoda „Proper Law” (metoda conflictualistă) imediată

Formă a metodei Foloseşte normele Norme materiale directe Exclude aplicarea legii străine conflictuale (de trimitere) la cu menirea de conflictualiste conform căreia un sistem de drept competent reglementare a raportului legea aplicabilă se determină juridic cu element de în funcție de circumstanţele de Norma de aplicare imediată fapt extraneitate exclude folosirea metodei Alege sau optează legea conflictualiste reieşind din competentă cu ajutorul normei conflictuale, care are caracterul său imperativ Este specifică sistemelor de un caracter bilateral Exclude posibilitatea drept „Common law” conflictului de legi

Norma de aplicare imediată Determinarea legii aplicabile Fiecare sistem de drept are are un caracter unilateral se face în baza punctului de norme conflictuale proprii şi Materii specifice legătură cel puternic existent cele uniformizate prin în norma conflictuală convenţii internaţionale Norma de aplicare imediată reglementează în fond raportul Aprecierea legii competente juridic cu element de are loc după analiza extraneitate conţinutului celor aflate în , cea care conflict şi, respectiv Condiţia juridică a străinului – Efectele hotărârilor judecătoreşti are cel mai mare interes în reglementarea raportului persoana fizică sau persoana şi arbitrale străine în Republica juridică în Republica Moldova Moldova juridic

Aplicarea legii mai convenabile pentru partea care urmează a fi protejată

22 Tema 3. CATEGORIILE CONFLICTELOR DE LEGI ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT

Unități de conținut: 1. Categoriile confl ictelor de legi 2. Confl icte de legi în situații speciale: confl ictul de legi în cazul statului nerecunoscut; confl ictul dintre legile statelor în care coexistă mai multe sisteme legislative; confl ictul interpersonal; confl ictul de legi în cazul succesiunii de state 3. Confl ictul de legi în timp și spațiu 4. Confl ictul mobil de legi 5. Confl ictul în timp al normelor confl ictuale ale forului

Obiective de referință: • Identifi cați categoriile confl ictelor de legi. • Argumentați aplicarea legii statului nerecunoscut. • Stabiliți aplicarea dreptului statului cu o pluralitate de sisteme de drept. • Defi niți confl ictul interpersonal. • Soluționați confl ictele de legi în timp și spațiu. • Determinați condițiile efi cacității internaționale a unui drept. • Caracterizați confl ictul mobil de legi. • Stabiliți domeniile predispuse confl ictului mobil de legi. • Soluționați confl ictul în timp al normelor confl ictuale ale forului.

23 1. Aspecte generale privind categoriile confl ictelor de legi

Categoriile conflictelor de legi

Generale În situații speciale

Conflictul de legi în timp și spațiu Conflictul de legi în cazul statului nerecunoscut

Conflictul mobil de legi Conflictul de legi dintre legile statului în care

coexistă mai multe sisteme legislative

Conflictul în timp al normelor conflictuale ale Conflictul interpersonal de legi forului

Conflictul în timp al normelor materiale ale forului Conflictul de legi în cazul succesiunii de state

24 2. Confl ictul de legi în timp și spațiu

Aspecte specifice privind conflictul de legi în timp și spațiu

Noțiunea Temeiul juridic Condițiile eficacității internaționale a unui drept invocat

Situa ția în care efectele unui raport juridic Privind recunoașterea în RM a drepturilor Să fie creat potrivit legii competente dobândite în străinătate

Trebuie să întrunească cerințele prevăzute de legea străină competentă Născut, modificat sau stins Art.2585 CC al RM Urmează să fie cel care s-a dobândit și nu altul care se substituie acestuia Dacă nu contravin vădit ordinii publice a Sub incidența unui sistem de drept străin Republicii Moldova Va produce efecte în măsura care nu s-a creat în țara unde se invocă un drept nou care îl include

Să nu fie contrar ordinii publice de drept Reclam ă ulterior recunoașterea într-un alt Calificarea ordinii publice: art.2581 CC al internațional privat al țării unde se invocă stat RM

Efectele unui drept dobândit conform legii străine

Formele Domeniile predispuse Produce toate efectele atribuite de legea străină (ex.: art.2588 CC al RM) Raportul juridic se naște, se modifică sau se Dreptului material privind un drept stinge în dreptul intern al unui stat și subiectiv dobândit conform legii străine ulterior se invocă în RM Nu poate produce în altă țară mai multe efecte decât ar produce în conformitate cu legea în baza căreia a fost creat

Raportul juridic se naște, se modifică sau se Dreptului procesual privind dreptul Nu poate produce efecte în altă țară, dacă contravine stinge în cadrul internațional și ulterior se dobândit în temeiul unei hotărâri ordinii publice a acestei țări (Ex.: art.471 alin.(1) lit.e) CPC al RM) invocă în RM judecătorești străine

Conform art.464 și 467 CPC al RM se pune problema recunoașterii efectelor hotărârilor judecătorești străine în RM

25 3. Confl ictul mobil de legi

Aspecte specifice privind conflictul mobil de legi

Noțiunea Soluționarea conform dreptului RM și Domeniile predispuse conflictului mobil de legi UE

Statutul persoanei fizice Art.2600 alin.(1) CC al RM Situația în care un raport juridic

Art.2590 alin.(1) CC al RM Statutul organic al persoanei juridice

Este supus succesiv la două sisteme de Art.2663 alin.(1) CC al RM drept Statutul real mobiliar Art.3 alin.(3) și alin.(4) din Regulamentul Roma I Materia succesiunii testamentare Ca urmare a schimbării Art.4 alin.(2), art.5 alin.(1) lit.a) și art.14 alin.(2) din Regulamentul Roma II Drepturile creditorului asupra patrimoniului Art.5 alin.(1) și art.6 alin.(2) din debitorului Punctului de legătură al normei Regulamentul Roma III conflictuale

Soluționarea conflictului mobil de legi

Comparativ cu cele în timp și spațiu Comparativ cu cele în timp al legilor interne ale unui stat Condițiile de validitate ale situației juridice și efectele produse până la schimbarea punctului de Deplasarea elementului de extraneitate legătură sunt supuse legii anterioare implică schimbarea însăși a legii aplicabile Privește două sisteme de drept și nu se referă la două legi care aparțin aceluiași aceluiași raport juridic Efectele viitoare sunt supuse legii noi devenită sistem de drept aplicabilă prin schimbarea punctului de legătură

Nu presupune recunoașterea într-o țară a Aplicarea regulilor dreptului tranzitoriu drepturilor dobândite în străinătate, cu toate că ambele presupun coexistența în Sistemele de drept implicate în conflict sunt spațiu a două sisteme de drept simultane și nu abrogate prin legea nouă

În general, noua lege nu poate retroactiva

După caz, se aplică legea mai favorabilă părților

26 4. Confl ictul în timp al normelor confl ictuale și materiale ale forului

Aspecte specifice

Conflictul în timp al normelor conflictuale ale forului Conflictul în timp al normelor materiale străine

Noțiunea Noțiunea

Este situația în care Situația care presupune existența a două legi materiale succesive

În cadrul aceluiași sistem de drept apare o normă conflictuală nouă Aparținând aceluiași sistem de drept la care trimite norma conflictuală a forului

Care determină aplicarea legilor în spațiu în mod diferit de norma anterioară Care reglementează diferit raportul juridic avut în vedere

Soluționarea Soluționarea

Aplicarea principiului neretroactivității legii, inclusiv a Aplicarea principiului dreptului intern tranzitoriu intern a lex normei conflictuale causae

Cu următoarele excepții Aplicarea normei conflictuale noi este una de aplicare imediată, indiferent că faptul a intervenit anterior Contravine ordinii publice de drept internațional privat al RM

Modificarea lex causae nu are legătură cu sistemul de drept al RM sub imperiul căruia raportul juridic a luat naștere

Lex voluntatis subînțelege legea indicată de părți, indiferent de modificările intervenite în sistemul de drept căruia îi aparține

27 5. Confl ictele de legi în cazul statului nerecunoscut și succesiunii de state

Aspecte specifice

Conflictul de legi în cazul statului nerecunoscut Conflictul de legi în cazul succesiunii de state

Noțiunea Noțiunea

Este situația în care Situația dispariției unui stat la al cărui sistem trimite norma conflictuală a forului

Forul unui stat recunoscut pe arena internațională pune problema aplicării legii statului nerecunoscut Între momentul nașterii raportului juridic și cel al litigiului fiind determinată problema cunoașterii legii aplicabile

În pofida faptului că norma conflictuală soluționează conflictul de legi în favoarea legii statului nerecunoscut Cea a statului care a încetat să mai existe sau a statului succesor

Argumentele Pro Soluționarea

Recunoașterea statului străin de către statul forului are caracter declarativ, și nu constitutiv Dacă statul a fost desființat prin constrângere

Aplicarea legilor existente anterior poate duce la soluții injuste pentru părțile raportului juridic Urmează a fi aplicată o soluție care ar proteja voința reală a părților raportului juridic în sensul de a produce efecte juridice Caracterul privat al raporturilor juridice cu elemente de extraneitate nu echivalează cu cele de drept internațional Dacă statul a fost desființat prin contopire voluntară public

Un stat recunoscut pe plan internațional nu poate ignora Se vor aplica regulile de drept tranzitoriu din tratatul de activitatea legislativă a unuia nerecunoscut unificare a celor două state

28 6. Confl ictele dintre legile statelor în care coexistă mai multe sisteme legislative și confl ictul interpersonal de legi

Aspecte specifice

Conflictele dintre legile statelor în care coexistă mai multe sisteme Conflictul interpersonal de legi legislative: art.2578 CC al RM

Noțiunea Noțiunea

Este situația în care Situația în care norma conflictuală a forului trimite la legea unui stat

Norma conflictuală a forului trimite la sistemul de drept al statului străin în care coexistă o pluralitate de sisteme juridice Care diferă în raport de criteriul confesional

Fără să indice care dintre ele este aplicabil Competența legii fiind determinată în cadrul conflictului de legi, și nu în cadrul efectelor hotărârilor judecătorești străine

Soluționarea Soluționarea

Se aplică sistemul juridic determinat în conformitate cu normele de În cazul trimiterii la legea unui stat cu sistem de drept drept ale statului în care coexistă o pluralitate de sisteme juridice tradițional

În subsidiar, se va aplica sistemul juridic cu care raportul prezintă Pentru a reglementa statutul personal, urmează a identifica legăturile cele mai strânse apartenența religioasă pentru stabilirea legii aplicabile fondului

În cazul problemei executării unei hotărâri pronunțate de o instanță confesională străină

Instanța de Exequatur trebuie să verifice competența instanței confesionale conform legii statului unde hotărârea a fost pronunțată

29 Tema 4. ISTORICUL APARIȚIEI ȘI DEZVOLTĂRII DREPTULUI INTERNAȚIONAL PRIVAT

Unități de conținut: 1. Condițiile apariției problemelor de drept internațional privat 2. Teoria statutarilor italieni (sec.XIII-XV): glosatorii și postglosatorii 3. Doctrinele: franceză, olandeză, germană, anglo-americană privind soluționarea confl ictelor de legi și doctrina italiană a personalității legilor

Obiective de referință: • Identifi cați condițiile apariției problemelor de drept internațional privat. • Evidențiați ideile principale ale statutarilor italieni. • Caracterizați particularitățile soluționării confl ictelor de legi în diferite doctrine.

30 1. Evoluția dreptului internațional privat

EVOLUȚIA DREPTULUI INTERNAȚIONAL PRIVAT PE PERIOADE ISTORICE

PROMOTORI:

PERIOADA ANTICĂ - Grecii antici: tratatele de reciprocitate (sec.V î.e.n.- sec. VI e.n.) (isolopatie) etc. - Romanii antici: ius gentium, ius comercii

- India Antică: Legile lui Manu

PROMOTORI: PERIOADA MEDIEVALĂ - Glosatorii Teoria statutarilor (sec.VII- XV) - Postglosatorii italieni

PROMOTORI:

- Charles Dumoulin: doctrina franceză - Paul Voet: doctrina olandeză PERIOADA - Karl von Savigny: doctrina germană MODERNĂ - Pascuale Mancini: doctrina italiană (sec. XVI- XX) - Joseph Story: doctrina anglo-americană

31 2. Perioada Antichității prin prisma premiselor apariției dreptului internațional privat

Antichitatea prin prisma premiselor apariției dreptului internațional privat

PRIMA ETAPĂ A DOUA ETAPĂ A TREIA ETAPĂ A PATRA ETAPĂ

Principiul negării Principiul Principiul teritorialității Îmbinarea mixtă a oricărui drept al personalității legilor legilor specifice principiului personalității străinului în etapa prefeudală perioadei feudale legilor cu cel al teritorialității

32 3. Perioada Evului Mediu

PERIOADA MEDIEVALĂ

TEORIA STATUTARILOR ITALIENI ( sec.XII- XV)

GLOSATORII POSTGLOSATORII

(primii juriști ai (comentatorii timpului care au glosatorilor: Bartolus; propus soluții privind Baldus; Salicitus și conflictele de legi) Rocus Curtius) IDEI PRINCIPALE ALE STATUTARILOR ITALIENI

Distincția în cadrul unui Formularea regulilor locus regit Determinarea legii aplicabile Aplicarea unei legi unice proces, între formele de actum pentru forma exterioară a bunurilor – lex rei sitae devoluțiunii succesorale procedură și fond actelor juridice

33 4. Perioada Modernă

- Întemeierea instituției calificării DOCTRINA FRANCEZĂ Charles Dumoulin, - Teoria autonomiei de voință în dreptul conflictual (sec.XVI-XVII) Bertrand D'Argentré - Principiul aplicării necondiționate a statutelor locale - Distincția dintre statutele personale și reale - Statutele personale aplicate ca idee de drept

- Aplicarea principiului teritorialității - Teoria comitas gentium (politețea sau curtoazia internațională) DOCTRINA OLANDEZĂ Paul Voet, Jean Voet, - Acordarea protecției juridice drepturilor subiective dobândite în

(sec.XVII) Ulrich Huber străinătate - Excepția ordinii publice pentru înlăturarea aplicării legii străine Ă

- Caracterul național al normelor conflictuale - Teoria localizării (prezumția simplă și cea volitivă a localizării) raporturilor juridice în funcție de sediul și legătura acestora cu DOCTRINA GERMANĂ Frederic Karl Savigny anumite sisteme de drept (sec.XIX) - Aplicarea dreptului străin este o circumstanță de drept - Pe lângă clasificarea legilor în reale și personale mai este cea în teritoriale și extrateritoriale

- Ideea principală: Legile sunt personale și urmăresc omul oriunde ar pleca, cu următoarele excepții: 1. Legea străină nu se aplică dacă contravine ordinii publice DOCTRINA ITALIANĂ Pascuale Mancini 2. Regula locus regit actum este supusă locului unde se încheie (sec.XIX) actul juridic 3. Principiul autonomiei de voință – lex voluntatis, în materie

PERIOADA MODERN contractuală

- Dominația principiului teritorialității DOCTRINA ANGLO- - Drepturile dobândite într-un stat străin sunt recunoscute potrivit AMERICANĂ Joseph Story formulei „comity” (politețe internațională) (sec.XIX) - Aplicarea calificării proprii (lex fori) - Extinderea aplicării Principiului autonomiei de voință – lex voluntatis 34 Tema 5. CALIFICAREA, CONFLICTUL DE CALIFICĂRI ȘI RETRIMITEREA

Unități de conținut: 1. Noțiunea și importanța califi cării în dreptul internațional privat 2. Confl ictul de califi cări 3. Factorii care determină califi carea 4. Legea potrivit căreia se efectuează califi carea 5. Excepții de la califi carea potrivit legii forului 6. Procedeul retrimiterii. Condițiile și formele retrimiterii. Retrimiterea în dreptul internațional privat al Republicii Moldova

Obiective de referință: • Defi niți califi carea și confl ictul de califi cări. • Soluționați confl ictul de califi cări. • Stabiliți factorii care determină califi carea. • Determinați legea potrivit căreia se efectuează califi carea. • Stabiliți excepțiile de la califi carea potrivit lex fori. • Defi niți procedeul retrimiterii în dreptul internațional privat. • Stabiliți condițiile și formele retrimiterii. • Invocați argumente în favoarea și împotriva retrimiterii.

35 1.1. Califi carea

Calificarea

Noțiunea Factorii care o Felurile Importanța determină

Interpretarea unui Noțiuni juridice cu sensuri diferite în Primară Stabilirea normei sistemele de drept implicate în raport juridic de drept conflictuale potrivite conflict privat care va soluționa Secundară conflictul de legi SCOPUL Exclusivitatea noțiunilor sau instituțiilor juridice a unor sisteme de drept comparativ cu altele Identificarea Interpretarea conținutului legii conținutului normei conflictuale materiale care va guverna în fond raportul Sistemele de drept implicate în conflict încadrează aceleași situații juridic cu element străin de fapt în categorii juridice diferite Stabilirea punctului de legătură

Noțiunile identice după conținut sunt interpretate diferit conform sistemelor de drept aflate în conflict

36 1.2. Confl ictul de califi cări

Conflictul de calificări

Noțiunea Importanța soluționării

Diferența de semnificații ale Efectul calificării

noțiunilor

Conținutul normei conflictuale Punctul de legătură al normei conflictuale

Conținutul normei Punctul de legătură din conflictuale norma conflictuală Influențează determinarea Influențează determinarea normei conflictuale potrivite sistemului de drept aplicabil

Ex.: Speța testamentului Ex.: art.38 CC al RM – lex olandez domicilii, Common Law: lex domicilii – lex personalis

37 1.3. Legea conform căreia se efectuează califi carea

Legea aplicată pentru calificare

Lex fori Excepțiile de la lex fori

Temeiurile Lex voluntatis – art.2617 alin.(2) CC al RM

Calificarea legală – art.38 CC al RM Interpretarea aparține celui care a edictat norma Calificarea cetățeniei: art.2586 CC al RM (lex patriae)

Interpretarea în spiritul sistemului de Calificarea imobilelor: art.2599 alin.(2) CC al drept căruia îi aparține viitoarea RM normă conflictuală

Calificarea conform lex causae: art.2577 alin.(2) CC al RM Controlul de către autoritatea competentă asupra aplicării legii străine Calificarea ca efect al retrimiterii – lex causae

Calificarea efectuată în cadrul unui proces de În momentul interpretării unica lege arbitraj comercial: art.28 alin.(2) din Legea cunoscută de către autoritatea nr.24/2008 competentă este cea proprie

Calificarea secundară – lex causae

38 1.4. Mecanisme specifi ce de califi care primară

Calificarea primară

Autonomă Proper law Lex fori

Specifică Common Law Excepția Regula

Lipsa obligației din partea autorității competente de a interpreta noțiunile Combinarea lex fori și lex juridice conform legii proprii causae pentru stabilirea Art.2577 alin.(2) și Art.2577 alin.(1) alin.(3) CC al RM CC al RM conținutului și punctului de legătură al viitoarei norme conflictuale Scopul este atribuirea unui înțeles Noțiuni juridice necunoscute noțiunilor juridice urmare a sistemului de drept al RM interpretării cumulative conform mai Flexibilitatea care are scopul

multor sisteme de drept identificării normei conflictuale potrivite unei Noțiuni juridice cunoscute sistemului soluții în fond compromisorii de drept al RM sub o altă denumire

Ex.: Dreptul Uniunii Europene părților raportului juridic cu element străin

Noțiuni juridice cunoscute sistemului de drept al RM cu un alt conținut

Lex voluntatis

39 2.1. Precizări prealabile

Retrimiterea

Conflictul în spațiu al Condițiile de existență Definirea Evoluția normelor conflictuale

Prezența unui conflict Procedeu logico-juridic negativ Speța Forgo, cetățeanul Pozitiv Negativ bavarez, soluționată în 1878 de Curtea de Casație franceză Provocat de un conflict Admiterea retrimiterii negativ de legi Trimite la Trimite la conform lex fori propriul sistem sistemul de de drept drept terț Legea străină, la care s-a făcut trimiterea

inițială

Retrimite la sistemul de drept Prin norma conflictuală material propriu al forului sau al proprie în aceeași

unui stat terț materie

40 2.2. Formele retrimiterii

Formele retrimiterii

Gradul I Gradul II

Ca efect al trimiterii operate de către Ca efect al trimiterii operate de către autoritatea competentă prin propria normă SISTEMUL de autoritatea competentă prin propria normă

conflictuală către sistemul de drept străin, DREPT al FORULUI conflictuală către sistemul de drept străin, urmează să permită acesta retrimite în aceeași materie cu acesta retrimite în aceeași materie cu expres aceste forme ajutorul normei conflictuale proprii la ajutorul normei conflictuale proprii la norma materială a forului norma materială a unui stat terț

41 2.3. Mecanismul aplicării retrimiterii

Aplicarea retrimiterii

Sistemele de drept care admit Sistemele de drept care nu admit retrimiterea retrimiterea

Germania, Suedia, România, Republica Moldova, Polonia, Elveția, Italia, Brazilia, Olanda, Grecia, Egipt, Quebec etc., cu condiția

Ungaria, Franța, Belgia, Canada, SUA, Anglia etc., cu condiția formulării exprese în sistemul de drept propriu formulării exprese în sistemul de drept propriu

Argumente Argumente

Trimiterea la legea străină subînțelege trimiterea nu numai Norma conflictuală destinată soluționării conflictului de la normele materiale, dar și la cele conflictuale legi urmează să aparțină doar sistemului de drept al forului Aplicarea dreptului străin urmează a fi aplicat în integritate,

și nu parțial Evitarea cercului vicios în determinarea normei materiale competente a guverna raportul juridic cu element străin Folosirea normei conflictuale dă posibilitate forului să substituie autoritatea din sistemul de drept străin la care s-a făcut trimiterea inițială Instituie nesiguranță și incertitudine la soluționarea conflictelor de legi

Asigură executarea hotarârii judecătorești în statul a cărei normă conflictuală a făcut retrimiterea Formulare: Trimiterea la sistemul de drept străin

subînțelege doar trimitere la normele materiale, nu Formulare: Trimiterea la sistemul de drept străin inclusiv, la cele conflictuale subînțelege trimitere atât la normele materiale, cât și în anumite materii la cele conflictuale, cu precizarea formei admise (Ex.: art.2583 alin.(2) CC al RM; art.2559 CC al României etc.) 42 Tema 6. CAZURILE DE ÎNLĂTURARE DE LA APLICARE A LEGII STRĂINE. ORDINEA PUBLICĂ ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT. FRAUDA LEGII ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT

Unități de conținut: 1. Noțiunea și evoluția ordinii publice de drept internațional privat 2. Elementele specifi ce și caracterele ordinii publice de drept internațional privat 3. Efectele invocării ordinii publice de drept internațional privat 4. Domeniul invocării și sferele ordinii publice de drept internațional privat 5. Noțiunea de fraudare a legii aplicabile 6. Modalitățile și condițiile fraudei la lege 7. Sancționarea fraudei la lege 8. Domeniile în care este posibilă frauda la lege 9. Comparații între frauda la lege în dreptul internațional privat și în alte instituții juridice

Obiective de referință: • Defi niți ordinea publică de drept internațional privat. • Stabiliți caracterele, sferele și efectele ordinii publice de drept internațional privat. • Analizați reglementările privind ordinea publică în dreptul internațional privat al Republicii Moldova. • Caracterizați noțiunea de fraudare a legii aplicabile. • Stabiliți modalitățile și condițiile fraudei la lege în dreptul internațional privat. • Argumentați problema sancționării fraudei la lege. • Determinați domeniile în care este posibilă frauda legii în dreptul internațional privat. • Distingeți deosebirea dintre frauda la lege și ordinea publică de drept internațional privat.

