Mbgjfmbnglfd,Dmfpgbm Bggm,Fmf

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CENTRUL DE ANALIZĂ POLITICĂùI TEHNOLOGII SOCIALE “CAPTES”

MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ)

PARTEA XVI

CHIùINĂU – 2001

1 MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XVI. / USM. – Chiúinău, 2001. – 157 pag.

În această culegere sînt examinate diferite probleme ale vieĠii social-politice din Republica Moldova, relaĠiile statului moldav cu Ġă- rile vecine, fenomenul migraĠiei de muncă, combaterea mituirii, Sunt prezentate articole în care se analizează specificul alegerilor parlamentare (februarie 2001) úi prezidenĠiale (aprilie 2001) din Republica Moldova, rezultatele, strategiile úi tehnologiile electorale, comportamentul politic al alegătorilor, rolul úi impactul mass- media în companiile electorale, aplicarea diferitor metode sociolo- gice úi politologice în studierea fenomenelor politice, etc. Materia- lele sunt dedicate studenĠilor, profesorilor, celor ce se interesează de útiinĠă politică contemporană.

Coordonator Valeriu MOùNEAGA, doctor habilitat, profesor

Recomandată pentru editare de Consiliul FacultăĠii de útiinĠe politice úi administrative

Articolele apar în redacĠia autorilor

2 S U M A R

Belostecinic A., Confruntări de imagini politice în Parlamen- 5 Peru A. tara-2001: performanĠe úi eúecuri.

ȻɭɥɨɜɚɆ. Ʉɜɨɩɪɨɫɭɨɯɚɪɚɤɬɟɪɢɫɬɢɤɟɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨ- 12 ɝɨɩɨɜɟɞɟɧɢɹ (ɨɛɳɢɣɚɫɩɟɤɬ).

Macovei A., MinorităĠile etnice în Republica Moldova: rea- 17 Svetlicinîi R. litate úi perspectivă.

Margarint A. Un candidat independent la alegerile parla- 24 mentare (cazul Lapinschi).

Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɉɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ (2001) ɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛ- 28 ɊɭɫɧɚɤȽ. ɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ: ɫɩɟɰɢɮɢɤɚ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ, ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟɫɬɪɚɬɟɝɢɢɢɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ.

Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ (2001) ɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛ- 90 ɊɭɫɧɚɤȽ., ɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ: ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵɢɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ. ɌɭɪɤɨɌ.

Ɇɨɲɧɹɝɚȼ. Ɍɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ ɢ ɭɝɪɨɡɵ ɛɟɡɨɩɚɫɧɨ- 108 ɫɬɢ: ɨɛɳɢɟɚɫɩɟɤɬɵ

Rusnac Gh., Alegerile parlamentare (2001) úi reflectarea 112 Solomon C. campaniei electorale în ziarele guvernamentale “Moldova Suverană” úi “Nezavisimaia Moldova”.

Solomon C. RelaĠiile interguvernamentale între Republica 121 Moldova úi România.

Tanasă R. Rolul antipropagandei în campania electorală 131 (Electorala - 2001).

3 Vaculovschi D. Fenomenul migraĠiei forĠei de muncă: Moldo- 138 va în perioada actuală.

Visterniceanu E. Mituirea în reglementarea legislaĠiei penale a 148 FederaĠiei Ruse: aspect comparativ.

4 CONFRUNTĂRI DE IMAGINI POLITICE ÎN PARLAMENTARA-2001: PERFORMANğE ùI (ùECURI

Ala BELOSTECINIC Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de relaĠii internaĠionale, ùtiinĠe politice úi administrative Doctor, conferenĠiar

Aurelia PERU Republica Moldova, Chiúinău comentator politic TV

ConsecinĠele confruntărilor electorale din februarie - martie 2001 au schimbat esenĠial structura eschierului politic moldovenesc, cît si imaginea protagoniútilor puterii autohtone. Astfel, după un interval de 10 ani – din 23 august 1991, cînd prin decizia Prezidiumului de atunci activitatea PCM este interzisă, în alegerile anticipate din 25 februarie, racolînd 50,2% din sufrajii, partidul comuniútilor se converteúte din nou în partid al puterii. Este marele paradox al evoluĠiei valorilor democratice în spa- Ġiul politic moldovenesc. Pe cale democratică pe olimpul puterii revine spectaculos un partid istoric totalitar. Aceasta fiind voinĠa electoratului într-o societate compromisă printr-o pauperizare ascendentă vis-s-vis de proliferarea economiei tenebre úi a coruperii guvernanĠilor. După cum afirma, Ion Heliade-Rădulescu, în studiul său “Echilibru între analize”1. De acest deziderat a profitat electoratul multietnic din Moldova. Pentru a avea o imagine asupra dimensiunii corpului electoral, vom remarca că la o populaĠie de peste 4 milioane locuitori există 2.379.491 de alegători. La urnele de vot s-au prezentat 67,52% de alegători. Lupta pentru putere a scos în prim plan antagoniumul – periodic ca- muflat – dintre liderii principalelor subiecĠi electorali: PCM (V.Voronin), “AlianĠa Bragiú” (Bragiú), PPCD (Roúca), Partidul democrat, a cărui sig-

1 Heliade-Rădulescu I. Echilibru între analize . – Bucureúti, 1997, p.404

5 Oă electorală a devenit, contrar tradiĠiilor, nu preúedintele partidului Dia- cov, ci ex-premierul I.Sturza. Dacă ar fi să acredităm, prin analogie, sin- tagma politologului Francois Borella – despre partide ”maúini electorale”, acesta din urmă Ion Sturza avea mai multe priorităĠi vis-à-vis de liderul partidului pentru a controla úi a copta enerjia populară. Din acest punct de vedere, susĠine Borella, un astfel de personaj politic ar fi privit úi ca un revelator úi accelerator socio-politic, sau “frînă la schimbare”2. O “frînă la schimbare“ a imaginii Partidului Popular Creútin Democrat, dar úi a liderului acestei formaĠiuni politice, suspectat de o parte din segmentul său electoral tradiĠional pentru pactizare politică cu fracĠiunea comunistă în parlamentul precedent (noiembrie 1999), în scopul acordării moĠiunii de neîncredere guvernului AlianĠei pentru DemocraĠie úi Reforme, úi a premierului Partidului Democrat I.Sturza, devine generalul N.Alexei, una dintre cele mai amplu mediatizate personalităĠi în această perioadă graĠie dezvăluirilor publice, inclusiv prin intermediul TVM, a unor cazuri spec- taculoase de corupere a puterii în exerciĠiu. Mai tărziu aceste declaraĠii vor vi inserate în bestsellerul electoralei moldoveneĠi 2001 “Cartea neag- Uă a copupĠiei”, lansată úi difuzată de către PPCD. Astfel, generalul Alexei, “încadrăndu-se” excepĠional în matricea-cliúeu a liderului lup- Wător, liderului militar, una dintre cele 8 cliúee de imagini, stipulate în clasificarea politilogilor3. Dacă ar fi să generalizăm expunerile anterioare, vis-à-vis de rolul acestor 2 personaje politice, în confruntarea partidelor pe care le repre- zintă, úi care s-au aflat pe prima linie a băWăliilor electorale, ajungem la o mai veche axiomă, lansată de sociologul Roberto Michels despre aspec- tul ”personalizării” partidului politic în scopul accederii la putere. Idee pe care o perpetuiază în continuare úi Max Weber, dar cu mici deplasări de accente: ”Obiectul său (al partidului) este de a asigura puterea pentru conducătorii săi în sînul unui grup instituĠionalizat în scopul realizării unui ideal sau obĠinerii de avantaje materiale pentru militanĠii săi.”4

2 Borella F., Les partis politique en Europe (Edition revue et corrigee). / Edition Du Seuil. - Paris, 1948, p.10 3 ɋɦ.: Ɂɜɟɪɢɧɰɟɜ Ⱥ.. Ʉɨɦɦɭɧɢɤɚɰɢɨɧɧɵɣ ɦɟɧɟɞɠɦɟɧɬ. - ɋɚɧɤɬɉɟɬɟɪɫ- ɛɭɪɝ, 1997. 4 Weber M. The Theory of Social and Economic Organization. / The Free Press. - New York, 1974, p.407

6 “Personalizarea” PPCD prin imaginea generalului favorizează lansa- rea celei mai “seducătoare” lozinci electorale :”Votează cu inima. Vo- tează cu PPCD – unicul partid cu mîînile curate.” Această tematică fiind amplu mediatizată în presa de partid: ”Acum, în campania electorală pe listele partidelor sunt elemente corupte care plătesc de la jumătate de mi- lion păQă la 2 milioane pentru a ajunge în parlament. Ulterior ei înaintea- ]ă miniútri lor în guvern, aceútea favorizînd activitatea structurilor criminale sau a unor lideri a structurilor criminale.”5 Astfel, mai mulĠi observatori atestă ipoteza, potrivit căreia, perfor- manĠa electorală de 8,18% din totalul de sufrajii (11 mandate parlamentare), PPCD i-o datorează candidatului ʋ2 de pe lista sa Nicolae Alexei, supramin în mediile de informare autohtone, “locomotivă electorală a PPCD-ului”. “Bragiú nu promite - Bragiú face! Nu judeca omul după vorbe, ci du- Să fapte!” Este unul dintre sloganele subiectului electoral “AlianĠa Bra- giú”, care izbuteúte să acceadă la pupitru puterii legislative cu 13,45% din sufrajiu total (19 mandate în forul legislativ). Noua apariĠie pe eúchierul politic moldovenesc se plasează pe segmentul de centru, fiind apreciată în cercurile politice, drept o formaĠiune creată ad-hoc în ajunul scrutinului lejislativ de către persoane cu influenĠă din anturajul prezidenĠial, úi care, în ultimă instanĠă, avea menirea, potrivit observatorilor, să asigure cel de- al doilea mandat prezidenĠial preúedintelui en-titre Petru Lucinschi. Unii concurenĠi electorali - PD úi PRCM- au exploatat această ipoteză dîndu-I o conotaĠie pur electorală: ”Votîndu-l pe Braghiú, îl votaĠi pe Lucinschi”- somau în sloganele lor politice partidele în cauză. Preúedintele avînd deja o imagine perimată, această lozincă devenea antireclama electorală a lui D.Braghiú. Anturajul pro-prezidenĠial însă a útiut să medieze între civic úi politic, punînd în uz imaginea strategică pozitivă a unui lider aproape de popor úi privat de aroganĠă. Braghiú apare în postura omului obiúnuit, un om ca toĠi ceilalti, personajul politic “monseur-tout-le-monde” după tipolo- giile lui Schwartzenberg, care renunĠă la tactica de seducere a maselor electorale prin niúte promisiuni incoerente. Mesajul electoral al premierului Braghiú este simplist, reducîndu-se la o scurtă trecere în revistă a performanĠelor înregistrate în perioada sa de guvernare: “Numai pe par-

5 “ğara”, 2001, 16 februarie.

7 cursul unui singur an s-a început achitarea la timp a pensiilor. RestanĠele la plata pensiilor s-au redus de aproape zece ori. Au fost majorate úi au început să se plătească în mod regulat salariile învăĠătorilor, medicilor úi funcĠionarlor, precum úi bursele studenĠilor. Salariu mediu a crescut de 1,5 ori. Pentru prima oară PIB a crescut cu 1,9 la sută. Rata inflaĠiei într- un an a scăzut de la 43% la 18%.” Aceste argumente cu vădită conotaĠie electorală vor deveni nucleul pieĠei televizate úi a formatului mediatic autohton, care aveau sarcina de a-l impune în “roz” electoratului pe omul nepolitic D.Braghiú. GraĠie unui astfel de personaj electoral se va recurge la o reuúită mediere între cetăĠeni úi stat, între societatea civilăúi cea politică. Braghiú urmînd să devină interfaĠa dintre societate úi stat. Iar simpleĠea mesajului îl va prezenta pe liderul “AlianĠei”- aúa cum place cetăĠeanului de rînd-în detrimentul personalităĠii politice de calitate, aceasta rămînînd, potrivit celebrelor cuvinte ale lui Winston Churchill, “singura modalitate de a cuceri puterea”6. Ilustrativ rămîne în acest sens cazul lui Jean Servan- Schreiber, care într-o campanie electorală ar fi declarat în faĠa alegătorilor Văi: ”Je n’ai pas de programme. Mon programme s’est le votre”7. Prin urmare, blocul electoral “AlianĠa Braghiú” devine inicul repre- zentant al partidelor politice de centru, care depăúHúte baremul de 6%, eliminînd din concurenĠa electorală un partid politic de centru afirmat deja prin dezideratele úi liderii săi de opinie în Moldova, cum ar fi Partidul Democrat. La erorile comise de acesta ne vom referi în continuare, nu înainte de a conchide interacĠiunea dintre rezultatele scrutinului din 25 februarie úi observaĠiile lui Maurice Duverger despre natura dualistă a vieĠii politice. Acesta afirma că centrul nu există în politică. Pentu el “centrul nu este altceva decît gruparea artificială a păUĠii drepte a stîngii úi a păUĠii stîngi a dreptei”8 Aúa-numitul deci “centru” în politicul moldovenesc fiind astăzi re- prezentat nu de partide de calibru de orientare de centru-dreapta sau centru-stînga, ci de grupare ad-hoc care a mimat centrul politic, eliminînd din joc veritabilii protagoniúti ai eúichierului politic de centru. De ce?

6 Voicu G. Pluripartidismul o teorie a democraĠiei. / ALL. - Bucureúti, 1998, p.77 7 Cit.: Voicu G. Pluripartidismul o teorie a democraĠiei. / ALL. - Bucureúti, 1998, p.98 8 Duverger M. Les partis politiques. / Librairie Armand Colin. - Paris, 1953.

8 6ă facem o scurtă retrospectivă a comportamentului comunicaĠional al PD-iútilor în timpul electoralei 2001. Iată un fragment din textul pub- licitar televizat al candidatului ʋ1 de pe lista “răndunicii” ex-premierului Ion Sturza: ”astăzi răndunica este simbolul Partidului Democrat, o echipă de profesionaliúti, care útiu ce trebuie să facă pentru bunăstarea dumnea- voastră. Noi am demonstrat-o în practică. VotaĠi echipa Sturza!” De fapt, este un model clasic dintre imagine úi credibilitate. Imaginea pe care un lider de opinie vrea săúi-o creeze despre sine úi echipa sa nu trebuie să se contrazică cu imaginea pe care publicul deja i-o atribuie. Sturza sau arhi- tecĠii săi de imagine recurg în mod erinat la tehnicile electorale de persua- siune. Ori, guvernarea cabinetului Sturza, supranumit, “macroreformato- rul”, coincide cu escaladarea crizei în sectorul energetic, majorarea pre- Ġurilor úi pauperizarea în continuare a populaĠiei băútinaúe. Rezultatul aste dezastruos. Partidul Democrat acumulează doar 5,2% din totalul de suf- ragii vis-à-vis de baremul de 6%. Mesajul electoral al Partidului Democ- rat despre “atragerea investiĠiilor străine, stabilizare macroeconomicăúi despre susĠinerea gospodăriilor ĠăUăneúti” fiind recepĠionat în mod ne- adecvat de către publicul elector. Pentru că în zece ani de infiltrare a de- mocraĠiei într-un spaĠiu post-totalitar, electoratul moldovean a însuúit úi a perceptat singura sintagmă - “sub nivelul săUăciei” Pe fundalul acestor decepĠii sociale, liderul comunist, în expresia observatorilor locali, úi-ar fi racolat facil votanĠii úi intr-un vacuum de publicitate electorale. În conútiinĠa unui popor pauperizat, decepĠionat de regimul democrat, care lansează reformele făUă a le finaliza performant, imaginea liderului comunist V.Voronin se poziĠionează prin amintirea înrăGăcinată despre “pâinea de 16 kopeici úi salamul de 2 ruble”. Deúi mesajul electoral al Partidului Comuniútilor capăWă mai multă substanĠă prin setul de angajamente, deosebit de atractiv pentru receptori, oferta electorală coincide cu aúteptările electoratului: ”eradicarea corup- Ġiei, dublarea pensiilor minimale úi a salariilor angajaĠilor din sfera bu- getară, învăĠăPăntul gratuit, indexarea graduală a depunerilor ale popu- laĠiei la banca de economii”, etc. Ca rezultat, 71 de mandate “roúii” în forul legislativ de la Chiúinău. Partidul Comuniútilor devine “partidul domnitor” pentru 4 ani înainte. ObĠiunea electoratului moldovean, exprimată în 25 februarie 2001, va confirma celebrele cuvinte ale lui Winston Churchill: “DemocraĠia es-

9 te cel mai prost tip de guvernare, numai dacă le exceptăm pe toate celelalte.” Contrar tipologiilor de imagini ale liderilor de opinii, atestate de po- litologii contemporani, accederea la putere a comuniútilor pe cale demo- cratică identifică o nouă categorie a liderului de opinie. Este vorba despre Dúa zisul “lider apărut din neant”. Deúi abservatorii locali au hăUăzit par- tofoliul de speaker al legislativului unuia dintre cei doi înveteraĠi activiúti ai fracĠiunii – V.Stepaniuc sau A.NeguĠă – plenara CC a PCM decide s-o promoveze în această funcĠie pe Eugenia Ostapciuc, despre care mediile de informare autohtone vor scrie: “Eugenia Ostapciuc, preúedintele Parla- mentului, deputat în fostul Parlament, nu s-a deosebit prin ceva de alĠi co- legi din fracĠiunea comuniútilor. În cei 3 ani de activitate legislativă, dînsa a luat pentru prima dată cuvăntul cu puĠin timp înainte de dizolvarea Parlamentului, (decembrie 2000), cînd a propus candidatura lui V.Voro- nin pentru funcĠia de preúedinte al republicii”9. “Surpriza” plenarei CC crează astfel teren favorabil pentru combaterea principiului lui Montesquieu despre separarea puterilor ca o condiĠie esenĠială a democraĠiei. Astfel, primul secretar al PCM V.Voronin, care în 4 aprilie 2001 devine úi preúedinte al republicii, va controla de-facto úi forul legislativ. Relevantă în acest sens devine úi declaraĠia speakerului nou ales într-o conferinĠă de presă : “Eu útiu să mă supun úi să pun mai presus ca toate disciplina de partid.”10 Prin urmare, însăúi sufragiul universal, după cum afirma Alain “nu defineúte cîtuúi de puĠin DemocraĠia. Un tiran poate fi ales prin sufragiu universal úi nu este mai puĠin tiran prin aceasta. Ceia ce este important, asa dar, nu este originea puterii, ci controlul continuu úi eficace pe care guvernaĠii îl exercită asupra guvernanĠilor.”11 Este greu de conceput, că noua protagonistă a Puterii – d-na Os- tapciuc - se va încadra în matricea mediatizatului cliúeu stipulat în teoria lui ùchwartzenberg non-femeia politică, matriarhală, precum Indira Gan- dhi sau Margaret Thatcher, parodie feminină a bărbatului autoritar. Pentru a extrapola cele expuse anterior vom remarca apariĠia pe sce- na politică moldovenească a qwazi liderului de opinie despre care nu pot

9 “Luceafărul”, 2001, 21 martie. 10 Idem. 11 Alain. Propos sur les pouvoirs. / PUF. - Paris,1985, p.213

10 fi create nici mituri úi care nu se supune nici unei comparaĠii cu omologii din alte ambianĠe politice. Ostapciuc nu se “apropie” prin palida sa imagine nici de imaginea speaker-ului Lucinschi 1994-96 supranumit ³úmerecherilovici” în mediile de informare autohtone, nici cu cea a abi- lului manipulator de opĠiuni Ruslan Hazbulatov, care útia să le vorbească deputaĠilor o limba pe care aceútea o înĠelegeau, formată din lozinci simple úi formule gata făcute din vechiul jargon al partidului. Acesta mai fiind úi maestru în arta de a manipula parlamentul, uneori în dispreĠul legalităĠii, avantajîndu-úi prietenii, intimidîndu-úi adversarii. Astfel, în decembrie 1992 Congresul deputaĠilor examina un amen- dament. După ce raportorul a terminat de citit, Ruslan Hazbulatov a pro- nunĠat cuvintele consacrate: “- SunteĠi pentru sau contra? Proúu golosovati. După afiúare s-a constatat că rezultatul era negativ. Amendamentul dorit de Hazbulatov era respins. - De acord. Iau notă. Nu aĠi sesizat sensul acestui vot, dar îl înregis- trez. Sala e dezorientată. - Dar, aĠi înĠeles sau nu? - N-am înĠeles prea bine…, reacĠionează un deputat. S-au ridicat mîini úi s-au auzit strigăte. Atunci să votăm din nou!, hotăUăúte Ruslan Hazbulatov. Proúu golosovati!”12 ùi textul a fost adopt, spre consternarea observatorilor. Scrutinul din 25 februarie 2001 identifică deoacamdată un singur lider de opinie capabil să manipuleze opinia publică - pe fondatul modestei opoziĠii cu 30 de mandate - comunistul Vladimir Voronin. Aceasta este la moment realitatea politică în Moldova. Dar într-o societate democratică liderii, asemeni partidelor însăúi, útiu, după cum afirma Fr.Bourricaud13, că “sunt condamnate să trăiască împreună, úi nici- unul nu poate spera să elimine vreodată pe toate celelalte. Oricît de mari ar fi rivalităĠile dintre ele, trebuie să găsească un modus vivendi, alt-

12 Lorrain P. Misterioasa ascensiune a lui Vladimir Putin. / Z 2000. – Bucureúti, 2001, p.233-234. 13 Bourricaud Fr. Esquisse d’un theorie de l’autorite. / Plon. - Paris, 1961, p.398

11 minteri dictatura - autocratică sau militară - ori totalitarismul mono- partidist reprezintă alternativa puterii”.

ɄȼɈɉɊɈɋɍɈɏȺɊȺɄɌȿɊɂɋɌɂɄȿ ɗɅȿɄɌɈɊȺɅɖɇɈȽɈɉɈȼȿȾȿɇɂə ɈȻɓɂɃȺɋɉȿɄɌ)

ɆɚɪɝɚɪɢɬɚȻɍɅɈȼȺ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɟɜ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɣɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ Ɏɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ Ʉɚɮɟɞɪɚɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɢ ɩɪɟɩɨɞɚɜɚɬɟɥɶ

ɈɩɪɨɫɵɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɦɧɟɧɢɹɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚɩɨɡɜɨɥɹ- ɸɬ ɧɚ ɫɟɝɨɞɧɹɲɧɢɣ ɞɟɧɶ ɢɡɭɱɚɬɶ ɪɟɚɥɶɧɨɟ ɩɨɜɟɞɟɧɢɟ «ɚɤɬɢɜɧɵɯ» ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣɩɨɮɚɤɬɭɢɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɪɟɞɩɨɱɬɟɧɢɣɜɫɟɯɩɨɬɟɧɰɢ- ɚɥɶɧɵɯ ɭɱɚɫɬɧɢɤɨɜ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹ. ɇɨ ɪɚɡɧɨɨɛɪɚɡɢɟ ɬɨɱɟɤ ɡɪɟɧɢɹ ɢ ɬɪɚɤɬɨɜɨɤ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɩɨɜɟɞɟɧɢɹ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɝɨ ɩɪɨɰɟɫɫɚ ɜ Ɇɨɥɞɨɜɟɹɜɥɹɟɬɫɹɨɞɧɨɣɢɡɩɪɨɛɥɟɦ, ɫɤɨɬɨɪɨɣɩɪɢɯɨɞɢɬɫɹɫɬɚɥɤɢ- ɜɚɬɶɫɹɫɟɝɨɞɧɹ. ȼɞɚɧɧɨɦɫɥɭɱɚɟɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɟɩɨɜɟɞɟɧɢɟɪɚɫɫɦɚɬ- ɪɢɜɚɟɬɫɹɤɚɤɫɨɜɨɤɭɩɧɨɫɬɶɞɟɣɫɬɜɢɣ, ɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɭɟɦɨɝɨɝɪɚɠɞɚɧɚɦɢ ɧɟɬɨɥɶɤɨɜɩɪɨɰɟɫɫɟɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹ, ɧɨɢɨɬɧɨɲɟɧɢɣɤ ɫɚɦɨɦɭɮɚɤɬɭ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢɭɱɚɫɬɢɹɜɧɢɯ. ɂɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨ, ɧɟɬɧɢɤɚɤɢɯ ɨɫɧɨɜɚɧɢɣ ɭɬɜɟɪɠɞɚɬɶ, ɱɬɨ ɪɟɫ- ɩɨɧɞɟɧɬɵ ɩɪɢɞɭɬ ɧɚ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɟ ɭɱɚɫɬɤɢ ɢ ɧɚ ɫɚɦɨɦ ɞɟɥɟ ɩɪɨ- ɝɨɥɨɫɭɸɬɡɚɬɟɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜɢɩɚɪɬɢɣ, ɤɨɬɨɪɵɯɨɧɢɭɤɚɡɚɥɢɜɯɨɞɟ ɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɯ ɨɩɪɨɫɨɜ. Ʉɚɤ ɛɵ ɧɢ ɫɬɪɟɦɢɥɢɫɶ ɫɨɰɢɨɥɨɝɢ ɭɦɟɧɶ- ɲɢɬɶɯɪɨɧɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɣɜɟɤɬɨɪɦɟɠɞɭɨɩɪɨɫɨɦɢɜɵɛɨɪɚɦɢ, ɜɥɸɛɨɦ ɫɥɭɱɚɟ ɭ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɹ ɨɫɬɚɧɟɬɫɹ ɜɪɟɦɹ ɧɚ ɬɨ, ɱɬɨɛɵ ɩɪɢɧɹɬɶ ɢɧɨɟ ɪɟɲɟɧɢɟ. ɂɞɚɠɟɟɫɥɢɦɵɭɱɬɟɦɛɨɥɶɲɨɣɩɪɨɰɟɧɬɬɟɯ, ɤɬɨ «ɡɚ- ɬɪɭɞɧɹɟɬɫɹ ɫ ɨɬɜɟɬɨɦ» ɧɚ ɯɚɪɚɤɬɟɪɧɵɟ ɜɨɩɪɨɫɵ, ɬɨ ɫɨ ɜɫɟɣ ɭɜɟ- ɪɟɧɧɨɫɬɶɸɦɨɠɟɦ ɤɨɧɫɬɚɬɢɪɨɜɚɬɶ, ɱɬɨ ɫɞɟɥɚɬɶ ɬɨɱɧɵɣ ɩɪɨɝɧɨɡ ɤɚ-

12 ɤɢɯɛɵɬɨɧɢɛɵɥɨɜɵɛɨɪɨɜɧɚɛɚɡɟɬɨɥɶɤɨɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɯɨɩɪɨɫɨɜ ɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢɧɟɜɨɡɦɨɠɧɨ. Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵɨɩɪɨɫɚ, ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɨɝɨ ɧɚɤɚɧɭɧɟ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵ- ɛɨɪɨɜ 25 ɮɟɜɪɚɥɹ 2001 ɝɨɞɚ, ɩɨɤɚɡɚɥɢɫɥɟɞɭɸɳɟɟɫɨɨɬɧɨɲɟɧɢɟ: Ɍɚɛɥɢɰɚ 1. ɋɪɚɜɧɢɬɟɥɶɧɵɣɚɧɚɥɢɡɪɟɡɭɥɶɬɚɬɨɜɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɨɩ- ɪɨɫɚɢɪɟɡɭɥɶɬɚɬɨɜɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹ 25 ɮɟɜɪɚɥɹ 2001 ɝɨɞɚɧɚ ɞɨɫɪɨɱɧɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ (ɜɩɪɨɰɟɧɬɚɯ).

Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵ Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɨɩɪɨɫɚ14 ɜɵɛɨɪɨɜ 1. ɉɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ 32,4 49,9 2. «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» 20,7 13,4 3. ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹ 10,5 8,31 ɧɚɪɨɞɧɚɹɩɚɪɬɢɹ

Ⱥɧɚɥɢɡɢɪɭɹɩɨɜɟɞɟɧɢɟɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ, ɦɨɠɧɨɩɪɟɞɩɨɥɨɠɢɬɶɩɨɢɫɤ ɨɬɜɟɬɨɜ ɧɚ ɞɜɚ ɨɫɧɨɜɨɩɨɥɚɝɚɸɳɢɯ ɜɨɩɪɨɫɚ: «ɚɤɬɢɜɧɨɫɬɶ ɢɡɛɢɪɚɬɟ- ɥɹ» ɢ «ɤɚɤɩɪɨɝɨɥɨɫɭɟɬ». ɇɨɜɫɟɠɟɜɧɚɲɟɦɫɥɭɱɚɟɦɵɫɬɚɥɤɢɜɚɟɦɫɹ ɫ ɧɚɥɢɱɢɟɦ ɩɚɪɚɞɨɤɫɚ: ɪɚɫɯɨɠɞɟɧɢɟ ɦɟɠɞɭ ɡɚɹɜɥɟɧɧɵɦɢ ɭɫɬɚɧɨɜ- ɤɚɦɢɢɩɨɫɬɭɩɤɚɦɢɥɸɞɟɣ. Ⱦɚɠɟɜɜɢɞɭɬɨɝɨ, ɱɬɨɭɢɡɛɢɪɚɬɟɥɹɢɦɟ- ɸɬɫɹ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɟ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɩɪɢɫɬɪɚɫɬɢɹ, ɝɪɚɠɞɚɧɟ ɫɩɨɫɨɛɧɵ ɧɟɹɜɢɬɶɫɹɧɚɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɩɭɧɤɬ. Ʌɢɛɨɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɣɜɵɛɨɪɨɤɚ- ɡɵɜɚɟɬɫɹ ɦɚɥɨɜɟɪɨɹɬɧɵɦ ɬɚɤɠɟ ɢɡɡɚ ɧɟɪɚɡɜɢɬɨɫɬɢ, ɫɥɚɛɨɣ ɞɢɮɮɟ- ɪɟɧɰɢɪɨɜɚɧɧɨɫɬɢɩɪɟɞɩɨɱɬɟɧɢɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ. Ɍɨɟɫɬɶ, ɹɯɨɱɭɫɤɚɡɚɬɶ, ɱɬɨɛɨɥɟɟɢɥɢɦɟɧɟɟɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɦɢ ɢɞɟɣɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɢɭɫɬɚɧɨɜɤɚɦɢɨɛɥɚɞɚɟɬɥɢɲɶɦɟɧɶɲɢɧɫɬɜɨ, ɚ ɜɨɫɧɨɜɧɨɦɷɬɨ «ɬɜɟɪɞɵɟɹɪɞɚ» ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɝɨɷɥɟɤɬɨɪɚɬɨɜ. Ɋɚ- ɡɭɦɟɟɬɫɹ, ɩɨɞɨɛɧɵɟɹɜɥɟɧɢɹɜɩɨɥɧɟɟɫɬɟɫɬɜɟɧɧɵɜɨɛɳɟɫɬɜɟ, ɫɨɜɫɟɦ ɧɟɞɚɜɧɨɜɵɲɟɞɲɟɦɢɡɬɨɬɚɥɢɬɚɪɢɡɦɚ, ɩɪɢɤɨɬɨɪɨɦɫɤɨɥɶɤɨɧɢɛɭɞɶ ɨɫɨɡɧɚɧɧɚɹ ɢ ɜɧɹɬɧɚɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹ ɞɢɮɮɟɪɟɧɰɢɚɰɢɹ ɛɵɥɚ ɧɟɜɨɡ- ɦɨɠɧɨ. ɂɜɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ, ɞɚɠɟɬɨɝɞɚ, ɤɨɝɞɚɪɚɧɟɟɨɩɪɨɲɟɧɧɵɟɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɢɡɚɩɨɥɧɹɸɬɛɸɥɥɟɬɟɧɢ, ɦɵɧɟɦɨɠɟɦɛɵɬɶɭɜɟɪɟɧɵɜɬɨɦ, ɱɬɨ

14Ɉɩɪɨɫɛɵɥɩɪɨɜɟɞɟɧɐɟɧɬɪɨɦɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɚɧɚɥɢɡɚɢɫɨɰɢɚɥɶɧɵɯɬɟɯ- ɧɨɥɨɝɢɣ «ɋȺɊɌȿS» 14-18 ɮɟɜɪɚɥɹ 2001 ɝɨɞɚ.

13 ɢɯɪɟɚɥɶɧɵɣɜɵɛɨɪ, ɛɭɞɟɬɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɨɜɚɬɶɡɨɧɞɚɠɭɜɦɨɦɟɧɬɨɩɪɨ- ɫɚ. ɑɬɨɤɚɫɚɟɬɫɹɩɚɪɬɢɣɧɵɯɩɪɟɞɩɨɱɬɟɧɢɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ, ɬɨɜɞɚɧɧɨɦɫɥɭɱɚɟ ɫɢɬɭɚɰɢɹɭɫɭɝɭɛɥɹɟɬɫɹ ɨɱɟɜɢɞɧɨɣɧɟ- ɫɬɚɛɢɥɶɧɨɫɬɶɸɩɚɪɬɢɣɧɨɣɫɢɫɬɟɦɵɜɰɟɥɨɦ. Ɂɚɩɨɫɥɟɞɧɟɟɜɪɟɦɹɢɡ- ɦɟɧɢɥɨɫɶ ɫɨɞɟɪɠɚɧɢɟ ɭɱɚɫɬɢɹ ɜ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɠɢɡɧɢ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɢ. Ʌɸɞɹɦɭɠɟɧɟɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɬɨɥɶɤɨɩɭɬɟɦɜɵɛɨɪɨɜɭɱɚɫɬɜɨɜɚɬɶɜɠɢɡ- ɧɢ ɨɛɳɟɫɬɜɚ (ɯɨɬɹ ɚɤɬɢɜɧɨɫɬɶ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ ɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ 2001 ɝ. ɩɨ ɫɪɚɜɧɟɧɢɸɫɜɵɛɨɪɚɦɢ 1998 ɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɨɧɟɢɡɦɟɧɢɥɨɫɶ). Ȼɥɚɝɨɞɚɪɹ ɪɚɫɲɢɪɟɧɢɸɤɨɦɦɭɧɢɤɚɰɢɣ, ɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɟɧɢɸɫɪɟɞɫɬɜɦɚɫɫɨɜɨɣɢɧ- ɮɨɪɦɚɰɢɢ, ɜɨɡɪɚɫɬɚɟɬ, ɜɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɜɩɪɨɫɬɪɚɧɫɬɜɟɧɧɨɜɪɟɦɟɧ- ɧɨɣ ɩɥɨɫɤɨɫɬɢ ɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɵɯ ɢɧɬɟɪɟɫɨɜ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹ ɤɨɦɩɟ- ɬɟɧɬɧɨɫɬɶɧɚɫɟɥɟɧɢɹ. Ɍɨɟɫɬɶɫɟɣɱɚɫ ɦɨɠɧɨ ɤɨɧɫɬɚɬɢɪɨɜɚɬɶɧɟɫɬɨɥɶɤɨ ɧɟɞɨɜɨɥɶɫɬɜɨ ɩɨɥɢɬɢɤɨɣɜɰɟɥɨɦ, ɫɤɨɥɶɤɨɧɟɞɨɜɨɥɶɫɬɜɨɩɚɪɬɢɹɦɢ. Ɇɟɫɬɨɨɪɝɚɧɢ- ɡɨɜɚɧɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɢɡɚɧɹɥɚɧɟɨɪɝɚɧɢɡɨɜɚɧɧɚɹ, ɨɪɢɟɧɬɢɪɭɟɦɚɹɧɚɨɩ- ɪɟɞɟɥɟɧɧɭɸ ɬɟɦɭ. ȼ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟ ɩɨɜɟɞɟɧɢɟ ɢɡɦɟɧɢ- ɥɨɫɶ: ɟɫɥɢɪɚɧɶɲɟɢɦɭɩɪɚɜɥɹɥɚɷɥɢɬɚ, ɬɨɫɟɣɱɚɫɨɧɨɛɪɨɫɚɟɬɜɵɡɨɜ ɷɥɢɬɟ. ɋɬɨɪɨɧɧɢɤɢ ɷɥɢɬɚɪɧɵɯ ɬɟɨɪɢɣ ɫɱɢɬɚɸɬ, ɱɬɨ ɢɧɬɟɝɪɚɰɢɹ ɝɪɚɠ- ɞɚɧɜɩɨɥɢɬɢɤɭɞɨɥɠɧɚɩɪɨɯɨɞɢɬɶɩɨɞɤɨɧɬɪɨɥɟɦɷɥɢɬɢɥɢɞɚɠɟɩɨɞ ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɨɦ ɷɥɢɬ (Ⱦɚɥɶɬɨɧ, ɂɧɝɥɟɯɚɪɬ).15Ɉɞɧɢɦɫɥɨɜɨɦ, ɫɬɨɱɤɢ ɡɪɟɧɢɹȾɚɥɶɬɨɧɚ, ɢɦɟɟɬɫɦɵɫɥɝɨɜɨɪɢɬɶɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɦɭɱɚɫɬɢɢɪɭ- ɤɨɜɨɞɢɦɨɦɷɥɢɬɚɦɢ; ɨɧɢ ɨɩɪɟɞɟɥɹɸɬ ɮɨɪɦɵɢ ɰɟɥɢɷɬɨɝɨ ɭɱɚɫɬɢɹ. Ɇɨɠɟɬɛɵɬɶ, ɧɟɥɶɡɹɫɨɝɥɚɫɢɬɶɫɹɫɚɜɬɨɪɨɦɜɬɨɦ, ɱɬɨɩɨɡɧɚɜɚɬɟɥɶ- ɧɚɹɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɹɜɨɫɫɬɚɧɚɜɥɢɜɚɟɬɪɚɡɪɭɲɟɧɧɨɟɫɨɬɧɢɥɟɬɧɚɡɚɞɪɚɜ- ɧɨɜɟɫɢɟɦɟɠɞɭɦɚɫɫɚɦɢɢɷɥɢɬɚɦɢ, ɢɥɢɜɬɨɦ, ɱɬɨ «ɩɨɡɧɚɜɚɬɟɥɶɧɚɹ» ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɹ ɡɚɥɨɠɢɥɚ ɨɫɧɨɜɭ ɤɪɢɡɢɫɚ ɞɨɜɟɪɢɹ ɜ ɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɯ ɞɟ- ɦɨɤɪɚɬɢɹɯ, ɫɟɝɨɞɧɹɲɧɟɝɨɤɪɢɡɢɫɚɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɩɪɨɰɟɫɫɚ. ɂɦɨɠɧɨ ɫɨɝɥɚɫɢɬɶɫɹ ɫ ɜɵɲɟɩɪɢɜɟɞɟɧɧɵɦɢ ɜɵɜɨɞɚɦɢ ɜ ɬɨɦ ɩɥɚɧɟ, ɱɬɨ ɟɳɟ ɨɳɭɳɚɟɬɫɹ ɧɟɯɜɚɬɤɚ ɠɢɡɧɟɫɩɨɫɨɛɧɵɯ ɦɟɬɨɞɨɜ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɢɧɬɟ- ɝɪɚɰɢɢɝɪɚɠɞɚɧ. ɋɪɟɞɢ ɧɚɫ ɢ ɝɪɚɠɞɚɧ, ɛɥɢɡɤɢɯɧɚɦ ɨɛɳɟɫɬɜ, ɢɦɟɟɬɫɹ ɛɨɥɶɲɚɹ ɞɨɥɹ ɥɸɞɟɣ, ɧɟ ɩɪɢɧɚɞɥɟɠɚɳɢɯ ɤ ɷɥɢɬɚɦ, ɧɨ ɨɛɥɚɞɚɸɳɢɯ ɡɧɚɱɢ-

15 Ɏɚɛɪɢɧɢ ɋ. ɉɨɥɢɬɢɤɚ ɢ ɢɧɬɟɪɟɫɵ. // ɉɨɥɢɬɨɥɨɝɢɹ ɜɱɟɪɚ ɢ ɫɟɝɨɞɧɹ. / ɊȺɍ. - Ɇɨɫɤɜɚ, 1990, ɫ.121

14 ɬɟɥɶɧɵɦɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɢɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɹɦɢ, ɫɩɨɫɨɛɧɵɯɫɨɡɞɚɜɚɬɶɤɨɦ- ɦɭɧɢɤɚɬɢɜɧɵɟɫɟɬɢ, ɞɟɣɫɬɜɨɜɚɬɶɜɧɟɬɪɚɞɢɰɢɨɧɧɵɯɤɚɧɚɥɨɜɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɨɝɨɭɱɚɫɬɢɹ. Ɍɨɟɫɬɶ, ɞɚɧɧɚɹɱɚɫɬɶɝɪɚɠɞɚɧɨɛɴɟɞɢɧɹɟɬɫɹɧɟɜɨ- ɤɪɭɝɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ, ɚɜɨɤɪɭɝɤɨɧɤɪɟɬɧɵɯɩɪɨɛɥɟɦ, ɢɢɦɟɧɧɨ, ɧɚɢɯɨɫɧɨɜɟɫɬɪɨɹɬɫɜɨɢɢɧɢɰɢɚɬɢɜɵɢɭɤɪɟɩɥɹɸɬɫɨɥɢɞɚɪɧɨɫɬɶ. ȼɨɡɧɢɤɚɟɬɩɚɪɚɞɨɤɫɚɥɶɧɨɟɩɨɥɨɠɟɧɢɟ: ɪɚɫɬɟɬɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨɝɪɚɠ- ɞɚɧ, ɢɧɬɟɪɟɫɭɸɳɢɯɫɹɩɨɥɢɬɢɤɨɣ, ɧɨɨɞɧɨɜɪɟɦɟɧɧɨɭɦɟɧɶɲɚɟɬɫɹɤɨ- ɥɢɱɟɫɬɜɨɝɪɚɠɞɚɧ, ɨɬɨɠɞɟɫɬɜɥɹɸɳɢɯɫɟɛɹɫɬɨɣɢɥɢɢɧɨɣɩɚɪɬɢɟɣ. ȼ ɷɬɨɦɞɜɨɣɫɬɜɟɧɧɨɦɩɪɨɰɟɫɫɟɫɥɟɞɭɟɬɢɫɤɚɬɶɤɨɪɧɢɢɡɦɟɧɟɧɢɹɦɨɞɟ- ɥɟɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɩɨɞɞɟɪɠɤɢ. Ɍɨɟɫɬɶɭɦɟɧɶɲɚɟɬɫɹɜɟɪɧɨɫɬɶɷɥɢɬɚɦ, ɜɫɥɟɞɫɬɜɢɟɱɟɝɨɪɚɫɬɟɬɧɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɩɨɥɢɬɢɡɚɰɢɹ, ɨɪɢɟɧɬɢɪɭɸɳɚɹɫɹ ɧɚ «ɢɧɞɢɜɢɞɭɚɥɶɧɵɟ», ɚɜɬɨɧɨɦɧɵɟ ɨɰɟɧɤɢ. ɂɡ ɷɬɨɝɨ ɫɥɟɞɭɟɬ, ɱɬɨ ɦɨɧɨɩɨɥɢɹɧɚɦɢɪɨɜɨɡɡɪɟɧɢɟ, ɧɚɨɞɧɨɦɟɪɧɨɟɢɫɬɨɥɤɨɜɚɧɢɟɞɟɣɫɬɜɢ- ɬɟɥɶɧɨɫɬɢɭɬɪɚɬɢɥɚɫɜɨɸ ɢɞɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɭɸ ɪɨɥɶ. Ʌɸɞɢ, ɥɭɱɲɟɨɛɪɚ- ɡɨɜɚɧɧɵɟ, ɛɨɥɶɲɟɢɧɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɧɵɟ, ɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨ ɫɜɹɡɚɧɧɵɟɫ ©ɩɪɢɧɰɢɩɨɦɪɟɚɥɶɧɨɫɬɢ», ɥɟɝɱɟɪɚɡɨɛɥɚɱɚɸɬɷɬɭɥɟɝɟɧɞɭ. ɂɡ ɩɪɢɜɟɞɟɧɧɵɯ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ ɜɵɬɟɤɚɟɬ ɨɱɟɧɶɢɧɬɟɪɟɫɧɵɣɪɟ- ɡɭɥɶɬɚɬ: ɜ ɩɟɪɟɞɨɜɵɯ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɹɯ ɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɥɨɫɶ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɟ ɦɧɟɧɢɟ, ɨɞɧɨɜɪɟɦɟɧɧɨɢ «ɛɨɥɟɟɜɧɢɦɚɬɟɥɶɧɨɟ» ɢ «ɛɨɥɟɟɫɟɝɦɟɧɬɢ- ɪɨɜɚɧɧɨɟ», ɬɨɟɫɬɶɪɚɫɱɥɟɧɟɧɧɨɟɧɚɦɧɨɠɟɫɬɜɨɫɟɝɦɟɧɬɨɜ, ɫɜɹɡɚɧɧɵɯ ɫ ɤɨɧɤɪɟɬɧɵɦɢɝɪɭɩɩɚɦɢ ɩɪɨɛɥɟɦ. ȼ ɤɨɧɰɟ ɤɨɧɰɨɜ, ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɦɧɟɧɢɹ «ɜɧɢɦɚɬɟɥɶɧɨɝɨ ɩɨ ɜɫɟɦ ɜɨɩɪɨɫɚɦ», ɩɪɟɞ- ɫɬɚɜɥɹɟɬɫɹɧɟɜɟɪɨɹɬɧɵɦɩɨɪɹɞɭɩɪɢɱɢɧ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɢɡɡɚɬɨɣɰɟɧɵ, ɤɨɬɨɪɭɸɧɭɠɧɨɩɥɚɬɢɬɶɡɚ «ɢɧɬɟɪɟɫ ɤ ɩɨɥɢɬɢɤɟ», ɚ ɢɧɬɟɪɟɫ ɤ ɩɨɥɢɬɢɤɟ ɬɪɟɛɭɟɬ ɜɪɟɦɟɧɢ, ɢɧɮɨɪɦɢɪɨ- ɜɚɧɧɨɫɬɢ, ɬɟ. ɬɪɟɛɭɟɬɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɹɪɟɫɭɪɫɨɜ, ɤɨɬɨɪɵɦɢɝɪɚɠɞɚɧɟ ɧɟ ɦɨɝɭɬ ɨɛɥɚɞɚɬɶ «ɜ ɢɡɛɵɬɤɟ».ȼ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ, ɢɧɬɟɪɟɫɨɜɚɬɶɫɹ ɨɞɧɨɣ ɩɪɨɛɥɟɦɨɣ - ɬɚɤɨɜ ɩɭɬɶ, ɱɬɨɛɵ ɭɪɚɜɧɨɜɟɫɢɬɶ ɰɟɧɭ «ɢɧɬɟɪɟɫɚ ɤ ɩɨɥɢɬɢɤɟ» ɢɜɵɝɨɞɭɨɬɧɟɝɨ. ȼɨɜɬɨɪɵɯ, ɚɧɚɥɢɡ ɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɣ ɩɨɡɧɚɜɚɬɟɥɶɧɨɣ ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɢ ɞɥɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɤɭɥɶɬɭɪɵ ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ, ɱɬɨ ɢɧɞɢɜɢɞɭɚɥɢɫɬɢ- ɱɟɫɤɢɣ ɷɮɮɟɤɬ ɩɨɡɧɚɜɚɬɟɥɶɧɨɣ ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɢ, ɜɢɞɢɦɨ, ɫɬɢɦɭɥɢɪɭɟɬ ɩɨɞɨɡɪɢɬɟɥɶɧɨɫɬɶ ɩɨ ɨɬɧɨɲɟɧɢɸ ɤ ɤɪɭɩɧɵɦ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ ɮɨɪɦɢ- ɪɨɜɚɧɢɹɦ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɧɟ ɤɨɧɬɪɨɥɢɪɭɸɬɫɹ ɩɪɹɦɨ ɬɟɦɢ, ɤɬɨ ɜ ɧɢɯ ɜɯɨ- ɞɢɬ. ɂɬɚɤ, ɜ ɧɚɲɟɦ ɨɛɳɟɫɬɜɟ ɮɨɪɦɢɪɭɟɬɫɹ ɩɥɸɪɚɥɶɧɨɫɬɶ ɫɩɨɪɧɵɯ ɩɪɨɛɥɟɦ, ɩɪɟɞɫɬɚɸɳɚɹ ɨɞɧɨɜɪɟɦɟɧɧɨ ɢ ɤɚɤ ɨɬɜɟɬ ɧɚ ɫɥɨɠɧɨɫɬɶ ɫɨ-

15 ɜɪɟɦɟɧɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵɝɪɚɠɞɚɧ, ɧɚɯɨɞɹɳɢɯɫɹɜɫɨɫɬɨɹɧɢɢ ɩɨɡɧɚɜɚɬɟɥɶɧɨɣ ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɢ ɢɦ ɤɚɤ ɨɞɧɚ ɢɡɩɪɢɱɢɧ ɭɩɚɞɤɚ ɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɨɣɫɩɥɨɱɟɧɧɨɫɬɢ. ɂɜɫɥɟɞɫɬɜɢɟ, ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬ, ɱɬɨɥɸɞɢɜɪɟɦɹ ɨɬɜɪɟɦɟɧɢɜɨɜɥɟɤɚɸɬɫɹɜɛɨɪɶɛɭɩɨɬɨɣɢɥɢɢɧɨɣɩɪɨɛɥɟɦɟɢɢɳɭɬ ɚɞɟɤɜɚɬɧɵɟɟɣɤɨɧɤɪɟɬɧɵɟɪɟɲɟɧɢɹ. Ɉɞɧɢɦɫɥɨɜɨɦ, «ɫɩɨɪɧɵɟɩɪɨɛɥɟɦɵ» ɜɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɫɬɚɥɢɪɚɡɦɟɧ- ɧɨɣɦɨɧɟɬɨɣɝɪɚɠɞɚɧɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɯɞɟɦɨɤɪɚɬɢɣ, ɢɤɧɢɦɨɧɢ ɨɛɪɚ- ɳɚɸɬɜɧɢɦɚɧɢɟ, ɜɨɤɪɭɝɤɨɬɨɪɵɯɨɧɢɦɨɛɢɥɢɡɭɸɬɫɹɢɨɪɝɚɧɢɡɭɸɬɫɹ. ɂ ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɹ ɝɪɚɠɞɚɧ ɜ ɞɚɧɧɨɦ ɫɥɭɱɚɟ ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬ ɩɨ ɤɨɧɤɪɟɬ- ɧɨɦɭ ɩɨɜɨɞɭ. ɂɦɟɧɧɨ ɷɬɨ ɪɟɲɚɸɳɢɦ ɨɛɪɚɡɨɦ ɨɩɪɟɞɟɥɢɥɨ ɧɨɜɵɣ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɣ ɫɰɟɧɚɪɢɣ ɩɟɪɟɞɨɜɵɯ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɣ. «ɋɩɨɪɧɵɟ ɩɪɨɛɥɟ- ɦɵ» ɫɬɚɥɢ ɬɚɤɠɟ ɨɪɭɠɢɟɦ ɜ ɯɨɞɟ ɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɨɝɨ ɫɨɩɟɪɧɢɱɟɫɬɜɚ. Ƚɪɚɠɞɚɧɟ ɜɫɟ ɛɨɥɟɟ ɨɩɪɟɞɟɥɹɸɬ ɫɜɨɣ ɜɵɛɨɪ ɧɟ ɫɤɨɥɶɤɨ ɧɚ ɨɫɧɨɜɟ ɨɬɨɠɞɟɫɬɜɥɟɧɢɹɫɬɨɣɥɢɛɨɢɧɨɣɩɚɪɬɢɟɣɢɥɢɧɚɨɫɧɨɜɟɨɛɪɚɡɨɜɤɚɧ- ɞɢɞɚɬɨɜ, ɫɤɨɥɶɤɨɧɚɨɫɧɨɜɟɛɥɢɡɨɫɬɢɩɚɪɬɢɢ (ɢɥɢɤɚɧɞɢɞɚɬɚ) ɤɫɩɨɪ- ɧɵɦɩɪɨɛɥɟɦɚɦ, ɤɨɬɨɪɵɟɜɨɥɧɭɸɬɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ. ȼɞɚɧɧɨɦɫɥɭɱɚɟɧɚɚɤɬɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɜɵɛɨɪɚɜɥɢɹɸɬɯɚɪɚɤ- ɬɟɪɢɫɬɢɤɢɫɚɦɨɝɨ «ɩɪɨɞɭɤɬɚ», ɢɫɩɨɫɨɛɵɟɝɨ «ɩɪɨɞɜɢɠɟɧɢɹɧɚɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɨɦɪɵɧɤɟ». Ɋɟɡɸɦɢɪɭɹ, ɦɨɠɧɨɤɨɧɫɬɚɬɢɪɨɜɚɬɶ, ɱɬɨɢɡɭɱɟɧɢɟɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨ- ɝɨɩɨɜɟɞɟɧɢɹɬɪɟɛɭɟɬɫɨɱɟɬɚɧɢɹɧɟɬɨɥɶɤɨɪɚɡɥɢɱɧɵɯɬɟɨɪɟɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɨɞɯɨɞɨɜɢɦɟɬɨɞɨɜɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɧɨɢɭɱɟɬɚɫɩɟɰɢɮɢɱɟɫɤɢɯɮɚɤɬɨ- ɪɨɜɧɚɲɟɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɩɪɨɰɟɫɫɚ. ɇɟ ɩɨɞɜɟɪɝɚɹɫɨɦɧɟɧɢɸ ɧɟɨɛ- ɯɨɞɢɦɨɫɬɶɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɯɨɩɪɨɫɨɜɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɦɧɟɧɢɹɢɚɧɚɥɢɡɚ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣ ɫɬɚɬɢɫɬɢɤɢɜɰɟɥɨɦ, ɫɥɟɞɭɟɬɫɨɝɥɚɫɢɬɶɫɹɫɬɟɦ, ɱɬɨ ɨɩɪɨɫɵ ɜɫɟɬɚɤɢ ɩɪɟɞɨɫɬɚɜɥɹɸɬ ɜ ɰɟɥɨɦ ɞɨɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɵɟ ɜɨɡɦɨɠ- ɧɨɫɬɢɞɥɹɢɡɭɱɟɧɢɹɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɩɨɜɟɞɟɧɢɹ.

16 MINORITĂğILE ETNICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: REALITATE ùI PERSPECTIVĂ

Alina MACOVEI Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea relaĠii internaĠionale, útiinĠe politice úi administrative Catedra de politologie lector

Rodica SVETLICINÂI Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea relaĠii internaĠionale, útiinĠe politice úi administrative Catedra de politologie lector

Lumea prezintă în sine o totalitate sau mai bine zis o sistemă de uni- WăĠi relativ răzleĠe, asemăQătoare în felul său niúte atomi ai comunităĠii mondiale. Fiecare din ele fiind înzestrată cu o inerĠie istorică proprie creată de particularităĠile istorice, tradiĠii úi obiceie, valori morale úi spirituale, situaĠie geopolitică. În urma acĠiunii acestei inerĠii úi a tradiĠiilor vitale úi necesităĠilor pe care ea le determină, ele tind spre o autocon- servare úi spre un oarecare regim optimal de funcĠionare. Din totdeauna lumea a avut o structură eterogenă deosebită. Din cele mai vechi timpuri societatea umană se dovedea a fi divizată în comunităĠi socio-culturale. Indiferent cum nu s-ar fi numit ele – state, naĠiuni, Ġări – ele întotdeauna au avut un specific al său, o autonomie a sa, care nu coincide cu specificul altor comunităĠi. Fiecare din comunităĠile socio-culturale se caracterizează printr-un anumit nivel de dezvoltare, printr-un specific de cultură al său, prin specificul relaĠiilor social-politice, spirituale. Fiecare din ele ocupă un loc bine determinat în comunitatea umană, de care depinde perspectiva úi posibilitatea dezvoltării lor culturale. Toate acestea în final úi servesc ca bază,

17 de la care rezultă acelea impulsuri care definitivează interesul comun membrilor comunităĠii. Structura etnică a populaĠiei oricărei Ġării cu importante grupuri de minorităĠi; precum úi încercările de evaluare a raporturilor cantitative úi calitative dintre populaĠia titularăúi minorităĠile etnice statornice pe parcursul istoriei – recente sau mai îndepărtate – pe teritoriul Ġării respective au fost considerate, dintotdeauna, drept o problemă dificilăúi delicată. Este evident faptul, că cu cît minoritatea este mai mare, cu atît mai multe úanse ea are săúi apere drepturile sale, să lupte pentru avansarea statutului său politic úi în sfîrúit mai multe posibilităĠi să fie auzită de comunitatea internaĠională. La fel este evident că în fosta URSS minori- WăĠi sînt atît de multe (etnologii presupun un număr mai mare de 100) încît n-ar fi posibil să se ia în consideraĠie toate arealele lor. După destrămarea URSS úi obĠinerea independenĠei úi suveranităĠii statale de către fostele republici unionale, situaĠia s-a schimbat brusc: et- niile principale guvernate úi marginalizate odată cu promovarea úi dezvoltarea culturii, spiritului úi limbii naĠionale, au devenit guvernante, dar până la ora actuală putem vorbi doar de o năzuinĠă intensă de a cuceri locul cuvenit în statul lor naĠional, ci nu úi de o realitate autentică, date fiind foarte puternice tradiĠiile implantate adânc în conútiinĠa úi traiul nu numai a acelei etnii favorizate în trecut, dar úi a întregii populaĠii. Drept rezultat al situaĠiei date, extrem de contradictorii úi foarte greu de depăúit, avem în timpul de faĠă o vădită tensionare a relaĠiilor interetnice provocate, pe de o parte de aspiraĠiile populaĠiei majoritare de aúi recompensa pierderile pe care le-a avut de suferit odinioarăúi de aúi cuceri poziĠiile meritate în Ġarăúi pe de altă parte, de împotrivirea puternică a etniilor dominante în trecut, în frunte cu cea rusă, de năzuinĠa lor fermă de a nu ceda câtuúi de puĠin din privilegiile lor de altădatăúi de nu a ac- cepta cât de cât noua situaĠie care sa creat în urma obĠinerii independenĠei de către Republica Moldova. Aici am fi putut menĠiona, că conform re- censământului din 1989, alături de majoritatea populaĠiei constituită de moldoveni - 64,5%, mai locuiau de asemenea 13,8% ucraineni, 13,0% ruúi, 3,5% găJăuzi, 2% bulgari, 1,5% evrei etc. În pofida multiplelor dificultăĠi economice, social-politice úi culturale problemele minorităĠilor etnice din Republica Moldova au constituit

18 obiectul unei preocupări constante a organelor puterii de stat chiar din anul declanúării miúFării de renaúterii úi de eliberare naĠională. La această etapă legislaĠia referitoare la minorităĠile naĠionale din Moldova a fost adoptată în strictă conformitate cu drepturile úi libertăĠile fundamentale ale omului, făUă deosebire de origine etnică, limbă, sex sau religie, aúa cum acestea sânt configurate în actele juridice internaĠionale. În calitatea sa de stat suveran úi independent Republica Moldova a garan- tat exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale úi politice tuturor cetăĠenilor republicii, inclusiv persoanelor aparĠinând minorităĠilor etnice, lingvistice úi religioase. Însă, necătînd la aceasta au apărut unele situaĠii tensionate. Dar într-o societate bazată pe democraĠie există mai multe po- sibilităĠi de a anticipa sau de a detecta la timp conflictele sociale, inclusiv úi cele etnice. În literatura de specialitate consacrată conflictelor etnice sânt propuse două metode de soluĠionare a problemelor naĠionale: politica de asimilare úi politica de coexistenĠă. În cazul Republicii Moldova putem vorbi despre o încercare de realizare în practică a ambelor metode. AdepĠii primii căi o argumentează prin faptul că democraĠia úi dezvoltarea neconflictuală a societăĠii sânt imposibile făUă instaurarea unei omogenităĠi naĠionale prin asimilarea minorităĠilor. Posibilitatea realizării úi eficacitatea acestei politici a fost demonstrată de practica internaĠio- nală, spre exemplul SUA. Însă în Republica Moldova relaĠiile interetnice posedă unele particularităĠi datorate în mare măsură politicii PCUS pro- movate pe parcursul unei bune jumăWăĠi de secol. Dacă în SUA varietatea etnoculturală a fost rezultatul emigrării indi- viduale sau cu familia a oamenilor, ce vorbeau diferite limbi, profesau diferite religii úi aparĠineau diferitor culturi úi rase, atunci varietatea etno- culturală din fosta URSS, în mare măsură, apare ca rezultat al expansiunii unui popor pe teritorii mari, ce erau populate de alte popoare, care se af- lau la etape diferite de dezvoltare economică, vorbeau diferite limbi úi aparĠineau la diferite culturi. Aceasta fiind numai o particularitate a si- tuaĠiei create. Dar existăúi alt aspect: în fosta URSS se propaga o politică de dez- naĠionalizare, organizatăúi dusă de PCUS, pe de o pate, iar pe de altă parte acordarea unui statut de superioritate “minorităĠilor” ruse (persoanelor de origine rusă). Ca efect al unei asemenea politici, celelalte minorităĠi, încercînd săúi păstreze caracterul său naĠional, s-au “închistat”, aceasta

19 fiind ca un răspuns la politica propagată. “Închistarea” se făcea tot mai profundă, cu cît efectele politicii propagate deveneau mai insistente. Ca rezultat, odată cu trecerea la o societate democratică, minorităĠile etnice din Republica Moldova nu s-au putut sau n-au dorit să se debaraseze de această carapace în care s-au conservat timp de mai multe decenii, de- monstrînd o nedorinĠă de a se integra în noua societate. ParticularităĠile enumărate mai sus complică realizarea unei politici de asimilare eficientă în Republica Moldova. Dar credem că într-o societate democratică acest proces se poate desfăúura mai rapid, fiind susĠinut de o politică de coexistenĠă adecvată. AdepĠii politicii de coexistenĠă de- monstrează, invocând experienĠa ElveĠiei, Austriei, Belgiei, Olandei că democraĠia úi statul polietnic pot constitui fenomene compatibile. Anali- zînd cazul Republicii Moldova constatăm încercări de înfăptuire a unei politici de coexistenĠă. Primii paúi în această direcĠie au fost făcuĠi chiar în septembrie 1989 când limba română a primit statutul de limbă de stat, iar limba rusă a devenit o limbă de comunicare interetnică. La 22 februarie 1991 a fost semnat Decretul nr. 64 al preúedintelui Republica Moldova „Cu privire la Păsurile pentru dezvoltarea culturii naĠionale ucrainene în Republica Moldova”; la 9 iulie 1991 a fost primită Hotărîrea Guvernului „Cu privire la măsurile de asigurare în continuare a dezvoltării culturii naĠionale ruse din Republica Moldova”, decretele prezidenĠiale nr.161 din 12 august 1991 „Cu privire la măsurile de asigurare a dezvoltării culturii naĠionale evreieúti úi a satisfacerii necesităĠilor sociale ale populaĠiei evreieúti din Republica Moldova” úi nr.79 din 30 martie 1992 „Cu privire la unele Păsuri de dezvoltare a culturii naĠionale bulgare din Republica Moldo- va”. Deci, acte juridice cu un caracter de protecĠie au fost adoptate pentru toate minorităĠile etnice mai importante. Lor li s-au creat condiĠii de a-úi dezvolta identitatea sa etnică, culturală, lingvistică, religioasă conform principiului nedescriminării, exprimat într-o serie de documente cu caracter internaĠional. Dar, odată cu adoptarea ConstituĠiei Republicii Moldova de la 29 iulie 1994 se observă abateri radicale în politica statului referitor la mino- rităĠile naĠionale, aceste schimbări fiind realizate chiar în defavoarea sta- talităĠii úi independenĠei Ġării. Este vorba de articolul 111 al ConstituĠiei

20 (statutul special de autonomie), care prevede că „LocalităĠilor din stînga Nistrului, precum úi unor localităĠi din sudul Republicii Moldova le pot fi atribuite forme úi condiĠii speciale de autonomie, după statute speciale adoptate prin legi organice”. Concretizarea prevederilor art.111 din ConstituĠia Republicii Moldo- va úi-a găsit reflectarea în “Legea organică cu privire la statutul juridic special al GăJăuz Jeri” (nr.344-XIII, 23 decembrie 1994), definit prin art.111 drept „formaĠiune teritorială autonomă cu statut special” úi „formă de autodeterminare a găJăuzilor”. Această soluĠionare „originală” a conflictului etnic a motivat apariĠia unor avertizări venite din partea Consiliului Europei prin care Chiúinăul a fost preîntâmpinat că s-a mers prea departe în satisfacerea cererilor de separatism ale minorităĠilor úi că aceste acĠiuni ar putea servi drept un precedent periculos pentru alte areale minoritare din Europa. O altă avertizare venită la 1 august 1994 din partea Guvernului Ro- mâniei, care a dat o DeclaraĠie cu privire la votarea în Parlamentul Moldovei úi promulgarea prin decret prezidenĠial, la 29 iulie 1994, a noii ConstituĠiei a statului moldovean, în care se exprimă îngrijorarea faĠă de „ declararea unor zone cu statut special, în locul aplicării practicilor ac- ceptate pe plan internaĠional privind asigurarea „unei ample descentrali- ]ări administrativ-teritoriale”, considerându-se, că acest fapt „reprezintă în esenĠă premisele atomizării statului, ale unei posibile federalizări, cu consecinĠe grave asupra independenĠei Republicii Moldova”. În comentariul lui E.Patraú, care împărtăúHúte punctul de vedere al Guvernului României, este pusă în discuĠie forma de autonomie (statutul special) de care beneficiază găJăuzii din Republica Moldova. Autorul este îngrijorat, că o astfel de formă de autonomie este acordată unei mino- rităĠi, care reprezintă doar 3,5% din populaĠia Moldovei; întrebîndu-se dacă nu cumva faptul că această populaĠie „deĠine 11% din teritoriul republicii poate constitui în perspectivă un serios motiv de instabilitate in- teretnică”.16 El consideră că această autonomie teritorială în interiorul Republicii Moldova în practică nu înseamnă altceva decît o federalizare, ceea ce în viziunea sa vine în contradicĠie cu prevederile art. 1 al ConstituĠiei, potri-

16 Patraú E. Statutul juridic special al GăJăuziei (GăJăuz Jeri). // Altera. - 1997 - nr.3. - pag.113

21 vit căruia „Republica Moldova este un stat suveran úi independent, unitar úi indivizibil”. Autorul specifică, că în „Legea privind statutul special al *ăJăuziei”, se transmite de facto o parte din suveranitatea Republicii Moldova către noua formaĠiune autonomă teritorială. Contrar acestei păreri apare articolul Renatei Veber în care se men- Ġionează că „însăúi ConstituĠia Republicii Moldova este cea care prevede posibilitatea acordării statutului special, iar legea privind GăJăuzia nefă- cînd decît să aplice prevederile legii fundamentale a statului moldovean”.17 În acest context autoare aminteúte DeclaraĠia Congresului Puterilor Locale úi Regionale a Consiliului Europei din 26 octombrie 1996 în care se preciza: acordarea autoguvernării locale sau regionale minorităĠilor nu trebuie să fie limitată la statele, care au o structură federală sau regională, ci este de asemenea posibilăúi de dorit în statele unitare, mai mult, ea nu pune în pericol suveranitatea statului úi nici integritatea sa teritorială. )ăUă îndoială, problema GăJăuziei la fel ca úi problema transnist- reană vor genera încă multe discuĠii la această temă. Realitatea este însă prea dură prin acordarea statutului special GăJăuziei, Republica Moldova pierde controlul asupra 11% din teritoriul său. Pe lîngă legile despre minorităĠi în fiecare Ġară polietnică trebuie să existe úi legi despre naĠiunea titulară care ar conferi denumirea Ġării. Aceasta e justificat. ConvenĠia – Cadrul pentru protecĠia minorităĠilor na- Ġionale (adoptată de Comitetul de Miniútri al Consiliului Europei la 10 noiembrie 1994 úi semnată la 1 februarie 1995 la Strasburg are ca scop protecĠia minorităĠilor date) care a fost ratificată de Parlamentul Repub- licii Moldova la 22 octombrie 1996 úi conĠine niúte enunĠuri semnifica- tive în acest sens. Astfel în art. 23 al acestui document este stipulat că „fiecare persoană aparĠinind unei minorităĠi naĠionale va respecta legisla- Ġia naĠională úi drepturile celorlalĠi, în special al persoanelor aparĠinînd majorităĠii (sub n.) naĠionale”. Deci, documentul relevă necesitatea corelării raĠionale dintre drepturile minorităĠilor úi dreptul majorităĠii naĠionale. În Republica Moldova această corelare nu se respectă, deoarece unele legi adoptate referitor la

17 Veber R. MinorităĠile úi societăĠile lor: românii din Ucraina, găJăuzii din Mol-dova úi ungurii din România. // Altera. – 1997. - nr.6. - pag.155

22 minorităĠile etnice sunt în detrimentul statului úi respectiv a majorităĠii naĠionale. După Nicolai Enciu “în cazul Republicii Moldova ar putea fi soluĠio- nat conflictul etnic prin aplicarea ambelor metode amintite, deoarece, în pofida caracterului atractiv úi “democratic” al politicii de coexistenĠă aceasta creează concomitent suficiente probleme chiar minorităĠilor etnice, punîndu-le în inferioritate faĠă de populaĠia titulară. Bunăoară art.27 al Pactului InternaĠional cu privire la Drepturile Civile úi Politice prevede că „în statele în care există minorităĠi etnice, religioase úi lingvistice persoanele aparĠinînd acestor minorităĠi nu pot fi lipsite de dreptul de a avea în comun cu ceilalĠi membri ai grupului lor viaĠa lor culturală, de a pro- fesa aceiaúi religie úi de a folosi propria lor limbă”18. Altfel spus, protejarea drepturilor minorităĠilor, în sensul art.27 al Pactului prevede, nedescriminarea acestora, deci integrarea lor în societatea contemporană, accesul la valorile civilizaĠiei contemporane. Totoda- Wă statul este obligat să protejeze drepturile minorităĠilor la limbă, cultură úi tradiĠiile lor. De cale mai multe ori cele 2 aspecte ale politicii de pro- tecĠie a minorităĠilor sînt incompatibile úi se exclud reciproc”19. În concluzie, putem menĠiona următorul fapt: pentru obĠinerea unui rezultat pozitiv e necesară o conlucrare a ambelor păUĠi, însoĠită de o do- rinĠă de a trăi într-o societate democratică. Iar politica statului faĠă de mi- norităĠile etnice este eficientă numai atunci, cînd de rînd cu procesul de protejare a identităĠii lor naĠionale, lingvistice, religioase se promovează úi o politică de naturalizare a minorităĠilor, pentru o încadrare mai efici- entă a acestora în cadrul comunităĠii naĠionale.

18 Drepturile omului în lumea contemporană. Culegere selectivă de documente. / Editura Politică. - Bucureúti,1983, p.390 19 Enciu N. PopulaĠia titulară a Republicii Moldova faĠă cu minorităĠile etnice. // Arena Politică. - nr.4 (16) - ianuarie 1998 - p.9

23 UN CANDIDAT INDEPENDENT LA ALEGERILE PARLAMENTARE (CAZUL LAPINSCHI)

Ana MARGARINT Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de repaĠii internaĠionale ùtiinĠe politice úi administrative Catedra de politologie lector

Alegerile parlamentare 2001 sunt finalizate. ParticipanĠii la scrutin analizează consecinĠele. Unii se bucură, că au învins, alĠii consideră că au Iăcut un pas înainte spre olimpul elitei guvernamentale, păgubaúii caută Văúi adune forĠele, gătindu-se deja pentru noi campanii electorale. La acest scrutin au încercat să se stabilească în Parlament mai mulĠi candidaĠi independenĠi, dar nici unul din ei nu úi-a atins scopul. Să în- cercăm să clarificăm din care cauză nu au obĠinut ei rezultate pozitive, ce bariere au avut în cale. Consider, că studiind unele modalităĠi din activitatea candidatului independent d-lui Valeriu Lapinschi, vom limpezi parĠial situaĠia. Pentru acest candidat alegerile recente n-au fost un dezastru politic, din contra, un pas spre afirmare pe arena politicii. Scopul d-lui a fost, ca úi al tuturor participanĠilor, de a ajunge la putere. Pentru a-l atinge trebuia să exercite funcĠii principale: elaborarea unui program propriu pentru mobilizarea opiniei publice. ùi aceasta în timp scurt, alegerile au fost anunĠate, pe neaúteptate, cu toate că majoritatea politicienilor le preconizase. Candidatul úi-a adoptat câteva valori de referinĠă, a elaborat un an- samblu de măsuri úi s-a avântat să le execute, utilizând unele modalităĠi de mobilizare a cetăĠenilor pentru a-i convinge, de ce este necesar ca aceútia să adereze anume la programul politic al candidatului respectiv. Dar se vede că anume aici au început barierele. Una din ele, mi se pare, probabil, din cauza timpului scurt, n-a reuúit să pregătească electoratul. Cunosc un alegător, care întâmplător a studiat în mass-media programa úi

24 activitatea economică a candidatului a votat pentru el, cu toate, că ale- Jătorul auzea prima dată de Lapinschi. Deci, programa, cu toate neajun- surile ei, în unele privinĠe îi satisfăcea pe participanĠii la scrutin. Deci, în prim plan, a apărut convingerea opiniei publice. Anume în această di- recĠie trebuia de aruncat toate forĠele, de demonstrat capacitatea sa de a oferi alegătorilor un mesaj privind problemele cu care aceútia se con- fruntă, săútie foarte bine ce vor omenii úi ce-i neliniúteúte, dar mesajul nu era îndeajuns convingător. $ú menĠiona, că Valeriu Lapinschi, avea condiĠii favorabile de activitate. Compania „Diames-Group” SRL:, în care el e consilier în probleme agrare, are terenuri agricole în judeĠele: BăOĠi, EdineĠ, Soroca, Un- gheni úi Orhei, după cum e scris într-o ediĠie specială publicată în Juristul Moldovei (23 februarie). În gospodăriile arendate de firmă activează mai mulĠi cetăĠeni, potenĠiali alegători. Dacă ei ar fi fost satisfăcuĠi de rezultatele activităĠii economice ale Companiei „Diames – Group”, probabil úi atitudinea lor se dovedea a fi mai binevoitoare la scrutin. ÎnĠelegem, în agricultură probleme sânt multe. Poate nu toĠi Ġăranii sânt satisfăcuĠi. Dar candidatul luând cuvântul în faĠa lor avea să le schimbe părerea, că vor veni vremuri mai bune, fiind alături de Valeriu Lapinschi. El însă, poate n-a reuúit să vorbească cu ei, sau nu i-a putut convinge, sau din alte considerente s-a bazat în deosebi, pe publicitatea din mass – media. “Ju- ristul” Moldovei n-a prea ajuns la electorat, fiind distribuit de amatori úi numai de cei care-i împărtăúeau concepĠiile. Probabil că dacă crea o gru- Să ideologică, formată de specialiúti în domeniu, chiar angajaĠi plătiĠi care Vă lucreze operativ, s-ă efectueze sondaje, acolo unde sânt potenĠialii ale- Jători. De sondaje să nu ne temem. Chiar cele negative ne ajută să găsim Făile de schimbare a concepĠiilor alegătorilor. Sondajele-s barometrul politic care indică temperatura socială. Astfel candidatul va úti cum să ma- nevreze, pe ce cale să meargă, căci numai pipăind orbeúte cum au pro- cedat candidaĠii independenĠi e greu să preconizezi un traseu real de activitate. BineînĠeles, partidele politice, mai ales cele puternice, au trecut din casă în casă creând grupuri de iniĠiativă, apropo, tot salariate, care úi au făcut primii paúi spre a atrage alegătorii, discutând cu ei, înmânându-le broúuri, foi volante. În aceste judeĠe, menĠionate mai sus era posibil de format asemenea grupuri.

25 V.Lapinschi cred că pricepea, că electoratul în vârstă va vota pentru comuniúti, „AlianĠa Braghiú” ori alte forĠe politice. Candidatul trebuia să- úi găsească grupul Ġintă faĠă de care săúi îndrepte mesajul său politic. Lui îi rămânea tineretul, care a înĠeles valorile democraĠiei, s-a încadrat în business, afaceri, nu-i predispus să dea înapoi spre trecut. ùi în programă, úi în singura ediĠie a „Juristului Moldovei”(de fapt două, dar una avea o fotografie atât de nereuúită încât nici nu a fost distribuită) despre tineret úi oameni de vârstă medie e vorbit tangenĠial, acordându-se preponderenĠă pensiilor, altor ramuri care de asemenea, nu trebuiau ignorate. Dacă acestor pături sociale li se propunea ceva mai concret, balanĠa se schimba în favoarea candidatului nostru. E útiut, că independentul Lucinschi a ajuns la putere sprijinit de o miúcare úi chiar câteva partide. Ar fi fost bine să nu fi ignorat úi această cale. Lapinschi n-a avut finanĠe mari, dar n-a fost nici cel mai sărac. Pe lângă publicitatea de la televiziune úi radio a avut „Juristul Moldovei”, plus programă specială la televiziune, cu ajutorul căreia, chibzuit pas cu pas, avea să orienteze publicul în direcĠia dorită. „De toate pentru Ġărani” – o emisiune pentru oamenii de la sate sponsorizată de compania „Dia- mes-Group”. „De toate pentru Ġărani” este o emisiune foarte popularăúi cu mult folos (pentru agricultură, desigur, dar putea fi folosită mai pe larg úi în scopuri politice). Acolo erau posibilităĠi nenumărate de a crea port- retul unui om ce tinde spre elită, numai ca ele să fie utilizate în conformitate cu legea în vigoare. Lapinschi a lucrat separat, neluînd ferm în consideraĠie propunerile savanĠilor, oamenilor de útiinĠă, s-a spriginit pe prieteni, rude, cunoscuĠi ceea ce nu a fost îndeajuns. Chiar într-o familie membrii nu votează pentru acelaúi candidat, formaĠiune politică. Un candidat independent îúi croieúte drum spre elită de jos, deaceea e necesar să apară în faĠa publicului cu exemple concrete, ce-a făcut, ce n- a reuúit, cum va proceda în viitor. Nu întotdeauna succesele de pe hârtie te ajută, ele au valoare primordială când se îmbină cu realitatea. Îl cunosc pe Lapinshi ca om bun, cumpătat, cutezător, dar în afaceri are de rezolvat un úir de probleme. E firesc, că nu întotdeauna-i reuúHúte. ùi totuúi, nu bate pasul pe loc. Aúa úi la afaceri, dacă vorbea publicului în Dúa mod, ca să nu apară întrebările fireúti, de va lua bani, cum va rezolva acea sau altă problemă. Apropo, în foile volante ale comuniútilor erau clar

26 expuse căile de ieúire din impas. El ca candidat nu făcea să evite asemenea momente. Cred căúi V.Lapinschi a înĠeles, ce n-a luat în consideraĠie, a plasat pe locul doi înloc să ridice în prim-plan, ce mai trebuie să întreprindă ca Vă depăúească calea dificilă spre elită. Fiind puĠin cunoscut în mediu general, nu s-a înscris undeva pe lista unui partid în favor, ci a ieúit la luptă deschisă. ùi chiar de n-a apelat la tehnologii Public Relations, n-a avut o concepĠie clară, a dibuit pe alocuri, a înĠeles că în băWălia electorală numai înarmat bine, utilizând chibzuit tot arsenalul politic, economic, idiologic, spriginindu-se pe realizările útiinĠei úi tehnicii, în baza legilor dezvoltării societăĠii, pacificării progresiste, folosind mijloacele campaniei oficiale, va deveni învingător. Cam târziu, dar s-a cristalizat, úi dacă în viitor, oricum nu se vor des- Iăúura alegerile, candidatul V.Lapinschi are mari úanse de a trece toate brierile puse în cale úi de a se include în elita politică moldovenească. „De toate pentru Ġărani”.

27 ɉȺɊɅȺɆȿɇɌɋɄɂȿ (2001) ȼɕȻɈɊɕȼ ɊȿɋɉɍȻɅɂɄȿɆɈɅȾɈȼȺ: ɋɉȿɐɂɎɂɄȺ, ɊȿɁɍɅɖɌȺɌɕ, ɗɅȿɄɌɈɊȺɅɖɇɕȿ ɋɌɊȺɌȿȽɂɂɂɌȿɏɇɈɅɈȽɂɂ.

ȼɚɥɟɪɢɣɆɈɒɇəȽȺ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɷɭ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ Ɏɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ Ɂɚɜɟɞɭɸɳɢɣɤɚɮɟɞɪɨɣɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɢ ɞɨɤɬɨɪɯɚɛɢɥɢɬɚɬ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪ

ȽɟɨɪɝɢɣɊɍɋɇȺɄ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɷɭ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ ɞɨɤɬɨɪɯɚɛɢɥɢɬɚɬ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪ ɑɥɟɧɤɨɪɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬȺɤɚɞɟɦɢɢɇɚɭɤɆɨɥɞɨɜɵ Ɋɟɤɬɨɪ

ȼɮɟɜɪɚɥɟ 2001 ɝɨɞɚɫɨɫɬɨɹɥɢɫɶɜɵɛɨɪɵɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɊɟɫɩɭɛɥɢ- ɤɢɆɨɥɞɨɜɚ. ɗɬɢɜɵɛɨɪɵɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɸɬɢɧɬɟɪɟɫɫɬɟɨɪɟɬɢɱɟɫɤɨɣ, ɩɨ- ɥɢɬɢɤɨɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɨɣɢɬɟɯɧɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɣɬɨɱɟɤɡɪɟɧɢɹ.

1. ɋɉȿɐɂɎɂɄȺɂɊȿɁɍɅɖɌȺɌɕȼɕȻɈɊɈȼ. 1.1.ɗɬɨɛɵɥɢɩɟɪɜɵɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟɜɵɛɨɪɵɜɭɫɥɨɜɢɹɯɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɫɤɨɣɪɟɫɩɭɛɥɢɤɢ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɟɬɫɹ, ɱɬɨɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨɢɡ- ɛɢɪɚɬɟɥɟɣɧɟɫɨɡɧɚɜɚɥɨɫɩɟɰɢɮɢɤɢɢɪɨɥɢɜɵɛɨɪɨɜɜɧɨɜɵɯɨɛɳɟɫɬ- ɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɭɫɥɨɜɢɹɯ. Ⱦɪɭɝɨɟɞɟɥɨ, ɱɬɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɮɨɪ- ɦɢɪɨɜɚɧɢɹɷɬɨɬɧɸɚɧɫɨɰɟɧɢɜɚɥɢɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɨɬɱɟɬɥɢɜɨ. 1.2.ɗɬɨɛɵɥɢɩɟɪɜɵɟ ɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɞɨɫɪɨɱɧɵɟ ɜɵɛɨɪɵ. Ⱦɨ- ɫɪɨɱɧɵɦɢɛɵɥɢɢɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟɜɵɛɨɪɵ 1994 ɝɨɞɚ. ɇɨɜ 1993 ɝɨɞɭ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɧɟ ɞɨɪɚɛɨɬɚɥɬɨɥɶɤɨɬɪɟɯɦɟɫɹɰɟɜ ɞɨɤɨɧɰɚɨɬɜɟɞɟɧɧɨɝɨ ɡɚɤɨɧɨɦ, Ʉɨɧɫɬɢɬɭɰɢɟɣ, ɫɪɨɤɚ. ɉɚɪɥɚɦɟɧɬɫɨɡɵɜɚ 1998 ɝɨɞɚɨɬɪɚɛɨ- ɬɚɥɧɟɩɨɥɧɵɣɫɪɨɤ – ɬɨɥɶɤɨ 3 ɢɡ 4 ɩɨɥɨɠɟɧɧɵɯɥɟɬɢɛɵɥɪɚɫɩɭɳɟɧ

28 ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦɫɬɪɚɧɵɜɫɜɹɡɢɫɬɟɦ, ɱɬɨɩɚɪɥɚɦɟɧɬɧɟɫɭɦɟɥɢɡɛɪɚɬɶ ɧɨɜɨɝɨɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɆɨɥɞɨɜɵ20. Ɉɞɧɚɤɨɜɛɨɥɶɲɟɣɫɬɟɩɟɧɢɫɩɟɰɢɮɢɤɚɜɵɛɨɪɨɜ 2001 ɝɨɞɚɩɪɨ- ɹɜɢɥɚɫɶɜɬɨɦ, ɱɬɨɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹɤɚɦɩɚɧɢɹɩɨɞɨɫɪɨɱɧɵɦɩɚɪɥɚɦɟɧ- ɬɫɤɢɦɜɵɛɨɪɚɦɩɪɨɞɨɥɠɚɥɚɫɶɜɫɟɝɨ 45 ɜɦɟɫɬɨ 90 ɞɧɟɣ, ɩɨɥɨɠɟɧɧɵɯ ɞɥɹɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɨɜ, ɩɪɨɜɨɞɢɦɵɯɧɚɪɟɝɭɥɹɪɧɨɣɨɫɧɨɜɟ. Ɍɨ ɟɫɬɶ, ɨɧɚɨɫɭɳɟɫɬɜɥɹɥɚɫɶɩɨɫɨɤɪɚɳɟɧɧɨɣɩɪɨɝɪɚɦɦɟ. ɂɷɬɨɨɤɚɡɚɥɨ ɫɜɨɟɧɟɝɚɬɢɜɧɨɟɜɥɢɹɧɢɟɧɚɜɵɛɨɪɵ, ɫɬɪɚɬɟɝɢɸɢɬɚɤɬɢɤɭɷɥɟɤɬɨ- ɪɚɥɶɧɵɯɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ. ȼɪɟɦɟɧɢɧɚ «ɪɚɫɤɚɱɤɭ», ɩɪɢɜɥɟɱɟɧɢɟɜɧɢɦɚ- ɧɢɹ, ɫɨɡɞɚɧɢɟɩɨɡɢɬɢɜɧɨɝɨɢɦɢɞɠɚɭɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ, ɭɛɟɠɞɟɧɢɟɢɪɚɡɭ- ɛɟɠɞɟɧɢɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣɧɟɨɫɬɚɜɚɥɨɫɶ. ȼ ɫɢɥɭ ɷɬɨɝɨ ɨɫɨɛɨɟ ɩɪɟɢɦɭɳɟɫɬɜɨ ɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ ɢɦɟɥɢɢɡɜɟɫɬɧɵɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɢɟɪɚɫɤɪɭ- ɱɟɧɧɵɦ ɥɢɞɟɪɨɦ ɢ ɜɵɫɨɤɢɦɢ ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɨɧɧɵɦɢ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɹɦɢ, ɩɨɫɬɨɹɧɧɨɣ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣ ɝɨɬɨɜɧɨɫɬɶɸ. ɉɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚ- ɧɢɹ, ɧɟ ɢɦɟɸɳɢɟ ɷɬɢɯ ɞɨɫɬɨɢɧɫɬɜ, ɛɵɥɢ ɨɞɧɨɡɧɚɱɧɨ ɨɛɪɟɱɟɧɵ ɧɚ ɧɟɭɞɚɱɭ, ɪɨɥɶɫɬɚɬɢɫɬɨɜ. 1.3. ɋɭɳɟɫɬɜɟɧɧɵɦ ɜ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɢɢ ɫɩɟɰɢɮɢɤɢ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ 2001 ɝɨɞɚɛɵɥɨɬɨ, ɱɬɨɷɬɨɛɵɥɢɜɵɛɨɪɵ, ɜɤɨɬɨɪɵɯɧɚɫɟ- ɥɟɧɢɟ, ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɢɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢɞɚɜɚɥɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɭɸ (ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶ- ɧɭɸ) ɨɰɟɧɤɭ ɩɨɫɥɟɞɧɟɦɭ ɞɟɫɹɬɢɥɟɬɢɸ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɨɝɨ ɪɚɡɜɢɬɢɹ ɫɬɪɚɧɵ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɢɦɟɧɧɨ ɜ ɷɬɨɦ ɧɚɩɪɚɜɥɟɧɢɢ ɨɪɢɟɧɬɢɪɨɜɚɥɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬ ɢ ɫɚɦɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵ, ɩɪɟɞ- ɥɚɝɚɹ ɫɪɚɜɧɢɬɶ ɪɚɡɥɢɱɧɵɟ ɩɟɪɢɨɞɵ ɩɪɚɜɥɟɧɢɹ ɫɬɪɚɧɨɣ ɜ ɷɬɨɬ ɧɟ- ɩɪɨɞɨɥɠɢɬɟɥɶɧɵɣ, ɧɨ ɨɱɟɧɶ ɫɨɞɟɪɠɚɬɟɥɶɧɵɣ ɷɬɚɩ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɪɚɡɜɢɬɢɹɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ. ȿɫɬɟɫɬɜɟɧɧɨ, ɱɬɨɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵɫɪɚɜɧɢɜɚɥɢɧɟɜɟɫɶ 10-ɥɟɬɧɢɣɩɟɪɢɨɞ, ɚɫɜɨɣɜɪɟɦɟɧɧɨɣɢɧɬɟɪɜɚɥɩɪɚɜɥɟɧɢɹɫɬɪɚɧɨɣɫɨ ɜɪɟɦɟɧɟɦɩɪɚɜɥɟɧɢɹɞɪɭɝɢɯ. Ɉɞɧɚɤɨɜɰɟɥɨɦɜɵɫɬɪɚɢɜɚɥɫɹɩɨɥɧɵɣ ɰɢɤɥ. ɂɧɚɫɟɥɟɧɢɟ, ɫɜɨɢɦɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɟɦ, ɩɨɤɚɡɚɥɨ, ɱɬɨɨɧɨɞɚɟɬɨɰɟ- ɧɤɭɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɤɨɧɤɭɪɟɧɬɚɦɫɭɱɟɬɨɦɢɷɬɨɝɨɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɚ.

