GAZETA Bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

ISSN 1857-1484

Noiembrie-Decembrie GAZETA 2006 Nr. 11,12 (73,74), 20 pag. bibliotecarului Vine Buletin informativ al Bibliotecii Naţionale şi al Anul 2007 Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova Un secol de biblioteconomie la Hânceşti Oraşul de pe Cogâlnic, Hânceştiul, după 1989. Până în acel moment, lucrul unul din cele mai vechi târguri din Mol- acesta nici nu prea avea cum să fie fă- dova (menţionat, cum arată istoricii, la cut din cauza suspiciunilor autorităţilor 22 martie 1500) a fost probabil dintot- sovietice vizavi de ctitoriile realizate deauna un loc ademenitor şi prielnic, în „perioada ţaristă” şi mai ales în anii de vreme ce chiar şi Manuc Bei, un ne- în care ies în scenă viitorii membri ai Dragi colegi! gustor şi un diplomat care a văzut multe Sfatului Ţării. Prima aniversare oficială şi mândre oraşe în viaţa sa, se stabileşte este organizată în 1996. Valentina Tor- An după an, veac după veac, aici pe la 1816, pentru a-şi încheia dru- gai, şefa de atunci a acestei biblioteci, sărbătorile de iarnă, care cuprind în- mul său pământesc. Nobleţea locului, schiţează într-un articol („Biblioteca treg Pământul cu frumuseţea şi vraja calitate pentru care a şi fost ales, cred eu, Publică din Hânceşti la 90 de ani”. Viaţa lor, reamintesc omenirii dragostea de stăpânitorul al cărui nume îl poartă satului, 1996, 13 dec.) un scurt istoric al Creatorului pentru toţi copiii săi. urbea, s-a imprimat în toate lucrurile, fie instituţiei. Deschisă în 1906, biblioteca ele materiale ori spirituale: edificii (nu- este „închisă după un timp oarecare”, Fie ca toate visele pe care le făuriţi în mai creaţiile arhitecturale ale lui Bernar- iar „a doua deschidere” se produce în aceste zile magice de sărbătoare să se dazzi înălţate aici ar fi suficiente pentru 1908. Accesul la bibliotecă era cu plată. împlinească şi drumul străbătut pen- a împlini o vedere irepetabilă), port, Pe lângă consultarea cărţilor la sediu, tru realizarea lor să vă aducă bucurie datini şi obiceiuri, cultură şi civilizaţie. se organizau discuţii şi „citiri în glas”. în inimi, iar în case, fericire. Am putea presupune că Manuc avea în Primul bibliotecar salarizat este instalat Vă dorim să puteţi trece mai conacul său şi o mică bibliotecă, tot aşa în post în 1916. uşor peste nerealizări, să reuşiţi să cum se putea să fi avut nişte cărţi (poate Aniversarea din 1996 a fost o surpriză uitaţi urâţenia lumii, să aveţi dorinţa chiar nişte ceasloave sau zbornice lu- pentru opinia publică, or nimeni nu presu- de a vă dărui, fără rezerve şi condi- crate în izvod moldovenesc) şi nobilul punea că în Hânceşti poate exista o biblio- ţionări, tuturor celor ce au nevoie şi proprietar de demult al moşiei. Lucrul tecă de o astfel de vechime. La aflarea şi să aveţi puterea de a străluci precum acesta, însă, aşteaptă dovada unor even- conştientizarea acestui fapt, comunitatea steaua Crăciunului Sfânt. tuali cercetători. În schimb, se ştie cu locală fu cuprinsă de o elevaţie sobră şi în- Sfânta sărbătoare a Crăciunului certitudine că prima bibliotecă publică nobilatoare a sufletului colectiv, de o ma- să vă călăuzească paşii spre calea cre- este înfiinţată aici în 1906. Anul acela nieră prin care devenea de la sine înţeleasă a fost unul deosebit pentru Basarabia prezenţa numelui vechii lor biblioteci în dinţei, împăcării şi împlinirii. Lăsaţi o prin faptul că la Chişinău a fost fondat, imaginarul blazon de nobleţe spirituală parte din lumina artificiilor aprinse în la iniţiativa lui Constantin Stere, şi şi-a al aşezării. Ce bine ar fi fost dacă această noaptea Anului Nou să vă lumineze. început apariţia primul săptămânal na- stare de spirit s-ar fi ţinut nu de clipă, ci de Fie ca anul care vine să fie pentru dum- ţional – „Basarabia”–, în jurul căruia se durată şi, mai ales, dacă s-ar fi fost gene- neavoastră o punte spre ceva mai bun, consolidează o generaţie de intelectuali ralizat în cuprinsul întregii republici (şi al mai luminos. Anul Nou să vă dăruiască cu totul deosebită, din care făceau parte întregii „piramide”). Documentându-mă sănătate, pace în suflet, prosperitate, în- Emil Gavriliţă (redactorul-şef), Ion Peli- în vederea participării la acea festivitate, ţelepciune. van, Alexie Mateevici, Sergiu Cujbă, ca descoperii un lucru simptomatic pentru să-i nominalizez doar pe câţiva din cei mentalitatea din perioada sovietică şi Colind Curat, care au constituit sufletul mişcării de re- anume că în documentele şi publicaţiile Crăciun Luminat, naştere naţională de atunci, mişcare ce a de referinţă, atunci când se trecea în Gând Împlinit, cuprins întregul teritoriu dintre Nistru şi revistă cultura şi civilizaţia localităţilor, An Nou Fericit! Prut şi s-a soldat cu Unirea din 1918 cu bibliotecile erau trecute cu vederea, ca La Mulţi Ani! patria-mamă România. Să fi avut vreun de pildă în Dicţionarul Enciclopedic impact atmosfera din acel moment isto- Moldovenesc (Chişinău, Redacţia Prin- ric asupra înfiinţării Bibliotecii Publice cipală a ESM,1989), în care, la p.298, se din Hânceşti? arăta că Hânceştiul (pe atunci se numea Istoria începuturilor biblioteconomi- Котовский) are tot ce-i trebuie unui ce la Hânceşti este scoasă din uitare abia orăşel sovietic, înşirându-se denumirile (continuare în pag. 2) GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

(urmare din pag. 1) multor instituţii sociale de tot soiul, Vernisaj dar nu şi biblioteca. Există în istoria acestei biblioteci (ca şi în aceea a multor biblioteci publice din Moldova) două linii E m i l L o t e a n u 70 paralele: dăruirea de sine, altruismul, De aniversarea a 70-a a naşterii regretatului Emil Loteanu s-au pus la cale în Chişinău şi entuziasmul bibliotecarilor, iar pe de la Clocuşna, în satul de baştină al marelui nostru romantic, o salbă de activităţi culturale, altă parte, atitudinea, felul în care ştiinţifice şi omagiale remarcabile, iar expoziţia-eveniment „Chemarea stelelor”, creată este preţuită prestaţia acestor credin- la BNRM şi inaugurată pe data de 6 noiembrie, a fost, printre ele, aşa cum au apreciat cioşi în ale biblioteconomiei şi locul personalităţile participante, o realizare de excepţie. Am adunat materialele cu greu la rezervat bibliotecii în societate, în început, dar până la urmă ne-am ales cu un ansamblu de exponate deosebite. Mai întâi, comunitate. Din păcate, legile geo- despre concepţia expoziţiei. Aşa cum se ştie, de când a demarat la noi reforma activităţii metriei sunt imuabile, aşa că para- lelele nu se prea intersectează... Da, expoziţionale (care urmărea transformarea acesteia într-o artă), am încercat să creăm o dar există posibilitatea ca ele să se imagine a epocii în care a trăit şi a creat Loteanu din interiorul fiinţei sale, să o vedem suprapună şi când această „minune” aşa cum a văzut-o, trăit-o şi simţit-o el însuşi. Copilăria lui, petrecută pe ambele maluri se întâmplă, se produce un fenomen ale Prutului, din cauza războiului şi a năvălirii trupelor sovietice, copilăria băiatului de cultură şi spiritualitate. Probabil Lulu, cum i se zicea în familie, a fost una deosebită. Cărţile, oamenii, dascălii, că în anul inaugural această stare de evenimentele, care au contribuit la formaţia sa spirituală, care au lăsat amprente cultură se întâmpla. Mai târziu, însă, deosebite în sufletul său, au fost toate ieşite din comun, aşa încât ele nu puteau liniile se bifurcă şi se menţin aşa să formeze în el decât o personalitate de excepţie, iar protagoniştii de excepţie indiferent de regimurile politice: bi- în situaţii de excepţie constituie, precum se ştie, platforma romantismului. Am blioteca fusese închisă şi redeschisă redat prin cărţi şi prin celelalte exponate derularea filmului vieţii şi al creaţiei lui o dată până la 1918, a doua oară - în Emil Loteanu: studiile la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti, unde i s-a altoit o limbă 1936 (primarul de atunci al Hânceş- românească de o rară frumuseţe, el copleşindu-i pe toţi prin felul său de a vorbi tiului dădu poruncă de închidere a şi comunica. Marii dascăli pe care a avut norocul să-i aibă la Bucureşti, Chişinău instituţiei, iar fondurile de cărţi fură şi la Moscova, intrarea sa în poezie şi în literatură, ca un poet neoromantic luat cărate într-un subsol). În perioada drept model de mulţi tineri poeţi din vremea aceea, apoi Loteanu-scenaristul, postbelică biblioteca se confruntă tot prozatorul... Opera vieţii sale au fost desigur filmele sale, capodopere naţionale şi mai drastic cu problema lipsei unui nu numai. Acest compartiment noi l-am intitulat „Creatorul şi Facerea Filmului”, local adecvat. căci aşa cum povestesc cei care au lucrat pe platou cu el, dar şi cei care au privit Renaşterea naţională declanşată pânzele sale cinematografice, Loteanu a fost un adevărat Demiurg. Triumful în 1989 după căderea ureseseului pă- filmelor sale în Europa şi în lume este subiectul a două compartimente speciale. rea că aduce pe aripile sale avântate El a fost cel care ne-a făcut cunoscuţi cu adevărat pe mapamond. Şcoala Loteanu promisiunea reîntâlnirii şi reunirii celor două linii, a revenirii la in- a artiştilor de cinema a fost prezentată prin materiale ilustrative deosebite. Un tegritate. Dar, de fapt, a venit, ca şi compartiment special constituie tabloul sinoptic al receptării creaţiei lui Loteanu peste tot în Moldova, o perioadă a în timp, iar rubrica „Înălţarea la cer” se constituie într-un Recviem pentru marele iluziilor pierdute. În sus-menţionatul artist care a plecat dintre noi înainte de vreme... articol din 1996, dna Torgai constata La elaborarea expoziţiei şi la organizarea vernisajului ne-a acordat sprijinul său că „în ultimii ani biblioteca practic scriitorul Anatol Codru, preşedintele Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova, iar activează numai pe baza unui entu- Muzeul Naţional de Artă (director dl ziasm deosebit al bibliotecarilor” şi Tudor Zbârnea) ne-a oferit, pentru a că „biblioteca a devenit o instituţie fi inclus în expoziţie, celebrul portret al ce nu trebuie societăţii”. Un an mai lui Emil Loteanu executat de Valentina târziu, într-un material intitulat „Cel Rusu-Ciobanu. La vernisaj au participat îmbrăcat mizerabil – e un biblio- numeroşi colegi şi prieteni ai lui Emil tecar?” (Flux, 1997, 2 septembrie), Loteanu, fratele său sosit din Bucureşti, D.Zamfirov menţiona că în raionul jurnalişti, bibliotecari, scriitori, oameni Hânceşti „la iniţiativa administraţiei de ştiinţă şi de cultură. Unii dintre ei publice locale din 1993 încoace au au rostit cuvinte de omagiere şi şi-au fost închise 3 biblioteci publice... împărtăşit cu cei prezenţi amintirile majoritatea lucrătorilor sunt trecuţi despre Emil Loteanu, aceştia fiind: la o jumătate de salariu şi primesc Anatol Codru, Ion Ungureanu, Marcel doar 40 de lei pe lună... în ultimii trei Loteanu ‒ fratele, Boris Movilă, Larisa ani nu s-a alocat niciun leu pentru procurarea literaturii...”. Din 1993 Ungureanu, Iurie Colesnic, Andrei până în 1997 numărul de intrări noi Buruiană, Vlad Zbârciog. În timpul în colecţiile Bibliotecii Publice din vernisajului au rulat secvenţe de la Hânceşti se micşorează de 15 ori!: inaugurarea Muzeului „Emil Loteanu” de la 36406 ex. la 2324 (acestea din în satul Clocuşna, realizate de Andrei urmă provenind numai din donaţii). Vartic. Totuşi, viaţa bibliotecii a fost Această expoziţie-eveniment a reînviat departe de a se stinge, şi asta în sufletul celor prezenţi chipul unui s-a datorat atât biliotecarilor, mare creator, lider al generaţiei sale, care au făcut mereu lucruri mari cu figură exponenţială a culturii noastre mijloace puţine (o sintagmă răzbă- în lume, al eminescianului şi atât de tătorită în limbajul nostru actual, care, actualului Emil Loteanu. (continuare în pag. 4) Raisa Melnic 2 3 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