43 1. Ordinea publică în Dreptul internațional privat

Cazuri care înlătură aplicarea legii străine

Cazul în care legea străină încalcă ordinea publică de Cazul în care legea străină a devenit competentă Drept internațional privat a forului prin fraudarea legii

Ordinea publică Frauda legii

Norma materială a sistemului de drept străin Părțile unui raport juridic determinată competentă prin norma conflictuală a forului Prin utilizarea în scop fraudulos

Contravine principiilor fundamentale ale sistemului de Unui mijloc de Drept internațional privat drept al forului

Creează posibilitatea aplicării unui alt sistem de drept decât cel care în mod normal urma să fie Pozitiv Efectul Negativ aplicat

Modalități Introducerea într-un raport Dreptul forului, la solicitarea părților interesate sau din oficiu, de de drept intern a unui a refuza aplicarea dreptului străin și, respectiv, aplicarea element străin propriului sistem de drept Schimbarea frauduloasă de facto a elementului străin

44 2. Ordinea publică în sistemul de drept confl ictual al Republicii Moldova

Baza legală

Art.2581 CC al RM Art.164 alin.(4) CF al RM Art.471 alin.(1) lit.e) CPC al RM

Condiția Condiția Temei de refuz de a încuviința executarea silită a hotărârii judecătorești străine Legea străină civilă încalcă vădit Normele dreptului familiei ale ordinea publică a Republicii Moldova statelor străine contravin moravurilor și ordinii publice din RM

Executarea hotărârii poate să contravină ordinii publice a Efectul 1. Înlăturarea aplicării legii Efectul Republicii Moldova străine 2. Aplicarea propriului sistem de drept 1. Înlăturarea aplicării legii străine 2. Aplicarea propriului Art.2585 CC RM Calificarea legală: Încălcare vădită a ordinii sistem de drept publice a Republicii Moldova

Calificarea legală este pusă în Respectarea drepturilor dobândite în Aplicarea legii străine ar conduce la un rezultat alt stat este asigurată în măsura care sarcina autorității competente vădit incompatibil reieșind din prevderile nu contravine vădit ordinii publice a Republicii Moldova materiale din Codul familiei RM prin coroborare cu art.2581 CC al RM Cu principiile Cu drepturile și fundamentale ale libertățile dreptului RM fundamentale ale

omului 45 3. Caracterele esențiale ale ordinii publice în Dreptul internațional privat

Caracterele

Național Actual Excepție

Competența calificarii ordinii publice Interpretarea și invocarea ordinii Exclude aplicarea normei aparține autorității competente publice au loc pornind de la materiale străine determinată realitățile existente în momentul competentă să guverneze valorificării raportul juridic cu element de drepturilor/libertăților extraneitate dobândite

Încadrarea condițiilor și elementelor specifice este efectuată conform sistemului de drept al forului Momentul Consecințele creării/modificării/dispariției raportului juridic nu are relevanță asupra momentului invocării ordinii publice Ordinea publică urmează a fi

interpretată numai restrictiv

Sistemele de drept implicate în conflict încadrează aceleași situații de fapt în categorii juridice diferite Prin excluderea aplicării

dreptului străin este aplicat cel propriu forului competent

46 4. Condițiile fraudei la lege în Dreptul internațional privat

Condiţiile fraudei la lege în Dreptul internaţional privat

Schimbarea voluntară şi Utilizarea de către părţi a unor mijloace Existenţa unui scop ilicit Obţinerea prin frauduloasă a punctului de legătură licite urmărit de părţi intervenţia părţilor a unui rezultat ilicit

Statut personal – schimbarea licită a Prezenţa Introducerea într-un raport cetăţeniei, domiciliului sau reşedinţei elementului ( ) de drept intern a unui lex patriae, lex domicilii subiectiv (lex element de extraneitate voluntatis) Obţinerea aplicării unui pentru provocarea artificială Statutul organic al persoanei a unui conflict de legi juridice – schimbarea licită a sistem de drept mai avantajos decât cel care naţionalităţii persoanei juridice în Înlăturarea urma a fi aplicat în sistemele de drept unde domină sistemului de drept mod normal Schimbarea punctului de criteriul sediului, lex societatis normal competent -un raport legătură într juridic care are deja un Regimul juridic al bunului mobil – element de extraneitate schimbarea locului de aflare a bunului mobil, lex rei sitae Încălcarea indirectă a normei Domeniile care admit conflictuale aplicarea regulii lex Forma exterioară a actelor juridice – schimbarea locului încheierii actului voluntatis juridic, locus regit actum

Punctele de legătură Conţinutul contractului (fondul mobile, şi nu imobile din obligaţiunilor contractuale) – normele conflictuale schimbarea legii aplicabile contractului, lex contractus, determinată după criterii obiective, şi nu conform lex voluntatis

47 5. Comparații între frauda la lege în Dreptul internațional privat și în alte instituții

COMPARAȚII

Frauda la lege în dreptul intern Ordinea publică în Dreptul internaţional privat Simulaţia

Asemănări Asemănări Asemănări

Condiţiile sunt aceleaşi: un În ambele cazuri se exclude aplicarea 1. Implicarea unui act de voinţă act de voinţă al părţilor, un sistemului de drept normal aplicabil 2. Crearea artificială a unui mijloc licit, un scop ilicit şi conflict de legi un rezultat ilicit 3. Mijloacele utilizate sunt licite Deosebiri 4. Consecinţa constă în inopozabilitatea actului Deosebiri fraudulos faţă de terţi

Cauza neaplicării legii competente:

Ordinea publică – legea străină contravine principiilor Deosebiri fundamentale de drept ale statului forului Obiectul fraudei – în dreptul Frauda la lege – legea aplicabilă este înlăturată intern se fraudează legea fraudulos de către părţi internă, şi nu norma 1. Implicarea a două acte juridice, actul ascuns real, actul aparent simulat conflictuală a forului – – 2. Sancţionarea: Operaţiunea este simulată, exprimată prin actul aparent Ordinea publică – înlăturarea efectelor legii competente şi 3. Scopul poate fi şi licit Mecanismul fraudei – în dreptul aplicarea legii forului Frauda la lege intern se determină aplicarea unei – înlăturarea legii determinată fraudulos alte legi interne decât cea normal competentă şi aplicarea celei normal competente sau aplicarea legii forului aplicabilă şi nu se schimbă fraudulos competenţa legii străine decât cea normal competentă, care Rolul instanţei de judecată:

poate fi, la fel, străină lex fori Ordinea publică – instanţa trebuie să cunoască conţinutul legii străine Frauda la lege – instanţa nu are nevoie să cunoască conţinutul legii străine, deoarece frauda se face în procesul soluţionării conflictului de legi

48 6. Sancționarea fraudei la lege în Dreptul internațional privat

Sancţionarea fraudei la lege în Dreptul internaţional privat

Argumente privind sancţionarea Argumente împotriva sancţionării fraudei Formele sancţionării Sancţionarea fraudei la fraudei la lege la lege lege în Dreptul internaţional privat al Republicii Moldova Inopozabilitatea Folosirea mijloacelor licite Părţile unui raport se folosesc de drepturilor duce la schimbarea mijloace legale oferite de lege dobândite fraudulos, Fraudarea normelor

sistemului de drept normal în sistemul de drept procesuale în competent al ţării care străinătate sancţionează frauda Este admisă încălcarea principiului

Schimbarea frauduloasă a Lex voluntatis Sancţionarea prin refuzul sistemului de drept normal Forul înlătură instanţei naţionale în competent dezavantajează o aplicarea sistemului recunoaşterea şi parte din raportul juridic cu Sancţionarea parţială a fraudei la lege, de drept determinat încuviinţarea executării element de extraneitate şi anume, în cazul relaţiilor care competent în mod rilor silite a hotărâ formează principiile fundamentale ale fraudulos şi dispune judecătoreşti străine sistemului de drept al forului aplicarea celui (art.471 alin.(1) lit.g) şi Este încălcat caracterul normal competent art.473 CPC al RM). imperativ al normei conflictuale a forului Fraudarea legii Forul înlătură aplicarea sistemului materiale normal competentă nu este Sancţionarea este orientată de drept determinat sancţionată în RM împotriva intenţiei competent în mod frauduloase a părţilor fraudulos şi dispune aplicarea celui propriu (lex fori)

Lege ferenda – aplicarea legii străine se înlătură, dacă aceasta a devenit competentă prin fraudarea legii moldoveneşti. În cazul înlăturării aplicării legii străine, se aplică legea Republicii Moldova

49 Tema 7. APLICAREA DREPTULUI STRĂIN ÎN CALITATE DE LEX CAUSAE

Unități de conținut: 1. Noțiunea și temeiul aplicării legii străine 2. Titlul cu care se aplică legea străină 3. Stabilirea, interpretarea și probarea conținutului legii străine în Republica Moldova 4. Imposibilitatea stabilirii conținutului legii străine 5. Controlul aplicării legii străine

Obiective de referință: • Stabiliți temeiul aplicării legii străine. • Stabiliți titlul cu care se aplică legea străină în Republica Moldova. • Analizați modalitățile de stabilire a conținutului legii străine. • Argumentați soluția aplicării legii forului în cazul imposibilității stabilirii conținutului legii străine. • Justifi cați controlul aplicării legii străine prin exercitarea căilor de atac.

50 1. Teoriile cu privire la titlul cu care se aplică legea străină

Teoriile cu privire la titlul cu care se aplică legea străină – lex causae

Teoria drepturilor dobândite Teoria recepţionării dreptului Teoria aplicării legii străine ca Teoria aplicării legii străine ca străin element de fapt (Schema 2) element de drept (Schema 3)

Caracteristică doctrinei Aparţine doctrinei italiene anglo-americane Integrarea dreptului străin în ordinea

Aplicarea legii străine este juridică a lex fori determinată de necesitatea respectării drepturilor Legea dobândite în străinătate Naţionalizarea Păstrarea sensului străină se transformă dreptului străin atribuit de dreptul în legea naţională prin străin în măsura în care stabilirea conţinutului în baza

Critici: se naţionalizează certificatelor şi avizelor date de consuli sau experţi ai

Critici: dreptului străin Nu ajută la stabilirea conţinutului dreptului străin

Se neagă soluţionarea Ignorarea conţinutului sistemului de

conflictului de calificări drept străin

Ignorarea conflictuale Aplicarea dreptului străin funcţiei normei privind determinarea sistemului de este justificată doar prin drept aplicabil raportului juridic cu necesitatea de recunoaştere a drepturilor dobândite, fără element de extraneitate şi încadrarea a cunoaşte conţinutul legii acestuia în reglementările sistemului de drept competent în mod care guvernează aceste drepturi necondiţionat

51 2. Teoria aplicării legii străine în calitate de element de fapt – „questo facti”

Teoria aplicării legii străine în calitate de element de fapt – „questo facti”

Dreptul străin este un simplu fapt Sistemele de drept specifice Interpretarea greşită a legii aplicabile nu serveşte temei pentru formularea unui recurs Proba conţinutului legii Englez – proba prezentării străine incumbă părţilor conţinutului legii străine le revine Aprecierea nu este părţilor din proces, instanţa fiind indispensabilă. obligată de a aplica această lege cu Sarcina forului nu este aceeaşi ca Forul nu stabileşte conţinutul stabilit de părţi şi în cazul legii proprii conţinutul legii străine, din oficiu Francez – legea străină trebuie Are un caracter fictiv. Forul aplică doar sistemul dovedită de partea care o invocă, fără În pofida faptului că norma de drept cu care este ca instanţa să fie obligată, din oficiu, conflictuală face trimitere la familiarizat să o aplice, dacă nu a fost invocată. sistemul de drept străin, în ţara forului, el este privit ca element Legea străină poate fi aplicată doar în de fapt cazul când este cunoscută instanţei

Interpretarea dreptului franceze, dovada conţinutului acesteia fiind făcută cu ajutorul certificatelor străin se face în sensul avut

în vedere de părţi, fără de cutumă verificarea de către for a sensului atribuit de sistemul de drept căruia îi aparţine Sancţionarea parţială a fraudei la lege, şi anume, în cazul relaţiilor care formează principiile fundamentale ale sistemului de drept al forului

52 3. Teoria aplicării legii străine în calitate de element de drept– „questo juris”

Teoria aplicării legii străine în calitate de element de drept – „questo juris”

Dreptul străin este un element de Sistemele de drept specifice Interpretarea greşită a legii aplicabile drept serveşte temei pentru formularea unui recurs

Obligaţia de stabilire a German – conţinutul legii străine se stabileşte prin somarea prezentării Asigură respectarea internaţională conţinutului legii străine îi conţinutului ei, expertize, certificate a drepturilor dobândite în revine instanţei în conformitate cu legea străină colaborare cu părţile de cutumă, consultaţii ştiinţifice, colecţii de legi traduse de specialiştii în domeniu etc. Respectarea caracterului imperativ al normei conflictuale a Solicitările instanţei prin forului organele competente către Român – conţinutul legii străine se

organele statului căruia îi stabileşte de instanţa judecătorească aparţine sistemul de drept Necunoaşterea de către judecător prin atestări obţinute de la organele străin competent privind statului care au edictat-o, prin avizul a conţinutului legii străine competentă nu îl absolveşte de prezentarea conţinutului unui expert sau printr-un alt mod legii materiale adecvat obligaţia de a o aplica în sensul sistemului de drept căruia îi

aparţine Prezentarea practicii Moldovenesc (Schema 4) judecătoreşti privind Sistemul de drept italian, belgian, aplicarea legii străine şi român, moldovenesc etc. prezentarea interpretării oficiale

Avizul experţilor privind conţinutul legii străine 53 4. Aplicarea legii străine – „lex causae” în Republica Moldova

Aplicarea legii străine – „lex causae” în Republica Moldova

Stabilirea legii străine conform art.2579 CC al RM Aplicarea legislației altor state conform art.13 Controlul judiciar al aplicării CPC al RM legii străine

Solicitarea de către autoritatea interesată a Pentru constatarea existenței și conținutului legii asistenței și clarificărilor de la Ministerul Justiției străine, instanța solicită asistența organelor Prin apel, conform art.357- competente ale RM sau alte organe, inclusiv avizelor unor experți, cât 395 CPC al RM și alte modalități adecvate

În caz de imposibilitate, instanța aplică legea , conform art.397- Conform interpretării oficiale și practicii aplicării Prin recurs națională 445 CPC al RM în sistemul de drept căruia îi aparține

Instanța aplică legislația străină al cărei , conform Posibilitatea părților din proces de a prezenta conținut este stabilit conform legii naționale Prin revizuire

dovada conținutului legii străine aplicabilă în fond sau tratatelor internaționale la care este art.446-453 CPC al RM

parte RM În cazul profesioniștilor participanți la proces, instanța are posibilitatea de a-i obliga în dovada conținutului legii străine 1. Convenția europeană în domeniul informației Tratatele multilaterale și bilaterale de asupra dreptului străin din 1969 și Protocolul asistență juridică în materia Fiind în imposibilitatea, în termen rezonabil, adițional din 1978, ratificat prin Legea raporturilor civile: CSI, România, de a stabili conţinutul legii străine prin nr.724/2001 Ucraina, Federația Rusă, Azerbaidjan,

mecanismele date, instanţa va aplica norma 2. Convenția de la Haga privind procedura civilă Republicile Letonia și Lituania, materială proprie – lex fori din 1954, la care Republica Moldova a aderat Republicile Cehă și Slovacă, Bosnia și prin HP nr.1136/1992 etc. Herțegovina, Turcia.

54 Tema 8. PROBLEME DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT PRIVIND PERSOANA FIZICĂ. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA STATUTULUI PERSONAL. REGIMUL JURIDIC AL STRĂINULUI PERSOANĂ FIZICĂ

Unități de conținut: 1. Noțiunea de „statut personal” în dreptul internațional privat 2. Concepția aplicării legii personale 3. Legea aplicabilă statutului personal în dreptul Republicii Moldova 4. Excepții de la aplicarea legii naționale – situații speciale de ocrotire a terților 5. Legea aplicabilă numelui 6. Regimul juridic al străinului persoană fi zică 7. Formele regimului juridic al străinului 8. Relația dintre regimul juridic al străinului și confl ictul de legi

Obiective de referință: • Defi niți noțiunea de „statut personal”. • Caraterizați concepția aplicării legii personale. • Determinați legea aplicabilă statutului pesonal în dreptul Republicii Moldova. • Analizați excepțiile de la aplicarea legii naționale. • Determinați legea aplicabilă numelui. • Defi niți regimul juridic al străinului. • Stabiliți formele regimului juridic al străinului. • Stabiliți consecințele legăturii dintre regimul juridic al străinului și confl ictul de legi.

55 1. Domeniul normelor confl ictuale privind persoana fi zică în calitate de „străin”

Domeniul normelor conflictuale privind persoana fizică în calitate de „străin”

CONDIŢIA JURIDICĂ A STRĂINULUI – PERSOANĂ FIZICĂ

NORME CONFLICTUALE PRIVIND STAREA CIVILĂ ŞI CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE

NORME CONFLICTUALE PRIVIND NUMELE ŞI REȘEDINȚA OBIȘNUITĂ A PERSOANEI FIZICE

NORME CONFLICTUALE ÎN

DOMENIUL RAPORTURILOR DE

FAMILIE

56 2. Condiția juridică a străinului – persoană fi zică

Condiţia juridică a străinului – persoană fizică

ASPECTE GENERALE REGIMUL JURIDIC

privind Condiţia juridică a străinului – persoană fizică al străinilor în Republica Moldova

Calificarea noţiunii de străin în Formele condiţiei juridice a Calificarea noţiunii de străin Domeniul diferite sisteme de drept străinului

Austria persoana care nu are 1. Străin – persoana care nu - – Regimul naţional intrarea în ţară deţine cetăţenia Republicii - cetăţenia austriacă (art.2587 CC al RM) şederea în ţară Moldova sau care este - ieşirea din ţară apatrid (art.3 din Legea - expulzarea şi extrădarea Italia – persoana care are altă nr.200 din 16.07.2010) - drepturile şi obligaţiile cetăţenie decât cea italiană Regimul reciprocităţii 2. Cetăţean străin – persoana - etc. (legislativă, diplomatică, care nu are cetăţenia de fapt) Republicii Moldova, dar are Germania persoanele care nu au (art.454 CPC al RM) – dovada apartenenţei sale la 1. Legea nr.200 din 16.07.2010 cetăţenia germană, refugiaţii care nu alt stat (art.1 din Legea nr.275 2. Legea nr.269 din 09.11.1994 sunt de origine etnică germană din 10.11.1994) Regimul clauzei naţiunii celei 3. Legea nr.270 din 18.12.2008

mai favorizate 4.Legea nr.273 din 09.11.1994 Israel – persoanele care nu s-au Apatrid – persoana care nu născut din mamă evreică, sau cel care nu s-a convertit Regimul special este considerată cetăţean al la iudaism şi este membru al altei religii niciunui stat, conform

legislaţiei acestora persoanele care au Franţa – naţionalitatea franceză, fie că au Statut de refugiat – formă de naţionalitatea străină, fie că nu au nicio naţionalitate. protecţie, recunoscută de Republica Moldova, a străinului sau apatridului, sub SUA – persoana care nu este formă de protecţie umanitară,

cetăţean sau naţional al SUA temporară sau azil politic. (art.3 din Legea nr.270 din 18.12.2008) 57 3. Norma confl ictuală privind starea civilă și capacitatea persoanei fi zice

Norma conflictuală privind starea civilă şi capacitatea persoanei fizice

STAREA CIVILĂ CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE

Lex personalis Capacitatea de folosinţă - relaţiile din căsătorie, din

afara căsătoriei Lex domicilii – legea ţării în care Lex patriae – legea ţării a cărei - naşterea din părinţi Capacitatea de exerciţiu necunoscuţi se află domiciliul persoanei fizice cetăţenie o are persoana fizică - adoptat, căsătorit, necăsătorit, divorţat, văduv, recăsătorit, rudă Anglia, Argentina, Brazilia, Franţa, Germania, Italia, Grecia, sau afin cu cineva Legea aplicabilă în dreptul Australia, Noua Zeelandă, România, Ungaria, Turcia, - bărbat sau femeie conflictual al Republicii Moldova -etc. Norvegia, Danemarca, India, Japonia, Estonia, Panama etc. Africa de Sud etc.

Sistemul mixt – pentru străini, se aplică legea ţării unde îşi au domiciliul, iar pentru cetăţenii proprii aflaţi în Art.2586 CC al RM străinătate, se aplică legea naţională (Mexic, Venezuela, Ecuador, Peru, Uruguay)

Art.2588 alin.(2) CC al RM Calificarea lex patriae Excepţii de la lex patriae

Teoria interesului naţional Apatrid Legea ţării a cărei cetăţenie o are persoana fizică – reședința obișnuită/reședința (Speţa model – „Lizardi”) temporară

Determinarea cetăţeniei se face conform legii Refugiat statului a cărui cetăţenie de invocă – legea statului care acordă azil Persoana care nu beneficiază de capacitate de exerciţiu conform legii sale naţionale nu este în drept să invoce lipsa va fi În cazul pluralităţii de cetăţenii, lex patriae capacităţii de exerciţiu, dacă are capacitate de exerciţiu a statului cu care persoana are cele mai strânse În materie de acte juridice încheiate pe teritoriul conform legii locului de încheiere a actului juridic, cu legături, în special prin reședința obișnuită sau Republicii Moldova şi în materie de obligaţii din excepţia cazurilor în care se va dovedi că cealaltă parte la

prin locul unde își desfășoară activitatea cauzarea de prejudiciu – lex fori act ştia sau trebuia să ştie despre lipsa capacităţii de principală exerciţiu

58 4. Califi carea noțiunii de reședință obișnuită a persoanei fi zice

Calificarea – reședința obișnuită a persoanei fizice

Sistemul de drept al Republicii Moldova Calificarea primară – lex fori Sistemul de drept al României

Art.38/39 CC al RM – Domiciliu și reședința Calificarea reședinței obișnuite ca punct de

temporară legătură – art.2570 CC al României

Domiciliul persoanei fizice este locul unde își are Este locul unde persoana fizică își are reședința sa obișnuită și, respectiv, invers locuința sa principală, chiar dacă nu a îndeplinit formalitățile legale de Reședința obișnuită demonstrează o legătură înregistrare apropiată și stabilă a persoanei fizice cu un anumit loc Domiciliu echivalează cu reședința Pentru persoana care acționează ca Pentru determinarea reședinței obișnuite pe lângă obișnuită profesionist este locul stabilimentului său toate elementele de fapt, în special, se iau în considerare: principal - durata și regularitatea prezenței persoanei în locul

vizat La stabilirea locuinței principale vor fi - condițiile și motivele acestei prezențe luate în calcul acele circumstanțe personale și profesionale care indică: - legături durabile cu statul respectiv, sau Reședința temporară este locul unde persoana fizică - intenția de a stabili asemenea legături își are locuința temporară sau secundară durabile

Până la proba contrară, dovada domiciliului sau Dovada reședinței obișnuite se face cu a reședinței temporare se face prin acte de identitate orice mijloace de probă

Art.2586 alin.(7) CC al RM – reședința obișnuită a persoanei Reședința obișnuită este punct de fizice care activează în calitate de profesionist este locul înregistrării acestei calități legătură deosebit de domiciliu 59 5. Norma confl ictuală privind capacitatea persoanei fi zice conform tratatelor internaționale de asistență juridică și raporturile private

Norma conflictuală privind capacitatea persoanei fizice conform tratatelor internaţionale de asistenţă juridică şi raporturile private încheiate și ratificate de Republica Moldova

Convenţia CSI din 22.01.1993 (art.23 alin.(1) şi alin.(2)) Capacitatea de exerciţiu a cetăţeanului străin – lex patriae, Capacitatea juridică a apatridului – lex domicilii

Tratatul din 26.10.2004 cu Azerbaidjan (art.22 alin.(1)) Capacitatea de exerciţiu a cetăţeanului străin – lex patriae

Tratatul din 06.07.1996 cu România (art.24 alin.(1)) Capacitatea juridică a cetăţeanului străin – lex patriae

Tratatul din 13.12.1993 cu Ucraina (art.21 alin.(1)) Capacitatea juridică şi cea de exerciţiu a cetăţeanului

străin – lex patriae

Tratatul din 14.04.1993 cu Republica Letonia (art.21 alin.(1)) Capacitatea de exerciţiu a cetăţeanului străin – lex patriae

Tratatul din 25.02.1993 cu Federaţia Rusă (art.22 alin.(1)) Capacitatea de exerciţiu a cetăţeanului străin – lex patriae

Tratatul din 09.02.1993 cu Republica Lituania (art.21 alin.(1)) Capacitatea de exerciţiu a cetăţeanului străin – lex patriae

Tratatul din 12.08.1982 între URSS şi RSCehoslovacă (art.19 alin.(1)) Capacitatea de exerciţiu a cetăţeanului străin – lex patriae

Acordul din 22.05.1996 cu Republica Turcia Nu sunt reglementări uniformizate

Capacitat Acordul din 07.12.2006 dintre Guvernul Republicii Moldova şi ea procedurală de folosinţă şi de exerciţiu a Guvernul Republicii Italiene (art.5) cetăţeanului străin – lex patriae

