Arbori Indigeni Şi Exotici Remarcabili În Arboretumul Simeria
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Revista de Silvicultură şi Cinegetică arbori EXcepţionali Arbori indigeni şi exotici remarcabili în Arboretumul Simeria Corina Coandă 1. Scurtă prezentare a Arboretumului tici, printre care numeroase specii rare (răşinoase, magno- Simeria lii, bambuşi) sau unice, nesemnalate în alte colecţii din ţară: Abies pinsapo Franch., Abies faxoniana Rehd. & Wils., Torreya 1.1. Localizare californica Arn., Acer carpinifolium S.&Z., Chionanthus retusa ste situat în oraşul Simeria (jud. Hunedoara), în lunca Lindl., Styrax japonica S.&Z., Viburnum prunifolium L., Quer- râului Mureş, la altitudini cuprinse între 190 şi 200 cus libani Oliv., Quercus glandulifera Bl., Quercus troyana Webb m şi se întinde pe o suprafaţă de 73.5 ha, fiind cel mai şi multe altele. Majoritatea speciilor ce pot fi întâlnite sunt mare Arboretum al ţării. specii asiatice (47%), urmate de cele nord-americane (25%) E şi europene (14%), restul fiind comune pentru 2 sau chiar 3 1.2. Climă continente. Arboretumul se încadrează în sectorul de climă continental- 1.5. Peisaj moderată, ţinutul climei de dealuri, specific podişului Transil- vaniei, iar după clasificaţia Kőppen în provincia climatică Dfbx. Arboretumul Simeria este considerat unanim de către specia- lişti drept cel mai frumos parc al ţării. Valoarea lui peisagisti- Temperatura medie anuală de 10°C, cu amplitudinea anuală că este determinată de prezenţa mai multor elemente proprii de 22,7°C, cantitatea de precipitaţii ce cad în sezonul de ve- parcurilor celebre: relieful variat, spaţiile cu apă, vegetaţia getaţie (415 mm) şi frecvenţa scăzută a unor minime prea naturală viguroasă (pe alocuri gigantică) în care se încadrea- coborâte (-31,60C minima absolută) favorizează dezvoltarea ză magistral cea introdusă de om, nenumăratele puncte de vegetaţiei lemnoase provenind din climate similare. perspectivă, compoziţiile interesante şi originale, poienile Scăderea drastică a nivelului apei freatice, perioadele de sece- numeroase, toate îmbinate într-un ansamblu unitar, dinamic tă prelungită, zăpezile moi, curenţii reci de aer care se scurg şi permanent nou, în decursul celor patru anotimpuri. în lungul văii Mureşului, furtunile, sunt factori care au con- 1.6. Statut legal dus la dispariţia multor specii exotice. Valoarea sa ştiinţifică, peisagistică, educativă şi social cultu- 1.3. Soluri rală a fost recunoscută încă din anul 1954, când CMN a pro- Teritoriul ocupat de Arboretumul Simeria este caracterizat pus ocrotirea sa prin lege. Acest statut de arie protejată a fost sub raport pedologic, prin prezenţa solurilor încadrate, după reconfirmat în anul 2000 prin Legea 5, în care Arboretumul ultima clasificaţie oficială, în clasa protisoluri (96%) şi în cla- Simeria este încadrat în secţiunea “Rezervaţii şi monumente sa cambisoluri. ale naturii”. În lunca propriu-zisă a Mureşului se întâlnesc aluviosoluri 1.7. Administrare aflate în diferite stadii de evoluţie (de obicei cu atât mai evo- Arboretumul Simeria este administrat începând cu anul luate cu cât depărtarea de albie creşte), iar pe terasă apar eu- 1953 de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bu- tricambosoluri. cureşti, prin Staţiunea Simeria. Încă din