acestor instituţii, transfor- Reforma marea lor în adevărate foca- Conferinţa re de cultură. Fiecare casă culturii − de cultură renovată trebuie Secţiei să fie reinaugurată oficial, obiectiv cu participarea populaţiei, Naţionale UNESCO iar acest eveniment trebuie principal al să marcheze o cotitură ra- Recenta conferinţă a Secţiei Naţionale a Republicii Moldova pentru dicală spre o viaţă culturală UNESCO a fost convocată după reforma statutară a acesteia întreprinsă bogată în mijlocul comuni- de ministrul culturii şi turismului Artur Cozma. Până la această dată, anului 2007 tăţii. Guvernul va continua conform statutului vechi al Secţiei elaborat în colaborare cu secretariatul să aloce mijloace pentru UNESCO din Paris, preşedintele şi secretarul general al Secţiei erau Pe data de 9 noiem- completarea fondurilor desemnaţi prin decretul preşedintelui RM, iar consiliul era ales prin brie, în sala de conferinţe bibliotecilor, iar organele votul reprezentanţilor instituţiilor fondatoare. Acum, conform noului de administrare publică din statut promovat de ministrul culturii şi turismului, preşedinte al Secţiei a Bibliotecii Naţionale, s-a este ministrul în funcţiune al culturii şi turismului, care intră formal desfăşurat seminarul şefilor teritoriu vor fi obligate să în exerciţiul funcţiunii la Secţie după emiterea unei ordonanţe a prim- direcţiilor şi secţiilor de aloce şi ele mijloace des- ministrului republicii. Secretarul general al Secţiei este desemnat prin cultură din teritoriu, organi- tinate acestui scop. ordin de către ministrul culturii şi turismului, preşedintele Secţiei. zat de Ministerul Culturii şi Una din preocupările La conferinţa din 14 noiembrie au fost aleşi doi vicepreşedinţi, Turismului. A fost abordată majore în cadrul reformei aceştia fiind ministrul educaţiei, dl Ţvircun, şi preşedintele Academiei, tema programării activităţii va fi informatizarea in- dl Duca. De asemenea au fost aleşi preşedinţii subcomisiilor Cultură, instituţiilor de cultură pe stituţiilor de cultură şi Educaţie, Ştiinţă şi Comunicare. Preşedinte al subcomisiei Cultură, în anul 2007. În alocuţiunea conexiunea lor la sistemul atenţia căreia se vor afla şi problemele legate de evoluţia bibliotecilor sa, ministrul Artur Coz- informaţional naţional. din republică, este dna Silvia Cibotaru, director adjunct în Direcţia de Ministerul va continua lu- ocrotire a patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii şi Turismului ma a ţinut să sublinieze al Republicii Moldova. în mod special că sarcina crările asupra cadrului nou În partea a doua a conferinţei a fost ascultată darea de seamă a principală care stă în faţa de reglementare a activităţii secretarului general en titre al Secţiei, Constantin Rusnac. În luarea ministerului şi a organelor culturale în republică, în sa de cuvânt, preşedintele Secţiei, dl Artur Cozma, a supus unei cri- de administrare locală în toate componentele ei cele tici substanţiale activitatea de până acum a Secţiei şi a trasat liniile anul viitor este definitivarea mai importante. Salarizarea principale ale reformării acesteia. Misiunea numărul unu a Secţiei reformei culturii, începută lucrătorilor din cultură va Naţionale UNESCO urmează a fi, aşa cum a subliniat vorbitorul, în anul trecut. În linii mari, fi îmbunătăţită în conti- aceea de a contribui, prin toate formele de activitate specifice, la subiectul şi scopul acestei nuare, conferirea gradelor crearea imaginii Republicii Moldova în străinătate. Reamintim că reorganizări şi reorientări de calificare bibliotecarilor printre fondatorii Secţiei Naţionale UNESCO se numără şi Biblio- fiind un bun început în teca Naţională, iar directorul ei, dl Alexei Rău, face parte din com- îl constituie revigorarea şi ponenţa nominală a acesteia. valorificarea potenţialului acest sens. Reporter GB cultural moştenit. Datinile, Turismul urmează să fie tradiţiile, obiceiurile, talen- transformat într-o veritabilă tele, instituţiile trebuie să sursă de completare a buge- Un ghid de Irina Digodi fie reconsiderate şi preţuite tului de stat, sporindu-se în la justa lor valoare, scoase acelaşi timp contribuţia lui La Editura „Epigraf” a apărut ghi- din uitarea în care au căzut la formarea imaginii repu- dul „Libertatea intelectuală şi accesul la în anii de tranziţie, puse în blicii în lume. informaţie” elaborat de Irina Digodi în circulaţia valorică, reconec- Anul 2007 urmează să cadrul proiectului de manuale pen- tate la procesul educativ şi pună începutul unei perioa- tru bibliotecari promovat de ŞBM şi de de revalorificare a poten- transmise generaţiilor vii- finanţat de Fundaţia SOROS. În cele ţialului cultural din întreg toare. Strategia aceasta poa- două compartimente ale broşurii, „Li- teritoriul Moldovei, abia te fi atinsă printr-o reformă bertatea intelectuală ca stare de spirit” după aceea trecându-se la instituţională serioasă, prin şi „Bariere în accesul la informaţie”, promovarea unui sistem conexiunea lui la practicile autoarea (care e un rafinat intelectual, de management adecvat, internaţionale. poet şi un biblioteconomist cu propen- precum şi prin căutarea sur- La seminar a fost pre- siuni spre cercetare serioasă, mai ales selor financiare necesare. zentată noua componenţă după ce a făcut doctorantura la Univer- Dl ministru a adus drept a Direcţiei programe cul- sitatea din Cluj-Napoca) ne propune, exemplu proiectul naţional turale naţionale, care va mai întâi, o corectă (sau unica corectă, de reparaţie a caselor de reglementa activitatea insti- din punct de vedere filosofic) abordare a conceptului de libertate in- cultură din teritoriu (pe anul tuţiilor de cultură din terito- telectuală, căci liberul arbitru este condiţia sine qua non a acesteia, 2006 guvernul a alocat în riu, inclusiv a bibliotecilor. apoi face o trecere în revistă a impedimentelor care apar în calea aceste scopuri 20 mln. lei), Directorul ei este dl Victor accesului la informaţie şi căile prin care bibliotecile le pot surmonta. el urmând să fie amplificat. Ciobanu, adjunctul - dna Sunt schiţate anumite scenarii de promovare a libertăţii intelectuale Dar reparaţiile acestea nu Ecaterina Rudacov. în spaţiul bibliotecar.Un compartiment de maxime şi cugetări la temă vor avea un scop în sine. Reporter GB şi un altul cuprinzând un set de întrebări şi răspunsuri menite să fa- Ţinta urmărită este trezirea ciliteze bibliotecarilor înţelegerea noii misiuni impusă de shimbarea mediului informaţional încununează acest ghid. 2 3 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

(urmare din pag. 2) vieţii acestuia, că „Martirajul la români nu însă, concordează cu stările de fapt de Zilele Bibliotecii Publice este un moment de plâns, ci unul de mare la noi), cât şi cititorilor, aceştia consti- „Petre Ştefănucă” putere şi demnitate, el este expresia supre- tuindu-se într-un factor inspirator, ca- mei demnităţi”), doctorul Tudor Colac talizator, energizant. La aniversarea Credinţa că numele omului are un im- (despre fenomenul spiritual al povestaşului a 90-a, recunoştinţa şi veneraţia lor pact decisiv asupra destinului acestuia se popular analizat de Ştefănucă), colabora- exprimate cu căldură şi cu pietate extinde, iată, şi asupra bibliotecilor. Căci toarea AŞ Maria Trofimov (despre folclorul s-au constituit, până la urmă, în ceea într-adevăr, cu totul altul ar fi fost des- consacrat celor trei momente cardinale ale ce ar putea fi numit sensul vieţii, al tinul Bibliotecii Publice din Ialoveni dacă vieţii), savantul Alexandru Furtună (despre fiinţării acestei biblioteci. Trebuie nu i-ar fi fost conferit, în 1991, numele lui scrisorile necunoscute ale lui Ştefănucă spus că acel moment aniversar a Petre Ştefănucă. Mare savant etnolog (par- descoperite în arhivele din Bucureşti)... contribuit la începutul creării unei ticipant al şcolii monografice a lui D.Gusti), Rezoluţia conferinţei, exprimată oral de dl noi imagini a bibliotecii, aşa încât, patriot, „erou şi martir al culturii”(cum l-a Mihai Cimpoi, a fost aceasta: „Prin aceste în ciuda problemelor nesoluţionate, numit Mihai Cimpoi), eponimul a cauzat o activităţi noi îl repunem în circuitul de spectaculoasă schimbare la faţă, o renaştere valori pe Petre Ştefănucă. În acelaşi timp, cu sprijinul comunităţii, apoi, câte a acestei biblioteci, care, pe lângă funcţio- declarăm că felul în care este înţeleasă puţin, şi al fondatorilor sensibilizaţi nalitatea sa de instituţie publică, a început integrarea noastră europeană este greşit. de acea turnură, instituţia a devenit să aibă şi un statut academic tot mai pro- Integrarea noastră în Europa şi în lume un important centru întreţinător de nunţat, devenind un spaţiu de expresie a trebuie s-o facem pornind de la valorile cultură şi civilizaţie comunitară. savanţilor de la Sectorul de etnografie şi noastre naţionale, punându-le pe acestea Un adevărat reviriment în istoria folclor al AŞM. Ea este, de mulţi ani, baza în circuit internaţional, iar nu de la valorile bibliotecii se produce în anul 2005. de organizare a simpozioanelor naţionale străine, care ne invadează în ultima vreme, Dna Zinaida Pisica, actuala directoare de etnografie şi folclor, iar suita de activităţi obturând, uneori anulând ceea ce suntem a acestei biblioteci, apreciază, într-un cultural-ştiinţifice cu genericul Zilele Bi- noi ca fiinţă”. Apucătoare de ochi şi de suflet raport de autoevaluare (aflat în Arhi- bliotecii „Petre Ştefănucă” s-a transformat s-au arătat a fi expoziţiile şi panourile din va Ministerului Culturii şi Turismului, într-un eveniment de importanţă naţională. bibliotecă, din Liceul „Petre Ştefănucă”, din Fondul Comisiei Republicane de ates- Ediţia din acest an a „Zilelor”, cea de-a muzeul Ialovenilor (organizat de pedagogi tare a cadrelor bibliotecare), că acel an XV-a, desfăşurată pe 14, 15 şi 16 noiembrie, şi elevi), care reflectă istoria, tradiţiile, obi- a însemnat un moment de cotitură în a fost consacrată centenarului naşterii lui ceiurile comunităţii, conexiunea ei la cultu- Petre Ştefănucă, printre coorganizatori nura naţională. Ele sunt mărturia dragostei de existenţa instituţiei, lucrul acesta dato- mărându-se AŞM (Institutul de Filologie), baştină, de părinţi, de neam, a unei educaţii rându-se faptului că echipa condusă de Academia Română (Institutul de Etnografie patriotice pilduitoare. ea a elaborat două proiecte importante şi Folclor „C.Brăiloiu”), Uniunea Scriitorilor Precum bine se ştie, în cadrul Bibliotecii („Biblioteca în serviciul comunităţii” şi din Moldova, Consiliul raional Ialoveni ş.a. Publice „P.Ştefănucă” a fost inaugurată, în „Biblioteca publică - spaţiu de cultură, Tedeumul şi sfinţirea bustului lui P.Ştefănucă august 1995, prin contribuţia de excepţie a instruire şi educaţie”), în baza cărora au (autor Tudor Cataraga), instalat în incinta bi- Bibliotecii Judeţene Olt (Slatina), biblioteca fost obţinute două granturi cruciale de bliotecii, a conferit evenimentului o ţinută de de carte românească „Nicolae Titulescu”. La la Fundaţia SOROS folosite pentru în- excepţie, iar vizitarea, după acest moment, a ediţia din acest an a Zilelor bibliotecii..., co- fiinţarea şi informatizarea unui centru muzeului lui P.Ştefănucă, situat tot în biblio- legii din România au venit cu un program de informare comunitară (fereastra tecă şi creat de aceasta, renovat în preajma special, cuprinzând plenar ziua a doua. hânceştenilor spre lumea informaţiei centenarului, a fost o revelaţie. Iată o biblio- Cum în localul (şi în structura) bibliotecii şi cunoaşterii) şi pentru achiziţionarea tecă publică de la noi care s-a apropiat, prin ialovenene funcţionează şi o pinacotecă unui mare lot de cărţi noi, în special conceptul său, prin structură şi funcţionali- (spaţiu devenit mirobolant după reparaţie), ediţii de referinţă, care a îmbogăţit şi tate, de modelul Bibliotecii din Alexandria! ea purtând numele lui Titulescu şi creată Reparaţia capitală a localului bibliotecii, de asemenea cu sprijinul judeţului Olt, a a actualizat fondul bibliotecii. Anterior, datorată atitudinii deosebite a primăriei fost vernisată o expoziţie de pictură („Ora- în rezultatul relaţiilor de colaborare cu orăşeneşti şi a Consiliului raional, a făcut ca şul Ialoveni în viziunea pictorului George Biblioteca Judeţeană din Vaslui, fusese aceste întâmplări sacre să se producă într-un Petrea”). Colegul nostru, dr. Paul Matiu înfiinţată o importantă bibliotecă de spaţiu pe potrivă, într-o ambianţă europe- din Slatina, directorul Bibliotecii Judeţene, carte românească (o altă fereastră, des- nizată. A urmat apoi conferinţa ştiinţifică a venit cu o carte nouă a sa („Etnologie şi chisă însă spre interiorul culturii noastre internaţională consacrată vieţii şi operei lui folclor mitizat”) pe care a lansat-o. strămoşeşti). Aşadar, la Hânceşti, Lo- P.Ştefănucă, moderată de acad. M.Cimpoi. În ziua a treia s-a bucurat de audienţă cul şi Lumea se întâlnesc prin carte Comunicarea savantului Grigore Botezatu Ora literară „Creaţii folclorice şi tradiţii şi informaţie, îşi răspund unul altuia, s-a transformat într-o monografie povesti- populare la Ialoveni” şi o frumoasă acţiune iar seculara bibliotecă a oraşului în- tă a vieţii şi operei marelui etnolog, cu date culturală consacrată aniversării a 65-a a cepe să devină tot mai cu adevărat captivante despre momentele zbuciumate naşterii Sofiei Vicoveanca. În cadrul eve- un izvor ce nutreşte viaţa culturală, ale scurtei sale vieţi şi ale sfârşitului său nimentului, biblioteca amfitrioană şi orga- spirituală şi economică a comunităţii. tragic (precum se ştie, el a fost lichidat de nizatoare a lansat un set de ediţii deosebite elaborate de echipa de aici: o excelentă Constantin Noica spunea că izvorul e regimul comunist). Dna Ana Bantoş, actualmente director adjunct al Institutului de biobibliografie (de fapt, monografie-biblio- mai mare ca oceanul, pentru că el este Filologie al AŞM, a prezentat o comunicare grafie) „Petre Ştefănucă”, ghiduri, pliante, infinit. Lumea cuprinsă în bibliotecă relativă la activitatea de profesor-etnolog fluturaşi. pare a fi asemenea. a lui Ştefănucă, axată pe ideea că „viitorul Ediţia 2006 a Zilelor Bibliotecii „P. Şte- În septembrie 2006, Bibliotecii Pu- unui popor se află în mâinile învăţătorilor”. fănucă” a fost şi o consacrare definitivă blice hânceştene i s-a conferit numele Au prezentat comunicări de excepţie şi a acestei biblioteci, ea ocupându-şi locul marelui mitropolit şi cărturar Antonie savantul Nicolae Băieşu (despre folclorul binemeritat în elita biblioteconomică na- Plămădeală, fapt care îi conferă vigoa- tradiţiilor calendaristice cules şi interpretat ţională. Ave colegei noastre Larisa Petcu, re, protecţie divină şi o nouă deschidere de Ştefănucă), scriitorul Vladimir Beşleagă directoarea BPR Ialoveni, pentru această către lume, una care ar putea însemna, (care a relatat despre un articol consacrat performanţă. Despre zilele, muncile, fapte- cum ar zice prelatul eponim, o schim- omagiatului de către o revistă din Germa- le, despre tot ce este şi tinde să fie, prin ac- bare la faţă, o apropiere mare de idealul nia), scriitorul Andrei Vartic (despre ideea tivitatea sa, această instituţie modernă puteţi integrităţii inaugurale sus-amintite. cercetării multidisciplinare la Ştefănucă, afla pe site-ul ei www.bibialoveni.com.md (continuare în pag. 6) subliniind, în plus, referindu-se la tragismul Alexe Rău 4 5 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

Anul 2006 ne-a oferit populare”, la Editura „Ştiin- publica Moldova), care va folcloristului dinspre fratele nouă, ialovenenilor, momente ţa” în colecţia „Moştenire” înveşnici memoria marelui Eremia Ştefănucă, de înaltă tensiune sufletească. – alcătuire, studiu introductiv, folclorist. - Dlui Vladimir Budea- O frumoasă aniversare de note şi comentarii de Grigore Acest bust va servi drept nu – rudă dinspre sora lui 570 de ani a sărbătorit recent Botezatu şi Andrei Hâncu. sursă de educaţie pentru ge- Petre Ştefănucă. oraşul nostru iubit Ialoveni, Ceva mai târziu, în cadrul neraţia în creştere în spiritul Mai apoi oaspeţii au mers crescând cu toate rădăcinile simpozionului internaţional de atitudinii responsabile faţă de în excursie la Muzeul „P. Şte- în cea mai plină tradiţie, atin- etnologie şi folclor, organizat moştenirea culturală a româ- fănucă”, renovat, transferat gând de-a lungul timpului îm- în perioada 23-27 septembrie nilor de pretutindeni, un punct într-un spaţiu mult mai mare, plinirea, astfel încât ne-a oferit 1993, pe frontispiciul clădirii de reper pentru a învăţa cum în care vom putea aduna mai prilej de frumoasă sărbătoare. bibliotecii a fost instalată o să fii cetăţean şi patriot. multe exponate, ce vor servi O altă aniversare – cea placă comemorativă (sculptor Tedeumul de sfinţire a bus- generaţiei în creştere drept de 100 de ani de la naşterea Mihai Ecobici, originar din tului şi parastasul în memoria model de păstrare a tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşilor. folcloristului şi etnologului ia- Basarabia), sponsor - Andrei savantului l-a ţinut parohul Bi- Pe holurile Bibliotecii „P. lovenean Petre Ştefănucă ne-a Vartic, iar în incinta bibliotecii sericii „Sfânta Cuvioasa Paras- Ştefănucă” au fost vernisate prilejuit inaugurarea celei de-a a fost organizat Muzeul „P. cheva” din Ialoveni, protoiereul expoziţiile: XV-a ediţii a Zilelor Bibliote- Ştefănucă”, primul muzeu din Dumitru Damian. - „Biblioteca în imagini”, cii „P. Ştefănucă”. localitate. După sfinţire cuvânt li s-a - „Ialoveni – oraş al Ideea a pornit de la un De atunci s-au perindat 14 oferit: meu, al tău, al tuturor”, proiect de promovare a bi- ediţii ale Zilelor bibliotecii, - Dlui Anatol Moldo- - „Petre Ştefănucă – per- bliotecii, cu genericul: „Pe- fiecare din ele venind cu rea- van – primar de Ialoveni, sonalitate notorie a oraşului”, tre Ştefănucă – personalitate - „Ialoveni – vatra per- notorie a oraşului”, scopul manenţei noastre” cu subdivi- căruia a fost ridicarea pres- ziunile („Personalităţi notorii tigiului bibliotecii în comu- ale comunităţii noastre”, „Lo- nitate, a colaboratorilor săi, calităţi înfrăţite”, „Ialoveni a instituţiilor de parteneriat, – oraşul din inima mea”), dar mai ales de a informa - „Etnologul basarabean publicul larg de cititori cu – Petre Ştefănucă” (100 ani de viaţa şi activitatea marelui la naştere). savant. Graţie sprijinului Pri- Acţiunile au continuat în măriei Ialoveni, a Academiei incinta Liceului Teoretic „P. de Ştiinţe a Republicii Mol- Ştefănucă”, unde oaspeţii au dova, Institutului de Filologie fost prezenţi la vernisarea ex- al A.Ş. a Republicii Moldova, poziţiei „Tradiţii şi obiceiuri Uniunii Scriitorilor din Mol- ialovenene”, organizată de dova, Consiliului raional, profesorii şi elevii tuturor Secţiei raionale cultură Ia- şcolilor din localitate, ca mai Petre Ştefănucă – personalitate notorie a oraşului Ialoveni