20ɋɦ.: Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ. ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ (2000) ɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟ Ɇɨɥɞɨɜɚ: ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɢ ɢ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XV. / USM. – Chiúinău, 2001, p.59-94

29 1.4.Ⱦɨɫɪɨɱɧɵɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟɜɵɛɨɪɵɩɪɨɯɨɞɢɥɢɧɚɮɨɧɟɩɪɨ- ɞɨɥɠɚɜɲɟɝɨɫɹɩɨɫɥɟɞɧɢɟɩɨɥɬɨɪɚɝɨɞɚɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɧɢɹɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɢ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɫɬɪɚɧɵ. Ɉɬɦɟɬɢɦ ɬɨɥɶɤɨ ɨɫɧɨɜɧɵɟɦɨɦɟɧɬɵɷɬɨɝɨɩɪɨ- ɬɢɜɨɫɬɨɹɧɢɹ. ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɚɹɢɧɢɰɢɚɬɢɜɚ ɨ ɩɪɨɜɟɞɟɧɢɢ ɤɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧɧɨɣ ɪɟ- ɮɨɪɦɵ ɩɨ ɩɪɟɜɪɚɳɟɧɢɸ Ɇɨɥɞɨɜɵ ɜ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɭɸ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɭ; ɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɢɟ ɤɨɧɫɭɥɶɬɚɰɢɨɧɧɨɝɨ ɪɟɮɟɪɟɧɞɭɦɚ ɩɨ ɷɬɨɦɭ ɜɨɩɪɨɫɭ; ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɚɹ ɢɧɢɰɢɚɬɢɜɚ ɨ ɬɪɚɧɫɮɨɪɦɚɰɢɢ ɫɬɪɚɧɵ ɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬ- ɫɤɭɸ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɭ, ɭɠɟɫɬɨɱɟɧɢɟ ɬɪɟɛɨɜɚɧɢɣ ɤ ɭɱɚɫɬɧɢɤɚɦ ɷɥɟɤɬɨ- ɪɚɥɶɧɨɝɨɩɪɨɰɟɫɫɚ (ɩɨɜɵɲɟɧɢɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɝɨɰɟɧɡɚɞɥɹɩɨɥɢɬɢɱɟ- ɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣɫ 4 ɞɨ 6 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜ; ɞɥɹɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ «ɩɨ- ɪɨɝ» ɛɵɥɩɨɧɢɠɟɧɫ 4 ɞɨ 3 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜ; ɜɜɵɛɨɪɚɯɦɨɝɭɬɭɱɚɫɬɜɨɜɚɬɶ ɬɨɥɶɤɨɬɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɤɨɬɨɪɵɟɡɚɪɟɝɢɫɬɪɢɪɨɜɚɥɢɫɶ ɜɦɢɧɢɫɬɟɪɫɬɜɟɸɫɬɢɰɢɢɧɟɦɟɧɟɟɱɟɦɡɚ 2 ɝɨɞɚɞɨɜɵɛɨɪɨɜ; ɫɢɧɢ- ɰɢɚɬɢɜɨɣɨɩɪɨɜɟɞɟɧɢɢɪɟɮɟɪɟɧɞɭɦɚɦɨɠɟɬɜɵɫɬɭɩɢɬɶ 60 ɬɵɫɹɱɢɡ- ɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɚɧɟ 20 ɬɵɫɹɱ, ɤɚɤɷɬɨɝɨɬɪɟɛɨɜɚɥɡɚɤɨɧɪɚɧɟɟ); ɢɧɢɰɢɚɬɢ- ɜɚɨɩɟɪɟɯɨɞɟɨɬɩɪɨɩɨɪɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣɤɦɚɠɨɪɢɬɚɪɧɨɩɪɨɩɨɪɰɢɨɧɚɥɶ- ɧɨɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɫɢɫɬɟɦɟ (70% ɧɚ 30%) ɢɞɪ. ȼɷɬɨɦɪɹɞɭɫɥɟɞɭɟɬ ɧɚɡɜɚɬɶɨɬɫɬɚɜɤɭɉɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚɂɨɧɚɋɬɭɪɡɵɢɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɉɪɚ- ɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚȾɭɦɢɬɪɭȻɪɚɝɢɲɚ. ɂɧɮɨɪɦɚɰɢɨɧɧɚɹɜɨɣɧɚ ɧɚ ɭɧɢɱɬɨɠɟɧɢɟ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɚ, ɩɪɨɜɨɞɢ- ɦɚɹɤɚɤɩɚɪɥɚɦɟɧɬɨɦ, ɬɚɤɢɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦɫɬɪɚɧɵ, ɞɚɥɚɫɜɨɢɪɟ- ɡɭɥɶɬɚɬɵ. Ɋɟɣɬɢɧɝɢɨɫɧɨɜɧɵɯɭɱɚɫɬɧɢɤɨɜɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɧɢɹ: ɢɩɪɟɡɢ- ɞɟɧɬɚɉɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ, ɢɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɜɥɢɰɟ ɟɝɨɫɩɢɤɟɪɚ ȾȾɶɹɤɨɜɚ, ɥɢɞɟɪɨɜ ɨɫɧɨɜɧɵɯ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɮɪɚɤɰɢɣ (ɜ ɩɟɪɜɭɸ ɨɱɟɪɟɞɶ, ɨɬɦɟɬɢɦɆɋɧɟɝɭɪɚ, ȼɆɚɬɟɹ, ɘɊɨɲɤɭ) ɫɟɪɶɟɡɧɨɩɨɧɢɡɢ- ɥɢɫɶ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɷɬɨ ɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɧɢɟ ɩɨɫɬɨɹɧɧɨ ɨɛɵɝɪɵɜɚɥɨɫɶ, ɜɵ- ɫɬɭɩɚɥɨɮɨɧɨɦɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɅɭɱɢɧɫɤɢɣ, ɤɨ- ɬɨɪɵɣɧɟɩɪɢɧɢɦɚɥɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨɝɨɭɱɚɫɬɢɹɜɞɨɫɪɨɱɧɵɯɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ, ɛɵɥ ɩɨɫɬɨɹɧɧɵɦ «ɢɝɪɨɤɨɦ», «ɨɛɴɟɤɬɨɦ ɧɚɟɡɞɚ» ɭɱɚɫɬɧɢɤɨɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɝɨ «ɫɩɪɢɧɬɚ», ɟɝɨɩɪɨɟɰɢɪɨɜɚɥɢɧɚɤɨɦɚɧ- ɞɭ Ȼɪɚɝɢɲɚ, ɫɬɪɟɦɹɫɶ ɩɟɪɟɧɟɫɬɢ ɧɚ ɧɟɟ ɧɟɜɵɩɨɥɧɟɧɧɵɟ ɨɛɟɳɚɧɢɹ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ, ɧɟɫɛɵɜɲɢɟɫɹɧɚɞɟɠɞɵɧɚɫɟɥɟɧɢɹɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ. ɋɨɫɜɨɟɣɫɬɨɪɨɧɵɢ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɩɵɬɚɥɫɹɫɵɝɪɚɬɶɧɚɧɟɝɚɬɢɜ- ɧɨɦɜɨɫɩɪɢɹɬɢɢɦɚɫɫɨɜɵɦɫɨɡɧɚɧɢɟɦ «ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ» ɢɢɯ

30 ɥɢɞɟɪɨɜ. Ȼɪɚɝɢɲɟɜɫɤɢɣ ɤɥɢɩ «ɂɦ ɢɝɪɚɸɬ ɦɚɪɲ», ɩɨɫɬɨɹɧɧɨɟ ɩɨɞ- ɱɟɪɤɢɜɚɧɢɟ ɜ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɟ ɢ ɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɟ «ɤɨɦɚɧɞɚ Ⱦɶɹɤɨɜɚ- ɋɬɭɪɡɵ» ɫɥɭɠɢɬɭɛɟɞɢɬɟɥɶɧɵɦɩɨɞɬɜɟɪɠɞɟɧɢɟɦɷɬɨɝɨ. Ɉɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɵɣ ɪɟɣɬɢɧɝ ɥɢɞɟɪɨɜ ɩɪɚɜɵɯ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɮɪɚɤ- ɰɢɣ ɛɵɥ ɭɫɢɥɟɧ ɬɟɦ, ɱɬɨ ɨɧɢ ɨɤɚɡɚɥɢɫɶ ɧɟ ɫɩɨɫɨɛɧɵ ɪɟɚɥɢɡɨɜɚɬɶ ɫɨɛɫɬɜɟɧɧɨɟ ɪɟɲɟɧɢɟ ɨ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɜ ɤɨɧ- ɬɟɤɫɬɟ ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɵɯ ɬɪɚɧɫɮɨɪɦɚɰɢɣ Ɇɨɥɞɨɜɵ ɢɡ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ ɫɨ ɫɦɟɲɚɧɧɨɣɮɨɪɦɨɣɩɪɚɜɥɟɧɢɹɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɭɸɪɟɫɩɭɛɥɢɤɭ. Ɉɬɪɢ- ɰɚɬɟɥɶɧɨɟ ɨɬɧɨɲɟɧɢɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ ɤ ɩɪɚɜɵɦ «ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɦ ɩɚɪ- ɬɢɹɦ» ɭɫɢɥɢɥɨɫɶɢɩɨɬɨɦɭ, ɱɬɨɜɩɪɨɜɟɞɟɧɧɵɯɤɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧɧɵɯɩɨ- ɩɪɚɜɤɚɯ 5 ɢɸɥɹ 2001 ɝɨɞɚɧɚɪɨɞɭɜɢɞɟɥɫɟɛɹɨɬɫɬɪɚɧɟɧɧɵɦɨɬɩɪɨ- ɰɟɫɫɚɜɵɛɨɪɨɜɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ, ɝɥɚɜɵɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ. Ɉɬɦɟɬɢɦ ɢ ɞɪɭɝɢɟ ɧɟɝɚɬɢɜɧɵɟ ɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɹ ɧɟɭɞɚɱɧɵɯ ɩɪɟɡɢ- ɞɟɧɬɫɤɢɯ (2000) ɜɵɛɨɪɨɜ, ɤɨɬɨɪɵɟɫɤɚɡɚɥɢɫɶɧɟɫɬɨɥɶɤɨɧɚɦɚɫɫɨɜɨɦ ɫɨɡɧɚɧɢɢ, ɫɤɨɥɶɤɨɧɚɫɨɡɧɚɧɢɢɥɢɞɟɪɨɜɩɪɚɜɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɮɪɚɤ- ɰɢɣ, ɢɯ ɩɨɜɟɞɟɧɢɢ ɜ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ʌɢɞɟɪɵ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬ- ɫɤɢɯ ɩɪɚɜɵɯ, ɜɯɨɞɢɜɲɢɯ ɧɟɤɨɝɞɚ ɜ «Ⱥɥɶɹɧɫ ɡɚ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɸ ɢ ɪɟ- ɮɨɪɦɵ» (ȺȾɊ), ɢɡ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ (2000) ɜɵɛɨɪɨɜ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɜɵ- ɧɟɫɥɢɧɟɬɨɥɶɤɨɧɟɞɨɜɨɥɶɫɬɜɨɢɫɨɦɧɟɧɢɟɜɢɫɤɪɟɧɧɨɫɬɢɢɩɪɟɞɚɧ- ɧɨɫɬɢɱɥɟɧɨɜɫɜɨɢɯɮɪɚɤɰɢɣ, ɧɨɢɧɟɞɨɜɟɪɢɟɤɩɚɪɬɧɟɪɚɦɩɨɨɛɴɟɞɢ- ɧɟɧɧɨɣɩɪɚɜɨɣ - ȺȾɊ. ɗɬɨɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨɟɧɟɝɚɬɢɜɧɨɟɨɬɧɨɲɟɧɢɟɫɵɝɪɚɥɨɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶ- ɧɭɸɪɨɥɶɞɥɹɩɪɚɜɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ. ɗɬɨ, ɧɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɨɫɥɚ- ɛɢɥɨɢɯɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢɜɵɫɬɭɩɢɬɶɛɨɥɟɟɭɞɚɱɧɨ. ɉɪɚɜɵɟɩɚɪɬɢɢ, ɜɯɨ- ɞɢɜɲɢɟɪɚɧɟɟɜȺȾɊ, ɜɦɟɫɬɨɬɨɝɨ, ɱɬɨɛɵɫɵɝɪɚɬɶɟɞɢɧɨɣɤɨɦɚɧɞɨɣɢ ɝɚɪɚɧɬɢɪɨɜɚɧɧɨɜɨɣɬɢɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬ, ɧɟɪɚɫɬɟɪɹɜɫɜɨɢɯɝɨɥɨɫɨɜ, ɪɚɡ- ɛɟɠɚɥɢɫɶɩɨɫɜɨɢɦɨɛɢɞɚɦ, ɚɦɛɢɰɢɹɦɢɧɚɞɟɠɞɚɦ. Ɍɟɦɫɚɦɵɦ, ɨɧɢ ɞɟɣɫɬɜɨɜɚɥɢ «ɧɚɪɭɤɭ» ɤɚɤɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦ, ɬɚɤɢɧɟɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɧɵɦɜ ɩɪɟɞɵɞɭɳɟɦ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ ɤɨɦɚɧɞɚɦ ɫ ɫɢɥɶɧɵɦ ɥɢɞɟɪɨɦ, ɨɛɥɚɞɚɸ- ɳɢɦɜɵɫɨɤɢɦɥɢɱɧɵɦɪɟɣɬɢɧɝɨɦ. ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨ ɨɩɟɪɚɬɢɜɧɨɫɬɶ, ɩɪɨɹɜɥɟɧɧɚɹ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦ ɉɅɭ- ɱɢɧɫɤɢɦɜɩɪɢɧɹɬɢɢɪɟɲɟɧɢɹɨɪɨɫɩɭɫɤɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɢɧɚɡɧɚɱɟɧɢɢ ɞɧɹɞɨɫɪɨɱɧɵɯɜɵɛɨɪɨɜ, ɤɪɚɬɤɨɫɪɨɱɧɨɫɬɶɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɧɟɩɨɡɜɨɥɢɥɢɥɢɞɟɪɚɦɩɪɚɜɵɯɩɟɪɟɣɬɢɨɬɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɤɪɚɰɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɦɭ ɪɟɲɟɧɢɸ ɩɨ ɜɨɩɪɨɫɭ ɛɥɨɤɨɜɨɝɨ ɢɥɢ ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɝɨ

31 ɭɱɚɫɬɢɹɜɜɵɛɨɪɚɯ, ɩɨɥɧɨɫɬɶɸɨɫɨɡɧɚɬɶɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɵɟɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɹ ©ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɝɨɩɥɚɜɚɧɢɹɜɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɦɦɨɪɟ». 1.5. ɋɪɟɞɫɬɜɚ ɦɚɫɫɨɜɨɣ ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢ, ɨɫɨɛɟɧɧɨ ɷɥɟɤɬɪɨɧɧɵɟ, ɛɵɥɢɩɨɥɧɨɫɬɶɸɜɵɜɟɞɟɧɵɢɡɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɀɟɫɬɤɚɹɩɨ- ɡɢɰɢɹ, ɡɚɧɹɬɚɹ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɚɧɫɤɢɦ ɤɨɦɢɬɟɬɨɦ ɩɨ ɚɭɞɢɨɜɢɡɭɚɥɶɧɵɦ ɦɚɫɫɦɟɞɢɚ, ɩɪɢɜɟɥɚɤɫɧɢɠɟɧɢɸɪɨɥɢɋɆɂɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚ- ɧɢɢ. ɂɯɪɨɥɶɛɵɥɚɫɜɟɞɟɧɚɬɨɥɶɤɨɤ 30 ɦɢɧɭɬɧɨɣɪɟɬɪɚɧɫɥɹɰɢɢɩɨ- ɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɪɟɤɥɚɦɵɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ. Ɍɟɥɟɞɟɛɚɬɵ, ɩɪɨ- ɜɟɞɟɧɧɵɟɧɚɤɚɧɭɧɟɜɵɛɨɪɨɜ, ɫɜɟɥɢɫɶɧɟɫɬɨɥɶɤɨɤɢɧɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɸ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɨɛɦɟɧɭ ɦɧɟɧɢɹɦɢ ɢ ɞɢɫɤɭɫɫɢɢ, ɫɤɨɥɶɤɨ ɤ ɨɬɫɥɟɠɢɜɚ- ɧɢɸ ɪɚɜɧɵɯ ɜɪɟɦɟɧɧɵɯ ɩɪɨɦɟɠɭɬɤɨɜ ɞɥɹ ɜɫɟɯ ɭɱɚɫɬɧɢɤɨɜ, ɤ ɯɪɨ- ɧɨɦɟɬɪɚɠɭɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɣ. ȼɫɟɷɬɨɩɪɢɜɟɥɨɤɬɨɦɭ, ɱɬɨɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶ- ɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɷɥɟɤɬɪɨɧɧɵɟɋɆɂɡɚɧɢɦɚɥɢɫɶɧɟɫɬɨɥɶɤɨɩɨɥɢɬɢɱɟ- ɫɤɢɦ ɢɧɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɦ, ɩɪɨɫɜɟɳɟɧɢɟɦ ɢ ɨɪɢɟɧɬɚɰɢɟɣ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɫɤɨɥɶɤɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɨɣ. Ɉɞɧɚɤɨ ɜ ɷɬɨɦ, ɜ ɨɬɥɢɱɢɟ ɨɬ ɩɪɟɞɲɟɫɬɜɭɸɳɢɯ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯ ɤɚɦɩɚɧɢɣ, ɜɢɧɵ ɷɥɟɤɬɪɨɧɧɵɯ ɦɚɫɫɦɟɞɢɚɧɟɛɵɥɨ. 1.6.Ⱥɧɚɥɨɝɢɱɧɚɹɤɚɪɬɢɧɚɧɚɛɥɸɞɚɥɚɫɶɢɜɨɬɧɨɲɟɧɢɢɨɩɪɨɫɨɜ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɦɧɟɧɢɹ, ɤɨɬɨɪɵɟɬɚɤɠɟɜɛɨɥɶɲɟɣɫɬɟɩɟɧɢɜɵɫɬɭɩɚ- ɥɢɜɤɚɱɟɫɬɜɟɢɧɫɬɪɭɦɟɧɬɚɩɪɨɩɚɝɚɧɞɵ, ɚɧɟɢɧɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɢɡɛɢ- ɪɚɬɟɥɟɣ. ɋɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɛɵɥɢɩɨɥɧɨɫɬɶɸɡɚɞɟɣɫɬɜɨ- ɜɚɧɵɞɥɹɦɚɧɢɩɭɥɢɪɨɜɚɧɢɹɦɚɫɫɨɜɵɦɫɨɡɧɚɧɢɟɦ. ɋɨɞɧɨɣɫɬɨɪɨɧɵ, ɩɨɹɜɢɥɨɫɶɦɧɨɠɟɫɬɜɨɮɢɪɦɩɨɢɡɭɱɟɧɢɸɨɛ- ɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɦɧɟɧɢɹ, ɤɨɬɨɪɵɟɞɨɷɬɨɝɨɧɟɮɢɤɫɢɪɨɜɚɥɢɫɶɤɚɤɫɩɟɰɢ- ɚɥɢɫɬɵɜɨɛɥɚɫɬɢɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɢɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɱɟ- ɫɤɢɯɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ. Ɉɧɢɩɪɟɞɥɚɝɚɥɢɩɟɱɚɬɧɵɦ ɫɪɟɞɫɬɜɚɦ ɦɚɫɫɨɜɨɣ ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵɫɜɨɢɯɨɩɪɨɫɨɜ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɜɵɡɵɜɚɥɢ ɭɞɢɜɥɟ- ɧɢɟɢɝɧɨɪɢɪɨɜɚɧɢɟɦɷɥɟɦɟɧɬɚɪɧɵɯɦɟɬɨɞɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɢɦɟɬɨɞɢɱɟɫ- ɤɢɯɩɪɢɧɰɢɩɨɜɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɨɧɢɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɱɟɬɤɨɨɬɫɥɟ- ɠɢɜɚɥɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɭɸɤɨɧɴɸɧɤɬɭɪɭ, ɩɪɟɞɥɚɝɚɹɰɢɮɪɵ, ɤɨɬɨɪɵɟɦɨ- ɠɧɨ ɛɵɥɨ ɛɵɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɬɶ ɜɦɚɧɢɩɭɥɢɪɨɜɚɧɢɢ ɦɚɫɫɨɜɵɦ ɫɨɡɧɚɧɢ- ɟɦ. ɂɝɚɡɟɬɵɧɟɪɟɞɤɨɩɨɥɶɡɨɜɚɥɢɫɶɭɫɥɭɝɚɦɢɩɨɞɨɛɧɵɯɢɫɫɥɟɞɨɜɚɬɟ- ɥɟɣ. ɋ ɞɪɭɝɨɣ ɫɬɨɪɨɧɵ, ɫɟɪɶɟɡɧɵɟ ɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟ ɰɟɧɬɪɵ ɫɬɪɚɧɵ ɨɤɚɡɚɥɢɫɶɧɟɜɨɫɬɪɟɛɨɜɚɧɧɵɦɢ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɩɪɟɞɥɚɝɚɹɫɜɨɢɪɟɡɭɥɶɬɚ- ɬɵ ɞɥɹ ɨɩɭɛɥɢɤɨɜɚɧɢɹ, ɨɧɢ ɜɫɬɪɟɱɚɥɢ ɨɬɤɚɡ, ɦɨɬɢɜɢɪɨɜɚɧɧɵɣ ɬɟɦ,

32 ɱɬɨ «ɭɧɚɫɟɫɬɶɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɚɦɞɚɸɬɛɨɥɶɲɟ». ɋɷɬɢɦ ɫɬɨɥɤɧɭɥɢɫɶ ɢ ɦɵ, ɩɵɬɚɹɫɶ ɨɩɭɛɥɢɤɨɜɚɬɶ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟ- ɫɤɢɯɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ, ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɵɯɜɩɟɪɢɨɞɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. 1.7. ɇɵɧɟɲɧɢɟ ɞɨɫɪɨɱɧɵɟ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ ɜɵɛɨɪɵ, ɤɚɤ ɜ ɫɢɥɭ ɫɩɟɰɢɮɢɤɢɫɚɦɢɯɜɵɛɨɪɨɜ, ɬɚɤɢɜɫɢɥɭɫɥɚɛɨɫɬɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪ- ɬɢɣ, ɫɭɳɟɫɬɜɭɸɳɟɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɤɭɥɶɬɭɪɵɢɦɟɧɬɚɥɢɬɟɬɚɦɨɥɞɚɜɫ- ɤɨɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ ɹɜɢɥɢɫɶ ɜɵɛɨɪɚɦɢ ɧɟ ɫɬɨɥɶɤɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɪɨ- ɝɪɚɦɦ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɚɪɬɢɣ, ɫɤɨɥɶɤɨ ɹɪɤɢɯ ɥɢɞɟɪɨɜ, ɫɬɨɹɳɢɯ ɜɨ ɝɥɚɜɟɷɬɢɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɣ. ɂɦɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɥɢɞɟ- ɪɵɛɵɥɢɬɟɦɮɥɚɝɨɦ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɫɢɦɜɨɥɨɦ, «ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣɢɤɨ- ɧɨɣ», ɧɚɤɨɬɨɪɵɣɪɟɚɝɢɪɨɜɚɥɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɢ. Ɉɬɫɸɞɚ, ɪɟɚɥɶɧɵɦɢɲɚɧ- ɫɚɦɢɞɥɹ ɩɨɛɟɞɵɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ (ɤɚɤ ɩɨɤɚɡɚɥɢɧɚɲɢɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟ ɨɩɪɨɫɵ) ɨɛɥɚɞɚɥɢɬɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɜɨɝɥɚɜɟɤɨɬɨɪɵɯ ɫɬɨɹɥɢ ɬɚɤɢɟ ɥɢɱɧɨɫɬɢ ɤɚɤ ȼȼɨɪɨɧɢɧ, ȾȻɪɚɝɢɲ, ɇȺɥɟɤɫɟɣ, Ɇɋɧɟɝɭɪ, ɂɋɬɭɪɡɚ. 1.8.ȼɵɛɨɪɵ 2001 ɝɨɞɚɩɪɨɯɨɞɢɥɢɩɨɛɨɥɟɟɫɥɨɠɧɵɦɩɪɚɜɢɥɚɦ. Ⱦɥɹɩɪɨɯɨɠɞɟɧɢɹɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɤɨɧɤɭɪɟɧɬɚɦɧɟɨɛɯɨ- ɞɢɦɨɛɵɥɨɧɚɛɪɚɬɶɧɟ 4 ɩɪɨɰɟɧɬɚɝɨɥɨɫɨɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɤɚɤɷɬɨɛɵɥɨ ɪɚɧɟɟ, ɚ 6 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣɩɨɞɞɟɪɠɤɢ. ȿɫɬɟɫɬɜɟɧɧɨ, ɱɬɨɷɬɨ ɫɨɡɞɚɜɚɥɨɞɨɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɵɟɬɪɭɞɧɨɫɬɢ. ɇɨɜɵɣɛɚɪɶɟɪ («ɛɨɥɟɟɜɵɫɨɤɨ ɩɨɞɧɹɬɚɹɩɥɚɧɤɚ») ɧɟ ɩɨɡɜɨɥɢɥ ɩɪɨɣɬɢɞɜɭɦɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ ɮɨɪɦɢ- ɪɨɜɚɧɢɹɦ (ɉɚɪɬɢɹɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹɢɫɨɝɥɚɫɢɹɢȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪ- ɬɢɹ), ɩɨɥɭɱɢɜɲɢɦ ɛɨɥɟɟ 4, ɧɨ ɦɟɧɟɟ 6 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜ ɝɨɥɨɫɨɜ ɦɨɥɞɚɜɫ- ɤɢɯɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹ, ɧɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɱɬɨɩɨɞɨɛɧɨɟɧɨɜɨɜɜɟ- ɞɟɧɢɟɛɭɞɟɬɫɩɨɫɨɛɫɬɜɨɜɚɬɶɛɨɥɟɟɱɟɬɤɨɣɩɨɥɢɬɢɤɨɩɚɪɬɢɣɧɨɣɤɨɧ- ɮɢɝɭɪɚɰɢɢ ɜɵɫɲɟɝɨ ɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɝɨ ɨɪɝɚɧɚ ɫɬɪɚɧɵ, ɜɨɫɬɪɟɛɭɟɬ ɢɧɵɟ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɩɨɜɟɞɟɧɢɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɚɪɬɢɣ ɢ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɞɜɢɠɟɧɢɣ, ɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɠɟɥɚɸɳɢɯɩɨ- ɩɚɫɬɶɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬ. 1.9.ɋɢɬɭɚɰɢɹɞɥɹɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ, ɠɟɥɚɸɳɢɯɩɨɩɚɫɬɶ ɜɦɨɥɞɚɜɫɤɢɣɩɚɪɥɚɦɟɧɬ, ɛɵɥɚɧɟɦɟɧɟɟɫɥɨɠɧɨɣ, ɱɟɦɪɚɧɟɟ. ɏɨɬɹ ɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨɫɬɢɪɚɞɢɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɩɪɨɯɨɞɧɨɣɛɚɥɥ («ɰɟɧɡ») ɛɵɥɞɥɹ ɧɢɯɩɨɧɢɠɟɧɫ 4 ɞɨ 3 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜ. Ɉɞɧɚɤɨ ɫɩɟɰɢɮɢɤɚ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɧɚ ɷɬɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ ɫɨɫɬɨɹɥɚ ɜ ɬɨɦ, ɱɬɨ ɦɵ ɜɩɟɪɜɵɟ ɫɬɨɥɤɧɭɥɢɫɶ ɫ ɧɨɜɵɦ ɹɜɥɟɧɢɟɦ ɜ ɧɚɲɟɣ ɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɨɣ ɩɪɚɤɬɢɤɟ ɩɪɨɜɟɞɟɧɢɹ ɜɵɛɨɪɨɜ ɩɨ ɩɪɨɩɨɪɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣ ɫɢɫɬɟ-

33 ɦɟ: ɩɪɨɬɢɜ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢ ɜ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ ɜɵɫɬɭɩɢɥɚɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɚɹɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɹ, ɩɪɨɞɜɢɝɚɸɳɚɹɫɜɨɟɝɨɤɚɧɞɢ- ɞɚɬɚ. Ɋɟɱɶ ɢɞɟɬ ɨ ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɦ ɤɚɧɞɢɞɚɬɟ ȼȽɢɥɟɰɤɢ, ɹɜɥɹɸɳɢɦɫɹ ɫɜɹɳɟɧɧɢɤɨɦ ɩɪɨɬɟɫɬɚɧɬɫɤɨɣ (ɛɚɩɬɢɫɬɫɤɨɣ) ɰɟɪɤɜɢ. Ƚɧ Ƚɢɥɟɰɤɢ ɛɵɥɞɟɩɭɬɚɬɨɦɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɜ 1998-2000 ɝɨɞɭɩɨɫɩɢɫɤɭ ɉɚɪɬɢɢɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ. ɉɪɚɤɬɢɤɚ ɩɨɤɚɡɚɥɚ, ɱɬɨ ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬ, ɩɨɞɞɟɪɠɚɧɧɵɣ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɣɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɟɣ, ɦɨɠɟɬɫɨɫɬɚɜɢɬɶɫɟɪɶɟɡɧɭɸɤɨɧɤɭɪɟɧ- ɰɢɸɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɩɚɪɬɢɹɦ, ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɞɜɢɠɟɧɢɹɦ ɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɦɛɥɨɤɚɦ. ȼȽɢɥɟɰɤɢɣɧɚɛɪɚɥ 1,73% ɝɨɥɨɫɨɜ, ɡɚɧɹɜɜ ɨɛɳɟɦ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɦ ɡɚɱɟɬɟ ɞɟɜɹɬɨɟ ɦɟɫɬɨ. ɉɪɢ ɷɬɨɦ ɨɧ ɨɩɟɪɟɞɢɥ ɞɟɜɹɬɶɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ, ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɞɜɢɠɟɧɢɣ ɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɛɥɨɤɨɜ, ɜɫɟɯɨɫɬɚɥɶɧɵɯɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ. 1.10. ȼɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ 2001 ɝɨɞɚ ɭɱɚɫɬɜɨɜɚɥɨ 17 ɩɨ- ɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ, ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɞɜɢɠɟɧɢɣɢɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɵɯɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɣ (ɛɥɨɤɨɜ), 10 ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ. ɉɨɞɨɛ- ɧɨɟɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜɤɨɪɪɟɥɢɪɭɟɬɫɹɫɰɢɮɪɚ- ɦɢɭɱɚɫɬɢɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ 1994 ɢ 1998 ɝɨɞɨɜ (ɩɪɢɥɨɠɟɧɢɟ 1). Ⱦɚɧɧɨɟ ɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɨ ɫɜɢɞɟ- ɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ, ɱɬɨ ɨɫɨɡɧɚɧɢɹ ɥɢɞɟɪɚɦɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣ ɬɨɝɨɮɚɤɬɚ, ɱɬɨ 6-ɩɪɨɰɟɧɬɧɵɣɛɚɪɶɟɪɬɪɟɛɭɟɬɢɧɵɯɩɨɞɯɨɞɨɜɜɪɟɚ- ɥɢɡɚɰɢɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯ ɫɬɪɚɬɟɝɢɣ, ɧɚ ɷɬɢɯ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ ɟɳɟɧɟɛɵɥɨ. 1.11. əɜɤɚɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣɧɚɜɵɛɨɪɚɯɫɨɫɬɚɜɢɥɚ 69,16%. ɗɬɨɩɪɚɤ- ɬɢɱɟɫɤɢɬɚɤɨɣɠɟɩɨɤɚɡɚɬɟɥɶ, ɱɬɨɢɧɚɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ 1998 ɝɨɞɚ. Ⱦɚɧɧɨɟ ɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɨ ɤɨɫɜɟɧɧɨ ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ ɨ ɬɨɦ, ɱɬɨ ɬɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹɫɨɯɪɚɧɹɟɬɫɹɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢ ɧɚɬɨɦɠɟɭɪɨɜɧɟɢɫɟɪɶɟɡɧɨɝɨɩɪɢɪɨɫɬɚɧɟɧɚɛɥɸɞɚɟɬɫɹ. ȼ ɬɨ ɠɟ ɜɪɟɦɹ ɫɬɨɥɶ ɜɵɫɨɤɢɣ ɩɪɨɰɟɧɬ ɹɜɤɢ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ ɧɚ ɜɵɛɨɪɵɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ ɨɬɨɦ, ɱɬɨɧɚɛɥɸɞɚɟɬɫɹ ɦɚɹɬɧɢɤɨɜɚɹ ɦɟɠ- ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɚɹ ɬɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɫɜɨɟɝɨ ɪɨɞɚ «ɛɪɨɭɧɨɜɫɤɨɟɞɜɢɠɟɧɢɟ». Ɍɨɟɫɬɶ, ɫɪɟɞɢ 500-600 ɬɵɫɹɱɦɨɥɞɚɜ- ɫɤɢɯɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜɩɨɫɬɨɹɧɧɨɧɚɯɨɞɢɬɫɹɜɞɨɛɪɨɜɨɥɶɧɵɯ «ɡɚ- ɪɭɛɟɠɧɵɯɬɪɭɞɨɜɵɯɤɨɦɚɧɞɢɪɨɜɤɚɯ» ɨɤɨɥɨ 150-200 ɬɵɫɹɱɱɟɥɨɜɟɤ21.

21 ɋɦ.: Ɇɨɲɧɹɝɚ ȼ. ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɢ ɬɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ. / «Per- spetiva». – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1999; Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ȿɜɞɨɤɢɦɨɜɚɅ., ɄɪɚɭɡɟȺ., Ʉɨɦɚɧ

34 Ȼɨɥɟɟ ɬɪɟɜɨɠɧɨ ɢɧɨɟ, ɱɬɨ ɬɪɭɞɨɜɵɟ ɦɢɝɪɚɧɬɵ, ɧɚɯɨɞɹɫɶ ɧɚ ɨɬ- ɞɵɯɟɞɨɦɚ, ɜɆɨɥɞɨɜɟ («ɫɬɪɚɧɚ - ɫɩɚɥɶɧɵɣɜɚɝɨɧ») ɧɟɩɪɢɲɥɢɧɚɜɵ- ɛɨɪɵ. ɗɬɨɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬɨɬɨɦ, ɱɬɨɜɢɯɫɨɡɧɚɧɢɢɩɪɨɢɫɯɨɞɹɬɫɭ- ɳɟɫɬɜɟɧɧɵɟ ɢɡɦɟɧɟɧɢɹ: ɬɪɭɞɨɜɵɟ ɦɢɝɪɚɧɬɵ, ɞɚɠɟ ɪɚɛɨɬɚɸɳɢɟ ɧɟ- ɩɪɨɞɨɥɠɢɬɟɥɶɧɨɟ ɜɪɟɦɹ (ɜɚɯɬɨɜɵɦ ɦɟɬɨɞɨɦ) ɜ ɡɚɪɭɛɟɠɶɟ, ɭɠɟ ɫɱɢ- ɬɚɸɬɫɟɛɹ «ɱɭɠɢɦɢ» ɜɆɨɥɞɨɜɟ, ɨɫɨɡɧɚɧɧɨɢɫɤɥɸɱɚɸɬɫɟɛɹɢɡɦɨɥ- ɞɚɜɫɤɨɝɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɩɪɨɰɟɫɫɚ. «ɇɟ ɡɧɚɟɦ, ɧɟ ɨɪɢɟɧɬɢɪɭɟɦɫɹ, ɩɨɷɬɨɦɭɧɟɩɨɣɞɟɦɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ». ɋɩɨɞɨɛɧɨɝɨɪɨɞɚɡɚɹɜɥɟɧɢɹɦɢɦɵ ɜɫɬɪɟɱɚɥɢɫɶɧɟɨɞɧɨɤɪɚɬɧɨɜɯɨɞɟɧɚɲɢɯɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣ. 1.12. ȼɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɜɵɛɨɪɨɜɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɬɪɚɧɵɩɪɨɲɥɢɬɪɢɩɨ- ɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ: ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ, ɛɥɨɤ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɢ ɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹ ɧɚɪɨɞɧɚɹ ɩɚɪɬɢɹ. ȼ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢ ɫ ɩɨɥɭɱɟɧɧɵɦɢɝɨɥɨɫɚɦɢ (ɩɪɢɥɨɠɟɧɢɟ 2) ɨɧɢɫɬɚɥɢɨɛɥɚɞɚɬɟɥɹɦɢ, ɫɨ- ɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɫɥɟɞɭɸɳɟɝɨ ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɚ ɞɟɩɭɬɚɬɫɤɢɯ ɦɚɧɞɚɬɨɜ: ɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɵ – 71, «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» - 19, ɏȾɇɉ – 11 ɦɚɧɞɚɬɨɜ. Ɍɟɦɫɚɦɵɦ, ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵɫɬɚɥɢɦɚɠɨɪɢɬɚɪɧɨɣɮɪɚɤɰɢɟɣɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɚ, ɮɨɪɦɢɪɭɸɳɟɣ ɪɭɤɨɜɨɞɹɳɢɟ ɨɪɝɚɧɵ ɜɵɫɲɟɝɨ ɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶ- ɧɨɝɨɨɪɝɚɧɚɫɬɪɚɧɵ, ɧɚɡɧɚɱɚɸɳɟɣɫɜɨɟɩɚɪɬɢɣɧɨɟɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ (51 ɦɚɧɞɚɬ) ɢ ɢɡɛɢɪɚɸɳɟɣ ɫɜɨɟɝɨ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ (61 ɦɚɧɞɚɬ). Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ ɩɨɥɭɱɢɥɢ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶ ɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɢɹ ɤɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧ- ɧɵɯɩɨɩɪɚɜɨɤɢɢɡɦɟɧɟɧɢɹɄɨɧɫɬɢɬɭɰɢɢɫɬɪɚɧɵ (67 ɦɚɧɞɚɬɨɜ). ȼɪɟ- ɦɹ ɩɨɤɚɠɟɬ, ɤɚɤ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ ɪɚɫɩɨɪɹɞɹɬɫɹ «ɤɨɧɬɪɨɥɶɧɵɦ ɩɚɤɟɬɨɦ ɜɥɚɫɬɢ». 1.13. ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɞɟɦɨɝɪɚɮɢɱɟɫɤɢɣ ɩɨɪɬɪɟɬɧɨɜɨɝɨ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɜɵɝɥɹɞɢɬ ɫɥɟɞɭɸɳɢɦ ɨɛɪɚɡɨɦ: ɫɪɟɞɧɢɣ ɜɨɡ- ɪɚɫɬ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɪɢɟɜ - 52 ɝɨɞɚ (ɮɪɚɤɰɢɹ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ – 53,8 ɥɟɬ, ɮɪɚɤɰɢɹ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» – 49,1 ɝɨɞ, ɮɪɚɤɰɢɹɏȾɇɉ – 45,4 ɝɨɞɚ). ɋɪɟɞɢɞɟɩɭɬɚɬɨɜ 90 ɦɭɠɱɢɧ (90%) ɢ 11 ɠɟɧɳɢɧ (10%). ɉɨ ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɸ (ɩɟɪɜɚɹ ɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɶ): 26,6% - ɢɧɠɟɧɟɪɚ, 18,8% - ɩɟɞɚɝɨɝɢ, 13,9% - ɸɪɢɫɬɵ, 12,9% - ɚɝɪɨɧɨɦɵ, 11,9% - ɷɤɨ- ɧɨɦɢɫɬɵ, 5% - ɡɨɨɬɟɯɧɢɤɢ, ɩɨ 4% - ɜɪɚɱɢɢɠɭɪɧɚɥɢɫɬɵ, 2% - ɛɢɛ- ɥɢɨɬɟɤɚɪɢ, 1% - ɩɫɢɯɨɥɨɝɢ. Ɉɞɧɚɤɨɩɨɫɨɜɨɤɭɩɧɨɫɬɢɩɪɢɨɛɪɟɬɟɧɧɵɯ ɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɫɬɟɣ ɞɨɥɹ ɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ, ɸɪɢɫɬɨɜ ɢ ɩɨɥɢɬɨɥɨɝɨɜ, ɩɪɟɞɫ-

Ⱥ., ɊɭɫɧɚɤȽ. Ɍɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹɜɥɢɰɚɯ: ɥɸɞɢɢɫɭɞɶɛɵ. / «CAPTES”. – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 2000; ɇɚɫɟɥɟɧɢɟɆɨɥɞɨɜɵɢɬɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹ: ɫɨɫɬɨɹɧɢɟɢ ɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɟɮɨɪɦɵ. / / «CAPTES”. – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 2000.

35 ɬɚɜɥɟɧɧɵɯɜɧɨɜɨɦɫɨɫɬɚɜɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ, ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɛɨɥɶɲɟ ɢɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬ 36,7%. 14,9% ɞɟɩɭɬɚɬɨɜɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɢɦɟ- ɸɬɭɱɟɧɭɸɫɬɟɩɟɧɶɞɨɤɬɨɪɚ, ɞɨɤɬɨɪɚɯɚɛɢɥɢɬɚɬ, ɹɜɥɹɸɬɫɹɞɟɣɫɬɜɢ- ɬɟɥɶɧɵɦɢɱɥɟɧɚɦɢȺɤɚɞɟɦɢɢɇɚɭɤɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ. ɉɨɫɮɟɪɟɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ: - 56% ɞɟɩɭɬɚɬɨɜɹɜɥɹɸɬɫɹɪɚɛɨɬɧɢɤɚɦɢ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɯ ɫɬɪɭɤɬɭɪ. ɂɡ ɧɢɯ: 32% ɞɟɩɭɬɚɬɨɜ ɹɜɥɹɥɢɫɶ ɞɟɩɭ- ɬɚɬɚɦɢɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ (1998-2000), ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɦɢɱɢ- ɧɨɜɧɢɤɚɦɢɜɵɫɲɟɝɨɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɭɪɨɜɧɹ (ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨɫɬɪɚɧɵ – ɦɢɧɢɫɬɪɵ, ɞɢɪɟɤɬɨɪɚ ɞɟɩɚɪɬɚɦɟɧɬɨɜ) – 10%, 14% ɞɟɩɭɬɚɬɨɜ - ɷɬɨ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɢ ɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɣ ɢ ɢɫɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɨɣ ɜɥɚɫɬɢ ɪɟɝɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɝɨɢɦɟɫɬɧɨɝɨɭɪɨɜɧɹ. ȼɫɮɟɪɟɱɚɫɬɧɨɝɨɛɢɡɧɟɫɚ (ɦɟɧɟɞɠɟɪɵɪɚɡɥɢɱɧɨɝɨɭɪɨɜɧɹ) ɬɪɭ- ɞɢɥɨɫɶ 16% ɞɟɩɭɬɚɬɨɜ, ɜɫɮɟɪɟɧɚɭɤɢɢɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹ – 8%, ɜɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɢɯɢɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɵɯɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɹɯ – 13%. ɉɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɦɬɪɭ- ɞɹɳɢɯɫɹ (ɪɚɛɨɱɟɝɨɤɥɚɫɫɚ) ɹɜɥɹɟɬɫɹ 1% ɞɟɩɭɬɚɬɨɜ (1 ɞɟɩɭɬɚɬ).

2. ɗɅȿɄɌɈɊȺɅɖɇɕȿɌȿɏɇɈɅɈȽɂɂ ȼɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ 2001 ɝɨɞɚɜɵɹɜɢɥɨɫɶɧɟɫɤɨɥɶɤɨɨɛ- ɳɢɯ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯ ɫɬɪɚɬɟɝɢɣ, ɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɧɵɯ ɩɨɡɢɰɢɨɧɢɪɨɜɚɧɢɟɦ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜɩɨɨɬɧɨɲɟɧɢɸɤɜɥɚɫɬɢ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, «ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ ɩɚɪɬɢɢ» (ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ (ɉɄɊɆ), ɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɪɨɞɧɚɹɩɚɪɬɢɹ (ɏȾɇɉ), Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢ- ɱɟɫɤɚɹ ɩɚɪɬɢɹ (ȾɉɆ), ɉɚɪɬɢɹ ɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹ ɢ ɫɨɝɥɚɫɢɹ (ɉȼɋɆ), ɉɚɪɬɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ (ɉȾɋ). ɗɬɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚ- ɧɢɹɩɪɟɞɥɨɠɢɥɢɤɚɤɦɢɧɢɦɭɦɬɪɢɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɫɬɪɚɬɟɝɢɢ. ȼɨɜɬɨɪɵɯ, «ɩɚɪɬɢɹɜɥɚɫɬɢ» - «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ». Ⱦɚɧɧɨɟɨɩɪɟ- ɞɟɥɟɧɢɟɤɚɤɩɚɪɬɢɢɜɥɚɫɬɢɹɜɥɹɟɬɫɹɛɨɥɶɲɨɣɧɚɬɹɠɤɨɣ, ɢɛɨɩɨɛɨɥɶ- ɲɨɦɭɫɱɟɬɭ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɩɚɪɬɢɟɣɜɥɚɫɬɢɧɟɹɜɥɹɥɫɹ. Ɇɵɨɩɪɟ- ɞɟɥɹɟɦɷɬɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɤɚɤ «ɩɚɪɬɢɸɜɥɚɫɬɢ» ɩɨɬɨɣ ɩɪɢɱɢɧɟ, ɱɬɨ «Ⱥɥɶɹɧɫ» ɩɵɬɚɥɫɹ ɨɛɵɝɪɚɬɶ ɪɟɣɬɢɧɝ ɫɜɨɟɝɨ ɥɢɞɟɪɚ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ) ɢ ɭɫɩɟɯɢ ɢɫɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɨɣ ɜɥɚɫɬɢ («ɩɪɚɜɢɬɟɥɶ- ɫɬɜɚȻɪɚɝɢɲɚ»). ɂ, ɤɪɨɦɟ ɬɨɝɨ, ɩɨɬɨɦɭɱɬɨ ɟɝɨ «ɛɢɥɢ» ɤɚɤ ɩɚɪɬɢɸ ɜɥɚɫɬɢ, ɩɟɪɟɧɨɫɹɧɚ «Ⱥɥɶɹɧɫ» ɧɟɝɚɬɢɜɧɵɣɨɬɫɜɟɬɩɪɚɜɥɟɧɢɹɩɪɟɡɢ- ɞɟɧɬɚɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ (1996-2000 ɝɝ.). ȼɬɪɟɬɶɢɯ, ɧɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɤɨɬɨ- ɪɵɟ ɢɡɜɟɫɬɧɵ ɜ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɟ, ɢɦɟɸɬ ɧɨɜɟɣɲɭɸ ɦɨɥɞɚɜɫɤɭɸ ɢɫɬɨ-

36 ɪɢɤɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɭɸɬɪɚɞɢɰɢɸɢɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɣɫɬɚɛɢɥɶɧɵɣɢɨɬɦɨ- ɛɢɥɢɡɨɜɚɧɧɵɣɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣɫɟɝɦɟɧɬ. ȼɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶɪɟɱɶɢɞɟɬ ɨɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɚɯɢɧɚɰɢɨɧɚɥɥɢɛɟɪɚɥɚɯ, ɤɨɬɨɪɵɟɮɢɤɫɢɪɭɸɬɫɹɜ ɦɚɫɫɨɜɨɦɫɨɡɧɚɧɢɢɧɟɬɨɥɶɤɨɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɰɢɤɥɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹ ɢɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣ. ȼɱɟɬɜɟɪɬɵɯ, ɧɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟ ɛɥɨɤɢ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɮɭɧɤɰɢɨɧɢɪɭɸɬ («ɩɪɨɛɭɠɞɚɸɬɫɹ») ɢɥɢɩɨɹɜɥɹɸɬɫɹɜɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣ (ɩɪɟɞɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣ) ɰɢɤɥ. Ʉɷɬɨɣ ɝɪɭɩɩɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣɨɬɧɨɫɹɬɫɹɨɫɬɚɥɶɧɵɟɭɱɚɫɬɧɢɤɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɫɩɪɢɧɬɚ. ɂɯ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ ɢ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɧɟɪɟɞɤɨ ɛɥɢɡɤɢ, ɤɨɪɪɟɥɢɪɭɸɬɫɹ ɫ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚɦɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢ- ɞɚɬɨɜ.

2.1. ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɪɨɞɧɚɹɩɚɪɬɢɹ ɏȾɇɉ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣ ɫɢɦɜɨɥ ɩɚɪɬɢɢ ɧɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ – ɫɟɪɞɰɟ, ɧɚɮɨɧɟɤɨɬɨɪɨɝɨɫɩɪɨɟɰɢɪɨɜɚɧɵɡɜɟɡɞɧɵɣɜɟɧɟɰɢɢɡɨɛɪɚ- ɠɟɧɢɟɝɨɫɩɨɞɚɪɹɒɬɟɮɚɧɚɱɟɥɆɚɪɟɲɢɋɮɵɧɬ, ɩɨɞɧɹɜɲɟɝɨɫɜɹɬɨɣ ɤɪɟɫɬɜɡɧɚɤɛɥɚɝɨɫɥɨɜɟɧɢɹ. ɗɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɚɹ ɫɬɪɚɬɟɝɢɹ ɫɬɪɨɢɬɫɹ ɧɚ ɨɛɥɢɱɟɧɢɢ ɤɨɪɪɭɩɰɢɢ, ɪɚɡɴɟɞɚɸɳɟɣ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɟ ɢɧɫɬɢɬɭɬɵ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ. ɋɭɬɶ ɟɟ ɡɚɤɥɸɱɟɧɚ ɜ ɥɨɡɭɧɝɟ «ɩɪɚɜɥɟɧɢɟ ɱɢɫɬɵɦɢ ɪɭɤɚɦɢ». ɗɬɚ ɫɬɪɚɬɟɝɢɹɧɟɧɨɜɚ. Ɉɧɚɛɵɥɚɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɚɢɚɩɪɨɛɢɪɨɜɚɧɚɧɚɦɟɫɬ- ɧɵɯɜɵɛɨɪɚɯ 1999 ɝɨɞɚ, ɤɨɝɞɚɥɢɞɟɪɩɚɪɬɢɢɘɊɨɲɤɚɛɚɥɥɨɬɢɪɨɜɚɥ- ɫɹɧɚɞɨɥɠɧɨɫɬɶɝɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨɩɪɢɦɚɪɚ (ɦɷɪɚ) Ʉɢɲɢɧɷɭ. ȼ 1999 ɝɨɞɭ ɷɬɚɫɬɪɚɬɟɝɢɹ, ɯɨɬɹɢɧɟɩɪɢɜɟɥɚɤɩɨɛɟɞɟɧɚɜɵɛɨɪɚɯ, ɬɟɦɧɟɦɟɧɟɟ, ɨɛɟɫɩɟɱɢɥɚ ɜɵɫɨɤɢɣ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ, ɩɨɡɜɨɥɢɥɚ ɩɟɪɟɬɹɧɭɬɶ ɧɚ ɫɜɨɸ ɫɬɨ- ɪɨɧɭ ɱɚɫɬɶ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ ɉɚɪɬɢɢ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯ ɫɢɥ, ɧɟɞɨɜɨɥɶɧɨɝɨ ɮɢɧɚɧɫɨɜɵɦɢ ɢɫɤɚɧɢɹɦɢ ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚ ɩɚɪɬɢɢ ɩɪɢ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ «ɚɥɝɨɪɢɬɦɚ» ɂɋɬɭɪɡɵ22. ɋɥɟɞɭɟɬɨɬɦɟɬɢɬɶ, ɱɬɨɩɨɞɨɛɧɚɹɬɚɤɬɢɤɚɧɚɪɨɞɧɵɯɯɪɢɫɬɢɚɧɞɟ- ɦɨɤɪɚɬɨɜɜɨɦɧɨɝɨɦɨɤɚɡɚɥɚɫɶɨɩɪɚɜɞɚɧɧɨɣ, ɨɬɤɪɵɜɚɥɚɩɭɬɶɤɷɥɟɤ-

22 Ɇɨɲɧɹɝɚ ȼ., Ɋɭɫɧɚɤ Ƚ. ȼɵɛɨɪɵ (1999) ɝɟɧɟɪɚɥɶɧɨɝɨ ɩɪɢɦɚɪɚ ɫɬɨɥɢɰɵ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɟɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ. // MOLDOSCOPIE (Pro-bleme de analiză politică). Partea XII. / USM. – Chiúinău, 1999, p.122- 153.

37 ɬɨɪɚɥɶɧɨɣ ɩɨɞɞɟɪɠɤɟ ɢ ɫɨ ɫɬɨɪɨɧɵɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɯ ɦɟɧɶɲɢɧɫɬɜ. ɇɚ ɮɨɤɭɫɝɪɭɩɩɚɯɦɵɨɬɦɟɱɚɥɢɷɬɢɹɜɥɟɧɢɹ. Ⱦɥɹɷɬɨɣɰɟɥɢɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɩɢɫɨɤɛɵɥɩɪɢɜɥɟɱɟɧ (ɜɬɨɪɨɣ ɧɨɦɟɪ) ɝɟɧɟɪɚɥɇȺɥɟɤɫɟɣ, ɛɵɜɲɢɣɪɭɤɨɜɨɞɢɬɟɥɶ Ⱦɟɩɚɪɬɚɦɟɧɬɚɩɨ ɛɨɪɶɛɟɫɨɪɝɚɧɢɡɨɜɚɧɧɨɣɩɪɟɫɬɭɩɧɨɫɬɶɸ. Ɉɧɢɜɧɟɲɧɟɢɩɨɫɜɨɟɦɭ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɦɭɩɪɟɞɧɚɡɧɚɱɟɧɢɸɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɫɬɪɚɬɟɝɢɢɩɚɪɬɢɢɞɨ- ɥɠɟɧɛɵɥɜɵɫɬɭɩɢɬɶɜɪɨɥɢ «ɬɟɪɦɢɧɚɬɨɪɚ». ɏȾɇɉɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢɫɬɪɟɦɢɥɚɫɶɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɬɶɢɬɨɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɨ, ɱɬɨɩɪɨɬɢɜ ɝɟɧɟɪɚɥɚȺɥɟɤɫɟɹɜɨɡɛɭɠɞɟɧɨɭɝɨɥɨɜɧɨɟɞɟɥɨ. Ⱦɚɧɧɨɟɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬ- ɜɨ ɞɨɥɠɧɨ ɛɵɥɨ ɫɵɝɪɚɬɶ ɧɚ ɪɭɤɭ ɤɨɦɚɧɞɟ Ɋɨɲɤɢ, ɟɫɥɢ ɭɱɟɫɬɶ, ɱɬɨ ɦɚɫɫɨɜɨɟ ɫɨɡɧɚɧɢɟ ɭ ɧɚɫ ɜɨ ɦɧɨɝɨɦ, ɤɚɤ ɢ ɜ Ɋɨɫɫɢɢ, ɦɢɥɨɫɬɥɢɜɨ ɨɬɧɨɫɢɬɫɹɤ ɨɛɢɠɟɧɧɵɦɢɩɪɟɫɥɟɞɭɟɦɵɦ - ɷɬɨ «ɦɟɫɬɶɡɚɩɪɟɫɥɟɞɨ- ɜɚɧɢɟɤɨɪɪɭɩɰɢɨɧɟɪɨɜɜɜɵɫɲɢɯɷɲɟɥɨɧɚɯɜɥɚɫɬɢ». ɉɪɢɜɥɟɱɟɧɢɟɧɚɫɜɨɸɫɬɨɪɨɧɭɢɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢɝɟɧɟɪɚɥɚȺɥɟɤɫɟɹ (ɫɭɬɶɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɦɟɫɫɚɠɚɤɨɬɨɪɨɝɨ ɡɚɤɥɸɱɟɧɜɫɥɨɜɚɯ «ɯɨɱɭɩɪɢɜɥɟɱɶɤɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɢ, ɧɨɦɧɟɧɟɞɚ- ɸɬ!») ɞɚɜɚɥɨɏȾɇɉɧɟɬɨɥɶɤɨɜɵɫɨɤɢɣɪɟɣɬɢɧɝ, ɧɨɢɫɨɡɞɚɜɚɥɨ ɢɦɢɞɠɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɩɪɨɹɜɥɹɸɳɟɝɨɫɟɪɶɟɡɧɭɸɩɨ- ɥɢɬɢɱɟɫɤɭɸɜɨɥɸ, ɤɨɬɨɪɭɸɠɟɥɚɟɬɜɢɞɟɬɶɷɥɟɤɬɨɪɚɬɢɤɨɬɨɪɨɣɨɧɧɟ ɜɢɞɟɥ ɭ ɞɪɭɝɢɯɩɪɚɜɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ ɞɨ ɢ ɜɯɨɞɟ ɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. ȼɵɲɟ ɦɵ ɭɠɟ ɨɬɦɟɱɚɥɢ, ɱɬɨ ɢɦɟɧɧɨ ɨɬɫɭɬɫɬ- ɜɢɟɦɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɜɨɥɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵɩɪɚɜɵɯɪɟɲɢɬɶɩɪɨɛɥɟɦɭɩɪɟ- ɡɢɞɟɧɬɚɧɚɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɨɦɨɤɚɡɚɥɢɧɟɝɚɬɢɜɧɨɟ ɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɟɧɚɦɨɥɞɚɜɫɤɢɣɷɥɟɤɬɨɪɚɬ. ɋɥɟɞɭɟɬ ɩɨɞɱɟɪɤɧɭɬɶ, ɱɬɨ ɏȾɇɎ ɭɫɩɟɲɧɨ ɧɚɯɨɞɢɬ ɢ ɪɚɡɵɝɪɵ- ɜɚɟɬɜɤɚɠɞɨɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɫɜɨɸ «ɤɨɡɵɪɧɭɸɤɚɪɬɭ». ɇɚ ɜɵɛɨɪɚɯ 1994 ɝɨɞɚɷɬɨɛɵɥɢɦɢɞɠ «ɦɭɱɟɧɢɤɚɂɥɚɲɤɭ». ȼɤɚɦɩɚɧɢɢ 1998 ɝɨɞɚ ɭɫɩɟɲɧɨ ɛɵɥ ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧ ɢɦɢɞɠ ɩɟɪɜɨɝɨ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɫɬɪɚɧɵɆɋɧɟɝɭɪɚ. ȼɷɬɨɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɧɟɫɭɳɟɣɨɩɨɪɨɣ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢɢɬɚɤɬɢɤɢɩɚɪɬɢɢɹɜɢɥɫɹɢɦɢɞɠɝɟɧɟɪɚɥɚȺɥɟɤɫɟɹ. Ʉɚɤɩɨ- ɤɚɡɚɥɢɧɚɲɢɢɫɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɚɹɩɨɞɞɟɪɠɤɚɏȾɇɉɧɚ 2/3 ɛɵɥɚɨɛɟɫɩɟɱɟɧɚɪɟɣɬɢɧɝɨɦɇȺɥɟɤɫɟɹɢɧɚ 1/3 ɢɦɢɞɠɟɦɘɊɨɲɤɢɢ ɟɝɨɩɚɪɬɢɢ. ɇɟɫɨɦɧɟɧɧɵɦ ɭɫɩɟɯɨɦ ɏȾɇɉ ɛɵɥɨ ɧɚɯɨɠɞɟɧɢɟ ɢ ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚ- ɧɢɟɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɫɥɨɝɚɧɚ: «ɋɥɭɲɚɣɫɟɪɞɰɟ. Ɉɫɬɚɥɶɧɨɟɧɟɜɚɠɧɨ!». Ʌɨɡɭɧɝ, ɛɥɢɡɤɢɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢȻɨɪɢɫɚȿɥɶɰɢɧɚɧɚɩɪɟɡɢ-

38 ɞɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ 1996 ɝɨɞɚ, ɛɶɸɳɢɣɧɚɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨɟ (ɧɟɪɚɰɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɟ) ɜɨɫɩɪɢɹɬɢɟ ɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɫɞɨɛɪɟɧɧɵɣ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɭɸ- ɳɢɦ ɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨɧɚɢɜɧɵɦ ɦɟɫɫɚɠɟɦ ɇȺɥɟɤɫɟɹ («ɧɟ ɜɟɪɶɬɟ, ɱɬɨ ɜɚɦɝɨɜɨɪɹɬɨɛɨɦɧɟ, ɫɥɭɲɚɣɬɟɦɟɧɹ»), ɫɨɡɞɚɜɚɥɰɟɥɨɫɬɧɵɣɨɛɪɚɡ, ɫ ɤɨɬɨɪɵɦɛɨɪɨɬɶɫɹɛɵɥɨɧɟɥɟɝɤɨ. ɇɚɩɪɚɜɥɟɧɧɵɣ, ɜɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɧɚɦɨɥɨɞɟɠɶɢɧɚɥɸɞɟɣ, ɭɫ- ɬɚɜɲɢɯɨɬɫɥɨɜɢɩɨɬɨɦɭɨɬɤɪɵɬɵɯɢɜɨɫɩɪɢɢɦɱɢɜɵɯɧɚɷɦɨ- ɰɢɨɧɚɥɶɧɵɣɧɚɞɪɵɜ, ɨɧɞɚɜɚɥɩɨɡɢɬɢɜɧɵɣɷɮɮɟɤɬ, ɩɪɨɧɢɤɚɸɳɢɣɜ ɩɨɞɫɨɡɧɚɧɢɟ. ɍɦɟɥɨɟɟɝɨɡɚɞɟɣɫɬɜɨɜɚɧɢɟɨɛɟɫɩɟɱɢɥɨɩɨɛɟɞɭɧɚɜɵ- ɛɨɪɚɯ ɜ Ɋɨɫɫɢɢ, ɞɚɥɨ ɜɵɫɨɤɢɣ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ ɢ ɜ Ɇɨɥɞɨɜɟ, «ɤɨɦɚɧɞɟ ɊɨɲɤɢȺɥɟɤɫɟɹ». ɂɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɜɤɚɱɟɫɬɜɟ «ɛɨɥɶɲɨɣ ɞɭɛɢɧɤɢ», ɪɟɚɥɶɧɨɣ ɢ ɜɢɪɬɭɚɥɶɧɨɣ ɭɝɪɨɡɵ ɛɨɪɶɛɵ ɫ ɤɨɪɪɭɩɰɢɟɣ ɢ ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɸɝɟɧɟɪɚɥɚȺɥɟɤɫɟɹɩɨɷɬɨɣɩɪɨɛɥɟɦɟɫɨɡɞɚɥɨɏȾɇɉɪɟ- ɠɢɦɧɚɢɛɨɥɶɲɟɝɨɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɫɬɜɨɜɚɧɢɹɢɧɟɩɪɨɬɢɜɥɟɧɢɹ23. ɗɥɟɤɬɨ- ɪɚɥɶɧɵɟ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵ ɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢ ɧɟ ɩɨɞɜɟɪɝɚɥɢ ɤɪɢɬɢɤɟ ɤɨɦɚɧɞɭ ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣ ɧɚɪɨɞɧɨɣ ɩɚɪɬɢɢ, ɟɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɭɸ ɤɚɦɩɚɧɢɸ, ɨɩɚɫɚɹɫɶ ɨɬɜɟɬɧɨɝɨ ɧɚɟɡɞɚ «ɤɨɦɚɧɞɵ ɊɨɲɤɢȺɥɟɤɫɟɹ», ɩɪɢɦɟɧɟɧɢɹɢɦɢɢɦɟɸɳɟɝɨɫɹɤɨɦɩɪɨɦɚɬɚ, «ɞɭɛɢɧɵ».

2.2. ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɛɥɨɤ «CredinĠa úi dreptate» ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɛɥɨɤ «CredinĠa úi dreptate» («ȼɟɪɚɢɫɩɪɚɜɟɞɥɢ- ɜɨɫɬɶ») ɛɵɥ ɫɨɡɞɚɧ ɉɚɪɬɢɟɣ ɪɟɮɨɪɦɵ ɢ Ɋɭɦɵɧɫɤɨɣ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣ ɩɚɪɬɢɟɣ. ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɛɥɨɤɚ – ɱɟɥɨɜɟɤɜɰɟɧɬɪɟɞɜɭɯɝɟɨ- ɦɟɬɪɢɱɟɫɤɢɯɮɢɝɭɪ: ɤɪɭɝ (ɫɢɦɜɨɥɟɞɢɧɫɬɜɚ, ɫɨɥɧɰɚ, ɧɟɩɪɟɪɵɜɧɨɫɬɢ) ɢɤɜɚɞɪɚɬ (ɫɢɦɜɨɥɬɜɟɪɞɨɫɬɢ, ɩɪɨɱɧɨɫɬɢ), ɞɨɩɨɥɧɹɸɳɢɦɷɥɟɦɟɧɬɨɦ ɹɜɥɹɸɬɫɹ ɤɨɥɨɤɨɥɚ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɫɢɦɜɨɥɢɡɢɪɭɸɬ ɩɪɨɛɭɠɞɟɧɢɟ ɢ ɫɩɚɫɟ- ɧɢɟ. ɗɬɨɬɛɥɨɤɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɧɢɱɟɦɧɟɡɚɩɨɦɧɢɥɫɹ. ɉɟɪɜɚɹɟɝɨɮɢɤɫɚ- ɰɢɹ ɜ ɦɚɫɫɨɜɨɦ ɫɨɡɧɚɧɢɢ ɛɵɥɨ ɫɜɹɡɚɧɚ ɫ ɪɟɤɥɚɦɧɵɦ ɤɥɢɩɨɦ, ɤɨ-

23ɄɨɦɚɧɞɚɘɊɨɲɤɢɧɚɱɚɥɚɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɭɸɤɚɦɩɚɧɢɸɫɩɪɟɡɟɧɬɚɰɢɢɛɪɨ- ɲɸɪɵ «ɑɟɪɧɚɹɤɧɢɝɚɤɨɪɪɭɩɰɢɢɜɆɨɥɞɨɜɟ» ɢɨɬɤɪɵɬɢɹɜɢɧɬɟɪɧɟɬɟ ɨɞɧɨɢɦɟɧɧɨɝɨɫɚɣɬɚ. ɉɨɫɥɟɷɬɨɝɨɨɧɚɩɪɟɞɥɨɠɢɥɚɪɭɤɭɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬ- ɜɚɢɱɟɫɬɧɨɣɛɨɪɶɛɵɫɜɨɢɦɤɨɧɤɭɪɟɧɬɚɦ. Ɏɚɤɬɢɱɟɫɤɢɷɬɨɛɵɥɨɞɨɫɬɚ- ɬɨɱɧɨɩɪɨɡɪɚɱɧɨɟɩɪɟɞɭɩɪɟɠɞɟɧɢɟɨɩɩɨɧɟɧɬɚɦɨɧɟɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ «ɧɚ- ɟɡɞɚ», ɤɪɢɬɢɤɢɏȾɇɉɢɟɟɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɦɟɫɫɚɠɚ.

39 ɬɨɪɵɣ ɩɨɪɨɠɞɚɥɧɟɞɨɭɦɟɧɢɟ ɜɩɪɚɜɨɦɟɪɧɨɫɬɢɟɝɨɩɨɹɜɥɟɧɢɹɜɢɧ- ɮɨɪɦɚɰɢɨɧɧɨɦ ɩɨɥɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɗɬɨ ɛɵɥ ɤɥɢɩ, ɧɟ ɢɦɟɸɳɢɣɧɢɱɟɝɨɨɛɳɟɝɨɫɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɟɣɜɨɨɛɳɟ, ɫɰɟ- ɥɹɦ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɟɣ ɛɥɨɤɚ ɜ ɱɚɫɬɧɨɫɬɢ: ɦɨɥɨɞɵɟ ɥɸɞɢ ɫɩɭɫɤɚɸɬɫɹɫɝɨɪɧɚɫɧɨɭɛɨɪɞɟ. Ⱦɟɣɫɬɜɢɟɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬ, ɤɚɤɝɨɜɨɪɢɬɫɹ, ɝɞɟɬɨɜȿɜɪɨɩɟ. ɉɨɜɢɞɢɦɨɦɭ, ɷɬɨɛɵɥɚɪɟɤɥɚɦɚɢɡȿɜɪɨɫɩɨɪɬɚ. ɋɨ- ɡɞɚɜɚɥɨɫɶɜɩɟɱɚɬɥɟɧɢɟ, ɱɬɨɰɟɥɶɤɥɢɩɚɧɟɫɬɨɥɶɤɨɩɪɢɜɥɟɱɶɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɟɣɧɚɥɢɱɧɵɦɜɢɞɟɨɪɹɞɨɦ, ɫɤɨɥɶɤɨɡɚɩɨɥɧɢɬɶɩɚɭɡɭɩɟɪɟɞɥɨɡɭɧ- ɝɨɦ: «Ƚɨɥɨɫɭɣɬɟ ɡɚ ɛɥɨɤ «CredinĠa úi dreptate». ɗɬɨ ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ ɤɚɤ ɦɢɧɢɦɭɦ ɨ ɧɟɛɨɥɶɲɢɯ ɮɢɧɚɧɫɨɜɵɯ ɫɪɟɞɫɬɜɚɯ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɛɥɨɤɚ. ȼɞɚɥɶɧɟɣɲɟɦɛɥɨɤɩɵɬɚɥɫɹɧɚɣɬɢɫɜɨɣɦɟɫɫɚɠɜɢɧɮɨɪɦɚɰɢɨɧ- ɧɨɦɩɨɥɟ «ɡɨɥɨɬɨɝɨɜɟɤɚ» ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɨɫɜɨɛɨɞɢɬɟɥɶɧɨɝɨɞɜɢɠɟɧɢɹ Ɇɨɥɞɨɜɵɤɨɧɰɚ 80-ɯ - ɧɚɱɚɥɚ 90-ɯɝɨɞɨɜ, ɜɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɨɞɧɨɝɨɢɡ ɨɫɧɨɜɚɬɟɥɟɣ ɇɚɪɨɞɧɨɝɨ ɮɪɨɧɬɚ ȽȽɢɦɩɭ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɷɬɨɬ ɦɟɫɫɚɠ ɧɟ ɫɪɚɛɚɬɵɜɚɥɤɚɤɜɫɢɥɭɢɧɵɯɩɪɨɛɥɟɦ, ɜɨɥɧɭɸɳɢɯɥɸɞɟɣ, ɬɚɤɢɜɫɢ- ɥɭɧɟɜɡɪɚɱɧɨɫɬɢɞɚɧɧɨɝɨɛɥɨɤɚɜɤɚɱɟɫɬɜɟɩɨɫɥɚɧɧɢɤɚ (ɦɟɫɫɚɠɟɪɚ).

2.3. ɉɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ ɉɄɊɆ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɩɚɪɬɢɢ – ɫɤɪɟɳɟɧɧɵɟ ɫɟɪɩ ɢ ɦɨɥɨɬɧɚ ɛɟɥɨɦɮɨɧɟɢɨɬɤɪɵɬɚɹɤɧɢɝɚ. ɇɚ ɜɵɛɨɪɵ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ ɩɨɲɥɢ ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨ, ɱɬɨɛɵ ɧɟ ɬɚ- ɳɢɬɶɧɚɫɜɨɢɯɩɥɟɱɚɯɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɩɨɩɭɬɱɢɤɨɜ. ɉɪɚɜɞɚ, ɢɫɨɫɬɨ- ɪɨɧɵɛɵɜɲɢɯɩɚɪɬɧɟɪɨɜɩɨɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɦɤɨɚɥɢɰɢɹɦɧɟɛɵɥɨɨɫɨ- ɛɨɝɨɠɟɥɚɧɢɹɢɞɬɢɜɦɟɫɬɟɫɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦɢ, ɩɚɦɹɬɭɹɧɟɪɟɞɤɨɟɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɟ ɫɬɪɟɦɥɟɧɢɟ ɞɢɤɬɨɜɚɬɶ ɩɪɚɜɢɥɚ ɢɝɪɵ ɢ ɛɵɬɶɩɟɪɜɨɣ ɫɤɪɢɩɤɨɣ, ɨɛɨɫɧɨɜɵɜɚɹ ɷɬɨ ɩɪɚɜɨ ɪɚɡɥɢɱɧɵɦ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦ ɜɟɫɨɦ ɩɚɪɬɧɟɪɨɜ. ɂɯ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹ ɫɬɪɚɬɟɝɢɹ ɛɵɥɚ ɧɚɰɟɥɟɧɚ ɧɚ ɩɨɛɟɞɭ ɧɚ ɜɵ- ɛɨɪɚɯ. Ʉɨɦɭɧɢɫɬɵ «ɢɝɪɚɥɢ» ɧɟɩɪɨɫɬɨɧɚɯɨɪɨɲɢɣɪɟɡɭɥɶɬɚɬɢɩɨɛɟ- ɞɭ. Ɉɧɢɢɝɪɚɥɢɧɚɚɛɫɨɥɸɬɧɵɣɪɟɡɭɥɶɬɚɬ, ɬɨɟɫɬɶɧɚɬɚɤɨɣɪɟɡɭɥɶɬɚɬ, ɤɨɬɨɪɵɣ ɨɛɟɫɩɟɱɢɜɚɥ ɢɦ ɧɟ ɬɨɥɶɤɨ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɨɟ ɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨ, ɞɚɸɳɟɟɢɦɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɬɶɫɨɛɫɬɜɟɧɧɨɟ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ, ɜɵɛɪɚɬɶ ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨ ɫɨɛɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɚ.

40 Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɧɚɲɢɯɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣɩɨɤɚɡɵɜɚɥɢ, ɱɬɨ ɷɬɨɛɵɥɨɜɩɨɥɧɟɩɨɫɢɥɚɦɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦ. Ɍɚɤɭɸɭɫɬɚɧɨɜɤɭ, ɧɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɦɨɠɧɨɩɨɧɹɬɶ, ɭɱɢɬɵɜɚɹɨɫɤɨɪɛ- ɥɟɧɧɵɟɚɦɛɢɰɢɢɟɟɥɢɞɟɪɚ, ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚɩɚɪɬɢɢ, ɞɚɢɫɚɦɨɣɩɚɪɬɢɢɜ ɰɟɥɨɦ. ɉɚɪɬɢɹ, ɡɚɜɨɟɜɚɜɲɚɹɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨɦɟɫɬɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ-98, ɨɤɚ- ɡɚɥɚɫɶ ɦɚɪɝɢɧɚɥɢɡɨɜɚɧɧɨɣ ɨɬ ɜɥɚɫɬɢ ɢ ɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ, ɢ ɜ ɩɪɚɜɢ- ɬɟɥɶɫɬɜɟ. ɍɤɪɚɞɟɧɧɚɹɩɨɛɟɞɚ: ɪɟɚɥɶɧɵɣɭɫɩɟɯɧɚɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɯɜɵ- ɛɨɪɚɯɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟɜɞɟɤɚɛɪɟ 2000 ɝɨɞɚ – ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɤɨɦɦɭɧɢɫɬ – ɨɤɚɡɚɥɫɹɨɩɹɬɶɠɟɠɭɪɚɜɥɟɦɜɧɟɛɟ. ɂɯ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹ ɫɬɪɚɬɟɝɢɹ ɨɩɢɪɚɥɚɫɶ ɧɚɧɟɫɤɨɥɶɤɨ ɨɫɧɨɜɧɵɯ ɦɨɦɟɧɬɨɜ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɜɵɫɨɤɢɣɪɟɣɬɢɧɝɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɥɢɞɟɪɚɩɚɪ- ɬɢɢ ȼȼɨɪɨɧɢɧɚ. Ɋɟɣɬɢɧɝ ȼȼɨɪɨɧɢɧɚ ɜ ɧɚɢɦɟɧɶɲɟɣ ɫɬɟɩɟɧɢ ɩɨɞ- ɜɟɪɠɟɧ «ɨɩɭɫɤɚɧɢɸ» ɜɯɨɞɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɉɪɢɱɢɧɵɷɬɨɝɨɡɚɤɥɸɱɟɧɵɤɚɤɜɬɨɦ, ɱɬɨɟɝɨɪɟɣɬɢɧɝɫɬɚɛɢɥɟɧ, ɧɟɩɪɢɧɚɞɥɟɠɢɬɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɦɭ (ɬɟ. ɧɟɤɨɪɪɟɥɢɪɭɟɬɫɹɫɡɚɧɢɦɚ- ɟɦɨɣɞɨɥɠɧɨɫɬɶɸ) ɞɟɹɬɟɥɸ, ɭɱɚɫɬɜɨɜɚɜɲɟɦɭɜɭɩɪɚɜɥɟɧɢɢɜɩɨɫɥɟɞ- ɧɢɟɝɨɞɵɢɧɟɫɭɳɟɦɭɥɢɱɧɭɸɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɶɡɚɫɨɫɬɨɹɧɢɟɞɟɥɜ ɫɬɪɚɧɟ, ɬɚɤɢɜɬɨɦ, ɱɬɨɷɥɟɤɬɨɪɚɬȼɨɪɨɧɢɧɚɦɚɥɨɩɨɞɜɟɪɠɟɧɪɚɡɨ- ɛɥɚɱɢɬɟɥɶɧɵɦɧɚɟɡɞɚɦɷɥɟɤɬɪɨɧɧɵɯɢɥɢɩɟɱɚɬɧɵɯɫɪɟɞɫɬɜɦɚɫɫɨɜɨɣ ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢ. Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɢɣ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬ – ɷɬɨ ɫɩɟɰɢɮɢɱɟɫɤɢɣ, ɫɬɪɚɞɚɸɳɢɣɷɥɟɤɬɨɪɚɬ, ɠɢɜɭɳɢɣɫɪɚɜɧɟɧɢɟɦɦɨɥɨɞɨɝɨɩɪɨɲɥɨɝɨɢ ɧɟɦɨɳɧɨɝɨɧɚɫɬɨɹɳɟɝɨ, ɫɨɰɢɚɥɢɫɬɢɱɟɫɤɢɦɢɫɨɰɢɚɥɶɧɵɦɢɝɚɪɚɧɬɢɹ- ɦɢ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɩɚɬɟɪɧɚɥɢɫɬɚ ɢ ɦɚɪɝɢɧɚɥɶɧɨɝɨ ɛɟɫɩɪɟɞɟɥɚ ɫɟɝɨɞ- ɧɹɲɧɟɝɨɞɧɹ. ɋɨɝɥɚɫɧɨ ɧɚɲɢɦ ɨɩɪɨɫɚɦ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɦɧɟɧɢɹ ȼȼɨɪɨɧɢɧ ɛɵɥɫɚɦɵɦɩɨɩɭɥɹɪɧɵɦɩɨɥɢɬɢɤɨɦɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ. ȿɝɨɜɧɟɲ- ɧɨɫɬɶɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɛɢɨɝɪɚɮɢɹɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɜɵɢɝɪɵɲɧɵɢɩɪɢɜɥɟ- ɤɚɬɟɥɶɧɵ. Ɉɫɨɛɟɧɧɨɜɚɠɧɨɬɨ, ɱɬɨɨɧɢɦɟɟɬɢɦɢɞɠɧɟɦɧɨɝɨɫɥɨɜɧɨɝɨ ɱɟɥɨɜɟɤɚɞɟɥɚ. ɉɨɞɨɛɧɨɅɭɱɢɧɫɤɨɦɭ-96 ȼɨɪɨɧɢɧ-2001 ɹɜɥɹɟɬɫɹɧɨɫɢɬɟɥɟɦɨɛ- ɳɟɫɬɜɟɧɧɨɣɜɟɪɵɧɚɥɭɱɲɟɟ, ɜɛɨɥɟɟɫɵɬɭɸɢɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɭɸɠɢɡɧɶ. ɗɬɨ ɫɜɨɟɝɨ ɪɨɞɚ ɩɨɫɥɟɞɧɢɣ ɦɟɫɫɢɹ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɧɟ- ɛɨɫɤɥɨɧɚ, ɜ ɤɨɬɨɪɨɝɨ ɜɟɪɹɬ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɢ, ɜ ɩɟɪɜɭɸ ɨɱɟ- ɪɟɞɶɥɸɞɢɬɪɟɬɶɟɝɨɩɨɤɨɥɟɧɢɹ. ȼɨɜɬɨɪɵɯ, ɢɡɜɟɫɬɧɵɣɫɢɦɜɨɥɢɢɦɹɩɚɪɬɢɢ, ɫɤɨɬɨɪɨɣɜɩɚɦɹɬɢ ɥɸɞɟɣɚɫɫɨɰɢɢɪɭɟɬɫɹɫɨɜɟɬɫɤɨɟɩɪɨɲɥɨɟ, ɤɨɬɨɪɨɟɩɨɢɫɬɟɱɟɧɢɢɞɟ-

41 ɫɹɬɢɥɟɬɧɚɱɢɧɚɟɬɜɫɟɛɨɥɶɲɟɢɞɟɧɬɢɮɢɰɢɪɨɜɚɬɶɫɹɢɩɪɨɫɬɭɩɚɬɶɩɨ- ɡɢɬɢɜɧɵɦɢɫɬɨɪɨɧɚɦɢ. Ɍɟɦɛɨɥɟɟɜɤɨɧɬɟɤɫɬɟɫɧɟɝɚɬɢɜɧɵɦɢɛɨɥɟɡ- ɧɟɧɧɵɦɨɩɵɬɨɦɞɟɫɹɬɢɥɟɬɢɹɦɚɥɨɷɮɮɟɤɬɢɜɧɵɯɪɟɮɨɪɦ, ɦɟɧɬɚɥɶɧɨ- ɫɬɶɸ ɞɢɤɨɝɨ ɤɚɩɢɬɚɥɢɡɦɚ ɢ ɩɟɪɢɨɞɚ ɩɟɪɜɨɧɚɱɚɥɶɧɨɝɨ ɧɚɤɨɩɥɟɧɢɹ ɤɚɩɢɬɚɥɚ. Ʉɪɨɦɟɬɨɝɨ, ɫɥɟɞɭɟɬɨɬɦɟɬɢɬɶ, ɱɬɨɧɟɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɫɬɶɮɭɧɤ- ɰɢɨɧɢɪɨɜɚɧɢɹɫɬɚɧɨɜɹɳɟɝɨɫɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɝɨɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ, ɩɪɨɜɚ- ɥɵɜɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɟ, ɩɪɚɜɨɜɨɣɛɟɫɩɪɟɞɟɥ, ɛɟɞɧɨɫɬɶɢɤɨɪɪɭɩ- ɰɢɹɧɚ ɜɫɟɯɭɪɨɜɧɹɯ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɭɩɪɚɜɥɟɧɢɹɩɨɪɨɠɞɚɥɢɪɨɫɬ ɩɪɨɬɟɫɬɧɵɯɧɚɫɬɪɨɟɧɢɣ, ɧɚɤɨɬɨɪɵɯɫɬɪɟɦɢɥɚɫɶɫɵɝɪɚɬɶ (ɢɭɫɩɟɲɧɨ ɫɵɝɪɚɥɚ) ɤɨɦɩɚɪɬɢɹ. ȼɬɪɟɬɶɢɯ, ɪɚɡɜɟɬɜɥɟɧɧɨɫɬɶ ɫɬɪɭɤɬɭɪ. Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɚɹ ɩɚɪ- ɬɢɹ, ɤɚɤ ɨɬɦɟɱɚɥɨɫɶ ɢ ɪɚɧɟɟ, ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɟɞɢɧɫɬɜɟɧɧɨɣ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɟɣɫɬɪɚɧɵ, ɢɦɟɸɳɟɣɪɚɡɜɟɬɜɥɟɧɧɭɸɢɩɨɜɫɟɦɟɫɬɧɭɸɫɟɬɶ ɩɟɪɜɢɱɧɵɯɩɚɪɬɢɣɧɵɯɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ, ɱɬɨɨɛɟɫɩɟɱɢɜɚɟɬɩɨɫɬɨɹɧɧɵɣɢ ɧɚɞɟɠɧɵɣ ɤɨɧɬɚɤɬ ɫ ɧɚɫɟɥɟɧɢɟɦ. ɉɪɢ ɷɬɨɦ ɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɤɨɦɦɭ- ɧɢɫɬɵɧɚɲɥɢɬɨɬ «ɤɨɧɟɤ», ɤɨɬɨɪɵɣɨɛɟɫɩɟɱɢɥɢɦɩɨɫɬɨɹɧɧɨɟ «ɛɨɟ- ɜɨɟ» ɡɚɞɟɣɫɬɜɢɟɧɢɡɨɜɵɯɚɤɬɢɜɢɫɬɨɜ. Ɋɟɱɶɢɞɟɬɨɫɨɫɬɚɜɥɟɧɢɢɢɩɪɨɜɟɪɤɟɫɩɢɫɤɨɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɞɚɛɵ ©ɨɩɩɨɧɟɧɬɵ ɢ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹ ɤɨɦɢɫɫɢɹ ɧɟ ɫɭɦɟɥɢ ɫɮɚɥɶɫɢɮɢɰɢɪɨ- ɜɚɬɶ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɜɵɛɨɪɨɜ». ɋ ɨɞɧɨɣ ɫɬɨɪɨɧɵ, ɚɤɬɢɜɢɫɬɚɦɢ ɫɬɨɪɨɧ- ɧɢɤɚɦɩɚɪɬɢɢ ɛɵɥɨ ɧɚɣɞɟɧɨ ɤɨɧɤɪɟɬɧɨɟ ɩɨɞɬɜɟɪɠɞɟɧɢɟ ɢɯɧɭɠɧɨ- ɫɬɢ, ɚ ɫ ɞɪɭɝɨɣ ɫɬɨɪɨɧɵ, ɨɫɭɳɟɫɬɜɥɹɥɚɫɶ ɷɤɫɩɥɭɚɬɚɰɢɹ ɨɛɪɚɡɚ «ɧɟ- ɞɪɟɦɥɸɳɟɝɨɜɪɚɝɚ», «ɨɫɚɠɞɟɧɧɨɣɤɪɟɩɨɫɬɢ». ɑɬɨ, ɟɫɬɟɫɬɜɟɧɧɨ, ɬɚɤ- ɠɟɜɵɫɬɭɩɚɥɨɜɤɚɱɟɫɬɜɟɦɨɛɢɥɢɡɭɸɳɟɝɨɮɚɤɬɨɪɚ. ȼɱɟɬɜɟɪɬɵɯ, ɷɤɫɩɥɭɚɬɚɰɢɹ ɚɤɬɭɚɥɶɧɨɣ ɬɟɦɚɬɢɤɢ. ɉɪɢ ɷɬɨɦ ɬɪɚɤɬɨɜɤɚ, ɢɧɬɟɪɩɪɟɬɚɰɢɹ ɷɬɨɣ ɬɟɦɚɬɢɤɢ ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɨɜɚɥɚ ɨ ɤɚɪ- ɞɢɧɚɥɶɧɨɣ ɪɟɜɢɡɢɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɪɚɤɬɢɤɢ ɩɨɫɥɟɞɧɢɯ ɞɟɫɹɬɢ ɥɟɬ ɫɬɪɚɧɵ.

