Prefl 90000 lei Nr.12 toamna 2002 • revistæ de artæ contemporanæ, Cluj, România tactical media Lia Perjovschi balcon Slavoj Z arhiva Hans UlrichObristîndialogcuConstant dialog Robert Fleck,AndreasBroeckmann,CælinDan Marius Babias,EditAndrás,DanPerjovschi documenta11 ¥ ˇ izˇek revistæ de artæ contemporanæ Cluj, România, nr. 12, toamna 2002

Editatæ de: IDEA Design & Print Cluj øi Fundaflia IDEA str. Paris 5–7 3400 Cluj-Napoca Tel.: 0264–194634; 431661 Fax: 0264–431603 S u m a r e-mail: [email protected]

Redactor-øef: TIMOTEI NÆDÆØAN

Redactori: documenta11 3 Marius Babias: Istoria expozifliei Documenta 1955–2002 AL. POLGÁR ATTILA TORDAI S.

Redactor rubrica Tactical Media: 7 Edit András: Au dispærut ziarele flariste • Documenta11, Kassel, 2002 JOANNE RICHARDSON

Concepflie graficæ: 10 Dan Perjovschi: De la New York la Kassel via Lagos TIMOTEI NÆDÆØAN Tehnoredactare øi prepress: LENKE JANITSEK 11 Robert Fleck: Documenta11. Cîteva însemnæri Corector: VIRGIL LEON Colaboratori speciali: 13 Andreas Broeckmann: În van sau: nostalgie dupæ dX ALEXANDRU ANTIK AMI BARAK CÆLIN DAN DAN PERJOVSCHI 14 Cælin Dan: Ultima Documenta pe stil vechi

Web site: EUGEN COØOREAN DRAGOØ ØTEFAN dialog 16 Constant: New Babylon • Interviu de Hans Ulrich Obrist

Textele publicate în aceastæ revistæ nu reflectæ nea pærat punctul de vedere al redacfliei. ˇ Preluarea neautorizatæ, færæ acordul scris al edi - arhiva 20 Slavoj Zizˇek: Perspectivele de azi ale politicii radicale torului, a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituie o încælcare a legii copyright-ului. Toate articolele a cæror sursæ nu este men flio - balcon 25 Lia Perjovschi: Sens • Preocupæri cotidiene – a face sens na tæ constituie portofoliul revistei Balkon Cluj.

Difuzare: > Refleaua libræriilor HUMANITAS spaflii 37 Zoltán Sebôk: Moarte în odaia din faflæ øi > www.elibris.ro > BUCUREØTI: Libræria Noi scena 40 Ubi bene ibi patria. Interviu cu Ioan Godeanu • Manifesta 4, Frankfurt Libræria Cærtureøti Muzeul Literaturii Române Galeria Nouæ > BRAØOV: 43 Vladimir Bulat: Barney: pariuri forflate • The Cremaster Cycle filme øi sculpturi 1991–2002, Libræria Libris > CLUJ: Muzeul Ludwig, Köln Galeria Veche (Piafla Unirii) Libræria Universitæflii Libræria Charta rev > TIMIØOARA: 47 Attila Tordai S.: Unde este omul? – în atracflia libertæflii • Piroschka , pavilionul KulturKontakt, IDEA Design & Print, tel.: 133329 Libræria Noi Austria, quartier21, MuseumsQuartier, Viena > IAØI: Libræria Junimea Libræria Agora 48 „Sînt destul de bun“ • interviu cu Helmut Newton de Krisztina Szipôcs > CONSTANfiA: Libræria Sophia Helmut Newton: Sex øi peisaj, Muzeul Ludwig Budapesta > ORADEA: Libræria Crican > ARAD: Libræria K&cum 50 Vasile Ernu: Despre galerie, marfæ øi curatori. II • Galeria Galeria øi Galeria de Interese, Bucureøti Comenzi øi abonamente: www.balkon.ro e-mail: [email protected] 52 Adrian Armanca: Number One øi The New Painting la Galeria Nouæ din Bucureøti Tel.: 0264–431603; 0264–431661 0264–194634 54 Réka Gyôrfi: «reality-check» • A II-a Trienalæ de Fotografie de la Hamburg ISSN 1454–7872

Tipærit la Idea Design & Print, Cluj 58 Al. Polgár: Ce fac? • Zona 4, Muzeul Revolufliei, Timiøoara Dosarul Tactical Media face parte din pro iectul Meta-Media Forum, al Fundafliei Idea, care se desfæøoaræ în perioada 2002–2003 tactical media 62 David Garcia øi Geert Lovink: ABC-ul tactical media (fragment) la Cluj. Proiectul, inclusiv publicarea acestui dosar în Balkon, este parte a proiectului Cultural Policy Sub-Component of the Arts and Culture Network Program 62 David Garcia: Douæ culturi ale rezistenflei øi este sprijinit de OSI øi 63 Joanne Richardson: Limbajul tactical media

Revista ¥ Cluj apare trimestrial øi este realizatæ în colaborare 65 Jaka Zeleznikar: Acum eøti în computerul meu! • Interviu cu 0100101110101101.ORG cu revista omonimæ din Budapesta.

Redacflia ¥ Budapesta Redactor-øef: 65 Coco Fusco: Teatrul electronic øi spafliul public • Interviu cu Ricardo Dominguez, EDT HAJDU ISTVÁN Redactori: ROMODA KLÁRA 67 Televiziune electrocasnicæ • Candida TV (Italia) SZÁZADOS LÁSZLÓ SZIPÕCS KRISZTINA Concepflie graficæ øi tehnoredactare: ELN FERENC 70 Joasia Krysa: Transgresiuni-TECHNO (fragment) • Interviu cu Jacek Negoda øi Peter Style de la CUKT Foto: ROSTA JÓZSEF Adresa redacfliei ¥ Budapesta: 71 Sylvie Myerson øi Vidyut Jain: Arta confuziei (fragment) • Interviu cu Frank Guerrero, ®™ark 1136 Budapest, Hollán Ernõ u. 30. Adresa poøtalæ: 1536 Budapest, Pf. 319. e-mail: [email protected] www.c3.hu/scripta/balkon 72 Tetsuo Kogawa: Radio polimorf

Pe copertæ: Pavel Bræila: Shoes for Europe, 2002, fotografie folositæ pentru afiøul proiectului prezentat la Documenta11 • credit: Pavel Bræila documenta11 / balkon nr. 12, 2002

Marius Babias tindere. Pro tes tînd împotriva participærii pictorilor est-germani Willi Sitte, Werner Tübke, Bernhard Heisig øi Wolfgang Mattheurer, pictorii vest-germani Markus Lüpertz øi Georg Istoria expozifliei Documenta Baselitz („Artiøtii din RDG sînt idiofli“) øi-au retras lucrærile din expoziflie în ziua deschiderii.

1955–2002 D o c u m e n t a 5 Despre Documenta5 (1972) se spune cæ a fost cea mai bunæ dintre toate, deoarece cura- torul Harald Szeemann a reuøit sæ reducæ la minimum încærcætura ideologi cæ din perioada fondærii. Szeemann a introdus o turnuræ contemporanæ, punînd arta alæturi de nonar ta Arnold Bode, cel mai hotærît dintre dezorientaflii iubitori de artæ din Germania postbelicæ, obiectelor de cult, a propagandei øi a lumii øtiinflifico-fantastice. A refuzat opo zi flia rigidæ din- avea un plan pe cît de genial, pe atît de simplu. Fiind înlæturat de cætre naziøti din poziflia tre cele douæ mari direcflii în artæ la vremea respectivæ, realismul øi arta concep tualæ, deschizînd de profesor øi pictor, voia sæ ofere protecflie culturalæ tinerei democraflii care se pregætea un nou domeniu, acela al procesualitæflii, pentru care a inventat sintagma „Mitologii indivi - pentru reînarmare. Momeala adresatæ celor care fæceau politicæ culturalæ la Kassel, la în- duale“ (titlul cærflii publicate la Editura Merve, Berlin, 1982). Conceptul de „ope ræ totalæ de ce put reticenfli, era cæ RFG trebuie sæ-øi ræscumpere greøeala barbariei culturale naziste. artæ“ (Gesamtkunstwerk) a fost transformat într-o formulæ radical-indivi dualistæ, care prin elim- Øi anume printr-o expoziflie internaflionalæ care sæ aibæ loc o datæ la patru ani, iar mai tîr ziu inarea opozifliilor Est-Vest øi individ-colectiv, s-a dovedit a fi deopotrivæ regresiv-romanti- o datæ la cinci ani. S-a dovedit a fi fost de bun augur faptul cæ „arta degeneratæ“ a fost con - cistæ øi eficientæ politic: „Atracflia spre opera totalæ de artæ este elanul tita nic întru materia li zarea dam natæ oficial øi colecflionatæ în secret de cætre Göring. Mai mult, era foarte bine venitæ paradisului terestru“, spunea Szeemann. Noul Parsifal se numea Joseph Beuys. Acesta øi- oca zia de a se oferi în sfîrøit o replicæ, prin gloria propriei istorii a artei, expresionismului a inaugurat la Kassel un „Birou pentru Democraflia Directæ“, unde aveau loc în fiecare zi abstract american, care ajunsese în Germania o datæ cu Coca-Cola. Nu putea exista nici discuflii øi evenimente pînæ la epuizare. Marcel Broodthaers øi-a construit „Muzeul de Artæ un fel de îndoialæ cæ tot ceea ce fusese damnat de cætre naziøti apærea într-o luminæ stræ - lucitoare øi inocentæ în culisele democrafliei. Înainte de a exista vreun cuvânt pentru a de- sem na acest fenomen, Bode îl folosea deja: culturalismul. Acesta se referea deopotrivæ la despægubirea artiøtilor „degenerafli“ øi la îngenuncherea în fafla expresionismului abstract. Marøul victorios al abstracflionismului în Europa postbelicæ a aliaflilor a fost o consecinflæ a unei duble doctrine a conciliafliei, ceea ce øtia øi Bode. Totuøi, prin argumentele sale de politicæ artisticæ, el susflinea cæ abstracflionismul trage în - væ flæmintele din fascism, cu toate cæ øtia exact cæ nu existase niciodatæ o prelucrare criticæ a „artei degenerate“. Faptul cæ CIA era implicatæ este azi o certitudine. Protagoniøtii expresionismului abstract au fost suspectafli iniflial – øi nu doar de cætre McCarthy – de comunism. Nici mæcar pe ne - drept, cæci Barnett Newman se considera continuator al lui Kropotkin, iar Jackson Pollock continuator al muraliøtilor mexicani. Alfred Barr, pe atunci director la Museum of Modern Art, dat de înfleles CIA cæ prin abstracflionism Ræzboiul Rece se înarmeazæ. Prin turneul euro- pean din 1958 al expresionismului abstract, cofinanflat de CIA, avînd ca traseu oraøele Basel, Milano, Berlin, Amsterdam, Bruxelles øi Londra, s-a impus hegemonia în artæ øi supremaflia economicæ a Statelor Unite pe piafla de artæ, existente øi azi. Dacæ expresionismul abstract a suportat vreo consecinflæ a fascismului, atunci este vorba de una mercantilæ. Modernismul, dupæ cum susfline Serge Guilbaut în cartea sa How New York Stole the Idea of Modern Art [Cum a furat New York-ul ideea artei moderne], a fost redefinit în ansam- blu ca o metaforæ pentru libertate, umanism øi de mo craflie. Organizatorul de expoziflii Christos M. Joachimides, de la Berlin, o spune, întru totul în spiritul lui Bode, în felul urmætor: „Cel care – în mod paradoxal – a salvat modernismul a fost Hitler. Condamnîndu-l, i-a permis sæ devinæ martir. Cel care inifliase distrugerea moder nismului i-a pregætit terenul în a doua jumætate a secolului pentru un marø victorios unic în istoria culturii dupæ Contrareformæ“. Hitler – naøul expozifliei Documenta. Deoarece trebuia sæ limiteze realismul socialist, „arta degeneratæ“, din care fæcea parte øi expresionismul iraflionalist, a fost echivalatæ în linii mari cu umanismul. Doar astfel a putut Bode sæ impunæ øi sæ instituflionalizeze în 1955 prima ex poziflie Documenta, desigur, în defavoarea realismului, care a ræmas incriminat vreme de zeci de ani dincoace de Cortina de Fier. Un pictor precum Otto Dix se afla pentru a Frédéric Bruly Bouabré doua oaræ pe lista neagræ, de data aceasta pentru aliafli, în timp ce expresionistul Johannes „la lettre pictographique: les pleurs, la désolation dans une cite déserte où règne le vent“, detaliu, Le Musée du R. Becher a devenit primul ministru al culturii în RDG. Aceastæ eroare iniflialæ a avut un efect visage africain (Scarifications), versiunea 2, 1991–1992; serie de 162 de desene, creioane øi stilou cu pastæ colorate pe carton, 9,5 × 15 cm • credit: C.A.A.C., The Pigozzi Collection, Geneva fatal asupra urmætoarelor ediflii Documenta. O datæ impregnate, petele de culturalism nu mai ieøeau, chiar dacæ erau din ce în ce mai invizibile pe fafla de masæ a modernismului, cu care este acope ritæ de atunci Documenta. Aceasta a devenit din ce în ce mai mare, mai coloratæ, Modernæ, Secflia Adler“, o adunæturæ de motive „Adler“*, reprezentative pentru societatea mai contem poranæ øi mai adecvatæ pieflei, în fine, cea mai importantæ expoziflie de artæ din de consum a anilor ’70, de la banderola de pe trabucul „Aguila“ pînæ la reclama pentru maøi- lume. Documenta1 (1955) a prezentat 670 de lucræri a 148 de artiøti din 13 flæri, a costat na de scris „Adler“. Promotorul artei conceptuale, în acelaøi timp sindicalist, Seth Siegelaub 364.000 DM øi a atras 130.000 de vizitatori. Documenta9 (1992) a urcat la 1.000 de lucræri a avut posibilitatea de a ataøa la catalogul oficial un „Artist Con tract“, menit sæ reglemen - a 196 de artiøti din 37 de flæri, a costat 19.000.000 DM øi a avut 609.000 de vizitatori. Tot teze relafliile profesionale dintre artiøti øi comercianflii de artæ. Desigur, prin acest „Artist ce mirosea a rea lism øi avea gust de Lumea a Treia fusese eliminat la primele patru ediflii orga- Contract“ se poate demonstra cæ pretenflia artei de a fi aparatul autonomist de do rinfle al nizate de Bode. Dacæ începînd cu Documenta5 (1972) în sfintele galerii ale artei øi-au fæcut so cietæflii este sortitæ eøecului. Lumea artisticæ a respins contractul, cu excepflia cîtorva artiøti totuøi apariflia tot mai des artiøti din Europa de Est, America de Sud sau Africa, aceøtia erau precum Hans Haacke øi Jenny Holzer, care îl practicæ øi în prezent. pe post de disidenfli folositori. Acest conflict fundamental a reizbucnit cu ocazia edifliei Documenta6 (1977), într-o perioadæ ce reprezenta punctul culminant al politicii de des- Documenta9 Documenta9 (1992), coordonatæ de Jan Hoet, a arætat ce s-a întîmplat dupæ 20 de ani cu „mitologiile individuale“ ale lui Szeemann – un imens show de travesti pentru turiøti, spon- sori øi mass-media. În timpul unei mese rotunde la care participa øi Heiner Müller, fostul Marius Babias, s-a næscut în 1962, scriitor øi jurnalist, doctor în teoria artei øi comunicare în artæ. Premiul Carl Einstein pentru criticæ de artæ (1996). Din 2001 coordonator de comunicare al Galeriei de boxer øi profeminist Hoet øi-a exprimat, din rîndurile publicului, înflelegerea faflæ de viola- artæ øi criticæ contemporanæ Kokerei Zollverein | Zeitgenössische Kunst und Kritik din Essen. Editor al torul Mike Tyson: „I se poate întîmpla oricui“. Dupæ exhibifliile verbale ale curatorului, artiøtii cærflii Im Zentrum der Peripherie (1995), coeditor al lucrærilor Die Kunst des Öffentlichen (1998), Arbeit Essen Angst (2001) øi Campus (2002). Autor al cærflilor: Herbstnacht (1990), Ich war dabei, als... (2001) au dat drumul faptelor. Corpul – produs artistic secundar al discufliei post moderniste de la øi Ware Subjektivität (2002). sfîrøitul anilor ’80 – a ocupat un loc central în cadrul edifliei Documenta9. „Anal Art“ [arta Bourgeois, Louise Cell XXIII (Portrait), 2000; oflel, textil, lemn, sticlæ, 178 × 109 × 109 cm; Colecflia Hauser und Wirth, St. Gallen • foto: Christopher Burke • credit: Sammlung Hauser & Wirth, St. Gallen 3 documenta11 / balkon nr. 12, 2002

Iniflial, Zvezdociotov voia sæ-øi instaleze omagiul adus muncitorilor ruøi constructori ai me troului într-un pasaj sub un pod, totuøi, cu ajutorul lui Hoet a fost convins sæ-øi instaleze lucrarea într-un loc mai important, Zwergenturm. Sprijinul financiar exclusiv a dus nu doar la pretenflia sponsorului de a folosi motivul în scop publicitar, pe stîlpii de afiøaj øi pe re clamele iluminate electric, ci øi la influenflarea directæ a deciziei artistice. Exemplu din seria de anun- fluri: „Væ putefli pune întrebarea dacæ e într-adevær artæ, stînd în fafla unuia dintre afiøe sau vi zitînd Documenta. Oricum, nouæ ne place“. Exemplul shopping: Documenta GmbH a oferit suplimente de artæ pentru 4.500 DM øi nu s-a sfiit sæ-øi comercializeze propria siglæ pe tricouri, ceasuri, bijuterii, agrafe pentru cravate øi umbrele, chiar øi pe øepci de base-ball. A fost amenajat un serviciu VIP, cu dame de com- pa nie care sæ se ocupe de vizitarea ghidatæ a expozifliei, rezerværi de mese øi hoteluri. Pache - tul de bazæ costa 890 DM pentru o persoanæ. La fel ca piafla de consum, Documenta trezea nevoia de frumos øi de lux, pentru ca, mai tîrziu, s-o poatæ satisface. A vorbi despre „in tuiflie“, „vibraflie“, „corp“ øi „manevræ“ într-o perioadæ de crizæ politicæ øi ecologicæ în semna exila - rea artei din via flæ, degradarea ei la nivelul de „small talk“. Jan Hoet a respins orice ches- tio na re privind con ceptul sæu øi criteriile sale de selecflie, argumentînd cæ arta ræmîne în fond un „mister“. Se cretul credinflei. Amurgul idolilor. Conceptele principale ale edifliei Docu - men ta9 au fost „caracter“ øi „corporalitate“. Cadavre nietzscheene considerate dispærute øi-au særbætorit în 1992 învierea. Lucrærile cæzînd în cuvînt, haosul liniøtii, arta Lumii a Treia trimisæ în competiflie øi aøa-numi- ta „Anal Art“ au ilustrat naøterea tragediei din spiritul jazzului, al boxului øi al ba-seball-ului. Da cæ Documenta9 a avut un program, atunci acesta era unul pentru evenimente muzi- ca le øi sportive. Declararea corpului ca figuræ furnizoare de sens în fondul de idei al post- mo der nismului a precedat afirmaflia antiiluministæ conform cæreia ideologiile acestui secol Ecke Bonk ar fi eøuat pentru a face loc unei noi arte, fæcute din sînge, sudoare øi lacrimi. Book of Words. Random Reading, 2002; vedere din instalaflia prezentatæ la Documenta11; 428 de piese din colecflia Deutsches Wörterbuch de Jacob øi Wilhelm Grimm (din 1852 pînæ astæzi), fiecare piesæ înræmatæ în parte 35,8 × 27,3 cm; 73 de instalaflii ale Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften, Berlin • foto: Werner Maschmann d o c u m e n t a X • credit: autorul, Documenta11 Documenta9 a oferit fiecæreia dintre urmætoarele ediflii un nivel de realizæri greu de depæøit în privinfla turismului, a sponsorizærii øi a mediatizærii. Totuøi, coordonatoarea edifliei analæ] era noul trend. Ilya Kabakov, Mike Kelley øi Attila Richard Lukács au instalat closete øi documentaX, Catherine David, øi-a depæøit într-o privinflæ predecesorul, anume în materie pisoare. Wim Delvoye a acoperit pardoseala noii hale Do cumenta cu excremente. Louise de secrete. Ea s-a învæluit în tæcere pe parcursul celor trei ani de pregætire. Nu a dat pub- Bourgeois a amenajat o încæpere pentru „lichide corporale“. Jean Michel Othoniel a mod- li citæflii schi fla de concept, nici planificarea interviurilor, nici numele artiøtilor. În timp ce Jan e lat un formi da bil dos fragil, sensibil. Charles Ray a multiplicat se xul; Charles øi Ray erau Hoet se înghesuia mîndru în lumina reflectoarelor, David dorea „sæ lucreze încet øi în lin- reprezentafli în opt poziflii copulatorii: din spate, de dedesubt øi late ral. În cortul instalat în mod iø te la mon taj“. Se perinda prin ateliere, flinea prelegeri, iar la mesele rotunde vorbea cu special pen tru Documenta, se særbætorea zilnic, iar pisoarul lui Lukács, instalat în apropiere, entu ziasm de opere de artæ „care mai permit o veritabilæ experienflæ esteticæ, cognitivæ, sen- în Karlsaue, tre pida pe ritmuri de: Soweto dance Company, Ivo Papasov & The Bulgarian Wedding zo rialæ øi chiar eticæ“. Vorbea mult, dar spunea puflin. Refuzul ei de a pune cærflile pe masæ Band, Montezuma’s Revenge, Helge Schneider, Ödipussi øi Tutti Frutti. læsa loc presupunerii cæ Documenta ei nu urma sæ fie un apendice al industriei mediatice, ca øi ultima, pe care belgianul Hoet o livrase sponsorilor. Luc Tuymans Documenta9 a deschis calea ca structuræ de bazæ a maøinæriei artei, epuizarea resurselor Altar, 2002; ulei pe pînzæ, 235 × 315 cm • credit: autorul, Zeno X Gallery, Anvers spiri tuale pe baze materiale, ascunsæ pînæ atunci sub masca unor idealuri precum autono- Cu toate cæ începuse cu pretenflia cæ într-o realitate nesiguræ arta este poate ultima constantæ mia, utopia, critica socialæ, sæ iasæ la suprafaflæ færæ mascæ. Principiul diviziunii capitaliste a muncii antropologicæ, prin prezenfla penetrantæ a cinematografului, a teatrului øi a teoriei, David a a fost declarat drept principiu în artæ. Exemplul sponsorizærii: concernul de tabac Reemtsma, produs un amestec de culturæ complexæ øi a dus în acelaøi timp la o disprefluire a artei plas- unul dintre cei opt sponsori ai edifliei Documenta9, i-a cerut lui Hoet sæ conceapæ designul tice, care a fost forflatæ la o experienflæ universalæ între documentare øi ficfliune. Ochiul lui David pentru pachetul de fligæri „West“, pentru o ediflie limitatæ. „Arta nu oferæ ræspunsuri clare. fusese format prin cinema. David acuza mereu cæ arta contemporanæ se aflæ într-o dilemæ Doar întrebæri“ – asta scria pe pachet. Cu gîndul la piafla esticæ, Reemtsma a finanflat øi moza- de valorizare øi cæ trebuie elaborate noi criterii. Pe de o parte era de acord cu pledoaria i cul artistului rus Konstantin Zvezdociotov. lui Paul Virilio pentru o „dislocare a artei“, fiind în acelaøi timp silitæ sæ umple spafliile expo - zi flionale din Kassel – Gara principalæ, Fridericianum, Ottoneum, Orangerie øi Brüderkirche – tocmai cu o artæ dislocatæ. A privat arta de noua galerie, construitæ în 1992, acolo avînd Hanne Darboven loc mara tonul de discuflii „100 de zile – 100 de invitafli“. Paradoxal: David i-a adus pe teo- Wunschkonzert, 1984; detaliu din opus 17, paginile 2 øi 3; 8 dosare, 215 foi nelegate, felicitæri • foto: Rudolf Becher, Bernd & Hilla Wakonigg • credit: Documenta11 Giebelwände Fachwerk, 1959–1979; fotografii alb-negru • credit: autorii, Documenta11 re ti cieni øi i-a exclus pe artiøti. Filozofii au fost nevoifli sæ îndeplineascæ promisiunea ei cu privire la o artæ în opoziflie cu experienfla clonatæ. DocumentaX coordonatæ de Catherine David a permis discursul politic cel mai îndelungat, desigur cu un defect de frumusefle. În loc de ar tæ procesualæ øi de proiect, a fost vorba de un surogat de picturæ – artæ video øi fotografie – pînæ la refuz.

Documenta11 Documenta11, coordonatæ de Okwui Enwezor, a fost cea mai ambiflioasæ ediflie de la fon- darea în 1955. Declaratæ ca a cincea platformæ a unui proces de pregætire de un an, Documenta11 øi-a depæøit predecesoarele în ceea ce priveøte pretenfliile øi ambiflia. Prin platformele de discuflii de la Viena / Berlin, New Delhi, St. Lucia øi Lagos, Enwezor a demon- strat rolul po litic al artei în procesul globalizærii. Postcolonialismul øi eurocentrismul au fost supuse unei analize critice în cadrul conferinflelor. Enwezor a transpus conflictul Est-Vest pe coordonate Nord-Sud. Dar tocmai asta ar putea deveni problema de cea mai lungæ duratæ: cu toate cæ s-au putut vedea, comparativ, mulfli artiøti din Africa sau imigranfli træind în Nord, din pæcate, ca øi pe vremea lui Bode, au fost uitafli artiøtii din Est.

Traducere de Cecilia Varga

* „Adler“ – lanfl comercial german; cuvîntul „Adler“ înseamnæ în limba germanæ „vultur“. (N. tr.)

4 5 documenta11 / balkon nr. 12, 2002

Edit András dictatæ de o privire autoritaræ, ce fline de relafliile de putere ale unei lumi ierarhice –; totul este mediat, construit cu ajutorul diverøilor mijlocitori, iar arta plasticæ face parte øi ea din Au dispærut ziarele flariste aceastæ practicæ producætoare de cunoaøtere. Izolarea ermeticæ øi toate principiile care o Documenta11, Kassel, 2002 slujesc sînt iluzii. Okwui Enwezor, curatorul-øef al expozifliei, de origine nigerian, dar træind în New York, øi cei øase colegi ai sæi au selectat pentru aceastæ manifestare lucræri care se aflæ într-un dia- log intens cu lumea schimbatæ în care træim øi cu teoriile postcolonialiste în formare în cadrul La Bindig Brauerei, unul dintre noile spaflii care au gæzduit expoziflia Documenta11, în fil- diverselor discipline, teorii care reflecteazæ cel mai radical asupra acestei lumi; pe lîngæ aces- mul lui Ulrike Ottinger intitulat Odessa, figurine arhetipale groteøti joacæ o scenæ. Un circar tea au mai fost prezentate lucræri care modeleazæ, la rîndul lor, teoria, chiar dacæ nu în lim- se pregæteøte sæ prezinte marelui public o „bizarerie“ – un mic-burghez veritabil, lovit de un baj verbal. somn adînc în 1905. Ne aflæm în anul 1935. Mic-burghezul flinut la naftalinæ se trezeøte øi Expoziflia este extrem de consecventæ øi de cîntæritæ, este o muncæ de veritabil profesio - evadeazæ, pierzîndu-se în meandrele vieflii; o viaflæ ce nu mai funcflioneazæ însæ aøa cum se nist, care ne face sæ conøtientizæm cît de bogate øi de nuanflate sînt limbajul, gîndirea øi prac- aøtepta el. Îi cere bæiatului de la colfl ziare flariste, iar cînd descoperæ cæ nu se mai gæsesc øi ti ca de produc flie artisticæ noi. Selectarea operelor de artæ este chibzuitæ, avînd grijæ ca nici cæ tot ce i se poate oferi este Krasnaia Zvezda, vrea sæ-l dea în judecatæ pe vînzætor. Acesta un aspect sau strat sæ nu fie ocolit. E vizibilæ colaborarea strînsæ dintre curatori øi artiøti, drept îl con sideræ pur øi simplu nebun; alflii cred cæ de fapt încearcæ sæ cerøeascæ øi îi aruncæ niøte pentru care fiecare reuøeøte cîteodatæ sæ-øi depæøeascæ realizærile individuale. Cæci nu se mærunfliø. Mic-burghezul încearcæ sæ-øi reia vechile tabieturi într-o lume în care acestea nu mai poate susfline nici credinfla naivæ conform cæreia curatorul sau criti cul de artæ nu tre- mai funcflioneazæ øi, chiar dacæ ar funcfliona, ele ar însemna deja altceva. Sistemul sæu este buie decît sæ „descopere“ „geniul“ artistului, „individualitatea artisticæ simplæ øi irepetabilæ“ so lid øi unitar, numai cæ, pornind de la el, mic-burghezul nu e în stare sæ gæseascæ vreo prizæ øi sæ-l prezinte publicului spunînd cæ orice altceva fline doar de ei doi. Con form noului punct la lumea care s-a schimbat în fiecare dintre elementele sale. de pornire, arta nu e ceva etern, o categorie esenflialæ, ci un sistem de convenflii la mod- În regiunea noastræ, aceastæ scenæ poate fi interpretatæ øi ca o metaforæ a Documentei11, e la rea cæruia participæ artistul, curatorul øi publicul. Aceøtia se presupun unul pe celælalt øi în mæsura în care, la rîndul ei, expoziflia nu prezintæ nici o prizæ de apucat pentru modurile nici unul nu existæ în pofida celuilalt, aøa cum o repetæ la nesfîr øit artiøtii de la noi care au de odinioaræ de a privi, de a interpreta øi de a produce arta, moduri pe care lumea – fiind cæzut în afara acestui circuit, acuzîndu-i pentru aceasta pe curatori øi pe critici. vor ba de o expoziflie internaflionalæ, unde „internaflional“ nu se mai identificæ cu „european“ Existæ øi „mari bætrîni“ al cæror ton este mai percutant, mai puflin metaforic decît acela al co - – le-a læsat în urmæ, færæ însæ ca acest lucru sæ fie remarcat øi pe la noi. Abia acum s-a împli - legilor lor mai tineri, afirmafliile lor fiind øi ele mai directe; dar în favoarea lor s-a optat mai nit, s-a copt, rulînd pe mai multe parcursuri (nici pe departe doar pe cel artistic), un pro- de grabæ pe baza meritelor lor mai vechi, fiind pionierii discursului (acesta este cazul picto - ces teoretic øi – în dialog cu teoria, „creînd culturæ, cunoaøtere vizualæ“ – practic, care pornind ru lui american alb Leon Golub, care s-a ocupat de rasism). Majoritatea lucrærilor au fost din interiorul vechiului sistem, folosindu-i limbajul, a atacat categoriile fundamentale ale aces- realizate special pentru aceastæ expoziflie, în multe cazuri avînd ca rezultat cea mai concentratæ tuia. Astæzi, asemeni cæræmizilor din care s-a construit sistemul ermetic de odinioaræ, s-au øi cea mai intensæ operæ individualæ de pînæ acum. Imaginea de ansamblu este foarte pu - spulberat øi aceste categorii, limba pe care o vorbeøte arta nouæ, postcolonialistæ fiind, atît ter nicæ; ea creeazæ o permanentæ curiozitate intelectualæ øi vizualæ. ca întreg, cît øi în elementele ei discrete, cu totul nouæ. Nu numai ræspunsurile sînt diferite, Nu punctele de vedere ale politically correctness sînt acelea care ies în evidenflæ, dînd ade- ci øi întrebærile. sea iluzia deschiderii, dar ca atare funcflionînd foarte bine în interesul conserværii dominafliei. Sæ ne înflelegem: aceastæ imensæ expoziflie de artæ plasticæ, prezentæ în patru colfluri diferite Aici sînt majoritari acei artiøti (acele voci øi atitudini) care, înainte, au cæzut efectiv în afara ale lumii, încheindu-se apoi cu aducerea la rampæ a aproximativ 120 de artiøti øi a 450 de cu ren tului dominant al gîndirii despre artæ. Însæ pentru acest motiv nu se poate spune cæ opere, nu este doar o trecere în revistæ a celor mai noi, a celor mai proaspete producflii artistice øi, tocmai de aceea, ea nu constæ în încolonarea generafliei celei mai tinere în ved- e rea conserværii sau a înnoirii unui sistem deja existent. Ea este mai degrabæ o luare la cunoøt- inflæ a sistemului de gîndire øi a modului de a privi arta schimbate, care mediteazæ la situaflia lumii mo dificate, în ultimii zece, douæzeci, treizeci de ani (sub toate aspectele: geogra fic, econo mic, ecologic, socio-politic), øi care consideræ artistul „ce construieøte cunoaøtere“ (øi nu doar o moøteneøte, variind-o în elementele ei formale), precum øi producflia aces- tuia, pærfli ale acestui mecanism complex de gîndire øi de interpretare (øi nu ca artizan ce produce obiec te frumoase menite sæ satisfacæ plæceri doar retinale). La comunicare nu participæ doar aceia care îøi pot dovedi „pedigriul“, faptul cæ sînt „artiøti“, ci tofli cei care deflin un instrument pentru a da ræspuns întrebærilor noi ce provin din me- diul lor transformat. La expoziflie participæ aøadar fotoreporteri, arhitecfli, specialiøti în film øi, printre ei, chiar oameni care au pregætire artisticæ, precum øi grupuri artistice, comunitæfli Kutlug Ataman de creaflie. Astfel, expoziflia de faflæ ce prezintæ cea mai radicalæ ramuræ a artei contempo- The 4 Seasons of Veronica Read, 2002; proiecflie DVD pe patru ecrane • credit: autorul, Lehmann Maupin Gallery, New York rane nu e fæcutæ sæ ilustreze lupta dintre generaflii øi diversele cîøtigæri de teren, aøa cum se crede adesea pe la noi, ci ea vorbeøte despre o schimbare de viziune, despre carto grafierea mediului transformat, care nu fline cont de generaflii. Spectrul vîrstelor se întinde astfel de tot ceea ce fac este numai „sociologie“, „propagandæ“, „agitaflie“, „etnografie“, „documen- la 25 la 91 de ani. tar poli tic“, „popularizare“. Aceste catalogæri nu sînt bune decît pentru a izgoni activitatea Nu meritæ sæ încercæm a ne orienta dupæ genuri artistice, cæci expoziflia nu se ocupæ de trans- lor din ca nonul artistic occidental dominant. Însæ nu avem de-a face cu o nouæ segregare formærile interne din cadrul mijloacelor de exprimare luate separat, ci de cum se poate intra (la fel cum nu trebuie gîndit în termenii balansorului de dinainte, aflat în interiorul sistemului) în dialog cu discursul ce are loc între felurite domenii ale unui limbaj anume – care poate øi nici cu proclamarea unui nou canon care sæ-l înlocuiascæ pe cel vechi. Aici au primit cuvîn- fi picturæ sau/øi sculpturæ, deøi cele mai prezente au fost fotografia (a cærei obiectivitate a tul aceia care vorbesc despre crearea canoanelor, despre macromecanismele øi microme- fost deja de mult pusæ sub semnul întrebærii), instalaflia (poate datoritæ complexitæflii ei) øi canismele (ce au loc înæuntrul individului) ale acestora. fil mul video (care nu este încæ prea încærcat istoriceøte). Aici trebuie prevenitæ o altæ Nu a ieøit în evidenflæ nici un principiu regional øi cu atît mai puflin unul naflional; expoziflia neînflelegere frecventæ la noi. Nu e vorba de proasta ilustrare a unei ideologii (politice), cum este impregnatæ mai ales de un specific transnaflional (naflionalismele narcisiste sînt criticate, se obiønuieøte sæ se discrediteze pe la noi practicile artistice orientate spre mesaj, pentru øi nu læudate aici) øi, de aici, una dintre tematicile centrale e legatæ de problema migrærii, a Eija-Liisa Ahtila cæ acestea din urmæ nu se mai prezintæ ca dualitate a „formei împotriva conflinutului“; pur gra niflelor mentale øi fizice, a construirii diferenflelor culturale, a reciprocitæflilor culturale. Talo (The House), 2002; instalaflie DVD pe 3 ecrane, aprox. 14 minute, scenariul øi regia: Eija-Liisa Ahtila, producfle: Crystal Eye Ltd • credit: Gasser & Grunert Gallery, New York øi simplu øi-au pierdut relevanfla estetizarea, înfrumuseflarea care se închide în sine, delim- (Viet namezul Trinh T. Minh, care træieøte în America, a realizat un film despre Africa unde i tîn du-se de evenimentele lumii, „metafizica“ øi „transcendenfla“ care se ridicæ deasupra real- se criticæ øi se deconstruieøte „privirea“ antropologicæ; israelianul Eyal Sivan, care træieøte i tæflii. Dacæ væ place, avem de-a face cu moduri de a te elibera de o ideologie osificatæ. la Paris, a fæcut un film despre genocidul din Ruanda.) O altæ problematicæ importantæ s-a Pe baza învæflæmintelor expozifliei, teoria øi practica afirmæ la unison cæ nu existæ imagine inocen- construit în jurul istoriei, al memoriei colective øi al modelærii memoriei, aøezînd în centru tæ sau semn vizual inocent, la fel cum nu existæ nici artist autonom øi nici exprimare auten- dimensiu nile subiective ale experienflei istorice (membrii grupului Atlas destabilizeazæ cred- ticæ – prima este rezultatul unui proces de îmbælsæmare, iar cea de a doua reprezintæ ordinea infla în obiectivitatea istoriei: ei creeazæ o arhivæ fictivæ, luminînd o serie de træsæturi neanal- i zate ale ræzboiului din Liban.) Istoria øi miturile forjate în aøa fel încît sæ devinæ „fapte“ se

Edit András este istoric øi critic de artæ, cercetætor øtiinflific la Institutul de Istoria Artei din Budapesta. întrefles, færæ a putea fi descurcate, cu experienfla subiectivæ, cu poveøti ale vieflilor individ- În 2000 a obflinut Premiul Németh Lajos pentru activitatea în domeniul criticii de artæ. uale, la fel cum se întreflese realitatea cu dorinflele øi fantezia ce o transfigureazæ. (Manechinele

6 7 documenta11 / balkon nr. 12, 2002

se, færæ cap, ale lui Yinka Shonibare le vedem îmbræcate în costume victoriene fæcute din im primeuri „origi nal africane“; în filmul video al lui Stan Douglas se combinæ diverse regis- tre culturale: bas me øi poveøti de groazæ sau polifliste contemporane.) Istoria este o imag- i ne fantomaticæ volatilæ (la fel ca povestea despre vaporul-fantomæ din filmul video al grupærii italiene Multiplicity: vaporul ce transporta 300 de refugiafli din Lumea a Treia s-a scu fundat în Oceanul Pacific), iar poveøtile prind contur doar din interpretæri paralele. Altædatæ, opera ca atare este me mo ria obiectizatæ sau mijlocul prin care se trateazæ sau se vindecæ o traumæ (Louise Bour geois, Doris Salcedo, Carlos Garaicoa). În cadrul acestei expoziflii, narafliunile lineare sînt læsate în urmæ, øi acelaøi lucru se întîmplæ cu identitatea stabilæ sau cu autenticitatea culturalæ. Politica identitæflii e prezentæ sub forma unei deveniri fæcute dintr-o flesæturæ finæ, combinînd identitæfli chiar multiple, aflate într-o miø- care perpetuæ, în timp ce reprezentarea culturalæ este o prezenflæ volatilæ, abia percepti- bilæ, nu de ordinul unei proclamæri, ci lipsitæ de orice fel de esenflialitate (putem cita aici filme de Shirin Neshat analizînd segregarea sexualæ arabæ øi de Eija-Liisa Ahtila focalizînd pe cliøeele nordice, sau fotomontaje de Destiny Deacon folosind cele mai neobiønuite elemente abori- ge ne). Situaflii-limitæ, identitæfli „metisate“ destramæ certitudinea, delimitarea ce oferæ sigu- ranflæ øi fantasma ordinii ierarhice. La fel cum în locul centralului ajung acum fenomenele periferiei, fiind reevaluate micile mo- mente ale vieflii care mai demult scæpau atenfliei (filmele poetice rulînd în paralel ale lui Svetlana øi Igor Kopystianky despre gunoiul plutind pe suprafafla apei, filmele video ale Lornei Simp - son despre evenimentele zilnice); cotidianul devine în mod evident stræin, incert (în tablourile cefloase ale lui Luc Tuymans). Ordinea, regularitatea, graniflele se descompun (fiinflele hi bride îngrozitoare, mutanflii ciuntifli fæcufli din material textil de Annette Messager), fantasma puritæflii inocente se destramæ øi înceteazæ separarea oferind securitate a diverselor sfere. Durerea øi violenfla sînt gravate în obiecte (scaunele unul peste altul ale lui Doris Salcedo), iar în alte opere obiectele øi ambientul se confundæ (sculpturile lui Gabriel Orozco). Alteri - ta tea se dezvæluie øi dæ posibilitatea de a survola diversele straturi, adîncimi ale sale, de a pal pa mecanismul ei psihic, în timp ce se dezvæluie øi resorturile construirii ei. Multe fotografii øi lucræri de arhitecturæ analizeazæ imaginea oraøului transformatæ sub pre- siunea exploziei demografice, a modificærilor geopolitice øi a globalizærii; de asemenea, se pune sub lupæ øi efectul formator de identitate al urbanismului, formafliunile temporare de pæmînturi ale nimænui din jurul graniflelor, combinærile diverselor moduri de a træi, dinam- i ca opozifliilor etnice. Arhitectura nu este aici un produs industrial sau de piaflæ, ci un mijloc prin care sînt conectate arta øi realitatea cotidianæ, un mijloc ce asiguræ cadrele noului mod de a træi, formîndu-le. Fanteziile urbanistice, machetele øtiinflifico-fantastice nu sînt utopii futu- ris te, ci critici ale practicii arhitecturale sau ale gîndirii mult prea raflionalizate, utilitariste (vezi oraøele-mutant ale artistului congolez Bodys Isek Kingelez, Noul Babilon al lui Constant sau Shirin Neshat clædirile-statui ale artistului de origine maghiaræ Yona Friedman). Untitled, 2000; cadru din film alb-negru de 35 mm • credit: Documenta11 Nodurile politice, zonele de crizæ sînt puse într-o altæ luminæ decît aceea din mascarada de masæ a relafliilor de forflæ dintre marile puteri; lucrærile nu repetæ la nesfîrøit cliøeele politice, ci analizeazæ øi dezvæluie retorica din spatele lor. Accentele sînt mutate øi în ceea ce priveøte receptarea; în timp ce lucrærile expuse sînt executate ireproøabil øi corespund aøteptærilor estetice celor mai înalte (curatorul n-a ascuns faptul cæ dispunea de mari sume de bani), esteti cul – plæcerea retinalæ ca atare – e mai puflin prezent. A te bucura de operele de artæ este aici o experienflæ complexæ, intelectualæ øi sensibilæ, pe parcursul cæreia orizontul no - stru se lærgeøte øi, prin intermediul operelor, se deschide cætre lumea a cærei formare se petrece sub ochii noøtri. La Documenta de acum cinci ani, care susflinea întîietatea øi superioritatea civilizafliei occi- dentale, Europa Centralæ øi de Est n-a fost acceptatæ spre participare, „în lipsa unor con- tri bu flii artistice autonome“, cel puflin aceasta era opinia curatorului de atunci al expozifliei. Acum, lu crurile stau invers: receptivitatea, deschiderea din partea organizatorilor ar exista, iar harta geopoliticæ modificatæ a regiunii, climatul politic-cultural schimbat al acesteia dau loc unor formafliuni de trecere care, fie øi singure, ar putea oferi un teren fertil pentru a fi asocia te la discursul mai sus schiflat. Însæ de data asta pare cæ lipsesc intenfliile, de parcæ scena s-ar despærfli mai greu de conceptul de artæ vechi, fortificat øi ar prefera sæ pæstreze, sæ pro- teje ze patina acestuia. Poa te cæ nu e de mirare cæ doi dintre participanflii la expoziflie au venit din fosta Iugoslavie (odinioaræ cea mai puflin respinsæ flaræ din blocul comunist) (Sanja Ivekovic´ øi Ivan Kozaric´), respectiv din regiunile care au cel mai puflin de pierdut, aflîn - du-se încæ într-o poziflie margi na læ, care se confruntæ într-adevær cu realitæflile pe care li le-a adus transformarea isto ricæ øi nu se sperie nici de autoanaliza adesea dureroasæ (Pavel Bræila din Moldova). Nu ar fi mai bine sæ citim în sfîrøit niøte ziare mai proaspete, decît sæ fugim încæpæflînafli dupæ ziarele flariste?

