CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA CENTRUL NAȚIONAL DE INFORMARE ȘI PROMOVARE TURISTICĂ

TURISM RURAL ÎN BUCOVINA

Suceava – 2013 Eliberează-te de stresul vieții cotidiene citadine!

Petrece-ți vacanța sau sfârșitul de săptămână în mod plăcut și relaxant!

Scapă de agitația și poluarea din marile orașe!

Întoarce-te la izvoarele civilizației românești!

Vino în Bucovina și experimentează viața la țară!

CE-ȚI OFERĂ SATUL BUCOVINEAN?

Autor: Laura URSU Fotografii: Petru PALAMAR • Cadru natural de excepție Hărți: Irina ȚIBULCĂ • Fond peisagistic variat și pitoresc Tehnoredactare: Alexandru PÎNZAR • Vestigii şi monumente istorice • Muzee și case memoriale • Arhitectură locală tradițională Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României • Datini şi obiceiuri, folclor, manifestări culturale CONSILIUL JUDEŢEAN (Suceava) • Odihnă și relaxare, agrement Turism rural în Bucovina / Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică, Laura Ursu. - Suceava : Muşatinii, 2013 • Gastronomie specifică locală ISBN 978-606-656-025-2 • Oameni calzi și ospitalieri I. Ursu, Laura • Structuri de primire turistică tradiționale și moderne

338.48(498.6) 63:796.5(498.6) 4 ZONA SUCEAVA ZONA SUCEAVA 5 Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL • Rezervația forestieră “Pădurea de stejari Crujana” (39,40 ha), în comuna Pătrăuți, importantă pentru PEISAJUL NATURAL calitatea stejarilor și frumusețea ei;

Poziție geografică: estul județului Suceava, aproximativ în centrul Podișului Sucevei Forme de relief: podișuri, dealuri, câmpii, văi terasate și lunci (Podișul Sucevei, Podișul Dragomirna, Podișul Fălticeni, Depresiunea Liteni, Văile Siretului și Sucevei) Climă: temperat continentală de podiș, cu aer rece, cer senin, geruri şi viscole iarna și aer uscat și cald vara Hidrografie: râurile Siret, Suceava, Șomuzul Mic și Șomuzul Mare, cu afluenții lor: pârâurile Hânțești, Grigorești, Sălăgeni, Dragomirna, Șcheia, Soloneț, Racova etc.; amenajări piscicole pe cursul superior al Șomuzului Mic • Rezervația floristică “Fâneţele Seculare Ponoare” (Ipotești, Bosanci) și Șomuzului Mare (Vornicenii Mari) și (24,50 ha), în satul Cumpărătura (comuna Bosanci), pe iazuri pe pârâurile Dragomirna, Mitoc, Strâmbu Dealul Strâmbu, cu un spectru floristic rar: degetarul, Vegetație: păduri de foioase (stejar, fag, arțar, carpen, tei, odoleanul, trifoiul galben, stânjenelul, frăsinelul, capul ulm, alun, sânger, corn etc.) și vegetație de luncă (salcie, șarpelui, drăgaica; plop, arin și plante ierboase) Faună: animale (urs, jder, mistreț, vulpe, cerb, iepure, hârciog, popândac, șoarece de câmp), păsări (uliu, potârniche, coțofană, bufniță, ciocănitoare, privighetoare, cuc, pițigoi, gaiță, graur, mierlă, pitulice, lăstun, fazan, barză), pești (scobar, clean, crap, mreană, caras, biban, știucă)

• Rezervația floristică “Fâneţele Seculare Frumoasa“ (9,5 ha), în satul Frumoasa (comuna Moara), pe Dealul La Pietriș, cu specii floristice rare: usturoiul sălbatic, dedițelul, zambila pitică, stânjenelul de stepă, toporașul, rogozul;

• Arbori protejați: Ginkgo Biloba și Fagul Roșu în localitățile Dărmănești și Șcheia • Rezervația forestieră “Pădurea de fagi Dragomirna” (134,80 ha), în comuna Mitocu Dragomirnei, cu făget secular natural în proporție de 97%, cu vârsta între 90- 110 ani; 6 ZONA SUCEAVA ZONA SUCEAVA 7 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Sprijinită pe un soclu din piatră de râu, are pereții din construcția suferind de-a lungul timpului mai multe şi singura destinată a fi mănăstire de călugăriţe. Pictura bârne de stejar orizontale, cioplite și încheiate în „coadă transformări. interioară, datând din perioada voievodului, fără reveniri, de rândunică”, și acoperișul din șindrilă. Pereții interiori au Cu plan triconc, cu absida altarului decroșată și absidele se evidenţiază pe peretele de vest printr-o compoziţie PEISAJUL ANTROPIC fost pictați în anul 1747 în tehnică tempera, pictură ce a laterale poligonale, biserica se împarte în pridvor, altar, iconografică unică; se remarcă scena Cavalcada fost refăcută în ocru, în anul 1826. În cimitirul din jurul naos și pronaos. Odată cu ridicarea turnului-clopotniță, împăratului Constantin cel Mare. Exteriorul este decorat Așezările sucevene: sate de tip răsfirat (înșirate pe văi, în bisericii a fost înmormântată Paraschiva Iurașcu, bunica s-au turnat și clopote noi, pe care s-au însemnat data și cu asize de cărămidă şi arcade oarbe, iar pe latura de vest zonele colinare), unele de tip adunat (grupate în spații poetului Mihai Eminescu. numele donatorilor. se află pictată scena Judecăţii de Apoi. În prezent, biserica depresionare) este înscrisă în lista monumentelor UNESCO. Atestare documentară: perioada 1403 (Verești) – 1803 (Fântânele) Biserica „Sfântul Ilie” din satul cu acelaşi nume, comuna Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, ucraineni, Şcheia ruși-lipoveni, polonezi, germani, maghiari și romi de Situată la 1,5 km de Suceava, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare confesiune ortodoxă, romano-catolică, penticostală, în anul 1488. Planul bisericii este triconc, cu turlă pe naos, cu adventistă, baptistă, creștină de rit vechi, creștină după evanghelie Arhitectură tradițională: – gospodării cu specific agro-pastoral, construite atât din paiantă (scheletul din lemn și spațiile goale căptușite cu chirpici), cât și din lemn, cu spații pentru adăpostirea animalelor și pentru depozitarea furajelor sau cu anexe pentru depozitarea produselor agricole și uneltelor de muncă; – decorul simplu și elegant al caselor vechi, al porților, dar și al unor anexe gospodărești apare sub forma unor crestături și/sau incizii pe bârne și grinzi sau este dat de efectul îmbinării cununilor de bârne la colțuri, alteori de capetele grinzilor ce apar sub forma unor console.

Monumente de arhitectură

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (Biserica Veche) din altar semicircular, naos cu abside laterale şi pronaos. Adâncata Biserica are zid de incintă şi clopotniţă. Pictura Situată în vatra satului, Biserica Veche a fost construită interioară, realizată în epoca lui Ştefan cel Mare, a în secolul al XVIII-lea. Ridicată pe un soclu din piatră, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” fost refăcută în secolul al XVII-lea. Executat într-o a fost clădită din bârne de stejar îmbinate în „coadă din Mănăstioara, comuna Udești manieră de excepţie, tabloul votiv îl înfăţişează pe de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Situată în cimitirul satului, biserica a fost construită în Ştefan împreună cu familia sa. Icoanele împărăteşti Are planul dreptunghiular, întregit la est printr-un altar secolul al XVIII-lea. Conform tradiției, după drama de la au fost realizate în anul 1708 la Moscova. poligonal, unic la nivelul ținutului Sucevei. Reuseni (uciderea domnitorului Bogdan al II-lea – tatăl lui Ștefan cel Mare – de către fratele său, Petru Aron), tânărul Mănăstirea Dragomirna din Mitocu Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Bănești, comuna Ștefan s-ar fi ascuns în pădurea Plăvălar, în scorbura unui Dragomirnei Fântânele stejar, din lemnul căruia s-ar fi construit apoi biserica în Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi Aflată la 15 km de Suceava, Mănăstirea Dragomirna este Aflată în cimitirul vechi, biserica fost construită în anul jurul căreia se ridică un schit de călugări. Cele mai vechi Ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1487, biserica este una dintre cele mai reprezentative creaţii arhitecturale 1706, în stil bizantin, cu influențe din epoca Renașterii. date certe despre biserică datează, însă, din 1762 și 1775, cea mai redusă ca proporţii dintre ctitoriile domnitorului din Moldova. Ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie 8 ZONA SUCEAVA ZONA SUCEAVA 9 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609, Muzeul Pompierilor Voluntari din Bosanci Ciprian Porumbescu, a fost întemnițat pentru participarea cinegetică: urs, cerb, mistreț, lup, vulpe, iepure, dihor, jder Biserica Pogorârea Sf. Duh are planul dreptunghiular, mult Puțin cunoscut publicului larg, muzeul funcționează în activă la mişcarea Arboroasei. Colecţia etnografico- și rațe, gâște sălbatice, fazani etc.), pescuitul (specii cu alungit, fără abside laterale şi cu pridvorul poligonal. cadrul actualei Formații Civile de Pompieri din Bosanci. religioasă cuprinde obiecte de mobilier, piese de uz casnic, valoare piscicolă: clean, scobar, biban, mreană, porcușor, Exteriorul impresionează prin forma de lamă pe care Mașinile și piesele diverse, documentele și imaginile veșminte religioase și tradiționale, obiecte de cult, precum oblete, beldiță și somn în apele curgătoare și crap, caras, o are biserica, privită pe axa longitudinală. Decoraţia prezente în cadrul colecției înfățișează mai bine de un și o deosebită colecție legată de sărbătoarea Paștelui în lin, țipar, roșioară, știucă în apele stătătoare), albinăritul exterioară cuprinde o serie de elemente sculpturale secol de activitate specifică pompierilor suceveni. Bucovina. (cotat în trecut ca ocupație nobilă, se practică și în (rozete, stele, romburi etc.), care alcătuiesc o adevărată prezent, însă în condiții moderne). broderie. În zona mediană, un brâu-torsadă împarte Muzeul Etnografic „Elgreco” din Zaharești, comuna Stroiești construcţia în două. În interior, pictura constituie un Inaugurată în vara anului 2012, colecţia etnografică găzduită alt element inovator, prin noua concepţie în alegerea de muzeu cuprinde o serie de obiecte specifice arealului Meşteşuguri tradiţionale şi tratarea temelor, precum şi prin noile modalităţi de bucovinean, între care se remarcă: colecția de juguri, unică realizare, legate de arta iconografică şi miniaturală. în țară, cea de lăzi de zestre din perioada austro-ungară sau Torsul și țesutul: inul, cânepa și lâna se torceau în fire Muzeul mănăstirii păstrează manuscrise cu miniaturi, cele de rotițe de tors bucovinene, cea de mantale și sumane, de subțiri și egale (folosite la țesături din care se confecționau mai multe realizate de mitropolitul Anastasie Crimca, oale vechi, de ceramică de Marginea, precum și colecția de piese de îmbrăcăminte și textile decorative de interior) acoperăminte de vase liturgice din secolul al XVI-lea, un modele vechi de fiare de călcat austriece și bucovinene. De sau în fire mai groase (întrebuințate pentru țesături din evangheliar ferecat din 1557, o cruce din lemn de abanos asemenea, mai pot fi admirate o hartă armeană din 1823, care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, ferecată în 1542, broderii, veşminte cu fir de aur şi argint etc. o carte de cântări bisericești din 1822, un tablou cu eroii ștergare de bucătărie); în prezent, țesătoare renumite căzuți în Războiul de Independență în 1877, o colecție de sunt în Moara și Verești; cărți și mai multe lucrări de artă plastică. Alte obiective culturale de interes turistic Prelucrarea lemnului: Casa Memorială „Eusebiu Camilar” din Udeşti • dulgheritul: meșterii dulgheri construiau case și anexe Mănăstirea Hagigadar din satul Bulai, comuna Moara Situată în centrul satului și inaugurată în 1984, casa gospodărești, cei mai pricepuți specializându-se în Situată la un kilometru sud de Suceava, pe şoseaua ce Muzeul „Casa Preotului Bucovinean” din Pătrăuţi memorială este amenajată în locuinţa moştenită de construcțiile de biserici, hanuri, poduri și porți; în prezent, duce spre Fălticeni, este cunoscută şi sub denumirea Situat lângă Biserica din Pătrăuți, muzeul este amenajat scriitorul Eusebiu Camilar (1910-1965) de la părinţi şi dulgheritul se mai practică în Dărmănești și Udești; de Mănăstirea Dorinţelor. Conform tradiției, persoanelor în casa parohială construită la începutul secolului al XIX- extinsă de el cu încă o încăpere şi o verandă. Expoziţia de • tâmplăritul: meșterii tâmplari execută principalele care urcă în genunchi dealul pe care se află mănăstirea şi lea, din cărămidă și piatră. Inaugurat în vara anului 2007, bază, găzduită în trei încăperi, cuprinde numeroase obiecte obiecte din inventarul casnic și gospodăresc (unelte: înconjoară biserica de trei ori la rând, tot în genunchi, li se muzeul reconstituie atmosfera perioadei în care aici a ce evocă atmosfera în care a trăit și a creat cunoscutul plug cu brăzdar din lemn, grapă, greblă, furcă, lopată etc., vor îndeplini dorinţele. trăit preotul Constantin Morariu, cel care, împreună cu autor de proză, poezie și dramaturgie.

mijloace de transport: carul cu osia, butucul și obezile din lemn, sania etc., piese de mobilier și uz casnic: paturi, laițe, lăzi de zestre, mese, scaune, blidare etc.); existența Ctitorită în 1512 de armeanul Drăgan Danovachian, a Ocupaţii tradiţionale produselor semiindustriale și a mobilierului de serie funcţionat iniţial ca mănăstire armenească de călugăriţe. determină în prezent regresul vizibil al acestui meșteșug; Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului are planul Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi dreptunghiular, cu absidă semicirculară la est. Naosul timpuri: cultivarea plantelor (grâu, mei, secară, orz, ovăz, Fierăritul: meșterii fierari din zonă se limitau la lucrări de este lărgit, pentru a face loc celor trei altare cerute de bob, linte, fasole, mazăre, in, cânepă, porumb, cartof, întreținere a uneltelor și produceau, mai ales la comandă, oficierea cultului armean. Biserica a suportat mai multe sfeclă de zahăr etc.), creșterea animalelor (vite, porci, oi, elemente de feronerie la unelte, case, biserici, însă se ocupau refaceri în secolul al XVII-lea şi o restaurare în 1896, când a capre, cai, păsări); și cu ferecatul roților, potcovitul animalelor de povară; fost realizată şi pictura în ulei din interior. Zidul de incintă ateliere de fierărie-potcovărie au existat până după mijlocul a fost construit odată cu monumentul. Ocupații secundare: vânătoarea (specii de mare valoare secolului XX în localitățile Călugăreni, Mănăstioara, Zaharești; ZONA SUCEAVA 11 Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Cojocăritul și pielăritul: meșteșuguri specializate colindatul irozilor, o formă de teatru popular-religios în prelucrarea pieilor (de ovine, bovine, porcine) și practicată de mici grupuri de tineri, constituiți în confecționarea unor obiecte de uz gospodăresc sau personaje biblice (Irod împărat, craii Baltazar, Gașpar și a unor piese de îmbrăcăminte și încălțăminte (curele, Melchior, îngerul, ciobanul etc.); hamuri, încălțăminte, cojoace, căciuli, bondițe), au fost Anul Nou – jocurile cu măști (caprele, urșii, căiuții, practicate atât de bărbați (Dărmănești, Bosanci) cât și de arnăuții, împărații, nunta, bunghierii etc.), urăturile femei (Adâncata); datorită apropierii de oraș și produselor (plugușorul); piese deosebite de recuzită se întâlnesc în de serie, aceste meșteșuguri s-au pierdut.

Creatori populari

Comuna Dărmănești: Dărmănești – sculptură în lemn: Gheorghe Ciubotaru, Gheorghe Mandiuc, Toader Paloniciuc;

Comuna Mitocu Dragomirnei: Mitocu Dragomirnei – artă decorativă ceramică, sculptură în lemn: Csukat Iosif / Ştefan;

Comuna Moara: Moara – sculptură în lemn: Dumitraş Gheorghiţă, Stanciuc Arcadie; țesături, covoare lână: Rotaru Rafira; Moara Nică – țesături, ștergare: Popovici Elena; Bosanci, Șcheia, Moara, în cadrul Hurtei de Împăraţi; Comuna Udeşti: jocul căiuţilor se practică în Dumbrăveni, Sălăgeni, Udești – măști populare: Petrișor Mihai; Siminicea, Stroiești, Grigorești, Zaharești, Adâncata, Chilișeni – măști populare: Ostrovan Vasile; Liteni; spectacolul „Nunţii” se remarcă la Udeşti, iar Malăncile (cete complexe de mascați, formate din mai Comuna Verești: multe alaiuri) sunt renumite în Udeşti, Mihoveni, Şcheia, Verești – țesături, cuverturi: Huțanu Paraschiva; confecționat Sfântu Ilie; benzile de teatru popular (Banda lui Jianu, plapume: Balan Agurița, Ivancov Eva; confecționat căciuli: Bujor, Novac, Coroi) se întâlnesc în Adâncata, Grigorești, Gheorghe Constantin, Roman Matei. Hânțești, Berești etc.;

Obiceiuri tradiţionale

Obiceiuri calendaristice

• Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă Sfântul Andrei (30 noiembrie) – zi precedată de noaptea strigoilor, în care încărcătura magică este deosebită (vrăji, prevestiri etc.); Moș Nicolae (6 decembrie) – din categoria sfinților Moși, Nicolae este un personaj blajin și înțelept, care ajută văduvele și orfanii, înlesnește măritișul fetelor sărace și aduce daruri copiilor; Ignatul porcului (20 decembrie) – zi în care se sacrifică porcul; Ajunul Crăciunului (24 decembrie) – pregătirea mesei de 1 ianuarie – „semănatul”, practicat de copiii care aruncă Ajun și datina colindatului (datină deschisă de copii, boabe de grâu prin case și adresează gazdelor urări de continuată de cetele de tineri și susținută de gospodarii bine, sănătate și belșug; tineri, vârstnici și chiar bătrâni până la Bobotează); Boboteaza – procesiunea de sfințire a apelor, confecționarea Ziua de Crăciun (25 decembrie) – umblatul cu steaua și crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, livezilor, ZONA SUCEAVA 13 Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC animalelor și oamenilor cu apă sfințită (aghiasmă), ouălor, pregătirea mesei tradiționale, participarea la strigăte (Chiraleisa, în traducere „Doamne miluiește”), slujba de Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, zgomote sau aprinderea focurilor ritualice (Ardeasca). precum și bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite, udatul din a doua zi de Paști, construirea scrâncioabelor etc.).

Ritualuri de trecere

• Nașterea – cuprinde practici destinate ocrotirii copilului de deochi și boli, obiceiuri de botez și de petrecere (cumetria), precum și obiceiuri la scăldăciune; la șase luni după botez, copilul trebuie să fie răscumpărat de către părinți de la nași, prin colaci și alte daruri; la jumătate de an de la naștere, copilului i se taie ”moțul” (obiceiul se practică astăzi la un an), prilej cu care se organizează o nouă petrecere familială. • Nunta – eveniment complex, cu implicații multiple, este prilej de bucurie și petrecere pentru întreaga comunitate; cuprinde următoarele momente principale: pețitul (petrecere restrânsă, cu schimburi de daruri între miri și discuții legate de zestre între cuscri), logodna (schimbul inelelor, iertăciunea, schimbul semnelor între miri) și nunta propriu-zisă (împodobirea miresei și ”bărbieritul” mirelui, deplasarea mirelui cu mare alai la casa miresei, ”dezlegatul” porții și iertăciunea mirilor de la părinți, pornirea nuntașilor către biserică, cununia religioasă, masa de nuntă și jocul, ”dezhobotatul” miresei); la o zi după nuntă are loc ”uncropul”, o petrecere la care sunt invitați toți cei care au participat la nuntă. • Înmormântarea – ceremonial desfășurat pe parcursul a 3-4 zile, cuprinde o serie de obiceiuri și tradiții practicate după încetarea din viață a unei persoane: acoperirea sau întoarcerea cu fața la perete a oglinzilor din casă, ”scăldătoarea” defunctului (baie rituală de purificare), priveghiul, bocitul, pregătirea pomenilor și împodobirea pomului de înmormântare, cortegiul funerar, înmormân­ tarea; la 40 de zile, la șase luni și anual, până la 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri și praznice pentru a se cinsti amintirea celui dispărut.