42 Ɇɵ ɭɠɟ ɩɨɞɱɟɪɤɢɜɚɥɢ ɪɚɧɟɟ24, ɱɬɨ ɚɤɰɟɧɬ ɧɚ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨ- ɧɨɦɢɱɟɫɤɢɟɩɪɨɛɥɟɦɵɜɫɟɝɞɚɛɵɥ «ɤɨɧɶɤɨɦ», ɤɨɡɵɪɧɨɣɤɚɪɬɨɣɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɨɜ. ɗɬɨ ɫɜɨɟɝɨ ɪɨɞɚ «ɪɨɞɢɦɨɟ ɩɹɬɧɨ» ɤɨɦɦɭɧɢɡɦɚ ɢ ɤɚɤ ɢɞɟɨɥɨɝɢɢ, ɢɤɚɤɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢ, ɢɤɚɤɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɩɪɚɤɬɢɤɢ. ɂɦɨɥ- ɞɚɜɫɤɢɟ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ ɜɷɬɨɦɬɚɤɠɟ ɧɟɩɥɨɯɨ ɩɪɟɭɫɩɟɥɢ. ɋɨɰɢɚɥɶɧɨ- ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɚɹɩɪɨɛɥɟɦɚɬɢɤɚɹɜɢɥɚɫɶɨɞɧɢɦɢɡɷɩɢɰɟɧɬɪɨɜɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɗɬɨɬ ɬɚɤɠɟ ɛɵɥɨ ɜɵɢɝɪɵɲɧɵɦ ɦɨɦɟɧɬɨɦ, ɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɢɦ «ɝɚɧɞɢɤɚɩɨɦ» ɧɵɧɟɲɧɟɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬɵɩɨɫɬɚɪɚɥɢɫɶɡɚɞɟɣɫɬɜɨɜɚɬɶɜɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɦɦɟɫɫɚ- ɠɟɧɟɬɨɥɶɤɨɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɭɸ, ɧɨɢɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɫɭɞɚɪ- ɫɬɜɟɧɧɭɸɬɟɦɚɬɢɤɭ. Ɉɧɢɚɤɬɢɜɧɨɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɪɨɜɚɥɢɢɞɟɢɞɜɭɯɝɨɫɭ- ɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɯ ɹɡɵɤɨɜ, ɩɪɢɫɨɟɞɢɧɟɧɢɹ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɤ ɫɨɸɡɭ ©ɊɨɫɫɢɹȻɟɥɚɪɭɫɶ», ɢɝɪɚɹɧɟɬɨɥɶɤɨɧɚɧɚɫɬɪɨɟɧɢɹɯɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɯ ɦɟɧɶɲɢɧɫɬɜ, ɧɨ ɢ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣ ɬɢɬɭɥɶɧɨɣ ɧɚɰɢɢ, ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɛɢɡɧɟɫɚ, ɡɚɢɧɬɟɪɟɫɨɜɚɧɧɨɝɨ ɜ ɛɨɥɟɟ ɚɤɬɢɜɧɨɦ, ɜɵɝɨɞ- ɧɨɦɢɛɟɫɩɪɨɛɥɟɦɧɨɦɩɪɨɞɜɢɠɟɧɢɢɧɚɪɨɫɫɢɣɫɤɢɣɪɵɧɨɤ. ɋɨɟɞɢɧɟɧɢɟ ɚɤɬɭɚɥɶɧɵɯ ɬɟɦ ɤɚɤ ɢɡ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɨɣ, ɬɚɤɢɢɡɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣɫɮɟɪɞɚɜɚɥɨɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶɫɨ- ɡɞɚɬɶ ɦɨɳɧɵɣ ɚɝɢɬɚɰɢɨɧɧɨɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɢɣ «ɬɚɪɚɧ», ɫɩɨɫɨɛɧɵɣ ©ɩɪɨɛɢɬɶ» ɦɚɫɫɨɜɨɟɫɨɡɧɚɧɢɟɪɚɡɥɢɱɧɵɯɫɨɰɢɚɥɶɧɵɯɝɪɭɩɩɦɨɥɞɚɜ- ɫɤɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ. ȼɫɟ ɷɬɨ, ɩɨɦɧɨɠɟɧɧɨɟ, ɤɚɤ ɦɵ ɭɠɟ ɨɬɦɟɬɢɥɢ, ɧɚ ɱɟɬɤɨ ɜɵɪɚɠɟɧɧɭɸ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɭɸ ɜɨɥɸ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɫɨɡɞɚɜɚɥɨ ɰɟɧɬɪ ɩɪɢɬɹɠɟɧɢɹ ɢ ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɢ ɪɚɡɥɢɱɧɵɯ ɝɪɭɩɩ ɩɪɨɬɟɫɬɧɨɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ. Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɢ ɤɚɠɞɨɣ ɢɡ ɩɪɨɬɟɫɬɧɵɯ ɝɪɭɩɩ (ɚ, ɤɚɤɩɨɤɚɡɚɥɚɩɪɚɤɬɢɤɚ, ɬɚɤɢɦɢɝɪɭɩɩɚɦɢɨɤɚɡɚɥɨɫɶɩɨɞɚɜ-

24ɋɦ.: Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ. ȼɵɛɨɪɵɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɢɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɢɫɬɚɧɨɜ- ɥɟɧɢɹɦɧɨɝɨɩɚɪɬɢɣɧɨɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɫɢɫɬɟɦɵɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ. // MOLDOSCOPIE (ɉɪɨɛɥɟɦɵɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɚɧɚɥɢɡɚ). ɑɚɫɬɶ IV. / Ɇɨɥɞ. Ƚɍ. – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1994, ɫ.176-218; Ɇɨɲɧɹɝɚȼ. ȼɵɛɨɪɵɜɦɟɫɬɧɵɟɨɪɝɚɧɵ ɜɥɚɫɬɢɢɩɪɨɛɥɟɦɵɤɨɧɫɨɥɢɞɚɰɢɢɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɫɬɢ ɜ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɟ Ɇɨɥɞɨɜɚ. // MOLDOSCOPIE (ɉɪɨɛɥɟɦɵ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɚɧɚɥɢɡɚ). ɑɚɫɬɶ VII. / ɆɨɥɞȽɍ. – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1995, ɫ.178-221; Ɇɨɲɧɹɝɚȼ. ɉɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ (1998) ɜɵɛɨɪɵ ɢ ɭɩɪɨɱɟɧɢɟ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ ɜ Ɇɨɥɞɨɜɟ. // Ɇɨɥɞɨɜɚ – 98. ɉɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɪɟɚɥɢɢɢɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟɜɵɛɨɪɵ. / East – West Parliamentary Practice Project. – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1998, ɫ.60-96.

43 ɥɹɸɳɚɹɱɚɫɬɶɧɚɫɟɥɟɧɢɹɫɬɪɚɧɵ) ɧɚɯɨɞɢɥɢ «ɫɜɨɣɩɪɨɬɟɫɬ, ɫɜɨɟ «ɹ» ɜ ɩɪɟɞɥɨɠɟɧɢɹɯɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ. ȼɩɹɬɵɯ, ɩɨɩɭɥɢɡɦɢɫɨɰɢɚɥɶɧɚɹɞɟɦɚɝɨɝɢɹɜɷɤɫɩɥɭɚɬɚɰɢɢɩɪɨ- ɬɟɫɬɧɨɝɨɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ. ɗɬɨɬɜɵɜɨɞɧɟɹɜɥɹɟɬɫɹɞɚɧɶɸɚɧɬɢɤɨɦɦɭɧɢɡ- ɦɭ. ɇɨ ɤɚɤ ɦɨɠɧɨ ɨɰɟɧɢɬɶ ɩɨɞɪɭɝɨɦɭ ɩɪɨɞɚɠɭ ɜ ɯɨɞɟ ɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɯɥɟɛɚɩɨ 16 ɛɚɧɶ (ɤɨɩɟɟɤ) ɢɤɨɥɛɚɫɵɩɨ 2 ɥɟɹɢ 20 ɛɚɧɶ – ɧɚɩɨɦɢɧɚɧɢɟɨɫɨɜɟɬɫɤɢɯɰɟɧɚɯɢ, ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɨɛɟɳɚɧɢɟ ɢɧɨɝɞɚɩɨɞɫɨɡɧɚɬɟɥɶɧɨɟ, ɢɧɨɝɞɚɫɨɡɧɚɬɟɥɶɧɨɟ, ɨɫɨɡɧɚɧɧɨɚɪɬɢɤɭɥɢ- ɪɭɟɦɨɟ), ɱɬɨ «ɫɩɪɢɯɨɞɨɦɧɚɫɤɜɥɚɫɬɢɛɭɞɟɬɬɚɤɠɟɢɞɚɠɟɥɭɱɲɟ». Ʉɚɤɦɨɠɧɨɨɰɟɧɢɬɶɬɚɤɭɸ «ɭɫɬɚɧɨɜɤɭɧɚɢɝɪɭ»: «ɇɟɝɨɜɨɪɢɬɟɥɸɞɹɦ ©ɇɟɬ». ȼɫɟ, ɱɬɨ ɨɧɢ ȼɚɦ ɝɨɜɨɪɹɬ, ɩɪɨɫɹɬ, - ɨɛɟɳɚɣɬɟ ɜɵɩɨɥɧɢɬɶ». Ʉɨɦɦɟɧɬɚɪɢɢ, ɤɚɤɝɨɜɨɪɢɬɫɹ, ɢɡɥɢɲɧɢ. ȼɲɟɫɬɵɯ. ɂɯɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹɤɚɦɩɚɧɢɹɪɚɡɜɨɪɚɱɢɜɚɥɚɫɶɧɚɮɨɧɟ ɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɨɝɨ, ɧɟɝɚɬɢɜɧɨɝɨɢɦɢɞɠɚɩɪɚɜɵɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɫɤɨɦɩɪɨɦɟɬɢɪɨɜɚɥɢ ɫɟɛɹ ɤɚɤ ɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɫɬɶɸ ɞɟɣɫɬɜɢɹ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɨɝɨɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɚ «Ⱥɥɶɹɧɫɚɡɚɞɟɦɨɤɪɚɬɢɸɢɪɟɮɨɪɦɵ», ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ «ɚɥɝɨɪɢɬɦɚ», ɬɚɤɢɧɟɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɶɸɪɟɚɥɢɡɨɜɚɬɶɜɬɨɦ ɱɢɫɥɟɢɫɜɨɟɪɟɲɟɧɢɟ – ɜɵɛɪɚɬɶɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɧɚɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɦɢɜɵ- ɛɨɪɚɦɢɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟɜɞɟɤɚɛɪɟ 2000 ɝɨɞɚ. ȼɨɬɥɢɱɢɟɨɬɧɢɯɤɨɦɦɭ- ɧɢɫɬɵ ɫɭɦɟɥɢ ɭɛɟɞɢɬɶ ɥɸɞɟɣ, ɱɬɨ ɢɦ ɜ ɨɬɥɢɱɢɟ ɨɬ ɩɪɚɜɵɯ ɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɜɨɥɢɧɟɡɚɧɢɦɚɬɶɢɨɧɢ, ɩɪɢɣɞɹɜɨ ɜɥɚɫɬɶ, ɫɭɦɟɸɬɪɟɚɥɢɡɨɜɚɬɶɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɟɨɛɟɳɚɧɢɹ. ȼɫɟɞɶɦɵɯ. Ƚɢɛɤɨɫɬɶ, ɮɥɟɤɫɢɛɢɥɶɧɨɫɬɶ ɜ ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɢ ɬɟɯ ɢɥɢ ɢɧɵɯ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɣ. ɗɬɨ ɤɚɫɚɟɬɫɹ ɢ ɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢ ɛɟɫɩɥɚɬɧɵɯɩɪɨɞɚɠɯɥɟɛɚɢɤɨɥɛɚɫɵ, ɤɨɬɨɪɵɟɨɫɭɳɟɫɬɜɥɹɥɢɫɶɬɨɥɶ- ɤɨ ɜ ɧɚɱɚɥɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɱɬɨɛɵ ɩɪɢɜɥɟɱɶ ɜɧɢɦɚɧɢɟ ɢ ɫɢɦɩɚɬɢɢɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɱɬɨɛɵɫɥɭɯɢ, ɨɛɪɚɫɬɚɹɧɨɜɵɦɢɩɨɞɪɨɛɧɨɫɬɹɦɢ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ «ɦɚɧɧɵ ɧɟɛɟɫɧɨɣ» ɩɨɩɨɥɡɥɢ ɩɨ ɫɬɪɚɧɟ ɢ ɪɚɛɨ- ɬɚɥɢɧɚɢɯɢɦɢɞɠ. ɉɨɬɨɦɭɱɬɨɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦ, ɧɟɫɦɨɬɪɹɧɚɧɚɥɢɱɢɟ ɲɢɪɨɤɢɯ ɮɢɧɚɧɫɨɜɵɯ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɟɣ, ɛɵɥɨ ɛɵ ɧɟɜɨɡɦɨɠɧɨ ɞɟɥɚɬɶ ɷɬɨ, ɩɪɨɞɨɥɠɚɬɶɜɬɨɦɠɟ ɞɭɯɟ ɧɚ ɩɪɨɬɹɠɟɧɢɢ ɜɫɟɣ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɗɬɨ ɤɚɫɚɥɨɫɶ ɢ ɩɨɥɟɦɢɱɧɨɫɬɢ, ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɹ ɤɪɢɬɢɤɢ ɜɢɡɛɢ- ɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɍɱɢɬɵɜɚɹɭɫɬɚɥɨɫɬɶɥɸɞɟɣɨɬɤɪɢɬɢɤɢɢɨɛɥɢ- ɱɟɧɢɣɜɫɟɝɨɢɜɫɹ («ɟɫɥɢɤɪɢɬɢɤɭɸɬ, ɨɛɥɢɜɚɸɬɝɪɹɡɶɸɞɪɭɝɢɯ, ɡɧɚ- ɱɢɬ, ɨɧɢɧɟɦɨɝɭɬɧɢɱɟɝɨɫɤɚɡɚɬɶɤɨɧɫɬɪɭɤɬɢɜɧɨɝɨ»), ɨɧɢɩɨɫɬɪɨɢɥɢ

44 ɫɜɨɸ ɬɚɤɬɢɤɭ ɧɚ ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɢ ɤɪɢɬɢɤɢ ɜ ɯɨɞɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚ- ɧɢɢ. Ʉɨɝɞɚɠɟɜɨɡɧɢɤɥɚɩɨɬɪɟɛɧɨɫɬɶɜɤɪɢɬɢɤɟ, ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵɩɨɞɨɛ- ɧɨɞɪɭɝɢɦɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɤɨɧɤɭɪɟɧɬɚɦɨɬɤɚɡɚɥɢɫɶɨɬɢɦɢɞɠɚɛɥɚɝɨ- ɫɬɧɨɝɨɤɨɧɫɬɪɭɤɬɢɜɢɫɬɚɢɫɬɚɥɢɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɨɜɚɬɶɧɟɦɚɥɨɩɪɢɦɟɪɨɜ ɢɢɡɨɳɪɟɧɧɨɝɨ, ɢɧɟɱɢɫɬɨɩɥɨɬɧɨɝɨɤɪɢɬɢɤɚɧɫɬɜɚ. Ɉɳɭɬɢɜ ɨɩɚɫɧɨɫɬɶ ɩɨɬɟɪɢ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɣ ɱɚɫɬɢ ɝɨɥɨɫɨɜ ɨɬ ɞɟɹ- ɬɟɥɶɧɨɫɬɢɤɨɦɚɧɞɵȻɪɚɝɢɲɚ, ɨɧɢɫɬɚɥɢɚɤɬɢɜɧɟɟ ɪɚɡɵɝɪɵɜɚɬɶɤɪɢ- ɬɢɱɟɫɤɭɸɤɚɪɬɭ. ɗɬɨɢɧɚɟɡɞɵɧɚȻɪɚɝɢɲɚ («ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟɚɞɦɢɧɢ- ɫɬɪɚɬɢɜɧɨɝɨɪɟɫɭɪɫɚɜɯɨɞɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ», ɷɬɨɢɫɬɢɦɭ- ɥɢɪɨɜɚɧɢɟ ɧɟɝɚɬɢɜɧɨɝɨ ɨɬɫɜɟɬɚɢɦɢɞɠɚɉɪɟɡɢɞɟɧɬɚɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ ɧɚ ɤɨɦɚɧɞɭ Ȼɪɚɝɢɲɚ, ɢ ɬɞ.). ɂɜɷɬɨɦɩɥɚɧɟ, ɩɨɜɟɞɟɧɢɟ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ ɛɥɢɡɤɨɩɨɜɟɞɟɧɢɸɩɪɚɜɵɯ «ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ» ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ, ɭ ɤɨɬɨɪɵɯɧɟɨɫɬɚɥɨɫɶɧɢɱɟɝɨɢɧɨɝɨ, ɤɚɤɢɫɤɚɬɶɫɜɨɣɲɚɧɫɜɯɨɪɟɤɪɢ- ɬɢɤɨɜɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ, ɫɪɚɜɧɢɜɚɹɰɟɧɭɧɚɯɥɟɛɩɪɢɢɯɩɪɚɜɥɟɧɢɢɢɩɪɚ- ɜɥɟɧɢɢɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ (Ȼɪɚɝɢɲɚ). Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɩɨɫɥɟɡɚɜɟɪɲɟɧɢɹɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɥɢɞɟɪ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ ɫɚɦ ɩɪɢɡɧɚɥ, ɱɬɨ ɤɪɢɬɢɤɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ, ɧɚɩɪɢɦɟɪ, ɛɵɥɚ ɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɚɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɢɰɟɥɹɦɢ. ȺɜɰɟɥɨɦɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨȻɪɚ- ɝɢɲɚɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɭɫɬɪɚɢɜɚɟɬ. ȼɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ 2001 ɝɨɞɚɩɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɹɜɢ- ɥɚɫɶ ɜɨ ɦɧɨɝɨɦ «ɜɫɟɹɞɧɨɣ», «ɯɜɚɬɚɸɳɟɣ ɜɫɟɯ» ɩɚɪɬɢɟɣ («catch all party»). Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬɵ ɜɵɛɪɚɥɢ ɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢ ɜɟɫɶ ɩɪɨɬɟɫɬɧɵɣ ɷɥɟɤ- ɬɨɪɚɬ, ɫɭɦɟɜɩɨɡɢɰɢɨɧɢɪɨɜɚɬɶɫɟɛɹ (ɩɟɪɫɨɧɢɮɢɰɢɪɨɜɚɬɶ) ɜɫɨɡɧɚɧɢɢ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɜ ɤɚɱɟɫɬɜɟ ɟɞɢɧɫɬɜɟɧɧɨɣ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɫɢ- ɥɵ, ɤɨɬɨɪɚɹɦɨɠɟɬɢɡɦɟɧɢɬɶɫɢɬɭɚɰɢɸɜɫɬɪɚɧɟ, ɜɨɜɥɚɫɬɢ, ɜɦɚ- ɬɟɪɢɚɥɶɧɨɦɩɨɥɨɠɟɧɢɢɥɸɞɟɣ. ɋɬɨɥɶɦɨɳɧɚɹɩɨɛɟɞɚɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɫɬɚɥɚɜɨɡɦɨɠɧɚɧɟɩɪɢ «ɢɝ- ɪɟɫɥɢɫɬɚ», ɫɩɨɧɬɚɧɧɨɫɬɢɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɹɧɵɧɟɲɧɢɯɬɟɯɧɨɥɨɝɢɣ, ɚɜ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ ɞɥɢɬɟɥɶɧɨɣ ɩɨɞɝɨɬɨɜɤɢ, ɚɩɪɨɛɚɰɢɢ ɧɚ ɩɪɚɤɬɢɤɟ ɞɪɭɝɢɯ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɤɚɦɩɚɧɢɣ (1995-1999 ɝɝ.) ɷɬɨɣɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣɫɬɪɚɬɟ- ɝɢɢ. Ɍɨ ɟɫɬɶ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ, ɤɚɤ ɢ ɏȾɇɉ, ɫɜɨɸ ɩɨɛɟɞɭ ɝɨɬɨɜɢɥɚ ɤɚɤ ɦɢɧɢɦɭɦɧɚɩɪɨɬɹɠɟɧɢɢɞɜɭɯɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɤɚɦɩɚɧɢɣ. ȼɫɟɞɪɭɝɢɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɩɵɬɚɜɲɢɟɫɹɪɚɡɵɝɪɚɬɶ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɭɸɢɥɢɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɭɸɩɪɨɛ- ɥɟɦɚɬɢɤɭ, ɩɟɪɟɯɜɚɬɢɬɶ ɭ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ ɧɟɝɚɬɢɜɧɭɸ ɨɰɟɧɤɭ ɞɟɹɬɟɥɶ- ɧɨɫɬɢ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɜɥɚɫɬɟɣ ɡɚɩɨɫɥɟɞɧɢɟ 10 ɥɟɬ, ɛɵɥɢ ɨɛɪɟɱɟɧɵ ɧɚ

45 ɧɟɭɞɚɱɭ. ȼɤɨɧɬɟɤɫɬɟɷɬɨɝɨɫɬɚɧɨɜɢɬɫɹɹɫɧɵɦ, ɱɬɨɞɥɹɩɪɨɯɨɠɞɟɧɢɹ 6-ɩɪɨɰɟɧɬɧɨɝɨ ɛɚɪɶɟɪɚ ɧɚɞɨ ɛɵɥɨ ɞɚɬɶ ɢɧɨɣ ɩɪɨɛɥɟɦɧɵɣ ɦɟɫɫɚɠ, ɤɚɤɷɬɨɫɞɟɥɚɥɢɏȾɇɉɢɥɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɛɥɨɤ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ».

2.4. ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɥɢɛɟɪɚɥɶɧɚɹɩɚɪɬɢɹ (ɇɅɉ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɩɚɪɬɢɢ – ɫɬɢɥɢɡɨɜɚɧɧɨɟɫɨɥɧɰɟɫɪɚɫɯɨ- ɞɹɳɢɦɢɫɹɥɭɱɚɦɢ, ɨɛɪɚɦɥɟɧɧɨɟɜɨɨɛɪɚɠɚɟɦɵɦɤɪɭɝɨɦ, ɧɚɮɨɧɟɤɨ- ɬɨɪɨɝɨɜɨɫɩɪɨɢɡɜɟɞɟɧɵɢɧɢɰɢɚɥɵɧɚɡɜɚɧɢɹɩɚɪɬɢɢ – PNL. ȼɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɚɤɰɟɧɬɞɟɥɚɥɫɹɧɚɫɜɨɟɣɧɟɩɪɢɱɚɫɬ- ɧɨɫɬɢ ɤ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɦ, ɩɪɚɜɢɜɲɢɦ ɜ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɟ Ɇɨɥɞɨɜɚɩɨɫɥɟɞɧɢɟ 10 ɥɟɬ. ɇɚɞɟɹɫɶɩɟɪɟɬɹɧɭɬɶɧɚɫɟɛɹɪɚɡɨɱɚɪɨɜɚɜ- ɲɢɣɫɹɷɥɟɤɬɨɪɚɬɩɪɚɜɵɯɩɚɪɬɢɣ, ɥɢɛɟɪɚɥɵɩɨɞɜɟɪɝɚɥɢɤɪɢɬɢɤɟɩɚɪ- ɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ ɩɚɪɬɢɢ ɢ ɬɪɟɛɨɜɚɥɢɩɟɪɟɞɚɬɶɜɥɚɫɬɶ ɧɟɫɤɨɦɩɪɨɦɟɬɢɪɨ- ɜɚɜɲɢɦɫɹɩɚɪɬɢɹɦ. ɋɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨɫɬɢɪɚɞɢɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɷɬɨɧɟɬɚɤɜ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɦɫɩɢɫɤɟɥɢɛɟɪɚɥɨɜɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɦɧɨɝɨɢɡɜɟɫɬɧɵɯɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɢɯɞɟɹɬɟɥɟɣ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɚɩɪɨɬɹɠɟɧɢɢɩɨɫɥɟɞɧɟɝɨɞɟɫɹɬɢɥɟɬɢɹ ɛɵɥɢɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ, ɜɨɜɥɚɫɬɧɵɯɫɬɪɭɤɬɭɪɚɯɩɨɥɢɧɢɢɞɪɭɝɢɯɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɢɯɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣɢɨɫɬɚɜɢɥɢɫɜɨɣɫɥɟɞɜɧɨɜɟɣɲɟɣɢɫɬɨɪɢɢ ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɣɆɨɥɞɨɜɵ (Ȼɨɪɲɟɜɢɱ, ɉɥɭɝɚɪɭ, ɉɚɜɥɢɱɟɧɤɨ, ɋɬɪɚɣɫɬɹ- ɧɭ, ɐɚɪɚɧɭɢɞɪ.) ɇɚɥɢɛɟɪɚɥɨɜɪɚɛɨɬɚɥɢɡɜɟɫɬɧɵɣɢɭɤɨɪɟɧɢɜɲɢɣɫɹɜɦɚɫɫɨɜɨɦ ɫɨɡɧɚɧɢɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɣɫɢɦɜɨɥ “ɜɨɫɯɨɞɹɳɟɟɫɨɥɧɰɟ”. ɇɚɡɜɚɧɢɟɩɚɪ- ɬɢɢ, ɟɟɥɢɞɟɪ – ɆɊɭɫɭɢɡɜɟɫɬɧɵɜɪɟɫɩɭɛɥɢɤɟɧɟɩɟɪɜɵɣɝɨɞ. ɉɚɪ- ɬɢɹ ɨɛɥɚɞɚɟɬ ɧɟɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɵɦ, ɧɨ ɨɬɦɨɛɢɥɢɡɨɜɚɧɧɵɦ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɨɦ (2-2,5%). Ɉɩɹɬɶ ɠɟ ɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨɫɬɢ ɪɚɞɢ ɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɷɬɨɬ ɷɥɟɤɬɨ- ɪɚɥɶɧɵɣɫɟɝɦɟɧɬɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɥɫɹɟɲɟɜɩɟɪɢɨɞ, ɤɨɝɞɚɥɢɛɟɪɚɥɵɭɱɚ- ɫɬɜɨɜɚɥɢɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɤɚɦɩɚɧɢɹɯɜɫɨɫɬɚɜɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɛɥɨ- ɤɨɜ 1994 ɢ 1998 ɝɨɞɨɜ. Ʌɢɛɟɪɚɥɵ ɩɵɬɚɥɢɫɶ “ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨ ɩɨɞɪɚɫɬɢ”, ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɪɭɹ ɢɞɟɸɫɨɸɡɚ “ɊɭɦɵɧɢɢɆɨɥɞɨɜɵ” ɚɥɹ «ɊɨɫɫɢɹȻɟɥɚɪɭɫɶ» ɢ ɫɨɡɞɚɜɜ ɩɪɟɞɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣ ɩɟɪɢɨɞ “ɤɨɦɢɬɟɬ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨ ɫɩɚɫɟɧɢɹ” ɜɨ ɝɥɚɜɟ ɫ ɪɹɞɨɦ ɢɡɜɟɫɬɧɵɯ ɥɢɱɧɨɫɬɟɣ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɢ ɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɛɨɦɨɧɞɚ. Ɉɞɧɚɤɨɜɫɬɪɚɬɟɝɢɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ 2001 ɝɨɞɚɷɬɚɢɞɟɹɫɨɲɥɚɧɚɧɟɬ, ɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɧɟɩɪɢɫɭɬɫɬɜɨɜɚɥɚ.

46 ɇɚ ɥɢɛɟɪɚɥɨɜ ɪɚɛɨɬɚɥɚ ɱɚɫɬɧɚɹ ɬɟɥɟɫɬɭɞɢɹ “Catalan”, ɨɛɥɚɞɚ- ɸɳɚɹɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɦɢɢɧɨɮɪɦɚɰɢɨɧɧɵɦɢɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɹɦɢɢɩɪɨɮɟɫ- ɫɢɨɧɚɥɶɧɵɦɢɠɭɪɧɚɥɢɫɬɫɤɢɦɢɤɚɞɪɚɦɢ. ɋɪɟɞɢ ɧɟɫɨɦɧɟɧɧɵɯ ɞɨɫɬɨɢɧɫɬɜ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ ɩɚɪ- ɬɢɢɛɵɥɢɟɟɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɢɟɜɢɞɟɨɤɥɢɩɵ. ȼɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶ ɷɬɨɤɚɫɚɟɬɫɹɜɢɞɟɨɤɥɢɩɚɚɧɬɢɫɬɭɪɡɨɜɫɤɨɣɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɢ “Ɇɵɡɧɚ- ɟɦ, ɤɚɤɷɬɨɞɟɥɚɬɶ”. ɉɨɦɧɟɧɢɸɫɩɟɰɢɚɥɢɫɬɨɜ, ɷɬɨɬɜɢɞɟɨɤɥɢɩɛɵɥɢ ɥɭɱɲɢɦɜɬɟɥɟɜɢɡɢɨɧɧɨɣɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɟɧɵɧɟɲɧɟɣ (2001) ɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ɉɩɟɪɚɬɢɜɧɨ ɫɨɡɞɚɧɧɵɣ, ɫɯɜɚɬɵɜɚɸɳɢɣ ɢ ɨɛɵɝɪɵɜɚɸɳɢɣ ɨɫ- ɧɨɜɧɵɟɦɨɦɟɧɬɵɦɟɫɫɚɠɚȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɩɨɫɬɪɨɟɧɧɵɣɧɚɩɨɞɬɜɟɪɠɞɟɧɢɢɩɨɡɢɰɢɣɫɨɡɞɚɬɟɥɟɣɤɥɢ- ɩɚɫɥɨɜɚɦɢɥɢɞɟɪɚɩɚɪɬɢɢɂɋɬɭɪɡɵ, ɨɧɜɵɡɵɜɚɥɭɥɵɛɤɭɢɜɨɫ- ɯɢɳɟɧɢɟ ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɧɵɦɢ ɩɪɢɟɦɚɦɢ ɢ ɧɚɯɨɞɤɚɦɢ ɚɜɬɨɪɨɜ ɤɥɢɩɚ. ɉɨɫɥɟɩɨɹɜɥɟɧɢɹɬɚɤɨɝɨɤɥɢɩɚɜɵɫɦɟɹɧɧɵɟɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵɨɛɵɱɧɨɫɧɢ- ɦɚɸɬɤɥɢɩ, ɜɵɡɜɚɜɲɢɣɫɬɨɥɶɦɨɳɧɵɣɤɨɧɬɪɜɵɩɚɞ. Ⱦɶɹɤɨɜɫɤɨɫɬɭɪ- ɡɨɜɫɤɚɹɤɨɦɚɧɞɚɷɬɨɜɨɛɳɟɦɬɨɢɫɞɟɥɚɥɚ, ɧɨɩɪɟɠɞɟ – ɡɚɹɜɢɥɚɩɪɨ- ɬɟɫɬɜɄɨɦɢɬɟɬɩɨɚɭɞɢɨɜɢɡɭɚɥɭɧɚɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɢɣɤɥɢɩɥɢ- ɛɟɪɚɥɨɜ “ɤɚɤ ɭɧɢɠɚɸɳɢɣ ɱɟɫɬɶ ɢ ɞɨɫɬɨɢɧɫɬɜɨ ɥɢɞɟɪɨɜ ɩɚɪɬɢɢ”. Ʉɨɦɢɬɟɬɩɨɚɭɞɢɨɜɢɡɭɚɥɭɨɞɟɪɧɭɥɥɢɛɟɪɚɥɨɜ, ɩɪɢɝɪɨɡɢɜɫɚɧɤɰɢɹɦɢ ɜɨɬɧɨɲɟɧɢɢ ɬɟɥɟɫɬɭɞɢɢ “Catalan”. ɋɚɧɤɰɢɢ ɛɵɥɢ ɜɜɟɞɟɧɵɢ ɬɟɥɟ- ɜɟɳɚɧɢɟ “Catalan” ɛɵɥɨɩɪɢɨɫɬɚɧɨɜɥɟɧɨɡɚɧɟɫɤɨɥɶɤɨɞɧɟɣɞɨɜɵɛɨ- ɪɨɜ. Ⱦɚɧɧɨɟɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɨɹɜɢɥɨɫɶ “ɩɨɫɥɟɞɧɟɣɤɚɩɥɟɣɜɱɚɲɟɬɟɪ- ɩɟɧɢɹ”. ɋɭɬɶɜɬɨɦ, ɱɬɨɭɬɟɥɟɫɬɭɞɢɢ “Catalan” ɡɚ 1,5 ɝɨɞɚɞɨɜɵɛɨ- ɪɨɜɢɫɬɟɤɥɚɥɢɰɟɧɡɢɹɧɚɜɟɳɚɧɢɟɢɟɟɧɟɞɨɥɠɧɵɛɵɥɢɞɨɩɭɫɤɚɬɶɤ ɭɱɚɫɬɢɸɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɩɨɥɢɬɢɤɚɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚ Ʉɨɦɢɬɟɬɚ ɩɨ ɚɭɞɢɜɢɡɭɚɥɭ ɧɟ ɫɨɡɞɚɜɚɬɶ ɫɟɛɟ ɧɟɩɪɢɹɬɧɵɯ ɫɢɬɭɚɰɢɣ, ɢɡɛɟɠɚɬɶɜɫɹɤɭɸɤɨɧɮɥɢɤɬɧɨɫɬɶɩɪɢɜɟɥɚɤɨɛɪɚɬɧɨɦɭ: - ɩɪɟɜɪɚɳɟ- ɧɢɸɚɭɞɢɨɜɢɡɭɚɥɚɜɤɨɦɢɬɟɬɩɨɰɟɧɡɭɪɟɩɪɨɲɥɵɯɫɨɜɟɬɫɤɢɯɜɪɟɦɟɧ, ɤɨɬɨɪɵɣ, ɧɟɹɜɥɹɹɫɶɭɱɚɫɬɧɢɤɨɦɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɫɬɚɧɨɜɢɥ- ɫɹ ɟɟ ɨɫɧɨɜɧɵɦɢɝɪɨɤɨɦ. Ɋɨɥɶɚɭɞɢɨɜɢɡɭɚɥɚɜɬɪɚɧɫɮɨɪɦɚɰɢɢɦɨɥ- ɞɚɜɫɤɢɯ ɋɆɂ ɢɡ ɢɧɫɬɪɭɦɟɧɬɚ ɢɧɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɜ ɫɪɟɞ- ɫɬɜɨɩɪɨɩɚɝɚɧɞɵɨɱɟɜɢɞɧɨ. Ɉɞɧɚɤɨ ɩɪɢ ɜɫɟɯ ɩɥɸɫɚɯ ɥɢɛɟɪɚɥɚɦ ɧɟ ɭɞɚɥɨɫɶ ɧɟ ɬɨɥɶɤɨ ɧɚ- ɛɪɚɬɶɧɟɨɛɯɨɞɢɦɵɯ 6 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜɝɨɥɨɫɨɜ, ɧɨɞɚɠɟɜɵɣɬɢɡɚɩɪɟɞɟɥɵ

47 ɫɜɨɟɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɫɟɝɦɟɧɬɚ. ɉɪɢɱɢɧ ɷɬɨɦɭ ɦɧɨɝɨ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɧɚ ɧɚɲɜɡɝɥɹɞ, ɨɞɧɨɣɢɡɜɚɠɧɟɣɲɢɯɩɪɢɱɢɧɹɜɥɹɟɬɫɹɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɥɢɞɟ- ɪɚ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɥɢɱɧɨɫɬɟɣ ɜ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɦ ɫɩɢɫɤɟ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɢɯ ɜɵɫɨɤɢɦ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɦ ɪɟɣɬɢɧɝɨɦ. ȼ ɩɪɢɧɰɢɩɟ ɫɭɞɶɛɚ ɧɚɰɢɨɧɚɥ- ɥɢɛɟɪɚɥɨɜɜɨɦɧɨɝɨɦɫɯɨɠɚɫɫɭɞɶɛɨɣɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɨɜ.

2.5.Ɉɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɞɜɢɠɟɧɢɟ «Pentru ordine úi dreptate» ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɞɜɢɠɟɧɢɹ «Pentru ordine úi dreptate» («Ɂɚ ɩɨɪɹɞɨɤɢɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨɫɬɶ») – ɥɨɡɭɧɝ «Jos mafia» («Ⱦɨɥɨɣɦɚɮɢɸ») ɜ ɤɪɭɝɟ. Ⱦɚɧɧɨɟ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟ ɞɜɢɠɟɧɢɟɜɩɟɪɜɵɟɩɪɢɧɹɥɨ ɭɱɚɫɬɢɟɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ɉɧɨɝɨɬɨɜɢɥɨɫɶɤɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ 2002 ɝɨɞɚ. ɉɪɢ ɷɬɨɦ ɥɢɞɟɪɵ ɞɚɧɧɨɝɨ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɨɝɨɞɜɢɠɟɧɢɹɫɬɪɟɦɢɥɢɫɶɩɨɣɬɢɤɥɚɫɫɢɱɟɫɤɢɦɩɭɬɟɦɞɥɹɫɨ- ɡɞɚɧɢɹɫɢɥɶɧɨɣɢɚɜɬɨɪɢɬɟɬɧɨɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢ. Ɉɧɢɧɚɱɚɥɢɫ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɤɪɭɝɚ ɫɜɨɢɯ ɫɬɨɪɨɧɧɢɤɨɜ, ɚɤɬɢɜɚ ɛɭɞɭɳɟɝɨ ɨɛɳɟɫɬ- ɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɜɨɤɪɭɝɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɣɨɪɝɚɧɢɡɚ- ɰɢɢ «Ⱥɫɫɨɰɢɚɰɢɹ «Strategia civică», ɨɞɧɨɢɦɟɧɧɨɝɨɠɭɪɧɚɥɚ. ɉɪɨɜɟɞɹɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɟɞɟɣɫɬɜɢɹɩɨɜɧɟɞɪɟɧɢɸɜɦɚɫɫɨɜɨɟɫɨɡ- ɧɚɧɢɟɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹɢɞɟɣɞɚɧɧɨɣɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɣɨɪɝɚɧɢɡɚ- ɰɢɢ, ɨɧɢ ɫɬɚɥɢ ɝɨɬɨɜɢɬɶ ɛɚɡɭ ɞɥɹ ɩɨɹɜɥɟɧɢɹ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɨɝɨ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɩɥɚɧɢɪɭɹ ɜ ɞɚɥɶɧɟɣɲɟɦ, ɤ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɦ ɜɵɛɨɪɚɦ 2002 ɝɨɞɚ ɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɬɶ ɢɡ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɞɜɢɠɟɧɢɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɭɸ ɩɚɪɬɢɸ ɫ ɱɟɬɤɨɣ ɫɬɪɭɤɬɭɪɨɣ, ɢɞɟɨɥɨɝɢɟɣ, ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɦɫɟɝɦɟɧɬɨɦɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɦɧɟɧɢɹɢɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɩɨɞ- ɞɟɪɠɤɢ. Ɉɞɧɚɤɨ ɪɨɫɩɭɫɤ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɢ ɞɨɫɪɨɱɧɵɟ ɜɵɛɨɪɵ ɜɵɧɭɞɢɥɢ ɮɨɪɫɢɪɨɜɚɬɶɷɬɢɩɪɨɰɟɫɫɵ. ɗɬɚɩɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɛɚɡɵɨɛ- ɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɞɜɢɠɟɧɢɹɛɵɥɞɨɩɨɥɧɟɧ, ɩɪɨɜɨɞɢɥɫɹɩɚ- ɪɚɥɥɟɥɶɧɨ ɫ ɷɬɚɩɨɦ ɩɪɢɨɛɪɟɬɟɧɢɹ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣ ɩɨɞɞɟɪɠɤɢ, ɚɤ- ɬɢɜɧɨɝɨɭɱɚɫɬɢɹɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɇɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɱɬɨɜɷɬɨɦ ɛɵɥɚ ɫɜɨɹ ɥɨɝɢɤɚ. ɇɟɜɟɪɧɵɦ ɛɵɥɢ ɨɠɢɞɚɧɢɹ ɭɫɩɟɲɧɨɝɨ ɜɵɫɬɭɩ- ɥɟɧɢɹ (ɩɪɟɨɞɨɥɟɧɢɟ 6-ɩɪɨɰɟɧɬɧɨɝɨɛɚɪɶɟɪɚ) ɞɚɧɧɨɝɨɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ. Ɍɟɦ ɛɨɥɟɟ ɜ ɭɫɥɨɜɢɹɯ ɤɪɚɣɧɟ ɨɝɪɚɧɢɱɟɧɧɨɝɨ ɜɪɟɦɟɧɢ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ.

48 Ɉɞɧɚɤɨɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɭɱɚɫɬɢɟɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɦɨɠɧɨ ɜ ɰɟɥɨɦ ɫɱɢɬɚɬɶ ɭɫɩɟɲɧɵɦ. Ȼɵɥ ɧɚɤɨɩɥɟɧ ɨɩɵɬ ɭɱɚɫɬɢɹ ɜ ɢɡɛɢ- ɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɨɬɪɚɛɨɬɚɧɵɪɟɚɥɶɧɵɟɩɨɥɢɬɢɤɨɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɨɧ- ɧɵɟɞɟɣɫɬɜɢɹ, ɩɨɥɭɱɟɧɚɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɚɹɩɨɞɞɟɪɠɤɚɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹɧɟɥɶɡɹɧɟɨɬɦɟɬɢɬɶ, ɱɬɨɩɨɥɭɱɟɧɧɵɟɝɨɥɨɫɚɜɨ ɦɧɨɝɨɦ ɹɜɢɥɢɫɶ ɧɟ ɫɬɨɥɶɤɨ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɨɦ ɭɫɩɟɲɧɨɣ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢɞɜɢɠɟɧɢɹ, ɫɤɨɥɶɤɨɭɫɩɟɲɧɵɦɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟɦɩɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɨɝɨ (ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ) ɫɢɦɜɨɥɚ. ɂɯ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣ ɫɢɦɜɨɥ «jos mafia» ɨɬɬɹɝɢɜɚɥ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ ɧɟ ɫɬɨɥɶɤɨ ɨɬ ɫɧɟɝɭɪɨɜɫɤɢɯ ɱɚɫɨɜ (ɨɩɚ- ɫɟɧɢɹɉȼɋɆ), ɫɤɨɥɶɤɨɨɬɏȾɇɉ («jos mafia» - ɷɬɨɝɟɧɟɪɚɥȺɥɟɤ- ɫɟɣ», - ɢɦɟɧɧɨɬɚɤɭɬɜɟɪɠɞɚɥɢɧɚɩɪɨɜɟɞɟɧɧɵɯɮɨɤɭɫɝɪɭɩɩɚɯɦɨɥ- ɞɚɜɫɤɢɟɝɪɚɠɞɚɧɟ). ɇɟɥɶɡɹɧɟɨɬɦɟɬɢɬɶ, ɱɬɨɜɢɞɟɨɤɥɢɩɵɛɵɥɢɫɞɟɥɚɧɵɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɯɭɞɨɠɟɫɬɜɟɧɧɨ. Ɉɫɨɛɟɧɧɨ ɛɵɥɯɨɪɨɲ ɤɥɢɩ «ɋɬɪɟɥɹɸɳɚɹɜɦɚɮɢɸ ɫɧɚɣɩɟɪɫɤɚɹɜɢɧɬɨɜɤɚ». ɇɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɱɬɨɨɧɛɵɥɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɩɪɢɦɢ- ɬɢɜɟɧ ɩɨ ɫɪɚɜɧɟɧɢɸ ɫ ɞɪɭɝɢɦɢ «ɢɝɪɨɜɵɦɢ», ɬɟɚɬɪɚɥɢɡɨɜɚɧɧɵɦɢ ɤɥɢɩɚɦɢ («Capul lui MoĠRɫ vrem» ɢ «Ɇɚɮɢɹ – ɷɬɨɩɫɵ»). Ɉɞɧɚɤɨɷɬɢɞɜɚɤɥɢɩɚ, ɛɨɥɟɟɩɪɨɞɨɥɠɢɬɟɥɶɧɵɟɩɨɜɪɟɦɟɧɢ, ɛɵ- ɥɢ ɛɨɥɟɟ ɫɥɨɠɧɵɦɢ ɞɥɹ ɜɨɫɩɪɢɹɬɢɹ ɢ ɩɨɬɨɦɭ ɬɪɭɞɧɨ ɩɪɨɱɢɬɵɜɚɟ- ɦɵɦɢ. ɗɬɨɭɛɟɞɢɬɟɥɶɧɨɩɨɤɚɡɚɥɢɧɚɲɢɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɩɨɮɨɤɭɫɝɪɭɩ- ɩɚɦ ɜ ɬɨɦ ɱɢɫɥɟ ɫɪɟɞɢ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣ ɫɟɥɶɫɤɨɣ ɢɧɬɟɥɥɢɝɟɧɰɢɢ ɭɱɢɬɟɥɟɣ), ɤɨɬɨɪɵɟɧɟɦɨɝɥɢɢɯɜɟɪɧɨɩɨɧɹɬɶ. Ɉɞɧɚɤɨɩɪɢɦɢɬɢɜɢɡɦ ɜ ɯɭɞɨɠɟɫɬɜɟɧɧɨɦ ɢ ɤɨɝɧɢɬɢɜɧɨɦ (ɩɨɡɧɚɜɚɬɟɥɶɧɨɦ) ɩɥɚɧɟ, ɨɬɧɸɞɶ ɧɟɨɡɧɚɱɚɟɬɩɪɢɦɢɬɢɜɢɡɦɚ, ɩɪɨɢɝɪɵɲɚ, ɱɟɝɨɬɨɧɢɡɤɨɝɨɢɧɟɞɨɫɬɨɣ- ɧɨɝɨɜɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɪɟɤɥɚɦɟɢɩɪɨɩɚɝɚɧɞɟ.

2.6. ɉɚɪɬɢɹɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹɢɫɨɝɥɚɫɢɹɆɨɥɞɨɜɵ ɉȼɋɆ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɩɚɪɬɢɢ – ɱɚɫɵ, ɫɬɪɟɥɤɢɤɨɬɨɪɵɯɩɨɤɚɡɵ- ɜɚɸɬɞɜɟɧɚɞɰɚɬɶɢɬɪɢɦɢɧɭɬɵ. ɄɨɦɚɧɞɚɆɋɧɟɝɭɪɚɢɦɟɥɚɪɟɚɥɶɧɵɟɨɫɧɨɜɚɧɢɹɞɥɹɩɨɩɚɞɚɧɢɹɜ ɧɨɜɵɣ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬ ɫɬɪɚɧɵ ɞɚɠɟ ɜ ɭɫɥɨɜɢɹɯ 6-ɩɪɨɰɟɧɬɧɨɝɨ ɛɚɪɶɟɪɚ. ɇɚɥɢɱɢɟɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɦɫɩɢɫɤɟɩɟɪɜɨɝɨɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ, ɨɛɥɚ- ɞɚɸɳɟɝɨɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɜɵɫɨɤɢɦɪɟɣɬɢɧɝɨɦ. ɇɨɪɟɣɬɢɧɝɆɋɧɟɝɭɪɚ – ɷɬɨɪɟɣɬɢɧɝɧɢɫɯɨɞɹɳɢɣ. Ʉɚɤɫɬɨɱɤɢ ɡɪɟɧɢɹɟɝɨɨɬɥɭɱɟɧɢɹɨɬɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣɞɨɥɠɧɨɫɬɢ, ɬɚɤɢɫɬɨɱɤɢ

49 ɡɪɟɧɢɹ ɭɬɪɚɬɵ ɢɦ ɧɚɪɨɞɧɨɝɨ ɞɨɜɟɪɢɹ, ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɜɲɟɣ ɩɨɫɬɟɩɟɧɧɨ, ɧɚɩɪɨɬɹɠɟɧɢɢɛɨɥɟɟ 10 ɥɟɬ. Ɉɞɧɚɤɨɷɬɨɬɪɟɣɬɢɧɝɜɫɜɨɟɦɡɧɚɱɟɧɢɢ ɬɚɤɠɟɫɬɚɛɢɥɟɧɢɦɚɥɨɩɨɞɜɟɪɠɟɧɢɡɦɟɧɟɧɢɹɦ. ɗɬɨɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɨɤɚɤ ɬɟɦ, ɱɬɨɋɧɟɝɭɪɭɠɟɩɟɪɟɠɢɥɢɧɚɟɡɞɵɫɪɟɞɫɬɜɦɚɫɫɨɜɨɣɢɧɮɨɪɦɚ- ɰɢɢ, ɬɚɤɢɬɟɦ, ɱɬɨɟɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɷɜɨɥɸɰɢɹɩɪɟɬɟɪɩɟɥɚɜɫɟɜɨɡ- ɦɨɠɧɵɟ ɜɚɪɢɚɧɬɵ, ɨɩɪɟɞɟɥɢɥɚ ɟɝɨ ɧɵɧɟɲɧɸɸ ɰɟɧɧɨɫɬɶ, ɨɛɥɚɫɬɶ ɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɹɢɧɢɲɭɩɪɢɦɟɧɟɧɢɹ. ɋɨɝɥɚɫɧɨ ɧɚɲɢɦ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɦ, ɪɟɣɬɢɧɝ Ɇɋɧɟɝɭɪɚ ɜ ɩɟɪɢɨɞ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɛɵɥ 4-5 ɫɪɟɞɢɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹ. Ɉɞ- ɧɚɤɨɧɚɞɟɠɞɵɧɚɭɫɩɟɯɨɤɚɡɚɥɢɫɶɜɰɟɥɨɦɧɟɫɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɵɦɢ. ɉɪɢɱɢɧɷɬɨɝɨ, ɧɚɧɚɲɜɡɝɥɹɞ, ɧɟɫɤɨɥɶɤɨ. Ɉɞɧɚɤɨɨɫɧɨɜɧɵɟɫɜɹ- ɡɚɧɵ ɫ ɧɟɩɪɚɜɢɥɶɧɵɦ ɩɨɡɢɰɢɨɧɢɪɨɜɚɧɢɟɦ ɜ ɯɨɞɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɇɟ ɫɥɭɱɚɣɧɨ ɝɨɜɨɪɢɬɫɹ, ɱɬɨ ɩɪɚɜɢɥɶɧɨɟ ɩɨɡɢɰɢɨɧɢɪɨɜɚ- ɧɢɟɹɜɥɹɟɬɫɹɫɟɪɶɟɡɧɨɣɡɚɹɜɤɨɣɧɚɭɫɩɟɯ. ȼɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤɨɲɢɛɤɚɜ ɷɬɨɦɞɟɥɟɱɚɳɟɜɫɟɝɨɧɟɢɡɛɟɠɧɨɜɟɥɟɬɤɩɨɪɚɠɟɧɢɸɧɚɜɵɛɨɪɚɯ. Ʉɨɦɚɧɞɚ Ɇɋɧɟɝɭɪɚ, ɤɚɤ ɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬ ɩɪɚɤɬɢɤɚ, ɹɜɧɨ ɜ ɧɟɥɚɞɚɯ ɫɨ ɫɬɪɚɬɟɝɢɱɟɫɤɢɦɩɨɡɢɰɢɨɧɢɪɨɜɚɧɢɟɦ. Ɉɧɢɜɬɨɪɨɣɪɚɡɧɚɫɬɭɩɚɸɬ «ɧɚ ɝɪɚɛɥɢ», ɧɚɪɭɲɚɹɟɝɨɢɫɯɨɞɧɵɟɩɪɢɧɰɢɩɵ. ɉɟɪɜɵɣɪɚɡɷɬɨɩɪɨɢɡɨɲɥɨɜɯɨɞɟɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɯ (1996) ɜɵɛɨ- ɪɨɜ, ɤɨɝɞɚ ɋɧɟɝɭɪ, ɉȼɋɆ ɩɨɲɥɢ ɧɚ ɫɨɡɞɚɧɢɟ ɛɥɨɤɚ ɫ ɩɪɚɜɨɪɚɞɢ- ɤɚɥɶɧɵɦɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɦɧɚɰɢɨɧɚɥɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɨɤɪɚɫ- ɤɢ – ɏȾɇɎ. Ɍɟɦɫɚɦɵɦ, ɨɧɢɞɚɥɢɤɨɦɚɧɞɟɉɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨɜɵɢɝɪɵɲ- ɧɵɣ ɢ ɧɟɨɬɪɚɡɢɦɵɣ ɤɨɡɵɪɶ, ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟ ɤɨɬɨɪɨɝɨ, ɜ ɤɨɧɟɱɧɨɦ ɫɱɟɬɟ, ɨɛɟɫɩɟɱɢɥɨ ɩɨɛɟɞɭ ɢ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɨɟ ɤɪɟɫɥɨ Ʌɭɱɢɧɫɤɨɦɭ25. ȼɬɨɪɨɣɪɚɡɷɬɨɢɦɟɥɨɦɟɫɬɨɜɯɨɞɟɧɵɧɟɲɧɟɣɤɚɦɩɚɧɢɢɩɨɜɵɛɨɪɚɦ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ. ɋɭɬɶɜɬɨɦ, ɱɬɨɞɥɹɩɨɛɟɞɵɧɚɜɵɛɨɪɚɯɆɋɧɟɝɭɪɭɧɟɫɬɨɢɥɨ ɢɞɬɢ ɜ «ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɟ» ɩɥɚɜɚɧɢɟ. ɇɚɞɨ ɛɵɥɨ ɫɨɡɞɚɜɚɬɶ ɟɞɢɧɵɣ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣ ɛɥɨɤ ɫɨ ɫɜɨɢɦɢ ɩɚɪɬɧɟɪɚɦɢ ɩɨ ȺȾɊ, ɜ ɩɟɪɜɭɸ ɨɱɟ- ɪɟɞɶ, ɫ ɤɨɦɚɧɞɨɣ ȾȾɶɹɤɨɜɚ, ɧɚɢɛɨɥɟɟ ɛɥɢɡɤɨɣ ɩɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ

25 ɋɦ.: Ɇɨɲɧɹɝɚ ȼ. Ɇɨɥɞɨɜɚ – 96: ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ ɜɵɛɨɪɵ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɩɚɪɬɢɢ ɢ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɟ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ. / ɆɨɥɞȽɍ. – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1997; Ɇɨɲɧɹɝɚȼ. ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ: ɨɩɵɬɩɪɟɞ- ɲɟɫɬɜɭɸɳɢɯ (1991, 1996) ɢ ɩɟɪɫɩɟɤɬɢɜɵ ɩɪɟɞɫɬɨɹɳɟɣ (2000) ɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɵɯɤɚɦɩɚɧɢɣ. // ɗɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ ɢ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ ɜɵ- ɛɨɪɵ. / «CAPTES». – Ʉɢɲɢɧɟɜ, 2000, ɫ.57-76

50 ɨɪɢɟɧɬɚɰɢɹɦɢɧɚɢɛɨɥɟɟɪɚɫɩɨɥɨɠɟɧɧɨɣɤɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɭɫɉȼɋɆ. ɉɪɢɷɬɨɦɩɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨɜɢɧɚɡɚɬɨ, ɱɬɨɧɟɛɵɥɫɨɡɞɚɧɩɨɞɨɛɧɵɣɢɡ- ɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɛɥɨɤ, ɜɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɥɟɠɢɬɧɚɆɋɧɟɝɭɪɟ. ɇɚɲɚɧɚ- ɥɢɡɩɨɤɚɡɚɥ, ɱɬɨɩɪɟɬɟɧɡɢɹȾȾɶɹɤɨɜɚɧɚɥɢɞɟɪɫɬɜɨɜɭɫɩɟɲɧɨɦɩɪɨ- ɜɟɞɟɧɢɢɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɨɜɢɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɧɚ ɪɨɥɶɥɢɞɟɪɚɩɪɚɜɵɯɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟɧɟɨɩɪɚɜɞɚɥɚɫɶ26. ɉɨɷɬɨɦɭɜɷɬɢɯɭɫɥɨɜɢɹɯ (ɞɨɛɚɜɢɦɤɷɬɨɦɭɬɚɤɠɟɢɩɨɞɨɡɪɟɧɢɹ ɫɨɫɬɨɪɨɧɵɉȾɋɢɉȼɋɆ, ɱɬɨȾɶɹɤɨɜɢɝɪɚɟɬɜɡɚɤɭɥɢɫɧɵɟɢɝɪɵɫ ȼɨɪɨɧɢɧɵɦ ɧɚ ɩɪɟɞɦɟɬ ɬɚɣɧɨɣ ɩɨɞɞɟɪɠɤɢ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ ɤɚɧ- ɞɢɞɚɬɭɪɵ ɧɚɩɨɫɬɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ) ɟɝɨ ɢɧɢɰɢɚɬɢɜɵɧɚ ɫɨɡɞɚɧɢɟ ɧɨɜɨɝɨɫɨɜɦɟɫɬɧɨɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɹɩɪɚɜɨɰɟɧɬɪɢɫɬɫɤɨɣ ɨɪɢɟɧɬɚɰɢɢ ɛɵɥɨ ɨɛɪɟɱɟɧɨ ɧɚ ɩɪɨɜɚɥ. Ɉɬɫɸɞɚ, ɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɟ ɦɨɝɥɨ ɫɬɚɬɶɪɟɚɥɶɧɵɦ, ɟɫɥɢɛɵɫɢɧɢɰɢɚɬɢɜɨɣɟɝɨɫɨɡɞɚɧɢɹɜɵɫɬɭɩɢɥɧɚɢ- ɛɨɥɟɟɚɜɬɨɪɢɬɟɬɧɵɣɢɜɥɢɹɬɟɥɶɧɵɣɩɨɥɢɬɢɤ, ɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɸɳɢɣɨɞɧɭ ɢɡ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɫɬɪɭɤɬɭɪ, ɫɨɫɬɚɜɥɹɜɲɢɯ ɪɚɧɟɟ ȺȾɊ. ɂɦɟɧɧɨ Ɇɋɧɟɝɭɪ. ɗɬɨɝɨɧɟɩɪɨɢɡɨɲɥɨ. ɂɜɫɢɥɭɷɬɨɝɨɨɫɬɚɜɚɥɨɫɶɨɠɢɞɚɬɶ ɩɨɞɬɜɟɪɠɞɟɧɢɹ ɯɭɞɲɢɯ ɨɩɚɫɟɧɢɣ ɨɬɧɨɫɢɬɟɥɶɧɨ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɨɜ ɜɵɛɨ- ɪɨɜɞɥɹɷɬɨɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ. ɗɬɨɛɵɥɨɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɨɨɩɹɬɶɠɟɧɟɜɟɪɧɵɦɩɨɡɢɰɢɨɧɢɪɨɜɚɧɢɟɦ ɭɠɟɜɯɨɞɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ɋɟɱɶɢɞɟɬ ɨɛɚɤɰɟɧɬɢɪɨɜɚɧɢɢ Ɇɋɧɟɝɭɪɨɦ ɧɟɩɪɢɟɦɥɟɦɨɫɬɢ 2-ɯ ɹɡɵɤɨɜ. ɉɨɧɹɬɧɨ, ɱɬɨ ɧɟɩɪɢɹɬɢɟ ɷɬɨɝɨɬɟɡɢɫɚɹɜɥɹɟɬɫɹɞɥɹɆɋɧɟɝɭɪɚɧɟɬɨɥɶɤɨɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɵɦ, ɧɨɢ ɰɟɧɧɨɫɬɧɵɦ, ɢɞɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɦ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɭɬɜɟɪɠɞɟɧɢɟ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬ- ɜɟɧɧɨɫɬɢ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ (ɪɭɦɵɧɫɤɨɝɨ) ɹɡɵɤɚ, ɩɟɪɟɜɨɞ ɧɚ ɥɚɬɢɧɫɤɭɸ ɝɪɚɮɢɤɭ, ɹɜɢɥɨɫɶɜɨɦɧɨɝɨɦɨɞɧɢɦɢɡɜɚɠɧɟɣɲɢɯɞɨɫɬɢɠɟɧɢɣ, ɰɟɧ- ɧɨɫɬɟɣ ɢ ɫɦɵɫɥɨɜ ɠɢɡɧɢ ɋɧɟɝɭɪɚ, ɱɟɦ ɩɟɪɜɵɣ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬ Ɋɟɫɩɭɛ- ɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨɝɨɪɞɢɬɫɹ. Ɉɞɧɚɤɨɷɬɨɨɬɧɸɞɶɧɟɨɡɧɚɱɚɟɬ, ɱɬɨɜɭɫɥɨɜɢɹɯɧɢɳɟɧɫɤɨɝɨɦɚ- ɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹɥɸɞɢ, ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɚɪɲɟɟɩɨɤɨɥɟɧɢɟ, ɛɭ- ɞɭɬɠɟɪɬɜɨɜɚɬɶɭɥɭɱɲɟɧɢɟɦɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹ (ɤɨɬɨɪɨɟ ɢɦ ɨɛɟɳɚɥɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵɢɥɸɞɢɩɨɜɟɪɢɥɢɜɜɨɩɥɨɳɟɧɢɟɷɬɨɝɨɨɛɟɳɚ- ɧɢɹ) ɪɚɞɢɢɞɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɩɪɢɧɰɢɩɨɜ, ɜɬɨɦɱɢɫɥɟɢɜɨɛɥɚɫɬɢɹɡɵ-

26ɋɦ.: Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɊɭɫɧɚɤȽ. ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ (2000) ɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟ Ɇɨɥɞɨɜɚ: ɨɫɨɛɟɧɧɨɫɬɢ ɢ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XV. / USM. – Chiúinău, 2001, p.59-94

51 ɤɨɜɨɣ ɩɨɥɢɬɢɤɢ27. ɉɨɷɬɨɦɭ ɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨɟ «ɧɟɬ!» ɧɟ ɜɫɬɪɟɱɚɥɨ ɦɨɳɧɨɣ ɩɨɞɞɟɪɠɤɢ, ɧɟ ɩɪɢɜɥɟɤɚɥɨ ɧɟɨɩɪɟɞɟɥɢɜɲɢɯɫɹ ɥɸɞɟɣ, ɪɚ- ɛɨɬɚɥɨɬɨɥɶɤɨɧɚɬɟɯ, ɤɬɨɛɟɡɧɚɩɨɦɢɧɚɧɢɣɢɩɨɞɱɟɪɤɢɜɚɧɢɹɩɪɢɜɟɪ- ɠɟɧɧɨɫɬɢɨɞɧɨɦɭɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɦɭɹɡɵɤɭɛɵɥɜɤɨɦɚɧɞɟɫɬɨɪɨɧɧɢ- ɤɨɜɢɫɢɦɩɚɬɢɡɚɧɬɨɜɋɧɟɝɭɪɚ. ɉɨɷɬɨɦɭ «ɛɢɬɶɫɟɛɹɜɝɪɭɞɶ», ɜɢɞɟɬɶɜɷɬɨɦ «ɧɟɪɜ», ɫɭɬɶɫɜɨɟɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɦɟɫɫɚɠɚ, - ɷɬɨɡɧɚɱɢɬɦɚɪɝɢɧɚɥɢɡɨɜɚɬɶɫɟɛɹ, ɫɜɨɸ ɩɚɪɬɢɸ ɜ ɝɥɚɡɚɯ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ. Ɍɨ, ɱɬɨ ɩɪɢ- ɟɦɥɟɦɨɢɨɞɧɨɡɧɚɱɧɨɜɵɢɝɪɚɲɧɨɜɫɪɟɞɟɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣɬɜɨɪɱɟɫɤɨɣ, ɝɭɦɚɧɢɬɚɪɧɨɣɢɧɬɟɥɥɢɝɟɧɰɢɢ, ɨɬɧɸɞɶɧɟɫɬɨɥɶɠɟɜɵɢɝɪɵɲɧɨɜɫɪɟ- ɞɟɫɟɥɶɫɤɢɯɩɟɧɫɢɨɧɟɪɨɜ, ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣɬɢɬɭɥɶɧɨɣɧɚɰɢɢ. «Ɍɨɧɱɟɟ ɧɚɞɨɪɚɛɨɬɚɬɶ, ɝɨɫɩɨɞɚ!», - ɤɚɤɝɨɜɚɪɢɜɚɥɆɆɀɜɚɧɟɰɤɢɣ. ɉɨɩɵɬɤɚ ɫɵɝɪɚɬɶ ɩɪɨɬɢɜ Ȼɪɚɝɢɲɚ («ɰɟɧɵ ɩɪɢ ɋɧɟɝɭɪɟ ɢ ɩɪɢ Ʌɭɱɢɧɫɤɨɦ»), ɨɬɨɪɜɚɬɶ ɨɬ ɧɟɝɨ ɝɨɥɨɫɚ ɛɵɥɚ ɧɟɭɞɚɱɧɨɣ, ɩɨɬɨɦɭ ɱɬɨ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟɰɟɧɵɧɚɯɥɟɛɢɤɨɥɛɚɫɭɫɬɚɜɢɥɢɜɩɪɨɢɝɪɵɲɧɨɟ ɩɨɥɨɠɟɧɢɟ «ɤɨɦɚɧɞɭ ɋɧɟɝɭɪɚ» ɢ ɨɬɯɨɞɢɜɲɢɟ ɨɬ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɝɨɥɨɫɚ ɲɥɢɛɟɡ ɨɫɬɚɧɨɜɤɢ ɤ ȼɨɪɨɧɢɧɭ. ȼ ɫɪɚɜɧɟɧɢɢ ɫ ȼɨɪɨɧɢɧɵɦ, ɞɚ ɢ ɫ Ȼɪɚɝɢɲɟɦ, ɋɧɟɝɭɪ ɨɤɚɡɚɥɫɹ ɞɥɹ ɦɚɫɫɨɜɨɝɨ ɫɨɡɧɚɧɢɹ «persona non- grata» ɜ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɨɣ ɫɮɟɪɟ, ɭɫɩɟɲɧɨɟ ɪɚɡɜɢɬɢɟ ɤɨɬɨ- ɪɨɣɨɤɚɡɚɥɚɫɶɩɪɢɜɚɬɢɡɢɪɨɜɚɧɧɨɣ (ɩɟɪɫɨɧɢɮɢɰɢɪɨɜɚɧɧɨɣ) ɫɪɚɡɧɵɯ ɫɬɨɪɨɧɢɜɪɚɡɥɢɱɧɨɣɫɬɟɩɟɧɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦɢɢɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨɦȻɪɚ- ɝɢɲɚ. ɉɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɜɪɟɦɹɨɫɬɚɧɨɜɢɥɨɫɶɞɥɹɋɧɟɝɭɪɚɢɟɝɨɤɨɦɚɧɞɵ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɤɚɤ ɩɨɤɚɡɵɜɚɥɢ ɧɚɲɢ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɢɧɬɟɧɫɢɮɢɤɚɰɢɹ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ ɜɟɥɚ ɤ ɫɧɢɠɟɧɢɸ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯ ɲɚɧɫɨɜ ɉȼɋɆ. Ɍɨɟɫɬɶɜɪɟɦɹɪɚɛɨɬɚɥɨɩɪɨɬɢɜɋɧɟɝɭɪɚ. ɑɟɦɛɨɥɟɟɩɪɨɞɨɥ- ɠɚɥɚɫɶɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹɤɚɦɩɚɧɢɹ, ɬɟɦɛɨɥɶɲɟɩɚɞɚɥɪɟɣɬɢɧɝɉȼɋɆɢ ɟɟɥɢɞɟɪɚ.

27ɗɬɨɨɬɧɸɞɶɧɟɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ, ɱɬɨ «ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɩɥɨɯ», «ɧɟɩɨɧɢɦɚɟɬ ɫɜɨɟɝɨ ɛɥɚɝɚ» ɢɥɢ ɨɧ «ɫɞɭɪɟɥ», ɤɚɤ ɩɨɥɚɝɚɸɬ ɤɪɢɬɢɤɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ ɢɡ ɥɚɝɟɪɹɩɪɨɢɝɪɚɜɲɢɯɧɚɜɵɛɨɪɚɯɩɪɚɜɵɯɩɚɪɬɢɣ. ɗɥɟɤɬɨɪɚɬɧɢɩɥɨɯɢɧɢ ɯɨɪɨɲ. Ɉɧɬɚɤɨɣ, ɤɚɤɨɣɨɧɟɫɬɶ. Ɉɧɬɚɤɨɣ, ɤɚɤɢɦɟɝɨɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɥɢɢ ɜɨɫɩɢɬɚɥɢɟɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɢɢɩɨɥɢɬɢɤɢ, ɤɨɬɨɪɵɟɫɜɨɢɦɩɪɚɜɥɟɧɢɟɦɜɵɧɭ- ɞɢɥɢɟɝɨɢɫɤɚɬɶɢɞɟɧɬɢɱɧɨɫɬɶɜɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɧɢɲɚɯ, ɤɨɬɨɪɵɟɫɟɝɨɞ- ɧɹ ɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɸɬɫɹ ɷɬɢɦ ɩɨɥɢɬɢɤɚɦ ɧɟɩɪɢɟɦɥɟɦɵɦɢ ɢ ɧɟɠɟɥɚɬɟɥɶ- ɧɵɦɢɩɨɫɜɨɟɣɢɞɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɣɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɢ.

52 ɂɯ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɟ ɩɨɜɟɞɟɧɢɟ ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɨɜɚɥɨ, ɱɬɨ ɨɧɢ ɫɚɦɢ ɨɫɬɚɧɨɜɢɥɢɷɬɨɜɪɟɦɹ, ɯɨɬɹɢɩɟɪɟɜɟɥɢɧɚɧɟɫɤɨɥɶɤɨɦɢɧɭɬɜɩɟɪɟɞ ɫɬɪɟɥɤɢ ɱɚɫɨɜ. ȼ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɹɯ, ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɧɵɯ ɉȼɋɆ, ɧɟɛɵɥɨɜɢɞɧɨɧɢɱɟɝɨɧɨɜɨɝɨ. Ɋɚɛɨɬɚɥɢɩɨɫɬɚɪɢɧɤɟ, ɤɚɤɜ 1998 ɝɨɞɭ. Ⱦɚɠɟɫɥɚɛɟɟ. ȼɰɟɥɨɦ, ɯɨɬɹɨɛɟɳɚɥɢɧɚɜɵɛɨɪɚɯɜɡɹɬɶ 1/3 ɞɟɩɭɬɚɬɫɤɢɯɦɚɧɞɚɬɨɜ, ɛɵɥɨɜɢɞɧɨ, ɱɬɨɫɚɦɢɜɷɬɨɧɟɜɟɪɹɬ: - ɨɬɫɭɬ- ɫɬɜɨɜɚɥɚɷɧɟɪɝɢɹɞɟɣɫɬɜɢɹ (ɢɡɚɛɥɭɠɞɟɧɢɹ), ɨɳɭɳɚɥɚɫɶɤɚɤɚɹɬɨɛɟ- ɡɵɫɯɨɞɧɨɫɬɶɢɞɟɦɨɪɚɥɢɡɨɜɚɧɧɨɫɬɶ. ɉɨɟɡɞɲɟɥɤɫɬɚɧɰɢɢ «Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵɜɵɛɨɪɨɜ» ɫɚɦɩɨɫɟɛɟ, ɚ ɉȼɋɆ ɨɳɭɳɚɥɚ ɫɟɛɹ ɩɚɫɫɚɠɢɪɨɦ, ɤɨɬɨɪɨɝɨ ɬɭɞɚ ɨɛɹɡɚɬɟɥɶɧɨ ɩɪɢ- ɜɟɡɭɬ. ȼɨɬɢɩɪɢɜɟɡɥɢ. Ⱦɚɬɨɥɶɤɨɪɟɡɭɥɶɬɚɬɨɤɚɡɚɥɫɹɧɟɭɬɟɲɢɬɟɥɶ- ɧɵɦɞɥɹɤɨɦɚɧɞɵɆɋɧɟɝɭɪɚ.

2.7. ȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȾɉɆ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣ ɫɢɦɜɨɥ ɩɚɪɬɢɢ ɧɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ – ɥɚɫɬɨɱɤɚ, ɤɨɪɦɹɳɚɹɩɬɟɧɰɨɜ. Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɜɨɬɥɢɱɢɟɨɬɨɞɧɨɝɨɢɡɨɫɧɨɜɧɵɯɟɟɩɚɪɬɧɟɪɨɜɩɨ ȺȾɊ – ɉȼɋɆ, ɤɨɬɨɪɚɹɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɧɢɱɟɝɨɧɟɫɦɨɝɥɚɩɪɟɞɥɨɠɢɬɶ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɭ, ɩɵɬɚɹɫɶɩɪɨɣɬɢɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɧɚɫɬɚɪɨɦɛɚɝɚɠɟ, Ⱦɟɦɨ- ɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɩɪɟɞɩɪɢɧɹɥɚɪɹɞɲɚɝɨɜ, ɤɨɬɨɪɵɟɝɨɜɨɪɹɬɨɩɨ- ɩɵɬɤɚɯɢɡɦɟɧɢɬɶɜɰɟɥɨɦɧɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɭɸɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟ- ɫɤɭɸɫɢɬɭɚɰɢɸɤɚɤɜɨɬɧɨɲɟɧɢɢɩɪɚɜɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣɜɰɟ- ɥɨɦ, ɬɚɤɢɜɨɬɧɨɲɟɧɢɢȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɜɱɚɫɬɧɨɫɬɢ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɤɨɦɚɧɞɚ Ⱦɶɹɤɨɜɚ ɩɨɫɬɚɪɚɥɚɫɶ ɜɵɹɜɢɬɶ ɢɦɟɸɳɢɟɫɹ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢ ɞɥɹ ɢɡɦɟɧɟɧɢɹ ɫɜɨɟɝɨ ɢɦɢɠɞɚ ɢ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ ɪɟɣ- ɬɢɧɝɚ. ɉɪɨɜɟɞɟɧɧɵɟɟɳɟɞɨɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɮɨɤɭɫɝɪɭɩɩɵ ɩɨɤɚɡɚɥɢɧɢɡɤɢɣɪɟɣɬɢɧɝɥɢɞɟɪɚɩɚɪɬɢɢȾȾɶɹɤɨɜɚ. ɉɨɷɬɨɦɭɜɢɡɛɢ- ɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɚɤɰɟɧɬɫɬɚɥɢɞɟɥɚɬɶɧɚɂɋɬɭɪɡɭ, ɪɟɣɬɢɧɝɤɨɬɨ- ɪɨɝɨɨɞɧɨɡɧɚɱɧɨɛɵɥɜɵɲɟɢɞɚɜɚɥɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɟɧɚɞɟɠɞɵɧɚɩɪɟɨ- ɞɨɥɟɧɢɟ 6-ɩɪɨɰɟɧɬɧɨɝɨɛɚɪɶɟɪɚ. ȼɵɞɜɢɠɟɧɢɟ ɧɚ ɩɟɪɜɵɣ ɩɥɚɧ ɛɵɜɲɟɝɨ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ ɂɋɬɭɪɡɵ, ɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ, ɭɯɨɞ Ⱦɶɹɤɨɜɚ «ɜ ɬɟɧɶ», ɧɚ ɩɹɬɨɟɲɟɫɬɨɟ ɦɟɫɬɨ, ɨɬɧɸɞɶ ɧɟ ɨɡɧɚɱɚɥɨ ɢɡɦɟɧɟɧɢɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɤɭɪɫɚ, ɧɨɜɵɯ ɚɤɰɟɧɬɨɜ ɜ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɚɪɬɢɢ. ɗɬɨ ɛɵɥɨ ɬɚɤɬɢ- ɱɟɫɤɚɹ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɚɹ ɦɨɞɢɮɢɤɚɰɢɹ, ɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɧɚɹ ɫɭɳɟɫɬɜɭɸɳɢɦ ɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɵɦ ɢɦɢɞɠɟɦ. ɉɨ ɷɬɨɣ ɠɟ ɩɪɢɱɢɧɟ «ɜɵɩɚɥ» ɢɡ ɢɡɛɢ-

53 ɪɚɬɟɥɶɧɨɝɨ ɫɩɢɫɤɚ ɢ ɝɥɚɜɧɵɣ ɢɞɟɨɥɨɝ ɩɚɪɬɢɢ ȼɋɨɥɨɧɚɪɶ, ɩɪɨɬɢɜ ɤɨɬɨɪɨɝɨ ɜ ɦɚɫɫɨɜɨɦ ɫɨɡɧɚɧɢɢ ɧɟ ɬɨɥɶɤɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɛɨɦɨɧɞɚ Ɇɨɥɞɨɜɵ, ɧɨ ɢ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣ ɤɚɤɬɢɬɭɥɶɧɨɣ ɧɚɰɢɢ, ɬɚɤɢ ɧɚɰɢɨ- ɧɚɥɶɧɵɯɦɟɧɶɲɢɧɫɬɜɜɨɡɧɢɤɢɨɤɪɟɩɫɬɨɣɤɢɣɫɬɟɪɟɨɬɢɩɧɟɩɪɢɹɬɢɹ. Ɉɫɧɨɜɧɨɣ ɤɨɡɵɪɶ Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɚɪɬɢɢ – ɂɋɬɭɪɡɚ. («Ɇɨ- ɥɨɞɨɫɬɶ, ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɢɡɦ, ɩɪɨɡɚɩɚɞɧɨɫɬɶ»). Ɍɢɪɚɠɢɪɨɜɚɧɢɟ ɞɟɦ- ɩɚɪɬɢɟɣ ɫɥɨɝɚɧɚ «Ʉɨɦɚɧɞɚ ɋɬɭɪɡɵ» ɦɨɠɟɬ ɛɵɬɶ ɩɪɢɡɧɚɧɨ ɭɫɩɟɲ- ɧɵɦ. ɗɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵ ɩɪɢɧɹɥɢ ɩɪɟɞɥɨɠɟɧɧɵɟ ɩɪɚɜɢɥɚ ɢɝɪɵ, ɡɚɛɵɥɢɨȾɶɹɤɨɜɟ. ɏɨɬɹɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɛɵɥɢɩɨ- ɩɵɬɤɢɫɨɫɬɨɪɨɧɵ «ɤɨɦɚɧɞɵȻɪɚɝɢɲɚ» ɩɨɧɢɠɚɬɶɷɮɮɟɤɬ «ɤɨɦɚɧɞɵ ɋɬɭɪɡɵ» ɱɟɪɟɡɩɨɫɬɨɹɧɧɨɟɩɨɞɱɟɪɤɢɜɚɧɢɟ, ɱɬɨɷɬɨɤɨɦɚɧɞɚ «Ⱦɶɹɤɨ- ɜɚɋɬɭɪɡɵ». Ɍɨɟɫɬɶ, ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɥɫɹɬɨɬɠɟɩɪɢɟɦ «ɧɟɝɚɬɢɜɧɨɣɩɨɞ- ɫɜɟɬɤɢ», ɤɨɬɨɪɵɣɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɭɫɩɟɲɧɨɩɪɢɦɟɧɹɥɫɹɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɢ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɚɦɢɩɪɨɬɢɜȻɪɚɝɢɲɚ («ȻɪɚɝɢɲɅɭɱɢɧɫɤɢɣ»). Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɢɫɤɚɥɚɫɜɨɣɩɨɡɢɬɢɜɧɵɣɢɷɮɮɟɤɬɧɵɣ ɦɟɫɫɚɠ. ɉɨɤɪɚɣɧɟɣɦɟɪɟɦɨɠɧɨɜɵɞɟɥɢɬɶɧɟɫɤɨɥɶɤɨɩɨɩɵɬɨɤ. ɉɟɪɜɚɹɩɨɩɵɬɤɚɛɵɥɚɧɚɢɛɨɥɟɟɧɟɭɞɚɱɧɨɣ. Ɋɟɱɶɢɞɟɬɨɦɟɫɫɚɠɟ, ɫɮɨɪɦɭɥɢɪɨɜɚɧɧɨɦɜɤɥɢɩɟ «Ɇɵ ɡɧɚɟɦ, ɤɚɤ ɷɬɨɞɟɥɚɬɶ. ȼɷɬɨɬɞɨɦ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ) ɞɨɥɠɧɵ ɩɪɢɣɬɢ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɵ ɢ ɱɟɫɬɧɵɟ ɥɸɞɢ». Ɇɟɫɫɚɠ, ɚɪɬɢɤɭɥɢɪɭɟɦɵɣɛɵɜɲɢɦɩɪɟɦɶɟɪɨɦɂɋɬɭɪɡɨɣ, ɡɜɭɱɚɥɞɨ- ɫɬɚɬɨɱɧɨ ɰɢɧɢɱɧɨ, ɛɵɥ ɪɚɫɫɱɢɬɚɧ ɧɚ «ɂɜɚɧɨɜ ɧɟɩɨɦɧɹɳɢɯ», ɱɬɨ ɋɬɭɪɡɚɛɵɥɭɠɟɜ «ɷɬɨɦɞɨɦɟ», ɛɵɥɩɪɟɦɶɟɪɨɦɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. Ɉɞɧɚ- ɤɨ, ɨɧɧɟɫɭɦɟɥɪɟɲɢɬɶɬɟɯɩɪɨɛɥɟɦ, ɤɨɬɨɪɵɟɨɛɟɳɚɥɪɟɚɥɢɡɨɜɚɬɶɜ ɫɥɭɱɚɟɩɨɛɟɞɵɢɜɬɨɪɨɝɨɩɪɢɲɟɫɬɜɢɹɜȾɨɦɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. Ʉɪɨɦɟ ɬɨɝɨ, ɩɨɜɟɞɟɧɢɟ ɦɟɫɫɚɠɟɪɚ ɯɚɪɚɤɬɟɪɢɡɨɜɚɥɨɫɶ ɜɵɫɨɤɨɣ ɞɨɥɟɣɫɧɨɛɢɡɦɚ28. ɗɬɨɜɵɡɵɜɚɥɨɜɧɭɬɪɟɧɧɟɟɧɟɩɪɢɹɬɢɟ, «ɧɚɩɪɹɝ» ɫɨ ɫɬɨɪɨɧɵ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ. ɉɨɷɬɨɦɭ ɧɟ ɫɥɭɱɚɣɧɨ, ɱɬɨ ɷɬɨɬ ɦɟɫɫɚɠ ɹɜɢɥɫɹ ɭɞɚɱɧɨɣɨɫɧɨɜɨɣɞɥɹɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɨɣɚɤɰɢɢɧɚɰɢɨɧɚɥɥɢɛɟ- ɪɚɥɨɜ («Ɇɵɡɧɚɟɦ, ɤɚɤɷɬɨɫɞɟɥɚɬɶ»), ɤɨɬɨɪɭɸɩɨɡɢɬɢɜɧɨɢɫɚɧɬɢ- ɫɬɭɪɡɨɜɫɤɢɦ ɡɥɨɪɚɞɫɬɜɨɦɜɨɫɩɪɢɧɹɥɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɢ.