Traducere de Al. Polgár Eyal Sivan Itsembatsemba – Rwanda, One Genocide later, 1996; cadre din film – documentar Acest articol a fost preluat din revista de artæ Mûértô din Budapesta, nr. iulie–august 2002. pe 35 mm, 13 min. • credit: autorul, Documenta11

8 9 documenta11 / balkon nr. 12, 2002

Nu întîmplætor diaspora devine segmentul-cheie. Majoritatea artiøtilor sînt næscufli unde va Robert Fleck faflæ de aceastæ problemæ: 1) multe expoziflii (de grup sau individuale, în muzee, galerii sau (sæ zicem în zone de crizæ) øi træiesc altundeva (sæ zicem unde crizele se rezolvæ sau nasc lo curi temporare) au ignorat pur øi simplu problema. Cea mai mare dificultate a acestor alte crize). Documenta11. Cîteva însemnæri expoziflii este cæ vizitatorii stau de obicei foarte puflin (în jur de 30 de secunde) în spafliile Omul din diasporæ este un mulatru sau un creol (dupæ termenul folosit de Documenta). cu proiecflii video, iar astfel expoziflia ca atare aratæ de parcæ ar fi întotdeauna goalæ, neviz- El suferæ øi de alb, øi de negru. Subiectul lui poate fi din locul de baøtinæ, dar demersul aparfline i ta tæ – în fiecare spafliu întîlneøti doar persoane care tocmai pleacæ øi ai impresia cæ expoz- obligatoriu contextului unde se petrece. Øi acesta, prieteni, este Vestul. iflia nu prezintæ interes vizitatorilor. 2) Alte expoziflii au mærit proiecfliile video, sporindu-le De obicei mæ oftic cînd væd o expoziflie unde nu particip. Curios, de data asta n-am simflit 1. Cînd am pæræsit Kasselul în iunie, dupæ ziua deschiderii Documentei11, am avut sentimentul monu mentalitatea pentru a-l impresiona pe spectator – aceastæ strategie poate fi eficace, împunsæturi în ego. N-am judecat Documenta dupæ cine-ar fi putut fi expus øi nu este profund de a fi væzut „cea mai bunæ expoziflie din ultimii cincisprezece ani, cel puflin“. Am dar opera de artæ este pusæ într-o relaflie strînsæ cu pompierismul sfîrøitului de secol 19. 3) (eu, tu) sau de ce x, øi nu y. N-am cæutat punctele slabe (care existæ inevitabil în orice de- împærtæøit aceastæ opinie prietenilor øi colegilor mei øi, de asemenea, am scris-o pe afiøierul Un alt punct de vedere e acela al lui Jacques Rancière, un important filosof francez al gen- monstra flie curatorialæ privitæ dinspre practicæ) øi nici sentinflele de tip ura!, „painting is back“, de la poarta Øcolii de Arte Plastice ERBAN din Franfla. Sentimentul meu general era bazat pe erafliei 1968 care este extrem de interesat de arta vizualæ øi de cinematografia contemporane. „more objectual than virtual“ sau „fresh flesh is over“. M-am amuzat un pic de analiza post - diverse lucruri: sînt o mulflime de lucræri puternice la Documenta11 øi foarte pufline lucræri Rancière consideræ o mare øi beneficæ inovaflie faptul cæ, la expozifliile de artæ contempo- colonia lismului care-fli cere zeci de euro pe zi sau de marketingul implacabil al unei expoz- secundare; tema expozifliei este exactæ – Documenta11 vorbeøte despre angoasa ce apare ranæ cu multe proiecflii video, vizitatorul se plimbæ printre ecranele de proiecflie. Rancière iflii care nu se vrea „de piaflæ“. Ori de spectrul deficitului care trebuie evitat (în culturæ? færæ extrem de des la majoritatea artiøtilor mari de astæzi –, dar manifestarea nu e deloc ilustrati - a pus în evidenflæ faptul cæ prin aceastæ nouæ practicæ a percepfliei øi o datæ cu independenfla compro mis?). væ sau teoreticæ sau didacticæ; s-ar putea spune øi cæ tema Documentei11 este postcolonial- pe care o oferæ lumea artei producætorilor de film, expozifliile contemporane de artæ Am væzut lucruri care nu merg aøa cum ar trebui: pista de skating unde pentru cæ nu venea is mul, dar expoziflia este mult mai largæ decît acest concept, pentru cæ ea nu se bazeazæ pe vizualæ au împli nit o serie de posibilitæfli importante ale filmului, posibilitæfli care au fost cen- nimeni sæ se dea pe gratis au fost plætifli niøte rolleri sæ aibæ publicul la cine sæ se uite; mon- el, ci pe lu crærile însele øi pe încrederea profundæ acordatæ artiøtilor – ræspunsurile sau prob- zurate în cadrul cinematografiei. Multe expoziflii recente, precum minunatul spafliu de u mentul lui Hirschhorn din cartierul turc unde turcilor li se rupe de Bataille øi lui Hirschhorn lemele rezolva te de artiøti în operele lor se înscriu într-o arie mult mai largæ decît postcolo- proiecflie video din cadrul Manifestei 4 din Städelsches Kunstinstitut din Frankfurt, organizat de turci; transformarea conceptualistului On Kawara în semi-show cu 2 gagii închiøi în cub nialismul; de aceea, Documenta11 aratæ cæ arta poate vorbi încæ sau din nou despre starea de Stéphanie Moisdon Tremblay, sînt inspirate direct de acest extrem de interesant punct de sticlæ recitînd arii nu plat, ci cu intonaflii de actori (sæ-øi merite banii), ce pæcat! pentru cæ lumii în gene ral øi, în acelaøi timp, sæ propunæ øi sæ utilizeze cu precizie conceptele politice øi de vedere al lui Jacques Rancière. Dar Documenta11 a gæsit un alt principiu, care „væzusem“ odatæ, mult mai exact, milionul de ani într-o salæ goalæ unde vocea venea de vocabularul prin care interpretæm lumea. funcflioneazæ foarte bine: nu existæ niciodatæ douæ proiecflii video care sæ urmeze una alteia, nicæieri im pla cabil øi egal, an dupæ an, înainte øi dupæ Cristos etc. 2. Mæ voi întoarce în august sæ revæd expoziflia, dar sînt aproape sigur cæ impresia mea – iar proiecfliile video se aflæ adesea la periferia spafliului expoziflional, spafliile centrale fiind dom- Dar nu astea conteazæ. „cea mai bunæ expoziflie pe care am væzut-o în ultimii cincisprezece ani“ – nu se va schim- Pur øi simplu mi-a fæcut plæcere sæ vizitez Documenta øi sæ mæ asociez cercetærii ei. Sæ desco- ba. E posibil oare ca aceastæ impresie sæ se transforme în opusul ei, sæ am sentimentul cæ Yinka Shonibare pær angajamente extraordinare (Allan Sekula fotografiazæ de ani de zile cargouri, conteinere, expoziflia e lipsitæ de tensiune, e færæ vlagæ, doar muncæ de împachetare færæ energie co - Gallantry and Criminal Conversation, 2002; detaliu, instalaflie: træsuræ, cufere, 11 manechine færæ cap, costume de epocæ • foto: Richard Kasiewicz • credit: Stephen Friedman Gallery, Londra marinari, porturi øi proletari îmbarcîndu-se cu lunile pe arterele comerflului mondial. lec ti væ, prea strælucitoare, doar simplu political correctness? M-am gîndit la aceastæ posibil- Demonstraflia lui e neomarxistæ øi ne-a spus-o cerîndu-øi scuze, mie øi Liei, supraviefluitorii i tate de mai multe ori. Iar asta pentru cæ Documenta11 mi-a amintit, de asemenea, cæ comunismului, cînd am asistat la lecture-ul lui în 1997. Dar a asumat strategia cinstit øi cu diferenfla e foarte micæ între o expoziflie plinæ de energie øi forflæ øi una care poate fi umor, iar proiectul lui, atunci la Duke øi acum la Documenta, stæ în picioare, fie cæ-mi con- aproape identi cæ, dar lipsitæ de forflæ øi de energie. Depinde doar de cîteva lucruri sæ faci vi ne sau nu ideologic). o expoziflie ca re sæ nu fie doar o simplæ adunæturæ de obiecte – øi sæ topeascæ astfel ener- Mi-a plæcut sæ mæ las surprins de sculpturile !!! din lut ale lui Mark Manders sau de desenele gia individua læ a lucrærilor într-o totalitate lipsitæ de viaflæ –, sau sæ faci o expoziflie care sporeøte Dan Perjovschi insomniace în pix, urîte, proaste, dar atît de adeværate ale Louisei Bourgeois, sæ admir demon- operele de artæ individuale, expoziflia devenind un adeværat eveniment plin de viaflæ. Do- straflia dicflionar de 350.000 de cuvinte a lui Ecke Bonk sau sæ „muncesc“ în fantastica bazæ cu menta11 îmi reaminteøte aceastæ linie de trecere. De asemenea, mai mulfli colegi øi cri - De la New York la Kassel de date (artistice, politice, mediatice) despre Palestina instalatæ, pe baza digitalizærii unei pietre, tici de artæ au perceput Documenta11 ca pe o expoziflie neinteresantæ, færæ o temæ de libanezo-palestinianul Fareed Armaly (næscut în Iowa, træind în Stuttgart), unde unul din anume, care etaleazæ pie se mari øi lucioase. Totuøi sînt sigur cæ foarte buna impresie pe care via Lagos elemente era un casting de film pentru care prezumtivii actori trebuiau sæ joace aøteptarea mi-am fæcut-o la prima ve dere va ræmîne intactæ øi la a doua vizitæ. Oricum, mi se pare evi- øi ce altæ metaforæ mai bunæ øi mai simplæ cunoaøtefli pentru o flaræ færæ flaræ? dent cæ trebuie sæ-l felici tæm pe Okwui Enwezor: „Mulflumesc frumos, Okwui Enwezor, M-am amuzat copios la instalaflia lui Yinka Shonibare care „i-o trage“ lui Fragonard øi implicit pentru aceastæ expoziflie!“. întregii noastre culturi europene (cu rococo-ul ei cu tot), aøezînd în poziflii sexuale manechine 3. Un lucru important la Documenta11 este respectul imens faflæ de artiøti. Fiecare artist N-am cum sæ despart Documentele între ele pentru cæ de prima (9) mi-am dat cu capul, în haine de epocæ ce fac felaflii neavînd cap, sau am vibrat poetic (oricît de patetic sunæ) la fil- – sau aproape fiecare din 146 – are unul sau mai multe spaflii cu adeværat corespunzætoare de-a doua (X) cu mintea øi de ultima (11) øi cu mintea, øi cu capul. mul iranianului Seifollah Samadin care înregistreazæ de pe geamul apartamentului sæu o lucrærilor lui. Acest lucru e extrem de rar în orice expoziflie. În ceea ce mæ priveøte, con- Se vor scrie multe texte deøtepte (bazate pe teorii øi mai deøtepte) despre Documenta11, siluetæ femininæ bætutæ de o furtunæ de zæpadæ færæ precedent în Orientul Mijlociu. si der respectul faflæ de artiøti øi operele lor ca fiind fundamentul oricærei munci serioase cu se va cîntæri, cerceta, filosofa, se vor face predicflii øi se vor trage concluzii næucitoare, însæ ceea Øi cîte øi mai cîte. ar ta. Documenta11 aratæ cæ acest respect trebuie sæ fie tehnic øi foarte concret, pînæ la ul - ce pentru mine conteazæ este cæ Documenta11 a fost pur øi simplu o expoziflie bunæ. Dar poate cel mai interesant lucru în afaræ de ideea dislocærii globale a Documentei prin ti mele detalii. Individualitatea fiecærui artist øi viziunea sa asupra lumii sînt sporite prin niøte E plin în lume de expoziflii tip cartofi præjifli de la MacDonald’s. Te umfli pe loc øi fli-e foame platforme teoretice øi a instalærii færæ greøealæ (credefli-mæ, 50% dintr-o expoziflie constæ soluflii de prezentare foarte speciale pentru fiecare artist în parte øi prin marele profesio - du pæ o oræ. Nesænætos, dar repede, ieftin øi cu zîmbetul pe buze. E plin de artiøti care-ar în felul punerii în paginæ) era atmosfera de gigantic laborator de analizæ a lumii în care træim. nalism al instalærii lucrærilor. face orice pentru ælea 5 minute de faimæ de care vorbea Andy. Vorbesc de lumea occidentalæ, Øi-a ce lei care va sæ vinæ. 4. Existæ un singur lucru la Documenta11 pe care nimeni nu poate sæ-l nege: este o expoz- pentru cæ la noi (în regiune, în patrie, în oræøel, pe stradæ, în guøæ sau în...) nici mæcar de Dupæ Documenta viitorul nu va fi post-human, ba din contra. Omenesc øi musai responsabil. iflie cu un nivel extrem de ridicat al instalærii lucrærilor øi al prezentærii. Sub acest aspect, cartofi præjifli nu avem parte. La noi se merge cu sarmaua. Cine nu este critic, cine nu are atitudine politicæ, cine nu-øi pæstreazæ independenfla împotri- Do cu menta11 este un adeværat miracol. Niciodatæ n-am mai væzut o expoziflie de opere Era nevoie de-o expoziflie bunæ, serioasæ, ieøitæ din mode øi trenduri care sæ zicæ: proble- va sau în ciuda conjuncturilor, cine nu are opinie sau nu øtie ce face nu are ce cæuta în filmul de artæ contemporane cu o asemenea calitate a prezentærii – 70% dintre lucræri au fost ma fline de etic øi moral. Nu conteazæ vîrsta, nu conteazæ mediumul, conteazæ despre ce æsta. Ømecheriile de-o varæ, asocierile suspecte, falsele implanturi sociale, suprafaflæ coloratæ crea te special pentru aceastæ expoziflie, ceea ce înseamnæ cæ multe dintre ele au sosit foarte vorbeøti øi cît de serios o faci. ori trendul spælat pe creier au loc în altæ parte øi nu pentru multæ vreme. tîrziu øi au fost diferite de aøteptærile organizatorilor. Cel mai mare miracol îl consti tuie camerele Dacæ la Documenta lui Jan Hoet artistul îøi umfla muøchii, fiindu-i permisæ aproape orice Lecflia vine, deloc întîmplætor, de la un newyorkez. cu lucræri de hîrtie înræmate. Rotonda din Fridericianum este acoperitæ cu desene de Dieter Roth Large table ruin, 1970–1998; instalaflie mixed media, cca 12 × 6 m • foto: Werner Maschmann • credit: Collection Hauser destræbælare de mærime øi spectacol egoist (buda-casæ Kabakov, omul de plastic Borofsky Hanne Darboven. Ele sînt atît de perfect agæflate pe perete încît nu existæ nici cea mai micæ und Wirth, St. Gallen mergînd înclinat pe fleava de plastic), 10 ani mai tîrziu (dupæ Bosnia, Kosovo, 11 septembrie iregularitate pe un zid curbat de 400 de metri pætrafli. Mai existæ øi spafliul cu sute de ra me etc.) la Documenta echipei lui Enwezor artistului i se ascute spiritul critic. mici conflinînd desene de Frédéric Bouabré. Aceste spaflii creeazæ o perspectivæ largæ Începutul l-a fæcut Catherine David teoretizînd la maxim demersul artistic øi fæcînd loc urban- de 40 de metri øi orice iregularitate în agæflarea acestor rame ar fi fost observatæ. Dar inate de sculpturi, picturi, ma chete, instalaflii etc. Existæ încæ un lucru foarte bine gîndit: în iø tilor, istoricilor, cineaøtilor øi filosofilor. Nu era necesar sæ vezi Expoziflia X. Era suficient nu existæ nici cea mai micæ iregularitate. Este perfect. Acest mare profesionalism în pre - fiecare salæ în care ruleazæ o proiecflie video, existæ piese de mobilier pe care spectatorii sæ ai The Book (catalogul). zentare este el însuøi un eveniment. Fiecare artist viseazæ la o asemenea prezentare pro- se pot aøeza, dar nu gæseøti ast fel de piese în celelalte sæli – astfel, sælile pentru proiecfliile Echipa lui Enwezor repune artistul în scenæ, iar cercetarea artisticæ este unul din vectorii criti- fesionistæ. Chiar øi haosul din instalaflia postumæ a lui Dieter Roth este executat cu mare video sînt mereu pline, pentru cæ într-o astfel de «megaexpoziflie» ca Documenta, oamenii ci ai lumii contemporane. profesionalism. simt nevoia de a se odihni. Principala inovaflie a acestei noi øi inteligente prezentæri a Spun mereu echipa lui Enwezor pentru cæ în ciuda cliøeelor (primul curator neeuropean) 5. Orice expoziflie de opere de artæ contemporane e confruntatæ, începînd cam cu 1996, filmelor video în cadrul Documentei 11 este cæ spafliile au fost proiectate separat pentru nu este Documenta unui singur curator (vezi doamne negru). Nu nigerianul Okwui im- cu problema proiecfliilor video. O mulflime de artiøti vizuali øi de producætori de film lucreazæ fiecare artist øi deci vizitatorul gæseøte în fiecare salæ pentru proiecflii video un aranjament por tæ, ci americanul Okwui (locul de unde orice punct de pe glob se aflæ la distanflæ egalæ) cu proiecflii video care sînt expuse în expoziflii de artæ vizualæ. Dacæ te flii aproape de artiøti diferit. Pentru Ulrike Ottinger, organiza torii au construit un cinematograf adeværat. Pentru øi mai ales echipa lui: Ute Meta Bauer, germancæ ce predæ la Viena, Sarat Maharaj, indian, øi dacæ dai la o parte orice cenzuræ aplicatæ mijloacelor lor de exprimare, eøti confruntat Kutlug Ataman existæ un pætrat cu patru ecrane translucide puse în diagonalæ øi cu bænci lîngæ filosof, predæ la Goldsmith Londra, dar øi la Van Eyck Academy øi aøa mai departe, Octavio as tæzi cu problema proiecfliilor video de la expozifliile de artæ. Existæ trei atitudini fundamentale pereflii din spatele cærora se pot auzi difuzoarele; pentru Chantal Akerman existæ douæ sæli Zaya, Mark Nash, Susanne Ghez, Carlos Basualdo. cu o pædure de ecrane øi cu posibili ta tea de a sta jos. Pentru Shirin Neshat existæ o salæ impre- sionantæ cu un sunet perfect ce ræzbate prin pereflii acustici. Pentru Craigie Horsfield existæ Robert Fleck este istoric, critic de artæ øi pedagog. Din 2000 este director al øcolii ERBAN – Ecole Régionale Dan Perjovschi este artist conceptual, autor de instalaflii, pe rformances øi work in progress, curator, des Beaux-Arts de Nantes din Franfla, curator al Manifesta 2 Luxembourg (1998) øi curator al Bienalei din un aranjament monumental subli niind calitatea sculpturalæ a lucrærii video care se consti- redactor-øef adjunct la revista 22. Torino (aprilie–mai 2000). Publicæ articole øi studii în cele mai importante reviste de specialitate din Europa. tuie din patru proiecflii simultane. Øi aøa mai departe. Ideea de a diversifica modul de

10 11 documenta11 / balkon nr. 12, 2002

6. Ar mai fi cîteva aspecte de discutat, cæci marea inovaflie a Documentei11 n-a început la Andreas Broeckmann Kassel, ci altundeva, în mai multe puncte importante din lumea întreagæ. Aceasta a pornit niøte procese importante în acele locuri. A devenit evident cæ munca depusæ de artiøti øi În van sau: nostalgie dupæ dX savanfli este de un interes global, general peste tot. Dar ultimul lucru important la Do cu- menta11 despre care aø vrea sæ vorbesc este faptul cæ, pentru prima datæ de la Docu menta4 din 1968, expoziflia a fost spafliul unei adeværate munci în echipæ. Diversitatea tuturor aspectelor amintite a fost posibilæ doar prin rolul egal jucat de cele opt sau nouæ persoane În vara anului 2002, a înjura Documenta11 a devenit un sport larg ræspîndit în lumea glob- care au fæcut parte din echipa organizaflionalæ. Aceastæ adeværatæ muncæ în echipæ a dus la a læ a artei. Un numær mic de avangardiøti deøtepfli au apærat cu fidelitate expoziflia drept un un fapt foarte important în cadrul Documentei11: foarte mulfli dintre artiøtii prezentafli la eveniment important, cîøtigînd deci credibilitate ca oameni cu opinii ciudate; ei mæcar au aceastæ expoziflie nu au nici o valoare pe piafla artei øi nu sînt deloc cunoscufli în contextul aræ tat cæ se rænesc doar pe ei înøiøi cu ideile lor øi nu vor sæ cedeze în fafla opozifliei la Do - internaflional. Principalul artist francez din cadrul expozifliei, Chohreh Feyzdjou, a fost cetæflean cumenta11. iranian øi a murit în 1996 în Franfla ca artist izolat – am avut privilegiul sæ port o lungæ dis- Documenta11 este atît de vastæ øi are atît de multe faflete încît e imposibil sæ oferi o evalua - cuflie privatæ cu ea la ultima sa expoziflie, înainte cu o searæ ca ea sæ moaræ; aceastæ expoz- re scurtæ øi concisæ a manifestærii. Impresia cea mai pregnantæ, dupæ colindarea prin diverse- iflie e prezentatæ astæzi la Kassel în holul Fridericianum. Comisarii de expoziflie trebu iau sæ le sæli, este una a artei angajate social øi politic, folosind adesea strategiile documentarului øi fie extrem de bine informafli pe plan local ca sæ cunoascæ aceastæ operæ. Acelaøi lucru e val- dezvæluind aspecte multiple ale lumii globalizate dominate de violenflæ, særæcie øi nedreptate. abil øi pentru artiøtii germani sau austrieci: selectarea e briliantæ dacæ cunoøti scena foarte Desigur, existæ infinite nuanfle care modificæ aceastæ imagine generalæ, nuanfle care se întind bine, dar foarte surprinzætoare pentru cæ nici unul dintre aceøti artiøti træind øi lucrînd în Austria de la lucrærile strict conceptuale pînæ la cazuri, prea rare totuøi, ce dovedesc simfl al umorului. nu sînt prea cunoscufli acolo; ei sînt figurile centrale ale adeværatei scene vieneze a artei øi, Ediflia anterioaræ, organizatæ de Catherine David, a fixat Documenta ca expoziflie de artæ vorba vine, nici unul dintre ei nu e næscut în Austria. E clar cæ e nevoie de o muncæ în echipæ ce-øi pæstreazæ dominanfla în „epoca bienalelor“, inaugurînd-o øi ca platformæ de discuflii inter- øi de o echipæ foarte experimentatæ, în interiorul cæreia sæ existe o mare diversitate geo - disciplinare ce articuleazæ evoluflia socio-politicæ a mondializærii prin diverse forme ale cre- Chohreh Feyzdjou Asymptote Architecture po li ticæ, pentru a obfline o selectare atît de surprinzætoare øi de excelentæ din producflia sce - Boutique Product of Chohreh Feyzdjou, 1973–1993; detaliu din instalaflie • foto: Werner Maschmann • credit: Fonds a tivitæflii artistice, arhitecturale sau în alt sens culturale. Færæ îndoialæ, Documenta11 a avut Flux 3.0/Mscapes, 2002; plastic format în vid, 2 pærfli, fiecare 160 × 160 × 900 cm, 5 unitæfli de proiecflie LCD, nelor artistice locale. În ceea ce priveøte artiøtii austrieci de la Documenta11, am fost foarte National d’Art Contemporain, Puteaux enorm de cîøtigat de pe urma documenteiX, aceasta din urmæ fiind atît un punct de 3 amplificatoare, 8 difuzoare, 5 playere DVD, perefli de oglinzi • credit: Documenta11 surprins de aceastæ alegere, dar profund fericit pentru cæ, la prima expoziflie cu adevæ rat pornire pentru curatorii, cît øi – mai important poate – o matrice prin care publicul sæ poatæ mare øi internaflionalæ pe care am fost invitat s-o organizez în vara lui 1985 la Strasbourg, lectura manifestarea din 2002. Acest lucru l-am simflit øi eu; atît ca participant la Hybrid am ales eu însumi doi dintre ei – pe Lisl Ponger øi pe Ecke Bonk – drept colaboratori (René tînd-o, printre alflii, pe Esra Ersen. Aproape toatæ lumea spunea cæ cea mai bunæ lucrare Workspace din 1997, cît øi ca invitat la seria de conferinfle, am trecut de mai multe ori prin O expoziflie ce are loc în acelaøi timp în Frankfurt pe Main, Manifesta 4, uøureazæ în parte Green, al treilea artist de la Documenta11, care træieøte øi lucreazæ în parte în Austria, la este cea a lui Halil Altinderem, dar eu nu am væzut-o încæ, mergînd la Frankfurt cu trenul. Kassel øi am petrecut cîtva timp cu colegi øi prieteni din întreaga Europæ într-un me diu artis- aceastæ impresie: mulfli oameni au vizitat Manifesta în drum spre sau plecînd de la Kassel, acea vreme nu era în Europa). Spunînd asta nu vreau decît sæ întæresc faptul cæ principiul Manifesta ræmîne singura posibilitate de a vedea artiøti tineri din întreaga Europæ în condiflii tic øi discursiv stimulator. a mestecînd percepflia acesteia cu impresia generalæ pe care le-a creat-o Documenta11. ade væratei munci în echipæ, pus în practicæ de Documenta11, este foarte important. corecte. Manifesta 1, 2 øi 3 au prezentat mulfli artiøti care sînt acum recunoscufli la nivel inter- De aici nemulflumirea cæ n-a mai existat nimic care sæ egaleze nici contextul dinamic al Spafliului Ma nifesta 4 a prezentat un amestec viu de lucræri create de tineri artiøti europeni, mulfli din Okwui Enwezor n-ar fi putut nicicînd sæ gæseascæ de unul singur aceøti artiøti din Viena. naflional. În ceea ce priveøte Manifesta 2, am num ærat cam zece artiøti – din 46 – pe care Hibrid de Muncæ (Hybrid Workspace) øi nici acel ceva ce a constituit sufletul manifestærii orga- flærile Europei de Est, lucru ce a dat o percepflie claræ a neliniøtii creative ce animæ artiøtii 7. „Dar ce s-a întîmplat cu artiøtii est-europeni la Documenta11?“ Aceastæ întrebare a fost i-am selectat în 1998 la Luxemburg øi care sînt prezenfli astæzi la Documenta11. Nu-i ræu, nizate de David: seria „100 de zile – 100 de conferenfliari invitafli“ care, în 1997, au atras nu numai pe acest continent. Ceea ce Documenta11 n-a reuøit sæ ne transmitæ a fost toc- des formulatæ în ultimele sæptæmîni. Iatæ trei ræspunsuri la aceastæ întrebare: 1) existæ o mulflime mai ales dacæ luæm în calcul fap tul cæ pe unii dintre principalii artiøti ai momentului i-am expus zilnic sute de oameni într-o dezbatere variatæ øi extrem de stimulatoare despre condifliile mai aceastæ neliniøte øi acest îndemn care schimbæ nu numai arta, dar, de asemenea, øi posi- de artiøti de origine est-europeanæ la Documenta11, mulfli pe care nu i-am cunoscut la Manifesta 2: Maurizio Cattelan, Carsten Höller, Tobias Rehberger sau Felix Gonzalez- contemporane ale practicii artistice din întreaga lume. Cele patru „platforme“ de confer- bi li tæflile practicii sociale øi culturale în multe pærfli ale lumii. înainte, chiar dacæ sînt destul de bine informat despre scenele artistice øi situaflia din aceastæ Torres. În aceastæ varæ existæ marea posibilitate sæ vizitafli Manifesta 4 în acelaøi timp cu infle, care au precedat expoziflia de la Kassel, în anul acesta au ræmas aproape necunoscute În eseul sæu pentru catalogul expozifliei, Okwui Enwezor face observaflia cæ apærætorii re giune. 2) Documenta11, dacæ înfleleg bine, nu doreøte sæ prezinte flæri sau regiuni. Documenta11. publi cului, ajungînd doar la un numær mic de oameni în oraøele în care au fost organizate avan gardei au fæcut prea puflin pentru a constitui un spafliu al autoreflexivitæflii care sæ fie în Puterea Do cu mentei a stat întotdeauna în acordarea unui buget considerabil (cam 10 mi - – sau, cazul Platformei nr. 3 din Caraibe, n-au avut deloc public. În perioada cît a durat expoz- stare sæ înfleleagæ cæ noile contexte ale modernitæflii artistice nu se bazeazæ pe valorile lumii lioane de euro) unui critic de artæ pentru ca acesta sæ organizeze o manifestare despre arta Traducere de Al. Polgár iflia de la Kassel, publicafliile ce documenteazæ aceste platforme n-au væzut încæ lumina tiparu- occidentale. Oricît de adeværat ar fi acest lucru, Documenta11 face, la rîndul ei, prea puflin vizualæ actua læ, care sæ atragæ un public internaflional. Nu existæ reprezentare nafliona læ la lui, aøa încît ele nu au putut sæ devinæ suportul perceperii operelor de artæ din cadrul ca sæ se opunæ acestei tendinfle – în afaræ de cazul cînd, poate, lecturæm golul monumen- Documenta. Comisarul de expoziflie e liber sæ facæ tot ce i se pare necesar pentru a prezen- mani fes tærii, pæstrînd caracterul oa recum ficflional sau mai degrabæ mitic al platformelor ante- tal creat de instalaflia lui Darboven din spafliul central de expunere nu ca pe un omagiu adus ta starea actua læ a artei. 3) Pare destul de evident cæ Documenta11 a creat o adeværatæ prob- rioare. Catalogul Documentei11, pe de altæ parte, oferæ un context prea særac pentru man- pie flei artistice, ci ca pe un gest puternic subversiv al curatorilor, denunflînd vidul concep- le mæ de identi ta te pe scenele de artæ din Europa Centralæ øi de Est. Acelaøi lucru e valabil ifestare ca întreg, etalînd niøte eseuri introductive, mai degrabæ generale, iar apoi un imens tualismului occidental. Mæ îndoiesc însæ cæ ei ar bate atît de departe. øi pentru arta austriacæ sau cea francezæ, datoritæ faptului cæ importanfla lor pe harta artei album de fotografii ale lu crærilor expuse sau nu de cætre artiøtii participanfli – în raport cu actuale, dupæ cum am væzut la Documenta11, pare sæ nu fie prea mare. colajul sælbatic øi atrægætor de texte, imagini øi alte materiale, realizat pentru documentaX Traducere de Al. Polgár Mark Manders 8. În ceea ce priveøte Europa de Est, au existat trei Documente de la revoluflia împotriva Vedere din instalaflie • foto: Werner Maschmann • credit: Documenta11 de Jean-François Chevrier sub titlul Politics/Poetics, catalogul de anul acesta era foarte slab. dictaturii, Documenta9 în 1992, documentaX din 1997 øi Documenta11 în 2002. O grea Nemulflumirea mai apærea øi din cauzæ cæ Documenta11 a dat naøtere unei dezbateri vii întrebare bîntuie diversele scene ale artei din Europa de Est: „De ce nu ne-a ales niciodatæ despre rolul artei în lumea globalizatæ, o dezbatere ce a fost flinutæ cumva la distanflæ de spafli- Occidentul pentru un asemenea eveniment important?“ Sînt foarte sigur cæ întrebarea în ile de ex po ziflie. Ziare øi diverse forumuri on-line, precum øi nenumærate discuflii private sine este greøitæ. În primul rînd, mulfli artiøti din Europa de Est sînt foarte importanfli øi foarte au reflectat asupra semnificafliei estetice a genului documentar atît de prezent la Kassel. Diver - activi astæzi. Mulfli dintre tinerii artiøti interesanfli în Franfla au fost formafli øi au crescut în Europa se le lecturi ale operelor expuse au dus la constatæri importante, arætînd faptul cæ retorica Centralæ øi de Est. La un moment dat, ei au plecat pentru cæ erau în permanenflæ cenzu- artei pe care o utilizeazæ publicul occidental este puternic pætrunsæ de propriile aøteptæri øi rafli øi blocafli în evoluflia lor de situaflia postdictatorialæ din cîteva regiuni ale Europei Centrale ea poa te sæ fie foarte diferitæ de modul în care sînt citite aceleaøi lucræri de cætre alflii. Pare øi de Est. Aceastæ problemæ e destul de simplæ, e vorba de cum sæ asiguri mijloace adec- sæ fie o ocazie ratatæ cæ aceastæ dezbatere n-a primit un spafliu puternic øi vizibil, ci i s-a pus vate pentru o exprimare cu totul liberæ în lumea artei. Multe flæri postcomuniste, cu ex cepflia mai degrabæ botniflæ prin referirea goalæ la scurtele secvenfle de platforme-conferinfle care poate a Lituaniei, n-au rezolvat aceastæ chestiune. O altæ problemæ este izolarea din flærile nu se adresau publicului de la Kassel. din regiunile foste comuniste. Diversele scene de artæ reproduc astæzi antagonismul care Un alt aspect criticabil pe care aø vrea sæ-l scot în evidenflæ aici este cæ Documenta11 a ra- e dictat de guvernele lor. Problema principalæ în Europa Centralæ øi de Est pare sæ fie cæ tat ocazia istoricæ de a extinde analiza condifliei postcoloniale øi la Europa de Est. Acest lucru nu existæ reflele sau instituflii eficace care sæ-i susflinæ pe artiøti – cu excepflia CAC din se datoreazæ poate faptului cæ majoritatea curatorilor træiesc în SUA øi înfleleg cuvîntul „post- Vilnius sau a muncii Iarei Boubnova de la Sofia, øi care sæ fi fost create dupæ revoluflia împotri- colonial“ dintr-o perspectivæ anglo-americanæ în care Asia de Est, Africa øi America Latinæ va comunismului. Astæzi, existæ o mulflime de posibilitæfli de a crea atare reflele în Europa atrag øi deflin interesul stabil al establishment-ului. Se spune cæ Okwui Enwezor a fost sur- Cen tra læ øi de Est øi ele ar fi foarte eficace dacæ i-ar coopta pe emigranfli. De aceea, prin prins spunînd cæ pur øi simplu „nu e interesat de Europa de Est“. Oricum ar sta lucrurile, tex tul acesta, care e scris cu bunæ øtiinflæ pentru a fi publicat în douæ reviste de artæ diferite colonizarea de dupæ Cel de Al Doilea Ræzboi Mondial a Europei de Est de cætre Uniunea din douæ flæri din sud-estul Europei, e despre stabilirea unei relaflii între douæ reviste, Art-Ist So vieticæ a fost doar ultimul capitol dintr-o serie de imperii, ocu pæri øi dependenfle care se din Istanbul øi Balkon din Cluj. constituie astæzi într-o situaflie postcolonialæ a cærei analizare poate face multe pentru dez- voltarea unei comprehensiuni mai diferenfliate a ceea ce ar trebui sæ fie „postcolonialitatea“ P. S.: Manifesta 4. Aceastæ bienalæ, proiectatæ special pentru a prezenta arta tînæræ din în- la începutul secolului XXI. Cæ Documenta11 a pierdut aceastæ ocazie va pæta, cred, pen- treaga Europæ, e organizatæ pentru prima oaræ într-un loc situat atît de aproape de Docu - tru totdeauna credibilitatea acestei manifestæri. James Coleman I N I T I A L S, 1993–1994; proiecflie de imagini sincronizate cu narafliune audio, 240 de diapozitive menta. Acest lucru e bun øi nociv în acelaøi timp, pentru cæ publicul e cîteodatæ acelaøi pentru • credit: Documenta11 ambele expoziflii, dar bugetul, mijloacele øi tema nu mai sînt aceleaøi. Existæ sæli minunate Andreas Broeckmann este næscut în 1964. A studiat istoria artei, sociologia øi între 1995 øi 2000 a fost la Manifesta 4, Sala Revolverului, arhiva fæcutæ de Christoph Keller, arhiva cu fiøele artiøtilor manager de proiect la V2_Organisation Rotterdam, Institute for the Unstable Media. Din 2000 este cu luminile instalate de Matthieu Mercier øi proiectarea filmelor video la muzeu, prezen- directorul artistic al transmediale – international media art festival berlin.