• Alte sărbători de peste an Corelate cu ocupațiile tradiționale și strâns legate de calendarul religios, sărbătorile sunt în mare parte cu dată fixă și prezintă interes cele concentrate primăvara: 40 de mucenici (9 martie, Pornitul plugului), Sfântul Gheorghe (23 aprilie, Anul Nou Pastoral), Paștele (încondeiatul

16 ZONA SUCEAVA ZONA HUMOR 17 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (fotbal, tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de Manifestări tradiţionale cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), Șevcenko și ... Lăsata Secului la Măriței – duminica de Lăsata picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul Secului, Dărmănești; focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din din întreg arealul sucevean; ținutul rural sucevean. Festivalul de poezie și proză scurtă Rezonanțe udeștene – luna iunie, Udești; Festivalul „Flori de câmp” – 20 iulie, Șcheia; Cazare turistică şi alimentaţie publică Hram la Măriței – 15 august, Dărmănești; Zilele satului Bursuceni – 15-16 august, Verești; Comuna Adâncata Sărbătoarea satului – luna august, Bosanci; Adâncata – Hotel „Căprioara”, 3 stele; Zilele satului Verești – 26 octombrie, Verești; „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din Comuna Bosanci întreg arealul sucevean; Cumpărătura – Pensiune turistică „Helen”, 2 stele; Hram la Șcheia – 6 decembrie, Șcheia; Festivalul Datini și obiceiuri din străbuni – 31 decembrie, Comuna Mitocu Dragomirnei Udești. Mitocu Dragomirnei – Pensiune turistică „Mitocu Dragomirnei”, 4 flori;Pensiune turistică „Anca”, 3 flori; Pensiune turistică „Prado”, 3 stele; Dragomirna – Pensiune turistică „Dragomirna”, 5 flori; Activităţi turistice Comuna Moara • Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă; Moara Nică – Pensiune turistică „Alessia”, 4 flori; • Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători religioase; Comuna Șcheia • Participare la evenimentele și manifestările Sfântu Ilie – Motel „Casa de Piatră”, 3 stele; Pensiune organizate în zonă; turistică „Maripet”, 2 stele; • Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Șcheia – Pensiune turistică „Santa Fe”, 4 stele; Hotel Adâncata, Mitocu Dragomirnei, Pătrăuți; „Conacul Domnesc”, 3 stele; Hotel „Polaris”, 3 stele; • Pescuit, practicat în râurile Siret și Suceava, în lacurile de Pensiune turistică „Ambiance”, 3 flori; Pensiune turistică la Bosanci și Lipoveni, precum și în iazurile din Bosanci, „Confort”, 3 flori; Pensiune turistică „Melany”, 3 flori; Dragomirna, Moara, Ipotești, Liteni, principalele specii Pensiune turistică „ODN”, 3 flori; Hotel „Bavaria”, 2 stele; întâlnite fiind: ştiucă, somn, caras, crap, biban, roşioară, Hotel „West”, 2 stele. şalău, cteno, babușcă; 18 ZONA HUMOR ZONA HUMOR 19 PEISAJUL NATURAL Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC • Arbori protejați - tisa în localitatea Capu Câmpului, stejar secular în Botoșana PEISAJUL NATURAL • Rezervația forestieră “Codrul secular Slătioara” PEISAJUL ANTROPIC Monumente de arhitectură (1.064,20 ha), pe versantul estic al masivului Rarău, în Poziție geografică: partea centrală a județului Suceava, în satul Slătioara, comuna Stulpicani, cu molid de peste 300 Așezările humorene: sate de tip răsfirat, cu tendință Casa Oanea Filaret din Capu Codrului, comuna Păltinoasa zona montană și în cea de podiș sau colinară de ani, brad, pin silvestru, tisa, plante endemice (papucul de risipire către periferie (în obcini) sau cu tendință de Situată aproximativ în centrul satului, este cea mai veche Forme de relief: obcini, podiș, depresiuni intramontane, doamnei, floarea de colţ, vulturica); adunare și/sau așezări de tip adunat sau concentrat (în locuință din întreg arealul humorean și reprezintă o dealuri și văi (Obcina Mare, Obcina Humorului, Valea podiș) mărturie a modului de trai din sec. XVIII-XIX. Construită Moldovei, parte din Podișul Sucevei, Depresiunea Liteni- Atestare documentară: perioada 1414 (Pârtești, din lemn, cuprinde tinda și o cameră de locuit care Moara); Mănăstirea Humorului) – 1873 (Poieni Solca) păstrează mult din arhitectura veche de interior. Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, germani, polonezi, ucraineni, maghiari și rromi de confesiune Casa Gherasim Nastiuc din Ostra (sec. XVIII) ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, penticostală, Transferată în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava adventistă, baptistă, creștină după evanghelie în 1978, casa ridicată în stil huțănesc se deosebește de Arhitectură tradițională: restul locuințelor din zonă prin tehnica de construcție – gospodării construite în întregime din lemn, cu spații și prin monumentalitate. Bârnele din lemn de brad au o pentru adăpostirea animalelor și pentru depozitarea grosime de 0,60 cm și o lungime de 14 m și sunt tăiate furajelor, în zona de munte; gospodării din lemn și alte în profil semirotund, având partea rotundă în afară. materiale (lut ars și nears, piatră, nuiele etc.), cu anexe Construcția și se evidențiază prin aspectul sobru, însă plin pentru adăpostirea animalelor, depozitarea uneltelor și de eleganță. • Rezervația floristică “Fânețele montane Todirescu” păstrarea produselor agricole, în zona de podiș; (38,10 ha), în masivul Rarău, pe versantul estic al – element arhitectural deosebit – foișorul (cerdacul), acesta muntelui Todirescu, în satul Slătioara, comuna Stulpicani; protejând intrarea caselor mai vechi de intemperii și fiind, pășune alpină cu bogată floră montană, formată din totodată, locul de desfășurare a unor activități casnice Climă: temperat continentală de munte și de podiș, cu aer specii declarate monumente ale naturii (usturoi siberian, sau locul de odihnă a gospodarilor; rece, geruri şi viscole iarna și aer uscat și cald vara gențiană, urechelniță, bârcoace); – decorul caselor vechi, dar și al unor anexe gospodărești, Hidrografie: râul Moldova, cu afluenții săi: Humor, Suha, este realizat sub forma unor crestături pe bârne și grinzi; Voroneț, precum și pârăurile Solca, Soloneț etc. uneori decorul este dat de efectul îmbinării cununilor de Vegetație: pajiști și fânețe montane sau de deal, păduri bârne la colțuri, alteori de capetele grinzilor ce apar sub de foioase (stejar, fag, carpen) și de conifere (molid, brad, forma unor console. fag); Faună: mamifere (mistreț, căprioară, vulpe, cerb, veveriță și, în număr mai mic, urs, lup, râs, pisică sălbatică, dihor etc.), păsări (coțofană, pițigoi, cuc, gaiță, stăncuță, mai rar corb, uliu, buhă, ciuf de pădure etc.), pești (boiștean, mreană, vânătă, beldiţă, clean, păstrăv); specii dispărute sau pe cale de dispariție (cocoș de munte, corb, râs, lostriță) 20 ZONA HUMOR PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Casa Leonte Boca din Mănăstirea Humorului Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus, Aparținând unui tip de construcție specific sfârșitului de comuna Cacica secol XIX, casa din lemn este alcătuită din trei încăperi: Construită între anii 1779-1780, biserica are planul tinda și două camere. Stâlpii înșirați de-a lungul prispei treflat, alungit. Bârnele sunt cioplite în patru muchii și (gangului), decorați cu volume cubice și piramidale ce îmbinate în „coadă de rândunică”. La exterior, biserica se alternează simetric pe toată desfășurarea verticală, ridică evidențiază prin streașina destul de largă și prin decorația valoarea arhitecturală a construcției. consolelor. Terminalul grinzilor de la cornișă, lucrate în formă de melc stilizat, constituie elementul unic pentru întreg teritoriul Bucovinei.

Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Botoșana Construită în anul 1810 de către o echipă de meșteri dulgheri din Câmpulung Moldovenesc, biserica are planul triconc și impresionează prin masivitate. Bârnele de brad sunt cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”, iar tăieturile terminațiilor sunt în „cap de cal”. Deosebit de valoroase sunt stranele din naos, care au fost ornamentate prin crestare cu motive geometrice (rozete, romburi, vârtejuri).

Mănăstirea Humorului din localitatea cu același nume Ctitorită de marele logofăt Toader Bubuiog şi soţia sa, Anastasia, în anul 1530, mănăstirea se înscrie între monumentele de arhitectură medievală cu valoroase fresce pictate, atât la interior cât și la exterior. Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Gheorghe a fost construită din piatră, în plan triconc şi este decorată la exterior cu şiruri de ocniţe şi firide alungite, iar soclul este ornamentat cu pietre cioplite. Pictura a fost realizată în 1535 de o echipă de patru zugravi, între care se pare că se afla şi zugravul domnesc Toma din Suceava. Remarcabilă este pictura exterioară, care se caracterizează prin Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din predominarea culorii roşii. Deşi peretele de nord, expus Humoreni, comuna Comănești intemperiilor, are pictura deteriorată, peretele de sud Datând din ultima parte a secolului al XVIII-lea, biserica are încântă ochiul cu scene ca Asediul Constantinopolului, planul în formă de navă. Pronaosul poligonal are tavanul Parabola fiului risipitor sau Viaţa Sf. Ierarh Nicolae. 24 de susținut pe grinzi longitudinale și transversale. Naosul are scene ilustrează Acatistul Bunei Vestiri. Biserica este inclusă forma aproximativ pătrată și este boltit simetric. în lista monumentelor UNESCO. 22 ZONA HUMOR ZONA HUMOR 23 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Biserica „Sfântul Ioan cel Nou” din Cacica Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu“ din localitatea Construită în perioada 1892-1896, biserica din piatră este cu același nume Alte obiective culturale de interes turistic o copie fidelă, dar de mai mici dimensiuni, a Catedralei Amenajat într-o clădire ce datează de la începutul Mitropolitane din Cernăuți. În formă de cruce, cu abside secolului al XIX-lea, muzeul evocă momentele Biserica romano-catolică „Adormirea Maicii Domnului” laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu semnificative din viața și activitatea celebrului compozitor, (Basilica Minor) din Cacica șapte turle, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, dirijor şi interpret român Ciprian Porumbescu. Cuprinde Construită între anii 1903-1904, pe locul primei biserici naos și altar. exponate veritabile (pianul, violoncelul, bagheta şi husa din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului (ridicată în viorii compozitorului), fotografii, tipărituri, afişe, piese 1810), biserica romano-catolică a fost declarată sanctuar Salina Cacica din localitatea cu același nume numismatice sau filatelice, care amintesc de cel ce a naţional în 1997, iar trei ani mai târziu a fost ridicată la Construită după planul vestitei Saline de la Wieliczka rangul de Basilica Minor de către Papa Ioan Paul al II-lea. (Polonia), vechea salină este transformată într-un Construită în stil neogotic, biserica din cărămidă brută veritabil muzeu subteran, aflat la o adâncime de 50 impresionează prin dimensiunile turlei (50 m înălţime) m. Se remarcă în mod deosebit Capela Sfintei Varvara, şi prin numeroasele ornamente din piatră. Remarcabile construită în 1904 și amenajată la o adâncime de 21 m, sunt vitraliile celor 5 ferestre ale prezbiteriului şi cele camera basoreliefurilor, lacul subteran cu apă sărată, de două ferestre laterale uriaşe, din sticlă colorată, din navele 38 m adâncime, unic în țară, precum și sala de festivități transversale. în care se organizau odinioară baluri, aflată la 44 m autentice (obiecte ce au aparținut familiei Porumbescu), În spatele bisericii se află Grota Lourdes, construită în anul adâncime. Mina de sare de la Cacica este cunoscută și care reconstituie atmosfera de epocă în care a trăit și a 1936 după modelul grotei de la Lourdes (Franța). Realizată pentru beneficiile terapeutice în tratarea unor afecțiuni creat celebrul compozitor. în stil neogotic, are adâncimea și galeriile construite în respiratorii. formă de semilună. Pelerinajele de la Cacica, cu ocazia sărbătorii Adormirea Maicii Domnului din 15 august, au o vechime de peste 100 de ani (primul pelerinaj a avut loc în anul 1905) şi atrag anual peste 20.000 de credincioşi din ţară şi din străinătate. compus nenumărate piese muzicale renumite în țară și în străinătate: Baladă pentru vioară şi pian, Rapsodia Română, Imnul Unirii, opereta Crai Nou etc.

Casa Memorială „Ciprian Porumbescu“ din localitatea cu același nume Amenajată în singura anexă originală a fostei case parohiale de la Stupca (azi, Ciprian Porumbescu), ce a fost locuită de familia preotului şi cărturarului Iraclie Porumbescu în perioada 1865-1883, casa memorială a fost inaugurată în 1953. Expoziția cuprinde piese Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Drăgoiești Construită în întregime din bârne de stejar în anul 1818, biserica se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Are formă Biserica „Sfântul Dumitru” din comuna Ciprian Porumbescu de cruce, cu abside laterale pentagonale, iar acoperișul Construită în anul 1887 în satul Stupca (azi, Ciprian este înalt, confecționat din tablă zincată, cu o turlă mare Porumbescu), biserica are plan treflat, cu o turlă pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar. hexagonală deasupra naosului. Catapeteasma datează din perioada construcției lăcașului de cult. Icoanele au Biserica romano-catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” fost pictate între anii 1843-1891 de renumitul pictor din Poiana Micului cernăuțean Epaminonda Bucevschi. Pictura interioară a Ridicată în perioada 1887-1894 cu sprijinul împăratului fost realizată în 1992 de pictorul Nicolae Gavrilean din Franz Joseph, care a donat cinci sute de florini pentru Gura Humorului. construirea acesteia, biserica a fost incendiată în anul În jurul bisericii se află cimitirul satului, unde sunt 1944 și apoi reconstruită în anul 1964 de către credincioșii înmormântați marele compozitor român Ciprian polonezi din Poiana Micului. Porumbescu (1853-1883), preotul și scriitorul Iraclie Porumbescu (1823-1896), precum și alți membri ai Muzeul satului „Vasile Boca” din Botoșana familiei acestora. Colecţia etnografică găzduită de muzeu cuprinde

26 ZONA HUMOR ZONA HUMOR 27 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC obiecte specifice zonei, între care se remarcă un steag corbul); specii de mare valoare cinegetică (ursul, vulpea, acționate de apă, la ungerea bărcilor, vapoarelor sau ca liturgic (prapur), o colecţie de bâte ciobăneşti cu diverse Ocupații secundare: lupul, cerbul, căprioara, iepurele); unguent împotriva râiei și plăgilor) s-a practicat intens ornamente, o sobă tradiţională cu cuptor, obiecte din • mineritul: exploatarea sării încă din cele mai vechi timpuri • pescuitul: specii dispărute (lipanul, porcușorul, lostrița); până în prima jumătate a secolului al XX-lea, în prezent ceramică și din lemn, costume populare și diverse în zona Pârtești-Cacica, a gresiilor calcaroase în Păltinoasa specii cu valoare piscicolă (păstrăvul indigen, cleanul, existând doar în amintirile bătrânilor. ţesături, piese din corn de cerb. și a baritinei în zona Ostra-Barnar; boișteanul);

Meşteşuguri tradiţionale

Prelucrarea fibrelor textile: • torsul și țesutul: inul, cânepa și lâna se torceau în fire subțiri și egale, din care se obțineau țesături destinate confecționării pieselor de îmbrăcăminte și textilelor decorative de interior; firele mai groase se foloseau pentru țesături din care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, ștergare de bucătărie; în prezent, țesătoare renumite sunt în Bălăceana, Berchișești, Botoșana, Cacica, Capu Codrului, Mănăstirea Humorului, Ostra, Păltinoasa, Pârteștii de Sus, Stulpicani; • cusutul: tehnica tradițională este păstrată și astăzi (mai ales în Bălăceana), chiar dacă se aplică pe pânza procurată din comerț și nu pe cea de in sau de cânepă lucrată în • culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzica, • albinăritul: cotat în trecut ca o ocupație sacră, se practică casă; Ocupaţii tradiţionale sălățica, măcrișul, ștevia, ciupercile, cimbrul, secărica), și astăzi în cadrul unor gospodării ce dețin câte 20 - 40 de fructe de pădure (fragi, afine, zmeură, mure, merișor de stupi sau chiar peste 100 de stupi; Prelucrarea lemnului: Ocupații de bază – practicate încă din cele mai vechi munte, muguri de brad sau molid, măceș), plante folosite • cărbunăritul: cărbunele de lemn a fost produs încă din • dulgheritul: meșterii dulgheri ocupau un loc deosebit timpuri: cultivarea plantelor în zona de podiș (in, cânepă, în medicina populară (cicoarea, drobița, pojarnița, evul mediu; în prezent, exploatarea cărbunilor naturali din punct de vedere social în cadrul comunității; buni grâu, orz, ovăz, hrișcă, mei, secară, trifoi, lucernă, porumb, sânzienele, cimbrișorul, usturoiul de salamastră, sulfina, se mai practică în Poiana Micului, Mănăstirea Humorului, cunoscători ai tehnicilor constructive și ai procedeelor cartof, sfeclă etc.), creșterea animalelor în zona montană iarba Sfântului Ioan etc.); Pleșa; de prelucrare a lemnului, ridicau case, celare, șuri, fântâni, (oi, mei, capre, vite, porci, cai, păsări), pădurăritul • vânătoarea: specii valoroase dispărute (zimbrul, bourul); • dohotăritul: prepararea dohotului (o unsoare din coajă de biserici din lemn, dar realizau și piese de interior; (silvicultura) în zona de munte și în cea de podiș. specii pe cale de dispariție (cocoșul de munte, râsul, mesteacăn, folosită la unsul osiilor pentru care, la morile • drănițitul: pentru producerea draniței, cunoscută și sub ZONA HUMOR 29 Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC denumirea de șindrilă și folosită la acoperirea caselor, se Încondeierea sau închistrirea ouălor: meșteșug practicat folosea lemnul de molid; astăzi, drănițitul a dispărut ca cu ocazia Paștelui, devenit în timp o adevărată artă și ca meșteșug; urmare a influențelor transculturale ale populației huțule; • tâmplăritul: meșteșug desprins din dulgherit, constă ouăle încondeiate se deosebesc de cele închistrite prin în executarea mobilierului de interior (paturi, laițe, tehnica de ornamentare: ouăle închistrite sunt ouăle mese, lăzi de zestre, scaune, blidare, colțare, leagăne, „muncite”, lucrate cu chișița pe ceară, în timp ce ouăle lingurare, polițe, uși și ferestre); astăzi, meșterii tâmplari încondeiate se lucrează calde, pentru uscarea rapidă a din Mănăstirea Humorului și Ostra produc atât piese de tușului, cu pensula și penița; tradițional, se foloseau culori mobilier cât și utilitare (linguri, linguroaie, alte obiecte naturale, obținute prin extragerea lor din plante sau de uz casnic, bâte ciobănești, instrumente populare anumite părți ale acestora (frunze, flori, scoarță, rădăcini); muzicale); astăzi, meșteșugul se practică în Cacica, Gemenea, Ostra, • rotăritul: meșteșug de mare importanță în trecut, însă Slătioara, Stulpicani, Mănăstirea Humorului, marea dispărut în prezent, presupunea executarea tuturor majoritate a creatoarelor folosind coloranți chimici din părților componente ale unui car (roțile de lemn, dricurile, comerț. osiile etc.), precum și lucrarea căruțelor, săniilor, roților de fântâni, dar și a unor unelte agricole (pluguri, grape, tăvălugi, coase, greble, furci); se foloseau diferite esențe Creatori populari lemnoase, care necesitau o uscare de cel puțin doi-trei ani; Comuna Bălăceana: • dogăritul: constă în confecționarea recipientelor pentru Bălăceana – țesături: Boca Maria; cusături: Ureche Floarea; păstrarea produselor lichide, brânzeturilor și fructelor sculptură în lemn: Buzilă Gheorghe, Roșca Avram, Roșca conservate (găleți, cofe, poloboace, putini, ciubere, Dumitru; icoane: Chindriş Cecilia; budace etc.); astăzi, dogăritul se practică în Pleșa, Poiana Micului, Mănăstirea Humorului, Pârteștii de Jos; Comuna Berchișești: Berchișești – țesături: Ștefăroi Paraschiva, Varvaroi Elena; Prelucrarea pieilor: brodat: Varvaroi Maria; • cojocăritul: cojocarii, ca meșteri specializați, apar în evul Corlata – cojocărit: Hogea Arsinte, Piersic Dumitru Mișu; mediu și folosesc mai mult pieile de oaie și de vită și mai puțin cele de porc sau de cal; pentru garnisirea bondițelor Comuna Botoșana: și a cojoacelor s-au folosit și blănuri de vânat (dihor, jder, Botoșana – țesut prosoape: Boca Iustina; căprioară); astăzi, cojocăritul se practică în Capu Codrului, Corlata, Mănăstirea Humorului; Comuna Cacica: • opincăritul: opincile, lucrate din piei de vită sau de porc, Cacica – țesut prosoape: Andronic Constanța; sculptură se mai confecționează astăzi numai pentru anumite lemn: Parascan N. Viorel; curelărie: Glogovschi Iosif, Solcan ocazii de către meșterii curelari din Cacica, Mănăstirea Emil; încondeiere ouă: Buliga Steluța, Cozmici Livia, Șfeca Humorului; Verginia; Fierăritul: practicat din cele mai vechi timpuri, a cunoscut diferite specializări, meșterii fierari transformând metalul brut în pluguri, scoabe, piedici pentru cai, seceri, sape, ciocane, lanțuri, gratii pentru ferestre, ferecături pentru care și căruțe, capcane, arme de vânătoare; fierarii de astăzi, mai ales cei din Ostra, execută și lucrări mai complexe de lăcătușărie;