28 Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɤ ɤɨɧɰɭ «ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɫɩɪɢɧɬɚ» ɂɋɬɭɪɡɚ ɤɚɱɟɫɬ- ɜɟɧɧɨɜɵɪɨɫ. ȿɝɨɦɟɫɫɚɠɩɟɪɟɫɬɚɥɛɵɬɶɫɧɨɛɢɫɬɫɤɢɦ, ɫɬɚɥɛɨɥɟɟɤɨɧ- ɤɪɟɬɧɵɦ, ɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɨɬɟɩɥɵɦ ɢ ɩɪɢɜɥɟɤɚɬɟɥɶɧɵɦ, ɭɞɚɱɧɨ ɫɨɱɟɬɚ- ɸɳɢɦɩɚɬɪɢɨɬɢɱɟɫɤɢɟ, ɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɵɟɢɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɟ ɦɨɦɟɧɬɵ, ɩɨ- ɹɜɢɥɚɫɶɩɨɡɢɬɢɜɧɚɹɫɟɤɫɭɚɥɶɧɚɹɷɧɟɪɝɟɬɢɤɚ.

54 ȼɬɨɪɚɹ ɩɨɩɵɬɤɚ ɛɵɥɚ ɫɞɟɥɚɧɚ ɛɨɥɟɟ ɭɞɚɱɧɨ. ɋɥɟɞɭɹ ɩɪɢɦɟɪɭ Ȼɪɚɝɢɲɚ, «ɤɨɦɚɧɞɚɋɬɭɪɡɵ» ɫɬɚɥɚɪɚɛɨɬɚɬɶɜɪɭɫɥɟɬɟɯɧɨɥɨɝɢɣ «ɪɟ- ɚɥɶɧɨɝɨɞɟɥɚ», ɩɪɢɜɨɞɢɬɶɢɨɛɵɝɪɚɜɚɬɶɩɪɢɦɟɪɵɫɜɨɢɯ «ɭɫɩɟɲɧɵɯ ɞɟɥ», ɫɨɜɟɪɲɟɧɧɵɯɜɩɟɪɢɨɞɩɪɚɜɥɟɧɢɹ (ɨɬɪɟɦɨɧɬɢɪɨɜɚɧɧɚɹɞɨɪɨɝɚ, ɜɨɞɨɫɧɚɛɠɟɧɢɟɧɚɸɝɟɢɞɪ.). Ɍɪɟɬɶɹɩɨɩɵɬɤɚ (ɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢ ɩɟɪɜɚɹ ɩɨ ɜɪɟɦɟɧɢ ɩɨɹɜɥɟɧɢɹ, ɧɨ ɢɧɬɟɧɫɢɜɧɨ (ɫ ɰɢɮɪɚɦɢ, ɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɟɦ ȺɆɭɪɚɜɫɤɨɝɨ) ɪɚɫɤɪɭɱɢɜɚ- ɟɦɚɹɥɢɲɶɜɡɚɤɥɸɱɢɬɟɥɶɧɵɣɩɟɪɢɨɞɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ), ɛɵ- ɥɚ ɫɜɹɡɚɧɚɫɞɟɦɨɧɫɬɪɚɰɢɟɣɬɨɝɨ, ɱɬɨȻɪɚɝɢɲɧɢɱɟɝɨɧɟɫɞɟɥɚɥ, ɜɫɟ ɭɫɩɟɯɢɟɝɨɹɜɥɹɸɬɫɹɪɟɡɭɥɶɬɚɬɨɦɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚɋɬɭɪ- ɡɵ. ȼɷɬɨɦɤɨɧɬɟɤɫɬɟɤɪɢɬɢɤɚɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚȻɪɚɝɢɲɚɩɪɟɫɥɟɞɨɜɚɥɚ ɰɟɥɶɩɪɨɞɚɠɭɧɚɩɪɨɬɢɜɨɩɨɫɬɚɜɥɟɧɢɢɛɵɜɲɟɝɨ (ɢɛɭɞɭɳɟɝɨ) ɧɨɜɨɝɨ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ ɋɬɭɪɡɵ («ɪɟɮɨɪɦɚɬɨɪ, ɤɨɧɰɟɩɬɭɚɥɢɫɬ» – «ɤɨɦɫɨɦɨ- ɥɟɰ, ɫɢɬɭɚɰɢɨɧɧɢɤ»). Ȼɨɪɹɫɶ ɫ Ȼɪɚɝɢɲɟɦ, ɋɬɭɪɡɚ ɢ Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹ ɩɚɪɬɢɹ ɫɨɜɟɪ- ɲɚɥɢɬɭ ɠɟ ɨɲɢɛɤɭ, ɱɬɨ ɢ «ɤɨɦɚɧɞɚ ɋɧɟɝɭɪɚ» ɜ ɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɧɢɢɫ Ȼɪɚɝɢɲɟɦ: ɝɨɥɨɫɚɭɯɨɞɢɥɢɧɟɤɋɬɭɪɡɟ, ɚɤȼɨɪɨɧɢɧɭ. ɂɛɨɢɋɬɭɪɡɚ ɫɨɫɜɨɟɣɤɨɦɚɧɞɨɣɧɟɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɥɜɝɥɚɡɚɯɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɞɨɫɬɨɣɧɨɝɨɤɨɧɤɭɪɟɧɬɚɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦ, ɩɟɪɫɨɧɢɮɢɰɢɪɨɜɚɜɲɢɦɜɫɜɨ- ɟɦɥɢɰɟɪɟɚɥɶɧɵɯɢɩɨɫɥɟɞɨɜɚɬɟɥɶɧɵɯɛɨɪɰɨɜɡɚɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɟɛɥɚ- ɝɨɫɨɫɬɨɹɧɢɟɧɚɪɨɞɚ. ɑɟɬɜɟɪɬɚɹ ɩɨɩɵɬɤɚ ɛɵɥɚ ɪɟɚɥɢɡɨɜɚɧɚ ɨɩɹɬɶ ɠɟ ɤ ɤɨɧɰɭ ɢɡɛɢ- ɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ29ɢɡɚɤɥɸɱɚɥɚɫɶɜɞɢɫɬɚɧɰɢɪɨɜɚɧɢɢɨɬɅɭɱɢɧ- ɫɤɨɝɨ («ɧɚɲɚ «ɥɚɫɬɨɱɤɚ» ɧɟ ɹɜɥɹɟɬɫɹ «ɥɚɫɬɨɱɤɨɣ» Ʌɭɱɢɧɫɤɨɝɨ. Ɉɧ ɩɪɟɞɚɥɧɚɲɢɢɞɟɢɢɬɞ.»). ȼɷɬɨɦɫɥɭɱɚɟ ɛɵɥɨɧɚɪɭɲɟɧɚɩɨɫɥɟɞɨ- ɜɚɬɟɥɶɧɨɫɬɶ ɢ ɩɪɟɟɦɫɬɜɟɧɧɨɫɬɶ ɜ ɚɪɬɢɤɭɥɢɪɨɜɚɧɢɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɦɟɫɫɚɠɚ. ɋɷɬɨɝɨɦɟɫɫɚɠɚɫɥɟɞɨɜɚɥɨɧɚɱɢɧɚɬɶ, ɚɧɟɡɚɜɟɪɲɚɬɶɢɡɛɢ- ɪɚɬɟɥɶɧɭɸɤɚɦɩɚɧɢɸ Ɇɧɨɝɨɨɛɪɚɡɢɟɩɨɩɵɬɨɤ, ɩɪɟɞɩɪɢɧɹɬɵɯɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢ- ɟɣ ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ ɨ ɬɨɦ, ɱɬɨ ɭ ɧɟɟ ɧɟ ɛɵɥɨ ɨɛɳɟɣ, ɯɨɪɨɲɨ ɩɪɨ- ɞɭɦɚɧɧɨɣ ɥɨɝɢɤɢ ɜ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ ɢ ɬɚɤɬɢɤɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɩɪɨɰɟɫɫɨɫɨɡɧɚɧɢɹɫɜɨɢɯɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɟɣɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɪɟɚɥɢɣɨɫɭ- ɳɟɫɬɜɥɹɥɫɹ ɜ ɩɟɪɢɨɞ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. ȼ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ ɱɟɝɨ ɯɚɨɬɢɱɧɨɫɬɶ, ɫɭɦɛɭɪ, ɧɟɞɨɜɟɞɟɧɢɟɞɨɤɨɧɰɚɩɪɟɞɩɪɢɧɢɦɚɟɦɵɯɞɟɣ-

29ɉɨɥɨɝɢɤɟɜɟɳɟɣɨɧɚɞɨɥɠɧɚɛɵɥɚɩɪɟɞɜɚɪɹɬɶɞɪɭɝɢɟɦɟɪɨɩɪɢɹɬɢɹ, ɧɚ- ɱɢɧɚɬɶɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣɦɟɫɫɚɠ.

55 ɫɬɜɢɣ ɫɨɡɞɚɜɚɥɢ ɢ ɭɤɪɟɩɥɹɥɢ ɨɳɭɳɟɧɢɟ ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɜɨɥɢ, ɦɢɧɢɦɚɥɢɡɢɪɨɜɚɥɢ ɷɮɮɟɤɬ ɩɨɢɫɤɚ ɢ ɧɚɯɨɠɞɟɧɢɹ ɭɞɚɱɧɨɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɦɟɫɫɚɠɚ. Ʉɫɬɚɬɢɜɷɬɨɦɠɟɤɨɧɬɟɤɫɬɟɩɪɨɱɢɬɵɜɚɟɬɫɹɢɫɨɜɦɟɫɬɧɨɟɫɬɪɟɦ- ɥɟɧɢɟ Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɚɪɬɢɢ ɢ ɉɚɪɬɢɢ ɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹ ɢ ɫɨɝɥɚɫɢɹ Ɇɨɥɞɨɜɵ «ɭɫɢɥɢɬɶɫɹ» ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣɩɨɞɞɟɪɠɤɨɣɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɧɟɥɟ- ɝɚɥɶɧɵɯɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. ɉɨɧɹɬɧɨɟɠɟɥɚɧɢɟ. Ɉɞɧɚɤɨɡɜɭɱɢɬɨɧɨ ɞɨɜɨɥɶɧɨɧɚɢɜɧɨɢɫɬɪɚɧɧɨ, ɟɫɥɢɜɞɭɦɚɬɶɫɹɜɟɝɨɫɨɞɟɪɠɚɧɢɟ. Ɇɨɥ- ɞɚɜɫɤɢɟ ɝɪɚɠɞɚɧɟ, ɧɟɥɟɝɚɥɶɧɨ ɧɚɯɨɞɹɳɢɟɫɹ ɢ ɬɪɭɞɹɳɢɟɫɹ ɜ ɡɚɪɭ- ɛɟɠɶɟ, ɫɤɪɵɜɚɸɳɢɟɫɹɨɬɜɥɚɫɬɟɣɜɫɬɪɚɧɚɯɩɪɢɟɦɚ, ɩɪɢɞɭɬɝɨɥɨ- ɫɨɜɚɬɶ, ɱɬɨɛɵɜɆɨɥɞɨɜɟɩɪɢɲɥɢɤɜɥɚɫɬɢ «ɧɚɲɢ» ɩɚɪɬɢɢ? Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɤɚɤɢɟɩɚɪɬɢɢɛɭɞɭɬ «ɧɚɲɢɦɢ» ɞɥɹɧɟɥɟɝɚɥɚ: ɉȼɋɆ, ȾɉɆɢ ɬɞ., ɤɨɬɨɪɵɟ ɜ ɩɟɪɢɨɞ ɧɚɯɨɠɞɟɧɢɹ ɭ ɜɥɚɫɬɢ, ɧɟ ɩɪɢɧɹɥɢ ɧɢɤɚɤɢɯ ɦɟɪɞɥɹɩɪɚɜɨɜɨɣɢɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɡɚɳɢɬɵɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ? ɉɨɞɜɨɞɹ ɢɬɨɝ ɪɚɫɫɦɨɬɪɟɧɢɸ ɨɫɧɨɜɧɵɯ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯ ɫɬɪɚɬɟ- ɝɢɣȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢ, ɫɥɟɞɭɟɬɨɬɦɟɬɢɬɶ, ɱɬɨ «ɤɨɦɚɧɞɚɋɬɭɪ- ɡɵȾɶɹɤɨɜɚ» ɞɟɥɚɥɚ ɩɨɩɵɬɤɢ ɢɡɦɟɧɢɬɶ ɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɜɲɢɣɫɹ ɢɦɢɞɠ ɨɛ ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɢ ɭ Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɚɪɬɢɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɜɨɥɢ. Ɉɞ- ɧɚɤɨɷɬɢɩɨɩɵɬɤɢɨɤɚɡɚɥɢɫɶ, ɜɫɢɥɭɨɬɦɟɱɟɧɧɵɯɜɵɲɟɩɪɢɱɢɧ, ɜɤɨ- ɧɟɱɧɨɦɫɱɟɬɟ, ɧɟɭɞɚɱɧɵɦɢ.

2.8. Ʉɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹ ɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ɄɏȾɉɆ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɩɚɪɬɢɢ – ɦɨɥɨɞɨɣɤɪɟɫɬɶɹɧɢɧɜɧɚɰɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɦɤɨɫɬɸɦɟ, ɞɟɪɠɚɳɢɣɜɪɭɤɚɯɯɥɟɛɫɫɨɥɶɸ; ɧɚɩɟɪɟɞɧɟɦɩɥɚ- ɧɟ – ɚɛɛɪɟɜɢɚɬɭɪɚ – PğCDM. ɗɬɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɧɢɱɟɦɧɟɡɚɩɨɦɧɢɥɨɫɶ. ɉɨɷɬɨ- ɦɭ ɧɟ ɫɥɭɱɚɣɧɨ, ɱɬɨ ɟɟ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ ɨɤɚɡɚɥɫɹ ɯɭɞɲɢɦ ɫɪɟɞɢ ɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɢɯ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣ, ɭɱɚɫɬɜɨɜɚɜɲɢɯ ɜ ɜɵɛɨɪɚɯ, ɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢ ɧɚ ɭɪɨɜɧɟɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ, ɡɚɹɜɢɜɲɢɯɨɫɟɛɟɬɨɥɶɤɨɜɩɟɪɢɨɞ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɇɚɞɟɠɞɵ ɥɢɞɟɪɨɜ ɷɬɨɝɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɮɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ, ɭɱɚɫɬɜɨ- ɜɚɜɲɟɝɨɜ «Ⱦɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɤɨɧɜɟɧɰɢɢ» ɢɪɚɧɟɟɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɧɨɝɨɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ-98, ɧɚɭɫɩɟɯɜɫɥɭɱɚɟ «ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɝɨɩɥɚɜɚɧɢɹ» ɨɤɚ- ɡɚɥɢɫɶɧɢɱɟɦ ɧɟ ɩɨɞɤɪɟɩɥɟɧɧɵɦɢ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɟɳɟ ɪɚɡ ɩɨɞɬɜɟɪɞɢ- ɥɚɫɶ ɭɠɟ ɢɡɜɟɫɬɧɚɹ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɦɭ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɦɭ ɛɨɦɨɧɞɭ ɚɤɫɢɨɦɚ,

56 ɱɬɨɩɪɢɫɭɬɫɬɜɢɟɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟɩɪɨɲɥɨɝɨɫɨɡɵɜɚɨɬɧɸɞɶɧɟɝɚɪɚɧɬɢ- ɪɭɟɬɭɡɧɚɜɚɧɢɹɞɚɧɧɨɝɨɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɷɥɟɤɬɨɪɚɬɨɦ, ɬɟɦɛɨɥɟɟɝɨɥɨ- ɫɨɜɚɧɢɹɡɚɧɟɝɨ. ɇɟɜɧɹɬɧɵɣɦɟɫɫɚɠ, ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɢɡɜɟɫɬɧɨɝɨɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɨɝɨ ɥɢɞɟɪɚ, ɤɨɬɨɪɵɣ ɛɵ ɩɟɪɫɨɧɢɮɢɰɢɪɨɜɚɥ ɞɚɧɧɨɟ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɨɟ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟ, ɫɤɪɨɦɧɚɹ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶ ɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚ- ɧɢɢɩɨɤɚɡɚɥɢ, ɱɬɨɲɚɧɫɵɜɷɬɨɦɫɥɭɱɚɟɧɟɩɪɨɫɦɚɬɪɢɜɚɸɬɫɹ.

2.9. Ⱥɥɶɹɧɫɸɪɢɫɬɨɜɢɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ Ȼɥɨɤ ɫɨɡɞɚɧɇɨɜɨɣɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣɦɨɥɞɚɜɫɤɨɣɩɚɪɬɢɟɣ (ɂɐɭɪ- ɤɚɧɭ) ɢɉɚɪɬɢɟɣɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨɞɨɫɬɨɢɧɫɬɜɚ (ɂɅɢɩɱɢɭ). ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶ- ɧɵɣɫɢɦɜɨɥɛɥɨɤɚ – ɜɟɫɵ, ɫɢɦɜɨɥɢɡɢɪɭɸɳɢɟɪɚɜɧɨɜɟɫɢɟ, ɧɟɩɪɢɹɬɢɟ ɤɪɚɣɧɨɫɬɟɣ, ɝɨɬɨɜɧɨɫɬɶɤɞɢɚɥɨɝɭ, ɫɨɝɥɚɫɢɸɢɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɭ. ɋɩɟɰɢɮɢɤɚ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɣ, ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɧɵɯ ɷɬɢɦ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɛɥɨɤɨɦ, ɫɨɫɬɨɹɥɚɜɬɨɦ, ɱɬɨɚɤɰɟɧɬɞɟɥɚɥɫɹɧɚɞɥɢɧ- ɧɭɸɫɤɚɦɟɣɤɭ, ɢɦɟɧɧɨ ɤɨɦɚɧɞɭɸɪɢɫɬɨɜɢɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ, ɚɧɟɮɢɤɫɢ- ɪɨɜɚɧɢɟɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣɞɚɧɧɵɯɩɪɨɮɟɫɫɢɣ, ɨɫɨɛɟɧɧɨɸɪɢɫɬɨɜ, ɜɢɡ- ɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɫɩɢɫɤɚɯ, ɱɬɨɱɚɳɟɜɫɟɝɨɢɦɟɟɬɦɟɫɬɨɭɞɪɭɝɢɯɷɥɟɤɬɨ- ɪɚɥɶɧɵɯɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ. ɉɪɢɷɬɨɦɷɬɨɸɪɢɫɬɵ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɢɟɪɟɚɥɶɧɵɦ ɩɟɞɚɝɨɝɢɱɟɫɤɢɦ ɢ ɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɦ ɨɩɵɬɨɦ ɞɟɣɫɬɜɭɸɳɢɯ ɩɪɚɜɨɜɟɞɨɜ. ɗɬɨɧɟɫɨɦɧɟɧɧɵɣɩɥɸɫɢɧɨɜɵɣɧɸɚɧɫɜɧɚɲɢɯɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɤɚɦ- ɩɚɧɢɹɯ. ȻɥɨɤɧɚɞɟɹɥɫɹɧɚɪɟɣɬɢɧɝɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹɄɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧɧɨɝɨɋɭɞɚ ɫɬɪɚɧɵ ɉȻɚɪɛɚɥɚɬɚ, ɜɵɫɨɤɨɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨ ɸɪɢɫɬɚ ɢ ɩɨɪɹɞɨɱ- ɧɨɝɨ ɱɟɥɨɜɟɤɚ, ɩɨɥɭɱɢɜɲɟɝɨ ɪɚɫɤɪɭɬɤɭ ɜ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɯ ɋɆɂɜ ɞɟ- ɤɚɛɪɟ 2000 ɝɨɞɚ, ɤɨɝɞɚ ɨɧ ɤɚɧɞɢɞɢɪɨɜɚɥ ɧɚ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɫɬɪɚɧɵɨɬȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɢȺɥɶɹɧɫɚɡɚɞɟɦɨɤɪɚɬɢɸɢɪɟ- ɮɨɪɦɵ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɨɠɢɞɚɧɢɹɛɥɨɤɚɧɚɭɫɩɟɯɧɟɨɩɪɚɜɞɚɥɢɫɶ. ɉɪɢɱɢɧɦɧɨɝɨ. ɋɤɪɨɦɧɨɫɬɶ, ɧɟ «ɝɨɜɨɪɭɧɱɢɤɨɜɨɫɬɶ» ɉȻɚɪɛɚɥɚ- ɬɚɨɤɚɡɚɥɚɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɵɣɷɮɮɟɤɬɧɚɟɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣ, ɚɧɟɱɟɥɨ- ɜɟɱɟɫɤɢɣ, ɥɢɱɧɨɫɬɧɵɣ ɢɦɢɞɠ. ȿɝɨ ɪɟɣɬɢɧɝ ɧɟɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɜɵɫɨɤ ɜ ɫɬɪɚɧɟ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɨɧɫɩɟɰɢɮɢɱɟɧɜɫɢɥɭɫɩɟɰɢɮɢɱɧɨɫɬɢɤɚɤɫɭɞɟɛ- ɧɵɯ ɨɪɝɚɧɨɜ ɜɨɨɛɳɟ, ɬɚɤ ɢ Ʉɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧɧɨɝɨ ɋɭɞɚ ɜ ɱɚɫɬɧɨɫɬɢ. ɉɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɢɡɦɢɱɟɫɬɶɸɪɢɫɬɚɧɟɩɪɟɞɩɨɥɚɝɚɸɬɩɨɝɨɧɢɡɚɫɟɧɫɚ- ɰɢɟɣɢɞɟɥɚɧɢɹɫɟɧɫɚɰɢɣɢɡɡɚɤɨɧɚ, ɟɝɨɫɨɛɥɸɞɟɧɢɹɧɢɜɦɚɫɫɦɟɞɢɚ, ɧɢ, ɬɟɦɛɨɥɟɟ, ɩɟɪɟɞɷɥɟɤɬɨɪɚɬɨɦ. ɇɚɞɨɜɵɛɢɪɚɬɶɢɥɢɫɨɛɥɸɞɚɬɶ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɢɡɦ ɜ ɩɪɚɜɟ, ɢɥɢ ɞɟɥɚɬɶ ɩɨɥɢɬɢɤɭ ɢɡ ɩɪɚɜɚ. ɂ ɩɪɨ-

57 ɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɨ, ɢ ɩɨɱɟɥɨɜɟɱɟɫɤɢ, ɦɵ ɪɚɞɵ, ɱɬɨ ɉȻɚɪɛɚɥɚɬ ɜɵɛɪɚɥ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɢɡɦ. Ⱦɚɥɟɟ. ɉɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɵɣɸɪɢɞɢɱɟɫɤɢɣɤɚɪɬɟɥɶɯɨɪɨɲɨɩɨɤɭ- ɩɚɟɦɢɡɛɢɪɚɬɟɥɹɦɢɢɷɮɮɟɤɬɢɜɟɧ, ɟɫɥɢɨɧɪɚɫɤɪɭɱɟɧ, ɩɨɞɞɟɪɠɚɧɢ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɨɩɪɨɞɚɜɚɟɦɦɚɫɫɦɟɞɢɚ. ɗɬɨɝɨɧɟɛɵɥɨɤɚɤɜɫɢɥɭ ɫɩɟɰɢɮɢɤɢɧɚɲɢɯɞɨɫɪɨɱɧɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɨɜ, ɬɚɤɢɜɫɢɥɭ ɬɨɝɨ, ɱɬɨ ɤɨɦɚɧɞɚ ɸɪɢɫɬɨɜ ɛɵɥɚ «ɫɛɢɬɚ» ɜ ɩɨɫɥɟɞɧɢɣ ɦɨɦɟɧɬ, ɧɟ ɩɪɨɞɜɢɧɭɬɚɢ ɧɟ ɩɪɨɚɪɝɭɦɟɧɬɢɪɨɜɚɧɚɜɦɚɫɫɨɜɨɦ ɫɨɡɧɚɧɢɢ ɧɚɫɟɥɟ- ɧɢɹ Ɇɨɥɞɨɜɵ. Ⱦɚ ɢ ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɨɧɧɵɯ ɪɟɫɭɪɫɨɜ, ɚɤɬɢɜɧɨɝɨ ɢɯ ɢɫ- ɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɹ ɭ «Ⱥɥɶɹɧɫɚ ɸɪɢɫɬɨɜ ɢ ɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ» ɧɟ ɛɵɥɨ ɜɢɞɧɨ. ɋɤɥɚɞɵɜɚɥɨɫɶɜɩɟɱɚɬɥɟɧɢɟ, ɱɬɨɞɥɹɧɢɯɝɥɚɜɧɵɦɛɵɥɨɩɨɞɚɬɶɫɟɛɹ ɤɚɤɤɨɦɚɧɞɚ, ɚɧɟɢɝɪɚɬɶɧɚɩɨɛɟɞɭ. ɉɪɢɷɬɨɦɨɧɢɫɚɦɢɧɟɜɟɪɹɬɢ ɞɚɩɪɨɫɬɹɬɧɚɫɪɭɤɨɜɨɞɢɬɟɥɢɢɚɤɬɢɜɢɫɬɵɷɬɨɝɨɛɥɨɤɚ) ɧɟɯɨɬɹɬɭɫ- ɩɟɯɚɫɜɨɟɝɨɩɪɟɞɩɪɢɹɬɢɹ.

2.10. Ȼɥɨɤ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɛɥɨɤɚ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» ɧɚɜɵɛɨɪɚɯ – ɩɹɬɢɤɨ- ɧɟɱɧɚɹɡɜɟɡɞɚ. ȻɥɨɤɫɨɡɞɚɧɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɧɫɤɨɣɩɚɪɬɢɟɣɆɨɥɞɨɜɵ (ȼȿɮɪɟɦɨɜ) ɢ ɉɚɪɬɢɟɣɫɨɰɢɚɥɢɫɬɨɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ (ɗɋɦɢɪɧɨɜ – ȼȺɛɪɚɦ- ɱɭɤ). ɉɪɟɞɩɨɥɚɝɚɟɦɨɟɜɯɨɠɞɟɧɢɟɜɫɨɫɬɚɜɛɥɨɤɚɉɚɪɬɢɢɩɪɨɝɪɟɫɫɢɜ- ɧɵɯ ɫɢɥ Ɇɨɥɞɨɜɵ ɧɟ ɫɨɫɬɨɹɥɨɫɶ ɩɨ ɩɪɢɱɢɧɟ ɚɪɟɫɬɚ ɢ ɧɚɯɨɠɞɟɧɢɹ ɩɨɞ ɫɥɟɞɫɬɜɢɟɦ ɥɢɞɟɪɚ ɷɬɨɝɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɇɄɢ- ɪɢɥɶɱɭɤɚ. Ɉɫɧɨɜɧɨɣ ɚɤɰɟɧɬ ɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ ɛɥɨɤ ɞɟɥɚɥ ɧɚ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɟ ɢɞɟɣ ɩɪɨɪɨɫɫɢɣɫɤɨɣɨɪɢɟɧɬɚɰɢɢ: «Lucoarea vine de la răVărit» («ɋɜɟɬɢɞɟɬ ɫɜɨɫɬɨɤɚ»). ȼɷɬɨɦɤɨɧɬɟɤɫɬɟɛɥɨɤɪɚɛɨɬɚɥɜɬɟɧɢɩɚɪɬɢɢɤɨɦɦɭ- ɧɢɫɬɨɜ. Ɉɞɧɚɤɨɨɧɧɟɦɨɝɫɨɫɬɚɜɢɬɶɢɦɪɟɚɥɶɧɨɣɤɨɧɤɭɪɟɧɰɢɢ, ɩɨɬɨ- ɦɭ ɱɬɨ ɜ ɷɬɨɣ ɩɪɨɛɥɟɦɚɬɢɤɟ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ ɫɭɦɟɥɢ ɩɟɪɫɨɧɢɮɢɰɢɪɨ- ɜɚɬɶɉɄɊɆɜɦɚɫɫɨɜɨɦɫɨɡɧɚɧɢɢɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣɤɚɤɟɞɢɧ- ɫɬɜɟɧɧɨɝɨɢɪɟɚɥɶɧɨɝɨɧɨɫɢɬɟɥɹɩɪɨɪɨɫɫɢɣɫɤɢɯɭɫɬɪɟɦɥɟɧɢɣ. Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɫɚɦɨɧɚɡɜɢɧɢɟɛɥɨɤɚ – «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» ɨɥɢɰɟɬɜɨɪɹɟɬ ɧɟ ɬɨɥɶɤɨ ɜɨɡɜɪɚɬ ɤ ɢɞɟɹɦ «ȿɞɢɧɫɬɜɚ» ɩɟɪɜɵɯ ɥɟɬ ɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɝɨ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ, ɧɨ ɢ ɟɞɢɧɫɬɜɨ ɫ Ɋɨɫɫɢɟɣ, ɨɪɢɟɧɬɚɰɢɸɧɚ ɪɨɫɫɢɣɫɤɨɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɦɟɞɜɟɞɹ – ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟ

58 ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ». Ɉɞɧɚɤɨɷɬɚɨɪɢɟɧɬɚɰɢɹɜɵɪɚɠɟɧɚɦɟɧɟɟ ɨɬɱɟɬɥɢɜɨ, ɱɟɦɫɤɚɠɟɦɭ «ȿɞɢɧɫɬɜɚ» ɉɪɢɞɧɟɫɬɪɨɜɶɹ. Ȼɥɨɤɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɧɢɱɟɦɧɟɡɚɩɨɦɧɢɥɫɹ. ɂɫɤɥɸɱɟɧɢɟ – ɤɪɚɫɧɚɹ ɡɜɟɡɞɚ, ɫɥɟɬɚɸɳɚɹɫɤɪɟɦɥɟɜɫɤɨɣɛɚɲɧɢɧɚɦɨɥɞɚɜɫɤɢɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɢɣɧɟɛɨɫɤɥɨɧ, ɢɩɪɢɡɵɜɥɢɞɟɪɚɛɥɨɤɚȼȿɮɪɟɦɨɜɚɜɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɯ ɬɟɥɟɞɟɛɚɬɚɯɧɚɪɭɫɫɤɨɦɹɡɵɤɟ. ɉɪɢɡɵɜɜɵɛɪɚɬɶ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ», «ɤɪɚɫ- ɧɭɸ ɡɜɟɡɞɭ», ɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɧɵɣ ɧɚ ɮɨɧɟ ɩɟɪɟɱɢɫɥɟɧɢɹ ɜɫɟɝɨ ɦɢɪɚ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɣ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɮɚɭɧɵ ɢ ɮɥɨɪɵ, ɫɤɨɧɰɟɧɬɪɢɪɨɜɚɧɧɨɣ ɜ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣɫɢɦɜɨɥɢɤɟ, ɛɵɥɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɭɞɚɱɧɵɦɢɨɫɬɪɨɭɦɧɵɦ.

2.11. Ɉɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɞɜɢɠɟɧɢɟ ©Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɞɜɢɠɟɧɢɹɧɚɜɵɛɨɪɚɯ – ɞɜɭɝɥɚɜɵɣɨɪɟɥ ɫɥɚɜɪɨɜɨɣɜɟɬɤɨɣɜɤɨɝɬɹɯ, ɜɫɟɪɟɞɢɧɟ (ɧɚɝɪɭɞɢ) ɪɚɡɦɟɳɟɧɳɢɬɫ ɧɚɞɩɢɫɶɸ: «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ». Ɉɫɧɨɜɧɨɣ ɚɤɰɟɧɬ ɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ ɛɥɨɤ ɞɟɥɚɥ ɧɚ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɟ ɢɞɟɣ ɩɪɨɪɨɫɫɢɣɫɤɨɣ ɨɪɢɟɧɬɚɰɢɢ, ɨɛɵɝɪɵɜɚɧɢɢ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɫɭɞɚɪɫɬ- ɜɟɧɧɨɣ ɩɪɨɛɥɟɦɚɬɢɤɢ (2 ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɯ ɹɡɵɤɚ, ɫɨɸɡɫ Ɋɨɫɫɢɟɣ ɢ Ȼɟɥɨɪɭɫɶɸ). ȼɷɬɨɦɤɨɧɬɟɤɫɬɟ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» ɤɚɤ ɢ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» ɪɚ- ɛɨɬɚɥɨɧɚɩɨɥɟɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ. Ɉɞɧɚɤɨɨɧɨ, ɤɚɤɢ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ», ɧɟɦɨɝ- ɥɨ ɫɨɫɬɚɜɢɬɶ ɪɟɚɥɶɧɨɣ ɤɨɧɤɭɪɟɧɰɢɢ, ɩɨɬɨɦɭ ɱɬɨ ɜ ɷɬɨɣ ɩɪɨɛɥɟɦɚ- ɬɢɤɟɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵɫɭɦɟɥɢ, ɤɚɤɭɠɟɛɵɥɨɨɬɦɟɱɟɧɨɜɵɲɟ, ɩɟɪɫɨɧɢɮɢ- ɰɢɪɨɜɚɬɶ ɫɟɛɹ, ɫɜɨɸ ɩɚɪɬɢɸ ɜ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɦ ɫɨɡɧɚɧɢɢ ɜ ɤɚɱɟɫɬɜɟ ɟɞɢɧɫɬɜɟɧɧɨɝɨɢɪɟɚɥɶɧɨɝɨɧɨɫɢɬɟɥɹɩɨɞɨɛɧɵɯɭɫɬɪɟɦɥɟɧɢɣɢɨɪɢ- ɟɧɬɚɰɢɣ. Ɉɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟ ɞɜɢɠɟɧɢɟ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» ɡɚɩɨɦɧɢ- ɥɨɫɶɩɨɩɵɬɤɨɣɢɡɦɟɧɢɬɶɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟɫɢɦɩɚɬɢɢɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɢɡɛɢ- ɪɚɬɟɥɟɣɩɨɫɪɟɞɫɬɜɨɦɦɚɧɢɩɭɥɢɪɨɜɚɧɢɹɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚɦɢɨɩɪɨɫɨɜɨɛɳɟ- ɫɬɜɟɧɧɨɝɨɦɧɟɧɢɹ. ɉɪɢɛɟɝɚɹɞɥɹɪɟɚɥɢɡɚɰɢɢɫɜɨɢɯɰɟɥɟɣɤɚɜɬɨɪɢɬɟ- ɬɭ ɈȻɋȿ, ɤɨɬɨɪɨɟɞɟ ɫɨɨɛɳɢɥɨ, ɱɬɨ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» ɩɨ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚɦ ɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɧɨɝɨɈȻɋȿɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɝɨɨɩɪɨɫɚ ɢɦɟɟɬ 4,7% ɷɥɟɤ- ɬɨɪɚɥɶɧɨɣ ɩɨɞɞɟɪɠɤɢ, ɥɢɞɟɪ ɞɜɢɠɟɧɢɹ ȼɄɥɢɦɟɧɤɨ ɫɨɨɛɳɚɥ, ɱɬɨ ɨɧɢɩɪɢɪɚɫɬɚɸɬɟɠɟɞɧɟɜɧɨɧɚ 1,5%. ɂɩɪɢɡɜɚɥɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣɩɪɨɝɨ- ɥɨɫɨɜɚɬɶɡɚɜɨɡɝɥɚɜɥɹɟɦɨɟɢɦɞɜɢɠɟɧɢɟ. ɉɪɨɫɬɨɣɩɨɞɫɱɟɬɩɨɤɚɡɚɥ, ɱɬɨɜɬɟɱɟɧɢɟɩɹɬɢɨɫɬɚɜɲɢɯɫɹɞɨɜɵ- ɛɨɪɨɜɞɧɟɣɛɥɨɤɞɨɥɠɟɧɛɵɥɜɵɣɬɢɧɚɪɭɛɟɠ 12,2% ɝɨɥɨɫɨɜɢɡɛɢ-

59 ɪɚɬɟɥɟɣ. ȼɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɫɬɢɠɟɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɞɜɢɠɟ- ɧɢɟɦ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» ɝɨɥɨɫɨɜ ɛɵɥɨ ɧɚɛɪɚɧɨ ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨ ɦɟɧɶɲɟ – 0,44%. ɇɟɬɤɨɦɦɟɧɬɚɪɢɟɜ.

2.12. ɇɚɰɢɨɧɚɥɤɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹ ɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ɇɄɏȾɉɆ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɩɚɪɬɢɢɧɚɜɵɛɨɪɚɯ – ɤɥɸɱ, ɜɭɲɤɟɤɨɬɨ- ɪɨɝɨɪɚɡɦɟɳɟɧɨɢɡɨɛɪɚɠɟɧɢɟɤɪɟɫɬɚ. Ⱦɚɧɧɨɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɬɚɤɠɟɩɪɟɬɟɧɞɨɜɚɥɨɧɚɜɵ- ɪɚɠɟɧɢɟɢɡɚɳɢɬɭɢɧɬɟɪɟɫɨɜɫɟɥɶɫɤɢɯɠɢɬɟɥɟɣ, ɤɪɟɫɬɶɹɧ. ɂɩɨɞɨɛɧɨ ɞɪɭɝɢɦ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɦ ɩɨɞɨɛɧɨɣ ɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɢ ɨɤɚɡɚɥɨɫɶɧɟɤɨɧɤɭɪɟɧɬɧɨɫɩɨɫɨɛɧɵɦ. ȿɟ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɹ ɨɩɢɪɚɥɚɫɶ ɧɚ ɩɪɨɞɚɜɥɢɜɚɧɢɟ ɜ ɦɚɫɫɨɜɨɦ ɫɨɡ- ɧɚɧɢɢ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɥɢɱɧɨɫɬɢ ɥɢɞɟɪɚ ɩɚɪɬɢɢ, ɛɵɜɲɟɝɨ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɢ (1991-1992 ɝɝ.) ȼɚɥɟɪɢɹ Ɇɭɪɚɜɫɤɢ, ɞɟɩɭɬɚɬɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɨɬ «Ʌɚɫɬɨɱɤɢ», ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹɩɨɫɬɨɹɧɧɨɣɩɚɪ- ɥɚɦɟɧɬɫɤɨɣ ɤɨɦɢɫɫɢɢ (1998-2000 ɝɝ.). ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹ ɤɚɦɩɚɧɢɹɩɨ- ɤɚɡɚɥɚ, ɱɬɨɧɚɞɟɠɞɵɩɚɪɬɢɢɧɚɥɨɤɨɦɨɬɢɜ «ȼɆɭɪɚɜɫɤɢ» ɨɤɚɡɚɥɢɫɶ ɧɟɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɪɟɚɥɶɧɵɦɢ. ɉɪɢɦɟɪ ȼɆɭɪɚɜɫɤɢ ɟɳɟ ɪɚɡ ɩɨɞɬɜɟɪɞɢɥ ɢɡɜɟɫɬɧɭɸɡɚɤɨɧɨɦɟɪɧɨɫɬɶ, ɱɬɨɪɟɣɬɢɧɝɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɯɞɟɹɬɟɥɟɣ, ɭɬɪɚɬɢɜɲɢɯ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶ, ɫɬɚɧɨɜɢɬɫɹ ɧɟɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɵɦ, ɟɫɥɢ ɟɝɨ ɧɟ ɩɨɞɩɢɬɵɜɚɬɶɧɚɩɪɨɬɹɠɟɧɢɢɜɫɟɝɨɩɨɫɬɜɥɚɫɬɧɨɝɨɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹ. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹɤɚɦɩɚɧɢɹɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɤɪɟɫɬɶɹɧ- ɫɤɨɣɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɩɚɪɬɢɢɩɨɤɚɡɚɥɚɧɚɥɢɱɢɟɪɟɝɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɣ ɛɚɡɵ ɩɚɪɬɢɢ – Ɉɪɝɟɟɜɫɤɨɝɨ ɢ Ʉɚɝɭɥɶɫɤɨɝɨ ɭɟɡɞɨɜ. ɂɡ Ɉɪ- ɝɟɟɜɫɤɨɝɨɭɟɡɞɚȼɆɭɪɚɜɫɤɢ, ɤɨɬɨɪɵɣɧɟɦɚɥɨɫɨɞɟɣɫɬɜɨɜɚɥɢɫɨɞɟɣ- ɫɬɜɭɟɬɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɨɦɭɪɚɡɜɢɬɢɸɪɟɝɢɨɧɚ. ɉɨɩɵɬɤɚɫɵɝɪɚɬɶɧɚɤɪɢɬɢɤɟɜɥɚɫɬɟɣ, ɞɨɜɟɞɲɢɯɡɚɩɨɫɥɟɞɧɢɟ 10 ɥɟɬɫɬɪɚɧɭɞɨɝɥɭɛɨɤɨɝɨɤɪɢɡɢɫɚ, ɛɵɥɚɧɟɭɞɚɱɧɨɣ, ɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɣɢ ɩɪɨɬɢɜɇɄɏȾɉ, ɥɢɞɟɪɤɨɬɨɪɨɣ, ɤɚɤɦɵɭɠɟɨɬɦɟɱɚɥɢɜɵɲɟ, ɬɨɠɟ ɢɦɟɥɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɟɨɬɧɨɲɟɧɢɟɤɜɥɚɫɬɧɵɦɫɬɪɭɤɬɭɪɚɦɜɩɨɫɬɫɨɜɟɬ- ɫɤɢɣɩɟɪɢɨɞɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɪɚɡɜɢɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ. ȼ ɰɟɥɨɦ ɠɟ ɩɚɪɬɢɹ ɩɨɤɚɡɚɥɚ ɫɟɛɹ ɩɪɨɫɧɭɜɲɟɣɫɹ ɧɟɡɚɞɨɥɝɨ ɞɨ ɧɚɱɚɥɚ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɩɪɨɜɟɞɲɟɣ ɧɟɫɤɨɥɶɤɨ ɦɟɪɨɩɪɢɹ- ɬɢɣ, ɩɪɢɡɜɚɧɧɵɯɜɵɡɜɚɬɶɢɧɬɟɪɟɫɤɧɟɣ. Ɉɞɧɚɤɨɩɨɥɧɨɰɟɧɧɨɣɢɷɮ-

60 ɮɟɤɬɢɜɧɨɣɪɚɫɤɪɭɬɤɢɧɟɩɪɨɢɡɨɲɥɨ, ɱɬɨɢɫɤɚɡɚɥɨɫɶɧɚɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚɯ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹ.

2.13. Ȼɥɨɤ «Plai natal» Ȼɥɨɤɫɨɫɬɚɜɥɟɧɞɜɭɦɹɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɢɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɦɢ “Plai natal” (ȼȻɚɛɢɣ) ɢ ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣ ɥɢɝɨɣ ɦɨɥɨɞɟɠɢɆɨɥɞɨɜɵ (ȼɋɬɪɟ- ɥɟɰ). ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣ ɫɢɦɜɨɥ ɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ – ɚɢɫɬ ɫ ɪɚɫɩɪɨɫɬɟɪɬɵɦɢ ɤɪɵɥɶɹɦɢ, ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɳɢɦɢɤɪɭɝ. ɉɟɪɜɨɧɚɱɚɥɶɧɨ ɛɥɨɤ ɫɨɡɞɚɜɚɥɫɹ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɦ “Plai natal” ɢɉɚɪɬɢɟɣɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢɆɨɥ- ɞɨɜɵ “Furnica”. Ȼɥɨɤɩɥɚɧɢɪɨɜɚɥɩɪɢɜɥɟɱɶɜɫɜɨɢɪɹɞɵɩɪɟɦɶɟɪɦɢ- ɧɢɫɬɪɚ ɫɬɪɚɧɵ ȾȻɪɚɝɢɲɚ ɢ ɩɪɢɦɚɪɚ ɫɬɨɥɢɰɵ ɋɍɪɟɤɹɧɚ. ɗɬɢ ɩɨ- ɩɵɬɤɢɧɟɭɜɟɧɱɚɥɢɫɶɭɫɩɟɯɨɦ. ɉɪɢɱɢɧɵɡɚɤɥɸɱɚɥɢɫɶɤɚɤɜɬɨɦ, ɱɬɨɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɭ ɩɪɟɞ- ɥɨɠɢɥɢɜɬɨɪɨɟɦɟɫɬɨɜɫɩɢɫɤɟɢɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɨɉɋȾɆ “Furnica” ɧɚ- ɫɬɚɢɜɚɥɚɧɚɫɨɯɪɚɧɟɧɢɢɫɜɨɟɝɨɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɫɢɦɜɨɥɚ – ɛɟɝɭɳɟɝɨ ɧɚɮɨɧɟɫɭɝɪɨɛɚɦɭɪɚɜɶɹ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɛɥɨɤɨɱɟɧɶɛɵɫɬɪɨɪɚɫɩɚɥɫɹ, ɬɚɤ ɤɚɤ ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɨɉɋȾɆ, ɬɪɟɡɜɨ ɨɰɟɧɢɜɫɜɨɢɫɢɥɵ, ɫɞɟɥɚɥɨɜɵɜɨɞ ɨ ɧɟɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɫɬɢɲɚɧɫɨɜɧɚɩɨɛɟɞɭɩɪɢɬɚɤɨɦɪɚɫɤɥɚɞɟɫɨɛɵɬɢɣ. ɂ ɜɨɲɥɚɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɛɥɨɤ “ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ”. Ɉɫɬɚɜɲɢɫɶ ɜ ɨɞɢɧɨɱɟɫɬɜɟ, “Plai natal” ɫɨɡɞɚɥ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣ ɛɥɨɤɫɨɞɧɨɢɦɟɧɧɵɦɧɚɡɜɚɧɢɟɦ. Ȼɥɨɤɡɚɩɨɦɧɢɥɫɹɧɟɫɤɨɥɶɤɢɦɢɨɫɨ- ɛɟɧɧɨɫɬɹɦɢ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɤɪɭɩɧɨɦɚɫɲɬɚɛɧɨɣ ɢ ɪɚɡɧɨɩɥɚɧɨɜɨɣ ɚɝɢ- ɬɚɰɢɨɧɧɨɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɨɣ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɸ. Ʉɪɭɩɧɵɟ ɫɬɟɧɞɵ ɧɚ ɭɥɢɰɚɯɫɬɨɥɢɰɵɫɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɫɢɦɜɨɥɨɦ ɛɥɨɤɚ “Plai natal”, ɠɢɜɵɟ ³ɪɟɤɥɚɦɨɧɨɲɢ”, ɚɤɬɢɜɢɫɬɵ, ɪɚɡɞɚɸɳɢɟ ɥɢɫɬɨɜɤɢ, ɝɚɡɟɬɵ, ɦɧɨɝɨɨɛ- ɪɚɡɢɟ ɩɟɱɚɬɧɨɣ ɩɨɥɢɬɢɤɨɪɟɤɥɚɦɧɨɣ ɩɪɨɞɭɤɰɢɢ, ɪɚɡɥɢɱɧɵɟ ɤɥɢɩɵ, ɜɢɞɟɨɪɨɥɢɤɢ ɧɚ ɈɊɌ Ɇɨɥɞɨɜɚ, ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɦ ɬɟɥɟɜɢɞɟɧɢɢ, ɜ ɤɚ- ɛɟɥɶɧɨɣɫɟɬɢ “Sun TV”, – ɜɫɟɷɬɨɫɨɡɞɚɜɚɥɨɷɮɮɟɤɬɠɢɜɨɝɨ, ɩɨɫɬɨɹ- ɧɧɨɝɨ ɢ ɜɫɟɨɛɴɟɦɥɸɳɟɝɨ ɩɪɢɫɭɬɫɬɜɢɹ «Plai natal» ɜɢɧɮɨɪɦɚɰɢɨɧ- ɧɨɦɩɪɨɫɬɪɚɧɫɬɜɟɢɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɠɢɡɧɢɫɬɪɚɧɵ. ɉɪɢ ɷɬɨɦ ɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɦɧɨɝɨɨɛɪɚɡɢɟ ɮɨɪɦ ɩɨɞɚɱɢ, ɪɟɤɥɚɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɧɟ ɩɪɢɜɨɞɢɥɨɤɩɪɟɫɵɳɟɧɧɨɫɬɢ, ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɸɫɬɟɪɟɨɬɢɩɚɧɚɡɨɣɥɢɜɨ- ɫɬɢɨɬɩɨɞɨɛɧɵɯɞɟɣɫɬɜɢɣ. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɚɹɤɚɦɩɚɧɢɹɞɚɜɚɥɚɨɳɭɳɟɧɢɟɛɨɥɶ- ɲɢɯ ɮɢɧɚɧɫɨɜɵɯ ɪɟɫɭɪɫɨɜ, ɡɚɞɟɣɫɬɜɨɜɚɧɧɵɯ ɜ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɟ. ɉɪɟɞ-

61 ɫɬɚɜɥɹɟɬɫɹ, ɱɬɨ “Plai natal” ɨɛɥɚɞɚɥɧɚɪɹɞɭɫɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦɢ, “Ⱥɥɶɹɧ- ɫɨɦȻɪɚɝɢɲɚ” ɢɏȾɇɉɧɚɢɛɨɥɶɲɢɦɢɮɢɧɚɧɫɨɜɵɦɢɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɹɦɢ ɧɚɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ (2001) ɜɵɛɨɪɚɯ. ȼɨɜɬɨɪɵɯ. ɋɥɟɞɭɟɬɨɬɦɟɬɢɬɶɤɥɢɩ “ɋɬɭɞɟɧɬɵɩɪɢɡɵɜɚɸɬɪɨɞɢ- ɬɟɥɟɣɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶɡɚ «Plai natal». ɋɟɪɶɟɡɧɨɫɬɶɩɨɞɚɱɢɦɟɫɫɚɠɚ, ɯɚɪɚɤ- ɬɟɪɧɚɹɞɥɹɜɫɟɯɤɥɢɩɨɜɛɥɨɤɚ (ɜɨɬɥɢɱɢɟɨɬɬɟɥɟɚɝɢɬɚɬɨɪɨɜȺȾɉɆ), ɩɨɦɧɨɠɟɧɧɚɹɧɚɭɞɚɱɧɭɸɮɨɪɦɭɩɪɟɡɟɧɬɚɰɢɢɫɬɭɞɟɧɬɨɜɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɜɭɡɨɜ, ɫɬɨɪɨɧɧɢɤɨɜ ɷɬɨɝɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɹ, ɩɨɪɨɠɞɚɥɚ ɷɮɮɟɤɬɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɢ, ɩɪɨɞɭɦɚɧɧɨɫɬɢɢɚɪɝɭɦɟɧɬɢɪɨɜɚɧɧɨɫɬɢɜɵ- ɛɨɪɚ, ɩɨɝɨɥɨɜɧɨɣɫɬɭɞɟɧɱɟɫɤɨɣɩɨɞɞɟɪɠɤɟɛɥɨɤɚ «Plai natal». Ɉɬɦɟ- ɬɢɦ, ɱɬɨɷɬɨɞɚɜɚɥɨɩɨɡɢɬɢɜɧɵɣɚɝɢɬɚɰɢɨɧɧɵɣɷɮɮɟɤɬɢɦɵɭɛɟɞɢ- ɥɢɫɶɜɷɬɨɦɧɚɮɨɤɭɫɝɪɭɩɩɚɯ. ɋɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨɫɬɢɪɚɞɢɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ, ɤɚɤɩɨɤɚɡɚɥɢɧɚɲɢɫɨɰɢɨɥɨ- ɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, «Plai natal» ɧɟɹɜɥɹɥɫɹɫɚɦɵɦɩɪɨɞɜɢɧɭɬɵɦ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɦɜɫɬɭɞɟɧɱɟɫɤɨɣ ɫɪɟɞɟ. Ɉɧɞɟɥɢɥ 4-5 ɦɟɫɬɨ ɫ «ɤɨɦɚɧɞɨɣ ɋɬɭɪɡɵ», ɪɚɫɩɨɥɚɝɚɹɫɶ ɩɨɫɥɟ ɏȾɇɎ, «Ⱥɥɶɹɧɫɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ», ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ. ȼɨ ɦɧɨɝɨɦ (ɩɨ ɮɢɧɚɧɫɚɦɢ, ɤɪɭɩɧɨɦɚɫɲɬɚɛɧɨɣ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬ- ɫɤɨɣɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɧɟɪɚɫɤɪɭɱɟɧɧɨɫɬɢɥɢɞɟɪɚ30ɢɫɚɦɨɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɨɝɨɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɜɞɨɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɰɢɤɥ) “Plai natal” ɧɚɩɨɦɢɧɚɥ “Furnica” (ɦɭɪɚɜɶɹ) – 1998. ɂ ɨɤɨɧɱɚɬɟɥɶɧɵɣ ɢɬɨɝ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢɨɤɚɡɚɥɫɹɚɧɚɥɨɝɢɱɧɵɦɪɟɡɭɥɶɬɚɬɭ “ɦɭɪɚɜɶɹ” ɧɚɩɪɨɲɥɵɯ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ.

2.14. ɉɚɪɬɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ (ɉȾɋ) ɂɫɩɵɬɚɧɢɹ ɜɥɚɫɬɶɸ ɉȾɋ ɧɟ ɜɵɞɟɪɠɚɥɚ. ɍɱɚɫɬɢɟ ɜ ɢɫɩɨɥɧɢ- ɬɟɥɶɧɨɣɜɥɚɫɬɢɫɵɝɪɚɥɨɫɧɟɣɩɥɨɯɭɸɲɭɬɤɭ. Ɏɢɧɚɧɫɨɜɵɟɫɤɚɧɞɚɥɵ, ɡɚɦɟɲɚɧɧɨɫɬɶ ɜɬɟɦɧɵɯɚɮɟɪɚɯɫɬɢɦɭɥɢɪɨɜɚɥɢɰɟɧɬɪɨɛɟɠɧɵɟ ɬɟɧ- ɞɟɧɰɢɢ, ɩɨɫɬɚɜɢɥɢɩɚɪɬɢɸɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢɩɟɪɟɞɪɚɫɤɨɥɨɦ. ɑɚɫɬɶɟɟɢɧ- ɬɟɥɥɟɤɬɭɚɥɶɧɨɣɜɟɪɯɭɲɤɢɩɪɟɞɩɨɱɥɚɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢɣɪɚɡɪɵɜɫɩɚɪɬɢɟɣ,

30ɉɪɢɜɥɟɱɟɧɢɟɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɩɢɫɨɤɛɥɨɤɚɡɧɚɦɟɧɢɬɵɯɢɥɸɛɢɦɵɯɧɚ- ɲɢɦɢɝɪɚɠɞɚɧɚɦɢɤɢɧɨɪɟɠɢɫɫɟɪɚɗɅɨɬɹɧɭɢɚɤɬɟɪɚȽȽɪɢɝɨɪɢɭ, ɩɨɞ- ɞɟɪɠɤɚ ɛɥɨɤɚ ɫɨ ɫɬɨɪɨɧɵ ɧɟ ɦɟɧɟɟ ɡɧɚɦɟɧɢɬɨɝɨ ɢ ɥɸɛɢɦɨɝɨ ɦɨɥɞɚɜ- ɫɤɢɦɧɚɫɟɥɟɧɢɟɦɤɨɦɩɨɡɢɬɨɪɚȿȾɨɝɚɧɟɞɚɥɨɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɩɪɢɪɨɫɬɚ ɜ ɝɨɥɨɫɚɯ, ɧɟ ɢɡɦɟɧɢɥɨ ɜɵɜɨɞɚ ɨɛ ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɢ ɭ ɛɥɨɤɚ ɪɚɫɤɪɭɱɟɧɧɨɝɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɥɢɞɟɪɚ.

62 ɩɟɪɟɯɨɞɜɞɪɭɝɢɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɤɨɦɚɧɞɵ (ȼɉɚɜɥɢɱɟɧɤɨ), ɞɪɭɝɢɟ, ɨɫ- ɬɚɜɲɢɫɶɜɩɚɪɬɢɢ, ɫɚɦɨɭɫɬɪɚɧɢɥɢɫɶɨɬɭɱɚɫɬɢɹɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦ- ɩɚɧɢɢ, ɩɪɨɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɨɜɚɜ, ɬɟɦ ɫɚɦɵɦ, ɫɜɨɟ ɧɟɫɨɝɥɚɫɢɟ ɫ ɞɟɹɬɟɥɶ- ɧɨɫɬɶɸɟɟɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚ (ȼɇɟɞɟɥɶɱɭɤ). Ʉɚɤ ɷɬɨ ɧɟ ɡɜɭɱɢɬ ɫɬɪɚɧɧɨ, ɧɨ ɞɟɮɚɤɬɨ ɭɲɟɥ ɫ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɚɪɟɧɵɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɩɟɪɢɨɞɢȼɆɚɬɟɣ, ɥɢɞɟɪɩɚɪɬɢɢ, ɟɟ «ɥɢɰɨɢ ɝɨɥɨɫ» («ɥɢɰɨ» - ɦɨɥɨɞɚɹ ɧɟɤɨɪɪɭɦɩɢɪɨɜɚɧɧɚɹ ɫɢɥɚ; «ɝɨɥɨɫ» - ɬɟɦɛɪ, ɦɨɳɶ ɢ ɧɚɩɨɪ ɜɟɪɛɚɥɶɧɨɝɨ ɦɟɫɫɚɠɚ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɟɝɨ ɜɵɫɨɤɨɣ ɷɧɟɪɝɟɬɢɤɨɣɢɞɟɣɫɬɜɭɸɳɟɝɨɧɚɫɨɡɧɚɧɢɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɤɚɤɭɞɚɜɧɚ ɤɪɨɥɢɤɚ), ɯɨɬɹɞɟɸɪɟɨɧɫɨɯɪɚɧɢɥɫɜɨɣɩɨɫɬɪɭɤɨɜɨɞɢɬɟɥɹɩɚɪɬɢɢ. ɉɪɢɱɢɧɚ, ɜɢɞɢɦɨ, ɡɚɤɥɸɱɚɥɚɫɶɜɬɨɦ, ɱɬɨɬɪɭɞɧɨɛɵɥɨɆɚɬɟɸɱɟɫɬ- ɧɨɫɦɨɬɪɟɬɶɜɝɥɚɡɚɢɡɛɢɪɚɬɟɥɹɦ (ɩɪɟɨɞɨɥɟɜɚɬɶɫɥɨɠɢɜɲɢɣɫɹɜɦɚɫ- ɫɨɜɨɦɫɨɡɧɚɧɢɢɫɬɟɪɟɨɬɢɩ) ɢɢɫɤɪɟɧɧɟɛɨɪɨɬɶɫɹɫɤɨɪɪɭɩɰɢɟɣɜɫɜɟ- ɬɟɨɛɜɢɧɟɧɢɣɟɝɨɢɱɥɟɧɨɜɟɝɨɫɟɦɶɢɜɩɨɞɨɛɧɵɯɜɟɳɚɯ ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɦɟɫɫɚɠ ɩɚɪɬɢɢ ɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ ɛɵɥ ɛɟɡɡɭɛɵɦ, ɧɟ ɢɫɩɨɥɶɡɭɸɳɢɦ ɢɦɟɸɳɢɟɫɹ ɫɢɥɶɧɵɟ ɫɬɨɪɨɧɵ, ɱɬɨ ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɨɜɚ- ɥɨɨɩɪɨɰɟɫɫɟɞɟɦɨɪɚɥɢɡɚɰɢɢɢɪɚɫɬɟɪɹɧɧɨɫɬɢɜɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɟɩɚɪɬɢɢ. ȾɨɥɝɨɟɜɪɟɦɹɟɞɢɧɫɬɜɟɧɧɵɦɫɨɞɟɪɠɚɬɟɥɶɧɵɦɩɨɡɵɜɧɵɦɉȾɋɛɵɥɚ ɢɧɮɨɪɦɚɰɢɹɨ «ɩɨɠɚɬɢɢɪɭɤ» ɆɚɬɟɟɦɢȾɨɥɝɚɧɸɤɨɦ, ɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɟ ɉȾɋɢɝɪɭɩɩɵɏɪɢɫɬɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɧɚɪɨɞɧɨɣɩɚɪɬɢɢ. ɗɬɨ ɨɬɧɸɞɶ ɧɟ ɬɨ ɫɨɛɵɬɢɟ «ɜɫɟɥɟɧɫɤɨɝɨ ɦɚɫɲɬɚɛɚ», ɤɨɬɨɪɨɟ ɞɨɥɠɧɨ ɢ ɦɨɠɟɬɩɪɢɜɥɟɱɶɜɧɢɦɚɧɢɟɢɫɢɦɩɚɬɢɢɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ. ȼɤɨɧɰɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɉȾɋɫɬɚɥɚɩɪɢɯɨɞɢɬɶɜɫɟɛɹ, ɭɫɢɥɢɜɚɬɶɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɭɸɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɶɫɜɨɟɣɩɪɨɩɚɝɚɧ- ɞɵ. ȼɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɫɬɚɥɫɨɜɟɪɲɚɬɶɫɹ «ɧɚɟɡɞ» ɧɚɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɫɬɪɨɢɬɶɢɡɧɢɯ «ɫɬɪɚɲɢɥɤɭ» ɞɥɹɡɚɩɭɝɢɜɚɧɢɹɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ. ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨɷɬɨɜɛɨɥɶɲɟɣɫɬɟɩɟɧɢɛɵɥɨɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɨɚɧɬɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɢ- ɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɵɦɜɨɫɩɪɢɹɬɢɟɦɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɱɟɦɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɦ ɪɚɫɱɟɬɨɦ ɤɭɞɚ, ɤ ɤɨɦɭ ɭɣɞɭɬ ɷɬɢ ɝɨɥɨɫɚ, ɨɬɤɨɥɨɜɲɢɫɶ ɨɬ ɤɨɦɦɭ- ɧɢɫɬɨɜ. Ɉɠɢɞɚɧɢɹ, ɱɬɨ ɨɧɢ ɭɣɞɭɬ ɤ ɩɚɪɬɢɢ Ɇɚɬɟɹ ɛɵɥɢ ɦɚɥɨɨɛɨ- ɫɧɨɜɚɧɧɵɦɢ. Ȼɨɥɟɟ ɩɪɢɛɥɢɠɟɧɧɵɦ ɤ ɪɟɚɥɶɧɵɦ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦ ɢɧɬɟɪɟɫɚɦ ɩɚɪɬɢɢɛɵɥɧɚɟɡɞɧɚɥɢɛɟɪɚɥɨɜɢɏȾɇɎ, ɤɤɨɬɨɪɵɦ (ɢɷɬɨɛɵɥ ɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɵɣ ɜɵɜɨɞ) ɭɯɨɞɢɥɢ ɢɥɢ ɭɠɟ ɭɲɥɢ ɝɨɥɨɫɚ ɩɚɪɬɢɢ ɞɟɦɨ- ɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ. Ʉɪɢɬɢɤɚɥɢɛɟɪɚɥɨɜ, ɫɨɫɬɨɹɥɚɜɪɚɡɜɟɧɱɚɧɢɢɢɯɥɢ- ɞɟɪɨɜɢɧɟɧɟɫɥɚɧɢɱɟɝɨɧɨɜɨɝɨɢɥɢɨɪɢɝɢɧɚɥɶɧɨɝɨ. ȼɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤ

63 ɤɪɢɬɢɤɚɘɊɨɲɤɢ, ɪɭɤɨɜɨɞɢɬɟɥɹɏȾɇɉɫɬɨɢɬɬɨɝɨ, ɱɬɨɛɵɧɚɧɟɣɨɫ- ɬɚɧɨɜɢɬɶɫɹɩɨɞɪɨɛɧɟɟ, ɢɛɨɩɨɞɨɛɧɨɟɜɨɫɩɪɢɹɬɢɟɯɚɪɚɤɬɟɪɧɨɧɟɬɨɥɶ- ɤɨɞɥɹɫɨɡɞɚɬɟɥɟɣɷɬɨɝɨɤɥɢɩɚɜɉȾɋ. Ɋɨɲɤɚɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɜɤɥɢɩɟ «ɂɭɞɚ» ɫɚɬɚɧɢɧɫɤɨɣɫɢɥɨɣ, ɷɬɚɤɢɣ ɡɥɨɣɝɟɧɢɣɪɟɝɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɦɚɫɲɬɚɛɚ, ɪɚɡɪɭɲɢɜɲɢɣɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɨɫ- ɜɨɛɨɞɢɬɟɥɶɧɨɟɞɜɢɠɟɧɢɟ, ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɭɸɞɟɦɨɤɪɚɬɢɸɜɪɟɫɩɭɛɥɢɤɟ. ɉɪɟɞɫɬɚɜɥɹɟɬɫɹ, ɱɬɨ ɢɞɟɨɥɨɝɢ ɤɥɢɩɚ ɧɟ ɡɚɞɭɦɚɥɢɫɶ ɧɚɞ ɨɛɪɚɬɧɨɣ ɫɬɨɪɨɧɨɣ ɩɨɞɨɛɧɨɣ ɤɪɢɬɢɤɢ. ɉɨɬɨɦɭ ɱɬɨ ɩɨɥɭɱɚɟɬɫɹ, ɱɬɨ ɩɨ ɫɪɚɜ- ɧɟɧɢɸɫɧɢɦɜɫɟɨɫɬɚɥɶɧɵɟɢ, ɜɩɟɪɜɭɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɥɢɞɟɪɵɦɨɥɞɚɜ- ɫɤɨɝɨɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɨɫɜɨɛɨɞɢɬɟɥɶɧɨɝɨɞɜɢɠɟɧɢɹɹɜɥɹɸɬɫɹɩɢɝɦɟɹɦɢ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɢɱɟɝɨɧɟɦɨɝɭɬɩɪɨɬɢɜɨɩɨɫɬɚɜɢɬɶɦɨɥɞɚɜɫɤɨɦɭɆɟɮɢɫɬɨ- ɮɟɥɸ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɢɦɧɟɯɜɚɬɢɥɨɭɦɚ, ɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɟɣ, ɱɬɨɛɵɪɚɫɤɭ- ɫɢɬɶɟɝɨ. ɉɨɞɨɛɧɨɟ ɩɪɢɡɧɚɧɢɟ ɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɟɣ ɢ ɬɚɥɚɧɬɨɜ, ɝɟɧɢɚɥɶɧɨɫɬɢ Ɋɨɲɤɢɞɨɥɠɧɨɟɦɭɥɶɫɬɢɬɶ, ɜɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤɚɜɬɨɪɨɜɩɨɞɨɛɧɨɝɨɨɩɭɫɚ ɨɫɬɚɟɬɫɹ ɬɨɥɶɤɨ ɩɨɠɚɥɟɬɶ, ɢɛɨ «ɧɟ ɜɟɞɚɸɬ ɨɧɢ, ɱɬɨ ɬɜɨɪɹɬ». ɂɛɨ ɬɜɨɪɹɬ ɨɧɢ ɫɟɛɹ ɧɢɡɤɨ, ɦɚɥɨɢɧɬɟɪɟɫɧɨ ɢ ɧɟɩɪɢɜɥɟɤɚɬɟɥɶɧɨ. Ɍɚɤ ɢ ɯɨɱɟɬɫɹɫɤɚɡɚɬɶɩɨɫɥɟɷɬɨɝɨ: - ɩɨɞɟɥɨɦɢɦ. ȻɪɚɜɨɊɨɲɤɟ, ɤɨɬɨɪɵɣ ɧɚɲɟɥɢɫɭɦɟɥɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɬɶɬɚɤɢɯɧɚɢɜɧɵɯɢɧɟɞɚɥɟɤɢɯɫɨɡɞɚɧɢɣ. ȼ ɬɨ ɠɟ ɜɪɟɦɹ ɧɟɥɶɡɹ ɨɛɨɣɬɢ ɜɧɢɦɚɧɢɟɦ ɟɳɟ ɨɞɢɧ ɦɨɦɟɧɬ. Ʉɥɢɩɷɬɨɬɩɨɹɜɢɥɫɹɡɚɩɚɪɭɞɧɟɣɞɨɜɵɛɨɪɨɜ. Ɍɨɟɫɬɶ, ɟɝɨɚɜɬɨɪɵ ɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɥɢ ɧɚ ɬɨ, ɱɬɨ «ɤɨɦɚɧɞɟ ɊɨɲɤɢȺɥɟɤɫɟɹ» ɧɟ ɨɫɬɚɧɟɬɫɹ ɜɪɟɦɟɧɢɞɥɹɚɞɟɤɜɚɬɧɨɝɨɨɬɜɟɬɚɧɚɷɬɨɬ «ɧɚɟɡɞ». ȼɬɨɦ, ɱɬɨ ɨɫɧɨɜɚ- ɧɢɹɞɥɹɩɨɞɨɛɧɨɣɢɧɬɟɪɩɪɟɬɚɰɢɢɤɥɢɩɚɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɥɢ, ɭɛɟɠɞɚɟɬɬɨ ɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɨ, ɱɬɨ ɜ ɤɚɱɟɫɬɜɟ ɤɭɪɚɬɨɪɚ ɢ ɩɪɨɦɨɭɬɟɪɚ ɷɬɨɝɨ ɤɥɢɩɚ ɜɵɫɬɭɩɢɥ ɧɟ ɥɢɞɟɪ ɩɚɪɬɢɢ ȼɆɚɬɟɣ, ɢɡɜɟɫɬɧɵɣ ɩɨ ɩɪɨɲɥɵɦ ɜɪɟ- ɦɟɧɚɦ (1994-1998 ɝɝ.) ɫɜɨɢɦ ɧɚɩɨɪɢɫɬɵɦ ɨɛɥɢɱɟɧɢɟɦ ɤɨɪɪɭɩɰɢɢ, ɩɪɟɞɚɬɟɥɶɫɬɜɚɢɬɞ., ɚɇȾɚɛɢɠɚɢȼȾɨɥɝɚɧɸɤ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɟɭɩɨɦɢ- ɧɚɸɬɫɹɜ «ɑɟɪɧɨɣɤɧɢɝɟɤɨɪɪɭɩɰɢɢ», ɢɩɨɬɨɦɭɧɟɨɩɚɫɚɸɬɫɹɨɬɜɟɬ- ɧɨɝɨɭɞɚɪɚɫɨɫɬɨɪɨɧɵ «ɱɢɫɬɵɯɪɭɤ».

2.15. ȺɝɪɚɪɧɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȺȾɉɆ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɩɚɪɬɢɢ – ɡɟɥɟɧɵɣɤɪɭɝ, ɜɰɟɧɬɪɟ ɤɨɬɨ- ɪɨɝɨ ɪɚɫɩɨɥɨɠɟɧ ɠɟɥɬɵɣ ɤɨɥɨɫ, ɨɛɪɚɦɥɟɧɧɵɣ ɤɪɚɫɧɵɦɢ ɫɨɥɧɟɱ- ɧɵɦɢɥɭɱɚɦɢ.

64 Ⱥɝɪɚɪɧɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹ – ɷɬɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨ- ɜɚɧɢɟ, ɤɨɬɨɪɨɟɡɧɚɥɨɜɫɨɜɪɟɦɟɧɧɨɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɢɫɬɨɪɢɢɆɨɥɞɨ- ɜɵ ɪɚɡɥɢɱɧɵɟ ɮɚɡɵ ɪɚɡɜɢɬɢɹ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɩɟɪɢɨɞ ɮɟɧɨɦɟɧɚɥɶɧɵɯ ɭɫɩɟɯɨɜ (1991-1995 ɝɝ.) – ɩɨɛɟɞɵɧɚɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɯ, ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ, ɦɟɫɬɧɵɯɜɵɛɨɪɚɯ, ɦɚɠɨɪɢɬɚɪɧɚɹɮɪɚɤɰɢɹ, ɩɪɚɜɹɳɚɹɩɚɪɬɢɹ. ȼɨɜɬɨ- ɪɵɯ, ɩɟɪɢɨɞɪɚɫɤɨɥɨɜ, ɱɭɜɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɝɨɩɨɪɚɠɟɧɢɹɢɪɚɫɩɚɞɚ (1995- 1998 ɝɝ.). ȼɬɪɟɬɶɢɯ, ɩɟɪɢɨɞɡɚɛɜɟɧɢɹ (1998-2000 ɝɝ.). ȼɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɜɧɵɧɟɲɧɟɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢȺȾɉɆɮɚɤ- ɬɢɱɟɫɤɢ ɧɚɱɢɧɚɥɚ ɫ ɧɭɥɹ, ɹɜɢɥɚɫɶ, ɤɚɤ ɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨ ɭɬɜɟɪɠɞɚɥ ɟɟ ɥɢɞɟɪ Ⱥɉɨɩɭɲɨɣ, “ɧɨɜɨɣ ɩɚɪɬɢɟɣ”, ɤɨɬɨɪɚɹ ɜɵɧɭɠɞɟɧɚ ɡɚɜɨɟɜɵ- ɜɚɬɶɫɜɨɟ ɦɟɫɬɨɧɚɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɦɧɟɛɨɫɤɥɨɧɟ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ, ɢɫɤɚɬɶɫɜɨɣɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣɫɟɝɦɟɧɬ. ɂɷɬɭɫɜɨɸɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɭɸɧɢ- ɲɭɩɚɪɬɢɹɢɫɤɚɥɚɧɚɩɨɡɢɰɢɹɯɜɵɪɚɡɢɬɟɥɶɧɢɰɵɢɧɬɟɪɟɫɨɜɫɟɥɶɫɤɢɯ ɠɢɬɟɥɟɣ, ɤɪɟɫɬɶɹɧ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɜɬɨɠɟɜɪɟɦɹ, ɧɟɫɥɟɞɭɟɬɡɚɛɵɜɚɬɶ, ɱɬɨ ɷɬɨɛɵɥɚ “ɧɨɜɚɹɫɬɚɪɚɹɩɚɪɬɢɹ”, ɡɚɤɨɬɨɪɨɣɬɹɧɭɥɫɹɲɥɟɣɮɩɪɨɲɥɨ- ɝɨ, ɧɟɝɚɬɢɜɧɨɟ ɜɨɫɩɪɢɹɬɢɟ ɦɚɫɫɨɜɵɦ ɫɨɡɧɚɧɢɟɦ ɧɟɫɛɵɜɲɢɯɫɹ ɧɚ- ɞɟɠɞɢɨɛɟɳɚɧɢɣɩɨɥɧɨɜɥɚɫɬɧɨɣɩɚɪɬɢɢɜɥɚɫɬɢ. Ɉɬɫɭɬɫɬɜɢɟ ɢɡɜɟɫɬɧɨɝɨ ɥɢɞɟɪɚ, “ɡɚɛɨɣɧɨɣ ɬɟɦɵ”, ɞɥɢɧɧɨɣ ɫɤɚ- ɦɟɣɤɢɢɡɜɟɫɬɧɵɯ, ɩɨɩɭɥɹɪɧɵɯɫɬɨɪɨɧɧɢɤɨɜɢɚɤɬɢɜɢɫɬɨɜɧɟɩɨɡɜɨ- ɥɹɥɢɜɨɫɩɪɢɧɢɦɚɬɶɜɫɟɪɶɟɡɧɢɫɚɦɭɩɚɪɬɢɸ, ɧɢɦɟɫɫɚɠɢɟɟɥɢɞɟɪɚ. Ⱦɚɠɟɥɸɞɢ, ɡɚɧɹɬɵɟɜɜɢɞɟɨɦɚɫɫɨɜɤɚɯɢɩɪɢɡɵɜɚɸɳɢɟɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶɡɚ ȺȾɉɆ, ɩɨɝɨɥɨɜɧɨɧɟɦɨɝɥɢɫɤɪɵɬɶɭɥɵɛɤɭ, ɧɟɫɟɪɶɟɡɧɨɫɬɶɜɨɫɩɪɢɹ- ɬɢɹɟɟɩɪɟɬɟɧɡɢɣɧɚɜɥɚɫɬɶɢɦɟɫɬɨɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ. ɍɜɟɪɟɧɵ, ɱɬɨɫɪɟ- ɞɢ ɬɟɥɟɚɝɢɬɚɬɨɪɨɜ ȺȾɉɆ ɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨ, ɦɹɝɤɨ ɝɨɜɨɪɹ, ɧɟ ɩɪɨɝɨɥɨ- ɫɨɜɚɥɨɡɚɷɬɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟ.