12 13 Cælin Dan Ultima Documenta pe stil vechi

1. Documenta11 a fost lansatæ public într-o perioadæ de radicalizare a politicii øi a economiei mondiale. De aceea numirea unui director artistic din Africa a fost perceputæ ca o evidentæ declaraflie în favoarea schimbærii. Dupæ o lungæ perioadæ de tæcere mass-media (probabil foarte activæ pentru organizatori), aceastæ declaraflie a fost aplicatæ într-o serie de evenimente numite „platforme“ (conferinflele din Viena, New Delhi, Berlin, St. Lucia, Lagos). Din acel mo ment, interesul meu pentru evenimentul ce urma sæ vinæ a fost încercat de îndoialæ. Oricît de mult aø aprecia colocviile, conferinflele, seminarele øi alte forme de a pune la un loc oameni William Eggleston importanfli ca sæ dezbatæ subiecte fierbinfli, ele (acele forme) ræmîn pînæ la urmæ un circuit Untitled (Police Car, California), 1999–2000; Iris-Print, 55,9 × 76,2 cm • credit: Cheim & Read Gallery, New York închis øi – cum tocmai am spus-o – pur øi simplu o adunare de oameni importanfli. Tactica nomadismului (Lagos, New Delhi etc.), de pildæ, nu genereazæ singuræ mai multæ eficaci- ta te øi nu are efect pe termen mediu dincolo de cercul obiønuit al inifliaflilor. Øi apoi de ce „Platforme“? De ce reiterarea acestui loc comun al anilor ’90, obosit de dis- cur sul stîngii intelectuale care a descoperit globalizarea frecventîndu-i pe Deleuze øi Guattari. Desigur, „platforme“ sunæ ceva mai bine decît „Platouri ale umanitæflii“, ambala- jul folosit de Harald Szeeman pentru Bienala de la Veneflia 2001, dar urechea percepe sin- tagma con fli nînd aceeaøi aroganflæ: echipa curatorilor a început prin a construi platforme, apoi a invitat cîteva lumini ale gîndirii mondiale sæ urce pe ele, pentru a contempla împreunæ ceva ce trebuia sæ fie platforma numærul cinci, expoziflia. Servitæ cu o dogmaticæ persistenflæ ca fiind doar una dintre platforme, cea de a unspreze- cea Documenta a urmat direcflia trasatæ de ediflia precedentæ, obsedatæ øi aceea sæ reducæ expoziflia la o funcflie de pre-text al unui conglomerat mai larg de teme øi formule de dez- ba tere. Tacticæ onorabilæ în sine, dar depinzînd de un conglomerat prea mare de factori aleatorii. Øi aøa ajungem la o întrebare mai generalæ: ce speranfle trebuia sæ ne facem în legæ- turæ cu aceastæ Documenta? Avînd în vedere cæ era vorba despre un eveniment de masæ, cred cæ eram îndreptæflifli sæ aøteptæm distracflie de la platitudinea agresivæ a cotidianului (în sensul unei compensaflii emoflionale). Avînd în vedere cæ e vorba de un megaeveniment Mona Hatoum Homebound, 2000; instalaflie, detaliu • credit: Jay Jopling/White Cube, London / Alexander and Bonin, New York (din punctul de vedere al investifliei øi infrastructurii), eram îndreptæflifli sæ aøteptæm exper- iment, noutate formalæ øi de conflinut. Dacæ (øi numai cînd) distracflia øi experimentul sînt Simparch Nomeda & Gediminas Urbonas Free Basin, 2000; detaliu din instalaflie • credit: Documenta11 Transaction, 2002; detaliu din instalaflie, proiect de cercetare interdisciplinar, arhive de film, proiecflii video, mixed media asigura te, putem aspira la momente de reflecflie. Nu existæ o linie de demarcaflie între aces- • credit: Documenta11 te trei componente ale succesului, ele trebuind sæ funcflioneze organic, ca un întreg. Ideal vorbind, un vizitator al Documentei – fie el un medic care iese cu familia pentru un sfîrøit de sæptæ mî næ sau un specialist în artæ sau în filosofie – ar trebui sæ plece cu sentimentul cæ de Johan van der Keuken, Gaston A. Ancelovici øi alfli creatori de film au fost anulate prin 3. E clar cæ gusturile mele øi acela al curatorilor nu se potrivesc – øi de ce s-ar potrivi? Dar a avut parte de o experienflæ stimulatoare, øi nu doar într-un singur sens: i s-a deschis o nouæ prezentarea pe monitoare modeste, într-o zonæ de trecere puternic luminatæ prin pereflii criza actualei Documenta e – pe lîngæ una (discutabilæ) de gust, una (mai gravæ) de metodæ. perspec tivæ asupra vieflii, i s-a oferit o percepflie a continuitæflii culturale øi, simultan, i s-a indus vitrafli. Aceeaøi carenflæ deontologicæ se putea sesiza în cel puflin încæ un caz, de data aceas- Concentrarea asupra unor modalitæfli vetuste de a trata conceptualismul øi instalaflia nu a o percep flie a rupturii, a înnoirii. ta la Bindig-Brauerei: fascinantele filme de la Igloolik Isuma Productions (www.igloolik.ca), fost argumentatæ de o abordare istoricæ (ciudat cînd te gîndeøti cæ majoritatea curatorilor E corect sæ te întrebi de îndatæ care sînt greutæflile implicate de o astfel de întreprindere. o casæ de filme eschimosæ ce îøi propune sæ protejeze tradifliile orale ale comunitæflii de efectele vin din cercuri academice). Faptul cæ lucræri obosite stilistic erau produse în culturi unde ele Ele pot fi toate rezumate în cuvîntul-magic al momentului – management: managementul modernizærii, spune catalogul) erau prezentate pe un øir de ecrane agæflate la 3 metri înælflime puteau fi percepute ca declaraflii de rezistenflæ politicæ nu e o justificare suficientæ a prezenflei conflinutului, managementul impactului, managementul plictiselii. Cum sæ încînfli oamenii într-un spafliu de trecere, ca în sala de aøteptare dintr-o garæ. Nu mæ mir cæ Documenta11 lor în expoziflie. În cele din urmæ, noi aparflinem unei lumi care øi-a construit valorile pe prin- cultivafli sau mai puflin cultivafli prin aceleaøi mijloace, cum sæ satisfaci nevoile atîtor tipuri de a fost criticatæ ca fiind o colecflie de filme tip National Geographic sau Discovery Channel; ci piul cæ nu existæ artæ politicæ bunæ, ci doar artæ bunæ (sau nu). Pe de altæ parte, øi în mod public, cum sæ îmbini abundenfla de informaflie øi suspendarea scepticismului. de vinæ nu era însæ materialul, ci modul de prezentare. pa radoxal, în puflinele cazuri cînd angajamentul politic era materializat estetic prin lucræri intere- Distribuflia spafliului fiind în sine o luare de poziflie, ar trebui sæ urmærim, de asemenea, felul sante, acestea au fost marginalizate din panotare. 2. E interesant de væzut cum au fost asumate toate aceste provocæri de cætre curatori în în care cele trei locuri diferite articuleazæ un discurs. Retrospectiv, devine clar cæ Documenta- Operele noi øi bune au fost în general pufline, iar cîteodatæ ascunse în locuri care cenzu- ter meni de tratare a spafliului. Dupæ cum se øtie, principalul spafliu al Documentei este Muzeul Halle trebuia sæ pæstreze funcflia ce i s-a conferit în ediflia anterioaræ, de centru de docu- rau comunicarea fireascæ cu vizitatorii. Am avut totuøi cîteva momente de distracflie øi cîte- Fridericianum, unde este concentratæ øi explicitatæ concepflia întregii manifestæri. Cel puflin men tare. Faptul e semnificativ pentru alte douæ tipuri de discriminare care acflioneazæ la scara va revelaflii. Mi-au plæcut ideile grupului Simparch, mai ales sculptura multimedia a pistei de acest lucru îl implicæ logica circulafliei urbane øi simbolismul arhitectural. Miezul energetic întregului eveniment. Unul fline de mijloacele de exprimare: în timp ce mizeazæ pe princi - skate-boarding. Am savurat miøcærile instalafliei totemice realizate de Nari Ward – o moda - al acestei clædiri a fost dedicat unei lucræri de Hanne Darboven, al cærei conceptualism anost pii discursive ca acumularea, arhivarea øi procesarea informafliei, organizatorii nu væd øi nu li tate simplæ de a spune cæ zeii øi demonii mai acflioneazæ încæ în confuzia noastræ postco - a fost læsat sæ se læbærfleze pe cele trei niveluri ale rotondei. Principalele zone ale parteru- folosesc mijloacele informatice ca instrumente specifice, capabile de a construi discursuri lonialistæ. Am încercat sæ ræmîn cît mai mult în preajma poveøtilor polimorfe ale lui Eija-Liisa lui au fost dedicate unor piese încercînd sæ reanime instalafliile sentimental-picturale care artistice bazate tocmai pe aceste principii. Un centru de informare au toate casele de cul- Ahtila øi a imaginilor intens poetice ale lui Craigie Horsfield. William Eggelston, Dieter Roth bîntuiau cu furie în anii ’70 (Doris Salcedo, Chohreh Feyzdjou). Mai departe, lipsa de tact tu ræ; la scara øi ambifliile Documentei trebuia fæcut un alt tip de efort în ceea ce priveøte øi Constant m-au fascinat øi ei, ca de atîtea ori în trecut. Mi-au plæcut – pentru motive diferite øi de bun-gust în exploatarea corectitudiniii politice se confirmæ prin spafliul imens acordat integrarea culturii digitale în fluxul øi corpul expozifliei. – lucrærile Fionei Tan, respectiv Nomeda & Gediminas Urbonas. unui eøec de Alfredo Jaar (mariaj ratat între senzaflionalism jurnalistic øi revelaflie religioasæ). A doua discriminare priveøte – surprinzætor – angajamentul politic al curatorilor. Transformînd Dar toate acestea s-au întîmplat în condiflii dramatice, datoritæ unui detaliu trivial, neaøtep- Nejustificatæ e øi incredibil de plictisitoarea lucrare a lui Ecke Bonk, ridicînd pretenflios la ran- – Zirina Bhimji øi Yang Fudong – ale cæror filme lirice, mizînd pe timpi lungi, fac cu greu Documenta-Halle într-o „tribunæ“ pentru Lumea a Treia, s-a obflinut o anumitæ coerenflæ tat în ambientul atît de luxos øi atît de concentrat pe nevoile umane: lipsa aerului condiflion- gul de instalaflie media niøte biete fragmente din dicflionarul limbii germane al fraflilor Grimm, fa flæ condifliilor precare din sælile mici, neaerisite. Dacæ aceste din urmæ cazuri ar putea fi tema ticæ, dar totodatæ øi un inconfortabil sentiment de marginalizare. Mi-ar fi plæcut sæ væd at! Dacæ aceasta a fost o declaraflie cu funcflie simbolicæ, atunci a reuøit, færæ îndoialæ, sæ prelucrate pe calculator. Færæ a mai vorbi de contribuflia Mariei Eichorn, o speculaflie nara - ex plicate prin pura neglijenflæ (?), proasta înflelegere a necesitæflilor spafliale este izbitoare în filmele video educative ale Grupului Amos (lucrînd pe teme educaflionale cu organizaflii sociale transforme vizitarea Documentei într-o experienflæ opresivæ øi sufocantæ (la propriu). Dacæ tivæ despre mecanismele economice, (ca de obicei) intelectual pleonasticæ øi vizual incom- cazul lui Chantal Ackerman, ale cærei filme, gîndite pentru a fi proiectate pe mai multe ecrane din Congo) în locul lucrærii autiste a lui Darboven. Sau instalaflia multimedia a lui Pascal Martine nu era plænuit sæ fie aøa – atunci, cu siguranflæ, a fost un factor determinant în ratarea com- prehensibilæ, dar care a obflinut în pofida acestor calitæfli o salæ întreagæ, cînd acelaøi efect (unul dintre cele mai substanfliale experimente în cinematografia nonlinearæ din ultima vreme), Tayou (una dintre cele mai bune piese ale edifliei øi un adeværat pas înainte în poetica aces- pusuluil distracflie-revelaflie-reflecflie pe care îl væd ca piatra de temelie a unui asemenea eveni- s-ar fi obflinut øi într-o debara. au nevoie pentru a putea fi înflelese de o generozitate a spafliului care le-a fost refuzatæ. tui artist) înlocuind altfel onorabila lucrare a lui On Kawara (tot în Fridericianum). ment. Estimp, previzibile succese de public (necesitînd deci un efort suplimentar de organizare La Documenta-Halle, aceeaøi ierarhie subiectivæ exprimatæ spaflial submineazæ eficacitatea Trebuie remarcat de asemenea modul de utilizare a Kulturbanhof-ului – un fel de periferie Cætre sfîrøitul zilei am pæræsit Kasselul færæ nici un sentiment de bucurie øi færæ prea multe a circulafliei), cum ar fi instalaflia lui Shirin Neshat, sînt forflate în spaflii care transformæ relaflia percepfliei. Oricît de mult simpatizez cu tragedia palestinianæ øi oricît de mult mi s-ar pærea a Documentei, unde artiøti deja prezenfli în expoziflie sînt reciclafli, dintr-un alt punct de vedere noutæfli de rumegat, în afaræ poate de certitudinea cæ formele de prezentare folosite de public-proiecflie într-o torturæ. Aceeaøi constatare e valabilæ pentru piesele a doi debutanfli cæ trebuie sæ ne concentræm atenflia pe situaflia din Orientul Mijlociu, nu væd cum putem poate, dar atît de inutil (cazurile lui David Goldblatt, Isa Genzken, Kendell Geers, Mona Documenta11 au fost nefericite, anihilînd conflinutul øi refuzîndu-mi acea senzaflie de sus- ajuta aceastæ agendæ prin dedicarea a 30% din clædire instalafliei lui Fareed Armaly øi Rashid Hatoum). Asta în timp ce o lucrare cu un mesaj complex ideatic øi emoflional, realizatæ de pendare a scepticismului øi declanøare a mirærii – care e în fond motorul determinant al Mashrawi. Prezentatæ altfel, mai puflin excesiv, aceastæ documentare a izolærii spirituale øi grupul italian Multiplicity despre catastrofa scufundærii unui vas de refugiafli între Sicilia øi Malta, nomadismului nostru prin culturi øi evenimente. Cælin Dan este artist, cofondator al subREAL øi teoretician media. Træieøte la Amsterdam. geo grafice a palestinienilor ar fi avut, poate, impact. În acelaøi timp însæ, lucræri importante este exilatæ la mansardæ.

14 15 dialog / balkon nr. 12, 2002

Constant: New Babylon Interviu de Hans Ulrich Obrist

HUO π Ce se aflæ la originea lui New Babylon? CONSTANT ∫ La început, nofliunea de urbanism unitar era una tipicæ pentru Inter na - flionala Situaflionistæ, încæ de la înfiinflarea ei, în 1952, cred. Pe atunci îi cunoøteam deja pe Debord øi pe alfli situaflioniøti, pe Gil Wolman... π L-am vizitat pe Wolman acum doi ani. ∫ Da, de-atunci el s-a dus. Cu el m-am cunoscut mai întîi, iar pe Debord l-am întîlnit la Paris. π Øi cine a mijlocit cunoøtinfla cu Debord, s-a petrecut prin Asger Jorn? ∫ Nu chiar, dar poate cæ totuøi da. La sugestia lui Asger Jorn, Debord mi-a trimis Potlach, respingerea Internaflionalei Letriste. Asta mi-a stîrnit interesul foarte tare. Mæ preocupa deja arhitectura, urbanismul. Mæ împrietenisem cu mai mulfli arhitecfli, faimoøi acuma. Îmi aveam deja propriile idei în privinfla asta. Asger Jorn l-a pus pe Debord sæ-mi trimitæ Potlach. Dar Debord tocmai îøi fæcea armata la vremea aceea. L-am întîlnit pe Wolman atunci cînd el a venit la congresul de la Alba, intitulat „Pentru un Bauhaus imaginist“. Ca dovadæ cæ tofli, in clusiv Jorn, eram interesafli de noua nofliune de arhitecturæ øi de urbanism. π Care era exact poziflia dumneavoastræ faflæ de Le Corbusier? ∫ Eram împotriva lui Le Corbusier. El era duømanul. M-a amuzat în special cæ Potlach s-a revoltat contra festivalului la Marsilia, unitatea de locuire, cu tofli artiøtii pe acoperiø. Ar tiøtii erau bucuroøi sæ îøi vîre nasul în festivitæfli, iar eu mæ bucuram sæ væd o grupare de tineri pornifli împotriva acestui festival øi împotriva funcflionalismului. Îl øtiam pe Asger Jorn încæ din tinerefle øi el scrisese un text împotriva funcflionalismului, iar eu eram de acord cu toate astea, fireøte. π În sensul acesta New Babylon era, încæ de la început, opusul a ceva pragmatic. Nu era vorba de a-l construi. Se poate spune cæ era un model nonaplicabil? ∫ N-am fæcut niciodatæ lucrurile pentru a le realiza. M-a interesat urbanismul, mai întîi arhitectura, apoi urbanismul, ca artist, dar nu pentru a le realiza. Am fost întotdeauna mar- xist, de la ræzboi încoace. Mai degrabæ „marxian“, se spune astæzi, cuvîntul marxist este unul atît de dezabuzat... încît nu mai poate fi folosit. Henri Lefebvre era acela care „au zea“ astfel, marxian, termenul. În cartea New Babylon e folosit cuvîntul „utopian“ în loc de „uto - pist“. La momentul în care l-am cunoscut pe Debord, am constatat cæ tema centralæ a Internaflionalei Situaflioniste, la acea vreme, e urbanismul unitar øi am fost de îndatæ încîn - tat. Ne-am pornit amîndoi sæ scriem un text, pe care l-am fæcut eu mai ales øi Debord i- a adæugat cîteva puncte atunci cînd a venit sæ mæ vadæ la Amsterdam. El l-a botezat „Declaraflia de la Amsterdam“. π Erau implicafli øi arhitecfli? ∫ Nu, în momentul acela nu aveam arhitecfli printre noi. Debord øi cu mine am în cer - cat mai întîi sæ dæm o definiflie a urbanismului unitar. Eu am scris nouæ puncte, iar Debord douæ, primul øi al unsprezecelea, ultimul, al Declarafliei de la Amsterdam. Ca sæ mæ întorc la întrebarea dumneavoastræ: Declaraflia de la Amsterdam nu era anti-Corbusier, acesta era deja un punct de vedere depæøit, asta fusese în Potlach. Eu am fost întotdeauna îm - potriva lui Le Corbusier. Eram cu deosebire mulflumit cæ mai existau øi alflii, tineri – fiindcæ Debord era mai tînær decît mine – care se porneau împotriva tendinflei funcflionaliste, øi Asger Jorn, mai în vîrstæ, care i se opunea mai de demult. π Declaraflia de la Amsterdam era pre-New Babylon? ∫ Da, în Declaraflia de la Amsterdam nu vorbeam încæ despre New Babylon. Aceste unsprezece puncte de la Amsterdam au fost discutate la München, la conferinfla situaflio - nistæ, øi acceptate de toatæ lumea, chiar øi de pictorii grupului Sturm de la München. Am început atunci sæ consider cæ eu, ca artist pictor øi plastician, puteam începe sæ ilustrez, sæ fac planuri, machete, descrieri ca un arhitect urbanist. Øi aøa am început sæ fac primele ma chete øi construcflii, prezentate în numerele 2, 3 øi 4, cred, ale Internaflionalei Situa flio - niste. Am creat un birou de urbanism unitar la Amsterdam, împreunæ cu cîfliva arhitecfli, care din nefericire au acceptat pe seama mea, din særæcie, o comandæ pentru a construi Constant Group of Sectors, 1959; colaj øi creioane colorate, cca 57 × 68 cm • credit: Documenta11 o bisericæ øi au publicat cîteva fotografii de machete într-o revistæ de arhitecturæ din Olan- da. Debord a dat peste ele øi i-a exclus imediat [din grupare – n. tr.], aøa cum avea obi - ce iul. Mie mi-a pæsat prea puflin de asta. Era un birou de arhitecturæ øi lor nu le-a trecut nicidecum prin cap cæ a executa o lucrare, o bisericæ, era ceva ce ar intra în contradicflie cu apartenenfla lor la Internaflionala Situaflionistæ. π Cum a intervenit ruptura cu Debord?

Constant (Constant A. Nieuwenhuys) s-a næscut în 1920. A fost membru al grupului Cobra øi unul din membrii influenfli ai Internaflionalei Situaflioniste. Træieøte øi lucreazæ în Amsterdam. Hans Ulrich Obrist s-a næscut în 1968 la Zürich, este redactor-øef al revistei Point d’Ironie øi curator al Musée d’Art Moderne de la Ville de Paris.

16 17 dialog / balkon nr. 12, 2002

de oraø pentru o altfel de viaflæ“. Cum sæ faci un proiect arhitectural pentru un mod de mult, dar aici era într-adevær inventiv. În planurile pe care le-am væzut, existæ de asemenea via flæ ce ræmîne încæ de inventat? ideea cæ terenurile ræmîn vide... π Se poate spune cæ pentru dumneavoastræ øi pictura ar fi un model nonaplicabil, dacæ ∫ Degajate, da. afirmæm cæ New Babylon este un model nonaplicabil? π E ideea unei circulaflii? ∫ E altceva. Pictura e ceva foarte personal. Nu sînt pictor abstract. Pictînd, eu îmi fac ∫ Pentru a pune capæt separafliei între oraø øi peisaj. Peisajul nu se rupe, iar oraøul se vizibilæ viziunea despre lume. În cazul meu, eu ofer o criticæ a societæflii. mu tæ la un alt nivel. E mai degrabæ o reflea decît un nucleu. Un oraø nu este o zonæ, o π Întrebarea care mi-o puneam trimitea la pictura lui Mondrian în legæturæ cu ideea ta blou - por fliune de pæmînt defriøat, nivelat, înconjuratæ de peisaj, ci o reflea care se întinde la un lui ca model nonaplicabil. Ce se întîmplæ cu aceastæ idee dacæ o raportæm la New Babylon? alt nivel pe deasupra peisajului. Reflea urbanistæ. Asta corespunde unui flel de viaflæ noma - ∫ New Babylon era ceva idealist. Eu eram marxist/marxian. El [Mondrian] era teozof, dæ, doarece se traverseazæ oraøul øi se poate traversa în mod continuu aceastæ reflea. Dar cu totul altceva. Nu sînt de acord cu ideile lui Mondrian. Sînt chiar împotrivæ, dar el meritæ în timpul acestei traversæri, refleaua se modificæ. Nu pofli niciodatæ recunoaøte un loc sti mat. Numai cæ, vedefli, de el m-am ciocnit toatæ viafla. Mai întîi, m-am însurat prima oa - atunci cînd revii în acelaøi loc. E o cælætorie neîncetatæ. Este nofliunea derivei. Prima pro - ræ cu o femeie al cærei tatæ era prieten intim cu Mondrian. Apoi, la Amsterdam, în timpul pu nere de titlu pentru proiectul de urbanism fusese „dériville“, dar Debord o gæsise prea ræz boiului, locuiam într-un atelier despre care am aflat mai tîrziu cæ fusese atelierul lui directæ øi prea legatæ de nofliunea de oraø. Asta nu trebuia sæ fie un oraø. Deriva desfa ce Mon drian; existæ fotografii în cartea lui. Acuma, muzeul din Haga care posedæ lucræri oraøul. Împreunæ cu Debord am discutat îndelung, ne-am pus de acord pentru New de-ale mele, din New Babylon, are cea mai mare colecflie Mondrian din lume. Aøa cæ Babylon, în englezæ, nu „Noul Babilon“. Mon drian øi cu mine, deøi el este cu mult mai în vîrstæ, a murit în 1944, vieflile noastre π Øi cum a ieøit acest nume? Îmi spuneafli mai înainte cæ e precum New York, New Mexico... s-au în cruciøat mereu. ∫ Da, am dat peste Babilon, oraøul Pierzaniei. Noul Ierusalim, æsta e oraøul sfînt. Babi - π Ca într-un fel de cæsnicie conflictualæ... lo nul e oraøul pæcatului, al Ræului. Am gîndit-o împotriva oraøului sfînt. Ne-a venit în tim - ∫ Cunosc bine opera lui Mondrian. Am restaurat o pînzæ de Mondrian în tinerefle, o pul unui brainstorming. Ne-am spus cæ [numele] trebuie sæ-l aibe pe Babilon în el, øi apoi pîn zæ aparflinînd socrului meu care poseda mai multe semnate de el. pe New, în englezæ. Debord se interesa foarte tare de cultura americanæ. Citea benzile π Cine era socrul dumneavoastræ, era pictor? desenate. Societatea spectacolului a fost tradusæ în americanæ. ∫ Nu, era compozitor. Fæcea chiar parte din grup. El l-a cunoscut personal pe Mon - π Debord a întrebuinflat mult nofliunea de psihogeografie în privinfla oraøului. drian, iar mai tîrziu s-a læsat influenflat de acesta. Am cunoscut aøadar bine opera lui, cæci ∫ Fæcuse douæ planuri. Din pæcate mi-am donat arhivele, aøa cæ nu le mai am. existau pînze de el în casa socrilor mei, øi în timpul ræzboiului am chiar restaurat cîteva ta - π Existæ øi o carte de Asger Jorn, reeditatæ, despre Copenhaga, inspiratæ de psihogeografia blouri care acum se aflæ prin muzee. Pe vremea aceea el nu era luat în serios, era con si- Parisului a lui Debord. de rat un original, cu totul altfel de cum e astæzi. ∫ Sfîrøitul Copenhagæi. Am ediflia originalæ. π Øi care era raportul dumneavoastræ cu opera lui Duchamp? π O altæ întrebare în legæturæ cu economia oraøului, întrucît spunefli cæ nu am regæsi nici- ∫ Ei bine, întotdeauna eu m-am bætut împotriva antiartei, deci øi împotriva lui Du - o datæ acelaøi loc, cæ totul e în miøcare, în permanentæ mutaflie, aøadar nu ar fi cu putinflæ Constant New Babylon North, 1959; acuarele øi colaj 100 × 100 cm • credit: Documenta11 champ. Este, poate, øi unul din motivele controversei mele cu Debord, deoarece Debord sæ fii proprietar? era antiartist. El detesta arta. Iar eu am scris mereu cæ sînt un artist øi cæ nu pot sæ mæ ri - ∫ Nu. Am susflinut întotdeauna cæ realizarea lui New Babylon, într-atît cît ar fi posibilæ, dic împotriva artei. Duchamp, atunci, nu era cineva care sæ-mi placæ. Pe Mondrian îl sti - este în dependenflæ de o socializare a terenului, iar mai întîi a mijloacelor de producflie. mez, pe Duchamp nu. Pro prietatea asupra terenului este incompatibilæ cu nomadismul. Am uitat sæ væ spun cæ π O altæ întrebare în legæturæ cu New Babylon: mulfli arhitecfli contemporani se in tere sea - înain te de ideea lui New Babylon, în 1956, am locuit la Alba, în Italia, iar Calypso, care zæ de New Babylon, deøi nu este aplicabil, øi cred cæ la mijloc este nofliunea dumneavoastræ mæ invitase acolo, m-a dus într-o tabæræ de gitani. Fæcusem un proiect de tabæræ gitanæ, de Homo ludens pe care afli pomenit-o adineaori, ideea cæ nu existæ soluflie permanentæ, ci o machetæ, mai înainte, în 1956. Mæ interesa deoarece gitanii au ræmas nomazi, oamenii cæ totul este fluid, în transformare, legat de ceea ce se întîmplæ în prezent. Afli putea spune fuseseræ niøte nomazi înainte de invenflia agriculturii, vînau, iar gitanii au continuat sæ ræ- mai multe despre acest concept al lui Homo ludens? mî næ astfel, nu s-au sedentarizat. New Babylon s-a fæcut din diferite aspecte ale vieflii mele ∫ Un istoric olandez [Huizinga] a fost primul care a vorbit de Homo ludens, a scris o puse la un loc. Iar în 1956 s-au adæugat øi alte influenfle. I-am cunoscut pe Wolman, pe Constant car te istoricæ despre asta, foarte cunoscutæ. Tofli artiøtii se recunosc în omul ludic. Dar ca Debord în 1957... Cu Asger Jorn, cunoscut în 1946, luasem inifliativa miøcærii Cobra, iar Space Eater, 1959; metal, cernealæ pe plexiglas, picturæ pe lemn, 65 × 90 × 65 cm, acuarele øi colaj 100 × 100 cm, • credit: Documenta11 sæ faci din acesta prototipul unui om social, pentru a crea o societate ludicæ, despre asta ze ce ani dupæ aceea îl regæsesc în Italia øi el mi-l prezintæ pe Debord. E o coincidenflæ, dar eu am fost primul care sæ vorbeascæ øi am fæcut-o la Internaflionala Situaflionistæ. Ideea a eu nu cred în întîmplare. apæ rut în legæturæ cu automatizarea producfliei øi dispariflia muncii productive. Ne-am π Dar care erau, vorbind de Cobra, øi în pufline cuvinte, deosebirile majore între situa flio - gîndit atunci la posibilitatea ca întreaga societate sæ fie alcætuitæ din oameni ludici øi ca viafla nism øi manifestele Cobra? A fost vorba de o îndepærtare temporaræ de artæ, deoarece Cobra ∫ Eu am pæræsit I.S. din cu totul alte motive. Pictam de multæ vreme, deja de 25 de ani. socialæ sæ fie ludicæ. E o idee care convine foarte bine unor artiøti. fusese întotdeauna de partea artei, cu mijloacele artei? Øi Debord scrisese o prefaflæ pentru catalogul unui pictor care era membru al I.S. øi ex - π Ideea timpului liber, deopotrivæ. Sau mai degrabæ a timpului eliberat, nu? ∫ Da, dar Debord scrisese în numærul 1 sau 2 din I.S.: „Peste toate astea ei sar“, toate pu nea la un muzeu din Amsterdam. Øi am considerat cæ asta nu fline. Urbanismul unitar ∫ Øi mai ales energia eliberatæ. Existæ în fiece om o creaturæ care somnoleazæ. Eliberatæ as tea adicæ tot ce era în miøcarea Cobra se regæseøte în Internaflionala Situaflionistæ. Dar øi a-fli da acordul pentru o expoziflie într-un muzeu erau contradictorii; eram împotrivæ la fiindcæ nu-mi consider meseria o muncæ, e un joc, asta consumæ energie, dar nu e o la momentul acela eram neîncrezætor, nu voiam sæ refac Cobra, deoarece Cobra de ve - acel moment. Acum gîndesc altfel, fiindcæ sînt pictor. Dar continuu sæ cred cæ miøcarea mun cæ. Vreau sæ fac un tablou, atunci desenez, asta ia timp... ni se ceva comercial. situaflionistæ øi pictura nu merg una cu alta. Pe atunci însæ eram antipictor. π Øi ca sæ revenim la New Babylon, ideea aceasta de timp eliberat ne aduce totodatæ la π Øi cum s-a næscut ideea Cobra? π Au existat influenfle din istoria arhitecturii pentru New Babylon? acele zone eliberate. Ce e cu ideea asta a zonelor neconstruite, neumplute? ∫ Cobra, dupæ ræzboi, øi tot ceea ce træisem, apærea ca un nou început al creafliei ar- ∫ Nu consider deloc New Babylon ca un proiect arhitectural. Pentru mine, el este o ∫ Sînt zone care ræmîn de construit. New Babylon nu este o construcflie fiindcæ el e în tis tice. Înainte, nu exista nimic, cu adeværat nimic. Era un nou elan artistic. Un miracol, o ilu strare aparflinînd unui artist pictor sau unui artist sculptor, în ce mæ priveøte, ilustrarea acelaøi timp o deconstrucflie. Se clædeøte øi se desface. Cu elemente simple pe o bazæ du - enigmæ, nu øtiu cum s-a fæcut ca tofli, tineri artiøti, sæ se regæseascæ pe aceeaøi lungime de unei idei. La început, Debord øi cu mine eram în întregime de acord cæ urbanismul unitar rabilæ, fireøte. un dæ, în acord. A fost o miøcare spontanæ. nu ar fi realizabil færæ o revoluflie socialæ. Revoluflia, simultan sau în prealabil, dar în orice π În legæturæ cu ideea de gradual, de creøtere, pe care afli descris-o, se poate spune cæ caz nu în afara ei. Nici unul nu s-a gîndit sæ-l realizeze. Nici mæcar [sub forma unui] mic es te vorba de un oraø organic, biologic? Atunci cînd am væzut machete ale oraøului mi-am Traducere de Adrian T. Sîrbu proiect de expoziflie la muzeul din Amsterdam, în privinfla cæruia Debord a publicat de zis cæ existæ multe legæturi cu unele modele ale biologiei. ase menea un text în I.S., øi care a fost anulat de directorul muzeului. Pînæ øi asta a fost ∫ Modelele de care pomenifli le-am fæcut în 1956. Nu e vorba de New Babylon. Erau [considerat] excesiv. Mai tîrziu, Debord a spus cæ îl mulflumea cæ directorul muzeului a fæ- machete care au fost fæcute pentru urbanismul unitar, modele care nu sînt doar forme ar - cut proiectul sæ eøueze. Iar eu de asemenea. Era foarte situaflionist ca lucrurile sæ fie anu - hi tecturale, ci øi în raport cu o ambianflæ de viaflæ. Mediul, modul de viaflæ mai ales. Sæ faci late. E foarte situaflionist øi cæ, atunci cînd muzeul centrului Georges Pompidou a organi - un urbanism pentru o viaflæ. Împreunæ cu Debord am reflectat îndelung la aceastæ idee zat o expoziflie a Internaflionalei Situaflioniste, sînt zece ani de atunci, cred, în ziua de du - cu ocazia Declarafliei de la Amsterdam. Dupæ ruptura noastræ, eu am continuat sæ re flec - pæ vernisaj personalul muzeului sæ intre într-o grevæ. Pe toatæ perioada expozifliei centrul tez la ea, sæ elaborez ideea asta a unui oraø ludic. În Germania, în reconstrucflie dupæ ræz - Pompidou a stat închis... Aøa cæ nimeni n-a væzut expoziflia. Au fost persoane pe care le boi, unde existau mulfli arhitecfli. În Franfla încæ nu erau interesafli de arhitecturæ. cu nosc venite din Italia sæ vadæ expoziflia. Mi se pare ceva foarte în spiritul situa flio nis mului. π Øi în Olanda? Rem Koolhaas, în special, mi-a povestit cæ væzuse de mic machetele dum - π Afli fi de acord sæ spunem cæ New Babylon este un model nonaplicabil? nea voastræ. Eu le-am væzut la Barcelona. ∫ Da. Am spus întotdeauna cæ New Babylon va fi creat de locuitorii lui New Babylon. ∫ Expoziflia aceea de la Barcelona a fost utilæ. Am cunoscut o mulflime de arhitecfli care Nu putem spune de pe acuma cum, într-o societate ludicæ, o societate cu totul altfel decît au væzut-o. societatea unitaristæ existentæ, oamenii vor fi conduøi conform unui alt mod de viaflæ, spre π Dispozitivul fæcut de Enric Miralles mi-a pærut în mod deosebit interesant, cæci de obicei un alt[fel de] oraø. Æsta e un alt text pe care l-am scris, înainte de New Babylon: „Un altfel expozifliile de documente sînt plicticoase, iar expoziflia asupra situaflioniøtilor s-a plimbat