loveni şi Liceului Teoretic lizări notorii, care au schimbat - Dlui Mihai Silistraru apoi să fie prezenţi la lucrările „P. Ştefănucă”, proiectul a imaginea bibliotecii atât la ni- – vicepreşedintele Consiliu- conferinţei ştiinţifice consa- devenit o frumoasă realizare vel local, cât şi internaţional. lui raional Ialoveni, crate comemorării profesoru- a anului. În cadrul ediţiei a XV-a, - Dlui Mihai Cimpoi lui Petre Ştefănucă, moderator Titlul de „P. Ştefănucă” personalităţi onorabile din – preşedintele Uniunii Scriito- al căreia a fost academicianul biblioteca îl poartă din anul ţară, cât şi din afara ei, rudele rilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi. 1991, când a avut loc prima apropiate ale folcloristului, - Dlui Nicolae Dabi- În cadrul conferinţei ştiinţi- conferinţă ştiinţifică dedica- colegi de breaslă din ţară, ja – scriitor, redactor-şef al fice au fost prezenţi cu comu- tă aniversării a 85 de ani de cât şi cei de la Biblioteca săptămânalului „Literatura şi nicări: la naşterea folcloristului. La Judeţeană „Ion Minulescu”, arta”, - Dna Ana Bantoş, di- două instituţii: una de în- Olt, Slatina, intelectualitatea - Dlui Alexe Rău – director adjunct al Institutului văţământ şi alta de cultură, oraşului, a raionului Ialove- rector general al Bibliotecii de Filologie al A.Ş. din Re- adică Liceului Teoretic şi ni, studenţi, liceeni au asis- Naţionale a Republicii Mol- publica Moldova, cu comu- Bibliotecii Orăşeneşti din tat la dezvelirea bustului lui dova, nicarea „Profesorul-etnolog Ialoveni li s-a conferit atun- Petre Ştefănucă (onoarea de - Dlui Paul Matiu – di- Petre Ştefănucă”, ci acest nume. Şi tot în anul a decupa panglica dezvelirii rector general al Bibliotecii - Dl Vladimir Beşleagă, 1991 a fost reabilitat şi recu- bustului au avut-o domnii Judeţene „I. Minulescu”, Olt, scriitor – „Profesorul Petre noscut ca personalitate Petre Anatol Moldovan, primar de Slatina, Ştefănucă – cercetător din Ştefănucă. Atunci au apărut Ialoveni, şi academicianul - Dlui Ilie Ştefănucă pasiune”, primele două volume „Petre Mihai Cimpoi, preşedintele – profesor la Liceul Teo- - Dl Nicolae Băieşu, Ştefănucă. Folclor şi tradiţii Uniunii Scriitorilor din Re- retic din s. Ţâpala, nepotul doctor habilitat în filologie 4 5 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

(urmare din pag. 4) – „Folclorul şi obiceiurile sărbătorilor de În încheiere oaspeţii au menţionat Ce bine ar fi fost dacă în preajma calendar în lucrările lui Petre Ştefănucă”, faptul că au fost prezenţi la o lecţie celei de-a 100-a aniversări biblioteca era transferată din localul de grădiniţă - Dl Grigore Botezatu, doctor în filolo- excepţională de patriotism, într-o atmo- în care este amplasată într-un edificiu gie – „Echipele monografice conduse de Petre sferă emoţionantă rar întâlnită, într-o bi- nou, corespunzător noii funcţionalităţi, Ştefănucă la cercetarea satelor”, bliotecă adevărată cu oameni adevăraţi, noului nume şi locului pe care ea îl are - Dl Andrei Vartic, scriitor – „Cer- care fac totul pentru a nu-şi uita rădăci- pregătit în blazonul de nobleţe al Hân- certările multidisciplinare ale profesorului nile şi neamul. ceştiului. Un edificiu încăpător pentru Petre Ştefănucă”, Cea de-a doua zi a programului Zi- sute de mii de volume disponibile, nu- - Dl Tudor Colac, doctor în filologie lelor bibliotecii a început la filiala „N. măr care urmează să crească, conforta- – „Fenomenul spiritual al povestitului la Titulescu” prin vernisarea expoziţiei bil pentru cei 7 mii de cititori care ţin Iurceni în repertoriul înregistrat de Petre de pictură cu genericul „Oraşul Ialoveni la biblioteca lor frecventând-o de 150 Ştefănucă”, în viziunea pictorului George Petrea”, mii de ori pe an, însufleţitoare şi răsplă- - Dna Maria Trofimov, colaborator originar din Ialoveni, membru al Uniunii titoare pentru cei 22 de salariaţi întreţi- ştiinţific – „Folclorul obiceiurilor de Artiştilor Plastici din Republica Moldo- nători ai circulaţiei ideilor şi valorilor familie în lucrările profesorului P. Ştefă- va, continuând cu lansarea cărţii lui Paul spirituale în comunitate, ei avându-şi aici o a doua casă şi o a doua familie. nucă”, Matiu, directorul Bibliotecii Judeţene Acestora din urmă, doamna Zinaida - Dl Nicolae Dabija, scriitor, „I. Minulescu”, Olt, Slatina, doctor în Pisica le consacră un adevărat omagiu - Dl Alexandru Furtună, doctor în textul său, făcând conjuncţie între în ştiinţe, istoric. numele lor şi faptele biblioteconomice În acelaşi context a avut loc şi lan- şi culturale deosebite cărora ei le dau sarea biobibliografiei „Petre Ştefănu- viaţă. Unele din ele (ca, de exemplu, că”, recent editată la tipografia „Elena formele noi de asistenţă informaţională V. I.” din Chişinău, autorul proiectului, computerizată, expoziţiile omagiale, coordonator – Grigore Botezatu, alcă- cluburile „Baştina” şi „Tinere talente” tuitori: Sofia Muşat, Larisa Petcu. Bio- ş.a.) se bucură de faimă în localitate, bibliografia a apărut cu sprijinul finan- fapt pe care l-am constatat în timpul ul- ciar al Primăriei oraşului Ialoveni şi al timei mele vizite la Hânceşti, când am Consiliului raional Ialoveni, preşedinte participat la seminarul şefilor direcţiilor şi secţiilor raionale de cultură, organi- Tudor Iaşinschi. Este prima biblio- zat în deplasare, şi la inaugurarea cen- grafie editată de BPO „P. Ştefănucă”, trului de informare comunitară. Drept o lucrare ştiinţifică de valoare cu care care, mă alătur la omagiile directoarei ne mândrim şi sperăm s-o înaintăm la istorie, „Etnologie şi folclor mitizat”. şi le aduc bibliotecarilor de la Hânceşti Concursul Naţional „Topul celor mai bune Punctul culminant a fost anunţarea tota- expresia deosebitei mele consideraţii lucrări în domeniul bibliografiei”. lurilor concursului de desene ale copiilor pentru ei. S-ar putea întâmpla (dacă În cadrul conferinţei şi cu prilejul „Ialoveni – vatra permanenţei noastre”, nu se întâmplă deja) ca, sub im- jubileului de 100 ani de la naşterea pro- la care au participat circa 40 de copii, pactul spiritului deosebit al acestei fesorului-etnolog P. Ştefănucă, au fost toţi primind diplome şi cadouri conform echipe de bibliotecari, implacabilul menţionaţi cu diplome şi cadouri din deciziei unui juriu competent. paralelism al liniilor implicate în partea Primăriei un şir de personalităţi Ediţia a 15-a a Zilelor bibliotecii s-a fiinţarea acestei biblioteci să iasă şi specialişti ai Bibliotecii Publice Oră- de sub legile geometriei euclidiene încheiat cu o oră literară „Creaţii folclo- şi să treacă sub aureola unei „geo- şeneşti „P. Ştefănucă”. Consiliul raional rice şi tradiţii populare din Ialoveni”, metrii biblioteconomice”. Idealurile Ialoveni i-a decernat dnei Larisa Petcu, care a avut loc la filiala pentru copii, de care sunt animaţi, în preajma director, diploma pentru dăruire aleasă în care elevii au prezentat scenete din sărbătoririi centenarului bibliotecii, desfăşurată de-a lungul anilor întru datinile şi obiceiurile descrise de Petre aceşti generoşi slujitori ai cărţii şi susţinerea şi promovarea BPO „P. Şte- Ştefănucă în volumele „Folclor şi tradiţii ai culturii (citim la dna Pisica: „Noi fănucă” în comunitate. Direcţia BPO populare”. dorim să ne afirmăm prin deschiderea „P. Ştefănucă” a menţionat cu diplome Biblioteca Publică Orăşenească „P. spre schimbare, spre valorile societăţii alt şir de specialişti, care s-au evidenţiat Ştefănucă” aduce mulţumiri: Academiei cunoaşterii, să-i creăm bibliotecii noa- la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor, de Ştiinţe a Republicii Moldova, Insti- stre o imagine de adevărat centru de lansarea multiplelor materiale promo- tutului de Filologie al A.Ş. a Republicii informare şi documentare, deţinător de ţionale, care au alcătuit mapele oferite Moldova, Uniunii Scriitorilor din Repu- colecţii valoroase de documente, dotat celor prezenţi. blica Moldova, Consiliului raional Ialo- tehnologic, inclusiv, de centru comu- În continuare, conform programului, nicativ, culturalizator şi civilizator”) veni, Secţiei raionale cultură, Primăriei făgăduiesc împlinirea întru fiinţă a in- elevii Şcolii „Ana Muntean” din locali- oraşului Ialoveni, Liceului Teoretic „P. stituţiei omagiate. tate cu profesoara Ana Doschinescu au Ştefănucă”, profesorilor şi elevilor de la Şi chiar dacă se va întâmpla ca cele prezentat şezătoarea „Ca la noi la Ialove- toate instituţiile de învăţământ din Ialo- două linii să întârzie cu reunirea lor, ni”, ediţia a 2-a, şi un spectacol folcloric veni pentru colaborare, sprijin financiar fidelitatea şi prestanţa acestor biblio- prezentat de ansamblul „Haiducii” din şi moral întru realizarea acestui proiect tecari va face ca linia lor, linia noastră s. Costeşti, o suită de dansuri şi melodii de o mare însemnătate atât pentru insti- să rămână aşa cum a fost şi va fi: linia prezentate de ansamblul „Porumbiţa” şi tuţia noastră, cât şi pentru comunitatea întâi. orchestra „Porumbiţa”, conduse de An- întreagă. Aşa să vă(ne) ajute Dumnezeu. drei Ungureanu, om emerit al Republicii Larisa Petcu, directorul Vivat. Crescat. Floreat. Moldova, şi Ion Condrea, student la Bibliotecii Publice Orăşeneşti Alexe Rău, noiembrie 2006 Academia de Arte „Gavriil Musicescu”. „P. Ştefănucă”, Ialoveni 6 7 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

O ediţie bibliografică inedită Convorbirile profesionale

Biobibliografia „Petre Ştefănu- ale BNF, ediţia 2006 că”, editată către centenarul naşterii „Entretiens de la BNF”, genericul zilelor profesionale organiza- distinsului savant şi patriot, este te anual la naţionala pariziană, consună, în traducere românească, cu una care... şi-a întrecut măsura, în Convorbirile literare ieşene întreţinute cândva demult în casa Pogor, sensul că este mult mai mult decât titlul lor preluându-l şi o revistă prestigioasă care apare de aproape o biobibliografie. Mai întâi e de două secole în dulcele târg moldovenesc. Convorbirile bibliotecono- remarcat că ea apare sub egida mai mice pariziene au şi ele o aură nobilă şi elitară, iar la cea de-a patra multor instituţii de mare autoritate, ediţie a lor se anunţă o participare paneuropeană. Revoluţia numeri- realizatoarea principală a acestui că, tema întreţinerilor din acest an, va fi privită şi abordată din mai proiect fiind BPR Ialoveni. Apoi, multe unghiuri, dar în centrul atenţiei se va situa etapa numerizării incorporează un corpus întreg de generale declanşată recent, aceasta luând o asemenea amploare, în- materiale ştiinţifice prin care se de- cât francezii au pus în uz o nouă sintagmă: „dematerializarea gene- păşeşte categoric conceptul actual de biobibliografie. ralizată” (conotaţie a formulei „trecerea de pe suporturi materiale pe Autorul proiectului, tot el fiind coordonatorul ediţiilor, cel care suporturi numerice”). Se vorbeşte de asemenea despre „al doilea şoc a stabilit textele şi a elaborat notele şi comentariile, este cunos- al evului numeric”. cutul savant etnolog Grigore Botezatu. Partea bibliografică a Prezenţa masivă a „actorilor europeni ai numerizării” implică fost realizată de Sofia Muşat şi Larisa Petcu. Structura acestei cu de la sine putere necesitatea consacrării unei zile întregi evolu- lucrări (care demonstrează prin ea însăşi ineditul acestui volum) ţiei proiectului Bibliotecii Numerice Europene. Se va produce, de este precum urmează: I.Petre Ştefănucă - martir al renaşterii na- fapt, o reiterare-compendiu a conferinţei de la Sankt-Petersburg a ţionale (ea cuprinde articole, studii şi cercetări ale savanţilor directorilor bibliotecilor naţionale europene participante la proiect, care au studiat viaţa şi activitatea regretatului etnolog); II.Insti- insistenţa BNF de a obţine pentru limba franceză statutul de limbă tutul Social Român din Basarabia (al cărui director P. Ştefănucă de lucru a CENL sesizându-se în subtext. Dezbaterile se vor derula a fost şi a cărui activitate e prezentată prin documente de arhi- pe fundalul unei expoziţii speciale care va reflecta experienţa, pro- vă); III.Corespondenţă (corespondenţa lui Ştefănucă prezentată iectele-pilot, noile metodologii şi tehnologii aplicate actualmente de Sanda Golopenţia-Fetescu, Grigore Botezatu şi Ion Dră- de BN de pe continent. goescu); IV.Biobibliografie (cu un tabel cronologic exhaustiv); Introducerea lui Jean-Noel Jeanneney, prezidentul BNF, are V.Iconografie (fotografii, documente, scrisori inedite). tenta de a fi nu doar o alocuţiune, ci o conferinţă, ori, mai exact, un Ediţia se constituie într-un simbolic muzeu P. Ştefănucă cuprins discurs-tratat cu funcţie introductivă la evul numeric şi la „replica între două coperţi frumoase. europeană”. Publicată ulterior, ea va fi considerată (de către fran- cezi şi nemţi cel puţin) drept document programatic de orientare a activităţilor bibliotecilor naţionale europene în perioada celui de al Scriitorii şi bibliotecile „doilea şoc” al digitalizării. Modalităţile de manifestare şi compor- La Congresul (adunarea generală) a scriitorilor din Republica tament oferitor al producătorilor de informaţii, problema noului Moldova care a avut loc pe data de 3 noiembrie, printre echilibru ce urmează să se instaureze iminent pe piaţa de infoservi- direcţiile de activitate a acestei uniuni de creaţie a fost cii, locul bibliotecii în contextul noilor structuri care configurează menţionată (de la tribună, dar mai ales în culoare) şi cola- open accesul continental şi global, impactul revoluţiei numerice borarea lor cu bibliotecile. Participarea lor la Saloanele na- asupra politicilor documentare multimedia - iată subiectele pe care ţionale şi internaţionale de carte organizate de biblioteci la se va centra şedinţa ce-i va urma „introducerii”. Chişinău, Iaşi, Cernăuţi şi în alte localităţi este una din for- În ziua a doua tema centrală va fi constituirea, dezvoltarea şi mulele majore de manifestare. În plus, saloanele au rămas, gestiunea colecţiilor numerice. Chiar sub aspect noţional (termi- pentru mulţi scriitori, unica posibilitate de a obţine nişte nologia specială evoluează la fel de vertiginos cum numerizarea premii sau diplome, aşa încât, atunci când ei îşi alcătuiesc însăşi), noutăţile despre care se va trata sunt copleşitoare. Nu mai CV-urile, distincţiile obţinute la aceste saloane figurează puţin dinamică este şi evoluţia tehnologiilor de conservare a in- printre realizările lor cele mai importante. formaţiei. În prima şedinţă din această zi se va stabili nomencla- Apoi, în lipsa unei structuri în cadrul US care ar fi însărcinată torul normelor, protocoalelor, modurilor operaţionale, reieşind din cu organizarea întâlnirilor cu cititorii (biroul de propagandă al soluţiile interesante găsite la Biblioteca Naţională a Germaniei, ei a dispărut imediat după intrarea în tranziţie), bibliotecile BNF şi în instituţiile similare din alte ţări. Problema accesului la au devenit unica verigă care asigură legătura permanentă şi noile servicii va fi discutată în şedinţa a treia, care se anunţă a fi viabilă între condeieri şi cititori. O importantă formă de im- o creatoare a unei noi orientări în domeniul open accesului. Ţările plicare a scriitorilor în viaţa culturală sunt diferitele cenacluri participante intenţionează să-şi aducă contribuţia lor la dezvoltarea şi cluburi care funcţionează în cadrul multor biblioteci, preşe- instrumentariului comun de accesibilitate, ca de exemplu, france- dinţii (sau moderatorii) lor fiind, de regulă, cunoscuţi scriitori. Programul de difuzare culturală realizat de biblioteci se pivo- zii care anunţă premiera unui set intitulat „bouquets de contenus” tează adesea pe cele mai valoroase opere ale scriitorilor noş- şi a unui original mod de navigare. tri (mai ales atunci când e vorba de aniversări culturale), sau În ultima zi, în cadrul întâlnirii partenerilor de proiecte, se vor pe cărţile nou-apărute ale membrilor US (în cadrul lansărilor definitiva programe noi de colaborare şi cooperare continentală în de carte). domeniul numerizării. Nu mai puţin importantă, în viziunea scriitorilor, e contribu- De fapt, zilele profesionale ale BNF sunt, dacă le-am privi cu ţia pe care bibliotecile o aduc, în aceşti ani grei, la asigura- un ochi provincial, şi un fel de „seminar” în vederea programării rea existenţei multora din ei. Această contribuţie constă fie activităţii BN europene pe anul viitor. în achiziţiile de cărţi noi pe care le fac bibliotecile, fie prin Eleganţa, elevaţiunea, modernitatea, profunzimea conţinutală, plătirea unor modeste onorarii ca răsplată pentru participa- eficienţa dialogului, teleologia reală a convorbirilor pariziene sunt, rea la activităţile culturale ale bibliotecii. Această din urmă am impresia, un model obligatoriu pentru cei care vor cu adevărat să formă şi-o pot permite, însă, biblioteci numărate, în special revigoreze colaborarea în cadrul sistemelor naţionale de biblioteci. din Chişinău şi din alte câteva oraşe. Alexe Rău 6 7 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006 La o aniversare Omagiu colegei