Olăritul: cel mai vechi meșteșug, a fost practicat încă din neolitic; în centrele de la Cacica și Păltinoasa se producea ceramica neagră nesmălțuită, iar în centrele de la Păltinoasa și Pârteștii de Jos, ceramica roșie; astăzi, olăritul nu se mai practică;

Funeritul: meșteșug practicat odată aproape în fiecare sat, însă dispărut astăzi; meșterii funari făceau la comandă, din cânepă, funii pentru legatul vitelor și odgoane mai groase, folosite la căruțe, pentru transportul fânului; 30 ZONA HUMOR ZONA HUMOR 31 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Pârteștii de Sus – țesut prosoape: Andronic Veronica; pictură și înfrumusețarea caselor; Anul Nou Apicol), Blagoviștenia (25 martie), Sfântul Gheorghe de la părinți, pornirea nuntașilor către biserică, cununia icoane: Harapu Ciprian; Ajunul Crăciunuilui (24 decembrie) – pregătirea mesei de (23 aprilie, Anul Nou Pastoral), Paștele (încondeiatul ouălor, religioasă, masa de nuntă, închinarea „paharului dulce” Solonețul Nou – sculptură în lemn: Baranovschi Gheorghe; Ajun, colindatul (datină deschisă de copii, continuată de pregătirea mesei tradiționale, participarea la slujba de și oferirea darurilor, „dezgolitul miresei”); la trei zile după cetele de tineri și susținută de gospodarii tineri, vârstnici Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și nuntă are loc întorcătura, o petrecere restrânsă la care nașii Comuna Mănăstirea Humorului: și chiar bătrâni până la Bobotează); bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor – părinții spirituali ai tinerilor – sunt oaspeții de onoare. Mănăstirea Humorului – țesături: Buburuzan Maria, Ziua de Crăciun (25 decembrie) – umblatul cu steaua și vopsite, udatul din a doua zi de Paști, balul satului etc.); • Înmormântarea – cuprinde atât credințe și obiceiuri Cătuna Garoafa, Jucan Silvia, Jucan Valeria, Pețenghea colindatul irozilor, o formă de teatru popular-religios – sărbătorile de vară cuprind: Rusaliile (sărbătorite la 50 anterioare decesului (prevestirea morții, pregătirea pentru Maria, Vacari Floarea; țesături, port popular: Andronic Vera, practicată de mici grupuri de tineri, constituiți în de zile după Paști), Sânzienele (24 iunie), Sfântul Ilie (20 moarte), cât și obiceiuri și tradiții practicate după deces: Corlățan Floarea, Hojbotă Veronica, Lommer Eleonora; personaje biblice (Irod împărat, craii Baltazar, Gașpar iulie), hramul satului (legat de o sărbătoare religioasă ce scăldăciunea, priveghiul, bocitul, împodobirea pomului sculptură în lemn: Buburuzan Ioan, Buburuzan Leonte, și Melchior etc.); datina irozilor și mersul cu steaua se patronează localitatea), Sfânta Maria Mare (15 august); de înmormântare, cortegiul funerar, înmormântarea (cea Micuțari Ion, Moldovan Virgil, Pașcovici Simion; dogărit: păstrează în special în Mănăstirea Humorului, Ostra, Capu – sărbătorile de toamnă includ: Sfânta Maria Mică (8 cu bucium se păstrează în Stupca, Stulpicani, Mănăstirea Alexandrovici Iosif; cojocărit: Vichentie Blaga; icoane pe Codrului; septembrie), Ziua Crucii (14 septembrie), Vinerea Mare Humorului, Păltinoasa); la 40 de zile, la șase luni și anual, lemn: Mayrek Bolek; Anul Nou – unul dintre momentele cele mai bogate în (14 octombrie – zi cunoscută și sub numele de Nunta până la 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri Pleșa – dogărit: Alexandrovici Andrei, Alexandrovici datini și obiceiuri: jocurile cu măști (urșii, caprele, cerbii, oilor, peste care creștinismul a suprapus sărbătoarea și praznice pentru a se cinsti amintirea celui dispărut. Cazimir, Cuceac Anton, Maierek Stanislav, Moldovan bunghierii, moșii și babele, țiganii, negustorii, doctorii, Cuvioasei Parascheva), Sâmedru (sau „Moșii de toamnă”, Iacob, Moldovan Iosif; dracii) și urăturile (plugușorul); „benzi” ale caprelor 26 octombrie); se întâlnesc în Ostra și Stulpicani, „Ursul din paie” în – sărbătorile de iarnă cuprind: Sfântul Andrei (30 Manifestări tradiţionale Comuna Ostra: localitățile din centrul zonei Humor, cei mai renumiți noiembrie, zi precedată de noaptea strigoilor, în care Ostra – țesături: Gemănar Paraschiva, Nastiuc Aglaia, Nastiuc căiuți în Botoșana, cel mai impresionant ceremonial al încărcătura magică este deosebită – vrăji, prevestiri etc.); Festival - concurs judeţean de folclor „Comori de suflet românesc” Eleonora, Robaniuc Maria, Robaniuc Natalia; împletituri cerbului în Corlata, benzile sau partiile lui Novac, Darie, Moș Nicolae (6 decembrie, Nicolae fiind un personaj – luna martie, Valea Moldovei; lână: Bârgovan Domnica; sculptură în lemn: Dochița Gruia sau Jianu în Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, blajin și înțelept, care ajută văduvele și orfanii, înlesnește „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile Gheorghe, Flocea Timotei, Gemănar Ilie, Masichevici Capu Codrului, Botoșana, Berchișești, Pârteștii de Sus, măritișul fetelor sărace și aduce daruri copiilor); Ignatul din întreg arealul humorean; Viorel; lingurar: Gordei Pavel; fierărie: Cosmațchi Leon, Bălăceana; porcului (20 decembrie, zi în care se sacrifică porcul). Festival - concurs judeţean de folclor „Comori de suflet românesc” Dochița Ilie; încondeiere ouă: Flocea Mărioara; – luna aprilie, Todirești; „Balul gospodarilor” – de lăsatul secului, înainte de Postul Comuna Păltinoasa: Paștilor, Botoșana; Păltinoasa – țesături, port popular: Hapciuc Ecaterina; „Balul gospodarilor” – a doua zi de Paști, Valea Moldovei; Capu Codrului – țesut prosoape: Blaga Valeria, Pădure „Hora Bucovinei” – luna mai, Bucșoaia (Frasin); Profira; cojocărit: Boșca Damaschin, Oanea Orest; Festivalul European al Artelor „Ciprian Porumbescu” – lunile mai- iunie, Ciprian Porumbescu; Comuna Pârteștii de Jos: „Pelerin în Bucovina” – 14-15 august, Biserica Romano-Catolică Pârteștii de Jos – dogărit: Solcan Nicolae; „Adormirea Maicii Domnului”, Cacica; Festivalul Folcloric „Dor bucovinean” – a treia duminică din luna Comuna Stulpicani: august, Botoșana; Stulpicani – țesături: Flocea Eufrosina, Flocea Lidia, Flocea Festivalul „Ziua Minerului” – luna august, Cacica; Silvia, Nacu Maria, Popa Profira, Silea Ana; port popular: Întâlnirea „Fiilor Satului” – luna august, Bălăceana; Pițuga Maria; sculptură în lemn: Flocea Gheorghe, Florescu Festivalul „Ziua Recoltei” – 11 septembrie, Solonețul Nou, Mihai Ioan, Nacu Gheorghe; încondeiere ouă: Droniuc comuna Cacica; Mihaela, Moroșan Angela; pictură pe sticlă: Crețu Iulia; Datini și obiceiuri de iarnă – 24-25 decembrie, Valea Moldovei; Gemenea – pictură pe sticlă, încondeiete ouă: Sauciuc 1 ianuarie – „semănatul”, practicat de copiii care aruncă Festivalul „Cetina de brad” – 26 decembrie, Pârteștii de Sus, Geanina, Sauciuc Genoveva; boabe de cereale prin case și adresează gazdelor urări de comuna Cacica; Slătioara – încondeiere ouă: Ursache Elena. bine, sănătate și belșug; Ritualuri de trecere Festivalul „Sărbătorilor de Iarnă” – 26-31 decembrie, Berchișești; Boboteaza – procesiunea de sfințire a apelor, confecționarea „Porniți plugul, Feți Frumoși” – 27 decembrie, Todirești; crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, livezilor, • Nașterea – cuprinde obiceiuri destinate ocrotirii copilului „Balul gospodarilor” – 27 decembrie, sat Pârteștii de Sus, Cacica; Obiceiuri tradiţionale animalelor și oamenilor cu apă sfințită (aghiasmă), de deochi și boli, obiceiuri de botez și de petrecere „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din întreg strigăte (Chiraleisa), zgomote sau aprinderea focurilor (cumetria), precum și obiceiuri la scăldăciune; la șase luni arealul humorean; Obiceiuri calendaristice ritualice (Ardeasca). după botez, copilul trebuie să fie răscumpărat de către „Datini și obiceiuri din străbuni” – luna decembrie, Stulpicani. părinți de la nași, prin colaci și alte daruri. • Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă • Alte sărbători de peste an • Nunta – include următoarele momente principale: Corelate cu ocupațiile tradiționale și strâns legate de pețitul (de obicei, joia sau duminica), tocmeala (discuții Sunt manifestări folclorice, muzicale și coregrafice, Activități turistice cuprinse în perioada 24 decembrie - 7 ianuarie. Sunt calendarul religios, sărbătorile sunt în mare parte cu dată de ordin economic, care au loc în casa miresei), logodna precedate de cele 40 de zile ale Postului Crăciunului, fixă și cuprind diverse practici și obiceiuri, rituri și credințe (ceremonial cu o mică petrecere în timpul căruia se dă specifice: inelul de credință) și nunta propriu-zisă (deplasarea mirelui • Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă; când au loc șezătorile de iarnă, alcătuirea cetelor de copii • Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători și tineri, repetițiile pentru învățarea colindelor, curățarea – sărbătorile de primăvară includ: 40 de mucenici (9 la casa nașilor, sosirea alaiului la casa miresei și înmânarea martie, considerat Anul Nou Agrar), Alexiile (17 martie, darurilor, gătirea miresei, jocul zestrei, iertăciunea mirilor religioase; 32 ZONA HUMOR ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 33 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale • Participare la evenimentele și manifestările Pârteștii de Sus – Hostel „Mărțișorul”, 3 stele; organizate în zonă; • Relaxare și tratament balnear la: Comuna Capu Câmpului Baza de tratament „Virgil Sahleanu” din Cacica Capu Câmpului – Pensiune turistică „Casa Saveta”, 3 flori; Amplasată lângă Salina Cacica, baza de tratament balneoclimateric din Complexul Cultural Turistic „Casa Comuna Ilișești Naţionalităţilor” oferă turiștilor sală de fizioterapie, piscină Ilișești – Motel „Han Ilișești”, 3 stele; Cabană turistică „Isa”, cu jacuzzi cu apă sărată, sală de masaj, aparatură de 3 stele; kinetoterapie. Este funcțională pe tot parcursul anului. Brașca – Pensiune turistică „Brândușa”, 2 flori; Căsuțe tip Ștrandul cu apă sărată din Cacica camping „Brândușa”, 2 stele; Amenajat lângă intrarea prin care se face accesul pentru vizitare în Mina Cacica, ștrandul cu apă sărată este Comuna Mănăstirea Humorului disponibil doar în perioada anotimpului cald. Mănăstirea Humorului – Pensiune turistică „Casa • Drumeții montane în Obcinile Bucovinei, favorizate de Bunicilor”, 4 flori; Pensiune turistică „Passiflora”, 4 flori; traseele din Poiana Micului și în masivul Rarău, favorizate Pensiune turistică „Elegance”, 4 stele; Pensiune turistică de traseele din Slătioara; „Floare de Colț”, 4 stele; Pensiune turistică „Pârâul • Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Ostra, Morii”, 4 stele; Pensiune turistică „Andreea”, 3 stele; Stulpicani, Mănăstirea Humorului; Pensiune turistică „Casa Crăciun”, 3 stele; Pensiune • Pescuit, practicat în special în râul Moldova, dar și în turistică „Maria”, 3 stele; Pensiune turistică „Maridor”, 3 iazurile din Botoșana, Mănăstirea Humorului; stele; Pensiune turistică „Elim”, 3 flori; Pensiune turistică • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, „Maison de Bucovine”, 3 flori; Pensiune turistică tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de „Paradis”, 3 flori; Cabana turistică „Metropol”, 3 stele; cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul Cabana turistică „Valentina”, 3 stele; Pensiune turistică fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), „Alex”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Gheorghiță”, picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul 2 flori; Pensiune turistică „Cristiana”, 2 flori; Pensiune focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice agroturistică „Casa Ancuța”, 2 flori; Pensiune agroturistică bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din „Casa Laur”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Rodica”, 2 ținutul rural humorean. stele; Camping „Cristiana”, 1 stea

Comuna Pârteștii de Jos Cazare turistică și alimentație publică Pârteștii de Jos – Pensiune turistică „Casa Bunicului”, 2 flori; Comuna Botoșana Vârful Dealului – Pensiune turistică „Poiana Bucovăț”, 4 Botoșana – Pensiune turistică „Racova”, 2 flori; flori; Cabana turistică „Diva”, 3 stele;

Comuna Cacica Comuna Poieni Solca Cacica – Pensiune turistică „Casa Domnească”, 4 flori; Poieni Solca – Pensiune agroturistică „Casa Jucan”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Naționalităților”, 3 stele; Camere de închiriat „Casa Rita”, 2 stele; Comuna Todirești Todirești – Pensiune turistică „Simona”, 3 flori. 34 ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 35 PEISAJUL NATURAL Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Construită în anul 1800, pe locul unei bisericuțe mai vechi de la care se mai păstrează doar iconostasul, biserica este PEISAJUL NATURAL PEISAJUL ANTROPIC clădită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în ”coadă

Poziție geografică: partea central-vestică a județului Suceava, Așezările câmpulungene: sate de tip răsfirat (risipit, disociat, în zona montană de-a lungul văilor), cu tendință de adunare (pe valea Forme de relief: munți, obcini, depresiuni intramontane, văi, Moldovei) terase și lunci (Masivele Rarău și Giumalău, Obcinile Bucovinei: Obcina Mare, Obcina Feredeului, Obcina Mestecăniș); Climă: temperat continentală, moderată, cu ierni lungi, bogate în zăpadă și veri răcoroase și umede; cu pereții de circa 75 m înălțime, cu molid, brad și specii Hidrografie: râurile Moldova, Moldovița, cu afluenții lor: Tutora, floristice rare; Orate, Sadova, Ciumârna, Dragoșa etc. • Peștera Liliecilor (6,0 ha), rezervație speologică și Vegetație: pajiști și fânețe montane, păduri de foioase (stejar, biospeologică, în Masivul Rarău, muntele Hăghimiș, în fag, carpen) și de conifere (molid, brad, fag); comuna Pojorâta, este cea mai mare peșteră de tracțiune Faună: mamifere (urs, lup, mistreț, cerb, iepure, jder, pisică gravitațională din țară ce adăpostește colonii de lilieci de sălbatică etc.), păsări (cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, interes comunitar; șoim, bufniță etc.), pești (păstrăv – indigen, curcubeu și • Rezervația forestieră „Codrul secular Giumalău” (309,50 fântânel, lipan, mreană etc.); ha), în estul masivului Giumalău, în comuna Pojorâta, cu molid de peste 1300 de ani, paltin de munte, plop tremurător, afin, merişor, jneapăn etc.; Atestare documentară: perioada 1409 (Vama) – 1863 • Rezervația forestieră „Răchitișul Mare” (116,40 ha), în (Frumosu) versantul estic al Obcinei Mestecăniș, în comuna Breaza, cu Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, ucraineni, pin silvestru, molid, mesteacăn, merișor, afin, răchite, precum germani și romi de confesiune ortodoxă, romano-catolică, de rândunică”. Are planul triconc și se împarte în pridvor, și numeroase specii floristice; greco-catolică, penticostală, adventistă, baptistă altar, naos și pronaos. Este împrejmuită de un gard din Arhitectură tradițională: lemn, intrarea în curtea bisericii realizându-se prin – gospodării construite în întregime din lemn, cu anexe pentru clopotnița de lemn ridicată în partea de sud. adăpostirea animalelor, uneltelor, atelajelor și lemnelor, pentru păstrarea alimentelor și pentru pregătirea hranei; Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” din Vama • Rezervația geologică „Klippa de calcare triasice de la – element arhitectural deosebit – foișorul, o lărgire a gangului Ctitorită în anul 1783, biserica are planul triconc, cu Pârâul Cailor” (0,1 ha), în Obcina Feredeului, pe Pârâul Cailor, ce pune în valoare intrarea, remarcându-se stâlpii de cerdac, absida altarului poligonală decroșată și compartimentată în comuna Fundu Moldovei, cu calcare roșii, renumite în bogat ornamentați pe toate suprafețele; în altar, naos și pronaos. Turnul clopotniță din apropiere lumea geologică, conținând o bogată faună de vârstă triasică; – decorul caselor vechi și al unor anexe gospodărești este a fost construit din lemn, în anul 1787. Iconostasul a fost • Rezervația geologică „Stratele cu Aptychus de la realizat sub forma unor crestături pe bârne și grinzi sau realizat în 1810. În prezent, biserica și clopotnița se află Pojorâta” (1,0 ha), în versantul nordic al masivului Rarău, constă în modul de îmbinare a cununilor de bârne la colțuri. în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost în comuna Pojorâta, cu strate subțiri de marnocalcare în strămutată în anul 2001. alternanță cu șisturi argiloase, între care apar și strate de microconglomerate, pe fețele de desfacere observându-se • Rezervația forestieră „Tinovul Găina” (1,0 ha), în Obcina Monumente de arhitectură numeroase valve de aptychus; Mestecăniș, în comuna Moldova-Sulița, cu floră specifică turbăriilor și, mai ales, cu elementul boreal, mesteacănul pitic • Cheile Lucavei (33,0 ha), rezervație geologică și morfologică, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Colacu, comuna (relict glaciar), arborele dominant fiind pinul silvestru; în estul Obcinei Mestecăniș, în comuna Moldova-Sulița, chei Fundu Moldovei ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 37 Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama Muzeul Etnografic din Paltinu, comuna Vatra Moldoviței Amplasată în cimitirul localității, biserica a fost construită Amenajat în școala din localitate, muzeul ocupă două în anul 1796 în centrul satului, strămutarea efectuându-se încăperi. În prima cameră sunt expuse piese de mobilier în anul 1937. Ridicată din bârne de brad, cioplite în patru țărănesc, obiecte de uz casnic din lemn și ceramică, fețe și îmbinate în „coadă de rândunică”, are planul triconc icoane și documente etc., iar cea de-a doua încăpere și se împarte în altar, naos și pronaos. Pereții interiori au reconstituie un interior tradițional huțul. fost pictați, însă fragmente de pictură se păstrează pe cheia bolții pronaosului și naosului. Deosebit de atractive Casa-muzeu din Fundu Moldovei sunt ornamentele geometrice și stilizările zoomorfe. Ridicată la sfârșitul secolului XX, cu destinația de muzeu etnografic pentru zona Fundu Moldovei, casa a Mănăstirea Moldovița din localitatea Vatra Moldoviței fost transferată în cadrul Muzeului „Arta lemnului” din Ctitorită de Petru Rareş în 1532 şi pictată în 1537, Câmpulung Moldovenesc și deschisă spre vizitare în mănăstirea este, de fapt, o fortăreaţă cu ziduri înalte (6 m) anul 1990. Construcție cu tindă rece și trei camere, casa- şi puternice (1,20 m grosime), cu turnuri în ambele colţuri muzeu prezintă un inventar specific prelucrării lemnului ale faţadei şi un turn al porţii. Pictura exterioară a Bisericii și lânii, precum și piese de port popular. Buna Vestire se remarcă prin temele iconograficeArborele lui Iesei şi Imnul Acatist cu scena Asediul Constantinopolului. Biserica este inclusă în lista monumentelor UNESCO. Muzeul mănăstirii expune numeroase obiecte religioase, cărţi rare, icoane etc., evidențiindu-se două epitafuri din epoca lui Ştefan cel Mare, un jilţ atribuit după tradiţie lui Petru Rareş şi Psaltirea lui Efrem. Tot aici se păstrează premiul Mărul de aur, acordat de Federaţia Internaţională a Ziariştilor și Scriitorilor de Turism.