18 19 arhiva / balkon nr. 12, 2002

Slavoj Zˇizˇek Permitefli-mi sæ examinez în continuare douæ teme principale ale universitarilor americani va loreazæ mai mult decît vieflile animalelor doar pentru cæ ei manifestæ mai multæ inte li - intersubiectivæ, flinutæ laolaltæ de solidaritate. Sæ nu uitæm cæ Furtuna totalæ este, în cele radicali din zilele noastre: studiile culturale (cultural studies) øi cele homosexuale (queer gen flæ (dacæ inteligenfla ar fi un criteriu al judecæflii, atunci, aratæ Singer, am putea face ex- din urmæ, o carte despre solidaritatea unui mic colectiv de muncitori! Apelul umoristic al Perspectivele de azi sau gay). Problema postcolonialismului este færæ îndoialæ decisivæ; în orice caz, „studiile pe rimente medicale pe retardaflii mintal færæ a putea fi condamnafli din punct de vedere Manualului de supraviefluire poate fi deci citit ca mærturie a înstræinærii noastre to ta le de postcoloniale“ tind s-o traducæ în problematica multiculturalistæ a „dreptului“ minoritæflilor mo ral). În cele din urmæ, toate fiinflele fiind egale, animalele vor la fel de mult sæ træiascæ naturæ, exemplificatæ prin penuria de pericole reale (real-life). ale politicii radicale colonizate de „a povesti“ experienfla lor de victime, a mecanismelor de putere care re - pre cum oamenii. De aceea, toate fiinflele fiind egale, experimentele medicale pe animale Din pricina „realismului“ sæu total, Manualul de supraviefluire este o carte prin excelenflæ pri mæ „alteritatea“, astfel încît, spre sfîrøitul zilei, aflæm cæ rædæcina exploatærii postcoloniale sînt imorale: cei care apæræ astfel de experimente pretind cæ sacrificarea a douæzeci de oc cidentalæ; pandantul sæu oriental este chindogu, cu siguranflæ cea mai rafinatæ realizare este intoleranfla faflæ de Celælalt øi, mai mult, cæ aceastæ intoleranflæ ca atare e înrædæcinatæ ani male va salva viafla a milioane de oameni – totuøi, ce sæ spunem despre sacrificarea a spi ritualæ a Japoniei ultimelor decenii, arta de a inventa obiecte care sînt sublime în sens în intoleranfla noastræ faflæ de „Stræinul din Noi“, în incapacitatea noastræ de a ne confrunta douæzeci de oameni pentru a salva milioane de animale? Criticilor lui Singer le place sæ kantian – inutile din punct de vedere practic tocmai din pricina folosului lor excesiv (de Astæzi, în epoca schimbærilor permanente øi iufli, de la „revoluflia digitalæ“ øi pînæ la re tra- cu ceea ce am reprimat în øi din noi. Lupta politico-economicæ e deci transformatæ aproa - scoa tæ în evidenflæ cæ prelungirea înfiorætoare a acestui principiu este cæ interesul a douæ - exemplu, ochelari cu mici „øtergætoare de parbriz“ puse în funcfliune electric, ast fel încît ge rea formelor sociale vechi, gîndirea este mai expusæ ca oricînd tentafliei de „a-øi pierde pe imperceptibil în drama pseudopsihanaliticæ a subiectului incapabil sæ-øi confrunte pro - zeci de oameni îl covîrøeøte pe acela al unuia singur, ceea ce dæ undæ verde oricærui fel imaginea din fafla noastræ sæ ræmînæ claræ chiar dacæ trebuie sæ mergem prin ploaie færæ îndræzneala“, de a-øi abandona înainte de vreme vechile coordonate conceptuale. Mass- prii le traume… Adeværata corupflie a universitæflilor americane nu e în primul rînd financiaræ de încælcæri ale Drepturilor Omului. umbrelæ; unt în tuburi de ruj ca sæ-l pofli purta cu tine øi sæ-l pofli unge pe pîine fæ ræ a avea me dia ne bombardeazæ cu nevoia de a abandona „vechile paradigme“: dacæ vrem sæ su- – ea nu constæ doar în faptul cæ ele îøi pot permite sæ cumpere mulfli intelectuali europeni Prin urmare, Singer susfline cæ nu ne mai putem adresa eticii tradiflionale în vederea obfli - nevoie de cuflit). Cu alte cuvinte, pentru a fi recunoscute, obiectele chindogu trebuie sæ pra viefluim, trebuie sæ ne schimbæm ideile fundamentale despre identitatea personalæ, critici (chiar øi pe mine – pînæ la un punct) –, ci conceptualæ: idei din teoria criticæ „euro pea- ne rii unor ræspunsuri la dilemele pe care ni le impune universul nostru; el propune o nouæ întruneascæ douæ condiflii fundamentale: e nevoie ca ele sæ poatæ fi realizate øi e nevoie societate, mediul înconjurætor etc. Înflelepciunea New Age pretinde cæ sîntem pe cale de næ“ sînt traduse, transpuse pe nesimflite în universul binevoitor al øicului studiilor culturale. eticæ, menitæ sæ protejeze calitatea, øi nu sanctitatea, vieflii umane. O datæ cu dispariflia gra - ca ele sæ funcflioneze; în acelaøi timp, ele nu trebuie sæ fie „practice“, adicæ vîn za rea lor a intra într-o nouæ epocæ, „postumanæ“; psihanaliøtii se græbesc sæ accepte cæ ma tricea Experienfla mea personalæ mi-a arætat cæ tofli universitarii „radicali“ mizeazæ, în secret, pe ni flelor stricte între viaflæ øi moarte, între oameni øi animale, aceastæ nouæ eticæ aruncæ um - trebuie sæ fie imposibilæ. oedi palæ a socializærii nu mai este operaflionalæ, cæ træim în epoca perversiunii uni versa li- sta bilitatea pe termen lung a modelului capitalist american, cu flelul profesional ultim de a bre de îndoialæ asupra moralitæflii experimentelor pe animale, în timp ce propune o evaluare Comparaflia dintre Manualul de supraviefluire øi chindogu ne oferæ o perspectivæ unicæ asu - za te, cæ un concept precum acela de „refulare“ nu e de nici un folos în vremurile noastre intra în posesia unei poziflii sigure (o parte surprinzætor de mare a acestora joacæ chiar øi înflelegætoare a infanticidului. Sînt oare obligafli, din punct de vedere moral, doctorii øi pæ - pra diferenflei dintre sublimul oriental øi cel occidental, o perspectivæ cu mult supe ri oaræ permisive; gîndirea politicæ postmodernæ ne spune cæ pæøim spre o societate postindus - la bursæ). Dacæ existæ un lucru care îi îngrozeøte în mod autentic, acesta este zdruncinarea rin flii sæ aplice ultimele tehnologii, indiferent de costuri, atunci cînd un copil se naøte cu de - tratatelor pseudofilosofice de New Age. În ambele cazuri, efectul de Sublim constæ în mo - tria læ, în care vechi categorii precum „muncæ“, „colectivitate“, „clasæ“ etc. sînt niøte zombi mediului de viaflæ (relativ) sigur al „claselor simbolice“ din societæflile occidentale dez volta - fecte serioase de genul acelora care, dintotdeauna, au fæcut copiii sæ moaræ? Nu. Sînt oare dul în care inutilitatea unui produs este rezultatul abordærii extrem de „realiste“ øi de prag - teo re tici care nu mai pot fi aplicafli dinamicii modernizærii… Ideologia øi practica po li ticæ a te. Excesul lor de zel politically correct atunci cînd au de a face cu sexismul, rasismul, fabri - obligafli doctorii sæ întreflinæ pînæ la naøterea copilului funcfliile vitale ale unei femei gravide matice ca atare. Totuøi, în cazul Occidentului, primim sfaturi simple, realiste pen tru probleme celei de A Treia Cæi este efectiv modelul acestei înfrîngeri, a acestei inaptitudini de a re - cile mizere ale Lumii a Treia etc. este deci, în cele din urmæ, o apærare împotriva iden tificærii care øi-a pierdut toate funcfliile cerebrale? Nu. Poate un doctor sæ determine în mod etic (situaflii) pe care cei mai mulfli dintre noi nu le vor avea niciodatæ (cîfli dintre noi se vor cu noaøte cæ Noul e aici doar pentru a permite Vechiului sæ supraviefluiascæ. Împo triva lor cele mai profunde, un fel de ritual compulsiv a cærui logicæ ascunsæ este: „hai sæ vorbim pa cienfli aflafli în faza terminalæ a unei boli mortale sæ se sinucidæ? Da. confrunta vreodatæ cu un leu înfometat?), în timp ce, în cazul Orientului, pri mim soluflii acestei ten ta flii ar trebui urmat exemplul neegalat al lui Pascal øi sæ se punæ dificila între ba- cît se poate de mult despre necesitatea unei schimbæri radicale, pentru a ne asigura cæ ni- Primul lucru care trebuie observat aici este dimensiunea ascuns utopicæ a unei asemenea ne practic de complicate pentru problemele pe care le are fiecare dintre noi (cîfli dintre re: cum sæ ræ mînem credincioøi Vechiului în noile condiflii? Numai în felul acesta putem da mic nu se va schimba cu adeværat!“ În acest sens, cazul revistei October e simptomatic: cînd poziflii survitaliste. Cea mai uøoaræ cale de a detecta supraplæcerea ideologicæ într-o noi n-au fost prinøi de o ploaie torenflialæ?). Sublimul occidental oferæ soluflii prac tice pen - naøtere la ceva cu adeværat Nou. îl întrebi pe unul dintre redactori la ce se referæ numele revistei, el îfli va semnala, pe ju- formafliune de tip ideologic constæ în lecturarea sa ca un vis øi în analizarea deplasærii care tru probleme care n-au apærut, în timp ce sublimul oriental oferæ soluflii inu ti lizabile pen - Habermas a denumit epoca prezentæ ca fiind una a neue Unübersichtlichkeit – a noii opa - mæ tate confidenflial, cæ e vorba, desigur, de acel octombrie – în felul acesta, oricine îøi poa - opereazæ în ea. Freud descrie visul unui pacient al sæu, constînd într-o scenæ simplæ: pa - tru probleme reale øi împærtæøite de tofli. ci tæfli.1 Mai mult ca oricînd, experienfla noastræ zilnicæ e mistificatæ: modernizarea generea - te permite analize jargonizante ale artei moderne, cu certitudinea secretæ cæ va exista cien tul se aflæ la înmormîntarea unei rude. Cheia visului (ce repetæ un eveniment real de Aøadar, întorcîndu-ne la Singer, nimeni nu l-ar putea concedia ca reprezentînd o exa ge - zæ noi obscurantisme, iar restrîngerea libertæflii ne este prezentatæ ca sosire a unor noi libertæfli. cineva care sæ reflinæ cumva conexiunea cu trecutul revoluflionar radical… În ceea ce cu o zi înainte) este cæ, la aceastæ înmormîntare, pacientul a întîlnit în mod neaøteptat o ra re monstruoasæ – ceea ce spunea Adorno despre psihanalizæ (cæ adeværul ei stæ tocmai Astæzi, în epoca „societæflii riscului“, ideologia dominantæ se stræduieøte sæ ne vîndæ însæøi priveøte acest øic radical, primul gest faflæ de activitatea ideologilor øi practicienilor celei de fe meie, iubita lui de demult faflæ de care mai simte încæ o dragoste profundæ – departe de în exagerærile ei)5 e perfect valabil øi pentru Singer: ceea ce ne zice sunæ atît de dureros nesiguranfla cauzatæ de destræmarea statului bunæstærii (welfare state) drept ocazie pentru a A Treia Cæi ar trebui sæ fie unul de laudæ: ei îøi fac jocul pe faflæ øi sînt oneøti în acceptarea a fi un vis masochist, scena articuleazæ bucuria pacientului de a-øi întîlni iubita de de mult. øi de intolerabil pentru cæ „exagerærile“ sale scandaloase fac sæ se vadæ în mod direct ade - experimenta noi libertæfli. Trebuie sæ væ schimbafli locul de muncæ în fiecare an, bizuindu-væ coordonatelor capitalismului global, spre deosebire de universitarii stîngiøti pseudoradicali Nu se aflæ oare mecanismul deplasærii ce opereazæ în acest vis într-un raport de per fectæ væ rul aøa-numitei etici postmoderne. Oare orizontul ultim al „politicilor identitare“ post - pe contracte pe termen scurt în loc de slujbe pe termen lung? De ce nu încercafli sæ ve defli care adoptæ faflæ de A Treia Cale o atitudine de total disprefl, în timp ce propria lor radi- omologie cu mecanismul descris de Fredric Jameson vizavi de un film øtiinflifico-fantastic mo derne nu e efectiv darwinian – apærînd dreptul unor specii particulare ale umanitæflii în acest lucru ca pe o eliberare de constrîngerile locului de muncæ permanent, ca pe o øansæ ca litate se ridicæ la a fi doar un gest vid care nu obligæ pe nimeni la nimic concret. a cærui acfliune are loc în California în viitorul apropiat, dupæ ce un virus misterios a ucis cadrul panopliei multitudinii lor în proliferare (homosexuali bolnavi de SIDA, mame ne gre - de a væ reinventa din nou øi din nou, de a væ recunoaøte øi de a væ realiza posi bili tæ flile ascunse ma rea parte a populafliei? Cînd eroii filmului se plimbæ prin supermagazinele pustii, cu se singure…)? Chiar øi opoziflia dintre politica „progresistæ“ øi cea „conservatoare“ poate ale personalitæflii? Nu væ mai putefli baza pe asigurarea de sænætate obiønuitæ øi pe planul de De la Drepturile Omului la drepturile animalelor toa te mærfurile aflate la dispoziflia lor, nu e oare cîøtigul libidinal de a avea acces la toate fi conceputæ în termeni darwinieni: în ultimæ instanflæ, conservatorii apæræ dreptul ce lor pensii øi va trebui deci sæ optafli pentru fonduri de asiguræri suplimentare pentru care trebuie Træim într-o epocæ postmodernæ în care pretenfliile de adevær ca atare sînt concediate ca bu nurile materiale, færæ alienanta maøinærie a pieflei, adeværatul lucru pe care ni-l aratæ fil - puternici (succesul acestora din urmæ demonstreazæ cæ ei au ieøit victorioøi din lupta pen - sæ plætifli? De ce nu percepefli acest lucru ca pe o ocazie suplimentaræ de a alege: fie o viaflæ expresii ale mecanismelor secrete ale puterii – aøa cum le place pseudonietzscheenilor mul, chiar dacæ acest lucru e obturat de deplasarea focalizærii oficiale a narafliunii pe ca ta stro - tru supraviefluire), în timp ce progresiøtii susflin protejarea speciilor umane aflate în pe ri - mai bunæ acum, fie siguranflæ pe termen lung? Iar dacæ aceastæ în cur cæturæ væ neliniøteøte, renæscufli sæ remarce: adeværul este minciuna cea mai eficace pentru afirmarea voinflei fa cauzatæ de virus? La un nivel øi mai elementar, nu e oare unul dintre locurile comune ale col, i.e. a acelora care au fost învinse în lupta pentru supraviefluire. ideologul postmodernitæflii sau „a celei de a doua modernitæfli“ væ va acuza de îndatæ cæ nu noastre de putere. Cu referire la o afirmaflie, însæøi întrebarea „e adeværatæ?“ este înlocuitæ teoriei øtiinflifico-fantasticului cæ adeværatul sens al romanelor sau filmelor despre cata stro- Acum cîfliva ani, într-un incident din lumea universitaræ americanæ, o feministæ lesbianæ sîntefli în stare sæ væ asumafli libertatea deplinæ, cæ „vrefli sæ eva dafli din fafla libertæflii“, cæ væ an - cu o alta: „în ce condiflii de putere poate fi ea rostitæ?“. Ceea ce obflinem în locul ade væ- fe planetare stæ, de fapt, în reafirmarea imediatæ a solidaritæflii sociale øi a spiritului de co- pre tindea cæ homosexualii sînt astæzi victimele privilegiate, aøa încît analiza modului în care co rafli copilæreøte în formele vechi øi stabile… Sau, mai bine, cînd acest lucru e înscris în ideo - ru lui universal este o multitudine de perspective sau, cum e la modæ sæ se spunæ astæzi, la borare în sînul supraviefluitorilor? De parcæ, în societatea noastræ, catastrofa planetaræ ar sînt privafli de drepturi furnizeazæ cheia înflelegerii tuturor celorlalte marginalizæri, re pre - lo gia subiectului ca individ psihologic dotat cu abilitæfli øi tendinfle naturale, atunci eul va inter - de „narafliuni“ – nu numai literare, dar øi politice, religioase, øtiinflifice; toate acestea sînt fi preflul care trebuie plætit pentru a avea acces la colaborarea solidaræ… siuni, violenfle etc. (religioase, etnice, de clasæ). Ceea ce e problematic în privinfla acestei preta automat aceste schimbæri drept consecinfle ale pro priei personalitæflii, øi nu ca efecte na rafliuni diferite între ele, poveøti pe care ni le spunem despre noi înøine, iar ultimul scop Cînd fiul meu era încæ un bæieflel, cel mai îndrægit obiect al sæu era un „cuflit de su pra vie - teze este tocmai pretenflia ei implicitæ (sau, în acest caz, chiar explicitæ) la universalitate: ce provin din aruncarea de colo-ncoace a eului de forflele pieflei. al eticii este sæ asigure spafliul neutru în care aceastæ multitudine de narafliuni sæ poatæ co - fluire“ neobiønuit de mare, al cærui mîner avea o busolæ, un sæculefl cu praf pentru dezin - ea îi transformæ în victime exemplare pe acelea care nu sînt, pe acelea care pot fi integrate În aceste împrejuræri, trebuie sæ fim foarte atenfli pentru a nu confunda ideologia do mi- exis ta paønic, în care fiecare, de la minoritæflile etnice la cele sexuale, va avea dreptul øi fectarea apei, o undiflæ øi un fir pentru pescuit øi alte lucruri asemænætoare, lipsite de orice pe deplin în spafliul public – bucurîndu-se de toate drepturile – mult mai uøor decît cei a nan tæ cu ideologia ce pare sæ domine. Mai mult ca oricînd, trebuie sæ avem în minte cu - posibilitatea de a-øi spune povestea. Cei doi filosofi ai capitalismului global contemporan folos în realitatea noastræ socialæ, dar potrivindu-se perfect fanteziei survitaliste în cazul în cæror alteritate se constituie pe baze etnice sau religioase. Existæ o lungæ tradiflie a atacului vin tele lui Walter Benjamin, care spunea cæ nu e de ajuns sæ ne întrebæm ce afirmæ o teorie sînt doi mari „progresiøti“ liberali de stînga: Richard Rorty øi Peter Singer – oneøti în pri - care ne-am regæsi singuri în sînul naturii sælbatice. Poate cæ aceeaøi fantezie ne dæ cheia stîngist la adresa homosexualilor, tradiflie ale cærei urme pot fi regæsite chiar øi la Adorno (sau artæ) despre poziflia ei în luptele sociale – trebuie sæ ne întrebæm cum anume func flio - vin fla pozifliilor lor particulare. Rorty defineøte coordonatele fundamentale: dimensiunea succesului best-seller-ului surprinzætor al lui Joshua Piven øi David Borgenicht, The Worst- – e de ajuns sæ menflionez remarca infamæ a lui Maxim Gorki din eseul sæu „Umanismul nea zæ ea în cadrul acestor lupte. În sex, atitudinea cu adeværat hegemonicæ nu e re pri marea fun damentalæ a fiinflei umane este capacitatea ei de a suferi, de a face experienfla durerii Case Scenario Survival Handbook4 [Manual de supraviefluire pentru cel mai ræu caz]. E su - pro letar“ (1934): „Exterminafli-i [sic!] pe homosexuali, øi fascismul va dispærea“.6 Acest patriarhalæ, ci promiscuitatea; în artæ, provocæri în stilul faimoaselor expoziflii Sensation re - øi a umilirii – prin urmare, de cînd oamenii sînt animale simbolice, dreptul fundamental fi cient sæ menflionez douæ exemple græitoare din aceastæ carte: Ce sæ faci dacæ un aligator lucru nu poate fi redus la cochetarea oportunistæ cu moralitatea sexualæ tradiflional-pa- pre zintæ norma, un exemplu de artæ integratæ pe deplin în establishment. Sînt deci tentat este dreptul de a povesti experienfla suferinflei øi a umilirii.2 Apoi Singer asiguræ fundalul øi-a încleøtat fælcile prinzîndu-fli un picior? (Ræspuns: trebuie sæ-l plezneøti sau sæ-l loveøti cu triar halæ a claselor muncitoare sau cu reacflia de tip stalinist împotriva aspectelor eman ci - sæ inversez teza a 11 a lui Marx: principala sarcinæ astæzi e tocmai sæ nu cedæm tentafliei de darwinian.3 pumnul peste bot, pentru cæ aligatorul va reacfliona automat prin descleøtarea fælcilor sale.) patoare ale primilor ani de dupæ Revoluflia din Octombrie; trebuie sæ ne reamintim cæ a acfliona, de a interveni în mod direct øi de a schimba lucrurile (cæci acfliunea sfîrøeøte ine - Singer – descris de obicei ca fiind „un darwinist social cu chip socialist-colectivist“ – înce - Ce sæ faci cînd te întîlneøti cu un leu care ameninflæ sæ te atace? (Ræspuns: încearcæ sæ pari declaraflia provocatoare a lui Gorki, citatæ mai sus, la fel ca rezervele lui Adorno faflæ de vi tabil în fundætura unei imposibilitæfli paralizante: „ce se poate face împotriva capitalului pe destul de inocent, încercînd sæ demonstreze cæ oamenii vor fi mai fericifli dacæ vor în- mai mare decît eøti deschizînd larg aripile hainei cu care eøti îmbræcat.) Clenciul cærflii constæ ho mosexualitate (convingerea sa cæ existæ o legæturæ libidinalæ între homosexualitate øi global?“), ci sæ interogæm coordonatele ideologiei dominante. Dacæ cineva ar urma astæzi cerca sæ-øi guverneze vieflile în conformitate cu un angajament de partea eticului: o viaflæ deci în discordanfla dintre conflinutul pe care îl enunflæ øi poziflia enunflærii: situafliile pe care spiritul ataøamentului militar masculin), se bazeazæ pe aceeaøi experienflæ istoricæ: aceea a chemærile directe la acfliune, acfliunea nu va avea loc într-un spafliu gol – din contræ, ea va petrecutæ încercînd sæ-i ajufli pe alflii øi sæ diminuezi suferinfla este, într-adevær, cea mai mo - le descrie sînt cît se poate de serioase, iar solufliile sînt corecte – singura problemæ e: De SA, organizaflia nazistæ „revoluflionaræ“ øi paramilitaræ a ucigaøilor mobilizafli în lupte stra - fi o acfliune în cadrul coordonatelor ideologice dominante: aceia care „vor cu adeværat sæ ra læ øi mai împlinitæ. El îl radicalizeazæ øi îl aduce în actualitate pe Jeremy Bentham, pærin - ce ne spun autorii toate aceste lucruri? Cine are nevoie de asemenea sfaturi? da le, în care homosexualitatea era frecventæ øi ajungea pînæ în rîndurile conducerii (Ernst facæ ceva pentru oameni“ sînt implicafli în fapte glorioase (neîndoios onorabile) precum te le utilitarismului: criteriul etic ultim nu este demnitatea omului (raflionalitate, suflet), ci Ironia din spatele cærflii este cæ, în societæflile noastre individualiste øi competiflionale, sfa - Röhm). Primul lucru care trebuie remarcat aici este cæ Hitler a fost primul care a propus acelea realizate de Médecins sans frontières, Greenpeace, de campaniile feministe øi anti ra - capacitatea de a suferi, de a face experienfla durerii, lucru care le este comun oamenilor turile care se referæ la supraviefluirea în situaflii fizice extreme sînt øi cele mai inutile – e epu rarea SA pentru a asigura acceptarea publicæ a regimului nazist prin curæflarea sa de sis te, care nu numai cæ sînt tolerate, ci sînt efectiv sprijinite de mass-media, chiar dacæ ele øi animalelor. Cu o radicalitate implacabilæ, Singer niveleazæ opoziflia animal/uman: e mai ne voie exact de opusul lor, de cærflile tip Dale Carnegie care ne învaflæ cum sæ cucerim ex cesul/excesele ei obscen-violent(e) øi cæ el a justificat exterminarea conducerii SA invo- par sæ pætrundæ în domeniului economicului (de exemplu, denunflînd øi boicotînd com panii bine sæ ucizi o bætrînæ suferindæ decît animale sænætoase… Ce vedem dacæ privim drept (cum sæ manipulæm) alfli oameni; situafliile descrise de Manualul de supraviefluire pentru cel cînd tocmai „depravarea sexualæ“. Pentru a funcfliona ca bazæ a comunitæflii „totalitariste“, care nu respectæ condifliile ecologice sau cele care folosesc forfla de muncæ in fantilæ) –; ele în ochi un orangutan? Un vær nu prea îndepærtat – o creaturæ demnæ de drepturile øi pri - mai ræu caz sînt lipsite de orice dimensiune simbolicæ, în ele sîntem reduøi la niøte pure homosexualitatea a trebuit sæ ræmînæ un „secret murdar“ denunflat public, cunoscut doar sînt tolerate øi sprijinite atîta timp cît nu se apropie prea tare de o anume graniflæ. vi legiile legale de care se bucuræ oamenii. Ar trebui astfel sæ extindem aspectele egalitæflii ma øini de supraviefluit. Pe scurt, Manualul de supraviefluire a devenit un best-seller din ace - de „interni“. Sæ însemne acest lucru cæ, atunci cînd sînt persecutafli homosexualii, ei me - – dreptul la viaflæ, protejarea libertæflilor individuale, interzicerea torturii – cel puflin la mai - laøi motiv pentru care a devenit celebræ Perfect Storm [Furtuna totalæ] de Sebastian Junger ri tæ doar o susflinere avertizatæ, un fel de „da, øtim cæ ar trebui sæ væ susflinem, dar cu toate mu flele de talie mare (cimpanzei, orangutani, gorile). – povestea (øi filmul) despre lupta pentru supraviefluire a unei nave pescæreøti prinse în acestea… (sîntefli parflial responsabili pentru violenfla nazistæ)“? Nu, dar ar trebui sæ in sis - Slavoj Zˇ izˇek s-a næscut în 1949 la Ljubljana, Slovenia. Filosof øi psihanalist, a predat øi predæ la instituflii pre - Singer susfline cæ „specismul“ (privilegierea speciilor umane) nu diferæ de rasism: percepflia „furtuna secolului“ în 1991, la est de coasta canadianæ –; ambele pun în scenæ fantezia tæm pe faptul cæ supradeterminarea politicæ a homosexualitæflii e departe de a fi simplæ, cæ cum Universitatea SUNY Buffalo, Universitatea Paris–VIII, New School for Social Research, New York, Uni ver - diferenflei dintre oameni øi (alte) animale este nu mai puflin ilogicæ øi noneticæ decît per- confruntærii pure cu ameninflarea naturii, suspendîndu-se orice dimensiune socio-simbo - economia libidinalæ homosexualæ poate fi cooptatæ de diverse orientæri politice, øi tocmai si tatea Ann Arbor din Michigan etc. Printre scrierile sale importante se numæræ Tout ce que vous avez toujours voulu savoir sur Lacan, sans oser le demander à Hitchcock (1988), Le plus sublime des hysteriques: Hegel passé cep flia singularæ a diferenflei etice dintre, sæ zicem, bærbafli øi femei sau negri øi albi. Inte li - li cæ. Într-un fel, Furtuna totalæ furnizeazæ chiar fundalul utopic secret al Manualului de su - aici ar trebui evitatæ eroarea „esenflialistæ“ a absolvirii homosexualitæflii „militariste“ de (1988), The Sublime Object of Ideology (1998). gen fla nu poate constitui baza pe care sæ se determine statutul etic: vieflile oamenilor nu pra viefluire: doar în astfel de situaflii extreme poate apærea o comunitate cu adeværat dreap ta ca distorsionare cu totul secundaræ a homosexualitæflii „cu adeværat“ subversive.

20 21 arhiva / balkon nr. 12, 2002

Una dintre secfliunile din capitolul despre Rafliune din Fenomenologia spiritului a lui Hegel va dispærea în „administrarea lucrurilor“. (Oare nu tocmai acelaøi paradox – „douæ fefle ci prin alte mecanisme (educaflionale, manageriale etc.). Replica fundamentalæ la reproøul valoare øi plus-plæcere. (Se spune adesea cæ produsele ultime ale capi ta lismului sînt mor - vorbeøte despre das gesitige Tierreich (imperiul animal spiritual): lumea socialæ cæreia îi lip - sau o vazæ“ – are loc øi în cazul holocaustului øi al gulagului? Fie cæ ridicæm holocaustul la cæ propunerile stîngii radicale sînt utopice trebuie sæ fie deci cæ, astæzi, adeværata utopie manele de gunoaie – computere, maøini, televizoare, aparate video færæ valoare…: locuri seø te orice substanflæ spiritualæ, astfel încît, în cadrul ei, indivizii interacflioneazæ efectiv ca rangul de crimæ ultimæ, øi teroarea stalinistæ este astfel pe jumætate reabilitatæ, redusæ la este credinfla cæ prezentul consens capitalist liberal-democrat va putea dura la nesfîrøit, precum celebrul „cimitir“ din deøertul Mojave, unde sînt depozitate sute de avioa ne „animale inteligente“. Ei folosesc rafliunea, dar numai pentru a-øi afirma interesele indi vi- rolul minor al unui delict „obiønuit“; fie cæ ne concentræm asupra gulagului ca rezultat fun - færæ schimbæri radicale. Ne-am întors deci la vechiul motto din ’68: „Soyons réalistes, aban donate, ne pun în fafla adeværului în negativ al dinamicii capitaliste, ræmæøiflele sale dua le, pentru a-i manipula pe alflii, pentru a-i transforma în servitorii dorinflei proprii.7 Nu da mental al logicii moderne a terorii revoluflionare, iar holocaustul este redus astfel cel demandons l’impossible“ [Sæ fim realiøti, sæ cerem imposibilul!]: pentru a fi cu adeværat obiectuale inerte. Tocmai pe acest fundal, ideea de vis a ecologiøtilor de spre reciclarea e oare lumea în care drepturile cele mai înalte sînt drepturi ale omului tocmai un aseme - mai bine la un alt exemplu al aceleiaøi logici. În orice caz, pare imposibilæ dezvoltarea unei „realiøti“, trebuie sæ avem în vedere smulgerea din constrîngerile a ceea ce apare ca „po - totalæ – în care fiecare ræmæøiflæ este reutilizatæ – trebuie înfleleasæ ca fiind visul capitalist nea univers, un „imperiu animal spiritual“? Existæ totuøi un prefl care trebuie plætit pentru teorii cu adeværat „imparfliale“ a totalitarismului, færæ a privilegia în secret fie holocaustul, sibil“ (sau, cum se spune de obicei, „fezabil“). fundamental, chiar dacæ el este exprimat în termenii pæstrærii echilibrului natural al planetei o asemenea eliberare – într-un astfel de univers, Drepturile Omului funcflioneazæ ca fie gulagul.) Astæzi, putem deja sæ distingem semnele a ceva de genul unei angoase generale – sæ ne Pæmînt: visul circulafliei autopropulsante a capitalului care ar vrea sæ reu øeascæ sæ nu lase drep turi ale animalelor. Acesta este deci adeværul ultim al lui Singer: universul nostru al Avem de a face aici cu o altæ versiune a lacanianului il n’y a pas de rapport…: dacæ, pentru reamintim seria de evenimente înregistrate de obicei sub numele de „Seattle“. Luna de în urma sa nici un reziduu material – iatæ dovada modului în care capi ta lismul îøi poate Drep tu rilor Omului este universul drepturilor animalului. Lacan, nu existæ raport sexual, atunci, pentru marxismul propriu-zis, nu existæ relaflie între mie re de zece ani a triumfætorului capitalism global s-a terminat, mult întîrziatele „boli ale apropria ideologii care par sæ i se opunæ.) Acesta este deci lucrul care se pierde în geistige Tierreich al lui Singer: Lucrul, acel ceva de economie øi politicæ, nu existæ nici un „metalimbaj“ care sæ ne permitæ înflelegerea din copilæriei“ sînt aici – despre acest lucru aduc mærturie reacfliile panicate ale mass-me dia, În timp ce aceastæ imagine a autopropulsærii constante øi „revoluflionare“ e valabilæ pentru care sîntem ataøafli necondiflionat, indiferent de træsæturile sale pozitive. În universul lui acelaøi punct de vedere imparflial a celor douæ niveluri, deøi – sau, mai degrabæ, pentru care – de la revista Time øi pînæ la CNN – dintr-o datæ au început sæ ne previnæ asupra stalinismul avansat cu mobilizarea sa productivæ totalæ, socialismul real tîrziu øi „stagnant“ Singer, e loc pentru vacile nebune, dar nu e loc pentru vacile sacre din India. Cu alte cu- cæ – ele sînt inextricabil întreflesute. Lupta „politicæ“ de clasæ are loc exact în miezul cel marxiøtilor care manipuleazæ mulflimea protestatarilor „oneøti“. Problema e acum una strict se autolegitimeazæ (citind printre rînduri, cel puflin) ca o societate în care se poate træi paø - vin te, ceea ce se pierde aici este, pur øi simplu, dimensiunea adeværului – nu a „adeværului mai profund al economiei (sæ ne reamintim cæ ultimul paragraf din partea a III-a a Capi - leninistæ – cum sæ fie actualizate acuzafliile mass-media, cum sæ se inventeze struc tu ra or - nic, evitînd apæsarea competifliei capitaliste. Aceasta era ultima linie a apærærii de cînd, obiectiv“ ca idee despre realitate pe care ne-o facem dintr-un punct de vedere care plu - ta lului, unde textul se terminæ abrupt, vorbea tocmai despre lupta de clasæ), în timp ce, ga nizaflionalæ care va conferi acestei neliniøti forma unei revendicæri politice uni ver sa le. În înain te de sfîrøitul anilor ’60, dupæ cæderea lui Hruøciov (ultimul entuziast care, în timpul teø te, cumva, deasupra multitudinii narafliunilor particulare, ci adeværul ca Universal Sin - totodatæ, domeniul economicului serveøte drept cheie care ne permite decodarea lup- caz contrar, momentul va fi pierdut, iar ceea ce va ræmîne va fi doar perturbarea peri fe - cælætoriei sale în SUA, prezicea cæ: „nepoflii voøtri vor fi comuniøti“), a devenit evident cæ gu lar. Cînd Lenin spune: „Teoria lui Marx este atotputernicæ, pentru cæ este adeværatæ“, te lor politice. Nu încape îndoialæ cæ structura acestei relaflii imposibile este aceea a bandei ri cæ, organizatæ poate sub forma unui nou Greenpeace, cu ceva eficacitate, dar, de ase- socialismul real pierdea pe latura competiflionalæ a ræzboiului sæu împotriva capi ta lis mului. totul depinde de cum înflelegem aici „adeværul“: sæ fie oare vorba de o „cunoaøtere obiec- lui Möbius: în primul rînd, trebuie sæ trecem de la spectacolul politic la infrastructura sa me nea, cu scopuri strict limitate, o strategie a pieflei etc. Cu alte cuvinte, principala lec flie Astfel, socialismul real tîrziu øi stagnant a fost deja, într-un fel, „socialismul cu faflæ uma næ“: tivæ“ imparflialæ sau de adeværul unui subiect angajat? Pariul lui Lenin – astæzi, în epoca economicæ; apoi, printr-un al doilea pas, sîntem nevoifli sæ privim drept în faflæ dimen siu - „leninistæ“ de astæzi este cæ politica færæ forma organizaflionalæ a partidului este politicæ færæ abandonînd în tæcere marile sarcini istorice øi oferind siguranfla vieflii de zi cu zi, în duratæ noas træ a relativismului postmodern, mai actual ca oricînd – este cæ adeværul universal øi nea ireductibilæ a luptei politice în inima însæøi a economiei. politicæ, deci ræspunsul pentru cei care vor doar „Noi Miøcæri Sociale“ (iar numele e cît se într-o plictisealæ binevoitoare. Estalgia de astæzi dupæ socialismul defunct constæ mai ales par ti za natul (a lua poziflie de o parte sau de alta) nu se exclud reciproc, ci, din contræ, se În acest context, primul mit care trebuie demascat e acela al rolului diminuat al statului. poate de bine gæsit) e acelaøi cu cel pe care l-au dat iacobinii girondinilor dispuøi la com pro - în astfel de nostalgii conservatoare dupæ modul de viaflæ constrîns sæ-øi fie auto suficient; con di flioneazæ unul pe altul: într-o situaflie concretæ, adeværul ei universal poate fi articulat Astæzi sîntem martorii unei ræsturnæri în ceea ce priveøte funcfliile statului: în timp ce se misuri: „Vrefli revoluflie, færæ revoluflie!“. Impasul zilelor noastre constæ în faptul cæ exis tæ douæ chiar øi artiøtii nostalgici anticapitaliøti, de la Peter Handke la Joseph Beuys, au ce le brat doar de pe o poziflie profund partizanæ – pentru cæ adeværul este, prin definiflie, unilateral. re trage parflial din fafla obligafliilor sale asistenfliale, statul îøi întæreøte mecanismele în alte modalitæfli ale angajamentului socio-politic: fie cæ respectæm regulile de joc ale sistemului øi acest aspect al socialismului: absenfla apæsætoarei mobilizæri øi a înmærfuirii nebu ne. Acest lucru, desigur, merge împotriva doxei predominante a compromisului, a gæsirii unei do menii ale reglærii socialului. Pentru a deschide astæzi o afacere, trebuie sæ avem în cre- ne angajæm la „marøul lung prin intermediul institufliilor“, fie cæ activæm în ca drul noilor miø- Desigur, aceastæ ræsturnare neaøteptatæ ne spune ceva despre lipsurile proiectului marxist cæi de mijloc în multitudinea intereselor aflate în conflict. Dacæ nu se precizeazæ criteriile de re cæ statul va garanta nu numai legea øi ordinea, dar øi întreaga infrastructuræ (acces la cæri sociale, de la feminism prin ecologie la antirasism. Øi, iaræøi, limita aces tor miøcæri stæ iniflial: ea ne aratæ limita scopului pe care øi l-a propus acest proiect: mobilizarea pro duc - (re)po ves tirilor [narrativizations] diferite, alternative, atunci aceste eforturi [de a (re)po - apæ øi energie, mijloace de transport, criterii ecologice, legislaflie internaflionalæ etc.), iar în faptul cæ ele nu sînt politice în sensul Universalului Singular: ele sînt „miøcæri constituite în tivæ liberæ. vesti] riscæ sæ sprijine, la modul politically correct, „narafliuni“ ridicole precum acelea despre asta într-o mæsuræ mult mai mare decît în urmæ cu o sutæ de ani. Dezastrul recent din ju rul unui singur aspect“, miøcæri cærora le lipseøte dimensiunea uni versalului, ele nu se supre ma flia înflelepciunii holistice aborigene sau chiar ca acelea despre demiterea øtiinflei Cali fornia, legat de furnizarea energiei electrice, face vizibil acest lucru: pentru cîteva sæp - pot raporta la totalitatea socialæ. Fetiøimul astæzi ca fiind doar o altæ narafliune situatæ la acelaøi nivel cu superstifliile premoderne. tæ mîni din ianuarie øi februarie 2001, privatizarea („liberalizarea“) serviciilor de furnizare Aici, reproøul pe care l-a adus Lenin liberalilor este decisiv: ei, în loc sæ se identifice cu ne - Ironia postmodernæ fundamentalæ stæ în straniul schimb dintre Europa øi Asia: chiar în mo - La o privire mai atentæ, s-ar putea aræta cum relativismul cultural al orientærii de tip „drep - a energiei electrice a schimbat California de Sud, una dintre regiunile „postindustriale“ ce- mulflumirea clasei muncitoare, nu fac decît sæ o exploateaze pentru a-øi fortifica poziflia mentul în care, la nivelul „infrastructurii economice“, tehnologia øi capitalismul „euro pe ne“ tul-la-povestire“ confline opusul sæu aparent, fixarea asupra caracterului de Real al unor le mai dezvoltate din întreaga lume, într-o flaræ de Lume a Treia în care cæderile de ten - faflæ de conservatori. Liberalii de stînga de astæzi nu se aflæ oare, øi ei, în aceeaøi situaflie? trium fæ în întreaga lume, la nivelul „suprastructurii ideologice“, moøtenirea iudeo-creøtinæ traume care rezistæ povestirii [narrativization]. Aceastæ tensiune propriu-zis dialecticæ sus - siu ne sînt la ordinea zilei. Bineînfleles, apærætorii liberalizærii pretind cæ aceasta n-a fost Lor le place sæ evoce rasismul, ecologia, revendicærile muncitorilor etc. doar pentru a ob - e ame ninflatæ chiar øi în spafliul european însuøi de atacul gîndirii „asiatice“ New Age, care, fli ne „industria“ universitaræ a „holocaustului“ de astæzi. Experienfla mea fundamentalæ cu suficient de profundæ, poticnindu-se astfel în vechiul silogism nevalid: „logodnica mea nu fli ne puncte în plus împotriva conservatorilor, dar færæ a pune în pericol sistemul. Sæ ne sub diversele mæøti ale sale, de la „budismul occidental“ (pandantul de astæzi al marxis mu - privire la poliflia industriei holocaustului a avut loc în 1997 la o masæ rotundæ de la Cen- întîrzie niciodatæ de la o întîlnire, fiindcæ dacæ ar întîrzia, ea n-ar mai fi logodnica mea“: li - amintim cum, la Seattle, Bill Clinton însuøi s-a referit abil la protestatarii de afaræ, din stra - lui occidental, al cærui opus este marxism-leninismul „asiatic“) la diversele „Dao“, se auto - trul Pompidou din Paris: am fost atacat pe nedrept pentru o intervenflie în care (printre be ralizarea e eficace prin definiflie, fiindcæ dacæ nu e eficace, ea nu este o liberalizare au- dæ, re a min tind liderilor adunafli laolaltæ, înæuntrul palatelor protejate de gærzi, cæ ar trebui în fiinfleazæ ca ideologie hegemonicæ a capitalismului global. De aici porneøte cea mai înaltæ alte lucruri) am susflinut, împotriva neoconservatorilor ce deplîngeau declinul credinflei din ten ticæ… Nu aratæ oare panica recent creatæ de boala vacii nebune (care prevesteøte sæ aple ce urechea la mesajul demonstranflilor (mesaj pe care, bineînfleles, l-a tradus tot identitate speculativæ a opuøilor în civilizaflia globalæ contemporanæ: deøi „budismul occi - zilele noastre, cæ nevoia de bazæ a fiinflei umane normale este nu de a fi el însuøi credin - probabil o mulflime de fenomene similare care ne aøteaptæ în viitorul apropiat) înspre ne - Clinton, tocindu-i tæiøul subversiv atribuit extremiøtilor periculoøi care introduc haosul øi den tal“ se prezintæ ca remediul tensiunii apæsætoare a dinamicii capitaliste, permiflîndu-ne cios, ci de a avea alfli subiecfli care vor crede pentru el, în locul lui. Reacflia unuia dintre voia de control statal strict øi în întregime instituflionalizat al agriculturii? vio lenfla în rîndurile majoritæflii protestatarilor paønici). Acelaøi lucru se întîmplæ cu toate sæ ne detaøæm øi sæ obflinem pacea interioaræ øi Gellassenheit-ul (apatia), el funcflioneazæ dis tinøii participanfli a fost cæ susflinînd asta nu fac, în ultimæ instanflæ, decît sæ sprijin revi zio- Principala contradicflie a aøa-numitelor industrii noi (digitale) este deci: cum sæ se menflinæ Noile Miø cæri Sociale, chiar øi cu zapatiøtii din Chiapas: politica sistemului este întotdeauna de fapt ca suplimentul ideologic perfect al capitalismului global. Ar trebui men flionatæ aici nis mul cu privire la holocaust, justificînd afirmaflia cæ, de vreme ce totul este un con struct forma proprietæflii (private), dacæ tot ce poate fi pæstrat în cadrul ei este doar logica pro - gata sæ „asculte revendicærile lor“, privîndu-le de tæiøul lor propriu-zis politic. Sistemul este tema bine cunoscutæ a „øocului viitorului“, adicæ a faptului cæ oamenii nu mai sînt în stare, discursiv, inclusiv holocaustul, e færæ sens sæ cercetæm ce s-a întîmplat acolo… Læ sînd la fi tului (vezi de asemenea chestiunea Napster, libera circulaflie a muzicii). Øi oare compli - prin definiflie ecumenic, deschis, tolerant, gata sæ „asculte“ orice – chiar dacæ se insistæ pe astæzi, sæ facæ faflæ psihologic la ritmul asurzitor al dezvoltærii tehnologice øi al schimbærilor o parte faptul cæ persoana care mæ criticase manifesta o paranoia ipocritæ, ea se înøelase cafliile legale din biogeneticæ nu aratæ în aceeaøi direcflie? Elementul-cheie al noilor acor - anu mi te revendicæri, ele sînt private de tæiøul lor politic universal prin însæøi forma nego- sociale care o însoflesc – lucrurile se miøcæ, pur øi simplu, prea repede, înainte ca oamenii de douæ ori. O datæ pentru cæ revizioniøtii holocaustului (din cîte øtiu) nu se ex primæ nici - duri internaflionale de comerfl este „protejarea proprietæflii intelectuale“: ori de cîte ori, cierii. Adeværata Cale a Treia pe care trebuie sæ o cæutæm este a treia cale între politica sæ se obiønuiascæ cu o invenflie, ea este înlocuitæ cu o alta, nouæ, astfel încît ei pierd din o datæ în termenii construcflionismului discursiv postmodern, ci în aceia ai ana li zei factuale prin tr-o fuziune, o mare companie din Lumea Întîi preia o firmæ din Lumea a Treia, primul par la mentaræ instituflionalizatæ øi noile miøcæri sociale. ce în ce mai mult posibilitatea celei mai elementare „cartografieri cog ni tive“. Recursul la cît se poate de empirice: afirmafliile lor se întind de la „faptul“ cæ nu existæ nici un docu - lucru care este abolit e departamentul de cercetare al firmei din Lumea a Treia. Feno me - Anti-Oedip de Gilles Deleuze øi Félix Guattari a fost ultima mare încercare de a combina dao ism sau la budism oferæ posibilitatea de a ieøi din aceastæ încurcæturæ; aceastæ posi bi - ment scris în care Hitler sæ fi ordonat holocaustul, pînæ la matematica ciudatæ a „numærærii nele ce ies la ivealæ aici conduc ideea de proprietate la paradoxuri dialectice nemai în tîl- într-o sintezæ subversivæ tradiflia marxistæ øi cea psihanaliticæ. Ei au înfleles întru totul im- li tate funcflioneazæ mai bine decît evadarea disperatæ în vechile tradiflii: în loc sæ încercæm camerelor de gazare de la Auschwitz – în care – în opinia lor – nu s-ar fi putut inci nera atîtea nite: în India, comunitæflile locale au descoperit cæ, peste noapte, practicile øi instrumentele pac tul revoluflionar, deteritorializant al capitalismului, care, în dinamica sa inexorabilæ, sub - sæ facem faflæ ritmului accelerat al progresului tehnologic øi al schimbærii so cia le, ar trebui ca davre“. Pe deasupra, nu numai cæ logica postmodernæ a lui „totul este o con strucflie dis- medicale pe care le folosesc de sute de ani au devenit proprietatea companiilor ameri - mi neazæ toate formele stabile ale interacfliunii umane; ei au abordat capitalismul în ideea mai degrabæ sæ renunflæm la efortul de a defline controlul asupra a ceea ce se întîmplæ, cur sivæ, nu existæ fapte certe nemijlocite“ n-a subapreciat niciodatæ holo caustul, ci, prin tr-un ca ne, astfel încît de acum vor trebui sæ plæteascæ pentru ele; o datæ ce marile firme ce se cæ deteritorializarea produsæ de el nu e suficient de profundæ, cæ ea genereazæ noi re te - respingîndu-l ca expresie a logicii moderne a dominafliei – în loc de asta, ar trebui „sæ ne paradox ce meritæ reflinut, tocmai adepflii construcflionismului discursiv post modern (pre- ocu pæ de biogeneticæ au patentat genele, descoperim cæ pærfli din noi, componentele ri torializæri – o repetare literalæ a afirmafliei lui Marx cæ ultimul obstacol în fafla capi ta lis mu - læ sæm duøi de curent“, în timp ce pæstræm o distanflæ interioaræ øi o indi fe renflæ faflæ de cum Lyotard) sînt aceia care încearcæ sæ ridice holocaustul la rangul de Ræu me tafizic su - noas tre genetice sînt protejate deja de drepturi de autor care sînt în posesia altora… lui este capitalismul însuøi, deoarece capitalismul dezlænfluie o dinamicæ pe care nu e în dansul nebun al procesului accelerat, o distanflæ bazatæ pe recunoaøterea faptului cæ toate prem øi inefabil – holocaustul le serveøte drept Real sacru øi intangibil, drept negativul Totuøi, rezultatul acestei crize a proprietæflii private asupra mijloacelor de producflie nu sta re sæ o flinæ în frîu. Departe de a fi depæøitæ, aceastæ afirmaflie pare sæ devinæ actualæ o aceste ræsturnæri sociale øi tehnologice sînt, în ultimæ instanflæ, doar pro li feræri incon sis - jocurilor contingente de limbaj. este garantat prin nici un mijloc – aici trebuie luat în considerare paradoxul fundamental datæ cu impasurile de astæzi ale globalizærii în care natura inerent contradictorie a capi ta - tente ale aparenflelor care nu au nimic de a face cu miezul cel mai intim al fiin flei noastre… al societæflii staliniste: împotriva capitalismului, care este o societate bazatæ pe clase, dar, lismului dezminte triumful sæu mondial. În orice caz, întrebarea care se pune este asta: e Am fi tentafli sæ înviem aici infamul cliøeu marxist despre religie ca „opiu al poporului“, ca Banda lui Möbius a politicii øi economiei în principiu, egalitaristæ, færæ diviziuni ierarhice nemijlocite, stalinismul „matur“ a fost o so - încæ po si bil sæ se imagineze comunismul (sau o altæ formæ societalæ postcapitalistæ) ca o supliment imaginar al mizeriei pæmînteøti: poziflia meditativæ a „budis mu lui occidental“ Ceea ce îøi propun noile teorii franceze ale politicului (sau cele care pornesc de la ele), cie tate færæ clase articulatæ în grupuri ierarhice definite exact (nomenclatura de vîrf, spio - for ma fliune care va da frîu liber dinamicii deteritorializante a capitalismului, eliberîndu-l de este, cu siguranflæ, cea mai eficientæ cale de a participa pe deplin la dinamica capitalistæ, de la Étienne Balibar prin Jacques Rancière pînæ la Alain Badiou, este – pentru a o spune na jul tehnic, armata). Acest lucru înseamnæ cæ, pentru stalinism, ideea marxistæ clasicæ a constrîngerile care îi sînt inerente? Viziunea fundamentalæ a lui Marx era cæ o ordine so - pæstrînd totodatæ aparenfla sænætæflii mintale. Dacæ Max Weber ar mai træi, ca te goric el ar în termeni filosofici tradiflionali – reducerea sferei economicului (a producfliei materiale) la luptei de clasæ nu mai era corespunzætoare pentru a descrie ierarhia øi dominarea din cia læ nouæ, mai înaltæ (comunismul) este posibilæ; o ordine care nu numai cæ va menfline, mai adæuga un volum la a sa Eticæ protestantæ…, un volum intitulat Etica daoistæ øi spiritul o sferæ „onticæ“, privatæ de demnitate „ontologicæ“. În cadrul acestui orizont pur øi simplu aceastæ societate: în Uniunea Sovieticæ, începînd cu sfîrøitul anilor 1920, diviziunea socialæ dar chiar va ridica la un nivel superior øi va dezvolta potenflialul spiralei sporindu-se pe sine capitalismului global. nu e loc pentru „critica economiei politice“ înfæptuitæ de Marx: structura universului mær - fundamentalæ nu mai era definitæ de proprietate, ci de accesul nemijlocit la mecanismele a productivitæflii care, în capitalism, datoritæ obstacolelor/contradicfliilor sale interne, es te „Budismul occidental“ corespunde deci perfect modului fetiøist al ideologiei în epoca noas- fu rilor øi al capitalului în Capitalul lui Marx nu este doar aceea a sferei empirice limitate, ci de putere øi la condifliile de viaflæ materiale øi culturale privilegiate (mîncare, locuinflæ, în - din nou øi din nou zædærnicitæ de crizele economice distructive. Ceea ce i-a scæpat din ve - træ, chipurile, „postideologicæ“, ca opunîndu-se modului tradiflional simptomatic al aces te - un fel de a priori socio-transcendental, matricea care genereazæ totalitatea relafliilor eco - gri jire medicalæ, libertate de a cælætori, educaflie). Poate cæ ironia fundamentalæ a istoriei de re lui Marx este cæ, pentru a o spune în termenii derrideeni standard, acest obsta - ia, unde minciuna ideologicæ ce structureazæ percepflia noastræ a realitæflii este ameninflatæ de no mice øi politice. Relaflia dintre economie øi politicæ este, în ultimæ instanflæ, aceea care va fi cæ, la fel cum viziunea leninistæ despre „socialismul bæncii centrale“ poate fi înfleleasæ col/contradicflie intern(æ) în calitate de „condiflie de imposibilitate“ a dezvoltærii depline a simptome qua „întoarceri ale refulatului“, rupturi în flesætura minciunii ideologice. Fetiøul se regæseøte în bine cunoscutul paradox vizual „douæ fefle sau o vazæ“: se væd fie douæ fefle, propriu-zis doar retroactiv, din experienfla de astæzi a World Wide Web [refleaua planetaræ forflelor de producflie este, totodatæ, øi „condiflia de posibilitate a acesteia“: dacæ supri mæm este efectiv un fel de revers al simptomului. Cu alte cuvinte, dacæ simptomul este excepflia fie o vazæ, niciodatæ ambele – cu alte cuvinte, trebuie sæ se aleagæ.8 La fel, dacæ ne foca - Internet], Uniunea Sovieticæ a furnizat primul model al unei societæfli dezvoltate a „post- obstacolul, contradicflia inerentæ capitalismului, nu ajungem la cursa descætuøatæ pe deplin care perturbæ suprafafla falsei aparenfle, punctul în care erupe adeværul refulat, fetiøul este lizæm pe politic, atunci domeniul economicului este redus la empirica „deservire a mær- pro prietæflii“, a adeværatului „capitalism tîrziu“ în care clasa conducætoare se defineøte prin a productivitæflii eliberate în sfîrøit de inconvenientele sale, ci pierdem tocmai pro duc ti vi - întruparea Minciunii care ne permite sæ suportæm un adevær de nesuportat. Sæ luæm de fu rilor“, iar dacæ ne concentræm asupra economicului, politicul este redus la un teatru al accesul nemijlocit la mijloacele (informatice, administrative) ale controlului øi puterii so cia - tatea ce pærea sæ fie generatæ øi, în acelaøi timp, frînatæ de capitalism – dacæ sustragem exemplu cazul în care o fiinflæ îndrægitæ moare: cînd îi „refulez“ moartea, încerc sæ nu mæ aparenflelor, la un fenomen tranzitoriu care va dispærea o datæ cu sosirea societæflii co mu - le øi la privilegiile sociale øi materiale care le însoflesc: dreptul de a folosi un avion par ti cu- obstacolul, potenflialul zædærnicit de acest obstacol se evaporæ… De aici ar putea porni o gîn desc la ea, dar trauma refulatæ persistæ øi se întoarce sub formæ de simptome. Sæ zicem niste dezvoltate (sau tehnocratice), în care, cum spune Engels, „administrarea oamenilor“ lar, accesul la îngrijirea medicalæ cea mai avansatæ etc. – privilegii obflinute nu prin proprietate, po sibilæ criticæ lacanianæ a lui Marx, concetrîndu-se pe suprapunerea ambi guæ dintre plus- cæ dupæ ce iubita mea soflie moare de cancer mamar, încerc sæ refulez acest fapt læsîn -