Acordul din 19.06.2012 cu Bosnia și Herțegovina Nu sunt reglementări uniformizate

60 6. Norma confl ictuală privind ocrotirea persoanei fi zice adulte

Art.2590 CC al RM

CONȚINUTUL PUNCTUL DE LEGĂTURĂ

Măsurile de ocrotire Regula Reședința obișnuită a beneficiarului

Excepția Legea statului cu care situația juridică are cele mai strânse legături

Existența, întinderea, modificarea și Regula Reședința obișnuită a persoanei stingerea împuternicirilor de încredințate în momentul încheierii reprezentare încredințate prin act actului juridic (situație specială – juridic unilateral sau contract art.2590 alin.(5) CC al RM)

Excepția: lex voluntatis - lex patriae - legea reședinței anterioare - lex lei sitae, în cazul bunurilor Măsurile luate în privința persoanei ocrotite ori la bunurile acesteia Regula Legea autorității care monitorizează exercitarea ocrotirii

Calificarea conform normelor materiale prevăzute de Cartea I, Titlul II, Capitolul I CC al RM, în condițiile art.2576 și art.2577 CC al RM

61 7. Declararea cetățeanului străin sau apatridului incapabil sau limitat în capacitatea de exerci- țiu și redobândirea acestora conform tratatelor internaționale cu privire la asistența juridică și raporturile private Declararea cetăţeanului străin sau apatridului incapabil sau limitat în capacitatea de exerciţiu şi redobândirea acestora

Convenţia CSI Competenţa jurisdicţională – Excepţie: Lex domicilii, dacă autoritatea competentă a statului, al cărui cetăţean este străinul, timp de 3 luni (art.24) lex patriae nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către autoritatea de la domiciliul străinului

Excepţie: Lex domicilii sau legea reşedinţei, dacă autoritatea competentă a statului, al cărui cetăţean este Comp. jurisd.: Tratatul cu Azerbaidjan lex patriae străinul, timp de 3 luni nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către autoritatea de la Legea (art.23) aplicabilă: lex patriae domiciliul sau reşedinţa străinului

Excepţie: Lex domicilii sau legea reşedinţei, sau lex rei sitae, dacă autoritatea competentă a statului, al cărui Tratatul cu România Comp. jurisd.: lex patriae cetăţean este străinul, timp de 3 luni nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către Legea aplicabilă: lex patriae (art.32-34) autoritatea de la domiciliul, reşedinţa sau de la locul aflării bunurilor străinului

Tratatul cu Ucraina Comp. jurisd.: lex patriae Excepţie: Lex domicilii, dacă autoritatea competentă a statului, al cărui cetăţean este străinul, timp de 3 luni (art.22) Legea aplicabilă: lex patriae nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către autoritatea de la domiciliul străinului

Excepţie: Lex domicilii sau legea reşedinţei, dacă autoritatea competentă a statului, al cărui cetăţean este Tratatul cu Republica Comp. jurisd.: lex patriae străinul, timp de 3 luni nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către autoritatea de la Legea aplicabilă: lex patriae Letonia (art.22-23) domiciliul sau reşedinţa străinului

sau , al Tratatul cu Federaţia Comp. jurisd.: Excepţie: Lex domicilii legea reşedinţei, dacă autoritatea competentă a statului cărui cetăţean este lex patriae străinul, timp de 3 luni nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către autoritatea de la Rusă (art.23-24) Legea aplica bilă: lex patriae domiciliul sau reşedinţa străinului

Excepţie: Lex domicilii sau legea reşedinţei, dacă autoritatea competentă a statului, al cărui cetăţean este Tratatul cu Republica Comp. jurisd.: lex patriae străinul, timp de 3 luni nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către autoritatea de la Legea aplicabilă: lex patriae Lituania (art.22-23) domiciliul sau reşedinţa străinului

Tratatul dintre URSS şi Comp. jurisd.: lex patriae Excepţie: Lex domicilii, dacă autoritatea competentă a statului, al cărui cetăţean este străinul, timp de 3 luni RSCehoslovacă (art.20- Legea aplicabilă: lex patriae nu a preluat examinarea sau a refuzat examinarea la somarea de către autoritatea de la domiciliul străinului. 22)

Acordul cu Republica Nu sunt reglementări uniformizate Turcia

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Nu sunt reglementări uniformizate Republicii Italiene 62 63 Tema 9. PROBLEME DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT PRIVIND PERSOANA JURIDICĂ. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA STATUTULUI ORGANIC. REGIMUL JURIDIC AL STRĂINULUI PERSOANĂ JURIDICĂ

Unități de conținut: 1. Clasifi carea persoanelor juridice 2. Naționalitatea persoanei juridice. Criteriile de determinare a naționalității 3. Legea aplicabilă statutului organic al persoanei juridice 4. Domeniul de aplicare a legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice 5. Limitele aplicării legii naționale a persoanei juridice 6. Regimul juridic al străinului persoană juridică

Obiective de referință: • Stabiliți criteriile de clasifi care a persoanelor juridice. • Defi niți noțiunea de „naționalitate a persoanei juridice”. • Stabiliți criteriile de determinare a naționalității persoanei juridice. • Determinați domeniul de aplicare a legii aplicabile statutului organic. • Analizați limitele aplicării legii naționale a persoanei juridice. • Analizați aspectele prin care se realizează determinarea regimului juridic al străinului persoană juridică.

63 1. Considerații generale și clasifi carea persoanelor juridice

Persoana juridică

NOȚIUNEA CRITERII de CLASIFICARE

De drept intern După apartenența la ordinea publică De drept internațional Art.171 CC al RM, alte acte legislative speciale De drept public, art.174 CC al RM

După regimul juridic De drept privat, art.175 CC al RM

Națională După naționalitate

Străină

Patrimonial, art.245-295 CC al RM După natura scopului

Nepatrimonial, art.296-299 CC al RM

64 2. Naționalitatea persoanei juridice

Naționalitatea persoanei juridice

IMPORTANȚA CRITERII de DETERMINARE

Încorporării Locul unde a fost constituită/înregistrată Distingerea persoanelor juridice naționale de cele străine Sediului social Locul unde se află sediul real social

Localizarea sistemului de drept care guvernează Statutul organic Lex voluntatis: Locul indicat de Voinței fondatorilor către fondatori în actul de Problema recunoașterii extrateritoriale și stabilirea constituire regimului juridic pe teritoriul străin Locului unde se află centrul activității Lex contractus/lex loci executionis Stabilirea domeniului de reglementare incident unor economice tratate internaționale

- Lex patriae: asociații persoane Determinarea statutului care acordă măsuri de Controlului fizice/juridice protecție diplomatică - Legea națională a capitalului social

Determinarea spectrului măsurilor speciale față de persoanele juridice străine Folosirea concomitentă a criteriilor Mixt încorporării și sediului social

65 3. Schimbarea naționalității persoanei juridice

Efectele schimbării naționalității personei juridice

Schimbarea suveranității Schimbarea Sediului social Modificarea naționalității capitalului teritoriale social sau asociaților

În statul care Dobândirea aplică criteriul naționalității statului Este valabilă doar pentru sediului social unde a fost schimbat P.J. își pierde naționalitatea sediul sistemele de drept care aplică precedentă și dobândește una criteriul Controlului nouă Schimbarea În statul care aplică criteriul naționalității doar Pentru sistemele de drept care încorporării pentru primul stat aplică alte criterii, naționalitatea nu se schimbă

Situația inversă Dobândirea naționalității și a statului care aplică criteriul sediului social

Convenția de la Haga din 1956 privind recunoașterea personalității juridice a societăților, asociațiilor și fundațiilor

În caz de transfer al sediului personei juridice între statele contractante, această continuitate

va fi recunoscută unanim în măsura în care ambele state o vor recunoaște

66 4. Normele confl ictuale privind statutul organic al persoanei juridice

Statutul organic al persoanei juridice

Calificarea naționalității Domeniul Legii naționale

Art.2594 alin.(1) CC al RM Excepție: art.2594 Instituțiile prevăzute de art.2594 alin.(2)

alin.(4) CC al RM lit.a)-h) CC al RM

Legea statului pe al cărui teritoriu persoana juridică este constituită Persoana juridică Calificarea primară străină care

predominant își Art.2597 CC al RM desfășoară activitatea în Cartea I, Titlul II, Capitolul II CC al RM, Republica Moldova inclusiv actele normative speciale

Legea națională a organizațiilor străine care potrivit acestui drept nu sunt Lex societatis – Republica persoane juridice este legea statului unde Moldova Excepție: art.2594

este constituită alin.(3) CC al RM

Art.2595 CC al RM Doar asupra creanțelor de răspundere pentru Teoria interesului obligațiile persoanei juridice național: limitarea a fondatorilor sau alte împuternicirilor organului persoane cu forță decisivă - Sucursala: Lex societatis de conducere

- Filiala: Legea statului unde a fost înregistrată Criteriul sediului social: - Tratatul din 1996 cu România: art.24 alin.(2) Locus regit actum - Convenția de la Viena din 1980: art.1 alin.(1) lit.a)

67 5. Regimul juridic al străinului persoană juridică

Regimul juridic al P.J. străine– Lex fori

Drepturile și obligațiile P.J. străine Recunoașterea extrateritorială a P.J. străine

Art.172 CC al RM Art.2596 CC al RM

Persoanele juridice străine sunt asimilate, în condițiile legii, cu persoanele juridice ale Republicii Regimul național oferit persoanelor Moldova juridice străine sub condiția reciprocității

Fiinf valabil constituite în statul a cărui naționalitate Nu pot fi oferite mai multe drepturi o au, sunt recunoscute de plin drept în Republica persoanelor juridice străine decât Moldova cele oferite de legea lor națională

Sub aspect comparativ Persoanele juridice străine nu pot beneficia de mai multe drepturi decât cele oferite propriilor persoane juridice Art.2582 alin.(2) CC al României

Derogare: Clauza națiunii celei mai vaforizate, P.J. fără scop lucrativ pot fi recunoscute: care se stabilește prin convenții internaționale - în baza aprobării prealabile a Guvernului prin hotărâre judecătorească - sub condiția reciprocității - scopurile statutare nu contravin ordinii sociale și economice din România Art.454 CPC al RM – Regimul național privind drepturile și obligațiile procedurale în fața instanțelor naționale, cu

posibilitatea aplicării retorsiunii în cazul limitării acestora în alte state în privința cetățenilor Republicii Moldova 68 Tema 10. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA STATUTULUI REAL

Unități de conținut: 1. Noțiunea de „statut real” – ansamblul elementelor care confi gurează regimul juridic aplicabil bunurilor 2. Legea aplicabilă statutului real. Regula aplicării legii locului situării bunului – lex rei sitae – în general 3. Domeniul legii aplicabile statutului real 4. Particularitățile aplicării regulii generale în cazul unor categorii de bunuri: legea aplicabilă revendicării bunu- rilor mobile, legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare 5. Reglementări speciale, derogatorii de la regula generală privind legea aplicabilă anumitor categorii de bunuri: legea aplicabilă drepturilor reale asupra mijloacelor de transport; legea aplicabilă bunurilor mobile afl ate în tranzit; legea aplicabilă valorilor mobiliare; legea aplicabilă titlului reprezentativ al mărfurilor, legea aplicabi- lă dreptului de proprietate intelectuală; legea aplicabilă formelor de publicitate privind bunurile

Obiective de referință: • Caraterizați și să justifi cați aplicarea principiului lex rei sitae. • Determinați legea aplicabilă statutului real. • Stabiliți domeniul legii aplicabile statutului real. • Determinați legea aplicabilă revendicării bunurilor mobile. • Determinați legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare. • Determinați legea aplicabilă drepturilor reale asupra mijloacelor de transport. • Determinați legea aplicabilă bunurilor mobile afl ate în tranzit. • Determinați legea aplicabilă valorilor mobiliare. • Determinați legea aplicabilă titlului reprezentativ al mărfurilor. • Determinați legea aplicabilă drepturilor de proprietate intelectuală. • Determinați legea aplicabilă formelor de publicitate privind bunurile.

69 1. Noțiunea de „statut real” – ansamblul elementelor care confi gurează regimul juridic aplicabil bunurilor

Considerații introductive privind statutul real

Regimul juridic aplicabil bunurilor Elementele activului patrimonial

Lucrurile Drepturile patrimoniale

Stricto sensu Lato sensu

Drepturi reale Drepturile de creanță

Art.455 alin.(1) CC al Art.453 alin.(2) CC al Dreptul de proprietate – art.500 RM RM CC al RM Art.774 alin.(1) CC al RM

Dreptul de uzufruct – art.604 CC al RM

Dreptul de uz și abitație – art.635 CC al RM Interesează prin prisma normelor

conflictuale privind obligațiile Dreptul de servitute – art.639 CC al RM

Dreptul de superficie – art.654 CC al RM

70 2. Legea aplicabilă statutului real

Regula „Lex rei sitae”

Aspecte justificative Domeniul aplicării

Principiul teritorialității Calificarea bunurilor Art.2599 alin.(2) CC al RM mobile și imobile

Principiul generalității – regimul unic pentru toate Nu numai dreptul de bunurile aflate pe un anumit teritoriu proprietate, dar și Art.2599 alin.(1) CC al RM alte drepturi reale

Principiul siguranței circuitului civil privind bunurile Conținutul Art.2599 alin.(1) CC al RM drepturilor reale Regimul de administrare a probelor convenabil părților interesate

Modurile și condițiile de Art.2600 alin.(1) CC al RM Exclusivitatea competenței jurisdicționale în cazul constituire, transmitere și bunurilor imobile – art.461 alin.(1) lit.a) CPC al RM stingere a drepturilor reale

Formele de publicitate în privința bunurilor imobile creează opozabilitatea raporturilor juridice față de Limitări terți art.2576 CC al RM Capacitatea persoanei de a contracta – art.2587,

art.2588 și art.2594 CC al RM Norme conflictuale uniformizate prin acte internaționale

Condițiile de formă ale actelor juridice – art.2614 Dreptul de proprietate: art.38 din Convenția CSI din 22.01.1993 CC al RM

Condițiile de fond și efectele contractelor – Alte tratate internaționale privind raporturile de drept privat art.2617/art.2618 CC al RM 71 3. Particularitățile aplicării regulii „Lex rei sitae”

Particularități

Soluționarea conflictelor mobile de Revindecarea bunurilor mobile Uzucapiunea mobiliară legi

Norma conflictuală prevăzută de art.2602 Norma conflictuală prevăzută de art.2601 Art.2600 CC al RM CC al RM CC al RM

Conținutul Punctul de Art.2601 alin.(2) CC al RM legătură Calificarea conform art.2577 CC al RM prin coroborare cu art. 529 CC al RM Revindecarea bunului Art.2602 CC al RM furat sau exportat Lex rei sitae, la ilegal, inclusiv din alegerea părții Conținutul Punctul de legătură patrimoniul cultural vătămate Art.2608 CC al RM il Uzucapiunea Lex rei sitae, în mobiliară (condițiile momentul În momentul În momentul Art.2610 CC al RM de fond, termenul începerii furtului sau revindecării exportului ilegal prescripției achizitive și termenului de efectele) posesie

Conținutul Punctul de legătură În caz de deplasare a bunului în alt stat unde se va împlini termenul uzucapiunii

Măsurile de protecție a terțului posesor Lex rei sitae, de bună-credință condiționat La alegerea posesorului – lex rei sitae nouă, cu respectarea: condițiilor de fond, termenului prescripției achizitive și efectelor uzucapiunii În cazul absenței

Legea statului unde dispozițiilor necesare, a fost furat sau de legea statului unde unde a fost exportat este revindecat 72 4. Excepțiile de la regula – Lex rei sitae

Reglementări speciale

Drepturile reale asupra mijloacelor de transport Bunurile mobile aflate în curs de transport

Norma conflictuală prevăzută de art.2603 CC al RM Norma conflictuală prevăzută de art.2606 CC al RM

Conținutul Punctul de legătură Conținutul Punctul de legătură

Alin.(1) art.2606 CC Regula: Legea statului de unde au

Alin.(1)-(2) art.2603 al RM fost expediate bunurile Autovehicule CC al RM Lex societatis, determinată în baza art.2594 CC Excepții: lit.a)-c) art.2606 CC al RM Alin.(1)-(2) art.2603 Vehicule al RM

CC al RM feroviare Lex voluntatis (art.2617 CC al RM)

Lex rei sitae, pentru perioada sechestrului Alin.(1)-(3) art.2603 sau depozitului CC al RM Nave Lex pavilionis Lex patriae, în cazul bunurilor personale (art.2586 CC al RM)

Alin.(1)-(3) art.2603 Aeronave Lex banderae CC al RM Norma conflictuală prevăzută de art.2605 CC al RM – Rezerva dreptului de proprietate privind bunul destinat

exportului

Lex voluntatis – Contractul de angajare a Excepție personalului navigant Condițiile și efectele Regula: Legea statului exportator

Excepție: Lex voluntatis 73 4.1. Excepțiile de la regula – Lex rei sitae

Reglementări speciale

Valorile mobiliare Titlul reprezentativ al mărfurilor

Norma conflictuală prevăzută de art.2607 CC al RM Norma conflictuală prevăzută de art.2608 CC al RM

Conținutul Punctul de legătură Conținutul Punctul de legătură

Lex societatis, Alin.(1) art.2607 CC Alin.(1) și (2) Regula: Legea statului unde determinată în baza al RM art.2608 CC al RM își are sediul entitatea art.2594 CC al RM emitentă

- Lex loci executionis Excepție: Lex voluntatis Alin.(2) art.2607 CC - Lex rei sitae al RM - Lex societatis

Legea țării în care se află registrul sau Alin. (3)-(5) art.2607 contul în care sunt CC al RM operate înscrierile privind valorile

mobiliare

Înlăturarea În condițiile în care contravine Legii aplicării legii nr.184/2016 cu privire la contractele de străine garanție financiară

74 4.2. Excepțiile de la regula – Lex rei sitae

Reglementări speciale

Drepturile de proprietate intelectuală Bunurile supuse înregistrării de stat

Norma conflictuală prevăzută de art.2609 CC al RM Norma conflictuală prevăzută de art.2604 CC al RM

Conținutul Punctul de legătură Calificarea conform art.2577 CC al RM prin coroborare cu art. 459, art. 465 CC al RM, Legea nr.1543/1998, etc.

Alin.(1) art.2609 CC Legea statului unde a fost

al RM pentru prima dată adusă la cunoștința publicului Conținutul Punctul de legătură

Alin.(2) art.2609 CC al RM Lex patriae a autorului Art.2606 CC al RM Lex auctor regit actum

Alin.(3) art.2603 CC Lex loci protectionis/Locus al RM regit actum

Alin.(4) art.2603 CC al RM Lex loci delicti commissi

Alin.(5) art.2603 CC Regimul național străinilor al RM

Excepții Transmiterea dreptului de autor sau a dreptului de proprietate industrială în bază contractuală (art.2617/2618 CC al RM) sau prin succesiune (art.2657 CC al RM).

75 4.3. Excepțiile de la regula – Lex rei sitae

Reglementări speciale

Formele de publicitate privind bunurile

Norma conflictuală prevăzută de art.2610 CC al RM Norma conflictuală prevăzută de art.2611 CC al RM

Conținutul Punctul de legătură Conținutul Punctul de legătură

Alin.(1) art.2610 CC Legea datei și locului Alin.(1) art.2611 CC Lex rei sitae la data al RM îndeplinirii formalității al RM îndeplinirii formalității

Alin.(2) art.2609 CC Lex domicilii: debitorul Lex rei sitae al RM gajist P.F. Alin.(2) și alin.(3) art.2611 CC al RM Legea sediului: debitorul gajist P.J.

Lit.b) alin.(2) Legea sediului: banca art.2611 CC al RM care menține contul

Lit.c) alin.(2) Lex societatis: art.2611 CC al RM Emitentul titlului de

valoare

Legea statului unde funcționează Excepții piața în care a fost tranzacționat titlul de valoare

76 4.4. Excepțiile de la regula – Lex rei sitae

Reglementări speciale

Formele de publicitate privind bunurile

Norma conflictuală prevăzută de art.2612 CC al RM Norma conflictuală prevăzută de art.2613 CC al RM

Soluționarea unui conflict de legi în timp și spațiu Efectele nerespectării formalităților de

publicitate

Raportul juridic Este recunoscut și produce prevăzut de alin.(1) art.2612 CC al RM, efecte juridice, dacă sunt Lit.a) și lit.b) Alin.(2) art.2613 CC născut conform lex rei îndeplinite condițiile art.2613 CC al RM al RM sitae prevăzute de lit.a) și lit.b)

Raportul juridic prevăzut de Este recunoscut și produce alin.(2) art.2612 CC al RM efecte juridice, dacă sunt născut conform: îndeplinite condițiile - lex domicilii – debitorul prevăzute de lit.a) și lit.b) gajist P.F. - legea locului aflării sediului – debitorul gajist P.J. Termenele prevăzute de alin.(1) lit.b) fiind calculate

Condițiile de opozabilitate Din momentul stabilirii prevăzute de alin.(3) de către debitorul gajist art.2612 CC al RM al noului domiciu (P.F.) sau sediului (P.J.)

Sau din momentul aflării acestui fapt de către creditorul gajist 77 Tema 11. CONFLICTELE DE LEGI CU PRIVIRE LA ACTELE JURIDICE ȘI FIDUCIA

Unități de conținut: 1. Legea aplicabilă condițiilor de fond ale actului juridic prin localizarea subiectivă (lex voluntatis) 2. Legea aplicabilă condițiilor de fond ale actelor juridice prin localizarea obiectivă 3. Legea aplicabilă condițiilor de formă ale actului juridic 4. Domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice 5. Legea aplicabilă fi duciei

Obiective de referință: • Determinați legea aplicabilă condițiilor de fond potrivit principiului lex voluntatis. • Determinați legea aplicabilă condițiilor de fond în cazul localizării obiective. • Determinați legea aplicabilă condițiilor de formă ale actului juridic. • Analizați materiile care intră în domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice. • Determinați legea aplicabilă fi duciei.

78 1. Legea aplicabilă condițiilor de fond ale actelor juridice

Lex actus – actul juridic principal și cel accesoriu

Lex voluntatis (localizare subiectivă) Domeniul Localizare obiectivă după lex fori

Autorul/părțile Art.2615 alin.(1) CC În lipsa lex voluntatis Art.2616 alin.(1) CC desemnează legea al RM aplicabilă/norma al RM materială Consimțământul Legea statului cu care actul juridic are cele mai strânse legături Alegerea trebuie să fie Art.2615 alin.(2) CC Obiectul expresă/tacită al RM În subsidiar, Locus regit actum Cauza Alegerea poate fi Art.2615 alin.(3) CC Calificarea legală totală/parțială al RM Art.2616 alin.(2) CC al RM

Alegerea poate fi ulterior Art.2615 alin.(4) CC Locul unde, la data încheierii actului juridic de către: modificată, cu aplicare al RM retroactivă Inter absentes – art.1047 debitorul prestației specifice, sau alin.(1) CC al RM: Teoria recepțiunii EXCEPȚII Legea nouă nu după caz, autorul actului juridic influențează validitatea formei se află reședința obișnuită (persoană fizică) sau sediul (persoană juridică) Nu sunt afectate drepturile terților dobândite conform legii anterioare 79 2. Legea aplicabilă condițiilor de formă ale actului juridic

Lex actus – condițiile de formă

Precizări privind calificarea primară Determinarea legii aplicabile

Legea competentă conform art.2615/2616 Art.308-361 CC al RM Art.2614 alin.(1) CC al RM CC al RM

Categoriile de formă Conform art.2614 alin.(2) CC al RM, valabilitatea actului juridic produce efecte juridice, dacă: Ad validitatem (art.2216 CC al RM)

este respectată locus regit actum Ad probationem

este respectată lex patriae sau lex domicilii Forma de publicitate (art.413 CC al RM) (reședința obișnuită) a autorului

Forma de abilitate (art.27/28 CC al RM) este valabil conform legii materiale determinată

aplicabilă în baza normei conflictuale după regula Forma de procedură civilă (art.458 – Auctor regit actum alin.(1) CPC al RM) Domeniul aplicării

În cazul actelor oficiale, sunt respectarea tratatelor internaționale la care RM este parte (Ex.: Convenția CSI din 1993, Convenţia de la Haga din 1961, etc.)

