OCOLUL SILVIC TISMANA ! ! ! Ica ! 64 Ba Faza ! O O

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE

STAŢIUNEA C.D.E.P. CRAIOVA Craiova, str. G. Enescu nr. 24

ICAS Tel 0251/597037 / Fax 0251/593118

AMENAJAMENTUL

OCOLULUI SILVIC TISMANA

DIRECŢIA SILVICĂ GORJ

STUDIU GENERAL

DIRECTOR TEHNIC ING. FLORIN ACHIM

ŞEF PROIECT ING. EMIL BĂRU

Exemplarul ... 2014 76

4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren Studiul privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie, întocmit la nivelul unităţilor de producţie şi la nivelul ocolului silvic, are drept scop fundamentarea soluţiilor tehnice şi a măsurilor de gospodărire a pădurilor din cadrul Ocolului silvic Tismana. Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu îndrumările şi normele tehnice în vigoare, efectuându-se descrieri parcelare cu cartări staţionale la scară mijlocie, în urma unor analize amănunţite atât a staţiunii cât şi a arboretului. Astfel, la nivelul Ocolului silvic Tismana, au fost amplasate şi studiate 124 profile principale de sol asigurând un indice de densitate de un profil la 98,91 ha pădure. Amplasarea profilelor principale de sol s-a făcut după criterii geologice, geomorfologice şi de vegetaţie. Acestea au fost amplasate în diferite condiţii de relief (luncă, versant, coamă), în arborete naturale şi artificiale, cu diferite compoziţii, provenienţe şi productivităţi, căutându-se surprinderea tuturor situaţiilor concrete întâlnite în teren, inclusiv arboretele afectate de factori de risc (secetă, dăunători, etc.). Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale principalelor tipuri şi subtipuri de sol, s-au recoltat probe din cele mai reprezentative secţiuni de control, care au fost prelu- crate la laboratorul de analize fizico-chimice a solurilor din I.C.A.S. Braşov. Au fost trimise spre analiză probe din 23 profile principale de sol, revenind un profil la 533,23 ha. De asemenea, pentru un număr de 11 profile s-au folosit datele din buletinele de analiză de la amenajarea precedentă. În urma analizei solurilor existente pe teritoriul Ocolului silvic Tismana, s-a stabilit bonitatea acestora, atât pentru speciile forestiere existente, cât şi pentru cele indicate a fi cultivate pe aceste soluri. S-a constatat, de asemenea, variaţia bonităţii unui anumit tip de sol în funcţie de factorii limitativi şi compensatori ce se manifestă în diferite situaţii în cadrul aceluiaşi tip de sol (troficitate scăzută, excesul sau deficitul de umiditate, prezenţa sau absenţa sărurilor solubile, volum edafic mic, etc.). Terenurile în care solurile sunt improprii pentru vegetaţia forestieră, au fost delimitate şi încadrate în categoria terenurilor neproductive (terenuri cu pantă mare, terenuri cu soluri scheletice, bolovănişuri, pietrişuri, etc.). Determinarea elementelor taxatorice ale arboretelor s-a făcut prin măsurători directe în pieţe de probă reprezentativ amplasate în cadrul unităţilor amenajistice, astfel încât valorile determinărilor să caracterizeze arboretele respective. Tipul de staţiune s-a determinat avându-se în vedere etajul de vegetaţie, condiţiile de relief, substratul litologic, tipul de sol, condiţiile climatice, tipul de floră, etc., atât ca urmare a observaţiilor din teren, cât şi pe baza normativelor în vigoare elaborate în acest sens. Tipurile de staţiuni astfel determinate corespund clasificării din "Sistematica tipurilor de staţiuni" (1972) cu prezentarea staţiunilor corespondente din lucrarea "Staţiuni forestiere" (ediţia 1977). Tipurile natural fundamentale de pădure au fost determinate după "Clasificarea zecimală a tipurilor de pădure din România" (Îndrumar pentru amenajarea pădurilor - 1984), stabilindu-se şi caracterul actual al tipului de pădure. De asemenea, tipurile fundamentale de pădure identificate nu se regăsesc în totalitate în clasificarea zecimală a tipurilor de pădure, aceasta fiind completată cu numeroase alte tipuri create pentru etajele fitoclimatice în care se găseşte şi O.S. Tismana. Informaţiile culese atât pentru staţiune, cât şi pentru arboret, au fost înregistrate codificat în fişele de descriere parcelară după sistemul alfanumeric, care foloseşte simbolurile şi abrevierile utilizate sistem care permite extensibilitatea codurilor şi evitarea erorilor (versiunea septembrie 2009 a programului informatic AS2007). Determinarea volumului unitar pentru arboretele propuse să fie parcurse cu tăieri de regenerare în deceniul I, s-a făcut prin inventarieri integrale (efectuate ce către ocolul silvic, conform celor consemnate în procesul verbal al Conferinţei I de amenajare) sau sondaje - suprafeţe circulare de 500 m2, iar pentru arboretele marcate de ocol (tăierea definitivă), 77 volumul unitar a fost determinat după actele de punere în valoare. Elaborarea evidenţelor şi planurilor de amenajament, cu excepţia planului lucrărilor de împădurire, s-au executat la calculatorul electronic al I.C.A.S. Craiova după programul informatic AS2007 elaborat de colectivul de proiectare al I.C.A.S. Timişoara (versiunea septembrie 2009).

4.2. Elemente privind cadrul natural al ocolului

4.2.1. Geologie - litologie Pe teritoriul O.S. Tismana se deosebesc următoarele formaţiuni litologice: - formaţiuni metamorfice ale cristalinului tip autohton cu roci eruptive vechi din paleozoic şi mezozoic răspândite mai ales în partea superioară a văilor Tismana, Bistriţa şi Bistricioara (granite de tip Tismana - frecvent amfibolite); - formaţiuni calcaroase din jurasic şi cretacicul mediu şi inferior ce apar în zona de contact dintre munte şi deal; - formaţiuni sedimentare din cuaternar reprezentate prin depozite de pietrişuri şi bolovănişuri de terasă şi depozite de cuvertură fină de la suprafaţe localizate de regulă în partea inferioară a U.P. I, II, IV, V şi integral în U.P. VI Dumbrava. Din punct de vedere staţional interesează în mod deosebit stratul superior al formaţiunilor litologice care influenţează direct geneza şi proprietăţile fizico - chimice ale solurilor. Corespunzător tipurilor de formaţiuni litologice, pe teritoriul luat în studiu se întâlnesc următoarele tipuri de roci: - roci acide (cuarţite, gresii, şisturi sericitoase şi combinaţii ale acestora, granodiorite, gnaise, granitoide, paragnaise, micacee) pe versanţi cu înclinări şi expoziţii variabile (cu implicaţii directe în bonitatea staţiunilor) pe care s-au format luvosoluri, districambosoluri şi preluvosoluri; - în condiţiile unor roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene - gresii calcaroase, marne, piroxenite amfibolite, şisturi cloritoase au luat naştere eutricambosoluri; - calcare, pietrişuri calcaroase, dolomite etc situate în primii 150 cm formând orizontul Rrz, dând naştere rendzinelor; - pe versanţii repezi cu pante mari, aflaţi într-un stadiu avansat de degradare şi eroziune s-au format litosolurile, având ca substrat litologic roci dure - gresii silicioase, cuarţite; - în luncile interioare pe aluviuni luto-nisipoase sau nisipo-lutoase s-au format solurile aluviale. Rocile ce se întâlnesc pe teritoriul ocolului se grupează pe cele două bazine hidrografice principale (Bistriţa şi Tismana) în cadrul cărora se disting diferenţieri în raport de altitudine. Substratul litologic este una din cauzele determinante ale degradării staţiunilor forestiere din zona Ocolului silvic Tismana. Substratul, constituit din roci friabile: nisipuri, pietrişuri, argile şi marne este favorizant pentru declanşarea şi evoluţia fenomenelor de eroziune, facilitând în absenţa sau slaba protecţie oferită de vegetaţia forestieră declanşarea şi evoluţia fenomenelor de eroziune în suprafaţă şi adâncime materializate în erodarea solului, ravenare, torenţialitate, etc.

4.2.2. Geomorfologie Pădurile Ocolului silvic Tismana sunt răspândite pe un teritoriu ce se extinde din zona depresionară (Dep. Tismana - Stăneşti - U.P. VI) până în zona munţilor cu înălţimi mijlocii (M. Vâlcan) din masivul muntos Retezat-Godeanu (U.P. I, II, IV, V). Numeroase râuri, pâraie şi ogaşe cu versanţi, adesea puternic înclinaţi dau terenului un aspect mai mult frământat şi ondulat. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, cu configuraţia ondulată şi frământată şi înclinări variate.

Altitudinal, arboretele din cadrul O.S. Tismana vegetează la altitudini cuprinse între 200 m (U.P. VI Dumbrava) şi 1550 m (U.P. IV Tismana). Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, altitudine, înclinare şi expoziţie se prezintă astfel: Tabelul 4.2.2.1. Expoziţie Altitudine (m) U.P. Însorită Parţial însorită umbrită 0-200 201-400 401-600 601-800 801-1000 1001-1200 1201-1400 1401-1600 ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % I 412,25 13 1730,99 53 1092,58 34 - - 6,20 - 119,01 4 186,82 6 1370,82 43 1143,38 35 367,49 11 42,71 1 II 126,06 31 836,33 85 15,04 2 - - 56,59 6 100,32 10 4,49 1 138,79 14 298,44 30 219,56 22 167,92 17 IV 1791,02 41 1885,20 44 646,90 15 - - 555,35 13 844,49 19 1443,64 33 1264,94 29 203,41 5 58,52 1 1,85 - V 1282,76 41 1299,92 41 567,15 18 - - 293,87 9 1010,34 32 1261,66 39 652,37 20 ------VI 409,01 93 31,52 7 - - 6,19 1 445,67 99 ------Total 4021,10 33 5783,96 48 2321,67 19 6,19 - 1357,68 11 2074,16 17 2896,61 24 3426,92 28 1645,23 13 645,57 5 212,48 2

Tabelul 4.2.2.1. (continuare) Înclinare Unitatea de relief U.P. < 7 7-15 16-30 31-40 >400 Luncă Albie majoră Versant Platou Terasă ha % ha % ha ha % ha % ha ha % ha % ha % ha % I - - 24,07 1 1788,09 55 1187,31 37 211,34 7 - - - - 3210,81 100 - - - - II - - 2,72 - 290,67 30 585,34 60 98,70 10 - - - - 977,43 100 - - - - IV 73,01 2 155,15 4 2765,60 64 1266,15 29 63,21 1 10,80 - - - 4250,11 98 62,21 2 - - V 3,61 - 378,20 12 1282,59 41 1291,43 41 194,00 6 - - 1,11 - 3148,72 100 - - - - VI 388,60 88 51,93 12 ------64,33 15 - - 376,20 85 Total 465,22 4 612,07 5 6126,95 51 4330,23 36 567,25 4 10,80 - 1,11 - 11651,40 96 62,21 1 376,20 3

Expoziţia versanţilor determină variaţii ale regimului de căldură şi insolaţie, variaţii ce se răsfrâng asupra umidităţii şi proceselor de solificare şi, deci, indirect asupra vegetaţiei forestiere. Pe versanţii cu expoziţie însorită primind mai multă lumină, temperaturile şi evaporarea sunt mai ridicate, solul este mai expus proceselor erozionale, arborii prezintă forme defectuoase, iar gerurile târzii pot cauza vătămări importante lujerilor şi chiar florilor. De remarcat că în optimul ecologic al unei specii, influenţa expoziţiei asupra pădurii se face mai puţin resimţită, dar se accentuează pe măsura apropierii de extremele ecologice şi arealistice. Astfel, se explică apariţia fagului la altitudini mari pe expoziţii însorite. Panta (înclinarea) terenului acţionează în strânsă legătură cu expoziţia şi altitudinea influenţând condiţiile de geneză a solurilor, precum şi diferenţieri în aplicarea măsurilor silvotehnice (constituirea subunităţilor de conservare deosebită devine o condiţie de bază în protejarea solurilor şi evitarea declanşării eroziunilor şi alunecărilor). Ca regulă generală, cu cât panta este mai mare, cu atât influenţa expoziţiei asupra factorilor climatici şi edafici şi indirect, asupra vegetaţiei forestiere, se amplifică şi mai mult şi devine mai nefavorabilă. Pe pantele repezi, însorite şi uscate cu soluri superficiale şi schelete, arboretele realizează clase de producţie inferioare şi au tulpini rău conformate. Crestele versanţilor sunt mai vântuite, solul este mai superficial, mai uscat şi mai sărac astfel că pădurea resimte aici, cel mai puternic, influenţa condiţiilor staţionale neprielnice. Din analiza distribuţiei pădurilor, pe categorii de altitudini, expoziţii, reiese că acest teritoriu oferă condiţii prielnice atât pentru specii cu temperament de umbră (fag, brad), cât şi pentru cele de semiumbră (molid, gorun) şi chiar de lumină (pin). Formele de relief întâlnite în cadrul O.S. Tismana (luncă, platou, terasă şi versant) determină modificări esenţiale în regimul climatic şi edafic, influenţând totuşi într-o mică măsură repartizarea vegetaţiei forestiere. Astfel, pe versanţi (cu diferite înclinări) vegetează fagul, care se află în optimul său ecologic, urmat de molid, gorun, brad şi diverse foioase tari şi moi, iar în luncile apelor interioare se întâlnesc aluviosoluri cu o vegetaţie caracteristică formată din arborete de anin negru etc.

4.2.3. Hidrologie Teritoriul O.S. Tismana face parte din perimetrul bazinului hidrografic al râului Jiu, ocupând obârşia unor râuri şi văi după cum urmează: - râul Bistriţa (U.P. I, II şi V) care primeşte ca afluent de dreapta Valea Oslea (cu afluenţii de dreapta Osliţa cu afluenţii săi, Tâlva Mare, Tâlva Mică, V. Bârloaga cu afluenţii săi şi Pr. Boului cu afluenţii săi - afluent de stânga), V. Văratec, V. Vâja cu afluenţii săi, V. Becherului, V. Clocotici, V. Brusturei, V. Viilor, iar ca afluenţi de stânga Pr. Răchiţeaua cu afluenţii săi, V. Sălciilor, V. Geamănul Mare, V. Lupului, V. Năzdrăvanu, Pr. Frasinu, V. Cârsteiu, V. Garâna, Og. Padeşu, V. Rea şi V. Bistricioara cu afluenţii săi cu regim hidrologic destul de echilibrat, dar nu lipsit de manifestări torenţiale în perioadele ploioase; - râul Tismana afluent principal de dreapta al râului Jiu - brăzdează de la nord la sud U.P. IV Tismana şi U.P. VI Dumbrava şi are ca afluenţi principali - pe stânga Pr. Adânc, V. Feţii, V. Poiana cu Fragi, V. Ulmătului, Pr. Înfurcit, Pr. de la Cabană, Pr. Fagilor, V. Tismăniţa, Og. lui Condoiu şi V. Sohodol cu V. Albului cu afluenţii săi, V. Caselor, Og. Lazuri, Pr. Vezieşu, Og. Viezureşti şi V. Sângeriş afluenţi de stânga şi V. lui Mareş afluent de dreapta. Toate aceste ape fac parte din sistemul hidrotehnic Cerna-Motru-Tismana-Jiu, pe unele dintre ele aflându-se lacuri de acumulare prezente (Tismana pe râul Tismana sau în construcţie lacul Vâja şi Clocotici pe râul Bistriţa). Aceste lacuri sunt alimentate prin numeroasele captări de pe V. Tismăniţa şi V. Bistricioara. De regulă toate aceste ape au un regim hidrologic echilibrat (uşor influenţat de existenţa acestui complex hidroenergetic), dar pe porţiunile cu pante longitudinale mari, pe durata ploilor capătă un caracter torenţial (V. Bistriţa, V. Bistricioara); se notează în acest sens faptul că în anul 1970, datorită ploilor torenţiale au fost distruse o parte din drumurile forestiere, iar pe V. Bistriţei a fost distrusă calea ferată forestieră, de asemenea în anul 1974, datorită unor ploi de lungă durată, o porţiune de teren de circa 15,0 ha (U.P. II) a alunecat blocând V. Bistriţa. De-a lungul pâraielor şi a drumurilor axiale pe o bandă de lăţime variabilă (circa 10 - 15 m) se întâlnesc fenomene de eroziune de suprafaţă şi în adâncime, adesea solul fiind spălat, ajungându-se până la roca de bază. O caracteristică generală a văilor din acest ocol este aceea că pe circa 1/6 din lungimea lor începând din zona de contact dintre munte şi deal sunt văi înguste cu pante repezi, care spre obârşie se deschid şi deci recoltarea masei lemnoase devine mai lejeră, pericolul eroziunii solului fiind diminuat. În general din punct de vedere hidrografic teritoriul ocolului se caracterizează printr-o reţea hidrologică destul de bine reprezentată, cu un regim hidrologic relativ echilibrat. De reţinut că acest regim echilibrat este menţinut în pricipal de către pădure şi că prin aplicarea unor tăieri concentrate, s-ar putea produce dereglarea acestuia prin producerea de eroziuni şi scurgeri de suprafaţă. Pentru evitarea unor astfel de fenomene este necesar ca pe porţiunile foarte accidentate să nu se exploateze vegetaţia existentă, iar scoaterea materialului lemnos să se facă ocolind aceste porţiuni, delimitându-se fâşii special amenajate. De asemenea, în jurul lacurilor de amenajare Vâja şi Clocotici de pe V. Bistriţa sub drumul de contur, se va menţine o perdea filtrantă, iar taluzurile drumului de contur vor fi consolidate prin împăduriri cu arbuşti sau prin lucrări de artă, acolo unde situaţia din teren necesită astfel de lucrări. Prezenţa apelor supra şi subterane au influenţat formarea şi răspândirea solurilor pe teritoriul luat în studiu, astfel: - pe versanţi s-au format luvosoluri, preluvosoluri pe care vegetează arborete de gorun, făgete şi goruneto - făgete; districambosoluri, eutricambosoluri pe care se găsesc arborete de fag sau fag în amestec cu bradul şi molidul, precum şi litosoluri pe care vegetează arborete de diferite formaţii (făgete, răşinoase, diverse foioase tari şi amestecuri dintre acestea supuse regimului de conservare deosebită);

- în luncă s-au format aluviosoluri pe care vegetează arborete de anin negru. De asemenea, s-a introdus artificial molid, larice, pin negru, etc. rezultatele fiind, însă, nesatisfăcătoare. În scopul ridicării rolului polifuncţional al pădurilor se va urmări aplicarea următoarelor prevederi: - în jurul lacurilor de acumulare Vâja şi Clocotici sub drumul de contur se va menţine o perdea filtrantă; - taluzurile drumurilor vor fi consolidate prin împăduriri cu arbuşti, fie prin lucrări de artă, acolo unde situaţia din teren necesită astfel de lucrări; - exploatarea pădurilor se va face având la bază procese tehnologice specifice arboretelor situate în bazine cu funcţii multiple; - curăţirea permanentă a văilor de resturile de exploatare; - evitarea pe cât posibil a concentrării tăierilor, prin dispersarea tăierilor de regenerare.

4.2.4. Clima După raionarea climatică din "Monografia Geografică a R.P.R", pădurile Ocolului silvic Tismana se situează la interferenţa următoarelor două zone, şi anume: - districtul climei de munţi mijlocii (IVF), de versanţi acoperiţi; - districtul climei continentale (II) din regiunea dealurilor mijlocii şi înalte (B), acoperite cu păduri (p) din subdistrictul 6 cu o zonă bântuită de vânturi uscate - cu caracter de Föhn. După Köpen, teritoriul Ocolului silvic Tismana aparţine provinciei D.f.b.x.

4.2.4.1. Regimul termic Temperatura aerului (0C) - medii lunare şi anuale - înregistrate în intervalul 1896-1955, se prezintă astfel: Tabelul 4.2.4.1.1. Luna Anu- Ampli- I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Staţia ală tudinea Baia de Aramă -2,3 -0,8 3,9 9,4 14,4 18,1 20,2 19,6 15,5 10,0 4,2 -0,2 9,3 22,5 Parâng -5,8 -4,8 2,3 1,9 7,1 10,4 12,4 12,3 9,1 5,1 0,9 -3,7 4,8 18,2 Media -4,1 -2,8 3,1 5,6 10,7 14,2 16,3 16,0 12,3 7,5 2,6 -1,9 7,1 20,4

Temperatura aerului (0C), valori maxime şi minime, medii zilnice pentru perioada bioactivă şi de vegetaţie, precum şi datele privind primul şi ultimul îngheţ, în mod sintetic se prezintă astfel: Tabelul 4.2.4.1.2. Temperatura aerului (valori maxime şi minime) Temp. Staţia absolută Specificări I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII - data - Maxim. 15,0 23,0 25,6 30,6 33,9 35,7 38,5 38,2 35,7 30,2 23,0 18,0 38,5 Baia de Anul 1899 1899 1903 1909 1908 1911 1909 1911 1952 1907 1898 1898 25.VII.1909 Aramă Min. -27,5 -23,6 -20,6 -6,0 -2,8 1,0 - 3,0 0,0 -7,3 -19,6 -25,6 -27,5 Anul 1907 1907 1899 1896 1909 1899 - 1899 1938 1903 1908 1898 25.I.1907

Tabelul 4.2.4.1.3. Temperatura aerului (0C) - medii zilnice Perioada bioactivă t  00C Perioada de vegetaţie t  100C Data trecerii Durata în zile Suma Data trecerii Durata în zile Suma Staţia temperaturii a intervalului temperaturi- temperaturii a intervalului temperaturi- medii zilnice cu tempe- lor medii medii zilnice cu tempe- lor medii prin 00C raturi zilnice cu prin 100C raturi peste zilnice cu Prima zi Ultima zi peste 00C t > 00C Prima zi Ultima zi 100C t  100C Baia de 21.II 13.XII 296 3549 12.IV 23.X 195 3333 Aramă Parâng 4.IV 8.XI 219 1762 11.VI 9.IX 91 1077 Media - - 218 2064 - - 109 1458

Tabelul 4.2.4.1.4. Date calendaristice pentru ... Primul îngheţ (toamna) Ultimul îngheţ (primăvara) Durata medie în Staţia Data Cel mai Cel mai Data Cel mai Cel mai zile a intervalu- medie timpuriu târziu medie timpuriu târziu lui fără îngheţ Baia de Aramă 14.X 19.IX 10.XI 24.IV 20.III 22.V 296 Zona de munte* 21.IX - - 15.V - - - * - din amenajamentul precedent Având în vedere că datele prezentate sunt preluate de la staţiile Baia de Aramă şi Parâng, precum şi faptul că aceste valori s-au înregistrat cu mai mult de 50 de ani în urmă, este destul de greu de formulat nişte concluzii cu privire la fundamentarea de soluţii pentru gospodărirea fondului forestier numai din analiza acestor date, fără a se ţine seama de condiţiile concrete ce caracterizează teritoriul respectiv. De aceea, datele privind regimul termic vor avea numai caracter orientativ în stabilirea soluţiilor silvotehnice, atât în ceea ce priveşte întemeierea unor noi arborete, cât şi la gospodărirea pădurilor din cadrul ocolului. Astfel, cu toată influenţa mediteraneană şi a efectelor de föhn din zonă, în timpul iernii în cursul lunii ianuarie când temperatura scade sub -30C, se resimte influenţa invaziilor aerului rece continental, care se deplasează de pe teritoriul european al stepelor ruseşti determinând apariţia amplitudinilor termice destul de mari (până la 22,50C). Până la înălţimi de 1500 m, se disting unele deosebiri în repartizarea verticală a temperaturii aerului, constatându-se adesea prezenţa inversiunilor termice, ce coboară până la 300 - 350 m. Acestea se disting mai ales iarna, în depresiunile şi văile închise, înconjurate de munţi acoperiţi cu zăpadă. Aerul rece care alunecă descendent pe pante, se acumulează pe fundul văilor în strate relativ subţiri, răcindu-se în continuare radiativ. Ca urmare inversiunile se intensifică şi mai mult. Din această cauză temperatura aerului pe pantele munţilor este iarna mai ridicată decât pe fundul văilor şi depresiunilor. Cele mai mari şi mai mici valori ale temperaturii aerului, înregistrate, sunt influenţate la rândul lor, de procesele circulaţiei, având importanţă în acelaşi timp şi condiţiile fizico - geografice locale. Valori maxime şi minime absolute înregistrate (tab. 4.2.4.1.2) constituie adevărate şocuri pentru plantaţiile tinere, încă neconsolidate. Atunci când temperaturile ridicate se menţin timp îndelungat sau se repetă anual ori periodic la intervale destul de mici, pot apare fenomene nedorite cum ar fi uscarea anormală a arboretelor. Cu toate că pe teritoriul Ocolului silvic Tismana nu au fost semnalate astfel de fenomene, se subînţelege că limitele extreme atinse local de temperatura aerului, prezintă importanţă deosebită din punct de vedere practic şi teoretic, constituind caracteristici de esenţă ale regimului climei. În ceea ce priveşte temperaturile medii zilnice, legate direct de pornirea vegetaţiei, acestea se realizează pe teritoriul Ocolului silvic Tismana, la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai şi încetează la sfârşitul lunii octombrie, insular la începutul lunii noiembrie. Invaziile de aer de diferite nuanţe, modul de circulaţie al curenţilor, produc o creştere a temperaturilor, astfel încât durata medie a intervalului de zile fără îngheţ depăşeşte 200 zile. Coborârea temperaturii sub 00C, primăvara şi toamna - atunci când aceasta are loc - poate provoca pagube importante vegetaţiei. Deosebit de periculoase sunt îngheţurile târzii de primăvară care surprind în plină dezvoltare vegetaţia sensibilă la asemenea scăderi de temperatură şi cele timpurii de toamnă, care surprind vegetaţia neajunsă la maturitatea deplină. În intervalul cuprins între primul îngheţ de toamnă şi ultimul îngheţ de primăvară, scăderea temperaturii sub 00C, nu are loc în toate zilele, ci sub influenţa proceselor adiabatice radiative şi alternează cu perioade de dezgheţ. Această alternanţă a intervalelor de îngheţ şi dezgheţ este foarte periculoasă pentru puieţi, determinând deşosarea acestora şi distrugerea rădăcinilor din orizontul superior a solurilor umede. 82