2.16. «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ». Ȼɥɨɤ ɛɵɥɫɨɡɞɚɧɋɨɸɡɨɦɰɟɧɬɪɢɫɬɫɤɢɯɫɢɥ (ɂɆɨɪɟɣ), ɋɨɰɢɚ- ɥɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɚɪɬɢɟɣ Ɇɨɥɞɨɜɵ (ȼɆɨɪɟɜ), ɋɨɸɡɨɦɬɪɭɞɚ (Ƚɋɢɦɚ), Ɉɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ ɞɜɢɠɟɧɢɟɦ «ForĠa nouă» (ȼɉɥɟɲɤɚ), ɉɚɪɬɢɟɣɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢɆɨɥɞɨɜɵ «Furnica» (ɂȽɭɰɭ), Ⱦɜɢ- ɠɟɧɢɟɦɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɨɜ «SperanĠa-ɇɚɞɟɠɞɚ» (ȼɎɥɨɪɹ). ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥ – ɡɟɥɟɧɨɟɢɡɨɛɪɚɠɟɧɢɟɤɚɪɬɵɆɨɥɞɨɜɵ ɜɤɪɭɝɟ, ɨɛɪɚɦɥɟɧɧɨɦɧɚɞɩɢɫɶɸ «AlianĠa Braghiú». ɋɬɪɚɬɟɝɢɹɛɥɨɤɚɛɵɥɚɨɪɢɟɧɬɢɪɨɜɚɧɚɧɚ ɞɨɫɬɢɠɟɧɢɟɜɵɫɨɤɨɝɨ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚ. ɉɨɷɬɨɦɭɜɨɬɥɢɱɢɟɨɬɞɪɭɝɢɯɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɤɨɧɤɭɪɟɧ-

65 ɬɨɜ, ɩɵɬɚɜɲɢɯɫɹ ɜ ɫɢɥɭ ɪɚɡɥɢɱɧɵɯ ɩɪɢɱɢɧ ɞɨɫɬɢɱɶ ɫɜɨɟɝɨ ɫɨɛɫɬ- ɜɟɧɧɨɝɨɢɧɞɢɜɢɞɭɚɥɶɧɨɝɨɪɟɡɭɥɶɬɚɬɚɢ, ɩɨɬɨɦɭ, ɜɵɫɬɭɩɚɸɳɢɯ, ɜɨɫ- ɧɨɜɧɨɣɫɜɨɟɣɦɚɫɫɟ, ɧɚɜɵɛɨɪɚɯɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨ, Ȼɥɨɤɫɬɪɟɦɢɥɫɹɞɨ- ɛɢɬɶɫɹɦɢɧɢɦɭɦɚɩɨɬɟɪɶɜɫɜɨɟɣɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣɧɢɲɟ, ɧɟɞɚɬɶ «ɫɜɨ- ɢɦ ɝɨɥɨɫɚɦ» «ɩɨɬɟɪɹɬɶɫɹ» ɩɟɪɟɞ 6-ɩɪɨɰɟɧɬɧɵɦ ɛɚɪɶɟɪɨɦ, ɨɛɴɟɞɢ- ɧɢɬɶɢɯɜɪɚɦɤɚɯɨɞɧɨɝɨɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɹ. ɗɬɨɛɵɥɚɜɟɪɧɚɹɥɨɝɢɤɚ. Ɉɞɧɚɤɨɨɧɚɧɟɫɥɚɜɫɟɛɟɪɹɞɨɩɚɫɧɨ- ɫɬɟɣ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɜɨɡɧɢɤɚɥɜɨɩɪɨɫ, ɤɚɤɫɨɜɦɟɫɬɢɬɶɛɨɪɶɛɭɡɚɨɛɳɭɸ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɭɸ ɰɟɥɶ ɫ ɱɚɫɬɧɵɦɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦɢ ɢɧɬɟɪɟɫɚɦɢ ɤɚɠ- ɞɨɝɨɢɡɩɚɪɬɧɟɪɨɜ, ɭɱɚɫɬɜɭɸɳɢɯɜɛɥɨɤɟ. ȼɨɜɬɨɪɵɯ, ɤɚɤ ɨɛɟɫɩɟɱɢɬɶ ɜɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬɜɢɟ ɢ ɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɨ ɦɟɠɞɭɧɢɦɢ. Ɍɟɦɛɨɥɟɟ, ɟɫɥɢɭɱɟɫɬɶ, ɱɬɨɪɚɧɟɟɦɧɨɝɢɟɢɡɷɬɢɯɮɨɪ- ɦɢɪɨɜɚɧɢɣɩɪɨɹɜɥɹɥɢɪɚɡɥɢɱɧɭɸɫɬɟɩɟɧɶɜɡɚɢɦɧɨɣɬɨɥɟɪɚɧɬɧɨɫɬɢ. ȼɬɪɟɬɶɢɯ, ɩɪɟɞɫɬɨɹɥɨɩɨɦɧɢɬɶ, ɱɬɨɜɩɨɫɥɟɷɥɟɤɬɪɚɥɶɧɵɣɰɢɤɥ ɦɨɛɢɥɢɡɚɰɢɨɧɧɵɣ ɷɮɮɟɤɬ ɨɫɥɚɛɟɜɚɟɬ ɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚ- ɧɢɹ, ɜɯɨɞɹɳɢɟɜɛɥɨɤ, ɧɟɪɟɞɤɨɦɨɝɭɬ «ɪɚɡɛɟɠɚɬɶɫɹ» (ɢɪɚɡɛɟɝɚɸɬɫɹ) ɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟɩɨɪɚɡɥɢɱɧɵɦɝɪɭɩɩɚɦ (ɮɪɚɤɰɢɹɦ), ɜɬɨɦɱɢɫɥɟɢɩɪɨ- ɬɢɜɨɞɟɣɫɬɜɭɸɳɢɦ. ɇɟɣɬɪɚɥɢɡɚɰɢɹɩɨɞɨɛɧɨɣ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɩɪɟɞɩɨɥɚɝɚɥɚ, ɫ ɨɞɧɨɣ ɫɬɨ- ɪɨɧɵ, ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɫɩɢɫɤɚ ɩɨ ɩɪɢɧɰɢɩɭ: ɫɧɚɱɚɥɚ ©ɥɸɞɢ ɥɢɞɟɪɚ», ɩɨɬɨɦ – ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚ- ɧɢɣ, ɜɯɨɞɹɳɢɯɜɛɥɨɤ. ɋɞɪɭɝɨɣɫɬɨɪɨɧɵ, ɷɬɨɜɨɫɬɪɟɛɨɜɚɥɨɩɨɞɩɢɫɚ- ɧɢɟ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɝɨ ɫɨɝɥɚɲɟɧɢɹ ɨ ɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɟ ɦɟɠɞɭ ɩɚɪɬɧɟɪɚ- ɦɢ, ɜɯɨɞɹɳɢɦɢɜɛɥɨɤ. ɂ ɷɬɢ ɨɩɚɫɟɧɢɹ ɜɨ ɦɧɨɝɨɦ ɨɩɪɚɜɞɚɥɢɫɶ ɤɚɤ ɜ ɩɟɪɢɨɞ ɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ, ɬɚɤɢɩɨɡɠɟ, ɩɪɢɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢɪɭɤɨɜɨɞɹɳɢɯɨɪ- ɝɚɧɨɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ-2001. «ȺɥɶɹɧɫɭȻɪɚɝɢɲɚ» ɧɟɭɞɚɥɨɫɶɞɨɛɢɬɶɫɹɚɤ- ɬɢɜɧɨɝɨ ɭɱɚɫɬɢɹ ɜɫɟɯ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣ, ɜɯɨɞɹɳɢɯ ɜ ɛɥɨɤ, ɜ ɚɝɢɬɚɰɢɨɧɧɨɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɨɣ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ ɜ ɩɟɪɢɨɞ ɢɡ- ɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ⱥɤɬɢɜɧɨɫɬɶ ɛɥɨɤɚ ɜ ɨɫɧɨɜɧɨɦ ɨɝɪɚɧɢɱɢɜɚ- ɥɚɫɶɚɤɬɢɜɧɨɫɬɶɸɥɢɞɟɪɚ, ɤɨɬɨɪɵɣɜɵɫɬɭɩɚɥɜɤɚɱɟɫɬɜɟ ɮɨɪɫɢɪɨɜɚɧ- ɧɨɝɨɚɬɬɪɚɤɬɨɪɚ (ɦɚɝɧɢɬɚ) ɞɥɹɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ. Ȼɥɨɤ ɜ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɦ ɫɦɵɫɥɟ ɜɨɫɩɪɢɧɢɦɚɥɫɹ ɦɚɫɫɨɜɵɦ ɫɨɡɧɚ- ɧɢɟɦ, ɱɚɫɬɶɸɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ, ɜ ɬɨɦɱɢɫɥɟɢ ɩɪɨɛɪɚɝɢɲɟɜɫɤɨɣ ɨɪɢɟɧɬɚ- ɰɢɢ, ɤɚɤ «ɤɥɭɛɧɟɭɞɚɱɧɢɤɨɜ», ɬɨɟɫɬɶɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɹɧɟɤɨɧɤɭɪɟɧɬɧɨ- ɫɩɨɫɨɛɧɵɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɟɢɦɟɸɬɲɚɧɫɨɜ

66 ɜɨɣɬɢɜɧɨɜɵɣɩɚɪɥɚɦɟɧɬ. ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨɷɬɨɹɜɢɥɚɫɶɬɚɤɠɟɨɞɧɨɣɢɡ ɩɪɢɱɢɧ, ɩɨɱɟɦɭ ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɚɹɱɚɫɬɶ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɤɨɬɨɪɵɟ ɧɚ ɨɩɪɨ- ɫɚɯ ɝɨɜɨɪɢɥɢ ɨ ɫɢɦɩɚɬɢɹɯ ɢ ɜɨɡɦɨɠɧɨɦ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɢ ɡɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ, ɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɥɚɧɟɡɚɷɬɨɬɛɥɨɤ, ɚɡɚɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ. Ʌɸɞɢɛɨɹɥɢɫɶ, ɱɬɨɛɵɢɯɝɨɥɨɫɧɟɩɪɨɩɚɥɞɚɪɨɦ. ɉɪɨɜɟɞɟɧɧɵɟ ɧɚɦɢ ɮɨɤɭɫɝɪɭɩɩɵ ɜɫɤɪɵɥɢ ɧɚɥɢɱɢɟ ɷɬɨɝɨ ɮɟɧɨɦɟɧɚ ɞɚɠɟ ɫɪɟɞɢ ɚɤɬɢɜɢɫɬɨɜ ɛɥɨɤɚ («ə ɛɭɞɭ ɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ ɡɚ Ȼɥɨɤ «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢɲɚ», ɯɨɬɹɡɧɚɸ, ɱɬɨɨɧɧɟɩɪɨɣɞɟɬɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬ»). Ɉɫɧɨɜɧɵɦ ɢɝɪɨɤɨɦ ɛɥɨɤɚ ɧɚ ɜɵɛɨɪɚɯ, ɟɝɨ ɤɨɡɵɪɧɨɣ ɤɚɪɬɨɣ ɹɜɢɥɫɹɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɫɬɪɚɧɵȾȻɪɚɝɢɲ. ɗɬɨɢɡɜɟɫɬɧɚɹɩɨɥɢɬɢɱɟ- ɫɤɚɹ ɥɢɱɧɨɫɬɶ ɫ ɜɵɫɨɤɢɦ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɦ ɪɟɣɬɢɧɝɨɦ. ɋɨɝɥɚɫɧɨ ɧɚ- ɲɢɦɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɦɨɧɨɛɥɚɞɚɥɜɬɨɪɵɦ, ɩɨɫɥɟȼȼɨɪɨɧɢɧɚ, ɪɟɣɬɢɧ- ɝɨɦɩɨɩɭɥɹɪɧɨɫɬɢɜɫɬɪɚɧɟ. Ɉɧɦɨɥɨɞ, ɞɢɧɚɦɢɱɟɧ, ɨɩɵɬɧɵɣɚɞɦɢɧɢ- ɫɬɪɚɬɨɪ. ȿɝɨ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ, ɜɨɡɧɢɤɧɭɜ ɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɫɬɪɚɧɧɨ, ɫɢɬɭɚɰɢɨɧ- ɧɨ, ɤɚɡɚɥɨɫɶ ɛɵ, ɨɛɪɟɱɟɧɧɨɟ ɧɚ ɧɟɠɢɡɧɟɧɧɨɫɬɶ ɢ ɛɵɫɬɪɭɸ ɫɦɟɪɬɶ, ɩɨɤɚɡɚɥɨɫɟɛɹɪɚɛɨɬɚɸɳɢɦ, ɞɨɛɢɜɲɢɦɫɹɭɫɩɟɯɨɜ, ɜɬɨɦɱɢɫɥɟ, ɢɜ ɧɚɢɛɨɥɟɟɫɥɨɠɧɨɣ, ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɫɮɟɪɟ. ɍɫɩɟɯɢɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚɩɟɪɫɨ- ɧɢɮɢɰɢɪɨɜɚɥɢɫɶ ɜ ɥɢɱɧɨɫɬɢ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ, ɫɨɡɞɚɥɢ ɟɦɭ ɫɬɨɣ- ɤɢɣɢɦɢɞɠɫɪɟɞɢɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɤɨɬɨɪɵɣɜɵɧɭɠɞɚɥɦɚɫɫɨɜɨɟɫɨɡɧɚɧɢɟ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ, ɨɫɨɛɟɧɧɨ ɬɪɟɬɶɟɝɨ ɩɨɤɨɥɟɧɢɹ, ɧɟɪɟɞɤɨ ɪɚɡɞɜɚɢɜɚɬɶɫɹ, ɜɵɛɢɪɚɬɶɦɟɠɞɭȼɨɪɨɧɢɧɵɦɢȻɪɚɝɢɲɟɦ. Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɪɟɣɬɢɧɝ ȾȻɪɚɝɢɲɚ – ɷɬɨ ɪɟɣɬɢɧɝ ɪɚɫɬɭɳɢɣ, ɜɨ- ɫɯɨɞɹɳɢɣ. ɗɬɨ ɪɟɣɬɢɧɝ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɞɟɹɬɟɥɹ, «ɥɢɞɟɪɚɞɨɥɠ- ɧɨɫɬɢ». Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɝɥɚɜɵ ɢɫɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɨɣɜɥɚɫɬɢ, ɫɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɸ ɤɨɬɨɪɨɝɨɜɦɚɫɫɨɜɨɦɫɨɡɧɚɧɢɢɫɜɹɡɵɜɚɟɬɫɹɪɟɲɟɧɢɟɦɧɨɝɢɯɠɢɡɧɟɧ- ɧɵɯɩɪɨɛɥɟɦ. ɗɬɨɪɟɣɬɢɧɝɥɢɞɟɪɚ, ɤɨɬɨɪɵɣɟɳɟɧɟ ɛɵɥɩɨɞɜɟɪɠɟɧ ɧɚɟɡɞɚɦ ɦɚɫɫɦɟɞɢɚ, «ɱɟɪɧɨɦɭ» ɩɢɚɪɭ ɢ ɝɪɹɡɧɵɦ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɹɦ. Ɍɨ ɟɫɬɶ, ɜ ɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢ ɨɬ ɫɢɬɭɚɰɢɢ, ɭɫɥɨɜɢɣ ɨɧ ɦɨɠɟɬ ɢɡɦɟɧɢɬɶ ɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɶ ɫɜɨɟɣ ɷɜɨɥɸɰɢɢ, ɩɨɧɢɠɚɬɶɫɹ. ȿɝɨ ɦɨɠɧɨ «ɨɩɭɫ- ɬɢɬɶ». ɋɬɪɚɬɟɝɢɹɛɥɨɤɚɢɦɟɥɚɫɜɨɸɫɩɟɰɢɮɢɤɭ, ɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɧɭɸɪɟɚɥɶ- ɧɨ ɢ ɫɨɡɧɚɬɟɥɶɧɨ ɝɢɩɟɪɬɪɨɮɢɪɨɜɚɧɧɨɣ ɪɨɥɶɸ ɥɢɞɟɪɚ, ɟɝɨ ɡɚɧɢɦɚɟ- ɦɨɣ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶɸ. ȼ ɫɢɥɭ ɷɬɨɝɨ ɢ ɧɚɡɜɚɧɢɟ ɛɥɨɤɚ ɛɵɥɨ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɨ ɩɨ ɢɦɟɧɢ ɟɝɨ ɥɢɞɟɪɚ, ɨɫɧɨɜɧɨɝɨ ɧɟɫɭɳɟɝɨ ɡɜɟɧɚ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɗɬɨɛɵɥɨɧɟɫɥɭɱɚɣɧɨ. ȼɷɬɨɦɩɪɨɹɜɢɥɨɫɶ

67 ɨɞɧɨɢɡɩɨɡɵɜɧɵɯɛɥɨɤɚ, ɫɥɭɠɢɥɨɟɝɨ ɭɡɧɚɜɚɧɢɸ. ɑɬɨɛɵɥɨɤɪɚɣɧɟ ɜɚɠɧɨ, ɫ ɭɱɟɬɨɦ ɧɟɪɚɫɤɪɭɱɟɧɧɨɫɬɢ ɛɥɨɤɚ ɢ ɫɤɨɪɨɬɟɱɧɨɫɬɢ ɢɡɛɢɪɚ- ɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɗɬɨɣɠɟɰɟɥɢɫɥɭɠɢɥɢɨɫɧɨɜɧɨɣɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣɫɥɨɝɚɧ. ȼɫɥɨ- ɝɚɧɟɛɵɥɚɨɛɵɝɪɚɧɚɫɩɟɰɢɮɢɤɚ, ɨɬɥɢɱɢɟɛɥɨɤɚ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɨɬ ɞɪɭɝɢɯɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ. Ɉɫɧɨɜɧɨɣɥɨɡɭɧɝ (ɫɥɨɝɚɧ) - «ɇɟ ɜɟɪɶ ɫɥɨɜɚɦ, ɫɭɞɢ ɩɨ ɞɟɥɚɦ» - ɛɵɥ ɩɪɢɛɥɢɠɟɧ ɤ ɩɨɫɥɨɜɢɰɟ, ɩɨ- ɝɨɜɨɪɤɟ, ɱɬɨɬɚɤɠɟɧɟɛɵɥɨɫɥɭɱɚɣɧɵɦ, ɬɚɤɤɚɤɩɨɫɥɨɜɢɰɵ, ɩɨɝɨɜɨɪ- ɤɢ ɥɟɝɱɟ ɡɚɩɨɦɢɧɚɸɬɫɹ, ɹɜɥɹɸɬɫɹ ɯɨɪɨɲɢɦ ɨɩɨɡɧɚɜɚɬɟɥɶɧɵɦ ɡɧɚ- ɤɨɦ. ɗɬɨ ɛɵɥɨ ɩɪɚɜɢɥɶɧɨɟ ɪɟɲɟɧɢɟ. ɇɚɲɢ ɨɩɪɨɫɵ ɩɨɤɚɡɵɜɚɥɢ, ɱɬɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɜ ɛɨɥɶɲɟɣ ɫɬɟɩɟɧɢ, ɱɟɦ, ɤ ɩɪɢɦɟɪɭ, ɷɥɟɤɬɨɪɚɬ ɞɪɭɝɢɯ ɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɜɲɢɯɫɹ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɣ, ɨɪɢɟɧɬɢ- ɪɨɜɚɧɧɚɩɨɥɭɱɟɧɢɟɢɧɮɨɪɦɚɰɢɢɢɡɦɚɫɫɦɟɞɢɚ, ɩɟɱɚɬɧɨɣɢɪɟɤɥɚɦ- ɧɨɣɩɪɨɞɭɤɰɢɢ. Ɍɨɟɫɬɶ, ɨɧɛɨɥɟɟɨɬɤɪɵɬɢɧɨɮɪɦɚɰɢɨɧɧɨɦɭɜɨɡɞɟɣ- ɫɬɜɢɸ. ȼɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤɷɥɟɤɬɨɪɚɬ, ɡɚɮɢɤɫɢɪɨɜɚɜɲɢɣɪɚɧɟɟɫɜɨɸɩɚɪ- ɬɢɣɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɭɸɫɢɦɩɚɬɢɸ, ɱɚɳɟɝɨɥɨɫɭɟɬɩɨɩɪɢɧɰɢɩɭ “ɚɜɬɨ- ɩɢɥɨɬɚ”, ɫɮɨɪɦɢɪɨɜɚɜɲɟɣɫɹɬɪɚɞɢɰɢɢ. ȼ ɭɫɥɨɜɢɹɯ, ɤɨɝɞɚ Ȼɪɚɝɢɲ ɢ ɜɨɡɝɥɚɜɥɹɟɦɨɟ ɢɦ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɟ ɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɟɢɦɟɥɢɪɟɚɥɶɧɵɟɲɚɧɫɵɢɡɦɟɧɢɬɶɩɨɥɢɬɢɤɨɩɚɪɬɢɣɧɭɸ ɤɨɧɮɢɝɭɪɚɰɢɸ ɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ, ɩɨɬɟɫɧɢɬɶ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ ɢ ɨɬɧɹɬɶ ɝɨ- ɥɨɫɚ ɜ ɲɢɪɨɤɨɦ ɞɢɚɩɚɡɨɧɟ ɨɬ ɩɪɚɜɨ- ɞɨ ɥɟɜɨ- ɨɪɢɟɧɬɢɪɨɜɚɧɧɨɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ, ɨɧɢ ɫɬɚɥɢ ɜ ɰɟɧɬɪɟ ɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɧɢɹ ɜ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɤɚɤɝɥɚɜɚɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚɨɧɹɜɥɹɥɫɹ «ɥɚɤɨɦɵɦ ɤɭɫɨɱɤɨɦ» ɞɥɹ ɦɟɞɢɣɧɵɯ «ɧɚɟɡɞɨɜ» ɢ ɩɨɬɨɦɭ, ɱɬɨ Ȼɪɚɝɢɲ ɨɥɢɰɟ- ɬɜɨɪɹɥɜɥɚɫɬɶ, ɟɟɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɣɪɟɫɭɪɫ. Ⱦɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɣɪɟɫɭɪɫɛɵɥɜɚɠɧɵɦɩɨɞɞɟɪ- ɠɢɜɚɸɳɢɦɩɢɥɨɧɨɦɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣɫɬɪɚɬɟɝɢɢɛɥɨɤɚ. Ɉɞɧɚɤɨɷɬɨɧɟ ɨɡɧɚɱɚɥɨ ɟɝɨ ɡɚɞɟɣɫɬɜɨɜɚɧɢɹ ɜ ɛɭɤɜɚɥɶɧɨɦ ɫɦɵɫɥɟ ɷɬɨɝɨ ɫɥɨɜɚ (ɞɨ- ɜɟɪɟɧɧɵɟɥɢɰɚɤɚɧɞɢɞɚɬɚ – ɦɢɧɢɫɬɪɵɢɬɞ.). Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɞɚɠɟɩɪɢ ɠɟɥɚɧɢɢ, ɷɬɨ ɛɵɥɨ ɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɫɥɨɠɧɨ ɨɫɭɳɟɫɬɜɢɬɶ, ɭɱɢɬɵɜɚɹ ɨɩ- ɪɟɞɟɥɟɧɧɨɟɜɥɢɹɧɢɟɨɩɩɨɧɟɧɬɨɜɧɚɨɪɝɚɧɵɦɟɫɬɧɨɣɜɥɚɫɬɢ. Ⱥɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɣɪɟɫɭɪɫɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɥɫɹ, ɧɨɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɥɫɹɛɨ- ɥɟɟɬɨɧɤɨ. ɗɬɨɜɵɪɚɠɚɥɨɫɶɜɢɝɪɟɧɚɢɧɟɪɰɢɨɧɧɨɫɬɢɦɚɫɫɨɜɨɝɨɫɨɡ- ɧɚɧɢɹ, ɜɨɫɩɪɢɧɢɦɚɸɳɟɝɨɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ, ɭɱɚɫɬɜɭɸɳɟɝɨɜɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɫɤɨɣɝɨɧɤɟɧɟɤɚɤɤɚɧɞɢɞɚɬɚɜɞɟɩɭɬɚɬɵɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ, ɚɤɚɤɩɪɟ-

68 ɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ («ɢɞɭɧɚɜɫɬɪɟɱɭɫɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɨɦ», «ɨɠɢɞɚɸɨɬ ɧɟɝɨ ɤɚɤ ɝɥɚɜɵ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ ɪɟɲɟɧɢɹ ɬɨɝɨ ɢɥɢ ɢɧɨɝɨ ɜɨɩɪɨɫɚ» ɢ ɬɞ.). ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɢɩɨɜɟɞɟɧɢɟɢɥɢɞɟɪɚɛɥɨɤɚ («ɞɚɦɭɤɚɡɚɧɢɟɪɚ- ɡɨɛɪɚɬɶɫɹ», «ɩɨɪɭɱɭ», «ɪɟɲɢɦ ɜɨɩɪɨɫ»), ɷɤɫɩɥɭɚɬɢɪɨɜɚɥɨ ɷɬɢ ɨɫɨ- ɛɟɧɧɨɫɬɢɦɚɫɫɨɜɨɝɨɫɨɡɧɚɧɢɹ. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹ, ɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦ- ɩɚɧɢɢ ɛɵɥɢ ɡɚɞɟɣɫɬɜɨɜɚɧɵɢ «ɫɜɨɢ» ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɢ ɰɟɧɬɪɚɥɶɧɨɣ ɢ ɦɟɫɬɧɵɯɜɥɚɫɬɟɣ, ɢɫɩɨɥɶɡɨɜɚɥɫɹɢɯɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɣɪɟɫɭɪɫ. Ʉɪɨɦɟɬɨɝɨ, Ȼɪɚɝɢɲɢɟɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨɛɵɥɢɩɪɢɜɥɟɤɚɬɟɥɶɧɵ ɞɥɹ ɤɪɢɬɢɤɢ ɢ «ɧɚɛɢɪɚɧɢɹ ɨɱɤɨɜ» ɤɚɤ ɧɟɫɭɳɢɟ ɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɶ ɡɚ ɧɢɡɤɢɣɭɪɨɜɟɧɶɠɢɡɧɢɢɩɪɨɛɥɟɦɵɜɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɟ. ɉɨɷɬɨɦɭ ɧɟ ɫɥɭɱɚɣɧɨ ɨɫɧɨɜɧɨɣ ɬɟɦɨɣ ɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɧɢɹ, «ɧɚɟɡɞɨɜ» ɹɜɢɥɚɫɶ ɩɪɨɛɥɟɦɚɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɫɬɢɞɟɣɫɬɜɢɣɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚȾȻɪɚɝɢɲɚ. ɂɤɚɤ ɝɨɜɨɪɢɬɫɹ, ɬɨɥɶɤɨɥɟɧɢɜɵɣɧɟɩɪɨɲɟɥɫɹɩɨɷɬɨɣɬɟɦɟ. Ȼɥɨɤ ɧɟ ɫɤɪɵɜɚɥ, ɱɬɨ ɨɞɧɢɦ ɢɡ ɨɫɧɨɜɧɵɯ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɢɯ ɤɨɦɩɨɧɟɧɬɨɜɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɞɥɹɧɟɝɨɛɵɥɚɪɟɤɥɚɦɚɞɟɹ- ɬɟɥɶɧɨɫɬɢɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚȻɪɚɝɢɲɚɢɡɚɳɢɬɚɟɝɨ ɨɬ ɧɚɩɚɞɨɤɫɨ ɫɬɨ- ɪɨɧɵɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ. Ⱥɤɰɟɧɬɞɟɥɚɥɫɹɧɚɩɨɤɚɡɟɪɟɚɥɶɧɵɯɭɫɩɟɯɨɜ. Ɇɟɫɫɚɠ ɜɵɫɬɪɚɢɜɚɥɫɹ ɜ ɫɥɟɞɭɸɳɟɦ ɤɥɸɱɟ: “ȼɨɡɧɢɤɧɭɜ ɫɢɬɭɚ- ɰɢɨɧɧɨ, ɜɩɨɠɚɪɧɨɦɩɨɪɹɞɤɟ, ɦɵɫɦɨɝɥɢɧɟɜɜɟɪɝɧɭɬɶɫɬɪɚɧɭɜɫɨɫ- ɬɨɹɧɢɟ ɯɚɨɫɚ, ɚ ɜɧɟɫɬɢ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɸ, ɭɫɢɥɢɬɶ ɭɩɪɚɜɥɹɟɦɨɫɬɶ. ɍɞɚɥɨɫɶ ɩɨɞɨɛɪɚɬɶ ɯɨɪɨɲɭɸ ɤɨɦɚɧɞɭ ɩɨ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɨɦɭ (ɚ ɧɟ ɩɨɩɚɪɬɢɣɧɨɦɭ) ɩɪɢɡɧɚɤɭ, ɜɜɟɫɬɢɧɨɜɵɯɥɸɞɟɣɢɡɜɬɨɪɨɝɨɢɬɪɟɬɶɟɝɨ ɷɲɟɥɨɧɚɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɨɪɨɜ, ɱɬɨɨɛɟɫɩɟɱɢɥɨɜɢɞɢɦɵɣɪɟɡɭɥɶɬɚɬ. ɇɚɦ ɭɞɚɥɨɫɶɭɫɩɟɲɧɨɪɟɲɢɬɶɩɪɨɛɥɟɦɭɜɧɭɬɪɟɧɧɟɝɨɜɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬɜɢɹɟɝɨ ɱɥɟɧɨɜ (ɨɬɥɢɱɢɟɨɬ «ɚɥɝɨɪɢɬɦɚ» ȺȾɊɫɤɨɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚɋɬɭɪɡɵ). Ɇɵ ɩɪɨɫɬɨɹɥɢ ɛɨɥɟɟ ɝɨɞɚ, ɞɚɥɢ ɩɪɢɪɨɫɬ ɜ 4%; ɛɟɡ ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɨɣ ɮɢɧɚɧɫɨɜɨɣ ɩɨɦɨɳɢ ɪɟɲɢɥɢ ɢ ɪɟɲɚɟɦ ɦɧɨɝɢɟ ɩɪɨɛɥɟɦɵ ɜɵɩɥɚɬɵ ɜɧɟɲɧɢɯɞɨɥɝɨɜ, ɜɵɩɥɚɱɢɜɚɟɦɩɟɧɫɢɢ, ɡɚɪɩɥɚɬɵ, ɥɢɤɜɢɞɢɪɨɜɚɥɢɢɫ- ɬɨɪɢɱɟɫɤɢɟɡɚɞɨɥɠɟɧɧɨɫɬɢ”). ȼɫɟɷɬɨɫɥɭɠɢɥɨɨɞɧɨɣɰɟɥɢ: ɧɟɬɨɥɶɤɨɩɨɤɚɡɚɬɶɧɚɥɢɱɢɟɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɨɣɜɨɥɢ, ɧɨɢɧɚɥɢɱɢɟɪɟɚɥɶɧɵɯɭɫɩɟɯɨɜ («ɦɵɞɟɥɚɟɦɞɟɥɨ»). Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɷɬɨɨɫɭɳɟɫɬɜɥɹɥɨɫɶɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɭɞɚɱɧɨ. ɂɜɷɬɨɦɩɥɚɧɟɜɚɠɧɭɸɪɨɥɶɫɵɝɪɚɥɢɜɢɞɟɨɤɥɢɩɵɛɥɨɤɚ, ɤɨɬɨ- ɪɵɟɹɜɢɥɢɫɶɧɟɫɨɦɧɟɧɧɵɦɞɨɫɬɢɠɟɧɢɟɦɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ. ȼ ɩɟɪɜɭɸ ɨɱɟɪɟɞɶ ɷɬɨ ɤɚɫɚɟɬɫɹ ɬɚɤɢɯ ɜɢɞɟɨɤɥɢɩɨɜ ɤɚɤ “Ⱦɢɚɥɨɝ ɫɬɚ-

69 ɪɭɲɤɢ ɫ ɩɨɱɬɚɥɶɨɧɨɦ, ɩɪɢɧɟɫɲɢɦ ɩɟɧɫɢɸ” ɢ “Ⱥɞɢɨ ɫɬɚɪɵɦ ɩɚɪ- ɥɚɦɟɧɬɫɤɢɦɩɚɪɬɢɹɦ” (“Le cîntă marú”). ȼɬɨɪɨɣɤɥɢɩ, ɩɨɦɢɦɨɪɟɤɥɚ- ɦɵ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ ɢ ɛɥɨɤɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ, ɧɟɫ ɢ ɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɫɬɫɤɭɸ ɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɶ. ɉɨ ɦɧɟɧɢɸ ɫɩɟɰɢɚɥɢɫɬɨɜ, ɷɬɢ ɜɢɞɟɨɤɥɢɩɵ ɛɵɥɢ ɥɭɱɲɢɦɢɜɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɬɟɥɟɪɟɤɥɚɦɟɜɩɪɨɲɟɞɲɟɣɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ. ɉɨɦɢɦɨɷɬɨɝɨȻɪɚɝɢɲɚɛɢɥɢɧɟɫɬɨɥɶɤɨɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨɡɚɞɟ- ɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ, ɭɫɩɟɯɢɤɨɬɨɪɨɝɨɫɤɪɵɬɶɬɪɭɞɧɨ, ɫɤɨɥɶɤɨ ɢɡɚɬɨ, ɱɬɨɨɧɹɜɥɹɥɫɹɱɟɥɨɜɟɤɨɦɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ. ȿɝɨɩɨɞɫɜɟɱɢɜɚɥɢɅɭ- ɱɢɧɫɤɢɦ, «ɜɟɲɚɥɢ» ɧɚɧɟɝɨɜɫɟ «ɝɪɟɯɢ» ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɢɟɝɨɤɨɦɚɧɞɵ. ɋɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹ, ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɵɟ ɧɚɦɢ ɡɚ ɧɟɞɟɥɸ ɞɨɜɵɛɨɪɨɜ, ɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɨɜɚɥɢ, ɱɬɨɞɚɠɟɜɧɟɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɯɞɥɹɧɟ- ɝɨ ɭɫɥɨɜɢɹɯ ɛɥɨɤ ɦɨɝ ɪɚɫɫɱɢɬɵɜɚɬɶ ɧɚ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ, ɩɪɟɜɵɲɚɸɳɢɣ 20% ɝɨɥɨɫɨɜ. Ɉɞɧɚɤɨ ɤɨɧɟɱɧɵɣ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ ɨɤɚɡɚɥɫɹ ɧɚ 7 ɩɪɨɰɟɧɬɨɜ ɧɢɠɟ. ɉɪɢɱɢɧɚɩɨɞɨɛɧɨɝɨɧɟɞɨɛɨɪɚɫɨɫɬɨɢɬɜɬɨɦ, ɱɬɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵ ɫɭɦɟɥɢɢɞɟɧɬɢɮɢɰɢɪɨɜɚɬɶ «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢɲɚ» ɜɦɚɫɫɨ- ɜɨɦɫɨɡɧɚɧɢɢɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨɧɚɫɟɥɟɧɢɹɫɪɚɫɬɪɚɬɢɜɲɢɦɤɪɟɞɢɬɞɨɜɟ- ɪɢɹɉɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦɉɅɭɱɢɧɫɤɢɦ. ɈɠɢɞɚɟɦɨɟɢɧɚɩɪɚɲɢɜɚɜɲɟɟɫɹɡɚɹɜɥɟɧɢɟɉɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ, ɱɬɨɨɧ ɧɟɛɭɞɟɬɩɪɟɬɟɧɞɨɜɚɬɶɧɚɢɡɛɪɚɧɢɟɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦɫɬɪɚɧɵ, ɧɟɫɨɫɬɨɹ- ɥɨɫɶ. Ɍɟɦɫɚɦɵɦ, ɦɚɫɫɨɜɨɟɫɨɡɧɚɧɢɟ, ɤɨɬɨɪɨɟɜɨɦɧɨɝɨɦɛɵɥɨɧɚ ɪɚɫɩɭɬɶɟ, ɤɚɱɧɭɥɨɫɶ31, ɢɫɩɭɝɚɥɨɫɶ ɨɛɟɳɚɧɢɣ ɤɪɢɬɢɤɨɜ «Ⱥɥɶɹɧɫɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ», ɱɬɨ ɩɪɟɦɶɟɪ ɩɨɫɥɟ ɩɨɛɟɞɵ ɧɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ ɫɨɯɪɚɧɢɬɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨɜɤɪɟɫɥɟɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɧɚɜɬɨɪɨɣɫɪɨɤ. ȼ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ ɤɨɦɚɧɞɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɩɨɬɟɪɹɥɚ ɫɜɨɢ ɝɨɥɨɫɚ, ɱɚɫɬɶ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɣ ɩɨɞɞɟɪɠɤɢ. ȿɫɥɢɜ 1998 ɝɨɞɭ Ʌɭɱɢɧɫɤɢɣ ɩɨɡɢɬɢɜɧɨ ³ɫɞɟɥɚɥ” ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ Ⱦɶɹɤɨɜɭ ɢ «ɥɚɫɬɨɱɤɟ», ɬɨ ɧɚ ɷɬɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ Ʌɭ- ɱɢɧɫɤɢɣ “ɫɞɟɥɚɥ” ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ «ȺɥɶɹɧɫɭȻɪɚɝɢɲɚ» ɧɟɝɚɬɢɜɧɨ.

2.17. ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ɋȾɉɆ) ɂɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɫɢɦɜɨɥɩɚɪɬɢɢ – ɪɨɡɚ, ɤɪɟɩɤɨɡɚɠɚɬɚɹɜɤɭɥɚɤɟ. ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɹɜɢɥɚɫɶɟɞɢɧɫɬɜɟɧɧɵɦɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɢɦɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɦɫɬɪɚɧɵ, ɤɨɬɨɪɨɟɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ ɩɨɫɬɨɹɧɧɨ (ɫɢɫɬɟɦɚɬɢɱɟɫɤɢ) ɨɩɩɨɧɢɪɨɜɚɥɨ ɏȾɇɎ, ɟɝɨ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶ-

31ɇɚɲɢɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɹɩɨɤɚɡɵɜɚɥɢ, ɱɬɨɦɚɫɫɨɜɨɟɫɨɡɧɚɧɢɟ ɛɵɥɨ «ɧɚɪɚɫɩɭɬɶɟ», ɧɟɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɩɪɨɞɜɢɧɭɬɨɜɷɬɨɦɜɨɩɪɨɫɟ.

70 ɧɨɣɫɬɪɚɬɟɝɢɢ. ɗɬɨɨɩɩɨɧɢɪɨɜɚɧɢɟɧɟɧɨɫɢɥɨ ɨɬɤɪɵɬɨɝɨɯɚɪɚɤɬɟɪɚ, ɧɟ ɫɨɩɪɨɜɨɠɞɚɥɨɫɶ ɩɪɹɦɵɦ “ɧɚɟɡɞɨɦ” ɧɚ “ɤɨɦɚɧɞɭ ɊɨɲɤɢȺɥɟɤ- ɫɟɹ”. Ɉɧɨ ɛɵɥɨ ɛɨɥɟɟ ɡɚɜɭɚɥɢɪɨɜɚɧɧɵɦ, ɧɟ ɫɬɨɥɶɤɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɦ, ɫɤɨɥɶɤɨɤɨɝɧɢɬɢɜɧɵɦ. ȼɩɪɨɬɢɜɨɩɨɥɨɠɧɨɫɬɶɏȾɇɎɫɤɢɦɩɪɢɡɵɜɚɦ ³ɋɥɭɲɚɣɫɟɪɞɰɟ. Ɉɫɬɚɥɶɧɨɟɧɟɜɚɠɧɨ!”, ɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɵɩɪɢɡɵɜɚ- ɥɢɫɥɭɲɚɬɶɪɚɡɭɦɢɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶɝɨɥɨɜɨɣ. Ɉɞɧɚɤɨɷɬɨɛɵɥɚɩɨɡɢɰɢɹ. ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɵɨɫɬɚɥɢɫɶɜɧɨɜɶɫɨɫɜɨɢɦɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɫɟɝ- ɦɟɧɬɨɦ. ɗɬɨɨɛɴɹɫɧɹɟɬɫɹɤɚɤɬɟɦ, ɱɬɨɫɨɰɢɚɥɶɧɚɹɛɚɡɚɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨ- ɤɪɚɬɢɢ - ɫɪɟɞɧɢɣ ɫɥɨɣ - ɭ ɧɚɫ ɟɳɟ ɧɟɜɟɥɢɤɚ ɢ ɧɟ ɜɢɞɢɬ ɜ ɧɚɲɢɯ ɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɚɯɜɵɪɚɡɢɬɟɥɟɣɫɜɨɢɯɢɧɬɟɪɟɫɨɜ, ɬɚɤɢɬɨ, ɱɬɨɭɧɢɯ ɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɨɜ) ɟɳɟɧɟɬɥɢɞɟɪɚ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɟɝɨɜɵɫɨɤɢɦɪɟɣɬɢɧ- ɝɨɦɭɧɚɫɟɥɟɧɢɹ. ȼ ɬɨ ɠɟ ɜɪɟɦɹ ɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɟ ɩɨɞɜɢɠɤɢ ɜ ɩɥɚɧɟ ɢɦɢɞɠɚ ɥɢɞɟɪɚɜɫɤɪɵɥɢɫɶɜɯɨɞɟ ɧɵɧɟɲɧɟɣ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚ- ɧɢɢ. Ɉɇɚɧɬɨɣɢɡɦɟɧɢɥɫɜɨɣɢɦɢɞɠ. ɇɚɫɦɟɧɭɫɧɨɛɢɡɦɭɢɜɚɥɶɹɠɧɨ- ɫɬɢ, ɜɫɟɡɧɚɣɫɬɜɭ, ɧɟɪɟɞɤɨɯɚɪɚɤɬɟɪɧɨɦɭɞɥɹɷɬɨɝɨɥɢɞɟɪɚɫɨɰɢɚɥɞɟ- ɦɨɤɪɚɬɨɜ ɜ ɩɪɨɲɥɨɦ, ɩɪɢɲɟɥ ɠɟɫɬɤɢɣ, ɪɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɚɝɪɟɫɫɢɜɧɵɣ ɫɬɢɥɶɩɨɜɟɞɟɧɢɹ, ɦɟɫɫɚɠɚ, ɩɪɨɬɢɜɨɫɬɨɹɬɶɤɨɬɨɪɨɦɭɧɟɥɟɝɤɨ. ɗɬɨɩɨ- ɤɚɡɚɥɢɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɟɬɟɥɟɞɟɛɚɬɵ, ɤɨɝɞɚɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵ ɫɬɪɟɦɢɥɢɫɶɭɣɬɢɨɬɧɚɩɨɪɢɫɬɵɯɢɪɟɡɤɢɯɧɚɫɤɨɤɨɜɇɚɧɬɨɹ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɷɬɨɢɡɦɟɧɟɧɢɟɜɦɚɧɟɪɟɩɨɜɟɞɟɧɢɹɥɢɞɟɪɚɫɨɜɩɚɥɨ, ɫɨɩɪɨɜɨɠɞɚɥɨɫɶɢɢɡɦɟɧɟɧɢɟɦɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɫɢɦɜɨɥɚ. ɉɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɢɣ ɫɢɦɜɨɥ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɣ ɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ ɫɬɚɥ ɛɨɥɟɟ ɦɨɳɧɵɦ, ɤɪɟɩɤɢɦ, ɛɨɣɰɨɜɫɤɢɦ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɢɦɫɢɥɨɣ, ɦɭɠɫɤɢɦ.

71 ɉɪɢɥɨɠɟɧɢɟ 1. ɋɪɚɜɧɢɬɟɥɶɧɵɣɚɧɚɥɢɡɤɨɥɢɱɟɫɬɜɚɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶ- ɧɵɯ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ ɧɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ 1994, 1998 ɢ 2001 ɝɨɞɨɜ.

ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨ 1994 1998 2001 ɍɱɚɫɬɢɟɜɜɵɛɨɪɚɯ ȼɫɟɝɨɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɯɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ: 33 75 27 ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ 20 60 10 ɩɚɪɬɢɣ, ɛɥɨɤɨɜ 13 15 17 1. ɩɚɪɬɢɢ (ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨ) 9 9 12 2. ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɟɛɥɨɤɢ: 4 6 5 ɚ) – ɢɡ 2 ɩɚɪɬɢɣ 1 - 4 b) – ɢɡ 3 ɩɚɪɬɢɣ 1 3 - ɫ) – ɢɡ 4 ɩɚɪɬɢɣ 1 1 - d) – ɢɡ 5 ɩɚɪɬɢɣ 1 2 - e) – ɢɡ 6 ɩɚɪɬɢɣ - - 1 ȼɫɟɝɨɩɚɪɬɢɣ, ɞɜɢɠɟɧɢɣ 23 32 26

ɉɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɧɨɫɬɶɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ ȼɫɟɝɨɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɮɪɚɤɰɢɣ: 4 4 3 1. ɩɚɪɬɢɢ (ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨ) 1 2 2 2. ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɟɛɥɨɤɢ: 3 2 1 ɚ) – ɢɡ 2 ɩɚɪɬɢɣ 1 - - b) – ɢɡ 3 ɩɚɪɬɢɣ 1 - - ɫ) – ɢɡ 4 ɩɚɪɬɢɣ - - - d) – ɢɡ 5 ɩɚɪɬɢɣ 1 2 - e) – ɢɡ 6 ɩɚɪɬɢɣ - - 1 ȼɫɟɝɨɩɚɪɬɢɣ, ɞɜɢɠɟɧɢɣ 11 12 8 ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɵɯɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ - - - ɂɧɞɟɤɫɅɚɚɤɫɨɌɚɚɝɟɩɟɪɚ 3,96 5,7 3,45

72 ɉɪɢɥɨɠɟɧɢɟ 2. Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ (2001) ɜɵɛɨɪɨɜɜɊɟɫ- ɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ.

ɇɚɢɦɟɧɨɜɚɧɢɟ ɝɨɥɨɫɚ % ɍɱɚɫɬɢɟɜɜɵɛɨɪɚɯ 2.379.491 67,52 ɉɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ 794.808 50,07 Ȼɥɨɤ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» 212.071 13,36 ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɪɨɞɧɚɹɩɚɪɬɢɹ 130.810 8,24 ɉɚɪɬɢɹɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹɢɫɨɝɥɚɫɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 91.894 5,79 ȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 79.757 5,02 ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɥɢɛɟɪɚɥɶɧɚɹɩɚɪɬɢɹ 44.548 2,81 ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 39.247 2,47 ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɚɹ 27.575 1,74 ɤɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ Ƚɢɥɟɰɤɢȼɚɥɟɪɢɣ 27.511 1,73 Ȼɥɨɤ «Plai natal» 25.009 1,58 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Pentru ordine úi dreptate» 23.099 1,46 ɉɚɪɬɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ 19.405 1,22 ȺɝɪɚɪɧɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 18.473 1,16 Ȼɥɨɤ «Ⱥɥɶɹɧɫɸɪɢɫɬɨɜɢɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ» 14.810 0,93 Ȼɥɨɤ «CredinĠa úi dreptate» 10.686 0,67 Ȼɥɨɤ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» 7.277 0,46 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» 7.023 0,44 ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɤɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹ 4.288 0,27 ɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ Ⱦɨɧɢɤɚɂɥɢɟ 1.475 0,09 Ʌɚɩɢɧɫɤɢȼɚɥɟɪɢɣ 1.332 0,08 ɄɭɥɟɜɆɢɯɚɢɥ 1.075 0,07 ȽɨɥɭɛɟɧɤɨȺɧɧɚ 1.053 0,07 ɋɟɜɟɪɢɧȼɚɫɢɥɢɣ 1.025 0,06 Ɍɪɨɮɢɦȼɚɫɢɥɢɣ 975 0,06 Ɇɨɝɨɪɹɧɭəɤɨɛ 971 0,06 ɉɨɦɚɧɚɂɨɧ 582 0,04 ɋɨɥɨɦɨɧȾɭɦɢɬɪɭ 478 0,03

73 ɉɪɢɥɨɠɟɧɢɟ 3. Ɋɟɡɭɥɶɬɚɬɵɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɨɩɪɨɫɨɜ, ɩɪɨɜɟɞɟɧ- ɧɵɯɰɟɧɬɪɨɦ “CAPTES”

ɐɟɧɬɪ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɚɧɚɥɢɡɚ ɢ ɫɨɰɢɚɥɶɧɵɯ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɣ “CAPTES” ɩɪɨɜɟɥ 3 ɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɨɩɪɨɫɚɧɚɫɟɥɟɧɢɹɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ (19-21 ɹɧɜɚɪɹ, 1-4 ɮɟɜɪɚɥɹɢ 15-18 ɮɟɜɪɚɥɹ 2001 ɝɨɞɚ). Ɉɩ- ɪɨɫɵɛɵɥɢɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɩɨɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɪɟɩɪɟɡɟɧɬɚɬɢɜɧɨɣɜɵɛɨɪɤɟ ɜ 61 (75 ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɬɟɥɶɫɤɢɯɬɨɱɟɤ), 68 ɧɚɫɟɥɟɧɧɵɯɩɭɧɤɬɚɯ (85 ɢɫɫɥɟ- ɞɨɜɚɬɟɥɶɫɤɢɯ ɬɨɱɟɤ) ɢ 78 ɧɚɫɟɥɟɧɧɵɯ ɩɭɧɤɬɚɯ (124 ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɬɟɥɶ- ɫɤɢɯɬɨɱɤɢ) ɫɬɪɚɧɵ. ȼɫɟɝɨɛɵɥɨɨɩɪɨɲɟɧɨ 1483, 1651 ɢ 1502 ɪɟɫɩɨɧ- ɞɟɧɬɚ. ɂɫɩɨɥɶɡɨɜɚɥɫɹɦɚɪɲɪɭɬɧɵɣɦɟɬɨɞ. ɇɢɠɟ ɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɵ ɥɢɧɟɣɧɵɟ ɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢ - ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɟɧɧɵɟ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɨɩɪɨɫɨɜ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɩɨ ɩɪɨɛɥɟɦɚɬɢɤɟ ɞɨɫɪɨɱɧɵɯ ɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɨɜɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ. ȼɫɟɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵɞɚɸɬɫɹɜ ɩɪɨɰɟɧɬɧɨɦ ɫɨɨɬɧɨɲɟɧɢɢ. Ɋɢɦɫɤɢɦɢɰɢɮɪɚɦɢ (I, II, III) ɨɛɨɡɧɚɱɟɧ ɧɨɦɟɪɨɩɪɨɫɚ. ɉɪɨɱɟɪɤɜɝɪɚɮɟɨɡɧɚɱɚɟɬ, ɱɬɨɞɚɧɧɚɹɩɨɡɢɰɢɹɧɟɩɨ- ɜɬɨɪɹɥɚɫɶɛɨɥɟɟɱɟɦɜɨɞɧɨɦɨɩɪɨɫɟ.

Ɂɧɚɟɬɟɥɢȼɵɨɩɪɟɞɫɬɨɹɳɢɯɞɨɫɪɨɱɧɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ ɜɆɨɥɞɨɜɟ? I 1 Ⱦɚ 89,9 2 ɇɟɬ 7,3 3 ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ 2,7

Ȼɭɞɟɬɟɥɢȼɵɭɱɚɫɬɜɨɜɚɬɶɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ 25 ɮɟɜɪɚɥɹ 2001 ɝɨɞɚ? I II III 1 Ⱦɚ 65,6 66,7 67.2 2 ɋɤɨɪɟɟɞɚ 7,8 9,3 14.4 3 ɇɟɬ 5,4 5,6 5.7 4 ɋɤɨɪɟɟɧɟɬ 4,6 1,5 4.8 5 ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ (ɟɳɟɧɟɪɟɲɢɥ) 16,5 12.2 5.1 98 ɇɟɬɨɬɜɟɬɚ 0,1 5.7 2.8

74 Ʉɨɦɭɢɡɩɟɪɟɱɢɫɥɟɧɧɵɯɧɢɠɟɩɨɥɢɬɢɤɨɜȼɵɞɨɜɟɪɹɟɬɟ? I II III 1 Ⱥɥɟɤɫɟɣɇ. - 22.1 28.7 2 Ȼɚɛɢɣȼ. 4,7 4.0 8.3 3 Ȼɚɪɛɚɥɚɬɉ. - 12.2 10.3 4 ȻɪɚɝɢɲȾ. 36,6 45.2 46.6 5 ȾɶɹɤɨɜȾ. 12,5 13.6 10.7 6 ȽɢɦɩɭɆ. - 5.3 5.3 7 Ƚɭɰɭɂ. 3,3 - - 8 Ʌɭɱɢɧɫɤɢɣɉ. 14,5 12.4 10.0 9 Ɇɚɬɟɣȼ. 11,7 11.0 11.4 10 Ɇɨɪɟɣɂ. 3,2 - - 11 Ɇɭɪɚɜɫɤɢȼ. - 15.8 14.8 12 ɇɚɧɬɨɣɈ. 9,6 13.4 15.2 13 ɉɥɭɝɚɪɭȺ. - 11.9 11.3 14 ɉɨɩɭɲɨɣȺ. - 4.5 6.3 15 Ɋɨɲɤɚɘ. 11,2 17.7 20.9 16 ɊɭɫɭɆ. 6,8 8.5 10.3 17 ɋɧɟɝɭɪɆ. 25,3 22.0 20.7 18 ɋɬɭɪɡɚɂ. 18,4 21.5 22.3 19 ɍɪɟɤɹɧɋ. 29,0 - - 20 ȼɨɪɨɧɢɧȼ. 59,2 50.6 43.5

ɄɚɤɨɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɥɢɱɧɨɫɬɢɢɡɆɨɥɞɨɜɵɜɵɞɨɜɟɪɹɟɬɟɛɨɥɶ- ɲɟɜɫɟɝɨ? I II III 1 Ⱥɥɟɤɫɟɣɇ. - 6.2 8.0 2 Ȼɚɛɢɣȼ. 1,0 1.0 2.0 3 Ȼɚɪɛɚɥɚɬɉ. - - 0.9 4 ȻɪɚɝɢɲȾ. 10,7 16.8 18.9 5 ȾɶɹɤɨɜȾ. 1,2 1.2 0.6 6 ȽɢɦɩɭɆ. - 0.4 0.2 7 Ƚɭɰɭɂ. 0,5 - - 8 Ʌɭɱɢɧɫɤɢɣɉ. 2,4 1.3 1.3

75 9 Ɇɚɬɟɣȼ. 2,6 1.2 2.1 10 Ɇɨɪɟɣɂ. 0,1 - - 11 Ɇɭɪɚɜɫɤɢȼ. - 1.2 0.9 12 ɇɚɧɬɨɣɈ. 1,4 1.8 1.9 13 ɉɥɭɝɚɪɭȺ. - 1.0 0.8 14 ɉɨɩɭɲɨɣȺ. - 0.5 1.1 15 Ɋɨɲɤɚɘ. 2,5 2.6 3.7 16 ɊɭɫɫɭɆ. 1,2 1.2 1.4 17 ɋɧɟɝɭɪɆ. 7,4 4.8 5.7 18 ɋɬɭɪɡɚɂ. 3,5 4.4 4.9 19 ɍɪɟɤɹɧɋ. 4,7 - - 20 ȼɨɪɨɧɢɧȼ. 36,5 34.0 31.3 98 ɧɟɞɨɜɟɪɹɸ 12,1 9.8 8.5 99 ɧɟɡɧɚɸ 9,7 9.8 6.7

ɉɨɞɞɟɪɠɢɬɟɥɢȼɵɧɚɜɵɛɨɪɚɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɨɛɴɟɞɢɧɟɧɢɟ (ɩɚɪ- ɬɢɸ), ɜɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɫɩɢɫɤɚɯɟɫɬɶɩɨɥɢɬɢɤ, ɤɨɬɨɪɨɦɭȼɵɞɨ- ɜɟɪɹɟɬɟ? I II 1 Ⱦɚ 62,5 74.7 2 ɇɟɬ 15,2 6.4 3 ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ 22,2 14.8

ȿɫɥɢɛɵȼɵɭɱɚɫɬɜɨɜɚɥɢɜɜɵɛɨɪɚɯ, ɬɨɡɚɤɨɝɨɢɡɩɟɪɟɱɢɫ- ɥɟɧɧɵɯɧɢɠɟɩɨɥɢɬɢɤɨɜȼɵɛɵɫɦɨɝɥɢɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ ɨɞɢɧɜɚ- ɪɢɚɧɬ)? I II III 1 Ⱥɥɟɤɫɟɣɇ. - 6.4 7.6 2 Ȼɚɛɢɣȼ. 0,8 1.0 2.5 3 Ȼɚɪɛɚɥɚɬɉ. - 1.7 0.7 4 ȻɪɚɝɢɲȾ. 13,9 19.1 20.8 5 ȾɶɹɤɨɜȾ. 1,8 1.5 0.7 6 ȽɢɦɩɭɆ. - 0.4 0.1 7 Ƚɭɰɭɂ. 0,7 - - 8 Ɇɚɬɟɣȼ. 3,2 1.5 1.9

76 9 Ɇɨɪɟɣɂ. 0,0 - - 10 Ɇɭɪɚɜɫɤɢȼ. - 1.2 0.9 11 ɇɚɧɬɨɣɈ. 1,5 1.8 2.1 12 ɉɥɭɝɚɪɭȺ. - 0.8 0.7 13 ɉɨɩɭɲɨɣȺ. - 0.4 1.4 14 Ɋɨɲɤɚɘ. 2,8 2.8 3.7 15 ɊɭɫɫɭɆ. 1,4 1.2 1.6 16 ɋɧɟɝɭɪɆ. 10,1 5.4 6.4 17 ɋɬɭɪɡɚɂ. 4,3 4.5 5.9 18 ɍɪɟɤɹɧɋ. 6,5 - - 19 ȼɨɪɨɧɢɧȼ. 46,7 35.6 33.8 20 ɞɪɭɝɨɣ 5,7 - - 21 ɇɟɬɨɬɜɟɬɚ 0,5 - 10.4

Ⱥɡɚɤɚɤɨɝɨɩɨɥɢɬɢɤɚȼɵɛɵɧe ɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɥɢɧɢɩɪɢɤɚɤɢɯɨɛ- Fɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɚɯ ɨɞɢɧɜɚɪɢɚɧɬ)? II III 1 Ⱥɥɟɤɫɟɣɇ. 2.3 2.9 2 Ȼɚɛɢɣȼ. 0.8 0.8 3 Ȼɚɪɛɚɥɚɬɉ. 1.7 1.4 4 ȻɪɚɝɢɲȾ. 3.2 5.0 5 ȾɶɹɤɨɜȾ. 9.0 9.0 6 ȽɢɦɩɭɆ. 0.7 0.9 7 Ɇɚɬɟɣȼ. 7.9 6.3 8 Ɇɭɪɚɜɫɤɢȼ. 1.8 0.7 9 ɇɚɧɬɨɣɈ. 0.9 0.8 10 ɉɥɭɝɚɪɭȺ. 1.1 0.8 11 ɉɨɩɭɲɨɣȺ. 1.5 0.8 12 Ɋɨɲɤɚɘ. 9.7 7.5 13 ɊɭɫɭɆ. 1.4 0.5 14 ɋɧɟɝɭɪɆ. 26.6 27.1 15 ɋɬɭɪɡɚɂ. 3.3 4.3 16 ȼɨɪɨɧɢɧȼ. 23.1 29.1

ȼɧɚɲɟɣɫɬɪɚɧɟɭɠɟɧɟɫɤɨɥɶɤɨɪɚɡɩɪɨɜɨɞɢɥɢɫɶɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫ- ɤɢɟɦɧɨɝɨɩɚɪɬɢɣɧɵɟɜɵɛɨɪɵ. ȼɫɩɨɦɧɢɬɟ, ɤɨɝɞɚȼɵɱɚɳɟɜɫɟɝɨ

77 ɩɪɢɧɢɦɚɥɢ ɪɟɲɟɧɢɟ ɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ ɡɚ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɟ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɢɥɢɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɝɨɤɚɧɞɢɞɚɬɚ? III 1. – ɟɳɟɞɨɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ 35.8 2. – ɜɯɨɞɟɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢ 35.5 3. – ɡɚɧɟɫɤɨɥɶɤɨɞɧɟɣɞɨɜɵɛɨɪɨɜ 16.0 4. – ɜɩɨɫɥɟɞɧɢɣɦɨɦɟɧɬ, ɧɚɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɦɭɱɚɫɬɤɟ 11.6

Ʉɚɤ ȼɵ ɨɰɟɧɢɜɚɟɬɟ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶ ɫɥɟɞɭɸɳɢɯ ɢɧɫɬɢɬɭɬɨɜ ɝɨɫɭ- ɞɚɪɫɬɜɚ? (I) 1 2 3 4 5 1 ɉɪɟɡɢɞɟɧɬ 5,1 14,4 19,2 18,0 43,2 2 ɉɚɪɥɚɦɟɧɬ 2,2 12,4 23,5 18,3 56,3 3 ɉɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ 4,7 23,5 22,8 14,9 34,1 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1. - ɉɨɥɧɨɫɬɶɸɞɨɜɟɪɹɸ; 2. - ȼɨɫɧɨɜɧɨɦɞɨɜɟɪɹɸ; 3. - Ɍɪɭɞɧɨ ɫɤɚɡɚɬɶ; 4. - ȼɨɫɧɨɜɧɨɦɧɟɞɨɜɟɪɹɸ; 5. - ɋɨɜɫɟɦɧɟɞɨɜɟɪɹɸ

Ʉɚɤɨɦɭ ɢɡ ɫɥɟɞɭɸɳɢɯ ɢɧɫɬɢɬɭɬɨɜ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ ȼɵ ɞɨɜɟɪɹɟɬɟ? (II) 1 2 3 4 5 1 ɉɪɟɡɢɞɟɧɬ 16.0 20.4 23.8 11.0 28.6 2 ɉɚɪɥɚɦɟɧɬ 6.1 19.3 26.8 14.9 31.3 3 ɉɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ 8.9 25.5 30.3 10.6 23.1 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: 1. - ɉɨɥɧɨɫɬɶɸɞɨɜɟɪɹɸ; 2. - ȼɨɫɧɨɜɧɨɦɞɨɜɟɪɹɸ; 3. - Ɍɪɭɞɧɨ ɫɤɚɡɚɬɶ; 4. - ȼɨɫɧɨɜɧɨɦɧɟɞɨɜɟɪɹɸ; 5. - ɋɨɜɫɟɦɧɟɞɨɜɟɪɹɸ

Ʉɚɤɢɟɢɡɩɟɪɟɱɢɫɥɟɧɧɵɯɧɢɠɟɩɪɨɛɥɟɦɜɨɥɧɭɸɬȼɚɫɛɨɥɶɲɟɜɫɟ- ɝɨ? ɉɪɨɛɥɟɦɵɥɢɱɧɨɝɨɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹ: (3 ɜɚɪɢɚɧɬɚ). I E 1. ɥɢɱɧɚɹɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɶ 16,5 2. ɧɟɜɵɩɥɚɬɚɡɚɪɩɥɚɬɵ, ɩɟɧɫɢɢ 26,6 3. ɛɟɞɧɨɫɬɶ 51,9 4. ɦɚɥɵɟɡɚɪɩɥɚɬɵ, ɩɟɧɫɢɢ 33,5 5. ɡɞɨɪɨɜɶɟɫɜɨɟɢɪɨɞɧɵɯ 24,2

78 6. ɩɥɚɬɧɚɹɦɟɞɢɰɢɧɚ 28,5 7. ɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɞɟɬɟɣ, ɜɧɭɤɨɜ 19,8 8. ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɚɹɧɟɜɨɫɬɪɟɛɨɜɚɧɧɨɫɬɶ 6,1 9. ɛɟɡɪɚɛɨɬɢɰɚ 28,2 10. ɩɪɚɜɨɜɚɹɧɟɡɚɳɢɳɟɧɧɨɫɬɶ 9,1 11. ɧɟɡɧɚɧɢɟɝɨɫ. ɹɡɵɤɚ 4,0 12. ɞɜɨɣɧɨɟɝɪɚɠɞɚɧɫɬɜɨ 4,8 13. ɬɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹ 6,6 14. ɜɜɟɞɟɧɢɟɜɢɡɨɜɵɯɪɟɠɢɦɨɜ 3,0 15. ɷɦɢɝɪɚɰɢɹ 3,2 16. ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɩɟɪɫɩɟɤɬɢɜɵɜɠɢɡɧɢ 11,1 17. ɭɫɬɚɥɨɫɬɶɨɬɠɢɡɧɢ 4,6 18. ɪɚɫɩɚɞɫɟɦɟɣɧɵɯɫɜɹɡɟɣ 2,0 19. ɧɟɜɟɪɢɟɜɛɭɞɭɳɟɟ 15,5 20. ɞɪɭɝɨɟ 0,9 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: ȿ – ɫɭɦɦɚɩɨɬɪɟɦɨɬɜɟɬɚɦ.

ɉɪɨɛɥɟɦɵɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨ (ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɝɨ) ɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹ: (3 ɜɚɪɢɚɧɬɚ). II E 1. ɛɭɞɭɳɟɟɫɬɪɚɧɵ 37,3 2. ɩɪɢɫɨɟɞɢɧɟɧɢɟɤɊɭɦɵɧɢɢ 7,9 3. ɫɨɡɞɚɧɢɟɋɇȽ (ɋɋɋɊ) 19,6 4. ɜɫɬɭɩɥɟɧɢɟɜȿɜɪɨɫɨɸɡ, ɇȺɌɈ 11,6 5. ɮɭɧɤɰɢɨɧɢɪɨɜɚɧɢɟɹɡɵɤɨɜ 4,4 6. ɉɥɚɬɧɚɹɦɟɞɢɰɢɧɚ 1,8 7. ɞɜɨɣɧɨɟɝɪɚɠɞɚɧɫɬɜɨ 8,1 8. ɫɥɚɛɨɫɬɶɢɛɟɫɫɢɥɢɟɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ 17,2 9. ɩɪɨɞɜɢɠɟɧɢɟɪɟɮɨɪɦ 6,5 10. ɧɟɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɫɬɶɭɩɪɚɜɥɟɧɢɹ 11,1 11. ɛɨɪɶɛɚɡɚɜɥɚɫɬɶɜɜɟɪɯɚɯ 13,5 12. ɫɨɰɢɚɥɶɧɚɹɧɟɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɨɫɬɶ 10,8 13. ɤɨɪɪɭɩɰɢɹɜɥɚɫɬɟɣ 27,3 14. ɩɪɨɛɥɟɦɚɉɪɢɞɧɟɫɬɪɨɜɶɹ 7,0 15. ɛɟɫɩɪɚɜɢɟɥɸɞɟɣ 12,2

79 16. ɫɨɰɢɚɥɶɧɵɣɩɟɫɫɢɦɢɡɦɢɚɩɚɬɢɹ 3,5 17. ɩɪɟɫɬɭɩɧɨɫɬɶ 24,3 18. ɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɦɢɥɨɫɟɪɞɢɹ, ɞɨɛɪɨɬɵ 5,5 19. ɛɟɞɧɨɫɬɶ 40,4 20. ɤɪɭɲɟɧɢɟɢɞɟɚɥɨɜ, ɩɚɞɟɧɢɟɧɪɚɜɨɜ 6,1 21. ɬɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹ 6,0 22. ɛɨɥɬɨɜɧɹɢɨɛɟɳɚɧɢɹ 18,3 23. ɩɨɦɨɳɶɁɚɩɚɞɚ 3,1 24. ɞɪɭɝɨɟ 0,5 ɉɪɢɦɟɱɚɧɢɟ: ȿ – ɫɭɦɦɚɩɨɬɪɟɦɨɬɜɟɬɚɦ.

Ɂɚɤɚɤɨɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟȼɵɝɨɥɨɫɨɜɚɥɢɧɚɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɫɤɢɯ (1998) ɜɵɛɨɪɚɯ? III 1 ȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɄɨɧɜɟɧɰɢɹ (ɘɊɨɲɤɚ –Ɇɋɧɟɝɭɪ) 18.2 2 ɉɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ (ȼȼɨɪɨɧɢɧ) 17.2 3 ɉɚɪɬɢɹɫɨɰɢɚɥɢɫɬɨɜ (ȼȺɛɪɚɦɱɭɤ – ȼɄɪɵɥɨɜ) 1.0 4 «ɋɨɰɢɚɥɢɫɬɢɱɟɫɤɨɟɟɞɢɧɫɬɜɨ» (ȼɋɟɧɢɤ – 0.1 ɉɒɨɪɧɢɤɨɜ) 5 ɉɚɪɬɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ (ȼɆɚɬɟɣ) 4.7 6 Ⱥɝɪɚɪɧɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹ (ȾɆɨɰɩɚɧ) 2.7 7 Ȼɥɨɤ “Ʌɚɫɬɨɱɤɚ” (ȾȾɶɹɤɨɜ) 18.1 8 Ⱥɥɶɹɧɫɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ (ɆɊɭɫɭ – ɋɑɟɪɬɚɧ) 0.6 9 ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 1.2 Ɉɇɚɧɬɨɣ) 10 Ȼɥɨɤ “Ɇɭɪɚɜɟɣ” (Ⱥɍɫɚɬɵɣ) 2.3 11 Ȼɥɨɤ “ɇɚɞɟɠɞɚ” (Ⱥɐɚɪɚɧɭ – ȼɎɥɨɪɹ) 0.5 12 Ɉɛɴɟɞɢɧɟɧɧɚɹɩɚɪɬɢɹɬɪɭɞɚ (Ⱥɋɚɮɨɧɨɜ) 0.0 13 ɉɚɪɬɢɹ “Ɇɚɪɢɱɢɤɚ” (ɆɅɟɜɢɰɤɢ) 0.9 14 ɉɚɪɬɢɹɪɟɮɨɪɦɵ (ɆȽɢɦɩɭ) 0.3 15 ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɣɫɨɸɡɆɨɥɞɨɜɵ 0.3 ȽȽɭɪɞɵɲ) 16 ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬ 0.9 17 ɇɟɝɨɥɨɫɨɜɚɥ 12.1 18 ɇɟɩɨɦɧɸ 18.6

80 Ɂɚɤɚɤɨɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟ (ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɝɨɤɚɧɞɢɞɚɬɚ) ȼɵɛɭɞɟɬɟɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶɧɚɧɵɧɟɲɧɢɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ? I II III 1 ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɪɨɞɧɚɹ 2,7 8.4 10.5 ɩɚɪɬɢɹ (ɘɊɨɲɤɚ – ɇȺɥɟɤɫɟɣ) 2 Ȼɥɨɤ «CredinĠa úi dreptate» (ɆȽɢɦɩɭ – - 0.2 0.7 ɂȻɭɝɚ) 3 ɉɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ (ȼȼɨɪɨɧɢɧ)32 38,8 32.9 32.4 4 ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɥɢɛɟɪɚɥɶɧɚɹɩɚɪɬɢɹ (ɆɊɭɫɭ) - 1.6 2.6 5 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Pentru ordine úi dreptate» - 0.4 0.2 ȼɍɧɬɢɥɷ) 6 ɉɚɪɬɢɹɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹɢɫɨɝɥɚɫɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 7,6 5.6 5.5 Ɇɋɧɟɝɭɪ)

32ɇɚɲɚɦɧɨɝɨɥɟɬɧɹɹɩɪɚɤɬɢɤɚɩɪɨɜɟɞɟɧɢɹɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɣɜ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯ ɤɚɦɩɚɧɢɹɯ ɩɨɤɚɡɚɥɚ (ɢ ɷɬɨ ɤɨɪɪɟɥɢɪɭɟɬɫɹ ɫ ɪɟɡɭɥɶɬɚ- ɬɚɦɢ, ɩɨɥɭɱɟɧɧɵɦɢ ɪɨɫɫɢɣɫɤɢɦɢ ɢ ɮɪɚɧɰɭɡɫɤɢɦɢ ɫɩɟɰɢɚɥɢɫɬɚɦɢ ɩɪɢ ɢɫɫɥɟɞɨɜɚɧɢɢɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨɝɨɩɨɜɟɞɟɧɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɝɨɷɥɟɤɬɨɪɚ- ɬɚɜɫɜɨɢɯɫɬɪɚɧɚɯ), ɱɬɨɢɡɛɢɪɚɬɟɥɢ, ɪɟɲɢɜɲɢɟɨɬɞɚɬɶɫɜɨɣɝɨɥɨɫɡɚ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɧɚ ɨɩɪɨɫɚɯ ɧɟɪɟɞɤɨ ɫɤɪɵɜɚɸɬ ɫɜɨɟ ɦɧɟɧɢɟ, «ɩɪɹɱɭɬɫɹ» ɫɪɟɞɢɧɟɨɩɪɟɞɟɥɢɜɲɟɝɨɫɹɷɥɟɤɬɨɪɚɬɚ. ɉɨɷɬɨɦɭ ɢɯ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ, ɩɨɥɭɱɟɧɧɵɣ ɜɯɨɞɟ ɫɨɰɢɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯ ɨɩɪɨɫɨɜ, ɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɭɦɧɨɠɢɬɶɧɚɤɨɷɮɮɢɰɢɟɧɬ 1,3. ȼɵɛɨɪɵ 2001 ɝɨɞɚɜɊɟɫ- ɩɭɛɥɢɤɟ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɩɨɤɚɡɚɥɢ, ɱɬɨ ɷɬɨɬ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬ ɫɥɟɞɨɜɚɥɨ ɛɵ ɭɦɧɨ- ɠɢɬɶ ɧɚ ɤɨɷɮɮɢɰɢɟɧɬ 1,6. (ɉɨɜɢɞɢɦɨɦɭ, ɢɡɦɟɧɟɧɢɟ ɤɨɷɮɮɢɰɢɟɧɬɚ ɫɜɹɡɚɧɨɫ ɜɟɥɢɱɢɧɨɣ ɩɪɨɰɟɧɬɨɦ ɥɸɞɟɣ, ɨɞɧɨɡɧɚɱɧɨɡɚɹɜɢɜɲɢɯ ɨ ɠɟɥɚ- ɧɢɢɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶɡɚɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ). ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɢ ɷɬɨ ɩɨɞɬɜɟɪɠɞɚɸɬ ɧɚɲɢ ɨɩɪɨɫɵ ɜ ɯɨɞɟ ɢɡ- ɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢ 2001 ɝɨɞɚ, ɛɨɥɟɟ ɩɪɢɛɥɢɠɟɧɧɵɦ ɤ ɪɟɚɥɶɧɨɫɬɢ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹ ɨɤɚɡɚɥɢɫɶ ɞɚɧɧɵɟ, ɯɚɪɚɤɬɟɪɢɡɭɸɳɢɟ ɪɟɣɬɢɧɝ ɞɨɜɟɪɢɹ ɩɨ- ɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɥɢɱɧɨɫɬɢ (ɜɨɩɪɨɫ «ɩɨɥɢɬɢɤ, ɤɨɬɨɪɨɦɭɜɵɞɨɜɟɪɹɟɬɟɛɨɥɶ- ɲɟɜɫɟɝɨ»). ɉɪɚɤɬɢɤɚɩɨɤɚɡɚɥɚ, ɱɬɨɩɪɢɤɨɷɮɮɢɰɢɟɧɬɟ 1,3 ɞɪɭɝɢɟɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɵɫɨɯɪɚɧɹɸɬɫɜɨɢɩɨɤɚɡɚɬɟɥɢɛɟɡɢɡɦɟɧɟɧɢɣ. ɉɪɢɥɢɜɤɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɚɦ ɨɛɟɫɩɟɱɢɜɚɟɬɫɹ ɡɚɫɱɟɬ ɧɟɨɩɪɟɞɟɥɢɜɲɢɯɫɹ. ȼ ɬɨ ɜɪɟɦɹɤɚɤ ɩɪɢ ɤɨɷɮɮɢɰɢɟɧɬɟ 1,6 ɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬ ɩɟɪɟɥɢɜ ɨɬ ɞɪɭɝɢɯ ɷɥɟɤɬɪɚɥɶɧɵɯ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɨɜ. ɉɨɷɬɨɦɭɜɪɟɚɥɶɧɨɫɬɢɩɨɤɚɡɚɬɟɥɢ «ȺɥɶɹɧɫɚȻɪɚɝɢɲɚ» ɢ ɏȾɇɉɨɤɚɡɚɥɢɫɶɧɢɠɟ, ɱɟɦɷɬɨɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɨɜɚɥɢɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵɫɨɰɢɨ- ɥɨɝɢɱɟɫɤɢɯɨɩɪɨɫɨɜ.

81 7 ȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 3,4 5.1 5.8 ȾȾɶɹɤɨɜɂɋɬɭɪɡɚ) 8 Ʉɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫ- - 1.3 0.9 ɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȼɆɭɪɚɜɫɤɢ) 9 Ⱥɥɶɹɧɫɸɪɢɫɬɨɜɢɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ - 1.0 0.6 ɉȻɚɪɛɚɥɚɬ, ȽȺɜɨɪɧɢɤ, ɘɋɟɞɥɟɰɤɢɣ) 10 Ȼɥɨɤ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» (ȼȿɮɪɟɦɨɜȼȺɛɪɚɦɱɭɤ) - 0.4 0.2 11 ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬȼ. Ƚɢɥɟɰɤɢ. - 0.5 - 12 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» (ȼɄɥɢɦɟɧɤɨ) - 0.2 0.1 13 ɇɚɰɢɨɧɚɥɤɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨ- - 0.1 0.1 ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȼɊɟɭɫ) 14 Ȼɥɨɤ «Plai natal» (ȼȻɚɛɢɣȼɋɬɪɟɥɟɰ). - 0.9 2.3 15 ɉɚɪɬɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ (ȼɆɚɬɟɣ) 3,0 1.3 1.7 16 Ⱥɝɪɚɪɧɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹ - 0.7 1.4 Ɇɨɥɞɨɜɵ (Ⱥɉɨɩɭɲɨɣ) 17 «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲ» (ȾȻɪɚɝɢɲ) 11,5 18.0 20.7 18 ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ - 1.8 2.2 Ɉɇɚɧɬɨɣ) 19 ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬ - 0.7 1.0 20 ɩɪɨɬɢɜɜɫɟɯ - 1.4 - 21 ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ, ɧɟɡɧɚɸ 19,2 11.2 8.0 22 ɧɟɛɭɞɭɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ 7,2 5.9 5.1 23 ɞɪɭɝɚɹɩɚɪɬɢɹ 6,5 - -

ɑɬɨ ɩɨɛɭɞɢɥɨ ȼɚɫ ɜɵɛɪɚɬɶɢɦɟɧɧɨ ɷɬɨ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟ ɮɨɪɦɢɪɨ- ɜɚɧɢɟ? (3 ɜɚɪɢɚɧɬɚ) III 1. – ɢɡɜɟɫɬɧɨɫɬɶɜɫɬɪɚɧɟ 40.8 2. – ɩɪɢɜɥɟɤɚɬɟɥɶɧɨɫɬɶɧɚɡɜɚɧɢɹ 4.9 3. – ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɣɫɢɦɜɨɥ 16.1 4. – ɩɪɨɝɪɚɦɦɧɵɟɞɨɤɭɦɟɧɬɵ 39.9 5. – ɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɹɥɢɞɟɪɨɜ 33.3 6. – ɧɚɥɢɱɢɟɜɩɚɪɬɢɣɧɨɦɫɩɢɫɤɟɢɡɜɟɫɬɧɵɯɢɭɜɚɠɚɟɦɵɯ 26.9 ɥɸɞɟɣ 7. – ɩɨɞɞɟɪɠɤɚɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɹɦɢɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣɜɥɚɫɬɢ 24.9 8. – ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹɪɟɤɥɚɦɚɧɚɪɚɞɢɨɢɬɟɥɟɜɢɞɟɧɢɢ 11.3

82 9. – ɝɚɡɟɬɵ, ɩɥɚɤɚɬɵ, ɥɢɫɬɨɜɤɢ 15.2 10. – ɜɫɬɪɟɱɢɫɤɚɧɞɢɞɚɬɚɦɢ 19.8 11. – ɛɟɫɟɞɵɫɚɝɢɬɚɬɨɪɚɦɢ 13.8 12. – ɫɨɜɟɬɵɪɨɞɫɬɜɟɧɧɢɤɨɜ, ɞɪɭɡɟɣ, ɤɨɥɥɟɝɩɨɪɚɛɨɬɟ 20.2

ɉɪɟɞɩɨɥɨɠɢɦ, ɱɬɨ «ȼɚɲ» ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣɛɥɨɤ (ɩɚɪɬɢɹ, ɧɟɡɚɜɢ- ɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬ) ɧɟɩɪɢɧɹɥɛɵɭɱɚɫɬɢɹɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨ- ɪɚɯ 25 ɮɟɜɪɚɥɹ 2001 ɝɨɞɚ. Ɂɚɤɚɤɨɟɞɪɭɝɨɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢ- ɪɨɜɚɧɢɟȼɵɫɦɨɝɥɢɛɵɜɬɚɤɨɦɫɥɭɱɚɟɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ? II III 1 ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɪɨɞɧɚɹɩɚɪɬɢɹ 5.6 5.9 ɘɊɨɲɤɚ – ɇȺɥɟɤɫɟɣ) 2 Ȼɥɨɤ «CredinĠa úi dreptate» (ɆȽɢɦɩɭ – ɂȻɭɝɚ) 0.8 0.7 3 ɉɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ (ȼȼɨɪɨɧɢɧ) 7.9 6.3 4 ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɥɢɛɟɪɚɥɶɧɚɹɩɚɪɬɢɹ (ɆɊɭɫɭ) 2.2 3.0 5 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Pentru ordine úi dreptate» (ȼɍɧɬɢɥɷ) 0.5 0.8 6 ɉɚɪɬɢɹɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹɢɫɨɝɥɚɫɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 5.1 4.9 Ɇɋɧɟɝɭɪ) 7 ȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȾȾɶɹɤɨɜ 5.3 4.6 - ɂɋɬɭɪɡɚ) 8 Ʉɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹ 1.5 1.7 ɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȼɆɭɪɚɜɫɤɢ) 9 Ⱥɥɶɹɧɫɸɪɢɫɬɨɜɢɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ (ɉȻɚɪɛɚɥɚɬ, 1.6 0.8 ȽȺɜɨɪɧɢɤ, ɘɋɟɞɥɟɰɤɢɣ) 10 Ȼɥɨɤ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» (ȼȿɮɪɟɦɨɜȼȺɛɪɚɦɱɭɤ) 0.5 1.2 11 ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬȼ. Ƚɢɥɟɰɤɢ. 0.4 - 12 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» (ȼɄɥɢɦɟɧɤɨ) 0.5 1.5 13 ɇɚɰɢɨɧɚɥɤɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨ- 0.3 0.2 ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȼɊɟɭɫ) 14 Ȼɥɨɤ «Plai natal» (ȼȻɚɛɢɣȼɋɬɪɟɥɟɰ). 1.1 2.4 15 ɉɚɪɬɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ (ȼɆɚɬɟɣ) 1.6 1.9 16 ȺɝɪɚɪɧɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 1.6 1.9 Ⱥɉɨɩɭɲɨɣ) 17 ©ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲ» (ȾȻɪɚɝɢɲ) 11.0 14.0 18 ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ 2.8 2.5 Ɉɇɚɧɬɨɣ)

83 19 ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬ 1.7 0.7 20 ɩɪɨɬɢɜɜɫɟɯ 5.8 - 21 ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ, ɧɟɡɧɚɸ 25.3 26.6 22 ɧɟɛɭɞɭɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ 16.5 18.2

Ⱥɡɚɤɚɤɨɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɟɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟȼɵɧɟɩɪɨɝɨɥɨɫɭɟɬɟɧɢɜ ɤɨɟɦɫɥɭɱɚɟ? III 1 ɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɪɨɞɧɚɹɩɚɪɬɢɹ 9.7 ɘɊɨɲɤɚ – ɇȺɥɟɤɫɟɣ) 2 Ȼɥɨɤ «CredinĠa úi dreptate» (ɆȽɢɦɩɭ – ɂȻɭɝɚ) 0.3 3 ɉɚɪɬɢɹɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ (ȼȼɨɪɨɧɢɧ) 28.0 4 ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɥɢɛɟɪɚɥɶɧɚɹɩɚɪɬɢɹ (ɆɊɭɫɭ) 0.2 5 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Pentru ordine úi dreptate» (ȼɍɧɬɢɥɷ) 0.3 6 ɉɚɪɬɢɹɜɨɡɪɨɠɞɟɧɢɹɢɫɨɝɥɚɫɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (Ɇɋɧɟɝɭɪ) 18.2 7 ȾɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȾȾɶɹɤɨɜɂɋɬɭɪɡɚ) 7.9 8 Ʉɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹ 0.6 Ɇɨɥɞɨɜɵ (ȼɆɭɪɚɜɫɤɢ) 9 Ⱥɥɶɹɧɫɸɪɢɫɬɨɜɢɷɤɨɧɨɦɢɫɬɨɜ (ɉȻɚɪɛɚɥɚɬ, ȽȺɜɨɪɧɢɤ, 0.7 ɘɋɟɞɥɟɰɤɢɣ) 10 Ȼɥɨɤ «ȿɞɢɧɫɬɜɨ» (ȼȿɮɪɟɦɨɜȼȺɛɪɚɦɱɭɤ) 0.2 11 ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬ 0.5 12 Ⱦɜɢɠɟɧɢɟ «Ɋɚɜɧɨɩɪɚɜɢɟ» (ȼɄɥɢɦɟɧɤɨ) 0.7 13 ɇɚɰɢɨɧɚɥɤɪɟɫɬɶɹɧɫɤɚɹɯɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹ 0.3 ɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (ȼɊɟɭɫ) 14 ɉɚɪɬɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥ (ȼɆɚɬɟɣ) 5.4 15 ȺɝɪɚɪɧɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (Ⱥɉɨɩɭɲɨɣ) 1.2 16 ©ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲ» (ȾȻɪɚɝɢɲ) 3.9 17 Ȼɥɨɤ «Plai natal» (ȼȻɚɛɢɣȼɋɬɪɟɥɟɰ) 0.8 18 ɋɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɩɚɪɬɢɹɆɨɥɞɨɜɵ (Ɉɇɚɧɬɨɣ) 0.5 19 ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ, ɧɟɡɧɚɸ 14.3 20 ɧɟɛɭɞɭɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ 6.5

Ƚɨɜɨɪɹɬ, ɱɬɨȾȻɪɚɝɢɲɧɚɜɵɛɨɪɚɯɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɟɬɤɨɦɚɧɞɭ (ɛɥɨɤ) ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɚɉɅɭɱɢɧɫɤɨɝɨ. ɋɨɝɥɚɫɧɵɥɢȼɵɫɷɬɢɦɭɬɜɟɪɠɞɟɧɢ- ɟɦ?