Forma de Forma de redactare Durata valabilității Mijloacele de probă/forța Sancțiunile și formele exteriorizare (ad instrumentum) probantă (art.458 alin.(3) acestora CPC al RM)

80 3. Fiducia3. Fiducia Norma conflictuală

Lex voluntatis (localizare subiectivă) Calificarea Localizare obiectivă după lex fori primară

Constituitorul fiduciei În lipsa lex voluntatis Art.2654 CC al RM desemnează legea Art.2653 alin.(1) CC aplicabilă/norma al RM Art.1503-1510 CC al materială RM Sau, dacă legea aleasă nu cunoaște instituția Fiduciei

Art.2653 alin.(2) CC al RM Legea statului cu care fiducia are cele mai strânse legături Art.2615 alin.(2) CC Alegerea trebuie să fie al RM expresă/tacită Calificarea legală Lit.a)-d, alin.(2) art.2654 CC al RM Art.2615 alin.(3) CC Alegerea poate fi al RM totală/parțială Domeniul aplicării, Legea determinată competentă conform art.2653 și art.2655 CC al RM art.2654 CC al RM, cuprinde:

Art.2615 alin.(4) CC Alegerea poate fi ulterior al RM modificată, cu aplicare În general În special retroactivă

Legea nouă nu EXCEPȚII Condițiile de valabilitate Raporturile expres prevăzute de

influențează lit.a) – j) art.2655 CC al RM validitatea formei Interpretarea și efectele juridice

În sensul art.2656 CC al Nu sunt afectate drepturile terților Administrarea fiduciei dobîndite conform legii anterioare RM, poate fi supusă unei legi diferite 81 Tema 12. CONFLICTELE DE LEGI PRIVIND OBLIGAȚIILE CONTRACTUALE

Unități de conținut: 1. Legea aplicabilă obligațiilor contractuale după criteriul subiectiv (lex voluntatis). Temeiul juridic, izvorul și obiectul voinței părților. Modifi carea legii aplicabile 2. Limitele libertății de alegere a legii aplicabile 3. Legea aplicabilă obligațiilor contractuale după criterii obiective 4. Domeniul legii contractului 5. Legea aplicabilă formei contractului

Obiective de referință: • Caracterizați condițiile de fond și de formă ale obligațiilor contractuale. • Justifi cați aplicarea principiului lex voluntatis. • Stabiliți limitele libertății de alegere a legii aplicabile. • Determinați legea aplicabilă obligațiilor contractuale după criterii obiective. • Analizați criteriile de localizare obiectivă. • Stabiliți domeniul legii contractului. • Determinați legea aplicabilă formei contractului.

82 1. Legea aplicabilă obligațiilor contractuale conform voinței părților

Lex contractus

Lex voluntatis (localizare subiectivă) – art.2617 CC al RM Domeniul legii aplicabile – art.2625 CC al RM

Părțile desemnează legea aplicabilă/norma materială competentă Legea competentă conform art.2617-2622, 2627-2630 și art.2631

alin.(1) CC al RM

Alegerea trebuie să fie expresă/tacită Interpretarea

Alegerea poate fi totală/parțială Executarea

În lipsa altor indicații, utilizarea în contract a termenilor Consecințele neexecutării obligațiilor și evaluarea comerciali internaționali subînțelege sensul aplicării cutumelor și prejudiciilor uzanțelor comerciale corespunzătoare Modurile de stingere a obligațiilor, prescripția și decăderea LIMITELE Elementele relevante contractului nu pot din drepturi deroga de la Locus regit actum

Efectele nulității Existența și valabilitatea consimțământului părților privind

alegerea legii aplicabile se determină conform art.2623, 2624 și Alte condiții care se atribuie la condițiile de fond 2626 CC al RM

Alegerea poate fi ulterior modificată, cu aplicare retroactivă Modalitatea de executare și măsurile care pot Lex loci

fi luate în cazul unei executări defectuoase executionis

EXCEPȚII Legea nouă nu influențează EXCEPȚII validitatea formei Art.2632 CC al RM

Nu sunt afectate drepturile În ordinea stabilită de art.2576 CC Tratatale de asistență juridică privind raporturile de drept

terților dobândite conform al RM – prioritate au tratatele la care privat etc. (Ex.: Convenția CSI din 22.01.1993 – art.39 legii anterioare RM este parte alin.(2) și art.40, tratatele bilaterale etc.)

83 2. Legea aplicabilă obligațiilor contractuale după criterii obiective 2.1. În funcție de tipul specifi c de contract 2.1. În funcție de tipul specific de contract Lex contractus – art.2618 CC al RM

În măsura care nu a fost aleasă conform Lex voluntatis – alin.(1) În subsidiar, cu aplicare subsecventă

Contractul de vânzare-cumpărare Lex domicilii – vânzătorul de bunuri Lex domicilii – partea contractantă P.F., titular al prestației specifice – alin.(2) art.2618 CC al RM

Contractul de prestări servicii Lex domicilii – prestatorul

Prin coroborare cu art.2616 alin.(2) CC al RM – Sediul P.J. Contractul privind un drept real imobiliar sau privind dreptul de Lex rei sitae locațiune asupra unui imobil Legea statului cu care contractul are în mod vădit legătură mai strânsă decât cea indicată conform Lex domicilii este aceeași pentru Contractul de locațiune al unui alin.(1) și (2)-alin.(3) art.2618 CC al RM imobil de până la 6 luni proprietar și locatar (doar persoană fizică)

Contractul de franciză Lex domicilii – beneficiarul Autoritatea competentă apreciază dacă francizei din ansamblul circumstanțelor cauzei rezultă acest fapt, fără echivoc Contractul de distribuție Lex domicilii – distribuitorul

Legea statului cu care contractul are cele mai Contractul de vânzare-cumpărare Legea statului în care are loc strânse legături – alin.(4) art.2618 CC al RM de bunuri la licitație licitația

Contract încheiat în cadrul unui În caz de imposibilitate de determinare sistem multilateral de vânzare- Legea nr.171/2012 privind piața a legii aplicabile conform alin.(1) și (2) cumpărare de instrumente de capital art.2618 CC al RM financiare ale terților 84 2.2. Norme confl ictuale speciale privind anumite tipuri de contracte 2.2.1. Contractul de transport

Norma conflictuală – art.2619 CC al RM

Lex voluntatis Localizarea obiectivă Excepție de la localizarea subiectivă și obiectivă

În lipsa lex voluntatis Mecanismul prevăzut de art.2617 CC al RM Transportul de mărfuri – alin.(1) Transportul de pasageri – alin.(2) În situația în care autoritatea Excepție art.2619 CC al RM art.2619 CC al RM competentă apreciază dacă din ansamblul circumstanțelor cauzei rezultă acest fapt, fără echivoc Alin.(3) art.2619 CC al RM: Numărul limitat de legi Legea statului unde pasagerul își are care pot fi alese pentru reședința obișnuită

aplicarea transportului de pasageri Legea statului cu care contractul are în

mod vădit legătură mai strânsă decât cea indicată conform alin.(1) și (2) Legea statului unde se află În subsidiar Sub condiția coincidenței cu reședința obișnuită a locul de plecare sau cel de

transportatorului sosire

Sub condiția coincidenței acestui loc: Legea statului În subsidiar unde se află locul

livrării mărfurilor Cu locul expedierii sau livrării convenit de către mărfurilor și părți Legea statului unde Reședința obișnuită a transportatorul își are expeditorului reședința obișnuită

85 2.2.2. Contractul încheiat cu consumatorii

Norma conflictuală – art.2620 CC al RM

Lex voluntatis – alin.(2) Localizarea obiectivă Excepțiile de la domeniul aplicării

În lipsa lex voluntatis Mecanismul prevăzut de alin.(1) art.2617 CC al RM Raporturile reglementate de Lex domicilii a consumatorului cu respectarea de către art.2619 și art.2621 CC al RM profesionist a uneia din următoarele condiții:

Excepție Locul activității să coincidă cu locul reședinței consumatorului, sau Raporturile expres indicate în alin.(4) lit.a)-e)

Alin.(1) art.2619 CC al RM: În cazul când această Aria activității acoperă și locul reședinței obișnuite a lege asigură protecția consumatorului, iar consumatorului

Contractul să se înscrie în sfera activităților în cauză

Conform art.2617 și art.2618 CC al RM

În cazul când condițiile prevăzute de alin.(1) lit.a) sau b) nu sunt îndeplinite

86 2.2.3. Contractul de asigurare Norma conflictuală – art.2621 CC al RM

Contractele de asigurare care acoperă Aspecte de calificare: Alte contracte de asigurare: alin.(4)-(8) riscuri majore: alin.(1)-(3) alin.(9)

Locul aflării riscului se determină: Lex voluntatis În lipsa lex voluntatis Lex voluntatis În lipsa lex voluntatis Conform legislației privind asigurările Mecanismul Legea statului în care este situat riscut prevăzut de art.2617 în momentul încheierii contractului În cazul asigurărilor de viață CC al RM este statul angajamentului Mecanismul Legea statului unde privind asigurările prevăzut de asigurătorul își are EXCEPȚII art.2617 CC al RM reședința obișnuită Legile care pot fi alese sunt limitate la cele prevăzute de alin.(4) lit.a)-e)

Excepție Prevalare au legile indicate în Prioritatea se oferă alin.(4) lit.a), b) sau e) legii care impune obligativitatea asigurării, nu legii Legea oricărui stat cu care Legea statului care impune aflării riscului care contractul are în mod vădit cele obligativitatea asigurării, este cu titlu de conține prevederi mai strânse legături normă de aplicare imediată contrare

Sunt reglementate prin contracte Riscurile aflate în mai multe state distincte Trebuie să rezulte fără echivoc din ansamblul circumstanț elor cauzei

Fiecare având legătură cu un singur stat

87 2.2.4. Contractul individual de muncă

Norma conflictuală – art.2622 CC al RM

Lex voluntatis: alin.(1) Localizarea obiectivă: alin.(2)-(4) Excepție de la localizarea obiectivă: alin.(4)

În lipsa lex voluntatis Mecanismul prevăzut de În situația în care autoritatea art.2617 CC al RM competentă apreciază că din ansamblul circumstanțelor specifice

Lex loci laboris cazului

Excepție

În caz de imposibilitate de Contractul are o legătură mai strânsă Legea locului unde este determinare situată unitatea angajatoare cu legea altui stat decât cea indicată conform alin.(2) și (3) Dispoziții de la care nu se poate deroga dacă ar fi fost determinată legea aplicabilă conform alin.(2)-(4)

Legea statului, care leagă contractul cu puncte mai fundamentale decât cele determinate conform Protecția acordată angajatului criteriilor obiective

88 2.2.5. Instituții specifi ce obligațiilor contractuale Norme conflictuale speciale

Art.2627 CC al RM Art.2628 CC al RM Art.2629 CC al RM Art.2630 CC al RM

Cesiunea de creanță Subrogația Subrogația legală Obligațiile cu pluralitate de Stingerea obligației prin convențională debitori compensare

Conținutul Conținutul Conținutul Legea aplicabilă obligației căreia i se opune compensarea

Raporturile dintre Raporturile dintre Obligația terțului de a-l Obligațiile unuia dintre cedent și cesionar creditor și subrogat satisface pe creditor debitorii solidari Art.2631 CC al RM

Față de debitor Legea determinată Temeiul exercitării împotriva Primul care le-a stins în conform Cap.V al Cărții V, debitorului a drepturilor tot sau în parte CC al RM se aplică creditorului, stabilite prin legea aplicabilă raporturilor Legea care se aplică în baza Cap.V, inițiale Sunt guvernate de aceeași Cartea V CC al RM contractelor care lege care se aplică drepturilor Dacă conține norme privind prezumțiile legale sau au dat naștere creanței sau obligației împotriva celorlalți debitori repartizarea sarcinii probei în materia obligațiilor contractuale Legea care reglementează Excepție obligația terțului Domeniul Probarea actelor juridice Pot fi prevalate drepturile de către ceilalți debitori Orice mijloace admise de lex fori față de același creditor Relațiile indicate în alin.(2) art.2627 CC al

RM Conform legii care Conform legilor menționate în reglementează obligațiile acestora față de creditor art.2624 CC al RM 89 3. Legea aplicabilă formei contractului

Norma conflictuală: art.2624 CC al RM

Contractele încheiate între prezenți Contractele încheitate între absenți Actele unilaterale accesorii Excepții de la regulile (părțile sau reprezentanții acestora) (părțile sau reprezentanții acestora) contractelor – Accesorium generale sequitur principale

Vor produce efecte juridice din punctul Vor produce efecte juridice din punctul Notificări, Declarații, Acte de Contractele încheiate cu de vedere al formei, dacă corespund de vedere al formei, dacă corespund remitere a datoriilor, Acte de consumatorii – art.2620 CC alternativ: alternativ: recunoaștere a obligațiilor al RM contractuale etc.

Legii care guvernează fondul, Legii care guvernează fondul, determinată după criterii determinată după criterii Legea statului unde își are subiective sau obiective (lex subiective sau obiective (lex consumatorul reședința contractus), sau contractus), sau Vor produce efecte juridice din punctul de vedere al formei, dacă obișnuită corespund alternativ: Locus regit actum Legii locului aflării părților în Contractele care au ca obiect un momentul încheierii, sau Legii care guvernează sau ar drept real imobiliar sau un drept urma să guverneze fondul de locațiune asupra unui imobil Prin coroborare cu art.2617 contractului, determinată după alin.(5) CC al RM criterii subiective sau obiective Legii reședinței obișnuite a părților (lex contractus), sau în momentul încheierii Lex rei sitae, în măsura în care sunt întrunite cumulativ:

Locus regit actum Modificarea ulterioară a legii aplicabile conform lex voluntatis nu Condiția aplicării acestei aduce atingere validității formei reguli de legea competentă, indiferent de locul încheierii, Legii reședinței obișnuite și autorului în momentul încheierii

Condiția imposibilității derogării de la regulă prin convenția părților (carater de ordine publică) 90 Tema 13. CONFLICTELE DE LEGI PRIVIND OBLIGAȚIILE NECONTRACTUALE

Unități de conținut: 1. Aspecte generale privind obligațiile necontractuale 2. Legea aplicabilă faptelor juridice ilicite. Norma generală. Excepția de la norma generală. Clauza derogatorie 3. Legea aplicabilă răspunderii pentru produse defectuoase 4. Legea aplicabilă concurenței neloiale 5. Legea aplicabilă daunelor aduse mediului 6. Legea aplicabilă încălcării prin faptele ilicite a drepturilor de proprietate intelectuală 7. Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale în materia dreptului muncii 8. Legea aplicabilă faptelor juridice licite 9. Libertatea de alegere 10. Domeniul legii aplicabile obligațiilor necontractuale

Obiective de referință: • Caracterizați faptele juridice ilicite și licite. • Determinați legea aplicabilă faptelor juridice ilicite. • Stabiliți soluția prevăzută de norma generală. • Analizați excepția de la norma generală. • Argumentați clauza derogatorie. • Stabiliți legea aplicabilă răspunderii pentru produse defectuoase. • Determinați legea aplicabilă concurenței neloiale. • Stabiliți legea aplicabilă daunelor aduse mediului. • Stabiliți legea aplicabilă încălcării drepturilor de proprietate intelectuală prin fapte ilicite. • Stabiliți legea aplicabilă obligațiilor necontractuale în materia dreptului muncii. • Analizați legea aplicabilă faptelor juridice licite. • Argumentați libertatea de alegere. • Stabiliți domeniul legii aplicabile obligațiilor necontractuale.

91 1. Faptele juridice ilicite 1.1. Norma generală

Regula generală – art.2633 CC al RM Calificarea primară Art.1998 – art.2054 CC al RM

Lex loci laesionis – alin.(1) Excepție – alin.(2) Clauza derogatorie – alin.(3)

Locul unde s-a produs prejudiciul Legea locului reședinței comune De la legea competentă conform a faptuitorului și părții vătămate alin.(1) și (2)

Legea statului cu care fapta ilicită Indiferent de: Condiție obligatorie are în mod vădit mai multă legătură

Lex loci delicti commissi Coincidența reședințelor obișnuite în momentul producerii prejudiciului Calificare legală privind legătura vădit mai strânsă cu alt stat

Lex loci damnis Excepție – mecanismul stabilit de art.2576 CC al RM

Lex contractus

Excepții Art.2634 – 2638 CC al RM Tratate internaționale privind asistența juridică în materia raporturilor de drept privat (art.42 din Convenția CSI din 22.01.1993, Legea competentă fiind determinată conform Art.2643 CC al RM tratate bilateriale etc.) Cap.V al Cărții V CC al RM

92 1.2. Răspunderea pentru produse defectuoase ppp Norma conflictuală – art.2634 CC al RM

Situația când comercializarea produsului Situația când comercializarea era previzibilă pentru făptuitor – alin.(1) produsului nu era previzibilă pentru făptuitor – alin.(2)

Legea reședinței obișnuite Legea locului comercializării Legea reședinței obișnuite a Clauza derogatorie – comune a făptuitorului și produsului făptuitorului alin.(3) victimei

Condiție obligatorie Dacă, după caz: Excepție de previzibilitate De la legea competentă conform alin.(1) și (2)

Coincide cu reședința victimei Sarcina probării/dovedirii care l-a avut în momentul

Coincidența reședințelor obișnuite în producerii prejudiciului momentul producerii Legea statului cu care prejudiciului fapta ilicită are în mod vădit mai multă legătură Coincide cu locul achiziționării produsului, în momentul Pe seama făptuitorului producerii prejudiciului Soluționarea unui conflict mobil de legi Coincide cu locul cauzării Calificare legală privind legătura vădit mai strânsă cu alt stat prejudiciului

Lex contractus

Legea competentă fiind determinată conform Cap.V al Cărții V CC al RM

93 1.3. Legea aplicabilă concurenței neloiale și practicilor anticoncurențiale

Norma conflictuală – art.2635 CC al RM

Legea aplicabilă concurenței neloiale – alin.(1) și (2) Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale Interdicția libertății care restrâng concurența – alin.(3) și (4) de alegere – alin.(5)

În cazul mai multor Dacă este afectat doar un Norma conflictuală Norma conflictuală concurenți concurent generală specială

Se exceptează libertatea alegerii legii aplicabile Legea statului în care Legea competentă se Legea statului în care În cazul afectării sau conform art.2643 CC sunt sau pot fi afectate determină conform PIAȚA este sau poate posibilității afectării al RM Normelor conflictuale fi afectată pieței în mai multe state privind faptele juridice Aspecte de calificare ilicite conform Legii concurenței nr.183/2012 Cu condiția apartenenței Partea vătămată are Caracterul imperativ al pieței unui singur stat posibilitatea aplicării Normei conflictuale prevăzută de alin.(1)-(4) Relațiile concurențiale Art.2633 CC al RM art.2635 CC al RM

sau Legii instanței sesizate de la

domiciliul pârâtului, cu condiția Lex fori ca piața din acest stat să fie Interesele colective ale Regula generală, de excepție printre acelea afectate consumatorilor și derogatorie

Aceeași lege guvernează pretențiile față de alți pârâți

94 1.4. Alte norme confl ictuale speciale privind unele categorii de fapte juridice ilicite

Norme conflictuale

Daune aduse mediului – art.2636 CC al RM Încălcarea drepturilor de proprietate Acțiunile sindicale în curs de intelectuală – art.2637 CC al RM desfășurare sau terminate– art.2638 CC al RM

Obligațiile necontractuale care decurg din: Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale Legea aplicabilă obligațiilor necontractuale

Prejudicii aduse mediului Care decurg din încălcarea Care decurg din răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile:

Prejudicii suportate de persoane sau Unui drept protejat la Unui drept protejat la bunuri urmare a unor prejudicii aduse nivel național nivel internațional Unei persoane în calitatea sa de

mediului lucrător sau angajator

Art.2633 alin.(1) CC al RM Lex loci protectionis Instrumentul legal Organizațiile care reprezintă internațional relevant interesele profesionale

Lex loci laesinonis În situația îndeplinirii condițiilor art.2633 În subsidiar alin.(2) CC al RM

Lex voluntatis Excepție Legea locului reședinței comune a Lex loci delicti commissi faptuitorului și victimei

Lex loci delicti commissi Se exceptează lex Interdicție În subsidiar voluntatis

Lex loci delicti commissi

95 2. Faptele juridice licite 2.1. 2.1.Îmbog Îmbogățățireairea nejustificat nejustifi ăcat ă Norma conflictuală – Calificare primară Art.1979 art.1997 CC al RM art.2639 CC al RM

Accesorium sequitur principale – alin.(1) Soluții succesive: alin.(2) – (3)

Obligațiilor necontractuale care Dacă legea aplicabilă nu poate Dacă legea aplicabilă nu poate fi fi stabilită conform alin.(1) stabilită conform alin.(1) și (2)

Decurg din îmbogățire nejustificată, inclusiv plata nedatorată „Lex domicilii comunis” ale Legea locului unde s-a produs părților faptul cauzator de îmbogățire nejustificată Dacă se referă la un raport existent între

În momentul producerii faptului Va fi aplicată legea statului care Lex loci commissi guvernează raporturile existente cauzator de îmbogățire nejustificată

Contracte Fapte juridice Clauză derogatorie: alin.(4) ilicite

Obligațiile necontractuale Legea statului cu care are în mod vădit Lex contractus – conform Cap.V mai multă legătură decât cu legea din Cartea V CC al RM stabilită conform alin.(1)-(3)

Conform Secțiunii 1, Cap.VI din Cartea V Aplicarea altei legi trebuie să reiasă clar din toate CC al RM circumstanțele referitoare la caz

96 2.2. Gestiunea de afaceri 2.2. Gestiunea de afaceri Norma conflictuală – Calificare primară Art.1966 art.1978 CC al RM art.2640 CC al RM

Accesorium sequitur principale – alin.(1) Soluții succesive: alin.(2)-(3)

Obligațiile necontractuale care Dacă legea aplicabilă nu poate Dacă legea aplicabilă nu poate fi fi stabilită conform alin.(1) stabilită conform alin.(1) și (2)

Decurg din gestiunea de afaceri

„Lex domicilii comunis” ale Legea locului unde se face părților gestiunea de afaceri Dacă referă la un raport existent între părți

În momentul producerii actului sau Va fi aplicată legea statului care Lex loci gestionis guvernează raporturile existente faptului cauzator de prejudicii

Contracte Fapte juridice Clauză derogatorie: alin.(4) ilicite

Obligațiile necontractuale Legea statului cu care are în mod vădit Lex contractus – conform Cap.V mai multă legătură decât cu legea din Cartea V CC al RM stabilită conform alin.(1)-(3)

Conform Secțiunii 1, Cap.VI din Cartea V Aplicarea altei legi trebuie să reiasă clar din toate CC al RM circumstanțele referitoare la caz

97 2.3. Răspunderea precontractuală

Norma conflictuală – art.2641 CC al RM

Accesorium sequitur principale – alin.(1) În subsidiar: alin.(2) – dacă legea aplicabilă nu poate fi stabilită conform alin.(1)

Obliga țiile necontractuale care decurg din

Lex loci laesionis (lit.a)) lit.b – „Lex domicilii comunis” ale Înțelegerile la care se ajunge înainte de semnarea părților unui contract

INDIFERENT de

Lex contractus – conform Cap.V din Cartea V În momentul producerii faptului cauzator de CC al RM prejudicii Lex loci delicti commissi

Cel încheiat ulterior de către părți, sau Lex loci damnis

Clauza derogatorie

Cel care urma să fie încheiat

Obligațiile necontractuale Legea statului cu care are în mod vădit mai multă legătură decât cu legea stabilită conform lit.a) și b) alin.(2)

Aplicarea altei legi trebuie să reiasă clar din toate circumstanțele referitoare la caz 98 3. Libertatea de alegere a legii aplicabile obligațiilor necontractuale

Norma conflictuală: art.2643 CC al RM

Lex voluntatis (localizare subiectivă): alin.(1)-(2) Limitele lex voluntatis privind obligațiile necontractuale

Părțile desemnează legea aplicabilă (norma materială) Nu se poate deroga de la condițiile imperative ale legii care urma să fie determinată aplicabilă conform criteriilor obiective De comun acord

În măsura în care elementele relevante cazului, în momentul în care are loc faptul cauzator de prejudicii,

Ulterior producerii Anterior producerii se află pe teritoriul statului în cauză faptului cauzator de faptului cauzator de prejudicii prejudicii

Nu se poate deroga de la legea statului instanței competente Dacă toate părțile implicate desfășoară o activitate comercială

