OCOLUL SILVIC TISMANA ! ! ! Ica ! 64 Ba Faza ! O O

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE STAŢIUNEA C.D.E.P. CRAIOVA Craiova, str. G. Enescu nr. 24 ICAS Tel 0251/597037 / Fax 0251/593118 AMENAJAMENTUL OCOLULUI SILVIC TISMANA DIRECŢIA SILVICĂ GORJ STUDIU GENERAL DIRECTOR TEHNIC ING. FLORIN ACHIM ŞEF PROIECT ING. EMIL BĂRU Exemplarul ... 2014 76 4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE 4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren Studiul privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie, întocmit la nivelul unităţilor de producţie şi la nivelul ocolului silvic, are drept scop fundamentarea soluţiilor tehnice şi a măsurilor de gospodărire a pădurilor din cadrul Ocolului silvic Tismana. Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu îndrumările şi normele tehnice în vigoare, efectuându-se descrieri parcelare cu cartări staţionale la scară mijlocie, în urma unor analize amănunţite atât a staţiunii cât şi a arboretului. Astfel, la nivelul Ocolului silvic Tismana, au fost amplasate şi studiate 124 profile principale de sol asigurând un indice de densitate de un profil la 98,91 ha pădure. Amplasarea profilelor principale de sol s-a făcut după criterii geologice, geomorfologice şi de vegetaţie. Acestea au fost amplasate în diferite condiţii de relief (luncă, versant, coamă), în arborete naturale şi artificiale, cu diferite compoziţii, provenienţe şi productivităţi, căutându-se surprinderea tuturor situaţiilor concrete întâlnite în teren, inclusiv arboretele afectate de factori de risc (secetă, dăunători, etc.). Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale principalelor tipuri şi subtipuri de sol, s-au recoltat probe din cele mai reprezentative secţiuni de control, care au fost prelu- crate la laboratorul de analize fizico-chimice a solurilor din I.C.A.S. Braşov. Au fost trimise spre analiză probe din 23 profile principale de sol, revenind un profil la 533,23 ha. De asemenea, pentru un număr de 11 profile s-au folosit datele din buletinele de analiză de la amenajarea precedentă. În urma analizei solurilor existente pe teritoriul Ocolului silvic Tismana, s-a stabilit bonitatea acestora, atât pentru speciile forestiere existente, cât şi pentru cele indicate a fi cultivate pe aceste soluri. S-a constatat, de asemenea, variaţia bonităţii unui anumit tip de sol în funcţie de factorii limitativi şi compensatori ce se manifestă în diferite situaţii în cadrul aceluiaşi tip de sol (troficitate scăzută, excesul sau deficitul de umiditate, prezenţa sau absenţa sărurilor solubile, volum edafic mic, etc.). Terenurile în care solurile sunt improprii pentru vegetaţia forestieră, au fost delimitate şi încadrate în categoria terenurilor neproductive (terenuri cu pantă mare, terenuri cu soluri scheletice, bolovănişuri, pietrişuri, etc.). Determinarea elementelor taxatorice ale arboretelor s-a făcut prin măsurători directe în pieţe de probă reprezentativ amplasate în cadrul unităţilor amenajistice, astfel încât valorile determinărilor să caracterizeze arboretele respective. Tipul de staţiune s-a determinat avându-se în vedere etajul de vegetaţie, condiţiile de relief, substratul litologic, tipul de sol, condiţiile climatice, tipul de floră, etc., atât ca urmare a observaţiilor din teren, cât şi pe baza normativelor în vigoare elaborate în acest sens. Tipurile de staţiuni astfel determinate corespund clasificării din "Sistematica tipurilor de staţiuni" (1972) cu prezentarea staţiunilor corespondente din lucrarea "Staţiuni forestiere" (ediţia 1977). Tipurile natural fundamentale de pădure au fost determinate după "Clasificarea zecimală a tipurilor de pădure din România" (Îndrumar pentru amenajarea pădurilor - 1984), stabilindu-se şi caracterul actual al tipului de pădure. De asemenea, tipurile fundamentale de pădure identificate nu se regăsesc în totalitate în clasificarea zecimală a tipurilor de pădure, aceasta fiind completată cu numeroase alte tipuri create pentru etajele fitoclimatice în care se găseşte şi O.S. Tismana. Informaţiile culese atât pentru staţiune, cât şi pentru arboret, au fost înregistrate codificat în fişele de descriere parcelară după sistemul alfanumeric, care foloseşte simbolurile şi abrevierile utilizate sistem care permite extensibilitatea codurilor şi evitarea erorilor (versiunea septembrie 2009 a programului informatic AS2007). Determinarea volumului unitar pentru arboretele propuse să fie parcurse cu tăieri de regenerare în deceniul I, s-a făcut prin inventarieri integrale (efectuate ce către ocolul silvic, conform celor consemnate în procesul verbal al Conferinţei I de amenajare) sau sondaje - suprafeţe circulare de 500 m2, iar pentru arboretele marcate de ocol (tăierea definitivă), 77 volumul unitar a fost determinat după actele de punere în valoare. Elaborarea evidenţelor şi planurilor de amenajament, cu excepţia planului lucrărilor de împădurire, s-au executat la calculatorul electronic al I.C.A.S. Craiova după programul informatic AS2007 elaborat de colectivul de proiectare al I.C.A.S. Timişoara (versiunea septembrie 2009). 