22 23 arhiva / balkon nr. 12, 2002 balcon / balkon nr. 12, 2002

du-mæ pradæ muncii nesfîrøite øi unei viefli sociale cît se poate de active; dar existæ întot - nom øi responsabil ca ficfliune legalæ, care sînt consecinflele acestei negæri atunci cînd avem deau na ceva care îmi aminteøte de ea, nu pot scæpa de stafia ei. În cazul fetiøului, din con- de a face, de exemplu, cu violatorii de copii? Nu e profund simptomatic cum aceiaøi teo - træ, pot accepta „raflional“ øi pe deplin moartea ei, sînt în stare chiar sæ vorbesc despre re ticieni care denunflæ subiectul liberal autonom ca ficfliune legalæ occidentalæ îi trateazæ pe momentele sale de chin într-un mod rece øi clar, pentru cæ mæ agæfl de fetiø, de anumite lu - cei care comit hærfluiri sexuale ca vinovafli (i.e. responsabili) pentru actele lor? Mai mult, cruri în care, pentru mine, se întrupeazæ refuzul acestei morfli. În acest sens, un fetiø poate ati tudinea faflæ de sexul dintre adulfli øi copii este cel mai bun indicator al schimbærilor din juca un rol cît se poate de constructiv în a ne permite sæ privim drept în ochi realitatea ne - mo ravurile sexuale: în urmæ cu trei sau patru decenii, în toiul revolufliei sexuale, pedofilia

cru flætoare: fetiøiøtii nu sînt visætori pierdufli în lumile lor imaginare, ei sînt profund „realiøti“, era celebratæ ca depæøire a ultimei bariere, ca depæøire a desexualizærii ideologice a co - trad. de Bogdan Ghiu, capabili sæ accepte felul în care stau lucrurile – atîta timp cît au la îndemînæ fetiøurile lor de piil or, în timp ce ideologia politically correct a victimizærii ne prezintæ copilul abuzat sexual ca re se pot agæfla pentru a dezamorsa sau a slæbi impactul total al realitæflii. ca ima gine fundamentalæ a ororii. În momentul în care sîntem bombardafli de afirmaflii precum acelea care spun cæ, în epoca Într-un pamflet recent împotriva „exceselor“ lui mai ’68 øi, mai general, împotriva „elibe - noastræ postideologicæ cinicæ, nimeni nu mai crede în idealurile proclamate sau atunci cînd rærii sexuale“ a anilor ’60, The Independent ne-a reamintit ce gîndeau radicalii din ’68 de - întîlnim o persoanæ care susfline cæ e vindecatæ de orice credinflæ, acceptînd rea litatea so- spre relafliile sexuale cu copii. În urmæ cu un sfert de secol, Daniel Cohn-Bendit scria de - cialæ aøa cum este ea, în asemenea cazuri deci, trebuie sæ punem de fiecare datæ între - spre experienfla sa de educator la o grædiniflæ: „Cochetarea mea permanentæ cu tofli copiii barea: în regulæ, dar care este fetiøul care îfli permite (sæ pretinzi) acceptarea realitæflii „aøa a luat curînd o turnuræ sexualæ. Am putut simfli efectiv cum de la vîrsta de cinci ani fetiflele Arheologia cunoaøterii, cum este ea“? „Budismul occidental“ este un astfel de fetiø: el îfli permite sæ participi la au învæflat deja sæ-mi facæ avansuri. […] De mai multe ori, cîfliva copii mi-au deschis øliflul ritmul nebun al jocului capitalist, întreflinînd totodatæ percepflia cæ de fapt nu eøti în inte - pantalonilor øi au început sæ mæ pipæie. […] Cînd insistau, i-am pipæit øi eu“. Shulamith riorul sæu, cæ eøti perfect conøtient de cît de lipsit de valoare este acest spectacol – ceea Fire stone a mers chiar mai departe, exprimîndu-øi speranfla cæ, într-o lume din care „va ce conteazæ cu adeværat pentru tine este pacea Sinelui celui mai profund în care øtii cæ te lipsi tabuul incestului […] relafliile cu copiii vor confline atîta sex genital de cît sînt ei în stare pofli retrage oricînd… – propabil considerabil mai mult decît credem noi“.11 Cu cîteva decenii mai tîrziu, cînd a (Michel Foucault, Poate cæ cea mai succintæ definiflie a ideologiei a fost elaboratæ de Christopher Hitchens, fost confruntat cu aceste afirmaflii, Cohn-Bendit nu le-a acordat o importanflæ prea mare, atunci cînd a abordat chestiunea dificilæ a ce cred cu adeværat nord-coreenii despre „Con- spunînd cæ „aceste lucruri nu s-au întîmplat cu adeværat, am vrut doar sæ-i provoc pe du cætorul lor Iubit“ Kim Yong Il: „iluzia de masæ e singurul lucru care poate pæstra sænæ- oameni. Dacæ le citim astæzi, sînt într-adevær inacceptabile“.12 Totuøi, întrebarea plu teø te tatea mintalæ a unui popor“.9 Acest paradox aratæ înspre sciziunea fetiøistæ în chiar inima încæ în aer: cum de, în acea vreme, a fost posibil sæ provoci oamenii, prezentînd jocuri funcflionærii ideologiei: indivizii transpun credinflele lor în marele Celælalt (întrupat în sexuale între copii preøcolari ca fiind ceva ispititor, în timp ce astæzi, aceeaøi „pro vocare“ colectiv), care crede în locul lor – indivizii ræmîn astfel sænætoøi mintal qua indivizi, pæstrînd ar face sæ izbucneascæ imediat dezgustul moral? La urma urmei, hærfluirea sexualæ a co - distanfla faflæ de „marele Celælalt“ al discursului oficial. Nu doar identificarea nemijlocitæ cu pii lor este, astæzi, unul dintre chipurile Ræului. „iluzia“ ideologicæ poate face ca indivizii sæ înnebuneascæ, ci øi suspendarea credinflei lor Færæ a ne angaja propriu-zis în aceastæ dezbatere, ar trebui sæ o înflelegem ca un semn al (negate, deplasate). Cu alte cuvinte, dacæ indivizii sînt privafli de aceastæ credinflæ (proiec - schimbærii în moravurile noastre, de la energiile utopice ale anilor ’60 øi începutul anilor

tatæ în „marele Celælalt“), ei vor trebui sæ se arunce în credinflæ øi s-o asume nemijlocit ei ’70 la stætutul politically correctness de astæzi, în care orice întîlnire autenticæ cu o altæ fiinflæ Germania, 1999 bursier la IASPIS, Stockholm, 1997 profesor invitat la Duke Universitry, Durham, NY, 1996 bursæ înøiøi. (Poate cæ acest lucru explicæ paradoxul cæ mulfli cinici devin credincioøi sinceri în umanæ este denunflatæ ca o experienflæ victimizantæ. Ceea ce nu putem nici mæcar sæ pos - momentul în care credinfla „oficialæ“ se dezintegreazæ.) Acest lucru îl viza Lacan atunci cînd tu læm astæzi este ideea revolufliei, fie sexuale, fie sociale. Poate cæ în vremurile stætute de s e n s spunea cæ adeværata formulæ a materialismului nu este „Dumnezeu nu existæ“, ci „Dum - astæzi, în care abundæ pledoariile pentru toleranflæ, ar trebui sæ ne asumæm riscul de a ne se aflæ sub semnul dialogului øi al parteneriatului, cæci la ea „construire“ înseamnæ comunicare øi raportare ne zeu e inconøtient“ – e suficient sæ reamintesc aici ce i-a scris Milena Jesenska lui Max reaminti de dimensiunea emancipatoare a unor asemenea „excese“. Schloss Pluschow, Brod despre Kafka: „Mai ales lucruri precum banii, bursa, administrarea valutei, maøina de aceasta 10 Traducere de Al. Polgár scris sînt pentru el profund mistice (ceea ce ele chiar sînt, dar nu pentru noi, ceilalfli)“. 2001 Aceastæ afirmaflie s-ar putea lectura øi pe fundalul analizei lui Marx a fetiøismului mærfii: iluzia fetiøistæ se aflæ în viafla noastræ socialæ realæ, øi nu în percepflia ei de cætre noi – un su - Note: biect burghez øtie foarte bine cæ nu existæ nimic magic în privinfla banului, cæ banul este 1. Cf. Jürgen Habermas, Die neue Unübersichtlichkeit (Frankfurt am Main: Suhrkamp, 1985). doar un obiect care stæ pentru o serie de relaflii sociale, dar totuøi el acflioneazæ în viafla 2. Cf. Richard Rorty, Cintingency, Irony, Solidarity (Cambridge: Cambridge University Press, 1989). ade væratæ de parcæ banul ar fi un lucru magic. Aceasta ne îngæduie o imagine exactæ asu - 3. Cf. Peter Singer, The Essential Singer: Writings on an Ethical Life (New York: Ecco Press, 2000). pra universului lui Kafka: el era în stare sæ simtæ nemijlocit aceste credinfle fan tas ma tice pe 4. Cf. Joshua Piven øi David Borgenicht, The Worst-Case Scenario Survival Handbook (New York: KunstlerHaus Worpswede, care noi, oamenii „normali“, le negæm – „magicul“ lui Kafka este ceea ce lui Marx îi plæcea Chro nicle Books, 1999). s-a næscut în 1961 la Sibiu. Træieøte øi lucreazæ la Bucureøti. Este fondator øi director al AAC (Arhiva de Artæ Contemporanæ), Bucureøti. sæ numeascæ „ciudæflenia teologicæ“ a mærfurilor. 5. Theodor W. Adorno, Minima Moralia (London: Verso, 1996). Aceastæ definiflie a ideologiei indicæ modul în care se poate replica la reproøul obiønuit øi New York, 1994 bursæ la KulturKontakt/Christine Konig Gallery, Viena. 6. Citat în Siegfried Tornow, „Männliche Homosexualität und Politik in Sowjet-Russland“, in Homo sexuali - plicticos împotriva aplicærii psihanalizei la procesele socio-ideologice: e „legitim“ sæ se ex- tät und Wissenschaft II (Berlin: Rosa Winkel, 1992), p. 281. Preocupæri cotidiene – a face Lia Perjovschi Sens „[…] – problema nu mai este aceea a tradifliei øi a urmei, ci aceea a decupærii øi a limitei […]“ Bucureøti, Editura Univers, 1999, p. 9) care în maniera asemenea, de contureazæ, se øi obiectul abordeazæ îøi care cu lucru de metodæ o constituie se om fiecare la urmæ, din cele în vreme, o Dupæ utilizeazæ materialele. important fiind ca consideræ ce øi precum înconjoaræ, o ce lumea la ea raporteazæ se cum uøurinflæ cu constata poate se Perjovschi, Liei ale schifle aceste Privind din acest univers: ce anume selecteazæ, din ce anume îøi fabricæ un context. Ea nu creeazæ obiecte noi, ci se limiteazæ la a interpreta, la a se raporta la lucruri altora, øi dau sæ vreau aflat, am „Ce ajuns. a care la rezultatele public spafliul în apoi aducînd leagæ, øi decupeazæ diferenfle, stabileøte ea fapt, De existente. deja nu neapærat din altruism, ci din necesitatea fireascæ de a avea parteneri de dialog, de construcflie.“ Cînd spune „construcflie“ trebuie øtiut cæ faflæ de celælalt. A declarat despre ea însæøi cæ seamænæ cu dacæ o ea planetæ. este Într-adevær, planeta, atunci aceste desene sînt constelafliile universului în a cærei atracflie øi respingere se aflæ. La urma urmei, tofli sîntem la fel, cel mult ne S.) supunem altor atracflii øi respingeri. (Attila Tordai Lia Perjovschi Rezidenfle: 2002 tin dæ folosirea unor nofliuni care au fost elaborate iniflial pentru tratarea indivizilor la enti - ArtsLink, Expoziflii personale: 2002 „Sens“, hArta, Timiøoara øi la Studioul Protokoll, Cluj; 2000 „Vid/Defragmentare“, Galeria Atelier 35, Bucureøti; 1997 „Hidden drawings and objects“, Duke Institute for the Arts; 1996 „Like everything else, is more complex than first meets the eyes“, Galeria Dieu Donne, New York; 1994 „Funf Fenster“, Kunsthalle Viena. Expoziflii de grup: 2002 Bienala Cetinje din Montenegro; 2001 „Double Life“ Fundaflia Generali din Viena, „Small Talk“ Muzeul de Artæ Contemporanæ din Skopje, „Willing refugees“ Schloss Pluschow, Kunsthalle Rostock. 7. Cf. G.W.F. Hegel, Phenomenology of Spirit (Oxford: Oxford University Press, 1977), p. 178. tæfli colective øi sæ se vorbeascæ, sæ zicem, despre religie ca despre o „nevrozæ compulsivæ 8. Cf. Fredric Jameson, „The concept of Revisionism“, intervenflie la simpozionul The Revival of Lenin, co lec ti væ“? Orientarea psihanalizei este cu totul alta: Socialul, cîmpul practicilor sociale øi organizat de Kulturwissenschaftliches Institut, Essen, February 2–4, 2001. al cre din flelor susflinute de societate, nu se situeazæ, pur øi simplu, la un nivel diferit de 9. Christopher Hitchens, „Visit to a Small Planet“, Vanity Fair (ianuarie 2001), p. 24. acela al ex perienflei individuale, ci este un ceva la care individul însuøi, bærbat sau femeie, tre buie sæ se raporteze, un ceva a cærui experienflæ individul însuøi, bærbat sau femeie, tre - 10. Citat în Jana Cerna, Kafka’s Milena (Evanston, Ill.: Northwestern University Press, 1993), p. 174. buie sæ o fa cæ drept ordine ce este cel mai puflin „reificatæ“, exteriorizatæ. Problema este 11. Ambele citate sînt din Maureen Freely, „Polymorphous Sexuality in the Sixties“, The Independent, 29 ianuarie, 2001, The Monday Review, p. 4. deci nu „cum sæ facem saltul de la nivelul individual la acela social“, ci: cum anume trebuie sæ fie struc turatæ ordinea socio-simbolicæ a practicilor øi a credinflelor instituflionalizate, 12. Citat în Konkret, nr. 3 (martie 2001), p. 9. pentru ca subiectul sæ-øi pæstreze „sænætatea mintalæ“, funcflionarea sa „normalæ“? Ce fel de iluzii tre buie sæ fie conflinute de aceastæ ordine pentru ca indivizii sæ ræmînæ sænætoøi mintal? Sæ ne reamintim proverbiala concediere egotistæ, cinicæ a sistemului public al nor- melor mo rale: obligatoriu, un astfel de subiect poate funcfliona doar dacæ sistemul este „altundeva“, re cu noscut public, i.e. pentru a fi un cinic în privat, el trebuie sæ presupunæ exis tenfla unor „alflii“ naivi care „sæ creadæ cu adeværat“. Aøa trebuie fæcutæ o adeværatæ „re - vo luflie cul tu ra læ“: nu atacînd direct indivizii, stræduindu-ne sæ-i „reeducæm“, sæ le „mo di- fi cæm ati tu di nile reacflionare“, ci privîndu-i de sprijinul pe care îl gæsesc în „marele Celælalt“, în ordinea sim bolicæ instituflionalæ. E uøor sæ fii radical faflæ de cæsætoriile între homosexuali, incest etc. – totuøi cum stau lu - crurile în privinfla torturærii copiilor øi a pedofiliei? Pe ce baze ne justificæm opoziflia faflæ de ele færæ a recurge la „ficfliunea legalæ“ a subiectului adult autonom, responsabil pentru ac - te le sale? (Øi, vorba vine, de ce trebuie cæsætoriile sæ se limiteze la unirea a douæ persoane, homosexuale sau nu? De ce nu trei sau mai multe? Nu e oare aceasta o ræmæøiflæ a „logicii Textul de faflæ a fost publicat pentru prima oaræ în catalogul Documenta 11, Democracy Unrealized, Hatje Cantz, binare“?) Mai general, dacæ adoptæm mantra postmodernæ obiønuitæ a subiectului auto - Ostfildern-Ruit, 2002, pp. 67–85.

24 25

spaflii / balkon nr. 12, 2002 balcon / balkon nr. 12, 2002

Zoltán Sebôk Moarte în odaia din faflæ

1 Slavoj Zˇizˇek, filosof al psihanalizei øi gînditor-star sloven de rang internaflional, a spus nu de mult cæ veritabilul produs final al capitalismului e gunoiul. Afirmaflia sa s-a dove dit a fi o memæ extrem de fertilæ, adicæ un vierme informaflional care e în stare sæ infecteze multe creiere øi care ne face sæ-l repetæm încontinuu. Iar asta mai ales fiindcæ, nu demult, Zˇizˇek a riscat sæ afirme cæ, deøi putem imagina un sfîrøit al lumii, nu putem imagina sfîrøi tul capi - talismului. În ceea ce priveøte gunoiul, observaflia lui Zˇizˇek a devenit unul dintre cele mai des citate sloganuri intelectuale, iar asta în pofida faptului cæ valoarea sa de adevær e, spus cu delicatefle, problematicæ. Dar acest lucru e valabil pentru memele verbale în general: ele nu sînt efi- ca ce pentru cæ în ele s-ar materializa un adevær, ci mai degrabæ datoritæ faptului cæ, pe de o par te, sunæ bine, iar pe de alta sînt în stare sæ creeze impresia cæ în momentul în care le întîlnim cade vælul ce ascundea „adeværata naturæ“ a lumii. Majoritatea intelectualilor sînt de pærere cæ în afirmaflia lui Zˇizˇek se exprimæ la modul cel Orangerie Innsbruck, 2001) mai concentrat esenfla acelei lumi în care ne-a fost dat sæ træim. Într-adevær, fline de expe- rienfla noastræ de zi cu zi cæ tot ce ne oferæ giganticul mecanism industrial de astæzi pentru a ne face viafla mai uøoaræ, pe mæsuræ ce este folosit, se uzeazæ, se stricæ, se sparge, se demod-

Bucureøti, 1995) ea zæ øi, în cele din urmæ, ajunge, inevitabil, la gunoi: maøina de scris mecanicæ la fel ca ves - to nul de ultim ræcnet, ceasul de mînæ scump la fel ca øi computerul nou-noufl. (Con form unor statistici recente, în Statele Unite un calculator nou ajunge la gunoi cam în trei ani.) În plus, industria omniprezentæ a reclamelor ne împinge færæ oprire sæ acceleræm proce - sul aruncærii obiectelor: oferind ultimul tip de maøinæ de spælat, ea accelereazæ ajungerea 2000 +, Arteast collection, la gunoi a celei vechi, iar propagarea noii mode este un apel continuu care ne cheamæ sæ

Kunsthaus Essen, 2001) Kunsthaus scæpæm de boarfele de ieri, deøi sînt doar uøor uzate sau chiar noi. Toate acestea sînt lucruri bine cunoscute care au o imensæ literaturæ sociologicæ, psihologi - cæ sau de criticæ socialæ. Vance Packard, autorul remarcabilei cærfli Arta risipei, a descris cu pre cizie deja de un sfert de secol acele tactici care fac ca obiectele sæ aibæ o viaflæ din ce în ce mai scurtæ: „Se poate limita intenflionat viafla unui obiect ori acesta poate fi scos din uz da cæ acflionæm asupra: a) funcfliei sale: el este depæøit de un obiect tehnologic mai avansat desene øi obiecte – au o træsæturæ comunæ: liniøte øi absenflæ. Acest lucru e vizibil nu doar în atmosferæ, care e deseori cre- deseori e care atmosferæ, în doar nu vizibil e lucru Acest absenflæ. øi liniøte comunæ: træsæturæ o au – obiecte øi desene (…); b) calitæflii sale: el se sparge sau se uzeazæ într-un timp dat, cît se poate de scurt; c) imaginii sale: îl facem sæ aparæ ca demodat øi, chiar dacæ îøi pæstreazæ calitatea funcflion- a læ, el nu mai place nimænui…“ Øi asta nu-i tot. Packard a atras atenflia asupra faptului cæ dacæ schimbærile modei nu par sæ performance, fie suficiente pentru mærirea cererii, atunci se aplicæ o „proastæ funcflionare“ artificialæ: „pæ - catul regizærii“. Autorul citeazæ afirmaflia plinæ de sens a lui Brook Stevens: „Tofli øtim cæ scurtæm în mod artificial viafla obiectelor care ies din fabricile noastre, iar aceastæ politicæ este fun- da mentul întregii noastre economii“. Oliver Wendell glorifica în urmæ cu un sfert de veac maøina de sport uøoaræ care „este atît de ingenios conceputæ încît într-o bunæ zi, dinainte stabilitæ, se face flændæri la o singuræ atingere“. Piesele de schimb ale maøinilor americane Strategia Liei ca artist este dublæ: a pune în legæturæ øi a critica diverse antagonisme sociale. Ea coroboreazæ stærile sale interioare cu condifliile politice din expe- din politice condifliile cu interioare sale stærile coroboreazæ Ea sociale. antagonisme diverse critica a øi legæturæ în pune a dublæ: este artist ca Liei Strategia foarte istoric moment […] Arta Liei într-un s-a næscut postcomunistæ. în perioada øi identitæflii øi pe sa mai le harta rienfla a vastæ istoricæ transpune naflionalitæflii ea øi-a integræ ca persoanæ pravieflui a su pentru iar condiflii, în atare de independent a de de gîndi a a træi, acfliona, dorinfla ce a distrus – politic un impas precis […]. verticalæ øi ardentæ viaflæ o imagina a pentru tæcere øi umbræ de conurile din ieøi putea ce vizionaræ fiinflæ o visætoare”, øi „absentæ de propriu stil un creat in amaLIA perjovschi, (Kristine Stiles, „Arta øi Istoria Artei“, Duke University, Diversele sale lucræri – lucræri sale Diversele atît din istoria personalæ a Liei, cît øi din experienfla colectivæ a nafliunii române, generate în austeritatea vieflii sociale øi politice sub regimul lui Ceau øescu. Comunicarea øescu. Ceau lui regimul sub politice øi sociale vin singurætatea øi izolarea vieflii limitatæ, nicarea evidente. øi directe mai titluri austeritatea øi semne mu conflin în lucrærile […] cæ aceea prin øi ci rabilitate, generate Co române, imponde øi nafliunii alb a prin atæ colectivæ experienfla din øi cît Liei, a personalæ istoria din atît - nu era restricflionatæ doar prin cenzura mass-media, întrucît regimul a fost extrem de eficace în alimentarea neîncrederii generalizate øi a autocenzurii. Defor împotri- diferenflei al doar sau intimului inexprimabilului, al rile psihologice care au rezultat nu pot dispærea în cei cîfliva ani de tranziflie artiøtii sînt puøi fafla unor subiecte proaspete […] adæpost singurul mæ uneori constituie ce subconøtiente stæri øi vis somn, de atmosferæ o creeazæ ei Instalafliile va conflictului øi a violenflei. director Moderna Galerija Ljubljana, in (Zdenka Badovinac´, Arta Liei Perjovschi se caracterizeazæ prin nevoia de a træi, a fæptui øi a gîndi independent. Ea vrea sæ afirme dreptul individului de a fi diferit øi de a legitima un sis- un legitima a de øi diferit fi a de individului dreptul afirme sæ vrea Ea independent. gîndi a øi fæptui a træi, a de nevoia prin caracterizeazæ se Perjovschi Liei Arta tiei øi de dorinfla comunicare. pa valori. de Cu toate acestea, atitudinea ei nu este deloc autoritaræ, ci mînatæ de un puternic simfl al em personal tem in Einladung, (Judit Angel, curator Budapest Kunsthalle, erau reali zate pe atunci în aøa fel încît sæ nu reziste mai mult de øaizeci de mii de kilometri, iar asta în pofida faptului cæ fabricanflii au recunoscut cæ, la costuri de producflie identice, ace- leaøi obiecte fæcute în serie ar putea fi mai bune. La începutul anilor ’80, sociologul francez Jean Baudrillard a oferit deja o explicaflie psiholo - gicæ a acestor fenomene, explicaflie ce ne dæ de gîndit. În cartea sa publicatæ în 1984, Sistemul obiectelor, el susfline cæ, indiferent de cum ar funcfliona un obiect, noi træim aceastæ func - flio nare de parcæ ar fi a noastræ; oricare ar fi eficacitatea acestui obiect, noi ne autopro iec - tæm în aceastæ eficacitate, chiar dacæ ea este absurdæ. Dar, spune Baudrillard, nu fragilitatea øi moartea sînt tragice, ci ideile lor: „Suferim – scrie el – din cauzæ cæ urciorul se poate cræpa; dar cînd se sparge, ne bucuræm cæ s-a spart. Ne raportæm întotdeauna ambivalent la carenflele obiectului. El reprezintæ un eøec al securitæflii noastre, dar în acelaøi timp mate- ria lizeazæ acea obiecflie continuæ pe care ne-o adresæm nouæ înøine øi care, la rîndul ei, îøi cautæ satisfacerea“. În opinia lui Baudrillard, un obiect infailibil, incoruptibil ar fi extrem de dezamægitor, cæci infaili- bi litatea creeazæ, în cele din urmæ, angoasæ: „… o lume întru totul perfectæ – scrie gîndi- to rul francez – ar fi semnul destinului implacabil, deci øi acela al disparifliei definitive a s e x u a l i - tæflii“. Din acest motiv: „Nu e voie sæ permitem ca obiectul sæ se sustragæ finitudinii øi modei! […] Cæci nu e voie sæ permitem ca obiectul sæ se sustragæ morflii!“ În lumina acestora, sloganul zˇizˇekian, conform cæruia produsul final al capitalismului este gunoiul, începe deja sæ-øi piardæ vraja reconfortantæ pe care a stîrnit-o. El ar avea valoare

Zoltán Sebôk s-a næscut la Subotica în 1958. A fæcut studii de literaturæ, istoria artei øi filosofie la Novi Sad. Este profesor la ELTE Budapesta.