Stimată doamnă Maria Brînzan, cu prilejul frumoasei vârste pe care o rotunjeşti în acest miez de toamnă, vin să-ţi aduc cele mai sincere urări de sănătate, succese pe tărâmul profesional. Eşti pentru noi un model de bibliotecar dedicat profesiei, responsabilă şi pasionată de ceea ce faci. Conduci o verigă im- portantă a Bibliotecii Naţionale – „Lectura publică staţionar”, care are menirea de a satisface solicitările publicului cititor. Şi pentru că nimic nu se clădeşte fără pasiune şi dăruire, ai reuşit să te formezi ca un pro- fesionist de forţă în domeniul în care activezi ca manager al acestui serviciu şi nu în ultimul rând şi ca preşedinte al Filialei Asociaţiei Bibliotecarilor a Bibliotecii Naţionale. Mulţi ani şi succese! Svetlana Miron, preşedintele Comitetului Sindical al Bibliotecii Naţionale O publicaţie guvernamentală informativă

A apărut nr. 3 2006 al ediţiei oficiale a Guvernului Republicii Moldova „Buletin informativ”. Obiectivul pus în faţa acestui periodic este unul dublu: pe de o parte, asigurarea transparenţei politicii şi practicii guvernamentale prin infor- marea curentă a cetăţenilor, pe de alta - promovarea metodelor şi experienţelor-pilot de promovare a imaginii republicii noastre în străinătate. Numărul la care ne referim aici se deschide cu o prezentare a unor noi demnitari în sistemul auto- rităţilor publice centrale desemnaţi de Guvern. Urmează apoi materiale promoţionale, analitice, informative grupate în rubricile: Majorarea exporturilor prin atragerea investiţiilor, Standardizarea - element-cheie al infrastructurii societăţii, Noi oportunităţi pentru dezvoltarea comerţului, Prestaţii sociale pentru cei mai nevoiaşi, Tinerii îşi decid viitorul, Asi- gurarea de sănătate este bazată pe solidaritate, Consolidarea funcţională şi structurală a Serviciului fiscal, Combaterea criminalităţii, Sărbătoarea vinului - un bun promotor al imaginii Moldovei. Articolele-cheie sunt semnate de miniştrii corespunzători, dar şi de alţi demnitari. Buletinul nu are o căsuţă tehnică, aşa încât n-am putut afla care e colegiul lui de redacţie, cine e responsabil de ediţie sau redactor-şef, care este adresa redacţiei şi cum poate fi contactată etc. Pe coperta 4, însă, este arătată adresa poştală a Casei guvernului şi adresa blogului guvernamental: www.gov.md Buletinul este o sursă de informare şi documentare la zi şi este difuzat cu titlu gratuit de către guvern către instituţiile principale ale statului, inclusiv acelea în care el poate fi consultat de vizitatori. tivităţii de businessman, în parte din im- tatori care l-a acompaniat pe Iurie era „Aforisme boldul de a înfrunta şi dezminţi dicteul compusă, pe de o parte, din savanţi- nostru funciar „poezie-sărăcie”, adică economişti (pe lângă Silvia Ghinculov, de a deveni un poet bogat, exorcizat de doctor în economie şi directoarea pe bani...” fobiile legate de asigurarea existenţei, BASEM, au mai fost invitaţi Mihail având tot ce-i trebuie pentru a realiza Rotaru, doctor hab., Tamara Ciobanu, la Biblioteca ceea ce el numeşte „combinarea creati- şef de catedră, Angela Solcan, doctor vă a plăcutului cu frumosul”. în economie), pe de alta - din oameni ai ASEM La toate acestea se adaugă şi faptul cărţii şi ai scrisului (Ion Ciocanu - „pri- că, aşa cum scrie însuşi el, „în viaţa per- mul scriitor viu cu care m-am întâlnit După ce şi-a făcut ieşirea în scena sonală sunt în culmea fericirii alături de şi care m-a încurajat”, zice Iu. Bădicu, cultural-artistică a Moldovei la ediţia a XV-a a Salonului Internaţional de soţia Elena Comendant, pianistă, dar şi scriitorii Arhip Cibotaru (un „exeget” al Carte, în cadrul căruia a devenit lau- contabilă - muză eternă pentru un poet începuturilor creaţiei literare a celui lan- reat al premiului pentru debut, Iurie (dar şi un businessman!) îndrăgostit...”. sat), Vasile Bajan, Manole Neagu (care Bădicu începe a-şi face loc şi în viaţa De astă dată, Iurie Bădicu şi-a făcut e şi redactorul-şef al Editurii „Pontos” ştiinţifică, ori, mai bine spus, încearcă lansarea la ASEM (în faimoasa sală de în care au apărut cărţile prezentate). Au să împletească într-un tot întreg rezul- lectură nr. 5 a Bibliotecii). Obiectul pre- mai fost invitaţi dl Vasile Nanea, consili- tatele preocupărilor de „polihistor” ale zentării l-au constituit monografia ştiin- er la Ambasada României, şi dna Galina sale. Amintim cititorilor noştri că Iurie ţifică „Locul şi rolul statului de drept în Bădicu, lector superior la ASEM. a făcut studii în mai multe instituţii şi a economia de piaţă” (carte elaborată în Studenţii participanţi au făcut atmosferă însuşit mai multe specialităţi (a absol- baza tezei susţinute la Academia de Ad- prielnică unui respiro poetico-economic, vit Colegiul Republican de Medicină, ministrare Publică) şi bine-cunoscutul iar autorul cărţilor s-a menţinut în bine- Universitatea de Medicină şi Farmacie volum „Aforisme pe bani pentru busi- cunoscuta-i manieră impregnată de since- (Facultatea Stomatologie), ASEM (unde nessmani”. ritate, luciditate şi carismă. se specializează în domeniul dreptului Drept moderator al manifestării a fost Manifestarea s-a constituit într-o şeză- economic), Academia de Administrare ales dl Valentin Dolganiuc, cunoscut încă toare plăcută şi frumoasă (deci corespun- Publică de pe lângă Preşedintele RM de pe când funcţiona la Cartelul Ţărănesc zătoare principiului de care se conduce (devenind specialist în teoria şi practica „Sfântul Gheorghe”, dar mai ales din anul autorul), impregnată de bine-cunoscu- administrării publice). când a fost propus de PPCD în calitate tele ospitalitate, sufletism şi conştiinţă După ce a încercat, din nevoi materia- de viceprim-ministru al guvernului. de sine ale echipei BASEM. le, mai toate felurile de munci, calificate În program el chiar aşa şi a fost scris: Reporter GB ori nu prea, s-a dedat, până la urmă, ac- ex-viceprim-ministru. Suita de prezen- 8 9 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

„Activitate cu copii de vârstă preşcola- ricul „Carte şi imagine”, „Cărţi care au O NOUĂ ră şi de 7-10 ani”) s-au întrunit într-o înfruntat anii”, „Zbor continuu prin su- şedinţă pe tema „Cum este vremea?”, fletul cărţilor”, „Dacă ai aripi de carte, EDIŢIE A având în calitate de oaspete un colabo- zbori mai sus, vezi mai departe” etc.), rator al Serviciului Hidrometeorologic Serviciul „Mediateca” a organizat o ZILELOR de Stat. Tot aici elevii ciclului primar de acţiune de promovare a documentelor la Liceul „Gh. Asachi”, Liceul Moldo- electronice, prezentări de CD-ROM- BIBLIOTECII Turc ş.a. au participat la un concurs de uri şi site-uri web. desene şi recitalul de poezie „Biblioteca Nu au lipsit nici acţiunile de consem- – un basm cu final fericit”. nare a unor aniversări culturale. Interpre- NAŢIONALE Serviciul „Activitate cu copii de ta de muzică populară Sofia Vicoveanca, 11-16 ani” a găzduit şedinţa Cenaclului scriitorul italian Carlo Collodi, pictorul PENTRU „Arta de a deveni om”, moderată de Mihai Grecu au fost personalităţile oma- Nicolae Bujor, directorul Centrului Mu- giate în cadrul activităţilor desfăşurate în COPII „ION nicipal de Educaţie Moral-Spirituală, iar Serviciul „Mediateca” şi Filiala nr. 1. Serviciul „Carte străină” – şedinţa Clu- În agenda Zilelor Bibliotecii s-a CREANGĂ” bului tinerilor pasionaţi de limbi moder- înscris reuşit şi atelierul profesional pe ne. Un nou club, „Generaţia NEXT”, a tema „Lecturile de vacanţă: totalizări, fost inaugurat în aceste zile la Filiala concluzii, perspective” organizat de A devenit deja o tradiţie organiza- nr. 1, organizatorii propunându-şi să Serviciul animaţii culturale şi promo- rea, în această perioadă a anului, a Zi- realizeze un ciclu de întâlniri-discuţii vare a lecturii. Colaboratorii BNC „Ion lelor Bibliotecii Naţionale pentru Copii ale elevilor cu specialişti „Ion Creangă”, înfiinţată cu 62 de ani din diverse domenii, în în urmă, în octombrie 1944. De fiecare cadrul cărora să abordeze dată Zilele Bibliotecii includ un pro- subiecte de prim interes gram variat de promovare a serviciilor pentru adolescenţi. şi activităţilor prin expoziţii, concursuri, Elevii de la Liceul mese rotunde, excursii şi alte acţiuni. „V. Alecsandri”, Colegiul Desfăşurată în perioada 20-26 noiem- de Coregrafie şi Colegiul brie, ediţia actuală a Zilelor Bibliotecii de Comerţ s-au întâlnit în a demarat printr-un ciclu de acţiuni de cadrul unui ring intelec- promovare în toate serviciile – difuza- tual cu genericul „Cartea rea materialelor promoţionale în incinta şi Internetul în sec. XXI: Bibliotecii, în şcoli şi licee, excursii, parteneri sau rivali?”, expoziţii, acordarea unor facilităţi la organizat de către servi- perfectarea permisului de intrare. Un ciile „Activitate cu copii eveniment aparte l-a constituit lansarea de 11-16 ani” şi „Me- paginii web a BNC „Ion Creangă”, care diateca”. Pe parcursul va oferi publicului interesat informaţii a trei runde echipele participante s-au Creangă”, colegii de la bibliotecile despre Bibliotecă, programul, activităţile pronunţat în favoarea cărţii sau Inter- „Alba-Iulia”, „Ovidius”, „Transilvania”, şi serviciile prestate, acces la catalogul netului, încercând să fie cât mai convin- metodiştii de la Direcţia Generală Edu- şi publicaţiile Bibliotecii, Clubul biblio- gători, cât mai consecvenţi în susţinerea caţie, Tineret şi Sport, bibliotecarii şco- fililor, Atelierul literar, Agenţia „Ştie tot”, opiniei pentru care au pledat. Grupurile lari prezenţi la această întrunire au făcut linkuri la motoare de căutare şi site-uri de suporteri au încurajat echipele, iar schimb de experienţă vizavi de activitatea utile copiilor şi părinţilor. publicul „neutru” şi echipa de arbitri bibliotecilor în perioada de vacanţă, au În zilele care au urmat, beneficiarii (Victor Papanaga, preşedinte al Fun- pus în discuţie probleme ce ţin de lectura Bibliotecii au fost implicaţi în diverse daţiei pentru Dezvoltarea Digitală din copiilor în perioada de vară, de colabora- activităţi organizate în toate serviciile. Moldova, Natalia Cheradi, lector USM, rea cu şcolile, cu taberele de vară şi alte Membrii Clubului „Deceluş” (Serviciul director adjunct, Biblioteca ASEM, instituţii preocupate de educarea copiilor. Tamara Maleru, bibliograf Zilele Bibliotecii în ansamblu au principal, BNC „Ion Crean- fost adresate în primul rând copiilor – gă”) au monitorizat mersul actualii şi potenţialii noştri beneficiari. dezbaterilor, au comentat, Ne bucurăm că în mare parte am reuşit au apreciat prestanţa fiecărei să realizăm scopurile propuse, iar ceea echipe, reieşind din faptul ce am remarcat în mod deosebit a fost cât de competenţi şi convin- fluxul sporit de vizitatori pe care i-am gători au fost, cât de reuşit avut în aceste zile, mulţi dintre ei ve- şi-au ales strategia în apăra- nind pentru prima dată la Bibliotecă. rea cauzei. De rând cu activităţile Lilia Tcaci, director adjunct, de promovare a colecţiilor BNC „Ion Creangă” tradiţionale (expoziţii, re- viste bibliografice cu gene- 8 9 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