Alte obiective culturale de interes turistic

Muzeul Satului din Moldovița Colecţia etnografică găzduită de muzeu reprezintă o mărturie a culturii și civilizației huțule de pe aceste meleaguri, unde se mai păstrează și astăzi tradiția și datina străveche. Casa muzeu „Nicorescu” din Vama Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea“ din Cu o vechime mai mare de 200 de ani, casa a fost atestată Moldovița documentar în anul 1889. Aflată în prezent în proprietatea Cu un număr de peste 5.000 de exponate, dispuse pe familiei Nicorescu, este amenajată ca muzeu etnografic diverse tematici, muzeul poartă numele artistei care a și cuprinde piese de mobilier tradițional, obiecte de uz preluat și a dezvoltat arta încondeierii ouălor. Realizate gospodăresc, inventar agricol și pastoral, fotografii și în diverse tehnici – tradițională, dantelăria pe ou, grafica documente din perioada austriacă. în tehnica batik-ului (respectiv, ceara în relief) – ouăle încondeiate situează autoarea în topul artiștilor de marcă din lume, lucrările sale regăsindu-se în marile muzee ale lumii, colecții particulare, Case Regale etc. 38 ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 39 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Casa memorială „Dragoș Vicol” din Sadova efectiv de 60 de iepe și 5 armăsari, oferă agrement hipic, • culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzică, (găleți, cofe, poloboace, putini, budace etc.); Amenajată în locuința ce a aparținut scriitorului, casa dresaj, excursii călare şi cu trăsura. sălățică, cimbru, secărică, bureți); fructe de pădure • instrumente muzicale populare: confecționate în mare memorială reflectă atmosfera în care acesta a creat (fragi, afine, zmeură, merișoare, alune); plante folosite în parte din lemn de rezonanță (brad sau molid), sunt și de-a lungul timpului. Biroul de lucru cuprinde piese de medicina populară (cicoare, pojarniță, cimbrișor, sulfină astăzi întâlnite cu diverse ocazii în satele câmpulungene mobilier de epocă, fotografii și unele obiecte personale etc.); (bâta-fluier, cavalul, buciumul, cobza, buhaiul, vioara); ale lui Dragoș Vicol, precum și o mică bibliotecă. • pomicultura: speciile cel mai bine reprezentate sunt mărul și părul, mai rar cultivându-se prunul, cireșul și vișinul; în grădini se plantează și diferite specii de coacăz (roșu, negru, agriș); • vărăritul: producerea varului, favorizată de calcarele din zonă, a fost practicată pe scară largă și în secolul trecut, în satele de pe cursul superior al Moldovei și Moldoviței; • mineritul: exploatări propriu-zise au început în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când s-au dezvoltat mina din Fundu Moldovei și instalațiile metalurgice din Satul bucovinean din Breaza Pojorâta, Prisaca Dornei, Vama. Constituit din case tradiționale, cu o vechime de peste 100 de ani, unele chiar de două secole, satul bucovinean din Breaza oferă condiții optime de cazare și de servire a Meșteșuguri tradiționale mesei. Casele sunt construite din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică” și sunt acoperite cu Prelucrarea lemnului: draniță. Interioarele respectă aspectul tradițional prin • dulgheritul: meșterii dulgheri din zonă, constituiți în Torsul și țesutul: arhitectură și decor. echipe specializate, se ocupă cu construitul caselor; Inul, cânepa și lâna se torceau în fire subțiri și egale sau în • tâmplăritul: meșteșug apărut în a doua jumătate a fire mai groase. Din firele de in se țesea pânza folosită la secolului al XVIII-lea, asigură confecționarea cadrelor confecționarea cămășilor de sărbătoare și a așternuturilor, Alte atracţii turistice pentru uși și ferestre, dar și realizarea pieselor de mobilier iar din firele de cânepă, pânza pentru cămășile de lucru și (paturi, laițe, mese, lăzi de zestre, blidare etc.); ițari. În prezent, țesătoare renumite sunt în Breaza, Fundu Mocănița „Huțulca” din Moldovița • rotăritul: meșterii rotari executau părțile componente ale Moldovei, Sadova, Vatra Moldoviței; Plimbarea cu un tren cu locomotivă cu abur sau cu unui car, realizau căruțe, sănii, roți de fântâni și unelte locomotivă veche Diesel, pe un traseu pitoresc, de la agricole (pluguri, grape, tăvălugi, coase, greble, furci); Prelucrarea pieilor și a blănurilor: Moldovița la Argel, pe parcursul a 10,5 km, reprezintă una astăzi, rotăritul a dispărut ca meșteșug; • cojocăritul: cojocarii folosesc mai mult pieile de oaie dintre atracțiile inedite ale Bucovinei. Trenul funcționează • dogăritul: meșteșug desprins din industria casnică, (pentru confecționarea unor piese de port) și de miel pe o cale ferată cu ecartament îngust, folosită din 1888 și presupune confecționarea recipientelor pentru păstrarea (pentru bondițe și cojoace); pieile și blănurile de vânat până în 2001, pentru transport de masă lemnoasă. produselor lichide, brânzeturilor și fructelor conservate (dihor, jder, vulpe, lup, râs, iepure, uneori chiar urs), folosite

Ocupaţii tradiţionale

Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi timpuri: creșterea animalelor (în special oi, vite cornute, cai), cultivarea plantelor (cartof, porumb, secară, orzoaică, in, cânepă, bostan, floarea soarelui, sfeclă, fasole etc.), pădurăritul (ocupație sezonieră, practicată în paralel cu celelalte îndeletniciri de bază). Ocupații secundare: • albinăritul: cotat în trecut ca o ocupație sacră, se practică și în prezent, în gospodăriile cu stupi întâlnindu-se și albinăritul pastoral; • vânătoarea: specii valoroase dispărute (bourul); specii Herghelia de la Lucina din comuna Moldova-Sulița valoroase de vânat (ursul, lupul, râsul, cerbul, căprioara, Situată la circa 50 km de Câmpulung Moldovenesc, mistrețul, jderul etc.); herghelia este specializată în rasa de cai huțuli. Cu un • pescuitul: specii cu valoare piscicolă (păstrăv, lipan, mreană); 40 ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 41 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Teodora, Iasinovschi Petronela, Macovei Georgeta, Zeneci sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și bătutul Francesca, Zdrob Anastasia; încondeiere ouă: Aneci Aurica. toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul ouălor Creatori populari vopsite etc.); – Rusaliile (sărbătorite la 50 de zile după Paști) sunt marcate Comuna Breaza: Obiceiuri tradiționale tot de ramura verde, însă de cea de tei; Breaza – port popular: Țâmpău Filonica, Țâmpău Minodora; – Hramurile sătești (legate de o sărbătoare religioasă ce sculptură în lemn: Buhleac Gheorghe, Lesenciuc Pintilie, Obiceiuri calendaristice patronează localitatea); Macovei Aurelian, Opariuc Dumitru; încondeiere ouă: Alexandroaie Siminica, Cojocaru Ioana, Macovei Cornelia, • Obiceiuri de Anul Nou Ritualuri de trecere Țăran Eufrosina, Zaieț Gheorghe, Zaieț Rodica: Manifestări folclorice, muzicale, coregrafice, mimice și dramatice care antrenează întreaga comunitate, obiceiurile • Nașterea – cuprinde practici destinate înlăturării forțelor Comuna Fundu Moldovei: de Anul Nou sunt cele mai așteptate și mai spectaculoase de malefice din preajma copilului, precum și obiceiuri de Fundu Moldovei – țesături, costume naționale: Andronicescu peste an. Includ colindele, clopoțelul, buhaiul din seara zilei botez și cumetrie, obiceiuri la scăldăciune; la un an de Lenuța, Burduhos Rodica; țesături: Șalvari Augustina, Țâmpău de Ajun, capra, cerbul și semănatul (sorcova). „Malanca” este la naștere, copilului i se taie ”moțul”, ocazie cu care se Rodica; sculptură în lemn: Hârceag Gheorghe, Stats Valentin; considerată cea mai complexă manifestare, incluzând într- organizează o nouă petrecere familială. hamuri, curele: Fisc Mihail; creator măști: Gabor Elena; un singur spectacol atât elementul teatral al jocului caprei, • Nunta – prilej de bucurie și petrecere pentru întreaga încondeiere ouă: Iacoban Minodora, Țâmpău Lenuța; icoane cât și buhaiul cu urătorii, ursul, mirele și mireasa, moșul cu comunitate, cuprinde următoarele momente principale: pe sticlă: Lucău Filon; baba etc. pețitul (se stabileau zestrea și data nunții), logodna Botuș – țesut prosoape: Fâșc Saveta; (ceremonial cu o mică petrecere în timpul căruia se Colacu – țesături, costume naționale: Cehren Veronica, dă inelul de credință), nunta propriu-zisă pentru confecționarea gulerelor, căciulilor, scurtelor și Ciupercovici Rodica, Drăgan Mirela, Șuiu Silvia; cojocărit: (deplasarea mirelui cu mare alai la casa pentru garnisirea bondițelor și a cojoacelor apar mai rar Cazac Ovidaș; miresei și înmânarea darurilor, jocul zestrei, în zonă; astăzi, cojocăritul se practică în Fundu Moldovei, iertăciunea mirilor de la părinți, pornirea Frumosu, Sadova, Vama, Vatra Moldoviței; Comuna Moldova-Sulița: nuntașilor către biserică, cununia religioasă, • opincăritul și cizmăritul: opincile, lucrate din piei de porc Moldova-Sulița – sculptură în lemn și os: Murga Mircea; masa de nuntă, închinarea ”paharului dulce” și sau de vițel, au fost înlocuite treptat cu cizmele bărbătești sculptură în lemn: Volosciuc Gheorghe; confecționat manual oferirea darurilor, ”îmbroboditul miresei”, calea și ghetele femeiești, confecționate de meșterii cizmari cuțite cu stricnea: Pursega Ilie, Pursega Vasile; încondeiere primară); din zonă; ouă: Ceciuleac Cristina, Harasemciuc Ecaterina, Hremaliuc • Înmormântarea – cuprinde credințe • curelăritul: meșterii curelari se ocupau doar cu montarea Paraschiva, Jecalo Maria, Volosciuc Maria; și obiceiuri legate atât de prevestirea morții, pe piele a ornamentelor lucrate de femei specializate, cât și de momentele ulterioare decesului precum și cu confecționarea și repararea hamurilor Comuna Moldovița: (scăldăciunea, priveghiul, bocitul, împodobirea pentru cai, a căpestrelor și a biciuștilor; Moldovița – încondeiere ouă: Balabașciuc Oltea, Chimiac pomului de înmormântare, cortegiul funerar Aurelia, Condrea Lucia, Ungureanu Georgeta; – însoțit de trâmbițași, înmormântarea); Încondeierea sau împistrirea ouălor: timp de 40 de zile după deces se tămâiază Zona Câmpulung Moldovenesc cunoaște cea mai largă Comuna Sadova: mormântul; la 6 săptămâni, un an și 7 ani după arie de răspândire din țară în practicarea acestui meșteșug. Sadova – țesut prosoape: Alvirescu Areta, Alvirescu Rodica, înmormântare, se fac o serie de pomeniri și Ouăle împistrite sunt ouăle „muncite”, lucrate cu chișița Cotruț Aglaia; sculptură în lemn: Erhan Ilie, Ursache Valerian; praznice în amintirea celui dispărut. pe ceară, în timp ce ouăle încondeiate se lucrează calde, pictură: Erhan Aurel cu pensula și penița. La Breaza și Moldova-Sulița sunt specifice ouăle împistrite pe fond cromatic închis, la Comuna Vama: Manifestări tradiționale Pojorâta cele încondeiate, iar la Frumosu, Moldovița și Vama – sculptură în lemn: Miron Gheorghe; cioplitor piatră: Vatra Moldoviței ouăle împistrite pe fond roșu. Humoreanu Petru, Popescu Emilian; olărit: Maxim Petru; • Alte sărbători de peste an Festivalul de muzică religioasă „Buna Vestire” – luna martie, încondeiere ouă: Orșivschi Letiția; Corelate cu ocupațiile tradiționale și strâns legate de Fundu Moldovei; calendarul religios, sărbătorile sunt în mare parte cu dată „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile Comuna Vatra Moldoviței: fixă și includ o serie de datini și obiceiuri specifice: din întreg arealul câmpulungean; Vatra Moldoviței – țesut: Tâmpescu Eutenia, Trufan Elena; – Sfântul Gheorghe (23 aprilie), zi în care se pun ramuri verzi Drumul ouălor încondeiate – în perioada Paștelui, Fundu încondeiere ouă: Bărdăhan Rodica, Carpiuc Maria, Cârstiuc la poartă, marcându-se venirea primăverii și ocrotirea Moldovei; Oltica, Eudoșec Silvia, Gherasim Violeta, Iasinovschi Elena, pășunilor și fânețelor de duhuri rele; Festivalul de Folclor Tradițional „La hora satului” – luna iulie, Negură Mărioara, Niga Cristina, Poliec Felica, Saghin – Floriile (sărbătorite în ultima duminică dinaintea Paștelui), Fundu Moldovei; Elisabeta, Semcio Maria, Vleju Angela; zi în care ochii copiilor și ai animalelor se atingeau cu Festivalul huțulilor – luna iulie, Herghelia Lucina, Moldova- Ciumârna – cioplitor piatră: Moisa Petru; o creangă de răchită – mâțișori, pentru îmbunătățirea Sulița; Paltinu – sculptură în lemn: Aneci Virgil; icoane pe lemn: Civerca vederii și protejarea de boli; Comori de suflet românesc – luna iulie, Pojorâta; Elena, Comorițan Elena; încondeiere ouă, icoane pe lemn: – Paștele (încondeiatul sau împistritul ouălor, pregătirea Zilele Moldoviței – 15 august, Moldovița; Drajmici Filoteia, Fercal Valeria, Giuverca Aurelia, Huțuleac mesei tradiționale, participarea la slujba de Înviere, Festivalul Hribului și Zilele comunei – luna septembrie, Vama;