4.2.4.2. Regimul pluviometric Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitaţii (mm), cantităţi lunare şi anuale medii, cantităţi maxime în 24 ore, ploi torenţiale abundente, evapotranspiraţie, se prezintă sintetic astfel: Tabelul 4.2.4.2.1. Precipitaţii medii atmosferice lunare şi anuale ... Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Baia de Aramă 71,5 67,1 69,2 80,5 98,4 102,1 62,4 57,6 59,3 90,9 85,1 80,9 925,0 Parâng 61,9 49,4 58,7 107,0 93,8 124,2 118,9 64,6 66,4 84,1 66,4 55,6 951,0 Media 66,7 58,2 64,0 93,7 96,1 113,2 90,6 61,1 62,8 87,5 75,8 68,3 938,0

Tabelul 4.2.4.2.2. Precipitaţii maxime căzute în 24 de ore şi anual (mm) Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 93,7 40,2 63,3 63,7 80,7 70,2 81,5 94,5 93,0 68,5 104,9 31,4 Baia de Aramă 1953 1910 1902 1933 1909 1953 1914 1900 1911 1931 1937 1952

Tabelul 4.2.4.2.3. Ploi torenţiale şi abundente (maxime) Staţia Data Cantitatea (mm) Durata (min) Intensitatea (mm/min) Baia de Aramă 7.VI.1935 80,2 148 0,54

Tabelul 4.2.4.2.4. Evapotranspiraţia potenţială - valori medii lunare şi anuale Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Baia de Aramă 0 0 15 46 86 123 131 114 76 42 14 0 647 Parâng 0 0 0 20 64 86 100 91 62 36 0 0 459 Media 0 0 7,5 33 75 104,5 115,5 102,5 69 39 7,0 0 553

Precipitaţiile atmosferice reprezintă o importantă caracteristică a climei, deoarece apa provenită din ploi şi din topirea stratului de zăpadă constituie rezerva de umezeală a solului necesară în perioada de vegetaţie. Cantităţile medii anuale de precipitaţii (925,0 mm/an - Baia de Aramă şi 951,0 mm/an - Parâng), nu este uniformă în decursul anului, variind de la un anotimp la altul, de la o lună la alta cu un maxim în luna iunie şi un minim în luna februarie satisfac cerinţele de umiditate a principalelor specii ce vegetează în cadrul ocolului. În zona studiată, aportul principal îl dau precipitaţiile care cad în jumătatea caldă a anului. Abundenţa precipitaţiilor din timpul verii este reliefată de suma cantităţilor medii de apă din acest anotimp (207,6 mm) care este aproximativ de 1,3 ori mai mare (133%) decât cea înregistrată în timpul iernii (193,6 mm). Corelând datele respective şi cu cele privind cantitatea medie de precipitaţii pe timpul sezonului de vegetaţie (peste 500 mm), se poate afirma că acestea satisfac cerinţele speciilor existente în zona respectivă. Se menţionează faptul că variaţia reliefului este legată de această mişcare a aerului precum şi de poziţia geografică a ocolului influenţând distribuţia cantitativă inegală a precipitaţiilor. Astfel, în partea inferioară a teritoriului ocolului, se simte influenţa mediteraneană (caracteritic pentru această regiune) precipitaţiile înregistrate fiind de 925,0 mm/an (Tismana) şi 917,1 mm/an (Apa Neagră), cu un maximum secundar în luna octombrie (Tismana) şi chiar noiembrie (Apa Neagră), cu influenţe benefice asupra vegetaţiei forestiere. În perioada rece a anului, o parte din precipitaţii cad sub formă de zăpadă, ele constituind o rezervă importantă de apă. De asemenea prin intermediul stratului stabil de zăpadă care îndeplineşte funcţia unui strat termoizolator protectiv atât pentru sol cât şi pentru culturile forestiere tinere. Primele ninsori - în mulţi ani - cad când solul nu este îngheţat (spre sfârşitul lunii septembrie - la altitudinea de 1500 m şi în luna noiembrie - la altitudinea de 450 m), astfel că zăpada se topeşte fără să formeze un strat de zăpadă, creând decalaje de câteva zile între apariţia stratului de zăpadă şi prima zi de ninsoare. 83

Având în vedere că cea mai mare parte a teritoriului Ocolului silvic Tismana este în zona muntoasă, durata stratului de zăpadă este mai mare de 100 zile pe an, iar pe culmile înalte, poate ajunge şi la peste 200 de zile. Un alt factor care influenţează regimul de precipitaţii îl constituie umezeala relativă a aerului care prezintă o importanţă deosebită pentru regimul evapotranspiraţiei şi al transpiraţiei vegetaţiei. Curba variaţiei umidităţii relative se prezintă cu un maximum în lunile de iarnă (ianuarie şi decembrie) şi un minim în lunile de vară (iulie - august). Scăderea umezelii relative în lunile de vară, este legată de creşterea temperaturii aerului, caracteristică acestei perioade.

4.2.4.3. Regimul eolian Din punct de vedere climatic, influenţa vântului se resimte în valorile temperaturii, umidităţii atmosferice, evapotranspiraţiei etc, ca urmare a transportului de mase de aer şi a amestecului produs în acestea. Prezenţa moderată a vântului este favorabilă pentru vegetaţie. Pe teritoriul Ocolului silvic Tismana, nu sunt staţii meteorologice care să înregistreze mişcarea aerului. Având în vedere influenţa pe care o exercită relieful asupra direcţiei şi intensităţii vântului, nu se pot extrapola valorile înregistrate la staţii îndepărtate. Datele prezentate în continuare au caracter general şi orientativ. Vânturile frecvent întâlnite pe teritoriul Ocolului silvic Tismana sunt crivăţul care bate din direcţia nord, nord-est către sud şi sud-vest provocând scăderea temperaturii, viscole de zăpadă şi uneori chiar doborâturi de vânt, precum şi vânturile calde din sud şi sud-est care bat către nord-vest şi nord-est. Sintetic, direcţiile spre care bat vânturile, precum şi procentul (%) din timp cât bat sunt următoarele: Tabelul 4.2.4.3.1. Direcţia (puncte cardinale) / Frecvenţa (%) SV NV SE NE S E V N Total Calm 16,5 13,5 9,0 8,0 7,0 3,0 2,5 2,5 62 38

Deşi aşa după cum se observă din tabelul 4.2.4.3.1. predomină zilele de vânt (62% - vânt şi 38% - calm), acestea au o intensitate redusă variind altitudinal de la 1,0-4,0 m/s la altitudini joase până la circa 6,0 m/s la 1550 m altitudine. Aceste caracteristici, precum şi faptul că în zona colinară şi în partea inferioară a teritoriului muntos se resimte fenomenul de "föhn" (complex de elemente meteorologice - vânt, temperatură, umezeală, nebulozitate, precipitaţii) care dă climei influenţa mediteraneană, fac ca regimul eolian să aibă caracter temperat.

4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Pe anotimpuri, indicatorii sintetici ai datelor climatice se prezintă astfel: Tabelul 4.2.4.4.1. Indici de ariditate - de Martonne - valori medii anuale Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Baia de Aramă 111,4 87,5 59,7 49,8 48,4 43,6 24,8 23,4 27,9 54,5 71,9 99,1 47,9 Parâng 176,8 114,0 57,3 86,2 65,8 73,1 63,7 34,8 41,7 66,8 73,1 105,9 70,9 Media 144,1 100,7 58,5 68,0 57,1 58,3 44,2 29,1 34,8 60,6 72,5 102,5 59,4

Tabelul 4.2.4.4.2. Indici de ariditate - de Martonne - pe anotimpuri Staţia Sezon de Primăvara Vara Toamna Iarna vegetaţie Baia de Aramă 52,6 30,6 51,4 99,3 36,3 Parâng 69,7 57,2 60,5 132,2 55,8 Media 61,2 43,9 55,9 115,7 46,0

Tabelul 4.2.4.4.3. Staţia/Specificări Indici de compensare hidrică ( ) Formula de calcul: i.c.h = = 440,6/162,6 = 2,71 Baia de Aramă ( ) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual P 71,5 67,1 69,2 80,5 98,4 102,1 62,4 57,6 59,3 90,9 85,1 80,9 925,0 E 0,0 0,0 15,0 46,0 86,0 123,0 131,0 114,0 76,0 42,0 14,0 0,0 647,0 + = P - E 71,5 67,1 54,2 34,5 12,4 - - - - 48,9 71,1 80,9 440,6 - = P - E - - - - - 20,9 68,6 56,4 16,7 - - - 162,6 Staţia/Specificări Indici de compensare hidrică ( ) Formula de calcul: i.c.h = = 492,0/26,4 = 18,64 Parâng ( ) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual P 61,9 49,4 58,7 107,0 93,8 124,2 118,9 64,6 66,4 84,1 66,4 55,6 951,0 E 0 0 0 20,0 64,0 86,0 100,0 91,0 62,0 36,0 0,0 0,0 459,0 + = P - E 61,9 49,4 58,7 87,0 29,8 38,2 18,9 - 4,4 48,1 66,4 55,6 492,0 - = P - E ------26,4 - - - - 26,4 P = precipitaţii; E = evapotranspiraţia

Tabelul 4.2.4.4.4. Indicatori sintetici Indici de ariditate Umiditate - de Martonne - Indici de Specificări Temperatura (0C) Precipitaţii (mm) P compensare R = p T i = hidrică t  10 Deal Munte Deal Munte Deal Munte Deal Munte Deal Munte Media anuală 9,3 4,2 925,0 951,0 99,5 226,4 47,9 70,9 2,71 18,64 Primăvara 9,2 4,8 248,1 259,5 27,0 54,1 51,7 70,1 - - Vara 19,3 11,7 222,1 307,7 11,5 26,3 30,3 56,7 - - Toamna 9,9 5,0 235,3 216,9 23,8 43,4 47,3 57,8 - - Iarna -1,1 -4,8 219,5 166,9 -199,5 -34,8 98,6 128,4 - - Sezon de 16,2 8,9 460,3 574,9 28,4 64,6 35,1 60,8 -0,29 - vegetaţie

Indicatorii sintetici ai datelor climatice ne arată un regim climatic favorabil creşterii şi dezvoltării vegetaţiei forestiere din zona Ocolului silvic Tismana. Indicele de ariditate anual oscilează în jurul valorii medii de la 35,1 în zona de deal şi 60,8 pentru zona de munte. Indicii de ariditate anuali sunt mai apropiaţi de cei din timpul primăverii. Valorile ridicate ale indicelui de ariditate (peste 30), în sezonul de vegetaţie, indică un climat de munte.

4.2.4.5. Clima şi vegetaţia forestieră Corespunzător celor două unităţi de relief (deal şi munte) şi a datelor climatice prezentate specifice acestora, pădurile Ocolului silvic Tismana, vegetează în cadrul a două zone, după cum urmează: - districtul climei continentale de dealuri acoperite cu păduri (II B.p.6), este caracterizat printr-o climă de regulă mai călduroasă decât a celorlalte regiuni deluroase, cu precipitaţii relativ abundente (în medie peste 900 mm/an) caracterizate prin două valori maxime (la începutul verii şi toamna), temperatura medie anuală este de 9,30C, iar cea din luna iulie este de 20,20C. Acest teritoriul aparţine provinciei climatice D.f.b.x. (după Köpen), cu veri moderate şi cu ierni mai aspre, iar temperatura lunii celei mai calde nu trece de 220C. Acest climat, se întâlneşte pe teritoriul U.P. V şi VI, cu menţiunea că în partea de nord a acesteia se resimt frecvent efectele de Föhn şi influenţele climatului de munţi mijlocii şi de versanţi adăpostiţi; 85

- districtul climei de munte (munţi mijlocii), de versanţi acoperiţi, cu efecte de Föhn în partea inferioară (IV F), cu precipitaţii de 500 - 1000 mm/an (media 951 mm/an); după Köpen zona luată în studiu aparţine subprovinciilor climatice K.f.k., D.f.c.k., D.f.b.k. adică un climat local, ploios cu ierni reci. Atât indicatorii sintetici ai datelor climatice cât şi topoclimatul local, arată că pădurile Ocolului silvic Tismana, au condiţii climatice favorabile dezvoltării acestora. Răşinoasele (BR, MO, LA, PI) se pot introduce în cultură în zona de munte dar şi în zona premontană în funcţie de topoclimatul local care oferă condiţii favorabile introducerii în cultură a acestor specii. Foioasele (FA, GO, ST, FR, TE, PA, DT), în arealul optim al lor vor fi promovate în continuare în proporţii corespunzătoare zonării fitoclimatice. Datele climatice prezentate, caracteristice teritoriului studiat, determină şi condiţionează următoarele etaje fitoclimatice: - FD2 - Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal cu o răspândire nesemnificativă (sub 1%) în cadrul ocolului, caracterizat printr-un climat continental moderat, cu precipitaţii medii anuale de peste 600 mm, cu un maxim la începutul verii, cu temperaturi medii anuale de 10-110C şi un indice de ariditate a cărui valoare anuală este 30,5. Se constată o "perioadă de uscăciune" cu un mare deficit de precipitaţii faţă de evapotranspiraţia potenţială în perioada estivală (concretizată prin valoarea indicelui de ariditate - 20,2 - în acest interval); - FD3 - Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto - făgete (25%), caracterizat de un climat continental moderat cu precipitaţii medii anuale de peste 900 mm, cu maxim la începutul verii şi cu temperaturi medii anuale 9-100C. Pe expoziţii însorite vegetează gorunul, iar pe cele umbrite fagul. Extrazonal (U.P. VI Dumbrava), se întâlneşte stejarul pedunculat, situat pe terase (Dep. Tismana-Stăneşti). - FD4 + FM1 - Etajul montan - premontan de făgete (13%), care se subdivide în: - subetajul premontan (FD4) şi cuprinde regiunea de tranziţie dintre dealuri şi munte, între altitudinea de 500 - 800 m, caracterizat fiind printr-un climat continental moderat cu precipitaţii medii anuale de peste 850 mm, cu temperatura medie de 7-80C şi în care vegetează foarte bine fagul, iar pe expoziţii însorite gorunul; - subetajul montan al făgetelor pure (FM1) caracterizat prin precipitaţii medii anuale de 900 mm, temperatura medie anuală 70C, iar vegetaţia forestieră este reprezentată prin făgete pure; - FM2 - etajul montan de amestecuri (62%), în cadrul căruia se deosebesc două sectoare topoclimatice şi anume: - sectorul topoclimatic de altitudine mijlocie cu precipitaţii în jur de 1000 mm/an şi cu temperatura medie anuală de 6-70C; - sectorul topoclimatic de altitudine mare, cu precipitaţii în jur de 1100 - 1200 mm/an şi cu temperatura medie anuală în jur de 4-60C. În acest etaj răşinoasele ocupă un procent redus, datorită faptului că acestea au fost extrase (prin defrişarea molidişurilor de limită). Rămâne în sarcina gospodăririi silvice ca prin lucrările de împădurire prevăzute de amenajament să introducă răşinoasele acolo unde acestea au fost extrase, urmărindu-se revenirea la tipurile naturale fundamentale. Prezenţa fagului la limita superioară a pădurii constituie o excepţie în ţara noastră, determinând un ecotip distinct (cu adaptabilitate climatică) şi anume "fagul de mare altitudine", ecotip adaptat la un sezon de vegetaţie mai scurt cu amplitudini termice mari. Climatul de pe teritoriul Ocolului silvic Tismana este efectul rezultantei interacţiunilor complexe dintre radiaţia solară, particularităţile reliefului şi a circulaţiei aerului, radiaţia solară fiind globală este de circa 120 kcal/cm2/an în zona de deal şi de 110 kcal/cm2/an în zona de munte. Poziţia geografică a celor trei bazine (Tismana, Bistriţa şi Bistricioara), acestea ca de altfel întreaga parte apuseană a ţării sunt supuse predominant influenţei circulaţiei atmosferice de vest şi sud-vest. În perioada rece aduce mase de aer polar sau mai rar, 86 tropicale, maritime favorabile iernilor blânde cu precipitaţii abundente, în majoritate sub formă de ploaie la altitudini joase. În timpul verii determină un grad mai mare de instabilitate termică, pus în evidenţă de frecvenţa averselor, însoţite de descărcări electrice. Activitatea ciclonilor mediteraneeni are importanţă în schimbările de vreme, cu precădere în timpul sezonului rece, fără a se exclude şi restul anului. Trebuie însă subliniat că aceasta influenţează foarte mult condiţiile climatice, pentru că, transportă aer umed, care la întâlnirea cu munţii dă naştere precipitaţiilor orografice. Actualele amenajamente au ţinut seama de datele mai sus amintite, în scopul unei gospodăriri raţionale prin: - zonarea funcţională adecvată; - constituirea unităţilor de gospodărire corespunzător funcţiilor atribuite; - stabilirea compoziţiilor - ţel şi de regenerare conform cartărilor staţionale; - alegerea tratamentelor şi a metodelor de îngrijire şi conducerea arboretelor. În concluzie, datele climatice, ce caracterizează teritoriul Ocolului silvic Tismana, nu au caracter limitativ asupra vegetaţiei forestiere, abaterile unor parametrii ce caracterizează clima de la valorile medii ale acestora producând modificări vizibile în cadrul arboretelor (diminuarea creşterilor, vitalitate scăzută, uscare anormală etc).

4.2.4.6. Favorabilitatea factorilor şi determinanţilor ecologici pentru principalele specii forestiere Tabelul 4.2.4.6.1. Favorabilitate pentru specii ... FAG GORUN Factori caracteristici Specificări Ridicată şi f. Scăzută şi Ridicată şi f. Scăzută şi Mijlocie Mijlocie ridicată f. scăzută ridicată f. scăzută Temperatura medie anuală Cerinţe 6-9 4-6; 9-10 2,8-4 5,3-8,7 8,7-10,6 <5,3; >10,6 (0C) Condiţii - * - - * - Precipitaţii medii anuale Cerinţe 700-1200 600-700 <600 >600 500-600 <500 (mm) Condiţii * * - * - - 1600-2200 <2800 Suma temperaturilor diurne Cerinţe 2200-2800 <1600 3000-3700 2800-3500 2800-4000 >3700 00 (T00) Condiţii - * - * - - Suma temperaturilor diurne Cerinţe - - - 1900-3025 3025-3260 <1900;>3260 100 (T100) Condiţii - - - - - * Durata perioadei de Cerinţe 5-7 4-5 3-4 6-8 5-6 <5 vegetaţie Condiţii * - - * - - (luni) Conţinutul de argilă fină - Cerinţe 15-35 36-45 >45 <30 30-45 >45 sub 0,002 mm % Condiţii * - - * * - Cerinţe >0,60 0,30-0,60 <0,30 >0,80 0,55-0,80 <0,55 Volum edafic (m3/m2) Condiţii - * - - * * Gradul de saturaţie în baze V Cerinţe >40 25-40 <25 >35 25-35 <25 (%) Condiţii * - - * * - Cerinţe ------Adâncimea apei freatice (m) Condiţii ------Suma bazelor de schimb Cerinţe ------(SB) Condiţii ------Umiditatea atmosferică Cerinţe 70-80 65-70 <65 70-80 65-70 <65 relativă în luna iulie (%) Condiţii * * - - * *

4.3. Soluri Condiţiile climatice, forma reliefului cu versanţi de la slab la puternic înclinaţi, de regulă ondulaţi şi materialul parental format din luturi, şisturi sericito - cloritoase, gresii silicioase, gresii calcaroase, feruginoase, marne, granodiorite, cuarţite etc, au determinat formarea tipurilor genetice de sol, caracteristice zonei luate în studiu. Astfel, teritoriul Ocolului silvic Tismana cu arborete specifice zonelor de dealuri înalte, montane şi premontane (gorunete, făgete şi diverse răşinoase), oferă condiţii pedogenetice favorabile formării solurilor din clasele: cambisoluri (în majoritate), luvisoluri, protisoluri, hidrisoluri şi cernisoluri.

4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol Cartarea tipurilor genetice de sol s-a făcut în cadrul fiecărei unităţi de producţie în parte, situaţia acesteia la nivelul Ocolului Silvic Tismana este prezentată în tabelul următor: Tabelul 4.3.1.1. Clasa de Tipul Subtipul de Suprafaţa pe U.P. (ha) Cod Orizonturi soluri de sol sol I II IV V VI Total % distric 0101 Aodi-Rp - - - 221,06 - 221,06 2 Litosol rendzinic 0103 Ao-Rp(Rz) - - 25,45 72,65 - 98,10 1 TOTAL - - 25,45 293,71 - 319,16 3 Protisoluri calcaric 0405 Aoka-Cka - - 6,29 - - 6,29 - Aluviosol TOTAL - - 6,29 - - 6,29 - TOTAL PROTISOLURI - - 31,74 293,71 - 325,45 3 Rendzină eutrică 1402 Am-AR-Rrz 26,45 - - 112,65 - 139,10 1 Cernisoluri TOTAL CERNISOLURI 26,45 - - 112,65 - 139,10 1 tipic 2101 Ao-Bt-C - - - 25,30 - 25,30 - Preluvosol TOTAL - - - 25,30 - 25,30 - tipic 2201 Ao-El-Bt-C - 39,27 478,27 322,54 - 840,08 7 Luvisoluri stagnic 2212 Ao-El-Btw-C - - 66,41 - 55,58 121,99 1 Luvosol litic 2214 Ao-El-Bt-Rli - - 14,07 5,05 - 19,12 - TOTAL - 39,27 558,75 327,59 55,58 981,19 8 TOTAL LUVISOLURI - 39,27 558,75 352,89 55,58 1006,49 8 tipic 3101 Ao-Bv-C - 6,11 2432,84 1820,57 - 4259,52 35 litic 3110 Ao-Bv-R - 110,69 105,94 97,96 - 314,59 3 Eutricambosol rendzinic 3116 Ao-Bv-Rrz 72,84 - - - - 72,84 1 TOTAL 72,84 116,80 2538,78 1918,53 - 4646,95 39 Cambisoluri tipic 3201 Ao-Bv-R(C) 2730,98 589,54 1193,85 443,79 - 4958,16 41 Districambosol litic 3206 Ao-Bv-R 380,54 231,82 - 28,26 - 640,62 5 TOTAL 3111,52 821,36 1193,85 472,05 - 5598,78 46 TOTAL CAMBISOLURI 3184,36 938,16 3732,63 2390,58 - 10245,73 85 Stagnosol luvic 7102 Aow-ElW-BtW-C - - - - 384,95 384,95 3 Hidrisoluri TOTAL HIDRISOLURI - - - - 384,95 384,95 3 TOTAL GENERAL 3210,81 977,43 4323,12 3149,83 440,53 12101,72 100

4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol Se prezintă în continuare descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol întâlnite în cuprinsul Ocolului silvic Tismana:

Litosol distric (litosol tipic), cod 0101, cu profil A0di-Rp, cu răspândire restrânsă în cadrul ocolului (2%), format pe versanţi cu pante mari, pe roci diverse, cu volum edafic foarte mic şi scheletic; puternic acid la moderat acid cu pH = 4,5 - 6,0; foarte slab humifer, cu un conţinut de baze - grad de saturaţie V = 10 - 88%, foarte slab aprovizionat în azot total (0,02 - 0,06g%), nisipo - lutos, de bonitate inferioară pentru fag. Bonitatea inferioară este determinată de volumul edafic foarte mic, iar când solul se află pe versanţii însoriţi, la aceasta se mai adaugă şi un deficit sever de umiditate, şi atunci speciile forestiere nu pot realiza mai mult de clasa a IV-a de producţie.

Litosol rendzinic (litosol rendzinic), cod 0103, cu profil Ao-Rp(Rz), cu răspândire restrânsă în cadrul ocolului (1%), format pe calcare, dolomite, conglomerate, gresii calcaroase ş.a., pe versanţi foarte repezi, cu expoziţii diverse, este moderat alcalin cu pH=7,9, moderat humifer (3,4%), foarte puternic carbonatic (30,9%), cu saturaţie totală în baze, mijlociu aprovizionat în azot total (0,17 g%), nisipo-lutos, superficial, de bonitate inferioară pentru speciile forestiere. Bonitatea inferioară este determinată de volumul edafic mic, solul fiind superficial, dar cu troficitate ridicată şi capacitate mare de reţinere a apei.

Aluviosol calcaric (aluvial gleizat), cod 0405, cu profil Aoka-Cka; cu răspândire nesemnificativă în cadrul ocolului (<1%), format în zone de luncă pe aluviuni fine, acid la slab acid, slab humifer, având carbonaţi la suprafaţă sau în primii 50 cm, cu efervescenţă la acid clorhidric 1/3, acid la moderat acid cu pH=5,6-6,0; moderat slab humifer cu un conţinut de humus de 0,1- 3,5%, eubazic cu V=73-78%; mijlociu aprovizionat în azot total (0,18g%); lutos 88 la suprafaţă şi luto-argilo-nisipos în profunzime, de bonitate mijlocie spre superioară pentru anin, nuc şi diverse foioase tari.

