CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ TURISM RURAL ÎN BUCOVINA Suceava – 2013 Eliberează-te de stresul vieții cotidiene citadine! Petrece-ți vacanța sau sfârșitul de săptămână în mod plăcut și relaxant! Scapă de agitația și poluarea din marile orașe! Întoarce-te la izvoarele civilizației românești! Vino în Bucovina și experimentează viața la țară! CE-ȚI OFERĂ SATUL BUCOVINEAN? Autor: Laura URSU Fotografii: Petru PALAMAR • Cadru natural de excepție Hărți: Irina ȚIBULCĂ • Fond peisagistic variat și pitoresc Tehnoredactare: Alexandru PÎNZAR • Vestigii şi monumente istorice • Muzee și case memoriale • Arhitectură locală tradițională Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României • Datini şi obiceiuri, folclor, manifestări culturale CONSILIUL JUDEŢEAN (Suceava) • Odihnă și relaxare, agrement Turism rural în Bucovina / Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, Laura Ursu. - Suceava : Muşatinii, 2013 • Gastronomie specifică locală ISBN 978-606-656-025-2 • Oameni calzi și ospitalieri I. Ursu, Laura • Structuri de primire turistică tradiționale și moderne 338.48(498.6) 63:796.5(498.6) 4 ZONA SUCEAVA ZONA SUCEAVA 5 Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL • Rezervația forestieră “Pădurea de stejari Crujana” (39,40 ha), în comuna Pătrăuți, importantă pentru PEISAJUL NATURAL calitatea stejarilor și frumusețea ei; Poziție geografică: estul județului Suceava, aproximativ în centrul Podișului Sucevei Forme de relief: podișuri, dealuri, câmpii, văi terasate și lunci (Podișul Sucevei, Podișul Dragomirna, Podișul Fălticeni, Depresiunea Liteni, Văile Siretului și Sucevei) Climă: temperat continentală de podiș, cu aer rece, cer senin, geruri şi viscole iarna și aer uscat și cald vara Hidrografie: râurile Siret, Suceava, Șomuzul Mic și Șomuzul Mare, cu afluenții lor: pârâurile Hânțești, Grigorești, Sălăgeni, Dragomirna, Șcheia, Soloneț, Racova etc.; amenajări piscicole pe cursul superior al Șomuzului Mic • Rezervația floristică “Fâneţele Seculare Ponoare” (Ipotești, Bosanci) și Șomuzului Mare (Vornicenii Mari) și (24,50 ha), în satul Cumpărătura (comuna Bosanci), pe iazuri pe pârâurile Dragomirna, Mitoc, Strâmbu Dealul Strâmbu, cu un spectru floristic rar: degetarul, Vegetație: păduri de foioase (stejar, fag, arțar, carpen, tei, odoleanul, trifoiul galben, stânjenelul, frăsinelul, capul ulm, alun, sânger, corn etc.) și vegetație de luncă (salcie, șarpelui, drăgaica; plop, arin și plante ierboase) Faună: animale (urs, jder, mistreț, vulpe, cerb, iepure, hârciog, popândac, șoarece de câmp), păsări (uliu, potârniche, coțofană, bufniță, ciocănitoare, privighetoare, cuc, pițigoi, gaiță, graur, mierlă, pitulice, lăstun, fazan, barză), pești (scobar, clean, crap, mreană, caras, biban, știucă) • Rezervația floristică “Fâneţele Seculare Frumoasa“ (9,5 ha), în satul Frumoasa (comuna Moara), pe Dealul La Pietriș, cu specii floristice rare: usturoiul sălbatic, dedițelul, zambila pitică, stânjenelul de stepă, toporașul, rogozul; • Arbori protejați: Ginkgo Biloba și Fagul Roșu în localitățile Dărmănești și Șcheia • Rezervația forestieră “Pădurea de fagi Dragomirna” (134,80 ha), în comuna Mitocu Dragomirnei, cu făget secular natural în proporție de 97%, cu vârsta între 90- 110 ani; 6 ZONA SUCEAVA ZONA SUCEAVA 7 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Sprijinită pe un soclu din piatră de râu, are pereții din construcția suferind de-a lungul timpului mai multe şi singura destinată a fi mănăstire de călugăriţe. Pictura bârne de stejar orizontale, cioplite și încheiate în „coadă transformări. interioară, datând din perioada voievodului, fără reveniri, de rândunică”, și acoperișul din șindrilă. Pereții interiori au Cu plan triconc, cu absida altarului decroșată și absidele se evidenţiază pe peretele de vest printr-o compoziţie PEISAJUL ANTROPIC fost pictați în anul 1747 în tehnică tempera, pictură ce a laterale poligonale, biserica se împarte în pridvor, altar, iconografică unică; se remarcă scena Cavalcada fost refăcută în ocru, în anul 1826. În cimitirul din jurul naos și pronaos. Odată cu ridicarea turnului-clopotniță, împăratului Constantin cel Mare. Exteriorul este decorat Așezările sucevene: sate de tip răsfirat (înșirate pe văi, în bisericii a fost înmormântată Paraschiva Iurașcu, bunica s-au turnat și clopote noi, pe care s-au însemnat data și cu asize de cărămidă şi arcade oarbe, iar pe latura de vest zonele colinare), unele de tip adunat (grupate în spații poetului Mihai Eminescu. numele donatorilor. se află pictată scena Judecăţii de Apoi. În prezent, biserica depresionare) este înscrisă în lista monumentelor UNESCO. Atestare documentară: perioada 1403 (Verești) – 1803 (Fântânele) Biserica „Sfântul Ilie” din satul cu același