84 II 1 - Ⱦɚ 29.0 2 - ɇɟɬ 27.0 3 - ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ (ɧɟɡɧɚɸ) 43.4

Ʉɚɤ ȼɵ ɞɭɦɚɟɬɟ, ɤɚɤɢɦ ɨɛɪɚɡɨɦ ɫɤɚɠɟɬɫɹ ɧɚ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ ɛɥɨɤɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɧɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ ɩɨɞɞɟɪɠɤɚ ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦ ɫɬɪɚɧɵɅɭɱɢɧɫɤɢɦ? II 1 - ɩɨɦɨɠɟɬ 25.9 2 - ɧɚɜɪɟɞɢɬ 21.3 3 - ɬɪɭɞɧɨɫɤɚɡɚɬɶ (ɧɟɡɧɚɸ) 47.2

ɉɨɥ. I II III 1. Ɇɭɠɫɤɨɣ 50,5 42.3 51.1 2. ɀɟɧɫɤɢɣ 49,5 57.5 48.9

ȼɨɡɪɚɫɬ. I II III 1. 18-19 ɥɟɬ 3,6 3.1 3.0 2. 20-29 ɥɟɬ 16,5 16.0 16.3 3. 30-39 ɥɟɬ 19,3 19.0 20.2 4. 40-49 ɥɟɬ 25,4 24.7 24.9 5. 50-59 ɥɟɬ 17,6 17.3 16.0 6. 60 ɥɟɬɢɫɬɚɪɲɟ 17,6 19.9 19.1

ɇɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɫɬɶ. I II III 1. ɦɨɥɞɚɜɚɧɢɧ 68,5 67.8 69.3 2. ɪɭɦɵɧ 1,9 1.6 2.3 3. ɭɤɪɚɢɧɟɰ 13,0 12.2 11.8 4. ɪɭɫɫɤɢɣ 9,7 9.6 8.5 5. ɝɚɝɚɭɡ 4,3 3.5 4.1 6. ɛɨɥɝɚɪɢɧ 1,9 4.2 2.8 7. ɞɪɭɝɚɹɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɫɬɶ 0,8 1.1 1.2

Ɉɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟ. I II III 1. ɧɚɱɚɥɶɧɨɟ, ɧɟɡɚɤɨɧɱɟɧɧɨɟɫɪɟɞɧɟɟ 21,2 22.4 20.6 2. ɫɪɟɞɧɟɟ, ɫɪɟɞɧɟɟɫɩɟɰɢɚɥɶɧɨɟ 53,3 48.3 49.6 3. ɜɵɫɲɟɟ, ɧɟɡɚɤɨɧɱɟɧɧɨɟɜɵɫɲɟɟ 25,4 29.1 29.8

ɋɮɟɪɚɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ. I II III 1. ɪɚɛɨɱɢɣ 15,9 17.0 16.8 2. ɫɥɭɠɚɳɢɣ, ɬɟɯɧɢɤ 12,2 11.3 12.8 3. ɫɩɟɰɢɚɥɢɫɬɫɜɵɫɲɢɦɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɟɦ 10,1 13.7 12.8 4 ɤɪɟɫɬɶɹɧɢɧ 13,3 11.7 10.7 5. ɛɢɡɧɟɫɦɟɧ 2,4 1.9 2.6 6. ɩɟɧɫɢɨɧɟɪ 21,8 21.0 21.3 7. ɛɟɡɪɚɛɨɬɧɵɣ 19,4 19.2 17.4 8. ɫɬɭɞɟɧɬ, ɭɱɚɳɢɣɫɹ 4,9 4.0 5.5

Ɇɟɫɬɨɠɢɬɟɥɶɫɬɜɨ. I II III 1. - ɫɟɥɶɫɤɢɣɧɚɫɟɥɟɧɧɵɣɩɭɧɤɬ 59,1 54.6 54.2 2. - ɝɨɪɨɞ 40,9 - - 2. – Ʉɢɲɢɧɟɜ - 20.6 23.7 3. – Ȼɟɥɶɰɵ - 5.8 4.5 4. – ɞɪɭɝɨɣɝɨɪɨɞɫɤɨɣɧɚɫɟɥɟɧɧɵɣɩɭɧɤɬ - 19.0 17.7

ɉɟɪɟɞȼɚɦɢɫɢɦɜɨɥɵɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɩɚɪɬɢɣ, ɤɨɬɨɪɵɟɛɭɞɭɬɭɱɚ- ɫɬɜɨɜɚɬɶ ɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɚɯ 2001 ɝɨɞɚ. Ɂɚ ɤɚɤɨɣ ɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɢɣɫɢɦɜɨɥȼɵɛɵɯɨɬɟɥɢɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ? ɨɞɢɧɨɬɜɟɬ)

III

86 1

11.5

0.5

33.8

2.6

1.6

6.3

87 7

5.7

0.4

0.9

0.7

0.9 ɧɟɡɚɜɢɫɢɦɵɣɤɚɧɞɢɞɚɬ

0.5

0.7

88 14

1.9

2.3

19.4

3.1

2.4

98 6.9

89 ɉɊȿɁɂȾȿɇɌɋɄɂȿ (2001) ȼɕȻɈɊɕȼ ɊȿɋɉɍȻɅɂɄȿɆɈɅȾɈȼȺ: ɊȿɁɍɅɖɌȺɌɕɂ ɌȿɏɇɈɅɈȽɂɂ

ȼɚɥɟɪɢɣɆɈɒɇəȽȺ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɟɜ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ ɮɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ ɡɚɜɟɞɭɸɳɢɣɤɚɮɟɞɪɨɣɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɢ ɞɨɤɬɨɪɯɚɛɢɥɢɬɚɬ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪ

ȽɟɨɪɝɢɣɊɍɋɇȺɄ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɟɜ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ ɞɨɤɬɨɪɯɚɛɢɥɢɬɚɬ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪ ɱɥɟɧɤɨɪɪɟɫɩɨɧɞɟɧɬȺɤɚɞɟɦɢɢɧɚɭɤɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ ɪɟɤɬɨɪ

ɌɚɬɶɹɧɚɌɍɊɄɈ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɟɜ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ ɮɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ ɞɨɤɬɨɪ, ɫɬɚɪɲɢɣɩɪɟɩɨɞɚɜɚɬɟɥɶ

1. Ⱦɢɫɩɨɡɢɰɢɹ

ɋ 5 ɢɸɥɹ 2000 ɝɨɞɚɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ – ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɚɹɪɟɫ- ɩɭɛɥɢɤɚ, ɜɤɨɬɨɪɨɣɝɥɚɜɭɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ – ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ - ɢɡɛɢɪɚɟɬɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬ. ɉɟɪɜɵɟ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ ɜɵɛɨɪɵ, ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɵɟ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɨɦ ɜ ɞɟɤɚɛɪɟ 2000 ɝɨɞɚ, ɤɚɤɢɡɜɟɫɬɧɨ, ɧɟɭɜɟɧɱɚɥɢɫɶɭɫɩɟɯɨɦ. ɉɪɚɜɵɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟɮɪɚɤɰɢɢ, ɫɬɪɟɦɹɫɶɧɟɞɨɩɭɫɬɢɬɶɢɡɛɪɚ- ɧɢɹɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦɫɬɪɚɧɵɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚ, ɩɪɨɛɨɣɤɨɬɢɪɨɜɚɥɢɜɵɛɨɪɵ. ȼ

90 ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢ ɫ ɤɨɧɫɬɢɬɭɰɢɟɣ ɉɪɟɡɢɞɟɧɬ ɫɬɪɚɧɵ ɪɚɫɩɭɫɬɢɥ ɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɢɨɛɴɹɜɢɥɞɨɫɪɨɱɧɵɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟɜɵɛɨɪɵ. ȼɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɞɨɫɪɨɱɧɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɨɜ 6-ɩɪɨɰɟɧɬɧɵɣ ɪɭɛɟɠ ɩɪɟɨɞɨɥɟɥɢ ɬɨɥɶɤɨ 3 ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ: ɉɚɪɬɢɹ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ (50,07%), ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɣ ɛɥɨɤ ©ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» (13,36%) ɢɏɪɢɫɬɢɚɧɫɤɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɚɹɧɚɪɨɞ- ɧɚɹ ɩɚɪɬɢɹ (8,24%). ɋɢɬɭɚɰɢɹ ɜ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɦ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ-2001 ɩɪɟ- ɬɟɪɩɟɥɚɫɭɳɟɫɬɜɟɧɧɵɟɢɡɦɟɧɟɧɢɹ. ɋɬɚɥɚɢɧɨɣɟɝɨɩɚɪɬɢɣɧɨɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɚɹɤɨɧɮɢɝɭɪɚɰɢɹ. ȼ ɜɵɫɲɟɦ ɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɦ ɨɪɝɚɧɟ ɫɬɪɚɧɵ ɷɬɢ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟɧɵɫɥɟɞɭɸɳɢɦɨɛɪɚɡɨɦ: ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ – 71 ɞɟɩɭɬɚɬɫɤɢɣɦɚɧɞɚɬ, «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» – 19 ɦɚɧɞɚɬɨɜ, ɏȾɇɉ – 11 ɦɚɧɞɚɬɨɜ. ȼɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢɫɄɨɧɫɬɢɬɭɰɢɟɣ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵɫɨɫɬɚɜɥɹɸɬ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɨɟ ɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɨ ɢ ɢɦɟɸɬ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶ ɧɚɡɧɚɱɢɬɶ ɫɜɨɟ ɩɚɪɬɢɣɧɨɟɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ (51 ɝɨɥɨɫ), ɢɡɛɪɚɬɶɫɜɨɟɝɨɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ (61 ɝɨɥɨɫɚ) ɢɢɡɦɟɧɢɬɶɄɨɧɫɬɢɬɭɰɢɸ (67 ɝɨɥɨɫɨɜ). ȼɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢɫɄɨɧɫɬɢɬɭɰɢɟɣɫɬɪɚɧɵɜɩɟɪɢɨɞ 20 ɦɚɪɬɚ – 23 ɦɚɪɬɚɛɵɥɢɢɡɛɪɚɧɵɪɭɤɨɜɨɞɹɳɢɟɨɪɝɚɧɵɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ: ɫɩɢɤɟɪ, 2 ɜɢ- ɰɟɫɩɢɤɟɪɚ, 10 ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɟɣɩɨɫɬɨɹɧɧɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɤɨɦɢɫɫɢɣ, ɉɨɫɬɨɹɧɧɨɟ Ȼɸɪɨ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ. ȼ ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ ɩɪɨɜɟɞɟɧɧɵɯ ɜɵɛɨɪɨɜ ɩɚɪɬɢɣɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɚɹ ɤɨɧɮɢɝɭɪɚɰɢɹ ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɜɵ- ɝɥɹɞɢɬɫɥɟɞɭɸɲɢɦɨɛɪɚɡɨɦ: ɫɩɢɤɟɪ, 1 ɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɢ 7 ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟ- ɥɟɣ ɩɨɫɬɨɹɧɧɵɯ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɤɨɦɢɫɫɢɣ ɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɸɬ ɮɪɚɤɰɢɸ ɉɄɊɆ; ɮɪɚɤɰɢɸ «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢɲɚ» - 1 ɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ, 2 ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹɩɨɫɬɨɹɧɧɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɤɨɦɢɫɫɢɣ: ɮɪɚɤɰɢɸɏȾɇɉ - 1 ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɶɩɨɫɬɨɹɧɧɨɣɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɨɣɤɨɦɢɫɫɢɢ. Ɉɞɧɚɤɨɩɪɢɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢɪɭɤɨɜɨɞɹɳɢɯɨɪɝɚɧɨɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɧɟ ɨɛɨɲɥɨɫɶɛɟɡɧɟɩɪɢɹɬɧɵɯɫɸɪɩɪɢɡɨɜ, ɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɧɵɯɧɟɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɩɪɨɞɭɦɚɧɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɨɣɦɚɠɨɪɢɬɚɪɧɨɣɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɨɣɮɪɚɤɰɢɢ, ɤɨ- ɬɨɪɚɹ ɧɟ ɜɫɟɝɞɚ ɟɳɟ ɚɞɟɤɜɚɬɧɨ ɦɨɠɟɬ ɜɨɫɩɨɥɶɡɨɜɚɬɶɫɹ «ɤɨɧɬɪɨɥɶ- ɧɵɦɩɚɤɟɬɨɦɜɥɚɫɬɢ». ɋɭɬɶ ɜ ɬɨɦ, ɱɬɨ ɮɪɚɤɰɢɹ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɭɹ ɞɨɛɪɭɸ ɜɨɥɸɢɠɟɥɚɧɢɟɫɨɬɪɭɞɧɢɱɚɬɶɫɮɪɚɤɰɢɟɣ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɪɟɲɢ- ɥɚɩɨɞɟɥɢɬɶɫɹɨɞɧɢɦɤɪɟɫɥɨɦɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ–2001. ɉɪɨ- ɲɟɞɲɢɣ 19 ɦɚɪɬɚ 2001 ɝɨɞɚɉɥɟɧɭɦɐɄɉɄɊɆɪɟɤɨɦɟɧɞɨɜɚɥɞɟɩɭ-

91 ɬɚɬɚɦɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦɩɨɞɞɟɪɠɚɬɶɧɚɞɨɥɠɧɨɫɬɶɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚɨɬɮɪɚɤ- ɰɢɢ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɆɄɚɦɟɪɡɚɧɚ. ɋɨɝɥɚɫɧɨɊɟɝɥɚɦɟɧɬɭɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɮɪɚɤɰɢɢɞɨɥɠɧɵɛɵɥɢɨɛɫɭ- ɞɢɬɶɢɜɵɞɜɢɧɭɬɶɫɜɨɟɝɨɤɚɧɞɢɞɚɬɚ. 20 ɦɚɪɬɚɩɪɢɜɵɛɨɪɚɯɜɢɰɟɫɩɢ- ɤɟɪɨɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ «Ⱥɥɶɹɧɫ» ɧɚɫɬɚɢɜɚɥɧɚɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɟɥɢɞɟɪɚɮɪɚɤ- ɰɢɢȾȻɪɚɝɢɲɚ, ɚɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɆɄɚɦɟɪɡɚɧɚ, ɩɪɟɞɥɨɠɟɧɧɭɸɩɪɟɞɫɟ- ɞɚɬɟɥɟɦ ɉɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ȿɈɫɬɚɩɱɭɤ, ɧɟ ɨɞɨɛɪɢɥ. ɋɨ ɫɜɨɟɣ ɫɬɨɪɨɧɵ ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɶɜɵɫɲɟɝɨɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɝɨɨɪɝɚɧɚɫɬɪɚɧɵɧɟɨɞɨɛɪɢɥɚ ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭ, ɩɨɞɞɟɪɠɚɧɧɭɸɮɪɚɤɰɢɟɣ "ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ". ɗɬɢɪɚɡ- ɧɨɝɥɚɫɢɹɩɪɢɜɟɥɢɤɬɨɦɭ, ɱɬɨɜɡɧɚɤɩɪɨɬɟɫɬɚɮɪɚɤɰɢɹȻɪɚɝɢɲɚɩɨ- ɤɢɧɭɥɚɡɚɥɡɚɫɟɞɚɧɢɣɢɩɪɨɛɨɣɤɨɬɢɪɨɜɚɥɚɜɵɛɨɪɵ. ɆɄɚɦɟɪɡɚɧɛɵɥ ɢɡɛɪɚɧɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɨɦɛɟɡɫɨɝɥɚɫɢɹɟɝɨɮɪɚɤɰɢɢ. ɇɚ ɩɪɟɫɫɤɨɧɮɟɪɟɧɰɢɢ, ɫɨɫɬɨɹɜɲɟɣɫɹ 21 ɦɚɪɬɚ, ɫɩɢɤɟɪ ɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɚ ȿɈɫɬɚɩɱɭɤ ɨɬɦɟɬɢɥɚ, ɱɬɨ ɨ ɧɚɦɟɪɟɧɢɢ ɩɪɟɞɥɨɠɢɬɶ ɆɄɚ- ɦɟɪɡɚɧɚ ɧɚ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶ ɜɢɰɟɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɥɢɞɟɪ ɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɨɜ ȼȼɨɪɨɧɢɧ ɫɨɨɛɳɢɥ ȾȻɪɚɝɢɲɭ ɟɳɟ 3 ɦɚɪɬɚ. Ɉɧɚ ɩɨɞ- ɱɟɪɤɧɭɥɚ, ɱɬɨɧɟɟɟɜɢɧɚ, ɟɫɥɢɜ «ȺɥɶɹɧɫɟȻɪɚɝɢɲɚ» ɫɥɢɲɤɨɦɦɧɨɝɨ ɠɟɥɚɸɳɢɯɧɚɜɫɟɝɨɨɞɧɨɤɪɟɫɥɨɜɢɰɟɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ, ɨɬ- ɜɟɞɟɧɧɨɟɞɚɧɧɨɣɮɪɚɤɰɢɢ33. ȼɬɨ ɞɟɜɪɟɦɹɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɢɧɬɟɪɟɫɧɚɢɩɨɡɢɰɢɹɆɄɚɦɟɪɡɚɧɚ34, ɤɨɬɨɪɵɣ ɜɵɪɚɡɢɥ ɫɨɠɚɥɟɧɢɟ ɩɨɩɨɜɨɞɭɜɨɡɧɢɤɲɟɝɨ ɢɧɰɢɞɟɧɬɚ, ɨɬ- ɦɟɬɢɜ, ɱɬɨɨɛɥɚɞɚɟɬɞɨɫɬɚɬɨɱɧɵɦɢɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɹɦɢ, ɱɬɨɛɵɫɩɪɚɜɢɬɶ- ɫɹɫɞɨɜɟɪɟɧɧɨɣɞɨɥɠɧɨɫɬɶɸ. Ɉɧɬɚɤɠɟɭɬɨɱɧɢɥ, ɱɬɨɢɜɞɚɥɶɧɟɣɲɟɦ ɛɭɞɟɬɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɬɶ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ», ɚɟɝɨ ɤɨɥɥɟɝɢɞɨɥɠɧɵɨɫɨ- ɡɧɚɬɶɬɨɬɮɚɤɬ, ɱɬɨɟɝɨɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɩɨɞɞɟɪɠɚɥɨɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɟɛɨɥɶ- ɲɢɧɫɬɜɨɞɟɩɭɬɚɬɨɜ35. ȼ «Ⱦɟɤɥɚɪɚɰɢɢ» ɮɪɚɤɰɢɢɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɝɨɛɥɨɤɚ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢ- ɲɚ» ɛɵɥɨɡɚɹɜɥɟɧɨɧɟɫɨɝɥɚɫɢɟɫɧɟɤɨɬɨɪɵɦɢɚɫɩɟɤɬɚɦɢɩɟɪɜɨɝɨɡɚ-

33ɋɦ.: «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 22 ɦɚɪɬɚ. 34ɄɚɧɞɢɞɚɬɭɪɚɆɄɚɦɟɪɡɚɧɚɛɵɥɚɧɟɫɥɭɱɚɣɧɨɩɨɞɞɟɪɠɚɧɚɉɥɟɧɭɦɨɦɐɄ ɉɄɊɆ. Ɉɧ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɛɥɢɡɤɢɦ ɞɪɭɝɨɦ ɤɚɧɞɢɞɚɬɚ ɧɚ ɩɨɫɬ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢ- ɧɢɫɬɪɚɇɑɟɪɧɨɦɚɡɚ, ɤɨɬɨɪɵɣɛɵɥɦɢɧɢɫɬɪɨɦɢɧɨɫɬɪɚɧɧɵɯɞɟɥɜɩɪɚ- ɜɢɬɟɥɶɫɬɜɟ Ȼɪɚɝɢɲɚ (ɨɞɢɧ ɢɡ ɬɪɟɯ ɦɢɧɢɫɬɪɨɜɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ ɜ ɩɪɚɜɢ- ɬɟɥɶɫɬɜɟ). ɇɑɟɪɧɨɦɚɡɢɩɪɨɥɨɛɛɢɪɨɜɚɥɜɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɟɩɚɪɬɢɢɠɟɥɚɧɢɟ ɆɄɚɦɟɪɡɚɧɚɫɬɚɬɶɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɨɦɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ. 35ɋɦ.: «Moldova suverană», 2001, 22 martie.

92 ɫɟɞɚɧɢɹɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ 15 ɫɨɡɵɜɚ. Ȼɵɥɨɨɬɦɟɱɟɧɨ, ɱɬɨ «ɩɨɫɥɟɞɨɜɚɜɲɢɟ ɩɨɫɥɟɜɵɛɨɪɧɵɟ ɞɟɤɥɚɪɚɰɢɢ ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɟɣ ɤɨɦɩɚɪɬɢɢ, ɱɬɨ ɟɳɟ 3 ɦɚɪɬɚ Ȼɪɚɝɢɲ ɜɵɪɚɡɢɥ ɫɨɝɥɚɫɢɟ ɫ ɩɪɟɞɥɨɠɟɧɢɟɦ ȼɨɪɨɧɢɧɚ ɜɢɞɟɬɶ ɧɚɩɨɫɬɭɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɆɄɚɦɟɪɡɚɧɚɧɟɢɦɟɸɬɩɨɞɫɨɛɨɣ ɧɢɤɚɤɢɯɨɫɧɨɜɚɧɢɣ. ɋɭɬɶɜɬɨɦ, ɱɬɨɮɪɚɤɰɢɹɛɥɨɤɚɛɵɥɚɫɮɨɪɦɢɪɨ- ɜɚɧɚɜɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢɫɊɟɝɥɚɦɟɧɬɨɦɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɬɨɥɶɤɨɜɞɟɧɶɧɚɱɚɥɚ ɪɚɛɨɬɵ ɧɨɜɨɝɨ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ, 20 ɦɚɪɬɚ. ɉɨɷɬɨɦɭ ɜɨɥɸ ɮɪɚɤɰɢɢ Ȼɪɚ- ɝɢɲɧɟɦɨɝɜɵɫɤɚɡɚɬɶ, ɬɚɤɤɚɤɤɬɨɦɭɜɪɟɦɟɧɢɮɪɚɤɰɢɢɟɳɟɧɟɫɭ- ɳɟɫɬɜɨɜɚɥɨ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɫɨɝɥɚɫɧɨ Ɋɟɝɥɚɦɟɧɬɭ ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɶ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɦɨ- ɠɟɬ ɩɪɟɞɥɨɠɢɬɶ ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭ ɧɚ ɩɨɫɬ ɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚ ɬɨɥɶɤɨ ɩɨɫɥɟ ɤɨɧɫɭɥɶɬɚɰɢɢɫɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɦɢɮɪɚɤɰɢɹɦɢ, ɚɧɟɜɫɥɟɞɫɬɜɢɟɧɟɨɮɢ- ɰɢɚɥɶɧɵɯɨɛɫɭɠɞɟɧɢɣ. ȼɞɟɣɫɬɜɢɬɟɥɶɧɨɫɬɢɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɶɩɚɪɥɚɦɟɧ- ɬɚ ɧɟ ɤɨɧɫɭɥɶɬɢɪɨɜɚɥɫɹ ɫ ɮɪɚɤɰɢɟɣ, ɚ ɥɢɲɶ ɫɨɨɛɳɢɥ ɨ ɪɟɤɨɦɟɧ- ɞɚɰɢɢɉɥɟɧɭɦɚɐɄɉɄɊɆɢɨɫɨɛɫɬɜɟɧɧɨɦɩɨɠɟɥɚɧɢɢ. Ɇɵɩɨɬɪɟɛɨɜɚɥɢɩɟɪɟɪɵɜɚɞɥɹɨɛɫɭɠɞɟɧɢɹ, ɩɨɬɨɦɭɱɬɨɤɷɬɨɦɭ ɦɨɦɟɧɬɭɮɪɚɤɰɢɹɧɨɦɢɧɚɥɢɡɨɜɚɥɚ 4 ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɵɢɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɛɵ- ɥɨɪɟɲɢɬɶɧɚɤɚɤɨɣɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɟɨɫɬɚɧɨɜɢɬɶɫɹɢɩɪɟɞɥɨɠɢɬɶɞɥɹɝɨ- ɥɨɫɨɜɚɧɢɹ. ȼɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤɮɪɚɤɰɢɹɧɚɯɨɞɢɥɚɫɶɧɚɱɚɫɨɜɨɦɩɟɪɟɪɵɜɟ, ɩɪɟɞɨɫɬɚɜɥɟɧɧɨɦ ɡɚɫɟɞɚɧɢɟɦ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ, ɩɚɪɥɚɦɟɧɬ ɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɥ ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɆɄɚɦɟɪɡɚɧɚ. ɯɨɬɹɮɪɚɤɰɢɹɪɟɲɢɥɚɜɵɞɜɢɧɭɬɶɤɚɧɞɢ- ɞɚɬɭɪɭɥɢɞɟɪɚɮɪɚɤɰɢɢȾȻɪɚɝɢɲɚ. ɆɵɨɛɪɚɳɚɟɦɜɧɢɦɚɧɢɟɧɚɧɚɪɭɲɟɧɢɟɊɟɝɥɚɦɟɧɬɚɪɚɛɨɬɵɩɚɪ- ɥɚɦɟɧɬɚ. Ʉɪɨɦɟɬɨɝɨ, ɦɵɨɛɪɚɳɚɟɦɜɧɢɦɚɧɢɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɢɧɚɞɪɭ- ɝɢɟɧɚɪɭɲɟɧɢɹ, ɫɜɹɡɚɧɧɵɟɜɱɚɫɬɧɨɫɬɢɫɩɪɢɧɹɬɢɟɦɨɬɫɬɚɜɤɢɩɪɚɜɢ- ɬɟɥɶɫɬɜɚ ɛɟɡ ɩɪɢɫɭɬɫɬɜɢɹ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ ɢ 2 ɩɟɪɜɵɯ ɜɢɰɟɩɪɟ- ɦɶɟɪɨɜɢɬɞ. ɉɨɞɨɛɧɨɟ ɩɨɜɟɞɟɧɢɟ ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɧɟ ɫɨɡɞɚɟɬ ɭɫɥɨ- ɜɢɣ ɞɥɹ ɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɝɨ ɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɚ ɮɪɚɤɰɢɣ. ȼ ɫɥɭɱɚɟ ɧɚɪɭ- ɲɟɧɢɹɜɞɚɥɶɧɟɣɲɟɦɩɪɨɰɟɞɭɪɵɦɵɨɫɬɚɜɥɹɟɦɡɚɫɨɛɨɣɩɪɚɜɨɩɪɢ- ɧɹɬɶɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɭɸɳɢɟɨɬɜɟɬɧɵɟɦɟɪɵ»36. Ʌɢɞɟɪɮɪɚɤɰɢɢ ȾȻɪɚɝɢɲ ɡɚɹɜɢɥ, «ɧɟɞɨɜɨɥɟɧ ɩɨɜɟɞɟɧɢɟɦɤɨɥ- ɥɟɝɩɨɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɦɭɨɪɝɚɧɭ – ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ. ȾɟɩɭɬɚɬɵɨɬɉɄɊɆ ɩɪɢɢɡɛɪɚɧɢɢɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɚɜɵɫɲɟɝɨɡɚɤɨɝɨɞɚɬɟɥɶɧɨɝɨɨɪɝɚɧɚɩɪɨɞɟ- ɦɨɧɫɬɪɢɪɨɜɚɥɢ ɫɜɨɟ ɩɨɧɢɦɚɧɢɟ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ». Ɉɧ ɡɚɹɜɢɥ, ɱɬɨ «ɷɬɨ

36 «De-facto», 2001, 23 ɦɚɪɬɚ.

93 ɜɵɧɭɠɞɚɟɬ ɜɨɡɝɥɚɜɥɹɟɦɭɸ ɢɦ ɮɪɚɤɰɢɸ ɭɣɬɢ ɜ «ɠɟɫɬɤɭɸ ɨɩɩɨɡɢ- ɰɢɸ». Ɋɚɧɟɟ ɨɧ ɝɨɜɨɪɢɥ, ɱɬɨ ɨɩɩɨɡɢɰɢɹ ɮɪɚɤɰɢɢɛɭɞɟɬ «ɤɨɧɫɬɪɭɤ- ɬɢɜɧɨɣ»37.

2. Ʉɚɧɞɢɞɚɬɵɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɣɪɚɫɤɥɚɞ

ɇɚ 4 ɚɩɪɟɥɹ 2001 ɝɨɞɚ ɧɚɦɟɱɟɧɨ ɢɡɛɪɚɧɢɟ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɫɬɪɚɧɵ. ɉɪɨɰɟɞɭɪɚ ɜɵɛɨɪɨɜ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɚ Ɂɚɤɨɧɨɦ «Ɉ ɜɵɛɨɪɚɯ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ» ɨɬ 22 ɫɟɧɬɹɛɪɹ 2000 ɝɨɞɚ. Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɧɚ- ɥɢɱɢɟ ɭ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ 70% ɞɟɩɭɬɚɬɫɤɢɯ ɦɚɧɞɚɬɨɜ ɞɟɥɚɟɬ ɛɟɫɫɦɵɫ- ɥɟɧɧɨɣɤɚɤɭɸɥɢɛɨɤɨɧɤɭɪɟɧɰɢɸɜɛɨɪɶɛɟɡɚɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɨɟɤɪɟɫɥɨ ɫɨɫɬɨɪɨɧɵɞɪɭɝɢɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɮɪɚɤɰɢɣ. Ʉɪɨɦɟɬɨɝɨ, ɜɭɫɥɨɜɢɹɯ ɢɦɟɸɳɟɝɨɫɹɪɟɲɟɧɢɹɉɥɟɧɭɦɚɐɄɉɄɊɆɢɫɯɨɞɜɵɛɨɪɨɜ apriori ɭɠɟ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɜɩɨɥɶɡɭɥɢɞɟɪɚɩɚɪɬɢɢ, ɟɟɩɟɪɜɨɝɨɫɟɤɪɟɬɚɪɹȼȼɨɪɨɧɢ- ɧɚ. Ɉɞɧɚɤɨɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɚɹɢɧɬɪɢɝɚɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯɩɪɟɡɢ- ɞɟɧɬɚ ɫɬɪɚɧɵ ɫɨɯɪɚɧɹɟɬɫɹ. Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬɵ, ɠɟɥɚɹ ɩɨɤɚɡɚɬɶ ɫɟɛɹ ɩɚɪ- ɬɢɟɣ, ɭɜɚɠɚɸɳɟɣ ɩɪɢɧɰɢɩɵ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ, ɯɨɬɟɥɢ ɛɵ ɩɪɨɜɟɫɬɢ ɜɵ- ɛɨɪɵɧɟɢɡɨɞɧɨɣ, ɚɯɨɬɹɛɵɢɡ 2-ɯɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪ. ɏɨɬɹɡɚɤɨɧ «Ɉɜɵ- ɛɨɪɚɯ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ» ɨɬ 22 ɫɟɧɬɹɛɪɹ 2000 ɝɨɞɚ ɞɨɩɭɫɤɚɟɬ ɧɚɥɢɱɢɟ ɬɨɥɶɤɨ ɨɞɧɨɝɨ ɤɚɧɞɢɞɚɬɚ ɧɚ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɣ ɩɨɫɬ38. ɋɷɬɨɣɰɟɥɶɸɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵɜɵɞɜɢɧɭɥɢ 2 ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɵ: ȼȼɨɪɨ- ɧɢɧɛɵɥɩɨɞɞɟɪɠɚɧɢɪɟɤɨɦɟɧɞɨɜɚɧɉɥɟɧɭɦɨɦɐɄɉɄɊɆɢɜɵɞɜɢ- ɧɭɬ 42 ɞɟɩɭɬɚɬɚɦɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦɢ. ȼɄɪɢɫɬɹ ɜɵɞɜɢɧɭɥɢ 16 ɱɥɟɧɨɜ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ ɮɪɚɤɰɢɢ. ɉɥɟɧɭɦɨɦ ɐɄ ɨɧ ɩɨɞɞɟɪɠɚɧ ɧɟ ɛɵɥ. Ɉɞɧɚɤɨɷɬɨɨɬɧɸɞɶɧɟɫɜɢɞɟɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ, ɱɬɨɜɪɹɞɚɯɮɪɚɤɰɢɢɧɚɦɟ- ɬɢɥɫɹɪɚɫɤɨɥ. Ɏɪɚɤɰɢɹɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɟɬɦɨɧɨɥɢɬ, ɩɨɞɱɢɧɹɸɳɟɣɫɹɜɨɥɟ ɟɟɥɢɞɟɪɚ. ȼɵɞɜɢɠɟɧɢɟɞɟɩɭɬɚɬɚȼɄɪɢɫɬɹɛɵɥɨɜɵɡɜɚɧɨ, ɤɚɤɨɬ- ɦɟɱɚɥɨɫɶɜɵɲɟ, ɩɪɢɱɢɧɚɦɢɫɨɛɥɸɞɟɧɢɹɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɧɨɫɬɢɜɵɛɨɪɨɜ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɢɜɷɬɨɦɫɥɭɱɚɟ, ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɚɹɭɳɟɪɛɧɨɫɬɶɩɪɨɢɫɯɨɞɹ- ɳɟɝɨɜɢɞɧɚɧɟɜɨɨɪɭɠɟɧɧɵɦɝɥɚɡɨɦ. ɉɥɟɧɭɦɐɄɜɟɞɶɨɩɪɟɞɟɥɢɥɤɚɧ- ɞɢɞɚɬɭɪɭ, ɤɨɬɨɪɭɸ ɞɨɥɠɧɵ ɩɨɞɞɟɪɠɚɬɶ ɱɥɟɧɵ ɮɪɚɤɰɢɢ. ȿɫɬɟɫɬɜɟɧ-

37 ɋɦ.: «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 22 ɦɚɪɬɚ. 38Ɇɨɪɟɣɂ. Ɉɞɢɧɢɥɢɞɜɚ? // «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 28 ɦɚɪɬɚ.

94 ɧɨ, ɱɬɨ, ɜɬɚɤɨɦɫɥɭɱɚɟ, ȼɄɪɢɫɬɹɧɟɞɨɥɠɟɧɩɨɥɭɱɢɬɶɧɚɜɵɛɨɪɚɯɧɢ ɨɞɧɨɝɨ ɝɨɥɨɫɚ. ɂɥɢ ɪɹɞ ɱɥɟɧɨɜ ɮɪɚɤɰɢɢ ɞɨɥɠɟɧ ɛɵɥ ɛɵ ɧɚɪɭɲɢɬɶ ɩɚɪɬɢɣɧɭɸɞɢɫɰɢɩɥɢɧɭ. ȼɵɞɜɢɠɟɧɢɟɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɵȼɄɪɢɫɬɹɛɵɥɨɜɵɧɭɠɞɟɧɧɨɣɦɟɪɨɣ, ɢɛɨ ɞɪɭɝɚɹ ɮɪɚɤɰɢɹ, ɤɨɬɨɪɚɹ ɢɦɟɥɨ ɩɪɚɜɨ ɫɨɝɥɚɫɧɨ ɡɚɤɨɧɭ ɜɵɞɜɢ- ɝɚɬɶɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɧɚɞɨɥɠɧɨɫɬɶɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ (ɧɚɥɢɱɢɟɧɟɦɟ- ɧɟɟ 15 ɞɟɩɭɬɚɬɨɜ), - «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢɲɚ», ɜɨɡɦɭɳɟɧɧɚɹ ɩɨɜɟɞɟɧɢɟɦ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɩɪɢɢɡɛɪɚɧɢɢɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚɨɬɮɪɚɤɰɢɢɷɬɨɝɨɛɥɨɤɚ, - ɧɟɫɩɟɲɢɥɚɜɵɞɜɢɝɚɬɶɫɜɨɸɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭ, ɩɚɫɫɢɜɧɨɧɚɛɥɸɞɚɹɡɚɩɪɨ- ɢɫɯɨɞɹɳɢɦ. ȺɧɚɥɨɝɢɱɧɭɸɩɨɡɢɰɢɸɡɚɧɹɥɚɢɮɪɚɤɰɢɹɏȾɇɉ, ɤɨɬɨ- ɪɚɹ ɜ ɫɢɥɭ ɫɜɨɟɣ ɧɟɦɧɨɝɨɱɢɫɥɟɧɧɨɫɬɢ, ɧɟ ɨɛɥɚɞɚɥɚ ɩɪɚɜɨɦ ɜɵɞɜɢ- ɠɟɧɢɹɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɧɚɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɣɩɨɫɬ. Ɉɞɧɚɤɨɜɩɨɫɥɟɞɧɢɣɦɨɦɟɧɬɮɪɚɤɰɢɹ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɜɵɞɜɢ- ɧɭɥɚɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɫɜɨɟɝɨɥɢɞɟɪɚȾȻɪɚɝɢɲɚ. Ɉɧɛɵɥɩɨɞɞɟɪɠɚɧ 18 ɞɟɩɭɬɚɬɚɦɢ39. ȼɵɞɜɢɠɟɧɢɟɦ ɫɜɨɟɣ ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɵ ɮɪɚɤɰɢɹ «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢɲɚ» ɫɩɚɫɥɚ ɫɢɬɭɚɰɢɸ ɫ ɜɵɛɨɪɚɦɢ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɨɦ ɜ ɰɟɥɨɦ, ɫɨɡɞɚɜɜɢɞɢɦɨɫɬɶɚɥɶɬɟɪɧɚɬɢɜɧɨɫɬɢɢɛɨɪɶɛɵɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜɨɬ ɪɚɡɥɢɱɧɵɯɮɪɚɤɰɢɣ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɨɧɚɫɩɚɫɥɚɫɢɬɭɚɰɢɸɢɫɤɨɦɦɭ- ɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɮɪɚɤɰɢɟɣɜɱɚɫɬɧɨɫɬɢ. Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬɵɬɟɩɟɪɶ, ɧɟɧɚɪɭɲɚɹ ɩɚɪɬɢɣɧɵɯɪɟɲɟɧɢɣɢɫɨɛɥɸɞɚɹɩɪɢɧɰɢɩɵɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ, ɫɩɨɤɨɣɧɨɢ ɫ ɱɭɜɫɬɜɨɦ ɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɢ ɢ ɞɨɫɬɨɢɧɫɬɜɚ ɦɨɝɭɬ ɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɬɶ ɡɚ ɫɜɨɟɝɨɤɚɧɞɢɞɚɬɚ. ɋɥɟɞɭɟɬ ɨɠɢɞɚɬɶ, ɱɬɨ ȼɄɪɢɫɬɹ, ɜɬɨɪɨɣ ɤɚɧɞɢɞɚɬ ɨɬ ɮɪɚɤɰɢɢ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɜɨɡɶɦɟɬ ɫɚɦɨɨɬɜɨɞ, ɱɬɨɛɵ ɧɟ ɞɚɜɚɬɶ ɨɩɩɨɧɟɧɬɚɦ ɢ ɠɭɪɧɚɥɢɫɬɚɦɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶ ɨɛɵɝɪɵɜɚɬɶɫɢɬɭɚɰɢɸ «ɩɪɨɬɢɜɨɪɟɱɢɹ» ɫ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɟɦɟɝɨɩɨɞɩɢɫɚɧɬɨɜɢɪɟɲɟɧɢɟɦɉɥɟɧɭɦɚɐɄ. ɗɬɨɛɭɞɟɬ ɩɪɚɜɢɥɶɧɨ ɩɨɧɹɬɨ ɜɫɟɦɢ, ɤɚɤ ɜ ɪɹɞɚɯ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ ɮɪɚɤɰɢɢ, ɬɚɤ ɢ ɨɩɩɨɧɟɧɬɚɦɢ, ɢ ɦɚɫɫɦɟɞɢɚ. Ɉɧ ɫɜɨɸ ɪɨɥɶ ɜ ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣ ɤɚɦɩɚɧɢɢɩɨɜɵɛɨɪɚɦɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɵɝɪɚɥɢɫɱɢɫɬɨɣɫɨɜɟɫɬɶɸɦɨɠɟɬ ɫɨɣɬɢɫɨɫɰɟɧɵ.

39 ɋɩɟɰɢɚɥɶɧɚɹɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɚɹɤɨɦɢɫɫɢɹɩɨɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢɢɩɪɨɜɟɞɟɧɢɸɜɵ- ɛɨɪɨɜɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚɡɚɪɟɝɢɫɬɪɢɪɨɜɚɥɚɜɫɟɯɬɪɟɯɤɚɧ- ɞɢɞɚɬɨɜɢ 30 ɦɚɪɬɚ (ɡɚ 5 ɞɧɟɣɞɨɜɵɛɨɪɨɜ) ɢɦɛɵɥɢɜɪɭɱɟɧɵɭɞɨɫɬɨ- ɜɟɪɟɧɢɹ ɤɚɧɞɢɞɚɬɚ ɜ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɵ. (ɋɦ.: «Moldova suverană», 2001, 31 martie).

95 ȼɵɛɨɪɵ ɫɨɫɬɨɹɬɫɹ ɧɚ ɨɫɧɨɜɟ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɪɢɧɰɢɩɨɜ ɢ ȼȼɨɪɨɧɢɧ ɫɬɚɧɟɬɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦɜɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟ ɤɨɧɤɭɪɟɧɬɧɨɣ ɛɨɪɶɛɵ. ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨ ɮɪɚɤɰɢɹ ɏȾɇɉ ɛɵɫɬɪɟɟ ɜɫɟɝɨ ɡɚɣɦɟɬ ɩɨɡɢɰɢɸ ɧɟ- ɭɱɚɫɬɢɹɜɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɢ40. ɉɪɢɷɬɨɦɨɧɚɦɨɠɟɬɜɨɫɩɨɥɶɡɨɜɚɬɶɫɹɩɪɟ- ɞɨɫɬɚɜɥɟɧɧɨɣɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶɸ, ɱɬɨɛɵɜɵɫɤɚɡɚɬɶɫɹɜɨɬɧɨɲɟɧɢɢɞɟɦɨ- ɤɪɚɬɢɱɧɨɫɬɢɜɵɛɨɪɨɜɢɬɞ. Ȼɨɥɟɟ ɢɧɬɟɪɟɫɧɨɣ ɩɪɟɞɫɬɚɜɥɹɟɬɫɹ ɩɨɡɢɰɢɹ ɮɪɚɤɰɢɢ «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢɲɚ». ɂɡɦɟɧɟɧɢɟɩɨɡɢɰɢɢɮɪɚɤɰɢɢɟɟɥɢɞɟɪɢɤɚɧɞɢɞɚɬɧɚɩɪɟ- ɡɢɞɟɧɬɫɤɭɸɞɨɥɠɧɨɫɬɶȾȻɪɚɝɢɲɨɛɨɫɧɨɜɚɥɬɟɦ, ɱɬɨɮɪɚɤɰɢɹ, ɡɧɚɹ ɩɪɟɞɪɟɲɟɧɧɵɣɪɟɡɭɥɶɬɚɬɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹ, ɪɟɲɢɥɚɜɨɫɩɨɥɶɡɨɜɚɬɶɫɹɩɚɪ- ɥɚɦɟɧɬɫɤɨɣ ɬɪɢɛɭɧɨɣ, ɱɬɨɛɵ ɡɚɹɜɢɬɶ ɨ ɫɜɨɟɦ ɜɢɞɟɧɢɢ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɜ ɫɬɪɚɧɟ, ɦɟɫɬɟɢɪɨɥɢɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɜɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɵɯɩɪɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɹɯ. ɇɟɩɥɨɯɨɣɚɪɝɭɦɟɧɬ. Ɉɞɧɚɤɨɧɟɬɥɢɡɞɟɫɶɢɢɧɨɝɨ, ɫɤɪɵɬɨɝɨɨɬɨɛɨɡɪɟɧɢɹɢɧɬɟɪɟɫɚɢ ɚɪɝɭɦɟɧɬɚ. ɇɟ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɥɢ ɷɬɨ ɚɤɬɨɦ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɝɨ ɩɪɢɦɢɪɟɧɢɹ ɢɥɢ ɫɬɪɟɦɥɟɧɢɹ ɤ ɞɟɦɨɧɫɬɪɚɰɢɢ ɝɨɬɨɜɧɨɫɬɢ ɩɪɢɫɥɭɲɚɬɶɫɹ ɤ ɦɧɟ- ɧɢɸɦɚɠɨɪɢɬɚɪɧɨɣɮɪɚɤɰɢɢ) ɦɟɠɞɭɮɪɚɤɰɢɟɣɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɢɮɪɚɤ- ɰɢɟɣ «ȺɥɶɹɧɫɚȻɪɚɝɢɲɚ», ɤɨɬɨɪɚɹ, ɩɨɥɭɱɢɜ «ɳɟɥɱɨɤɩɨɧɨɫɭ» ɜɯɨɞɟ ɜɵɛɨɪɨɜɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚ («ɡɧɚɣ, ɦɨɥ, ɤɬɨɜɞɨɦɟɯɨɡɹɢɧ») ɢɞɟɤɥɚɪɢ- ɪɨɜɚɧɢɹɫɜɨɟɝɨ «ɩɟɪɟɯɨɞɚɤɠɟɫɬɤɨɣɨɩɩɨɡɢɰɢɢ», ɢɡɦɟɧɢɥɚɫɜɨɸɩɨ- ɡɢɰɢɸɢɪɟɲɢɥɚɩɨɦɨɱɶɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦɜɞɟɥɢɤɚɬɧɨɣɫɢɬɭɚɰɢɢ? ȿɫɥɢ ɷɬɨɬɚɤ, ɚɷɬɨɫɬɚɧɟɬɫɤɨɪɨɜɢɞɧɨ, ɬɨɤɚɤɨɜɚɰɟɧɚɬɚɤɨɣɩɨɞɜɢɠɤɢ? ɑɬɨɩɨɨɛɟɳɚɥɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵȻɪɚɝɢɲɭɢ ɟɝɨɮɪɚɤɰɢɢ? ɂɥɢ, ɱɬɨɧɚ- ɞɟɟɬɫɹɩɨɥɭɱɢɬɶȻɪɚɝɢɲɨɬɬɚɤɨɝɨɯɨɞɚ? ȿɞɢɧɫɬɜɟɧɧɵɦ ɜɨɡɦɨɠɧɵɦ ɢ ɩɪɢɟɦɥɟɦɵɦ ɞɥɹ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɪɟɲɟ- ɧɢɟɦ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɟɝɨ ɜɵɞɜɢɠɟɧɢɟ ɧɚ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ ɫɬɪɚɧɵ. Ɍɚɤɨɣɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵɧɟɢɫɤɥɸɱɚɥɢ, ɟɫɥɢɜɫɩɨɦ- ɧɢɬɶɡɚɹɜɥɟɧɢɟȼȼɨɪɨɧɢɧɚɜɧɨɱɶɞɨɫɪɨɱɧɵɯɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨ- ɪɨɜ, ɱɬɨɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɭɫɬɪɚɢɜɚɟɬɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨȻɪɚɝɢɲɚɢɨɧɜɤɚ- ɱɟɫɬɜɟ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ, ɚ ɧɚɩɚɞɤɢ ɢ ɨɛɜɢɧɟɧɢɹ ɫ ɢɯ ɫɬɨɪɨɧɵ ɜɨ ɜɪɟɦɹɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɨɣɤɚɦɩɚɧɢɢɛɵɥɢɨɛɭɫɥɨɜɥɟɧɵɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɦɢ ɰɟɥɹɦɢ41.

40ɅɢɞɟɪɮɪɚɤɰɢɢɏȾɇɉɘɊɨɲɤɚɩɨɞɬɜɟɪɞɢɥ, ɱɬɨɟɝɨɮɪɚɤɰɢɹɧɟɛɭɞɟɬ ɭɱɚɫɬɜɨɜɚɬɶɜɜɵɛɨɪɚɯɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ 4 ɚɩɪɟɥɹ 2001 ɝɨɞɚ. (ɋɦ.: Ʌɢɰɨɦɤ ɥɸɞɹɦ. // SUN TVC-21, 2001, 3 ɚɩɪɟɥɹ). 41 Electorala-2001. // TVM, 2001, 26 februarie.

96 Ɉɬɫɟɛɹɞɨɛɚɜɢɦ, ɱɬɨȻɪɚɝɢɲɛɵɥɧɭɠɟɧɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦɜɤɚɱɟ- ɫɬɜɟ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ ɢ ɩɨɬɨɦɭ, ɱɬɨ ɨɧ ɫɭɦɟɥ ɩɨɥɭɱɢɬɶ ɯɨɪɨɲɢɣ ɢɦɢɞɠ ɭ ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɣ. ɗɬɨ ɫɭɥɢɥɨ ɚɤɬɢɜɧɨɟ ɫɨ- ɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɨ ɫ ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɦɢ ɮɢɧɚɧɫɨɜɵɦɢ ɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɹɦɢ ɢ ɩɪɟɞɨɫɬɚɜɥɟɧɢɟɡɚɣɦɨɜɧɟɜɩɟɪɫɩɟɤɬɢɜɟ, ɚɫɟɝɨɞɧɹ. ɂɛɨɰɟɥɵɣɝɨɞ ɆȼɎ ɩɪɢɫɦɚɬɪɢɜɚɥɫɹ ɤ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɢ, ɜ ɤɨɧɰɟ ɤɨɧɰɨɜ, ɩɨɜɟɪɢɥ, ɞɚɥ ɞɨɛɪɨ ɧɚ ɩɪɟɞɨɫɬɚɜɥɟɧɢɟ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɟ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɧɨɜɵɯ ɡɚɣɦɨɜ. Ȼɨɥɟɟ ɬɨɝɨ, ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɜ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɟ ɞɚɜɚɥɨ ɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɶ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦ ɩɪɟɞɫɬɚɬɶ ɜ ɤɚɱɟ- ɫɬɜɟɫɬɨɪɨɧɧɢɤɨɜɧɟɨɞɧɨɩɚɪɬɢɣɧɨɝɨ, ɢɦɟɧɧɨɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɝɨ, ɚ ɤɨɚɥɢɰɢɨɧɧɨɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹ, ɪɚɫɤɥɚɞ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɫɢɥ ɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ, «ɤɨɧɬɪɨɥɶɧɵɣɩɚɤɟɬɜɥɚɫɬɢ» ɩɨɤɚɡɚɥɢ, ɱɬɨɤɨɦɦɭɧɢɫɬɵ ɦɨɝɭɬɪɟɲɚɬɶɜɫɟɩɪɨɛɥɟɦɵɛɟɡɨɝɥɹɞɤɢɧɚɞɪɭɝɢɟɮɪɚɤɰɢɢ. ɋɨɨɬ- ɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɜɷɬɢɯɭɫɥɨɜɢɹɯȻɪɚɝɢɲ, ɨɩɚɫɚɹɫɶɛɵɬɶ «ɦɚɥɶɱɢɤɨɦɞɥɹ ɛɢɬɶɹ» ɢ «ɤɨɡɥɨɦɨɬɩɭɳɟɧɢɹ», ɩɨɫɬɚɪɚɥɫɹɨɝɨɜɨɪɢɬɶɫɜɨɢɝɚɪɚɧɬɢɢ, ɜɬɨɦɱɢɫɥɟɢɬɨ, ɱɬɨɟɝɨɧɟɫɧɢɦɭɬɱɟɪɟɡɩɚɪɭɦɟɫɹɰɟɜ. ȼɢɧɨɦɫɥɭɱɚɟɨɧɧɟɫɨɝɥɚɲɚɥɫɹɧɚɪɨɥɶɧɨɫɢɬɟɥɹɩɨɡɢɬɢɜɧɨɝɨ ɢɦɢɞɠɚ, ɧɨɭɩɪɚɜɥɹɟɦɨɝɨɉɥɟɧɭɦɨɦɐɄɉɄɊɆ, ɮɚɤɬɢɱɟɫɤɢɞɟɤɨɪɚ- ɬɢɜɧɨɝɨɪɭɤɨɜɨɞɢɬɟɥɹɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. Ȼɵɬɶɜɪɨɥɢɪɟɚɥɶɧɨɝɨ «ɠɟɪɬ- ɜɟɧɧɨɝɨ ɠɢɜɨɬɧɨɝɨ» ɩɪɢ ɩɨɢɫɤɟ ɜɢɧɨɜɚɬɵɯ ɡɚ ɩɪɨɫɱɟɬɵ ɩɪɚɜɢ- ɬɟɥɶɫɬɜɚɢɧɟɜɵɩɨɥɧɟɧɧɵɟɨɛɟɳɚɧɢɹ, ɦɹɝɤɨɝɨɜɨɪɹ, ɩɟɪɫɩɟɤɬɢɜɚɦɚ- ɥɨɩɪɢɜɥɟɤɚɬɟɥɶɧɚɹɞɥɹɥɸɛɨɝɨɩɨɥɢɬɢɤɚ. ȼɷɬɨɦɤɨɧɬɟɤɫɬɟɫɭɬɶɪɟɚɥɶɧɵɯɝɚɪɚɧɬɢɣ, ɤɨɬɨɪɵɯɞɨɛɢɜɚɥɫɹ Ȼɪɚɝɢɲɨɬɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɡɚɤɥɸɱɚɥɚɫɶɜɩɚɪɢɬɟɬɧɨɫɬɢ, ɪɚɜɧɨɩɪɚɜɢɢ ɨɛɟɢɯɮɪɚɤɰɢɣɩɪɢɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɢɢɤɨɧɬɪɨɥɟɧɚɞɨɬɫɬɚɜɤɨɣɩɪɚɜɢ- ɬɟɥɶɫɬɜɚ, ɜɨɡɝɥɚɜɥɹɟɦɨɝɨȻɪɚɝɢɲɟɦ-2001. ɉɪɢɷɬɨɦɧɟɩɚɪɬɢɣɧɵɣ, ɚ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɵɣɩɪɢɧɰɢɩɫɨɯɪɚɧɹɥɫɹɜɤɚɱɟɫɬɜɟɛɚɡɨɜɨɝɨ, ɞɨɦɢ- ɧɢɪɭɸɳɟɝɨ. ɄɚɤɷɬɨɛɵɥɨɢɩɪɢɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɟȻɪɚɝɢɲ-1999. ɉɨɞɨɛɧɨɟ ɩɨɜɟɞɟɧɢɟ «ɩɚɰɚɧɚ»42, ɟɫɬɟɫɬɜɟɧɧɨ, ɧɟ ɩɨɧɪɚɜɢɥɨɫɶ ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɭ ɜɫɟɫɢɥɶɧɨɣ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ ɮɪɚɤɰɢɢ, ɷɣɮɨɪɢɹ ɨɬ ɩɨɛɟɞɵ ɢ ɞɨɥɝɚɹ ɠɚɠɞɚ ɤɨɬɨɪɨɣ ɞɢɤɬɨɜɚɥɚ ɢɧɵɟ ɫɬɟɪɟɨɬɢɩɵ ɩɨ-

42ȾȻɪɚɝɢɲ – 1957 ɝɨɞɚɪɨɠɞɟɧɢɹ, ɜɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤȼȼɨɪɨɧɢɧ – 1941 ɝɨɞɚ ɪɨɠɞɟɧɢɹ. ɂɨɬɧɨɲɟɧɢɟɤȻɪɚɝɢɲɭɤɚɤɤ «ɦɨɥɨɞɨɦɭ» ɞɚ «ɩɪɵɬɤɨɦɭ» ɩɪɢɫɭɬɫɬɜɭɟɬɜɩɨɜɟɞɟɧɢɢɢɨɬɧɨɲɟɧɢɢɥɢɞɟɪɚɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɤɫɜɨɟɦɭ ɤɨɥɥɟɝɟɩɨɩɚɪɥɚɦɟɧɬɭ.

97 ɜɟɞɟɧɢɹɨɬɩɪɨɢɝɪɚɜɲɢɯ. ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, Ȼɪɚɝɢɲɚɫɬɚɥɢɭɱɢɬɶ: ɫɢ- ɬɭɚɰɢɹ ɫ ɜɵɛɨɪɚɦɢ ɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɨɬ ɮɪɚɤɰɢɢ «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢɲɚ» ɹɜɥɹɟɬɫɹɭɛɟɞɢɬɟɥɶɧɵɦɬɨɦɭɩɨɞɬɜɟɪɠɞɟɧɢɟɦ. ɂɡɦɟɧɢɥɚɫɶɥɢɫɢɬɭɚɰɢɹɜɥɚɝɟɪɟɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɢɥɢȻɪɚɝɢɲɩɨ- ɧɹɥ, ɱɬɨɢɧɨɝɨɜɚɪɢɚɧɬɚɧɟɬɢɧɚɞɨɫɨɝɥɚɲɚɬɶɫɹɛɟɡɭɫɥɨɜɢɣ, ɢɧɚɱɟ ©ɩɨɟɡɞɭɣɞɟɬ» ɛɟɡɧɟɝɨ? ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨɜɬɨɣɢɥɢɢɧɨɣɫɬɟɩɟɧɢɢɦɟɟɬ ɦɟɫɬɨɢɨɞɧɨ, ɢɞɪɭɝɨɟ. Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬɵɧɟɦɧɨɝɨɩɨɨɫɬɵɥɢɨɬɩɨɛɟɞɵ, ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɟɧɧɵɟɩɚ- ɪɚɦɟɬɪɵɤɨɬɨɪɨɣɞɥɹɧɢɯɛɵɥɢɧɟɨɠɢɞɚɧɧɵɢɜɞɨɯɧɨɜɥɹɸɳɢ. Ɉɞ- ɧɚɤɨ, ɩɪɚɤɬɢɤɚɩɨɫɥɟɜɵɛɨɪɧɨɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɪɚɡɜɢɬɢɹɫɬɪɚɧɵɩɨ- ɤɚɡɚɥɚ, ɱɬɨɞɚɠɟɬɚɤɚɹɨɝɥɭɲɢɬɟɥɶɧɚɹɩɨɛɟɞɚ, ɩɨɞɞɟɪɠɤɚɷɥɟɤɬɨɪɚ- ɬɨɦɧɚɜɵɛɨɪɚɯɹɜɥɹɟɬɫɹɬɨɥɶɤɨɩɨɛɟɞɨɣɧɚɜɵɛɨɪɚɯ, ɬɨɟɫɬɶɜɪɚɦ- ɤɚɯɫɭɳɟɫɬɜɭɸɳɟɝɨɤɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧɧɨɝɨɩɨɥɹ. ɉɨɩɵɬɤɢɜɵɣɬɢɡɚɪɚɦ- ɤɢɷɬɨɝɨɩɨɥɹ (ɢɡɦɟɧɢɬɶɄɨɧɫɬɢɬɭɰɢɸ), ɞɚɠɟɤɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧɧɵɦɩɭ- ɬɟɦ (ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɟɦ 2/3 ɫɨɫɬɚɜɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ), ɱɪɟɜɚɬɵ ɨɛɨɫɬɪɟɧɢɟɦ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɫɢɬɭɚɰɢɢ ɜ ɫɬɪɚɧɟ, ɫɧɢɠɟɧɢɟɦ ɩɨɥɢɬɢ- ɱɟɫɤɨɣɫɬɚɛɢɥɶɧɨɫɬɢ. ȼ ɱɚɫɬɧɨɫɬɢ, ɫɬɚɥɨ ɹɫɧɨ, ɱɬɨ ɪɟɚɥɢɡɨɜɚɬɶ ɛɟɡɛɨɥɟɡɧɟɧɧɨ ɩɪɟɞ- ɜɵɛɨɪɧɵɟ ɨɛɟɳɚɧɢɹ ɜ ɫɮɟɪɟ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɯ ɨɪɢɟɧ- ɬɢɪɨɜɹɜɥɹɟɬɫɹɩɪɨɛɥɟɦɚɬɢɱɧɵɦ. Ɂɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨ ɡɚɤɪɟɩɢɬɶ 2 ɝɨɫɭ- ɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɯ ɹɡɵɤɚ ɜ ɫɬɪɚɧɟ, ɩɪɢɫɨɟɞɢɧɢɬɶ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɭ Ɇɨɥɞɨɜɚ ɤ ɋɨɸɡɭ «ɊɨɫɫɢɹȻɟɥɚɪɭɫɶ» ɥɟɝɤɨɮɨɪɦɚɥɶɧɨɸɪɢɞɢɱɟɫɤɢ (ɬɟ. ɭɮɪɚ- ɤɰɢɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɝɨɥɨɫɨɜ, ɱɬɨɛɵɷɬɨɪɟɚɥɢɡɨɜɚɬɶɜɫɨ- ɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢ ɫ Ʉɨɧɫɬɢɬɭɰɢɟɣ ɜ ɛɥɢɠɚɣɲɟɟ ɜɪɟɦɹ), ɨɞɧɚɤɨ ɫɥɨɠɧɨ ɜ ɩɨɥɢɬɢɤɨɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɨɦɫɦɵɫɥɟ. ɉɪɚɜɚɹ ɨɩɩɨɡɢɰɢɹ, ɩɪɨɢɝɪɚɜɲɚɹ ɜɵɛɨɪɵ ɢ ɫɬɚɜɲɚɹ ɜɧɟɩɚɪɥɚ- ɦɟɧɬɫɤɨɣ, ɦɟɱɬɚɟɬɨɪɟɜɚɧɲɟ, «ɠɞɟɬ» ɨɬɧɨɜɨɣɜɥɚɫɬɢɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɯ ɪɟɲɟɧɢɣ ɜ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣ ɫɮɟɪɟ, ɱɬɨɛɵ ɜɵɜɟɫɬɢ ɧɚ ɭɥɢɰɭ ɦɨɥɨɞɟɠɶ, ɫɬɭɞɟɧɱɟɫɬɜɨ, «ɪɚɫɤɚɱɚɬɶ ɥɨɞɤɭ» ɢ ɫɦɟɫɬɢ ɜɥɚɫɬɶ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɢɫɩɨɥɶɡɭɹ ɧɟɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ ɦɟɬɨɞɵ ɛɨɪɶɛɵ43. ȼɪɟ- ɡɭɥɶɬɚɬɟ ɩɨɞɨɛɧɨɝɨ ɪɚɡɜɢɬɢɹ ɫɨɛɵɬɢɣ ɫɥɟɞɭɟɬ ɨɠɢɞɚɬɶɨɛɨɫɬɪɟɧɢɹ ɦɟɠɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɪɨɫɬɚɛɵɬɨɜɨɝɨɧɚɰɢɨɧɚɥɢɡɦɚ. ȼɨɛ- ɳɟɦ, ɩɨɜɬɨɪɟɧɢɟɢɡɜɟɫɬɧɨɝɨɫɰɟɧɚɪɢɹ 1989-1990 ɝɨɞɨɜ.

43 ɉɨɩɵɬɤɢ ɩɪɨɛɵɫɢɥɭɠɟ ɛɵɥɢ. ȼɧɚɱɚɥɟ ɦɚɪɬɚɝɪɭɩɩɚ ɥɢɰɟɢɫɬɨɜɭɠɟ ɩɪɨɜɟɥɚɩɨɞɨɛɧɨɝɨɪɨɞɚɞɟɦɚɪɲɢ, ɤɨɬɨɪɵɟɩɨɤɚɧɟɩɨɥɭɱɢɥɢɪɚɡɜɢɬɢɹ, ɧɨɩɨɥɭɱɢɥɢɜɨɛɳɟɦɬɨɧɟɣɬɪɚɥɶɧɭɸɢɥɢɛɥɚɝɨɠɟɥɚɬɟɥɶɧɭɸɩɪɟɫɫɭ.

98 Ɉɛɟɳɚɧɢɹɜɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɨɣɫɮɟɪɟɪɟɚɥɢɡɨɜɚɬɶɜɛɥɢ- ɠɚɣɲɟɟɜɪɟɦɹ, ɜɤɪɚɬɤɨɫɪɨɱɧɨɣɩɟɪɫɩɟɤɬɢɜɟ, ɧɟɜɨɡɦɨɠɧɨ. ɇɟɩɨɡɜɨ- ɥɹɟɬ ɧɚɥɢɱɧɚɹ ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɚɹ ɫɢɬɭɚɰɢɹ. ɉɥɚɧɢɪɭɟɦɵɟ ɢɡɦɟɧɟɧɢɹ, ɟɫɥɢɜɫɟɛɭɞɟɬɯɨɪɨɲɨɢɜɟɪɧɨɫɞɟɥɚɧɨ, ɞɚɞɭɬɷɮɮɟɤɬɧɟɫɟɝɨɞɧɹɢ ɞɚɠɟɧɟɡɚɜɬɪɚ. ɉɨɦɨɳɶɫɁɚɩɚɞɚɩɨɤɚɧɟɜɢɞɧɚ. ɉɪɢɡɧɚɜɚɹɩɪɚɜɨɦɨɥɞɚɜɫɤɨɝɨ ɧɚɪɨɞɚɧɚɫɜɨɛɨɞɧɵɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɣɜɵɛɨɪ, ɤɨɧɫɬɚɬɢɪɭɹ, ɱɬɨɜɵɛɨɪɵ ɩɪɨɲɥɢɜɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢɫɩɪɢɧɰɢɩɚɦɢɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ, ɡɚɩɚɞɧɵɟɫɬɪɚɧɵ, ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɟɮɢɧɚɧɫɨɜɵɟɨɪɝɚɧɢɡɚɰɢɢɩɨɤɚɜɵɠɢɞɚɸɬ, ɩɪɢɫɦɚɬ- ɪɢɜɚɸɬɫɹɤɞɟɣɫɬɜɢɹɦɧɨɜɨɣɜɥɚɫɬɢ: «ɯɨɬɢɦɭɜɢɞɟɬɶɞɟɥɚ». ɗɬɨɬɪɚ- ɞɢɰɢɨɧɧɵɣ ɢɜɟɪɧɵɣ ɨɬɜɟɬ. Ⱥ ɫɤɨɥɶɤɨ ɜɪɟɦɟɧɢ ɠɞɚɬɶɢɯɩɨɡɢɬɢɜ- ɧɨɝɨɪɟɲɟɧɢɹ: ɝɨɞ, ɞɜɚ, ɩɨɥɝɨɞɚ…, - ɧɢɤɬɨɧɟɡɧɚɟɬ. Ⱦɚ, ɢɤɚɤɨɟɪɟ- ɲɟɧɢɟɨɧɢɩɪɢɡɧɚɸɬɩɨɡɢɬɢɜɧɵɦ, ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɭɸɳɢɦɢɯɩɪɟɞɫɬɚɜɥɟ- ɧɢɹɦɨɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ. Ⱥɜɪɟɦɹɧɟɠɞɟɬ. ɋɜɨɣɷɥɟɤɬɨɪɚɬɨɠɢɞɚɟɬɜɵɩɨɥɧɟɧɢɹɨɛɟɳɚ- ɧɢɣ. ɇɚɞɨ ɞɚɬɶɟɦɭɯɨɬɶɤɚɤɭɸɬɨɩɨɞɜɢɠɤɭ ɤ ɥɭɱɲɟɦɭ. Ⱥɬɭɬ ɟɳɟ Ȼɪɚɝɢɲɧɚɩɨɦɢɧɚɟɬ, ɱɬɨɜ 2001-2002 ɝɨɞɚɯɆɨɥɞɨɜɚɞɨɥɠɧɚɜɟɪɧɭɬɶ ɩɨɜɧɟɲɧɢɦɞɨɥɝɚɦɨɤɨɥɨ 160 ɦɢɥɥɢɨɧɨɜɚɦɟɪɢɤɚɧɫɤɢɯɞɨɥɥɚɪɨɜ44. ɋɢɬɭɚɰɢɹɫɊɨɫɫɢɟɣɩɨɤɚɬɚɤɠɟɧɟɦɟɧɟɟɫɥɨɠɧɚɹɢɧɟɨɞɧɨɡɧɚɱ- ɧɚɹ. Ɂɚ ɩɨɦɨɳɶ Ɋɨɫɫɢɢ ɧɚɞɨ ɩɥɚɬɢɬɶ. ȿɫɥɢ ɧɟ ɞɟɧɶɝɚɦɢ, ɤɨɬɨɪɵɯ ɧɟɬ, ɬɨɯɨɬɹɛɵɪɚɫɩɨɥɨɠɟɧɢɟɦ, ɪɟɚɥɢɡɚɰɢɟɣɟɟɝɟɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɧ- ɬɟɪɟɫɨɜ. ɄɬɨɦɭɠɟɊɨɫɫɢɹ, ɤɚɤɢɁɚɩɚɞ, ɧɟɨɱɟɧɶɯɨɬɹɬɩɨɦɨɝɚɬɶ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɚɦ. Ɂɚɩɚɞɩɨɩɪɢɧɰɢɩɢɚɥɶɧɵɦɫɨɨɛɪɚɠɟɧɢɹɦ. Ɋɨɫɫɢɹ - ɩɨ ɫɢɬɭɚɰɢɨɧɧɵɦ. ȿɣ ɫɨɜɟɪɲɟɧɧɨ ɧɢ ɤ ɱɟɦɭ ɭɤɪɟɩɥɹɬɶ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢ- ɱɟɫɤɭɸɜɥɚɫɬɶɜɆɨɥɞɨɜɟ, ɢɛɨɷɬɨɫɥɭɠɢɬ «ɧɚɪɭɤɭ», ɛɭɞɟɬɩɨɡɢɬɢɜ- ɧɵɦɚɪɝɭɦɟɧɬɨɦɫɨɛɫɬɜɟɧɧɵɯɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɜɛɨɪɶɛɟɩɪɨɬɢɜɉɭɬɢɧɚ. ɉɨɩɵɬɤɚ ɪɟɲɢɬɶ, ɬɨɱɧɟɟ ɝɨɜɨɪɹ, ɫɞɜɢɧɭɬɶ «ɫ ɦɟɪɬɜɨɣ ɬɨɱɤɢ» ɩɪɢɞɧɟɫɬɪɨɜɫɤɭɸɩɪɨɛɥɟɦɭ, ɞɚɬɶɟɣɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɵɣɢɦɩɭɥɶɫ, ɞɚɠɟ ɫɩɨɦɨɳɶɸɊɨɫɫɢɢɩɨɤɚɧɟɭɞɚɟɬɫɹ45. ȼɤɪɚɣɧɟɦɫɥɭɱɚɟ, ɫɬɚɥɨɹɫɧɨ,

44ɋɦ.: «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 27 ɦɚɪɬɚ. 45ɉɪɢɟɡɞɜɆɨɥɞɨɜɭȻɉɚɫɬɭɯɨɜɚ, ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹɄɨɦɢɬɟɬɚɩɨɞɟɥɚɦɋɇȽ ɢɫɜɹɡɹɦɫɫɨɨɬɟɱɟɫɬɜɟɧɧɢɤɚɦɢȽɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣȾɭɦɵɊɨɫɫɢɢ, ɜɫɬɪɟ- ɱɢɫɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɨɦɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ (ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɨɦɅɭɱɢɧɫɤɢɦ, ɫɩɢ- ɤɟɪɨɦ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ȿɈɫɬɚɩɱɭɤ, ɥɢɞɟɪɨɦ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ ȼȼɨɪɨɧɢɧɵɦ, ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɨɦɉɪɢɞɧɟɫɬɪɨɜɶɹ) ɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɧɢɱɟɝɨɧɟɞɚɥ. Ʌɢɞɟɪɉɪɢ- ɞɧɟɫɬɪɨɜɶɹ ɂɋɦɢɪɧɨɜ ɭɤɥɨɧɢɥɫɹ ɨɬ ɜɫɬɪɟɱɢ ɫ Ȼɉɚɫɬɭɯɨɜɵɦ. ɉɪɢ-

99 ɱɬɨɠɞɚɬɶɡɪɢɦɵɯɢɡɦɟɧɟɧɢɣɤɥɭɱɲɟɦɭɜɛɥɢɠɚɣɲɟɟɜɪɟɦɹɧɟɫɬɨ- ɢɬ. ɉɪɢɷɬɨɦɧɟɫɥɟɞɭɟɬɭɩɭɫɤɚɬɶɢɡɜɢɞɭ, ɱɬɨɭɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜɤɨ- ɪɨɬɤɚɹ ɫɤɚɦɟɣɤɚ ɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɨɪɨɜ ɢ ɢɧɬɟɥɥɟɤɬɭɚɥɨɜ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɢɯ, ɤɚɤ ɦɵɭɠɟ ɨɬɦɟɱɚɥɢ, ɨɩɵɬɨɦɩɨɫɬɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɭɩɪɚɜɥɟɧɢɹ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɢɜɨɡɪɚɫɬɧɨɣɤɪɟɧɜɫɬɨɪɨɧɭɬɟɯ, ɤɨɦɭɡɚ 50 ɢɛɨɥɟɟɥɟɬ ɬɚɤɠɟɭɯɭɞɲɚɟɬɩɨɥɨɠɟɧɢɟ. ɋɩɪɢɪɨɫɬɨɦɜɷɬɨɦɫɦɵɫɥɟɡɚɫɱɟɬ ɞɪɭɝɢɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥɫɢɬɭɚɰɢɹɬɚɤɠɟɧɟɨɞɧɨɡɧɚɱɧɚ ɑɬɨɠɟɨɫɬɚɟɬɫɹ? Ʉɨɟɱɬɨɧɚɳɭɩɚɥɢɞɥɹɪɟɲɟɧɢɹ. ɂɜɢɞɢɦɨ, ɪɟ- ɲɟɧɢɟɛɭɞɟɬ. Ɋɟɱɶɢɞɟɬ, ɜɨɩɟɪɜɵɯ, ɨɩɪɢɧɹɬɢɢȽɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨ, ɍɝɨ- ɥɨɜɧɨɝɨ, ɀɢɥɢɳɧɨɝɨɢɬɞ. Ʉɨɞɟɤɫɨɜ46. ȼɨɜɬɨɪɵɯ, ɨɛɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɯ ɢɡɦɟɧɟɧɢɹɯɜɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɨɬɟɪɪɢɬɨɪɢɚɥɶɧɨɦɞɟɥɟɧɢɢɫɬɪɚɧɵ47. ȼɬɪɟɬɶɢɯ, ɩɪɨɛɥɟɦɚ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣ ɢ ɩɪɚɜɨɜɨɣ ɡɚɳɢɬɵ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɬɪɭɞɨɜɵɯ ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. ȼɱɟɬɜɟɪɬɵɯ, ɨɛɟɳɚɧɢɟ ɤɨɚɥɢɰɢɨɧɧɨɝɨ, ɩɪɨ- ɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɨɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ48. Ɉɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɟɩɨɞɜɢɠɤɢɜɩɨɢɫɤɚɯ ɟɫɬɶ, ɧɨ ɮɢɝɭɪɵ ɪɚɜɧɨɣ Ȼɪɚɝɢɲɭ ɢ ɜɵɢɝɪɵɲɧɨɣ ɜɨ ɦɧɨɝɢɯ ɨɬɧɨ- ɲɟɧɢɹɯ ɫɟɝɨɞɧɹ ɭ ɧɢɯ ɧɟɬ49. ȼɨɛɳɟɦ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵɩɨɤɚɧɟɫɨɨɬ- ɜɟɬɫɬɜɭɸɬɨɠɢɞɚɧɢɹɦɢɨɛɟɳɚɧɢɹɦɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ.

ɞɧɟɫɬɪɨɜɫɤɚɹɫɬɨɪɨɧɚɡɚɧɢɦɚɟɬɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨɠɟɫɬɤɭɸɩɨɡɢɰɢɸɜɜɨɩ- ɪɨɫɟɭɪɟɝɭɥɢɪɨɜɚɧɢɹɤɨɧɮɥɢɤɬɚ, ɢɡɛɟɝɚɟɬɪɚɡɝɨɜɨɪɚ, «ɡɚɬɹɝɢɜɚɟɬɜɪɟ- ɦɹ», ɱɬɨɜɵɡɜɚɥɨɪɟɡɤɭɸɨɰɟɧɤɭɫɨɫɬɨɪɨɧɵɩɨɫɨɥɶɫɬɜɚɊɨɫɫɢɢɜɆɨɥ- ɞɨɜɟ. 46 Atamanenco V. Proiecte de legi “grele” votate uúor. // «Moldova suverană», 2001, 30 martie. 47 ©ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 29 ɦɚɪɬɚ. 48ɉɨɞɨɛɧɨɝɨɪɨɞɚɡɚɹɜɥɟɧɢɹɩɨɹɜɢɥɢɫɶɛɭɤɜɚɥɶɧɨɱɟɪɟɡɧɟɫɤɨɥɶɤɨɞɧɟɣɩɨɫ- ɥɟ ɡɚɜɟɪɲɟɧɢɹ ɞɨɫɪɨɱɧɵɯ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯ ɜɵɛɨɪɨɜ ɢ ɰɢɪɤɭɥɢɪɭɸɬ ɩɨ ɫɬɪɚɧɟɞɨɫɢɯɩɨɪ, ɨɛɪɚɫɬɚɹɧɨɜɵɦɢɩɨɞɪɨɛɧɨɫɬɹɦɢɢɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɚɦɢ ɧɚ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶ ɩɪɟɦɶɟɪɚ. ɉɨɞɨɛɧɚɹ ɰɢɪɤɭɥɹɰɢɹ ɫɥɭɯɨɜ ɬɚɤɠɟ ɫɜɢɞɟ- ɬɟɥɶɫɬɜɭɟɬ, ɱɬɨɧɟɜɫɟɨɞɧɨɡɧɚɱɧɨɩɪɨɫɬɨɜɪɟɲɟɧɢɢɷɬɨɝɨɜɨɩɪɨɫɚ. 49 ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨ ɩɪɢ ɷɬɨɦ ɦɧɨɝɨɟ ɛɭɞɟɬ ɡɚɜɢɫɟɬɶ ɨɬ ɥɢɱɧɨɣ ɜɫɬɪɟɱɢ ȼɨɪɨɧɢɧɚ ɢ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɢ ɦɚɧɟɪɵ ɩɨɜɟɞɟɧɢɹ Ȼɪɚɝɢɲɚ ɧɚ ɷɬɨɣ ɜɫɬɪɟɱɟ. ȿɫɥɢȻɪɚɝɢɲɨɫɨɡɧɚɟɬɢɩɨɫɬɪɨɢɬɫɜɨɣɞɢɚɥɨɝɧɚɩɪɢɧɰɢɩɚɯɩɪɢɡɧɚɧɢɹ ɧɟɪɚɜɧɨɩɪɚɜɢɹ ɮɪɚɤɰɢɣ ɢ ɫɨɝɥɚɫɢɹ ɛɟɡ ɭɫɥɨɜɢɣ, ɬɨ ɟɝɨ ɲɚɧɫɵ ɧɚ ɩɨ- ɜɬɨɪɧɵɣ ɩɪɢɯɨɞ ɜ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨ ɜ ɩɪɟɠɧɟɣ ɞɨɥɠɧɨɫɬɢ ɜɨɡɪɚɫɬɭɬ. ȿɫɥɢɠɟ ɨɧ ɛɭɞɟɬ «ɤɚɱɚɬɶɩɪɚɜɚ» ɜɤɨɧɬɟɤɫɬɟ ɝɚɪɚɧɬɢɣ, ɞɨɝɨɜɨɪɟɧ-

100 ɄɚɤɨɛɫɬɨɹɬɞɟɥɚɭȻɪɚɝɢɲɚ? Ʉɨɧɟɱɧɨ, ɭɧɟɝɨɧɟɬɬɨɣɝɨɥɨɜɧɨɣ ɛɨɥɢ, ɤɨɬɨɪɚɹ ɫɟɝɨɞɧɹ ɢɦɟɟɬɫɹ ɭ ɩɪɚɜɹɳɟɣ ɩɚɪɬɢɢ. Ɉɧ ɦɨɠɟɬ ɫɩɨ- ɤɨɣɧɨ, «ɫɬɨɪɨɧɧɟ» ɧɚɛɥɸɞɚɬɶɡɚɩɪɨɢɫɯɨɞɹɳɢɦɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ. Ɉɞɧɚ- ɤɨ, ɷɬɨɧɟɫɨɜɫɟɦɬɚɤ. ȼɨɩɟɪɜɵɯ, ɟɫɬɶɥɢɱɧɵɟ, ɡɞɨɪɨɜɵɟɚɦɛɢɰɢɢ. ȿɫɬɶɧɚɤɨɩɥɟɧɧɵɣ ɨɩɵɬ ɭɩɪɚɜɥɟɧɢɹ ɢ ɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɚ ɧɚ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɦ ɢ ɦɟɠɞɭɧɚ- ɪɨɞɧɨɦ ɭɪɨɜɧɹɯ, ɩɨɧɢɦɚɧɢɟ ɩɪɨɢɫɯɨɞɹɳɟɝɨ ɜ ɫɬɪɚɧɟ, ɠɟɥɚɧɢɟ ɢ ɫɩɨɫɨɛɧɨɫɬɶɩɪɢɧɟɫɬɢɩɨɥɶɡɭ. ȼɨɜɬɨɪɵɯ, Ȼɪɚɝɢɲɯɨɪɨɲɨɩɨɧɢɦɚɟɬ, ɱɬɨɭɯɨɞ «ɜɬɟɧɶ» ɫɚɜɚɧ- ɫɰɟɧɵ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɩɪɟɛɵɜɚɧɢɟ ɧɚ ɜɬɨɪɵɯ ɪɨɥɹɯ ɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟɩɪɢɜɟɞɟɬɤɭɬɪɚɬɟɧɚɤɨɩɥɟɧɧɨɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɪɟɣɬɢɧ- ɝɚ. ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɩɨɬɨɦɧɚɱɢɧɚɬɶɡɚɧɨɜɨ, ɧɚɤɚɩɥɢɜɚɬɶɚɜɬɨɪɢɬɟɬɢ ɫɢɦɩɚɬɢɢ ɭ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɢ ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢɯ ɷɥɢɬ ɛɭɞɟɬ ɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨ ɬɪɭɞɧɟɟ. ɉɨɷɬɨɦɭ ɟɫɬɟɫɬɜɟɧɧɨ ɟɝɨ ɠɟɥɚɧɢɟ ɫɨɯɪɚɧɢɬɶɫɟɛɹɧɚɜɨɥɧɟɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɢɧɬɟɪɟɫɚ, ɩɪɨɞɜɢɧɭɬɶɫɹɞɚ- ɥɟɟɩɨɩɭɬɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɤɚɪɶɟɪɵ. ȼɬɪɟɬɶɢɯ, ɟɝɨ ɫɢɬɭɚɰɢɹɤɨɪɟɧɧɵɦ ɨɛɪɚɡɨɦ ɨɬɥɢɱɚɟɬɫɹ, ɤ ɩɪɢ- ɦɟɪɭ, ɨɬɫɢɬɭɚɰɢɢɘɊɨɲɤɢ, ɥɢɞɟɪɚɏȾɇɉ. Ɋɟɱɶ ɧɟ ɨɪɚɡɥɢɱɢɹɯɜ ɪɟɣɬɢɧɝɟ. Ɋɨɲɤɚɢɦɟɟɬɛɨɥɟɟ ɛɥɚɝɨɩɪɢɹɬɧɵɟɲɚɧɫɵɞɥɹɫɜɨɟɝɨ ɭɩ- ɪɨɱɟɧɢɹɜɩɨɥɢɬɢɤɟ, ɩɨɬɨɦɭɱɬɨɨɧɹɜɥɹɟɬɫɹɥɢɞɟɪɨɦɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɩɚɪɬɢɢ. ȼɬɨɜɪɟɦɹɤɚɤȻɪɚɝɢɲɫɨɛɫɬɜɟɧɧɨɝɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɮɨɪɦɢ- ɪɨɜɚɧɢɹ, ɤɨɬɨɪɨɟɝɨɬɨɜɢɥɨɫɶɛɵ ɤ ɫɥɟɞɭɸɳɢɦɜɵɛɨɪɚɦ, ɭɤɪɟɩɥɹɥɨ ɫɜɨɢɩɨɡɢɰɢɢɢɚɜɬɨɪɢɬɟɬɫɜɨɟɝɨɥɢɞɟɪɚ, ɧɟɢɦɟɟɬ. Ɉɬɫɸɞɚ, ɟɝɨɡɚɤɪɟɩɥɟɧɢɟɜɩɨɥɢɬɢɤɟ, ɜɷɩɢɰɟɧɬɪɟɩɨɫɬɨɹɧɧɨɝɨɢ ɚɤɬɢɜɧɨɝɨ ɢɧɬɟɪɟɫɚ ɫɨ ɫɬɨɪɨɧɵ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨ ɦɧɟɧɢɹ ɜɨɡɦɨɠɧɨ

ɧɨɫɬɟɣɢɬɞ., ɬɨɞɚɠɟɩɪɢɡɧɚɱɢɦɨɫɬɢɟɝɨɩɪɢɫɭɬɫɬɜɢɹɜɩɪɚɜɢɬɟɥɶ- ɫɬɜɟ, ɟɝɨɨɬɜɟɪɝɧɭɬɩɨ ɷɦɨɰɢɨɧɚɥɶɧɵɦɦɨɬɢɜɚɦ. ȼȼɨɪɨɧɢɧ ɞɨɫɬɚɬɨɱɧɨ ɫɦɟɥɵɣ, ɝɨɪɞɵɣ ɢɫɚɦɨɥɸɛɢɜɵɣ ɩɨɥɢɬɢɤ, ɤɨ- ɬɨɪɵɣɧɟɥɸɛɢɬ, ɤɨɝɞɚɫɧɢɦɝɨɜɨɪɹɬɧɟ «ɩɨɜɟɫɭ». ȼɷɬɨɦɨɬɧɨɲɟɧɢɢ ɩɨɤɚɡɚɬɟɥɟɧ ɟɝɨ ɨɬɜɟɬ «ɹ ɜɚɫ ɡɚɩɨɦɧɢɥ ɜ ɥɢɰɨ» ɩɪɟɞɫɬɚɜɢɬɟɥɹɦ ɨɬ- ɞɟɥɚɨɯɪɚɧɵɤɨɧɫɬɢɬɭɰɢɨɧɧɨɝɨɫɬɪɨɹɉɆɊ, ɤɨɬɨɪɵɟɜȻɟɧɞɟɪɚɯɜ 1997 ɝɨɞɭ ɭɝɪɨɠɚɥɢ ɥɢɞɟɪɭ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ «ɤɚɬɚɧɢɟɦ ɜ ɛɚɝɚɠ- ɧɢɤɟ» ɡɚɟɝɨɜɫɬɪɟɱɢɫɧɚɫɟɥɟɧɢɟɦɝɨɪɨɞɚ. ɇɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɱɬɨɧɚɨɛɨɫɬ- ɪɟɧɧɨɟɫɚɦɨɥɸɛɢɟȼȼɨɪɨɧɢɧɚɨɤɚɡɚɥɢɜɥɢɹɧɢɟɢɧɟɜɫɟɝɞɚɫɩɪɚɜɟɞɥɢɜɵɟ ɭɞɚɪɵɫɭɞɶɛɵɜɩɨɫɥɟɞɧɟɟɞɟɫɹɬɢɥɟɬɢɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨɪɚɡɜɢɬɢɹɫɬɪɚ- ɧɵ.

101 ɬɨɥɶɤɨ ɜ ɪɚɦɤɚɯ ɢɫɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɨɣ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣ ɫɬɪɭɤɬɭɪɵ. ȼ ɢɧɨɦɫɥɭɱɚɟ ɨɧ ɤɚɤɩɨɥɢɬɢɤ ɩɨɫɥɟɞɭɟɬɫɭɞɶɛɟ ɞɪɭɝɢɯɩɪɟɦɶɟɪɦɢ- ɧɢɫɬɪɨɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ, ɨɛɥɚɞɚɸɳɢɯɧɟɛɨɥɶɲɢɦ ɪɟɣɬɢɧɝɨɦ, ɧɟɞɨɫɬɚɬɨɱɧɵɦ ɞɥɹ ɩɪɟɨɞɨɥɟɧɢɹ 6%-ɩɪɨɰɟɧɬɧɨɝɨ ɪɭɛɟɠɚ ɧɚ ɩɚɪ- ɥɚɦɟɧɬɫɤɢɯɜɵɛɨɪɚɯ. ɉɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ (2001) ɜɵɛɨɪɵɷɬɨɱɟɬɤɨɩɨɤɚ- ɡɚɥɢ50. ɂɧɨɝɨɜɚɪɢɚɧɬɚɫɟɝɨɞɧɹɞɥɹɧɟɝɨɧɟɬ. ɉɨɷɬɨɦɭ, ɩɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɟɩɭɧɤɬɢɪɵɫɛɥɢɠɟɧɢɹɫɬɨ- ɪɨɧɜɩɨɢɫɤɟɤɨɦɩɪɨɦɢɫɫɧɨɝɨɪɟɲɟɧɢɹɧɚɦɟɬɢɥɢɫɶ. ɉɨɷɬɨɦɭɧɟɫɥɭ- ɱɚɣɧɨ, ɜɤɨɧɬɟɤɫɬɟɜɵɞɜɢɠɟɧɢɹȾȻɪɚɝɢɲɟɦɫɜɨɟɣɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɵɧɚ ɩɨɫɬɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɩɪɨɡɜɭɱɚɥɨɢɩɪɨɞɨɥɠɟɧɢɟ. Ɉɧɩɨɞɬɜɟɪɞɢɥɫɜɨɸɝɨ- ɬɨɜɧɨɫɬɶ ɩɪɢ ɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɵɯ ɨɛɫɬɨɹɬɟɥɶɫɬɜɚɯ ɩɪɨɞɨɥɠɢɬɶ ɪɚɛɨɬɭ ɜ ɫɨɫɬɚɜɟɧɨɜɨɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. ȼɦɟɫɬɟɫɬɟɦ, ɜɵɫɬɭɩɚɹɜɬɟɥɟɷɮɢɪɟ, ɨɧɨɬɦɟɬɢɥ, ɱɬɨɤɚɤɢɯɥɢɛɨ ɞɨɝɨɜɨɪɟɧɧɨɫɬɟɣ ɧɚ ɷɬɨɬ ɫɱɟɬ ɧɟ ɫɭɳɟɫɬɜɭɟɬ. ȼ ɯɨɞɟ ɧɟɞɚɜɧɟɣ ɜɫɬɪɟɱɢ ɫ ɥɢɞɟɪɨɦ ɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ ȼȼɨɪɨɧɢɧɵɦ ɨɛɫɭɠ- ɞɚɥɢɫɶ ɩɪɨɛɥɟɦɵ ɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɹ ɛɭɞɭɳɟɝɨ ɤɚɛɢɧɟɬɚ ɦɢɧɢɫɬɪɨɜ, ɜ ɱɚɫɬɧɨɫɬɢ, ɪɚɫɫɦɚɬɪɢɜɚɥɚɫɶ ɟɝɨ ɫɬɪɭɤɬɭɪɚ, ɡɚɬɪɚɝɢɜɚɥɢɫɶ ɜɨɩɪɨɫɵ, ɤɚɫɚɸɳɢɟɫɹɪɚɛɨɬɵɩɪɟɠɧɟɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚɢɞɪ.51ɉɨɷɬɨɦɭɧɟɫɥɭ- ɱɚɣɧɨ ɤɨɦɦɟɧɬɚɪɢɣ Ⱥɝɟɧɬɫɬɜɚ ɂɇɌȿɊɅɂɄ ɩɨ ɩɨɜɨɞɭ ɡɚɹɜɥɟɧɢɣ ȾȻɪɚɝɢɲɚɛɵɥɨɡɚɝɥɚɜɥɟɧ «ɉɪɟɦɶɟɪɝɨɬɨɜɩɪɨɞɨɥɠɢɬɶɪɚɛɨɬɭɜɧɨ- ɜɨɦɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɟ»52. ɉɨɜɫɟɦɭ, ɱɬɨȻɪɚɝɢɲɝɨɬɨɜɫɞɟɥɚɬɶɲɚɝɤɩɪɢɦɢɪɟɧɢɸɢɩɪɨ- ɹɜɢɬɶɛɨɥɶɲɟɝɢɛɤɨɫɬɢ. Ɍɨɟɫɬɶ, ɨɬɤɚɡɚɬɶɫɹɨɬɬɪɟɛɨɜɚɧɢɹɢɧɫɬɢɬɭ- ɰɢɨɧɚɥɢɡɢɪɨɜɚɧɧɵɯɝɚɪɚɧɬɢɣɢɫɨɝɥɚɫɢɬɶɫɹɛɟɡɢɯɮɨɪɦɚɥɶɧɨɝɨɡɚ- ɤɪɟɩɥɟɧɢɹ. ȿɝɨɫɨɝɥɚɫɢɟɧɚɞɨɥɠɧɨɫɬɶɩɪɢɦɶɟɪɚɛɟɡɝɚɪɚɧɬɢɣ, ɤɚɤɷɬɨɧɟ ɡɜɭɱɢɬ, ɜɨɡɦɨɠɧɨ, ɫɬɪɚɧɧɨ, ɝɚɪɚɧɬɢɪɭɟɬɟɦɭɤɚɤɦɢɧɢɦɭɦɝɨɞɪɭɤɨ-

50ɋɦ.: Ɇɨɲɧɹɝɚȼ. ɉɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ (2001) ɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ: ɫɩɟɰɢɮɢɤɚ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ, ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ ɢ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XVI. / USM. – Chi- úinău, 2001. 51 «Maxima». // Ɍȼ-6 – NIT, 2001, 2 ɚɩɪɟɥɹ. ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨɝɥɚɜɧɵɦɛɵɥɨɧɟ ɫɬɨɥɶɤɨɨɛɫɭɠɞɟɧɢɟɜɨɩɪɨɫɨɜɩɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɭ, ɫɤɨɥɶɤɨɨɰɟɧɤɚɛɪɚɝɢ- ɲɟɜɫɤɢɯɩɨɞɜɢɠɟɤɜɩɨɧɢɦɚɧɢɢɫɢɬɭɚɰɢɢɫɩɚɪɢɬɟɬɨɦ, ɝɚɪɚɧɬɢɹɦɢɢ ɞɨɝɨɜɨɪɟɧɧɨɫɬɹɦɢɩɪɢ ɧɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɟɧɧɨɣɜɫɬɪɟɱɟ. 52ɋɦ.: «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 3 ɚɩɪɟɥɹ.

102 ɜɨɞɫɬɜɚɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨɦɫɬɪɚɧɵ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɢɞɚɥɟɟ, ɟɝɨɝɚɪɚɧɬɢɢ ɜɵɬɟɤɚɸɬɢɡɩɨɡɢɰɢɣɤɚɤɁɚɩɚɞɚ, ɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɮɢɧɚɧɫɨɜɵɯɨɪɝɚ- ɧɢɡɚɰɢɣ, ɬɚɤ ɢ Ɋɨɫɫɢɢ ɜ ɨɬɧɨɲɟɧɢɢ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ, ɟɟ ɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɜɥɚɫɬɢ. ȿɝɨɝɚɪɚɧɬɢɹ ɡɚɤɥɸɱɚɟɬɫɹ ɜ ɬɨɦ, ɱɬɨ «ɩɟɪɟ- ɫɦɟɧɤɚ» ɜ ɪɭɤɨɜɨɞɫɬɜɟ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɨɦ ɜɨɫɬɪɟɛɭɟɬ ɫɨ ɫɬɨɪɨɧɵ Ɂɚ- ɩɚɞɚɤɚɤɦɢɧɢɦɭɦɩɨɥɭɝɨɞɨɜɨɣɩɚɭɡɵɜɪɟɚɥɶɧɨɦɫɨɬɪɭɞɧɢɱɟɫɬɜɟɢ ɮɢɧɚɧɫɨɜɨɣɩɨɦɨɳɢɞɥɹɆɨɥɞɨɜɵ. ɇɟ ɩɟɪɟɨɰɟɧɢɜɚɹ ɬɚɤɨɣ ɬɢɩ ɝɚɪɚɧɬɢɣ, ɨɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɷɬɨ ɦɨɠɟɬ ɨɤɚɡɚɬɶɫɹɧɚɢɛɨɥɟɟɩɪɨɱɧɵɦɨɫɧɨɜɚɧɢɟɦɞɥɹɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢȻɪɚɝɢɲɚ ɢɟɝɨɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚ. ȼɡɧɚɱɢɬɟɥɶɧɨɣɫɬɟɩɟɧɢɷɬɨɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɹɟɬɫɹɢ ɧɚɩɨɡɢɰɢɸɊɨɫɫɢɢɜɨɬɧɨɲɟɧɢɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɆɨɥɞɨɜɵ.

3. Ƚɨɥɨɫɨɜɚɧɢɟ 4 ɦɚɪɬɚ 2001 ɝɨɞɚ

Ⱥɧɚɥɢɡɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɯɩɪɨɝɪɚɦɦɩɨɤɚɡɵɜɚɟɬ, ɱɬɨȼɨɪɨɧɢɧɫɞɟ- ɥɚɥɚɤɰɟɧɬɧɚɜɨɡɜɪɚɳɟɧɢɢɞɨɜɟɪɢɹɧɚɪɨɞɚɤɜɥɚɫɬɢ53. Ɉɧɨɬɦɟɬɢɥ, ɱɬɨɜɬɟɱɟɧɢɟ 10 ɥɟɬɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɝɨɫɭɳɟɫɬɜɨɜɚɧɢɹɆɨɥɞɨɜɵɛɵɥɨ ɭɬɪɚɱɟɧɨɞɨɜɟɪɢɟɧɚɪɨɞɚɤɜɥɚɫɬɢ, ɤɨɬɨɪɚɹɧɟɩɪɨɹɜɥɹɥɚɡɚɛɨɬɵɨ ɥɸɞɹɯ, ɧɟɛɨɪɨɥɚɫɶɫɤɨɪɪɭɩɰɢɟɣɢɨɛɸɪɨɤɪɚɱɢɜɚɧɢɟɦɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ. ȼɨɪɨɧɢɧ ɫɱɢɬɚɟɬ, ɱɬɨ ɜɨɡɜɪɚɳɟɧɢɟ ɞɨɜɟɪɢɹ ɧɚɪɨɞɚ ɤ ɜɥɚɫɬɢ ɛɭɞɟɬ ɬɪɭɞɧɵɦ. ©Ⱦɨɜɟɪɢɟɤɫɟɛɟɜɥɚɫɬɶɦɨɠɟɬɢɞɨɥɠɧɚɜɟɪɧɭɬɶɬɨɥɶɤɨɪɟɚɥɶ- ɧɵɦɢ ɞɟɥɚɦɢ. Ƚɥɚɜɧɟɣɲɢɦ ɞɟɥɨɦ ɞɨɥɠɧɵ ɫɬɚɬɶ ɨɛɟɫɩɟɱɟɧɢɟ ɢ ɡɚ- ɳɢɬɚɩɪɚɜɱɟɥɨɜɟɤɚ. ɇɨɩɪɢɷɬɨɦɢɯɩɨɧɢɦɚɧɢɟɞɨɥɠɧɨɛɵɬɶɤɭɞɚ ɲɢɪɟ, ɱɟɦ ɬɨɥɤɭɸɬ ɟɝɨ ɧɟɤɨɬɨɪɵɟ ɧɚɲɢ ɩɪɢɡɧɚɧɧɵɟ «ɞɟɦɨɤɪɚɬɵ». Ʉɨɧɟɱɧɨ, ɜɥɚɫɬɶɨɛɹɡɚɧɚɝɚɪɚɧɬɢɪɨɜɚɬɶɫɨɛɥɸɞɟɧɢɟɬɚɤɢɯɨɛɳɟɩɪɢ- ɧɹɬɵɯɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɰɟɧɧɨɫɬɟɣ, ɤɚɤɫɜɨɛɨɞɚɫɥɨɜɚɢɜɟɪɨɢɫɩɨɜɟ- ɞɚɧɢɹ, ɪɚɜɟɧɫɬɜɨɝɪɚɠɞɚɧɩɟɪɟɞɡɚɤɨɧɨɦɜɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɨɬɧɚɰɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɫɬɢ, ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɨɪɢɟɧɬɚɰɢɢɢɬɞ. ɇɨ, ɩɪɟɠɞɟɜɫɟɝɨɜɥɚɫɬɶɨɛɹɡɚɧɚɫɨɡɞɚɬɶɭɫɥɨɜɢɹɞɥɹɪɟɚɥɢɡɚɰɢɢɫɚ-

53 Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨ ɷɬɨ ɩɟɪɟɤɥɢɤɚɟɬɫɹ ɫ ɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɨɣ ɩɪɨɝɪɚɦɦɨɣ ɛɥɨɤɚ ©ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ», ɨɞɢɧɢɡɪɚɡɞɟɥɨɜɤɨɬɨɪɨɣɧɚɡɜɚɧɢɦɟɧɧɨɬɚɤɢɦɨɛ- ɪɚɡɨɦ.

103 ɦɨɝɨɟɫɬɟɫɬɜɟɧɧɨɝɨɩɪɚɜɚɥɢɱɧɨɫɬɢ – ɩɪɚɜɚɧɚɧɨɪɦɚɥɶɧɭɸɱɟɥɨɜɟ- ɱɟɫɤɭɸɠɢɡɧɶ54. Ɋɟɚɥɢɡɚɰɢɸɷɬɨɣɭɫɬɚɧɨɜɤɢȼɨɪɨɧɢɧɜɢɞɢɬɜɜɨɡɪɚɫɬɚɧɢɢɪɨɥɢ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ. «ɂɦɟɧɧɨɝɥɚɜɚɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɞɨɥɠɟɧɜɡɹɬɶɧɚɫɟɛɹ ɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɶ ɜ ɷɬɨɬ ɫɥɨɠɧɟɣɲɢɣ ɩɟɪɟɥɨɦɧɵɣ ɦɨɦɟɧɬ. Ɉɬɜɟɬɫɬ- ɜɟɧɧɨɫɬɶɡɚɮɨɪɦɢɪɨɜɚɧɢɟɢɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶɫɥɚɠɟɧɧɨɣ, ɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɣ ɤɨɦɚɧɞɵɜɵɫɲɢɯɷɲɟɥɨɧɨɜɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɣɢɢɫɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɨɣɜɥɚ- ɫɬɢ»55. ɂ, ɞɚɥɟɟ, ȼɨɪɨɧɢɧɭɞɟɥɢɥɛɨɥɶɲɨɟɜɧɢɦɚɧɢɟɷɬɨɦɭɬɟɡɢɫɭɫɜɨ- ɟɝɨɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɹ. ɗɬɨɩɨɪɨɞɢɥɨɩɨɞɨɡɪɟɧɢɹɢɫɥɭɯɢ, ɱɬɨɉɪɟɡɢɞɟɧɬ ȼɨɪɨɧɢɧɫɨɜɦɟɫɬɢɬɢɫɩɨɥɧɟɧɢɟɮɭɧɤɰɢɣɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɢɩɪɟɦɶɟɪɦɢ- ɧɢɫɬɪɚ. Ɉɬɦɟɬɢɦ, ɱɬɨɫɬɨɱɤɢɡɪɟɧɢɹɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢɜɧɟɫɟɧɢɹɢɡɦɟɧɟ- ɧɢɣɜɄɨɧɫɬɢɬɭɰɢɸɷɬɨɜɩɨɥɧɟɪɟɚɥɶɧɨɢ, ɛɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɜɩɢɫɵɜɚɟɬɫɹɜ ɩɪɟɞɜɵɛɨɪɧɵɟ ɢ ɩɪɨɝɪɚɦɦɵɟ ɭɫɬɚɧɨɜɤɢ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ ɨɛ ɨɬɦɟɧɟ ɞɨɥɠɧɨɫɬɢɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ. ȿɫɥɢɪɟɲɟɧɢɟɞɚɧɧɨɣɡɚɞɚɱɢɤɨɦɦɭ- ɧɢɫɬɵɫɬɚɜɹɬɜɤɚɱɟɫɬɜɟɩɟɪɜɨɨɱɟɪɟɞɧɨɣ, ɬɨɬɨɝɞɚɬɟɦɛɨɥɟɟȻɪɚɝɢɲ ɧɟɛɭɞɟɬɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɨɦ. ȼɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɢȻɪɚɝɢɲɚɬɚɤɠɟɛɵɥɚɫɞɟɥɚɧɚɩɨɩɵɬɤɚɩɪɨɚɧɚ- ɥɢɡɢɪɨɜɚɬɶɩɪɨɲɟɞɲɢɟɞɟɫɹɬɶɥɟɬɩɪɨɞɜɢɠɟɧɢɹɫɬɪɚɧɵɩɨɩɭɬɢɞɟ- ɦɨɤɪɚɬɢɢ. Ɉɬɦɟɬɢɜɧɟɫɨɦɧɟɧɧɵɟ ɭɫɩɟɯɢɜɞɟɦɨɤɪɚɬɢɡɚɰɢɢɫɬɪɚɧɵ, ɨɧɩɪɢɡɧɚɥ, ɤɚɤɢȼȼɨɪɨɧɢɧ, ɱɬɨɜɫɬɪɚɧɟɭɝɥɭɛɥɹɟɬɫɹɫɨɰɢɚɥɶɧɨ- ɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢɣ ɤɪɢɡɢɫ, ɩɚɞɚɟɬɠɢɡɧɟɧɧɵɣɭɪɨɜɟɧɶɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɩɪɨ- ɰɜɟɬɚɟɬɛɟɞɧɨɫɬɶɢɧɢɳɟɬɚ. Ȼɨɥɟɟɬɨɝɨ, ɨɧ, ɤɚɤɢȼȼɨɪɨɧɢɧ, ɜɫɜɨɟɦ ɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɢ ɫɨɫɥɚɥɫɹɧɚ ɬɭ ɠɟ ɰɢɬɚɬɭ ɢɡɦɨɥɞɚɜɫɤɢɯɯɪɨɧɢɤɚɪɨɜ. ɂɦɟɧɧɨ, ɱɬɨɆɨɥɞɨɜɚɜɫɟɝɞɚɛɵɥɚ «ɧɚɩɭɬɢɜɫɟɯɛɟɞ». Ɉɞɧɚɤɨ ɩɪɢɱɢɧɭ ɷɬɨɝɨ Ȼɪɚɝɢɲ ɜɢɞɢɬɧɟ ɬɨɥɶɤɨ ɜ ɤɚɱɟɫɬɜɟ ɭɩ- ɪɚɜɥɟɧɢɹ. ȿɝɨ ɚɧɚɥɢɡ ɛɨɥɟɟ ɜɫɟɨɯɜɚɬɵɜɚɸɳɢɣ, ɫɢɫɬɟɦɧɵɣ. «ɗɬɨɬ ɤɪɢɡɢɫɜɵɡɜɚɧɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɦɷɮɮɟɤɬɢɜɧɨɣɫɬɪɚɬɟɝɢɢɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨ- ɝɨɫɬɪɨɢɬɟɥɶɫɬɜɚ, ɪɚɡɜɢɬɢɹɷɤɨɧɨɦɢɤɢɫɬɪɚɧɵ, ɤɨɧɫɨɥɢɞɚɰɢɢɨɛɳɟ- ɫɬɜɚ ɢ ɭɫɬɚɧɨɜɥɟɧɢɹ ɫɨɝɥɚɫɢɹ ɦɟɠɞɭ ɜɫɟɦɢ ɧɚɲɢɦɢ ɫɨɝɪɚɠɞɚ-

54Ƚɥɚɜɧɨɟ - ɜɟɪɧɭɬɶɞɨɜɟɪɢɟɤɜɥɚɫɬɢ. ȼɵɫɬɭɩɥɟɧɢɟȼɥɚɞɢɦɢɪɚȼɨɪɨɧɢɧɚɜ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ 4 ɚɩɪɟɥɹ 2001 ɝɨɞɚ. // «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹ Ɇɨɥɞɨɜɚ», 2001, 5 ɚɩɪɟɥɹ. 55Ɍɚɦɠɟ.

104 ɧɚɦɢ»56. ȾɚɥɟɟȻɪɚɝɢɲɨɩɪɟɞɟɥɢɥ, ɩɨɞɪɨɛɧɨɢɤɨɧɤɪɟɬɧɨɨɯɚɪɚɤɬɟ- ɪɢɡɨɜɚɥ ɨɫɧɨɜɧɵɟ ɧɚɩɪɚɜɥɟɧɢɹ ɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɢɹ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣ ɫɬɪɚɬɟɝɢɢ. ȼ. Ʉɪɢɫɬɹɧɚɱɚɥɫɜɨɟɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɟɫɨɛɴɹɫɧɟɧɢɣ, ɩɨɱɟɦɭɨɧɪɟ- ɲɢɥɭɱɚɫɬɜɨɜɚɬɶɜɜɵɛɨɪɧɨɣɛɨɪɶɛɟɡɚɞɨɥɠɧɨɫɬɶɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚ- ɧɵ. ɋɪɟɞɢɨɫɧɨɜɧɵɯɩɪɢɱɢɧɛɵɥɢɧɚɡɜɚɧɵ: ɨɩɪɚɜɞɚɬɶɞɨɜɟɪɢɟɥɸ- ɞɟɣ, ɜɵɞɜɢɧɭɜɲɢɯ ɟɝɨ ɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭ; ɧɚɥɢɱɢɟ ɡɞɨɪɨɜɵɯ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫ- ɤɢɯ ɚɦɛɢɰɢɣ; «ɤɚɤ ɝɪɚɠɞɚɧɢɧ Ɋɟɫɩɭɛɥɢɤɢ Ɇɨɥɞɨɜɚ, ɹɜɥɹɸɳɟɣɫɹ ɩɪɚɜɨɜɵɦ ɢ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɦ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɨɦ, ɢ, ɨɞɧɨɜɪɟɦɟɧɧɨ, ɤɚɤ ɱɥɟɧɩɚɪɬɢɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ, ɩɪɨɝɪɚɦɦɧɵɟɢɭɫɬɚɜɧɵɟɞɨɤɭɦɟɧɬɵɤɨ- ɬɨɪɨɣɛɚɡɢɪɭɸɬɫɹɧɚɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɢɩɥɸɪɚɥɢɫɬɢɱɟɫɤɢɯɩɪɢɧɰɢ- ɩɚɯ, ɫɱɢɬɚɸɜɨɡɦɨɠɧɵɦɩɪɨɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɨɜɚɬɶɢɯɭɜɚɠɟɧɢɟɢɫɨɛɥɸ- ɞɟɧɢɟɩɨɫɪɟɞɫɬɜɨɦɤɨɧɤɪɟɬɧɵɯɮɚɤɬɨɜɢɞɟɣɫɬɜɢɣ, ɜɬɨɦɱɢɫɥɟɢɩɭ- ɬɟɦɜɨɜɥɟɱɟɧɢɹɜɩɪɨɰɟɞɭɪɭɜɵɛɨɪɨɜɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵ»57. ȿɝɨɩɪɨɝɪɚɦɦɚ «ɛɚɡɢɪɭɟɬɫɹɧɚɬɪɟɯɨɫɧɨɜɧɵɯɩɢɥɨɧɚɯ: ɝɨɫɭɞɚɪ- ɫɬɜɟɧɧɨɫɬɶ, ɫɨɰɢɚɥɶɧɚɹɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɶ, ɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨɫɬɶ».58ȼɜɵɫɬɭɩ- ɥɟɧɢɢ ɨɧ ɧɚɦɟɬɢɥ ɨɫɧɨɜɧɵɟ ɦɨɦɟɧɬɵ, ɯɚɪɚɤɬɟɪɢɡɭɸɳɢɟ ɜɵɞɜɢɧɭ- ɬɵɟɤɥɸɱɟɜɵɟɬɟɡɢɫɵɢɩɪɢɧɰɢɩɵ. ɗɬɢɩɨɥɨɠɟɧɢɹɧɟɪɚɫɲɢɮɪɨɜɵ- ɜɚɥɢɫɶ, ɚɞɚɜɚɥɢɫɶɥɢɲɶɩɭɧɤɬɢɪɨɦ. Ʉɨɧɟɱɧɨ, ɧɢɩɨɝɥɭɛɢɧɟɚɧɚɥɢ- ɡɚ, ɧɢɩɨɮɨɪɦɟɩɨɞɚɱɟɜɵɫɬɭɩɥɟɧɢɹɨɧɧɟɫɦɨɬɪɟɥɫɹɧɚɭɪɨɜɧɟɨɬ- ɦɟɱɟɧɧɵɯɜɵɲɟɤɚɧɞɢɞɚɬɨɜ. ȼɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɹɭɛɟɞɢɬɟɥɶɧɭɸɩɨɛɟɞɭɨɞɟɪɠɚɥȼȼɨ- ɪɨɧɢɧ. ɡɚɧɟɝɨɪɩɨɝɨɥɨɫɨɜɚɥ 71 ɞɟɩɭɬɚɬ. ȼɄɪɢɫɬɹɫɜɨɟɣɤɚɧɞɢɞɚɬɭ- ɪɵɧɟɫɧɹɥɢɧɚɛɪɚɥ 3 ɝɨɥɨɫɚ59. ȾȻɪɚɝɢɲ ɩɨɥɭɱɢɥ 15 ɝɨɥɨɫɨɜ. ɗɬɨ,

56ɇɚɲɚɫɬɪɚɧɚɞɨɥɠɧɚɧɚɣɬɢɫɜɨɣɫɨɛɫɬɜɟɧɧɵɣɩɭɬɶ. ȼɵɫɬɭɩɥɟɧɢɟɢɨ. ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ Ɇɨɥɞɨɜɵ, ɤɚɧɞɢɞɚɬɚ ɧɚ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚȾȻɪɚɝɢɲɚ. // «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 5 ɚɩ- ɪɟɥɹ. 57 AlocaĠiunea dlui Valerian Cristea, candidat la funcĠia de preúedinte al Re- publicii Moldova. // “Moldova suverană”, 2001, 5 aprilie. 58 Ɍɚɦɠɟ. 59ɉɨɥɚɝɚɟɦ, ɱɬɨɨɞɧɨɣɢɡɩɪɢɱɢɧɬɨɝɨ, ɱɬɨɄɪɢɫɬɹɧɟɫɧɹɥɫɜɨɟɣɤɚɧɞɢ- ɞɚɬɭɪɵ, ɛɵɥɨɨɩɪɟɞɟɥɟɧɧɨɟɫɨɦɧɟɧɢɟȼɨɪɨɧɢɧɚ: ɧɟɩɨɫɥɟɞɭɟɬɥɢɷɬɨɦɭ ɲɚɝɭɢȻɪɚɝɢɲ. ȿɫɥɢɷɬɨɛɵɥɨɬɚɤ, ɡɧɚɱɢɬɧɚɢɦɟɜɲɟɣɦɟɫɬɨɜɫɬɪɟɱɟ Ȼɪɚɝɢɲȼɨɪɨɧɢɧɭ «ɧɟɩɨɤɚɡɚɥɫɹ». ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɟɝɨɜɬɨɪɨɟɩɪɟɦɶ- ɟɪɫɤɨɟ ɩɪɢɲɟɫɬɜɢɟ ɜɰɟɧɬɪɚɥɶɧɭɸ ɢɫɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɭɸɜɥɚɫɬɶɦɨɠɟɬ ɧɟ ɫɨɫɬɨɹɬɶɫɹ.

105 ɤɚɤɭɠɟɨɬɦɟɱɚɥɨɫɶ, ɦɟɧɶɲɟɱɢɫɥɟɧɧɨɫɬɢɟɝɨɮɪɚɤɰɢɢɢɦɟɧɶɲɟɤɨ- ɥɢɱɟɫɬɜɚɩɨɞɩɢɫɚɧɬɨɜɩɨɞɡɚɹɜɥɟɧɢɟɦɨɪɟɝɢɫɬɪɚɰɢɢɤɚɧɞɢɞɚɬɚ. ɎɪɚɤɰɢɹɏȾɇɉ, ɤɚɤɢɩɪɟɞɫɤɚɡɵɜɚɥɨɫɶ, ɧɟ ɩɪɢɧɹɥɚɭɱɚɫɬɢɹ ɜ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɢ. ɄɚɤɡɚɹɜɢɥɘɊɨɲɤɚ, ɩɪɢɱɢɧɚɨɬɤɚɡɚɛɵɥɚɜɬɨɦ, ɱɬɨ ©ɨɧɢ ɧɟ ɩɨɞɞɟɪɠɢɜɚɥɢ ɧɢ ɨɞɧɨɝɨ ɤɚɧɞɢɞɚɬɚ».60Ɉɞɢɧɞɟɩɭɬɚɬɨɬ ɮɪɚɤɰɢɢ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚɝɢɲɚ» ɨɬɫɭɬɫɬɜɨɜɚɥɧɚɡɚɫɟɞɚɧɢɢɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ. ɂɬɨɝɨɜɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɢɩɪɢɧɹɥɨɭɱɚɫɬɢɟ 89 ɱɟɥɨɜɟɤ. ȼȼɨɪɨɧɢɧɧɚɛɪɚɥ ɛɨɥɶɲɟ 61 ɝɨɥɨɫɚ. ɋɨɨɬɜɟɬɫɬɜɟɧɧɨ, ɜɫɟɭɫɩɟɲɧɨɪɟɲɢɥɨɫɶɜɩɟɪɜɨɦ ɬɭɪɟ. ȼɵɛɨɪɵɫɨɫɬɨɹɥɢɫɶɢɩɪɟɡɢɞɟɧɬɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚɛɵɥɢɡɛ- ɪɚɧ. ɇɢɱɟɝɨɧɟɨɠɢɞɚɧɧɨɝɨɜɩɨɛɟɞɟȼȼɨɪɨɧɢɧɚɧɟɛɵɥɨ. ȿɝɨɩɨɛɟɞɚ ɛɵɥɚɩɪɟɞɪɟɲɟɧɚɡɚɪɚɧɟɟɤɚɤɪɟɲɟɧɢɟɦɉɥɟɧɭɦɚɐɄɉɄɊɆ, ɬɚɤɢ ɧɚɥɢɱɧɵɦɫɨɫɬɚɜɨɦɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɮɪɚɤɰɢɢ, ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨɦɢɦɟɜ- ɲɢɯɫɹɦɚɧɞɚɬɨɜ. Ȼɨɥɶɲɟɣɧɟɨɠɢɞɚɧɧɨɫɬɶɸɹɜɢɥɨɫɶɬɨ, ɱɬɨȼɄɪɢɫ- ɬɹɧɚɛɪɚɥɛɨɥɟɟɨɞɧɨɝɨ (ɫɜɨɟɝɨ) ɝɨɥɨɫɚ. Ɂɧɚɱɢɬ, ɜɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ ɮɪɚɤɰɢɢɟɫɬɶɥɸɞɢ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɟɫɨɝɥɚɫɢɥɢɫɶɫɪɟɲɟɧɢɟɦɤɨɥɥɟɤɬɢɜ- ɧɨɝɨ ɪɚɡɭɦɚ ɉɥɟɧɭɦɚ ɢ ɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɥɢ ɜ ɫɨɨɬɜɟɬɫɬɜɢɢ ɫ ɫɨɛɫɬɜɟɧ- ɧɵɦɢɫɢɦɩɚɬɢɹɦɢ. ɋɦɟɟɦ ɭɬɜɟɪɠɞɚɬɶ, ɱɬɨ ɷɬɨ ɢɦɟɧɧɨ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɢɟ ɝɨɥɨɫɚ. ȼɵɛɨɪɵɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚɫɬɪɚɧɵɩɨɤɚɡɚɥɢ, ɱɬɨɜɨɮɪɚɤɰɢɢ «ȺɥɶɹɧɫȻɪɚ- ɝɢɲɚ» ɢɞɭɬ ɩɪɨɰɟɫɫɵ ɩɨɞɫɩɭɞɧɨɝɨ ɫɚɦɨɨɩɪɟɞɟɥɟɧɢɹ ɱɚɫɬɢ ɞɟɩɭɬɚ- ɬɨɜɜɩɨɥɶɡɭɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜ. Ⱦɥɹɷɬɢɯɞɟɩɭɬɚɬɨɜ «Ⱥɥɶɹɧɫɚ» ɮɪɚɤɰɢɨɧ- ɧɚɹɫɨɥɢɞɚɪɧɨɫɬɶɧɟɹɜɥɹɟɬɫɹɡɚɤɨɧɨɦ, ɩɪɢɧɰɢɩɨɦɠɢɡɧɢ. ɗɬɨɧɟɹɜɥɹɟɬɫɹɨɫɨɛɨɣɧɟɨɠɢɞɚɧɧɨɫɬɶɸ. ɉɨɧɚɲɢɦɩɨɞɫɱɟɬɚɦ, ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɨɬɚɤɢɯɞɟɩɭɬɚɬɨɜɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬɫɟɝɨɞɧɹ 4-6 ɱɟɥɨɜɟɤ61. ȼɵɛɨ- ɪɵ ɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹ ɢ ɜɢɰɟɫɩɢɤɟɪɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ ɩɨɞɬɜɟɪɞɢɥɢ ɞɚɧɧɵɟ ɪɚɫɱɟɬɵ. Ɉɞɧɚɤɨ ɷɬɢɞɟɩɭɬɚɬɵɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɥɢɡɚȼɨɪɨɧɢɧɚ, ɚ ɧɟ ɡɚ ȼɄɪɢɫɬɸ, ɤɨɬɨɪɵɣɞɥɹɨɫɧɨɜɧɨɣɦɚɫɫɵɞɟɩɭɬɚɬɨɜ «Ⱥɥɶɹɧɫɚ» ɧɟɹɜ-

60ɂɡɛɪɚɧɬɪɟɬɢɣɩɪɟɡɢɞɟɧɬɆɨɥɞɨɜɵ. // «ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ», 2001, 5 ɚɩɪɟɥɹ. 61ȼɵɛɨɪɵɩɪɟɞɫɟɞɚɬɟɥɹɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɊɟɫɩɭɛɥɢɤɢɆɨɥɞɨɜɚ 20 ɦɚɪɬɚ 2001 ɝɨɞɚ ɩɪɨɞɟɦɨɧɫɬɪɢɪɨɜɚɥɢ, ɱɬɨ 5 ɞɟɩɭɬɚɬɨɜ ɮɪɚɤɰɢɢ «Ⱥɥɶɹɧɫ Ȼɪɚɝɢ- ɲɚ» ɧɟ ɩɨɞɞɟɪɠɚɥɢ ɩɪɢ ɬɚɣɧɨɦ ɝɨɥɨɫɨɜɚɧɢɢ ɧɚ ɞɨɥɠɧɨɫɬɶ ɫɩɢɤɟɪɚ ɜɵɫɲɟɝɨɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɝɨɨɪɝɚɧɚɫɬɪɚɧɵɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɫɜɨɟɣɮɪɚɤɰɢɢ ɅɢɞɢɸȽɭɰɭɢɩɪɨɝɨɥɨɫɨɜɚɥɢɡɚɤɚɧɞɢɞɚɬɭɪɭɮɪɚɤɰɢɢɤɨɦɦɭɧɢɫɬɨɜȿɜ- ɝɟɧɢɸɈɫɬɚɩɱɭɤ.

106 ɥɹɟɬɫɹɢɡɜɟɫɬɧɨɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɮɢɝɭɪɨɣ, ɞɨɫɬɨɣɧɨɣɪɚɡɦɟɧɚɫȻɪɚ- ɝɢɲɟɦ.

4. ȼɵɜɨɞɵ

ɂɬɚɤ, ɜɵɛɨɪɵ ɫɨɫɬɨɹɥɢɫɶ. Ɇɨɥɞɨɜɚ ɩɨɥɭɱɢɥɚ ɬɪɟɬɶɟɝɨ ɩɪɟɡɢ- ɞɟɧɬɚ ɫɬɪɚɧɵ, ɧɨɜɨɝɨ ɝɥɚɜɭ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ. ɗɬɨ, ɧɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɭɫɩɟɯ ɦɨɥɞɚɜɫɤɨɣ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɢ. ɍɫɩɟɯ, ɞɨɫɬɢɝɧɭɬɵɣ ɜ ɭɫɥɨɜɢɹɯ ɞɟɣɫɬɜɢɹ ɩɪɚɜɢɥɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɨɣɪɟɫɩɭɛɥɢɤɢ. Ɍɟɦɫɚɦɵɦ, ɛɵɥɫɞɟɥɚɧɲɚɝɜɩɟ- ɪɟɞɩɨɨɬɧɨɲɟɧɢɸɤɫɢɬɭɚɰɢɢɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ-2000. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹɩɨɞ- ɬɜɟɪɞɢɥɨɫɶ, ɱɬɨ ɩɪɚɜɢɥɚ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɨɣ ɪɟɫɩɭɛɥɢɤɢ ɯɨɪɨɲɨ ɪɚɛɨ- ɬɚɸɬɜɭɫɥɨɜɢɹɯɧɚɥɢɱɢɹɜɜɵɫɲɟɦɡɚɤɨɧɨɞɚɬɟɥɶɧɨɦɨɪɝɚɧɟɫɬɪɚɧɵ ɦɚɠɨɪɢɬɚɪɧɨɣɮɪɚɤɰɢɢ, ɫɩɨɫɨɛɧɨɣɪɟɚɥɶɧɨɩɪɨɜɟɫɬɢɜɠɢɡɧɶɠɟɥɚ- ɟɦɨɟɪɟɲɟɧɢɟ. ȼɫɥɭɱɚɟɮɪɚɝɦɟɧɬɚɰɢɢɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚ, ɟɝɨɭɫɥɨɠɧɟɧɧɨɣ ɩɚɪɬɢɣɧɨɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣ ɤɨɧɮɢɝɭɪɚɰɢɢ ɫɢɬɭɚɰɢɹ ɱɪɟɜɚɬɚ ɬɭɩɢɤɨɜɨ- ɫɬɶɸ, ɪɨɫɩɭɫɤɨɦ ɩɚɪɥɚɦɟɧɬɚɢ ɞɨɫɪɨɱɧɵɦɢɩɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɦɢɜɵɛɨ- ɪɚɦɢ. Ɍɟɩɟɪɶɫɬɪɚɧɚɢɦɟɟɬɝɥɚɜɭɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɢɨɠɢɞɚɟɬɩɪɚɤɬɢɱɟɫɤɢɯ ɞɟɣɫɬɜɢɣ, ɪɟɚɥɶɧɵɯɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɜɨɥɢɞɥɹɪɟɲɟɧɢɹɧɚɤɨɩɢɜɲɢɯɫɹ ɩɪɨɛɥɟɦɫɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɨɣɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɠɢɡɧɢ. ɍɫɩɟɯɨɜ. ɂɞɚɨɫɢɥɢɬɞɨɪɨɝɭɢɞɭɳɢɣ!

Post scriptum.

ɂɧɬɪɢɝɚ ɫ ɧɚɡɧɚɱɟɧɢɟɦ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ ɫɬɪɚɧɵ ɫɨɯɪɚɧɹɥɚɫɶ ɞɨɩɨɫɥɟɞɧɟɝɨɦɨɦɟɧɬɚ. 11 ɚɩɪɟɥɹɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɬɪɚɧɵȼȼɨɪɨɧɢɧɫɜɨ- ɢɦ ɞɟɤɪɟɬɨɦ ɧɨɦɢɧɚɥɢɡɨɜɚɥ ɤɚɧɞɢɞɚɬɚ ɧɚ ɩɨɫɬ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɚ. ɂɦɫɬɚɥȼɌɚɪɥɟɜ, ɝɟɧɟɪɚɥɶɧɵɣɞɢɪɟɤɬɨɪȺɈ «Ȼɭɤɭɪɢɹ». ɍɱɢɬɵɜɚɹ ɪɚɫɤɥɚɞɫɢɥɜɩɚɪɥɚɦɟɧɬɟɢɜɥɢɹɧɢɟɩɪɟɡɢɞɟɧɬɚȼȼɨɪɨɧɢɧɚɦɨɠɧɨ ɧɟ ɫɨɦɧɟɜɚɬɶɫɹ, ɱɬɨ ȼɌɚɪɥɟɜ ɫɬɚɧɟɬ ɩɪɟɦɶɟɪɦɢɧɢɫɬɪɨɦ. ȼɌɚɪɥɟɜ ɞɨɫɢɯɩɨɪɧɟɛɵɥɡɚɦɟɱɟɧɜɨɬɤɪɨɜɟɧɧɨɣɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɣɚɧɝɚɠɢɪɨ- ɜɚɧɧɨɫɬɢ. ɉɨɷɬɨɦɭ ɩɪɨɩɚɝɚɧɞɢɪɭɟɦɵɣ ɥɨɡɭɧɝ ɬɟɯɧɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɩɪɚɜɢɬɟɥɶɫɬɜɚɦɨɠɟɬɩɨɥɭɱɢɬɶɫɤɨɪɨɟɩɨɞɬɜɟɪɠɞɟɧɢɟ.

107 ɌɊɍȾɈȼȺəɆɂȽɊȺɐɂəɂɍȽɊɈɁɕ ȻȿɁɈɉȺɋɇɈɋɌɂ: ɈȻɓɂȿȺɋɉȿɄɌɕ

ȼɚɥɟɪɢɣɆɈɒɇəȽȺ ɊɟɫɩɭɛɥɢɤɚɆɨɥɞɨɜɚ, Ʉɢɲɢɧɟɜ Ɇɨɥɞɚɜɫɤɢɣɝɨɫɭɧɢɜɟɪɫɢɬɟɬ Ɏɚɤɭɥɶɬɟɬɦɟɠɞɭɧɚɪɨɞɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɣ, ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɢɚɞɦɢɧɢɫɬɪɚɬɢɜɧɵɯɧɚɭɤ ɡɚɜɟɞɭɸɳɢɣɤɚɮɟɞɪɨɣɩɨɥɢɬɨɥɨɝɢɢ ɞɨɤɬɨɪɯɚɛɢɥɢɬɚɬ, ɩɪɨɮɟɫɫɨɪ

Ɍɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹɹɜɥɹɟɬɫɹɪɚɫɩɪɨɫɬɪɚɧɟɧɧɵɦ, ɦɚɫ- ɫɨɜɵɦ ɹɜɥɟɧɢɟɦ ɜ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɯ ɋɇȽ. Ɉɧɚ ɨɤɚɡɵɜɚɟɬ ɦɧɨɝɨɫɬɨɪɨɧ- ɧɟɟ ɢ ɪɚɡɧɨɩɥɚɧɨɜɨɟ ɜɨɡɞɟɣɫɬɜɢɟ ɧɚ ɠɢɡɧɟɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɶ ɩɨɫɬɤɨɦ- ɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɢɯ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ. ɋɪɟɞɢ ɩɨɥɨɠɢɬɟɥɶɧɵɯ ɦɨɦɟɧɬɨɜ, ɤɨɬɨ- ɪɵɟɧɟɫɟɬɬɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹ, ɨɬɦɟɬɢɦ: ɪɨɫɬɤɨɧɬɚɤɬɨɜɦɟɠɞɭɧɚɫɟ- ɥɟɧɢɟɦ ɪɚɡɥɢɱɧɵɯ ɫɬɪɚɧ, ɩɪɢɨɛɳɟɧɢɟ ɤ ɹɡɵɤɨɜɨɣ, ɷɬɧɢɱɟɫɤɨɣ ɢ ɩɪɨɮɟɫɫɢɨɧɚɥɶɧɨɣ ɤɭɥɶɬɭɪɟ ɞɪɭɝɢɯ ɧɚɪɨɞɨɜ, ɪɨɫɬ ɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨ ɛɥɚɝɨɫɨɫɬɨɹɧɢɹɤɚɤ ɨɬɞɟɥɶɧɨɝɨɱɟɥɨɜɟɤɚ, ɬɚɤ ɢɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɜɰɟɥɨɦ, ɢɡɦɟɧɟɧɢɟ ɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɵɯ ɢ ɰɟɧɧɨɫɬɧɵɯ ɨɪɢɟɧɬɚɰɢɣ ɢ ɞɪ. Ɉɞɧɚɤɨ, ɤɪɨɦɟ ɩɨɡɢɬɢɜɧɵɯ ɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɣ ɬɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ ɫɨɡ- ɞɚɟɬɦɧɨɝɨɱɢɫɥɟɧɧɵɟɪɢɫɤɢɢɭɝɪɨɡɵɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ, ɤɨɬɨɪɵɟɧɟɨɛɯɨ- ɞɢɦɨɭɱɟɫɬɶɩɪɢɩɪɨɜɟɞɟɧɢɢɜɡɜɟɲɟɧɧɨɣ, ɪɟɚɥɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣɢɷɮɮɟɤ- ɬɢɜɧɨɣɦɢɝɪɚɰɢɨɧɧɨɣɢɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɢ, ɨɫɭɳɟɫɬɜɥɟɧɢɢɞɟɦɨ- ɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯɩɪɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɣɜɷɬɨɣɱɚɫɬɢȿɜɪɨɩɵ.

ȼɧɟɲɧɟɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɪɢɫɤɢɢɭɝɪɨɡɵɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ. ɇɟɪɟɝɭɥɢɪɭɟɦɚɹ ɬɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ ɜɟɞɟɬ ɤ ɨɛɨɫɬɪɟɧɢɸ ɨɬɧɨ- ɲɟɧɢɣɦɟɠɞɭɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɦɢɜɵɯɨɞɚɢɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɦɢɩɪɢɟɦɚɧɟɥɟ- ɝɚɥɶɧɵɯɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ. ɗɬɨɤɚɫɚɟɬɫɹɩɨɥɢɬɢɤɨɩɪɚɜɨɜɵɯ, ɫɨ- ɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢɯ, ɤɪɢɦɢɧɨɝɟɧɧɵɯ ɢ ɷɬɧɨɤɭɥɶɬɭɪɧɵɯ ɚɫɩɟɤ- ɬɨɜ ɷɬɢɯ ɜɡɚɢɦɨɨɬɧɨɲɟɧɢɣ. Ⱦɥɹ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ ɩɪɢɟɦɚ ɧɟɥɟɝɚɥɶɧɵɟ ɬɪɭɞɨɜɵɟɦɢɝɪɚɧɬɵ («ɝɚɫɬɚɪɛɚɣɬɟɪɵ») ɧɟɪɟɞɤɨɩɪɢɧɨɫɹɬɧɚɪɭɲɟɧɢɹ ɜɢɡɨɜɨɝɨ ɢ ɩɚɫɩɨɪɬɧɨɝɨ ɪɟɠɢɦɚ, ɨɛɨɫɬɪɟɧɢɟ ɨɬɧɨɲɟɧɢɣ ɧɚ ɪɵɧɤɟ ɬɪɭɞɚ, ɫɨɰɢɚɥɶɧɭɸɧɚɩɪɹɠɟɧɧɨɫɬɶɫɪɟɞɢɪɚɛɨɱɟɣ ɫɢɥɵ, ɩɪɚɜɨɧɚɪɭ- ɲɟɧɢɹ, ɪɨɫɬ ɩɪɟɫɬɭɩɧɨɫɬɢ, ɪɷɤɟɬ, ɬɪɚɮɢɤ ɧɚɪɤɨɬɢɤɨɜ ɢ ɩɪɨɫɬɢɬɭ-

108 ɰɢɸ, ɪɨɫɬ ɚɧɬɢɫɚɧɢɬɚɪɢɢ ɢ ɡɚɛɨɥɟɜɚɟɦɨɫɬɢ ɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɨɛɨɫɬɪɟɧɢɟ ɩɪɨɛɥɟɦɹɡɵɤɨɜɨɝɨɢɷɬɧɨɤɭɥɶɬɭɪɧɨɝɨɜɡɚɢɦɨɞɟɣɫɬɜɢɹɢɚɞɚɩɬɚɰɢɢ. Ʉɚɤɫɥɟɞɫɬɜɢɟ, ɪɚɫɬɭɬɩɨɩɵɬɤɢɫɚɦɨɡɚɳɢɬɵɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɩɪɢɟɦɚ, ɫɬɪɟɦɥɟɧɢɹɩɪɨɜɟɫɬɢɧɨɜɵɟɪɚɡɞɟɥɢɬɟɥɶɧɵɟɥɢɧɢɢ («red line»). ȼɪɟ- ɡɭɥɶɬɚɬɟɷɬɨɝɨɩɪɨɢɫɯɨɞɢɬɢɡɨɥɹɰɢɢɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɋɇȽɨɬɨɛɴɟɞɢɧɟɧ- ɧɨɣȿɜɪɨɩɵ. ɗɬɨ, ɜɫɜɨɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɜɟɞɟɬɤɬɨɪɦɨɠɟɧɢɸɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟ- ɫɤɢɯɩɪɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɣɜɷɬɢɯɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚɯ, ɫɨɡɞɚɟɬɨɩɚɫɧɨɫɬɶɪɟɜɚɧ- ɲɚɫɨɫɬɨɪɨɧɵɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯɫɢɥɚɧɬɢɡɚɩɚɞɧɨɣɢɚɧɬɢɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟ- ɫɤɨɣɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɫɬɢ.

ȼɧɭɬɪɢɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɟɪɢɫɤɢɢɭɝɪɨɡɵɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ. Ɍɪɭɞɨɜɵɟɦɢɝɪɚɧɬɵɜɨɜɪɟɦɹɧɚɯɨɠɞɟɧɢɹɧɚɡɚɪɚɛɨɬɤɚɯɩɪɢɨɛ- ɳɚɸɬɫɹɤɤɭɥɶɬɭɪɟ, ɨɛɪɚɡɭɠɢɡɧɢɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɩɪɢɟɦɚ, ɪɚɡɜɢɜɚɸɬɜ ɫɟɛɟɞɭɯɢɧɢɰɢɚɬɢɜɵ, ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɨɩɨɪɵɧɚɫɨɛɫɬɜɟɧɧɵɟɫɢ- ɥɵ. ɇɚ ɫɦɟɧɭ ɩɚɬɪɢɚɪɯɚɥɶɧɨ ɬɪɚɞɢɰɢɨɧɧɨɦɭ ɢ ɩɚɬɟɪɧɚɥɢɫɬɫɤɨɦɭ ɬɢɩɚɦɥɢɱɧɨɫɬɢɩɪɢɯɨɞɢɬɥɢɱɧɨɫɬɶɪɚɫɤɪɟɩɨɳɟɧɧɚɹ, ɚɤɬɢɜɧɚɹ, ɝɨɬɨ- ɜɚɹɤ ɪɢɫɤɭ ɢ ɫɚɦɨɫɬɨɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ, ɩɪɢɨɛɪɟɜɲɚɹɧɚɜɵɤɢɩɪɨɮɟɫɫɢɨ- ɧɚɥɶɧɨɣ ɞɟɹɬɟɥɶɧɨɫɬɢ ɜ ɭɫɥɨɜɢɹɯ ɩɨɫɬɢɧɞɭɫɬɪɢɚɥɶɧɨɝɨ ɨɛɳɟɫɬɜɚ. ɗɬɢ ɥɸɞɢ ɨɬɯɨɞɹɬ ɨɬ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɨɣ ɢɞɟɨɥɨɝɢɢ, ɩɪɨɹɜɥɹɸɬ ɜ ɛɨɥɶɲɟɣ ɫɬɟɩɟɧɢ ɥɢɛɟɪɚɥɶɧɵɟ ɢ ɫɨɰɢɚɥɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɟ ɨɪɢɟɧɬɚ- ɰɢɢ. Ɉɞɧɚɤɨɜɫɢɥɭɫɜɨɟɣɡɚɧɹɬɨɫɬɢɡɚɪɭɛɟɠɨɦɨɧɢɧɟɪɟɞɤɨɨɫɨɡɧɚ- ɸɬ ɫɟɛɹ «ɱɭɠɢɦɢ» ɧɚ ɪɨɞɢɧɟ, ɨɬɱɭɠɞɚɸɬɫɹ ɨɬ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɨɝɨ ɩɪɨ- ɰɟɫɫɚ, ɧɟɭɱɚɫɬɜɭɸɬɜɜɵɛɨɪɚɯɜɫɜɨɟɣɫɬɪɚɧɟ. Ɍɟɦɫɚɦɵɦ, ɜɨɡɪɚɫɬɚɟɬɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɣ ɢ ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɣɜɟɫ ɧɟ- ɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɢɡɛɢɪɚɬɟɥɟɣ ɫɬɚɪɲɢɯ ɜɨɡɪɚɫɬɨɜ, ɩɟɧɫɢɨɧɟɪɨɜ, ɬɪɚɞɢɰɢ- ɨɧɧɨ ɨɪɢɟɧɬɢɪɨɜɚɧɧɵɯ ɧɚ ɤɨɦɦɭɧɢɫɬɢɱɟɫɤɭɸ ɢɞɟɨɥɨɝɢɸ. ɗɬɨ ɫɩɨ- ɫɨɛɫɬɜɭɟɬ ɪɨɫɬɭ ɨɩɚɫɧɨɫɬɢ ɪɟɜɚɧɲɚ ɫɨ ɫɬɨɪɨɧɵ ɩɨɥɢɬɢɱɟɫɤɢɯ ɫɢɥ ɧɟɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɨɣɨɪɢɟɧɬɚɰɢɢ, ɢɡɦɟɧɟɧɢɹɜɧɭɬɪɢ- ɢɜɧɟɲɧɟ- ɩɨɥɢ- ɬɢɱɟɫɤɢɯɤɭɪɫɨɜɞɚɧɧɵɯɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ.

ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɷɤɨɧɨɦɢɱɟɫɤɢɟɪɢɫɤɢɢɭɝɪɨɡɵɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ. Ɍɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ ɫɩɨɫɨɛɫɬɜɭɟɬ ɪɨɫɬɭ ɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨ ɛɥɚɝɨ- ɫɨɫɬɨɹɧɢɹɤɚɤɬɪɭɞɨɜɵɯɦɢɝɪɚɧɬɨɜ, ɬɚɤɢɢɯɞɨɦɨɯɨɡɹɣɫɬɜ. Ɍɟɦɫɚ- ɦɵɦ, ɨɧɚɜɵɫɬɭɩɚɟɬɜɤɚɱɟɫɬɜɟɫɟɪɶɟɡɧɨɝɨɩɪɟɞɨɯɪɚɧɢɬɟɥɶɧɨɝɨɤɥɚ- ɩɚɧɚ, ɩɪɟɞɨɯɪɚɧɹɸɳɟɝɨ ɨɛɳɟɫɬɜɨ ɨɬ ɨɬɤɪɵɬɵɯ, ɦɚɫɫɨɜɵɯɢɨɫɬɪɵɯ ɮɨɪɦ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨɣ ɧɚɩɪɹɠɟɧɧɨɫɬɢ, ɚɤɬɨɜ ɝɪɚɠɞɚɧɫɤɨɝɨ ɧɟɩɨɜɢɧɨ-

109 ɜɟɧɢɹɢ ɤɨɧɮɥɢɤɬɨɜɧɚ ɩɨɱɜɟ ɧɢɡɭɨɧɨɝɨ ɭɪɨɜɧɹɠɢɡɧɢ ɢ ɬɹɠɟɥɨɝɨ ɦɚɬɟɪɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɥɨɠɟɧɢɹɛɨɥɶɲɢɧɫɬɜɚɧɚɫɟɥɟɧɢɹ. ɋɬɪɚɧɚɩɨɥɭɱɚɟɬ ɫɨɥɢɞɧɵɟ ɞɨɩɨɥɧɢɬɟɥɶɧɵɟ ɮɢɧɚɧɫɨɜɵɟ ɜɥɢɜɚɧɢɹ ɜ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɭɸ ɷɤɨɧɨɦɢɤɭ, ɱɬɨɩɨɡɜɨɥɹɟɬɪɚɫɲɢɪɢɬɶɜɨɡɦɨɠɧɨɫɬɢɞɥɹɦɚɧɟɜɪɚɩɪɢ ɩɪɨɜɟɞɟɧɢɢ ɞɟɦɨɤɪɚɬɢɱɟɫɤɢɯ ɩɪɟɨɛɪɚɡɨɜɚɧɢɣ ɜɷɤɨɧɨɦɢɤɟ ɢ ɫɨɰɢ- ɚɥɶɧɨɣɫɮɟɪɟ. ȼɬɨɠɟɜɪɟɦɹɧɟɥɶɡɹɧɟɜɢɞɟɬɶ, ɱɬɨɬɪɭɞɨɜɚɹɦɢɝɪɚɰɢɹɨɯɜɚɬɵ- ɜɚɟɬ ɧɚɢɛɨɥɟɟ ɚɤɬɢɜɧɭɸ, ɦɨɛɢɥɶɧɭɸ ɢ ɬɪɭɞɨɫɩɨɫɨɛɧɭɸ ɱɚɫɬɶ ɨɬɟ- ɱɟɫɬɜɟɧɧɨɣɪɚɛɨɱɟɣɫɢɥɵ, ɜɵɜɨɞɢɬɟɟɢɡɮɭɧɤɰɢɨɧɢɪɨɜɚɧɢɹɧɚɧɚ- ɰɢɨɧɚɥɶɧɨɦ ɪɵɧɤɟ ɬɪɭɞɚ. Ⱦɥɹ ɦɚɥɵɯɩɨɫɬɫɨɜɟɬɫɤɢɯ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ ɷɬɨ ɱɪɟɜɚɬɨ ɩɪɟɜɪɚɳɟɧɢɟɦ ɫɬɪɚɧɵ ɜ «ɫɩɚɥɶɧɵɣ ɜɚɝɨɧ». Ⱦɥɹ ɤɪɭɩɧɵɯ ɩɨɫɬɫɨɜɟɬɫɤɢɯɫɬɪɚɧɷɬɨɜɟɞɟɬɤɞɟɮɢɰɢɬɭɪɚɛɨɱɟɣɫɢɥɵ, ɢɡɦɟɧɟɧɢɸ ɢ ɭɯɭɞɲɟɧɢɸ ɟɟ ɜɧɭɬɪɟɧɧɟɣ ɫɬɪɭɤɬɭɪɵ, ɫɜɹɡɚɧɧɨɣ ɫ ɜɵɦɵɜɚɧɢɟɦ ɦɨɥɨɞɵɯɜɨɡɪɚɫɬɨɜ. Ʉɪɨɦɟɬɨɝɨ, ɫɥɟɞɭɟɬɭɱɟɫɬɶ, ɱɬɨɬɪɭɞɨɜɵɟɦɢɝɪɚɧɬɵ, ɜɨɡɜɪɚɳɚ- ɹɫɶɢɡ «ɞɨɛɪɨɜɨɥɶɧɵɯɡɚɪɭɛɟɠɧɵɯɬɪɭɞɨɜɵɯɤɨɦɚɧɞɢɪɨɜɨɤ», ɧɟɫɩɟ- ɲɚɬɜɨɡɜɪɚɳɚɬɶɫɹɧɚɫɜɨɢɪɚɛɨɱɢɟɦɟɫɬɚɜɫɬɪɨɢɬɟɥɶɫɬɜɟ, ɨɬɪɚɫɥɹɯ ɞɨɛɵɜɚɸɳɟɣ ɢ ɩɟɪɟɪɚɛɚɬɵɜɚɸɳɟɣ ɩɪɨɦɵɲɥɟɧɧɨɫɬɢ, ɢɧɞɭɫɬɪɢɢ ɜ ɰɟɥɨɦ ɢɥɢ ɜɤɥɚɞɵɜɚɬɶ ɫɜɨɢ ɫɪɟɞɫɬɜɚ ɜ ɪɚɡɜɢɬɢɟ ɩɪɟɞɩɪɢɹɬɢɣ ɷɬɢɯ ɨɬɪɚɫɥɟɣ. Ɉɧɢ ɭɯɨɞɹɬ ɜ ɱɚɫɬɧɵɣ «ɬɪɟɬɢɱɧɵɣ ɫɟɤɬɨɪ», ɜ ɫɮɟɪɭ ɨɛ- ɫɥɭɠɢɜɚɧɢɹ ɢ ɭɫɥɭɝ. Ɍɟɦ ɫɚɦɵɦ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɚ, ɜ ɩɟɪɜɭɸ ɨɱɟɪɟɞɶ ɤɪɭɩɧɵɟ, ɜɵɧɭɠɞɟɧɧɵɨɫɭɳɟɫɬɜɥɹɬɶɭɫɤɨɪɟɧɧɭɸɪɟɫɬɪɭɤɬɭɪɢɡɚɰɢɸ ɨɬɪɚɫɥɟɣɨɬɟɱɟɫɬɜɟɧɧɨɣɷɤɨɧɨɦɢɤɢ, ɜɵɢɫɤɢɜɚɬɶɪɚɛɨɬɧɢɤɨɜɜɨɬɪɚ- ɫɥɢ, ɫɨɫɬɚɜɥɹɸɳɢɟɨɫɧɨɜɭɢɧɞɭɫɬɪɢɚɥɶɧɨɝɨɩɨɬɟɧɰɢɚɥɚɢɷɤɨɧɨɦɢ- ɱɟɫɤɨɣɧɟɡɚɜɢɫɢɦɨɫɬɢɫɬɪɚɧɵ. ɇɟɫɨɦɧɟɧɧɨ, ɱɬɨɨɫɨɛɭɸɭɝɪɨɡɭɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢɫɨɫɬɚɜɥɹɟɬɪɚɫɬɭ- ɳɚɹ «ɭɬɟɱɤɚɦɨɡɝɨɜ», ɨɫɥɚɛɥɟɧɢɟɧɚɭɱɧɨɬɟɯɧɢɱɟɫɤɨɝɨ, ɢɧɬɟɥɥɟɤɬɭ- ɚɥɶɧɨɝɨɩɨɬɟɧɰɢɚɥɚɷɬɢɯɫɬɪɚɧ.

ɋɨɰɢɚɥɶɧɨɞɟɦɨɝɪɚɮɢɱɟɫɤɢɟɪɢɫɤɢɢɭɝɪɨɡɵɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ. Ɉɫɧɨɜɧɵɦ ɚɤɬɨɪɨɦ ɬɪɭɞɨɜɨɣ ɦɢɝɪɚɰɢɢ ɜɵɫɬɭɩɚɸɬ ɥɸɞɢ ɛɪɚɱ- ɧɨɝɨɢɮɟɪɬɢɥɶɧɨɝɨɜɨɡɪɚɫɬɨɜ (20-45 ɥɟɬ). Ⱦɨɥɝɨɟɢɯɨɬɫɭɬɫɬɜɢɟɞɨ- ɦɚɨɬɪɢɰɚɬɟɥɶɧɨɫɤɚɡɵɜɚɟɬɫɹɧɚɫɟɦɟɣɧɨɛɪɚɱɧɵɯɨɬɧɨɲɟɧɢɹɯ, ɫɟɤ- ɫɭɚɥɶɧɨɦɩɨɜɟɞɟɧɢɢɥɸɞɟɣ. ȼɪɟɡɭɥɶɬɚɬɟɷɬɨɝɨɧɟɪɟɞɤɢɦɹɜɥɟɧɢɟɦ ɹɜɥɹɟɬɫɹ ɭɯɭɞɲɟɧɢɟ ɦɨɪɚɥɶɧɨɝɨ ɤɥɢɦɚɬɚ ɜ ɫɟɦɶɟ, ɪɨɫɬ ɫɨɰɢɚɥɶɧɨ- ɩɫɢɯɨɥɨɝɢɱɟɫɤɨɣ ɨɬɱɭɠɞɟɧɧɨɫɬɢ, ɧɚɩɪɹɠɟɧɧɨɫɬɢɢɤɨɧɮɥɢɤɬɧɨɫɬɢ,

110 ɪɚɫɩɚɞɫɟɦɟɣ, ɨɫɥɚɛɥɟɧɢɟɜɨɫɩɢɬɚɬɟɥɶɧɨɝɨɢɧɪɚɜɫɬɜɟɧɧɨɝɨɜɨɡɞɟɣ- ɫɬɜɢɹ ɧɚ ɞɟɬɟɣ, ɬɪɚɧɫɮɨɪɦɚɰɢɹɬɪɚɞɢɰɢɨɧɧɨɩɚɬɪɢɚɪɯɚɥɶɧɨɝɨ ɬɢɩɚ ɫɟɦɶɢ. Ⱦɪɭɝɢɦ ɧɟɝɚɬɢɜɧɵɦ ɩɨɫɥɟɞɫɬɜɢɟɦ ɬɪɭɞɨɜɨɣ ɢɦɝɪɚɰɢɢ, ɫɨɡɞɚɸ- ɳɢɦɫɟɪɶɟɡɧɭɸɭɝɪɨɡɭɨɛɳɟɫɬɜɟɧɧɨɣɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ, ɛɵɜɚɟɬɪɨɫɬɡɚ- ɛɨɥɟɜɚɟɦɨɫɬɢ, ɭɜɟɥɢɱɟɧɢɟ ɤɨɥɢɱɟɫɬɜɚ ɜɟɧɟɪɢɱɟɫɤɢɯ ɡɚɛɨɥɟɜɚɧɢɣ, ɨɬɥɨɠɟɧɧɵɟɛɪɚɱɧɨɫɬɶɢɪɨɠɞɚɟɦɨɫɬɶɢɞɪ. ɗɬɨ, ɜɫɜɨɸɨɱɟɪɟɞɶ, ɜɟ- ɞɟɬɤ ɭɯɭɞɲɟɧɢɸɝɟɧɨɮɨɧɞɚɢɢɡɦɟɧɟɧɢɸɞɟɦɨɝɪɚɮɢɱɟɫɤɨɣ ɫɬɪɭɤ- ɬɭɪɵ.

ȼɡɚɤɥɸɱɟɧɢɢɩɨɞɱɟɪɤɧɟɦɟɳɟɪɚɡ, ɱɬɨɡɧɚɧɢɟɢɩɨɧɢɦɚɧɢɟɢɦɟ- ɸɳɢɯɫɹ ɪɢɫɤɨɜ ɢ ɭɝɪɨɡ ɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɨɣ ɛɟɡɨɩɚɫɧɨɫɬɢ, ɫɜɹɡɚɧɧɵɯ ɫ ɦɚɫɫɨɜɨɣɬɪɭɞɨɜɨɣɦɢɝɪɚɰɢɟɣɧɚɫɟɥɟɧɢɹ, ɨɬɧɸɞɶɧɟ ɞɨɥɠɟɧɜɵɡɵ- ɜɚɬɶ ɫɬɪɚɯ, ɫɩɨɫɨɛɫɬɜɨɜɚɬɶ ɪɨɫɬɭ ɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜɟɧɧɵɯ ɦɟɪ ɢ ɞɟɣɫɬɜɢɣ ɩɨɨɝɪɚɧɢɱɟɧɢɸɢɡɚɩɪɟɬɭɬɪɭɞɨɜɨɣɦɢɝɪɚɰɢɢ. ɇɚɨɛɨɪɨɬ, ɷɬɨɚɤɬɭɚ- ɥɢɡɢɪɭɟɬɧɟɨɛɯɨɞɢɦɨɫɬɶɪɚɡɪɚɛɨɬɤɢɢɩɪɨɜɟɞɟɧɢɹɚɞɟɤɜɚɬɧɨɣɝɨɫɭ- ɞɚɪɫɬɜɟɧɧɨɣɩɨɥɢɬɢɤɢɜɨɛɥɚɫɬɢɬɪɭɞɨɜɨɣɦɢɝɪɚɰɢɢ, ɧɚɩɪɚɜɥɟɧɧɨɣ ɧɚɩɨɥɭɱɟɧɢɟɛɨɥɶɲɢɯɜɵɝɨɞɢɦɢɧɢɦɢɡɚɰɢɸɧɟɝɚɬɢɜɧɵɯɩɨɫɥɟɞɫɬ- ɜɢɣ, ɪɢɫɤɨɜɢɭɝɪɨɡ, ɫɜɹɡɚɧɧɵɯɫɷɬɢɦɫɨɰɢɚɥɶɧɵɦɮɟɧɨɦɟɧɨɦ.

111 ALEGERILE PARLAMENTARE (2001) ùI REFLECTAREA CAMPANIEI ELECTORALE ÎN ZIARELE GUVERNAMENTALE “MOLDOVA SUVERANĂ” ùI “NEZAVISIMAIA MOLDOVA”

Gheorghe RUSNAC Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Doctor-habilitat, profesor Membru-corespondent al Academiei de ùtiinĠe din Repunblica Moldova Rector

Constantin SOLOMON Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de istorie doctor, conferenĠiar úef-catedră

Nu poate fi pus la îndoială faptul că în timpul campaniei electorale mass-media are o importanĠă decisivă. Avînd la îndemînă instrumentele necesare menite de a asigura egalitatea de úanse politice, mass-media este o sursă foarte importantă de informaĠie despre candidaĠi úi problemele puse în discuĠie, asupra cărora poporul îúi va spune ultimul cuvînt. Prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale (CEC) nr.1404 din 19 ianuarie 2001 a fost aprobat úi publicat în presă Regulamentul CEC privind reflectarea în mijloacele de informare în masă a campaniei electorale pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova.62 În capitolul IV al Regulamentului, intitulat “Reflectarea campaniei electorale în ziare” se sublinia: “ğinînd cont de importanĠa alegerilor parlamentare pentru soarta Ġării úi respectînd prevederile Codului electoral, colectivele de ziariúti de la ediĠiile periodice din republică vor reflecta pe larg campania electora-

62 “Moldova Suverană”, 2001, 25 ianuarie.

112 Oă”.63 Pentru ziarele finanĠate de la buget, prevederile erau mai stricte, fi- indu-le înaintate cerinĠe concrete. Acestea trebuiau să publice, de regulă, materialele oficiale ale CEC: hotărîri, liste ale concurenĠilor electorali, in- formaĠii referitoare la activitatea CEC úi alte materiale de interes general pentru informarea cetăĠenilor. RedacĠiile ziarelor erau în drept să determine de sine stăWător plasa- rea în ziar (pagina, locul) a materialelor concurenĠilor electorali úi erau obligate să evite materialele concurenĠilor electorali care conĠineau insul- te reciproce, învinuiri nefondate, alte acuzaĠii ce lezau demnitatea úi ono- area persoanei. Fiecare material al candidaĠilor la alegerile parlamenatre publicat în presă trebuia să aibă, în mod obligatoriu, un anunĠ prin care se aducea la cunoútinĠa cititorilor că plata pentru publicarea materialului este efectuată din “Fondul electoral” al concurentului respectiv. Era menĠionat de asemenea că în paginile ziarelor vor fi publicate in- formaĠii, reportaje, fotografii, alte materiale ale agenĠiilor de presă, ale corespondenĠilor titulari úi netitulari despre desfăúurarea campaniei electorale. ğinînd cont de aceste precederi, am cercetat, prin metoda analizei de conĠinut a articolelor, modul în care a fost reflectată campania alegerilor parlamentare în ziarele guvernamentale “Moldova Suverană” úi “Neza- visimaia Moldova”. Au fost selectate materialele publicate pe parcursul celor 45 de zile cît a durat campania electorală 2001 (12 ianuarie-25 februarie) care se refereau nemijlocit la tema studiată. Am studiat 160 de materiale publicate în 25 de numere ale ziarului “Moldova Suverană” úi 140 de materiale publicate în 23 de numere ale ziarului “Nezavisimaia Moldova”, care se refereau, în linii generale sau la concret, la mesajele CEC (hotărîri, liste ale concurenĠilor electorali, infor- maĠii vizînd activitatea CEC); programe preelectorale ale partidelor (blocurilor), candidaĠilor, articole, interviuri, schiĠe, adresări, apeluri etc. Astfel, la 13 ianuarie ziarele inaugurează rubrica: “Alegerile parlamentare 2001”. RedacĠiile intenĠionau să plaseze în paginile ziarelor opiniile cititorilor privind întregul spectru al problemelor ce Ġineau de principiile sistemului electoral, de formarea úi activitatea Parlamentului, modul

63 “Moldova Suverană”, 2001, 25 ianuarie.

113 de a propune candidaturi, procedee de agitaĠie, de propagare a programelor electorale etc. Se solicita ca părerile, meditaĠiile úi doleanĠele cititorilor, alegătorilor să fie expuse la concret, în mod principial úi cu cla- ritate. Tot în aceste numere cele două cotidiene au publicat: “Apelul Pre- úedintelui Petru Lucinschi în legătură cu alegerile parlamentare anticipate”. În conformitate cu Hotărîrea CEC, ziarele au publicat listele tuturor partidelor politice, blocurilor úi organizaĠiilor social-politice antrenate în alegeri, precum úi hotărîrile CEC cu privire la înregistrarea candidaĠilor independenĠi. În ziare au fost mediatizate cu operativitate toate hotărîrile, anunĠurile, informaĠiile, mesajele CEC în număr de 77 (48%). Dintre acestea: “AlianĠa Braghiú” a depus actele la CEC”, “Aprobarea Regulamen- tului cu privire la condiĠiile úi modul de susĠinere financiară a campaniei electorale”, “CEC va deschide úapte secĠii de votare speciale pentru cetă- Ġenii din localităĠile de est ale Moldovei”, “InformaĠie privind veniturile úi cheltuielile declarate ale concurenĠilor electorali”, “Modelul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova 25 februarie 2001” úi altele. Blocului electoral “AlianĠa Braghiú”, constituit din Miúcarea social- politică a profesioniútilor “SperanĠa-Nadejda”, Partidul Socialist din Mol- dova, Miúcarea social-politică “ForĠa Nouă”, Partidul “Uniunea Muncii”, Uniunea Centristă din Moldova úi Partidul DemocraĠiei Sociale “Furni- ca”, i-a fost consacrat un volum impunător de materiale – 70 în “Moldova Suverană” úi 56 în “Nezavisimaia Moldova”, dintre care respectiv 18 úi 16 au reflectat întîlnirile cu alegătorii úi vizitele de lucru a Premierului D.Braghiú, 8 materiale conĠineau adresări către alegători din partea foru- lui organizaĠiilor de femei, Congresului cetăĠenilor din Moldova, a oamenilor muncii, de útiinĠă, cultură, a pedagogilor pentru susĠinerea “AlianĠei Braghiú”. În conĠinutul celorlalte materiale sînt cuprinse informaĠii surve- nite de la serviciul de presă al guvernului, interviuri, schiĠe, relatări de la mitinguri întru susĠinerea Blocului electoral “AlianĠa Braghiú”. Platformelor electorale le-au fost rezervate cîte 2 materiale. În ziare au fost publicate, pe cîte o pagină de ziar, platformele Blocului electoral “AlianĠei Braghiú” úi platforma Blocului electoral “CredinĠăúi Dreptate”. La capitolul materiale critice, defăimarea unui bloc politic, partid, candidat independent am atestat doar 8 materiale în “Nezavisimaia Mol-

114 dova” úi 6 materiale în “Moldova Suverană”. Drept exemplu pot servi úi materialele: “Demersul oponenĠilor “AlianĠa Braghiú” la CEC este neînte- meiată” (“Molodva Suverană”, 31 ianuarie 2001”, Ionu Sturza nujna po- liticescaia crâúa” (“Nezavisimaia Moldova”, 1 februarie 2001), “Cto bo- itsea Vladimira Voronina?” (“Nezavisimaia Moldova”, 13 februarie 2001) úi altele. Majoritatea materialelor ce reflectau campania electorală sînt de tip informativ – 110 (69%) în “Moldova Suverană” úi 80 (57%) în “Nezavi- simaia Moldova”, iar 50 (31%) úi respectiv 42 (30%) Ġin de problema în- Văúi, teorie etc. De altfel, în ambele cotidiene în multe materiale nu este atestată o dezvoltare profundă a temei, cauzele fiind deseori imperfecĠiu- nea legislaĠiei sau neprofesionalismul celor de la putere. Drept exemplu poate servi articolul: “În campania electorală din Moldova sînt înregist- rate cazuri de finanaĠare ilegală a concurenĠilor”64. În articol se accentuea-ză asupra faptului că transparenĠa financiară prin care să fie informaĠi ale-gătorii cu privire la cei care sprijină financiar n-a fost asigurată. Drept confirmare sînt aduse un úir de cazuri de finanĠare ilegală a campaniei electorale. CorupĠia parlamentară a servit drept teren rodnic pentru finan-Ġarea ilegală a partidelor politice, fapt ce antrenează cheltuieli serioase din resurse de stat úi împiedică funcĠionarea normală a instituĠiilor democra-tice. Aceasta are loc din cauza lipsei unei legislaĠii care ar permite un control riguros al finanĠării participanĠilor la scrutinele electorale. Sau materialul: “ConcurenĠii electorali au invadat Chiúinăul cu postere publicitare”65. În material se subliniază că poliĠia municipiului Chiúi- Qău a întocmit de la începutul campaniei electorale 46 de procese-verbale împotriva persoanelor care au afiúat postere electorale în locuri interzise. Însă pentru asemenea încălcări legislaĠia în vigoare prevede o amendă în Părime de numai zece salarii minime. Cu toate că Preúedintele Ġării a chemat toĠi concurenĠii electorali să participe în mod civilizat la campania electorală, totuúi chiar de la începuturile ei cutiile poútale din casele de lo- cuit erau pline cu foi volante propagandistice úi alte materiale care defăi- mau, în cel mai murdar mod concurenĠii la alegeri. În cotidianul “Moldova Suverană” a fost publicat úi materialul “Blo-

64 “Moldova Suverană”, 2001, 30 ianuarie. 65 “Moldova Suverană”, 2001, 15 februarie.

115 cul electoral “AlianĠa Braghiú” a deschis o pagină pe Internet”. În el se menĠionează că începînd cu 2 februarie Blocul electoral “AlianĠa Bra- ghiú” a deschis un site pe Internet cu adresa www.alianta braghis.net.md. În această pagină este publicată lista candidaĠilor “AlianĠei Braghiú”, platforma úi tezele principale din programul blocului, diferite informaĠii úi articole din presă despre acest concurent electoral. Tot aici vizitatorii site-ului pot găsi materiale despre Dumitru Braghiú, despre rezultatele ac- tivităĠii sale în fruntea Guvernului. Totodată, prin intermediul acestei pa- gini vizitatorii pot să comunice date, să formuleze întrebări úi propuneri ce Ġin de campania alegerilor anticipate66. În timpul campaniei electorale ziarele “Moldova Suverană” úi “Ne- zavisimaia Moldova” au inaugurat rubrica: “Telefonul de încredere al Guvernului”. În materialele plasate în această rubrică se menĠionează că Prim-Ministrul dialoghează în aúa mod cu concetăĠenii úi că, de toĠi au ieúit la firul direct 5 mii de oameni, 290 dintre care au discutat nemijlocit cu Dumitru Braghiú.67 Ziarele au publicat úi rezultatele sondajelor de opinie. La 13 februarie 2001 apare pe prima pagină întîi a ziarului “Nezavisimaia Moldova” úi pe pagina a doua a ziarului “Moldova Suverană”, un sondaj de opinie privind alegerile parlamentare anticipate efectuate de Serviciul Independent de Sociologie úi InformaĠii “Opinia” în perioada 01-08 februarie pe un Húantion naĠional-reprezentativ pentru întreg teritoriul republicii cu participarea a 1473 de respondenĠi, domiciliaĠi în 56 tipuri de localităĠi, situate în toate regiunile Ġării (cu excepĠia Transnistriei). La întrebarea: “Dacă alegerile parlamentare ar avea loc mîine Dvs. pentru care partid (bloc) politic aĠi vota?” răspunsurile au fost grupate după cum urmează: pentru Partidul Comunist – 33,1%; pentru Blocul electoral “AlianĠa Braghiú” – 27,3%; pentru Partidul Popular Creútin Democrat – 9,0%; pentru Partidul Renaúterii úi Concilierii – 8,4%; pentru Partidul Democrat – 5,5%. mai departe, acestea sînt succedate în ordinea descrescîndă, de celelalte partide (blocuri) politice úi candidaĠi independenĠi68. Analizînd rezultatele acestui sondaj, de altfel, úi ale tuturor celorlalte sondaje de opinie efec-tuate úi publicate în broúuri aparte sau în alte ziare,

66 “Moldova Suverană”, 2001, 3 februarie. 67 “Moldova Suverană”, 2001, 8 februarie 68 “ɇɟɡɚɜɢɫɢɦɚɹɆɨɥɞɨɜɚ”, “Moldova Suverană”, 2001, 13 februarie.

116 am constatat că ele sînt mult prea departe de realitate, de adevăr, prost gîndite úi, din anumite interese politice, falsificate. Nu e bine să prezinĠi publicului larg dorinĠele anumitor forĠe politice drept realitate. Rezultatele alegerilor parlamentare au demonstrat că, votînd pentru comuniúti, electoratul i-a condamnat pe cei care de atîĠia ani l-a înúelat. 6ăptămînalul “Făclia” nr.9 din 28 februarie în articolul “Votul basa- rabenilor – unul sinucigaú?” scrie: “După ziua de 25 februarie, ziua alegerilor parlamentare anticipate, a urmat ziua de 26 februarie, zi de luni, prima zi a Postului Mare. Din această zi vor începe să postească Mircea Snegur, Anatol Plugaru, Valeriu Matei, Alexandru Moúanu, Nicolae And- ronic, Vasile Nedelciuc, Mircea Rusu, Valentin Dolganiuc, Alecu ReniĠă, Nicolae Dabija úi o droaie de mulĠi alĠi “politicieni”. Ei vor posti nu numai 7 săptămîni, ci mulĠi, mulĠi ani înainte...”69. Am înregistrat o prezenĠă excesivă a numelui Premierului D.Braghiú în titlurile materialelor úi prezenĠa imaginii lui în majoritatea fotografii- lor, fapt ce denotă vădit ataúamentul ziarului faĠă de acesta. Drept argu- ment pot servi úi materialele: “DeclaraĠia dlui Dumitru Braghiú, liderul blocului electoral “AlianĠa Braghiú”, către participanĠii la alegerile parlamentare anticipate” (“Moldova Suverană”, 13 februarie 2001), “Apelul Premierului Dumitru Braghiú către alegătorii de pe malul stîng al Nistru- lui” (“Moldova Suverană”, 20 februarie 2001), “Mitinguri în toatăĠara în susĠinerea “AlianĠei Braghiú” (“Moldova Suverană”, 22 februarie 2001), “Premier-ministr v voinscoi ciasti” (“Nezavisimaia Moldova”, 31 ianuarie 2001) úi altele. Atitudinea părtinitoare a ziarelor poate fi explicată prin dependenĠa acestora de Putere. ùi totuúi, dacă ar fi fost respectate principiile democratice, publicaĠiile úi-ar fi putut recîútiga credibilitatea majorităĠii cititorilor, factor de importanĠă majoră. Aprecierile la capitolul activitatea mijloacelor de informare în masă sînt diferite. Totodată menĠionăm că în majoritate răspunsurile din cadrul sondajului telefonic “Cum apreciaĠi propaganda din mass-media în campania electorală”, realizat de cotidianul “Flux” la 27 februarie 2001, au fost de tipul: “A fost ceva dezgustă- tor, o campanie vulgară. Majoritatea concurenĠilor electorali úi-au vărsat zoi în cap în loc să explice lumii platformele lor. Spoturile electorale neau demonstrat lipsa lor de culturăúi bun simĠ. Acesta a fost motivul din

69 “Făclia”, 2001, nr.9, 28 februarie.

117 care multă lume n-a mers la votare...”70. Presa din Republica Moldova mai mult “a convins” decît “a informat”. Ceea ce s-a urmărit de-a lungul campaniei electorale a fost mai de- grabă un comentariu politic cu pretenĠii de informare. Presa de opinie s-a lansat într-o competiĠie unde măiestria de defăimare a concurenĠilor electorali aducea după sine laurii triumfului. Este de menĠionat faptul că presa din republicăúi-a permis de multe ori un limbaj incorect în adresa con- curenĠilor electorali. Vom exemplifica prin cîteva denumiri de articole plasate în ziare în care este folosit un astfel de limbaj: “Noaptea tăcerii s- a lăsat peste Basarabia” (“Flux”, 6 martie 2001), p.1), “Comuniútii úi co- rupĠia, două primejdii la fel de mari” (“ğara”, 9 februarie 2001, p.1), “Mintea românului” (“ğara”, 13 martie, 2001, p.1) úi altele. În perioada campaniei electorale a sporit considerabil interesul cititorului faĠă de informaĠiile din presăúi s-a majorat brusc tirajul ziarelor. $úa, dacă pînă la campania electorală “Moldova Suverană” apărea cu un tiraj de 6 mii exemplare, iar “Nezavisimaia Moldova” cu un tiraj de 9 mii exemplare, apoi în timpul campaniei electorale tirajul lor a crescut aproape de două ori, fiind respectiv de 11 mii úi 15 mii exemplare71. De altfel, în această perioadă tirajul unor publicaĠii (“Săptămîna”, ³ğara”, “Mesagerul”, “Plai Natal”, “Communist” úi altele) s-a majorat úi mai mult. Actualmente pe piaĠa informaĠională autohtonă activează 10 agenĠii informaĠionale, care, pe drept cuvînt, pot fi considerate principalii furni- zori de útiri ai presei scrise. Cu toate că ele se află într-o concurenĠă per- manentă, oricum, agenĠiile de presă se prezintă ca un organism integru care dă tonul presei moldoveneúti, influenĠînd serios modul de selectare a subiectelor72. În anul 2000 în Republica Moldova se editau 176 ziare cu un tiraj anual de peste 30 milioane exemplare73.

70 “Flux”, 2001, 27 februarie. 71 Datele au fost furnizate de redacĠiile ziarelor “Moldova Suverană”, “Nezavisimaia Moldova”. 72 Stepanov Gh. PotenĠialul politico-informaĠional al presei contemporane din Republica Moldova / Autoreferatul tezei de doctor în útiinĠe politice / USM. - Chiúinău, 2000, p.10. 73 Datele au fost furnizate de Casa CăUĠii din Republica Moldova.

118 Presa din vest a acordat spaĠii largi alegerilor parlamentare din Re- publica Moldova cîútigate de comuniúti. Ziariútii occidentali scriu că Vla- dimir Putin va încerca acum să domine Moldova úi că ruúii úi-ar putea crea o bază militară în stînga Nistrului. Presa moscovită este cam de aceeaúi părere. Cele mai multe articole semnalează faptul că alegătorii moldoveni au votat pentru o apropiere de Rusia úi nu de România. Ziarul “InternaĠional Herald Tribune” a publicat un articol intitulat “Moldova votează revenirea comuniútilor” în care se scrie: “Revenirea comuniútilor la putere în Republica Moldova va alimenta încercarea Pre- úedintelui rus Vladimir Putin de a-úi reafirma influenĠa în fostele teritorii sovietice, în special în Ġările considerate din apropiata vecinătate”74. Un alt ziar influent din Occident “Washington Post”, apreciază că victoria comuniútilor a fost surprinzătoare nu doar pentru concurenĠii lor electorali, dar chiar úi pentru ei înúLúi. Citindu-l pe analistul Charles King, care este úi autorul unei căUĠi despre Moldova, “Washington Post” scrie: “Este un sfîrúit trist pentru ceea ce a fost realizat în anii ‘90. Moldova era cel puĠin pe calea dreaptă úi se descurca bine în procesul de democra- tizare. Aceste alegeri au fost rele din cauza rezultatului, úi nu din cauza procesului”75. Scrutinul parlamentar din Republica Moldova a fost mediatizat pe larg úi în presa rusească. Aceasta a calificat rezultatele alegerilor drept “revanúa roúie” a comuniútilor. Intitulîndu-úi articolul “VinovaĠi făUă vi- Qă”, cotidianul rus “Izvestia”, notează că: “rezultatul esenĠial al alegerilor moldoveneúti este nu atît triumful comuniútilor, cît înfrîngerea covîr- úitoare a forĠelor pro-româneúti. O bună parte din alegători úi-au dat votul comuniútilor nu pentru că-i simpatizează, ci pentru ca Moldova să nu-úi piardă independenĠa”76. Campania electorală din Republica Moldova a fost reflectată úi în presa românească. Ziarul “România Liberă” în articolul: “Final în alegerile parlamentare anticipate” scrie: “Concluzia nu poate fi decît una singu- Uă: la aproape zece ani de la obĠinerea independenĠei, Republica Moldova se află în faĠa pericolului de a fi supusă, din nou, dominaĠiei ruse”77.

74 “InternaĠional Herald Tribune”, 2001, 26 february, www.iht.com. 75 “Washington Post”, 2001, 26 february, www.iht.com. 76 “ɂɡɜɟɫɬɢɹ”, 2001, 27 ɮɟɜɪɚɥɹ. 77 “România Liberă”, 2001, 2 martie.

119 În parte, electoratul a aflat, prin intermediul presei, mai multe despre lacunele úi greúelile altor subiecĠi politici, decît despre scopurile úi obi- ectivele formaĠiunii politice prezentate de propriul organ de presă. Este de dorit ca desfăúurarea campaniei electorale să decurgă într-o atmosferă de onestitate úi stimă reciprocă. Cît priveúte presa guvernamentală, în cazul dat ziarele “Moldova Su- verană” úi “Nezavisimaia Moldova”, cu toate că nu au dus o luptă pentru a evita unele situaĠii neplăcute din alegerile din martie 1998, s-a făcut simĠită parĠialitatea prin gătinĠa de a publica declaraĠiile, textele publicitare ale unor partide, blocuri politice úi ale candidaĠilor independenĠi.

