Mbgjfmbnglfd,Dmfpgbm Bggm,Fmf
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA CENTRUL DE ANALIZĂ POLITICĂùI TEHNOLOGII SOCIALE “CAPTES” MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZĂ POLITICĂ) PARTEA XVI CHIùINĂU – 2001 1 MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea XVI. / USM. – Chiúinău, 2001. – 157 pag. În această culegere sînt examinate diferite probleme ale vieĠii so- cial-politice din Republica Moldova, relaĠiile statului moldav cu Ġă- rile vecine, fenomenul migraĠiei de muncă, combaterea mituirii, Sunt prezentate articole în care se analizează specificul alegerilor parlamentare (februarie 2001) úi prezidenĠiale (aprilie 2001) din Republica Moldova, rezultatele, strategiile úi tehnologiile electora- le, comportamentul politic al alegătorilor, rolul úi impactul mass- media în companiile electorale, aplicarea diferitor metode sociolo- gice úi politologice în studierea fenomenelor politice, etc. Materia- lele sunt dedicate studenĠilor, profesorilor, celor ce se interesează de útiinĠă politică contemporană. Coordonator Valeriu MOùNEAGA, doctor habilitat, profesor Recomandată pentru editare de Consiliul FacultăĠii de útiinĠe politice úi administrative Articolele apar în redacĠia autorilor © – Chiúinău, USM - 2001 2 S U M A R Belostecinic A., Confruntări de imagini politice în Parlamen- 5 Peru A. tara-2001: performanĠe úi eúecuri. ȻɭɥɨɜɚɆ. Ʉɜɨɩɪɨɫɭɨɯɚɪɚɤɬɟɪɢɫɬɢɤɟɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɨ- 12 ɝɨɩɨɜɟɞɟɧɢɹ (ɨɛɳɢɣɚɫɩɟɤɬ). Macovei A., MinorităĠile etnice în Republica Moldova: rea- 17 Svetlicinîi R. litate úi perspectivă. Margarint A. Un candidat independent la alegerile parla- 24 mentare (cazul Lapinschi). Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɉɚɪɥɚɦɟɧɬɫɤɢɟ (2001) ɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛ- 28 ɊɭɫɧɚɤȽ. ɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ: ɫɩɟɰɢɮɢɤɚ, ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵ, ɷɥɟɤɬɨɪɚɥɶɧɵɟɫɬɪɚɬɟɝɢɢɢɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ. Ɇɨɲɧɹɝɚȼ., ɉɪɟɡɢɞɟɧɬɫɤɢɟ (2001) ɜɵɛɨɪɵɜɊɟɫɩɭɛ- 90 ɊɭɫɧɚɤȽ., ɥɢɤɟɆɨɥɞɨɜɚ: ɪɟɡɭɥɶɬɚɬɵɢɬɟɯɧɨɥɨɝɢɢ. ɌɭɪɤɨɌ. Ɇɨɲɧɹɝɚȼ. Ɍɪɭɞɨɜɚɹ ɦɢɝɪɚɰɢɹ ɢ ɭɝɪɨɡɵ ɛɟɡɨɩɚɫɧɨ- 108 ɫɬɢ: ɨɛɳɢɟɚɫɩɟɤɬɵ Rusnac Gh., Alegerile parlamentare (2001) úi reflectarea 112 Solomon C. campaniei electorale în ziarele guvernamen- tale “Moldova Suverană” úi “Nezavisimaia Moldova”. Solomon C. RelaĠiile interguvernamentale între Republica 121 Moldova úi România. Tanasă R. Rolul antipropagandei în campania electorală 131 (Electorala - 2001). 3 Vaculovschi D. Fenomenul migraĠiei forĠei de muncă: Moldo- 138 va în perioada actuală. Visterniceanu E. Mituirea în reglementarea legislaĠiei penale a 148 FederaĠiei Ruse: aspect comparativ. 4 CONFRUNTĂRI DE IMAGINI POLITICE ÎN PARLAMENTARA-2001: PERFORMANğE ùI (ùECURI Ala BELOSTECINIC Republica Moldova, Chiúinău Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de relaĠii internaĠionale, ùtiinĠe politice úi administrative Doctor, conferenĠiar Aurelia PERU Republica Moldova, Chiúinău comentator politic TV ConsecinĠele confruntărilor electorale din februarie - martie 2001 au schimbat esenĠial structura eschierului politic moldovenesc, cît si imagi- nea protagoniútilor puterii autohtone. Astfel, după un interval de 10 ani – din 23 august 1991, cînd prin decizia Prezidiumului