În măsura în care ordinea publică de drept internațional privat impune norme imperative Alegerea trebuie să fie explicită (expresă) elementelor relevante cazului

Dacă este tacită, atunci să reiasă cu un grad rezonabil de Prevederi exprese: art.2635 alin.(5)/art.2637 alin.(3) CC certitudine din circumstanțele referitoare la caz al RM

Nu poate aduce atingere drepturilor terților 99 4. Dispoziții comune obligațiilor necontractuale aplicabile în temeiul Cap.VI 4.1. Domeniul legii aplicabile 4.1 Domeniul legii aplicabile Domeniul legii aplicabile - art.2644 CC al RM

Lit.a)-h) prevede exemplificativ materiile speciale reglementate de legea aplicabilă Materiile excluse din domeniul legii aplicabile

Faptelor juridice ilicite Faptelor juridice licite

Condițiile răspunderii delictuale (fapta Îmbogățire nejustificată Art.2651 alin.(2) lit.a)-g) CC al RM ilicită, vinovăția și capacitatea delictuală, prejudiciul, legătura de cauzalitate etc.) Condițiile pentru intentarea acțiunii în restituire Formele răspunderii delictuale (aplicarea legii delictului, răspunderea pentru fapta Efectele îmbogățirii Prezumțiile legale și sarcina probei altei persoane și răspunderea pentru obligațiilor necontractuale lucruri, edificii și animale etc.) Aspectele privind executarea

Modalitățile de stingere a obligațiilor Transmiterea și stingerea obligației de Art.2650 alin.(1) CC al RM necontractuale, prescripția extinctivă a restituire dreptului la acțiune în răspundere civilă delictuală și decăderea Plata nedatorată Gestiunea de afaceri

Art.2671 CC al RM Condițiile plății nedatorate și efectele ei Condițiile gestiunii și efectele acesteia

Persoanele care pot cere restituirea prestației Obligațiile gerantului și ale geratului Prezumțiile legale și sarcina probei obligațiilor necontractuale Cazurile în care nu există obligația de Regimul obligațiilor născute din gestiunea de restituire a plății nedatorate afaceri

Art.2650 alin.(1) CC al RM Executarea, transmiterea și stingerea obligației

Prescripția extinctivă a dreptului la acțiune

100 4.2. Legea aplicabilă condițiilor de formă actelor juridice unilaterale privind o obligație necontractuală

Norme conflictuale

Art.2649 CC al RM: Validitatea formei Art.2650 alin.(2) CC al RM: Probarea

Actului juridic unilateral accesoriu faptului juridic Actului juridic unilateral privind o obligație necontractuală

Accesorium sequitur principale

De notificare privind neexecutarea unei Poate fi dovedit prin orice mijloace de probe recunoscute alternativ de: obligații necontractuale

Declarații de încetare a efectelor obligației Lex fori

Actul de remitere a datoriei

Actul de recunoaștere a unei obligații Orice lege aplicabilă în temeiul art.2649 CC al necontractuale RM

Actul de renunțare la prescripție

Este condiderat valabil din punctul de vedere al formei, dacă alternativ corespunde:

Legii care guvernează obligația necontractuală în cauză (determinată potrivit art.2633-2643 CC al RM)

Locus regit actum

101 4.3. Aspecte comune privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale

Calificarea obligației Norme speciale necontractuale: art.2652 CC al RM

Evaluarea comportamentului Subrogarea: art.2647 CC al RM Răspundere multiplă: Acțiunea directă făptuitorului: art.2645 CC al RM art.2648 CC al RM asigurătorului făptuitorului: art.2646 CC al RM Operează în scop de calificare Conținutul Obligațiie de care răspund în comun mai mulți debitori

Obligația terțului de a-l Conform normelor de siguranță și satisface pe creditor Conținutul comportament Victima poate depune acțiune de despăgubire Dreptul debitorului de a

Temeiul exercitării împotriva stinge obligația comună Aplicabile debitorului a drepturilor

creditorului, stabilite prin legea aplicabilă raporturilor Acțiunea de regres Direct la adresa

inițiale împotriva celorlalți asigurătorului În locul și în momentul producerii debitori persoanei vinovate de faptului care angajează răspunderea cauzarea prejudiciului faptuitorului dacă:

Legea care reglementează Aplicabilă este legea care obligația terțului de a-l guvernează obligația Concesințe: despăgubi pe creditor necontractuală a debitorului față de creditor

Se aplică concomitent cu N.C. Trebuie să aibă un izvor Legea aplicabilă obligației necontractuale Nu sunt supuse lex voluntatis necontractual, fiind întemeiat pe un prevede astfel de posibilitate, sau fapt juridic

Sarcina probării revine părții care le invoc ă Legea aplicabilă contractului de asigurare stabilește astfel de condiție

102 Tema 14. CONFLICTELE DE LEGI ÎN MATERIA SUCCESIUNII

Unități de conținut: 1. Aspecte generale cu privire la succesiune 2. Legea aplicabilă succesiunii. Norma generală. Excepția de la regula generală. Admiterea alegerii legii apli- cabile succesiunii 3. Domeniul de aplicare a legii succesiunii 4. Determinarea legii aplicabile condițiilor de fond ale testamentului 5. Forma dispozițiilor pentru cauză de moarte 6. Succesiunea vacantă

Obiective de referință: • Caracterizați raporturile de succesiune. • Determinați legea aplicabilă succesiunii. • Stabiliți norma generală privind legea aplicabilă succesiunii. • Constatați excepția de la regula generală. • Stabiliți posibilitatea alegerii legii aplicabile succesiunii. • Stabiliți domeniul de aplicare a legii succesiunii. • Determinați legea aplicabilă condițiilor de fond ale testamentului. • Analizați forma dispozițiilor pentru cauză de moarte. • Stabiliți legea aplicabilă succesiunii vacante.

103 1. Legea aplicabilă succesiunii 1.1. Norma generală 1.1. Norma generală Regula generală – art.2657 Calificarea primară Cartea a IVa CC al RM CC al RM

Încorporarea sistemului de drept străin Art.2667 CC al RM

Lex successionis – alin.(1) Excepție – alin.(2) Conform art.2576 CC al RM

Dac ă Capitolul VIII din Cartea V CC al RM Legea statului cu care defunctul În baza tratatelor internaționale la nu dispune altfel avea, în mod evident, o legătură mai care Republica Moldova este parte strânsă – în momentul decesului

art.45/47 din Convenția CSI din Moștenirea, cu titlu universal, este Condiție obligatorie 22.01.1993

guvernată de

Lex domicilii (de cujus)– Circumstanțele cazului indică în mod clar această legătură bunurile mobile Legea reședinței obișnuite a defunctului în

momentul decesului Lex rei sitae – bunurile imobile

Lex patriae Calificarea reședinței obișnuite Tratate bilaterale internaționale privind asistența juridică în materia raporturilor de drept privat (România,

Art.38-39 CC al RM Lex rei sitae (bunurile care Ucraina, Federația Rusă etc.) formează masa succesorală)

104 1.2. Libertatea alegerii legii aplicabile succesiunii ggp Norma conflictuală – art.2658 CC al RM

Lex voluntatis privind alegerea legii aplicabile Modul de alegere a legii aplicabile: alin.(3)-(5) succesiunii: alin.(1)-(2)

Limitată la următoarele condiții: Declarație sub forma unei dispoziții pentru cauză de moarte

Alegerea se referă doar la întreaga masă succesorală Exprimată în mod explicit Sau trebuie să rezulte din clauzele unei astfel de Dispoziții

Se admite doar lex patriae deținută: Condițiile de fond Lex successionis

Modificarea/revocarea În condițiile prevăzute de În momentul alegerii În momentul decesului art.2663 CC al RM

Trebuie să îmbrace forma unui Act testamentar Persoana care deține mai multe cetățenii poate să aleagă oricare din lex patriae în vigoare: Art.10 din Convenția de la Permite rezerva statelor de a nu Haga din 1961 recunoaște dispozițiile orale

În momentul alegerii În momentul decesului Prin Legea nr.107/2011 – RM a formulat astfel de rezervă

Art.27 din Regulamentul Reglementează doar dispoziții (UE) nr.650/2012 pentru cauză de moarte scrise

105 1.3. Domeniul de aplicare a legii succesiunii

Norma conflictuală – art.2659 CC al RM

Lex successionis – art.2657/art.2658 CC al RM Materiile care exced Domeniul legii aplicabile

Reglementează succesiunea în ansamblul său, în special, următoarele materii: Art.2670 alin.(2) CC al RM

Temeiul, momentul și locul deschiderii Importanța locului deschiderii Determinarea competenței Art.2166 CC al RM: notarului/instanței de Capacitate succesorală Calificarea legală a judecată în materie locului deschiderii succesorală Dezmoștenirea și nedemnitatea Reședința obișnuită a Condițiile și efectele acceptării succesiunii/legatului sau ale renunțării la acestea defunctului în momentul decesului Art.69 din Legea nr.246/2018 privind Împuternicirile moștenitorilor, executorilor testamentari și altor administratori ai masei procedura notarială succesorale, cu excepțiile indicate în art.2665 alin.(4)-(8) CC al RM În subsidiar: locul aflării bunurilor sau Răspunderea pentru datoriile masei succesorale partea principală a acestora Art.462/1 CPC al RM

Vocația succesorală a beneficiarilor (devoluțiunea succesorală) art.48 din Convenția CSI din 22.01.1993, alte tratate privind Partea din masa succesorală de care se poate dispune, rezerva succesorală și alte raporturile de drept privat Excepție restricții privind libertatea de a dispune pentru cauză de moarte etc. Art.2668 CC al RM: Comorienții Obligațiile privind raportul sau reducțiunea libertăților la calcularea cotelor din

succesiune ale diverșilor beneficiari Lipsa dreptului unuia de Lipsa preciziei conform a moșteni pe ceilalți sau legii aplicate a ordinii în Partajul succesoral invers care au survenit decesele

106 2. Normele confl ictuale privind testamentul

2.1.2.1. Condi Condițțiileiile de de fond fond Normele conflictuale privind condițiile de fond

Dispozițiile pentru cauză de moarte: Pactele asupra unei succesiuni viitoare: Potrivit art.2662 CC al RM se referă art.2660 CC al RM art.2661 CC al RM

Domeniul de reglementare Domeniul de reglementare În sensul art.2660/art.2661 CC al RM

Admisibilitatea, condițiile de fond, caracterul Admisibilitatea și condițiile de fond în afară de Capacitatea autorului de a întocmi actul cele care privesc un pact asupra succesiunii obligatoriu dintre părți și condițiile pentru juridic desfacere viitoare Impedimentele de dispunere sau cele privind Sunt guvernate de legea determinată primirea bunurilor succesorale Sunt guvernate de legea determinată competentă conform art.2657 CC al RM competentă conform art.2657 CC al RM Admisibiltatea reprezentării în vederea Admisibilitatea succesiunii mai multor întocmirii actului juridic persoane este posibilă Se aplică în egală măsură și modificării sau revocării dispoziției pentru cauză de moarte Interpretarea dispoziției pentru cauză de În măsura care permite fiecare din legea moarte determinată conform art.2657 CC al RM

Lex voluntatis în condițiile prevăzute de Viciile și oricare alte aspecte privind art.2658 CC al RM Condițiile de fond, caracterul obligatoriu consimțământul sau intenția autorului actului dintre părți și condițiile pentru desfacere în juridic cazul succesiunii mai multor persoane Se aplică în egală măsură și modificării sau ibilă revocării dispoziției pentru cauză de moarte Capacitatea dispusă de autor în momentul Sunt guvernate de orice lege din cele întocmirii dispozițiilor în temeiul determinate conform art.2657 CC al RM art.2660/art.2661 CC al RM

Nu este afectată prin legea schimbată ulterior, Lex voluntatis în condițiile prevăzute inclusiv posibilitatea modificării sau revocării de art.2658 CC al RM actului de dispoziție pentru cauză de moarte 107 2.2. Forma dispozițiilor pentru cauză de moarte

Norme conflictuale

Dispozi ția pentru cauză de moarte întocmită în formă scrisă Calificarea domiciliului: Declarația privind acceptarea sau (testamentul sau pactul asupra unei succesiuni viitoare) – art.2663 alin.(2) CC al RM renunțarea la moștenire: art.2664 art.2663 alin.(1) CC al RM CC al RM

Este valabilă cât privește forma, dacă Întrunește condițiile de formă, dacă corespunde formei: Testatorului respectă cerințele impuse de:

Persoanelor a căror Locus regit actum succesiune este vizată de Lex successionis aplicabilă în Pactul asupra unei temeiul art.2657 sau art.2658 succesiuni viitoare CC al RM Lex patriae (autorul actului juridic) În momentul întocmirii sau decesului Lex causae Legea reședinței obișnuite a Lex domicilii (autorul actului În momentul întocmirii declarantului juridic) sau decesului

Legea reședinței obișnuite În momentul întocmirii Limitări legale: art.2663 Modificarea sau revocarea (autorul actului juridic) sau decesului alin.(4) CC al RM dispozițiilor anterioare: art.2663 alin.(3) CC al RM

Lex rei sitae În cazul când obiectul este Permise diverselor forme pentru un bun imobil dispoziții testamentare privind

Îndeplinește condițiile de formă

Vârsta sau starea sănătății Cetățenia sau alte condiții personale

Testatorului sau persoanelor a căror succesiune Sunt calificate ca probleme Dacă respectă oricare lege aplicabilă este vizat ă de un Pact asupra succesiunii viitoare privind condițiile de formă conform alin.(1) art.2663 CC al RM 108 3. Norme speciale Norma conflictuală: art.2665 CC al RM

Numirea administratorului masei succesorale: alin.(1)-(2) Administratorul numit are împuternicirile: alin.(3)-(8)

Stabilite conform lex successionis (forul competent le indică Conform lex fori procesualis (instanța de judecată) expres în actele procesule edictate)

Este numit administratorul sau mai mulți administratori Contravine Și cele prevăzute de lex fori, în măsura care lex successionis nu conferă competențe suficiente

CONDIȚIE Art.2414 CC al RM și art.11 alin.(1) lit.j), art.79/80 din Legea nr.246/2018 Pentru prezervarea bunurilor Pentru protejarea drepturilor din masa succesorală creditorilor sau altor persoane privind procedura notarială

Numirea este obligatorie conform Stabilite conform lex successionis în ceea ce privește: legii sau la cerere Este competența doar a notarului Transferul de proprietate asupra masei succesorale

Administratorul numit are împuternicirile oferite conform lex successionis: Răspunderea pentru datoriile succesiunii

Drepturile beneficiarilor, inclusiv dreptul de a accepta Executarea testamentului Administrarea masei succesorale sau de a renunța la succesiune

Împuternicirile executorului testamentar al defunctului Dacă Lex successionis nu prevede administrarea masei succesorale de către o persoană care nu este beneficiar Cu titlu de excepție, toate cele prevăzute de lex fori, în cazul când este diferită de lex successionis Instanța judecătorească Dispune numirea administratorului terț conform lex fori, dacă: competentă Cu respectarea obligatorie a lex successionis în ceea ce privește:

Vocația succesorală a beneficiarilor și stabilirea drepturilor lor succesorale

Există un conflict grav de interese între Există un dezacord între beneficiari Stabilirea drepturilor la o rezervă succesorală sau la beneficiari sau cu creditorii/persoane privind administrarea masei succesorale pretenții asupra masei succesorale ori contra care au garantat datoriile defunctului din cauza naturii bunurilor moștenitorilor 109 4. Succesiunea vacantă și aspecte restrictive

Norme conflictuale

Succesiunea vacantă – art.2669 CC al RM Restricționarea Lex successionis – art.2666 CC al RM

Calificarea caracterului vacant Dreptul statului de a prelua succesiunea Ordinea publică – lex rei sitae ale:

Conform lex successionis (calificare secundară) Bunurilor imobile Lex rei sitae Întreprinderilor sau entităților juridice Nu există niciun moștenitor sau legatar pentru bunurile desemnate printr-o Altor categorii speciale de bunuri dispoziție pentru cauză de moarte În sensul calificat de art.2599 CC al RM Dacă stabilește restricții privind succesiunile sau afectează succesiunile (din motive economice, familiale Nicio persoană fizică nu are calitatea de sau sociale)

moștenitor în temeiul legii

Înlătură aplicarea lex succesionis

CONDIȚIE

Se asigură dreptul creditorilor de a solicita satisfacerea creanțelor lor din masa succesorală în ansamblul său

110 Tema 15. CONFLICTELE DE LEGI ÎN DOMENIUL RAPORTURILOR DE FAMILIE

Unități de conținut: 1. Aspecte generale privind raporturile de familie 2. Legea aplicabilă căsătoriei. Determinarea legii aplicabile condițiilor de fond și de formă ale căsătoriei 3. Legea aplicabilă efectelor căsătoriei 4. Legea aplicabilă regimului matrimonial 5. Legea aplicabilă divorțului și nulității căsătoriei 6. Legea aplicabilă raporturilor dintre părinți și copii 7. Legea aplicabilă adopției

Obiective de referință: • Caracterizați raporturile de familie cu element de extraneitate. • Determinați legea aplicabilă condițiilor de fond și de formă ale căsătoriei. • Stabiliți legea aplicabilă efectelor căsătoriei și regimului matrimonial. • Determinați legea aplicabilă divorțului și nulității căsătoriei. • Analizați soluțiile confl ictuale în domeniul raporturilor de familie. • Formulați propuneri de lege ferenda în materia raporturilor de familie.

111 1. Aspecte generale

Raporturile de familie cu elemente de extraneitate

Căsătoria Rudenia firească Adopția

Principiile – art.2 alin.(3) din Codul familiei al RM Izvoarele interne (exemplificativ)

Monogamie, căsătorie liber consimțită între bărbat și femeie Drept material/procesual

Egalitate în drepturi a soților, sprijin reciproc moral și material Constituția RM: art.28 și art.48

Fidelitate conjugală, prioritate a educației copilului în familie Titlurile I-IV din Codul familiei al RM

Manifestare a grijii pentru îmtreținerea, educația și apărarea drepturilor și Cărțile I-IV din Codul civil al RM intereselor membrilor minori și ale celor inapți de muncă ai familiei

Codul de procedură civilă RM Soluționare pe cale amiabilă a litigiilor de familie Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă Inadmisibilitatea amestecului deliberat în relațiile de familie Legea nr.246/2018 privind procedura notarială

Accesul liber la apărarea pe cale judecătorească a drepturilor și intereselor Legea nr.99/2010 privind regimul adopției legitime ale membrilor familiei Drept conflictual Titlul IV din CPC al RM Izvoarele internaționale (exemplificativ)

Titlul VI din Codul familiei al RM Tratate de asistență juridică privind raporturile de drept privat Cartea V din Codul civil al RM Tratate cu un obiect specific de reglementare (adopție, divorțurile etc.) 112 2. Legea aplicabilă căsătoriei 2.1. Determinarea legii aplicabile încheierii căsătoriei 2.1.1.2.1.1. Condi Condițiileț deiile form de formă ă Norma conflictuală

Mecanisme confuze și depășite: Forma și modul (art.155 și art.156 CF al RM) Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Căsătoriei încheiate în Republica Moldova Căsătoriei încheiate în afara țării Conform tratatelor internaționale privind raporturile de drept privat (Convenții și cele

bilaterale), spre exemplu fiind Între cetățeni străini și apatrizi: locus regit La misiunile diplomatice și oficiile consulare actum străine sunt recunoscute în Republica Moldova Tratat între RM și România din 06.07.1996, art.25 lit.a) și b) Cetățenii străini au dreptul în măsura în care lex patriae le oferă posibilitatea În baza principiului reciprocității Forma încheierii căsătoriei

În cazul apatrizilor se ia cont și de lex Între cetățenii RM și cetățenii RM, cu străinii domicilii conform locus regit actum Locus regit actum

Între cetățenii Republicii Moldova sau cu Sunt recunoscute în RM, dacă au fost Locus regit actum al statului căruia îi aparține misiunea cetățeni străini și apatrizi la misiunile respectate diplomatică sau oficiul consular diplomatice sau oficiile consulare din străinătate: locus regit actum Art.11 CF al RM: Condițiile de LEGE FERENDA încheiere a căsătoriei Calificarea primară conform art.2577 alin.(1) CC al RM Art.14 CF al RM: Vârsta Forma încheierii căsătoriei matrimonială Art.9 CF al RM: Încheierea căsătoriei

Locus regit actum/Auctor regit actum Art.10 CF al RM: Declarația de căsătorie

Art.31 din Legea 100/2001: Temeiul În cazul încheierii la misiunile diplomatice sau înregistrării căsătoriei oficiile consulare ale RM – Locus regit actum/Auctor regit actum 113 2.1.2. Condițiile de fond 2.1.2. Condițiile de fond Norma conflictuală

Lacună în materia condițiilor de fond ale încheierii căsătoriei Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Coroborare cu art.2586 CC al RM Soluționarea conflictelor de legi Conform tratatelor internaționale privind raporturile de drept privat (Convenții și cele

bilaterale), spre exemplu fiind Lex patriae a cetățenilor străini Căsătorie poligamă sau încheiată între persoane de același sex (unul dintre soți fiind cetățean al RM) Lex personalis în cazul apatrizilor Tratat între RM și România din 06.07.1996, art.25 lit.c) În spațiu

Condițiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei Calificarea primară conform art.2577 alin.(1) CC al RM În RM, conform art.164 alin.(4) CF al RM – contravine moravurilor și ordinii publice Lex patriae a fiecărui dintre soți Art.11 CF al RM: Condițiile de încheiere a

căsătoriei În timp și spațiu LEGE FERENDA

Recunoașterea limitată a anumitor drepturi Condiții pozitive dobândite ca efect al încheierii Condițiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei

Art.15 CF al RM: Impedimente la căsătorie Spre exemplu: Dreptul la întreținere de către celălalt soț etc. Lex personalis a viitorilor soți, în momentul celebrării

Condiții negative Dacă legea străină aplicabilă stabilește un impediment, care potrivit dreptului RM este incompatibil cu libertatea de a încheia o căsătorie

Art.65 din Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă Impedimentul va fi inaplicabil în următoarele condiții cumulative

Transcrierea actelor de stare civilă la organele competente Unul dintre soți este cetățean RM Locul încheierii este RM

114 2.2. Determinarea legii aplicabile efectelor căsătoriei

Norma conflictuală

Mecanisme depășite: Relațiile personale nepatrimoniale și patrimoniale (art.157 CF al RM) Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Alin.(1)-(2): Efectele patrimoniale și Alin.(3): Regimul matrimonial Conform tratatelor internaționale privind nepatrimoniale raporturile de drept privat (Convenții și cele bilaterale), spre exemplu fiind Drepturile și obligațiile nepatrimoniale și Contractul matrimonial patrimoniale Tratat între RM și Ucraina din 13.04.1993, art.25 Contractul privind pensia de întreținere Lex domicilii communis ale soților Raporturile personale și patrimoniale ale soților Lex voluntatis limitat În lipsa domiciliului comun

Lex patriae communis Lex domicilii a unuia dintre soți

Lex domicilii communis, ultimul cunoscut În subsidiar: lex domicilii communis În subsidiar În cazul lipsei anterioare și la moment a lex domicilii communis În lipsa domiciliului comun: lex fori, care a fost sesizat Legea aplicabilă în temeiul alin.(1) și (2) din art.157 CF al RM LEGE FERENDA Efectele căsătoriei în RM vor fi guvernate de lex fori

Efectele generale Libertatea alegerii legii aplicabile Convenția de alegere regimului matrimonial

Calificarea primară conform art.2577 Legea reședinței commune a soților, iar alin.(1) CC al RM Reședinței obișnuite a unuia dintre soți Cu respectarea condițiilor în lipsă prevăzute de art.2617 alin.(1)-(5) și (7) Lex patriae a unuia dintre soți dinCCalRM Lex patriae communis, în lipsă Capitolele 4-6 din CF al RM: Drepturile și Primei reședințe comune a soților după În subsidiar: Forma va fi obliga țiile personale ale soților, regimul legal și Lex loci celebrationis celebrarea căsătoriei guvernată conform Locus contractual al bunurilor regit actum

În lipsa alegerii, se va aplica legea Lex rei sitae: În cazul locuinței familiei Excepție: Auctor regit Art.2593 CC al Domeniul legii care guvernează Efectele generale și actele asupra acesteia actum, respectarea formei României aplicabile ale căsătoriei autentice 115 116 2.3. Determinarea legii aplicabile divorțului