Rendzina eutrică (rendzină litică), cod 1402, cu profil Am-AR-Rrz, cu răspândire restrânsă în cadrul ocolului (1%), format pe calcare, dolomite, conglomerate, gresii calcaroase ş.a., pe versanţi foarte repezi cu expoziţii diverse, este moderat alcalin, cu pH = 7,9, foarte puternic carbonatic (30,9%), cu saturaţie totală în baze, nisipo-lutos, superficial, de bonitate inferioară pentru speciile forestiere. Bonitatea inferioară este determinată de volumul edafic mic, solul fiind superficial, dar cu capacitate mare de reţinere a apei.

Preluvosol tipic (brun argiloiluvial tipic), cod 2101, cu profil Ao-Bt-C, cu răspândire nesemnificativă în cadrul ocolului (<1%), este format pe luturi, şisturi sericitoase şi sericido- cloritoase, gresii fine şi alternanţe între acestea, pe luturi s.a., pe versanţi domoli şi expoziţii diverse, este foarte puternic acid la puternic acid cu pH = 4,35-4,75, foarte humifer, cu un conţinut de humus de 4,659% pe grosimea de 10-12 cm, oligomezobazic, cu un grad de saturaţie în baze V=36,535-38,758%, mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total în primii 30-35 cm (0,128-0,295g%), luto-nisipos la suprafaţă şi lutos la luto-argilos în profunzime, de bonitate superioară şi mijlocie pentru gorun şi stejar. Bonitatea superioară este determinată de volumul edafic mare în zona studiată, datorată faptului că orizontul B lutos se află sub 40 cm adâncime unde textura este luto-nisipoasă la suprafaţă, iar troficitatea mare şi capacitatea pentru apă ridicată. Bonitatea mijlocie se realizează la volum edafic mijlociu. În aceste condiţii se recomandă ca pe versanţii umbriţi să se promoveze fagul, carpenul, frasinul, gorunul, iar pe cei însoriţi gorunul, teiul, jugastrul, mojdreanul .

Luvosol tipic (brun luvic tipic), cod 2201, cu profilul Ao-El-Bt-C, cu răspândire relativ uniformă în cadrul ocolului (7%), format pe luturi, gresii fine silicioase, şisturi sericitoase, sericito-cloritoase şi alternanţe ale acestora, pe versanţi domoli şi expoziţii diverse, este foarte puternic acid la neutru cu pH=4,13-6,95, moderat humifer la intens humifer cu un conţinut de humus de 4,3-14,8% pe grosimea de 10 cm, oligomezobazic la mezobazic cu un grad de saturaţie în baze V = 30,17-69,77%, slab la bine aprovizionat în azot total (0,029- 0,757g%), luto-nisipos la lutos la suprafaţă şi luto-argilos în profunzime, de bonitate mijlocie şi superioară pentru gorun şi fag. Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mjlociu. Acest volum edafic este mai mic sau mai mare în funcţie de intensitatea procesului de podzolire şi de consistenţa - textura orizontului iluvial de acumulare a argilei, care în sezonul de vegetaţie devine compact - greu penetrabil de rădăcinile arborilor. Bonitatea superioară este determinată de un regim de umiditate favorabil pe fondul unui volum edafic util mijlociu - mare, orizontul Bt având un conţinut luto-argilos cu nisip grosier care ameliorează condiţiile aerohidrice ale solului.

Luvosol stagnic (brun luvic pseudogleizat), cod 2212, cu profil: Ao-El-Btw-C, cu răspândire restrânsă în cadrul ocolului (1%), format pe luturi, şisturi sericitoase, gresii fine şi alternanţe între acestea cu luturi, pe versanţi domoli sau platouri, este acid cu pH = 5,35-5,97 cu valori mai mici în orizontul podzolit El, foarte humifer cu un conţinut de humus de 5,6% pe grosimea de 12 cm, mezobazic cu un grad de saturaţie în baze V=56-59%, cu debazificare mai mare în El, slab la foarte bine aprovizionat în azot total (0,064-0,29g%), luto-nisipos la lutos la suprafaţă şi luto-argilos în profunzime, de bonitate mijlocie pentru gorun, fag şi stejar. Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu care are un regim de umiditate alternant (înmlăştinare primăvara şi toamna şi deficit în estival) cu troficitate medie.

Luvosol litic (brun luvic litic), cod 2214, cu profilul Ao-El-Bt-Rli, cu răspândire nesemnificativă în cadrul ocolului (<1%), format pe calcare, dolomite, gresii calcaroase, pe versanţi cu expoziţii diverse şi pante foarte repezi, foarte puternic acid la suprafaţă cu pH = 3,5 şi acid în profunzime cu pH = 4,2; slab humifer cu un conţinut de humus pe grosime de 3 89 cm de 2,1%; mezobazic, cu un grad de saturaţie în baze V = 57%, mijlociu aprovizionat în azot total (0,10 g%), luto - nisipos la lutos, de bonitate inferioară pentru fag şi gorun. Bonitatea inferioară se explică prin existenţa unui volum edafic mic, determinat de versantul foarte înclinat şi superficialitatea solului.

Eutricambosol tipic (brun eumezobazic tipic), cod 3101, cu profilul Ao-Bv-C, foarte bine reprezentat în cadrul ocolului (35%), format pe depozite de suprafaţă, formate din roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene, calcare, dolomite, conglomerate calcaroase, etc., pe versanţi cu expoziţii şi pante repezi; foarte puternic acid la acid cu pH = 4,136-5,18; slab la intens humifer cu un conţinut de humus de 0,583-12,917%, oligomezobazic la mezobazic cu un grad de saturaţie în baze V = 43-68%, scăzut la bine aprovizionat în azot total 0,030-0,662g%, luto - nisipos la lutos; de bonitate mijlocie pentru fag şi molid. Bonitatea mijlocie a acestui sol este determinată de volumul edafic mijlociu ca urmare a apariţiei pe profil a scheletului în proporţie de 25-50% (semischeletic).

Eutricambosol litic (brun eumezobazic litic), cod 3110, cu profil Ao-Bv-R, cu răspândire restrânsă în cadrul ocolului (3%), format pe calcare, dolomite, gresii calcaroase, pe versanţi cu expoziţii diverse şi pante foarte repezi, foarte puternic acid la suprafaţă cu pH = 4,0 şi acid în profunzime cu pH = 5,2; slab humifer cu un conţinut de humus pe grosime de 4 cm de 2,1%; mezobazic cu un grad de saturaţie în baze V = 57%, mijlociu aprovizionat în azot total (0,10 g%), luto-nisipos la lutos, de bonitate inferioară pentru fag, gorun, frasin şi carpen. Bonitatea inferioară se explică prin existenţa unui volum edafic mic, determinat de versantul foarte înclinat şi superficialitatea solului.

Eutricambosol rendzinic (brun eumezobazic rendzinic) cod 3116, cu profil Ao-Bv- Rrz, cu răspândire restrânsă în cadrul ocolului (1%). Orizontul Ao (ocric) are grosimi cuprinse între 15-30 cm, culori predominant închise, brune sau brune cenuşii şi o structură granulară clar sau moderat definită. Este argilos sau luto-argilos, mai rar lutos şi relativ afânat. Uneori conţine o cantitate redusă de schelet, provenit în genere din aportul de pe versanţii înclinaţi, constituiţi în conglomerate. Trecerea spre orizontul B se face fie treptat printr-un scurt orizont A/B (0-15 cm), fie direct. Orizontul Bv - orizont cambic, rezultat din alterarea materialului parental, exprimată morfologic printr-o schimbare a culorii sau structurii acestui material. Se mai caracterizează prin spălarea totală a sărurilor uşor solubile şi a carbonaţilor. Grosimea acestui orizont variază între 25-60 cm, culoarea este brună sau brună cenuşie, frecvent marmorat cu pete cenuşii şi brune gălbui, ca urmare a prezenţei unei pânze acvifere permanente sau temporare la baza profilului de sol. Este argilos şi are o structură subpoliedrică mică sau mijlocie, moderat sau clar definită. De regulă este jilav la umed şi este moderat compact sau compact. Orizontul Rrz - orizontul parental, format din roca mamă în curs de alterare (roci sedimentare, eruptive, metamorfice, bazice, carbonatice, mai rar intermediare, etc.), se găseşte în primii 150 cm şi apare frecvent marmorat, iar substratul Rrz format din rocă calcaroasă dură. De regulă, nu face efervescenţă. Uneori, materialul argilos din substrat, este amestecat cu cantităţi variate de pietriş, provenit din conglomerate din zonele învecinate.

Districambosol tipic (brun acid tipic), cod 3201, cu profil Ao-Bv-C(R), foarte bine reprezentat în cadrul ocolului (41%), format pe roci minerale feromagneziene şi sărace în minerale calcice, şisturi cloritoase, cuarţite negre, gresii feruginoase, micaşisturi, etc., pe versanţi cu expoziţii şi pante diverse; este foarte puternic acid la suprafaţă şi acid în profunzime cu pH = 3,9 - 5,7; slab la intens humifere cu un conţinut de humus de 0,417 - 14,024%; oligobazic la mezobazic cu un grad de saturaţie în baze V = 25 - 65%; slab la foarte bine aprovizionat în azot total (0,021 - 0,719g%); luto - nisipos la suprafaţă şi lutos în profunzime; de bonitate superioară, mijlocie şi inferioară pentru fag, gorun, molid şi brad. Bonitatea superioară este determinată de volumul edafic util mare, cea mijlocie la volumul edafic mijlociu, iar cea inferioară de volumul edafic mic s-au la altitudini foarte mari când speciile climatic se află la limita de vegetaţie a acestora. 90

Districambosol litic (brun acid litic) cod 3206, cu profil Ao-Bv-R, cu răspândire relativ uniformă în cadrul ocolului (7%), format pe roci sărace în minerale calcice dar bogate în minerale feromagneziene pe versanţi repezi şi expoziţii diverse, este foarte puternic acid la puternic acid cu pH = 4,015 - 4,66, slab la intens humifer cu un conţinut de humus de 1,056 - 13,056%, oligomezobazic cu un grad de saturaţie în baze V=30-38%, slab la foarte bine aprovizionat în azot total (0,052 - 0,67g%); luto-nisipos; de bonitate inferioară pentru fag, gorun şi brad (molid). Bonitatea inferioară este determinată de volumul edafic mic din cauza superficialităţii solului (fiind format pe versanţi repezi) şi prezenţa scheletului pe profil.

Stagnosol luvic (Pseudogleic luvic), cod 7102, cu profil Aow-Elw-Btw-Btc, cu răspândire restrânsă în cadrul ocolului (3%), format pe luturi pe platouri cu drenaj defectuos; este acid la moderat acid cu pH=4,868-5,633 cu valori mai mici în orizontul podzolit Elw şi în orizontul Btw, foarte humifer, cu un conţinut de humus (humus hidromorf) de 8,78% pe grosimea de 10 cm, mezobazic în Aow şi oligomezobazic în Elw şi Btw, cu un grad de saturaţie în baze V = 44-62%, foarte bine aprovizionat în azot total (0,45 g%) în orizontul Aow, luto-nisipos la suprafaţă şi lutos în profunzime, de bonitate mijlocie pentru stejar şi carpen. Bonitatea mijlocie este determinată de regimul de umiditate foarte alternant cu înmlăştinare în sezonul de vegetaţie, cu un deficit mic de umiditate în estival, solul fiind neaerisit.

4.3.3. Buletin de analiză Tabelul 4.3.3.1. U.P., u.a. Săruri solubile Tip, subtip de sol Baze Hidro- Capac. Grad Factori Umidi- Carbo- Azot Nr. Arboret,compoziţie. Ori- Nivel Humus de gen de tot. de de sat. Tex- Clo- limit.şi tatea pH naţi total Sulfaţi Soda Crt. Productivitate, zont cm % schimb schimb schimb In baze tura ruri com- % % g% SO Na CO provenienţă., vârstă, me% me% me% me% Cl- 4 2 3 pensat. relief, altitudine 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 I-122A-districambosol Ao 0-10 3,309 3,973 13,889 - 11,056 18,972 30,028 36,819 0,712 - - - - - tipic, 10FA, Pm, 1 Bv 20-40 2,010 4,661 4,444 - 7,522 15,624 23,146 32,498 0,228 - - - - - sămânţă, 210 ani, versant, 1050 m C 50-90 2,162 4,487 0,417 - 9,196 17,438 26,634 34,528 0,021 - - - - - I-145- districambosol Ao 0-10 2,839 3,927 13,333 - 11,428 20,228 31,656 36,101 0,684 - - - - - tipic, 10FA, Pm, 2 Bv 20-40 2,187 5,028 9,444 - 8,638 15,694 24,332 35,501 0,484 - - - - - sămânţă, 155 ani, versant, 730 m C 50-90 2,302 4,190 0,639 - 6,964 14,648 21,612 32,224 0,033 - - - - - I-94A- districambosol Ao 0-10 3,017 4,182 12,778 - 6,592 19,042 25,634 25,716 0,655 - - - - - tipic, 10FA, Ps, 3 Bv 10-40 1,959 4,532 5,000 - 7,522 16,252 23,774 31,640 0,256 - - - - - sămânţă, 210 ani, versant, 880 m C 50-90 2,056 4,925 1,250 - 10,870 14,996 25,866 42,024 0,064 - - - - - I-132- districambosol Ao 0-10 2,572 4,061 13,333 - 10,312 23,297 33,609 30,683 0,684 - - - - - tipic, 10FA, sămânţă, 4 Bv 20-40 1,734 4,719 9,889 - 6,124 14,508 20,632 29,682 0,507 - - - - - 210 ani, versant, 1050 m C 50-90 2,294 4,388 0,972 - 7,888 14,996 22,884 34,469 0,050 - - - - - I-177B-districambosol Ao 0-10 1,386 3,887 13,927 - 9,536 21,825 31,361 30,407 0,714 - - - - - tipic, 10FA, Pm, 5 Bv 10-50 0,878 4,842 5,732 - 9,730 11,931 21,661 44,919 0,294 - - - - - sămânţă, 210 ani, versant, 810 m C 50-90 0,573 5,723 1,098 - 12,446 6,548 18,994 65,528 0,056 - - - - - I-167A-districambosol Ao 0-10 1,482 4,046 14,024 - 6,626 14,696 21,322 31,077 0,719 - - - - - tipic, 10FA, Pm, 6 Bv 10-50 1,250 4,837 5,244 - 11,088 13,459 24,547 45,171 0,269 - - - - - sămânţă, 210 ani, versant, 930 m C 50-90 0,501 5,375 0,854 - 4,880 8,512 13,392 36,440 0,044 - - - - - I-148B-districambosol Ao 0-10 1,571 4,037 13,966 - 8,566 18,333 26,899 31,845 0,716 - - - - - tipic, 10FA, sămânţă, 7 Bv 10-50 1,061 4,835 5,488 - 10,700 13,313 24,013 44,559 0,281 - - - - - 210 ani, versant, 830 m C 50-90 0,767 4,867 0,927 - 5,268 9,458 14,726 35,775 0,048 - - - - - II-1B - districambosol Ao 0-10 3,039 4,015 13,056 - 11,056 20,088 31,144 35,500 0,670 - - - - - litic, 10FA, Pm, să- 8 mânţă, versant, 180 Bv 10-90 1,904 4,555 1,056 - 6,592 14,996 21,588 30,535 0,054 - - - - - ani, 800-940m

91 Tabelul 4.3.3.1. (continuare) U.P., u.a. Săruri solubile Grad Tip, subtip de sol Baze Hidro- Capac. Factori Umidi- Carbo- de sat. Azot Nr. Arboret, compoziţie. Ori- Nivel Humus de gen de tot. de Tex- limit.şi tatea pH naţi în total Clo- crt. Productivitate, zont cm % schimb schimbschimb tura Sulfaţi Soda com- % % baze g% ruri provenienţă, relief, me% me% me% SO4 Na2CO3 pensat. me% Cl- vârstă, altitudine 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 IV-77* -districambosol ti- Ao 0-9 3,851 4,170 3,932 - 4,120 8,944 13,064 31,537 0,155 l-n - - - - 9 pic,7FA2DU1BR, Pi, 40 ani, 800 m, versant Bv 9-90 3,072 4,690 1,818 - 4,120 6,760 10,880 37,868 0,093 l - - - - IV-82A* - districambosol Ao 0-10 3,593 4,680 4,068 - 5,160 10,244 15,404 33,498 0,214 l-n - - - - 10 tipic, 6DU3FA1BR, Pm, 25 ani, 950 m, versant Bv 10-75 2,352 4,930 1,591 - 7,032 6,500 13,532 51,966 0,082 l - - - - IV-83A* - districambosol Ao 0-5 2,468 4,780 3,705 - 6,824 8,840 15,664 43,565 0,144 l-n - - - - 11 tipic, 10FA, Pm, 40 ani, 800 m, versant Bv 5-60 1,871 5,280 1,648 - 6,200 5,200 11,400 54,386 0,084 l - - - - IV-85B* - districambosol Ao 0-10 4,006 4,200 4,705 - 4,640 8,060 12,700 36,535 0,244 l-n - - - - 12 tipic, 8FA2DM, Pm, 45 ani, 750 m, versant Bv 10-85 3,133 4,580 1,420 - 4,120 6,370 10,490 39,276 0,073 l - - - - IV-106* - eutricambosol Ao 0-16 4,455 4,560 5,568 - 8,280 13,260 21,540 58,440 0,286 l-n - - - - 13 tipic, 6FA2MO2DM, Pm, 35 ani, 750 m, versant Bv 16-95 2,129 5,180 1,477 - 9,840 7,124 16,964 68,005 0,076 l - - - - IV-110* - districambosol Ao 0-12 4,178 4,500 4,773 - 7,240 13,260 20,500 35,317 0,245 l-n - - - - 14 tipic,10FA, Ps,100 ani, 850 m, versant Bv 12-85 2,148 5,100 1,534 - 7,032 7,410 14,442 48,691 0,079 l - - - - IV-138A* -luvosol tipic, Ao 0-10 2,534 6,640 4,351 - 10,360 4,680 15,040 68,883 0,223 l-n - - - - 15 10GO, Ps, 130 ani, 260 A/Bt 10-40 2,169 6,780 1,260 - 8,280 4,290 12,570 65,871 0,065 l-n - - - - m, versant Bt 40-70 4,615 6,650 0,630 - 8,904 4,810 13,714 64,926 0,032 l-a - - - - IV-140C* -luvosol tipic, Ao 0-9 2,108 6,730 4,809 - 11,400 4,940 16,340 69,767 0,247 l-n - - - - 16 7GO3ST, Ps, 130 ani, A/Bt 9-35 3,129 6,950 1,889 - 10,360 4,550 14,910 69,484 0,097 l-n - - - - 280 m, platou Bt 35-90 2,716 6,780 0,573 - 7,864 4,160 12,024 65,403 0,029 l-a - - - - IV-61A - eutricambosol Ao 2-7 2,785 4,136 12,222 - 10,312 20,925 31,237 43,012 0,627 l-n - - - - 17 tipic,8FA1DU1MO, Pm, 65ani, 550m, versant Bv 35-70 2,024 4,595 0,944 - 9,568 17,438 27,006 55,430 0,048 l - - - - IV-72 - districambosol Ao 1-6 2,271 4,426 6,667 - 13,288 19,809 33,097 40,149 0,342 l-n - - - - 18 tipic, 8FA2DR, Pm, 55ani, 800m, versant Bv 25-55 2,416 4,213 0,889 - 7,522 16,252 23,774 31,640 0,046 l - - - - IV-81 -districambosol Ao 1-7 2,507 4,532 6,656 - 13,474 19,530 33,004 40,825 0,341 l-n - - - - 19 tipic, 6FA3BR1FA, Pm, 45 ani, 1000m, versant Bv 30-55 2,585 4,343 1,028 - 7,708 17,089 24,797 31,085 0,053 l - - - - IV-85A -districambosol Ao 1-7 1,973 4,422 11,944 - 10,870 17,298 28,168 38,590 0,613 l-n - - - - 20 tipic,8DU2FA, Ps, 50ani, 700m, versant Bv 30-60 2,124 4,144 1,250 - 7,150 16,670 23,820 30,016 0,064 l - - - - IV-99 - eutricambosol Ao 2-8 2,838 4,204 12,778 - 12,916 23,157 36,073 55,805 0,655 l-n - - - - 21 tipic,9FA1DT, Pm, 65ani, 500m, versant Bv 40-80 2,525 4,612 1,111 - 7,522 15,764 23,286 62,303 0,057 l - - - - IV-107 - eutricambosol Ao 1-6 3,012 4,163 12,917 - 10,498 21,762 32,260 56,542 0,662 l-n - - - - 22 tipic,5FA2LA2MO1TE, Pm, 35ani, 600m, versant Bv 40-70 2,300 4,331 0,917 - 11,056 15,833 26,889 61,117 0,047 l - - - - IV-119B - eutricambosol Ao 2-7 1,227 4,457 11,585 - 6,238 13,823 20,061 56,096 0,594 l-n - - - - 23 tipic,10FA, Ps, 35ani, 650m, versant Bv 25-40 0,745 5,108 1,098 - 5,850 12,877 18,727 61,239 0,056 l - - - - IV-126 - eutricambosol Ao 1-6 1,564 4,277 12,561 - 7,596 18,551 26,147 59,051 0,644 l-n - - - - 24 tipic,8FA1DU1MO, Pm, 45ani, 500m, versant Bv 25-35 1,005 5,105 1,829 - 7,790 12,731 20,521 67,961 0,094 l - - - - V-33D - luvosol tipic, Ao 0-10 1,749 4,587 9,780 - 6,820 15,787 22,607 30,168 0,502 l-n - - - - 25 5GO5FA, Pm, sămânţă, El 10-30 1,711 4,127 5,212 - 5,020 15,757 24,748 31,239 0,226 l - - - - 160 ani Bt 30-75 1,691 4,417 1,220 - 7,402 13,823 21,225 54,875 0,063 l-a - - - - V-37D - luvosol tipic, Ao 0-15 1,293 4,433 14,756 - 8,372 15,278 23,650 35,400 0,757 l-n - - - - 26 4GO4FA1TE1DT, Pm, El 15-30 1,227 4,268 5,716 - 6,236 14,986 22,798 51,592 0,198 l - - - - sămânţă, 160 ani Bt 30-70 1,193 4,502 1,098 - 7,596 15,059 22,655 53,529 0,056 l-a - - - - V-48D*- preluvosol tipic, Ao 0-12 2,516 4,350 4,659 - 7,240 11,440 18,680 38,758 0,295 l-n - - - - 27 10GO, Pm, plantaţie, A/Bt 12-35 2,340 4,500 2,500 - 5,784 9,620 15,404 37,549 0,128 l - - - - 80 ani Bt 35-95 1,775 4,750 1,477 - 4,640 8,060 12,700 36,535 0,076 l - - - - V-70D - districambosol Ao 0-10 2,271 3,987 13,611 - 7,708 16,043 23,751 32,454 0,698 l-n - - - - 28 tipic, 10FA, sămânţă, 20 ani Bv 10-91 2,419 4,321 0,989 - 9,568 15,624 25,192 37,980 0,051 l - - - - V-75A*- districambosol Ao 0-5 2,703 4,620 5,864 - 5,160 9,100 14,260 36,185 0,355 l- - - - - 29 litic, 9FA1GO, Pm Ao/Bv 5-30 1,632 4,450 2,318 - 4,952 8,970 13,922 35,570 0,121 l - - - - sămânţă, 160 ani BV 30-45 2,081 4,660 1,023 - 4,744 7,644 12,388 38,295 0,052 l-n - - - - V-48B-eutricambosol tipic, Ao 0-10 1,395 4,882 4,722 - 6,592 11,160 17,752 67,134 0,242 l-n - - - - 30 3FA4CA1MO2DT, Ps, sămânţă, 40 ani Bv 10-80 1,332 5,002 0,583 - 9,754 10,672 20,426 57,753 0,030 l - - - - V- 60 - eutricambosol Ao 0-10 2,619 4,139 14,028 - 8,824 21,274 30,098 59,318 0,719 l-n - - - - 31 tipic, 10FA, Ps, sămânţă, 130 ani Bv 10-80 2,401 4,536 0,950 - 7,150 16,043 23,193 60,829 0,049 l - - - - * - datele sunt preluate din buletinul de analiză din amenajamentul precedent 92

Tabelul 4.3.3.1. (continuare) U.P., u.a. Săruri solubile Grad Tip, subtip de sol Baze Hidro- Capac. Factori Umidi- Carbo- de sat. Azot Nr. Arboret, compoziţie. Ori- Nivel Humus de gen de tot. de Tex- limit.şi tatea pH naţi în total Clo- crt. Productivitate, zont cm % schimbschimb schimb tura Sulfaţi Soda com- % % baze g% ruri provenienţă, relief, me% me% me% SO4 Na2CO3 pensat. me% Cl- vârstă, altitudine 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 V-65A – eutricambosol Ao 0-15 2,457 3,718 13,194 - 11,800 23,157 34,957 63,756 0,677 l-n - - - - 32 tipic, 9FA1MO, sămânţă, 20 ani Bv 15-90 1,934 4,261 1,111 - 7,336 14,927 22,263 62,952 0,057 l - - - - VI-29B* - luvosol stagnic, Ao 0-12 2,729 5,540 5,614 - 10,360 7,384 17,744 58,386 0,290 l-n - - - - 33 9ST1CA, Pm, sămânţă, Elw 12-35 1,255 5,350 1,705 - 9,840 7,540 17,380 56,617 0,087 l - - - - 130 ani Btw 35-100 1,183 5,970 1,250 - 6,200 4,264 10,464 59,251 0,064 l-a - - - - VI-36A- stagnosol luvic, Aow 0-10 1,163 5,633 8,780 - 13,028 8,003 21,031 61,948 0,450 l-n - - - - 34 6ST4CA, Pm, sămânţă, Elw 11-50 0,757 4,925 4,756 - 7,790 9,458 17,248 45,166 0,244 l - - - - 110 ani Btw 51-80 0,654 4,868 0,976 - 8,372 10,549 18,921 44,248 0,050 l - - - - * - datele sunt preluate din buletinul de analiză din amenajamentul precedent