de atunci activitatea PCM este interzisă, în alegerile anticipate din 25 februarie, racolînd 50,2% din sufrajii, partidul comuniútilor se converteúte din nou în partid al puterii. Este marele paradox al evoluĠiei valorilor democratice în spa- Ġiul politic moldovenesc. Pe cale democratică pe olimpul puterii revine spectaculos un partid istoric totalitar. Aceasta fiind voinĠa electoratului într-o societate compromisă printr-o pauperizare ascendentă vis-s-vis de proliferarea economiei tenebre úi a coruperii guvernanĠilor. După cum afirma, Ion Heliade-Rădulescu, în studiul său “Echilibru între analize”1. De acest deziderat a profitat electoratul multietnic din Moldova. Pentru a avea o imagine asupra dimensiunii corpului electoral, vom re- marca că la o populaĠie de peste 4 milioane locuitori există 2.379.491 de alegători. La urnele de vot s-au prezentat 67,52% de alegători. Lupta pentru putere a scos în prim plan antagoniumul – periodic ca- muflat – dintre liderii principalelor subiecĠi electorali: PCM (V.Voronin), “AlianĠa Bragiú” (Bragiú), PPCD (Roúca), Partidul democrat, a cărui sig- 1 Heliade-Rădulescu I. Echilibru între analize . – Bucureúti, 1997, p.404 5 Oă electorală a devenit, contrar tradiĠiilor, nu preúedintele partidului Dia- cov, ci ex-premierul I.Sturza. Dacă ar fi să acredităm, prin analogie, sin- tagma politologului Francois Borella – despre partide ”maúini electorale”, acesta din urmă Ion Sturza avea mai multe priorităĠi vis-à-vis de liderul partidului pentru a controla úi a copta enerjia populară. Din acest punct de vedere, susĠine Borella, un astfel de personaj politic ar fi privit úi ca un revelator úi accelerator socio-politic, sau “frînă la schimbare”2. O “frînă la schimbare“ a imaginii Partidului Popular Creútin Democrat, dar úi a li- derului acestei formaĠiuni politice, suspectat de o parte din segmentul său electoral tradiĠional pentru pactizare politică cu fracĠiunea comunistă în parlamentul precedent (noiembrie 1999), în scopul acordării moĠiunii de neîncredere guvernului AlianĠei pentru DemocraĠie úi Reforme, úi a pre- mierului Partidului Democrat I.Sturza, devine generalul N.Alexei, una dintre cele mai amplu mediatizate personalităĠi în această perioadă graĠie dezvăluirilor publice, inclusiv prin intermediul TVM, a unor cazuri spec- taculoase de corupere a puterii în exerciĠiu. Mai tărziu aceste declaraĠii vor vi inserate în bestsellerul electoralei moldoveneĠi 2001 “Cartea neag- Uă a copupĠiei”, lansată úi difuzată de către PPCD. Astfel, generalul Alexei, “încadrăndu-se” excepĠional în matricea-cliúeu a liderului lup- Wător, liderului militar, una dintre cele 8 cliúee de imagini, stipulate în clasificarea politilogilor3. Dacă ar fi să generalizăm expunerile anterioare, vis-à-vis de rolul acestor 2 personaje politice, în confruntarea partidelor pe care le repre- zintă, úi care s-au aflat pe prima linie a băWăliilor electorale, ajungem la o mai veche axiomă, lansată de sociologul Roberto Michels despre aspec- tul ”personalizării” partidului politic în scopul accederii la putere. Idee pe care o perpetuiază în continuare úi Max Weber, dar cu mici deplasări de accente: ”Obiectul său (al partidului) este de a asigura puterea pentru conducătorii săi în sînul unui grup instituĠionalizat în scopul realizării unui ideal sau obĠinerii de avantaje materiale pentru militanĠii săi.”4 2 Borella F., Les partis politique en Europe (Edition revue et corrigee). / Edition Du Seuil. - Paris, 1948, p.10 3 ɋɦ.: Ɂɜɟɪɢɧɰɟɜ Ⱥ.. Ʉɨɦɦɭɧɢɤɚɰɢɨɧɧɵɣ ɦɟɧɟɞɠɦɟɧɬ. - ɋɚɧɤɬɉɟɬɟɪɫ- ɛɭɪɝ, 1997. 