4.2. Elemente privind cadrul natural al ocolului 4.2.1. Geologie - litologie Pe teritoriul O.S. Tismana se deosebesc următoarele formaţiuni litologice: - formaţiuni metamorfice ale cristalinului tip autohton cu roci eruptive vechi din paleozoic şi mezozoic răspândite mai ales în partea superioară a văilor Tismana, Bistriţa şi Bistricioara (granite de tip Tismana - frecvent amfibolite); - formaţiuni calcaroase din jurasic şi cretacicul mediu şi inferior ce apar în zona de contact dintre munte şi deal; - formaţiuni sedimentare din cuaternar reprezentate prin depozite de pietrişuri şi bolovănişuri de terasă şi depozite de cuvertură fină de la suprafaţe localizate de regulă în partea inferioară a U.P. I, II, IV, V şi integral în U.P. VI Dumbrava. Din punct de vedere staţional interesează în mod deosebit stratul superior al formaţiunilor litologice care influenţează direct geneza şi proprietăţile fizico - chimice ale solurilor. Corespunzător tipurilor de formaţiuni litologice, pe teritoriul luat în studiu se întâlnesc următoarele tipuri de roci: - roci acide (cuarţite, gresii, şisturi sericitoase şi combinaţii ale acestora, granodiorite, gnaise, granitoide, paragnaise, micacee) pe versanţi cu înclinări şi expoziţii variabile (cu implicaţii directe în bonitatea staţiunilor) pe care s-au format luvosoluri, districambosoluri şi preluvosoluri; - în condiţiile unor roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene - gresii calcaroase, marne, piroxenite amfibolite, şisturi cloritoase au luat naştere eutricambosoluri; - calcare, pietrişuri calcaroase, dolomite etc situate în primii 150 cm formând orizontul Rrz, dând naştere rendzinelor; - pe versanţii repezi cu pante mari, aflaţi într-un stadiu avansat de degradare şi eroziune s-au format litosolurile, având ca substrat litologic roci dure - gresii silicioase, cuarţite; - în luncile interioare pe aluviuni luto-nisipoase sau nisipo-lutoase s-au format solurile aluviale. Rocile ce se întâlnesc pe teritoriul ocolului se grupează pe cele două bazine hidrografice principale (Bistriţa şi Tismana) în cadrul cărora se disting diferenţieri în raport de altitudine. Substratul litologic este una din cauzele determinante ale degradării staţiunilor forestiere din zona Ocolului silvic Tismana. Substratul, constituit din roci friabile: nisipuri, pietrişuri, argile şi marne este favorizant pentru declanşarea şi evoluţia fenomenelor de eroziune, facilitând în absenţa sau slaba protecţie oferită de vegetaţia forestieră declanşarea şi evoluţia fenomenelor de eroziune în suprafaţă şi adâncime materializate în erodarea solului, ravenare, torenţialitate, etc. 4.2.2. Geomorfologie Pădurile Ocolului silvic Tismana sunt răspândite pe un teritoriu ce se extinde din zona depresionară (Dep. Tismana - Stăneşti - U.P. VI) până în zona munţilor cu înălţimi mijlocii (M. Vâlcan) din masivul muntos Retezat-Godeanu (U.P. I, II, IV, V). Numeroase râuri, pâraie şi ogaşe cu versanţi, adesea puternic înclinaţi dau terenului un aspect mai mult frământat şi ondulat. Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, cu configuraţia ondulată şi frământată şi înclinări variate. 78 Altitudinal, arboretele din cadrul O.S. Tismana vegetează la altitudini cuprinse între 200 m (U.P. VI Dumbrava) şi 1550 m (U.P. IV Tismana). Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, altitudine, înclinare şi expoziţie se prezintă astfel: Tabelul 4.2.2.1. Expoziţie Altitudine (m) U.P. Însorită Parţial însorită umbrită 0-200 201-400 401-600 601-800 801-1000 1001-1200 1201-1400 1401-1600 ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha % I 412,25 13 1730,99 53 1092,58 34 - - 6,20 - 119,01 4 186,82 6 1370,82 43 1143,38 35 367,49 11 42,71 1 II 126,06 31 836,33 85 15,04 2 - - 56,59 6 100,32 10 4,49 1 138,79 14 298,44 30 219,56 22 167,92 17 IV 1791,02 41 1885,20 44 646,90 15 - - 555,35 13 844,49 19 1443,64 33 1264,94 29 203,41 5 58,52 1 1,85 - V 1282,76 41 1299,92 41 567,15 18 - - 293,87 9 1010,34 32 1261,66 39 652,37 20 - - - - - - VI 409,01 93 31,52 7 - - 6,19 1 445,67 99 - - - - - - - - - - - - Total 4021,10 33 5783,96 48 2321,67 19 6,19 - 1357,68 11 2074,16 17 2896,61 24 3426,92 28 1645,23 13 645,57 5 212,48 2 Tabelul 4.2.2.1. (continuare) Înclinare Unitatea de relief U.P. < 7 7-15 16-30 31-40 >400 Luncă Albie majoră Versant Platou Terasă ha % ha % ha ha % ha % ha ha % ha % ha % ha % I - - 24,07 1 1788,09 55 1187,31 37 211,34 7 - - - - 3210,81 100 - - - - II - - 2,72 - 290,67 30 585,34 60 98,70 10 - - - - 977,43 100 - - - - IV 73,01 2 155,15 4 2765,60 64 1266,15 29 63,21

Load more