o perioadă de adevărată ştiinţă practică boţurile trecute prin suflarea-le pe un şi „paideică”, iar manualul edificat de suport până răsare alcătuirea împlinită Spiritul dânsa este rezultatul acestei simbioze. a cuibului, dna Kulikovski a lucrat Constrâns de spaţiul limitat al la acest manual ca la o casă din nord ştiinţific gazetei noastre, las pentru cititori plă- (de unde i se trage obârşia), adunând cerea de a lua cunoştinţă de bogatul tot ce este mai bun în propria creaţie cuprins al cărţii şi mă opresc la câteva ştiinţifică, în biblioteconomia naţională în biblio- lucruri de „dincolo de obiect”, vorba şi mondială pe tema dată şi nu numai, filosofului. beneficiind din plin de libertăţile pe Mai întâi, aş vrea să remarc tur- care le presupune statutul de alcătui- tecono- nura de optică realizată de autoare în tor, care, în acest caz, este un pandant acest manual în comparaţie cu diser- al libertăţilor ziditorului în alegerea taţia. Obiectul demersului ei ştiinţific materialelor de construcţie. În acelaşi mie şi aplicativ îl constituie o categorie timp se resimte conştientizarea impe- de oameni şi cititori, abordarea căro- rativului că într-un manual trebuie să ra nu poate fi concepută în afara unei fie reprezentat nu atât autorul, cât do- veritabile ştiinţe a comprehensiunii. meniul, obiectul, disciplina, lucru care Cum scrie Matei Călinescu (pe care impune conjuncţia libertăţii cu respon- autoarea îl „reeditează” în spaţiul cărţii sabilitatea şi cu caracterele spiritului sale), aceste persoane trebuie să fie în- ştiinţific (obiectiv, pozitiv, critic). Raza ţelese prin iubire (mijloc de cunoaştere spaţiului de alegere a fost aici una glo- promovat încă de Nae Ionescu şi Mir- bală, pentru că printre sursele utilizate cea Vulcănescu). Două sunt lucrurile se numără publicaţii din toată lumea şi prin care autoarea realizează această o blogosferă intercontinentală, toate primenire: ea scoate această categorie fiind trecute prin creuzetul interior al de beneficiari din cercul ei şi o plasea- dnei Kulikovski. Diversitatea geografică ză într-un înnobilator cadru cultural este acompaniată de cea a suporturilor şi general-uman, factor sensibilizator şi a domeniilor adiacente din care sunt prin excelenţă, şi dedică lucrarea sa incluse în construct idei, concepte şi părinţilor săi ajunşi la vârsta senectuţii, texte. În acest sens, manualul acesta la care oamenii devin, prin evoluţia e mai mult decât presupune genul său, implacabilă a vieţii, persoane dez- el este în acelaşi timp şi o crestomaţie, avantajate. O carte scrisă cu gândul la şi o antologie, şi un vernisaj de noutăţi Foiletând-lecturând somptuosul părinţi şi încadrată în lumea unor ge- biblioteconomice, şi un fel de enciclo- manual „Accesul persoanelor dezavan- niali creatori care au reuşit să se afirme pedie în care poţi găsi aproape toate in- tajate la potenţialul bibliotecilor”, creat înfruntând deficienţele şi handicapurile formaţiile despre persoanele dezavan- de Lidia Kulikovski şi scos recent în cu care au fost stigmatizaţi de soartă nu tajate, atât în ipostaza lor de utilizatori Editura „Epigraf”, făceam în gând o re- are cum să nu-i facă să vibreze pe cei de bibliotecă, cât şi ca oameni. trospectivă a strădaniilor de mulţi ani şi care o citesc. George Enescu spunea Limbajul comportă, în albia acestei decenii ale biblioteconomiei întru a-şi că în artă important este să vibrezi tu teme, o semnificaţie triplă: hermeneutică, impune şi afirma statutul său ştiinţific. însuţi şi să-i faci pe alţii să vibreze. comunicativă, gnoseologică. Preocupa- În contextul acestei teleologii, i-aş da Iată că principiul acesta devine unul rea specială pentru conceptualizare se dezlegare autoarei să declare, arghe- întemeietor şi în domeniul nostru. observă, la dna Kulikovski, nu doar în zian şi chiar testamentar, că în calea Hermeneutica devine un fel de mediu lucrările scrise, ci şi in actu. Cât pri- afirmării ce se-aşteaptă, cartea ei este o operaţional al relaţiilor cu beneficiarii- veşte manualul, construcţia lui se ţine treaptă. Cum oximoronul a devenit una persoane dezavantajate. Şi s-ar putea pe ceea ce Jean Beaufret, referindu-se din emblemele postmodernismului, nu întâmpla ca această turnură, de profun- la Criticile lui Kant, numea „armătura mai ţine de paradox faptul că devenirea dis, să tragă la cântar cât toate celelalte conceptelor”. Cuvintele-cheie eviden- întru ştiinţă se poate face acum nu doar caracteristici ale manualului luate la ţiate la începutul fiecărui capitol con- dinspre teorie, ci mai ales prin sinteza a un loc. stituie, în acest sens, doar icebergul. În ceea ce Aristotel definea, referindu-se După acest aspect, se fac remarca- text, autoarea recurge curent la „dezghi- la ştiinţă, ca potenţialitate şi act. În vi- te procedeele textualiste la care recurge ocarea conceptelor” (Kant), înfăţişând ziunea lui Lyotard şi a lui Rorty, ştiinţa autoarea. În linii mari, am putea spune uneori această lucrare a raţiunii prin contemporană, postmodernă nu mai că avem de a face cu un fel de puzzle câte un arbore porfirian. Intensiunea şi poate fi abordată ca un corp de cunoş- postmodern, pe care aş prefera să-l extensiunea termenilor este specificată tinţe definitive: ea este un câmp unde redenumesc „tehnica rândunicii”, sin- când implicit, când explicit, iar pentru se lucrează necontenit. Ştiinţa a deve- tagmă care reflectă mai bine specificul nuanţarea aspectelor ce ţin de psiholo- nit un ansamblu de cunoştinţe şi cer- manualului, dar şi felul de a fi al alcă- gia comunicării şi a înţelegerii se re- cetări, iar practica, aşa cum prevedea tuitoarei. Or, aidoma acestor păsăruici curge la jocul denotaţiei şi al conotaţiei stagiritul, se transformă într-o ştiinţă harnice şi inteligente, care, aducând tot şi la alte procedee necesare funcţionării secundă. Evoluţia Lidiei Kulikovski ce găsesc mai bun şi mai potrivit pentru expresive şi conative a limbajului. Au- este similară cu acest algoritm: după cuibul lor în teritoriul măsurat cu raza todepăşirea scriiturală a autoarei este susţinerea disertaţiei ştiinţifice, a urmat lor de zbor, lipesc rânduri-rândurele admirabilă, obolul maestrului Vlad Po- 10 11 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

hilă la acest reviriment fiind răsplătit la deschidere, că tablourile expuse de această cu gratitudini însufleţite, într-o notă M i h a i l G r e c u 90 dată nu îl îndepărtează de noi pe Grecu, ci îl apropie. Leo Butnaru a vorbit despre tăriile de recunoştinţă. Când se va face vreun clasament al celor spiritului la Grecu, care cere un efort de auto- Manualul Lidiei Kulikovski este mai importante evenimente din Moldova în depăşire şi înălţare spre înţelegere. Anatol Rurac şi o depăşire a temei, a obiectului. E anul 2006, expoziţia de pictură Mihail Grecu a conturat un scurt portret al vieţii şi operei ca o creaţie care spune mai mult de- (1916-1998), inaugurată pe 22 noiembrie şi maestrului. Andrei Mudrea, un alt învăţăcel, a cât s-a intenţionat. Pentru a ilustra consacrată aniversării a 90-a a naşterii marelui comparat sufletul lui Grecu cu gorunul care îi această concluzie, aş împărţi cartea maestru, va trebui, cu siguranţă, să fie plasată în străjuieşte nemoartea. Dimitrie Peicev, pictorul ei în două părţi convenţionale: una partea cea mai de sus a listei. Sălile Muzeului şi ginerele maestrului, şi Tamara, fiica lui, s-au Naţional de Arheologie şi Istorie în care a avut hermeneutică şi alta propedeutică. împărtăşit din amintirile lor. Un public frumos, loc vernisajul, au căpătat pe dată altă viaţă. Era, În prima parte, tratând problemele de suflet înfrumuseţa sălile şi vernisajul. A fost, de fapt, o atmosferă renascentistă, pascală. Aşa utilizatorilor – persoane dezavan- pe drept cuvânt, un eveniment cultural pentru cum a fost cu câteva decenii în urmă, înaintea tajate, ea nu mai încape în cercul istorie. desfiinţării ureseseului, când o expoziţie perso- biblioteconomiei, punând la con- Ne-am amintit, în acest context, şi de minu- nală a maestrului deschisă în incinta actualului tribuţie cunoştinţe dintr-un şir de nata biobibliografie „Mihail Grecu” editată în sobor catedral din centrul capitalei, care pe alte domenii, iar în cea de-a doua acest an de Biblioteca Naţională. E o carte care atunci era transformat în sală de expoziţii, s-a - depăşeşte cercul categoriei persoa- se aseamănă mult cu această expoziţie jubiliară, constituit într-o întâmplare spirituală cosmică, nelor dezavantajate. Într-adevăr, în una care înfrumuseţează şi identifică locul lui una care a marcat sufletele noastre pe toată capitolele referitoare la direcţiile de Mihail Grecu în istoria neamului nostru. viaţa. Căci aşa a fost Mihail Grecu, pictorul cu Reporter GB activitate a bibliotecii (de la dezvol- minte şi mână divine. Serafim Saka menţiona, tarea colecţiilor la management şi de la marketing la instruirea personalului), autoarea expune strategii, Info Agrarius -Aşa se numeşte noua revistă teoretico-practică editată de forme, metode, procedee, metodolo- Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Unversităţii Agrare gii, scenarii etc. practicate în biblio- de Stat din Moldova. Revista are un director, care e dna Ludmila teconomia universală contempora- Costin, un colegiu de redacţie reprezentativ şi o mică echipă nă, adaptându-le la particularităţile tehnico-redacţională. Nr.1 pe 2006 care ne-a parvenit în redacţie, categoriei de utilizatori în cauză, iar are o structură interesantă: rubrica Teorie şi practică (la care sunt acolo unde cei vizaţi sunt biblioteca- inserate articolele dnei Ludmila Corghenci, Renata Cozonac, rii (management, instruire ş.a.m.d.) Viorica Gheţu, Veronica Rusu, cât şi cel al dnei Iulia Tătărescu ele sunt prezentate ontologic, tale (care, din câte a ajuns vorbă până la noi, este însufleţitoarea quale. E o modalitate asemănătoare publicaţiei, preferând însă să rămână modest într-un plan secund). cu aceea la care recurgea Kant în Urmează apoi compartimentele: Vocabular biblioteconomic, logica transcendentală: se toarnă un FAO (care înseamnă Asociaţia Internaţională a Specialiştilor în conţinut specific în formele biblio- Domeniul Informaţiei Agrare) cu un articol de Ludmila Costin, teconomice generale. Prin urmare, Oaspeţii noştri (oaspetele acestui număr este Elena Harconiţa), e suficient să procedăm invers: să Personalităţi în agricultură, rubrica În armonie cu natura (sfaturi pentru cei ce au un lot de alegem drept conţinut parametrii pământ, în acest număr - despre vremea căpşunilor), Inspiraţii (în acest număr sunt publicate întregului auditoriu de beneficiari tulburătoare versuri de Ana Sofroni scrise în Italia) şi, la urmă, Intrări noi în colecţia BRŞA. ca să putem folosi manualul dnei Kulikovski nu doar ca pe un vade mecum util în activitatea bibliotecii A apărut primul număr al revistei cu toate celelalte categorii sociale,

dar să-l şi receptăm ca pe un fel de “Marketing” organon biblioteconomic general. A apărut primul număr al revistei “Marketing” care îşi propune să suplinească necesitatea de Manualul Lidiei Kulikovski e consultanţă de marketing, existentă printre o bună parte a antreprenorilor moldoveni. un patrimoniu de cunoştinţe biblio- Potrivit directorului Centrului de Semiotică, Silvia Harnau, nu toţi cei care simt nevoia de teconomice avansate, o carte-casă marketing în activitatea de zi cu zi au cunoştinţe elementare de profil şi nu toţi îşi pot per- căreia se pare că nu-i lipseşte nimic. mite să plătească preţul iniţierii sau al perfecţionării, şi prea puţini sunt cei incluşi în diverse Poate doar un index nominum şi programe care oferă cursuri şi consultanţă în regim gratuit. Iată de ce antreprenorilor le este un index rerum care să accentueze propusă o soluţie de alternativă: o publicaţie cu un profund caracter cognitiv, dar care oferă şi bogăţia conţinutului, livrându-l mai propuneri viabile pentru rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntă. Revista cuprinde teorie şi aplicaţii de marketing, istorii de succes, studii de caz, investigaţii dezvăluit cititorului. E o reuşită nu jurnalistice, anchete, modele de planuri de marketing, rezultatele unor cercetări, prezentări de doar a Lidiei Kulikovski şi a echi- inovaţii, dialog consultativ cu cititorii, interviuri cu personalităţi în domeniu, surse de finan- pei de colegi care a asistat-o, ci a ţare. Totodată, periodic, revista va propune CD-uri cu materiale utile şi bonuri de reducere la întregii comunităţi bibliotecare mol- diferite produse şi servicii. dovene, pentru care autoarea este în Fondatorii revistei sunt Academia de Ştiinţe a RM, Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprie- drept să-şi revendice supranumele tăţii Intelectuale, Asociaţia pentru Cercetare şi Dezvoltare din RM, în parteneriat cu Alianţa de primă doamnă a acesteia. pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Asociaţia Tinerilor Cercetători “Pro Ştiinţa”, Camera Gaudeamus igitur! de Comerţ şi Industrie a RM, Proiectul USAID “Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Alexe Rău Întreprinderilor”. La abonarea revistei pentru întreg anul 2007, se acordă o reducere de 26 % din costul unui abonament anual care constituie 672 de lei. Cei interesaţi vor plăti numai 498 de lei. Oferta este valabilă numai pentru abonamentele perfectate de redacţie în perioada 10 noiembrie – 24 decembrie. Info-Prim Neo 10 11 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