Norma conflictuală

Mecanisme confuze, defectuoase și eronate: Desfacerea căsătoriei (art.158 CF al RM) Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Lex fori: Desfacerea căsătoriei în RM (confuz Soluția potrivită este coroborarea cu Conform tratatelor internaționale privind cu art.458 alin.(1) din CPC al RM) art.2586 CC al RM – lex patriae raporturile de drept privat (Convenții și cele bilaterale), spre exemplu fiind Cetățeanul RM cu domiciliul în afara RM are Stabilește aspecte de competență judecătorească: dreptul la desfacere în instanțele din RM art.460 alin.(1) lit.h) CPC al RM Convenția CSI din 22.01.1993, art.28

Dacă conform Lex fori RM, desfacerea este Sunt reglementate aspecte de competență posibilă de către organele de stare civilă conform Secțiunii a 4-a din Capitolul II al Legii nr.100/2001 privind actele de stare civilă Divorțul va fi guvernat

În străinătate sunt competente misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale RM Lex patriae communis

În cazul cetățeniilor diferite ale soților – lex fori, a Este recunoscută în RM desfacerea căsătoriei Stabilește aspecte de procedură: art.472 și art.474 autorității sesizate

în străinătate, dacă a fost dispusă de CPC al RM autoritatea competentă Convenția de la Haga din 1970 privind recunoașterea divorțurilor și separărilor legale (ratificată de RM prin Legea 106/2011 cu anumite rezerve) Calificarea primară conform art.2577 alin.(1) CC al RM Legea aplicabilă LEGE FERENDA – legea aplicabilă divorțului Capitolul 7 din CF al RM: Încetarea căsătoriei Legea reședinței comune, în lipsă Limitele alegerii Momentul alegerii Art.41/42 din Legea nr.246/2018 privind procedura notarială Legea ultimei reședințe comune, cu Legea reședinței comune la data Cel târziu până la data sesizării condiția că unul a păstrat-o, în lipsă alegerii autorității competente Secțiunea a 4-a din Capitolul II al Legii nr.100/2001 privind actele de stare civilă Lex patriae comunis, în lipsă Legea ultimei reședințe comune, Cu toate acestea, autoritatea dacă la data alegerii ultimul dintre competentă poate lua act de soți a păstrat-o alegerea legii aplicabile făcută Legea ultimei cetățenii comune, cu până la examinarea fondului condiția că unul a păstrat-o, în lipsă Lex patriae a unuia dintre soți Legea RM în cazul când unul dintre soți este cetățean Forma alegerii trebuie să fie RM sau are reședința obșnuită în RM, dacă legea Legea RM în celelalte cazuri, cu scrisă, datată și semnată de aplicabilă străină, determinată obiectiv sau excepția unei situații Lex fori ambii soți subiectiv, interzice sau restricționează divorțul derogatorii

116 2.4. Determinarea legii aplicabile nulității căsătoriei

Norma conflictuală

Lacună în materia legii aplicabile nulității căsătoriei Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Coroborare cu art.155/156 CF al RM Conform tratatelor internaționale privind raporturile de drept privat (Convenții și cele

bilaterale), spre exemplu fiind Legea care guvernează condițiile de formă ale încheierii căsătoriei Se aplică aceeași lege și Convenția CSI din 22.01.1993, art.30 nulității căsătoriei/efectelor acesteia Legea care guvernează condițiile de fond ale încheierii căsătoriei Recunoașterea nulității căsătoriei Determinarea competenței jurisdicționale

Legea aplicabilă încheierii căsătoriei (art.26) Calificarea primară conform art.2577 Art.461 alin.(1) lit.g) CPC al RM alin.(1) CC al RM LEGE FERENDA

Capitolul 8 din CF al RM: Declararea nulității Competența exclusivă căsătoriei Legea aplicabilă nulității căsătoriei și efectelor acesteia

Dacă în momentul depunerii cererii de anulare sau de declarare a nulității căsătoriei Legea care guvernează cerințele legale pentru încheierea căsătoriei (condițiile de formă și de fond)

Ambii soți domiciliază în RM Iar unul dintre ei este cetățean al RM Nulitatea căsătoriei încheiate în străinătate, contrar condițiilor de formă, poate fi admisă sau apatrid în RM doar dacă sancțiunea nulității este prevăzută și în sistemul de drept al RM

117 3. Legea aplicabilă raporturilor dintre membrii familiei 3.1. Determinarea legii aplicabile fi liației

Norma conflictuală

Mecanisme confuze: Stabilirea și contestarea paternității (maternității) – art.159 CF al RM Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Lex fori: În RM paternitatea (maternitatea) În cazul părinților cetățeni străini sau apatrizi Conform tratatelor internaționale privind se stabilește conform dreptului RM raporturile de drept privat (Convenții și cele bilaterale), spre exemplu fiind Lex patriae a RM în cazul copilului În cazul stabilirii și constatării paternității cetățean al RM, indiferent de domiciliul său (maternității) în Republica Moldova Convenția CSI din 22.01.1993, art.31

Dacă conform Lex fori RM, stabilirea Legea nr.100/2001 privind actele de stare paternității (maternității) este posibilă la civilă organele de stare civilă Stabilirea și contestarea paternității sau maternității CONFUZ În străinătate sunt competente misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale RM, la Lex patriae, prin naștere, a copilului adresarea părinților domiciliați în țara unde sunt Mecanism procesual: art.458 alin.(1) și acreditate (un părinte să fie cetățean al RM) art.460 alin.(1) lit.c) CPC al RM

Lex procesualis fori

Calificarea primară conform art.2577 alin.(1) CC al RM Lex domicilii în RM a reclamantului LEGE FERENDA – legea aplicabilă Filiației privind constatarea paternității

Art.47-49 CF al RM

Copilului din căsătorie Copilului născut după încetarea sau Copilului din afara căsătoriei desfacerea căsătoriei Art.20-30 din Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă Lex patriae în momentul nașterii Legea care, la data nașterii, Legea care, la data încetării sau cârmuiește efectele generale desfacerii, cârmuia efectele ale căsătoriei păinților În cazul mai multor cetățenii decât cea a RM – va fi cea mai favorabilă 118 3.2. Determinarea legii aplicabile obligației de întreținere

Norma conflictuală

Mecanisme depășite: Obligația de întreținere dintre membrii familiei Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Art.160 CF al RM: Drepturile și obligațiile Art.161 CF al RM: Obligațiile de Conform tratatelor internaționale privind părinților și copiilor întreținere ale copiilor și ale altor raporturile de drept privat (Convenții și cele membri ai familiei bilaterale), spre exemplu fiind Inclusiv obligația de a-și întreține copiii

Lex domicilii a persoanei care are dreptul la Convenția CSI din 22.01.1993, art.32 întreținere Lex domicilii communis a familiei

Dacă contractul privind plata pensiei de Raporturile juridice dintre părinți și copii În lipsa domiciliului comun întreținere nu prevede altfel

Lex domicilii a copiilor

Lex patriae a copilului Prin coroborare cu art.157 alin.(3) CF al RM, Contractul privind plata pensiei de Plata pensiei de întreținere de către copiii majori întreținere Pentru asigurarea obligației de întreținere Lex domicilii a persoanei care pretinde întreținerea Prin acordul soților, poate fi guvernat de Lex domicilii a unuia dintre soți Cumulativ este aplicată legea națională a persoanei care pretinde întreținere Sunt aplicate și la determinarea competenței judecătorești În subsidiar LEGE FERENDA – legea aplicabilă obligației de

Legea aplicabilă în temeiul alin.(1) și întreținere (2) art.157 CF al RM Calificarea primară conform art.2577 alin.(1) CC al RM

Titlul IV din CF al RM: Obligația de În raporturile dintre părinți și În raporturile dintre soți – se În raporturile dintre foștii întreținere dintre membrii familiei copii aplică legea care guvernează soți – se aplică legea care efectele căsătoriei guvernează divorțul

Cu titlu consultativ: Regulamentul CE nr.4/2009 privind competența, legea aplicabilă. În cazul copilului din căsătorie: În cazul copilului din afara Recunoașterea și executarea hotărârilor și Legea care guvernează efectele căsătoriei: lex patriae a copilului cooperarea în materie de obligații de întreținere filiației 119 3.3. Determinarea legii aplicabile tutelei și curatelei

Norma conflictuală

Lacună în materia legii aplicabile tutelei și curatelei Conform art.2576 alin.(1) CC al RM

Coroborare cu art.2590 CC al RM: A fost creată prin abrogarea art.1592 CC Conform tratatelor internaționale privind Legea aplicabilă ocrotirii persoanei fizice al RM, în vigoare până la modernizarea raporturile de drept privat (Convenții și cele

adulte aplicabilă din 01.03.2019 bilaterale), spre exemplu fiind

Calificarea primară conform art.2577 Norma conflictuală privind tutela și curatela Convenția CSI din 22.01.1993, art.33-36 alin.(1) CC al RM

Determinarea competenței jurisdicționale Tutela și curatela Capitolul 19 din CF al RM: Tutela și curatela copiilor Stabilirea și ridicarea: lex patriae a destinatarului Art.461 alin.(2) lit.b) CPC al RM Secțiunea a 3-a din Titlul II al Cărții I CC al RM Raporturile juridice dintre părți: lex fori a autorității care a instituit

Competența exclusivă Obligația de acceptare: lex patriae a persoanei numite tutore sau curator

Tutore sau curator al persoanei cu cetățenie diferită decât a Pe cauzele în procedură specială dacă persoana în a cărei privință se solicită primilor pot fi numiți în măsura în care efectele măsurii de instituirea măsurii de ocrotire ocrotire coincid cu domiciliul tutorelui sau curatorului

Alte mecanisme legate de competenâă jurisdicțională și procedură privind tutela și curatela Este cetățean al RM Are domiciliul în RM

LEGE FERENDA – legea aplicabilă tutelei și curatelei

Cazurile și condițiile pentru instituirea ori Obligația de acceptare a tutelei sau curatelei Raporturile juridice dintre tutore sau curator desființarea tutelei și curatelei și persoana în privința căreia a fost instituită

Lex patriae a persoanei în privința căreia urmează Lex patriae a persoanei care urmează a deveni Lex fori a autorității competente care a instituit să fie instituită tutore sau curator tutela și curatela

120 4. Legea aplicabilă adopției

Norma conflictuală

Lacună în materia legii aplicabile adopției: Condițiile de încheiere, efectele și Conform art.2576 alin.(1) CC al RM nulitatea, desfacerea adopției

Conform tratatelor internaționale privind Norma conflictuală din art.162 CF al RM Este posibilă coroborarea cu art.2614 raporturile de drept privat (Convenții și cele privind adopția a fost exclusă prin Legea alin.(1) CC al RM pentru determinarea bilaterale), spre exemplu fiind nr.99/2010 privind regimul adopției legii aplicabile condițiilor de formă

Calificarea primară conform art.2577 Locus regit actum Tratat dintre RM și România din 06.07.1996, art.31 alin.(1) CC al RM

Capitolul V din Legea nr.99/2010: Determinarea competenței jurisdicționale Adopția internațională Adopția

Condițiile de fond: lex patriae a adoptatorului și a celui care urmează a fi adoptat, cu condiția respectării dispozițiilor Se conțin doar norme de procedură, și Art.461 alin.(2) lit.b) CPC al RM imperative ale legilor proprii nu cele conflictuale

Condițiile de formă: locus regit actum Capitolele V/1 - VII din Legea nr.99/2010: Competența exclusivă Efectele juridice ale adopției și nulitatea etc. Efectele și raporturile: lex patriae a adoptatorului Conven ția de la Haga din 1993 asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, precum și altele ratificate de RM Efectele și raporturile unei adopții consimțite de soți: legea care guvernează efectele căsătoriei lor

Pe cauzele în procedură specială, dacă persoana în a cărei privință se solicită încuviințarea adopției Nulitatea pentru condițiile de fond sau de formă: de legile corespunzătoare care guvernează aceste condiții

Este cetățean al RM Are domiciliul în RM LEGE FERENDA – legea aplicabilă adopției

Condițiile de fond ale Condițiile de formă ale încheierii Desfacerea adopției Efectele adopției Nulitatea adopției încheierii

Inclusiv raporturile dintre Pentru nerespectarea condițiilor Legea aplicabilă efectelor adoptator și adoptat: lex patriae a de fond și de formă: legea Lex patriae a adoptatorului și a Locus regit actum adopției celui care urmează a fi adoptat, cu adoptatorului, iar în cazul soților aplicabilă condițiilor condiția respect ării dispozițiilor adoptatori: legea aplicabilă încheierii adopției imperative ale legilor proprii În cazul soților adoptatori: legea care guvernează efectele căstoriei efectelor căsătoriei 122 121 Tema 16. COMPETENȚA ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PRIVAT. PROCEDURA DE JUDECATĂ ÎN PROCESELE DE DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT

Unități de conținut: 1. Aspecte generale privind confl ictele de jurisdicții. Normele care determină competența în dreptul internați- onal privat. Importanța determinării instanței competente în procesul civil internațional 2. Interdependența dintre confl ictele de legi și confl ictele de jurisdicții 3. Determinarea competenței jurisdicționale în dreptul internațional privat. Imunitatea de jurisdicție 4. Legea aplicabilă procedurii de judecată în procesele de drept internațional privat. Particularitățile aplicării legii forului 5. Domeniul de aplicare a legii forului

Obiective de referință: • Defi niți confl ictul de jurisdicții. • Caracterizați normele care determină competența în dreptul internațional privat. • Stabiliți interdependența dintre confl ictele de legi și confl ictele de jurisdicții. • Determinați competența jurisdicțională a instanțelor din Republica Moldova în soluționarea litigiilor de drept internațional privat. • Caracterizați imunitatea de jurisdicție. • Caracterizați legea procesuală a forului. • Stabiliți particularitățile aplicării legii forului. • Analizați domeniul de aplicare a legii forului.

122 1. Competența în Dreptul internațional privat 1.1. Aspecte generale privind confl ictele de jurisdicții

Conflictele de jurisdicții

Particularitățile Interdependența cu conflictele de legi Ordinea soluționării problemelor conflictuale

Competența ține de instanțele din Conflictul de jurisdicție este prealabil Determinarea instanței judecătorești ordinea juridică națională a oricărui conflictului de legi competente urmare a soluționării stat conflictului de jurisdicții

Influențează soluționarea conflictului de legi

Stabilirea regulilor de procedură Determinarea legii procedurale conform cărora se va judeca litigiul conform căreia va fi examinat litigiul internațional – lex processualis Forul determinat competent va soluționa litigiul în fond conform – lex processualis propii

Valoarea juridică a unei decizii Soluționarea conflictului de legi pronunțate de o jurisdicție străină în privind raportul juridic litigios țara unde urmează a fi aplicată (hotarâre judecătorească sau sentință Calificarea primară arbitrală)

Lex fori – art.2577 CC al RM

Încadrarea și invocarea excepției de Ordine publică – art.2581 CC al RM

123 1.2. Normele care determină competența și importanța stabilirii instanței competente în procesul civil internațional

Aspecte generale

Normele care determină competența în Dreptul internațional Importanța determinării instanței competente în procesul privat civil internațional

Art.459 alin.(2) CPC al RM: Aplicarea regulilor de competență Lex fori a instanței determinată competentă va conține și jurisdicțională normele conflictuale conform cărora va fi soluționat conflictul de legi incident fondului litigiului

Competența se determină conform dispozițiilor Cap.IV din CPC al RM, dacă nu Sistemul de drept conflictual aplicat de către instanța se prevede altfel competentă, în funcție de materia specifică fondului litigiului, are caracter imperativ sau facultativ

Lex processualis fori În cazul imposibilității de a stabili conținutul legii străine aplicabile, conform art.2579 alin.(5) CC al RM și art.13 alin.(3) CPC al RM, instanța judecătorească aplică leagea materială proprie (în subsidiar) Importanța respectării regulilor de competență

Potrivit art.458 alin.(1) CPC al RM, instanțele competente aplică, de regulă, legile procesuale proprii – lex processualis proprii Efectele hotarârilor judecătorești sau arbitrale străine pe teritoriul RM

Conform art.471 alin.(1) lit.c) și e) CPC al RM Ulterioară soluționării conflictului de jurisdicții

Se refuză încuviințarea în cazul când este încălcată competența Anterioară soluționării conflictului de legi, influențindu-l exclusivă a instanțelor din RM esențial

Se refuză încuviințarea în cazul când contravine ordinii publice a RM

124 2. Determinarea competenței jurisdicționale a instanțelor judecătorești din Republica Moldova 2.1. Tipurile de competență jurisdicțională

Norme procedurale

Competența generală: art.459 CPC al RM Competența alternativă: art.460 CPC al RM

Soluționarea litigiilor civile dintre o parte a RM și o parte străină Opțiunea alegerii între instanța judecătorească străină sau cea din RM sau numai dintre persoane străine

Soluționarea pricinilor cu elemente de extraneitate dacă pârâtul Materiile prevăzute exemplificativ: alin.(1) lit.a)-k) organizație străină are sediul sau pârâtul cetățean străin are domiciliul în RM Prin lege sunt prevăzute și alte cazuri: alin.(2)

Competența exclusivă: art.461 CPC al RM Instanța, din oficiu, verifică competența sa de a soluționa cauza cu element de extraneitate

Interesele părților, buna administrare a justiției, dar și interesul public sunt protejate mai bine într-un proces desfășurat exclusiv în fața Ulterior, conform art.32-44 CPC al RM, apreciază competența instanțelor naționale materială și teritorială de drept intern

Materiile exprese în procedură generală: alin.(1) În cazul când instanța constată că nu este competentă nici ea și nici altă instanță din RM Materiile exprese în procedură specială: alin.(2)

Competența în materie specială: art.462/1 – 462/7 CPC al RM Refuză acceptarea cererii, conform art.169 alin.(1) lit.a) CPC al RM Generală în materie de moștenire

Încetează procesul, conform art.265 lit.a) CPC al RM Contractuală în procesele privind moștenirea

Conform art.33 alin.(2) CPC al RM Declinarea în cazul în care s-a optat pentru o lege în materie de moștenire

Competență în cazul când s-a optat pentru o lege în materie de moștenire Intanțele naționale judecă procesele civile cu elemente de extraneitate, dacă prin lege sau tratate internaționale la care RM este parte nu este stabilită Competență întemeiată pe înfățișare în materie de moștenire competența instanțelor străine sau a altor organe

Competența subsidiară în materie de moștenire Tratatele privind raporturile de drept privat (Ex.: Partea II din Convenția CSI din 22.01.1993, etc.) Limitarea procedurilor în materie de moștenire 125 126 2.2. Mecanisme specifi ce competenței jurisdicționale

Norme procedurale

Litispendența și conexitatea Prorogarea de competență Imunitatea de jurisdicție

Art.461 alin.(3) CPC al RM Art.462 alin.(1) CPC al RM Art.457 CPC al RM

Competența, inclusiv cea potrivit art.460 CPC Prorogare convențională Subiecții: Statul străin, organizațiile al RM, nu se exclude prin faptul că același internaționale și reprezentanții diplomatici sau proces sau unul conex au fost pornite de o consulari ai statelor străine instanță străină Se decide anterior pornirii procesului Domeniul imunității Ca efect, se învestește cu competență o altă Soluții instanță

Alin.(1) art.457 CPC al RM Instanța din RM nu poate declina competența, cu Art.462 alin.(2) CPC al RM excepția dispozițiilor cuprinse într-un tratat internațional Tratate internaționale la care RM a aderat Domeniile exceptate de la prorogare Instanța sesizată ulterior poate suspenda judecarea cauzei până la pronunțarea de către prima instanță străină sesizată Art.40 CPC al RM: Competența Convenția de la Viena din 1961 privind excepțională relațiile diplomatice Instanța sesizată cu examinarea unei cereri legate cu una anterioară este competentă în scopul evitării Art.33 alin.(2) CPC al RM: Competența pronunțării a două soluții inconciliabile ulterior generală conform tratatelor Convenția de la Viena din 1963 privind internaționale la care RM este parte relațiile consulare

Potrivit art.463 CPC al RM Art.21 din Convenția CSI din 22.01.1993 etc.

Nu se admite strămutarea examinării pricinii civile

Competența exclusivă a instanțelor nu poate fi schimbată prin acordul părților

Scopul: Prevenirea unei fraude în procedura civilă

126 3. Procedura de judecată în procesele de drept internațional privat 3.1. Legea aplicabilă procedurii de judecată

Aspecte generale

Legea aplicabilă în procesele civile cu elemente de extraneitate: art.455 Justificarea aplicării Lex processualis fori alin.(1) CPC al RM

Procedura de judecată este exercitată în numele statului

În procesele privind raporturile de drept internațional privat

Instanțele trebuie să apere valorile pe care statul căruia aparțin le consideră esențiale Instan țele judecătorești din RM, determinate competente urmare a soluționării conflictului de jurisdicții

Actele de procedură au un caracter teritorial

Aplică legea procedurală proprie Utilitatea practică fiind evitate dificultățile procedurale specifice dreptului străin Lex processualis fori proprii

Domeniul de aplicare (în general) Art.14 din Convenția de la Haga din 1954 privind procedura civilă, la care RM a aderat prin HP nr.1136/1992

Citarea părților

Termenele de procedură La executarea unei comisii rogatorii, autoritatea judiciară va aplica în ceea ce privește formele de îndeplinit

Calificarea dacă o anumită problemă este de drept material sau procedural

Aspecte procedurale privind probele și probațiunea Lex processualis fori proprii

Model de pregătire a pricinii

Deliberarea, pronunțarea și conținutul hotărârii

Căile de atac 127 3.2. Domeniul de aplicare a legii forului 3.2. Domeniul de aplicare a legii forului Norme procedurale

Capacitatea procesuală a părților (art.57/58 CPC) Calitatea procesuală, obiectul și cauza Regimul probelor

Art.455 CPC al RM: Persoanele fizice Art.59 CPC al RM: Părțile în proces Art.458 alin.(3)-(6) CPC al RM

Lex patriae Calitatea procesuală activă și pasivă Mijloacele de probă

Dovedirea unui act sau puterea doveditoare a unui Legea cetățeniei deținute Titularii drepturilor subiective – Obiectul înscris– locus regit actum acțiunii În cazul dublei cetățenii, este legea RM Lex voluntatis, dacă au acest drept Art.458 alin.(2) CPC al RM În cazul dublei cetățenii în afară de cea a RM, este Actele de stare civilă – auctor regit actum legea statului unde își are domiciliul Lex causae

Legea RM în cazul cetățeanului străin cu domiciliul în Calificarea probelor RM Obiectul, cauza și temeiul acțiunii

Lex causae – privește dreptul subiectiv litigios În cazul apatridului este legea statului unde își are Calitatea procesuală a părților domiciliul

Sarcina probei Art.456 CPC al RM: Persoanele juridice Prescripția extinctivă a dreptului la acțiune: Conform art.2671 CC al RM Lex causae – privește dreptul subiectiv litigios Lex nationalis Supralegalizarea actelor oficiale: art.466 CPC al RM Legea statului în care este fondată Aprecierea și administrarea probelor Actele oficiale eliberate, redactate sau legalizate conform Calificarea capacității procedurale de folosință legii străine și în forma stabilită de organele străine Lex fori

Excepție: Capacitatea procedurală de folosință a Exceptează actele oficiale conform organizațiilor internaționale Pot fi prezentate instanțelor numai dacă sunt supralegalizate tratatelor intrenaționale la care RM este parte Pe cale administrativă – organele statului de origine Se determin ă în baza contractului internațional de fondare, Convenția de la Haga din 1961 cu privire la actelor de constituire sau acordului cu autoritățile RM suprimarea cerinței supralegalizării actelor Urmată de procedură analogică la misiunile diplomatice oficiale străine (art.1) sau oficiile consulare ale RM în statul de origine, sau invers Străinul care nu dispune de capacitate conform legii Convenția CSI din 22.01.1993 (art.13) proprii este considerat în RM că o dispune în măsura În ambele cazuri, ulterior de MAEIE al RM care corespunde cerințelor legislative ale RM Actele străine se prezintă traduse cu Supralegalizarea în RM o execută: MJ și MAI autentificare corespunzătoare 129 128 4. Particularitățile aplicării legii forului

Norme procedurale

Citarea persoanelor aflate în străinătate Comisiile rogatorii internaționale Regimul juridic al străinului

Art.104 alin.(2) CPC al RM Art.125/126 CPC al RM Art.454 CPC al RM

Delegațiile judecătorești Prin scrisoare recomandată cu aviz de primire Regimul național Procedura de îndeplinire a delegației

În cazul când se cunoaște domiciliul sau În privința stăinilor P.F și P.J. reședința părții din străinătate Art.465 CPC al RM

Executarea de către instanțele naționale a Prin citare publică conform art.108 CPC Delegațiilor formulate de cele străine privind Drepturi/obligații procedurale efectuarea unor acte de procedură (și invers)

În cazul când nu se cunoaște domiciliul sau Comisie rogatorie reședința părții din străinătate Stabilirea retorsiunilor

Art.104 alin.(3) CPC al RM Delegația instanței străine nu poate fi Autoritatea competentă: Guvernul RM executată

În caz de mandatar, va fi citat și acesta Contravine suveranității și amenință În privința străinilor: P.F. și P.J. securitatea RM

Art.104 alin.(4) CPC al RM Nu este de competența instanței naționale Dacă statele a căror naționali sunt, Are loc conform lex processualis fori, dacă tratatele la restricționează drepturile/obligațiile Reclamantul/Pârâtul stabiliți în străinătate sunt în drept procedurale ale celor din RM să indice adresa din RM unde urmează a fi citat care RM este parte nu prevăd altfel

Convenția de la Haga din 1954 privind procedura civilă Excepție Convenția de la Haga din 1965 privind autentificarea și notificarea în străinătate a documentelor judiciare și Tratatele internaționale la care RM este parte, extrajudiciare în materie civilă și comercială stabilesc o altă procedură (Ex.: art.9-11 din Convenția CSI din 22.02.1993) Tratate privind raporturile de drept privat (Ex.: art.14-21 din Tratatul dintre RM și România din 06.07.1996 etc.)