4.3.4. Condiţii edafice şi vegetaţia forestieră Ca factor ecologic, solul prezintă o importanţă covârşitoare, influenţând uneori în mod decisiv, favorabil sau nefavorabil, direct sau indirect, productivitatea arboretelor, prin acţiunea sa asupra celorlalţi factori ecologici. Solul a evoluat ca rezultat al interacţiunii permanente dintre biocenoza forestieră, materialul mineral parental, factorii orografici şi microclima pădurii. Importanţa solului rezidă în aceea că în el se fixează rădăcinile arborilor, din sol acestea absorb apa şi sărurile minerale necesare, aici are loc germinarea seminţelor şi se desfăşoară activitatea complexă a microorganismelor reducătoare etc. În linii mari, solul intervine activ în viaţa pădurii prin însuşirile sale considerate separat (profunzime, grosime fiziologică, structură, reacţie, troficitate etc) şi prin ansamblul lor exprimat în fertilitate. La rândul ei, pădurea exercită o influenţă favorabilă asupra solului, supunându-l permanent la un proces de ameliorare şi adaptare la particularităţile structurale şi funcţionale ale ecosistemului forestier. Între vegetaţia forestieră şi sol - elemente de bază ale ecosistemului - există o strânsă legătură. Speciile naturale existente, precum şi cele cultivate (brad, molid, larice, pin, specii principale de amestec) pe aceste soluri şi indicate din punct de vedere ecologic, contribuie la menţinerea fertilităţii solurilor şi la îmbunătăţirea proceselor care au loc în sol, rezultând o condiţionare reciprocă între aceste elemente, ca de altfel între toate elementele ecosistemului. Sintetizând datele prezentate cu privire la condiţiile edafice se desprind următoarele aspecte caracteristice: - răspândirea cea mai mare o au districambosoluri tipice (41%) şi eutricambosolurile tipice (35%); - profunzimea solurilor este variabilă de la superficială (litosoluri, diverse subtipuri de soluri litice) la mijlociu profunde şi profunde (eutricambosoluri, districambosoluri, luvosoluri), cu predominarea solurilor mijlociu profunde; - textura este, în general, luto - nisipoasă şi nisipo - lutoasă; - regimul de umiditate este cel din precipitaţii; - din punct de vedere al însuşirilor fizico-chimice ale solului, cu caracter limitativ pentru vegetaţia forestieră din zonă se reţin: - apariţia pe suprafeţe mai mari sau mai mici a stâncilor la suprafaţă, ceea ce face ca productivitatea pădurilor (în asemenea situaţii) să scadă, iar în condiţii extreme, să se transforme chiar în terenuri neproductive; - prezenţa scheletului pe profil; - volum edafic util mic (care este corelat cu prezenţa scheletului pe profil); - textura solului (cele mai fertile soluri sunt cele cu textură mijlocie şi conţinut redus de schelet); 93

- majoritatea arboretelor sunt de productivitate mijlocie şi inferioară, determinată de substraturile litologice sărace (gresii silicioase, cuarţite, şisturi sericitoase etc), precum şi de aciditatea ridicată şi troficitate redusă (conţinut mic de humus şi baze de schimb); În funcţie de cerinţele ecologice ale speciilor forestiere şi de condiţiile edafice întâlnite în cadrul Ocolului silvic Tismana s-a realizat şi distribuţia vegetaţiei forestiere în cuprinsul ocolului care este corespunzătoare etajelor fitoclimatice în care se găsesc arboretele din cadrul unităţii luate în studiu. Productivitatea arboretelor naturale este consecinţa rezultantei factorilor limitativi şi compensatori prezenţi în această zonă. Există o strânsă interdependenţă între variaţia parametrilor ce caracterizează factorii şi determinanţii ecologici şi productivitatea arboretelor. În concluzie, pădurea, care influenţează şi beneficiază de însuşirile solurilor forestiere, reprezintă şi mijlocul inegalabil de conservare şi ameliorare a acestora şi a celor din apropiere, care împiedică eroziunile sau alunecările şi readuce în circuitul economic terenurile degradate. Se poate afirma că, în general, solurile existente pe teritoriul Ocolului silvic Tismana oferă condiţii favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere, urmărindu-se în continuare, pentru creşterea productivităţii arboretelor, corelarea cerinţelor ecologice ale speciilor cu însuşirile solurilor.

4.4. Tipuri de staţiune În vederea determinării şi delimitării pe teren a tipurilor de staţiuni, concomitent cu lucrările de descriere parcelară s-au executat şi cartări staţionale la scară mijlocie. Corelând datele culese pe teren cu privire la staţiune, sol (cu analize de laborator) ca şi elementele de caracterizare a arboretelor, s-a determinat că arboretele din acest ocol se încadrează în următoarele etaje de vegetaţie: - F.M.2 - Montan de amestecuri 62%; - F.M.1 + F.D.4 - Montan - premontan de făgete 13%; - F.D.3 - Deluros de gorunete, făgete şi goruneto - făgete 25%; - F.D.2 - Deluros de cvercete (de gorun, cer, gîrniţă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal. Tipul de staţiune s-a determinat pentru fiecare unitate amenajistică în cadrul parcelei din care aceasta face parte.

4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune Pe baza studiului pedologic şi staţional, corelat cu datele climatice, cu vegetaţia şi unităţile geomorfologice de relief s-au determinat 21 tipuri de staţiune, repartizate pe unităţi de producţie după cum urmează: Tabelul 4.4.1.1. Tip staţiune Repartizarea suprafeţelor - ha / U.P. Categoria de bonitate Cod Denumire I II IV V VI Sup. Mijl. Infer. Total % F.M.2. ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI Montan de amestecuri

Tabelul 4.4.1.1. (continuare) Tip staţiune Repartizarea suprafeţelor - ha / U.P. Categoria de bonitate Cod Denumire I II IV V VI Sup. Mijl. Infer. Total % F.D.3. ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ŞI GORUNETO - FĂGETE Deluros de gorunete, Pi, stâncărie şi 5.1.1.2. 59,57 - 26,74 7,01 - - - 93,32 93,32 1 eroziune excesivă. Deluros de gorunete Pm, podzolit şi 5.1.3.2. podzolic argiloiluvial, cu floră de tip - - - 179,60 - - 179,60 - 179,60 1 mezofit cu graminee Deluros de gorunete, Pm, podzolit 5.1.4.2. - - 370,53 113,24 - - 483,77 - 483,77 4 pseudogleizat cu Carex Pilosa Deluros de gorunete, Pi, brun edafic 5.1.5.1. 33,34 - - - - - 33,34 33,34 - mic - Deluros de gorunete Pm, brun slab 5.1.5.2 25,98 35,48 - - - - 61,46 - 61,46 - mediu podzolit, edafic mijlociu Deluros de gorunete Ps, brun edafic 5.1.5.3 - 9,90 109,83 - - 119,73 - - 119,73 1 mare cu Asperula-Asarum Deluros de făgete, Pi, stâncărie şi ero- 5.2.1.2. - - 39,52 56,21 - - - 95,73 95,73 1 ziune excesivă Deluros de făgete, Pi, rendzinic edafic 5.2.2.1. 2,52 77,35 - 182,36 - - - 262,23 262,23 2 mic şi foarte mic. 5.2.4.1 Deluros de făgete Pi, brun edafic mic - - 40,79 97,96 - - - 138,75 138,75 1 Deluros de făgete Pm, brun edafic 5.2.4.2 33,78 - 279,10 839,67 - - 1152,55 - 1152,55 10 mijlociu cu Asperula-Asarum Deluros de gorunete şi făgete, Ps, brun 5.2.5.4. - - 6,29 - - 6,29 - - 6,29 - gleizat şi semigleic de luncă înaltă Deluros de cvercete cu stejar, Pm, 5.3.3.2. pod-zolit pseudogleizat cu Poa - - - - 359,82 - 359,82 - 359,82 3 pratensis şi Carex caryophilaea Deluros de cvercete, Ps, podzolit 5.3.3.3. - - - - 80,71 80,71 - - 80,71 1 pseudogleizat edafic mare TOTAL 121,85 156,07 872,80 1476,05 440,53 206,73 2237,20 623,37 3067,30 25 F.D.2. - ETAJUL DELUROS DE CVERCETE (DE GORUN, CER, GÎRNIȚĂ, AMESTECURI DINTRE ACESTEA) ŞI ŞLEAURI DE DEAL Deluros de cvercete (gorun, cer, 6.1.3.2. gârniţă) Pm, podzolit, edafic mijlociu cu - - - 5,05 - - 5,05 - 5,05 - graminee mezofite TOTAL - - - 5,05 - - 5,05 - 5,05 - TOTAL OCOL 3210,81 977,43 4323,12 3149,83 440,53 1306,09 9797,23 998,40 12101,72 100 % 26 8 36 26 4 11 81 8 100 -

4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factorii limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori Tabelul 4.4.2.1. Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi Tipul natural Factori şi Etajul riscuri Indicativul de clasificare şi de pădure şi determinanţi fito- descrierea concisă a tipului de productivi- ecologici Lucrări cli- Compoziţia optimă staţiune tatea limitativi: hidrotehnice Trata- matic acestuia riscuri şi agrochi- Compoziţia de împădurire în mentul mice terenuri goale F.M.2 - ETAJUL MONTAN AL AMESTECURILOR 3.1.2.0. MONTAN DE AMESTE- 419.0 Făget -volum eda- 6FA2MO2DT(CI,PAM,FR) T. CURI

Flora: Asperula - Dentaria. Recomandări: menţinerea sau reintroducerea în făgete a răşinoa- selor până la 70-80%. 3.3.3.3. MONTAN DE AMESTEC 411.1. Făget - apa 8FA1DR1DT(PAM,FR) T. Ps, BRUN EDAFIC MARE CU normal cu floră accesibilă 60FA20BR,MO 20DT progresive ASPERULA - DENTARIA de mull (s) bine şi (PAM,FR, ULM,TE) Staţiuni situate pe versanţi slab foarte bine până la moderat înclinaţi, locuri asigurată; aşezate de la baza pantelor sau al- - volum te terenuri practic orizontale. edafic mare; Substraturi litologice formate din depozite de suprafaţă provenite din fliş marno - gresos, conglomerate calcaroase, grohotişuri amestecate, în general cu rezerve în- semnate de silicaţi cu cationi bazici de Al, Fe, CaCO3. Soluri: eutricambosoluri tipice,

districambosoluri tipice, slab şi moderat pseudogleizate, cu mull şi mull-moder, profunde şi foarte profunde, predominant luto - nisipoase şi lutoase, fără schelet sau slab scheletice în primii 50-60 cm, volum edafic mare, troficitate foarte favorabilă (grosime utilă mare, conţinut de humus ridicat, baze schimbabile abundente, grad de saturaţie în baze ridicat). Bonitate superioară pentru molid, brad, fag şi chiar mijlocie pentru fag. Floră: Asperula - Dentaria. F.M.1. + F.D.4. ETAJUL MONTAN - PREMONTAN DE FĂGETE 4.1.2.0. MONTAN - PREMONTAN 419.0 - Făget - deficit de 6FA2PI2DT(PAM, CI,ME) T. con- DE FĂGETE Pi, STÂNCĂRIE ŞI de stâncărie şi apă accesi- 60PIN(PI)40DT servare EROZIUNE EXCESIVĂ eroziune bilă; (PAM,UL, ME) Staţiuni situate pe versanţi puter-excesivă (i) - deficit de nic înclinaţi până la abrupţi, cu ex- substanţe poziţii diverse, cu frecvente iviri de nutritive; stânci, bolovani sau grohotişuri. - rocă la su- Substratul litologic este format din prafaţă roci dure, de natură diversă (erup- - sol super- tive, metamorfice, sedimentare). ficial şi Solurile sunt incipiente, slab dez- schelet F.M.1 voltate, superficiale de tipul eutri- + cambosolurilor litice, cu volum F.D.4 edafic mic, oligotrofice, acide, cu deficit de umiditate accesibilă în estival. Staţiuni de bonitate inferioară pentru fag şi răşinoase. Pătura vie de tipul Luzula-Cala- magrostis, dar şi Asperula- Denta- ria. Recomandări: menţinerea prin regenerare pe cale naturală a arboretelor actuale şi completarea golurilor cu pin silvestru şi pin negru.

Tabelul 4.4.2.1. (continuare) Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi Factori şi Etajul Tipul natural riscuri Indicativul de clasificare şi determinanţi fito- de pădure şi descrierea concisă a tipului de ecologici Lucrări cli- productivita- Compoziţia optimă staţiune limitativi: hidrotehnice Trata- matic tea acestuia riscuri şi agrochi- Compoziţia de împădurire în mentul mice terenuri goale 4.4.2.0. MONTAN-PREMONTAN 411.4 - Făget - volum eda- 8FA2DT(PAM,FR,ULM) T. DE FĂGETE, Pm, BRUN EDA- montan pe so- fic submijlo- 60FA20DR(BR,DU,MO,LA) progresive FIC MIJLOCIU CU ASPERULA- luri schelete ciu-mijlociu; 20DT(PAM,FR,ULM) DENTARIA cu floră de - substanţe- Staţiuni forestiere cu largă răs-mull (m) le nutritive, pândire în etajul respectiv, pe ver- apa accesi- sanţi mijlocii, cu înclinări moderate 413.1 - Făget bilă şi volu- 8FR2DR(MO,BR) T. şi repezi şi expoziţii diverse. montan cu Ru- mul edafic 70FA20DR(MO,DU,BR,LA) progresive Substratele formate din depozite bus hirtus (m) sunt factori 10DT(ULM,FR,PAM) de suprafaţă provenite din roci limitativi ai foarte variate (sedimentre, erupti- pădurii de ve, metamorfice), bazice, carbona- fag tice, foarte rar acide. Solurile sunt de tipul luvosolurilor tipice, eutricambosolurilor tipice, şi districambosolurilor tipice cu mull, mijlociu profunde, slab scheletice sau semischeletice, cu volum edafic mijlociu, luto-nisipoase şi lutoase, moderat la intens humifere, glomerular structurate, bine drenate şi aerate. Staţiuni de bonitate mijlocie pentru făgete. În flora indicatoare predomină As- perula-Dentaria. Se recomandă păstrarea compo- ziţiei tipului natural şi amelioararea cu specii valoroase de amestec. 4.4.3.0. MONTAN - PREMONTAN 411.1 - Făget - aeraţie bu- 8FA2DT(PAM,FR,ULM) T. F.M.1 DE FĂGETE Ps, BRUN EDAFIC normal cu floră nă şi foarte 60FA20DR(BR,DU,MO,LA) progresive + MARE CU ASPERULA - DENTA- de mull (s) bună; 20DT(PAM,FR,ULM,TE) F.D.4 RIA - aciditatea Staţiuni forestiere formate în trei- activă slabă mea mijlocie şi inferioară a ver- până la mo- sanţilor cu înclinări şi expoziţii vari- derată; ate, la baze de versanţi sau pe lo- - apa acce- curi aşezate şi depresiuni coluvio- sibilă asigu- nate. rată toată Substratul litologic: depozite de perioada de suprafaţă provenite din roci bazice vegetaţie sau carbonatice (sedimentare, eruptive, metamorfice), foarte frecvent depozite de fliş. Solurile sunt de tipul eutricambosolurilor tipice, cu mull, slab acide, profunde şi foarte profunde, luto- nisipoase şi lutoase, bine structurate glomerular, bine drenate şi aerate cu volum edafic mare, troficitate ridicată. Staţiuni de bonitate superioară pentru fag, cu sau fără specii de amestec (PAM,FR,CI), prezentând mai multe faciesuri (cu acumulare de humus, cu plus de umiditate ş.a.) Pătura erbacee dominată de As- perula-Dentaria, lângă care mai apar şi alte specii, în funcţie de faciesul respectiv (Actea spicata, Merculiaris perenis, ş.a.).

Tabelul 4.4.2.1. (continuare) Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi Factori şi Etajul Tipul natural riscuri Indicativul de clasificare şi determinanţi fito- de pădure şi descrierea concisă a tipului de ecologici Lucrări cli- productivita- Compoziţia optimă staţiune limitativi: hidrotehnice Trata- matic tea acestuia riscuri şi agrochi- Compoziţia de împădurire în mentul mice terenuri goale F.D.3. ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE ŞI GORUNETO - FĂGETE 5.1.1.2. DELUROS DE GORUNE- 517.1 - Goru- - eroziune 8GO2DT(PA,JU,MJ,CA) T. TE, Pi, STÂNCĂRIE ŞI EROZIU- net de stâncă- excesivă; 80GO20DT conservare NE EXCESIVĂ rie calcaroasă - energie de Staţiuni puţin răspândite în raza (i) relief; ocolului, formate pe versanţi repezi - sol superfi- sau abrupţi, pe creste, cu expoziţii 517.2 - Goru- cial; 4GO4PI2DT(PA,CA,JU) T. predominant însorite, frecvent cu net de stâncă- - schelet pe 5PI3GO2DT(PA,CA,JU) conservare stâncărie, bolovani şi grohotiş. rie (i) profil; Substratul litologic format din roci - uscăciune eruptive, metamorfice şi sedimen- în sol şi tare. atmosferă Soluri de tipul rendzinelor eutrice, eutricambosoluri litice şi rendzinice, litosoluri districe, superficiale, schelet sau excesiv schelete, cu mull-moder, cu volum edafic mic. Între caracterele climatice se re- marcă un însemnat plus de căldu- ră şi uscăciune în aer şi sol, în special în estival. Staţiuni de bonitate inferioară şi subinferioară pentru gorun, jugas- tru, mojdrean, pini. Tipul de floră: Vaccinium-Colluna. Se recomandă menţinerea şi completarea vegetaţiei forestiere lemnoase şi introducerea în goluri a pinului silvestru sau a pinului negru (pe substraturi calcaroase) F.D.3 5.1.3.2. DELUROS DE GORUNE- 513.1 - Goru- - apa acce- 8GO2DT(FA,PA,CI,JU) T. TE Pm, PODZOLIT ŞI PODZOLIC net de coastă sibilă la nivel 70GO30DT(PA,CI,TE,CAS) progresive ARGILOILUVIAL, CU FLORĂ DE cu graminee şi de asigurare T. TIP MEZOFIT CU GRAMINEE Luzula luzulo- mijlociu conservare Staţiuni situate pe versanţi predo- ides (m) - troficitate T. minant superiori, moderat la puter- mijlocie crâng nic înclinaţi, frecvent însoriţi şi se- - volum eda- miînsoriţi. fic mijlociu Substratul litologic este format din depozite de suprafaţă, din roci diferite cu deosebire acide (gresii silicioase, şisturi cristaline, conglomerate) care asigură formarea de soluri cu drenaj normal. Soluri: preluvosoluri tipice şi luvosoluri tipice, debazificate şi acide, nisipo-lutoase şi luto-nisipoase la orizonturile superioare, mai bogate în argilă în orizontul B, lipsite de schelet sau slab scheletice, cu volum edafic mijlociu, troficitate mijlocie. Staţiuni de bonitate mijlocie pentru gorun, paltin, cireş, ş.a. Pătura erbacee formată din: Fes- tuca sp., Carex sp., Melica uniflo- ra. Se recomandă menţinerea con- sistenţei pline şi introducerea speciilor de amestec în proporţie co- respunzătoare.

99 Tabelul 4.4.2.1. (continuare) Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi Factori şi Etajul Tipul natural riscuri Indicativul de clasificare şi determinanţi fito- de pădure şi descrierea concisă a tipului de ecologici Lucrări cli- productivita- Compoziţia optimă staţiune limitativi: hidrotehnice Trata- matic tea acestuia riscuri şi agrochi- Compoziţia de împădurire în mentul mice terenuri goale 5.1.4.2. DELUROS DE GORUNE-512.1 - Goru- - apa acce- 8GO2DT(FR,PA,CI) T. TE, Pm, PODZOLIT, PSEUDO-net cu Carex sibilă asigu- 80GO20FR,CI,PA,TE,CAS progresive GLEIZAT, CU CAREX PILOSA pilosa (m) rată la nivel Staţiuni forestiere de productivita- mijlociu; 7GO3FA te mijlocie pentru gorunete şi goru-522.1 - Goru- - troficitate 60GO20FA20DT(PA, T. neto-făgete, cu răspândire relativ neto-făget cu mijlocie; FR,CI,TE) progresive restrânsă în cadrul ocolului, situate Carex pilosa - volum eda- pe versanţi slab la moderat încli-(m) fic mijlociu naţi, semiînsoriţi şi semiumbriţi. Substrate litologice formate din luturi, argile, marne şi alternanţe ale acestora cu nisipuri şi pietrişuri. Soluri: luvosoluri tipice sau stagnice, eutricambosoluri tipice, fiziologic mijlociu profunde la profunde, troficitate mijlocie. Staţiuni de bonitate mijlocie pentru gorun, paltin, cireş, castan comestibil. Pătura erbacee formată din Ca- rex pilosa. 5.1.5.1. DELUROS DE GORUNE-520.3 Gorune- - aeraţie 6GO3FA1DT T. TE Pi, BRUN EDAFIC MIC to-făget de bună; 60GO30FA10DT progresive Staţiuni forestiere formate pe ver-stâncărie (i) - aciditate (FR,CI,TE,PA) sanţi moderat la puternic înclinaţi, activă slabă semiînsoriţi şi semiumbriţi. până la mo- Substratul litologic este alcătuit derată; din depozite provenite din roci con- - troficitatea solidate, intermediare, bazice, car- potenţială bonatice, mai rar acide. scăzută;

Soluri: eutricambosoluri litice slab - apa acce- la moderat humifer, superficial la sibilă în ac- F.D.3 mijl. profunde, nisipo - lutoase, cu centuat de- volum edafic mic. ficit Staţiuni de productivitate inferioa- ră pentru gorun, fag şi amestecuri ale acestora. Pătura erbacee este de mull-moder, puţin abundentă. 5.1.5.2. DELUROS DE GORUNE-511.3. Goru- - troficitate 8GO2DT(FR,TE,PA,CI) T. TE Pm, BRUN SLAB - MEDIU net cu floră de mijlocie; 80GO20DT(FR,CI,TE,PA) progresive PODZOLIT, EDAFIC MIJLOCIU mull de prod. - aprovizio- Staţiuni forestiere cu răspândire mijlocie (m) nare cu apă restrânsă în cadrul ocolului situate accesibilă la pe versanţi mijlocii, mai rar superi- nivel mijlociu ori, moderat până la puternic încli- naţi, având expoziţii însorite şi par- ţial însorite. Substratul litologic este format din roci sedimentare, luturi, alternanţe de nisipuri cu marne sau argile, uneori calcare, şisturi cristaline,

acoperite cu depozite de cuvertură fină. Soluri: eutricambosoluri litice şi rendzinice, luvosoluri tipice cu mull şi mull-moder, fără schelet sau slab schelete, uneori semischeletice, cu volum edafic mijlociu, troficitate mijlocie spre ridicată. Staţiuni de productivitate mijlocie pentru gorun şi goruneto-şleauri. Pătura vie este mai puţin repre- zentată prin specii de mull şi mai bogată în graminee mezofite. 100 Tabelul 4.4.2.1. (continuare) Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi Factori şi Etajul Tipul natural riscuri Indicativul de clasificare şi determinanţi fito- de pădure şi descrierea concisă a tipului de ecologici Lucrări cli- productivita- Compoziţia optimă staţiune limitativi: hidrotehnice Trata- matic tea acestuia riscuri şi agrochi- Compoziţia de împădurire în mentul mice terenuri goale 5.1.5.3. DELUROS DE GORUNE- 511.1. Goru- - troficitate 8GO2DT(FR,PA,CI) T. TE Ps, BRUN EDAFIC MARE, CU net normal cu ridicată; 70GO30DT(FR, progresive ASARUM - STELLARIA floră de mull - aciditatea CI,PA, TE) Staţiuni situate pe versanţi mijlocii (s) activă slabă şi inferiori, predominant însoriţi şi până la mo- semiînsoriţi, cu înclinare slabă şi 521.1 Gorune- derată; 6GO3FA1DT(FR,PA,CI) T. moderată. to-făget cu flo- - apa acce- 60GO30FA10CI, progresive Substraturi litologice formate din ră de mull (s) sibilă per- TE,PA,FR roci sedimentare carbonatice manent asi- (löess, materiale löessoide, marne gurată;  nisipuri etc) şi din roci eruptive - aeraţie

şi metamorfice bazice şi interme- permanent diare. bună Soluri: luvosoluri tipice, eutricambosoluri tipice, profunde şi mijlociu profunde, bogate în humus, luto- nisipoase până la luto-argiloase; slab scheletice, volum edafic mare şi drenaj intern bun. Floră: Asarum - Stellaria. Bonitate superioară pentru gorunete, goruneto-făgete. 5.2.1.2. DELUROS DE FĂGETE, 426.1. Făget - eroziune 7FA2MO,LA1DT(PA,FR) T.

narea calcarelor şi a altor roci sedimentare. Soluri: litosoluri litice sau rendzinice, superficiale, uneori mai evo- luate, cu volum edafic mic şi foarte mic, troficitate potenţială scăzută până la foarte scăzută. Pătura vie este foarte variată, de la muşchi acidofili şi Vaccinium până la specii calcifile (în funcţie de natura substratului). 5.2.2.1. DELUROS DE FĂGETE, 421.3 Făget - eroziune în 7FA1PAM T. Pi, RENDZINIC EDAFIC MIC ŞI de dealuri pe supra-faţă; 2DT(CI,TE,FR,CAS) conservare FOARTE MIC soluri superfi- - roci şi 60FA10PAM20DT Staţiuni de bonitate inferioară ciale cu sub- bolovani la (CI,FR,CAS)10DR pentru făgete pure sau în amestec strat calcaros suprafaţă; cu alte specii (MJ, CR, JU), situate (i) - volum pe versanţi superiori puternic încli- edafic mic; naţi sau repezi, umbriţi sau semi- 427.1. Făget - troficitate 7FA3DT(CI,PAM,FR,CAS) T. umbriţi, cu frecvente apariţii de de dealuri pe redusă. 60FA30DT(CI,PAM,FR,CAS) conservare stâncărie la suprafaţă. soluri

Substratul litologic este format din rendzinice de roci calcaroase dolomitice. productivitate Soluri: litosoluri districe, litosoluri inferioară rendzinice, rendzine eutrice, eutricambosoluri rendzinice sau litice, foarte superficiale până la mijlociu profunde, semischeletice la scheletice. Pătura vie formată de floră de mull (calcicolă).