120 RELAğIILE INTERGUVERNAMENTALE ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ùI ROMÂNIA

Constantin SOLOMON Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de istorie doctor, conferenĠiar úef-catedră

Unul dintre primele documente încheiate de Guvernul RSSM cu Gu- vernul României a fost ConvenĠia privind cooperarea în domeniul turismului din 27 septembrie 1990, semnată la Chiúinău de Prim-ministrul Mircea Druc úi Ministrul de stat Anton VăWăúescu, prin care PăUĠile îúi facilitau reciproc formalităĠile úi controlul de frontierăúi-úi acordau faci- lităĠi de cazare úi alte prestaĠii turistice78. Mai apoi, la 6-7 decembrie 1990, Mircea Druc s-a întâlnit la Bucureúti cu Petre Roman, Prim-ministrul României, cu care a discutat probleme privind cooperarea econo- mică. Ambii úefi de guvern úi-au exprimat speranĠa la o colaborare fruc- tuoasă între cele două state româneúti – România úi Republica Moldova – în domeniul economiei79. Pe atunci însă relaĠiile moldo-române erau privite úi la Bucureúti úi la Chiúinău prin prisma relaĠiilor sovieto-române. În opinia lui Vasile ùand- ru, ambasadorul român la Moscova, “România úi Moldova Sovietică sunt unite printr-o largă punte sufletească, pentru care “podul de flori” a fost doar o expresie exterioară a nobleĠei úi frumuseĠii acestei legături. În con- diĠii de libertate úi dezvoltare democratică sunt convins că nu va trece mult timp úi colaborarea economică în care se fac primii paúi va dobândi dimensiunile fireúti prin stabilirea unor rodnice conexiuni pe termen lung între subiecĠi economici, favorizate de caracterul complementar al economiei de pe cele două maluri ale Prutului”80.

78 “Moldova Suverană”, 1990, 3 octombrie. 79 Ibidem, 1990, 11 decembrie. 80 Ibidem, 1990, 22 decembrie.

121 Între 11-17 februarie 1991 Mircea Snegur, Preúedintele RSS Moldo- va, a efectuat prima vizită de lucru în România, la invitaĠia Preúedintelui Ion Iliescu. În cadrul întâlnirii au fost abordate diverse aspecte ale cola- borării între Bucureúti úi Chiúinău, între care úi necesitatea deschiderii unor consulate la Chiúinău úi la Iaúi, Ġinându-se cont de transformările produse în URSS úi în întreaga lume81. Preúedintele României Ion Iliescu s-a pronunĠat asupra relaĠiilor Ro- mâniei cu Moldova Sovietică în timpul vizitei sale în URSS, când a semnat Tratatul sovieto-român, remarcând că Tratatul semnat Ġinea cont de procesele de afirmare a suveranităĠii republicilor sovietice. După semnarea Tratatului cu URSS, Guvernul român a decis crearea unui subsecre- tariat permanent (ulterior, la sfârúitul lunii iunie 1991, transformat în secretariat) pentru relaĠiile cu Republica Moldova în cadrul Ministerului de Externe, “care să urmărească sistematic desfăúurarea activităĠii, atât pe linie economică, cât úi pe linie útiinĠifică, culturală, politică, pe linia rela- Ġiilor umane”. Totodată, a fost formată o comisie mixtă de experĠi care aveau misi- unea să pregătească textul unui Acord economic bilateral82. La 6 august 1991 la Chiúinău a fost semnat Acordul între Guvernul Republicii Moldo- va úi Guvernul României cu privire la colaborarea economică úi schim- burile comerciale úi Acordul între Guvernul Republicii Moldova úi Gu- vernul României privind înfiinĠarea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică, comercialăúi tehnico-útiinĠifică83. În anul 1992 între Republica Moldova úi România au fost semnate, la nivel de guvern, ministere úi departamente, 10 acorduri84. Printre acestea: Acordul privind promovarea úi protecĠia reciprocă a investiĠiilor între Guvernul Republicii Moldova úi Guvernul României; Acordul privind colaborarea în domeniul útiinĠei, învăĠământului úi culturii între Guvernul Republicii Moldova úi Guvernul României; Acordul între Guvernul Re- publicii Moldova úi Guvernul României în domeniul transporturilor ru- tiere; Protocolul de colaborare în domeniul săQăWăĠii publice úi útiinĠelor

81 Ibidem, 1991, 14 februarie. 82 Ibidem, 1991, 13 aprilie. 83 “Sfatul ğării”, 1991, 8 august. 84 Arhiva curentă a M.A.E. a Republicii Moldova. Lista tratatelor încheiate între Republica Moldova úi România în anii 1991-1996, pp.1-10

122 medicale între Ministerul SăQăWăĠii al Republicii Moldova úi Ministerul 6ăQăWăĠii din România pentru anii 1992-1993; Acordul între DirecĠia Ge- nerală a Arhivei din România úi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova úi altele. În anii 1993-1994, între Republica Moldova úi România au fost semnate 18 documente bilaterale la nivel de stat, guvern, ministere úi depar- tamente85. Prin Decretul Preúedintelui Republicii Moldova din 20 iunie 1994 a fost înfiinĠat Comitetul pentru relaĠiile Republicii Moldova cu România. Partea română, la rândul său, a înfiinĠat Comitetul Interministerial pentru relaĠiile României cu Republica Moldova. În legătură cu introducerea în componenĠa Comitetului Interministerial pentru relaĠiile României cu Re- publica Moldova a reprezentanĠilor de la Ministerul ApăUării, a fost creată o grupă nouă úi anume: grupa sectorială comună de lucru în domeniul apăUării úi securităĠii de stat. Modificările în componenĠa Comitetului pentru relaĠiile Republicii Moldova cu România au fost aprobate prin Ho- Wărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 453 din 17 mai 1999. În cadrul comitetelor activează 22 grupe sectoriale comune, care cuprind rela- Ġiile bilaterale în toate domeniile de activitate comercială-economică86. RelaĠiile interguvernamentale moldo-române au continuat să se dez- volte pe o linie ascendentă. Între 16-18 februarie 1995 Prim-ministrul Ro- mâniei Nicolae VăFăroiu a făcut o vizită oficială în Republica Moldova. Programul vizitei Premierului român a cuprins întrevederi cu Mircea Sne- gur, Preúedintele Republicii, Petru Lucinschi, Preúedintele Parlamentului, Andrei Sangheli, Prim-ministru. În cadrul discuĠiilor păUĠile s-au informat reciproc despre politica lor internăúi externă, au abordat diferite aspecte ale colaborării moldo-române, subliniindu-se în mod deosebit cooperarea economico-comercialăúi culturală. În acest sens, a fost reliefat rolul ce le revin celor două Comitete Interministeriale, care, la propunerea păUĠii moldoveneúti, urmau să se întrunească după alegerile locale din Re-

85 Ibidem 86 Arhiva curentă a Departamentului relaĠii economice externe. Ministerul Eco- nomiei úi Reformelor. Nota informativă privind stadiul îndeplinirii prevederilor AcĠiunilor prioritare în anul 1998 úi primele patru luni ale anului 1999 vizând integrarea economicăúi culturală dintre Republica Moldova úi Româ- nia, p.4.

123 publica Moldova din 16 úi 30 aprilie. În rezultatul vizitei au fost semnate 5 acorduri bilaterale, úi anume: ConvenĠia privind evitarea dublei impu- neri úi prevenirii evaziunii fiscale; ÎnĠelegerea între Cancelaria de Stat a Republicii Moldova úi Departamentul pentru AdministraĠia Publică locală a României privind colaborarea în domeniul administraĠiei publice locale; Protocolul privind dezvoltarea relaĠiilor între Departamentul Tineretului úi Sportului al Republicii Moldova úi Ministerul Tineretului úi Sportului al României; Protocolul de colaborare între compania de Stat “Moldova- Tur” úi Ministerul Turismului din România; Acordul privind colaborarea în domeniul transportului feroviar87. În timpul acestei vizite a avut loc úi întâlnirea dintre miniútrii afacerilor externe Mihai Popov úi Teodor Meleúcanu, în cadrul căreia s-a fă- cut un schimb larg de opinii asupra stării úi perspectivelor raporturilor bilaterale. O altă acĠiune importantă la nivel de guvern, unde M.A.E i-a revenit un rol însemnat, a fost cea de-a úasea reuniune a celor două Comitete In- terministeriale pentru problemele traficului de mărfuri úi pasageri, care a avut loc la Cahul la 12 mai 1995. În cadrul acestei întâlniri ambele păUĠi au căzut de acord asupra necesităĠii modernizării úi extinderii activităĠii punctelor de trecere peste râul Prut care funcĠionează în prezent. Dele- gaĠia moldovenească a propus iniĠierea negocierilor bilaterale în vederea reglementării juridice a problemelor ce Ġin de stabilirea úi demarcarea frontierei de stat între Republica Moldova úi România úi semnarea acordului respectiv. În anul 1995, respectiv la Bucureúti (5-7 iulie) úi Chiúinău (23-25 octombrie) au avut loc două runde de consultări preliminare la nivel de ex- perĠi ai celor două ministere de externe asupra tratatului de bază interstatal, în cadrul cărora păUĠile úi-au expus viziunile conceptuale asupra tratatului, au făcut schimb de proiecte ale schiĠelor acestui document. O dezvoltare continuă a cunoscut cooperarea bilaterală în domeniul comercial-economic úi cultural. În mare parte, promovarea acestei coope- Uări a fost favorizată de cele două Comitete Interministeriale, care s-au în- trunit în úedinĠa ordinară la Bucureúti în iunie 1995. În cadrul acestei úe- dinĠe a fost examinate principiile după care armau să fie realizate acor-

87 Arhiva curentă a M.A.E. a Republicii Moldova. Nota informativă privind re- laĠiile dintre Republica Moldova úi România în anul 1995, p.1.

124 durile úi programele convenite, fiind trasate noi direcĠii de conlucrare fi- xate într-un Protocol special88. În timpul vizitei oficiale a Preúedintelui României Ion Iliescu în Re- publica Moldova din 5-6 iulie 1996 miniútrii afacerilor externe ale celor douăĠări au semnat “Tratatul interstatal de asistenĠă juridică în materie de drept civil, penal úi familial între Republica Moldova úi România”, care a Oărgit cadrul juridic de colaborare interguvernamentală. Un rol pozitiv în stimularea relaĠiilor bilaterale, dezvoltarea contactelor la nivelul conducerii ministerelor úi departamentelor ca factor de di- namizare a colaborării sectoriale a avut desfăúurarea celei de-a VI-a re- uniuni a Comitetelor Interministeriale de la Chiúinău din 24 aprilie 1996. În cadrul reuniunii a fost aprobat Programul acĠiunilor prioritare pe anul 1996, convenit în luna ianuarie de preúedinĠii ambelor state89. De importanĠa majoră în relaĠiile guvernamentale moldo-române poate fi considerată vizita la Bucureúti a Primului-ministru al Republicii Moldova Ion Ciubuc (15-16 martie 1997). DiscuĠiile moldo-române au fost axate, în primul rând, pe parametrii cooperării economice, consolidarea obiectivelor atinse, căutarea de noi modalităĠi de colaborare. În cadrul vizitei au fost semnate protocoale de colaborare în domeniile justiĠiei úi culturii, ConvenĠia de colaborare în domeniul agriculturii, la fel un Proiect cu privire la schimbul instrumentelor de ratificare a acordului dintre guvernele celor douăĠări privind promovarea úi protejarea reciprocă a investiĠiilor90. La 18 martie 1997, la Bucureúti s-a desfăúurat cea de-a úaptea reuniune a Comitetelor Interministeriale din Republica Moldova úi Româ- nia. DelegaĠiile au fost conduse de dl Ion GuĠu, viceprim-ministru, ministrul economiei úi reformelor al Republicii Moldova, úi dl Adrian Se- verin, ministru de stat, ministrul afacerilor externe al României. Exami- nând stadiul relaĠiilor dintre cele două state, s-a subliniat necesitatea di- versificării úi eficientizării schimburilor bilaterale economice úi comer-

88 Ibidem, p.2. 89 Arhiva curentă a Parlamentului Republicii Moldova. Nota informativă a Am- basadei Republicii Moldova la Bucureúti din octombrie 1996 privind evoluĠia relaĠiilor bilaterale între Republica Moldova úi România, p.2. 90 Ibidem, p.2.

125 ciale, acordării de sprijin schimburilor culturale, artistice, sportive, precum úi în domeniul pregătirii de cadre91. De remarcat că prin decizia Guvernului Republicii Moldova din 14 mai 1997 punctul de trecere Giurgiuleúti-GalaĠi a fost trecut în regim in- ternaĠional pentru căOători úi mărfuri. Guvernul României a anulat taxa la rezervorul de benzină pentru cetăĠenii din Republica Moldova care căOă- toresc în România92. EvoluĠia raporturilor moldo-române a fost dinamică úi a corespuns caracterului lor prioritar. ùi totuúi, în cadrul întrevederilor la toate nivelele, s-a indicat úi la unele carenĠe úi erori, lichidarea cărora ar putea fa- voriza úi mai mult colaborarea dintre Republica Moldova úi România. Acestea vizau: – colaborarea economică moldo-română. Deúi în anul 1997 în Re- publica Moldova au fost înregistrate 173 întreprinderi mixte moldo-româ- ne, acest obiectiv nu era maximal. Se cereau noi dimensiuni în cooperarea economică, ritmuri deosebite cu precădere în domeniul de producere deoarece din numărul total de întreprinderi mixte numai două aveau caracter de producere: cea din Făleúti (Ġevi) úi cea din Drochia (mobilă); – crearea zonelor economice libere úi a euro-regiunilor; – problema dublei cetăĠenii; – convertibilitatea mutuală a leului pe pieĠele financiare ale Repub- licii Moldova úi României. Analizând mersul îndeplinirii acĠiunilor prioritare pentru anul 1998, în domeniul integrării economice úi culturale între Republica Moldova úi România, constatăm efectul benefic al cadrului juridic bilateral în care acestea sunt reglementate. În anul 1998, între Republica Moldova úi Ro- mânia au fost încheiate 6 documente bilaterale la nivel de guvern. Dintre acestea evidenĠiem: ConvenĠia în domeniul sanitar-veterinar, care a intrat în vigoare la 16 martie 1999 úi Acordul privind asigurarea obligatorie de

91 “Moldova Suverană”, 1997, 20 martie. 92 Arhiva curentă a Parlamentului Republicii Moldova. Nota informativă a Co- misiei pentru politică externă privind raporturile Republicii Moldova cu Ro- mânia în anul 1997, p.2.

126 Uăspundere civilă a deĠinătorilor de autovehicule care a intrat în vigoare la 16 mai 199993. În perioada 30-31 august 1999, dl Ion Sturza, Prim-ministru al Re- publicii Moldova, a făcut o vizită oficială în România la invitaĠia omologului său Radu Vasile. În discuĠia cu Premierul român, úeful Guvernu- lui de la Chiúinău a menĠionat că România va deveni un furnizor de bază al Republicii Moldova nu numai cu energie electrică, ci úi cu produse pet- roliere. Ion Sturza, de asemenea, a Ġinut să precizeze că în Republica Moldova sunt condiĠii politice pentru relaĠii bune cu România, cu atât mai mult cu cât în programul de guvernare al Cabinetului său relaĠiile moldo- române sunt menĠionate ca fiind prioritare. Rezultatele vizitei pot fi spe- cificate după cum urmează: 1) S-a constatat consolidarea unei bune comunicări între Premierii celor douăĠări, ambii insistând asupra instituĠionalizării caracterului în- tâlnirilor ulterioare. 2) Pentru prima dată, anunĠată public, dorinĠa Ġării noastre ca Româ- nia să devină principalul furnizor de energie electrică a căSătat úi conota- Ġiile unui mesaj politic serios. 3) Pornind de la calitatea prioritară a relaĠiilor Republicii Moldova cu România, păUĠile au considerat necesară o monitorizare strictă, în cadrul Guvernului, a tuturor activităĠilor bilaterale. În felul acesta, ar creúte responsabilitatea celor implicaĠi în implementarea proiectelor úi ar spori gradul de eficienĠă al cooperării94. Pentru celebrarea a 150 de ani de la naúterea lui Mihai Eminescu, Prim-miniútrii României úi Republicii Moldova Mugur Isărescu úi Du- mitru Braghiú au participat la 15 ianuarie 2000 la Botoúani úi la Ipoteúti la manifestările în cadrul “Anului 2000 – Anul Eminescu”. A avut loc úi o întâlnire între Premierul român Mugur Isărescu úi Premierul Republicii

93 Arhiva curentă a Departamentului relaĠii economice externe. Ministerul Eco- nomiei úi Reformelor. Nota informativă privind stadiul îndeplinirii prevederilor AcĠiunilor prioritare în anul 1998 úi primele patru luni ale anului 1999 vizând integrarea economicăúi culturală dintre Republica Moldova úi Româ- nia, p.1. 94 “Moldova Suverană”, 1999, 2 septembrie.

127 Moldova Dumitru Braghiú în cadrul căreia au fost discutate diverse aspecte a relaĠiilor moldo-române95. În prima jumătate a anului 2000 ministrul de externe al Republicii Moldova Nicolae TăEăcaru s-a aflat într-o vizită oficială în România, la invitaĠia omologului său român Petre Roman. Programul vizitei la Bu- cureúti a ministrului de externe a inclus o primire la Preúedintele Româ- niei Emil Constantinescu úi o întrevedere cu Premierul Mugur Isărescu, convorbiri cu úeful diplomaĠiei române Petre Roman úi cu membrii comi- siilor de politică externă ale Senatului úi Camerei DeputaĠilor. În cadrul vizitei au fost evaluate stadiul relaĠiilor bilaterale moldo-române úi perspectiva aprofundării acestora, alte probleme de interes reciproc. Într-un cadru aparte, la Bucureúti au fost abordate problemele dublei cetăĠenii úi tratatului de bază moldo-român96. Au avut loc, de asemenea, un úir de întâlniri bilaterale la nivel de ministere, comisii etc. În ianuarie-februarie 2001 Premierul Dumitru Braghiú a avut mai multe convorbiri telefonice cu omologul său român Adrian Năstase. În cadrul acestora au fost abordate diverse aspecte ale relaĠiilor Ġării noastre cu România cu accent pe colaborarea economică pe multiple planuri. E de remarcat úi: 1. Colaborarea comercial-economică RelaĠiile comerciale dintre Republica Moldova úi România se pla- sează pe o axă permanent ascendentă. După valoarea schimburilor comerciale România se situează pe locul trei între partenerii comerciali ai Republicii Moldova. ComerĠul cu aceastăĠară constituie 9,1% din export úi 10,3% din importul total al Republicii Moldova. 2. Promovarea contactelor între agenĠii economici din Republica Moldova úi România În promovarea contactelor între agenĠii economici dintre cele două state un rol primordial îi aparĠine Camerei de ComerĠúi Industrie a Re- publicii Moldova (CCI). RelaĠiile de colaborare cu CCI a României úi majoritatea CCI judeĠene, cu care au fost semnate peste 15 acorduri de colaborare, se efectuează permanent prin schimb de informaĠii privind actele normative, ce reglementează comerĠul exterior, ofertele úi cererile de

95 Ibidem, 2000, 18 ianuarie. 96 Ibidem

128 oferte comerciale ale agenĠilor economici din ambele Ġări. În anul 2000 la Cameră au purvenit circa 144 oferte comerciale de la agenĠi economici din România. Cu ajutorul Camerei de ComerĠúi Industrie a Republicii Moldova au fost înregistrate în Moldova două întreprinderi din România, o filială a firmei române úi a fost acreditată reprezentanĠa companiei “Neopac-Rom- box”. La solicitarea firmelor române sunt acordate consultaĠii referitor la impozitele úi tarifele vamale, procedura fondării întreprinderilor cu diverse forme juridice pe teritoriul Republicii Moldova. 3. Cooperarea în domeniul apelor, pădurilor úi protecĠiei mediului A fost definitivat Acordul între Guvernul României úi Guvernul Re- publicii Moldova în domeniul gospodăririi apelor în bazinul Prutului úi Dunării. Parte integrantă a acestui Acord este úi Regulamentul de ex- ploatare a nodului hidrotehnic Costeúti-Stânca de pe râul Prut. În vara anului curent se presupune de a organiza o expediĠie comună cu partea română de-a lungul albiei râului Prut în vederea elaborării unui studiu comun privind constituirea unei rezervaĠii naturale regionale. În vederea elaborării unei strategii comune în domeniul educaĠiei úi instruirii ecologice precum úi aplicării prevederilor ConvenĠiei privind accesul la informaĠie, justiĠie úi participarea publicului la adoptarea de- ciziilor în domeniul mediului, Republica Moldova a ratificat convenĠia în luna aprilie 1999. 4. Colaborarea útiinĠificăúi tehnică În cadrul programului de colaborare útiinĠificăúi tehnică dintre Re- publica Moldova úi România, conlucrarea se desfăúoară în următoarele domenii: fizică aplicată, electrotehnică, electronicăúi mecanică, biologie, medicină úi altele. S-a lărgit schimbul savanĠilor úi tinerilor cercetători, care au participat la diferite foruri naĠionale din ambele Ġări. 5. RelaĠiile în domeniul învăĠământului, turismului úi sportului Pe parcursul anilor 1990-2000 s-a prelungit conlucrarea în vederea aprofundării úi amplificării relaĠiilor bilaterale în aceste domenii. Au fost desfăúurate un úir de acĠiuni comune pe teritoriul celor două state úi în alte Ġări. Au fost coordonate úi aprobate mai multe programe de acĠiuni comune la nivel de ministere úi departamente. În baza Acordului de colaborare dintre România úi Republica Moldova, în anul 2000 au fost în- matriculaĠi ca bursieri: 1000 de studenĠi la studii universitare, 500 liceeni

129 la studii preuniversitare úi 100 la studii de doctorat. În Moldova îúi fac studiile în instituĠiile universitare peste 200 de studenĠi. Există o colaborare fructuoasă în problemele legate de organizarea úi modernizarea în- YăĠământului la toate formele: schimb de delegaĠii a specialiútilor, de in- formaĠii úi experienĠă privind sistemele naĠionale de învăĠământ, elaborarea úi armonizarea programelor úi manualelor úcolare etc. AcĠiuni de colaborare s-au desfăúurat úi în domeniul turismului úi sportului: competiĠii, turnee, curse, concursuri internaĠionale etc. Prin Legea Nr.36 din 24.06.1993 a fost creat Fondul special la dis- poziĠia Guvernului României pentru relaĠiile cu Republica Moldova. Pe parcursul existenĠei sale acest fond a constituit: în 1993 – 6 mlrd lei ro- mâneúti; în 1994 – 1 mlrd; în 1995 – 4 mlrd; în 1999 – 5 mlrd; în 1997 – 5 mlrd; în 1998 – 10 mlrd; în 1999 – 5 mlrd úi în 2000 – 5 mlrd. Sursele financiare se alocă la solicitarea ministerelor úi departamentelor din Re- publica Moldova către partenerii respectivi úi sunt aprobate prin hotărâri ale Guvernului României. Acest fond se distribuie úi cu participarea par- Ġială a organelor cointeresate din Ġara noastră. Până în anul 2001, între Republica Moldova úi România au fost în- cheiate peste 40 de documente bilaterale la nivel de stat, guvern, ministere úi departamente, la momentul actual fiind în vigoare 30. Cu toate acestea, până în prezent n-a fost semnat Acordul interguvernamental privind serviciile aeriene, semnat în decembrie 1993, dar care, prin Articolul 19, cuprins în el, prevede modificări în caz de necesitate. De asemenea n- a fost încă semnat úi Acordul privind asigurarea securităĠii în procesul efectuării acĠiunilor privind combaterea fenomenelor de grindinăúi altele. Dintre acordurile semnate la nivel de ministere úi departamente mai importante sunt cele din domeniul industriei úi agriculturii, justiĠiei úi afacerilor interne, cele ce privesc învăĠământul, tineretul úi sportul, standar- dizarea, metrologia úi supravegherea tehnică, turismul úi altele. În scopul extinderii cadrului juridic bilateral interguvernamental este necesar a încheia acorduri bilaterale în domeniul asigurării sociale, im- plementării în practică a rezultatelor cercetărilor útiinĠifice, privind cooperarea în sfera de producere úi altele. De asemenea, se cer a fi întreprinse Păsuri mai concrete în vederea dezvoltării cadrului juridic bilateral la nivel de agenĠi economici.

130 ROLUL ANTIPROPAGANDEI ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ (ELECTORALA - 2001)

Ruslan TANASĂ Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de relaĠii internaĠionale útiinĠe politice úi administrative catedra de politologie lector

Campania electorală presupune realizarea a două activităĠi: 1) propa- garea úi promovarea valorilor, concepĠiilor, ideilor, calităĠilor, capacităĠi- lor, meritelor úi 2) atacarea oponenĠilor. Ambele au acelaúi scop – atragerea voturilor electoratului, însă el este atins prin metode úi mijloace diferite. Dacă propaganda influenĠează alegătorii prin oferta ideilor, doctrinelor, persoanelor, atunci antipropaganda face aceasta prin combaterea ideilor úi doctrinelor concurenĠilor electorali, prin critica úi/sau defăimarea partidelor úi a liderilor politici. În cadrul antipropagandei pot fi deosebite trei componente: 1) critica; 2) defăimarea úi 3) contracararea criticii úi a defăimării din partea concurenĠilor electorali úi a efectelor sale în opinia publică. Prima o putem defini ca o activitate de depistare úi punere în evidenĠă a greúelilor politice úi deficienĠilor doctrinale ale forĠelor politice. În mod normal, critica este proprie úi proprice democraĠiei, ea este indispensabilăúi insepa- rabilă de ideea democraĠiei. Critica ca parte integrantă a pluralismului úi concurenĠei politice asigură dezvoltarea societăĠii democratice. Defăima- rea se realizează prin intermediul tehnologiilor negre úi este “discredi- tarea candidatului sau partidului cu ajutorul compromatului, scandaluri- lor, descoperirea afacerilor murdare, mergînd pînă la o ponegrire pură, cu scopul de a aduce prejudicii cinstei úi demnităĠii úi de a submina încrede- rea electoratului.”97 Mai mult sau mai puĠin observabilă în perioadele

97ɌɚɧɚɫɷɊ. ɂɫɩɨɥɶɡɨɜɚɧɢɟ «ɱɟɪɧɵɯ» ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɣɢɤɨɧɬɪɩɪɨɩɚɝɚɧɞɚɜɯɨɞɟ ɫɨɜɪɟɦɟɧɧɵɯɢɡɛɢɪɚɬɟɥɶɧɵɯɤɚɦɩɚɧɢɣ // ɗɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢɢ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟɜɵɛɨɪɵ. / “CAPTES”. - Chiúinău, 2000, p.138.

131 dintre alegeri critica úi defăimarea capăWă o amploare deosebită în perioada alegerilor. În Republica Moldova în electorala 2001 ea a fost utilizată de toĠi concurenĠii electorali.98 Combaterea criticii úi a defăimării este o activitate deloc neglijabilă în campania electorală. Activă sau pasivă, uti- lizînd diferite metode úi mijloace, ea însă prin eficacitatea sa nu se poate compara cu celelalte două componente ale antipropagandei. În cazul campaniei electorale atacul este cu mult mai preferabil decît apărarea.99 În această ordine de idei se impune o precizare în ce priveúte delimitarea dintre criticăúi defăimare: în plan psihologic critica presupune oferirea electoratului a datelor pure, făUă o încărcare emotivă a acestora; de cele mai dese ori, ea este îndreptată asupra componentului cognitiv al ati- tudinii. În acest caz, ea poate viza activitatea úi unele aspecte ale comportamentul partidului úi a omului politic. Defăimarea, chiar dacă nu permanent evident, doreúte să exploateze emoĠiile electoratului. Pentru a reliefa mai bine fenomenul antipropagandei este necesar de a aborda úi conceptul de agresivitate politică. În acest sens, din lipsa unor definiri a agresivităĠii în contextul relaĠiilor politice interne, ca punct de plecare ne va servi definirea conceptului oferită de sociologie. În plan social agresivitatea este definită ca “orice formă de conduită orientată cu in- tenĠie către obiecte, persoane sau către sine în vederea producerii unor prejudicii, a unor răniri, distrugeri, daune.”100 Cu toate că definiĠia presupune úi intenĠia de a distruge obiectul asupra căruia este îndreptată agresivitatea, în plan politic (electoral) agresivitatea o putem identifică úi egala cu intensitatea antipropagandei. (în viaĠa politică distrugerea úi producerea de prejududicii oponentului este fireascăúi normală). În cazul antipropagandei, dar úi în general, al comportamentului electoral al elitelor úi partidelor politice, fenomenul agresivităĠii cel mai bine se reliefează prin corelaĠia “comportament calm – comportament agresiv”. Plus la aceasta, agresivitatea presupune úi umele expresii, epitete necomune vo- cabularului politic cotidian, ca de exemplu “ɩɟɬɭɯɆɚɬɟɣ” sau “Roúca

98 Vezi rezultatele content-analizei efectuate de A.Belostecinic (doctor, confe- renĠiar) în perioada 25 februarie – 25 ianuarie 2001. 99 A se vedea: ɗɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟ ɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ ɢ ɩɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ ɜɵɛɨɪɵ. / “CAPTES”. - Chiúinău, 2000. 100 Mitrofan N. Agresivitatea. // Psihologie socială. Aspecte contemporane. (coord. A.Neculau). - Iaúi, 1996, p 434.

132 este un Iuda” etc. Din această perspecrivă agresivă poate fi atît critica, cît úi defăimarea. În cadrul a două variante posibile de manifestare – oralăúi scrisă, antipropaganda poate îmbrăca mai multe forme. Cea mai eficientă este, indiscutabil, varianta orală de critică/defăimare. Ea poate lua forma unei critici/defăimări provenită de la o persoană cunoscutăúi apreciată de public (lider politic, vedetă, om de cultură, persoană din aparatul de stat etc.). Transmiterea mesajului se poate reliza prin intermediul televiziunii sau prin contact direct (la o întîlnire a candidatului cu alegătorii sau prin intermediul “agitatorilor”). În campania electorală din 2001 doar Catalan TV a oferit publicului astfel de mesaje. În schimb spoturile de publicitate electorală cu caracter criticant au avut o mai mare răspîndire. Un exemplu bun în acest sens ne pote servi spotul electoral al PNL-ului în care se ilustra istoria guvernanĠilor din ultimii 10 ani. Însă în cazul acestei forme a antipropagandei “individualizarea” (în sensul utilizat de I.Drăgan101) este mai micăúi deci úi impactul asupra audienĠei. În varianta scrisă antipropaganda poate lua forma publicaĠiilor ine- dite al unor documente, ca în cazul publicării biletului de agent secret al KGB-ului pe numele lui I.Roúca. Poate avea forma unui material strict informativ sau se materializează în forma unor răspunsuri la întrebările cititorilor. O altă formă a antipropagandei scrise este critică pamfletistă. Ea, de regulă, porneúte de la o constatare oarecum imparĠială ca mai apoi, prin manevre dibace, să inducă cititorului o stare de alertă, panică, indig- nare etc. O altă formă greu clasificabilă a antipropagandei o reprezintă caricatura politică. Hazlie, dar plină de sens ea are capacitatea de a relaxa úi totodată informa. În aceasta se ascunde úi forĠa ei. În actuala campanie electorală, prin intermediul ziarelor, a fost pe larg utilizată de toate for- maĠiunile politice. Antipropaganda poate îmbrăca úi forma bancurilor politice. Eficacitatea lor depinde în mod direct de reuúita lor. Totuúi ban- curile electorale contemporane sunt doar încercări nereuúite de a combina umorul cu lupta politicăúi reprezintă o răPăúLĠă a bancurilor politice din anii totalitarismului. Astfel definită, antipropaganda poate fi axată pe mai multe dihotomii electorale. În primul rînd, ea este utilizatăúi direcĠionată în dependenĠă de amplasarea partidelor politice în spaĠiul electoral. Orice interferenĠă de

101 Drăgan I. Paradigme ale comunicării de masă. - Bucureúti, 1996, p.227.

133 electorat duce la apariĠia atacurilor reciproce între partidele ce pretind la acelaúi spaĠiu electoral. Unul din raĠionamentul existenĠei úi utilizării antipropagandei este “furtul” electoratului. De regulă, antipropaganda se ma- nifestă cel mai pronunĠat între partidele politice apropiate. Cel mai bun exemplu în acest sens ne serveúte lupta dură între PDM úi “AlianĠa Braghiú”. Primul partidul puterii ediĠia’98, cel de-al doilea ediĠia’2001, ambele situate pe centrul eúchierului politic, ambele avînd în fruntea listei cîte un prim-ministru, ambele pretind acelaúi electorat. În acelaúi timp “AlianĠa Braghiú” a fost Ġinta antipropagandei nu doar a PDM-ului, în ea au “bătut” mai toate formaĠiunile politice atît cele de stînga, cît úi cele de dreapta. Cauza constă în faptul că prin utilizarea resurselor administrative – lichidarea restanĠelor úi plătirea pensiilor úi a salariilor, majorarea lor, alianĠa a luat electorat de la toate partidele politice, începînd cu PPCD úi finisînd cu PCRM. Totodată, electorala 2001 ne-a demonstrat odată în plus că “gîlceava de mahala” se manifestă nu doar în forme de focare locale, ci este o co- ordonată esenĠială a cursei eletorale moldoveneúti. În toate alegerile parlamentare practic nu există formaĠiune politică care să nu fie criticată atît de partidele apropiate, cît úi de cele ce la prima vedere nu ar avea nimic de împăUĠit cu acestea ( de exemplu în actuala campanie electorală PPCD pe PDM, “AlianĠa Braghiú”, PCRM pe PNL, PDM, PFD etc.). Cu cît formaĠiunea este mai puternicăúi cu cît are úanse mai reale de a trece pra- gul electoral, cu atît mai mult ea este criticatăúi defăimată de ceilalĠi con- curenĠi electorali úi nu doar de oponenĠii săi direcĠi. Fluxul úi intensitatea criticii este direct proporĠional cu puterea electorală a partidului. Din această observaĠie se desprind cel puĠin două concluzii. Una – antipropaganda, în acest sens se utilizează cu un scop de perspectivă – mic- úorarea numărului fracĠiunii parlamentare úi deci creúterea relevanĠei úi a posibilităĠilor propriei fracĠiuni. O antipropagandă astfel direcĠionată este în favoarea, din nou, doar a partidelor din apropiere. Secundo – o astfel de antipropagandă doreúte nu doar furtul electoratului, ci cu mult mai mult – activarea úi exploatarea fenomenului “votării negative”. Model de comportament electoral protestatar, prezent în diferită măsură în toate so- cietăĠile úi în toate alegerile, reprezintă, după părerea noastră, dimensiu- nea cardinală a alegerilor parlamentare anticipate din 25 februarie 2001. În acest mod, antipropaganda îndreptată contra partidelor politice aflate la

134 distanĠă pe eúchierul politic mizează pe atragerea electoratului prin pozi- Ġionarea ca duúman/oponent al partidului úi liderului respectiv. O variantă a acestui tip de antipropagandă este úi exploatarea clivajelor din societate. În Republica Moldova singurul clivaj care are relevan-Ġă electorală este opoziĠia comuniúti – democraĠi. PCRM personifică comunismul, toate celelalte partide aflate în dreapta partidului comuniútilor, într-o măsură mai mare sau mai mică, sunt anticomuniúti. AcuzaĠiile reciproce au devenit deja tradiĠionale: primii erau atacaĠi prin asocierea lor cu GULAG-ul, cu totalitarismul etc.; democraĠilor li se încrimina guvernarea falimentară din ultimii 10 ani, unionismul unora din ei (PPCD, PNL) etc. O altă axă pe care poate fi activată antipropaganda o reprezintă diho- tomia elită – antielită. PoziĠionarea ca formaĠiune ce nu a fost la guvernare sau ca una ce nu poartă răspundere de situaĠia existentă în Ġară a devenit tradiĠională. Antipropaganda vine să pună în evidenĠă aceasta prin “găsirea vinovatului”. Pentru “AlianĠa Braghiú” vina pentru guvernarea proastă o purta echipa Sturza – Diacov. Cu toate că pe parcursul ultimilor 11 ani au fost úi alĠi guvernanĠi neprofesionali, critica de acest tip a fost îndreptată în majoritate asupra PDM-ului – celelalte forĠe nu prezentau interes. Blocul electoral “Plai Natal” úi, mai ales, PNL criticau asiduu toate partidele mari. Foútii guvernanĠi erau prezentaĠi în cele mai negre culori: hoĠi, criminali, “descendenĠi ai nomenclaturii sovieto-comuiniste”, incopetenĠi, cu interese meschine etc. În dependenĠă de Ġintă există trei tipuri de antipropagandă: 1. doctrinară – vizează combaterea ideilor úi principiilor doctrinelor (concepĠiilor) partidelor politice. Pentru Republica Moldova unica manifestare a acestui tip este axarea antipropagandei pe clivajul comunism – anticomunism, cu derivatul său în opunerea pro-români – pro-ruúi. Temă ce nu prea a dat roade în actualele alegeri. Una din manifestările sau exploatărilor sale este “Manifest anticomunist” al PNğCD-ului publicat în “NaĠional”. În rest formaĠiunile politice din Republica Moldova au mai degrabă concepĠii politice, decît doctrine politice… 2. partidistă – include atît critica rezultatelor guvernării, cît úi insi- nuări privitor la comportament, siglă etc. Un exemplu în acest sens ne poate servi atacurile PPCD-ului asupra PRCM-ului din cauza “ceasului furat”.

135 3. personală – îndreptată asupra persoanei liderului politic. Este posibil cea mai eficientă antipropagandă, căci alegerea politică este personi- ficată la maximum – un partid poate spera la victorie doar avînd în frunte un lider politic bine cunoscut. Din această cauză este úi cel mai frecvent utilizată. În campania electorală din 2001 practic n-a existat nici un om politic care să nu fie ponegrit (uneori era úi criticat). Există două variante: 1) se critică s-au se ponegreúte omul politic concret făUă vreo referire la partid. Ca de exemplu “Scrisoare făUă comentarii” din ziarul “De Facto” în care este atinsă persoana lui M.Druc, sau “ɉɨɞ ɤɪɵɲɟɣ ɏȾɇɉ” (“Ʉɨɦɦɭɧɢɫɬ”) în care se dau amănuntele dosarului intentat generalului Alexei etc.; 2) numele liderului politic se extrapolează asupra întregii for- maĠiuni politice – sneguriúti, luciniúti etc. În plan psihologic, mecanismul acĠiunii antipropagandei se reduce la producerea disonanĠei cognitive. Potrivit acestei teorii înaintate în 1957 de L.Festinger individul tinde spre un confort intern, în cazul cînd două cogniĠii se contrazic persoana întreprinde acĠiuni de reducere a acestei di- sonanĠe. Anume antipropaganda oferă acele informaĠii care contravin cu cunoútinĠele asimilate anterior úi opiniile electoratului. Reducerea diso- nanĠei cognitive se poate efectua prin modificarea sau eliminarea elemen- tului cognitiv disonant. În cazul antipropagandei din campania electorală este important care cogniĠie va fi eliminată sau modificată. Aici se pre- figurează două posibilităĠi: 1) cetăĠeanului decis – “într-o stare de conso- nanĠă cognitivă individul evită tot ceea ce ar putea produce disonanĠă”102, această regulă argumentează tipul alegătorului ce tradiĠional votează ace- laúi partid. Pentru el antipropaganda nu are efect. El fie depreciată credibilitatea sursei, fie elaborează contrargumente (cu sau făUă ajutorul propagandei partidului pe care-l susĠine). 2) cetăĠeanul indecis – aici situaĠia este mai incertă. Modificarea opiniilor úi atitudinilor depinde de intensitatea fluxului informaĠional, de conĠinutul mesajelor, de opiniile úi atitu- dinile anterioare (existenĠa unor opinii necristalizate facilitează acĠiunea antipropagandei). Anume aceste persoane trebuie să fie obiectul acĠiunii antipropagandei. În paralel cu teoria disonanĠei cognitive trebuie amintităúi teoria in- ferenĠei corespondenĠei în conformitate cu care “informaĠiile despre efec-

102 Dois W., Deschamps J.-C., Mugni G. Psihologie socială experimentală. - Iaúi, 1999, p.207.

136 tele noncomune úi comportamentele indezirabile influenĠează cel mai mult formarea opiniilor”.103 Aceasta este legea conform căreea funcĠionea-ză toate organele mass-media. Penru oameni este interesant úi ei atrag atenĠia doar la acele evenimente úi fenomene care sunt eúite din comun. Această teorie fundamentează în plan útiinĠific (nu úi în plan moral) utili-zarea antipropagandei în campania electorală. Plus la aceasta, alături de efectele produse asupra electoratului, antipropaganda contribuie úi la po-ziĠionarea actorilor electorali prin delimitarea de celelalte partide. Antipropaganda este o parte componentă a tehnologiilor electorale. În cadrul electoralei’2001 ea, indiscutabil, úi-a avut rolul său. Însă este imposibil de stabilit impactul direct asupra actului votului úi randamentul antipropagandei. Potrivit sondajului de opinie realizat de Centrul de Ana- liză Politicăúi Tehnologii Sociale “CAPTES” 21,3% din respondenĠi cre- deau că susĠinerea din partea lui Lucinschi a prim-ministrului Braghiú este în detrimentul lui, 25,9% aveau o opinie contrarăúi 47,2% nu s-au putut pronunĠa privitor la această problemă. Concomitent 29% din res- pondenĠi útiau că Braghiú este pro-Lucinschi úi este susĠinut de el (nu útiau 27% úi le-a venit greu să răspundă la această întrebare 43,4%).104 Cel puĠin cîteva mandate “AlianĠa Braghiú” a pierdut datorită asocierii lide-rului acesteea cu numele preúedintelui statului – temă exploatată în uni-son de majoritatea formaĠiunilor politice.

103 Chelcea S. Sociologia Opiniei Publice. - Bucureúti, 2000, p.25. 104 Sondajul de opinie a fost realizat de către preúedintele “CAPTES” V.Moú- neaga (doctor habilitat, conferenĠiar) în perioada 1-4 februarie în 68 de lo- calităĠi ale îrii după eúantion naĠional reprezentativ. Au fost chestionaĠi 1651 persoane.

137 FENOMENUL MIGRAğIEI DE MUNCĂ: MOLDOVA ÎN PERIOADA ACTUALĂ.

Dorin VACULOVSCHI Republica Moldova, Chiúinău Academia de Studii Economice úef-catedră management social doctor, conferenĠiar

Unul din cele mai marcate fenomeme ce caracterizează situaĠia de pe piaĠa muncii din Republica Moldova din perioada actuală este migraĠia internaĠională a forĠei de muncă. În ultimii ani acest fenomen a luat o amploare destul de mare, asfel încât, el a devenit unul din cele mai discutate úi analizate fenomene de către mass-media, oamenii de útiinĠăúi factorii de decizie din republică. În prezent, estimările făcute de către diferite surse a numărului celor emigraĠi peste hotare în căutarea unui loc de muncă variază de la 120 mii persoane (conform anchetei forĠei de muncă realizată de către DASS) pâ- Qă la 600 mii persoane sau o treime din populaĠia activă a Ġării (estimare Iăcută de către Serviciile de informaĠie úi securitate), iar estimările unor surse independente a amploarei migraĠiei au atins cifra de 800 mii persoane. Acest decalaj mare intre estimări dă dovadă că pentru tânărul stat Republica Moldova migraĠia internaĠională a forĠei de muncă este un fenomen nou úi statul, la moment, nu dispune de o experienĠă adecvată în ceea ce priveúte măsurarea ei, promovarea unei politici coerente privind reglementarea ei, în general, formularea unei poziĠii oficiale clare privind migraĠia de muncă. MigraĠia internaĠională a forĠei de muncă este un fenomen ce ia o amploare tot mai mare practic în toate Ġările lumii. În prezent numărul lucrătorilor migranĠi de pe glob se cifrează la 130 milioane persoane, fiind în permanentă creútere. Fiind conútienĠi de extinderea migraĠiei în perspectivă, organismele internaĠionale încearcă să elaboreze diverse teorii úi metodologii cât mai eficiente, în scopul explicării, măsurării úi stu- dierii complexe a ei, precum úi găsirea unor soluĠii viabile de evitare a as- pectelor negative ale fenomenului dat. Peter Stalker - colaborator al OIM de la Geneva,- a constatat că din milioanele de oameni care circulă anual

138 ca turiúti, ca oameni de afaceri sau în cadrul acordurilor guvernamentale, pot fi evidenĠiate cinci grupe de migranĠi propriu-ziúi, úi anume: 1. Coloniúti - oameni care se stabilesc într-o altăĠară decât cea în care s-au născut pentru a lucra úi trăi acolo permanent. 2. Persoane care pleacă cu contract de muncă - sunt cei care mig- rează pentru o perioadă limtată de timp. Această categorie de migranĠi include muncitorii necalificaĠi sau cu slabă pregătire profesională. De asemenea, această categorie include úi muncitorii sezonieri, ocupaĠi, de re- gulă, în agricultură, businesul turistic etc. 3. Specialiútii - persoane cu o înaltă pregătire profesională care se pregătesc într-o Ġară, iar de rezultatele acestei calificări beneficiază altă Ġară. În această categorie pot fi incluúi úi cadrele universitare úi studenĠii. 4. ImigranĠi ilegali - persoanele care intră ilegal într-o Ġară sau că- rora le-a expirat viza de úedere în Ġara respectivă. 5. AzilianĠii úi refugiaĠii - persoane care pleacă din Ġara lor pentru a scăpa de anumite pericole. Toate aceste tipuri de migranĠi sunt caracteristice úi pentru tipologia migraĠiei internaĠionale a forĠei de muncă din Republica Moldova. Prob- lema cercetării constă în determinarea atât a intensităĠii fiecărui tip de migraĠie, cât úi a cauzelor ce generează fiecare din aceste tipuri de mig- raĠie. Cu toate că fenomenul migraĠiei de muncă internaĠionale este considerat drept nou pentru Republica Moldova, această afirmaĠie este corec- Wă doar parĠial. În perioada economiei centralizate, Republica Moldova fiind în cadrul Uniunii Sovietice, se caracteriza printr-o migraĠie internă de muncă destul de intensă. Din cele 15 republici unionale Republica Moldova avea cea mai mare densitate a populaĠiei, iar structura economi- Fă era preponderent agrară. Prin consecinĠă, Republica Moldova se caracteriza printr-un exces de ofertă de muncă, care era absorbit, prin intermediul serviciilor unionale de plasare în câmpul muncii, de "marile úantiere ale construcĠiei socialiste". Multe din persoanele migrante îúi gă- seau un loc de muncă în afara republicii, în special în regiunile nordice ale Ġării, cu scopul de a-úi asigura o carieră profesională mai prestigioasă sau de a obĠine un salariu mai mare. MigraĠia de muncă în cadrul Uniunii Sovietice era condiĠionatăúi de plecarea tinerilor la studii sau la serviciul militar în Armata Sovietică în afara republicii, dintre care o parte rămâ-

139 neau cu traiul úi cu lucrul în locul unde úi-au făcut studiile sau serviciul militar. Odată cu dezmembrarea URSS migraĠia internă a devenit externă, modificându-úi totodată intensitatea úi motivele. ApariĠia frontierelor dintre republilici nu a limitat fuxurile migratorii ale lucrătorilor spre est. Din contra, ele au devenit mai intense, fiind determinate în special de venituri mai mari úi de posibilităĠi de angajare care lipsesc acasă. S-a schimbat úi tipul migraĠiei. Din permanentă ea a devenit preponderent temporară sau sezonieră. Cu toate acestea, migraĠia la domiciliul permanent persistă. Astfel, din anul 1990 până în 1998 din Republica Moldova spre republicile ex-sovietice au emigrat 252,0 mii persoane. Totodată, din aceste Ġări în Republica Moldova au sosit 195,4 mii persoane, soldul fiind negativ úi constituind 56,6 mii persoane. Marea majoritate au emigrat în FederaĠia Rusăúi în Ucraina - 243,8 mii persoane, sau 96,7 din toĠi migranĠii spre această direcĠie. Un factor esenĠial ce faciliteazăúi stimulează migraĠia de muncă spre regiunile estice, comparativ cu cele vestice este cunoaúterea limbii, psiho- logiei úi tradiĠiilor locale de către migranĠi. Totodată, declararea independenĠei Republicii Moldova úi liberaliza- rea societăĠii au condiĠionat úi deschiderea frontierelor cu Ġările europene. Facilitarea posibilităĠilor de plecare în Ġările europene, a condus la diver- sificarea geografiei migraĠiei de muncă, reorientând tot mai mult vectorul migraĠiei de muncă din Republica Moldova din est spre vest. ùi în direcĠia vest se observă o migraĠie permanentă impunătoare. Astfel, în anii 1990-1996 în Ġările vestice au plecat din republică 69,6 mii persoane, iar au venit úi s-au stabilit cu traiul în Republica Moldova 6,7 mii, soldul migratoriu fiind de 52,9 mii persoane. Marea majoritate celor plecaĠi au emigrat în Israel (44,3 mii persoane), SUA (15,7 mii persoane), Germania (12,2 mii persoane).

Tabelul 1 EmigraĠia din Republica Moldova dupăĠara de destinaĠie (conform datelor MAI al Republicii Molodva), persoane PlecaĠi 1985 1990 1995 1996 1997 1998 din Moldova 533 16776 5432 4720 5503 4783 Din aceútia în: Australia - 48 43 33 8 6

140 Bulgaria - - 3 8 42 45 Canada - 178 47 48 61 32 Germania 293 634 1625 1286 2419 1406 Grecia - 3 5 1 3 2 Israel 193 15230 2266 1762 1193 784 Polonia - 1 11 8 13 6 România 9 2 7 8 28 15 SUA 8 672 1379 1482 1314 1350 Alte Ġări 30 8 46 84 422 1137 Sursa: DASS

În linii generale, migraĠia înternaĠională contemporană poate fi defi- nită ca o deplasare pendulatorie a forĠei de muncă între reúedinĠa (Ġara de origine) úi locul de muncă (Ġara de primire). Prima se caracterizează printr-un grad mai redus de dezvoltare economică, o pondere ridicată a tineretului úi a populaĠiei apte de muncă în totalul populaĠiei, absenĠa po- sibilităĠilor de utilizare pe plan naĠional a forĠei de muncă disponibile, ab- senĠa eforturilor de investiĠii, úi, deci, de creare a unor noi locuri de mun- Fă. Prin urmare, condiĠia necesară úi suficientă ca migraĠia să aibă loc constă în existenĠa într-o Ġară a unei cantităĠi de forĠă de muncă "disponibile", a unor agenĠi economici dintr-o altăĠară care să aibă nevoie de forĠă de muncă, iar aceasta să fie dispusă să se deplaseze spre aceste locuri de muncă. Toate aceste condiĠii sunt prezente în Republica Moldova. Timp de 10 ani de tranziĠie potenĠialul de muncă nu s-a redus esenĠial, iar excesul de ofertă de muncă a crescut substanĠial în urma disponibilizări- lor în masă datorate procesului de privatizare úi a crizei economice. Pers- pective mari de absorbĠie de către economia naĠională a acestui exces de ofertă de muncă nu se aúteaptă. Cu toate acestea, rata oficială a úomajului oscilează în jurul nivelului de 2% - un nivel extrem de mic pentru o economie aflată în criză. Nici cifra de 11,5% - cel mai mare nivel al ratei úo- majului declarată oficial nu poate corela cu amploarea declinului economic timp de 10 ani estimat la 66% din anul 1990. Prin urmare, o mare parte din forĠa de muncă disponibilizată care nu este la evidenĠă, îúi gă- seúte sursa sa de existenĠă fie în sectorul subteran al economiei, fie ple- când peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

141 Printre cele mai notabile fenomene în cadrul migraĠiei forĠei de mun- Fă din Republica Moldova din zilele noastre pot fi numite: a) migraĠia extrem de rapidă a specialiútilor cu înaltă calificare, atât din Ġările dezvoltate, cât úi din Ġările în curs de dezvoltare, ca urmare a úo- majului, cu toate consecinĠele care decurg de aici; b) extinderea migraĠiei clandestine. MigraĠia internaĠională a forĠei de muncă de o calificare înaltă – tră- Vătură actuală a forĠei de muncă, cunoscută sub denumirea de "brain drain" - evocă clar la origine o pierdere a capitalului intelectual. Repub- lica Moldova a moútenit din epoca "construcĠiei socialiste" un potenĠial uman destul de bun din punct de vedere al calităĠii lui. Ba mai mult, pe parcursul tranziĠiei economice posibilităĠile de dezvoltare a lui au crescut, prin deschderea mai multor instituĠii private de învăĠământ mediu úi superior. Actualmente în aceste instituĠii de învăĠământ îúi fac studiile circa 79 mii de studenĠi din care doar fiecare al 8-lea îúi găseúte de lucru în Ġară. În afară de aceútia, o parte din tinerii republicii îúi fac studiile în Ro- mânia. Nerelalizându-se în Ġară, din cauza lipsei unui loc de muncă atractiv, ei pleacă definitiv peste hotare. Trebuie de menĠionat faptul că pleacă cei mai buni. Astfel, Republica Moldova se transformă treptat într-un de furnizor de forĠă de muncă calificată pentru alte Ġări în detrimentul său. În aceste condiĠii, degradarea potenĠialului uman din republică este evidentă, fiind condiĠionatăúi de alte fenomene, precum corupĠia în învă- Ġământ, promovarea mediocrităĠilor, lipsa exigenĠelor faĠă de calitatea pregătirii cadrelor profesionale etc. În condiĠiile în care forĠa de muncă calificată nu se poate realiza pe deplin acasă, iar economia republicii nu-i poate găsi o utilizare adecvată, úi o remunerare respectivă, această "pierdere de capital uman" poate jus- tificată. Capitalul uman, asemeni capitalului fizic are proprietatea de a se deprecia, necesitând investiĠii permanente de amortizare. Pentru resursele de muncă, aceste investiĠii sunt concretizate în diferite măsuri de ridicare a calificării, studii, dar nu în ultimul rând, úi în utilizarea forĠei de muncă respective după menirea ei. Dacă forĠa de muncă nu este utilizată, ea oricum îúi pierde calificarea. Prin urmare, emigrarea forĠei de muncă calificate poate fi considerată, în acelaúi timp, drept o păstrare a potenĠialului ei.

142 Fenomenul de "exod al creierilor" devine un fenomen destul de răs- pândit în republică, fiind stimulat úi prin starea de spirit al tinerilor care nu-úi mai leagă viitorul lor de Republica Moldova. Această lipsă de pat- riotism a tineretului este condiĠionată nu numai de criza economică din republică, ci úi de crizele politice frecvente, de atitudinea indiferentă a autorităĠilor faĠă de problema în cauză, care vin la putere, în primul rând, pentru a-úi rezolva problemele lor personale úi nu ale societăĠii. Degrada- rea potenĠialului uman condiĠionează dezechilibre deosebit de grave úi Găunătoare actualei tranziĠii, relansării economice, viitorului Ġării, de aceea problema "exodului creierilor" nu trebuie ignorată de autorităĠi. Lipsa unor măsuri din partea statului privind "exodul creierilor" vor di- minua esenĠial úansele de ieúire din criză. Emigrarea forĠei de muncă poate avea loc chiar úi în rândul persoanelor care au un loc de muncă în Ġară, cauza economică principală a emigrării fiind diferenĠele dintre nivelele naĠionale ale salariului. Nivelul scăzut al salariilor în Ġările slab dezvoltate din punct de vedere industrial, determină o parte din muncitori să emigreze în Ġările dezvoltate, unde salariile sunt inferioare salariului mediu al lucrătorilor autohtoni, dar su- perioare celor din patria lor. Criza economică din Republica Moldova a condus la o scădere drastică a salariilor reale ale lucrătorilor, astfel încât nivelul lor se plasează pe ultimul loc atât în Ġările din Europa, cât úi în Ġă- rile CSI. Deseori aceste salarii su sunt în stare să acopere nici minimul necesar de subzistenĠă fiziologică ale indivizilor. Salariile mici úi lipsa unor perspective de creútere a lor de asemenea este o cauză a creúterii migraĠiei internaĠionale a forĠei de muncă din republică. Pentru determinarea cauzelor migraĠiei internaĠionale a forĠei de muncă, ea poate fi privită din două puncte de vedere: din punct de vedere al individului (abordare individuală), úi din punct de vedere al migranĠilor priviĠi ca o categorie socială (abordare structurală). Abordarea individuală priveúte fiecare migrant ca un individ cu un comportament raĠional care evaluează situaĠiile posibile de ocupare de acasăúi de peste hotare, úi alege combinaĠia optimă – nivelul salariului, impozitele, perspectivele de angajare úi de realizare profesională, costul transportului etc. Aceasta se numeúte abordarea „capitalului uman” întrucât fiecare decizie a individului de a emigra poate fi considerată drept o investiĠie în capitalul uman. Luând această decizie, individul

143 compară, pe de o parte, costurile, atât materiale cât úi morale, pe care le suportă (mărimea investiĠiei) în procesul emigrării, iar pe de altă parte, câútigurile pe care le poate avea în urma acestei migraĠii (diferenĠa dintre salarii, creúterea bunăstării, satisfacĠia morală, realizarea profesională etc.). Abordarea structurală priveúte soarta migranĠilor determinată în ultimă instanĠă de circumstanĠele cu care ei se confruntă. Fiecare migrează în cadrul unor structuri sociale, economice úi politice care îi conduc viaĠa. ExplicaĠia structurală include populaĠia constrânsă de anumite libertăĠi, de exemplu, sau făUă loc de muncă. Unul din cele mai relevante exemple de fuziune între cele două abor- Gări poate fi ilustrat pe migraĠia în reĠea – unde migranĠii mai vechi îi ajută pe cei ce urmează să caute úi să găsească un loc de muncă. Aceste reĠele adesea încep cu o alegere individuală. Când individul a avut succes, acestea încurajează migraĠia. Exemple similare se observă practic în toate localităĠile republicii, care se "specializează" pe anumite Ġări. În cazul când o persoană, mai curajoasă úi mai ambiĠioasă a avut un succes în Făutarea unui loc de muncă peste hotare, la plecarea următoare el este în- soĠit úi de consătenii săi. Un aspect negativ al migraĠiei forĠei de muncă specific Republicii Moldova poate fi considerat úi decalificarea forĠei de muncă. De regulă, majoritatea persoanelor care emigrează în căutarea forĠei de muncă, avănd o pregătire profesională destul de înaltă, úe angajează la munci sezoniere, necalificate,. Aceste persoane, activând mai mult timp la aceste munci, îúi pierd calificarea. Din cele 11 mii de învăĠători care au păUăsit locurile lor de muncă din cauza salariilor mici úi a întârzierilor salariale, o mare parte lucrează peste hotare la munci necalificate. PuĠine din aceste persoane se vor mai întoarce la úcoli. Asemenea cazuri pot fi întâlnite úi printre medici, ingineri, cercetători útiinĠifici úi alte categorii profesionale ce necesită investiĠii mari în pregătirea lor. Ignorarea acestui fenomen de Fătre factorii de decizie poate conduce la o criză intelectuală, depăúirea Făreia va necesita o perioadă cu mult mai îndelungată, decât redresarea economică din republică. Un aspect îngrijorător legat de migraĠia internaĠională de muncă este extinderea migraĠiei clandestine. Majoritatea persoanelor care pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă pleacă, de regulă, în mod ilegal,

144 prin intermediul vizelor turistice. Angajându-se, aceste persoane completează piaĠa duală a muncii din Ġările primitoare, stimulând în aceste Ġări dezvoltarea sectorului tenebru, iar uneori úi cel criminal. MigraĠia clandestină este o problemă nu numai a Ġărilor primitoare, ci úi a autorităĠilor noastre, care sunt obilgate să protejeze cetăĠenii săi nu numai acasă ci úi peste hotare. Pe lângă extinderea sectorului tenebru, migraĠia clandestină generază úi anumite tensiuni pe piaĠa muncii, deoarece lucrătorii migranĠi, fiind de acord să lucreze la un salariu mai mic decât cel de pe piaĠă ocupă locurile lucrătorilor autohtoni. Riscurile sociale, de pierdere a capacităĠii de muncă, suportate de migranĠii ilegali sunt forte mari, iar evitarea lor este deseori incertă. Totodată, rolul economic úi social al migraĠiei externe este úi benefic. El constă, în principal, în satisfacerea necesităĠilor suplimentare de forĠă de muncă a unor ramuri ale economiei naĠionale din Ġările primitoare, în care, datorită specificului stucturii producĠiei, deficitul este deosebit de mare. Aceste ramuri sunt: construcĠiile úi lucrările publice, almen-taĠia publică, deservirea casnică etc., adică ramurile care necesită un număr mare de lucrători necalificaĠi. Faptul că numărul lucrătorilor auto-htoni ocupaĠi în una din ramurile menĠionate mai sus scade úi creúte cel al lucrătorilor imigranĠi, demonstrează că acestora din urmă li se dă de lucru tocmai în sectoarele din care de regulă populaĠia indigenă se retrage. Are loc un proces de diviziune internaĠională a muncii, condi- Ġionat de globalizarea economiei. MigraĠia externă a forĠei de muncă este beneficăúi pentru economia Republicii Moldova. În condiĠiile unei crize economice profunde, cu un úomaj în creútere, venituri mici úi posibilităĠi aproape nule de ieúire din această situaĠie, migraĠia externă se prezintă ca o sursă esenĠială de so- luĠionare a problemelor de asigurare a unui trai decent pentru o mare parte a locuitorilor republicii. Mijloacele băneúti venite în republică în rezultatul migraĠiei externe, ridică simĠitor bunăstarea unei mari păUĠi ai populaĠiei. În acelaúi timp, prin creúterea consumului ea stimulează creú- terea cererii agregate, asigurând condiĠii favorabile de creútere economi- Fă. Totodată, aceste mijloace băneúti care vin în Ġară, sunt în valută forte compensează într-o oarecare măsură deficitul balanĠei comerciale, contribuind astfel la asigurarea stabilităĠii a monedei naĠionale. După unele estimări, pe parcursul anului 2000 în republică în urma migraĠiei de mun-

145 Fă au venit 250 mln. USD. Cu alte cuvinte, soldul negativ al comerĠului exterior este compensat de exportul de forĠă de muncă, care, de asemenea, poate fi considerat o valoare similară bunurilor de consum úi inves- tiĠionale. Un alt factor benefic al migraĠiei externe a forĠei de muncă pentru Republica Moldova este úi cel educativ. Una din cele mai dificile probleme cu care se confruntă republica în condiĠiile tranziĠiei este schim- barea comportamentului economic al populaĠiei úi adaptarea lui noilor exigenĠe adecvate economiei de piaĠă. MigraĠia externă contribuie în mod direct la adaptarea forĠei de muncă noilor condiĠii economice. Persoanele plecate peste hotare la lucru nu numai că îúi ridică bunăstarea sa, ci úi capăWă deprinderi de lucru noi, specifice condiĠiilor unei economii de piaĠă, pe care, utilizându-le acasă, contribuie la consolidarea relaĠiilor de piaĠăúi la reducerea perioadei de tranziĠie economică. În concluzie, putem spune că migraĠia internaĠională a forĠei de mun- Fă nu este nici fenomen negativ, nici fenomen pozitiv. El este un fenomen firesc, condiĠionat de procesul de globalizare a economiei, ce ia o amploare tot mai mare în ultimul timp. Fenomenul migraĠiei internaĠionale a forĠei de muncă are o răspândire destul de mare în lume. Cu acest fenomen s-au confruntat practic toate Ġările cu o economie de piaĠă. Multe din ele au profitat din ea cu mulĠi ani mai târziu. De exemplu, majoritatea investiĠiilor străine din China din perioada actuală, sunt făcute de dias- pora chineză, care a emigrat mai mulĠi ani în urmă. Un rol important în evoluĠia migraĠiei externe din diferite Ġări îl are atitudinea autorităĠilor faĠă de acest fenomen. Unele Ġări facilitează emi- graĠia forĠei de muncă autohtonă sau, dimpotrivă, iau măsuri prohibitive în această privinĠă, altele facilitează libera circulaĠie a forĠei de muncă pe baza unor înĠelegeri interstatale sau duc o politică de atragere a emi- granĠilor, aúa cum este cazul, în prezent, în majoritatea Ġărilor Europei, Canada úi SUA. În ceea ce priveúte atitudinea autorităĠilor Republicii Moldova faĠă de migraĠia, se observă o poziĠie incertă. Cu toate că Republica Moldova dispune de un cadru instituĠional-legislativ ce reglementează migraĠia el nu corespunde exigenĠelor contemporane. Cu toate că guvernul a între- prins unele măsuri în ceea ce priveúte reglementarea migraĠiei de muncă, aceste măsuri par a fi destul de nehotărâte, comparativ cu amploarea pro-

146 cesului migraĠional ce are loc în republică. Oficial, Republica Moldova a semnat tratate bilaterale privind activitatea de muncăúi protecĠia socială cu Rusia, Bielarusi, Israel úi Cehia. Se duc tratative cu Grecia úi Italia, iar în perspectivăúi cu alte Ġări. Cu toate acestea, multe persoane pleacă peste hotare în căutatea unui loc de muncă clandestin, apelând la multiplele firme ce prestează asemenea servicii, expunându-se la diverse riscuri legate de acest fenomen. Politica actuală de ocupare a forĠei de muncă trebuie să se implice cât mai activ în acest proces, reglementându-l, úi minimizându-i riscurile posibile, astfel, asigurând o utilizare cât mai eficientă a potenĠialului uman din republicăúi, totodată, contribuind úi la dezvoltarea ulterioară a potenĠialului uman.

147 MITUIREA ÎN REGLEMENTAREA LEGISLAğIEI PENALE A FEDERAğIEI RUSE: ASPECT COMPARATIV

Emilia VISTERNICEANU Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de útiinĠe politice úi administrative lector

Fenomenul mituirii, lezând considerabil interesele statale úi obúteúti ale cetăĠenilor deformează rapid ordinea instituită în societate úi permite persoanelor cu funcĠii de răspundere să încalce interesele aparatului statal. Prin acĠiunile sale criminale aceúti salariaĠi deseori frânează realizarea unor proiecte masive la nivelul statului. Iată de ce acĠiunile criminale ale reprezentanĠilor organelor de stat úi persoanelor cu funcĠii de răspun- dere (mituirea, abuzul de putere úi abuzul de serviciu, etc.) sunt interzise úi trebuie sancĠionate penal. Art.290 Codul Penal a FederaĠiei Ruse (CPFR) prevede: luarea de mită a persoanelor cu funcĠii de răspundere personal sau prin mijlocitorul mituirii în forma banilor, hârtiilor de valoare, alte beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial pentru acĠiuni (inacĠiuni) în interesul mituitorului sau persoanelor reprezentate de el, dacă aceste acĠiuni (inacĠiuni) intră în atribuĠiile sale de serviciu sau în virtutea funcĠiei sale de serviciu poate contribui la aceste acĠiuni (inacĠiuni), precum úi pentru protecĠia în serviciu – se pedepseúte cu amendă în sumă de la 700-1000 salarii minimale sau a unui alt venit a celui condamnat pentru o perioadă de 7 luni – 1 an au cu privaĠiune de libertate pe un termen de 5 ani cu interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcĠii sau de a exercita o anumită activitate pâ- Qă la trei ani. Al. II: Luarea mitei de persoane cu funcĠie de răspundere pentru acĠi- uni ilegale (inacĠiuni) – se pedepseúte cu privaĠiune de libertate de la 3-7 ani cu interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcĠii sau de a exercita o anumită activitate până la 3 ani. AcĠiunile prevăzute de al. I úi II a prezentului articol săvârúite de persoana ce ocupă o funcĠie de stat în Fe-

148 deraĠia Rusă cât úi úeful organelor de autoadministrare locală – pedepsesc cu privaĠiune de libertate de la 5-10 ani cu interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcĠii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani. AcĠiunile, prevăzute la al. I, II, III a prezentului articol, dacă au fost săvârúite: 1. de un grup de persoane cu înĠelegere prealabilă sau de un grup organizat; 2. în repetate rânduri; 3. cu extorcarea mitei; 4. în proporĠii mari; se pedepsesc cu privaĠiune de libertate de la 7-12 ani cu sau făUă con- fiscarea averii. Notă: se consideră mită în proporĠii mari suma banilor, costul hârtii- lor de valoare, altor beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial, care depăúHúte 30 salarii minimale. Mituirea este un termen juridic, care în literatura legislaĠiei ruse105 întruneúte două componenĠe independente de infracĠiuni, contra puterii de stat, interesele ei úi serviciu în organele de conducere locală – luarea úi darea de mită. Spre deosebire de Codul Penal al Republicii Moldova, care în calitate de a treia componenĠă independentă prevede úi mijlocirea mituirii în legea penală a FederaĠiei Ruse problemele ce Ġin de calificarea acĠiunilor mijlocitorului se soluĠionează în cadrul art.291 CPFR (darea de mită). Din analiza practicii judiciare rezultă două forme de bază a luării de mită, unde prima constă în primirea nemijlocită de către persoanele cu funcĠii de răspundere a obiectului mitei. A doua formă se manifestă într-un cadru legal – cumulare, remuneraĠii permanente în baza acordului, contractului, premii. LegislaĠia determină obiectul mitei în forma banilor, hârtiilor de valoare, altor beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial. Sub noĠiunea de „bani” (valută) legea înĠelege atât semnele băneúti ruse, cât úi străine care se află în rate financiare la momentul săvârúirii in- fracĠiunii. În conformitate cu art.142 CCFR, hârtia de valoare este definită ca document autentificat cu respectarea formei cuvenite úi rechizitelor ne-

105 Conform Codului Penal al FederaĠiei Ruse, adoptat în 1997.

149 cesare, ce atestă un drept patrimonial, realizarea sau transmiterea cărei este posibilă numai la prezentarea acesteia. CPFR la hârtia de valoare atribuie: obligaĠia de stat, de exemplu, creditul bancar, obligaĠia, cambia, cecul, certificatul de depozit úi de casă, cărticica bancară, acĠiuni, hârtii de privatizare, etc. în baza „Legii cu privire la hârtiile de valoare” (art.143). Sub „alte beneficii” trebuie înĠelese orice obiecte de preĠ material, inclusiv úi cele valutare în conformitate cu legea „Despre reglementarea valutarăúi controlul valutar” de la 09 septembrie 1992. Obiectul generic al luării de mită poate fi determinat ca totalitatea relaĠiilor sociale, care asigură activitatea normalăúi legală, a organelor de stat. InfracĠiunile prevăzute de art. 290 CPFR atentează la infracĠiunea úi prestigiul organelor de stat, interesele aparatului statal etc. În categoria organelor puterii sunt incluse toate structurile de conducere: de la Duma de Stat úi Sovietul Federal a FederaĠiei Ruse până la conducerea locală (ca dumele locale). În cazuri aparte ca luare de mită poate fi calificatăúi oferirea bunurilor patrimoniale nu persoanei cu funcĠii de răspundere, ci rudelor sale. Vom fi în prezenĠa acestei componenĠe, atunci când vor fi întrunite două condiĠii: 1. Remunerarea se oferă rudelor celui vinovat cu acordul lui; 2. Folosirea de ultimul a situaĠiei sale de serviciu. Codul penal ne vorbeúte despre luarea mitei de persoanele cu funcĠii de răspundere personal sau prin mijlocitor. Trebuie, deci, de menĠionat că subiectul oficial înĠelege că primeúte mita pentru săvârúirea unor anumite acĠiuni, folosindu-se de situaĠia sa de serviciu, în interesul celui de la care ia mita. Doctrina rusă106 tratează noĠiunea folosirii situaĠiei de serviciu a persoanei cu funcĠie de răspundere triplu: - ca acĠiuni (inacĠiuni) care intră în atribuĠiile sale de serviciu, sau care contribuie la astfel de acĠiuni (se crede că prin intermediul altor sub- iecĠi implicaĠi sau protecĠia în interes de serviciu). Această formă mai frecvent răspândită, presupune săvârúirea în schimbul mitei, a acĠiunilor, care cuprind limitele atribuĠiilor úi funcĠiilor sale (de exemplu, primirea,

106 ɄɨɦɦɟɧɬɚɪɢɣɤɍɝɨɥɨɜɧɨɦɭɄɨɞɟɤɫɭɊɨɫɫɢɣɫɤɨɣɎɟɞɟɪɚɰɢɢ. Ɉɫɨɛɟɧɧɚɹ ɑɚɫɬɶ. / ɉɨɞɨɛɳɟɣɪɟɞɚɤɰɢɢɘɂ. ɋɤɭɪɚɬɨɜɚ - Ɇɨɫɤɜɚ, 1996

150 concedierea, transferul la alt lucru, efectuată neîntemeiat úi legal sau ne- efectuarea reviziei úi inventarierii valorilor materiale în cazurile obliga- torii, tăinuirea viciilor etc.). - folosirea excesivă a situaĠiei sale de serviciu (adică legături cu alte persoane oficiale, care nu se află în subordonarea primului úi posibilitatea acĠionării asupra lui cu autoritatea ce o are). - Codul Penal al RSFSR din 1960 se folosea pe poziĠia interpretării exanstive a celui de-al treilea semn. Hotărârea Plenului Judecătoriei Sup- reme din 30 martie 1990, despre cazurile cu privire la mituire indică că subiectul luării de mită poate fi úi acea persoană cu funcĠii de răspundere, care, însă, nu are atribuĠii pentru îndeplinirea în interesele mituitorului a acĠiunilor respective, însă în virtutea funcĠiilor sale, poate lua măsuri în vederea săvârúirii acĠiunilor cerute de către alte persoane cu funcĠii de ră- spundere. Noul cod penal nu indică asupra necesităĠii acordului prealabil între mituitor úi mituit, ci despre timpul luării-dării de mită. Aceste întrebări au o importanĠă primordială, pentru această componenĠă. În teorie úi practică mulĠi ani au existat diverse contraverse úi opinii. Iată de ce în Hotărârea Plenarei Judecătoriei Supreme este indicat: instanĠa de judecată trebuie să stabileascăúi să reflecte în sentinĠă, pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea Făror acĠiuni în interesele mituitorului a fost luată mita. Subiectul acestei infracĠiuni este numai persoana cu funcĠii de răs- pundere, care în afară de condiĠiile generale cerute pentru săvârúirea in- fracĠiunii mai are úi unele calităĠi speciale. Ele se atribuie la îndeplinirea permanentă, temporară sau după indicaĠie specială a funcĠiilor, care re- zultă din situaĠia sa de serviciu, sau postul în care el este numit la in- dicaĠia úefului ierarhic superior. Drept subiect a acestei componenĠe sunt consideraĠi două categorii de funcĠionari: 1. Persoane cu funcĠii de răspundere care îndeplinesc funcĠii de re- prezentant al puterii sau care execută funcĠii organizaĠional-executive, administrativ-dispozitive în organele de stat, de conducere locală, instituĠii de stat úi municipale (precum úi în forĠele aeriene a FederaĠiei Ruse, alte formaĠiuni militare). La această categorie se atribuie deputaĠii poporului, preúedinĠii úi vice-preúedinĠii, judecătorii, procurorii, anchetatorii, arbitrii, lucrătorii miliĠiei, inspectorii de stat, controlorii etc.

151 2. Persoanele care exercită temporar sau permanent funcĠii de conducere sau altele de acest fel. SubiecĠi a infracĠiunii pot fi persoanele, care execută astfel de funcĠii în ordinea realizării funcĠiilor atribuite de organele sau persoanele special atribuite. Nu sunt subiecĠi acei lucrători ai întreprinderilor úi organizaĠiilor de stat úi municipale, care execută obligaĠii strict profesionale sau tehnice. Dacă, însă, paralel cu executare obligaĠiilor sus-menĠionate mai sunt atribuite úi cu funcĠii organizaĠional-executive úi administrativ-dispozitive, în cazurile acestor, el poate fi tras la răspundere pentru luarea de mită (de exemplu, medicul pentru abuzul de serviciu, legat de eliberarea cer- tificatelor medicale de enfacitate a muncii; profesorul ca membru al comisiei de examinare sau calificare). Trebuie de avut, însă, în vedere că, persoana, care temporar execută obligaĠiile pentru o funcĠie anumită sau care realizează împuterniciri speciale poate fi subiect a luării de mită cu condiĠia că obligaĠiile indicate îi sunt atribuite în ordine legală. Semnele calificative a luării de mită (art.290 al Codului Penal al FederaĠiei Ruse) Gradul de pericol social al luării de mită sporeúte în cazul: 1. Luării de mită pentru acĠiuni ilegale (al. II, art.290 CPFR); 2. Luarea de mită, comisă de o persoană, care ocupă o funcĠie de stat în FederaĠia Rusă, sau o altă funcĠie oficială inclusiv úi primarul organelor de conducere locală (al. III, art.290 CPFR). Primul semn trebuie interpretat dublu: 1. Persoana cu funcĠii de răspundere comite pentru mită anumite ac- Ġiuni ilegale, care, însă, nu constituie infracĠiuni (acordarea spaĠiului lo- cativ în afara rândului; nepedepsirea absenĠelor nemotivate; apariĠia la lucru în stare de ebrietate etc.). Aúa acĠiuni ridică gradul pericolului mituirii, însă, nu cer o calificare suplimentară. Cele săvârúite se încadrează totalmente în al. II a art. 290 CPFR. 2. Pentru mită persoanele cu funcĠii de răspundere săvârúesc fapta criminală. În Hotărârea Judecătoriei Supreme a URSS din 1990 „Cu privire la mituire” se explică că responsabilitatea pentru mituire nu exclude paralel atragerea la răspunderea penală pentru acĠiuni, care deúi sunt legate de mită, dar formează infracĠiuni independente (abuz de serviciu, coparticipare la sustrageri etc.). În asemenea cazuri cele săvârúite se ca- lifică în cumul.

152 Al doilea semn calificativ agravează răspunderea dacă mita este luată de o persoană cu o înaltă funcĠie de răspundere – în conformitate cu legea „Despre bazele serviciului de stat în FederaĠia Rusă”, cât úi con- ducătorul organului de autoadministrare locală (al. III, art.290 CPFR). Ca semne deosebit de agravante în cadrul art.290 CPFR apar: 1. Săvârúirea luării de mită de un grup de persoane în urma unei în- Ġelegeri prealabile; 2. În mod repetat; 3. Extorcarea mitei; 4. ProporĠii deosebit de mari a mitei (al. IV, art.290 CPFR). Primul semn are două forme úi va fi prezent atunci când mita va fi primită de două sau mai multe persoane cu funcĠii de răspundere dacă între ei până la luarea mitei a fost definitivat acordul despre primirea ei în grup. Pentru prezenĠa acestui semn sunt necesare un úir de condiĠii: 1. Între două sau mai multe persoane cu funcĠii de răspundere trebuie să fie încheiat „acordul” despre luarea mitei. 2. Acest acord trebuie să anticipeze primirea. 3. Fiecare din persoanele participante la acest acord va primi o parte din mită. Trebuie să se ia în consideraĠie că persoana care a primit mita făUă înĠelegere prealabilă cu altă persoană oficială, iar apoi îi transmite ul- timului o parte din ea în interesul mituitorului, poartă răspunderea pentru cumul de infracĠiuni: darea úi luarea de mită. Luarea mitei de un grup organizat se deosebeúte de forma precedentă prin aceea că în conformitate cu legea pentru primirea ei (sau primirea mai multor mite) persoanele cu funcĠii de răspundere se unesc într-un grup statornic (art.45 CPFR). Toate celelalte semne, specifice luării de mită de un grup de persoane săvârúită în urma înĠelegerii prealabile se atribuie úi la luarea ei de un grup organizat. Al doilea semn, a fost interpretat conform CPFR din 1960 din două puncte de vedere: ca luare de mită nu mai puĠin de două ori, dacă nu a expirat termenele prescripĠiei atragerii la răspundere penală pentru luarea anterioară, sau primirea concomitentă a mitei de la mai multe persoane dacă în interesul fiecărui din mituitori s-au săvârúit acĠiuni separate. Dacă mita a fost primită în câteva rate pentru executarea (sau ne- executarea) unei acĠiuni în interesul mituitorului, nu va fi prezent semnul

153 Văvârúirii repetate, cât úi primirea ei de la câteva persoane, însă, pentru Văvârúirea aceleiaúi acĠiuni (inacĠiuni). Al treilea semn – extoarcerea mitei, este prezent în acele cazuri când persoana cu funcĠii de răspundere cere mita sub influenĠa săvârúirii ac- Ġiunilor care încalcă interesele legale a mituitorului sau atunci când ultimul cere aúa condiĠii, că el este nevoit să dea mită, pentru a înceta sau a stopa încălcarea intereselor sale legale. La fel ca úi în Republica Moldova, teoria dreptului penal deosebeúte două forme ale realizării extorcării mitei: deschisăúi născută, ale căror caracteristici sunt similare cu cele descrise în cadrul secĠiunii: semnele calificate ale luării de mită. Al patrulea semn – proporĠiile mari ale mitei este direct indicat în nota la art.290 CPFR. Conform ei, proporĠiile mari ale mitei se recunosc sumele de bani, valoarea hârtiilor de valoare, altor beneficii sau avantaje cu caracter patrimonial, care depăúesc trei sute salarii minime, stabilite de legislaĠia rusă la momentul săvârúiri infracĠiunii. Norma dării de mită este cuprinsă în art.291 CPFR úi ca úi în dis- poziĠia normei art.188 din Codul Penal al Republicii Moldova, conĠinu- turile ei nu se explică. Legea determină atenuarea respectivă ca darea de mită persoanei cu funcĠii de răspundere personal sau prin mijlocitor. Obiectul nemijlocit úi de grup coincide cu semnele analogice a com- ponenĠei luării de mită. Legea ne vorbeúte despre aceea că mita poate fi înmânată personal sau prin mijlocitor. În legătură cu aceasta, apare întrebarea despre calificarea acĠiunilor mijlocitorului, pentru că în comparaĠie cu Codul Penal al URSS din 1960 úi Codul Penal al Republicii Moldova (azi în vigoare), noul CPFR nu prevede în calitate de componenĠă independentă mijlocirea mituirii. În esenĠă, aici sunt posibile două opĠiuni. Dacă mijlocitorul nu este cunoscut cu caracterul úi destinaĠia obiectului transmis (de exemplu, transmiterea la rugămintea cuiva a banilor în calitate de întoarcere a împrumutului, datoriei), atunci întrebarea despre responsabilitatea mijlocitorului decade. Dacă, însă, el a acĠionat conútient, acĠiunile sale for- mează coparticipare la darea mitei. De regulă, interesele mituitorului poartă un caracter personal. Plenara Judecătoriei Supreme în Hotărârea din 30 martie 1990, referitor la Codul Penal din 1960 a explicat că per-

154 soana cu funcĠii de răspundere, care a propus subalternului său să efectueze acĠiuni sau inacĠiuni dorite pe calea dării de mită altei persoane cu funcĠii de răspundere (probabil din altă organizaĠie, structură), poartă răs- pundere ca mituitor, iar funcĠionarul care s-a înĠeles despre îndeplinirea contra mitei a unor acĠiuni úi care a înmânat mita trebuie să poarte răs- pundere ca co-participant. Aici trebuie de luat în consideraĠie că subal- ternul persoanei cu funcĠia de răspundere a acĠionat nu în interesele personale, ci în interesul unei organizaĠii úi de aceea propunerea de a da mită se califică în baza art.291 CPFR úi nu ca coparticipare. Dacă, însă, func- Ġionarul, útiind despre caracterul misiunii de a transmite mita, acĠiunile sale trebuie calificate ca mijlocire (complicitate), la mituire. Motivele infracĠiunii date nu influenĠează asupra calificării. Acestea pot fi tendinĠa de a-úi satisface interesele sale, a soluĠiona anumite înt- rebări pe căi ilegale. Subiect a dării de mită poate fi orice persoană care la momentul săvârúirii infracĠiunii a atins vârsta de 16 ani. Semnele calificative sunt: a) darea mitei persoanei cu funcĠii răspundere pentru săvârúirea in- tenĠionată a acĠiunilor ilegale; b) darea de mită, săvârúită în mod repetat (al. II, art.291 CPFR). Primul semn calificativ are două opĠiuni: a) persoana (mituitorul) transmite mita mituitului pentru îndeplini- rea de el a acĠiunilor ilegale, care sunt încălcări, însă, nu constituie infrac- Ġiune. În acest caz răspunderea survine numai pentru semnul calificativ al Gării de mită; b) dacă însă acĠiunile ilegale ale mituitorului formează o componen- Ġă suplimentară de infracĠiune, mituitorul poartă răspundere pentru darea de mităúi coparticipare la infracĠiunea săvârúită. Al doilea semn calificativ, săvârúirea dării de mită în mod repetat, după conĠinut este analogic cu semnul respectiv al luării de mită. CPFR prevede două temeiuri de eliberare a mituitorului de răspun- dere penală: a) în cazul prezenĠei extorcării mitei din partea mituitorului; b) în cazul cererii benevole a mituitorului despre faptul dării de mită, adresată organului abilitat a intenta dosar penal (notă la art.291 CPFR).

155 În litera legii, în cazul cererii benevole de la răspundere penală se eliberează nu numai mituitorii, dar úi coparticipanĠii lor. Eliberarea mituitorului de răspundere penal din motive sus amintite nu înseamnă lipsa componenĠei de infracĠiune în acĠiunile acestor persoane. Ca úi în Re- publica Moldova ei nu pot fi recunoscuĠi, deci, ca parte văWămatăúi nu pot pretinde la întoarcerea bunurilor transmise lor în calitate de mită, deoarece cererea benevolă despre darea de mită paralel serveúte ca cerere despre luarea ei – în cazul denunĠului intenĠionat fals, cel vinovat este atras la răspundere penală în baza infracĠiunii de denunĠ fals.

156