4 Weber M. The Theory of Social and Economic Organization. / The Free Press. - New York, 1974, p.407 6 “Personalizarea” PPCD prin imaginea generalului favorizează lansa- rea celei mai “seducătoare” lozinci electorale :”Votează cu inima. Vo- tează cu PPCD – unicul partid cu mîînile curate.” Această tematică fiind amplu mediatizată în presa de partid: ”Acum, în campania electorală pe listele partidelor sunt elemente corupte care plătesc de la jumătate de mi- lion păQă la 2 milioane pentru a ajunge în parlament. Ulterior ei înaintea- ]ă miniútri lor în guvern, aceútea favorizînd activitatea structurilor crimi- nale sau a unor lideri a structurilor criminale.”5 Astfel, mai mulĠi observatori atestă ipoteza, potrivit căreia, perfor- manĠa electorală de 8,18% din totalul de sufrajii (11 mandate parlamen- tare), PPCD i-o datorează candidatului ʋ2 de pe lista sa Nicolae Alexei, supramin în mediile de informare autohtone, “locomotivă electorală a PPCD-ului”. “Bragiú nu promite - Bragiú face! Nu judeca omul după vorbe, ci du- Să fapte!” Este unul dintre sloganele subiectului electoral “AlianĠa Bra- giú”, care izbuteúte să acceadă la pupitru puterii legislative cu 13,45% din sufrajiu total (19 mandate în forul legislativ). Noua apariĠie pe eúchierul politic moldovenesc se plasează pe segmentul de centru, fiind apreciată în cercurile politice, drept o formaĠiune creată ad-hoc în ajunul scrutinului lejislativ de către persoane cu influenĠă din anturajul prezidenĠial, úi care, în ultimă instanĠă, avea menirea, potrivit observatorilor, să asigure cel de- al doilea mandat prezidenĠial preúedintelui en-titre Petru Lucinschi. Unii concurenĠi electorali - PD úi PRCM- au exploatat această ipoteză dîndu-I o conotaĠie pur electorală: ”Votîndu-l pe Braghiú, îl votaĠi pe Lucinschi”- somau în sloganele lor politice partidele în cauză. Preúedintele avînd deja o imagine perimată, această lozincă devenea antireclama electorală a lui D.Braghiú. Anturajul pro-prezidenĠial însă a útiut să medieze între civic úi poli- tic, punînd în uz imaginea strategică pozitivă a unui lider aproape de po- por úi privat de aroganĠă. Braghiú apare în postura omului obiúnuit, un om ca toĠi ceilalti, personajul politic “monseur-tout-le-monde” după tipolo- giile lui Schwartzenberg, care renunĠă la tactica de seducere a maselor electorale prin niúte promisiuni incoerente. Mesajul electoral al premie- rului Braghiú este simplist, reducîndu-se la o scurtă trecere în revistă a performanĠelor înregistrate în perioada sa de guvernare: “Numai pe par- 5 “ğara”, 2001, 16 februarie. 7 cursul unui singur an s-a început achitarea la timp a pensiilor. RestanĠele la plata pensiilor s-au redus de aproape zece ori. Au fost majorate úi au început să se plătească în mod regulat salariile învăĠătorilor, medicilor úi funcĠionarlor, precum úi bursele studenĠilor. Salariu mediu a crescut de 1,5 ori. Pentru prima oară PIB a crescut cu 1,9 la sută. Rata inflaĠiei într- un an a scăzut de la 43% la 18%.” Aceste argumente cu vădită conotaĠie electorală vor deveni nucleul pieĠei televizate úi a formatului