129 Tema 17. EFECTELE HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREȘTI STRĂI N E ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Unități de conținut: 1. Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine. Recunoașterea de plin drept și recunoașterea judecăto- rească 2. Executarea hotărârilor judecătorești străine. Noțiunea de Exequatur, condițiile și procedura acestuia 3. Cazurile de refuzare a recunoașterii și executării silite a hotărârilor judecătorești străine în Republica Mol- dova

Obiective de referință: • Defi niți noțiunea de „recunoaștere a hotărârii judecătorești străine”. • Distingeți recunoașterea de plin drept și recunoașterea judecătorească. • Analizați procedura de recunoaștere a hotărârilor judecătorești străine. • Defi niți Exequatur-ul. • Analizați procedura executării hotărârilor judecătorești străine. • Stabiliți cazurile de refuzare a recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești străine.

130 1. Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine

Aspecte introductive Pronunțată de o instanță competentă străină

Cu putere doveditoare a actului autentic În sensul art.467 alin.(2) CPC al RM – Hotărâre judecătorească străină Are autoritate de lucru judecat

Pentru a produce efecte juridice Trebuie să fie recunoscută de autoritățile competente ale Cu forță executorie pe teritoriul altui stat statului solicitat

Recunoa șterea de plin drept (automat) – art.474 CPC al RM Recunoaștere judecătorească – procedură de control privind corespunderea cu ordinea juridică a RM Privind statutul civil al străinului pe care s-a pronunțat instanța lui națională În mod explicit: art.467 alin.(1) CPC al RM În mod implicit: art.471 alin.(1) CPC al RM Privind statutul civil al străinului pe care s-a pronunțat instanța statului terț, fiind ulterior recunoscută de instanța națională Hotărârile judecătorești străine/tranzacțiile sunt recunoscute în RM Privind desfacerea, anularea sau declararea nulității căsătoriei, cât și alte litigii între soți Să fie definitivă în statul pronunțării Dacă astfel se prevede de tratatele la care RM este parte Cu excepția imobilelor din străinătate Excepție: Art.51 lit.a) din Tratatul dintre România și RM din 06.07.1996, și alte tratate Unul dintre soți este cetățean RM și oricare dintre ei, la data Fie în baza principiului reciprocității desfacerii căsătoriei era domiciliat în RM privind efectele acestora Hotărârile provizorii în materia obligațiilor de întreținere, dacă sunt executorii în statul de origine Privind desfacerea, anularea sau declararea nulității căsătoriei între Art.51 lit.a) Convenția CSI din cetățeni ai RM 22.01.1993, etc. Instanța străină să fi fost competentă în examinare/pronunțare Dacă la data desfacerii căsătoriei ambii soți erau domiciliați în Nu contravine ordinii publice a RM străinătate

Dacă nu cade sub excepția prevăzută de Să nu fi fost încălcată competența exclusivă a Alte hotărâri prevăzute de legea RM art.467 alin.(4) CPC al RM instanțelor din RM

Să nu existe în proces de examinare de către Să fi fost respectat dreptul la apărare a Să fie respectat termenul de prescripție 3 ani din data rămânerii definitive: instanțele RM a unei cauze între aceleași părți, părților din proces în cadrul căruia poate fi depusă în RM art.467 alin.(3) CPC al RM obiect și aceleași temeiuri 131 2. Procedura recunoașterii 2. Procedura recunoașterii Aspecte procedurale

Competența instanței să examineze cererea de recunoaștere Condițiile de întocmire a cererii de recunoaștere

Art.468 CPC al RM Alin.(1)-(2) art.469 CPC al RM: Condițiile tehnice (Datele de contact și identificare a părților etc.)

Încuviințarea hotărârii judecătorești străine, la cererea creditorului Alin.(3) art.469 CPC al RM: Anexele obligatorii

Este decisă de către instanța judecătorească (loci executionis) Cele stabilite prin tratatele internaționale la care RM este parte

De la domiciliul sau sediul debitorului, iar în caz de lipsă sau necunoaștere Ex.: art.52 din Tratatul dintre RM și România din 06.07.1996 etc.

În lipsa unui tratat internațional De la locul aflării bunurilor debitorului Copia hotărârii judecătorești străine, legalizată de emitent

Se aplică doar în cazul când nu a fost executată benevol Actul oficial care confirmă caracterul definitiv al hotărârii judecătorești străine, dacă aceasta nu rezultă din hotărâre

Procedura de examinare a cererii Dovada neparticipării părții împotriva căreia s-a emis hotarârea, deși a fost legal înștiințată Alin.(1)-(5) din art.470 CPC al RM: Mecanisme imperative de procedură Dovada executării anterioare a hotărârii în statul respectiv Este exclusă reexaminarea fondului hotărârii judecătorești străine/modificarea acesteia (alin.(6) art.470 CPC al RM) Se însoțesc de traduceri în limba de stat autorizate și supralegalizate conform art.466 CPC al RM În baza Încheierii rămase irevocabile privind încuviințarea jotărîrii judecătorești străine se elibereaz ă un titlu executoriu, expediat executorului judecătoresc desemnat de creditor Condiția nu este obligatorie în măsura în care părțile sunt de acord cu depunerea actelor în copii certificate În subsidiar, executarea va fi asigurată conform art.15 și 30 Cod de executare RM Obiecțiile pot fi formulate de persoana interesată în instanța de la domiciliul sau sediul său, în termen de o lună din momentul primirii hotărârii judecătorești străine Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine nesusceptibile de executare

silită – art.472 CPC al RM Mecanismul examinării: alin.(3)-(5) art.472 CPC al RM

Copia Încheierii este expediată părților din proces în 5 zile de la pronunțare, Fără procedură ulterioară, dacă persoana interesată nu a obiectat recunoașterea fiind susceptibilă căilor de atac conform CPC al RM 132 3. Executarea hotărârilor judecătorești străine

Aspecte procedurale

Specificul Exequatur-ului Condițiile și procedura Exequatur-ului

Competența instanței judecătorești: art.468 CPC al RM Procedură judiciară

Termen pentru inițierea procedurii: art.467 alin.(3) CPC al RM În urma controlului asupra hotărârii judecătorești străine Condițiile de întocmire a cererii și anexele cuvenite: art.469 CPC al RM

Exercitat de către instanța competentă din statul solicitat Procedura propriu-zisă: art.470 CPC al RM

Condițiile de expediere a încheierii și ordinea aplicării căilor de atac: Pe teritoriul căruia se solicită executarea art.471 alin.(2) CPC al RM Condițiile și modul de executare a încheierii: art.470 alin.(7) CPC al RM Este declarată executorie, dacă cumulativ dispune

Temeiuri de refuzare privind recunoașterea și încuviințarea executării De forță executorie silite a hotărârilor judecătorești străine: art.471 alin.(1) CPC al RM

Are calitatea de autoritate a lucrului judecat Nu a devenit irevocabilă sau nu este executorie în țara de origine

Încălcarea dreptului la apărare a părții interesate (citarea legală etc.) Necesitatea parcurgerii a două etape Examinarea este de competența exclusivă a instanței din RM Recunoașterea hotărârii judecătorești străine Există o hotărâre, chiar și nedefinitivă, a instanței din RM, dintre aceleași părți, cu Executarea hotărârii judecătorești străine același obiect și temeiuri

A expirat termenul de prescripție pentru prezentarea hotărârii spre La data sesizării instanței străine, în procedura instanței din RM se află o cauză între executare silită și, respectiv, cererea de repunere nu a fost admisă aceleași părți, cu aceleași obiect și temeiuri

Este rezultatul unei fraude comise în procedura din străinătate Executarea poate prejudicia suveranitatea, poate amenința securitatea și poate să contravină ordinii publice a RM În egal ă măsură se aplică refuzului de recunoaștere a hotărârii judec ătorești străine care nu este susceptibilă de executare Este dispusă transmiterea acțiunii băncii licențiate în RM (se admite doar cu condiția silită: art.473 CPC al RM prezentării permisiunii/avizului BNM)

133 Tema 18. ARBITRAJUL INTERNAȚIONAL. EFECTELE HOTĂRÂRILOR ARBITRALE STRĂINE

Unități de conținut: 1. Noțiunea și felurile arbitrajului. Criteriile de clasifi care a arbitrajului 2. Legea aplicabilă convenției de arbitraj 3. Efectele hotărârii arbitrale străine 4. Recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine în Republica Moldova 5. Cazurile de refuzare a recunoașterii și executării hotărârilor arbitrale străine

Obiective de referință: • Argumentați avantajele efi cacității arbitrajului față de jurisdicțiile de drept comun. • Stabiliți felurile și formele arbitrajului. • Determinați legea aplicabilă convenției de arbitraj. • Stabiliți efectele hotărârii arbitrale străine. • Analizați procedura de recunoaștere și executare a hotărârilor arbitrale străine. • Stabiliți cazurile de refuzare a recunoașterii și executării hotărârilor arbitrale străine.

134 1. Noțiunea și formele arbitrajului

Aspecte introductive

ARBITRAJ

Avantajele față de jurisdicțiile de Cale alternativă celei judecătorești de Clasificarea drept comun soluționare a unui litigiu de către o persoană sau un organ colegial Generală În funcție de Încrederea părților din proces față de arbitri, competența materială care sunt specializați în domenii de profil Caracter convențional/facultativ Specifică

De tip bilateral În funcție de Arbitraje comerciale internaționale Are efect de excludere a competenței competența teritorială instanței judecătorești De tip regional Arbitraje de drept internațional privat Hotărârea emisă este obligatorie pentru Cu vocație universală Simplitatea procedurii arbitrale părțile implicate în proces Ad-hoc În funcție de structura organizatorică Celeritatea/operativitatea soluționării Instituționalizate litigiului

De drept strict Evitarea conflictelor de jurisdicții și În funcție de aderențele pe care le are În funcție de atribuțiile conflictelor de legi obiectul litigiului arbitrilor De echitate

Intern Internațional Comercial internațional

Drept internațional privat

135 2. Convenția de arbitraj 2. Convenția de arbitraj Aspecte conflictuale

Clauza compromisorie Compromisul

Noțiune Noțiune

Clauză specială din contractul principal încheiat între părți Convenție distinctă semnată de către părți în contextul unui litigiu existent Privind supunerea judecării eventualelor litigii de către un anumit arbitraj De a nu fi supus jurisdicției de drept comun Funcțiile

Produce efecte obligatorii pentru părți Fiind stabilite condițiile în care va statua arbitrajul desemnat competent

Înlătură competența instanțelor judecătorești Condițiile care urmează a fi îndeplinite

Conferă arbitrilor puteri privind soluționarea litigiului dintre părțile contractante Să se refere la un litigiu existent/să fie actual

Organizarea unei proceduri care fundamentează pronunțarea unei hotărâri susceptibile de executare forțată Să se exprime clar voința părților privind soluționarea litigiului prin arbitraj

Să se desemneze expres arbitrul sau arbitrii Caracterele

Să se conțină precizări privind organizarea arbitrajului și procedura de Este anterioară oricărei disensiuni între părțile contractuale soluționare a litigiului

Este un act preparatoriu în care pot fi incluse și mențiuni speciale privind arbitrajul Să se întocmească într-o formă scrisă: art.1 din Convenția de la Geneva din 1961; art.7 din Legea nr.24/2008 privind arbitrajul comercial internațional Autonomia în raport cu contractul principal Legea aplicabilă convenției de arbitraj Invaliditatea contractului principal nu afectează validitatea clauzei compromisorii

Rezilierea contractului principal nu afectează clauza compromisorie Lex voluntatis: art.V pct.1 lit.a) din Convenția de la New York din 1958 și art.VI pct.2 lit.a) din Convenția de la Geneva din 1961 Legea aplicabilă clauzei compromisorii poate fi diferită de legea aplicabilă contractului

Legea aplicabilă contractului principal – lex contractus: Guvernează fondul cauzei În subsidiar: Legea statului unde hotărârea trebuie să fie pronunțată

Lex causae: Obiectul, cauza și temeiurile pretențiilor Soluție de salvgardare: În caz de imposibilitate a stabilirii prin criteriile subiectiv și obiectiv, legea aplicabilă va fi cea identificată prin normele conflictuale ale sistemului de Legea aplicabilă clauzei compromisorii: Guvernează, de regulă, doar procedura arbitrală drept al statului unde se află instanța de arbitraj sesizată 136 3. Efectele hotărârilor arbitrale străine

Aspecte conceptuale

Noțiunea hotărârii arbitrale Elementele determinante ale hotărârii arbitrale

Act procedural Izvorul hotărârii arbitrale

Obligația părților de a supune diferendul unui arbitraj derivă dintr-o convenție Prin care organul arbitral

Organul de la care emană hotărârea arbitrală Se pronun ță asupra litigiului cu a cărui examinare a fost învestit

Arbitraj determinat competent în baza unei convenții arbitrale Pe teritoriul căruia se solicită executarea Obiectul hotărârii arbitrale

Constituie o sinteză Raporturi contractuale și necontractuale de drept civil cât și comercial: art.1 pct.3 din Convenția de la New York din 1958 și art.1 alin.(4) lit.a) din Legea nr.24/2008

Întregii activități desfășurate de completul de arbitri, sau după caz, Operațiuni de comerț internațional: art.1 pct.1 lit.a) din Convenția de la Geneva din 1961 de arbitrul unic

Părțile la care se referă hotărârea arbitrală

Activitatea concomitentă și a părților din proces Persoane fizice și juridice, inclusiv cei care nu au lege națională a statului contractant al Convenției de la New York din 1958 (art.1 pct.1)

Din momentul perfectării convenției de arbitraj și până la îndeplinirea Persoane fizice și juridice trebuie să aibă reședința lor obișnuită sau sediul în statele contractante ultimului act de procedură (nemijlocit hotărârea dată de arbitri) diferite: Convenția de la Geneva din 1961 (art.1 pct.1 lit.a)) Criteriile de determinare a hotărârilor arbitrale străine

Fiind reflectat rezultatul procedurii arbitrale în toată complexitatea sa Criteriul obiectiv Criteriul subiectiv

Caracterul străin este prezent când hotărârea arbitrală Locul pronunțării și cel al executării hotărârii arbitrale este același, Excepție: Locul pronunțării trebuie să este pronunțată în alt stat decât cel unde se cere însă examinarea a avut loc conform unei legi străine și a fost soluționat fie al unui stat contractant (Convenția de ulterior recunoașterea și executarea (Convenția de la un diferend privind raporturi juridice cu elemente de extraneitate la Geneva din 1961) New York din 1958) (Convenția de la New York din 1958)

137 4. Recunoașterea și executarea hotărârilor arbitrale străine 4.1. Precizări prealabile

Aspecte generale: art.475 CPC al RM

Alin.(1) lit.a și b) Alin.(2) Alin.(3) lit.a) și b)

Hotărârea arbitrală este considerată Poate fi recunoascută pe teritoriul Partea care invocă o hotărâre arbitrală

străină, dacă Republicii Moldova străină poate solicita

Este pronunțată pe teritoriul unui stat Hotărârea arbitrală străină emisă în Recunoașterea și executarea silită a străin conformitate cu o convenție arbitrală hotărârilor arbitrale străine

Este emisă pe teritoriul Republicii Pe teritoriul unui stat străin care este parte Moldova la Convenția de la New York din 1958 Recunoașterea hotărârii arbitrale străine

În condiția în care legea aplicabilă Ratificată prin Hotărârea Parlamentului RM nr.87/1998 procedurii arbitrale este a unui stat străin Pentru a invoca autoritatea de lucru judecat

A cărei recunoaștere și executare sunt A cărei recunoaștere și executare Fără a avea dreptul de executare ulterioară a reglementate prin tratate internaționale la care sunt reglementate hotărârii recunoscute RM este parte

În baza reciprocității cât privește efectele hotărârilor arbitrale străine

138 4.2. Condițiile recunoașterii și executării hotărârilor arbitrale

Condițiile

Prevăzute de Convenția de la New York din 1958 și art.476 alin.(1)-(7) CPC al RM

Competența instanței arbitrale Caracterul obligatoriu al hotărârii arbitrale Respectarea dreptului la apărare

Corelația cu convenția de arbitraj Pentru a fi recunoscută, hotărârea arbitrală Conform art.V pct.1 lit.b) din Convenția de la New York din 1958 Instanța arbitrală este învestită valabil cu competență de a Trebuie să fie obligatorie pentru părți judeca litigiul în măsura în care intervine nulitatea Dreptul la apărare nu a fost respectat dacă convenției arbitrale Trebuie să nu fie anulată sau suspendată de o autoritate competentă a țării în care sau după legea Instanța arbitrală acționează în limitele investirilor căreia a fost pronunțată Partea interesată nu a fost informată despre stabilite de către părți fără a depăși competențele desemnarea arbitrilor sau despre procedura de încredințate prin convenția arbitrală Constituirea organului de arbitraj și procedura arbitraj anterioară Lipsa validității este ignorată în măsura în care Aceleiași părți, din alte motive, i-a fost partea care invocă acest temei nu a pus problema la imposibil să-și pună în valoare mijloacele etapa examinării litigiului privind lipsa competenței sale de apărare În sensul art.V pct.1 lit.a) din Convenția de la New York din 1958 Depășirea limitelor competenței poate fi ignorată de către Lipsa informării invocată de partea interesată este instanța solicitată în recunoaștere și executare în măsura care ignorată de instanță în măsura în care participând la procedura în fond nu a ridicat excepția de lipsă a partea care o invocă nu a ridicat această excepție în momentul Trebuie să fie conformă convenției părților examinării fondului competenței

În lipsa convenției, în virtutea legii țării unde s-a Examinarea de către o instanță sau Obiectul litigiului nu poate fi soluționat prin pronunțat hotărârea autoritate competentă din țara unde s-a arbitraj conform legii Republicii Moldova pronunțat hotărârea arbitrală

Ordinea publică Chestiunile cuprinse în hotărârea arbitrală străină, în măsura în care se conțin în convenția arbitrală și A unei cereri de amânare sau suspendare a executării silite pot fi delimitate de cele care nu se cuprind În sensul art.V pct.2 lit.b) din Convenția de la New York din 1958

Instanța față de care se invocă recunoașterea și Pot fi recunoscute și executate pe teritoriul Republicii Hotărârea arbitrală nu este recunoscută și executată, dacă executarea poate dispune amânarea sau Moldova contravine ordinii publice din statul în care este invocată suspendarea procedurii Exequatur-ului

139 4.3. Procedura recunoașterii și executării hotărârilor arbitrale străine

Aspecte procedurale

Cererea de recunoaștere și executare: art.475.1 CPC al RM Examinarea cererii: art.475.2 CPC al RM

Se depune la Curtea de Apel din circumscripția Ședință publică cu citarea obligatorie a părților

Domiciliului/reședinței sau sediului peroanei care o privește În cazul când prin hotărârea arbitrală este vizată o instituție financiară licențiată din RM În subsidiar: Locului aflării bunurilor persoanei care o privește În mod obligatoriu sunt informate și citate Ministerul Justiției și BNM Condițiile tehnice de conținut/anexe obligatorii

Datele de contact ale părților/reprezentanților săi și data devenirii executorie Instanța audiază debitorul și examinează probele prezentate de către acesta Originalul sau copia legalizată a hotărârii arbitrale și convenției arbitrale

După caz, declarație dacă și în ce măsură hotărârea arbitrală a fost În cazul când instanța are dubii privind legalitatea executată procedurală a hotărârii arbitrale

Forma apostilată, dacă emană de la statele parte la Convenția de la Haga din 1951, Poate solicita explicații solicitantului recunoașterii și executării supralegalizate în celelalte cazuri, sau sunt scutite de ambele forme, dacă emană din statele parte la tratate internaționale la care RM este parte Poate interoga debitorul privind conținutul cererii de recunoaștere și executare

Dacă nu sunt redactate în limba de stat, partea solicitantă este obligată să prezinte o traducere efectuată conform Legii nr.264/2008 și să fie legalizată în modul stabilit În caz necesar, poate cere explicații arbitrajului care a emis hotărârea

Încheierea privind recunoașterea și executarea: art.475.3 Termenul de înaintare a Cererii CPC al RM

Admiterea sau refuzul, cu sau fără posibilitatea executării ulterioare a Încheierii 3 ani din momentul devenirii obligatorie conform legii statului pronunțării

Se eliberează imediat după pronunțare sau în 5 zile părților absente la ședință Repunerea în termen este examinată conform art.116 CPC al RM Poate fi atacată cu recurs în ordinea stabilită de CPC al RM

Devenită irevocabilă, instanța competentă conform art.475 alin.(1) CPC eliberează titlul executoriu, în baza căruia este inițiată procedură cuvenită conform CE al RM 140 BIBLIOGRAFIE

I. Suport didactico-ştiinţifi c obligatoriu 1. BABĂRĂ, V. Drept internațional privat. Curs universitar. Ediția a VI-a. Chișinău: Bons Offi ces, 2020. 2. BURUIANĂ, M. Dezvoltări recente în dreptul internațional privat (Colecție de articole). Chișinău: Biotehde- sign, 2017. 3. FILIPESCU, I., FILIPESCU, A. Tratat de Drept internațional privat. București: Universul juridic, 2008. 4. JACOTĂ, M. Drept internațional privat. Iași: Editura Fundației „Chemarea”, 1997. 5. MACOVEI, I. Drept internațional privat. București: C.H. Beck, 2011. 6. БОГУСЛАВСКИЙ, М.М. Международное частное право. Москва, 2005. 7. ДМИТРИЕВА, Г.К. Международное частное право. Учебник. Москва: Проспект, 2009. 8. ЛУНЦ, Л.А. Курс международного частного права. Общая часть. Москва: Юридическая литература, 1970. 9. ЛУНЦ, Л.А. Курс международного частного права. Особенная часть. Москва: Юридическая литера- тура, 1975.

II. Suport didactico-ştiinţifi c alternativ/suplimentar 1. ALTENKIRCK, M. Formal calidy in Rome II Regulation. Culegere de studii. Sellier, 2011. 2. ARMINJON, P. Le principe des droits acquis en droit international privé. In: Recueil de Cours de lʾAcademie de la Haye. Tomme 44 II, 1933. 3. AVORNIC, Gh., COJOCARU, V. Adopția națională și internațională sub auspiciile principiilor statului de drept. Chișinău: Cartdidact, 2005. 4. BABĂRĂ, V. Refl ecţii asupra reglementărilor privind legea aplicabilă raporturilor de familie în dreptul Republicii Moldova. În: Dezvoltări recente în dreptul internaţional privat. Colecţie de articole. Chişinău: Biotehdesign, 2017, pp.599-618.