publicaţii, iar numărul de vizite anuale Orăşeneşti Rezina. Alături de aceştia Biblioteca Publică ajunge până la 150.000. cu mesaje au fost prezenţi Timofei Bă- Raională Hânceşti Aşadar, ajunşi la împlinirea vene- trânu, pictor şi scriitor, Valeriu Herţa, rabilei vârste de 100 de ani, Biblioteca autor de ex-libris, recunoscuţi nu nu- „Antonie Plămădea- Publică Raională „Antonie Plămă- mai în Republica Moldova, dar şi peste deală” Hânceşti se constituie în una hotarele ei în multe ţări ale lumii. Ca lă” şi-a sărbătorit dintre cele mai importante instituţii oaspeţi de onoare am avut şi consilieri centenarul din raion. raionali, Petru Balan, reprezentanţi ai Centenarul Bibliotecii, sărbătorit presei republicane şi locale. Biblio- la 6 decembrie 2006, a fost un exce- tecari, şefii bibliotecilor comunale din Bibliotecile au fost, sunt şi continuă lent prilej de întâlnire cu oficialităţile raion au adresat urări de bine pentru să fie izvoare de cultură, de ştiinţă, de raionului, din ţară şi din România, cu noi, colegii din centru. descoperiri, iar meseria de bibliotecar scriitori şi cititori. Cu frumoase felicitări ne-a venit pri- este o profesie nobilă care a fost şi este Deschiderea sărbătorii a avut loc în marul de Hânceşti, Alexandru Botnaru, respectată şi apreciată la adevărata ei Sala de festivităţi a Şcolii de Arte din care a menţionat necesitatea construirii valoare timp de secole. oraş (deoarece biblioteca nu dispune ori amplasării acestui reprezentativ centru Înfiinţarea unei biblioteci publice de un sediu adecvat unde ar avea o sală de cultură al oraşului, biblioteca, într-un în or. Hânceşti la începutul sec. XX a respectivă) care s-a dovedit a fi neîncă- local adecvat. Preşedintele raionului avut o mare însemnătate pentru toată pătoare pentru mulţimea de oaspeţi, in- doamna Lidia Lupu a promis că Biblio- populaţia oraşului de pe atunci. vitaţi şi iubitori ai cărţii, unde s-a adus teca „Antonie Plămădeală” va beneficia Deschisă într-o odăiţă mică, cu omagiu Bibliotecii, cărţii şi slujitorilor de o investiţie semnificativă, existând câteva sute de cărţi, iniţiator fiind Ida ei – bibliotecarii. După alocuţiunea chiar posibilitatea construirii unui local Berladţchi, în scurt timp, ea, împreună introductivă a directorului instituţiei, nou, spaţios pentru Bibliotecă. cu soţul, reuşeşte să adune o colecţie Zinaida Pisica, invitaţii au rostit me- Prin decizia Consiliului Raional din bogată de carte. sajele lor de felicitare, respect şi apre- 28 septembrie 2006 Bibliotecii Publice Administrată la început de un grup ciere pentru activitatea unei dintre cele Raionale din oraşul Hânceşti i s-a con- mai longevive instituţii din republică. de iniţiativă ilegalist, care-şi petrecea ferit numele Î. P. S. Mitropolit Antonie şedinţele în localul bibliotecii, fapt Au vorbit Valeriu Vlas, şeful Secţiei Plămădeală. Cu acest prilej Biblioteca ce ducea la persecutarea activităţii Raionale Cultură Hânceşti, Ecaterina a inaugurat bustul marelui cărturar, bibliotecii de pe atunci şi desigur la Rudacov, reprezentantă a Ministerului teolog, istoric, scriitor – Antonie Plă- reducerea calităţii deservirii cititorilor, Culturii şi Turismului al Republicii mădeală. Oaspeţii au asistat la dezve- mai ales suferea fondul de carte, care Moldova, care a dat citire mesajului de lirea bustului – onoarea de a dezveli trebuia să fie ascuns prin subsoluri felicitare al ministrului Artur Cozma, bustul au avut-o fratele Mitropolitului, deteriorându-se din cauza condiţiilor oferind Diploma de Onoare colectivu- nesatisfăcătoare, nefavorabile. lui bibliotecii din partea Ministerului. Mihai Plămădeală şi Mihai Cimpoi, Din 1918 cititorii sunt deserviţi de Tudor Plăcintă a dat citire mesajului de preşedintele Uniunii Scriitorilor. un bibliotecar salariat. Biblioteca cu- felicitare adresat Bibliotecii de către La dezvelirea bustului a rostit o noaşte o perioadă prosperă, desigur cu dna Lidia Lupu, preşedintele raionului alocuţiune dl Mihai Plămădeală, frate- multe schimbări, cu o creştere a colecţii- Hânceşti, Mihai Cimpoi, preşedintele le Î. P. S. Antonie, inginer bucureştean, lor datorată în primul rând donaţiilor. Uniunii Scriitorilor din Republica Mol- şi nepotul său, Stelian Manic, profesor În 1936, printr-un ordin special al dova, Andrei Vartic, actor şi regizor. universitar, care au adresat cuvinte primarului, biblioteca a fost închisă. De asemenea cu un mesaj de felicitare alese de apreciere privind contribuţia Cărţile în număr de 12 mii au fost am- ne-au venit colegii din România: dna Bibliotecii la dezvoltarea fenomenului plasate într-un subsol, iar uşile biblio- Elena Poamă, directorul Bibliotecii Ju- cultural – Antonie Plămădeală, la ale- tecii au fost închise timp de 5 ani, pen- deţene „Milescu Spătarul” din Vaslui, gerea numelui şi importanţa acestuia. tru ca să fie redeschise abia în 1940. aducând vestea bună – obţinerea unui Cu prilejul centenarului, Biblioteca În anii celui de-al II-lea Război proiect de bibliotecă virtuală oferit co- a iniţiat mai multe concursuri, printre Mondial a suferit importante pierderi, legilor din Hânceşti. care „Biblioteca în viaţa ta”. La con- fiind din nou închisă pentru toată- pe Cuvinte de apreciere au rostit co- cursuri au participat diferite categorii rioada războiului. legii bibliotecari din republică: Lidia de utilizatori, adulţi, copii. Prioritate Prin eforturi deosebite şi prin străda- Kulikovski, director general al Biblio- însă li s-a oferit copiilor, care au primit nia oamenilor iubitori de carte şi lectură, tecii Municipale „B. P. Hasdeu” din cadouri şi cuvinte de laudă, fiind invi- biblioteca s-a redeschis, fiind condusă Chişinău, Vera Osoianu, director ad- taţi să mai participe în continuare şi la de către Ida Berladţchi în 1956. junct, Biblioteca Naţională a Republi- alte activităţi. Astăzi bibliotecii din oraşul Hân- cii Moldova, Eugenia Bejan, director Mulţumim tuturor celor care au ceşti îi revine un loc de frunte în viaţa adjunct, Biblioteca Naţională pentru fost alături de noi la această sărbătoare culturală a raionului şi a oraşului. Copii „Ion Creangă” a Republicii a cărţii, sărbătoare a „Casei cărţii” – bi- Fondul de carte numără circa 100.000 Moldova, Nadejda Pădure, directorul blioteca şi bunilor ei prieteni şi slujitori documente. De serviciile bibliotecii bene- Bibliotecii Publice Raionale „Mihail – bibliotecarii. ficiază toate categoriile de utilizatori din Sadoveanu” Străşeni, Larisa Petcu, di- Zinaida Pisica, localitate şi din raion, numărul cărora rectorul Bibliotecii Publice Orăşeneşti directorul BPR depăşeşte anual cifra de 7000 care îm- „Petre Ştefănucă” Ialoveni, Galina „Antonie Plămădeală” Hânceşti prumută şi consultă anual circa 10000 Davâdic, directorul Bibliotecii Publice 12 13 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006 Cea mai ... Cele mai ... Manifestul bibliotecarului Cea mai scumpă carte de Laura Cohen: „Poveştile din Canterbury” de Geoffrey Chaucer (1343-1400). Un exemplar tipărit în 1477 a fost adjudecat la casa de licitaţie Christies din Londra, în – Voi recunoaşte că universul culturii infor- iulie 1998, pentru 4 621 500 de lire sterline. maţiei se schimbă rapid şi că bibliotecile trebuie Cea mai mare carte tipărită „Bhutan: A Visual Odyssey Across the Kingdom” (SUA). Cartea măsoară să răspundă pozitiv la aceste schimbări pentru 1,52 x 2,13 metri, are 112 pagini, cântăreşte peste 60 de kilograme, iar a furniza utilizatorilor resursele şi serviciile de producţia unui exemplar costă 2000 de dolari. Preţul de vânzare este 10 000 care au nevoie; de dolari (încasările sunt donate unei fundaţii). – Îmi voi însuşi cultura documentară a utili- Cel mai mare prim tiraj zatorilor şi voi căuta mijloace de a integra ceea 8 500 000 de exemplare pentru „Harry Potter şi Ordinul Phoenix”, al cincilea ce am învăţat în serviciile bibliotecii; roman din seria de mare succes a scriitoarei britanice J. K. Rowling. – Nu voi fi defensiv în ceea ce priveşte bi- Cel mai lung roman blioteca mea, ci voi examina cu claritate situaţia „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust (1871-1922). Cele 13 sa şi voi face o evaluare onestă pentru ceea ce volume însumează aproape 10 000 000 de semne (litere şi spaţii). poate îndeplini; Cel mai vândut autor contemporan – Voi deveni un participant activ al evoluţiei Agatha Christie. Romanele ei poliţiste, traduse în 44 de limbi, s-au vândut bibliotecii mele; din 1920 până azi în peste două miliarde de exemplare. Într-un clasament – Voi recunoaşte că bibliotecile se schimbă absolut, scriitoarea britanică se află pe locul trei, întrecută de Biblie şi de încet şi voi lucra cu colegii mei pentru a accelera Shakespeare. reactivitatea noastră la schimbare; Cel mai consistent premiu pentru roman – Voi avea curajul să propun noi servicii şi International IMPAC Dublin Literary Award (Irlanda), 100 000 de euro. Este noi căi de a furniza serviciile, chiar daca unii decernat în fiecare an unui roman scris sau tradus în engleză. În al doilea caz dintre colegii mei vor opune rezistenţa; autorul primeşte 75 000 de euro, iar traducătorul 25 000. – Mă voi bucura de entuziasmul şi partea Cele mai multe titluri publicate într-un an nostimă aduse de o schimbare pozitivă şi voi SUA - 142 000 titluri publicate în 2002. În 2000-2003, în Statele Unite transmite asta colegilor şi utilizatorilor; au apărut în medie 132 000 de titluri pe an, aşadar cam 360 pe zi. Marea Britanie nu este mult în urmă, cu 100 000 până la 120 000 de titluri în – Voi renunţa la practicile anterioare dacă perioada 1996-2002. există o manieră mai bună de a face acelaşi lucru, Cea mai mare bibliotecă chiar dacă acele practici au fost bune la timpul Biblioteca Congresului SUA. Pe rafturile ei, care au lungimea totală de 900 lor; de kilometri, sunt păstrate peste 28 de milioane de cărţi. – Voi avea o abordare experimentală a Cea mai mare librărie schimbării, fiind tolerant faţă de greşeli; Barnes and Noble din New York, la intersecţia Fifth Avenue cu 18th Street. – Nu mă voi aştepta ca lucrurile să fie per- Are suprafaţa de 14 330 metri pătraţi şi 21 de kilometri de rafturi. În fecte de dinainte de a le lansa, şi le voi modifica interiorul librăriei funcţionează o cafenea. în funcţie de răspunsul primit de la utilizatori; Cea mai veche librărie – Nu mă voi teme de Google sau de serviciile John Smith & Son din Glasgow, deschisă în 1751. Primii clienţi ai librăriei au sale şi voi încerca mai curând să profit de aceste fost negustorii scoţieni de tutun. Venerabila instituţie şi-a încetat activitatea servicii în beneficiul utilizatorilor furnizând în anul 2000, învinsă de marile reţele de distribuţie şi de Internet. totodată excelente servicii de bibliotecă de care Cea mai veche tipografie utilizatorii au nevoie; Cambridge University Press, înfiinţată în 1534. În prezent, aici sunt tipărite, – Voi evita să cer utilizatorilor să vadă lu- în medie, 2000 de titluri în fiecare an. Cărţile sunt vândute în 200 de ţări. crurile în maniera în care le văd bibliotecarii, Cele mai multe titluri în vânzare mai curând voi organiza serviciile mele în aşa fel SUA - peste 1 500 000. Din 1776 până în 2002, în Statele Unite au fost încât să reflecte aşteptările şi preferinţele utiliza- publicate 22 de milioane de titluri de carte. torilor; Cele mai multe edituri – Voi accepta să merg acolo unde sunt utili- SUA - peste 56 000 de edituri (cinci „giganţi”, 300-400 mari/mijlocii, zatorii, atât online cât şi în spaţii fizice, pentru restul mici şi self-publishing). În anul 2002 au fost înfiinţate 10 305 edituri. Statisticile arată că 40% dau faliment în cel mult 14 luni. a-mi exersa profesia; Cel mai mare grup editorial – Voi crea site-uri web deschise care per- Random House, care aparţine concernului german Bertelsmann. Încasările din mit utilizatorilor să colaboreze cu bibliotecarii vânzări au depăşit 2 miliarde de euro în 2002 (68,9% au provenit din SUA). pentru a crea conţinut, cu scopul de a îmbogăţi Din grupul Random House, care are peste 5300 de angajaţi în 16 ţări, fac parte experienţa lor formativă şi de a furniza asistenţa Bantam Dell, Crown, Doubleday Broadway, Knopf şi alte mari edituri. celor ca şi ei; Cel mai mare târg de carte – Voi milita pentru un catalog deschis care Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt, care se desfăşoară în fiecare propune funcţionalităţi personalizate şi interac- an în luna octombrie. În 2003, cei peste 6 600 de participanţi din 102 ţări au tive pe care utilizatorii le aşteaptă într-un mediu expus peste 335 000 de titluri. documentar online; Cele mai multe premii Pulitzer – Voi încuraja conducerea bibliotecii să utili- Agenţia de noutăţi, Associated Press (AP), fondată în 1848, a primit 45 de zeze blogul; premii Pulitzer – mai mult decât oricare altă organizaţie de noutăţi. – Voi confirma, prin acţiunile mele, rolul pro- Cel mai tradus autor fesional vital şi pertinent al bibliotecarilor în ori- Cel mai tradus autor din lume este L. Ron Hubbard (USA). Oprele lui au ce tip de cultură informaţională care evoluează. fost traduse în 65 de limbi. Selectat din Internet de Cristina Stratan 12 13 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006 Uniunea Europeană îşi face bibliotecă on-line Până în anul 2008, 2 milioane de cărţi, filme, fotografii, manuscrise si alte materiale culturale vor fi disponibile cetăţenilor europeni prin intermediul Bibliotecii Europene Digitale (www.theeuropeanlibrary.org/portal/index.htm ). Până în 2010, se va ajunge la cel puţin 6 milioane de titluri, pe care europenii le vor putea consulta în scopul studiului, al muncii sau pentru relaxare. Biblioteca Europeana Digitală se înscrie în strategia Comisiei Europene de sprijinire a economiei digitale. Comisia îndeamnă, în acest sens, ca statele membre să sporească facilităţile de trecere în format electronic a materialelor care se vor regăsi în bibliotecă, dar şi să asigure protecţia acestora. Membrii UE trebuie să pună la punct problemele legate de drepturile de autor şi de protecţie a materialului electronic, astfel încât să se asigure folosirea pe termen lung a bibliotecii virtuale.

Gândul, octombrie 2006 www.gandul.info/

Cele mai solicitate servicii sunt Lectura publică, Pu- Activitatea blicaţii seriale. A crescut procentul vizitelor în serviciile Literaturile lunii, Colecţia de artă şi hărţi şi Biblioteca de Bibliotecii Bibliologie. (vezi tabelul 1). La întrebarea cum sunt apreciate diverse aspecte de ac- Naþionale în tivitate a bibliotecii (vezi tabelul 2), conform rezultatelor obţinute am făcut următoarea concluzie: în comparaţie cu opinia cititorilor ei anul 2005 în ceea ce priveşte colecţia bibliotecii procentul celor care cred că e satisfăcătoare a crescut cu (25,8 %). S-a îmbunătăţit puţin şi gradul de amabilitate a bibliotecarilor. Anul acesta mult mai multe persoane l-au apreciat ca Anual serviciul „Studii şi Cercetări” realizează sondajul „satisfăcător”, majoritatea acestor aprecieri îmbucurătoare sociologic „Activitatea Bibliotecii Naţionale în opinia citi- se referă la serviciile „Literaturile lumii”, „Colecţia de artă torilor ei”. şi hărţi”, „Carte veche şi rară”. Astfel am realizat acest sondaj pe un eşantion de 50 de uti- Ajutorul acordat de bibliografi: 84,2 % dintre cititorii lizatori dintre cei mai fideli ai instituţiei. Prin întrebările for- chestionaţi l-au apreciat satisfăcător, însă, făcând o compa- mulate am urmărit să aflăm doleanţele utilizatorilor, pentru raţie cu anul trecut, s-a mărit procentul celor care îl consi- ca biblioteca să se ridice în continuare la nivelul aşteptărilor deră nesatisfăcător cu 6 % . lor, rămânând atractivă. Dotarea tehnică a fost apreciată, cu mici excepţii, la nive- Pentru realizarea cercetării s-a utilizat metoda anchetei cu lul anului trecut. ajutorul chestionarului, această metodă este mai operativă Cititorii anchetaţi au specificat mai multe domenii la care şi permite elucidarea problemelor într-un timp scurt şi prin oferta de carte este sub nivelul aşteptărilor lor, în special, urmare rezultatele căpătate sunt mai reale, mai operative şi oferta de carte în limba română, mai ales pe unele domenii: pot fi folosite mai eficient în practică. Pentru ca rezultatele filozofie, psihologie, informatică, literatura universală, eco- să fie mai concludente s-au luat în vedere două aspecte de nomie. ordin metodologic: Întrebarea cu privire la sugestiile vizavi de activitatea − perioada în care s-a efectuat cercetarea Bibliotecii Naţionale a înregistrat următoarele: − metoda de întocmire a chestionarului. − Completarea fondului cu literatură română recent apă- Alegerea momentului pentru completarea chestionarelor rută (publicaţiile periodice să fie primite regulat) a constituit o problemă, deoarece trebuia aleasă o perioadă − Refuzul să fie anunţat imediat favorabilă de studiu, deci să nu fie nici sesiune de examene, − Personal amabil, care să posede limba română şi să şi nici început de semestru universitar. Ţinând cont de acest poarte ecusoane lucru, am ales sfârşitul lunii octombrie. − Servirea rapidă a cititorilor (15 min. - 20 min.) Chestionarul a fost format din 9 întrebări: 4 întrebări în- − Cititorului nou înscris să i se ofere un pliant cu toate chise şi 5 deschise. serviciile oferite de bibliotecă Rezultatele obţinute: − Organizarea lecţiilor de iniţiere, pentru cititorii noi În continuare vom vedea care este opinia utilizatorilor cu înscrişi asupra utilizării sistemului informaţional al biblio- privire la Biblioteca Naţională şi totodată doleanţele predo- tecii minante. Vom trece la prezentarea pe rând a concluziilor − Echipament tehnic performant ( copiator, printer, sca- obţinute pentru fiecare întrebare. ner etc.) Investigaţia a debutat cu o întrebare vizând frecvenţa vi- − Achiziţionarea mai multor computere pentru accesa- zitelor la bibliotecă . Dacă e să comparăm rezultatele sonda- rea catalogului electronic jului efectuat anul acesta cu cele din anul trecut, constatăm − Crearea unei săli speciale de calculatoare conectate la că s-a mărit numărul celor care ne vizitează de câteva ori pe internet săptămână. − Crearea unor condiţii optime de studiu în sălile de Scopul vizitelor la bibliotecă rămân a fi pentru studiu, lectură (mobilier confortabil, ceas de perete în fiecare sală pentru informare, anul acesta s-a mărit procentul celor care de lectură) ne vizitează pentru dezvoltarea personalităţii, pentru plă- − Dotarea cu aparate de aer condiţionat cere, relaxare. − Extinderea orarului de lucru pe timp de iarnă 14 15 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