36 37 spaflii / balkon nr. 12, 2002

respectiv – øi acesta e lucrul esenflial – dacæ produsul final al socialismului – în calitatea sa pune de o mare valoare pe piaflæ, o adeværatæ comoaræ. La expoziflia Budapest Box. Scena Am hotærît cu prima mea soflie cæ în locul colibei îmbætrînite øi disfuncflionale vom construi de cea mai importantæ alternativæ modernæ la capitalism –, ar fi fost diferit de acela al cap- ascunsæ din anii 1990 organizatæ la Muzeul Ludwig din Budapesta în vara lui 2002, cineva o casæ modernæ care sæ satisfacæ exigenflele omului de astæzi. I-am povestit planul nostru i talismului. Însæ, fiindcæ este destul de greu sæ susflinem acest lucru, meritæ cerce tat dacæ afir- a expus gunoiul obiønuit al unei gospodærii în pungi de nailon, cu inscripflia plinæ de sens: lui Miklós Erdély, unul dintre cei mai buni specialiøti din regiune în arta gata-fæcutului, care maflia gînditorului-star este adeværatæ. Dupæ toate argumentærile inteligente øi spiri tuale „Ceea ce pentru Dumneavoastræ e gunoi, pentru noi e valoare“. s-a pregætit iniflial pentru cariera de arhitect. El ne-a propus sæ se mute pentru cîtva timp, meritæ în continuare sæ punem întrebarea poate inactualæ dacæ, într-adevær, gunoiul este poate cîteva luni, în satul bunicilor mei. Noi sæ-i dæm sæ mænînce øi sæ bea, ne-a spus, iar produ sul final „propriu-zis“ al capitalismului. 3 el între timp va observa raporturile dintre noi øi în funcflie de acestea ne va proiecta noua În ceea ce priveøte obiectele de uz, se pare într-adevær cæ, mai devreme sau mai tîrziu, ele Premisa posibilæ a muzeului este, în cultura flæræneascæ, odaia din faflæ. Aceastæ „instituflie“ locuinflæ. La întrebærile neræbdætoare ale sofliei mele despre ideile sale în legæturæ cu con- devin deøeuri, øi anume, iar acest lucru nu e deloc secundar, independent de ordinea socio- pe care bunicii mei au moøtenit-o din trecutul îndepærtat se aflæ undeva pe la jumætatea dru- strucflia, Erdély a spus: esenfla casei este sæ existe în ea spaflii mari de prisos. Ne-a dat drept economicæ. Pentru a folosi un exemplu întrucîtva exagerat: antropologul øi sociologul mului între funcflionalitatea cotidianæ øi lumea sacræ a muzeului. Ceea ce se aflæ în mod exemplu hotelul, în care, dacæ n-ar exista holul imens, poate cæ nici n-ar merita numele francez Marcel Mauss spunea cæ, deja în unele societæfli arhaice, oamenii se dispensau de tradiflional în odaia din faflæ este aproape ceva gata-fæcut, în sensul esenflial cæ este un lucru de hotel. obiectele despre care credeau cæ øi-au pierdut mana, adicæ puterea magicæ pozitivæ de care pro tejat de propria funcflie, faflæ de procesul folosirii øi al uzærii care se terminæ la groapa Dar cum nouæ ne era dificil sæ gæsim resurse chiar øi pentru construirea spafliilor necesare, dispuneau atunci cînd deveneau proprietatea cuiva. Pe deasupra, se pare cæ mana n-a dis- de gunoi, chiar dacæ aceleaøi obiecte se pot gæsi, în cazul de faflæ, øi în alte colfluri ale casei. nemaivorbind de spafliile de prisos, soflia mea nici n-a mai vrut sæ audæ de acest proiect. pærut atunci cînd lucrul s-a învechit sau s-a stricat, ci în momentul în care s-a domesticit, Ce este de fapt odaia din faflæ? Generalizînd, se poate spune cæ ea este camera dinspre stradæ Am construit deci o maøinæ funcflionalæ de locuit, proiectatæ dupæ standard, în care totul era adicæ a devenit chinuitor de obiønuit, la fel cum sînt astæzi costumele de dame croite dupæ a casei flæræneøti, care este protejatæ de munca de zi cu zi øi în care îøi au locul obiecte ce cît trebuia sæ fie øi totul îøi avea locul sæu. Numai cæ pe noi, pe mine øi pe soflia mea, spafli- moda de ieri. Dar la fel cum în societæflile arhaice cercetate de Mauss (Polinezia, Melanezia, determinæ rangul posesorului lor. Esenflialul este însæ cæ uøa acestei odæi se deschide doar ul acesta n-a reuøit sæ ne primeascæ. Cînd s-a terminat construcflia casei s-a distrus cît ai clipi triburi indiene din nord-vestul Americii) nu totul era supus cercului diabolic al schimbului în anumite ocazii: de særbætori, în caz de deces sau cînd soseøte un oaspete de seamæ, îndrægit. øi cæsnicia noastræ. simbolic, capitalismul de astæzi øi-a construit un locøor în care obiectele sînt protejate de Særbætoarea øi moartea sînt deja niøte pæøiri în afara timpului spre care tinde øi instituflia muzeu- Acest lucru s-a întîmplat demult, au trecut aproape douæ decenii de atunci, dar ce ne-a spus uzare øi astfel se amînæ destul de eficace sau chiar se face imposibilæ aruncarea lor la gunoi. lui, iar oaspetele este simetricul vizitatorului care vine la muzeu: el nu foloseøte obiectele, atunci Erdély mæ bîntuie øi astæzi. Spaflii mari de prisos, repeta el, iar apoi a adæugat: asta face Locøorul în cauzæ se cheamæ muzeu, iar obiectele flinute în el se numesc opere de artæ cam ci mai degrabæ le contemplæ. ca omul sæ se simtæ bine. Atunci nu øtiam, dar acum bænuiesc cæ se gîndea la spaflii gata- de cînd sînt adunate laolaltæ în muzeu. Aceastæ instituflie garanteazæ pentru afirmaflia cæ pro- Îmi aduc foarte clar aminte de odaia din faflæ a bunicilor mei. Mie, cæruia i se permitea sæ zburd fæcute: de prisos, færæ funcflie, moarte. Aceste træsæturi caracterizeazæ gunoiul, precum øi artis- dusul final propriu-zis al capitalismului nu este doar gunoi. în voie prin toatæ casa, nu mi se permitea nici mæcar sæ pun piciorul în odaia din faflæ: ticul. puteam doar sæ mæ uit la ea printr-un gemulefl ca la un peep-show nemiøcat øi destul de plic- Acestea fac ca omul sæ se simtæ bine. 2 tisitor. La urma urmei, nu se întîmpla nimic acolo, mai precis – iar de acest lucru mi-am dat Într-un anume sens, muzeul modern s-a næscut la groapa de gunoi. Primul s-a numit Muséum seama, bineînfleles, ulterior – se întîmpla acelaøi nimic pe care îl întîlnim astæzi în experienfla Traducere de Al. Polgár National (acesta a devenit mai tîrziu Musée Napoleon) øi s-a deschis în 1793, dupæ Revoluflia mu zeu lui. În odaia din faflæ era, de exemplu, un scæunel fæcut cu mæiestrie de artizan pe care Francezæ. Tocmai în anul în care a fost decapitat Ludovic al XVI-lea. Nu se poate accentua bunicul meu l-a cumpærat la tîrg, spunînd cæ øi vecinii au scæunele în odaia din faflæ. Numai cæ îndeajuns cît de importantæ este aceastæ datæ în istoria de altfel destul de prozaicæ a bunicul meu era un om practic, aøa cæ a mai cumpærat un scæunel, identic cu primul, de la obiectelor. Graflie muzeului, obiectele de uz ale Vechiului Regim nu se mai foloseau øi nu acelaøi ar tizan, dar l-a pus însæ în bucætærie. Pe acesta mæ puteam aøeza liniøtit, puteam sæ-l se mai uzau, øi astfel nu ajungeau, fiindcæ nu puteau sæ ajungæ, la gunoi. Dar nu numai despre scot în pridvor, în grædinæ, în coteflul de gæini, peste tot unde voiam, dar de copia sa fide læ asta e vorba. Ghilotina l-a scæpat pe Ludovic al XVI-lea de capul sæu, iar muzeul a fæcut ceva din odaia din faflæ nu mæ puteam atinge – mai ales eu, næzdrævan periculos ce eram. Douæ foarte asemænætor cu obiectele de uz: le-a decapitat de func fliile lor religioase, politice, prac- scæunele identice, øi totuøi ce diferenflæ enormæ! Cel din bucætærie purta nu doar semne le unei tice de odinioaræ øi le-a transformat în obiecte de contemplaflie, în opere de artæ autonome folosiri obiønuite, ci øi amintirea faptului cæ pe el mi-am încercat briceagul nou-noufl sau a aceluia în sens modern. cæ l-am folosit sæ sparg nuci în øuræ. Pe deasupra, unul din picioarele lui a început sæ se cla- În noua configuraflie politicæ, multe dintre boarfele Vechiului Regim s-au dovedit a fi din capul tine (de multe ori m-am ræsturnat cu el), aøa cæ acest ustensil solid a fost pentru mul tæ vreme locului inutilizabile, dar adeværata semnificaflie a muzeului este mai degrabæ cæ, de cînd s-a condamnat sæ-øi termine cariera nu prea lungæ, dacæ nu chiar la groapa de gu noi, atunci mæcar næscut, a scos din uz totodatæ øi obiectele cu funcflie concretæ, salvîndu-le astfel de învechire pe foc. Copia lui din odaia din faflæ strælucea însæ în continuare în fafla pa tului mare plin de øi de groapa de gunoi. Iar aici, bineînfleles, nu e vorba doar de faptul cæ acel ceva pe care plæpumi groase, pæstrînd cumva ideea puræ, intactæ øi nevætæmatæ a „scæunelitæflii“. Se rapor- artistul îl eternizeazæ se sustrage – cum sugereazæ deja cuvîntul – efectului distructiv al tim- ta deci la scæunelul din bucætærie, aproximativ la fel cum se raporta Uscætorul de sticle al lui pului, ci de mult mai mult. În timp ce portretul eternizeazæ modelul doar în sens figurat (cæci Duchamp la uscætoarele obiønuite de sticle de prin crîømele fran flu zeøti ale epocii. persoana ræmîne la urma urmei muritoare), diversele procedee ale obiectului gata-fæcut (ready- Cînd a murit bunicul meu am putut pæøi în sfîrøit în mistica odaie din faflæ øi am avut chiar made) fac acest lucru într-un sens mult mai propriu cu înseøi obiectele pe care le se lecteazæ. ocazia sæ mæ pot aøeza, cu grijæ totuøi, pe „ideea de scæunel“. S-a întîmplat cæ, dupæ obi- Procedeul obiectului gata-fæcut înseamnæ în linii mari cæ artistul nu mai creeazæ, ci selecteazæ ce iul locului, cadavrul bunicului meu a fost urcat pe catafalc în odaia din faflæ. Atunci nici mæcar un obiect din noianul de produse industriale existente øi, cu mici modificæri sau chiar færæ nici nu bænuiam, acum îmi este însæ foarte clar, cæ øi aceea era o situaflie gata-fæcutæ. Bunicul o modificare, îl plaseazæ într-un context artistic (muzeu, galerie). In ventatorul acestui prin- meu a ajuns în odaia din faflæ în momentul în care nu mai funcfliona: atunci cînd nu-l mai cipiu este, cum se øtie, francezul Marcel Duchamp, care începînd din al doilea deceniu al puteam ruga sæ-mi sculp teze un nou cælufl de lemn sau sæ dea de mîncare la porci sau sæ secolului trecut a ridicat o serie de obiecte gata-fæcute la rangul de opere de pus la pæstrat. cu leagæ niøte cartofi din grædinæ, fiindcæ în cæmaræ nu mai era nici unul. Atunci deci cînd cor - Meritæ sæ meditæm o clipæ la ce anume se întîmplæ de fapt cu aceste obiecte în urma aces- pul sæu a devenit asemænætor cu obiectele din odaia din faflæ, cu scæunelul de exemplu, tei intervenflii mai-puflin-ca-subfliri. De exemplu, uscætorul de sticle pe care Duchamp l-a atunci cînd a pæøit în afa ra folosirii øi a timpului. Cît timp l-am privegheat øi ne rugam pen- ex pus în 1914 pe post de operæ de artæ înceteazæ sæ se mai uzeze, nu i se mai rup braflele tru el, s-a comportat øi el ca un obiect de muzeu: se afla în relaflie nu cu ceilalfli oameni, ci øi nu va mai rugini. De ce nu se întîmplæ toate acestea? Pentru cæ acelaøi sistem capitalist cu obiectele din jurul sæu, la fel cum în cazul Uscætorului de sticle al lui Duchamp lucrul intere- care l-a næscut øi care ne îndeamnæ la folosirea sa în viafla cotidianæ, la uzarea sa accelera - sant este nu cum se raporteazæ el la uscætoarele obiønuite de sticlæ care constituie partea tæ øi la aruncarea lui la gunoi, îl pæstreazæ cu grijæ la muzeu øi îl protejeazæ, cu ajutorul unor „prozaicæ“ a vieflii, ci mai degrabæ ce fel de relaflie spiritualæ este în stare sæ întreflinæ cu tradiflia oameni înarmafli, de posibilitatea ca cineva sæ foloseascæ pentru fleluri practice, de pildæ pen- artisticæ, mai ales cu celelalte sculpturi adunate în spafliul muzeal. Pentru cultura modernæ tru uscarea unor sticle, acelaøi obiect. În cazul de faflæ acest lucru e valabil chiar øi atunci cînd aceastæ comparaflie este decisivæ øi, cum se vede din cele de mai sus, condiflia sa este moartea. nu e vorba de „original“, ci de replica exactæ a acestuia, creatæ mai tîrziu. Pe atunci n-o øtiam, dar acum îmi este clar: odaia din faflæ, unde era urcat pe catafalc bunicul În fiecare culturæ au existat asemenea obiecte privilegiate, pæstrate cu mare grijæ. Cu o nofli- meu, cel pu flin în timpul priveghiului, era în realitate un mausoleu. une cuprinzætoare, acestea se numeau obiecte sacre sau cultuale øi, în general, erau pro- Deøi din punct de vedere etimologic muzeul se înrudeøte cu muzele, cu locul de baøtinæ tejate cu aceeaøi grijæ de efectele nocive ale folosirii øi uzærii, cum sînt protejate astæzi operele al acestora, criticii inconturnabili ai institufliei îl apropie mai degrabæ de mausoleu, chiar øi de ar tæ. Ceea ce nu ne dæ pace în aceastæ nouæ situaflie este cæ obiectele pæstrate cu mare pen tru simplul fapt cæ artiøtii plastici, în mod tradiflional øi spre deosebire de poefli, nu au grijæ nu se deosebesc deloc, din punct de vedere vizual, de obiectele pe care le folosim mu ze. Dar un argument mai important constituie faptul cæ tot ce e în muzeu este, în esenfla cu seni næ tate în viafla practicæ, iar asta fie cæ vorbim de formæ, fie cæ vorbim de materie. sa, un lucru mort sau, dacæ væ place, gunoi. Tocmai de aceea deja futuriøtii îl priveau drept Mai precis, ele se deosebesc doar prin faptul cæ, în cadrul muzeului, ele nu sînt folosite, deci ci mitir al artei, artæ ce se aflæ, în opinia lor, în devenire permanentæ, iar curatorii erau, pen- sînt protejate pe termen lung de groapa de gunoi. tru ei, cioclii. În plus, acest lucru e valabil nu doar pentru obiectele folositoare, ci – cel puflin de la neo- „Lucrurile încep sæ migreze din cadrul realitæflii în colecflii – scrie Boris Groys, filosof de orig- rea liøti încoace – øi pentru gunoiul ca atare: sæ ne gîndim la carcasele de maøini presate ale i ne rusæ – atunci cînd vechea ordine socialæ se præbuøeøte, atunci cînd documentele øi sim- lui Arman, la mecanismele absurde din fier vechi fæcute de Tinguely sau la afiøele rupte ale bo lurile puterii, cultul, ideologia øi semnele vieflii de zi cu zi îøi pierd funcfliile de dinainte, lui Rotella. Nici mæcar în acest sens deci, nu e adeværat cæ produsul final al capitalismului atunci deci cînd devin gunoaie ale istoriei.“ Într-adevær, în oraøul cel mai apropiat de noi s- este gunoiul. În capitalism nici mæcar gunoiul nu este doar gunoi, pentru cæ în cadrul unui a deschis prima odaie din faflæ „autenticæ“ tocmai cînd am hotærît sæ demolæm casa din ce muzeu el poate deveni un obiect de cult pæstrat cu cea mai mare grijæ – sau artæ ce dis- în ce mai pæ ræginitæ a bunicilor øi sæ distrugem odaia din faflæ de acolo.

38 39 scena / balkon nr. 12, 2002

The Construction & Deconstruction Institute The One-way Ticket Worldwide, 2002; Schirn Kunsthalle • credit: Manifesta 4

Antal Lakner The Icelandic Army, 2002; Mainufer, Schaumainkai, Dürerstrasse • credit: Manifesta 4 Pierre Bismuth Jungle Book Project, 2002; desene øi film de animaflie 73 min., Frankfurter Kunstverein • credit: Manifesta 4

Yael Bartana Trembling Time, 2001; proiecflie video, Frankensteiner Hof • credit: Manifesta 4

Ubi bene ibi patria Interviu cu Ioan Godeanu realizat de redacflia B a l k o n Manifesta 4 Bienala Europeanæ de Artæ Contemporanæ

Frankfurt am Main 25 mai – 25 august

Balkon π Din viafla artisticæ româneascæ (unde, sæ recunoaøtem, n-ai fæcut parte dintre „preferafli“) ai ajuns brusc pe scena internaflionalæ. Cum îfli explici aceastæ opfliune a curatorilor? Halil Altindere Ioan Godeanu ∫ În primul rînd cred cæ este foarte I Don't Like Long Good-Byes, 2002; Frankfurter Flughafen • credit: Manifesta 4 important de subliniat faptul cæ nu am dorit øi nici nu am încercat sæ fac parte din „viafla artisticæ româneascæ“. Asta pentru cæ ceea ce se întîmplæ în România este din pæcate foarte departe de o viaflæ artisticæ (cel puflin dupæ mintea mea). În al doilea rînd nu cred cæ am ajuns pe scena

Hans Schabus forlorn, 2002; Another Try Ioan Godeanu este membru fondator al Institutului de Construcflii for a Room for „Western“, 2002; øi Deconstrucflii (format în 1998 din fostul grup Cutter), alæturi vedere din expoziflie, Portikus de Cosmin Grædinaru, Sergiu Negulici øi Dan Panaitescu. • Manifesta 4

40 41 scena / balkon nr. 12, 2002

π Ca ghid turistic ai avut ocazia sæ ai o relaflie mai profundæ cu vizitatorii, ai simflit cumva cæ aceøtia sæ fi preferat o lucrare sau alta? Dacæ da, care erau lucrærile acestea? ∫ Ca ghid al expozifliei, am avut ocazia sæ experimentez o tehnicæ manipulativæ de prezentare a expozifliei øi am realizat cæ vizitatorii sînt extrem de influenflabili, iar preferinflele pentru un anumit obiect/lucrare/instalaflie pot fi alterate. În general, în astfel de expoziflii cu mulfli participanfli lucrærile time-based (video, new media etc.) au cel mai mult de suferit... oamenii preferæ lucrurile simple, uøoare, transparente, simpatice øi eventual care sæ te facæ sæ rîzi... Nu aø putea spune care anume au fost lucrærile cu cea mai mare prizæ la public... (poate jungle book-ul lui Pierre Bismuth øi Bistroul lui Dirk Fleischmann s-au numærat printre favorite). π Cum fli se pare cæ s-au prezentat est-europenii la Manifesta? Au constituit ei un bloc în interiorul manifestærii, respectiv se poate spune cæ existæ o „est-europenitate“ în lucrærile lor care i-ar caracteriza? ∫ Cred cæ în jur de 50% dintre participanfli au fost est-europeni. Nu cred cæ se mai poate vorbi de Bloc sau Exoticism øi nici mæcar est-europenitate. Sincer, cred cæ asta e o idee a est-europenilor. Eu am întîlnit numai oameni normali care mæ tratau ca pe un om normal øi aøteptau o contribuflie de calitate pur øi simplu, øi nu de „calitate est-europeanæ“... π Vezi în România structuri instituflionale în care ai putea sæ-fli valorifici experienfla? Cu alte cuvinte, ai chef sæ lucrezi acasæ? ∫ Uræsc structurile instituflionale în principiu, cele din sfera artelor vizuale în special. De asta am øi fondat institutul... Matthew Barney Structurile instituflionale din România însæ ar trebui demolate Radek Community The Cabinet of Gary Gilmore and Nicole Baker, Installed at the Museum Ludwig, Köln, 1999–2000; Nylon, polycarbonate honeycomb, beeswax, microcrystalline wax, petroleum jelly, polyester, vinyl, carpet, chrome, acrylic, prosthetic plastic, salt, epoxy resin, sterling silver, and two nylon and acrylic vitrines, overall 147.3 558.8 261.6 cm • © 1999–2000 Matthew Barney • foto: Nic Tenwiggenhorn • credit: Barbara Gladstone Manifestation, film, 6 min., 2001; Städelsches Kunstinstitut • credit: Manifesta 4 rapid (cu tot cu cei dinæuntru)... Cît despre experienfla mea, × × nu cred cæ are cineva nevoie de ea. Sînt gata sæ vorbesc cu oameni øi sæ povestesc lucruri, îmi place schimbul de idei, experienfle, pæreri... Cu lucratul acasæ mai e o problemæ internaflionalæ. Sæ fim sinceri, o participare la Manifesta nu este echivalentæ cu o lansare pe scena mare... banii... care sînt insuficienfli. Øi mai e ceva, nofliunea Vladimir Bulat aluziile anale, „strugurii de plastic“, „bilele transparente“, internaflionalæ. Øi, de altfel, Manifesta este în primul rînd o expoziflie de „alternativi“, de casæ: Ubi bene ibi patria. intrînd în variate combinaflii constructiviste, filmate subtil, aøa cæ nici nu îøi propune sæ „atace“ establishment-ul artistic internaflional. Selecflia fæcutæ Barney: pariuri forflate „chirurgical“, construind un blazon; blondele-starlete, de cætre cele trei curatoare ale Manifesta 4 a fost bineînfleles una subiectivæ. Eu cred cæ am ajuns care readuceau cu sine „spiritul vaporos“ din anii ’30–’40, acolo pentru cæ am avut o atitudine relaxatæ (cool, sæ o numim ca sæ fim „trendy“). The Cremaster Cycle vædeau o altfel de „zicere“ formalæ, alte racursiuri asupra În al treilea rînd se pare cæ preocupærile mele (mai mult sau mai puflin artistice) au coincis filme øi sculpturi 1991–2002 expresiei formale øi plastice, asupra raportului temporal cu obiectul cæutærilor celor trei curatoare. New vs. Old. L-am suspectat chiar cæ ar fi mesagerul π Ce pærere ai despre proiectul (concepflia) Manifestei 4, cît de actual(æ) fli se pare? Ai etala Muzeul Ludwig, Köln în ascensiune al culturii gay. Ceea ce aducea el în cîteva cuvinte ce anume fli se pare o soluflie fericitæ sau necesaræ øi ce fli-a plæcut mai puflin 1 iunie – 1 septembrie era declarat old fashion, ceva oarecum „constipat“, la aceastæ manifestare? nespus pînæ la capæt, derutant, dandy, servit într-un ritm ∫ Manifesta a fost o idee care a prins foarte bine la prima ei ediflie. Manifesta 4 deja a pornit lent, sacadat, nonverbal. Miøcarea coreograficæ de la premisa cæ avea ceva de demonstrat øi asta cred cæ i-a ræpit puflin din farmec... A fost a fetelor pe proscenium-ul stadionului Bronco o soluflie fericitæ pentru mine care am avut norocul sæ pot sta la Frankfurt øase luni øi sæ væd totul, Ambiguitatea termenului (ca un organism viu), al Universitæflii Boise din Idaho, relua sæ am acces la backstage, adicæ sæ observ øi partea nevæzutæ (organizare, catalog, producflie, „Cremaster“ este o vocabulæ preluatæ din terminologia medicalæ, din latinæ. Este un termen o altæ dinamicæ, sinteticæ, ghidatæ artificial – cea a bilelor presæ etc.) a fenomenului. În plus am participat ca Black worker (barman) într-un Bistro care fline de organele genitale masculine øi desemneazæ unul dintre muøchii care leagæ cæile transparente. Jocul acesta al ambiguitæflilor agasante (proiect al germanului Dirk Fleischmann), unde lucram zilnic chiar în cadrul expozifliei. spermatice, mai exact funiculul spermatic, de capul epididimului.1 Structura anatomicæ era totuøi ceva nou, alternativ, paralel. De asemeni am prins un job ca ghid în cadrul Manifesta 4 øi asta m-a ajutat sæ intru în contact a acestei „periferii“ umane este destul de complexæ øi, probabil, a atras în mod special „Cremaster 2“ (1999) este o piesæ cu rockeri (muzicianul direct cu vizitatorii. Toate astea au devenit pînæ la urmæ mult mai importante decît proiectul meu atenflia lui Matthew Barney, fost atlet øi manechin, într-o vreme în care el începuse sæ fie Dave Lombardo, cîntæreflul Steve Tucker; apare øi ucigaøul intiflial. Experienflele mele au fost consemnate în Buletinul Oficial al Institutului de Construcflii preocupat serios de probleme genetice, de mutaflii, metamorfoze, reincarnæri, ano(r)malii, Gary Gilmores, în postura de „înger morbid“), cu spaflii & Deconstrucflii (www.theinstitute.ro). În concluzie Manifesta 4 a fost o experienflæ extraordinaræ clonæri etc. geografice vaste øi stranii, cu sofisticate structuri apicole, pe plan personal. În general însæ, Manifesta 4 cred cæ a avut un pic de suferit din cauza cæ a avut ræøinoase (refæcute din ræøini artificiale), texturi ciudate, loc în acelaøi timp øi la 200 km distanflæ de Documenta11. Ecourile Manifesta 4 însæ în presa Preambul organic/anorganic intrigi, suprapuneri de istorii øi fapte istorice. „Biologia“ localæ au fost o.k. (ceea ce e mult mai prost decît dacæ ar fi fost un bluff de ræsunet). Prima mea întîlnire cu „fenomenul“ Matthew Barney a avut loc în 1996, cînd el era deja îøi începe lunga øi derutanta cælætorie. Cristalele sintetice π În lucrarea ta, oraøul Frankfurt joacæ un rol important, cæci nu doar îi foloseøti spafliile publice, un artist pe cale de a deveni celebru (realizase filmele Anal Sadistic Warrior (1991), „plonjeazæ“ înspre „imaginea“ bine cunoscutæ a særii ci pur øi simplu îl integrezi în opera ta øi... la urma urmei, comunici cu locuitorii oraøului. OTTOshaft (1992), Drawing Restraint 7 (1993) – cu mutanfli artificiali, participase, de mare: particule mari, agresive, grunjoase, abrazive. Acelaøi lucru poate fi spus øi despre concepflia curatorilor expozifliei, care au organizat aceastæ printre altele, la Documenta9, în 1992), celebritate ce se datora în special pentru cæ fæcuse Din ele se construiesc forme variate, ce tind sæ devinæ manifestare în aøa fel încît lucrærile puteau fi væzute doar dacæ colindai prin întregul oraø. øi „filmul“ inaugural Cremaster 4 (1994), din ceea ce se va numi ulterior ciclul-saga domestice. Aici sesizæm speculaflia vizualæ cu privire În opinia ta, s-a reuøit oare integrarea oraøului în cercul magic al artei sau oraøul îøi træia viafla Cremaster. la ectoplasmæ. Scriitorul Norman Mailer îøi face apariflia în paralel øi doar pelerinii artei au gustat bunætæflile pregætite pentru oraø? Væzusem deci Cremaster 1 (1995), care, din cîte conøtientizez lucrurile acum, în acest film într-o atmosferæ stranie, pe alocuri ∫ Frankfurtul este centrul bancar al Europei. Deøi nu este un oraø mare (640.000 de locuitori nu prevestea încæ marea „misticæ“ esteticæ a zigzagatului ciclu videovizual, care a culminat artificioasæ, metaforicæ, cavernoasæ, tulburætoare, spiritistæ, efectivi øi încæ 400.000 în împrejurimi), are o viaflæ culturalæ extrem de bogatæ. Manifesta 4 nu cu tenebrosul Cremaster 3 (2002). Totuøi, anumite elemente plastice minuscule, precum precum este pe alocuri øi proza acestuia. øi-a propus o prezenflæ vizualæ agresivæ, aøa cæ unele lucræri au trecut neobservate. Deøi lucrarea Transferul formelor este o constantæ la Barney (aidoma mea a fost aøezatæ într-un spafliu central, mulfli nu au asociat-o ca fiind o „intervenflie/instalaflie tuturor acelor franc-tireurs care revoluflioneazæ mai ales artisticæ“, ceea ce pînæ la urmæ nu a fost un lucru ræu... Vladimir Bulat este istoric øi critic de artæ, curator. Editor la revista ART-hoc, Chiøinæu. formele de expresie), ele migreazæ în contexte diverse,

42 43 scena / balkon nr. 12, 2002

iar semantica lor devine øi ea fluidæ, instabilæ, paradoxalæ. Iadului (sau ale Raiului). Deplasarea lui prin acest „tub“este anevoiasæ, tensionatæ, forflatæ, Spiritul ciclului Cremaster plonjeazæ prin canale ideologice nefireascæ, bizaræ, epuizantæ. Dar nu mai puflin bizaræ este øi scena finalæ a filmului, obscure øi ambigue. De fapt, ideologia la Barney existæ dominatæ de imaginea halucinantæ a unui scrot înfricoøætor (transformat în uger, dar la fel pentru a fi minimalizatæ, dejucatæ, muøamalizatæ, ironizatæ de bine poate fi „væzut“ øi ca un cimpoi) de care s-au agæflat cîteva perfuzii, menite sæ facæ chiar. Felul acesta de a pune problema demonteazæ „joncfliunea“ dintre acesta øi cele douæ vehicule, simili-motociclete-cu-ataø-falusoidale, care regimul firesc al percepfliei (dar ce mai e firesc în era au bræzdat în goanæ nebunæ insula. Maøina este conectatæ la un organism viu. Dublul este incomensurabilæ a clonelor?); formele suprimæ irevocabil principiul sexualitæflii. ideologia. Imensul bar din Cremaster 3, reconstruit pentru Pentru Cremaster 5 Barney a sosit la Budapesta (locul de naøtere al magicianului- expunerea de la Köln, este în realitate o sculpturæ stranie, prestidigitator Harry Houdini), a filmat la Opera Ungaræ, pe Podul cu Lanfluri, precum øi inutilæ, din polimeri sintetici. Acesta este pus într-o relaflie în Bæile Gellért. Singurele „accesorii“ vii, care au figurat în expunerea de la Ludwig Museum, brutalæ cu un morman de cartofi naturali. Pentru ca au fost porumbeii iacobini, cu mofl. În film ei sînt de un alb imaculat, iar în niøa-colivie alæturarea sæ devinæ øi mai imposibilæ Barney a construit, amplasatæ în expoziflie erau negri. Øi acesta sæ fie, oare, un truc-gæselniflæ, care fline din aceiaøi polimeri, o altæ colecflie de cartofi, paralelæ. de arsenalul polimorf al ingineriei genetice pe care o manipuleazæ atît de lesne øi abil Barney? Cei organici ajung sæ se degradeze, sæ putrezeascæ, în timp De bunæ seamæ, artistul este un inginer-proiectant, el re-proiecteazæ lumea organicæ, ce „clonele“ lor – nu, ele ræmîn intacte. Acest joc dintre pe care o perverteøte. Face o variantæ a unei lumi sintetice. Porneøte de la niøte poveøti, organic øi sintetic este o altæ constantæ a „erei“ plasticului, mituri, personaje istorice, cazuri concrete, øi ajunge sæ genereze niøte „maøini dezirante“3, a congelatoarelor, a conservanflilor, a incubatoarelor, în sens deleuzian. Produce propriul univers vizual, propria arhitecturæ a posibilului, care a protezelor, a înlocuitorilor. Este (se doreøte) o tendinflæ este voit altfel decît cea care întruneøte „toate posibilitæflile“ formale øi materiale ale lumii de a propune o lume alternativæ, mai trainicæ, mai greu „noastre“ posibile. Totuøi, pentru a o face el ne plimbæ dinspre noul continent (Idaho) de perturbat, nesupusæ mutafliilor organice cætre inima acestuia în care ne aflæm (Budapesta). Geografia vizualizatæ de Barney (deloc întîmplætor, aici îøi face apariflia artistul-minimalist se deplaseazæ de la nord-vestul american cætre sud-estul Europei, conform unei logici Richard Serra, în rolul lui Hiram Abiff, varianta istorice øi existenfliale. reactualizatæ/reincarnatæ a arhitectului ce a dat viaflæ Templului lui Solomon). Cursa de cai, prezentatæ Ritmul interior al ciclului în acelaøi film, este un spectacol monstruos, pentru cæ Întregul ciclu Cremaster posedæ (sau cel puflin cultivæ) un tip de lecturæ cu un racursiu de fapt vedem o hidoasæ „dezintegrare“ a acelor fiinfle. pronunflat halucin(ogen)ant. El „personificæ“ însæøi capacitatea de a privi, o transformæ într-un Ele apar de aøa manieræ „cosmetizate“ încît ai impresia posibil spectator paralel. Spectatorul Ideal. Diversitatea la el, la Barney, prin care îøi doreøte cæ acea cursæ hipicæ s-a desfæøurat într-un mediu acid, sæ copleøeascæ ochiul, ajunge, in extremis, sæ plictiseascæ. Spectatorul Ideal e imposibil. corosiv, distructiv. Epiderma cailor este realmente Anume halucinaflia spulberæ aceastæ deziranflæ, o spulberæ færæ drept de apel. „oxidatæ“, franjuratæ, balcîzæ, carbonizatæ, tæbæcitæ, Efemerul cultivat ajunge el însuøi sæ domine sau cel puflin sæ dicteze din umbræ. pæstrîndu-øi în acelaøi timp, subtil, homeostazia iniflialæ… Cînd vrei sæ vizualizezi asta, constafli cæ tot ce se vede sau ce se poate construi nu este Semnele øi iconografia masonice, ritualurile specifice, decît „imagine“. Øi nimic mai mult. Ochiul se obiønuieøte cu orice fel de imagine, øi pentru blazoanele obscure øi impenetrabile se aflæ într-un „dialog“ cæ nu pofli sæ o cultivi øi sæ o transformi la nesfîrøit – derapezi în banal øi sterilitate. filtrat cu mitologia celticæ. Antinomia Turnul Chrysler „Realul“ este mai multiplu decît imaginea lui, oricît te-ai strædui sæ atingi acest „multiplu“, Imperial (proiectat de arhitectul William Van Alen) staflia terminus va fi una singuræ: nonsensul. Conøtiinfla este mai særacæ decît prolixitatea vs. Insula Omul (cu peøtera Fingal) mizeazæ øi ea incontrolabilæ a imaginii. pe o „diluare“ a imposibilitæflii dialogului între extreme. Ralantiul, pe care pune un accent major Barney (prin camera excelentului operator Arhitectura proiectatæ øi construitæ o întîlneøte pe cea Peter Strietmann, care a filmat întregul ciclu), doreøte sæ „imprime“ pe retinæ aceastæ imaginatæ, practic imposibil de materializat. Misterul imagine construitæ de autor, dar ochiul nostru o respinge, o refuzæ cu obstinaflie, pentru cæ se mutæ, subreptice, în metropole, în labirinturile dupæ ieøirea din sala de proiecflie perechea nostræ ocularæ cautæ frenetic øi întîlneøte imediat rizomatice ale acestora. Fluidul se solidificæ, iar duritatea „realitatea“ realæ. Asta îi este singura consangvinæ, „consubstanflialæ“. se lichefiazæ. Moleculele sînt peste tot øi în toate. Monøtrii Viteza, care este øi ea prezentæ uneori, funcflioneazæ ca o contrapondere necesaræ, existæ, dar ei mai sînt øi rezultatul sintezei de laborator. un „tertip“ mecanic, insinuant. Creøtere / descreøtere, urcuø / coborîø, zgomot / tæcere, Problema mare este una molecularæ, a regnului nevæzut organic / artificial, viu / mort, înalt / adînc (înøiruirea antinomiilor ar putea prolifera cu ochiul liber, practic incomensurabil. În acest univers, la nesfîrøit) construiesc secvenfle, situaflii, forme, culori, tensiuni, compoziflii, ritmuri, cred, se scufundæ estetica lui Barney. Cum øi cînd racursiuri, vibraflii, relaflii, caractere, mecanisme, instalaflii, cadre, peisaje, genuri, sexe… molecula organicæ o substituie pe cea sinteticæ? „Completitudinea“ asta, voinfla de aræta totul, devine riscantæ, zæpæcitoare. De aici, Dar atomii øi micronii? Cum apar mutafliile la acest nivel? pot spune cæ un ansamblu expoziflional, ca acela prezentat la Köln, îi face mai degrabæ În Cremaster 4 (1994), un berbec cu 4 coarne, un deserviciu lui Barney; cæci, arætatæ fragmentar, creaflia lui este realmente mai incitantæ, vagabondînd tacticos pe Insula Omul, cultivæ insistent tocmai pentru cæ nu „spune“ totul, nu epuizeazæ privitorul. Este ca un roman poliflist impresia vizualæ cæ asistæm (doar ca spectatorii, în sala lor adeværat care, dupæ ce te umflæ cu miriade de detalii, te lasæ, finalmente, cu buza umflatæ – întunecoasæ) la un fenomen de hibridare cu fiinfla umanæ.2 misterul ræmîne ferecat, nedesluøit, închis, neclintit, superior. Excesiva frontalitate, Aceastæ sugestie a „comis-o“ øi regizorul canadian exhaustivitatea adusæ la lumina zilei, literaturizarea forflatæ banalizeazæ øi relativizeazæ David Cronenberg, în filmul sæu Musca. De altfel, ceea ce trebuie sæ dæinuie în penumbræ, vag øi tæcere. Cronenberg este un campion al cultiværii prin imagine a hidosului øi a artificiului (vezi øi „piesa“ sa ExistenZ). Sculpturæ & graficæ Pe undeva aceøtia doi, Cronenberg øi Barney, se întîlnesc: Înainte de toate, M.B. este un bun grafician, un scenograf. Barney imagineazæ niøte hærfli- ambii cocheteazæ cu pseudoøtiinfla, cu biologia. index practic pentru fiecare scenæ filmatæ, concepîndu-le ca pe niøte benzi desenate, Ei se comportæ ca niøte academicieni-alchimiøti-vræjitori- cu explicafliile aferente pentru orice detaliu (step by step). Ele obflin repede o autonomie vraci-scientiøti. Dar ræmîn, fatalmente, niøte „magicieni“ zburdalnicæ, calofilæ. Ajungînd în vitrine, acestea îøi iau „rolul“ øi mai în serios: declanøeazæ depæøifli, demodafli. Deøi lucreazæ cu o tehnicæ foarte propriile poveøti. Devin frumoase øi spectaculoase în sine, chiar øi rupte de „contextul“ contemporanæ øi sofisticatæ, atmosfera cultivatæ de ei este cinematic pentru care au fost desenate iniflial. Cred cæ la fel se întîmplæ øi cu sculpturile, (sau cel puflin aøa se citeøte) una old fashion, „argæsitæ“, care „lucreazæ“ cel mai adesea pe cont propriu. Drept consecinflæ, Barney „instrumenteazæ“ nelipsindu-i însæ o infinitæ delicatefle. Chiar dacæ, uneori, prin opera sa diverse raporturi, interacfliuni, conexiuni, tensiuni, comuniuni, care aceasta este macabræ, lubricæ. Cremaster 4 abundæ funcflioneazæ pe varii paliere, determinînd o infinitæ gamæ de interpretæri, la fel de flexibile de „pasaje de trecere“ øi transformæri, este poate filmul ca øi lumea organicæ însæøi. Un dezechilibru permanent transformat în artæ. cel mai „biologic“ al autorului. Imensul „vagin“ sintetic, Matthew Barney væzut din interior ca o „rozæ a vînturilor“(?), pe care satirul Cremaster 3, 2002; production photograph • © 2002 Matthew Barney • foto: Chris Winget• credit: Barbara Gladstone cu urechi hidoase îl are de „parcurs“, este aidoma inelelor