141 5. BABĂRĂ, V. Imunitatea de jurisdicție a statelor în procesele de drept intrenațional privat. În: Avocatul Poporului, 2006, nr.3. 6. BABĂRĂ, V. Particularitățile normelor confl ictuale. În: Revista Națională de Drept, 2006, nr.4. 7. BABĂRĂ, V. Sentințele arbitrale străine. Recunoașterea și executarea acestora în Republica Moldova. În: Analele științifi ce ale USM. Seria „Științe socioumanistice”, vol.I, 2006. 8. BABĂRĂ, V. Refl ecții asupra reglementărilor privind legea aplicabilă raporturilor de familie în dreptul Repu- blicii Moldova. În: Dezvoltări recente în Dreptul internațional privat. Colecție de articole. Chișinău: Bioteh- design, 2017. 9. BABĂRĂ, V. Confl icte de legi privind legea aplicabilă contractelor de transport. În: Revista Naţională de Drept, 2019, nr.7-9. 10. BACH, I. Chapter II – Torts/Delicts, General Rule in Rome II Regulation. Culegere de studii. Sellier, 2011. 11. BACH, I. Rules of safety and conduct in Rome II Regulation. Culegere de studii, 2011. 12. BATIFFOL, H., LAGARDE, P. Traité de Droit international privé. Tome 1, 8e édition. Paris: Librairie généra- le de droit et de jurisprudence, 1993. 13. BĂIEȘU, V., CĂPĂȚÎNĂ, I. Drept internațional privat. Note de curs. Chișinău: Tipografi a Centrală, 2000. 14. BELOHLAVEK, A. Convenția de la Roma, Regulamentul Roma I. Comentariu. În: Noile reglementări europene privind confl ictul de legi aplicabile obligațiilor contractuale. Vol.I. București: C.H. Beck, 2012. 15. BONOMI, A. Explanatory Report on the Hague Protocol of 23 November 2007 on the Law Applicable to Maintenance Obligations, 2009. 16. BUGLEA, C.-P. Drept internațional privat român. București: Universul juridic, 2013. 17. BURUIANĂ, M., EFRIM, O., EȘANU, N. Comentariul Codului civil al Republicii Moldova. Vol. I și II. Chișinău: ARC, 2005. 18. BURUIANĂ, M., VICTERNICEANU, D. Procedura de recunoaștere și executare a hotărîrilor judiciare și arbitrale străine. Ediția a II-a. Chișinău: Tipografi a Centrală, 2013.

142 19. CĂPĂȚÎNĂ, O. Caracteristici ale dreptului tranzitoriu în raporturile de comerț internațional. Partea a II-a. În: Revista Română de Drept, 1995, nr.1. 20. CHELARU, A.-L. Repere actuale în dreptul internațional privat: persoane, succesiuni, familia. București: Universul juridic, 2018. 21. CHELARU, I. Căsătoria și divorțul. Aspecte juridice civile, religioase și de drept comparat. Iași: A92 Acteon, 2003. 22. CHESHIRE, G.C., NORTH, P.M., FAWCETT, J.J. Private International Law. 14-th edition. Oxford University Press, 2008. 23. CLARKSON, J.Hill. The Confl ict of Law. Oxford University Press, 2011. 24. COJOCARU, V. Noţiunea, efectele şi constatarea recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine. În: Analele ştiinţifi ce ale USM. Seria „Științe socioumanistice”, 2006, pp.169-176. 25. COJOCARU, V. Califi carea căsătoriei în dreptul internaţional privat. În: Dezvoltări recente în dreptul internațional privat. Ediție îngrijită de M. Buruiană. Chişinău: Biotehdesign, 2017, pp.536-552. 26. COJOCARU, V. Confl ictul de legi (articol de sinteză). În: Analele ştiinţifi ce ale USM. Seria „Științe socioumanistice”, 2005, pp. 92-96. 27. COJOCARU, V., LAZĂR, D. Efi cacitatea internațională a sentințelor arbitrale străine în sistemul Convenției de la New York din 1958. Chişinău: CEP USM, 2018. 28. COJOCARU, V., MIRON, Ox. Integrarea cadrului convențional în materia adopției internaționale în legislația Republicii Moldova. Chișinău: Biotehdesign, 2019. 29. COJOCARU, V. Note asupra procedurii recunoaşterii măsurilor provizorii şi conservatoare în dreptul internaţional privat. În: Analele ştiinţifi ce ale USM. Seria „Științe socioumanistice”, 2005, pp.96-111. 30. COJOCARU, V. Recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești străine în materie civilă în Republica Moldova. Chișinău: CEP USM, 2007. 31. DIACONU, N. Drept internațional privat. Ediția a II-a. București: Lumina Lex, 2007. 32. DUMITRACHE, S. Persoana juridică în dreptul internațional privat. București: Lumina Lex, 1999.

143 33. FRANCESCAKIS, Ph. La théorie du renvoi et des confl its de systèmes en droit international privé. Paris: Sirey, 1958. 34. FRANCISC, Deac. Tratat de drept succesoral. Ediția a II-a. București: Universul juridic, 2002. 35. FUCHS, A. Overriding mandatory provisions in Rome II Regulation. Sellier, 2011. 36. FUEREA, A. Drept internațional privat. București: Universul juridic, 2005. 37. GUTMAN, D. Droit international privé. 6e édition. Paris: Dalloz, 2009. 38. HARRIS, J. Mandatory Rules and Public Policy under the Rome I Regulation. Sellier, 2009. 39. HUBER, P., ILLMER, M. International Product Liability. A Commentary on Article 5 of the Rome II Regulation. In: YB-PIL, 2007. 40. JUVARA, A. Curs de Drept internațional privat. Confl ictele de legi. București: Tipografi a și legătoria peniten- ciarului Văcărești, 1934. 41. LEQUETTE, Y. Le renvoi de qualifi cation. In: Melanges Holleanx. Paris: Litec, 1990. 42. LEREBOURS-PIGEONNIERE, P., LOUSSOUARN, Y. Droit international privé. Paris: Dalloz, 1970. 43. LOUSSOUARN, Y., BOUREL, P. Droit international privé. Paris: Dalloz, 1999. 44. LUPAȘCU, D., UNGUREANU, D. Drept internațional privat. București: Universul juridic, 2013. 45. MACOVEI, I. Dreptul comerțului internațional. Vol.I. București: C.H. Beck, 2006. 46. MAGNUS, U. Article 4 Rome Regulation: The Applicable Law in the Absence of choise in Rome Regulation. Culegere de studii. Sellier, 2009. 47. MAYER, P., HENZE, V. Droit international privé. 10-e edition. Montchrestein, 2010. 48. PĂNCESCU, Fl. G. Drept procesual civil internațional. București: Hamangiu, 2014. 49. POPESCU, D. A. Ghid de drept internațional privat în materia succesiunilor. Onești: Magic Prin, 2014. web: http://www.universuljuridic.ro/competenta-internationala-in-materie-succesorala-a-notarilor-romani-sub- imperiul-regulamentului-650-2012/2/. 50. POPESCU, T. R. Drept internațional privat. București: Romfel, 1994. 51. POPESCU, T. R., BÂRSAN, C. Dreptul comerțului internațional. Vol.IV. Universitatea București, 1983.

144 52. PRESCURE, T., SAVU, C. N. Drept internațional privat. București: Lumina Lex, 2005. 53. SITARU, Dr.-Al. Tratat de Drept internațional privat. București: C.H. Beck, 2013. 54. ȘEREMET, Ig. Condiția juridică a străinului în dreptul succesoral. În: Analele științifi ce ale USM. Seria „Ști- ințe socioumanistice”, 2006, vol.I., pp.269-273. 55. ȘEREMET, Ig. Norma confl ictuală cu privire la regimul matrimonial. În: Revista Națională de Drept. Ediție specială, 2009, nr.10-12, pp.155-161. 56. ȘEREMET, Ig. Aspecte confl ictuale privind cerințele legale pentru a putea moșteni și deschiderea succesiunii. În: Revista Perspectiva - INT. Diversitatea științelor socio-umane: probleme și soluții pentru dezvoltarea europeană. Culegere de comunicări științifi ce. Chișinău, 2009, pp.138-148. 57. ȘEREMET, Ig. Expuneri doctrinare și jurisprudențiale pe marginea confl ictelor de califi cări cu privire la regi- mul matrimonial și regimul succesoral. În: Revista moldovenească de Drept internațional și Relații interna- ționale, 2009, nr.4, pp.108-121. 58. ȘEREMET, Ig. Aspecte confl ictuale privind partajul și transmiterea averii succesorale. În: Revista Națională de Drept, 2010, nr.1, pp.64-68. 59. ȘEREMET, Ig. Unele situații confl ictuale de drept internațional privat privind persoanele cu vocație succeso- rală. În: Revista Națională de Drept, 2010, nr.2, pp.54-60. 60. ȘEREMET, Ig. Aplicarea Convenției de la Haga din 05 octombrie 1961 privind confl ictele de legislație referi- toare la forma dispozițiilor testamentare în contextul califi cării punctelor de legătură specifi ce și soluționării confl ictelor de califi cări. În: Revista Perspectiva - INT, 2012. 61. ȘEREMET, Ig. Unele probleme generale privind confl ictele în raporturile juridice de Drept internațional pri- vat prin prisma Convenției de la Haga din 05 octombrie 1961 privind confl ictele de legislație referitoare la forma dispozițiilor testamentare. În: Revista moldovenească de Drept internațional și Relații internaționale, 2012, nr.4, pp.38-53. 62. ȘEREMET, Ig. Aspecte lacunare în sistemul de drept confl ictual al Republicii Moldova privind determinarea legii aplicabile încheierii căsătoriei cu element de extraneitate. În: Revista Națională de Drept, 2019, nr.7-9, pp.225-227.

145 63. UNGUREANU, E., TATAR, Ad. C. Drept internațional privat. Iași: Lumen, 2014. 64. UNGUREANU, O., JUGASTRU, C. Manual de Drept internațional privat. București: All Beck, 1999. 65. VLAD, I.-L. Competența internațională în materie succesorală a notarilor români sub imperiul Regulamentului (UE), nr. 650/2012, p.2, disponibil la următoarea adresă web: http://www.universuljuridic.ro/competenta- internationala-in-materie-succesorala-a-notarilor-romani-sub-imperiul-regulamentului-650-2012/2/. 66. ZILBERSTEIN, S. Procesul civil internațional. București: Lumina Lex, 1994. 67. МЕДВЕДЕВ, И.Г. Комментарий к конвенциям в области имущественных отношений супругов и на- следования. Москва: Волтерс Клувер, 2007.

III. Acte normative internaţionale 1. Convenția de la Haga din 15.06.1955 asupra legii privind vînzarea internațională de bunuri mobile corporale. 2. Convenția de la Haga din 16.06.1955 privind reglementarea confl ictelor de legi între legea națională și legea domiciliului. 3. Convenția europeană de arbitraj comercial internațional încheiată la Geneva în 1961, ratifi cată de Republica Moldova prin H.P. nr.1331/1997, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.67/68 din 1997. 4. Convenția europeană în domeniul informației asupra dreptului străin, semnată la Londra în 1969 și Protocolul adițional semnat la Strasbourg în 1978, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.724/2001, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.3-4 din 2002. 5. Convenția de la Haga privind procedura civilă din 1954, la care Republica Moldova a aderat prin H.P. nr.1136/1992, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.8/216 din 30.08.1992. 6. Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor ofi ciale străine din 1961, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.42/2006, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.47-50, art.206 din 24.03.2006. 7. Convenția de la Haga privind notifi carea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială din 1965, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.13/2012, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.92, art.288 din 15.05.2012.

146 8. Convenția de la Haga din 1970 privind recunoașterea divorțurilor și separărilor legale, la care Republica Mol- dova a aderat prin Legea nr.106/2011, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.103-106, art.268 din 24.06.2011. 9. Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.677/2001, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.150-151, art.1199 din 11.12.2001. 10. Convenția de la Viena asupra contractelor de vînzare internațională de mărfuri din 1980, la care Republica Moldova a aderat prin H.P. nr.115/1994, publicată în Monitorul Ofi acial, nr.6/28 din 30.06.1994 (în vigoare din 20.05.1994). 11. Convenția internatională cu privire la drepturile copilului din 1989, ratifi cată prin H.P. nr.408/1990, publicată în Veştile, nr.12/303 din 1990. 12. Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1135/1992. 13. Convenția de la Viena din 1963 privind relațiile consulare, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1135/1992. 14. Convenția de la New York din 1989 a Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copiilor, ratifi cată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.408/1990, publicată în Veștile, nr.12/303 din 1990. 15. Convenția de la New York din 1958 pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, ratifi cată prin Hotărîrea Parlamentului nr.87/1998, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.71, art.471 din 30.07.1998. 16. Convenția europeană adoptată la Strasbourg în 1975 asupra statutului juridic al copiilor născuți în afara căsătoriei, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.722/2001, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.1-3 art.8 din 04.01.2002. 17. Convenția de la Haga din 1993 asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, ratifi cată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.1468/1998, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.14-15, art.79 din 26.02.1998.

147 18. Convenția de la Haga din 05.10.1961 privind confl ictele de legi referitoare la forma dispozițiilor testamentare, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr.107/2011, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.103/106 din 24.06.2011. 19. Convenția CSI cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 22.01.1993, ratifi cată prin Hotărîrea Parlamentului nr.402-XIII din 16.03.95, publicată în ediţia ofi cială Tratate internaţionale, 1999, vol. 16, p.262. 20. Regulamentul (CE) nr.593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17.06.2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I). 21. Regulamentul (CE) nr.864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11.07.2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II). 22. Regulamentul (UE) nr.1259/2010 al Consiliului din 20.12.2010 de punere în aplicare a unor forme de coope- rare consolidată în domeniul legii aplicabile divorțului și separării de corp (Roma III). 23. Regulamentul (UE) nr.650/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 04.07.2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotarîrilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice în materie de succesiuni și privind crearea unui certifi cat european de moștenitor, publicat în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene, nr.L201 din 27.07.2012. 24. Regulamentul CE nr.4/2009 privind competența, legea aplicabilă. Recunoașterea și executarea hotarîrilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere, publicat în Jurnalul Ofi cial al UE, nr.L7 din 10.01.2009. 25. Protocolul de la Haga din 23.11.2007 privind legea aplicabilă obligației de întreținere, referitor la regimul confl ictual aplicabil obligației de întreținere dintre părinți și copii, https://assets.hcch.net/docs/67139fe1-12- e2-4339-a19b-6a2326839c84.pdf. 26. Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și Consiliului din 21.04.2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului, publicată în Jurnalul Ofi cial, nr.L143 din 30.04.2004.

148 27. Tratatul dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 25.02.1993, ratifi cat prin Hotărîrea Parlamentului nr.260-XIII din 04.11.94. Publicat în ediţia ofi cială Tratate internaţionale, 1999, vol. 21, p.49. 28. Tratatul dintre Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 26.10.2004, ratifi cat prin Legea nr.33-XVI din 14.04.2005, publicat în ediţia specială Tratate internaţionale, 2006, vol.36, p.134. 29. Tratatul dintre Republica Moldova şi Republica Letonia cu privire la asistenţa juridică şi la raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 14.04.1993, ratifi cat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1487-XIII din 10.06.93, publicat în ediţia ofi cială Tratate internaţionale, 1999, vol.19, p.278. 30. Tratatul dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Socialistă Cehoslovacă privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 12 august 1982 (în vigoare din 26.05.2006), în baza Înțelegerii, întocmite prin schimb de Note, privind confi rmarea aplicării prin succesiune între Republica Moldova și Republica Cehă a tratatelor dintre fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialis- te și fosta Republică Socialistă Cehoslovacia, publicat în Ediția ofi cială Tratate internaţionale, 2015, vol.45, p.398; Tratate internaţionale, 2009, vol.39, p.204. 31. Tratatul dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Ungară privind asistenţa reciprocă în materie civilă, familială şi penală, semnat la Moscova, la 15.07.1958, repus în vigoare din 19.10.2007, în baza Protocolului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ungariei, semnat la Budapesta la 17.11.2005, ratifi cat prin Legea nr.118/2006, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.87-90, art.389 din 09.06.2006. 32. Tratatul dintre Republica Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală din 13.12.1993, ratifi cat prin Hotărîrea Parlamentului nr.261-XIII din 04.11.94, publicat în ediţia ofi cială Tratate internaţionale, 1999, vol.22, p.85. 33. Tratatul dintre Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la asistenţa juridică şi la raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 09.02.1993, ratifi cat prin Hotărîrea Parlamentului, nr.1487a-XIII din 10.06.93, publicat în ediţia ofi cială Tratate internaţionale, 1999, vol.19, p.313.

149 34. Tratatul din 06.07.1996 dintre Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, ratifi cat prin Hotarîrea Parlamentului nr.1018-XIII din 03.12.1996, publicat în ediţia ofi cială Tratate internaţionale, 1999, vol.20, p.364, în vigoare pentru Republica Moldova din 22 martie 1998. 35. Acordul dintre Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina privind asistenţa juridică reciprocă în materie civilă şi penală din 19.06.2012 (în vigoare 03.01.2014), ratifi cat prin Legea nr.293 din 21.12.2012, publicat în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.139-143 din 05.06.2015. 36. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene privind asistenţa judiciară şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă, semnat la Roma, la 07.12.2006, în vigoare din 01.02.2011, ratifi cat prin Legea nr.219/2007, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.175-177, art.674, din 09.11.2007. 37. Acordul din 22.05.96 dintre Republica Moldova şi Republica Turcia cu privire la asistenţa juridică în materie civilă, comercială şi penală, ratifi cat prin H.P. nr.1017/1996, publicat în ediția ofi cială Tratate internaţionale, 2002, vol.29, p.355.

IV. Acte legislative/normative naţionale 1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.1 din 12.08.1994; republicată: Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.78, art.140 din 29.03.2016. 2. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, publicat în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.82-86, art.661 din 22.06.2002; republicat: Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.66-75, art.132 din 01.03.2019. 3. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, publicat în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.82-86, art.661, din 22.06.2002; republicat: Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.66-75, art.132 din 01.03.2019. 4. Codul familiei al Republicii Moldova nr. 1316-XIV din 26.10.2000, publicat în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.47-48, art.210 din 26.04.2001 (în vigoare 26.04.2001). 5. Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, publicată în Monitorul Parla- mentului Republicii Moldova, nr.2/33 din 1994, Ziarul „Sfatul ţării” din 01.05.1992 (în vigoare 01.05.1992).

150 6. Legea nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.6, art.54 din 26.01.1995. 7. Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr.273-XIII din 09.11.1994, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.9, art.89 din 09.02.1995. 8. Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.44-46, art.318 din 21.05.1998. 9. Legea cetățeniei nr.1024/2000, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.98-101 din 02.06.2000. 10. Legea nr.100/2001 privind actele de stare civilă, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.97-99 din 17.08.2001. 11. Legea nr.42/2006 cu privire la aderarea la Convenția de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor ofi ciale străine, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.47-50, art.206 din 24.03.2006. 12. Legea nr.24/2008 cu privire la arbitrajul comercial internațional, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.88-89, art.316 din 20.05.2008. 13. Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270-XVI din 18.12.2008, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.53-54, art.145 din 13.03.2009. 14. Legea nr.99/2010 privind regimul juridic al adopției, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.131/134 din 30.07.2010 (în vigoare din 30.01.2011). 15. Legea nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.179-181, art.610 din 24.09.2010. 16. Legea nr.171/2012 privind piața de capital, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.193/197 din 14.09.2012. 17. Legea concurenței nr.183/2012, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.193/197 din 14.09.2012. 18. Legea nr.13/2012 cu privire la aderarea la Convenția de la Haga din 1965 privind autentifi carea și notifi carea în străinătate a documentelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.92, art.288 din 15.05.2012.

151 19. Legea nr.229/2015 privind acceptarea Statutului Conferinței de la Haga de Drept internațional privat, adoptat la 31 octombrie 1951, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.13-19, art.31 din 22.01.2016. 20. Legea nr.184/2016 cu privire la contractele de garanție fi nanciară, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.293-305 din 09.09.2016. 21. Legea nr.246/2018 privind procedura notarială, publicată în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.30-37 din 01.02.2019. 22. Regulamentul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lîngă Camera de Comerț și Industrie a Republi- cii Moldova din 13.07.2001, publicat în Monitorul Ofi cial al R.Moldova, nr.131-132/2001.

V. Legislaţia altor state 1. Codul civil al României, adoptat prin Legea nr.287/2009, publicat în Monitorul Ofi cial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, care a fost modifi cată prin Legea nr.71/2011 şi rectifi cată în Monitorul Ofi cial al României, Partea I, nr. 427 din 17 iunie 2011 şi în Monitorul Ofi cial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011. 2. Codul de procedură civilă al României din 01 iulie 2010 – Legea nr.134/2010, republicat în temeiul art.XIV din Legea nr.138/2014 pentru modifi carea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modifi carea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Ofi cial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, dându-se textelor o nouă numerotare. 3. Legea poloneză privind dreptul internaţional din 12 noiembrie 1965, în vigoare din 01 iulie 1965. În: Revue critique de droit international privé, 1966, nr. 2, pp.323-327. 4. Legea federală a Austriei privind dreptul internaţional privat din 15 iunie 1978, în vigoare din 01 ianuarie 1979. În: Revue critique de droit international privé, 1979, nr.1, pp.174-185. http://www.ris.bka.gv.at. 5. Legea venesuelă din 06 august 1998 privind dreptul internaţional privat, în vigoare din 06 februarie 1999. În: Revue critique de droit international privé, 1999, nr.2, pp.392-401. 6. Legea-cadru la Codul civil al Germaniei din 18 august 1896, în vigoare din 01 septembrie 1986. În: Revue cri- tique de droit international privé, 1987, nr.1, pp.170-197.

152 7. Legea nr.218 din 31 mai 1995 cu privire la reforma sistemului italian al dreptului internaţional privat, în vigoare din 01 septembrie 1995. În: Revue critique de droit international privé, 1996, nr.1, pp.174-189. 8. Legea din Lihtenstein privind dreptul internaţional privat din 19 septembrie 1996, în vigoare din 01 ianuarie 1997. În: Revue critique de droit international privé, 1997, nr.4, pp.858. 9. Legea Turciei nr.2675 din 20 mai 1982 privind dreptul internaţional privat şi procesul civil internaţional, în vigoare din 22 noiembrie 1982. În: Revue critique de droit international privé, 1983, nr.1, pp.141-157. 10. Legea federală a Elveţiei privind dreptul internaţional privat adoptat la 25 iunie 1891, în vigoare din 25 iunie 1989. În: Revue critique de droit international privé, 1988, nr.2, pp.207-289. 11. Legea din Cehia nr.97 cu privire la dreptul internaţional privat, adoptată la 4 decembrie 1963, în vigoare de la 1 aprilie 1964. În: Revue critique de droit international privé, 1965, nr.3, pp.614-631.

VI. Unifi carea practicii judiciare 1. Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.9 din 09.12.2013 privind practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce ţine de recunoaşterea şi executarea hotărîrilor judecătoreşti şi hotărîrilor arbitrale străine, publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2014, nr.1-2, p.16. 2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.5 din 17 noiembrie 2014 cu privire la actele judecătorului, în faza intentării procesului civil şi pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare. 3. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a preve- derilor legale la soluţionarea unor chestiuni în cadrul examinării litigiilor în care părţile au încheiat Convenţia de arbitraj nr. 2 din 30.03.2015. 4. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.3 din 25 aprilie 2016 cu privire la practica judiciară de exa- minare a pricinilor civile cu element de extraneitate. 5. Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind aplicabilitatea prevederilor art.460 alin. (1) lit.j) Cod de procedură civilă, Dosarul nr. 4ac-14/14.

153 6. Sesizarea nr. 29g/2018 la Curtea Constituțională privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 460 alin. (1) lit. j) Cod de procedură civilă nr.225 din 30 mai 2003.

VII. Surse internet 1. https://www.hcch.net/en/instruments/conventions. 2. http://www.unidroit.org. 3. http://www.cis.minsk.by. 4. http://www.convention.coe.int. 5. http://www.uncintral.org. 6. http://www.legis.md.

154 Violeta COJOCARU, Valeriu BABĂRĂ, Igor ȘEREMET

DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT

Note de curs (în scheme)

Redactare – Antonina Dembițchi Asistență computerizată – Maria Bondari

1 Bun de tipar 25.08.2020. Formatul 60x84 /8. Coli de tipar 19,5. Coli editoriale 13,5. Comanda 52. Tirajul 50 ex. Centrul Editorial-Poligrafic al USM str. Al. Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009