− Decorarea instituţiei cu cât mai multe flori Tabelul 1 − Deschiderea unui cantine în incinta bibliotecii Care din serviciile bibliotecii le frecventaţi mai des? Doleanţele din anii trecuţi ale beneficiarilor de îmbu- nătăţire a activităţii Bibliotecii au fost parţial satisfăcute: au fost redactate cataloagele din anii 2002-2003 trimestru I, au fost reparate şi reamenajate unele săli de lectură etc. 2005 2006 Rămâne însă de activat în vederea îmbunătăţirii, precum şi în vederea asigurării instrumentelor tehnice, înfiinţarea unei (%) (%) cantine etc. Lectura publică 30,35 29,4 Rezultatele sondajului pot fi de real folos şefilor de servicii în procesul activităţii pentru anul viitor. Şi deşi este clar Publicaţii seriale (periodice) 15,18 14,3 că unele probleme vizând echipamentele tehnice performan- Literaturile lumii 17,85 16,0 te, achiziţionarea unui mobilier nou şi confortabil instalarea unor aparate de aer condiţionat va fi mai greu de rezolvat, Colecţii de artă şi hărţi 1,78 5,9 există şi aspecte de activităţi care pot fi îmbunătăţite fără Audiovideoteca 1 2,5 eforturi prea mari şi fără cheltuieli suplimentare: fiecărui cititor nou înscris să i se propună un Ghid al Bibliotecii, Moldavistica 8,82 8,4 organizarea excursiilor de prezentare a Bibliotecii, anunţate Împrumut interbibliotecar 7,15 6,7 din timp - o dată în săptămână, decorarea instituţiei cu mai multe flori frumoase etc. Asistenţă bibliografică şi 6,25 3,4 Realizarea acestui sondaj a fost binevenită, căci datorită lui documentară am aflat cum este privită biblioteca în acest moment de către cititori. Acest sondaj ne oferă o imagine reală, deoarece el a Carte veche şi rară 9,82 8,4 fost realizat pe un eşantion reprezentativ, al celor mai fideli Biblioteca de Bibliologie 1,8 5,0 utilizatori. Iniţiativa a fost primită cu interes şi bunăvoinţă de către (bl. 2) cei chestionaţi, ei răspunzând cu seriozitate la întrebări şi făcând propuneri care merită să fie luate în seamă.

Tabelul 2 Cum apreciaţi următoarele aspecte ale bibliotecii?

Bună Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Anul 2005 2006 2005 2006 2005 2006 Colecţiile 28,56 42,8 37,00 48,6 34,44 8,6 Sistemul de informare 14,15 38,7 57,78 48,4 28,07 12,9 Spaţiile de lectură 46,15 46,7 30,55 46,7 23,3 6,6 Profesionalismul 34,3 59,5 15,2 32,4 50,50 8,1 personalului Amabilitatea 33,04 44,5 26,56 47,2 40,40 8,3 bibliotecarilor Ajutorul bibliografic 37,39 47,4 52,4 36,8 10,21 15,8 Programul de lucru 56,77 52,8 31,11 38,9 12,12 8,3 Dotarea tehnică 23,72 32,3 38,00 32,3 38,28 35,8 Altele (specificaţi) ------

Victoria Berdilo

14 15 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006

Când, în secolul XIII, un călugăr copist a produs cartea Manuscrisul lui Arhimede de rugăciuni de care vorbim, materialul folosit era deja o „carte”: un manuscris pe pergament produs în secolul X, De zece ani, o echipă internaţională de cercetători asamblat în formă de codex: carte legată în fascicule. studiază un manuscris din secolul X. O echipă cu Fiecare fascicul a fost desfăcut, în secolul XIII, filele tăiate adevărat interdisciplinară: istorici, fizicieni, specialişti în două şi întoarse cu 90 de grade, răzuite, iar deasupra, a în laser sau radiaţii X, informaticieni, specialişti fost copiat noul text. în greacă veche sau în modalităţile de producere a Din loc în loc, un studiu atent, ne arată în filigranul cernelii, în izotopi sau spectroscopie. hârtiei, urme din textul mai vechi. Ar putea fi acest text reconstruit? Obiectul de studiu: Iată problema cercetătorilor. Mai multe variante de manuscrisul care reconstrucţie au fost propuse în ultimii ani. S-a studiat păstrează, în unic manuscrisul cu lumină la mai multe lungimi de undă. exemplar, scrierile de Apoi s-a încercat o reconstrucţie imagistică care pleca fizică şi matematică ale de la rezonanţă magnetică sau analiză multispectrală. lui Arhimede. Săptămâna aceasta, Adevăratul succes s-a înregistrat atunci când cercetătorii echipa de cercetători au folosit un dispozitiv special de iradiere cu raze X: o a dat publicităţii tehnică numită fluorescenţă de raze X. rezultatele obţinute Ce fac specialiştii este puţin diferit de iradierea cu raze X Adevăratul succes s-a înregistrat atunci în cursul acestui an pe care o ştim cu toţii de la radiografiile dentare. când cercetătorii au folosit un dispozitiv Razele X sunt focalizate într-un anumit mod, pentru a special de iradiere cu raze X. la Stanford Syncroton Radiation Lab. produce la rândul lor, eliberarea de radiaţie din atomii Despre ce este vorba? care formează cerneala cu care a fost scris manuscrisul. Ar trebui să începem cu puţină istorie. Am putea debuta Aceasta este formată dintr-o serie de componente bogate cu începutul secolului XX, când John Ludwig Heirberg, în fier şi este foarte diferită de cerneala cu care a fost scris unul dintre marii specialişti în istoria Greciei Antice şi al doilea text, în secolul al XIII-lea. autoritatea necontestată în materie de Arhimede a găsit, la Există deci, posibilitatea teoretică de a vedea mai bine Mănăstirea Sfântului Mormânt de la Ierusalim, o carte de urmele textului vechi decât ale celui nou. rugăciuni din secolul XIII pe paginile căreia a recunoscut Tehnica este laborioasă şi cercetătorii au avut nevoie de urme de scriere în greacă. câteva zile pentru a reconstrui o pagină de manuscris. Cu alte cuvinte, un palimpsest: un manuscris recirculat, de Este, însă, de departe, cea mai reuşită dintre încercările de pe care scrierea originală a fost curăţată, pentru a putea fi până acum. refolosit. De ce ne interesează acest manuscris? Heirberg a recunoscut, din cele câteva urme vizibile În primul rând, avem de-a face cu o metodă nouă şi cu ochiul liber, ce se afla sub rugăciunile copiate pe reuşită de a citi texte vechi şi aparent pierdute, texte pe pergament în secolul al XIII-lea: urme din tratatele de care nimeni nu credea că le vom mai putea recupera fizică şi matematică ale lui Arhimede. Din prima decadă a se- integral. colului XX, această descoperire a aprins imaginaţia cercetătorilor. În mod misterios, manuscrisul a dispărut pentru a reapărea ca prin farmec la o licitaţie, în 1998. Surprinzător, însă, cu lipsuri…şi adăugiri, faţă de ceea ce fusese la începutul secolului. Cele mai spectaculoase adăugiri sunt nişte În al doilea rând, este vorba despre singurele copii desene iluminate, falsuri existente ale câtorva dintre tratatele de la care începe din anii 1920 sau 1930, ştiinţa în Europa: celebrul tratat despre corpurile spun specialiştii, care plutitoare, de exemplu. acoperă cea mai mare parte a textului vechi. În secolul III înaintea erei noastre, Arhimede a scris Sub rugăciunile copiate pe pergament Istoria continuă în pe papirus. Evident, niciuna dintre scrierile sale nu s-a în secolul al XIII-lea sunt urme din secolul XXI. Posesorul păstrat în această formă. tratatele de fizică şi matematică ale lui Faptul că putem să-i citim opera se datorează, ca şi pentru Arhimede. anonim al preţiosului palimpsest, evaluat alte scrieri celebre ale Antichităţii, de la Platon la Euclid la 2 milioane de dolari în 1998, a împrumutat obiectul şi de la Aristotel la Lucreţiu, copiştilor medievali care, muzeului de Baltimore, şi aşa a început cercetarea începând cu secolele IX-X, au produs manuscrise solide, ştiinţifică. pe pergament de viţel, copiind mai mult sau mai puţin De la început, a fost evident că fotografierea şi studierea fidel scrierile anticilor. atentă a paginilor nu va fi niciodată suficientă pentru a Aceste codexuri se află, de fapt, la originile civilizaţiei vedea textul original. occidentale. 16 17 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006 Turnul Eiffel, realizat Muzica de Dimitrie Cantemir cu o tehnologie gândită în concert la Palatul Topkapi, Istanbul la Vălenii de Munte Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul a organizat joi, 7 Puţini sunt cei care ştiu că simbolul Parisului, decembrie, 2006, un concert din muzica celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehno- principelui român, la celebrul Palat al logie descoperită în România de proiectantul şi sultanilor de pe malurile Bosforului. Au constructorul Gustave Eiffel, care a importat-o fost prezentate 12 compoziţii semnate de la noi. de Dimitrie Cantemir, în interpretarea După ce a absolvit cursurile Politehnicii din formaţiei „Kantemir” a Conservatorului Zürich, inginerul Gheorghe Panculescu ajunge Universităţii Tehnice Istanbul, înfiinţată să lucreze în cadrul companiei Eiffel, la reco- mandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri. În în 1999 de către profesoara S.Sehvaro- 1878, Panculescu revine în ţară pentru a construi glu (Departamentul de Muzicologie). calea ferată Bucureşti-Predeal. În acea perioadă, Marele cărturar român Dimitrie Can- inginerul inventează un sistem de îmbinare a tra- temir este cunoscut în Turcia mai ales verselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze sub numele de Kantemiroglu – „fiul lui (Constantin) Cantemir”, şi este construcţiile metalice. Astfel, datorită metodei de considerat drept „un clasic al muzicii turceşti”, lucrările sale muzicale montare a şinei pe traverse în afara spaţiului căii fiind foarte apreciate. ferate, Panculescu a reuşit să termine lucrarea În deschiderea concertului, personalitatea sa a fost evocată de către o concesionată în mai puţin de un an, deşi termenul serie de istorici - Halil Inalcik, Ilber Ortayli, Mihai Maxim, Alexandru era de aproape cinci ani. Zub, Stefan Lemny, Tahsin Gemil, Claudiu Turcitu şi Iulia Chesca, dar Panculescu l-a găzduit pe Gustave Eiffel şi de muzicologii S.Sehvar Besiroglu şi Yalcin Tura. Impresionat de proiectul inginerului român, www.ziare.com Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe Panculescu, cel care avea să devină inspector general al Căilor “TU” - omul anului 2006 pentru Ferate Române. Eiffel a vrut să vadă tehnolo- revista americană Time gia folosită de acesta la montarea căii ferate. În 1879, în casa unde se află acum Muzeul „Ni- Felicitări! - pentru revista americană “Time”, “omul anului” sunteţi... colae Iorga”, francezul a fost găzduit de Pancu- “Dumneavoastră”. Periodicul subliniază, astfel, importanţa pe care au lescu şi a fost impresionat de geniul românului. avut-o milioane de oameni în dezvoltarea democraţiei digitale, desem- Aici, Gustave Eiffel, care avea să devină celebru, nând ca “om al anului” pe oricine a creat sau utilizat un site Internet, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea potrivit Agenţiei Associated Press, citat de Rompres. “Dacă alegi un in- unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expo- divid, trebuie să justifici cum a ajuns această persoană la milioane de oa- ziţia universală din 1889. Împreună au discutat meni”, a explicat Richard Stengel, redactorul-şef al revistei. “Însă, dacă despre adaptarea tehnicii inventate de Pancules- alegi milioane de persoane, nu trebuie să oferi o justificare.” cu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după Pe de altă parte, săptămânalul a reţinut 26 de “persoane care au contat”, aceea, pe măsură ce se înalţă lucrarea. Interesant printre care conducătorul Kim Jong-il, Papa Benedict al XVI-lea, preşe- este şi faptul că destinul celor doi ingineri avea să dintele american George W. Bush, vicepreşedintele SUA, Dick Cheney, se încheie, în acelaşi an, 1922. şi fostul ministru american al apărării, Donald Rumsfeld. Potrivit agenţiei Cunoscut în Franţa, anonim în România elveţiene de presa SDA-ATS, citată de Rompres, ar fi fost citaţi şi preşe- Profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul dintele chinez Hu Jintao şi James Baker, fostul secretar de stat american Judeţean de Istorie şi Arheologie s-a numărat care a condus Grupul de Studiu pentru Irak (ISG). printre puţinii cercetători ai acestui inedit epi- Dacă revista ar fi desemnat o anume persoană, Richard Stengel a afir- sod. A fost special în Franţa pentru a studia mat că, probabil, cel care ar fi avut câştig de cauză ar fi fost preşedintele cât de cunoscut este aportul inginerului ro- iranian Mahmoud Ahmadinejad. mân la ridicarea simbolului oraşului luminii. Pentru a ilustra desemnarea comunităţii internauţilor, coperta ediţiei Studiind documentele acelor vremuri, profesorul de luni a revistei Time prezintă o tastatură albă şi o oglindă în care se a găsit un studiu intitulat „Communication sur poate vedea fiecare. les travaux de la tour de 300 m”, datat 1887, în “Pentru că ea reflectă literalmente ideea că dv. - şi nu noi - transfor- care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel maţi era informaţiei”, scrie redactorul-şef al publicaţiei americane. precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar Nu este prima oara când Time nu desemnează o persoană: în 1966, au fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica ino- fost aleşi cei cu vârste sub 25 de ani, în 1975 - femeile americane, iar în vatoare folosită de inginerul român Gheorghe 1982 - computerul. “Îmi place mereu când este o persoană - o persoană, Panculescu la construcţia tronsonului de cale nu un computer ori ceva de genul acesta”, a pledat Richard Stengel. ferată Bucureşti-Predeal. “Am apreciat doar că nu există o singură persoană care întruchipează Din păcate, numele românului este mult mai acest fenomen”. cunoscut în Franţa decât în ţara unde s-a născut. Anul trecut, cei desemnaţi au fost Bill şi Melinda Gates şi cântăreţul Doar la insistenţele profesorului Stănescu, o şcoa- Bono, pentru activităţile lor caritabile vizând reducerea sărăciei în lume lă generală din Vălenii de Munte poartă de la în- şi ameliorarea sănătăţii. ceputul acestui an numele inginerului Panculescu. Gândul, 18 decembrie 2006 Radu Moţoc www.gandul.info/ 16 17 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006 Ştiri IT America nu se ţine de cuvânt Americanii nu renunţă la controlul asupra Internetului, prin intermediul organismului „independent“ ICANN. Aceasta în ciuda presiunilor internaţionale, în special din partea Franţei. Iar în Italia, fostul premier revine în actualitate ca virus, unul destul de agresiv. SUA menţin controlul asupra Internetului după acordarea contractului pentru încă cinci ani corpului administrativ ICANN, SUA vor menţine controlul final asupra Internetului. e Internet Corporation for Assigned Names and Numbers a fost înfiinţată în 1998 şi se ocupă de funcţiile de bază ale Internetului îndeplinite anterior de administraţia americană. Aceas- ta controlează sistemul top level al numelor de domenii, care stabileşte principalele adrese de Internet precum .com sau .uk. ICANN este criticată pentru relaţia sa prea strânsă cu administraţia americană şi pentru faptul că ar trebui să împartă puterea asupra Internetului cu alte state şi organizaţii. Noul contract atribuit de US Department of Commerce îi asigură ICANN continuarea administrării până în 2011. Actualul contract administrativ al companiei expiră luna viitoare. Administraţia americană a declarat în trecut că ICANN va deveni total independentă, însă nu a specificat o dată exactă pentru acest lucru. Observatorul cultural, nr 335, 2006 Microsoft scanează cărţi Microsoft a dezvoltat un serviciu de căutare a cărţilor ce va competiţiona cu o ofertă similară de la Google. Microsoft plănuieşte să lanseze o versiune beta a Live Search Books, care, precum Google Book Search, este un serviciu ce indexează şi permite căutarea în corpul întregului text al cărţilor. Precum Google, Microsoft stabileşte parteneriate cu biblioteci, universităţi şi edituri. Microsoft participă chiar şi la proiectul colectiv Open Content Alliance cu rivalul Yahoo care nu are un motor de căutare al cărţilor de sine stătător. Oricum, spre deose- bire de Google, Microsoft a ales să indexeze cărţi de la care obţine permisia deţinătorilor de drepturi de copyright. Ambele companii scanează totodată şi cărţi ce aparţin domeniului public. Însă Google adopta o apropiere mai puţin agresivă, considerată de unii ilegală, în privinţa cărţilor protejate de drepturile de autor, optând să le scaneze fără a se asigura întotdeauna că are permisiunea s-o facă. Anul trecut, Association of American Publishers (AAP) şi Authors Guild au depus plângeri separate dar cu acuzaţii asemănătoare de încălcare a legilor copyrightului de către companie. Microsoft poartă discuţii cu mai mulţi editori în prezent şi, daca aceste înţelegeri sunt finalizate, planurile de adăugare a cărţi- lor cu drepturi de copyright asigurate s-ar putea concretiza de la începutul lui 2007, a adăugat Tiedt. Microsoft plănuieşte de asemenea să integreze indexarea cărţilor în propriul serviciu general de căutare online, astfel ca rezultatele din cărţi să poată fi găsite în cadrul căutărilor generale. Scopul principal al scanării acestor cărţi îl reprezintă sporirea cantităţilor de informaţii pertinente, folositoare şi disponibile pentru oameni în cadrul motoarelor de căutare ale companiei Microsoft. Laurenţiu Popa, Decembrie 2006, www.pcworld.ro