101

Tabelul 4.4.2.1. (continuare) Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi Factori şi Etajul Tipul natural riscuri Indicativul de clasificare şi determinanţi fito- de pădure şi descrierea concisă a tipului de ecologici Lucrări cli- productivita- Compoziţia optimă staţiune limitativi: hidrotehnice Trata- matic tea acestuia riscuri şi agrochi- Compoziţia de împădurire în mentul mice terenuri goale 5.2.4.1. DELUROS DE FĂGETE 421.3. Făget - troficitate 7FA3DT(CI,PAM,FR,TEA) T. Pi, BRUN EDAFIC MIC de deal pe so- scăzută; 70FA30(CI,TE,PAM,FR) conservare Staţiuni situate pe versanţi supe- luri superficia- - nivel scă- T. riori umbriţi şi semiumbriţi, predo-le cu substrat zut al apro- progresive minant repezi, cu configuraţie on- calcaros (i) vizionării cu dulată sau frământată, frecvent cu apă accesi- apariţii de rocă la suprafaţă. bilă Substratul litologic format din roci - aciditate sedimentare intermediare carbo- activă redu- natice, eruptive sau metamorfice, să predominant intermediare. - volum eda- Soluri: eutricambosoluri litice; mij- fic mic lociu profunde şi superficiale; luto - - eroziune nisipoase, mai rar lutoase, divers de suprafaţă scheletice, cu volum edafic mic. Floră: Asperula - Asarum. Bonitate inferioară pentru fag. 5.2.4.2. DELUROS DE FĂGETE 421.2. Făget - aprovizio- 7FA3DT(CI,PA,FR,CAS) T. Pm, BRUN EDAFIC MIJLOCIU de deal pe so- nare mijlocie 60FA30TE,CI,PAM,FR10DR progresive CU ASPERULA - ASARUM luri schelete cu apă ac- (LA,PIN) Staţiuni situate la altitudini cuprin-cu floră de cesibilă; se între 400 - 500 (600) m pe ver-mull (m) - troficitate sanţi moderat - puternic înclinaţi, ridicată semiînsoriţi - semiumbriţi. 433.1. Făget - volum eda- 7FA3DT(GO,PA,FR,CI,TE) T. Substratul litologic format din amestecat din fic mijlociu 70FA30DT progresive marno-gresii, luturi cu pietriş şi pie- regiunea de tre calcaroase, nisipuri lutoase şi dealuri (m) luturi nisipoase etc. Soluri: luvosoluri tipice, eutricam-522.1 Gorune- 7GO2FA1DT(FR,CI,ULM) T. F.D.3 bosoluri tipice sau rendzinice şi to-făget cu Ca- 60GO20FA20DT progresive

districambosoluri tipice, mijlociu rex pilosa (m) (PA,FR,CI,TE) profunde sau profunde, luto - nisipoase şi lutoase, slab scheletice la semischeletice cu volum edafic mijlociu, troficitate mijlocie până la ridicată. Floră: Asperula - Asarum. Bonitate mijlocie pt. făgete de deal. Recomandări: menţinerea fagului ca specie de bază în partea supe- rioară a versanţilor în amestec cu gorunul. 5.2.5.4. DELUROS DE GORUNE-972.2. Anin - apa acce- 10ANN T. în crâng TE ŞI FĂGETE, Ps, BRUN GLEI-negru de prod. sibilă asigu- 100ANN ZAT ŞI SEMIGLEIC DE LUNCĂ superioară din rată prin ÎNALTĂ regiunea de umezire fre- Staţiuni situate în zonele de luncă dealuri (s) atică ale râurilor şi pâraielor din zonă. - volum eda- Substratul litologic este alcătuit fic predomi- din aluviuni nisipo-lutoase, luto-ni- nant mare

sipoase precum şi prundiş. - troficitate Soluri: aluviosoluri calcarice, mo- mijlocie pâ- derat humifere, cu volum edafic nă la ridicată mijlocii până la mare, troficitate mijlocie la ridicată. Pătura vie este reprezentată prin Rubus caesius şi unele specii de Carex.

102

nite din roci diferite, cu deosebire 621.3. Stejăre- 8ST2DT(FR,CI,PA,FA) T. acide silicioase (gresii, nisipuri, to-şleau de 80ST20DT progresive pietrişuri, luturi, luturi argiloase) deal de prod. Soluri: luvosoluri stagnice şi stag- mijlocie (m) nosoluri luvice, pe care stejăretele au o amplitudine edafică mare şi vegetează bine. Pătura vie puternic dezvoltată F.D.3 (graminee), acoperă bine solul, putând produce înţelenire. 5.3.3.3. DELUROS DE CVERCE-613.1. Stejăre- 7ST1TE2DT T. TE, Ps, PODZOLIT PSEUDO-te de platouri 70ST20TE20DT progresive GLEIZAT EDAFIC MARE din regiunea Staţiuni situate pe terasele înalte de dealuri de din Depresiunea Tismana-Stă- productivitate neşti, dar şi pe versanţi uşor încli-superioară (s) naţi. Substratul litologic format din lu- 621.1. Stejăre- 7ST1TE2DT T. turi, marne nisipoase, argile, mate- to-şleau de 70ST20TE20DT progresive riale argiloase dar şi pietrişuri şi deal de prod. nisipuri. superioară (s) Solurile formate pe astfel de substrate sunt de tipul stagnosolurilor luvice pe terase, relativ compacte, profunde, cu schelet la bază. Pătura erbacee reprezentată prin specii de graminee, Carex ş. a. F.D.2. - ETAJUL DELUROS DE CVERCETE (DE GORUN, CER, GÎRNIŢĂ, AMESTECURI DINTRE ACESTEA) ŞI ŞLEAURI DE DEAL 6.1.3.2. DELUROS DE CVERCE- 711.2. Ceret - troficitate 8CE2DT(CI,JU,PĂR,CA) T. TE, (GORUN, CER, GÂRNIŢĂ), de dealuri de potenţi-ală 70CE30GÂ20TE,CI,FR,ST progresive Pm, PODZOLIT EDAFIC MIJLO- productivitate submijlocie CIU CU GRAMINEE MEZOFITE mijlocie - aciditate Staţiuni situate pe versanţi cu ex- moderată poziţii însorite, cu înclinare mode- până la rată la puternică. puternică Substratul litologic este alcătuit din depozite de suprafaţă prove- F.D.2 nite din roci diferite (cu deosebire silicioase-gresii, nisipuri, pietrişuri), mai rar roci cristaline sau conglomerate. Soluri: preluvosoluri litice, oligo- mezobazice, puţin profunde până la mijlociu profunde, slab humifere, nisipoase la nisipo-lutoase, slab scheletice, cu volum edafic mijlociu. Pătura vie de tip mezoxerofit (Carex, Poa pratensis)

103

4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul Ocolului silvic Tismana s- au determinat 29 tipuri de pădure, repartizate pe unităţi de producţie, astfel: Tabelul 4.5.1.1. Tip de Caracterul actual al tipului de Tip de pădure U.P. - Suprafaţa (ha) Clase de productivitate Tere- staţiune pădure nuri Nat. fun- Deri- Artifi- Nede- Cod Cod Denumire I II IV V VI TOTAL Sup. Mijl. Inf. TOTAL % goale damental vat cial finit Brădeto-făget cu floră de mull 3.3.3.2. 221.2 - - 215,11 - - 215,11 - 215,55 - 215,11 2 215,11 - - - - de prod. mij. (m) 3.3.3.3. Făget normal 237,96 8,05 219,87 554,09 - 1019,97 1019,97 - - 1019,97 9 1018,77 - 1,20 - - 411.1. cu floră de mull 4.4.3.0. (s) - - 79,39 - - 79,39 79,39 - - 79,39 1 79,39 - - - - Total 237,96 8,05 299,26 554,09 - 1099,36 1099,36 - - 1099,36 10 1098,16 - 1,20 - - 3.3.3.2. Făget montan - - 1667,00 663,85 - 2330,85 - 2330,85 - 2330,85 19 2182,23 - 148,62 - - pe soluri sche- 411.4 lete cu floră de 4.4.2.0 mull (m) - - 1230,54 - - 1230,54 - 1230,54 - 1230,54 10 1147,07 67,63 15,84 - - Total - - 2897,54 663,85 - 3561,39 - 3561,39 - 3561,39 29 3329,30 67,63 164,46 - - Făget de limită 3.3.3.1 411.5 cu floră de mull 22,96 124,62 - - - 147,58 - - 147,58 147,58 1 145,85 - 1,73 - - (i) Făget montan nud pe soluri 3.3.3.2. 412.1 brune şi brune 2828,04 688,69 - - - 3516,73 - 3516,73 - 3516,73 29 3418,20 - 92,08 - 6,45 gălbui moderat acide (m) Făget montan 4.4.2.0 413.1 cu Rubus hir- - - - 261,75 - 261,75 - 261,75 - 261,75 2 258,78 - 2,97 - - tus (m) 3.1.2.0. Făget de stân- - - - 189,04 - 189,04 - - 189,04 189,04 2 189,04 - - - - 419.0 cârie şi eroziu- 4.1.2.0 ne excesivă (i) - - 38,41 - - 38,41 - - 38,41 38,41 - 35,31 3,10 - - - Total - - 38,41 189,04 - 227,45 - - 227,45 227,45 2 224,35 3,10 - - - Făget de deal pe soluri sche- 5.2.4.2 421.2 33,78 - 176,46 839,67 - 1049,91 - 1049,91 - 1049,91 9 991,14 30,35 28,42 - - lete cu floră de mull (m) Făget de deal 5.2.2.1. 2,52 - - - - 2,52 - - 2,52 2,52 - 2,52 - - - - pe soluri super- 421.3 ficial cu substrat 5.2.4.1 - - 40,79 97,96 - 138,75 - - 138,75 138,75 1 83,38 23,28 32,09 - - calcaros (i) Total 2,52 - 40,79 97,96 - 141,27 - - 141,27 141,27 1 85,90 23,28 32,09 - - Făget de deal 5.2.1.2 426.1 - - 23,32 56,21 - 79,53 - - 79,53 79,53 1 54,06 22,07 3,40 - - pe stâncărie (i) Făget de dealuri pe soluri 5.2.2.1. 427.1 - 77,35 - 182,36 - 259,71 - - 259,71 259,71 2 149,60 93,87 16,24 - - rendzinice de prod. inf. (i) Făget ameste- 5.2.4.2 433.1 cat din regiunea - - 67,38 - - 67,38 - 67,38 - 67,38 1 33,32 34,06 - - - de dealuri (m) Gorunet nor- 5.1.5.3 511.1 mal cu floră de - 9,90 63,54 - - 73,44 73,44 - - 73,44 1 71,30 2,14 - - - mull (s) Gorunet cu flo- 5.1.5.2 511.3 ră de mull de 25,98 35,48 - - - 61,46 - 61,46 - 61,46 - 48,79 4,73 7,94 - - prod. mij. (m) Gorunet cu Ca- 5.1.4.2. 512.1 - - 170,74 56,92 - 227,66 - 227,66 - 227,66 2 148,11 35,28 43,67 - 0,60 rex pilosa (m) Gorunet de coastă cu gra- 5.1.3.2. 513.1 - - - 179,60 - 179,60 - 179,60 - 179,60 1 108,15 64,58 6,87 - - minee şi Luzula luzuloides (m) Gorunet de 5.1.1.2 517.1 stâncărie cal- 59,57 - 26,74 - - 86,31 - - 86,31 86,31 1 75,45 10,77 - - 0,09 caroasă (i) Gorunet de 5.1.1.2. 517.2 - - - 7,01 - 7,01 - - 7,01 7,01 - 2,81 4,20 - - - stâncărie (i) Goruneto-făget 5.1.5.1. 520.3 - 33,34 - - - 33,34 - - 33,34 33,34 - 33,34 - - - - de stâncărie (i) Goruneto-făget 5.1.5.3. 521.1 cu floră de mull - - 46,29 - - 46,29 46,29 - - 46,29 - 36,53 9,76 - - - (s) 5.1.4.2. Goruneto-făget - - 199,79 56,32 - 256,11 - 256,11 - 256,11 2 255,57 - 0,54 - - 5221. cu Carex pilosa 5.2.4.2. (m) - - 35,26 - - 35,26 - 35,26 - 35,26 - 11,89 23,37 - - - Total - - 235,05 56,32 - 291,37 - 291,37 - 291,37 2 267,46 23,37 0,54 - - Goruneto-făget 5.2.1.2 524.1 cu Luzula luzu- - - 16,20 - - 16,20 - - 16,20 16,20 - 11,89 3,03 1,28 - - loides (i)

104 Tabelul 4.5.1.1. (continuare) Tip de Caracterul actual al tipului de Tip de pădure U.P. - Suprafaţa (ha) Clase de productivitate Tere- staţiune pădure nuri Nat. fun- Deri- Artifi- Nede- Cod Cod Denumire I II IV V VI TOTAL Sup. Mijl. Inf. TOTAL % goale damental vat cial finit Stejăret de platouri din regiu- 5.3.3.3. 613.1 nea de dealuri - - - - 57,71 57,71 57,71 - - 57,71 1 44,79 6,73 6,19 - - de prod. sup. (s) Stejăret de coastă şi plato- 5.3.3.2. 613.2. uri din regiunea - - - - 49,23 49,23 - 49,23 - 49,23 - 39,91 7,10 2,22 - - de dealuri de prod. mij.(m) Stejăret normal 5.3.3.2. 614.1. - - - - 294,00 294,00 - 294,00 - 294,00 3 198,02 82,32 13,66 - - de terasă (m) Stejăreto-şleau 5.3.3.3. 621.1. de deal de - - - - 23,00 23,00 23,00 - - 23,00 - 7,17 12,37 3,46 - - prod. sup. (s) Stejăreto-şleau 5.3.3.2. 621.3. de deal de - - - - 16,59 16,59 - 16,59 - 16,59 - 16,59 - - - - prod. mij. (m) Ceret de dea- 6.1.3.2. 711.2. luri de prod. - - - 5,05 - 5,05 - 5,05 - 5,05 - 5,05 - - - - mijlocie (m) Anin negru de prod. sup. din 5.2.5.4. 972.2 - - 6,29 - - 6,29 6,29 - - 6,29 - 3,94 - 2,35 - - regiunea de dealuri (s) TOTAL 3210,81 977,43 4323,12 3149,83 440,53 12101,72 1306,099797,23 998,4012101,72100 11123,07 540,74 430,77 - 7,14 % 26 8 36 26 4 100 11 81 8 100 - 92 4 4 - -

Din cele 29 tipuri de pădure determinate, 4 dintre acestea nu se regăsesc în sistematica actuală, ele fiind create pentru zona luată în studiu şi vin în completarea acesteia: - 419.0. - Făget de stâncârie şi eroziune excesivă (i); - 426.1. - Făget de deal pe stâncărie (i); - 427.1. - Făget de dealuri pe soluri rendzinice de productivitate inferioară (i); - 520.3. - Goruneto-făget de stâncărie (i).

4.5.2. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure Formaţiile forestiere întâlnite în cadrul O.S. Tismana sunt următoarele: Tabelul 4.5.2.1. Caracterul actual al tipului de pădure Natural fundamental Derivat Artificial Tere- Formaţia Total de De Nede- De productivitate nuri TOTAL % forestieră Subpro- productivitate productivitate finit Parţial goale ductiv Super.+ Super. Mijl. Infer. Super.Mijl. Infer. Inf. Mijl. Brădeto-făgete - 215,11 ------215,11 2 Făgete pure montane 1089,87 6767,45 370,20 247,12 67,93 - 1,06 1,74 255,00 7,44 - 6,45 8814,26 73 Făgete pure de dealuri - 987,08 289,56 4,06 17,31 - 15,14137,12 36,76 43,39 - - 1530,42 13 Făgete amestecate - 33,32 - - 34,06 ------67,38 1 Gorunete pure 71,30 227,15 78,26 77,90 29,92 - 40,89 50,89 45,61 12,87 - 0,69 635,48 5 Goruneto-făgete 36,53 227,90 45,23 39,56 35,31 - 0,56 0,29 - 1,82 - - 387,20 3 Stejărete pure de 44,79 138,57 - 99,36 29,13 26,98 40,04 - 21,17 0,90 - - 400,94 3 stejar Şleau deal câmpie de 7,17 16,59 - - 8,32 4,05 - - 3,46 - - - 39,59 - ST Cerete pure - 5,05 ------5,05 - Aninişuri de anin 3,94 ------2,35 - - - 6,29 - negru TOTAL 1253,60 8618,22 783,25 468,00 221,98 31,03 97,69190,04 364,35 66,42 - 7,14 12101,72100 % 10 71 6 4 2 - 1 2 3 1 - - 100 -

Se observă că cele mai răspândite formaţii forestiere din cuprinsul Ocolului silvic Tismana sunt făgetele pure montane (73%) şi făgetele pure de dealuri (13%). Structura actuală a pădurilor, tipurile de pădure întâlnite în cadrul Ocolului silvic Tismana, caracterul actual al tipului de pădure etc. sunt rezultatul direct al modului de gospodărire a pădurilor de-a lungul timpului. 105

Formaţiile forestiere întâlnite sunt corespunzătoare etajelor fitoclimatice în care este situat ocolul, ceea ce arată necesitatea menţinerii speciilor forestiere de bază existente (fag, gorun, molid) şi crearea de arborete valoroase, rezistente la acţiunea factorilor destabilizatori.

4.6. Structura fondului forestier Structura actuală a fondului forestier al Ocolului silvic Tismana reflectă modul în care au fost gospodărite pădurile acestui ocol. Principalele elemente de caracterizare a structurii fondului forestier de la amenajările precedente şi de la amenajarea actuală sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 4.6.1. Anul Specii ame- Specificări FA MO GO CA ST BR DU CAS DR DT DM Total najării Compoziţia (%) 83 1 5 - 3 1 - - - 5 2 100 Clasa de producţie medie III,3 III,0 III,0 - III,0 III,0 - - - III,3 III,2 III,3 Consistenţa medie * * * - * * - - - * * 0,78 1962 Vârsta medie (ani) * * * - * * - - - * * 80 Creşterea curentă (m3/an/ha) * * * - * * - - - * * 3,9 Volum total (mil. m3) * * * - * * - - - * * 7432,7 Volumul mediu (m3/ha) * * * - * * - - - * * 287 Compoziţia (%) 75 4 5 - 3 3 - - - 8 2 100 Clasa de producţie medie III,2 III,0 III,0 - III,0 III,0 - - - III,8 II,5 III,2 Consistenţa medie * * * - * * - - - * * 0,77 1972 Vârsta medie (ani) * * * - * * - - - * * 75 Creşterea curentă (m3/an/ha) * * * - * * - - - * * 4,1 Volum total (mil. m3) * * * - * * - - - * * 5337,4 Volumul mediu (m3/ha) * * * - * * - - - * * 211 Compoziţia (%) 70 7 5 - 3 4 - - 4 6 1 100 Clasa de producţie medie III,1 III,0 III,0 - III,0 III,0 - - II,9 III,1 II,8 III,1 Consistenţa medie 0,82 0,83 0,79 - 0,75 0,84 - - 0,85 0,83 0,84 0,82 1982 Vârsta medie (ani) 74 10 94 - 83 21 - 49 18 48 22 64 Creşterea curentă (m3/an/ha) 4,7 2,6 3,8 - 4,8 2,7 - - 5,7 4,9 8,2 4,4 Volum total (mil. m3) * * * - * * - - * * * 5043,1 Volumul mediu (m3/ha) 239 22 278 - 304 70 - - 18 115 160 204 Compoziţia (%) 77 5 4 2 3 2 1 - 1 4 1 100 Clasa de producţie medie III,1 III,1 III,1 III,4 III,1 II,9 III,0 - III,0 III,5 III,1 III,1 Consistenţa medie 0,82 0,86 0,76 0,81 0,72 0,86 0,89 - 0,83 0,79 0,82 0,82 1994 Vârsta medie (ani) 100 24 97 48 100 49 26 - 22 53 53 90 Creşterea curentă (m3/an/ha) 4,2 7,8 3,7 5,4 3,9 4,7 7,3 - 5,5 4,6 5,9 4,5 Volum total (mil. m3) 4536,8 97,5 229,1 53,7 149,9 87,0 54,6 - 11,2 86,2 33,3 5339,4 Volumul mediu (m3/ha) 295 103 265 125 276 195 212 - 78 116 214 268 Compoziţia (%) 79 4 4 3 2 2 1 - 1 3 1 100 Clasa de producţie medie III,1 III,2 III,1 II,9 II,9 II,9 II,3 - III,0 III,3 II,8 III,1 Consistenţa medie 0,80 0,87 0,75 0,79 0,68 0,85 0,89 - 0,86 0,78 0,85 0,80 2004 Vârsta medie (ani) 102 34 106 54 104 60 36 - 38 64 56 94 Creşterea curentă (m3/an/ha) 4,6 10,0 3,5 6,4 4,0 7,1 12,4 - 7,2 4,6 7,6 5,0 Volum total (mil. m3) 4557,2 143,9 204,7 75,1 120,3 99,0 74,3 - 16,5 106,0 46,0 5443,0 Volumul mediu (m3/ha) 300 184 291 157 302 269 300 - 160 157 242 284 Compoziţia (%) 76 3 5 3 2 2 2 - 1 5 1 100 Clasa de producţie medie III,0 III,0 III,2 III,5 III,1 II,6 II,1 - II,9 III,6 II,8 III,0 Consistenţa medie 0,76 0,88 0,72 0,77 0,68 0,85 0,90 - 0,90 0,77 0,83 0,77 2014 Vârsta medie (ani) 112 45 114 65 114 65 48 - 35 74 71 104 Creşterea curentă (m3/an/ha) 4,6 11,4 3,0 5,1 3,8 9,8 14,6 - 7,3 3,4 7,0 4,9 Volum total (mil. m3) 2728,3 86,6 168,9 63,4 89,4 75,5 93,6 - 21,7 95,1 45,1 3467,7 Volumul mediu (m3/ha) 296 268 281 165 300 342 458 - 194 169 265 287 * nu sunt date Structura fondului forestier se prezintă diferit de-a lungul celor şase etape de amenajare atât datorită modificării suprafeţei fondului forestier (trecerea în fondul forestier de stat a pădurilor comunale prin Decretul 328/1986, restituirea pădurilor foştilor proprietari pe baza legilor fondului funciar, intrări şi ieşiri cu acte legale) cât şi datorită lucrărilor silvotehnice efectuate de-a lungul acestor etape. Astfel, în ceea ce priveşte compoziţia, aceasta nu a suferit modificări importante pe parcursul etapelor de amenajare. Unele modificări au fost în corelaţie cu concepţia de 106 moment privind speciile forestiere utilizate la lucrările de împădurire şi cu evoluţia fenomenului de uscare anormală datorată unui complex de factori ce s-au manifestat în ultima perioadă (seceta prelungită din ultimii 10-15 ani corelată cu unii factori limitativi în condiţiile edafice întâlnite în această zonă. Clasa de producţie medie prezintă valori apropiate de-a lungul etapelor de amenajare (III,3 - la amenajarea din 1962 şi III,0 la amenajarea actuală), fiind rezultanta condiţiilor staţionale întâlnite pe teritoriul luat în studiu (substrate litologice sărace, acide, prezenţa scheletului pe profil, a fenomenelor de eroziune etc). Vârsta medie înregistrează valori corespunzătoare evoluţiei structurii pe clase de vârstă a arboretelor. Creşterea curentă s-a modificat de la o etapă de amenajare la alta ca urmare a evoluţiei vârstei medii a arboretelor şi a condiţiilor staţionale existente. Corelat cu evoluţia structurii arboretelor pe clase de vârstă şi a indicelui de creştere curentă volumul mediu la hectar a înregistrat o evoluţie fluctuantă pe parcursul celor şase etape de amenajare astfel: în etapele 1962-1982 evoluţia este descrescătoare de la 287 m3/ha la 204 m3/ha, urmând ca în următoarele etape să crească la 287 m3/ha. Structura fondului forestier din cadrul Ocolului silvic Tismana pe grupe funcţionale, subunităţi de producţie, grupe de specii, clase de producţie şi clase de vârstă, sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 4.6.2. Gr. Gr. Supr. Clase de varsta (ha) Clase de productie (ha) SUP fct. elm. ha I II III IV V VI VII I II III IV V Qv 682,52 6,88 17,55 89,31 86,63 46,06 54,32 381,77 0,50 103,10 368,78 198,79 11,35 FA 7350,70 399,58 1006,01 1784,19 465,55 79,78 110,23 3505,36 - 963,00 6073,31 308,85 5,54 DR 761,37 54,65 269,57 371,78 38,48 4,16 3,73 19,00 33,58 236,22 475,79 13,61 2,17 A I DT 472,55 37,49 128,52 138,00 63,33 29,41 6,12 69,68 0,41 57,93 319,38 85,45 9,38 DM 110,56 1,65 22,05 36,00 31,27 3,07 1,46 15,06 1,96 42,77 55,29 9,40 1,14 Total 9377,70 500,25 1443,70 2419,28 685,26 162,48 175,86 3990,87 36,45 1403,02 7292,55 616,10 29,58 Qv 10,40 0,38 - - 0,03 - 1,75 8,24 - - 9,58 0,82 - FA 221,04 - - 4,86 - 5,24 25,96 184,98 - - 91,55 76,65 52,84 DR 11,96 - - - - - 2,77 9,19 - - 3,01 - 8,95 E I DT 67,68 3,37 - - 0,26 21,78 29,69 12,58 - 1,76 16,90 12,95 36,07 DM 19,49 - - - - 0,18 15,49 3,82 - 2,89 7,87 8,73 - Total 330,57 3,75 - 4,86 0,29 27,20 75,66 218,81 - 4,65 128,91 99,15 97,86 Qv 87,33 - - - 3,91 - 20,82 62,60 - 45,27 40,23 1,83 - FA 70,00 - 7,73 43,67 16,18 - - 2,42 - 2,42 67,58 - - DR 23,50 - 2,59 8,13 12,78 - - - - 2,73 20,77 - - K I DT 54,08 - 12,94 5,97 2,73 - 10,20 22,24 - - 26,66 3,97 23,45 DM 12,68 - 2,59 1,90 8,19 - - - - 2,73 9,95 - - Total 247,59 - 25,85 59,67 43,79 - 31,02 87,26 - 53,15 165,19 5,80 23,45 Qv 139,10 0,27 3,55 2,75 60,00 6,80 22,88 42,85 - 4,55 67,09 54,83 12,63 FA 1577,02 2,83 44,93 116,57 194,94 58,53 171,80 987,42 - 30,08 1052,76 396,81 97,37 DR 64,07 0,69 4,98 19,82 14,44 - 1,32 22,82 - 26,21 34,61 1,93 1,32 M I DT 330,59 2,51 47,81 28,20 106,61 35,02 61,66 48,78 0,23 4,54 104,63 87,69 133,50 DM 27,94 0,03 6,44 2,58 11,36 1,18 2,70 3,65 0,65 8,60 15,44 1,34 1,91 Total 2138,72 6,33 107,71 169,92 387,35 101,53 260,36 1105,52 0,88 73,98 1274,53 542,60 246,73 Qv 919,35 7,53 21,10 92,06 150,57 52,86 99,77 495,46 0,50 152,92 485,68 256,27 23,98 FA 9218,76 402,41 1058,67 1949,29 676,67 143,55 307,99 4680,18 - 995,50 7285,20 782,31 155,75 DR 860,90 55,34 277,14 399,73 65,70 4,16 7,82 51,01 33,58 265,16 534,18 15,54 12,44 Total I DT 924,90 43,37 189,27 172,17 172,93 86,21 107,67 153,28 0,64 64,23 467,57 190,06 202,40 DM 170,67 1,68 31,08 40,48 50,82 4,43 19,65 22,53 2,61 56,99 88,55 19,47 3,05 Total 12094,58 510,33 1577,26 2653,73 1116,69 291,21 542,90 5402,46 37,33 1534,80 8861,18 1263,65 397,62