44 45 scena / balkon nr. 12, 2002

Note: Attila Tordai S. politice øi la diverse aspecte ale vieflii culturale, au fæcut 1. „Funiculul spermatic suspendæ testiculul. El este alcætuit din mai trimitere øi la expoziflia în care au fost prezentate. multe formafliuni anatomice, învelite în teci, comune tuturor acestor Pe prima pagi næ se poate citi „I am not exotic, formafliuni. El se întinde de la capul epididimiului la inelul inghinal Unde este omul? profund.“ I am exhausted“ [Sînt obosit, nu exotic], iar de aici reiese „Fascia cremastericæ. Este o lamæ de flesut conjunctiv situatæ în jurul – în atracflia libertæflii – cæ Dan Perjovschi vede limpede care e judecata fasciei spermatice interne. În grosimea ei se gæsesc fibrele muøchiului fundamentalæ faflæ de artiøtii estici în Occident; în acelaøi cremaster.“ rev „Muøchiul cremaster (M. Cremaster) e alcætuit din douæ fascicule: Piroschka timp, putem vedea øi cæ, prin critica sa, el reuøeøte lateral, din muøchiul oblic intern al abdomenului øi din muøchiul sæ spargæ cadrele rolului care i s-a prescris. Pe lîngæ forma transversal al abdomenului, medial, de pe tuberculul pubian. Dupæ pavilionul KulturKontakt, Austria ce înveleøte funiculul spermatic, muøchiul cremaster se desfæøoaræ de ziar – care este, færæ îndoialæ, un mijloc de exprimare în jurul testicului øi îl vom reîntîlni la tunicile care învelesc aceastæ quartier21, MuseumsQuartier, Viena eficace a artei sale noncomerciale, orientate înspre social –, glandæ.“ 13 septembrie – 22 octombrie el a expus øi o altæ lucrare intitulatæ Wire Drawing „La nivelul testicului muøchiul cremaster se desfæøoaræ în evantai. Prin contracflia sa bruscæ ridicæ testiculul (reflexul cremasterian). [Desenul-sîrmæ]: o plasæ de sîrmæ împletitæ în care, Acest reflex se obfline în clinicæ prin atingerea porfliunii supero- în loc de modele abstracte, ceea ce uneøte sînt oamenii, interne a coapsei cu un ac sau cu un tampon de vatæ. Trebuie deosebitæ ridicarea bruscæ a testiculelor, produsæ de contracflia semnalînd, totodatæ, angajarea lui Dan Perjovschi cremasterului, de contracflia lentæ, vermicularæ, produsæ de tunica Dupæ ce aproape cæ ne-am eliberat de metafizicæ, am devenit singurul obiect al atenfliei de partea omului øi a societæflii sale. dartos.“ Citate din: Victor Papilian, Anatomia omului, ed. a 6-a, Nu demult, criticul de artæ german Boris Groys scria Bucureøti, Editua Didacticæ øi Pedagogicæ, pp. 266, 267, 269. noastre. Interesul nostru vizeazæ totul. Am început sæ colecflionæm tot; colecflionarea noastræ e diferen fliatæ øi minuflioasæ, cæci – de acum încolo færæ proclamaflii – lumea într-u nul din eseurile sale: „Nu cred cæ o simplæ ajustare 2. „Lumea întreagæ este un ou. Dubla diferenfliere a speciilor a cadrelor teoretice øi a vocabularului studiilor culturale øi a pærflilor presupune întotdeauna dinamisme spaflio-temporale (...). nu poate fi cunoscutæ decît dacæ o reconstruim din fragmentele sale. Orice noutate ne face Procesele dinamice sînt cele care determinæ actualizarea Ideii. curioøi, cæci ne aøteptæm ca orice lucru necunoscut sæ ne ducæ cu un pas înainte pe calea la reali tæflile Europei de Est – færæ reconsiderarea Dar în ce raport sunt oare cu ea? Ele sunt exact niøte drame, cunoaøterii. Necunoscutul, diferi tul nu are însæ nici cap, nici coadæ. Soarta artei presupozifliilor fundamentale ale unor discipline – vor fi dramatizeazæ Ideea. Pe de o parte, ele creeazæ, traseazæ un spafliu corespunzînd raporturilor diferenfliale øi singularitæflilor de actualizat. e asemænætoare: în pofida faptului cæ ultima operæ de artæ a fost creatæ deja de cîteva ori, de ajuns pentru a face ca discursul acestora sæ fie în stare Atunci cînd se produce o migraflie celularæ, dupæ cum aratæ se cheltuie sume imense de bani pentru ca formele ar tistice noi, inovatoare sæ iasæ sæ descrie øi sæ discu te realitatea postcomunistæ“.3 Conform Raymond Ruyer, tocmai exigenfla unui «rol» în funcflie de «temæ» lui Boris Groys, pe rioada de 40 de ani de comunism a læsat structuralæ de actualizat determinæ situaflia øi nu invers. Lumea e la suprafaflæ. Nu prea existæ puncte pe glob unde arta sæ fie pri mitæ în cultura contemporanæ un ou, dar oul este el însuøi un teatru: teatru de regie, în care rolurile sub un alt semn decît acela al „noului“. în oameni „urme“ culturale øi sociale persistente, diferite au întîietate faflæ de actori, spafliile faflæ de roluri, Ideile faflæ de spaflii. La Viena, s-a încheiat ultima fazæ a extinderii Museum Quartier (Cartierul Muzeelor) øi, în chip esenflial faflæ de acelea ale culturii occidentale, „urme“ Mai mult, în virtutea complexitæflii unei Idei, dramatizarea spaflialæ se joacæ la mai multe nivele: în constituirea unui spafliu interior, dar øi în aripa Fischer von Erlach a clædirii baroce, s-a deschis în septembrie quartier 21. care sînt de acum strîns legate de identitatea celor ce træiesc în modul în care acest spafliu se ræspîndeøte în întinderea exterioaræ, Deschiderea a fost o festivitate grandioasæ, mii de vizitatori forfoteau în curte øi în sælile aici øi, tocmai de aceea, aceastæ perioadæ nu poate fi omisæ, ocupæ o zonæ a acesteia (...). O fiinflæ vie nu se defineøte numai nu poate fi trecutæ cu vederea în calitate de ceva ajuns genetic, prin dinamismele care determinæ mediul ei interior, de expoziflie; n-au lipsit nici scena, DJ-ul øi VJ-ul. În cadrul quartier 21 au fost gæzduite peste ci øi ecologic, prin miøcærile externe care prezideazæ distribuflia ei douæzeci de inifliative culturale, fiind reprezentatæ fiecare ramuræ a culturii contemporane. pe linie moartæ. Groys va aræta în continuare cæ sistemul într-o suprafaflæ. O cineticæ a populafliei se întîlneøte, færæ asemænare, Directorul principal a declarat: „Cu siguranflæ va fi o nouæ atracflie pentru vizitatori, deøi unii de norme occiden tal, care e rezultatul direct al diversitæflii cu cinetica oului; un proces de izolare geografic nu e mai puflin Matthew Barney formator de specii decît variafliile genetice interne, øi uneori ar putea sæ o vadæ ca pe o nouæ pro vocare. La urma urmei, sîntem singurul complex culturale orientate înspre capital øi cerere, nu poate Right: Fionn MacCumhaill: The Case of The Entered Apprentice, 2000; Internally lubricated plastic, aluminium, cast thermoplastic, marble, sterling silver, le precedæ pe acestea. Totul e øi mai complicat, dacæ consideræm cultural din lume unde marile muzee de artæ øi micile inifliative culturale independente interpreta o culturæ carac terizatæ de monotonie, acrylic, earth, potatoes in polyethylene and acrylic vitrines, 60 × 72 × 79 inches; Middle: Oonagh MacCumhail: The Case of The Entered Novitiate, 2000; cæ spafliul interior este el însuøi fæcut din multiple spaflii ce trebuie 1 omogenitate, deci de îngustimea øi de invariabilitatea Internally lubricated plastic, cast urethane, cast thermoplastic, prosthetic plastic, stainless steel, acrylic, earth, and potatoes in polyethylene and acrylic sæ fie local integrate, racordate; cæ aceastæ racordare, care se poate lucreazæ cot la cot“. În Museum Quartier au fost chemate sæ participe toate atelierele vitrine, 60 × 72 × 79 inches; far right: Fingal: The Case of Hiram Abiff, 2002; Internally lubricated plastic, ABS plastic, rapid prototypes, acrylic, face în multe feluri, împinge lucrul sau fiinfla vie pînæ la propriile ei culturale active în domeniile artei-Internet, modei, dansului, futurologiei, matematicii, criticii ofertei, cæci pentru prima cea de a doua e lipsitæ de valoare. cast thermoplastic, cast brass, sterling silver, graphite, earth, and potatoes in polyethylene and acrylic vitrine, 60 × 72 × 79 inches, Installed at the Museum limite, în contact cu exteriorul; cæ acest raport cu exteriorul, øi cu alte sociale; atît mijloacele øi formele de exprimare margina lizate, cît øi acelea mai tradiflionale. Øi, într-adevær, într-o comunitate umanæ unde timp Ludwig, Köln• foto: Nic Tenwiggenhorn • credit: Barbara Gladstone lucruri øi alte fiinfle vii, implicæ la rîndul lor conexiuni sau integræri globale care se deosebesc prin natura lor de cele precedente. Bineînfleles, nici Europa n-a lipsit din programul deschis la toate al MQ, dimpotrivæ ea de pa tru decenii a fost interzis sæ te aduni laolaltæ, Peste tot e o regie la mai multe niveluri.“ Gilles Deleuze, Diferenflæ a devenit una dintre cele mai importante teme.2 transeuropa øi-a propus cartografierea sæ schimbi informaflii, sæ-i activezi pe ceilalfli øi sæ te laøi øi repetiflie, Bucureøti, Editura Babel, 1995, trad. Toader Saulea, activat de ei, acolo unde cultura nu s-a næscut ca rezultat pp. 329–330. culturalæ øi reinterpretarea Europei comune, respectiv sprijinirea comunicærii dintre Vest øi Est, aøezînd un accent special pe faptul ca periferiile în sens politic sæ fie reprezentate al comunicærii dintre oameni, ci a fost prescrisæ 3. „Problema de a øti dacæ experienfla psihicæ este structuratæ de un grup restrîns, acolo deci ra portarea la comunitate ca un limbaj, sau chiar dacæ lumea fizicæ este asimilabilæ unei cærfli, în noul centru. De parcæ Viena ræmasæ singuræ dupæ Cel de Al Doilea Ræzboi Mondial depinde de natura precursorilor sumbri. Un precursor lingvistic, ar dori sæ-øi revadæ relaflia cu coloniile sale de odinioaræ øi ar vrea sæ îndrepte încæ o datæ øi la obiecte are o altfel de tradiflie. un cuvînt ezoteric, nu are prin el însuøi o identitate, fie ea destinsæ regiunile marginalizate spre centru, adicæ spre ea însæøi. Imagini de la manifestæri Activitatea Liei øi lui Dan Perjovschi e importantæ la nesfîrøit; nu e doar un cuvînt asupra cuvintelor, care se confundæ • credit: KulturKontakt complet cu «diferenfliatul» cuvintelor de primul grad, øi cu Proiectul Piroschkarev al KulturKontakt – care fæcea parte din tema transeuropa – ar dori – printre multe altele – øi pentru cæ analizeazæ «neasemænætorul» semnificafliilor lor. De aceea el conteazæ doar sæ anali zeze øi sæ regîndeascæ stereotipiile occidentale despre Europa de Est. În cadrul acestei nu moøtenirea trecutului îndepærtat, ci aceea a trecutului în mæsura în care pretinde, nu sæ spunæ ceva, ci sæ spunæ sensul recent; ei opereazæ nu cu referinflele (subiectele) a ceea ce spune. Or, legea limbajului, aøa cum se prezintæ invita flii, sub titlul de Working Title, Lia Perjovschi øi-a prezentat Arhiva sa de Artæ în reprezentare, exclude aceastæ posibilitate; sensul unui cuvînt Contemporanæ (AAC), documentele fotografice ale expozifliilor, discufliilor, întîlnirilor din flaræ trecutului îndepærtat, ci cu acelea ale trecutului recent. nu poate fi spus de un alt cuvînt care îl ia pe primul drept obiect. øi din stræinætate, din ultimii 12 ani, importante pentru ea. Puse cap la cap, aceste documente Cultivarea discufliilor, comentariilor, re flecfliilor poate De aici aceastæ situaflie paradoxalæ: precursorul lingvistic aparfline unui fel de metalimbaj, øi nu se poate încorpora decît într-un cuvînt deseneazæ contextul în care se miøcæ øi de care e interesatæ Lia. Lia øi Dan Perjovschi duce la o culturæ comunitaræ care (chiar da cæ în multe lipsit de sens din punct de vedere al seriilor de reprezentæri verbale utilizeazæ adesea conversaflia, dialogul – acest mijloc de exprimare mereu la îndemînæ øi care cazuri e impregnatæ de cultura occidentalæ øi a me ricanæ) de primul grad. El este refrenul.“ Ibidem, pp. 183–184. nu costæ nimic – pentru a crea instalaflii. Aceste „lucræri“ se cheamæ „voice activated defline o minimæ autenticitate, adicæ libertate. installations“ [instalaflii puse în funcfliune de voce], care sînt adaptate la ambient Traducere de Al. Polgár nu prin caracterul lor obiectual, ci prin acela social: elementele lor constitutive sînt oamenii, Note: personalitatea indivizilor împreu næ cu tot ce, potenflial, îi este propriu. 1. Wolfgang A. Waldner – Third Opening Phase in the MQ: quartier 21, În afara arhivei, au mai fost prezentate øi trei ziare, rezultate ale colecflionærii, ale „interesului“ a Place for Experimentation in the Arts, Deschiderea din 2002. Liei øi lui Dan Perjovschi. Una dintre acestea e Sens, o încercare de a schifla o serie 2. Temele de la quartier 21: a) transeuropa: A9 – forum transeuropa, Found for You, Kiesler de corelaflii culturale dintr-un punct de vedere subiectiv, fæcînd echilibristicæ între Display 01, KulturKontakt – Piroschkarev Pavilion, polyklamott reprezentanflele sociale øi estetice în îngusta zonæ de graniflæ delimitatæ de personalitatea, b) Electric Avenue: !5haus, Medienquartier 21, monochrom, responsabilitatea, autoreflexia øi rolul social al artistului. Globuri adunæ laolaltæ diversele quintessenz.at, Spoiler manifestæri ale formei-glob, în timp ce Angel scruteazæ cliøeele culturii populare. c) Cultural Agencies: AICA, Office for Cultural Exchange, De asemenea, a mai fost prezentat filmul video minimalist-conceptualist intitulat Loop, Culture2Culture, DUB – Das undisziplinierte Büro, Eikon, Friedrich Kiessler – Zentrum Wien – Archive, ImPuls Tanz, Klangspuren care prezintæ ataøamentul-legarea de aceastæ regiune: în film o putem vedea pe Lia særind schwaz, MKA (media art archive), Schlebrugge. Editor, springerin pe loc în fafla caracteristicelor cartiere de blocuri ale Bucureøtiului, loop-înd, adicæ revenind – Magazine for Contemporary Art, Association of Austrian la nesfîrøit la acest spafliu øi la aceastæ regiune. Galeries of Modern Art d) Artist Studios and Guest Rooms De asemenea, Dan Perjovschi, care, datoritæ desenelor øi comentariilor sale din 22, e) Ovaltrakt: math.space e cunoscut nu doar printre cei interesafli de arta contemporanæ, øi-a prezentat punctul f) Exhibition and Event Spaces: Erste Bank Arena, „Freiraum“, Oval Hall de vedere sub formæ de ziar. La Viena, desenele sale, care mediteazæ la evenimente g) Comercial Use of quartier 21: Prachner’s art bookstor, MQ Kantine, Xerox Print Center Matthew Barney Lánchíd: The Lament of the Queen of Chain, 1997; Installed at the Museum Ludwig, Köln, acrylic, cast polyurethane, vivak, Pyrex polyethylene, and prosthetic 3. Boris Groys, „Beyond Diversity“, in Democracy Unrealized, Hatje Cantz, plastic, 10 × 20 × 16 feet • © 1997 Matthew Barney • foto: Nic Tennwiggenhorn • credit: Barbara Gladstone Attila Tordai S. este curatorul Studioului Protokoll Cluj, redactor la revista Balkon, Cluj. 2002.

46 47 scena / balkon nr. 12, 2002

∫ Nu-mi amintesc deloc. Nu sunæ de parcæ aø fi spus-o eu. π Chiar aøa? E vorba de un interviu luat de o doamnæ care v-a cæutat la Monte Carlo. ∫ Am spus tot felul de lucruri. Astæzi ceva, mîine altceva. π Deci nu væ mai considerafli german? ∫ Niciodatæ nu m-am considerat. Berlinez da, german nu. π Asta e altceva? ∫ Cu totul altceva. π Afli pæræsit relativ repede Berlinul øi v-afli mutat în Singapore. ∫ Dumneavoastræ îmi cunoaøtefli viafla... (Muøcæ dintr-un sandviø.) π N-aø vrea sæ væ deranjez în timp ce mîncafli. ∫ Nu-i nimic, væ ascult. π În regulæ. Totuøi, dacæ nu sîntefli german, atunci ce sîntefli? Fran cez? Australian? ∫ Australian. π Aøa sæ fie? Øtiu cæ soflia dumneavoastræ este australiancæ... ∫ Øi eu sînt australian. π Øi asta ce înseamnæ? ∫ Înseamnæ cæ am devenit australian fiindcæ în timpul ræzboiu- lui am fost înrolat în armata australianæ. π Øi atunci afli simflit cæ afli devenit australian… ∫ Nu, nu mæ simt australian… mæ simt ca oricine. π Væ simflifli ca Helmut Newton... ∫ Pæi da, cîteodatæ. π Deci naflionalitatea chiar nu conteazæ. Træifli la Monte Carlo, vorbifli franceza... ∫ Franceza, germana, engleza… π Un om cu multe culturi. ∫ Nu. Nu spunefli „cu multe culturi“… eu sînt un jidov rætæcitor. π Ca în legendæ… ∫ Exact. π Soflia dumneavoastræ, care este øi ea un fotograf excelent, spu - nea cæ nu øtie prea multe despre „par tea întunecatæ“ a dumnea - voastræ. Imaginile dumneavoastræ sînt cîteodatæ destul de dure.

Helmut Newton ∫ Cum sînt? Helmut Newton Helmut Newton Debra and Red Exterior, Beverly Hills, 1991; fotografie alb-negru, 160 × 120 cm • credit: Helmut Newton π Dure. Cîteodatæ sînt la limita pornograficului, iar altædatæ apar The Readhead, Sherman Oaks, California, 1992; C-print, 160 × 110 cm • credit: Helmut Newton Eva, Monte Carlo, 1993; C-print, 160 × 110 cm • credit: Helmut Newton chiar scene sado-masochiste. ∫ A, mulfli fotografi fac lucruri din astea. Eu am fæcut destul de pufline, cîteva da, dar astea sînt foarte pufline. π În interviul pe care l-am amintit spuneafli… dar poate cæ nu ∫ Nu, al acesteia n-a fost ea. Ea a lucrat la expoziflia mare, la Work. π Nu, nu, cele ale miniøtrilor de sex feminin. Vi s-au dezvæluit? „Sînt destul de bun“ væ intereseazæ... Andrea Caratsch: Dar a lucrat de asemenea mult øi la Sex and Landscape... ∫ Desigur. Asta înseamnæ a seduce. Interviu cu Helmut Newton de Krisztina Szipõcs ∫ Nu, nu, spunefli. Am sæ væ ræspund la întrebæri. ∫ Asta a fæcut-o Andrea. Lucreazæ bine împreunæ... (rîde). π S-au îndrægostit de dumneavoastræ... π Spuneafli deci, citez: „fotografiile mele trec, de fiecare datæ, din- π Deci soflia dumneavoastræ øtie tot în ceea ce væ priveøte... ∫ Asta nu, dar m-au plæcut. Helmut Newton: Sex øi peisaj Budapesta 6/2002 colo de ce mi-ar permite natura“. ∫ Da, ea øtie tot… Aproape tot. π Nu demult afli declarat cæ afli fotografiat destule femei dez - ∫ Oare chiar am spus asta – nu øtiu. π La aceastæ expoziflie prezentafli împreunæ nuduri øi peisaje. Care e ideea din spatele bræcate...

¥ Muzeul Ludwig Budapesta – Muzeu de Artæ Contemporanæ π Faptul cæ fotografia væ elibereazæ e adeværat? manifestærii? ∫ Sigur, asta spun în fiecare lunæ. Dar nu e adeværat. Trebuie 30 mai – 29 septembrie ∫ Nu. ∫ Væ spun care e. Întotdeauna, tofli vor sæ-mi prezinte doar nudurile... Privifli, aceste fotografii sæ gæsesc femeia potrivitæ. Dacæ vrem sæ fotografiem ceva nou, π Nu? Deci sîntefli destul de curajos øi færæ ea? nu le-am expus niciodatæ. Este pentru prima oaræ cînd le mæresc. Chiar øi de data aceasta, motivul tre buie gæsit modelul corespunzætor, pentru ca sæ ne vinæ idei, Preluat din ∫ Nu, nu sînt curajos, îmi place sæ mæ ascund. Am spus acest pentru care le-am mærit a fost cæ am colaborat cu Simon de Pury øi cu Andrea, care erau in - alt fel totul e færæ sens. lucru gîndindu-mæ la evenimente îngrozitoare în care aparatul te resate de peisajele mele. Înainte, cînd se ocupa altcineva de mine, pærea o idee proastæ sæ π Nu credefli cæ trupul modelelor s-a modificat în ultima vreme? Krisztina Szipôcs π Afli mai fost în Ungaria? de fotografiat este acolo, între mine øi eveniment. le prezentæm. În cele din urmæ, am scæpat de oamenii æøtia. Simon de Pury este unul dintre ∫ Trupul femeilor s-a modificat cu fiecare deceniu. Helmut Newton ∫ Da, aici, la Budapesta. π Dar în realitate tot ceea ce fotografiafli fline de viziunea dum - ve chii mei prieteni, la care flin mult, iar acum doi ani ni s-a alæturat øi Andrea... π Asta e din cauza modei? π Am auzit cæ afli fæcut fotografii chiar øi aici, pe Gellért. neavoastræ, fotografiile pe care le facefli sînt regizate... Andrea Caratsch: Aproape trei, în 2000… ∫ Nu, cred cæ asta e evoluflia. Fetele sînt din ce în ce mai înalte, ∫ Da, aici øi peste tot în oraø. ∫ Aøa fac øi ceilalfli fotografi, surprind ceea ce îi intereseazæ. ∫ … iar Andrea este un specialist fotograf serios, cæruia îi pasæ de mine øi conlucreazæ cu mai puternice, cæci mænîncæ lucruri de o calitate mai bunæ, asta π La baia publicæ? π Prea bine, dar sæ fotografiezi un peisaj din geamlîcul unui avion mine – aceasta e o combinaflie foarte bunæ. Øi la urma urmei, le plac peisajele mele. mai ales în anumite flæri. De exemplu, în anii cincizeci, fetele din ∫ Da, øi peste tot în oraø. e una, iar sæ aøezi un nud într-o anumitæ poziflie, proiectatæ øi π Peisajele expuse aici sînt foarte tradiflionale, în sensul cæ în ele væ preocupæ lumina... Franfla erau încæ scunde, subfliri, acum sînt înalte, complet di ferite. π Afli expus vreodatæ aceste fotografii? chibzuitæ e alta, nu vi se pare? ∫ Ca pe orice fotograf. Cu asta lucræm. Nu sînt singurul. Lumina este baza tuturor. Øi moda… vedefli, øi moda e evoluflie: au existat epoci în care ∫ Niciodatæ. ∫ Nu øtiu, aceste lucruri nu mæ intereseazæ cu adeværat. π Nu putem vedea aici portrete semnate de dumneavoastræ, dar acestea reprezintæ o parte pe haine nu era nimic de prisos øi nici pe femei nu era – acest π Galeristul dumneavoastræ nu e interesat de ele? (Tele fon: Helmut Newton e cæutat de cineva de la Viena, de care importantæ a muncii pe care o depunefli. Care este lucrul cel mai important cînd facefli un portret? lu cru e curios. Deci, moda øi corpul femeilor se aflæ într-o re - Andrea Caratsch: Sincer vorbind, nu le-am væzut încæ… scapæ însæ repede.) ∫ Væ spun ce e cel mai important. Cînd fac un portret, trebuie sæ-mi seduc modelul… laflie strînsæ. π … Mi-ar plæcea sæ citez dintr-un interviu pe care l-afli dat cîndva, cæci ce spunefli acolo m-a surprins. π Soflia dumneavoastræ este, de asemenea, un fotograf excelent. înflelegefli? Da sau nu? π Din cîte øtiu, deøi nu sînt expert într-ale modei… ∫ Ce v-a surprins? ∫ Foarte bun. π … reporterul clætinæ din cap … ∫ Poftim? π Afli spus: „esenfla fotografiilor pe care le fac este, ca prin ele, sæ depæøesc disciplina mea nem- π Reuøifli sæ lucrafli împreunæ? ∫ Øtifli ce înseamnæ a seduce? Cel care vrea sæ facæ prostii cu o fatæ este un seducætor, înflelegefli? π Expert… Se øi vede… fleascæ øi natura mea teutonicæ“. ∫ Nu. Ea este directorul artistic al fotografiilor mele, ea face π … reporterul dæ din cap, afirmativ … ∫ Bine, bine… toate lucrurile de genul æsta, ea se ocupæ de expozifliile mele, ∫ Dacæ vreau sæ fotografiez pe cineva, chiar dacæ nu îmi place persoana, trebuie ca ea sæ π Cred cæ nu mai existæ modæ… e prinsæ pînæ peste cap în treburile mele, dar nu facem fotografii se îndrægosteascæ de mine. Deci pentru mine a face portrete înseamnæ a seduce. ∫ Existæ totuøi o modæ stradalæ. Krisztina Szipôcs este istoric øi critic de artæ, curator al Muzeului Ludwig din Budapesta, redactor împreunæ. π Cum a funcflionat acest lucru cînd afli fæcut portretele femeilor din guvernul francez? π Asta îmi place. al revistei Balkon din Budapesta. π Ea a fost curatorul manifestærii de faflæ… ∫ Al lui Chirac? ∫ Øi mie. 48 49 scena / balkon nr. 12, 2002

Vasile Ernu Despre galerie, marfæ øi curatori II

Motto: Nu are nici un sens sæ produci artæ dacæ ea nu este expusæ sau vîndutæ. (Boris Groys)

Existæ întrebæri care uneori dau dureri de cap, la care se ræspunde cu tone de cærfli øi care din principiu nu se mai Afiøul expozifliei Colecflie de iarnæ / primævaræ • credit: galeria Galeria Galeria Galeria • foto: Nicu Ilfoveanu pun decît în cursurile plicticoase de filosofie. Una dintre ele este: ce este arta? Habar nu am, însæ privind dinspre teoriile retoricii instituflionale se spune cæ arta este ceea ce lumea artei numeøte artæ, iar opera de artæ este ceea ce lumea artei recunoaøte ca atare. Acest lucru înseamnæ cæ structura pe care o numim lumea artei (lumea artisticæ) presupune o reflea de instituflii de artæ care are o ierarhie bine definitæ øi un sistem de funcflionare deja rodat. Sæ ne oprim succint la douæ faflete ale unei singure instituflii atît de iubite (sau urîte… parcæ nici nu e aøa de mare diferenfla) de artiøti, curatori øi critici. Øi pentru a nu cædea în teorii vagi, voi folosi douæ exemple.

Alexandra Croitoru Despre Galeria cu acelaøi nume Papuci, fotografie, 50 × 70 cm • credit: Galeria de Interese Galeria Galeria este o instituflie recent apærutæ ce aparfline, Roman Tolici sau este dependentæ, de o instituflie mai veche precum Autoportret, expoziflia Fantasmagoria • credit: Galeria de Interese Universitatea de Arte din Bucureøti. Ce este aceastæ instituflie (mæ refer la cea din urmæ)? În mare, lucrurile, cel puflin aøa cum înfleleg eu problema, stau simplu. Aceastæ instituflie, ca marea parte a institufliilor Gili Mocanu Helmut Newton de învæflæmînt moderne, produce meøteøugari (meseriaøi, Portret de fatæ, tuø acrilic • credit: Galeria de Interese Cap d’Ail, Franfla, 1992; fotografie alb-negru, 160 × 110 cm • credit: Helmut Newton specialiøti) în domeniul dat øi mai face un lucru destul Iulian Vîløan de curios dupæ mine, încearcæ sæ învefle studenflii Uitare, acril pe pînzæ, 71 × 74 cm • credit: Galeria de Interese sæ mimeze producflia artisticæ. Procesul de educaflie π Sæ fie vorba de un fel de supraviefluire? artisticæ se axeazæ pe aceste douæ domenii: producflia ∫ Poate… (ascunde ce a mai ræmas din sandviø). Ar mai fi ceva? de specialiøti øi însuøirea mimærii producfliei artistice. π Pardon? Nu, nimic… Un student la arte øtie sæ mimeze producflia artisticæ, ∫ Mulflumesc frumos. iar pentru a deveni artist e nevoie de un spafliu de expunere în care sæ se manifeste. Ei bine, aceastæ instituflie care învaflæ mimarea producfliei artistice are (Epilog: ræsfoind cu atenflie numerele din Balkon pe care i le-am dæruit, Helmut Newton a excla- nevoie de o altæ instituflie care sæ spunæ simplu: mat: Se pare cæ sînt destul de bun!) „acesta este un artist“. O instituflie de educaflie artisticæ are puterea øi autoritatea de a te învæfla cum sæ produci (mimezi) artæ, însæ nu are nici puterea øi nici autoritatea Helmut Newton s-a næscut în 1920 la Berlin, într-o familie evreiascæ înstæritæ. A trebuit sæ-øi de a te „hirotonisi“ ca artist. În cadrul sistemului institufliilor întrerupæ studiile liceale la Øcoala Americanæ din Berlin, pentru cæ era un elev foarte leneø, pe artistice, instituflia de educaflie artisticæ are nevoie de un spafliu care îl interesau doar înotul, fetele øi fotografiile. Din 1936 a fost elevul fotografului berlinez din afara sa pentru a-øi expune propria producflie, care Yva (Else Simon), ucis mai tîrziu la Auschwitz. În 1938, sub presiunea din ce în ce mai mare sæ spunæ: aceastæ marfæ se numeøte artist. În aceastæ a evenimentelor, s-a mutat în Singapore, unde a devenit fotograful ziarului Singapore Straits ordine de idei, ne întrebæm ce este Galeria Galeria? Times, dar a fost concediat dupæ douæ sæptæmîni de lucru pentru cæ nu „corespundea“. În 1940 Galeria G. (în cazul Clujului se cheamæ Ataø, iar în alte a ajuns în Australia, unde a fost militar în armata australianæ timp de cinci ani, øofînd camioane oraøe din pæcate nu am auzit sæ existe astfel de locuri) de zece tone øi intermediind transporturi feroviare. O datæ cu terminarea ræzboiului a pæræsit este un loc absolut necesar, cel puflin în cadrul armata øi a deschis un mic atelier fotografic la Melbourne. În 1948 s-a cæsætorit cu actrifla aus- mecanismului modern al producfliei artistice, fiindcæ este tralianæ June Brunell (Browne), care din 1970 a lucrat, de asemenea, ca fotograf sub numele locul în care producflia expusæ capætæ numele de artæ, de Alice Springs. La sfîrøitul anilor cincizeci a stat pentru o perioadæ scurtæ la Londra, iar din iar persoana care expune este unsæ ca artist. Galeria

1961 a devenit colaboratorul revistei franfluzeøti Vogue, dar a lucrat, de asemenea, pentru toate este locul, este instituflia (nu însæ singura) care are puterea Irina Botea revistele importante (Linea Italiana, Queen, Nova, Jardin de Modes, Marie-Claire, Elle, Vanity Fair). øi autoritatea sæ spunæ: „aceasta este artæ, acesta este Irina øi cæflelul, acril, ulei, pe pînzæ, 60 × 72 cm În anii øaptezeci øi-a format stilul sugestiv, care i-a fæcut repede cunoscute fotografiile de modæ, un artist“. Cred cæ aceasta este semnificaflia de bazæ a unei • credit: Galeria de Interese nudurile øi portretele. În 2001, la Berlin, sub titlul Work, i s-a organizat o expoziflie retrospectivæ astfel de instituflii (Galeria Galeria), færæ a-i pune în discuflie, cu care va pleca în urmætorii ani într-un turneu european. Newton, care la ora actualæ are opt - fireøte, øi alte sensuri. zeci øi doi de ani, træieøte la Monte Carlo øi hobby-ul sæu este colecflionarea de maøini.

Vasile Ernu este doctorand în filosofie, manager cultural Traducere de Al. Polgár øi director executiv al Fundafliei Idea, Cluj. Instalaflie din expoziflia Miorifla Shutdown • credit: Galeria de Interese

50 51 scena / balkon nr. 12, 2002

Ar trebui sæ spun øi cîteva date „tehnice“: Adrian Armanca sau de crizæ, este ilustrat în imagini color de format mare, Elina Brotherus Femme à la fresque, The New Painting, 2001; Curatori: Alina Øerban, Nicu Ilfoveanu, Eugen Gustea surprinse în general în micul apartament al artistei oferit Chromogenic color photography mounted øi Elena Dumitrescu. Number One de organizatorii rezidenflei. Suites françaises 2 devine însæ on anodised aluminium edition, 6,8 × 62 cm Au expus: Ana Bænicæ, Emanuel Borcescu, Cætælin Rulea, un alt mod de expunere a situafliei în încercarea ei • credit: gb agency, Paris Raluca Teodoru, Matei Arnæutu, Ioana Nemeø, øi The New Painting de a învæfla rapid limba francezæ, artista se foloseøte Andrei Calangiu, Øtefan Tiron, Victor Ghiga, de mici bilete galbene „post-it“ pentru a-øi însuøi sensul Branimir Karanovic´, Miljana Vukovic´, Jovana Mirkovic´, Galeria Nouæ, Bucureøti fiecærui substantiv comun. Jonglînd cu aceste cuvinte Dorijan Kolundzija, Ana Trninic´, Goran Micevski, Ioan Cocan, 25–29 septembrie (Number One) simple, mergînd pînæ la descrieri de stæri, situaflii, Natasha Andreska, Barnabás Vetró, Levente Kozma, 2–20 octombrie (The New Painting) de folosire a epitetelor complexe, aceastæ serie iese Arnold Estefan, Maria Draghici, Leopoldina Dancu, din narativ øi creeazæ mesaje compuse din cele douæ Vlan Boøoancæ, Valentin Chinchiøan, Joszof Hunor Vilhelem, forme de limbaj, al imaginii øi al textului, care o deturneazæ Andrei Ciubotaru, Theodor Pelmuø, Radu Belcin, de la drumul ei iniflial. Florin Butiseacæ. Expoziflia Number One aduce pe pereflii din Galeria Nouæ artiøti români promovafli în primul „Fotografia este noua picturæ“ este reflexia pe care artista numær al revistei ArtPhoto, nu numai cu lucrærile publicate, ci øi avînd oportunitatea o ia ca punct de plecare cînd începe seria de lucræri Artæ øi Interese de a prezenta noile direcflii pe care aceøtia tind sæ le urmeze. Fiecare vernisaj tinde expuse în octombrie la Bucureøti. În urma unei vizite Dar arta nu se expune doar, ci se øi vinde. A expune, în mare sæ devinæ un eveniment mediatic, publicul, dar øi mass-media sînt atraøi atît de modul în Islanda îøi însuøeøte aceste cuvinte ale galeristei parte înseamnæ a vinde. Marea parte a galeriilor moderne sînt în care se face fiecare deschidere (un adeværat spectacol multimedia cu proiecflii video sau din Reijkjavik øi începe sæ fotografieze peisaje în acel decor niøte instituflii financiare care transformæ valoarea artisticæ dia øi participarea unuia sau mai multor DJ), cît øi de promovarea fæcutæ de o echipæ neobiønuit, experimentînd diferite compoziflii în valoare economicæ. Galeria cumpæræ, pæstreazæ, expune, de absolvenfli ai secfliei marketing, parteneri ai galeriei. Expunerea consecventæ a artei video prin amplasarea orizontului în raport cu laturile cadrului vinde øi editeazæ pentru un anumit public. Deseori galeria, sau a fotografiei de calitate contribuie la conøtientizarea publicului cæ aceste forme de artæ fotografic, prin eliminarea detaliilor, preferînd uneori spaflii curatorul, managerul (pentru mine în mare e acelaøi lucru) lipsite de „auræ“ permit atît posibilitæfli nenumærate de exprimare, cît øi crearea unei piefle, deøertice sau prin introducerea de personaje, inclusiv sînt pentru artist un soi de emiflætor de bonuri valorice, stabilindu-se treptat cote pentru artiøti øi promovarea lor într-o reflea de galerii. propria sa persoanæ. Convinsæ cæ fotograful zilelor iar pentru cumpærætor un soi de broker al burselor de valori. O expoziflie recentæ a galeriei (Aici, Acum) a trezit interesul Centrului Sindan din Cluj, care noastre înfruntæ aceleaøi probleme øi provocæri pe care Fireøte, idealul unei opere de artæ nu este acela de a fi vîndutæ a invitat artiøtii sæ expunæ øi în acest oraø, iar acum le este organizatæ o expoziflie în Finlanda. odinioaræ le întîmpina pictorul, Elina Brotherus abordeazæ la nesfîrøit sau de a fi cotatæ la bursæ. „Idealul“ (poate e cazul atît peisajul, cît øi portretul citînd lucræri clasice; foloseøte Elina Brotherus La Baigneuse, The New Painting, 2001; sæ pun ghilimelele) al unei opere de artæ e sæ ajungæ într-un personajul ca element pierdut în celelalte detalii de peisaj Chromogenic color photography mounted on spafliu expoziflional de unde nu va mai fi vîndutæ, cu toate sau intervine, plasînd omul privind spre obiectiv, øi nu anodised aluminium edition, 6,7 × 87 cm cæ întrebarea how much is it? ræmîne mereu valabilæ. cu spatele, pierdut în contemplare, ca în picturile curentului • credit: gb agency, Paris Însæ, cu siguranflæ, în epoca victoriei totale a capitalismului, romantic care o inspiræ de multe ori. Øi totuøi artista piafla a devenit un traseu obligatoriu pentru modul nu se sfieøte sæ mærturiseascæ sincer cæ preocupærile sale de funcflionare a artei contemporane. nu sînt decît pur vizuale, nu teoretizeazæ deloc Acest gen de galerii particulare în domeniul artei în momentul fotografierii, bazîndu-se doar pe propriile contemporane este o noutate în arealul autohton. simfluri øi pe intuiflie. Galeria de Interese (prima din cîte øtiu, cæci în ultimul timp Expoziflia The New Painting a fost realizatæ în colaborare au apærut 4–5 galerii care au un scop asemænætor) cu Centrul Cultural Sindan – Cluj, Frame – Finnish Fund øi-a propus din start sæ expunæ øi sæ promoveze artiøti for Art Exchange, Helsinki, øi Ambasada Finlandei cu scopul de a vinde artæ. Bine plasatæ în harta Bucureøtiului, la Bucureøti, precum øi cu sprijinul partenerilor galeriei: echipa care coordoneazæ galeria este nevoitæ sæ învefle din Fundaflia Pro Helvetia øi Centrul Internaflional mers toate trucurile de marketing øi management pentru pentru Artæ Contemporanæ. a aduce profit. Toatæ lumea susfline cæ piafla de artæ din flaræ este inexistentæ. Însæ faptul cæ s-au deschis cîteva galerii cu un astfel de profil într-un timp foarte scurt presupune cæ ceva existæ (ca sæ nu mai vorbim de comenzile de stat Imagine din expoziflia Number One Elina Brotherus øi de piafla de artæ artizanalæ). Poate în cîfliva ani ei vor fi La Baigneuse, The New Painting, 2001; cei care ne vor oferi o imagine cît de cît concretæ în acest Chromogenic color photography mounted on anodised aluminium edition, 6,7 × 56 cm domeniu. Este doar un exemplu de promovare a unor tineri artiøti prin acest sistem. De asemenea, • credit: gb agency, Paris este una din puflinele galerii care gæseøte soluflii de finanflare a lucrærilor expuse, cel puflin Cîteva date „tehnice“: prin acoperirea costurilor producerii acestor imagini sau prin transportul øi asigurarea lor. manager – Matei Câlflia; Curator – Oana Tænase; Elina Brotherus aparfline tinerei generaflii care se bucuræ de sprijinul programelor de genul colaboratori – Gili Mocanu, Dan Horja; „Pepinière pour jeunnes artistes“, unde, chiar în Chalon-sur-Saoˆne (oraøul în care a træit consultanfli – Andrei Bortun, George Vasilache, Nicephore Nièpce), a lucrat la seria de fotografii Suites françaises 1 øi 2. Cele douæ Iuliana Vîlsan. demersuri fiind douæ abordæri diferite ale portretului sau peisajului, ele au avut loc aproape Au expus: Gili Mocanu, Iuliana Vîlsan, Roman Tolici, simultan pe parcursul acestei rezidenfle. Într-o discuflie pe care artista a avut-o cu publicul Irina Botea, Ana Wagner, Øt. Câlflia, Sorin Ilfoveanu, la Centrul Internaflional de Artæ Contemporanæ din Bucureøti, a dezvæluit atracflia iniflialæ faflæ Elena øi Aurel Vlad, Corina Luca, Ræzvan Mican, de o anumitæ formæ de esteticism folosit în fotografierea cu timpi lungi a anumitor locuri Suzana Dan, Alexandru Radvan, Marc Bortun, din oraø, în special a podurilor arcuite care te fac sæ te întrebi, ca øi în cazul unui deal, Luminifla Mihai, George Vasilache, Dan Horja, ce se aflæ dincolo de ele. Datoritæ expunerii de ordinul zecilor de minute, filmul nu este martor Nicu Ilfoveanu, Cosmin Bumbufl, Alexandra Croitoru, al personajelor ce au traverasat podul, nici unul neoprindu-se îndeajuns încît sæ graveze Dragoø Lumpan. pelicula. Artista folosise pînæ atunci autoportretizarea în situaflii diferite, pozînd în rochia de mireasæ a mamei sale, în costumul tatælui ei, în rochia de înmormîntare sau în diverse F i n i ø situaflii øi stæri: Wedding portrait, Divorce portrait sau I hate sex. Interesant este cæ abordeazæ Ambele galerii se pare cæ øi-au gæsit direcflia øi publicul. asemenea stæri drept „momente decisive“, øi nu ca situaflii înscenate, aparatul e mereu Unul dintre curatorii Galeriei G. m-a anunflat, afirmînd la îndemîna øi atunci cînd simte cæ starea respectivæ trebuie înregistratæ acflioneazæ cæ nu glumeøte, cæ vrea sæ deschidæ o filialæ a galeriei la Roma. declanøatorul flexibil. În Suites françaises, foloseøte acelaøi gen de autoportret în situaflii Cei de la Galeria de Interese, færæ a-mi aræta cifra de afaceri, intime, dar cu tendinfla mærturisitæ de a nu fi prea personale, de a pæstra o anumitæ distanflæ mi-au spus cæ vor sæ scoatæ un catalog care aratæ bine øi a ilustra situaflii arhetipale prin austeritatea impusæ compozifliei. Orice moment, de fericire din punct de vedere financiar. Ce sæ spun: sæ ni se înmulfleascæ

øi sæ ni se maturizeze galeriile, artiøtii, curatorii, galeriøtii, Adrian Armanca este teoretician, critic øi artist. Este editor asistent al ArtPhoto, revistæ de artæ dedicatæ criticii, publicul øi mai ales cumpærætorii. fotografiei øi filmului. Træieøte la Bucureøti.

52 Réka Gyôrfi Walter Niedermayr Vedretta Presena VII, 2000; C-print, lucrare formatæ din 3 pærfli de cîte 106 × 133 cm, Landschaftsbicke, Galerie art Finder • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg «reality-check» A II-a Trienalæ de Fotografie de la Hamburg

Budapesta 7–8/2002 aprilie – septembrie ¥

Preluat din „[…] Atacuri teroriste pe avioane sau trenuri, explozii, moarte, poluare, efect de seræ, ploaie acidæ… Minamata, Cernobîl, Seveso etc. În epoca intimidærii ne-am obiønuit deja destul de bine cu imaginile îngrozitoare, dar, prin interconectarea reflelelor de televiziune, agonia îndelungatæ a globului a devenit un lucru obiønuit, a devenit una dintre øtirile obiønuite. Am atins gradul cel mai înalt al uøoarei øocæri øi nu facem decît sæ constatæm pur øi simplu evenimentele […]“ (Paul Virilio, Bomba informaflionalæ)

Fotograf anonim În viafla cotidianæ supertehnonologizatæ (al cærei pamflet l-a scris Paul Virilio în 1998), unde Kiosk: Rüks, Voilà, 1931; Altonaer Museum • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg totul e inundat de imagine – care simuleazæ din ce în ce mai bine realitatea, dar care ræmîne totuøi fictivæ –, 11 septembrie 2001 reprezintæ o cotituræ: imaginea hiperrealistæ este schimbatæ – într-o formulæ paradoxalæ – de imaginea adeværatæ „pur øi simplu“, iar efectul de imagine trece peste orice fel de efect de multiplex. Reprezentarea prin imagine este cel mai elaborat, cel mai fin instrument al epocii noastre: în cadrul percepfliei senzoriale umane, vederea joacæ – de o manieræ patologic supradezvoltatæ – rolul decisiv. Cînd urmærim transmiterea unei catastrofe, imaginea este cea care produce øocul, Wolfgang Kampt St. Pauli Faces, colaj fotografic de 5,20 × 4,20 m, 2002; Mythos St. Pauli, Museum für Kunst und Gewerbe respectiv conflictul ce provine din faptul cæ imaginile obiønuite, deja plictisitoare, care nu mai • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg produc nici un fel de cutremurare, ajung în cîmpul realitæflii. Pînæ acum, ficfliunea s-a stræduit Daniel øi Geo Fuchs sæ copieze realul, dar, dintr-o datæ, realul este acela care se întîmplæ dupæ „regulile“ ficfliunii. Louise Bourgeois, Famous Eyes, Kunsthaus • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg Reality, realitate, hiperreal. Proximitatea lui 11 septembrie determinæ inevitabil logica Fototrienalei de la Hamburg, chiar dacæ grandioasa serie de expoziflii øi de evenimente s-a ocupat de întrebærile fundamentale ale fotografiei: problematica raportului dintre imagine øi realitate. Motoul manifestærii («reality-check») poate pærea cliøeist øi prea general, cæci, la urma urmei, l-ar putea purta orice expoziflie de fotografie. Fapt este cæ miezul manifestærii organizate o datæ la trei ani, din mijlocul lui aprilie øi pînæ la sfîrøitul lui septembrie, l-a constituit în primul rînd simpozionul de o zi, care analiza motoul trienalei øi îi servea totodatæ øi de fir roøu teoretic. Cele 90 de expoziflii øi 50 de alte evenimente nu se flineau strict de tema manifestærii, interpretabilæ øi într-un sens mai larg. În catalogul trienalei putem citi cæ „motoul trimite la multiplele posibilitæfli prin care ne putem apropia de realitate øi la complexitatea modului de exprimare al fotografiei“.1 Cu alte cuvinte, acesta trimite la posibilitæflile specifice fotografiei în epoca modurilor de exprimare catalogate cu sintagma la modæ de „noi tehnologii“ øi la modificærile ce survin în cadrul reprezentærii efectuate cu ajutorul fotografiei. Øi, mai ales, la cum anume se modificæ crearea imaginii fotografice

Réka Gyôrfi s-a næscut în 1972, la Budapesta. A studiat umanioarele øi economia, iar în 2000 øi-a obflinut diploma la Paris III Sorbonne Nouvelle în politici culturale. Între 1997 øi 2002 a fost coordonator de programe în domeniul artei plastice la Institutul Francez din Budapesta. La ora actualæ træieøte în Germania, la Kiel.