Microsoft INTERNET. Sircam şi CodeRed schimbă Windows XP pe Vista Ultimele zile au adus în atenţia internauţilor problema clasică a pericolului navigării pe Internet. Nu este vorba de Din ianuarie 2007 corporaţia Microsoft aruncă pe piaţă dependenţă („Sunt Adi şi sunt dependent de e-mail…“), ci de două produse principial noi: sistemul operaţional Windows viruşi şi viermi de reţea care pun în pericol sistemele noastre. Vista şi un set de anexe pentru oficii Office 2007. Aceste două Antiviruşii au fost prinşi pe picior greşit, într-o primă fază, produse, la elaborarea cărora firma a cheltuit mai bine de 5 iar utilizatorii au avut de suferit. Este drept că vina le aparţine ani, sunt programe de o nouă clasă, dotate cu mari posibilităţi şi lor, în măsura în care nu au fost vigilenţi şi au deschis cu funcţionale, surclasante faţă de versiunile anterioare. Windows încredere mesajul primit. În rândurile de mai jos puteţi citi o Vista, care a evoluat de la varianta de proiect Longhom la ver- scurtă prezentare a eroilor acestor zile, preluată de la AVX siunea oficială beta, a suportat mari schimbări de interfaţă şi (www.avx.ro). Pentru un plus de informaţii, consultaţi şi in- cod. În procesul de lucru asupra Releas-ului SO au fost lichi- formaţia de la www.rav.ro date un şir de deficienţe şi a fost îmbunătăţită securitatea. Laboratorul AntiVirus eXpert semnalează apariţia unui nou virus care ameninţă sistemele informatice din toată Forumul asupra controlului lumea, un aşa-zis „vierme“ de Internet şi de reţea, denumit I-Worm.Sircam.A. Virusul Sircam apelează la bunăvoinţa Internetului (IGF) internauţilor, cerându-le un sfat. Aceia care vor dori să răs- pundă solicitării nu vor pierde decât informaţia de pe hard- S-a întrunit în prima sa şedinţă joi, 16 noiembrie la Ate- disk. Virusul se află în circulaţie şi este catalogat ca având un na. Cititorii GB îşi amintesc, probabil, că la etapa tunisiană risc mediu de răspândire. El se răspândeşte prin e-mail, fiind a summet-ului pentru societatea informaţională (2005), trimis la adresele din Address Book şi cele din cache sau prin după lungi tratative, americanii nu au consimţit să cedeze directoarele partajate din reţea. Subiectul şi corpul mesajului controlul monopolist ce îl au asupra Internetului mondial în sunt alese la întâmplare, iar ataşamentul este un amestec între favoarea unei funcţionări democratice şi neutre a acestuia, rutina de infecţie a virusului şi un fişier ales aleatoriu din My s-a ajuns totuşi la înţelegerea ca în 2006 să fie convocată în Documents. Numele original al fişierului se păstrează, dar se Grecia o conferinţă specială consacrată acestei probleme. adaugă o extensie executabilă (.pif; .exe). Utilizatorii care nu Din păcate, dezbaterile tensionate de la Atena s-au încheiat au activată opţiunea de vizualizare a extensiei ataşamentelor fără rezultate concrete, aşa încât problema rămâne în conti- vor vedea doar extensia originală şi pot fi uşor înşelaţi. nuare deschisă şi acută. 18 19 GAZETA bibliotecarului Noiembrie-Decembrie 2006 Un supercomputer de 500 O descoperire excepţională: mln dolari „Evanghelia lui Iuda” În vederea modelării biosistemului plane- La aproape 2000 de ani după ce a semănat discordia între primii creştini, tar şi a prezicerii cu „Evanghelia lui Iuda” va vedea în fine lumina tiparului, a anunţat o fundaţie exactitate a schimbă- elveţiană care pretinde că a intrat în posesia acestui controversat text a cărui rilor climaterice glo- traducere din limba coptă va fi gata anul viitor. Unii oameni de ştiinţă afirmă că bale, SUA au purces publicarea documentului este un eveniment de o importanţă excepţională, cele la elaborarea unui conţinute în manuscris fiind cu mult mai pasionante decât faimosul roman al lui supercomputer de Dan Brown. „Uitaţi de „Codul lui Da Vinci”, asta e marfa adevărată”, spune un generaţie nouă Blue Gene, crearea căruia va costa savant american. Cu toate acestea, unii atrag atenţia că este practic imposibil să circa 0,5 miliarde dolari -http://news.yahoo.com/s/ confirmi autenticitatea unui asemenea document. cmp/20061123/tc_cmp/195900035 Papirusul având 62 de pagini a fost descoperit în Egipt, cândva în perioada 1950-1960, însă posesorii manuscrisului nu aveau habar despre ce este vorba, Cel mai mic computer din spune Mario Jean Roberty, director al Fundaţiei „Maecenas”. Existenţa unei astfel de Evanghelii, aparţinând celui care l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginţi, lume a fost atestată de episcopul Irineu, care, în secolul II d.Hr., a denunţat textul drept o erezie. Compania Epson a purces la crearea celui După cât se pare, acesta circula în limba greacă la acea epocă, însă manuscrisul mai mic compact PC din lume, Endeavor aflat în posesia fundaţiei elveţiene este redactat într-un dialect coptic, utilizat de ST100, cu dimensiunile 7,28 X 7,68 X 2,95 primii creştini egipteni. „Aceasta este singura dovadă clară că o astfel de Evanghe- t(z)oli (un tzol = 25,4 mm) şi cu greutatea lie a existat cu adevărat”, afirmă Roberty. Potrivit acestuia, datarea cu carbon-14 de 1,3 kg, cu memoria de 160 gigabiţi. După a manuscrisului arată că el a fost redactat cândva în secolul al III-lea. „Nu dorim omologare preţul unui PC ST100 va fi de să dezvăluim nimic din caracterul excepţional al manuscrisului”, a spus Roberty, 508 dolari - http://www.engadget.com/2006/ sugerând însă că textul atribuit lui Iuda Iscarioteanul pune sub semnul întrebării 11/21/epson-goes-miniature-with-endeavor- unele elemente fundamentale ale doctrinei creştine. Documentul va fi tradus în st100-micro-pc/ engleză, franceză şi germană şi va fi publicat anul viitor. O carte în dezbatere: O carte despre care se va vorbi mult Criza spiritului Modul în care manuscrisul a ajuns în posesia fundaţiei elveţiene rămâne învăluit american în mister, cei implicaţi nedorind să dea prea multe amănunte, fiind vorba de un tra- fic ilegal cu antichităţi. După cât se pare, în anii ‘90 textul a apărut pe piaţă, fiind iniţial oferit unei universităţi americane, care însă nu şi-a permis să achite preţul Profesor de fi- cerut, de ordinul a mai multe milioane de dolari. lozofie politica la Uni- Numărul Evangheliilor din Noul Testament a fost limitat la patru în urma versitatea din Chicago, Conciliului de la Niceea, în anul 325. Alte circa 30 de texte aflate în circulaţie la Alan Bloom (1930 – acea vreme, dintre care unele nu au fost niciodată găsite, au fost interzise. „Evan- 1992) a fost unul dintre ghelia lui Iuda” a înflăcărat minţile multor cercetători şi scriitori, deşi, practic, cei mai controversaţi până acum, nimeni nu a văzut textul. Acesta este menţionat de Irineu şi Epifa- intelectuali americani, nie, care îl atribuie cainiţilor, o sectă gnostică. Acest document ar justifica atât cartea sa, The Closing fratricidul lui Cain, cât şi trădarea lui Iuda ca fiind nişte acte prevăzute în planul of the American Mind lui Dumnezeu şi indispensabile pentru căderea şi ulterioara salvare a umanităţii. – unde accentul cade Potrivit americanului Stephen Emmel, specialist în manuscrise coptice, este vorba pe ideea de închidere a de o descoperire excepţională, despre care se va vorbi multă vreme. „Din punct gândirii, în contrast cu deschiderea pe care de vedere istoric, este o descoperire la fel de importantă ca şi cea a misterelor de educaţia universitară de factură liberală ar la Nag Hammadi, acum o jumătate de secol. Toate indiciile arată că este vorba de fi de presupus că o determina – fiind- per Evanghelia la care se referea Irineu în secolul al II-lea”. cepută în SUA, în anul 1987, ca o critică Manuscrisele la care se referă Emmel au fost descoperite în 1945, în apropie- rea localităţii Nag Hammadi, de nişte ţărani egipteni, care au scos din pamânt un dură la adresa relativismului occidental. vas din lut în care se aflau 13 codice cu coperte din piele. Cele 1.156 de pagini Alan Bloom investighează patologia siste- de manuscris sunt grupate în 54 de lucrări diferite, printre care o aşa-numită mului educaţional american dintr-o perspectivă „Evanghelie a lui Toma” şi o culegere de învăţături ale lui Iisus. Redactate ini- neoconservatoare, pornind de la premisa că ţial în greacă şi traduse apoi în limba coptă, manuscrisele sunt opera puzderiei actuala criză a educaţiei liberale îşi are ger- de secte gnostice ce existau în primele secole ale erei creştine, împotriva cărora menii în filozofia liberală modernă de factură Biserica a dus o luptă aprigă. iluministă, care a subminat relaţia predare/ În aceeaşi colecţie mai pot fi găsite o serie de Pretinse scrisori ale apostolilor învăţare de tip socratic. Deşi distanţa între şi diferite Evanghelii, pe care Biserica le consideră apocrife. Cu toate acestea, anul apariţiei (1987) şi anul traducerii sale în există voci care susţin că o parte din aceste documente, la care publicul larg nu limba română este considerabilă, multe din- a avut acces decât recent, graţie descoperirilor precum cea din Egipt, ar fi fost tre ideile avansate de Alan Bloom în studiul păstrate în cel mai mare secret în Biblioteca Vaticanului. De asemenea, unii ex- de faţă sunt încă de mare actualitate. Salutăm perţi afirmă că „Evanghelia lui Iuda” la care face referire Fundaţia „Maecenas” iniţiativa editurii Humanitas de a publica o ar fi făcut parte iniţial din tezaurul de la Nag Hammadi. Unele relatări privind carte care a marcat dezbaterea intelectuală descoperirea din 1945 spun că în timpul transferului preţioaselor manuscrise s- occidentală a ultimelor doua decenii. ar fi pierdut cel care conţine controversata Evanghelie. 18 19 GAZETA bibliotecarului Biblia audio - un succes comercial înainte de Crăciun GAZETA bibliotecarului Tradiţionala biblie a fost transpusă în format audio Noiembrie-Decembrie În Statele Unite a devenit un mare succes comercial o 2006 versiune a Bibliei în format carte audio. În adaptările dramatizate ale Vechiului şi Noului Testament sunt folosiţi în exclusivitate actori de culoare - printre care Redactor-şef: câteva nume sonore, cum sunt Samuel L. Jackson sau Alexe Rău Denzel Washington. Secretariat: Elena Turuta, E un proiect ambiţios - cele 21 de ore de înregistrare Ecaterina Dmitric reprezintă efortul colectiv a circa 250 de artişti afro-americani, printre care şi câteva din cele mai mari vedete de la Hollywood. Denzel Washington este Solomon, Samuel L. Jackson este Procesare computerizată: vocea lui Dumnezeu, în timp ce rolul lui Isus îi revine lui Blair Underwood. Maria Griniuc Această dramatizare a Bibliei a propulsat produsul fi nal - o carte audio, în fruntea vânzărilor. Lanţul de supermarketuri Walmart spune că în circa o lună a vândut peste Adresa redacţiei: 80.000 de exemplare. str. 31 August 1989, 78 A Producătorii au vizat în mod clar, cu acest proiect, piaţa afro-americană, dar combinaţia MD 2012 de nume vestite şi o producţie de calitate înaltă s-a soldat cu transformarea acestei noi Chişinău, Moldova versiuni într-un succes deloc periferic al desfacerilor de produse în perioada de tel/fax 22 14 75 dinaintea Crăciunului. 23 80 04 24 04 43 Un cadou elegant de Crãciun:

e-mail: [email protected] Sus la masa raiului Culegere de colinde din Fonoteca de Aur Alte adrese ce conţin informaţii din lumea bibliotecară: Cele doua CD-uri conţin o selecţie ce acoperă zonele cele mai bine reprezentate de fenomenul co- lindatului, selectate din marele număr de înregistrări tezaurizate de Fonoteca Radioului. Colindele au fost www.bnrm.md culese şi înregistrate în decurs de jumătate de secol (1957-2002). www.hasdeu.md Cartea conţine transcrierea textelor de colindă, cu mare fi delitate şi respect pentru autorul anonim şi cel www.ase.md literat. Semne de întrebare au fost ridicate referitor la www.pll.md grafi erea unor refrene cu specifi c local şi arhaic. Aceasta antologie sonoră, poetică şi etnologică, unică în literatura de specialitate oferă un www.ulim.md/library moment de bucurie şi încântare prilejuit de întâlnirea cu repertoriul de colinde atât de specifi c neamului nostru. www.usm.md/bcu/istorie.php

www.library.utm.md „Colinde, colinde” Mihai Eminescu http://mtc-or.md

http://moldova.cc/bibung Colinde, colinde! E vremea colindelor, http://cid.from.md Căci gheaţa se-ntinde Asemeni oglindelor www.sbm.dnt.md Şi tremură brazii Mişcând rămurelele, www.youth.md/library.php Căci noaptea de azi-i Când scânteie stelele. www.soros.md Se bucură copiii, Copiii şi fetele, De dragul Mariei Îşi piaptănă pletele. De dragul Mariei Sărbători fericite! Şi-a Mântuitorului Luceşte pe ceruri O stea călătorului.

20 Tipar: Imprimeria BNRM Com. nr. 20