acea perioadă a fost Conţinutul ridicat în humus şi substanţe minerale al solului, elaborat un „plan de perspectivă” care prevedea principale- oferă condiţii optime de dezvoltare a vegetaţiei lemnoase. le direcţii de dezvoltare (încă actuale) şi un regulament de Singurul factor limitativ este datorat volumului edafic rela- funcţionare. Din anul 2005 Arboretumul este administrat tiv redus, specific solurilor de tip aluvionar. pe baza unor „Planuri de management” care stabilesc obiec- 1.4. Colecţie dendrologică tivele şi acţiunile necesare a fi realizate pentru conservarea şi dezvoltarea Arboretumului pentru perioade de 5 ani. În În prezent colecţia dendrologică a Arboretumului cuprinde anul 2001, foştii proprietari ai Arboretumului au deschis un peste 2 100 de specii de arbori şi arbuşti indigeni sau exo- proces pentru retrocedarea acestuia. 56 Anul XVII | Nr. 31 | 2012 2. Arbori remarcabili în Arboretumul Simeria Plopul alb din parcul Karpinek (Leszno, Polonia), cel mai mare din Europa, are la 1.30 m o circumferinţă de 10,53 m Preocuparea de a studia şi de a ocroti arborii remarcabili (3,35 m diametru). A fost plantat în anul 1685 +/ – 50 ani. (prin dimensiuni, vârste, semnificaţie istorică, raritate) din Arboretum a existat permanent, dar ceea ce nu s-a realizat Dacă ne raportăm la clasamentul european publicat de Mo- încă este o inventariere metodică a tuturor acestor arbori. Se numentalTrees.com plopul alb de la Simeria se află pe locul poate menţiona aici faptul că în lucrarea „Arboretumul Sime- 15, iar plopul negru pe locul 45. ria. Ghid Album” (Radu şi Hulea, 1969), anexa 2 prezintă un 2.1.2. Plopul negru (Populus nigra L.) în Arboretum prezin- număr de 58 de specii de „arbori şi arbuşti de dimensiuni tă creşteri viguroase, trunchiuri drepte şi elagate cu înălţimi excepţionale”. De asemenea, în „Arboretumul Simeria. Mono- ce pentru unele exemplare depăşesc 35 m. grafie” (Coandă şi Radu, 2006) sunt menţionaţi 26 de astfel În parcela 19 se pot întâlni alte 21! de exemplare monumen- de arbori (20 specii). tale de plop negru (peste 1 m diametru) între care se remarcă Din dorinţa de a cunoaşte în totalitate acest patrimoniu va- un plop cu 1,60 m diametru şi 38,2 m înălţime. loros am demarat în această toamnă o acţiune de inventari- Un plop negru din Ungaria (Fejer), situat pe malul Dunării, ere a vegetaţiei lemnoase. În plus, pentru fiecare arbore au este cel mai gros din Europa cu un diametru de 3,41 m. fost notate coordonatele GPS pentru a face posibilă identi- ficarea şi urmărirea evoluţiei lui în timp. Până în prezent au fost parcurse parcelele 1-19, 47-48 şi 50, ceea ce reprezintă 24% (17.4 ha) din suprafaţa totală. 2.1. Arbori indigeni Deşi modificată radical de om în decursul timpului, vegetaţia lemnoasă spontană se menţine încă în Arboretum şi consti- tuie scheletul pe care s-a construit rezervaţia dendrologică, la adăpostul ei fiind introduse o multitudine de specii exotice. Se poate spune că vegetaţia lemnoasă din Arboretum a bene- ficiat de trei secole de protecţie datorită statutului său iniţial de parc de agrement şi ulterior a celui de arie protejată din ul- timii 58 de ani (în această perioadă au fost extraşi doar arbo- rii uscaţi sau doborâţi/rupţi în urma unor furtuni). Din acest motiv a fost posibilă supravieţuirea unui