44 ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC ZONA DORNA 45 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale Simpozion „Traian Popovici” – luna octombrie, Fundu Moldovei; Pensiune turistică „Condrea”, 3 flori; Pensiune turistică „Mica Festivalul „Maria Surpat – Mina Pâslaru” – luna octombrie, Bucovină”, 2 flori; Pensiune turistică „Oana”, 2 flori; Pensiune Sadova; turistică „Ștefan Viorica”, 2 flori; Festivalul Tinereții, Moș Crăciun, Moș Crăciun – luna decembrie, Pojorâta; Comuna Pojorâta Datini și obiceiuri de iarnă – lunile decembrie și ianuarie, Sadova; Pojorâta – Pensiune turistică „Alexandra”, 4 flori; Pensiune „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din întreg turistică „Casa Gabi”, 4 flori;Pensiune turistică „Floare de arealul câmpulungean. Crin”, 4 flori; Pensiune turistică „Pietrele Doamnei”, 4 flori; Pensiune turistică „Casa Lucian”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Sava”, 3 flori; Cabana turistică „Casa Vlahopol”, 3 Activități turistice stele; Pensiune agroturistică „Smărăndița”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Bianca”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa • Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă; Vancea”, 2 flori; Pensiune turistică „Chilia”, 2 flori; • Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători Valea Putnei – Pensiune turistică „Luceafărul”, 3 flori; religioase; Pensiune turistică „Valea Putnei”, 3 stele; Căsuțe tip camping • Participare la evenimentele și manifestările organizate „Luceafărul”, 2 stele; în zonă; • Drumeții montane în masivele Rarău și Giumalău, favorizate Comuna Sadova de traseele din Pojorâta, Valea Putnei; Sadova – Pensiune turistică „Vraniș”, 5 flori; Pensiune turistică • Echitație, la Herghelia de la Lucina; „Dor de Munte”, 4 stele; Pensiune turistică „Aluniș”, 3 flori; • Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Breaza, Pensiune turistică „Casa Alex”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Moldovița, Pojorâta, Valea Putnei, Fundu Moldovei, Botuș, Angela”, 3 flori;Pensiune agroturistică „Casa Severin”, 3 flori; Moldova-Sulița, Vatra Moldoviței; Pensiune agroturistică „Isabela”, 3 flori; Pensiune turistică • Pescuit, practicat în special în râul Moldova, dar și în „Mădălina”, 3 stele; Pensiune turistică „Ștefănel”, 3 stele; păstrăvăriile din Valea Putnei, Prisaca Dornei; • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, Comuna Vama tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de cai, Vama – Pensiune agroturistică „Bucovina Lodge”, 4 flori; participarea la unele activități gospodărești (strânsul fânului, Pensiune turistică „Casa Călin”, 4 flori; Vilă turistică „Casa mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), picnicuri sau Lucreția”, 4 stele; Pensiune turistică „Casa Vero”, 4 stele; mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul focurilor de Pensiune turistică „La Bucovineanca”, 4 flori; Pensiune tabără sau degustarea unor produse specifice bucătăriei turistică „Lidana”, 4 flori; Pensiune turistică „Mugur de țărănești în cadrul unor unități de cazare din ținutul rural Fluier”, 4 flori; Pensiune turistică „Casa Aurora”, 3 flori; câmpulungean. Pensiune agroturistică „Casa Bianca”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Elvira”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Iasmina”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Lucan”, 3 flori; Cazare turistică și alimentație publică Pensiune turistică „Irina”, 3 stele; Pensiune turistică „La Goriță”, 3 stele; Pensiune turistică „Letiția”, 3 flori;Hostel Comuna Breaza „Villa Excelsior”, 3 stele; Pensiune turistică „Carmen”, 2 Breaza – Pensiune turistică „Laura”, 3 flori; Pensiune turistică stele; Pensiune agroturistică „Casa Victor”, 2 flori; Pensiune „Satul Bucovinean”, 3 flori; turistică „Faraon”, 2 stele; Pensiune turistică „Gabriela”, 2 flori; Cabană turistică „Ionela”, 2 stele; Pensiune turistică Comuna Fumosu „Lucia”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Preutescu Vasile”, Frumosu – Pensiune turistică „Perla Brazilor”, 3 flori; 1 floare; Molid – Pensiune turistică „Casa Albă”, 3 flori; Comuna Fundu Moldovei Prisaca Dornei – Pensiune turistică „Casa Ott”, 4 flori; Pensiune Fundu Moldovei – Pensiune turistică „Casa Baciu”, 5 flori; turistică „Florentina”, 3 flori; Pensiune turistică „Claudia”, 3 flori; Pensiune turistică Strâmtura – Pensiune agroturistică „Floarea Bucovinei”, 3 „Viorica”, 3 flori; Camping „De Vuurplaats”, 2 stele; flori; Pensiune turistică „Cosmin”, 2 stele; Botuș – Pensiune turistică „Irina”, 3 flori; Comuna Vatra Moldoviței Comuna Moldova-Sulița Vatra Moldoviței – Pensiune turistică „Valcan”, 4 flori; Moldova-Sulița – Pensiune turistică „Lucina”, 3 flori; Pensiune turistică „Alexandra”, 3 flori; Pensiune agroturistică „Crizantema”, 3 flori; Pensiune turistică „Mario”, 3 stele; Comuna Moldovița Cabană turistică „Piatra Runcului”, 3 stele; Pensiune turistică Moldovița – Pensiune turistică „Casa cu Meri”, 3 flori; „Lulu”, 2 flori. 46 ZONA DORNA ZONA DORNA 47 PEISAJUL NATURAL Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL endemice, floarea de colţ, papucul doamnei, arginţica, zâmbrul (Pinus cembra) și jneapănul, asociat apărând și tufărişuri de jneapăn şi ienupăr; aninul de munte, exemplare răzlețe de larice și scorușul de PEISAJUL NATURAL munte; • Rezervația forestieră „Tinovul Poiana Stampei” (681,89 Poziție geografică: sud-vestul județului Suceava, în zona ha), în Depresiunea Dornelor, sub Pasul Tihuţa, în comuna montană și în cea depresionară Poiana Stampei, cea mai mare rezervaţie de mlaştină Forme de relief: munți, depresiuni intramontane și văi (Munții de turbă din ţară, importantă atât din punct de vedere Suhard, Călimani, Bistriței, Giumalău, Depresiunea Dornelor, științific, cât și pentru calitățile curative ale turbei; Valea Bistriței Aurii și Valea Bistriței Moldovenești); Climă: temperat continentală de munte, cu inversiuni frecvente de temperatură și precipitații bogate iarna; Hidrografie: apele de suprafață – râul Bistrița, cu afluenții săi (Bistricioara, Călimănel, Cârlibaba, Chiril, Neagra Broștenilor, • Cheile Zugreni (314 ha), rezervație geologică și morfologică Neagra Șarului etc.) și râul Dorna, cu principalii săi afluenți cu stânci înalte, sculptate sub forma unor turnuri, obeliscuri, (Coșna, Dornișoara, Iliuța, Teșna); apele subterane – izvoare în Valea Bistriței, la sudul masivului Rarău-Giumalău, satul piramide, figuri umane sau animale cu diferite denumiri Crucea, comuna Dorna Arini, cu un peisaj pitoresc oferit de ape minerale, mineralizate, carbogazoase, feruginoase, (Moșul, Ciobanul, Mareșalul, Neferttiti, Ursul, Cămila etc.); clorurate, sulfatate şi sulfuroase la Șaru Dornei, Coșna, Poiana de apele repezi ale Bistriței, străjuite de o parte și de alta Negri, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei etc.; de pereți înalți și abrupți, cu forme bizare ce poartă diferite Vegetație: pajiști și fânețe montane, păduri de conifere (molid, denumiri (Colțul Acrii, Piatra lui Osman, Stânca Coifului brad, fag, scoruș, pin, mesteacăn, zadă, crin de munte), etc.) și cu elemente bogate de floră și faună; turbării (tinoave, la Poiana Stampei, Șaru Dornei); • Rezervația forestieră „Tinovul Şaru Dornei” (36 ha), Faună: mamifere (mistreț, căprioară, vulpe, cerb carpatin, urs în Depresiunea Dornei, în comuna Șaru Dornei, turbărie brun, lup, râs, jder, etc.), păsări (cocoș de munte, pajură, formată recent (circa 3000 de ani), nealterată de intervenţia vultur pleșuv, ciuf de pădure etc.), pești (păstrăv, lostriță, umană, cu arboret din pin silvestru dezvoltat pe un strat boiștean, mreană, lipan, porcușor, clean); specii dispărute gros de turbă (1,10 - 1,20 m); (zimbri, bouri); • Parcul Naţional Călimani (23.708 ha, pe teritoriul a patru județe: Suceava, Mureș, Bistrița-Năsăud, Harghita), în nordul • Rezervația geologică „Piatra Țibăului” (20ha), la poalele Carpaţilor Orientali, integrat în catena vulcanică a arcului Obcinei Mestecăniş, în comuna Cârlibaba, stâncă de calcar carpatic, cel mai important masiv vulcanic din Carpaţii de 75 m înălţime, cu pereți abrupți, în care se poate urmări Orientali, cu geologie complexă (caldera cu diametru de stratigrafia Eocenului prin fosile; 10 km, acumulări de fier şi sulf, strato-vulcan), morfologie • Pietrele Doamnei (970,50 ha), rezervație geologică și • Rezervația forestieră „Jnepenișul cu Pinus Cembra” variată (versanţi abrupţi, brăzdaţi de grohotişuri, forme • Doisprezece Apostoli (200 ha), rezervație geologică și morfologică pe creasta Masivului Rarău, în comuna Crucea, peisagistică în Munții Călimani, în comuna Dorna Candrenilor, (384,20 ha), în caldera Munților Călimani, în comuna antropomorfe şi zoomorfe pe ramura de vest, peşteri cu relief ruiniform de turnuri şi grohotişuri, specii de plante Șaru Dornei, cu pădure naturală de molid în amestec cu generate de apele subterane), vegetaţie și faună bogată. 48 ZONA DORNA ZONA DORNA 49 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC românească – foișorul într-o apă), sistemele constructive în timpul refugiului său în cetatea Ciceului. Biserica cu Mănăstirea „Piatra Tăieturii” din Panaci (bârne rotunde îmbinate la colțuri în sistemul „coadă de hramul Adormirea Maicii Domnului are formă de cruce, cu Aflată pe un vârf de munte din comuna Panaci, la 1700 PEISAJUL ANTROPIC rândunică”) și arhitectura de interior. altarul și absidele laterale decroșate. Construită din bârne de m altitudine, mănăstirea a fost ridicată pe locul unui lemn, are tăieturile terminațiilor în „cap de cal”. Printre cele schit vechi, construit în anul 1933 și desființat în 1962. Așezările dornene: sate de tip risipit (înșirate pe văi), Casa Neculai Roșu din Ortoaia, comuna Dorna Arini (sec. mai de preț obiecte ale sale se numără „Icoana făcătoare Așezământul a fost reînființat ca mănăstire în 1990, noua unele cu tendință de adunare (grupate pe terase) XVIII) de minuni a Maicii Domnului”, izvorâtoare de mir, şi cea a biserică finalizându-se în 1997 și având hramul vechiului Atestare documentară: perioada 1575 (Dorna Arini) – Inclusă în cadrul construcțiilor de tip tindă-cămară- Sfântului Ioan Evanghelistul. În chiliile şi casa de oaspeţi din amplasament, Nașterea Maicii Domnului. Casa de oaspeți, 1850 (Ciocănești) cameră, casa are pereții ridicați din bârne rotunde de lemn, curtea mănăstirii sunt găzduiți pelerinii sosiți aici. amenajată pe două nivele, oferă pelerinilor sosiți aici Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, germani, cioplite pentru îmbinare. Interiorul evidențiază specificul spații de cazare. ucraineni, maghiari și romi de confesiune ortodoxă, arhaic prin laițele masive, soba cu horn și vatra deschisă, romano-catolică, penticostală, adventistă, baptistă, mobilierul tradițional. Alte obiective culturale de interes turistic Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Poiana creștină de rit vechi, creștină după evanghelie Stampei Arhitectură tradițională: Casa Gavril Candrea din Dorna Candrenilor Lăcașe de cult: Construită din lemn de brad în anul 1884, biserica a fost – gospodării agro-pastorale, construite în întregime Transferată în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, casa Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din ridicată cu aprobarea Imperială a lui Francisc Iosif I, în din lemn, cu spații pentru adăpostirea animalelor și este cel mai valoros obiectiv de arhitectură populară civilă comuna Dorna Arini cinstea căsătoriei fiului împăratului Rudolf cu Ștefania pentru depozitarea furajelor; gospodării specializate în din zonă. Specifică sfârșitului de secol XVIII, casa din lemn Ctitorită recent de Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul de Belgia. Catapeteasma, icoanele împărătești, precum meșteșuguri, ridicate în întregime din lemn, cu anexe este de tip tindă- cămară-cameră și prezintă un element Tomisului, în satul Gheorghițeni, mănăstirea este construită și „Icoana Maicii Domnului și a Mântuitorului Nostru pentru desfășurarea activității, pentru depozitarea arhitectonic nou – foișorul în trei ape de la intrare. Iisus Hristos” au fost pictate de către renumitul pictor materialului de lucru și a produselor finite; bucovinean Epaminonda Bucevschi. – element arhitectural deosebit – foișorul (cerdacul), acesta Casa Bogza Candrea din Dorna Candrenilor protejând intrarea caselor mai vechi de intemperii și fiind, Compusă din tindă, cămară și cameră de locuit, casa Muzee: totodată, locul de desfășurare a unor activități casnice datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pereții Muzeul Satului din Dorna Candrenilor sau locul de odihnă a gospodarilor; sunt ridicați din bârne rotunde de lemn, îmbinate la colțuri Înfiinţat la iniţiativa privată a lui Lazăr Pardău, muzeul – decorul caselor vechi, dar și al unor anexe gospodărești, în sistemul „stânește”. cuprinde peste 2.000 de exponate, în marea lor majoritate apare sub forma unor crestături și/sau incizii pe bârne etnografice: lăzi de zestre, războaie de ţesut, inventar de și grinzi sau este dat de efectul îmbinării cununilor de Casa Ana Todașcă din Coșna bârne la colțuri, alteori de capetele grinzilor ce apar sub Inclusă în cadrul construcțiilor de lemen de tip tindă- forma unor console. cămară-cameră, casa se remarcă prin armonia proporțiilor, planimetrie și sistemele constructive. Arhitectura de interior mai păstrează mult din modul de organizare tradițional. Monumente de arhitectură în întregime din lemn și străjuită de o clopotniță înaltă de Mănăstirea Rarău din satul Chiril, comuna Crucea Casa Lucreția Candrea din Glodu, comuna Panaci (sec. 60 m. Ridicată în stil maramureșean, biserica este împărțită Conform tradiției, mănăstirea a fost construită de Petru în pronaos, naos, altar și pridvor. Mănăstirea include ateliere XVIII) Rareș în 1541, pe locul vechii sihăstrii ridicate de cuviosul Construită din lemn, casa este unică prin planimetrie funcționale de croitorie, broderie, pictură, sculptură etc., iar Sisoe la sfârșitul secolului al XV-lea. Înălțarea bisericii s-a pe latura de est a incintei se află o pensiune monahală ce (tindă cu cămară în spate, o singură cameră de locuit înfăptuit în semn de recunoștință din partea domnitorului și un element destul de rar în arhitectura populară oferă spații de cazare pentru pelerini și produse tradiționale față de călugării care i-au ocrotit familia (soția Elena și copiii) realizate în gospodăria proprie. stână, piese de uz casnic, ţesături, costume populare, pielărie, ceramică, mijloace tradiţionale de transport. Biserica Romano-Cato­ lică din Iacobeni Muzeul Etnografic din Poiana Stampei Aflată pe malul stâng Amplasat în centrul comunei, muzeul reproduce al Bistriţei Aurii, pe atmosfera din cadrul unei locuințe specifice zonei. aşa-numita „Stradă Im­ Se remarcă soba cu vatră și prispă, obiectele din perială”,­ biserica din lemn, țesăturile ce acoperă pereții, laițele și paturile, Iacobeni este una precum și stativele la care gospodinele lucrau piese din­tre cele mai mari de îmbrăcăminte și decor. biserici romano-catolice din Bucovina. A fost Muzeul Ouălor Încondeiate din Ciocănești construită din piatră în Inaugurat în anul 2005, muzeul cuprinde o colecție anul 1856 și are hramul de peste 2.000 de ouă încondeiate sau închistrite Sfântul Johannes Von de creatori locali. Obiectele de uz casnic din lemn și Nepomuk, celebrat în ceramică, inventarul pastoral și cel de plutași, uneltele data de 17 mai. de fierărie, războiul de țesut și piesele de decor și de port popular evocă modul de trai și ocupațiile 50 ZONA DORNA PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale locuitorilor din zonă. În cadrul muzeului funcționează un • cultivarea plantelor (mei, secară, orz, ovăz, cartof, grâu, atelier de țesut și o școală de încondeiat ouă. porumb, in, cânepă, trifoi, lucernă etc.) și pomicultura (măr, cireș sălbatic, păr, prun etc.), fiind însă reduse ca pondere;