nume, comuna Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, ucraineni, Şcheia ruși-lipoveni, polonezi, germani, maghiari și romi de Situată la 1,5 km de Suceava, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare confesiune ortodoxă, romano-catolică, penticostală, în anul 1488. Planul bisericii este triconc, cu turlă pe naos, cu adventistă, baptistă, creștină de rit vechi, creștină după evanghelie Arhitectură tradițională: – gospodării cu specific agro-pastoral, construite atât din paiantă (scheletul din lemn și spațiile goale căptușite cu chirpici), cât și din lemn, cu spații pentru adăpostirea animalelor și pentru depozitarea furajelor sau cu anexe pentru depozitarea produselor agricole și uneltelor de muncă; – decorul simplu și elegant al caselor vechi, al porților, dar și al unor anexe gospodărești apare sub forma unor crestături și/sau incizii pe bârne și grinzi sau este dat de efectul îmbinării cununilor de bârne la colțuri, alteori de capetele grinzilor ce apar sub forma unor console. Monumente de arhitectură Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (Biserica Veche) din altar semicircular, naos cu abside laterale şi pronaos. Adâncata Biserica are zid de incintă şi clopotniţă. Pictura Situată în vatra satului, Biserica Veche a fost construită interioară, realizată în epoca lui Ştefan cel Mare, a în secolul al XVIII-lea. Ridicată pe un soclu din piatră, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” fost refăcută în secolul al XVII-lea. Executat într-o a fost clădită din bârne de stejar îmbinate în „coadă din Mănăstioara, comuna Udești manieră de excepţie, tabloul votiv îl înfăţişează pe de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Situată în cimitirul satului, biserica a fost construită în Ştefan împreună cu familia sa. Icoanele împărăteşti Are planul dreptunghiular, întregit la est printr-un altar secolul al XVIII-lea. Conform tradiției, după drama de la au fost realizate în anul 1708 la Moscova. poligonal, unic la nivelul ținutului Sucevei. Reuseni (uciderea domnitorului Bogdan al II-lea – tatăl lui Ștefan cel Mare – de către fratele său, Petru Aron), tânărul Mănăstirea Dragomirna din Mitocu Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Bănești, comuna Ștefan s-ar fi ascuns în pădurea Plăvălar, în scorbura unui Dragomirnei Fântânele stejar, din lemnul căruia s-ar fi construit apoi biserica în Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi Aflată la 15 km de Suceava, Mănăstirea Dragomirna este Aflată în cimitirul vechi, biserica fost construită în anul jurul căreia se ridică un schit de călugări. Cele mai vechi Ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1487, biserica este una dintre cele mai reprezentative creaţii arhitecturale 1706, în stil bizantin, cu influențe din epoca Renașterii. date certe despre biserică datează, însă, din 1762 și 1775, cea mai redusă ca proporţii dintre ctitoriile domnitorului din Moldova. Ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie 8 ZONA SUCEAVA ZONA SUCEAVA 9 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609, Muzeul Pompierilor Voluntari din Bosanci Ciprian Porumbescu, a fost întemnițat pentru participarea cinegetică: urs, cerb, mistreț, lup, vulpe, iepure, dihor, jder Biserica Pogorârea Sf. Duh are planul dreptunghiular, mult Puțin cunoscut publicului larg, muzeul funcționează în activă la mişcarea Arboroasei. Colecţia etnografico- și rațe, gâște sălbatice, fazani etc.), pescuitul (specii cu alungit, fără abside laterale şi cu pridvorul poligonal. cadrul actualei Formații Civile de Pompieri din Bosanci. religioasă cuprinde obiecte de mobilier, piese de uz casnic, valoare piscicolă: clean, scobar, biban, mreană, porcușor, Exteriorul impresionează prin forma de lamă pe care Mașinile și piesele diverse, documentele și imaginile veșminte religioase și tradiționale, obiecte de cult, precum oblete, beldiță și somn în apele curgătoare și crap, caras, o are biserica, privită pe axa longitudinală. Decoraţia prezente în cadrul colecției înfățișează mai bine de un și o deosebită colecție legată de sărbătoarea Paștelui în lin, țipar, roșioară, știucă în apele stătătoare), albinăritul exterioară cuprinde o serie de elemente sculpturale secol de activitate specifică pompierilor suceveni. Bucovina. (cotat în trecut ca ocupație nobilă, se practică și în (rozete, stele, romburi etc.), care alcătuiesc o adevărată prezent, însă în condiții moderne). broderie. În zona mediană, un brâu-torsadă împarte Muzeul Etnografic „Elgreco” din Zaharești, comuna Stroiești construcţia în două. În interior, pictura constituie un Inaugurată în vara anului 2012, colecţia etnografică găzduită alt element inovator, prin noua concepţie în alegerea de muzeu cuprinde o serie de obiecte specifice arealului Meşteşuguri tradiţionale şi tratarea temelor, precum