4.7. Arborete slab productive şi provizorii Fondul forestier al O.S. Tismana este afectat din punct de vedere calitativ, de existenţa unor arborete cu randament scăzut şi arborete derivate, însumând 1636,43 ha, ceea ce reprezintă 14% din suprafaţa fondului forestier. Evidenţa arboretelor slab productive pe unităţi de producţie se prezintă astfel:

107

Tabelul 4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive pe unităţi de producţie Caracterul actual al tipului U.P. de pădure I II IV V VI OCOL Natural fundamental de 83,23 219,07 89,06 391,89 - 783,25 prod. inferioară Natural fundamental - 15,71 240,78 112,15 99,36 468,00 subproductiv Total derivat de prod. - - - - 31,03 31,03 superioară Total derivat 4,73 - 4,69 48,23 40,04 97,69 de prod. mijlocie Total derivat de prod. - - 41,46 148,58 - 190,04 inferioară Artificial de prod. inferioară 1,73 17,94 10,38 35,47 0,90 66,42 TOTAL 89,69 252,72 386,37 736,32 171,33 1636,43 % 5 15 24 45 11 100

Printre cauzele care au condus la scăderea productivităţii acestor arborete se pot enumera: - condiţii staţionale grele şi foarte grele, cu condiţii climatice şi edafice limitative (arborete situate la limita vegetaţiei forestiere, cu sezon scurt de vegetaţie şi vântuite; arborete situate pe soluri foarte superficiale, cu mult schelet şi cu pante foarte mari etc); - calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă etc) care au condus la eliminarea speciilor de bază şi la instalarea speciilor pioniere (plop tremurător, salcie căprească, mesteacăn); - unele măsuri de gospodărire greşit aplicate (extragerea preferenţială a răşinoaselor, exploatarea arboretelor situate pe terenuri cu pante mari şi pe soluri superficiale sau cu condiţii de eroziune excesivă); - păşunatul abuziv practicat în pădurile de la golul de munte şi din jurul localităţilor; - secuirea arborilor din jurul enclavelor, localităţilor, plaiurilor şi de la golul de munte; - ciolpănirea arborilor la lizieră pentru frunzare. Pentru îmbunătăţirea productivităţii arboretelor cu randament scăzut în cadrul unităţilor de producţie s-a procedat la analiza fiecărui arboret în parte, alegându-se metoda de ameliorare cea mai adecvată. În scopul ridicării productivităţii arboretelor şi a îmbunătăţirii rolului polifuncţional al pădurilor cu randament scăzut şi potenţialul staţional, se prevede aplicarea următoarelor măsuri: - menţinerea sau îmbunătăţirea structurii naturale a arboretelor situate pe terenuri cu condiţii grele de regenerare; - refacerea arboretelor cu randament scăzut situate pe staţiuni de bonitate mijlocie; - efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor; - interzicerea păşunatului, mai ales în arboretele tinere, în cele cu condiţii grele de regenerare, cele în curs de regenerare etc; - ameliorarea stării arboretelor din tipul II de categorii funcţionale prin aplicarea lucrărilor speciale de conservare. La revizuirea amenajamentului se va reanaliza din nou situaţia arboretelor slab productive şi, în funcţie de evoluţia acestora, se va face o nouă eşalonare a măsurilor de gospodărire pentru îmbunătăţirea productivităţii acestora.

108

4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi

4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi

Suprafata afectata Total Grade de manifestare NATURA FACTORILOR F. Slaba Moderata Puternica Excesiva puternica % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Doboraturi de vant (V1 - 4) 2 281,68 100 275,48 98 6,20 2 Uscare (U1 - 4) 11 1333,26 100 1136,46 85 122,94 9 62,34 5 11,52 1 Atacuri de daunatori (I1 - 3) Incendieri (K1 - 3) 1,28 100 1,28 100 Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4) 16,53 100 16,53 100 Vatamari de exploatare (E1 - 4) Vatamari produse de vanat (C1 - 4) Poluare ( 1 - 4) Alunecari (A1 - 4) Inmlastinari (M1 - 3) Eroziune in suprafata (S1 - 4) 26,80 100 26,80 100 Eroziune in adancime (A1 - 5) Eroziune total ( 1 - 5) 26,80 100 26,80 100 Roca la suprafata total (R1 - A) 24 2891,53 100 1180,40 41 519,18 18 477,03 16 292,08 10 422,84 15 din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 14 1699,58 100 1180,40 69 519,18 31 0.3-0.5S (R3 - 5) 9 1078,13 100 477,03 44 292,08 27 309,02 29 >=0.6S (R6 - A) 1 113,82 100 113,82 100 Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 3 346,81 100 272,01 78 72,73 21 2,07 1 din care: 10-20% (T1 - 2) 3 344,74 100 272,01 79 72,73 21 30-50% (T3 - 5) 2,07 100 2,07 100 >=60% (T6 - A) Suprafata fondului forestier: 12101,72

4.8.2. Evidenţa factorilor destabilizatori şi limitativi Fondul forestier al Ocolului silvic Tismana este afectat de o serie de factori destabilizatori: rocă la suprafaţă, doborâturi de vânt, uscare anormală, etc. Existenţa acestor factori destabilizatori influenţează negativ calitatea fondului forestier. Posibilităţile umane de înlăturare a factorilor destabilizatori sunt limitate, de aceea se va urmări, pe cât posibil, diminuarea efectelor negative pe care aceştia le au asupra calităţii fondului forestier. Succint, principalii factori destabilizatori înregistraţi în pădurile Ocolului silvic Tismana sunt: a) doborâturi de vânt şi rupturile de zăpadă, ce se manifestă cu o intensitate, în general slabă, afectează 2% din suprafaţa păduroasă, cu predilecţie arboretele în vârstă, al căror coronament este format, în general, din ramuri cu început de uscare, precum şi din arbori uscaţi, deperisanţi sau rău conformaţi. Pe suprafeţe restrânse apar rupturi provocate de zăpezile moi ce se depun pe coronamentele arboretelor tinere, cu consistenţa plină, îndoindu-le, culcându-le la pământ şi chiar rupându-le. Expuse acestor fenomene sunt arboretele pure de răşinoase având consistenţa plină şi vârsta între 20 - 35 ani. Intensitatea fenomenului este în raport direct cu proporţia de participare a răşinoaselor şi cu indicele de acoperire. Suprafaţa acestor arborete fiind mică, în ansamblu unităţii de producţie şi chiar pe total ocol, suprafeţele afectate sunt mici şi sunt concentrate în arboretele în care nu s-a intervenit cu lucrări de îngrijire pentru reducerea consistenţei;

109

b) uscarea anormală afectează în special arboretele de gorun din U.P. IV Tismana, U.P. V Topeşti Bistricioara şi U.P. VI Dumbrava, rareori răşinoasele (pinii), favorizante fiind condiţiile staţionale limitative întâlnite în această unitate de producţie. În zona de munte (U.P. I şi II) nu se înregistrează arborete afectate de uscare. Stabilirea lucrărilor de efectuat în arboretele afectate de factori destabilizatori s-a făcut la teren, după analiza situaţiei concrete a fiecărui arboret (vârstă, consistenţă, clasă de producţie, funcţie îndeplinită, natura factorilor destabilizatori, grad de vătămare etc). O problemă nou apărută, cu care se confruntă silvicultorii din raza O.S. Tismana se referă la uscarea castanului. Acest fenomen a început să se manifeste din anii 1997-1998 şi se manifestă atât în arboretele vârstnice, cât şi în cele tinere, indiferent de modul de regenerare (lăstari sau sămânţă) şi indiferent de condiţiile staţionale şi de vegetaţie. Alarmaţi de amploarea şi intensitatea fenomenului, D.S. Tg. Jiu şi O.S. Tismana au solicitat specialiştilor din cadrul I.C.A.S. efectuarea de cercetări de specialitate în vederea determinării cauzelor generatoare ale fenomenului şi a măsurilor de aplicat în vederea eradicării cauzelor. Astfel, în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că fenomenul de uscare a castanului comestibil este determinat de ciuperca Cryphonectria parasitica (cancerul scoarţei). Agentul patogen, aflat sub carantină în Italia, a ajuns în ţara noastră la Staţiunea Pomicolă Tg. Jiu (Bârseşti) odată cu materialul vegetal adus în vederea cercetărilor de ameliorare a speciei desfăşurate la staţiunea respectivă. Măsurile de combatere şi de limitare a răspândirii agentului patogen respectiv constau în: - extragerea tuturor exemplarelor de castan afectate în gradul IV şi V de infestare (sinonim gradelor IV şi V de uscare); - decojirea pieselor groase de lemn de castan şi arderea sau îngroparea în pământ a materialului rezultat; - arderea exemplarelor tinere de castan; - evacuarea urgentă a materialului lemnos (în repaus vegetativ); - menţinerea în jurul cioatelor a 1-3 lăstari sănătoşi; - extragerea şi arderea tuturor lăstarilor infectaţi de cancer de pe coletele castanilor în curs de uscare. Măsurile preventive de aplicat în vederea limitării amplorii fenomenului sunt următoarele: a) reducerea procentului de castan comestibil (până la maxim 40%) în arborete amestecate şi promovarea "prin tăieri de îngrijire" sau prin alte operaţiuni silviculturale (împăduriri în ochiuri, completări) a altor specii ca FA, GO, CI, FR, PA; b) menţinerea indicelui de acoperire a solului peste 0,7, chiar şi prin menţinerea speciilor de subarboret; c) descopleşirea ochiurilor de seminţiş de castan, fag, gorun, frasin ş.a. în vederea punerii lor în lumină; d) renunţarea la asocierea între castan şi gorun în arborete sau în plantaţii, deoarece s-a dovedit că şi gorunul poate fi gazdă şi poate fi afectat de ciuperca Cryphonectria parasitica; e) extragerea exemplarelor de castan sau gorun infestate cu cancerul scoarţei, indiferent de faza de creştere (seminţiş, nuieliş, păriş sau prăjiniş) prin operaţiunile culturale specifice; f) evitarea păşunatului în pădure; g) îndepărtarea şi arderea (sau îngroparea) exemplarelor juvenile atacate de cancerul de scoarţă care au fost extrase prin tăieri de îngrijire sau arderea cojii la exemplarele care au materialul lemnos valorificabil.

4.9. Concluzii privind condiţiile staţionale şi vegetaţia forestieră Sintetizând datele prezentate pe parcursul capitolului 4, rezultă că între condiţiile climatice, condiţiile staţionale şi vegetaţia forestieră există o strânsă interdependenţă.

110

Fondul forestier al Ocolului silvic Tismana este situat pe versanţi, în general, parţial însoriţi cu înclinări ce în mare parte depăşesc 300 până la abrupturi, cu soluri pe substrate din roci sărace, dure, acide, dominante ca profunzime fiind solurile superficiale la mijlocii. Corelând condiţiile staţionale cu vegetaţia forestieră se remarcă următoarele aspecte: - majoritatea staţiunilor şi a tipurilor de pădure sunt de productivitate mijlocie (81%); - clasa de regenerare ce totalizează 7,14 ha deşi are o valoare destul de mică din punct de vedere cantitativ, va fi împădurită de urgenţă cu specii adecvate tipului de staţiune pe care se află; - speciile existente (FA = 76%, GO = 5%, etc) sunt caracteristice etajelor fitoclimatice în care este situată unitatea luată în studiu şi realizează, cu mici excepţii, destul de bine interdependenţa dintre potenţialul staţional şi vegetaţia forestieră, corelându-se în acelaşi timp şi cu rolul funcţional al pădurilor din zonă; - speciile de plop tremurător şi salcie căprească (majoritare în categoria diverselor specii moi), nu sunt reprezentative, ele putând fi înlocuite treptat sau se vor menţine dacă funcţiile de protecţie atribuite arboretelor respective, impun păstrarea lor în continuare; - comparând potenţialul staţional cu productivitatea arboretelor, se constată că aceasta nu corespunde în totalitate condiţiilor staţionale, aşa cum rezultă şi din tabelul următor: Tabelul 4.9.1. Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe Felul Suprafaţa, ha % Felul Suprafaţa, ha % - + Superioară 1306,09 11 Superioară 1572,13 13 - 266,04 Mijlocie 9790,09 81 Mijlocie 8861,18 73 928,91 - Inferioară 998,40 8 Inferioară 1661,27 14 - 662,87 TOTAL 12094,58 100 TOTAL 12094,58 100 928,91 928,91

Aşadar, pentru 928,91 ha productivitatea arboretelor este alta decât bonitatea staţiunilor. Acest lucru se explică prin existenţa în cadrul ocolului a 468,00 ha de arborete natural fundamentale subproductive, precum şi a 66,42 ha arborete artificiale de productivitate inferioară, arborete care nu valorifică potenţialul staţional. Toate acestea au avut drept rezultat prezenţa în cadrul Ocolului silvic Tismana a 1636,43 ha (14%) arborete slab productive al căror mod de ameliorare este prezentat la paragraful 6.8. În concluzie, referitor la condiţiile staţionale (conform rezultatelor şi interpretărilor cartărilor staţionale), se constată că arboretele sunt, în majoritate, de productivitate mijlocie şi inferioară datorită substratelor litologice sărace (roci acide, şisturi sericitoase, gresii silicioase, micaşişturi etc), prezenţa scheletului pe profil, volumului edafic mic, superficialităţii solului etc. În vederea funcţionării la întreaga capacitate a potenţialului staţional, prin amenajamente s-au prevăzut următoarele măsuri de gospodărire: - reglementarea procesului de producţie forestieră s-a făcut avându-se în vedere principiile amenajamentului, cu deosebire cel al continuităţii şi al productivităţii; - aplicarea diferenţiată a tratamentelor şi a tehnologiilor de exploatare în raport cu tipurile naturale de pădure şi cu funcţiile atribuite arboretelor; - introducerea răşinoaselor (molid, brad, larice) şi a speciilor principale de amestec (paltin, frasin, tei), în completarea regenerărilor naturale din făgetele din zona montană, precum şi a speciilor principale de amestec (paltin, frasin, cireş, tei) în completarea regenerărilor naturale din făgetele din zona de deal şi a gorunetelor sau a goruneto - făgetelor; - la subunităţile unde nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă (S.U.P. "M", "K"), se va menţine vegetaţia existentă, indiferent de valoarea ei economică până la vârsta la care efectul protector începe să scadă, practicându-se întreaga gamă de lucrări de conservare (în S.U.P. "M") sau cele de stimularea fructificaţiei (în S.U.P. "K"); - arboretele din tipul I de categorii funcţionale (S.U.P. "E") vor fi supuse regimului de ocrotire integrală. 141

9. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

9.1. Măsuri în favoarea conservării biodiversităţii Conservarea biodiversităţii este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în vedere la amenajarea tuturor pădurilor. El răspunde cerinţelor unei gospodăriri durabile a pădurilor, contribuind la conservarea speciilor şi habitatelor naturale. Conservarea biodiversităţii vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea următoarelor tipuri de măsuri/acţiuni: a) măsuri generale favorabile biodiversităţii, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte; b) măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a ecofondului şi genofondului forestier.

9.1.1. Măsuri generale Sunt acele măsuri menite să asigure conservarea diversităţii biologice la nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcţiei ecoprotective prin conservarea diversităţii genetice şi specifice. Se vor avea în vedere următoarele: - promovarea cu prioritate a regenerarii naturale a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor silviculturale; - în cazul în care se recurge la regenerare artificială, în amenajament se va recomanda ca materialul genetic, pentru fiecare specie, să se provină din provenienţe locale, populaţia locală fiind unitatea de bază în raport cu care se stabileşte strategia de management; - constituirea de subparcele cu suprafeţe cât mai mari care să includă arbori din aceeaşi specie şi populaţie şi de aceeaşi vârstă sau vârste apropiate; - conservarea ecotipurilor (climatice, edafice, biotice) prin includerea lor în subparcele distincte şi stabilirea de ţeluri de gospodărire corespunzătoare; - menţinerea unui amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret prin promovarea tuturor speciilor adaptate condiţiilor staţionale locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în proporţii corespunzătoare ecologic şi economic ce păstrează, din punct de vedere bogăţiei de specii, caracterul natural al ecosistemelor. - prevederea prin amenajament, a extragerii speciilor alohtone cu ocazia aplicarii intervenţiilor silvotehnice, atunci cand acestea devin invazive; - prin planurile de amenajament se vor face recomandări de a nu se extrage subarboretul cu prilejul efectuării inervenţiilor silvotehnice (cu excepţia situaţiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor tinere); - se va recomanda protejarea arbuştilor în culturile înfiinţate pe terenuri degradate, în liziere sau luminişurile din cuprinsul pădurii, unde speciile animale găsesc hrană şi adăpost; - mentinerea luminişurilor, poienilor şi terenurilor pentru hrana faunei sălbatice în vederea conservarii biodiversităţii păturii ierbacee respectiv păstrarea unei suprafeţe mozaicate; - păstrarea arborilor morţi ("pe picior" şi "la sol") cu prilejul efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere; - păstrarea unor "arbori pentru biodiversitate" - buchete, grupe de arbori sau porţiuni şi mai mari, reprezentative sub raportul biodiversităţii. Aceste porţiuni se pot constitui şi ca subparcele distincte şi urmează a fi conduse până la limita longevităţii, urmând a fi apoi înlocuite, progresiv, cu altele cu prilejul aplicării tăierilor de regenerare si este de dorit să fie cât mai dispersate în cuprinsul unităţii de gospodărire. Pot fi aleşi în acest scop, arbori care prezintă deja putregai, scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema menţinerii acestor arbori în arboretele afectate de factori destabilizatori (cu intensitate a atacului de cel puţin slabă), în care există deja arbori uscaţi, atacaţi de 142 insecte, vătămaţi de vânt şi zăpadă sau de vânat, răniţi prin aplicarea lucrărilor silvotehnice etc.; - în cadrul unităţilor de gospodărire se va urmari realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă întrucât, fiecare clasă de vârstă este însoţită de un anume nivel al biodiversităţii; - conducerea arboretelor la vârste mari potrivit exploatabilităţii tehnice care să favorizeze adoptarea de cicluri de producţie lungi creează premisa sporirii biodiversităţii. Faptul că într-o unitate de gospodărire cu structură pe clase de vârstă echilibrată există arboretele exploatabile cu vârste înaintate denotă un nivel ridicat al biodiversităţii. Referitor la habitatele marginale/fragile (liziere, zone umede, păduri ripariene, grohotişuri, stâncării), prin amanajament se recomandă protejarea acestora şi a vegetaţiei limitrofe după caz (zone umede, grohotisuri), pentru menţinerea condiţiilor specifice în vederea protejării biodiversităţii caracteristice acestor suprafeţe. Detalierea acestor măsuri de protejare se va regăsi la capitolul de reglementare a procesului de producţie. Ori de câte ori într-un arboret există elemente remarcabile care pot să facă obiect de conservare, zona în care acestea se află va fi individualizată în subparcelă aparte, urmând a i se aplica un regim de gospodărire favorabil protejării elementelor respective şi a habitatului lor.