Ocupații tradiționale

Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi timpuri: Ocupații secundare: • creșterea animalelor (vite, oi, capre, porci, cai, păsări) • cărăușia: se practicau cărăușia locală (pentru transportul în zona montană, depresionară și în valea Bistriței; și lemnului), cărăușia cu extindere mai mare (pentru în prezent, produsele lactate din Țara Dornelor sunt transportul produselor meșteșugărești) și cărăușia de renumite și apreciate în țară și în străinătate; tranzit (efectuată de negustorii care treceau prin zonă); • plutăritul: practicat încă din cele mai vechi timpuri pe râul Bistrița și pe unii dintre afluenții săi, pentru transportul lemnului, animalelor, alimentelor și oamenilor; transpor­ tul cu plutele se făcea până la Bacău sau Galați, până prin anii ’60 ai secolului trecut, când căile terestre au preluat transportul lemnului; • mineritul: exploatarea fierului la Iacobeni din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a minereurilor de argint și plumb în zona Cârlibaba; • aurăritul: obținerea aurului prin spălarea nisipurilor aurifere de pe valea Bistriței Aurii, de la Cârlibaba și până în zona Broștenilor, practicată în special de populația săracă, nu numai de țigani; • vărăritul: producerea varului, practicată din evul mediu, a fost favorizată de calcarele din Dârmoxa, Barnar; • dohotăritul: prepararea dohotului (lichid vâscos folosit în diverse domenii) numai din coaja de mesteacăn a condus • pădurăritul (lucrul la pădure): zona cu cea mai mare la dispariția pădurilor cu astfel de arbori; ocupație sistată suprafață forestieră pe cap de locuitor din întreaga țară în prezent; a favorizat apariția și dezvoltarea unei adevărate civilizații • cărbunăritul: cărbunele de lemn (mangalul) a fost produs a lemnului, vizibilă în casele țărănești, troițe, biserici din încă din evul mediu, fiind folosit în atelierele de fierărie, lemn, instalații tehnice populare, mobilier, obiecte de uz iar din secolul al XVIII-lea, și în industria metalurgică casnic, instrumente muzicale etc.; pădurea dorneană a dezvoltată la Iacobeni; generat și o adevărată mitologie forestieră, ilustrată prin • prepararea potasei: practicată din secolul al XVIII-lea, a mit, credințe și obiceiuri, precum și prin eroi și ființe condus la distrugerea unor mari suprafețe de pădure; fantastice (Strâmbă-Lemne, Muma Pădurii, Ielele, Zânele, potasa se folosea la fabricarea sticlei și a săpunului moale; Sânzienele etc.); • albinăritul: cotat în trecut ca ocupație nobilă; în prezent, există gospodării cu câte 10 - 70 de stupi, în multe dintre 52 ZONA DORNA ZONA DORNA 53 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC ele practicându-se și albinăritul pastoral; gospodărești, biserici din lemn, instalații tehnice unele cerințe locale, însă execută și lucrări mai complexe • vânătoarea: specii valoroase dispărute (zimbrul, bourul, populare, poduri, dar realizau și piese de interior; de lăcătușărie; capra neagră, vulturul pleșuv); specii de mare valoare • drănițitul: pentru dranița folosită la acoperirea caselor se Creatorii populari cinegetică (ursul, vulpea, lupul, jderul, cerbul, mistrețul); folosea lemnul de molid; astăzi, drănițitul este pe cale de Prelucrarea cornului: confecționarea obiectelor din corn dispariție ca meșteșug; de cerb sau de vită, practicată odinioară pe valea Bistriței Comuna Cârlibaba: • tâmplăritul: meșteșug foarte bine dezvoltat în zonă, Aurii (mai ales în Cârlibaba), a aparținut huțulilor așezați Cârlibaba – țesături, port popular: Hechelciuc Varvara, Protiuc constă în prelucrarea semi-artistică a lemnului; tâmplarii aici prin secolul al XVIII-lea; obiectele, decorate sau nu, Eudochia; sculptură în lemn: Mehno Alexa; încondeiere ouă: execută și în prezent piese de mobilier (paturi, laițe, lăzi de aveau destinații diferite: corn pentru suflat, pentru măsurat, Bobelciuc Rodica, Mehno Viorica; zestre, mese, scaune, blidare, etc.); pentru păstrat praful de pușcă; Iedu – sculptură în lemn: Ursachi Constantin; • rotăritul: meșteșug de mare importanță în trecut, consta Țibău – sculptură în lemn: Coubis Ilie Gh., Coubis Petru; în executarea părților componente ale unui car sau căruță, Funeritul: meșteșug practicat odată aproape în fiecare sat, încondeiere ouă: Pentelenciuc Ana; executarea uneltelor agricole, roților de fântâni, mori, pive însă dispărut astăzi; meșterii funari făceau funii pentru etc.; în prezent, rotăritul nu se mai practică; legatul carelor cu fân și odgoane din cânepă pentru Comuna Ciocănești: • dogăritul: constă în confecționarea recipientelor pentru plutărit și alte trebuințe; Ciocănești – sculptură în lemn, sculptură în os: Cepoi păstrarea produselor lichide, brânzeturilor și fructelor Constantin, Pop Constantin; sculptură în lemn: Timu Vasile; conservate (găleți, cofe, poloboace, putini, butoaie, budace Încondeierea sau închistrirea ouălor: practicat cu ocazia încondeiere ouă: Bădăluță Cristina, Ciocan Maria, Coțovanu etc.); astăzi, dogăritul se practică mai ales în Cotârgași, Paștelui, meșteșugul a devenit în timp o adevărată artă și Marcela, Crăciunescu Elena, Istrate Maria, Niga Niculina, Poiana Stampei, Șaru Dornei; ca urmare a influențelor din partea etniei huțule stabilite Schipor Elena, Șcheul Silvia, Timu Cristina, Timu Ingrida, • instrumente muzicale populare: confecționate în mare parte în zonă (Cârlibaba); ouăle închistrite se lucrează cu chișița Timu Mărioara, Timu Raluca, Țăran Ionela, Ujică Antonela, • pescuitul: specii cu valoare piscicolă (lipan, păstrăv, din lemn de rezonanță (brad sau molid), sunt și astăzi pe ceară, iar cele încondeiate se lucrează cu pensula și Zimbru Dănuț; mreană, clean, scobar, porcușor etc.); întâlnite cu diverse ocazii în satele dornene (buciumul, penița; tradițional, se foloseau culori naturale, obținute din • culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzica, cimpoiul, cobza, buhaiul, cornul, ciurul sau doba, fluierul, plante sau anumite părți ale acestora (frunze, flori, scoarță, Comuna Coșna: sălățica, măcrișul, ștevia, ciupercile, cimbrul); fructe toba, țambalul, vioara sau scripca); rădăcini); astăzi se încearcă din nou obținerea culorilor Coșna – încondeiere ouă: Candrea Areta, Todașcă Ana; pictură de pădure (fragi, afine, zmeură, mure, merișor de naturale, însă marea majoritate a creatoarelor folosesc icoane: Talancă Alina; munte, muguri de brad/molid, măceș); plante folosite Prelucrarea pieilor și blănurilor: coloranți chimici din comerț. în medicina populară (cicoarea, drobița, pojarnița, • cojocăritul: ca meșteri specializați, cojocarii apar în evul Comuna Dorna Arini: sânzienele, cimbrișorul, usturoiul de salamastră etc.); mediu și folosesc pieile animalelor domestice și blănurile Dorna Arini – sculptură în lemn: Vleju Mihai; încondeiere de vânat (dihor, jder, căprioară); astăzi, Dorna este una ouă: Hodiș Floarea, Leșanu Cătălina; pictură icoane: Piticaru dintre cele mai reprezentative zone în privința cojocăritului; Radu; Meșteșuguri tradiționale • opincăritul: opincile, lucrate din piei de vită sau de porc, se mai confecționează astăzi numai pentru anumite ocazii Comuna Dorna Candrenilor: Prelucrarea fibrelor textile: și destinații (ansambluri artistice, cântăreți de muzică Dorna Candrenilor – cusături: Grigorescu Ileana; sculptură • torsul și țesutul: firele subțiri și egale de in, cânepă și lâna populară); în lemn: Șcheul Petrea, Vleju Mariana; încondeiere ouă: se foloseau la țesături din care se confecționau piese de Candrea Bozga Margareta, Candrea Mariana, Candrea îmbrăcăminte și textile decorative de interior, în timp ce Fierăritul: practicat din cele mai vechi timpuri, a cunoscut o Minorica, Irimescu Nicoleta; firele mai groase erau întrebuințate pentru țesături din dezvoltare mult mai mare decât în alte părți; meșterii fierari care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, (potcovari, căldărari, armurieri) transformau metalul brut în Comuna Iacobeni: ștergare de bucătărie; în prezent, țesătoare renumite sunt unelte sau accesorii pentru munca zilnică, capcane și arme Iacobeni – cojocărit: Popescu Gavril; încondeiere ouă: în Cârlibaba, Dorna Candreni, Panaci; de vânătoare; fierarii de astăzi, puțini la număr, deservesc Handaric Angela, Moroșan Ionica; • vopsitul vegetal: unul dintre cele mai selecte meșteșuguri până în primele decenii ale secolului XX, consta în Comuna Panaci: vopsitul firelor textile din in, cânepă și lână cu coloranți Panaci – țesături: Lăstun Elvira, Mândrilă Ioana, Niculiță vegetali (sucuri extrase din rădăcini de plante, rizomi, Didina, Petrovici Teodora; tâmplărie, mobilă: Alupei tulpini, frunze, flori); deși vopsitul vegetal a fost înlocuit Dragoș, Moraru Eugen; încondeiere ouă: Țăran Eugenia; treptat cu cel chimic, în ultimii ani, în anumite localități Coverca – sculptură în lemn: Apetri Dragoș, Irinaru Emilia, se folosesc plante pentru obținerea coloranților vegetali Irinaru Sorin; (Dorna Arini, Glodu, Gura Haitii, Ortoaia, Panaci, Poiana Drăgoiasa – țesături: Ungureanua Ana; Negri); Glodu – țesături: Țiganetea Mariana; sculptură în lemn: • cusutul: tehnica tradițională este păstrată și astăzi, chiar Miron Dan, Moraru Cristian; dacă se aplică pe pânza procurată din comerț și nu pe cea de in sau de cânepă lucrată în casă; Comuna Poiana Stampei: Poiana Stampei – încondeiere ouă: Buzilă Florentina, Prelucrarea lemnului: Candrea Vitoria, Mezdrea Sabina, Pralea Maria, Rusu • dulgheritul: meșterii dulgheri ridicau case și anexe Elvira, Todașcă Elena. 54 ZONA DORNA ZONA DORNA 55 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Ritualuri de trecere Postul Mare, Ciocănești; • Alte sărbători de peste an „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile Obiceiuri tradiționale – sărbătorile de primăvară: Alexiile (17 martie, Anul Nou • Nașterea – cuprinde obiceiuri destinate ocrotirii copilului din întreg arealul dornean; Apicol), Blagoviștenia (25 martie), Sfântul Gheorghe (23 de deochi și boli, obiceiuri de botez și de cumetrie, Festivalul Bujorului de Munte – luna iunie, Șaru Dornei; Obiceiuri calendaristice aprilie, Anul Nou Pastoral), Paștele (încondeiatul ouălor, obiceiuri la scăldăciune; la șase luni după botez, copilul Zilele localității Cârlibaba – 29-30 iunie, Cârlibaba; pregătirea mesei tradiționale, participarea la slujba de trebuie să fie răscumpărat de către părinți de la nași, prin Zilele Candrenilor – luna iulie, Dorna Candrenilor; • Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, precum și colaci și daruri. Festivalul Național „Flori pe Dorna” – luna iulie, Poiana Sunt manifestări folclorice, muzicale și coregrafice, bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, ciocnitul • Nunta – cuprinde următoarele momente principale: Stampei; cuprinse în perioada 24 decembrie - 7 ianuarie. ouălor vopsite, udatul din a doua zi de Paști, construirea pețitul (de obicei, într-o zi de sărbătoare), logodna Festivalul Național al Păstrăvului – luna august, Ciocănești; Crăciunul – colindatul copiilor, umblatul cu steaua și scrâncioabelor etc.); (ceremonial cu o mică petrecere, în timpul căruia mirii fac Festivalul folcloric „Cântecul Cetinii” – ultima duminică din colindatul irozilor, o formă de teatru popular-religios – sărbătorile de vară: Rusaliile (sărbătorite la 50 de schimb de daruri și au loc discuții de ordin economic), luna august, Dorna Arini; practicată de mici grupuri de tineri, constituiți în personaje zile după Paști), Sânzienele (24 iunie), hramul satului nunta propriu-zisă (deplasarea mirelui cu mare alai la casa Festivalul Fructelor de Pădure – luna septembrie, Coșna; biblice (Irod împărat, craii Baltazar, Gașpar și Melchior, (prilejuit de celebrarea sfântului patron local), Sfânta miresei și „închinarea colacilor”, jucatul zestrei, iertăciunea „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din îngerul, ciobanul etc.); datina irozilor se întâlnește și la Maria Mare (15 august); mirilor de la părinți, pornirea nuntașilor către biserică, întreg arealul dornean; huțulii de pe Valea Bistriței Aurii, mai ales la Anul Nou pe – sărbătorile de toamnă: Sfânta Maria Mică (8 cununia religioasă, masa de nuntă, închinarea „paharului Obiceiuri de iarnă – 24 decembrie, Dorna Candrenilor; stil vechi (13 ianuarie); septembrie), Ziua Crucii (14 septembrie), Vinerea Mare dulce” și oferirea darurilor, „îmbălțarea miresei”), calea Anul Nou – jocurile cu măști (urșii, caprele, cerbii, căiuții, (14 octombrie), Sâmedrul (sau „Moșii de toamnă”, 26 primară; moșii și babele, țiganii, urâții și frumoșii), urăturile octombrie); • Înmormântarea – cuprinde atât credințe și obiceiuri Activităţi turistice (plugușorul), teatrul haiducesc (benzile lui Jianu, Novac, – sărbătorile de iarnă: Sfântul Andrei (30 noiembrie, zi anterioare decesului (prevestirea morții, pregătirea Tudor, Alexa, Codreanu etc.), „semănatul”; precedată de noaptea strigoilor, în care încărcătura pentru moarte), cât și obiceiuri și tradiții practicate după • Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă; Boboteaza – procesiunea de sfințire a apelor, magică este deosebită – vrăji, prevestiri etc.); Moș deces: scalda decedatului, priveghiul, bocitul, pregătirea • Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători confecționarea crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, Nicolae (6 decembrie, Nicolae fiind un personaj blajin pomenilor și împodobirea pomului de înmormântare, religioase; livezilor, animalelor și oamenilor cu apă sfințită, strigăte și înțelept, care ajută văduvele și orfanii, înlesnește cortegiul funerar, înmormântarea (parțial, în arealul • Participare la evenimentele și manifestările organizate (Chiraleisa, în traducere „Doamne miluiește”), zgomote măritișul fetelor sărace și aduce daruri copiilor); Ignatul dornean se practică și înmormântarea cu bucium); în zonă; sau aprinderea focurilor ritualice. porcului (20 decembrie, zi în care se sacrifică porcul). la 40 de zile, la șase luni și anual, până la 7 ani după • Relaxare și tratament balnear: înmormântare, se fac o serie de pomeniri și praznice Baza de odihnă și tratament „Procopie și Elisabeta” din pentru amintirea celui dispărut. Dorna Arini Amplasată în satul Gheorghițeni, în curtea Mănăstirii Acoperământul Maicii Domnului, baza de odihnă și Manifestări tradiționale tratament oferă turiștilor condiții optime de cazare și relaxare, suplimentate de servicii de tratament și de Serbările zăpezii – luna februarie, Cârlibaba; recuperare psihosomatică și fizică. Festivalul „Zăpezile Giumalăului” – ultima duminică din luna • Drumeții montane: în Masivul Suhard, favorizate de februarie, Dorna Arini; traseele existente în Ciocănești, Coșna, Valea Bancului, Festivalul Național al Ouălor Încondeiate – lăsatul secului, Dorna Candrenilor; în masivul Rarău-Giumalău, favorizate ZONA DORNA 57 Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC de traseele din Chiril, Rusca; în munții Călimani, favorizate Comuna Coșna de traseele din Poiana Negri, Dornișoara, Gura Haitii, Podu Coșnei – Pensiune turistică „Karelia”, 3 flori; Sărișor; în munții Bistriței, favorizate de traseele din Crucea, Comuna Dorna Arini Ortoaia, Rusca; Dorna Arini – Pensiune turistică „Tora”, 3 flori; Pensiune • Echitație în Parcul Național Călimani, punctul de plecare turistică „Auraș”, 2 flori; în expediţii constituindu-l baza hipică din Gura Haitii, ca Cozănești – Pensiune turistică „Arina”, 3 stele; Pensiune loc de confluenţă a unor importante trasee (12 Apostoli, turistică „Cris”, 3 stele; Pensiune turistică „Cu Ceas”, Tămău, Cariera, Călimanul Cerbului); 3 stele; Pensiune turistică „Dorel II”, 3 stele; Pensiune • Foto safari - observarea și înțelegerea naturii în turistică „Valurile Bistriței”, 3 flori; Pensiune turistică zona Parcului Național Călimani, principalele atracții fiind boncănitul cerbilor, rotitul cocoșului de munte și „Dorel”, 2 stele; perioada de înflorire a bujorului de munte; Gheorghițeni – Complex turistic „Procopie și Elisabeta”, 3 • Ciclism montan, favorizat de traseele din Coșna, Valea stele; Bancului, Dorna Arini, Rusca, Dorna Candrenilor, Poiana Ortoaia – Pensiune turistică „Le Baron”, 4 flori;Pensiune Negri, Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, agroturistică „Valea Dornelor”, 3 flori; Pensiune Păltiniș, Poiana Stampei, Tătaru, Șaru Dornei, Gura Haitii, agroturistică „Casa Lateș”, 2 flori; Neagra Șarului, Sărișor; Rusca – Cabană turistică „Vânătorul”, 1 stea; • River rafting pe Bistrița, din localitatea Crucea și Cheile Sunători – Cabană turistică „Zugreni”, 2 stele; Zugreni, practicabil în perioada aprilie-octombrie; • Plimbări cu pluta pe Bistrița, din localitățile Crucea, Comuna Dorna Candrenilor Ciocănești; Dorna Candrenilor – Pensiune turistică „Diana”, 3 flori; • Schi pe pârtia Mestecăniș, omologată în 2013, cu Poiana Negri – Pensiune turistică „La Bella Vista”, 4 stele; tronsoane de dificultate diferită (ușoară, medie și mare, dotată cu teleschi și babyschi; Comuna Iacobeni • Schi fond, practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii Mestecăniș – Popas turistic „Mestecăniș”, 1 stea; de Fosta Incintă Minieră, dar numai în anumite condiţii, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă şi dacă drumul a fost sau nu deszăpezit; Comuna Panaci • Escaladă pe gheață în Cheile Zugreni, practicabilă din Panaci – Pensiune turistică „La Moș Vencu”, 4 flori; luna decembrie și până în luna martie; • Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Comuna Poiana Stampei Iacobeni, Ciocănești, Cârlibaba, Crucea, Panaci, Șaru Poiana Stampei – Pensiune turistică „Irina”, 4 flori; Pensiune Dornei; turistică „Edera”, 3 flori; Pensiune turistică „Iuliana”, 3 • Pescuit, practicat în special în râul Bistrița, speciile flori; Pensiune agroturistică „Florea”, 1 floare;Căsuțe tip întâlnite fiind: păstrăv, lipan, clean, mreană, scobar, camping „Florea”, 1 stea; beldiță, porcușor, boiștean; • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, Comuna Șaru Dornei tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de Șaru Dornei – Pensiune turistică „Izvorul Bucovinei”, 3 cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul flori; Pensiune turistică „Casa Alex”, 2 flori; fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), Gura Haitii – Pensiune agroturistică „Casa Bunicii”, 2 flori; picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul Pensiune agroturistică „Casa Mariana”, 2 flori; Pensiune focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice turistică „Cântecul Muntelui”, 2 flori; Pensiune turistică bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din ținutul rural dornean. „Myruna”, 2 flori; Pensiune turistică „Perla Călimani”, 2 flori; Pensiune agroturistică „Poarta Călimani”, 2 flori; Neagra Șarului – Pensiune turistică „Amfora”, 3 flori; Cazare turistică şi alimentaţie publică Sărișor – Pensiune turistică „Bujor de Munte”, 4 flori; Pensiune turistică „Perla Sărișorului”, 3 flori; Pensiune Comuna Ciocănești turistică „Cocoșul de Munte”, 3 flori; Pensiune turistică Ciocănești – Pensiune turistică „Viorica”, 2 flori; Pensiune „Căsuța La Puiu”, 2 flori; agroturistică „Vladimir”, 2 flori; Șaru Bucovinei – Pensiune turistică „Pietrele Arse”, 3 flori. 58 ZONA RĂDĂUŢI – SIRET ZONA RĂDĂUŢI – SIRET 59 Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL • Rezervația forestieră „Pădurea Zamostea-Luncă” (107,60 ha), în lunca Siretului, în comuna Zamostea, cu PEISAJUL NATURAL stejar, în alternanță cu frasin, carpen, tei, cireș sălbatic, paltin de câmp, plop tremurător; sporadic, apar salba Poziție geografică: nordul județului Suceava, în zona pitica, laleaua pestriță, papucul doamnei – monumente montană și de podiș botanice ale naturii; Forme de relief: munți, podișuri, depresiuni, dealuri, coline, văi (Obcina Feredeului și Obcina Mare, Podișul Sucevei, Podișul Dragomirnei); Climă: temperat continentală, cu ierni lungi și reci, veri scurte și răcoroase; Hidrografie: râurile Suceava și Siret, pârâurile Solca, Soloneț, Sucevița Volovăț, Putna, Brodina, Nisipitu, Negostina, Pârâul Mare, Climăuți etc.; amenajări piscicole la Climăuți, Grănicești, Calafindești, Negostina; Vegetație: pajiști și fânețe montane, păduri de conifere (molid, brad, fag) și de foioase (fag, stejar, arțar, carpen, ulm, mesteacăn, alun, corn, sânger etc.), vegetație de luncă (salcie, plop, arin) și plante ierboase; Faună: mamifere (căprior, mistreț, pisică sălbatică, vulpe, lup, urs, jder, iepure etc.), păsări (fazan, graur, stâncuță etc.), pești (scobar, clean, crap, caras, biban, avat, știucă, șalău etc.);

• Arbori protejați – Stejarul secular (Burla), Pinul strob (Horodnic de Sus), Ginkgo biloba (Călinești - Cuparencu), Fagul roșu (Șerbăuți);

• Rezervația floristică „Fâneţele seculare de la Calafindeşti” (7,0 ha), rezervație floristică în Podişul Dragomirnei, cu câteva monumente botanice ale naturii: crinul de munte, laleaua pestriţă, bulbucul; 60 ZONA RĂDĂUŢI – SIRET ZONA RĂDĂUŢI – SIRET 61 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Frătăuții Noi PEISAJUL ANTROPIC Aflată în cimitirul satului, biserica a fost construită în anul 1744 și pictată în secolul al XVIII-lea, în stil baroc Așezările omenești: sate de tip răsfirat, unele cu tendință moldovenesc. Aici a slujit ca preot-paroh, în perioada 1884- de adunare (înșirate pe văi), sate de tip compact-adunat 1896, Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian (grupate pe terasele din lungul văilor) și sate de tip risipit Porumbescu. Biserica a fost ridicată în întregime din bârne (pe versanții Obcinelor); de stejar și este acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Turnul- Atestare documentară: perioada 1401 (Volovăț) – 1944 clopotniță din lemn, cu etaj, se află în partea de sud-vest a (Ulma) bisericii. Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, polonezi, ucraineni, ruși-lipoveni, germani și romi, de confesiune Biserica de lemn „Înălțarea Sfintei Cruci” din Horodnic de Jos ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, penticostală, Construită în anul 1717, din bârne îmbinate în „coadă de „coadă de rândunică”. Acoperișul înalt, cu pante repezi, adventistă, baptistă, creștină după evanghelie, creștină de Constantin cel Mare şi cu pictura exterioară realizată în 1541 rândunică” și acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent are învelitoarea din tablă. Biserica are planul triconc, cu rit vechi de Dragoş zugravul, biserica este unul dintre monumentele acoperișul din tablă zincată. În formă de navă, fără cupole sau abside bilaterale și este împărțită în pridvor, pronaos, Arhitectură tradițională: incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO. naos și altar. – gospodării agro-pastorale, cu pereții din lemn și acoperișul din șindrilă, cu spații pentru adăpostirea animalelor, a Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Bilca Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” uneltelor și a mijloacelor de transport, precum și pentru Situată în cimitirul satului, biserica datează din anii din Putna depozitarea furajelor; 1743-1744 și a fost strămutată din satul Vicovu de Jos în Cunoscută și sub denumirea de Biserica de lemn Dragoș – decorul caselor vechi este în general sobru, însă plin de 1818. Construită din bârne rotunde de brad, îmbinate în Vodă, este situată în cimitirul satului și, conform tradiției, eleganță; apare sub forma unor crestături și cioplituri pe „cheotori” semirotunde, are acoperișul înalt, în patru ape, a fost adusă de Ștefan cel Mare de la Volovăț. Datează din bârne și grinzi sau este dat de efectul îmbinării cununilor din șindrilă. În formă de navă, cu absida altarului decroșată, secolul al XIV-lea și este construită din bârne de stejar de bârne la colțuri, de capetele grinzilor ce apar sub forma se împarte în altar, naos și pronaos. și brad, cioplite și încheiate în „coadă de rândunică”. unor console, precum și de gratiile lucrate din fier, în diferite Acoperișul înalt, cu pante repezi, este din șindrilă bătută modele. în „solzi”. Jumătatea de răsărit a bisericii este cea mai veche și constituie un unicat în arhitectura medievală din turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal, România. Monumente de arhitectură se remarcă prin decorațiunile exterioare: brâul de lemn sculptat în torsadă, șirul de 92 ocnițe mărginite de colonete Mănăstirea Putna din localitatea cu același nume Biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore torsionate, ornamentele portalului de la intrare etc. Legenda spune că, în anul 1466, dorind să ridice un locaş Ridicată în 1502 de Luca Arbore, portarul Sucevei, biserica de cult în zonă, Ştefan cel Mare a tras cu arcul de pe un este construită din piatră, cărămida întâlnindu-se numai Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Horodnic de Sus deal aflat în stânga mănăstirii – Dealul Crucii, marcat la bolţi. Cu aspect de navă alungită, cu pictura interioară Situată în cimitirul sătesc, biserica a fost construită în anul astăzi cu o cruce din piatră – hotărând ca, acolo unde impresionantă mai ales prin scena Cavalcada împăratului 1790 din bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate în va cădea săgeata să fie ridicată biserica. Finalizată în 62 ZONA RĂDĂUŢI – SIRET ZONA RĂDĂUŢI – SIRET 63 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC 1481, mănăstirea a fost prevăzută şi cu incintă fortificată. Învierea Domnului este construită în stilul arhitecturii locuitorilor acestor meleaguri, prin intermediul colecției Afectată de trecerea timpului, biserica a fost demolată, moldoveneşti, îmbinând elemente de artă bizantină şi gotică etnografice alcătuită de elevii şi cadrele didactice ale școlii. însă în anul 1662 s-a construit un alt edificiu religios, mai cu elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Alte obiective culturale de interes turistic mare. Moldova. Pictura interioară şi exterioară, realizată în 1595- Casa-muzeu „Bukowina” din Putna În gropniţă, în partea dreaptă, sub un baldachin se află 1596, este bine păstrată şi impresionează prin Scara Virtuţilor Chilia lui Daniil Sihastru din apropierea satului Putna Amenajată într-un imobil de lemn de la sfârşitul secolului mormântul voievodului Ştefan cel Mare, acoperit cu o de pe faţada nordică şi Arborele lui Iesei şi Imnul Acatist de Conform tradiţiei, aici a trăit călugărul Daniil Sihastru al XIX-lea, expoziția etnografică reflectă interiorul unei lespede din marmură albă de Cararra, lucrată în timpul pe faţada sudică. În prezent, lăcașul de cult figurează pe lista înainte de construirea mănăstirii, apoi s-a mutat la case tradiţionale şi îndeletnicirile din zonă. Exponatele vieţii domnitorului, fapt care ar explica lipsa anului morţii. monumentelor UNESCO. Voroneţ, unde a şi fost înmormântat. Chilia extrem de includ piese de mobilier rustic şi orăşenesc, ţesături În cimitirul mănăstirii se află o biserică de zid, de mici austeră se află într-o stâncă, sub bisericuța cu pronaos, tradiţionale, costume populare, icoane, obiecte de uz dimensiuni, cu hramul Botezul Domnului, zidită tot de fraţii naos şi altar, săpată manual. casnic şi pastoral, război de ţesut. Movilă, în anul 1581. Muzeul mănăstirii adăpostește o colecţie bogată de obiecte de artă medievală: broderii, miniaturi, sculptură în lemn, argintărie etc. Se remarcă acoperămintele de mormânt ale lui Ieremia şi Simion Movilă.