număr impresionant Foto 2. Plopul negru din P.49 (D=2,14 m, H=30,8 m) de arbori indigeni seculari (plop alb şi negru, stejar şi fag). Black poplar in parcel 49 (D=2.14 m, H=30.8 m) 2.1.1. Plopul alb (Populus alba L.) realizează în Arboretum 2.1.3. Stejarul (Quercus robur L.) realizează în Arboretumul trunchiuri cilindrice, bine elagate şi o productivitate ridicată. Simeria trunchiuri drepte şi înălţimi mijlocii, datorate în pri- Într-un „clasament” al arborilor cu cel mai mare diametru mul rând volumului edafic redus de care beneficiază. Stejarii din Arboretum găsim o egalitate perfectă între un plop alb din Arboretum fac parte din ecotipul “stejarului de luncă” şi un plop negru, ambii având diametrul de 2,14 m. Ei sunt caracterizat prin performanţe de creştere şi productivitate localizaţi în aceiaşi parcelă (49) şi au înălţimi aproape iden- excepţionale. tice (30,2; respectiv 30,8 m). Deosebiri evidente apar atunci Campionul stejarilor din Arboretumul Simeria poate fi găsit când ne referim la starea lor de vegetaţie (încă activă pen- în parcela 47 şi măsoară 1.78 m în diametru şi o înălţime de tru plopul alb – lâncedă pentru plopul negru) şi la aspectul 21 m. Acest stejar nu este singurul de dimensiuni notabile, trunchiului (plopul alb încă bine conformat – plopul negru alţi 32 de stejari depăşind 1 m în diametru. Înălţimea lor me- defectuos, plin de gâlme). die este de 23 m (maxim 27.6 m, minim 17.4 m). Recordul pentru cel mai mare diametru din Europa este de- ţinut de un stejar din Suedia (Norra Kvill) care măsoară la 1,30 m o circumferinţă de 14.75 cm (4,69 m diametru) şi are cca. 16 m înălţime. Se cunoaşte faptul că a fost plantat în anul 1500. În România, campion este stejarul de la Cajvana (oraşul Cajvana, jud. Suceava) cu circumferinţa de 11.01 (3.50 m diametru) m şi care ocupă locul al 13-lea printre stejarii eu- ropeni. Foto 1. Plopul alb din P.49 (D=2,14 m, H=30,2 m) White poplar in parcel 49 (D=2.14 m, H=30.2 m) 57 Revista de Silvicultură şi Cinegetică 9 Populus alba 49 672 214 30.2 În 1969 157 26 10 Populus nigra 19 321 102 33 11 Populus nigra 19 327 104 29.6 12 Populus nigra 19 331 105 28.2 13 Populus nigra 19 335 107 36.4 14 Populus nigra 19 344 110 28 15 Populus nigra 19 344 110 29.8 16 Populus nigra 19 353 112 30.4 17 Populus nigra 19 361 115 33.4 18 Populus nigra 19 378 120 31.8 19 Populus nigra 19 378 120 28.6 20 Populus nigra 19 378 120 34.6 21 Populus nigra 19 380 121 29.4 22 Populus nigra 19 391 124 33.4 Foto 3. Stejarul campion din P.47 (D=1,78 m, H=21 m) 23 Populus nigra 19 396 126 34.4 Champion english oak in parcel 47 (D=1.78m,H=21m) 24 Populus nigra 19 402 128 30 25 Populus nigra 19 408 130 26.8 26 Populus nigra 19 462 147 34.6 27 Populus nigra 19 469 149 35.4 28 Populus nigra 19 501 159 36 29 Populus nigra 19 504 160 38.2 30 Populus nigra 19 523 166 37.2 31 Populus nigra 49 671 214 30.8 32 Quercus robur 47 313 100 23.6 33 Quercus robur 47 317 101 23.6 34 Quercus robur 47 323 103 20.8 35 Quercus robur 47 327 104 22.4 36 Quercus robur 48 329 105 25.8 37 Quercus robur 48 342 109 23.1 38 Quercus robur 47 343 109 25 Foto 4.Stejar secular în P.48 (D=1,31 m, H=23,6 m) 39 Quercus robur 48 344 110 24.2 Secular english oak in parcel 47 (D=1.31m,H=23.6m) 40 Quercus robur 49 357 114 26 41 Quercus robur 50 360 115 23.2 2.1.4.