9.1.2. Măsuri specifice Aria naturală protejată care face parte din suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrat de O.S. Tismana este reprezentată de ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest. La dezbaterile care au avut loc la conferinţele de avizare a soluţiilor tehnice s-a pus accentul ca la întocmirea amenajamentului să se adopte măsuri care să creeze premize pentru conservarea biodiversităţii pădurilor, din cadrul O.S. Tismana. Dintre măsurile respective sunt de menţionat: 1. includerea în grupa I funcţională, cu respectarea prevederilor normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, a întregii suprafeţe a ocolului silvic, cu următoarele subgrupe funcţionale: - păduri cu funcţii de protecţie a apelor - 232,20 ha; - păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor - 1698,80 ha; - păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier - 10170,72 ha. 2. includerea în grupa I funcţională, categoria 1.5M - păduri incluse în ariile protejate cuprinse în reţeaua ecologică Natura 2000) a arboretelor din O.S. Tismana situate în ROSCI0129 Nordul Gorjului fe Vest. 3. promovarea regenerării naturale, prin aplicarea de tratamente compatibile cu acţiunea de conservare a biodiversităţii, respectiv: - tratamentul tăierilor progresive în: făgete, făgeto-gorunete şi amestecuri ale acestora cu diverse tari şi diverse moi pe o suprafaţă de 2216,16 ha. Prin aplicarea acestui tratament se urmăreşte menţinerea permanentă şi în bune condiţii a acoperirii solului cu vegetaţie forestieră şi exercitarea continuă şi în mod corespunzător a funcţiilor de protecţie atribuite arboretelor; - tratamentul tăierilor succesive în arboretele în care tratamentul a fost deja început, continuându-se până la lichidarea arboretului matur pe o suprafaţă de 203,86 ha. Prin aplicarea acestor tratamente se urmăreşte crearea, întreţinerea şi ameliorarea permanentă a arboretelor, care, folosind integral spaţiul de creştere, pot asigura echilibrul ecologic, dinamic al ecosistemelor forestiere şi satisfacerea cât mai eficientă a intereselor social-economice, inclusiv obţinerea unor sortimente de lemn de calitate superioară. Regenerarea naturală, prin aceste tratamente intensive, reprezintă un mijloc eficient pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii speciilor. Suprafeţele de parcurs şi volumele de extras prin tăieri progresive, la nivel de U.P., sunt prezentate în tabelul 9.1.: 143 Tabelul 9.1.2.1. Suprafaţa de Volum de extras 3 3 Posibilitatea anuală - m - Tratamentul parcurs - ha - - m - Totală Anuală Total Anual FA BR GO MO TE CA ST SC DR DT Tăieri succesive 203,86 20,39 31400 3140 3091 - 26 - - 11 - - - 12 Tăieri progresive 2216,16 221,62 341061 34106 29758 108 2290 - 153 276 1320 - - 201

4. includerea în S.U.P.”M” - păduri supuse regimului special de conservare deosebită, a arboretelor situate: - în perimetrele de protecţie a izvoarelor de apă potabilă; - pe terenuri cu înclinarea mai mare de 35o; - benzile de pădure din jurul golurilor alpine; - specii forestiere rare (castan comestibil, alun turcesc). Prin constituirea subunităţii de gospodărire de tip M s-a urmărit exercitarea cu continuitate pe o perioadă îndelungată a funcţiilor de protecţie atribuite, urmărindu-se conservarea biodiversităţii, creşterea stabilităţii ecologice şi a eficacităţii funcţionale a pădurii. Suprafaţa arboretelor încadrate în S.U.P.”M” este de 2138,72 ha. 5. menţinerea lemnului mort, pe picior şi căzut, în pădure, până la un anumit procent (1-2%), deoarece orice îndepărtare a lemnului mort nu duce decât la destructurarea avan- sată şi la slăbirea stabilităţii ecosistemului, precum şi la sărăcirea lui în biodiversitate. Cu cât este mai mare numărul de specii şi unităţi intraspecifice, cu atât mai mare este biodiversitatea şi stabilirea ecosistemului. Cu prilejul descrierilor parcelare s-a constatat că în pădurile O.S. Tismana există suficient lemn mort (cel puţin 1-2% din volum), ceea ce înseamnă că pentru aceste păduri este îndeplinită cerinţa Uniunii Europene referitoare la existenţa unei cantităţi suficiente de lemn mort. În perioada de aplicare a amenajamentului, cu prilejul lucrărilor de îngrijire şi regenerare, a tăierilor de igienă şi conservare, este necesar să fie menţinut lemn mort pe picior (arbori uscaţi, iescari, arbori scorburoşi, etc) şi căzut. O atenţie deosebit urmează să fie acordată arborilor monumentali, o identificare a acestora fiind de bun augur. O preocupare aparte, urmează să fie acordată biodiversităţii intraspecifice, asigurând conservarea unităţilor genetice rare de fag, gorun, etc. Pentru conservarea diversităţii peisagistice se va avea în vedere evitarea concentrării de tăieri definitive pe suprafeţe mari. În viitor, se va avea în vedere necesitatea creării unor zone de îmbătrânire, după modelul francez, în bazinele hidrografice mici lipsite de arborete vârstnice (”Manualul de amenajament” – Dubourdieu, 1997). În afara măsurilor menţionate, pentru a se crea condiţiile necesare trecerii la un sistem de gospodărire intensiv, se impun desigur şi acţiuni susţinute privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei de drumuri forestiere, în raport cu natura şi specificul activităţilor preconizate. Concluziile privind biodiversitatea din cadrul O.S. Tismana sunt următoarele: 1. Obiectivele amenajamentului silvic coincid cu obiectivele generale ale reţelei Natura 2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuităţii pădurii, promovarea tipurilor fundamentale de pădure, menţinerea funcţiilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcţionale şi subunităţi de producţie. 2. Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pădurile studiate sunt conforme şi susţin integritatea reţelei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere identificate în zona studiată. 3. Amenajamentul O.S. Tismana v-a fi integrat în Planul de Management ale siturilor ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest. 4. Lucrările silvotehnice propuse nu afectează negativ semnificativ starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termen mediu şi lung. 144

5. Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafaţă din habitatele de interes comunitar. 6. Unele dintre lucrări precum completările, degajările, curăţirile, răriturile au un caracter de ajutor în menţinerea sau îmbunătăţirea după caz a stării de conservare. 7. Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire conduc la modificarea fizionomiei fitocenozelor forestiere, în sensul ca acestea să corespundă ca structură cu cea a habitatelor forestiere de interes comunitar putând fi incluse ulterior în această categorie. 8. Amenajamentele unităţilor vecine au fost realizate în conformitate cu normele tehnice şi au ţinut cont de realitatea din teren ca urmare impactul cumulat al acestor amenajamente asupra siturilor Natura 2000, existente în limitele teritoriale ale O.S. Tismana, este unul nesemnificativ. 9. Gospodărirea fondului forestier nu cauzează modificări fundamentale în ceea ce priveşte starea de conservare a populaţiilor de mamifere. 10. Ansamblul de lucrări silvotehnice prevăzute în amenajament nu va conduce la dereglarea populaţiilor de amfibieni şi reptile, acestea reuşind să se păstreze într-o stare bună de conservare. La această reuşită contribuind şi reţeaua foarte bogată de habitate disponibile pentru aceste specii. 11. Impactul lucrărilor silvotehnice prevăzute în prezentul plan pentru speciile de peşti de interes comunitar este nesemnificativ. 12. Şi impactul asupra creşterii şi dezvoltării populaţiilor speciilor de nevertebrate, de interes comunitar, a prevederilor amenajamentului este unul nesemnificativ. 13. Speciile de plante de interes comunitar nu sunt caracteristice habitatelor forestiere, ca urmare lucrările silvotehnice nu vor avea nici un impact asupra acestora, reuşind astfel să-şi păstreze statutul de conservare. 14. Managementul forestier adecvat, propus în amenajament, este în măsură să conserve suprafeţele ocupate la ora actuală de pădure şi păşune ca tipuri majore de ecosisteme precum şi să păstreze conectivitatea în cadrul habitatelor ce vor putea astfel asigura perpetuarea în timp a biocenozelor naturale. 15. Reglementările şi măsurile propuse de amenajamentul silvic în studiu nu implică un impact negativ asupra ariilor naturale protejate existente în limitele teritoriale ale O.S. Tismana.

9.1.2.1. Situl de importanţă comunitară - ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest

9.1.2.1.1. Suprafaţa sitului Situl de importanţă comunitară - ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest cu suprafaţa de 87321 ha aparţine regiunilor biogeografice alpină şi continentală, fiind situat în judeţul Gorj (Fig. 9.1.).

145

Fig. 9.1. Harta sitului de importanţă comunitară ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

9.1.2.1.2. Tipuri de habitate prezente în sit Conform Formularului Standard Natura 2000, în situl de importanţă comunitară ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest se întâlnesc următoarele tipuri de habitate:

146

Tabelul 9.1.2.1.2.1. Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest Supr. Cod Denumire habitat % Reprez. Conserv. Global rel. Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni 5130 0,01 B B B B calcaroase 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 0,05 B C A A Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul 3230 0,5 B C B B râurilor montane Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor 3240 0,5 A C A A montane 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 1 B C B B 4070* Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 0,05 A C A A 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 0,02 B C B B Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe 6210* 0,05 B C B B substrat calcaros (Festuco Brometalia) Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul 6430 0,50 B C B B câmpiilor, până la cel montan şi alpin 6520 Fâneţe montane 5 B B B B 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 5E-05 A C A A Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul 8120 0,01 B C B B montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci 8210 0,001 B B B B calcaroase 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 3,6 B B B B 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 4 B B B B 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 1,3 A C A A 9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,6 B C B B Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi 9180* 0,1 A C A A ravene Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior 91E0* 0,2 A B A A (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 2 B B B B 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun 0,01 B C B B 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 30 A A A A 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 0,25 B C B B 9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa 1 B A B B Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana 9410 2 A C A A (Vaccinio-Piceetea)

Notă: Semnificaţia abrevierilor din tabel este următoarea: - % - proporţia de acoperire a habitatului din suprafaţa sitului Ex: 4060 – 2, adică 2% din suprafaţa sitului este acoporit cu tipul de habitat 4060 - reprezentativitatea - gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului, ce reprezintă măsura pentru cât de „tipic“ este un habitat, folosindu-se următorul sistem de ierarhizare: A - reprezentativitate excelentă; B - reprezentativitate bună; C - reprezentativitate semnificativă; - suprafaţa relativă - suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional. Acest criteriu se exprimă ca un procentaj „p“ ce corespunde următoarelor situaţii: A: 100 ≥ p > 15%, B: 15 ≥ p > 2%, C: 2 ≥ p > %. - stadiul de conservare: gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat natural în cauză, precum şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie. Sistem de ierarhizare: A - conservare excelentă, B - conservare bună, C - conservare medie sau redusă. - evaluare globală - evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării tipului de habitat natural respectiv. Sistem de ierarhizare: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

9.1.2.1.3. Specii existente Conform Anexei a II - a Directivei Consiliului 92/43/CEE, în Situl de importanţă comunitară ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest se întâlnesc speciile din tabelul 9.1.2.1.3.1.

147

Tabelul 9.1.2.1.3.1. Specii existente în Situl de importanţă comunitară ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest Populaţie Evaluarea sitului Migratoare Cod Specie Rezi- Popu- Conser- Evaluare Repro- Izolare dentă Iernat Pasaj laţie vare globală ducere Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1316 Myotis capaccinii R B B B B 1321 Myotis emarginatus P B B C B 1303 Rhinolophus hipposideros R C B C B 1304 Rhinolophus ferrumequinum R C B C B 1305 Rhinolophus euryale V C B B B 1306 Rhinolophus blasii R C B B B 1307 Myotis blythii RC C B C B 1310 Miniopterus schreibersi V C B C B 1352 Canis lupus P C B C B 1354 Ursus arctos P C B C B 1355 Lutra lutra V C B C B 1361 Lynx lynx R C B C B Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1193 Bombina variegata P C B C B Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1122 Gobio uranoscopus V C B C B 1138 Barbus meridionalis R C B C B Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 4036 Leptidea morsei R B B C B 1037 Ophiogomphus cecilia P B B C B 1060 Lycaena dispa P C B C B 1078 Callimorpha quadripunctaria P C B C B 1083 Lucanus cervus P C B C B 1084 Osmoderma eremita P A B C B 1088 Cerambyx cerdo P C B C B 1087 Rosalia alpina R C B C B 4030 Colias myrmidone P B B C B Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 2093 Pulsatilla grandis R B B C B 4066 Asplenium adulterinum R C B C B 4070 Campanula serrata C C B C B 4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B B C B 4116 Tozzia carpathica R C B C B

Notă: Semnificaţia abrevierilor din tabel este următoarea: - rezidentă: C - specie comună; V - specie foarte rară; R - specie rară; P - semnifică prezenţa speciei. - populaţie: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu se exprimă ca un procentaj „p“ ce corespunde următoarelor situaţii: A: 100 ≥ p > 15%, B: 15 ≥ p > 2%, C: 2 ≥ p > %, D – populaţie nesemnificativă. - conservare: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pemtru speciile respective şi posibilităţile de refacere. Sistem de ierarhizare: A - conservare excelentă, B - conservare bună, C - conservare medie sau redusă. - izolare: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei. Sistem de ierarhizare: A - populaţie (aproape) izolată, B - populaţie neizolată, dar la limita ariei de distribuţie, C - populaţie neizolată cu o arie de răspândire extinsă. - evaluare globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective, sistemul de ierarhizare este următorul: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

Alte caracteristici ale sitului: Nordul Gorjului de Vest este constituit dintr-o fasie subcarpatica cu doua aliniamente de dealuri alternand cu depresiuni si dintr-o rama montana a carei morfologie este mult mai impunatoare si complexa. Desi sunt unitati naturale distincte ele se completeaza intr-o armonie perfecta la care contribuie toate componentele naturale precum si asezarile omenisti cu specificul lor economic si etnografic. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptări): Teritoriul, lipsit de localităţi - cu excepţia celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină, în ecoregiunea Carpaţilor Meridionali, 148 pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, între graniţa cu Parcul National Defileul Jiului la răsărit şi Culmea Cernei, la apus şi între cumpăna apelor, la Nord şi drumul submontan Apa Neagră - Bumbeşti - Racoviţa, la Sud. Principalele categorii funciare sunt reprezentate de păduri, cu zone întinse virgine şi cvasivirgine, pajişti, stâncării, abrupturi, chei şi poieni. Poziţia în SV arcului carpatic, cu influenţe climatice submediteraneene, larga extensiune a calcarelor, expoziţia preponderent sudică, corelate cu marea amplitudine altitudinală şi fragmentarea accentuată a reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal şi al lumii animale, aici înregistrându-se o interferenţă complexă între elementele sudice cu caracter relativ xeroterm (care urcă la unele dintre cele mai mari altitudini din ţară, de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) şi elementele arcto-alpine, care coboară destul de mult pe înălţimile afectate de efectul de culme. Prin valorile altitudinale extreme şi prin ecartul altitudinal amintit, domeniul deţine recordul absolut în raport cu toate celelalte arii naturale protejate existente şi potenţiale din ţară şi probabil şi din Europa, cel puţin în banda latitudinală mediană.

Calitate şi importanţă: Situl se întinde pe suprafaţă mare, cuprinzând mare parte din munţii Vâlcan si o parte mică din Godeanu. Situat în regiunea alpină cu o mare bogăţie de elemente floristice şi faunistice. Datorită condiţiilor fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme prezente toate zonele alpine şi subalpine. În hornurile stâncariilor de calcar se dezvoltă plante de talie mare, printre care specii de Trollius uropaeus şi Lilium martagom, pe stâncile din zona Muntelui Oslea fiind prezentă floarea de colţ -Leontopodium alpinum şi salcia pitica - Salix retusa, alături de garofiţa albă - Dianthus spiculifolius şi clopoţeii de munte - edraiathus graminifolius. Importanţa ştintifică deosebită se datorează existenţei alunului turcesc, element sudic cu caracter relict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordica a arealului său european. Este de remarcat prezenţa sa atât în asociaţia forestieră, cu elemente sudice în pătura erbacee, cât şi în tufărişurile de liliac cu scumpie de tip carpato- balcanic. Prezenţa speciilor Ruscus aculeatus şi Dictamnus albus măresc valoarea ştiinţifică şi peisagistică a zonei. Aici îşi găsesc habitatul propice 3 specii din carnivorele mari protejate în întreaga Europă (urs, lup, râs), precum şi alte specii de mamifere şi păsări de asemenea protejate prin legislaţia internaţională. ICAS - Stoiculescu C (comentariul realizat pentru Nordul Gorjului): Cercetările româno-germane (Stoiculescu, 2005) relevă apartenenţa sitului la puţinele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversităţii. Astfel, cu toate că ocupă sub 0,64 % din suprafaţa ţării, focalizează o considerabilă diversitate ecologică şi biologică. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentată prin: 6 tipuri de ecosisteme (de pădure, de pajişte, saxicol, acvatic, riparian şi cavernicol); 17, respectiv 18 %, din cele 92 habitate naturale protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 6, respectiv 23 %, din cele protejate, 12, respectiv 43 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate de aceiaşi legislaţie, din care 3, respectiv 50 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 8 din cele 11 etaje bioclimatice ale României; 28 unităţi edafice forestiere grupate în 9 tipuri de sol şi 6 clase de soluri; 62 din cele 212 tipuri de staţiune forestieră identificate în ţară 22 din cele 50 formaţii forestiere, cu 84 din cele 306 tipuri de pădure ; 1.758 specii, din care: 703 specii animale (mamifere – 45, păsări – 139, reptile – 23, amfibieni – 14, peşti – 11, nevertebrate – 471); 808 specii vegetale (spermatofite - 679, pteridofite –19, briofite 110) şi 247 specii de fungi şi licheni (fungi – 234, licheni - 13). Din acestea, 242 specii (14 %) sunt protejate prin legi române şi comunitare, din care: 193 specii animale (mamifere – 19, păsări – 132, reptile – 14, amfibieni – 11, peşti – 3, nevertebrate - 14) şi 49 specii vegetale (spermatofite); 3 specii noi pentru România (coleopterele Metaclisa aurea, Eubrachium hispidulum şi Protaetia angustata); 20 specii de coleoptere relicte ale pădurii virgine; 11 taxoni endemici, din care 3 animali (reptile – 1, peşti – 1, nevertebrate 1) şi 8 vegetali (spermatofite); 4 taxoni vegetali (spermatofite) subendemici; 27 specii vegetale (spermatofite) foarte rare. Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 50 se încadrează în Anexa 3 din Legea nr. 462/2001.

149

Specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică, alte 104 specii se încadrează în Anexa 4 Specii de animale şi plante care necesită o protecţie strictă, iar alte 21 specii în Anaxa 5 Specii de plante şi animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management.

Vulnerabilitate: Traficul auto, turism necontrolat, exploatare resurse naturale, pasunatul, turismul necontrolat, constructii, braconaj, pescuit si exploatare masa lemnoasa. ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptari): Inclinările preponderente ale versanţilor, inclusiv din fondul forestier, depăşesc 31 grade şi demonstrează marea vulnerabilitate la eroziune, doborâturi de vânt şi alunecări de teren. Ca elemente de presiune antropică se remarcă şoselele, care au pătruns pe multe din văile montane (Runcu-Câmpu lui Neag), exploatarea lemnului, braconajul, păşunatul în golul de munte şi la poalele munţilor, exploatările de calcar (mai ales din bazinul Şuşiţei Seci, pentru combinatul de la Bârseşti) care au lăsat urme adânci în trupul muntelui. Modificări s-au produs şi prin amenajările hidroenergetice (complexul Cerna-Motru-Tismana- Bistriţa).

L U vf. Mic 1917 m

vf. Mare! cu # ! l

L # ! e L ! C 1927 m a

a N

e ! I

Pş. d ! vf. Rostovanu

e e ! U u !

vf. ţa 1619 m !

! l ! !

! # V ! M

O # g!

! vf. .

S A! !

Aria Mică u !

s ! r

! ! n c

L ! # a Poiana I ! a vf. Arcanu

1886 m ! Groapa Lupului ov n P

! O t u

! s l !

! u ! o

Văcăriei # R 1760 m i # ! ! #H 1492 m !

a l e #

C 1607 m !

o e ! vf. Nedeuţa

vf. Aria Mare 26 t! !

! vf. Prisloapelor -

e t 25 ! 106 108

30 a M

p 157! 4 m 1729 m

! vf. Nedeiu r E

1932 m !

. !

# ! 1536 m 109

! ! m !

P u

! e ă

! !

! o r

l l 1638 m 103 c ! i M-tele !

! a

O #

p r i !

c !

! a 104

! # # # M

i 27 u !

u !

i ! M !

! Oslea Cuiul Popii a M

! e j

29 31 l!

c M ! 105 â 110 a ! e

! ! ! ! p j ! V

1944 m 1613 m E 107.

! a 115 o â

! p

24 ! o N ! l 0 ş !

# ! Lespezile s V

! n ! 20 ! i

1940 m c 0! . ! !

28 ! ! Golul . ! r

9 e p ! !

P ! 102 ! p

! 111 n P 21 =! Nedeuţei ! . o ! 33

116 p 1! !i alpin Oslea l , ! 32 Golul 1! ! u i i ! i M u ! c !k pele ic r u ! ă 34 1459 m a i . lui

! !m lo l 114

19 p ! ris i C ! R 98

! # alpin NedeuţaP h u . ! ! 97 Ş ! i ! ! !! . C c ! ! r

G !

! ! !

! ! i ! u 117 23 ! p 61 l

! h

r ă 119 !

! 35 v I

! p ! ! 16 cr o ! i i vf. Cioaca ! ! 22 ! . ! l O N ! ! 96 a ! ! ! r s e ! ! 112 liţa p ! deuţa ! 50 54 i S e ! l 118 l ă 101 113 ! lui e ! a

18 d ! ! ! ! ! e !

! ! ! ! 17 ! ! ! !

m ! ! k ! ! 5 ! ! m 7, ! 36 ! ! Cecală = ! ! l 95 l ! Între Tâlve ! 1 ! ! ! ! 44 .

! 0 u ! ! i ! ! ! 55 0 49 ! ! ! c

! T V E ! 62 !

c u 120

1578 m ! 1344 m 121 ! ! F ! !

â r l 53 60 ă 15 ! ! 99 H !

. r ! # l u r c ! ! u ! v l

o r c 8 l r a 100 res ! # ! e 37 . a u o e ! ! i ! p ! T t 13 a ! 43 t a a o i 51 94 ! T â a e

o 122

t a g ! 14 r M i c B ! l R

â r . G o ! 7 a e c ! 38

. l v a u 123

r v !

! a

! d

c H a u o r !

! 45 e l e . O

E ! p M s

! 93 r

i c

N ! . c t 124

! O i ă o 56 â 63 ! c ic

12 9 ! s 39 ă i

! 59 B

! l 125 M 6 ! i

! ţ . 91 Legendă

! a u

! 42 v

! n 126 !

F.C. 6 !

11 ! F.C. 6 e

! lb i ! a !

! G 128 129

! 52 ! ! U.P. II u C Sediu ocol silvic

10 ! U.P. II

! 64 90 c ! 92 l u 5 ! 41 nu lm

! BISTRIŢA be

! !

! 40 BISTRIŢA l e 1

! a

G ! Canton silvic

! ! !

! 46

vf. ! .

! c P

or ! t !

i ! 57 ă ! 58 139

ld ! 48 ui l l ! i ! ă 4 eşu Poiana Boului ! ! ! p e c c ! BISTRIŢA 127 l r 65 a s Alte clădiri silvice

.! S! 174 130

# ! T i ! c O

zv 3 ! a ! i a 1070 m . ! e c i k D u o S ! lm

! c 175 u u 140 !

a ! l

! ăl 66 u c Cabană de vânătoare

47 ! d ! n 138

! !

! r ! ! e Golul ă 2 !

to ! b l e

173 a !

r !

! G 132

! !

i ! VĂRATECv. d

! !! i ! VĂRATEC ! 89 V ! 67

i ! ! !

! !

v. B !! !

alpin Boul e ! !

u ! r !! Depozit de hrană vânat h ! !

l 172 inei ! v ! ! ! â

! . !

u ! ! O ! ! i ! ! o ! ne s 131 B! i ! i ! l j L

h lu e!

! a !

i ! r u ! a ! ! o

u 170 e . B !

l ! ! B p ! i ! 141 1 . ! ! 88 u

e ! ! c ! l Colibă de vânătoare

171 ! ! u t 165 ! ş

! 158 ! e n 137 ! p ! 169 ! 69 78

u 166 ! 133 a

! !

! T 137 ! j

! ca n !

vf. ! ! ! 79 u M !

! ! Cotă

! L . ! 176 ! 87

! # !

c ! ! ! ! ! ! ! !

! ! ! ! !

m 177 ! 4 k

Piscul Boului ! !

168 ! ! !

! ! !

! ! 6 !

! ! U ! 142 ! ! !

, ! ! 68!

135 !

! !

3! ! ! ! ! !

! !

! ! ! !

A = ! !

! !

! 71

! e

! Mânăstire

! ! ! 2 ! l 143

! 0 !

! e 1508 m ! ! ! 136 0 ! 136 ! ! ! 134 r ! 138 157 ! t

167 ! ! i

! a E e ulu !

! i p F i g ! i ! ! âr ! ! ! P 131 164 159 ! 86 135 P r. Limită fond cinegetic r ! c

u 161 156 ! l ! 77 lui Mic ! u 134 ă i . Pârg p! u! ! v ! ! ! ! ! v c . o u v 144

B l m ! . P !

! 80 !

ă k ! L

i ! â

u . ! Limită fond piscicol 160 ! z ! r ! ! ! n F 5 70 g 145 , ! c v V i ! u

! 132 s lu . v

. !

a 155 ! 139 !

. ! i Pi !

r r 151 !

M a L =

F a !

130 p . s 146 a Limită parcelă

e !

163 r inu 1 ! 72 151 r 147

! U.P. I s e

U.P. I c !

140 162 l 0 150

! p ! ! ! ! !

u 149 ! ! 85

! ! ! !

e ! ! ! 133 ! 129 z i 0 ! ! ! e ! ! Linie parcelară

l ! 154 !

! u !

i ! !

P ! 75 l ! 150 !E ! 152 148

p u

! l 74

152 F c !

i r . !

! .

B u 76

! 147 ! 81 u 146 ! Limită fond forestier proprietate publică a statului ! RĂCHIŢEAUA

! u

128 RĂCHIŢEAUŢ A ! !

l ! ou !

142 153 ! ! ! a !

a p ! 73 c

! 143 u!

! u l 162 125 148 ! ! ! i ! e z s u a ! ! ! v mo ! n p a 149 . ! e t F u r ţ ! 153 i 160 !

! ! ! a 159 i u i

! ! 141 ! Limită fond forestier aparţinând altor proprietari/deţinători decât statul

126 ! ! r c

! s Ţ h !

127 !

! ! ! ! l

m ! e

! ! c

! ! ! a u . k

! ! ! ă ! t

! r ! ! ! ! ! ! ! 7 ! ! ! ă r !! ! a

! , 161

! 3 163 , ! ! 9 ! c ! i V r

k F ! = c 6 ! ! ! ! ! R ! ! m ! 63

! ă

! ! ! ! ! ! # 124 ! ! r ! ! ! 8 . ! !

! ! 0 = V ! ! ! ! ! !

! r ! 0 ! ă Limită unitate de producţie

! . ! ! . g

! ! 3 ! p n

E ! u ! c r ! F ! L ! ! ! 145 0 158 v.

! ! 65 . M ! c ! !

! ! ! ! ! 0

vf. Frumosu ! ! !

! ! ! 64 !

! a ! e !