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Volovăț Ctitorită de Ștefan cel Mare între anii 1500-1502, biserica de zid are planul dreptunghiular și este împărțită în pronaos, naos și altar. Intrarea în pronaos este împodobită cu un chenar de piatră cu muluri, în stil gotic. Turnul clopotniță a fost construit din lemn, în anul 1856. În această biserică s-au cununat, în anul 1850, preotul Iraclie Porumbescu și Emilia Muzeul mănăstirii prezintă atât piese descoperite cu ocazia Clodnițchi, părinții marelui compozitor Ciprian Porumbescu. cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare, cât și documente, manuscrise și obiecte de patrimoniu ce ilustrează arta secolelor XV-XVI. Aici se află cea mai importantă colecție de broderie bizantină din Europa central – estică. Între exponate, se remarcă Tetraevangheliarul de la Muzeul Furman din Dorneşti Humor (1473), acoperământul de mormânt al Mariei de Înfiinţat de Radu Furman, ultimul evreu din vechiul Mangop și epitaful „Adormirea Maicii Domnului”. Hadikfalva, muzeul cuprinde peste 1.000 de exponate: obiecte de uz casnic și gospodăresc, inventar pastoral, Mănăstirea Sucevița din localitatea cu același nume fiare de călcat cu cărbuni, calapoade de cizmărie, căşti Întemeiată în secolul al XVI-lea de către familia Movileştilor, militare cu însemne regale şi accesorii militare din piele, mănăstirea a început a fi construită după 1583, necunos­ documente, cărţi, piese de medalistică şi numismatică. cându-se anul în care a fost terminat ansamblul. Biserica Se remarcă locomotiva cu abur din 1930.

Casa-muzeu „George Muntean” din Bilca Reprezentativă pentru zona etnografică Rădăuţi, casa are interioarele amenajate în mod tradițional. Inventarul etnografic este format din piese de mobilier, poliţe, laiţe, blidare, ţesături, obiecte de uz casnic. Piese din inventarul gospodăresc sunt expuse în şura şi grajdul care completează gospodăria Bilca.

Casa „Eminovici” din Călinești - Cuparencu, comuna Șerbăuți Muzeul Etnografic din Sucevița Este o locuință tradițională din lemn, de la sfârșitul Amenajat în cadrul Şcolii cu clasele I-VIII „Dimitrie secolului al XIX-lea, care adăpostește obiecte etnografice și Vatamaniuc”, muzeul prezintă vechiul mod de viață al câteva piese de mobilier urban, alături de o mini-expoziție documentară legată de poetul național Mihai Eminescu. ZONA RĂDĂUŢI – SIRET 65 Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC

Ocupaţii tradiţionale

Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi timpuri: creșterea animalelor (vite, oi, cai, capre, porci, păsări), cultivarea plantelor (ovăz, orz, secară, grâu, porumb, fasole, mazăre, bob, linte, sfeclă, cartof, in, cânepă) și pomicultura (măr, prun, cireș, vișin, nuc etc.), pădurăritul (practicat sezonier, în regiunea montană și de contact);

Ocupații secundare: • culesul din natură: plante folosite în alimentație (urzica, loboda, potbalul, măcrișul, ciupercile); fructe de pădure (fragi, zmeură, mure, coacăze, măceș, alune); plante folosite în medicina populară (busuioc, căline, chimion, coada șoricelului, hamei, mentă, mușețel, pojarniță, soc, tei); • albinăritul: foarte important în evul mediu; în prezent, cânepă și lână; deși vopsitul vegetal a fost înlocuit treptat apicultori cu stupine mari sunt la Șerbăuți, Grănicești, cu cel chimic, în zonă mai sunt femei care continuă Grămești, Zamostea etc., mulți dintre ei practicând și vopsitul, folosind coloranți naturali; albinăritul pastoral; • vânătoarea: specii de mare valoare cinegetică (ursul, Prelucrarea lemnului: vulpea, lupul, jderul, cerbul, mistrețul, prepelița, gaița, • împletitul nuielelor: meșterii specializați confecționau cocoșul de munte, găinușa etc.); coșuri și coșărci pentru transport, coșnițe pentru cereale, • pescuitul: specii cu valoare piscicolă (scobar, mreană, coșere pentru porumb, știubee pentru albine, garduri știucă, lipan, clean, porcușor, boiște, crap, caras etc.); din nuiele împlettite etc.; astăzi, meșteșugul se practică intensiv la Zamostea, Calafindești, Grănicești, Sucevița, Bilca etc.; Meşteşuguri tradiţionale • dulgheritul și tâmplăritul: meșterii dulgheri și tâmplari ridicau case și anexe gospodărești, biserici din lemn, Prelucrarea fibrelor textile: instalații tehnice populare, poduri și realizau piese de • torsul și țesutul: inul, cânepa și lâna se torceau în fire subțiri mobilier, obiecte de inventar gospodăresc etc.; în zonă și egale (folosite la țesături din care se confecționau a existat obiceiul împodobirii furcilor de tors, care erau piese de îmbrăcăminte și textile decorative de interior) făcute, decorate și dăruite de băieți fetelor la șezători; sau se torceau în fire mai groase (întrebuințate pentru • dogăritul: renumiți în confecționarea vaselor din doage, țesături din care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, meșterii executau poloboace, ciubere, cofe, donițe, fețe de masă, ștergare de bucătărie); în prezent, țesătoare păscărițe etc., folosite pentru păstrarea lichidelor, renumite sunt în Bilca, Grănicești, Straja, Sucevița, brânzeturilor și fructelor conservate; Voievodeasa, Vicovu de Jos; • rotăritul: răspândit în zonă până la mijlocul secolului • cusutul: tehnica tradițională este păstrată și astăzi, chiar XX, meșteșugul consta în executarea tuturor părților dacă se aplică pe pânza procurată din comerț și nu pe componente ale unui car sau căruță, precum și a uneltelor cea de in sau de cânepă lucrată în casă; agricole, roților de fântâni, mori, pive etc.; • sumănăritul: meșteșug specializat încă din secolul al XV- lea, specific localităților din preajma Rădăuțiului, constă Prelucrarea pieilor și blănurilor: în confecționarea hainelor din „sumani” – țesătură de • cojocăritul: meșteșug specializat încă din evul mediu, lână de oaie, dată la piuă; sumanul scurt, până deasupra materia primă de bază fiind pieile de oaie; pentru aplicații genunchiului, se mai poartă și astăzi, însă mantaua cu și pentru garnisirea marginilor la bundițe și cojoace se glugă, lungă până la glezne, a ieșit din uz; folosesc piei și blănuri obișnuite sau de calitate superioară • vopsitul vegetal: meșteșug larg răspândit în zonă până la (miel negru, dihor, jder); mijlocul secolului XX, consta în prepararea coloranților • opincăritul și cizmăritul: opincile, lucrate din piele de vită, vegetali (sucuri extrase din rădăcini de plante, rizomi, au fost înlocuite treptat cu cizmele bărbătești și ghetele tulpini, frunze, flori) cu care se vopseau firele textile din in, femeiești, confecționate de meșterii cizmari din zonă; 66 ZONA RĂDĂUŢI – SIRET ZONA RĂDĂUŢI – SIRET 67 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC • curelăritul: meșterii curelari confecționau din piele de vită Ionel; sculptură în lemn: Popescu Vasile, Teleagă Dragoș; grâu, orz sau secară prin case și adresând gazdelor urări chimire, curele, hamuri pentru cai, căpestre și biciuști; dogărit: Cârciu Vasile; de bine, sănătate și belșug; astăzi, meșteșugul se practică la scară mai redusă și în Creatori populari Boboteaza – obiceiuri precum sfințirea apelor, mai mică măsură după metodele tradiționale; Comuna Sucevița: confecționarea crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, Comuna Bilca: Sucevița – țesut prosoape: Bocicu Paraschiva, Cazac livezilor, animalelor și oamenilor cu aghiasmă, strigătele Fierăritul: practicat din cele mai vechi timpuri, meșteșugul Bilca – costume naționale: Ciubotar Eufrosina, Crasnian Elisabeta; sculptură în lemn: Albu Dimitrie, Isopescu Vasile, și zgomotele sunt practicate și astăzi. presupune transformarea metalului brut în unelte Ileana; sculptură în lemn: Ștefan Coniac; coșuri din nuiele: Păsăilă Gavril, Roteliuc Florin; împletituri coșuri: Ițcuș Ionel; agricole, părți metalice ale atelajelor și mijloacelor de Popescu Gheorghe; confecționer opinci: Cîrdei Mihai; cioplitor piatră: Mihalac Vasile; • Obiceiuri de peste an: transport tradiționale, obiecte de uz casnic și gospodăresc curelărie: Crăciun Ovidiu; încondeiere ouă: Cioată Melania; Voievodeasa – țesut prosoape: Senegeac Mărioara; – aprinderea focului primăvara, pentru asigurarea fertilității etc.; fierarii de astăzi, puțini la număr, deservesc cerințele sculptură în lemn: Sbiera Vasile; câmpului și grădinilor (de Alexii și în noaptea Învierii); locale, însă prin procedee tradiționale adaptate la Comuna Brodina: – Paștele (încondeiatul ouălor, pregătirea mesei tradiționale, condițiile moderne; Brodina – încondeiere ouă: Burlică Lidia, Dorubeț Maria, Comuna Ulma: participarea la slujba de Înviere, sfințirea coșului pascal, Halița Maria, Hudema Orestia, Juravle Doina, Pintescu Ulma – încondeiere ouă: Bădăluță Cristina, Bălăceanu Silvia, masa festivă, precum și bătutul toacelor la biserici, trasul Extracția și prelucrarea pietrei: meșteșug larg răspândit Mărioara, Popescu Valeria, Potolincă Elena, Schipor Buraciuc Ecaterina, Cocerhan Maria, Gorban Ion, Gorban clopotelor, ciocnitul ouălor vopsite etc.); în trecut, consta în extragerea lespezilor de piatră din Paulina, Tcaciuc Elena, Torac Elena, Voloșeniuc Mihaela, Maria, Hotopilă Ileana; – punerea ramurilor verzi la poartă, la uși și la ferestre (de cariere și folosirea acestora la construirea parțială sau Zbercea Elena Hudema; Florii și de Sf. Gheorghe se folosesc ramuri de răchită cu integrală a bisericilor, conacelor boierești, grajdurilor și Brodina de Jos – încondeiere ouă: Hariuc Victoria, Comuna Vicovu de Jos: „mâțișori”, iar la Duminica Mare, crengi de tei); altor anexe gospodărești, gardurilor etc.; Mehedeniuc Paraschiva; Vicovu de Jos – țesut prosoape: Irinici Domnica; – organizarea clăcilor în toate anotimpurile: iarna se făceau Ehrește – încondeiere ouă: Bodnar Silvia, Daneliuc Victoria, clăci de tors, care se transformau în șezători cu cântece, Olăritul: practicat încă din cele mai vechi timpuri; din Lisciuc Ileana; Comuna Voitinel: glume, basme, snoave, jocuri de societate și chiar dansuri, ceramica roșie, smălțuită și colorată și din ceramica Voitinel – lingurar: Cioran Constantin. dacă băieții aveau instrumente muzicale; în sezoanele neagră se confecționau oale, străchini, castroane, farfurii, Comuna Grănicești: agricole se organizau clăci la prășit, la cosit și legat, la ulcioare, cești, vaze și ghivece pentru flori etc.; în prezent, Grănicești – țesături: Șalar Viorica; broderie: Chițan Margareta; desfăcat porumb; foarte renumit este Centrul de Ceramică Neagră de la artizanat: Lazurcă Zenovia; macrameuri: Boicu Silvia; Obiceiuri tradiționale – organizarea horelor în fiecare duminică și în alte zile de Marginea, unde pot fi urmărite pe viu tehnica arderii și cojocărit: Chițan Susana, Lazurcă Aurora, Lazurcă Maria; sărbătoare, astăzi obiceiul limitându-se de regulă la hram procedeele de ornamentare; Românești – artizanat: Racolciuc Domnica; Obiceiuri calendaristice și doar în anumite localități; – hramurile satelor, unde familiile, prietenii și cunoscuții • Obiceiuri de Anul Nou se întâlnesc și organizează petreceri la casa gazdei din Crăciunul – datina colindatului în ziua de Ajun (24 localitatea în care are loc hramul; decembrie) este deschisă de copii și continuată spre seară de tineri; în seara zile de Crăciun, colindă adulții, prilej cu Ritualuri de trecere care se organizează petreceri între prieteni / rude; Anul Nou – urăturile (plugușorul) din seara de Ajun, • Nașterea – cuprinde obiceiuri destinate ocrotirii copilului practicate de copii, tineri și adulți, sunt suplimentate de de deochi și boli, obiceiuri practicate la prima scaldă, jocurile cu măști (caprele, urșii, căiuții, țiganii, turcii, moșii, obiceiuri de botez și de cumetrie, precum și obiceiuri la babele etc.) și teatrul popular (benzile sau partiile formate scăldăciune; la șase luni după naștere, copilului i se „taie din haiduci, ofițeri, împărați, generali, panduri etc.), moțul” de către nași, ocazie cu care se organizează o nouă acestea desfășurându-se pe tot parcursul sărbătorilor de petrecere. iarnă; în dimineața zilei de Anul Nou (1 ianuarie), copiii • Nunta – include obiceiuri legate de pețit, logodnă umblă cu „semănatul” sau „sorcova”, aruncând boabe de (ceremonial cu o mică petrecere, în timpul căruia se

Încondeierea sau închistrirea ouălor: meșteșugul a Comuna Marginea: devenit în timp o adevărată artă și ca urmare a influențelor Marginea – olărit: Magopăț Gheorghe, Magopăț Ioan, din partea etniei huțule; închistrirea ouălor se realizează Pașcaniuc Arcadie, Pașcaniuc Artemiza, Pașcaniuc cu chișița pe ceară, iar încondeierea presupune lucrul cu Dumitru, Pașcaniuc Ionel, Pașcaniuc Marius, Pașcaniuc pensula și penița; deși astăzi se încearcă din nou obținerea Radu, Pașcaniuc Toader; culorilor naturale, marea majoritate a creatoarelor folosesc coloranți chimici din comerț; renumite încondeietoare de Comuna Straja: ouă sunt în Bilca, Brodina, Ulma; Straja – costume naționale: Hasna Reveca; cojocărit: Morar 68 ZONA RĂDĂUŢI – SIRET ZONA RĂDĂUŢI – SIRET 69 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC stabilește zestrea tinerilor), nunta propriu-zisă (deplasarea • Drumeții montane: în Obcinile Bucovinei, favorizate de turistică „Memory”, 4 și 3 flori; Pensiune turistică „Aluniș”, turistică „Andrew”, 2 stele; Pensiune turistică „Casa mirelui cu mare alai la casa miresei, gătitul miresei, traseele din Sucevița, Bobeica, Putna; 3 flori; Pensiune turistică „Casa Avram”, 3 flori; Pensiune Bârsan”, 2 stele; Pensiune turistică „Casa Cristi”, 2 stele; iertăciunea mirilor de la părinți, cununia religioasă, ospățul • Echitație în hergheliile de la Mitoc (comuna Frătăuții turistică „Casa Mircea”, 3 flori; Pensiune turistică „Casa Pensiune turistică „Casa Domniței”, 2 flori; Pensiune de nuntă, oferirea darurilor și închinarea „paharului dulce”, Noi) și Falcău (comuna Brodina), secții ale Hergheliei Rareș”, 3 flori; Cabană turistică „Cetinița”, 3 stele; Pensiune agroturistică „Casa Felicia”, 2 flori; Camere de închiriat „învelirea miresei”) și „calea primară”. Rădăuți; în Sucevița, în cadrul Complexului turistic „Forest turistică „Cristal”, 3 și 2 flori; Pensiune turistică „Edidor”, 3 „Casa Felicia”, 2 stele; Hostel „Dagida”, 2 stele; Pensiune • Înmormântarea – ceremonialul arhaic include obiceiuri Ecvestru Park” și în Horodnic de Sus, în cadrul Pensiunii flori; Pensiune turistică „Fagilor”, 3 flori; Pensiune turistică turistică „Letiția”, 2 stele; Pensiune turistică „Romantic”, legate de scăldăciune, priveghi, bocit, pregătirea turistice „Hanul Voievozilor”; „Paltinu”, 3 flori; Camere de închiriat „Poiana Mărului”, 2 flori; pomenilor, înmormântare, praznic; în satele din zonă se • Ciclism montan și Nordic Walking, favorizate de 3 stele; Pensiune turistică „Poiana de Vis”, 3 flori; Vilă Drăgușina – Pensiune turistică „Montana”, 4 flori; mai păstrează încă obiceiul pomenirii morților în fiecare traseele existente în Sucevița; turistică „Ramona”, 3 stele; Pensiune turistică „Sonet de Voievodeasa – Hotel „Voievod” - 4 stele, bungalou - 2 an, la o dată fixă, când familiile celor dispăruți „acoperă • Vânătoare, favorizată de fondurile cinegetice din Munte”, 3 stele; Vilă turistică „Arcadia”, 3 stele; Pensiune stele. mormintele” cu colăcei, colivă și alte gustări sau băuturi, Bălcăuți, Brodina, Calafindești, Frătăuții Vechi, Gălănești, pe care le oferă celor aflați în cimitir. Grămești, Horodnic de Sus, Izvoarele Sucevei, Marginea, Putna, Sucevița, Ulma, Voitinel, Zamostea; • Pescuit, practicat în special în râurile Siret și Suceava, dar Manifestări tradiționale și în iazul de la Șerbăuți și balta de la Zvoriștea; • Agrement și spa în Sucevița, în cadrul Centrului de Festivalul literar „Mihai Eminescu” – 15 ianuarie, Șerbăuți; agrement din incinta Complexului Turistic „Popas Turistic Lumina lui Hristos în sufletul copilului – Vinerea din Bucovina”; Săptămâna Luminată, Baineț (Mușenița); • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de din întreg arealul; cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul Serbarea populară „Flori de mai” – luna mai, Iaslovăț; fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), pic­ni­ Zilele Calafindeștiului – luna iunie, Calafindești; curi sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul fo­cu­ Căldărușa – luna iunie, Grănicești; rilor de tabără sau degustarea unor produse specifice bu­ Urmașii Movileștilor, Zilele Suceviței – 29 iunie, Sucevița; cătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din zonă. Festivalul folcloric „Frunza de Ulm” – 12 iulie, Ulma; Serbarea câmpenească „Strânsura” – în ziua de Sfântul Ilie, Voitinel. Cazare turistică şi alimentaţie publică Horă câmpenească – luna iulie, Horodnic de Jos; La hram, de Sfânta Maria – 15 august, Bilca; Comuna Gălănești Hramul Satului – 15 august, Dornești; Gălănești – Camere de închiriat „Kora”, 2 stele; Festivalul „Hora la Calafindești” – 8 septembrie, Calafindești; Festivalul de toacă – 14 septembrie, Sucevița; Comuna Horodnic de Jos Strânsura – luna septembrie, Horodnic de Jos; Horodnic de Jos – Camere de închiriat „Loredor”, 2 stele; Festivalul Fanfarelor – luna octombrie, Calafindești; Balul gospodarilor – 26 octombrie, Sucevița; Comuna Horodnic de Sus Strânsură de hram – 8 noiembrie, Marginea; Horodnic de Sus – Cabană turistică „Hanul Voievozilor”, Festivalul de datini și obiceiuri „Deschide ușa, creștine!” – luna 3 stele; Cabană turistică „Kaiser Alee”, 3 stele; Pensiune decembrie, Calafindești; turistică „Valea Pinilor”, 2 flori; Serbarea de tradiții și obiceiuri de iarnă – luna decembrie, Iaslovăț; Comuna Putna „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din Putna – Pensiune turistică „Mușatinii”, 4 stele; Pensiune întreg arealul; turistică „Putna Dorina”, 4 flori; Pensiune turistică Concert de colinde – 26 decembrie, Marginea; „Cerbul”, 3 flori; Pensiune turistică „Elena”, 3 flori; „Am pornit să colindăm” – 27 decembrie, Sucevița. Pensiune turistică „Miorița”, 3 flori; Cabană turistică „Poiana Putna”, 3 stele; Pensiune turistică „Aga”, 2 flori; Pensiune turistică „Casa Wilhelmina”, 2 flori; Activităţi turistice Gura Putnei – Pensiune turistică „Mădălina”, 4 stele;

• Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă; Comuna Sucevița • Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători Sucevița – Complex turistic „Popas Turistic Bucovina”, religioase; 4 stele; Hotel „Sofia”, 4 stele; Pensiune turistică • Participare la evenimentele și manifestările „Buchenland”, 4 stele; Pensiune turistică „Daiana”, 4 organizate în zonă; flori; Pensiune turistică „Forest Ecvestru”, 4 flori; Pensiune 70 ZONA FĂLTICENI ZONA FĂLTICENI 71 Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL NATURAL

PEISAJUL NATURAL

Poziție geografică: sud-estul județului Suceava Forme de relief: munți, podișuri, dealuri, văi și lunci (Munții Stânișoarei, Podișul Fălticenilor) Climă: temperat continentală de munte (ierni cu zăpadă și veri răcoroase, bogate în ploi) și temperată de podiș (mai blândă, când nu suflă Crivățul) Hidrografie: râurile Moldova (cu afluenții săi: Suha Mică, Suha Mare, Săscuța, Râșca, Șomuzul Rece), Șomuzul Mare, Șomuzul Mic, Suceava, Siretul Vegetație: pășuni și fânețe, păduri de foioase (stejar, fag, frasin, carpen, mesteacăn, paltin, ulm, tei, alun etc.), păduri de conifere (brad, molid) și vegetație de luncă (salcie, plop, arin, salcâm și plante ierboase); Faună: animale (urs, lup, râs, jder, vulpe, mistreț, cerb, iepure etc.), păsări (uliu, păsărar, bufniță, sticlet, ciocănitoare, gaiță etc.), pești (păstrăv, mreană, clean, boiștean, porcușor, scobar, etc.) 72 ZONA FĂLTICENI ZONA FĂLTICENI 73 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Biserica de lemn „Sfântul Mercurie și Sfânta Ecaterina” Ctitorită de Petru Rareş în 1532, pe locul unei bisericuțe Spiridon” din Drăgușeni din Rădășeni PEISAJUL ANTROPIC mai vechi, biserica a fost pictată în 1535. Pe peretele sudic Aflată în cimitirul sătesc, biserica a fost construită în Aflată în cimitirul satului, biserica a fost construită în se mai păstrează fragmente din Asediul Constantinopolului 1780. Ridicată din bârne de stejar, cioplite și îmbinate secolul al XVII-lea și a fost supusă mai multor lucrări de Așezările fălticenene: sate de tip răsfirat, înșirate de-a şi din alte scene. În interior, în naos, tabloul votiv îl în „cheotoare cu dublu zăvor”, are acoperișul din draniță conservare și restaurare. Sprijinită pe tălpi de stejar, cu lungul apelor curgătoare înfăţişează pe Petru Rareş cu Doamna Elena şi cu unul bătută în „solzi”. În plan dreptunghiular, cu absida altarului pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate în „cheotori” Atestare documentară: perioada 1329 (Baia) – 1844 dintre fii. pentagonală decroșată, are pridvorul închis pe latura de și acoperișul din draniță, biserica a fost pictată pentru (Hârtop) sud-vest și un turn-clopotniță. prima dată în anul 1875. Populație – „mozaic etnic” și confesional: români, ruși- lipoveni, romi și germani de confesiune ortodoxă, romano-catolică, penticostală, adventistă, baptistă, creștină de rit vechi, creștină după evanghelie Arhitectură tradițională: - gospodării din lemn, cu spații pentru adăpostirea animalelor și pentru depozitarea furajelor sau cu anexe pentru depozitarea produselor și uneltelor agricole; - locuințele erau construite din lemn în cheotori, unele dintre ele având cerdac înflorat (traforat).