123 L ţ u ! E ! ! ! i a ! ! 120 ! ! ! F vf. Piva h ! ! i ! 82 ! e c c ! 84 Limită unitate de producţie pe culme 121 ! ! 144 ! 1493 m ! ă ! 164 s ! ! #

119 !

p ! ! c ! ! !

! ! ! ! 69 R ! 1345 m e ! ! 165

! . . !

z! p ! 67 ! 68

! F !

e ! ! 154 ! Limită ocol silvic ! ! ! !

! P

l ! ! ! !

e ! ! ! E ! ! ! r ! ! !

122 ! 82

! ! 0 62 157 r ! ! 66

! ! 168 166 ! ! ! ! !

! ! a

! ! o 0

! !

! ! !

! v

116 ! ! ! 11! 8 ! v 48

! ! !

4 r

! 58 ă 81 ! !

z Limită ocol silvic pe culme ! o

! = l Lacul 167 P-na

i ţ !

I i

! !

! i

3 ! ! !

z r !

! o c 169 r ! l l Faţa Pravăţului u ! i

o ! 70 i ! u ! 49 v 117 88 , c ! l ă de P-na 5 l S e ! 61 ! ! m S Limită ocol silvic pe fond forestier aparţinând altor proprietari/deţinători decât statul

. ! ă ! r ! c . ! 155 ! p ! k

! ! Scărişoara

a S c ! N113 ! ! o k

! i m !

112 ! ! . i

b ! 47 acumulare

! 7 ! !

114 r !

! O ! p i ! !

! . ! e , ! 170 C . ! !

! F! r ! c ! 115 ! ! l

! ! ! ! o c ! 60 ! ă Drum de pământ ! n

g E 1 M 176 ! ! e ! ! c ! e c 71 Valea r =! ! ! ! ! ! ! ! !

r u ! ! 0 ! 55 l ! i i ! ! 5! 178 179 ! ! o a ! 0 ! u 42 ! ! o 57 111 ! ! ! ! ! ! 0 ! 54

! ! ! 87 !

! 41 t

6 M ! Lungă

! 110 0 ! !

! P Drum forestier existent 91 n M ! ! 46 i e ! ! 89 ! = . c

! I

! ! ! 40 E a r l ! ă ! ! i !

! p ! 1 ! ! ! 90 171 ! d ăr ! ! F 80 a !

u !

t ! ! i ! n ! ! i ! t , 83 r m 175 i 39 ! â ! p

! ! ! ! 6 ! ! ! l 174 Drum de exploatare, aparţinând altor sectoare decât cel forestier a C ! 59 M a u

! o n 190 ! 43 . ! 77 ! ăva 95 . 50 dr

l p k ! e z e ! l ! ! 45

106 ! 94 72 ă ! !

m S ! !

! G

L u N

P 109 ! ! 180 i i .

! 189

! !

96 . !

! 76 u ! u

! n 172

. ! l e ! ! !

! p Drum comunal ! L

l ! ! u

! ă

! v ! i !

p p lu !

! u

e 86 !

! n ! u !

! a i ! 84

! m 38 !

ţ ! s

107 105 p L ra !

37 ! ! ! i! a ! 93 n ! . 36F !

! . Drum judeţean . 31 191 h ! e 52 51 ! 108 ! u L 73 p p ! m ! c vf. Cioaca ! 44 ! l ! ! !

k ! u ! e G

! ă

! i vf.

! !

! ! 0 ! o . 30 ! !

# R , !

! Drum naţional !

vf. Cioaca !

Crişanului ! r vf. Piatra

! p

. 2 92 ! 74

! ! V

! ! d 188

v !

! 181

= 97 !

! Prislop

z ! 53

! a

! 7

i 85 !

! ! !

104 ! Rudăriei !

! 0 ! 1159 m 56 Borăştenilor 192

e !

! ! !

10! 3 0 #

# ! M # 35 l Cale ferată simplă

! 27 1106 m

98 !

! E vf.Pietrii i

29 ! ! !

79 !

1269 m m ! 78

! 1309 m r

28 !

F ! a

! ! ! Ó Ó ! ! !

k ! ! u ! 99 ! ! ! ! r 184 !

! c 82 1424 m s

! ! c

0 32 ! 79 ! i

r. e P 26 P Reţele electrice de înaltă tensiune , e ! P !

! M

! i r ! ! l

! â a # ă

! !

3 e Ş ! ! 75 t n

! r t ! â i ! ! ! r ş ! I

c o vf.

! u a 34 .

= r

! 193 ! !

! 100 o 33 ! ! !

! ! B v !

! l 6 n ! Pod auto ! 83 u

! sei

0 u lor vf.

! Chicioara Mare 25 187 cr. C

i â ! C

! vf. 185

! !

0 d

c A u

! ????? !

# !

101 67 ! 194 !

A vf. Mărului ! l

102 !

E 60 r ! Pod cale ferată m

Gripcea !

! 63

Lacul ! !

. 24 21 C

! ! d e a C # F

! 80

! #

. â !

! c h

! p

! ! ! C !

! n Padeşului

! i 1080 m !

! u

r c ! 195

! !

i C c ! p 68 i de

78 ! 84 o ş ! 22

l !

! ! 200 Ape permanente

! a r

a ! . # ! 201 ! ! ! 73 r

n ! m m 1122 m

! R ! i a

! ș k

u !

! a

! n acumulare

! 59 â c

! u

! 23

! 20

, e

! . c

! !

! u

81 0

a! Ape nepermanente M ! ! i

72 ! C

r !

= Clocotici ! g

! ! ! !

! ! ăc

! a .

! 4 G a

! ! !

i !

r P ! 18 ! !

n ! !

u m ! ! 66 ! r

F ! 202

i ! 86 e

1 ! l

k! ! ! j r F 196 Lacuri / Râuri mari

77 o l ! ! !

1 ! u i d ! a 0 i v

! p

! E

, ! ! c 19 e

c 112 p r ! ţ 71 ! ! e

. u

F t !

o E ! 72 l

. B u !

4 87 ! s ! !

a 199

0 !

a i o !

F c s l 197 ! ! !

= ! D a

p ! ! P

! t

! ! ! ! ! n ! 2 ! c

! e r u !

n 85 vf. Terenuri forestiere aparţinând altor proprietari/deţinători decât statul

! 69

3! !

! - ! ! !

i r !

! !

ă ! !

! 4 17 203 1 ! ! 74 m a c l i M

! k i e a e .

! ! i 70 eţ

! 5 ! !

0 P o ! ! ! , = ! F

i p l ! ! 1 a e

! !

! M u

! !

! ! ! = ! ş ! s

70 ! ! r ! i u Z ! u ! Albilor ! ! l

! u ! 5 t 3 o ! ! ă r ă

E! ! #

1 lm a i . ! ! !

U D

m E0 p. ! t r ! ! ! D ! E F a

l g Enclave

! , p u

F !

. e

! E C . ! ! ! 75 ! s 1 ţ u r !

! n r

! v c

! 0 e 16 ! . l i !

88 r r ! t

! . 113

! 896 m

c !

P ! e u ! !

! k u ! 76 h

! ă s

! c o

! a u 204

! 0 !

! ! u C

l !

! ! l !

m i r

! ! 73 T

! i !

! t ! ! B

r i

! u ! p

! i ! !

! b 1 ! 61 64

! n C #

! l !

! ! !

! Terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi

! ! o

c !

! !

e! C

! A ! i ! ! S 69 ! l u

! 207 !

! .

! !

! i

! e

! c

! r 65 u r

l ! l

! t u ! !

! a v ! !

! !

! P . ! u

n i c !

! !

! M 58 r a

! 89 r !

u ! ă

! ! u

! !

! 111 u

! . !

! t 13

! u r vf. !

! c

! g

t !

! 71 l ! Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului

! ă

! n ! ă

! p i

! m ! i e

65 ! ! ! 62 208

! !

66 m ! 15

k g ! l

! i C m ! r

! ! s 68 ! 14

l !

! Căciulata

u ! e 91 ! 205 67 ! 90 a ! ,

m ! U t ! 206

! ! a a

l i ! ! !

! ! !

! ! ! ! !! ! F

c e! !

. 7 !

! r ! !

r ! ! !

U ! p a ! Curte, clădire silvică, depozite permanente ! !

! ! a . !

. ! !

c ! n ! !

! !

r !

u ! ! !

! !

! = ! ! â !

! !

! ! ! 1007 m

! v

c ! !

f ! ! a

! ! ! 115

! r

! ! ! 74 ! ! ! !

! ! ! ! F

! ! ! A !

! !

! ! 114 ! ă 8

! m

! 12

n ! ! !

! !

! ! !

! !

k !

Î !

64 1 ! o l G

! ! !

! vf.

! 209 ! r b

! ! !

! . ! 2

0 !

. ! Pepinieră

! ! !

! d

! , T ! i

! p

! ! G l

p E ! o !

1 # !

! !

! i # r

! 925 m

! 56 F !

! R

Cioaca Comenzii ! 11

! ! !

56 ! = s !

! !

! 92 !

! !

! ! !

! 6

V ! I !

! ! 116 !

! 110

! ! Terenuri destinate administraţiei

57U.P. IV !

! ! 210

! F ! ! U.P. IV

m !

63 !

! !

! 1 973 m

i ! !

! E !

! ! !

! 0 ă ! 57 93 ! ! ! !

62 ! E ! r !

! 0 k n

! 75

F ba ! ! ! a nă 55 !

o ! 55 2!

C ! i

a ! i

! ! 10

i 5 i

0 ) Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de seminţe ! ţ

a ! a z 211

, . !

! 117 !

l a u 8 ! = P

j !

! . t

! l

! ! n i !

! ! a !

g 94 ! p

8 e !

! ! !

! d . Ciu !

8 !

! ! u ! s

! d e n ! e

a ! g

! m u p !

. ! o ş P-na e ! = ! p ! u ! . C , TISMAN A p 5 d l 9 tu U 109 r ! ! TISMANA ! G r

! Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune

! l ! 2 ! 58 k u ! u ! Padeşului ! ! F ! a a

! e ! 24 54 i

m d

! !

! ! a !

! 123 r 1 ! c G ! !

! r 76 ! !

61 ! 95 !

! m ! 118 . 6 ! ă a ! 7 !

! . ! S

! vf. Cornului 108 ! ! r 0 ! s !

ă ! c G # t Terenuri neproductive ! e ! n

i !

n ! 23 n . i !

i ! e 54 E e !

60 g i ! u i u ! 212

p !

ă a ! a ! ! ! 631 m

! ! f ! !

t ! F T F ! ă l l ! !

a m ( ! u ! ! a ! !

r u

t ! c k !

a ! 5 P ! . c o

. Pi cr ! 122 ! i 53 Ocupaţii şi litigii

!2 ! v !

z c . ! !

i , 25 ! N

i !

. ! u p ! !

! !

! ! i ! ! 96 5 l i

! i

! C

G ! ! !

! 107 ! 119 ! ! ! !

! = ! u ! !

! ă ea ! 2

F ! ! ! 4 V 53 M . ! ! i . r ! p a 7 r r ! ! Oraş

c m g u a 3

! i !

ă 52 l ! ş

! 77 u !

o !

1 !

! ! n e

r !

o ! s ! !

! l ! ! d

! !

! ! 52 c a 22 a !

ă ! 80 i ! t !

c 0 ş ! u n ! ! ! P

e ! !! n a !

lu 59 121 o ş a ! 97 ! !

120 ! vf. ! ! a

i ! z e

r !

! r r i i E v

n ! . R

B !

! !

! ! ! ! o u

! 213 ! o

! ! ! ! e

. ! ! Comună

M ! c n

a F ! ! i

T ! u ! !

! l

u m . ! . ! u p !

k ! ! ! 46 !

e ! P ! T i ! ! # !

51 ! 3 p

! u 81

l , Fântâna de Piatră ! ! l ! ! C

i u ! . i

! ! !

. ! 181 ! vf. ! l u !

! ! l

! !

51! o

! ! !

! 124 ! r 1 ! F ! i ! v r i !

! ! !

! !

e !

! ! 02

! ! ! u !

E! 2 c

98 = E ! !

F.C. 5 ! ! 2 F 180 ! 0

! ! ! ! Sat ! 50

F.C. 5 ! ! ! ! ! ! ! ! !

6 ! 106 ! ! ş = 78

842 m !

! ! ! !

! #

! ! ! !

! Retezat r ! !

9 ! !

! e ! ! ! ! i !

7 = !

! !

! 125 ! ! ,

! !

! d ! !

1 1 ! !

! 5

! ! ! !

c ă E

, ! ! ! !

! ! P ! !

! ! 8

50 0 ! ! ! ! k !

! ! Fn.

! ! ! ! v ! ! 566 m !

! ! k ! !

20 !

! !

! ! !

! ! m

! ! ! !

! m 45 ! ! ! o 47

E! ! ! .

! !

! TISMANA !

! !

c TISMANA ! !

! !

! ! P

! ! !

! ! ! ! . T ! !

F ! Fn. E !

! !! ! ! P 49 179 ! U e ! !

! o

! ! ă ! 99 ! 1 i ! k ! u ! ! 35 !

! 105

! 21 s

l ! 19 !

! c

! ! ! 0 s

! !

! t u !

! ! ! ! !

! ! 0

ă a !

l ! !

! ! 18

! ! !

I ! ! ! ! !

! ! Fn. ! ! a ! ! o

e 214

L 48

! 126 17

c ! !

! ! !

! !

o ! ! ! u

! !

! 79 ! !

104 !

a !

! 32 ! !

! n

n !

! v

! ! ! !

44 ! D c !

a ! 31 !

! !

! ! ! ţ

i .

! !

! r !

! u

! ! i

a !

k u 13 ! ! ! ! S

! i ă

! ! !

! a Ó ! i a

! !

ş ! ! ! G 100 i !

! c t .

a c

! ! ! ! ! ! i ! v a ! Fn.

i !

i e u u !

! ! u ! u ! n !

! r 41 ! c l ! l 49 !

i !

l r 34 !

! ! ! l i ! u ! l

! ! 215

! m !

o v i ! ! u

! r !

v u ! ! ! t l i ! o !

! ! ! ş ! F ! a C l ! !

! e

! g ! b c Ó

P i ! c C a !

c i ! r 33 r 182 ! E C l r . ! r ! . i ! ! io ! c 127 u ! V P ! r e C ! i ! ! !

e 103 r 0 ! â ! l

43 . 39 ! A e

r ! ! C ! E

. ! r 37 E e c ! â p ! ! ! . . 2 ! 26 ş

! ! a

40 ! . Fn. 219 r

v C 0 P . r u

! ! !

M ug e u ! !

ă ! l ă r ş ! ! ! v . v t l in ! ri M ! e 178 V a

o ! ! ! u

a ! = !

l !

ţ l ! o

! ! !

! e Ó

c c F ! r i !

u ! r !

l ! 4 !

o v ! M ! 30

! o 42 ! ! ! i ! !

! a

! ! r o !

i !

C ! ! c a

E v

! ,

101 . ! ! ! ! !

r. ! c 29 p 216 . r ! ! e 8

. ! M 28

! !

! Sturilo ! v !

! l r

38 !

0 P ! !

! ! i ! 36 M ! o 218 !

! ! ! k !

! r

! ! !

128 ! !

102 i 2 . V r

! Ó iilo

e ! a â v

12 ! ! ! ! m ! ! !

! !

I hit c !

c ul ! st ! ! 38

S !

P ! 82 ! ! vf. ! t ! vf. ! i ! 48 ărăs 3

e n ! ! 220 ! a ! E ! # ! r

! c ! P-na

! ! !

! u ! !

! ! ă ! ! =

g !

i ! #

! 129 ! !

! ! !

! !

n ! Cireşului ! ! 1 ! r Sturi

Merişor ! ! 45 !

a ! !

! ! C Ó

! l ! o

! 46 !

, !

l !

! ! !

! v 217

! 4 ! ! ! ! i

37 11 14 Islaz ! u 27 o ! !

i ! i

! !

! ! ! ! 476 m

! ! 854 m !

! E ! k ! ! ! d ! ! ! ! e

! E V ! m

23 ! 221 ! ! ! ! o ! Fn. 222 !

! Topeşti !

! ! ! ! Ó

n ! ! u ! 16 ! U

! h !

34 ! ! ! t

! ! ! !

130 47 ! !

! ! i

i a o ! e !

! ! Islaz

! !

! 44 !

36 ! u !

n !

v S

E l

! Fn. r ! ! ! Pş. E !

o a Chiciora

25 !

o ! ! o v

24 !

! 39 u

Ó ! ! !

! Gureni

! .

! !

! I

! l ! C

g ! m Topeşti

! ! ? v

! C ! ! d 1 F !

34 ! ! . .

c . ! ! !

s E E ! l

0 ! a !

S i ! 2 ! o s C

o !

! 131 d

! !

10 ! e !

1 !

c ! ! ! i l !

! = o

! i ! ! T 2 ! P r ! 42 h ! ! r

! ! U.P. V ! ! , 43

U.P. V !

C 24 i . 3 ! e t !

u i ! !

S J l ! k

35 ! p ! ş

ui n ! ! m !

! ! ! ! ! E

u !

! a u ! ! ! ! !

132 i ! ! ! !

l ! ! ! ! ! ! ! r ! i ! !

! o v ! l ţ r ! l ! ! 2 A! m ! ! ! ! ! ilo i ! . u 33 l ! r ! ! 0 ! u n E a u! c Terenuri i c ! 41 B 32 u ! is 15 a 31 0 ! ! P c Boroșteni l C ! . n i ! TOPEŞ! TI njii u v F TOPEŞTIv i

u â s ! !

! E ! M C ! a ! . t . t . ! r l agricole ! D 133 ţ ! c r ! d ! ! ! ! i a a ! ! ! ! ! ! c

! T F ! o ! 40 l ! ! ! i

i ! c ! o i cr. F 100 a ! n !

! â r ra n t a ! t

30 â

! e v

22 BIS4 TRn ICIOARA v . ! BISTRICIOARA

N . 134 i ! P ! i ! R

3 Terenuri agricole . ! !

e !

29 ! vf. v ! vf. # ! a â 28 u ! g ş Tg. Jiu ! ! ! ! ! Piatra ! TR. ! o

Steiul 5 99 r !

25 Topești ! 73 ! r

rasinulu r Vâlcele !

. F i !

! cr ! o # ă !

o o ! !

v ! l Frâncești

! 27 g g

. Babii i . BERCU !

Dăii . l r ! u o ! n l ! S 26 7 i ii 135 e F L ! !

a r up ! V 98 ş u . ! a !

E 6 u â ! 72 v

! Mânăstirea g ! !

71 ! U

! n 75 u !

n !

18 t 83 ş o ! !

Tismana ! e ! !

! 20 â i !

U n g !

! z

p !

! 9 !

19 ! ! . i ! e

2 . !

r i 76

! i D p ! V ! ! C !

i in c . .

d V g n

! o !

u ! ăp E o

r o ă ! !

! Z a !

r. !

c c ! 0 97

! #

d !

o ! l ! r

! 21 ! 101 m G 0 e 77 ! !

P Terenuri agricole ! vf. ! o ! 3 ţ ! ă

! 138 u ! !

a v 8 !

136 l ! a

ţ ! 16 . i m

! u i ! u

Poarta M u

! ! ţ i 15 e

6 ! i

! 102 a ă

i !

l i

! i 1 i

! i 78 t F.C. 4 l ! i F.C. 4 ! ! ! ! ! ! ! ! e ! ş !

i M

Fântâna u R i P C ! ! o ! !

! ! . !

ă ! . a n

! a ! 1 l a !

R g !

! ! d

14 Corbului T

a ! !

. DUMBRAVA ! o ! DUMBRAVA !

E i ! !

. !

! F !

! v n

! E !

! Â

Gornovița ! !

0 ! g

! !

! 1

! 17 1 â

137 o !

! =

! u ! 4

! !

! , !

! 1 !

i F

! k 13

! m

o ! . ! ! !

5 7 79 Peștișani T

! g d

! T

! ! !

! 56 o !

! TR.

n 43

! ! g ! 29

! ! i ! !

! ! !

! ! ! !

! ! ! ! ! ! i !

o ! ! ! ! .

! 144 12 ! !

! POGOANELE

! n

! ! ! ! J

! C ! !

! ! !

a ! i

! u

4 F 8 ! i

! ! 2 !

! o

! c !

! !

! E ŞCOLII 3 ! !

! !

! 0 r I

! . ! ! u ! 1 !

! 55

! 28 42 ! ! S

l !

0 ! !

= ! !

! a

! o !

! ! ! !

! !

9 ! ! ! 2 15

. ! ! ! !

! ! ! !! ! ! ! ! e

, d !

! ! ! ! 7 g !

10 ! 11! ! o 145 !

3 k ! ! N ! !

! D m ! !

m ! ! o ! !

e !

! . ! ! ! k

ş ! C

! ! P ! TR.

E ! g ! ! !

u !

! 7 C ! 139

! r

l ! ! 2 80 ! ,

! ! o ! o a ! l 41

0 ! ! ! P-na ! 143 27 54 !

14 ! ! d 140 1 ! I ! ! ! ! c !

! ! ! DUMBRAVA-

! ! ! !

! 0 ! !

! !

! ! ! !

o ! ! !

! ! ! ! ! u

! ! = ! !

Măgura Mare !

! 2

! 141 h ! ! ! 7 l

o ! ! SPOREŞTI ! V

142

v S 2 L

! ! ! !

! . . !

0 !

! a

! Tismana 13

v 26 40 S ! 81 ! ! ! 53 t d !

158 E

e ! L

! !

o !

! ! ! !

! ! ! ! ! ! ş ! !

! !

l F ! !

! ! 1 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

d . ! r u l

! o I ! 159 ! o i l 96 u Terenuri agricole ! i

e 95 i !

! 52 n ! ş G 82 ! 51 a u 12 25 39 !

! ! ! M !

l r ! .

! ! ! ! ! ! g

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

! ! ! ! ! o !

! u ! S !

i ! Fâneţe !

L ! ! !

! !

! 11 38 ! !

Ó ! 24 e !

r !

! ! ! ! ! !

! ! ! ! 50 !

! ! ! ! !

! ! ! ! ! ! !

! a ! !

! ! ! ! M F.C. 17 ! Ó v. F.C. 17 Pocruia ! Păşune 10 23 37 ! 94

Vânăta ! 36 !

! !

! ! ! ! !

! !! ! !

! ! ! !

! !

! Ó ! ! ! ! Terenuri agricole ! ! ! BR ĂDIICENII ! !

! ! !

i ! !! !

t ! ! ! !

! ş 22 35 ! Ó ! ! !

e ! 69 ! Terenuri agricole

r ! !

! ! !

! ! ! ! !

9! 21 ! 49 u ! ! !

U ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

z ! ! ! Ó ! e ! ! i ! !

! ! !

! !

V ! ! ! 8 ! L .

! 20

! !

! 34 ! Ó !

48 ! r

! !

! ş ! !

! !

TR. !

! p !

i !

! ! ! 60 ! ! ! ! !

! !

! 63

! r !

! ! !

! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !

! e ! ! ! ! ! ! g ! !

! !

PĂSTRĂVĂRIA n ! 93

! ! Avizat C.T.E.,

â !

S m

! Şef proiect,

! . ! k

! !

r !

! U ! !

TISMANA p ! 19 0

! ? 33

! !, ! ing. Constantin BOBOC

! 47

! 59 ! ! ! 62 ! !

! ! ! !

3 ! ! ! ing.Emil BĂRU

! ! ! !

7 ! ! ! !

! ! ! !

! !! !

! ! !

! ! Ó ! ! ! ! !

! ! ! = ! ! ! ! ! !

1 ! ! ! 8

! !

! ! L ! U.P. VI ! !

2 U.P. VI ! 92 L

! !

! ! ! ! 6 !

! 18

Ó 32 0 !

! ! ! 46 ! ! !

! 58 61 !

! ! ! E! ! !

! ! !! !

! ! !

! ! ! !

! !

! ! ! !

! ! ! F !

! ! !

Ó r !

! !

DUMBRAVA ! . 5

DUMBRAVA 17 !

31 ! ! 45

! !

! ! ! ! !

! ! ! !

! ! !

! ! ! !

! ! !

! ! ! ! ! !

a ! i !

Terenuri agricole ! 57 Ó i ! s a ! vf.

! m !

ă ! 4 B e ! i d a Sporăşti t

m ! ! ! ş

n ! ă a Ó 16 ! r C

r ! o

a 30 44 ! ! ! 404 m O A # p

! S

! !

! l.

Ó ! ! ! d !

! ! ! P-nă! INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE OCOLUL SILVIC TISMANA ! ! ! ica ! 64 ba Faza ! o O

! ! ! Ó H

! ! d 65 l. BUCUREŞTI

! l ! ! ! ! or definitivare

til . d ! ! eş ! ! STUDIU GENERAL - U.P. I,II,IV-VI in ! ! Hobai STAŢIUNEA CRAIOVA Godinești od ! ca ! G! rşi!a! ! bâ !

dl. O ! Beneficiar: REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR "ROMSILVA"

! !!

! ! C ! M

! ! IC O ! V T Proiectat ing.Emil BĂRU SIL R Scara U Geodate digitale ing. Răzvan RĂDUCU 1:20.000 HARTA

! L

! LU Exemplar

! CO O Proiect GIS ing. Răzvan RĂDUCU GENERALĂ Nr.

! Verificat GIS ing. Viorica ACHIM Suprafaţă ocol. : 12.264,23 ha

i ! Data

c ! Enclave : 134,98 ha O o j Verificat ing. Constantin BOBOC XI-2014 r A Şef staţiune dr.ing. Constantin NEŢOIU