Monumente de arhitectură

Biserica „Sfântul Gheorghe” (Biserica Albă) din Baia Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Forăști Mănăstirea Râşca din localitatea cu același nume Atribuită de tradiţie lui Ştefan cel Mare, biserica a fost Situată în cimitirul sătesc, biserica a fost construită în 1766 Zidită de Petru Rareş în anul 1542, biserica din piatră are ctitorită în 1467, poate în amintirea victoriei obţinute aici din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică” și ziduri groase de cca. 1 m, aşezate pe o fundaţie înaltă de împotriva armatei maghiare. Are plan dreptunghiular, acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Are planul triconc, 1,30 m. Din pictura iniţială se păstrează tabloul votiv aflat cu abside înscrise în grosimea zidului. Forma actuală se cu abside pentagonale și cu pridvor pe latura de sud-vest în naos, care îl înfăţişează pe Petru Rareş, împreună cu datorează refacerii din perioada 1906-1915. și un turn clopotniță. Doamna Elena, Ştefan Rareş şi doi fii. La exterior, pictura 74 ZONA FĂLTICENI ZONA FĂLTICENI 75 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale Aşezări rurale PEISAJUL ANTROPIC se păstrează pe peretele sudic al naosului şi pronaosului. Aici sunt înmormântaţi Alexandru Lăpuşneanu, soţia sa, două săli, în cadrul căreia se remarcă războiul de ţesut, acestor meleaguri (piese de mobilier tradițional, obiecte Aici a fost închis Mihail Kogălniceanu în 1844 pentru Ruxandra, şi două dintre fiice, Teofana şi Teodora. costumele populare şi piesele din lemn specifice zonei. de uz casnic și gospodăresc, țesături, port popular etc.). ideile sale politice. Palatul domnesc, aflat în partea de sud a bisericii, a fost construit după 1558, odată cu turnurile şi zidurile de Casa memorială „Nicolae Labiş” din Mălini apărare. Se păstrează în forma iniţială şi adăposteşte Inaugurată în 1975, casa memorială este amenajată în Alte obiective culturale de interes turistic muzeul mănăstirii, care expune manuscrise, carte veche, locuinţa din centrul satului, care a aparţinut părinţilor icoane, diverse obiecte de cult. poetului şi unde acesta a trăit un timp din scurta sa viaţă. Mănăstirea Slătioara din localitatea cu același nume Expoziţia de bază şi spaţiile memorialistice, desfăşurate Construită în 1947, biserica-paraclis de lemn cu hramul Mănăstirea Cămârzani din localitatea cu același nume, în patru încăperi, reconstituie prin obiectele originale Schimbarea la Faţă a Domnului este una dintre cele mai comuna Vadu Moldovei (mobilier, manuscrise, fotografii, documente, ediţii importante biserici pe stil vechi din judeţul Suceava. Inițial biserică de mir ctitorită în 1863 de boierul Emanoil princeps etc.) atmosfera de viaţă şi de creaţie a poetului, Clădirea iniţială era lungă, avea un hol pe mijloc, pe Morțun, schit după cel de-al doilea război mondial și stins la numai 21 de ani. biserică parohială din 1959, a devenit mănăstire de

Muzeul Ctitoriilor Voievodului Petru Rareş din Râşca Înfiinţat în 2009, muzeul este amenajat într-o casă din lemn, construită special cu această destinaţie. Una din camere este destinată istoriei medievale, cu accent pe ctitoriile epocii lui Petru Rareş, în timp ce cea de-a doua prezintă costume populare, ceramică utilitară, război

ambele laturi chilii şi la capăt era paraclisul. În cadrul maici din anul 1992. Construită din cărămidă, biserica de lucrărilor de reconstrucţie din perioada 1978-1982, s-au proporții monumentale are planul dreptunghiular și turla Ocupații tradiționale demolat chiliile şi s-a lărgit biserica. În prezent, mănăstirea în formă de piramidă. Este pictată în interior și decorată la este sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din exterior cu discuri smălţuite, cărămidă roşie şi pictură în Ocupații principale – practicate încă din cele mai vechi România. ocniţe. timpuri: creșterea animalelor (vite, oi, porci, cai, păsări), Muzeul mănăstirii adăpostește colecții arheologice, cultivarea plantelor (porumb, cartof, ovăz, grâu, secară, Mănăstirea Slatina din localitatea cu același nume etnografice, numismatice şi etnografice, icoane pe lemn, orz, sfeclă de zahăr etc.) și pomicultura (măr, păr, prun, Ctitorită de Alexandru Lăpuşneanu între anii 1553-1558, obiecte de cult, cărți și veșminte liturgice, precum şi o cireș, vișin, nuc, zmeur, coacăz și chiar vița de vie) biserica cu hramul Schimbarea la Faţă se aseamănă ca bibliotecă. plan cu cea de la Bistriţa, diferenţa făcând-o absidele Ocupații secundare: laterale care la Slatina se înscriu în grosimea zidurilor (de Muzeul de Istorie şi Etnografie din Baia • pădurăritul (lucrul la pădure), practicat sezonier, în peste un metru), fiind aşezate pe un soclu de piatră înalt Înfiinţat în 1998 din iniţiativă locală, muzeul cuprinde regiunea montană și de contact; de 1,80 m. Biserica este pictată după erminia bizantină. piese de arheologie şi o colecție etnografică, dispusă în • vânătoarea: specii de mare valoare cinegetică (urs, lup, râs, jder, vulpe, mistreț, cerb, iepure etc.); • pescuitul: specii cu valoare piscicolă (păstrăv, mreană, clean, boiștean, porcușor, scobar, etc.); • albinăritul: cotat în trecut ca o ocupație nobilă, se practică de ţesut, râşniţă din piatră, sobă tradiţională. Tinda și în prezent, însă în condiții moderne; este rezervată prelucrării lemnului, inventarul specific incluzând fierăstraie, banc de tâmplărie, piese din lemn.

Muzeul Etnografic din Cornu Luncii Meșteșuguri tradiționale Amenajat în clădirea Școlii cu clasele I-VIII din localitate, muzeul cuprinde o colecție impresionantă de piese Torsul și țesutul: inul, cânepa și lâna se torceau în fire etnografice care ilustrează modul de trai al locuitorilor subțiri și egale, care erau folosite la țesături destinate 76 ZONA FĂLTICENI PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale pieselor de îmbrăcăminte și textilelor decorative de Comuna Râșca: interior; firele mai groase se întrebuințau la țesături din Râșca – dogărie: Butnaru Ionel; sculptură în lemn: Iftimescu care se confecționau saci, țoale, cearșafuri, fețe de masă, Emil; artizanat lemn: Bacal Gheorghe. ștergare de bucătărie; în prezent, țesutul se mai practică în Bogdănești Obiceiuri tradiționale Prelucrarea lemnului: • dulgheritul: meșterii dulgheri erau specializați în Obiceiuri calendaristice ridicarea caselor și anexelor gospodărești, iar mai apoi în construcțiile de biserici, poduri și porți; în prezent, • Obiceiuri din cadrul sărbătorilor de iarnă meșteșugul este pe cale de dispariție; Cuprinse în perioada 24 decembrie - 7 ianuarie, • dogăritul: renumiți în confecționarea vaselor din doage, obiceiurile din cadrul sărbătorilor de iarnă sunt precedate, meșterii executau poloboace, ciubere, cofe, donițe, la fel ca și în cazul celorlalte zone, de cele 40 de zile ale păscărițe etc., folosite pentru păstrarea lichidelor, Postului Crăciunului. Datina colindatului, deschisă în brânzeturilor și fructelor conservate; astăzi, meșteșugul ajunul sărbătorii Nașterii Domnului, este urmată de se practică în Baia și Râșca; obiceiurile de Anul Nou: urăturile (cu plugușorul, cu doba, cu buhaiul), jocurile cu măști (caprele – renumite fiind cele de la Mălini, Boroaia, Drăgușeni; căiuții – Dolhești; urșii – Boroaia, Drăgușeni, Lămășeni, Mihăiești, Râșca), producțiile de teatru haiducesc (Banda lui Jianu, Bujor, Gruia, Darie). După semănatul din 1 ianuarie urmează Boboteaza, cu procesiunea de sfințire a apelor, confecționarea crucii de gheață, stropirea gospodăriilor, livezilor, animalelor și oamenilor cu aghiasmă, strigăte și zgomote sau aprinderea focurilor ritualice.

• Obiceiuri de peste an Alături de obiceiurile care se desfășoară pe tot parcursul anului (hore, clăci, hramuri etc.), se practică și obiceiurile specifice unor anotimpuri sau cu date fixe, acestea fiind corelate cu ocupațiile tradiționale și strâns legate de sărbătorile religioase: 40 de mucenici (9 martie, considerat Anul Nou Agrar), Alexiile (17 martie, Anul Nou Apicol), • tâmplăritul: meșteșugul specializat în executarea Sfântul Gheorghe (23 aprilie, Anul Nou Pastoral), Paștele obiectelor din inventarul casnic și gospodăresc (unelte, (vopsirea ouălor, pregătirea mesei tradiționale, participarea mijloace de transport, piese de mobilier și uz casnic) a la slujba de Înviere, sfințirea coșului pascal, masa festivă, fost înlocuit treptat de mobilierul de serie și produsele precum și bătutul toacelor la biserici, trasul clopotelor, semiindustriale existente pe piață; la Bogdănești și Râșca ciocnitul ouălor vopsite, udatul din a doua zi de Paști, mai pot fi întâlniți meșteri specializați în piese de artizanat balul satului etc.), Rusaliile (sărbătorite la 50 de zile după și sculptură în lemn. Paști), Sfânta Maria Mare (15 august), Sfânta Maria Mică (8 septembrie), Ziua Crucii (14 septembrie) etc.

Creatori populari Ritualuri de trecere

Comuna Baia: • Nașterea – asemănătoare cu cele din întreg județul Baia – dogărie: Iftimie Mihai, Mandache Mihai, Timofte Suceava, dar cu unele particularități specifice, obiceiurile Costică; legate de naștere cuprind practici destinate ocrotirii copilului de deochi și boli, obiceiuri de botez și de Comuna Bogdănești: cumetrie, obiceiuri la scăldăciune, precum și cele legate Bogdănești – țesut prosoape: Preutu Ioana; sculptură în de răscumpărarea copilului de către părinți de la nași și lemn: Solcan Gheorghe Vasile; tăierea „moțului”. • Nunta – ceremonialul include ca momente principale Comuna Forăști: pețitul, logodna, nunta propriu-zisă (gătitul miresei, Forăști – lutier: Dascălu Aurel; sosirea mirelui cu mare alai la casa miresei, iertăciunea 78 ZONA FĂLTICENI 79 PEISAJUL ANTROPIC Aşezări rurale mirilor de la părinți, cununia religioasă, masa de nuntă • Vânătoare, favorizată în mod special de fondurile și jocul, „dezgătitul” miresei) și calea primară, unde nașii cinegetice din Râșca și Mălini; sunt invitați de onoare. • Pescuit, practicat în apele curgătoare și în iazurile, lacurile BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ • Înmormântarea – ceremonial desfășurat pe parcursul și bălțile din Cămârzani, Ciumulești, Drăgușeni, Forăști, a 3-4 zile, cuprinde următoarele momente principale: Horodniceni, Ioneasa, Pocoleni, Rădășeni, Vadu Moldovei; Tancred Bănățean, Arta populară bucovineană, Centrul de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă al „scăldăciunea” (baie rituală de purificare), priveghiul, • Schi pe pârtia Mălini, de dificultate medie și dotată cu județului Suceava, Suceava, 1975 bocitul, pregătirea pomenilor și împodobirea pomului un teeschi: Gheorghe Bratiloveanu, Mihai Spânu, Monumente de arhitectură în lemn din ținutul Sucevei, Editura Meridiane, București, 1985 de înmormântare, cortegiul funerar și înmormântarea • Echitație, ciclism, înot și alte activități sportive (folbal, Mihai Camilar, Cultură și civilizație tradițională în zona etnografică Humor, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2011 propriu-zisă; la 40 de zile, la șase luni și anual, până la tenis, baschet), plimbări cu trăsura sau sania trasă de Mihai Camilar, Zona etnografică Dorna, Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2013 7 ani după înmormântare, se fac o serie de pomeniri și cai, participarea la unele activități gospodărești (strânsul Maria Cioară, Zona etnografică Rădăuți, Editura Sport-Turism, București, 1979 praznice pentru a se cinsti amintirea celui dispărut. fânului, mulsul vacilor sau oilor, lucrul la grădină etc.), Ana Niculăiasa, Mihai Niculăiasa, Zona Fălticenilor, Editura Litera, București, 1981 picnicuri sau mese câmpenești, petrecerea serilor în jurul Dumitru Rusan, Marcel Zahaniciuc, Zona etnografică Câmpulung Moldovenesc, Muzeul „Arta Lemnului”, Câmpulung focurilor de tabără sau degustarea unor produse specifice Moldovenesc, 1996 Manifestări tradiționale bucătăriei țărănești în cadrul unor unități de cazare din Mihai Spânu, Gheorghe Bratiloveanu, Zona Etnografică Suceava, Editura Sport-Turism, București, 1987 ținutul rural fălticenean. Patrimoniu. Buletin de informare 2011, Editura Terra Design, Gura Humorului, 2012 „Paștele în Bucovina” – luna martie, aprilie sau mai, localitățile din întreg arealul fălticenean; Ziua comunei Bogdănești – Duminica Rusaliilor, Bogdănești; Cazare și alimentație turistică CUPRINS Sărbătoarea Mălinului – prima duminică din luna iunie, Mălini; Comuna Drăgușeni ZONA SUCEAVA. Aşezări rurale...... 4 ZONA DORNA. Aşezări rurale...... 45 „Baia, file de istorie” – 15 august, Baia; Drăgușeni – Pensiune turistică „Hanul Drăgușeni”, 3 flori; Peisajul natural...... 5 Peisajul natural...... 46 Hora la Forăști – a treia duminică din august, Forăști; Pensiune turistică „Holiday”, 2 flori; Peisajul antropic...... 6 Peisajul antropic...... 48 Hora la Bunești - luna august, Bunești; Monumente de arhitectură...... 6 Monumente de arhitectură...... 48 Festivalul Național de poezie „Nicolae Labiș” – luna octombrie, Comuna Fântâna Mare Alte obiective culturale de interes turistic...... 8 Alte obiective culturale de interes turistic...... 49 Mălini; Spătărești – Pensiune agroturistică „Luciano”, 3 flori; Ocupații tradiționale...... 9 Ocupații tradiționale...... 50 „Crăciun în Bucovina” – luna decembrie, localitățile din Pensiune turistică „Stibina”, 3 flori; Camping „Stibina”, 2 Meșteșuguri tradiționale...... 9 Meșteșuguri tradiționale...... 52 întreg arealul fălticenean; stele; Creatori populari...... 11 Creatori populari...... 53 Obiceiuri de iarnă – luna decembrie, Drăgușeni; Obiceiuri tradiționale...... 11 Obiceiuri tradiționale...... 54 Festivalul „Datina” – 31 decembrie, Mălini. Comuna Mălini Manifestări tradiționale...... 16 Manifestări tradiționale...... 55 Mălini – Pensiune turistică „Păstrăvăria Poiana”, 4 flori; Activități turistice...... 16 Activități turistice...... 55 Văleni-Stânișoara – Pensiune turistică „Nedeia”, 5 flori; Cazare turistică și alimentație publică...... 16 Cazare turistică și alimentație publică...... 57 Activități turistice Popas turistic „La Filuță”, 4 stele; Pensiune turistică ZONA HUMOR. Aşezări rurale...... 17 ZONA RĂDĂUȚI - SIRET. Aşezări rurale...... 58 „Bucovina”, 4 stele; Pensiune turistică „Stânișoara”, Peisajul natural...... 18 Peisajul natural...... 59 3 stele; Peisajul antropic...... 19 Peisajul antropic...... 60 • Vizite la obiectivele și atracțiile turistice din zonă; Monumente de arhitectură...... 19 Monumente de arhitectură...... 60 • Pelerinaje la lăcașele de cult cu ocazia unor sărbători Alte obiective culturale de interes turistic...... 22 Alte obiective culturale de interes turistic...... 63 Comuna Vadu Moldovei religioase; Ocupații tradiționale...... 26 Ocupații tradiționale...... 65 Vadu Moldovei – Pensiune turistică „Popas Vadu - Route • Participare la evenimentele și manifestările Meșteșuguri tradiționale...... 27 Meșteșuguri tradiționale...... 65 organizate în zonă; 85”, 4 flori. Creatori populari...... 29 Creatori populari...... 66 Obiceiuri tradiționale...... 30 Obiceiuri tradiționale...... 67 Manifestări tradiționale...... 31 Manifestări tradiționale...... 68 Activități turistice...... 31 Activități turistice...... 68 Cazare turistică și alimentație publică...... 32 Cazare turistică și alimentație publică...... 68 ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC. Aşezări rurale...... 33 ZONA FĂLTICENI. Aşezări rurale...... 70 Peisajul natural...... 34 Peisajul natural...... 71 Peisajul antropic...... 35 Peisajul antropic...... 72 Monumente de arhitectură...... 35 Monumente de arhitectură...... 72 Alte obiective culturale de interes turistic...... 37 Alte obiective culturale de interes turistic...... 74 Alte atracții turistice...... 38 Ocupații tradiționale...... 75 Ocupații tradiționale...... 38 Meșteșuguri tradiționale...... 75 Meșteșuguri tradiționale...... 39 Creatori populari...... 76 Creatori populari...... 40 Obiceiuri tradiționale...... 76 Obiceiuri tradiționale...... 41 Manifestări tradiționale...... 78 Manifestări tradiționale...... 41 Activități turistice...... 78 Activități turistice...... 44 Cazare turistică și alimentație publică...... 78 Cazare turistică și alimentație publică...... 44 Bibliografie selectivă...... 79