54 55 scena / balkon nr. 12, 2002

Numærul mare al muzeelor øi al galeriilor participante la aceastæ manifestare ne aratæ cæ, la a doua ediflie, trienala a pus în miøcare toate institufliile din oraø care se ocupæ de cultura vizualæ. Expozifliile se flin lanfl din aprilie pînæ la sfîrøitul lui septembrie. Færæ ca manifestarea sæ aibæ un unic director artistic øi colaborînd doar cu un birou de coordonare, fiecare instituflie intervine cu o propunere proprie în seria de evenimente. Sala Artelor a organizat cu aceastæ ocazie o retrospectivæ Jürgen Klauke2 – pentru a intra direct în temæ: reprezentarea realitæflii este, în opera lui Jürgen Klauke, activitatea artisticæ însæøi, gestul, flinta. Corp, identitate, roluri sexuale, „eu+eu“ – acestea sînt, începînd cu anii øaptezeci, motivele-cheie ale muncii de cercetare fotograficæ-artisticæ a autorului. Lucrærile sale care se pot vedea la Sala Artelor fac parte dintre cele mai celebre, adesea ele sînt autoportrete executate færæ nici un reglaj, sub febra clipei, pentru o muncæ de cercetare subconøtientæ – fotografii care prezintæ identitatea complexæ a omului, rolurile, partea bunæ øi cea întunecatæ. Dacæ analizæm fotografia ca mod de exprimare, expoziflia Jürgen Klauke poate fi înfleleasæ øi ca o privire retrospectivæ asupra felului în care se schimbæ fotografia în 30 de ani de muncæ artisticæ – dat fiind cæ Jürgen Klauke lucra de fiecare datæ cu tehnologia de ultimæ oræ. Muzeul Altoaner, care se ocupæ de istoria culturii nord-germane, a organizat o expoziflie despre istoria fotoreportajului.3 Expoziflia oferæ o prezentare amænunflitæ a 150 de ani de fundal tehnic øi artistic al genului, prin aducerea în fafla publicului a tipæriturilor originale Sharon Lockhart din colecflia Robert Lebeck øi pe baza ziarelor germane, franceze, engleze øi americane. Jean-Pierre Khazem On Kawara: Whole and Parts, 1964–95; lucrare formatæ din 4 pærfli, Andere Räume, în Photographie, Kunstverein • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg Lîngæ fotografii de Nadar, Eugene Smith, Gisèle Freund, Cartier-Bresson, se pot vedea Llama 3, 2000; Archeology of England, Deichtorhallen (Halle Süd) • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg fotografii de modæ din 1928 semnate Kertész din revista francezæ Vu, seriile de fotografii din ræzboiul civil ale spaniolului Capa, fotografiile lui Munkácsi apærute în martie 1938 o datæ cu schimbærile ultrarapide din cadrul lumii øi al tehnologiei. (Sæ fie oare vorba ce a luat naøtere special pentru aceastæ manifestare în ziarul de propagandæ nazistæ Berliner Illustrierte Zeitung, fotografiile din 1956 ale lui de o autocaracterizare sau, mai mult, de o autolegitimare în alegerea acestei teme? „Producere øi cu colaborarea tuturor muzeelor øi galeriilor Pedrazzini sau portretul dupæ execuflie al acuzaflilor condamnafli la moarte în procesul chimicæ a imaginii versus imagine video øi digitalæ în contextul artistic contemporan?“ din Hamburg. de la Nürnberg, publicate la 26 octombrie 1946 de Paris Presse; aceastæ fotografie n-a fost Majoritatea decisivæ a lucrærilor expuse la cea de A II-a Fototrienalæ de la Hamburg – avînd Alegerea locului se explicæ prin faptul cæ Hamburg preluatæ niciodatæ de presa britanicæ sau de limbæ englezæ, apærînd doar în magazinul Life. în vedere cæ e o vorba de o etalare a creafliilor contemporane – sînt digitale, iar acest fapt este cetatea fotografiei din Germania, centrul mijloacelor Muzeul pentru Arte øi Meserii (Museum für Kunst und Gewerbe) a organizat un eveniment dæ deja un ræspuns la întrebærile de mai sus: scopul organizatorilor a fost prezentarea sau de comunicare tipærite øi a numeroase organe de presæ, specific hamburghez: a dat loc unei expoziflii dedicate cartierului de prostituate al oraøului, diagnosticarea experimentelor cu tehnici digitale øi a rezultatelor acestora.) edituri øi agenflii de presæ. Aici lucreazæ cei mai mulfli St. Pauli.4 Lucræri de fotografi cunoscufli øi de fotografi tineri prezintæ cartierul legendar Fototrienala de la Hamburg a ajuns în anul acesta la a doua ediflie a sa. Fotograful plin fotografi din Germania. Fotografia este aici øi motorul începînd cu anii øaizeci, epoca de aur a acestuia. În fotografii se pot vedea scene de bar, de idei, cunoscut colecflionar øi curator, profesorul F. C. Gundlach, care, în 1999, dezvoltærii economice. Pe lîngæ toate acestea, e bine cîteodatæ puflin jenante, femei în costum de baie purtînd pantofi cu tocuri-cui sau cizme organizase pentru prima oaræ aceastæ manifestare, între cadre mai restrînse øi dintr-un sæ øtim cæ muzeele din Hamburg au oferit pentru prima oaræ de lac. Fotografiile alb-negru ale lui Henno Kaufhold, prezentînd scene de stradæ, buget mai mic acordat de Asociaflia Fotografilor din Hamburg, a reuøit sæ cîøtige încrederea spafliu de expoziflie fotografiei de artæ. Alfred Lichtwark, sînt însoflite de ølagære nostalgice – efectul e extraordinar. Existæ øi scene de astæzi: în seria marilor muzee ale oraøului. Succesul primei ediflii i-a asigurat trienalei continuarea, directorul de odinioaræ al celebrei Sæli a Artelor (Kunsthalle), de portrete de Peter Hendrick vedem pete albastre-verzi, herpesuri øi acnee pe feflele iar cea de a doua ediflie a avut loc într-o manieræ mult mai organizatæ, cu o micæ birocraflie a organizat expoziflii de fotografie încæ din 1893. prostituatelor; în instalaflia flipætoare a lui Michael Najjar (The End of Sex) prostituate-clone care se pot vedea øi alege de pe Internet lasæ sæ se întrezæreascæ un viitor sumbru (poate cæ e deja prezent). St. Pauli: mit øi realitate, în fotografii apare simultan înregistrarea Charlotte March World Press Photo des Jahres – Erik Refner Jürgen Klauke Donyale, Hamburg, 1966; Mann oh Mann • foto: Marika Mohr Galerie documentaristæ øi ficfliunea. Dänemark für Berlingske Tidende, 2001; Gruner + Jahr Presshaus Zweisamkeitsimaginierung, 1996–97; Absolute Windstill, Hamburger Kunsthalle • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg Într-una din cele douæ sæli de expoziflie imense din Deichtorhallen, un centru de artæ • credit: Trienala de Fotografie de la Hamburg contemporanæ extrem de select øi de cæutat din portul Hamburgului, se pot vedea fotografii de modæ bine cunoscute, realizate între 1980 øi 2000; titlul expozifliei: Archeology of Elegance.5 Istoria modei, a stilurilor, a fotografiei. În fotografia color imensæ a Bettinei Reims, cîntæreafla Madonna e lungitæ pe podeaua unei camere roøii, mai încolo se poate vedea fotografia lui Herb Ritts care o prezintæ pe Elisabeth Taylor, proaspæt operatæ pe creier, cu pærul alb de jumætate de centimetru, cu o cusæturæ imensæ pe partea stîngæ a craniului… În imaginile clasice ale lui Mapplethorpe, Stéphane Sednaoui, Jean-Baptiste Mondino, David Lachapelle: glamour, punk-rock, futurism øi artæ. Fotografia de modæ este de altfel unul dintre genurile preferate ale trienalei: multe expoziflii care fæceau parte din manifestare au abordat teme apropiate, propunînd în primul rînd artiøti din Hamburg. Caracterul select se regæseøte adesea øi la celelalte expoziflii: se pot admira serii fotografice executate cu mare mæiestrie, însoflite de cataloage bogate. Nu lucræri redundante sau repetitive, ci o artæ fotograficæ vie. În timp ce Documenta din acest an este o expoziflie de lucræri video, A II-a Fototrienalæ de la Hamburg este într-adevær o foto-trienalæ, lucræri video sau multimedia se pot vedea doar ocazional în cîte o galerie. Situaflia actualæ a fotografiei ne aratæ o artæ bogatæ în idei, diversæ øi practicatæ cu mare rafinament – nu atît pe plan internaflional øi chiar mai puflin e referitor la Europa de Est, dar, în ceea ce priveøte Germania, cu siguranflæ. Fotografii istorice øi de reportaj, expoziflii artistice retrospective, expoziflii individuale ale tinerilor, proiecflii în aer liber, simpozioane, conferinfle, teorie øi practicæ exigentæ – fotografia e mai actualæ, mai „contemporanæ“ ca oricînd.

Traducere de Al. Polgár

Note: 1. «reality-check», Triennale der Photographie 2002, Hamburg. 2. Absolute Windtstille. Jürgen Klauke – Eine Retrospektive, Hamburger Kunsthalle, 2002. 3. Kiosk. Eine Geschichte der Fotoreportage, Altoaner Museum, 11 aprilie – 11 august 2002. 4. Mythos St. Pauli, Museum für Kunst und Bewerbe, 20 aprilie – 25 august 2002. 5. Archeology of Elegance, Deichtorhalle, 16 aprilie – 25 august 2002.

56 57 Al. Polgár (locul unde s-a desfæøurat marea parte a intervenfliilor) øi a trasat cu vopsea albæ niøte dungi perpendiculare Ce fac? pe linia punctatæ ce desparte benzile de circulaflie, sugerînd astfel o trecere de pietoni (numai cæ dungile Zona 4, Timiøoara erau mai subfliri øi nu atît de regulate ca acelea ale „zebrei“); apoi, pæøind descælflat pe aceste dungi, artistul a traversat Muzeul Revolufliei strada în lung. Lucrarea se chema Suspendat. Urmætorul 4–6 octombrie 2002 element din program a fost performance-ul Færæ titlu al lui Oskar Dawicki. Acesta a filmat publicul în timpul expunerii Kristinei Stiles, utilizînd apoi acest film sub formæ de proiecflie în propria intervenflie. Îmbræcat A scrie despre o manifestare precum un festival cu un sacou strælucitor de show-man (acelaøi pe care de performance e o sarcinæ dificilæ pentru cronicarul de artæ. l-a purtat în 1999?), el a adæugat filmului astfel obflinut Aceastæ dificultate stæ în primul rînd în faptul cæ, nefiind øi sunetul unui plînset, dupæ care, rugînd pe rînd vorba de expunerea unor obiecte – pe care cititorul spectatorii sæ se ridice de pe scaune, îi înlocuia ar putea sæ le (re)vadæ el însuøi –, ci de niøte opere-în- cu ghivecele de flori din curtea Muzeului Revolufliei, miøcare care se întîmplæ o singuræ datæ, strategia din scaunele astfel sustrase de sub øezutul publicului descrierii obiønuite (de genul: un vas de porflelan construind un turn. Ziua de vineri s-a încheiat József Bartha cu desene albastre) e nevoitæ sæ se dea bætutæ (mai ales cu intervenflia lui Vladimir Bulat care, în loc sæ susflinæ, Adi • foto: Matei Bejenaru • credit: Zona 4 cînd lucrærile de care vorbim pot ajunge la o extensie cum se promitea în program, o conferinflæ, a prezentat spaflialæ øi temporalæ a cærei urmærire este imposibilæ chiar filmul lui Pavel Bræila de la Documenta11. Prezentarea observatorului celui mai bine intenflionat – Voi reveni.). propriu-zisæ a constat în specificarea situafliei despre care Ce strategie a scriiturii se poate aplica atunci acestui gen vorbeøte filmul (diferenflele dintre distanflele dintre øinele artistic? A raporta totul la subiectivitatea observatorului de cale feratæ „europene“ øi acelea din fostul spafliu sovietic) riscæ sæ facæ textul cronicii cu totul inutil øi, în fond, acesta – din pæcate, acest lucru cædea destul de departe Artur Tajber este avertismentul pe care vreau sæ-l transmit aici: a citi de performance. Walk’man o „cronicæ“ despre Zona 4 sau despre oricare alt festival • foto: Matei Bejenaru Ziua de sîmbætæ, 5 octombrie, a fost deschisæ • credit: Zona 4 de performance nu înseamnæ cæ se poate face economie de conferinfla lui Berislav Valusˇek despre activitatea artistului de participarea directæ (ca public) la manifestare. Bozˇidar Jurjevic´, originar din Dubrovnik. Conferinfla Despre Zona 4 se poate spune de la bun început a scos în evidenflæ momentele mai importante din creaflia cæ a fost una dintre manifestærile a cæror lipsæ o resimflim lui Jurjevic´, fiind însoflitæ de un bogat material vizual. puternic în viafla artisticæ româneascæ, cu singura diferenflæ Intervenflia criticului de artæ independent Berislav Valusˇek cæ acest festival de performance chiar a avut loc a fost urmatæ de una dintre cele mai bune performances (spre onoarea organizatoarei øi a participanflilor, cel puflin ale întregii manifestæri: Walk’man de Artur Tajber. a acelora care øi-au flinut promisiunea øi nu au fost Walk’man face parte dintre acele „opere-în-miøcare care prezenfli doar cu numele pe afiøul manifestærii; departe se întîmplæ doar o singuræ datæ“ la care fæceam trimitere de mine de a învinui pe cineva pentru aceste absenfle, la începutul articolului. Bazatæ pe o regie minuflioasæ, dar, oricum, faptul cæ nu tofli cei care au fost menflionafli îmbogæflitæ cu proiecflii video øi executatæ de artistul-ca- pe afiø au participat dædea întregului eveniment un aer vræjitor, intervenflia lui Tajber ne reamintea într-un fel de încropealæ; ceea ce nu înseamnæ cæ manifestarea „ruptura“, „scindarea“ de care vorbea Kristine Stiles era desfiinflatæ de acest aspect, doar cæ el a fost în conferinfla ei – numai cæ aceastæ scindare nu lua atît în permanenflæ prezent acolo ca un fel de negru calea rupturii „psihologice“ (cum se întîmpla în cazul sub unghie). lui Larry Miller), ci avea loc mai degrabæ între ordinea Deschiderea festivalului a fost urmatæ imediat obiønuitæ a lumii øi ceva care ne transpunea direct Karen Kipphoff & Øtefan Bertalan de conferinfla Kristinei Stiles, intitulatæ Conøtiinfla disociativæ, în ritual. Aceastæ senzaflie era întæritæ øi de faptul cæ actantul Speech • foto: Matei Bejenaru • credit: Zona 4 conøtientizarea multidimensionalæ øi cazul special purta, începînd cu un anumit moment al acfliunii, mascæ. al lui Larry Miller, care vorbea despre importanfla Lucrarea care a marcat aceastæ ediflie a festivalului Zona experienflei traumei, øi a conøtiinflei disociative provocate a fost totuøi performance-ul lui Andre Stitt øi Roddy Hunter, de aceasta, în explicarea unui gen artistic precum Eugen Sævinescu purtînd numele de Civil Twilight aka Humament [Amurgul Suspendat • foto: Matei Bejenaru • credit: Zona 4 performance. Dupæ o scurtæ introducere în termenii cetæfleanului sau mOMument]. Intervenflia a avut loc Oskar Dawicki øi conceptele abordærii, autoarea a încercat sæ „aplice“ Untitled în Piafla Libertæflii øi a durat aproximativ trei ore. • foto: Matei Bejenaru aceste nofliuni „cazului“ artistului american Larry Miller. În tot acest timp artiøtii øi-au construit piramida de cartofi • credit: Zona 4 Dupæ conferinfla profesoarei americane a urmat prima în centrul pieflei, au discutat cu oamenii care s-au oprit intervenflie artisticæ: József Bartha cu performance-ul sæ-i priveascæ, se plimbau prin pærculeflul pieflei intitulat Adi. În fond, n-a fost vorba chiar de (Roddy Hunter avînd atîrnatæ pe mîna întinsæ panglici un performance, ci mai degrabæ de o instalaflie complexæ de diverse culori: o datæ roøu, altæ datæ alb etc., în care, cu ajutorul unei camere video øi al unui proiector, iar Andre Stitt tîrînd dupæ el o canæ de metal fixatæ era multiplicatæ, în genul infinitului obflinut prin punerea cu un lanfl de 3–4 metri de haina cu care era îmbræcat, faflæ în faflæ a douæ oglinzi, imaginea actantului principal canæ ce fæcea un zgomot imposibil de ignorat, atrægînd al performance-ului: o persoanæ (Adi?) ce stætea astfel atenflia trecætorilor de sîmbætæ) etc. Performance-ul pe un scaun. Momentul propriu-zis de performance era o perfectæ lucrare „geometricæ“, fiind proiectat a constat în fixarea cu capse, efectuatæ de artist, a unui afiø cu atenflie øi utilizînd un material simbolic (cartofi, lapte, pe care scria cu litere de-o øchioapæ øi în trei limbi miere, vin, alune, chilofli, binoclu, metru etc.) foarte (românæ, maghiaræ, englezæ): Nu atingefli operele de artæ! bogat, lucru care a fæcut ca acfliunile celor doi actanfli Manifestarea a continuat apoi cu un exercifliu al lui sæ fie întotdeauna variate, astfel încît nici o clipæ Eugen Sævinescu: acesta a ieøit în fafla Muzeului Revolufliei nu s-a putut simfli plictiseala sau oboseala, inevitabile la manifestæri artistice de o asemenea duratæ. Ultima zi a festivalului a fost deschisæ de performance-ul Al. Polgár este redactor la revista Balkon, Cluj. (Speech) norvegianei Karen Kipphoff, care l-a rugat scena / balkon nr. 12, 2002 tactical media / balkon nr. 12, 2002

pe Øtefan Bertalan sæ-i fie coactant, într-o intervenflie foarte interesantæ ce ataca problema traducerii-transpunerii experienflelor, gîndurilor, limbilor. Dupæ-masa au urmat apoi cîteva proiecflii de filme (Berislav Valusˇek prezentînd un film de Bozˇidar Jurjevic´, Karen Kipphoff aducînd în fafla publicului diverse secvenfle din istoria performance-ului în Norvegia, iar Ovidiu Bandalac proiectîndu-øi propriul film, Unstable, în care se pune la încercare rezistenfla (comparativæ) a corpului uman: un bærbat øi o femeie stau „suspendafli“ într-o poziflie în care cu greu îfli pofli menfline echilibrul, oscilaflia (tremurul) muøchilor suprasolicitafli oferind o experienflæ vizualæ interesantæ). Ziua øi întreg festivalul s-au încheiat cu Provocarea Liei Perjovschi øi a Kristinei Stiles de a discuta, într-o dezbatere tip masæ rotundæ între artiøti øi public, „chestiunile“ contemporane ale artei performance. De la definiflia performance-ului øi pînæ la discutarea Zonei 4, artiøtii øi publicul îøi puneau întrebæri øi ofereau ræspunsuri scoflînd în evidenflæ faptul cæ performance-ul nu e deloc un domeniu neproblematic al artei contemporane, ci unul care este, în mare mæsuræ, neclar publicului „profan“ øi cîteodatæ chiar øi artiøtilor. Apropiindu-ne de final, trebuie amintit „performance“-ul lui Matei Bejenaru, care a durat, în fond, pe tot parcursul manifestærii în perfectæ anonimitate, el decizîndu-se sæ devinæ, pur øi simplu, ajutorul organizatoarei øi fotograful evenimentului. Tactical Media Bogat în gesturi artistice diverse, Zona 4 este, în concluzie, Textele publicate în aceastæ rubricæ sînt protejate de legea anti-copyright. un eveniment care ar trebui sæ aibæ o regularitate Preluarea færæ acordul scris al editorului øi ræspîndirea lor în cît mai mul - cel puflin sæptæmînalæ pentru a putea obiønui publicul cu te direcflii øi reflele e încurajatæ de redactoare øi autori. Ideile sînt libere, ce înseamnæ arta performance. Întrebarea „Ce fac æøtia?“ chiar dacæ liberul-schimb nu e. (Joanne Richardson) care ræsuna în permanenflæ din rîndurile publicului la intervenflia lui Roddy Hunter øi Andre Stitt mi se pare emblematicæ øi deloc datoratæ „lipsei de culturæ“ a publicului (eterogen, fiind format cu precædere din oamenii stræzii), ci mai degrabæ caracterului enigmatic al performance-ului ca gen. Da, la urma urmei, ce fæceau Andre Stitt øi Roddy Hunter cu aceastæ intervenflie în „inima“ oraøului, ridicînd un monument efemer în cinstea „cetæflenilor-muncitori“ (Andre Stitt mærturisea cæ întregul material simbolic pe care l-au folosit e scos din øi face trimitere la iconografia proletariatului, atît de uitat astæzi de discursul public)? Ce fæcea József Bartha, reluînd ca gest artistic interdicflia de a atinge „operele de artæ“ pe care o anunflæ orice muzeu? Ce fæcea Eugen Sævinescu, cu al sæu „aharhism pietonal“? Ce fæcea Oskar Dawicki alungînd spectatorii din locul lor cældufl øi proiectîndu-le propria lor imagine de spectatori? Ce fæcea Artur Tajber purtîndu-øi televizorul prin încæperile Muzeului Revolufliei? Ce fæcea Karen Kipphoff bolborosind în limbi pe care publicul abia dacæ le înflelegea, însoflitæ de traducerea expresiv-liberæ a lui Øtefan Bertalan? Ce fæceau Andre Stitt & Roddy Hunter Civil Twilight aka Humament • foto: Matei Bejenaru • credit: Zona 4 Lia Perjovschi cu Kristine Stiles voind sæ provoace o discuflie despre performance care sæ se prezinte ea însæøi ca performance? Øi ce-a fæcut, în cele din urmæ, Matei Bejenaru, anunflînd-ocultînd un performance despre care nimeni nu øtia cæ are, de fapt, loc? Fiindcæ nu am ræspunsuri la aceste întrebæri, acest text nu e o cronicæ. Tot ce pot face este sæ vi le transmit ca întrebæri, ale mele în primul rînd. Ræmîne la latitudinea cititorului sæ decidæ dacæ e ceva problematic în toate acestea sau dacæ, dimpotrivæ, ele flin de naivitatea interogativæ a unuia pentru care lucruri precum performance-ul nu sînt deloc de la sine înflelese.

60 61 tactical media / balkon nr. 12, 2002

brii ACT UP [Acflioneazæ neobiønuit] (coaliflia SIDA de la Unleash Power [Puterea Cinci TML-uri mai mari vor fi organizate succesiv pentru a permite schimbul direct întregime asupra puterii lecturii (consumului de semne) de a transforma supunerea ABC-ul tactical media (fragment) dezlænfluitæ]) øi din membri ai legendarei asociaflii Gran Fury [Izbucnirea pisælogilor]. de rezultate øi idei între diversele manifestæri locale. Pe lîngæ TML-urile mai mari, în subversiune. Cel mai memorabil exemplu de tacticæ din Practica vieflii cotidie - David Garcia øi Geert Lovink (1997) În ACT UP am gæsit un (pentru mine) nou activism: dinamic, furios øi vesel, pornind un anumit numær de organizatori øi inifliative locale au exprimat un interes profund ne este acela al indigenilor indieni care, sub colonizarea spaniolæ, pæreau sæ fie de la o bunæ cunoaøtere practicæ a mijloacelor de comunicare, în care artiøtii plas- pentru înfiinflarea de ateliere-seminarii locale dedicate unor probleme specifice regiu- supuøi, în timp ce în realitate „adesea fæceau din ritualurile, reprezentærile øi legile tici aveau o mare influenflæ. De cealaltæ parte erau hackerii din Amsterdam, care nii. Exemple în acest sens sînt: o reflea de acfliune legatæ de noile mijloace de comu- care li se impuneau ceva cu totul diferit de ceea ce aveau în minte cuceritorii; ei aveau un alt program de acfliune, mai puflin evident legat de politica informærii. În nicare pentru Europa de Sud-Est øi Balcani; luptele de putere din peisajul turbulent sub verteau færæ sæ respingæ sau sæ schimbe, ci folosind cu tot respectul cuceri- Tactical media apare atunci cînd mijloacele de comunicare ieftine tip „fæ-o singur“ ceea ce priveøte acest eveniment, practic vorbind, hackerii erau implicafli în crearea al media ruseøti; øi teme de interes mai restrîns, cum ar fi fluctuafliile mass-media to rii în vederea unor scopuri øi referinfle stræine de sistemul pe care ei, indienii, [do it yourself], care au devenit posibile graflie revolufliei din electronica de consum diverselor posibilitæfli de a acfliona în reflea. Lucrul cel mai impresionant a fost lucrarea sau relaflia pe care o au radioul øi televiziunea cu Internetul. nu puteau decît sæ-l accepte, færæ sæ-l fi ales“. Aparenta îngenunchere supusæ, plecæ- øi care au lærgit formele distribuirii informafliei (de la televiziunea prin cablu pub- hackerului-artist Rolf Pixley din Amsterdam, care a construit un dispozitiv revo luflionar Pentru a asigura punerea la dispoziflia oricui a rezultatelor diverselor TML-uri øi ate- ciunea, apropierea mîinilor în rugæciune, færæ a crede însæ în cuvintele rostite – li cæ la Internet), încep sæ fie folosite de grupuri øi indivizi care se simt persecutafli ce folosea HyperCard pentru a trece de protocoalele de comandæ greoaie ale pro- liere-seminar locale în cadrul N5M4 – în vederea obflinerii unei audienfle globale – cînd le pronunflau ei se gîndeau, în secret, la ceva care nu fusese intenflionat de de sau excluøi din cultura în sens larg. Tactical media nu doar prezintæ evenimen - gramului Unix øi, astfel, oamenii din refleaua noastræ (de la pacienflii din spitale øi vom construi un spafliu publicistic pe Internet. Acest spafliu asigurat de Internet va au tori. Puterea „rezistenflei“ lor stæ în interpretarea silenflioasæ a acestor ritualuri, te; ea nu este niciodatæ imparflialæ, ci intervine întotdeauna în ceea ce este trans- pînæ la indivizii ce stæteau acasæ) aveau posibilitatea de a citi øi de trimite mesaje confline raporturi scrise, articole, eseuri øi alte texte, precum øi documente audio, øi nu în transformarea acestora. mis, iar acest lucru, mai mult decît orice altceva, o separæ de curentul dominant într-o reflea globalæ printr-o simplæ apæsare a butonului mouse-ului. Înainte de fotografii, secvenfle de film øi materiale video. TML-urile øi atelierele-seminar mai Poate cæ lucrul cel mai interesant în ceea ce priveøte teoria tactical media este mæsura al mass-media. Refleaua Mondialæ øi de Internet aøa cum le øtim astæzi, acest lucru era o realizare mici vor hotærî împreunæ conflinutul final al festivalului N5M, care urmeazæ sæ fie flinut în care îl abandoneazæ, mai degrabæ decît sæ-l omagieze, pe de Certeau, fæcînd din Ce anume face ca aceastæ media sæ fie tacticæ? În Practica vieflii cotidiene, de extraordinaræ. în mai 2003. Festivalul va prezenta o laturæ a N5M4, aceea care va aduce cel mai tacticæ nu o producere silenflioasæ, citind semne færæ sæ le modifice, ci schiflînd modul Certeau analizeazæ cultura popularæ nu ca un „domeniu al textelor sau al obiectelor Însæ pe lîngæ valoarea instrumentelor ce fæceau posibile comunicarea în reflea, lucrul mult cu adunærile tradiflionale cu care ne-am obiønuit la celelalte ediflii. Ceea ce va în care producerea activæ poate deveni tacticæ în opoziflie cu mass-media strate- create, ci mai degrabæ ca o serie de practici sau operaflii executate pe suprafafla struc- care se punea cel mai puternic în luminæ era convivialitatea emoflionantæ a hack- fi cu totul diferit în raport cu edifliile anterioare va fi cæ, în conflinuturile lui, festivalul gi ce, dominante. Exemplele de tactical media au devenit pînæ astæzi aproape turilor textuale sau de ordinul textului“. El a mutat accentul de pe reprezentærile eri lor. Poate cæ exista o atmosferæ acidæ øi puternic criticæ, plinæ de îngîmfare øi de va fi alimentat de rezultatele øi ideile produse în TML-uri, ateliere-seminarii sau în canoni ce: panouri publicitare piratate de Adbusters, situri Internet copiate de însele pe „utilizærile“ reprezentærilor. Cu alte cuvinte, pe modul în care, în calitatea nai vitate politicæ, dar totul era în comun, nimeni nu pæstra informaflia doar pentru cadrul consiliului organizatoric internaflional. Festivalul va funcfliona deci ca o vit- hackerii italieni (0100101110101101.org), situri Internet false ale lui G.W. Bush øi ale noastræ de consumatori, folosim textele øi obiectele create care ne înconjoaræ. Iar el. Era un extraordinar simfl al cunoaøterii curgînd liber. Tofli pæreau sæ încerce sæ ri næ øi ca o scenæ a practicii tactical media din lumea întreagæ, punînd laolaltæ pro- WTO realizate de RTMark øi (sub numele de Yes Men – Bærbaflii Da) deghizærile lor acest mod este, sugerase el, „tactic“. Adicæ unul mult mai creativ øi mai rebel decît flinæ cont unii de alflii. Abia mai tîziu mi-am dat seama cæ aceasta nu era doar un ducflii provocatoare artistic cu probleme relevante social øi urgente politic.“ în reprezentanflii WTO, proclamînd mesaje care nu sînt provocatoare la adresa poz- se credea înainte. El descria procesul consumului ca fiind constituit dintr-o serie efect accidental, ci o veritabilæ ideologie, astæzi celebra „eticæ a hackerilor“, Citat de pe situl manifestærii NEXT 5 MINUTES: www.n5m.org ifliei WTO, ci se identificæ cu aceasta pînæ la absurd. În opoziflie cu mass-media dom- de tactici prin care cel slab îl foloseøte pe cel puternic, zugrævind portretul uti- reunitæ în codul GPL [General Public License – Licenfla Publicæ Generalæ] al lui Încercærile actuale ale organizatorilor manifestærii Next 5 minutes, de a descentraliza inan te, intervenfliile tactice nu au un loc ideologic stabil de unde sæ înainteze lizatorului rebel (un termen pe care îl prefera aceluia de consumator) ca tactician Stalman. procesul conceperii festivalului printr-o reflea de laboratoare de tactical media contra ar gumente; ei vorbesc în dodii, oferind revelaflii temporare. Dar în timp ce øi pe acela al producætorului arogant (categorie în care intræ autorii, educatorii, cura- Dar pe activiøtii newyorkezi nu i-a interesat acest lucru, poziflia lor a fost rezumatæ autonome, pot fi væzute ca un pas înainte înspre „acceptarea diferenflei, diferenflæ mutæ accentul de la consumul de semne pe o formæ activæ a producfliei media, teo- torii øi revoluflionarii) ca strateg… Conøtiinfla dihotomiei tactic/strategic ne-a aju- elocvent de Gregg Bordowitz: „modul în care este organizatæ conferinfla se bazeazæ care nu este aplatizatæ sau øtearsæ prin idei despre liberul schimb prin niøte mij - ria tactical media pare sæ fi pierdut ceva din contururile inifliale ale distincfliei lui tat sæ numim o clasæ de oameni creatori, care par sæ fie singurii conøtienfli de valoarea pe o idee utopicæ despre schimbul liber de informaflii, realizat prin intermediul loace neutre care ræmîn nechestionate“. Acest proces poate ajuta øi sæ ne co nec - de Certeau. Universul tactical media e cartografiat de David Garcia øi Geert Lovink acestor ræsturnæri temporare în fluxul puterii. Mai degrabæ decît sæ reziste aces- tehnologiei. Utilizarea tehnologiei ræmîne, ca atare, nechestionatæ, necriticatæ øi tæm la un numær mai mare de locuri reale øi sæ vedem cum problemele øi campaniile în „ABC-ul tactical media“ ca incluzînd de asemenea informarea alternativæ, deøi tor „rebeliuni“, ei fac tot posibilul sæ le sporeascæ. Într-adevær, ei fac din crearea neproblematizatæ. Ideea lor e cæ un spafliu universal poate fi înfiinflat prin conexiuni locale sînt legate de procesele globale. logi ca acesteia din urmæ pare sæ fie destul de diferitæ. Inifliative neconvenflionale de spaflii, canale øi platforme pentru asemenea rebeliuni momentul principal al activ- telefonice, prin faxuri øi modemuri. Dacæ existæ un lucru ce poate lua naøtere prin Reversul medaliei „celor douæ culturi“, procesul din ce în ce mai deschis al organizærii [grassroots], care se concentreazæ asupra construirii unei comunitæfli în jurul unor i tæflii lor. Am poreclit munca lor (a noastræ) tactical media. tipul de muncæ pe care îl practicæm, atunci acesta este cæ niciodatæ n-au existat de conferinfle pe care îl exploræm (cu instrumente îmbunætæflite øi cu mai multæ expe- valori diferite de cele dominante, ocupæ un loc ideologic care este însemnat ca fiind Tactical media nu este niciodatæ perfectæ; întotdeauna în devenire, vizînd acfliunea lucruri precum categorii, principii sau experienfle universale. În viitor aø vrea sæ væd rienflæ) poate ajuta la construirea a ceea ce Jesse Hirsch øi Felix Stalder au numit diferit; ele nu se infiltreazæ în curentul dominant pentru a-l pirata sau a-l deturna, øi flinînd de practicæ, ea implicæ un proces continuu în care se chestioneazæ premise- conferinfle care reflectæ interesele oamenilor ca avînd cea mai mare mizæ øi în Inteligenflæ cu codurile la vedere [Open Source Intelligence]. E vorba de o aplicare deli - cum se infiltreazæ RTMark în imaginea mediaticæ a WTO. le canalelor cu care se lucreazæ. […] Tactical media se bazeazæ pe un principiu al care sæ fie prezentæ acceptarea diferenflei, diferenflæ care nu este aplatizatæ sau beratæ øi metodicæ a protocoalelor care au creat un nucleu comunitar deschis øi vibrant În topirea recentæ a mijloacelor de informare alternative în refleaua globalæ Indy - flexibilitæflii reacfliilor, al muncii cu diverse grupæri, ceea ce îi asiguræ posibilitatea øtearsæ prin idei despre liberul schimb prin niøte mijloace neutre care ræmîn ne- al programatorilor (bazat pe principiul informafliei la vedere) la alte domenii, chiar øi media, separarea dintre vocea alternativæ a Indymedia øi aceea a duømanului de a se miøca între diferitele formafliuni ale vastului peisaj media færæ a-øi træda cauza chestionate… Pentru mine, acest lucru distruge comunitatea… colectivitatea“. la afaceri murdare cum ar fi organizarea de festivaluri tactical media. dominant este foarte evidentæ. Indymedia criticæ pretenfliile mass-media de a fi forma iniflialæ. Tactical media poate fi hedonistæ sau zelos euforicæ. Chiar øi publicitatea Oh, aceste cuvinte încæ dor. Cu mai mult de un deceniu mai tîrziu ele pot fi încæ fo - adeværatæ, ingenuæ, democraticæ a reprezentærii; ea se opune falsei carapace a mass- ce caracterizeazæ lumea modei îøi are foloasele ei. Dar deasupra tuturor se aflæ mobi - lo site ca o piatræ de încercare pentru judecarea calitæflii evenimentelor organizate media prin contradeclaraflii fæcute dintr-o contraperspectivæ – una care nu este ches- litatea ce caracterizeazæ practicienii tacticii. Dorinfla sau capacitatea de a combi- de adepflii tactical media. Chiar în clipa în care au fost rostite, unii dintre noi sim - tionatæ pentru cæ e asumatæ ca fiind naturalæ. Prietenii mei italieni care lucreazæ na sau de a særi de la un mijloc de comunicare la altul creînd un stoc permanent fleau cæ deøi Gregg a remarcat slæbiciunea noastræ, el a omis cæ existau valori im - cu Indymedia mi-au arætat un film video despre demonstrafliile antiglobalizare de de mutanfli øi hibrizi… Aceste forme hibride sînt întotdeauna provizorii. Ceea ce con- portante øi destule øanse în cultura care tocmai se næøtea. Pentru mine, o parte din la Praga la realizarea cæruia au colaborat øi m-au întrebat ce cred despre el. Am spus teazæ sînt legæturile temporare care se pot face. Aici øi acum; nu promisiunea importanfla primelor încercæri de a articula tactical media constæ în încercærile cæ era un bun material de propagandæ, dar ca atare el nu-øi interogheazæ niciodatæ unui miracol tehnologic de negæsit încæ, ci ceea ce putem face imediat cu mijloacele noastre de a vedea conexiuni între aceste douæ culturi ale rezistenflei. propria poziflie. În acest film video pofli vedea o mulflime de militanfli care au venit de comunicare de care dispunem. Aici, în Amsterdam, avem acces la televiziunea „Începînd din 1993, în ceea ce priveøte tactical media, contextul s-a schimbat radi - la Praga din America, Marea Britanie, Olanda, Franfla, Spania, Italia etc.; ocazio nal localæ, la oraøele digitale øi la fortæreflele noilor øi vechilor mijloace de comunicare. cal. Nu numai creøterea accesului la instrumentele puternice de producflie, ci, de pofli primi chiar øi cæcatul leninist osificat al membrilor partidelor comuniste. Ceea În alte locuri s-ar putea sæ existe teatre, demonstraflii stradale, filme experimen- asemenea, înmulflirea noilor posibilitæfli de distribuire a informafliei a dat naøtere ce nu pofli primi însæ este o urmæ de reflecflie despre contextul local ceh – mulfli local- ta le, literaturæ, fotografie. unei culturi în care un numær de oameni mai mare decît oricînd øi-a manifestat Limbajul tactical media nici au denunflat ceea ce au væzut ca o încercare de a înscena o revoluflie fæcutæ de prezenfla pe scena mijloacelor de comunicare în masæ. […] fiæri øi regiuni care au Joanne Richardson (2002) stræini care invocau sloganuri ale unei ideologii pe care cehii înøiøi o considerau aparflinut «Lumii a Treia» continuæ sæ dezvolte propriile lor culturi informatice øi de mult ruginitæ. Confruntarea dintre aceste perspective diferite lipseøte din filmul tac tice, lucrînd înæuntrul øi în afara unei reflele internaflionale de mijloace de comu- video, de vreme ce acesta e fæcut sæ promoveze poziflia anarho-comunistæ a Indy - nicare. […] Au apærut noi forme de conflicte culturale, hibrizi complecøi, con- media, ridicatæ la nivel de adevær universal. În acest sens, filmul era la fel de stra - stituindu-se în parte în afara accelerærii actuale a ciocnirii îndelungate dintre „Al Treilea Ræzboi Mondial va fi un ræzboi de gherilæ al informærii, færæ a mai face tegic øi de dogmatic ca mass-media dominante; doar conflinutul mesajului sæu era culturile tradiflionale øi procesele modernizærii. Dar acestui conflict i s-a adæugat deosebire între militari øi civili“ – motoul Bandei Tactical Media, împrumutat de la diferit. un grad de complexitate în plus: o datæ cu miøcærile de masæ ale migrafliilor eco- Marshall McLuhan De Certeau a fost un fiu al timpului sæu, fiind un ex-iezuit el era mai timid øi mai nomice forflate s-a creat o diasporæ globalæ interconectatæ, scindatæ de un simfl al bine crescut decît cei de o teapæ cu el, dar se juca cu aceleaøi jucærii conceptuale. exilului, de umilire øi de furie. Aceste noi configuræri au adus un simfl reînnoit al Viitorul e constituit dintr-o serie de paøi mærunfli pæræsind ræmæøiflele trecutului; La vremea sa, tactica era o idee importantæ prin care s-a reuøit definirea unei mo - urgenflei în practica tactical media (sau au fæcut ca absenfla lor localæ sæ fie øi mai cîteodatæ actorii sæi merg înainte, orbi faflæ de istoria care se întîmplæ în spatele dalitæfli de a subverti spectacolul informærii, o modalitate care voia sæ evite folosirea Douæ culturi ale rezistenflei dureros resimflitæ). lor; altæ datæ, ei merg în urmæ, væzînd doar destinul neîmplinit al timpului pierdut. aceloraøi instrumente (strategii) împotriva adversarului sæu. Tactica recicleazæ David Garcia (2002) Ca organizatori recunoaøtem aceste schimbæri radicale în context prin descen- Promisiunea tactical media pentru viitor – sfîrøitul circului spectacular al mass- ideea situaflionistæ a deturnærii: preluînd imaginile øi cuvintele culturii de masæ øi tralizarea la fel de radicalæ a structurilor de care dispunem. Next 5 Minutes e pe me dia o datæ ce fiecare începe sæ punæ mîna pe tehnologiile de comunicare ief- punîndu-le sæ facæ un ocol neaøteptat, folosindu-le într-un mod care nu era in ten - cale sæ se transforme într-o serie de laboratoare locale interconectate în vederea tine tip „fæ-o singur“, care au fost fæcute posibile de noile forme de producflie øi flionat de autorii lor, aøezîndu-le în combinaflii surprinzætoare, juxtapuneri eretice. cercetærii øi gîndirii orientate spre acfliune øi, simultan, într-o serie de seminarii pen- de distribuire a informafliei – a fost inspiratæ de distincflia operatæ de Michel de Letriøtii au ræpit un preot øi, îmbræcafli în roba lui, au flinut o predicæ la Notre Dame Next 5 minutes [Urmætoarele cinci minute] îøi are originile într-o reflea de acfliune tru prezentarea publicæ a ideilor noastre, pentru dezbateri øi discuflii. Fiecare din- Certeau în 1974 între „tactic“ øi „strategic“. Strategiile, care aparflin statelor, pu - despre moartea lui Dumnezeu; Internaflionala Situaflionistæ a modificat coloanele care s-a constituit în jurul „The Seropozitive Ball“ [Balul seropozitivilor], un eveni- tre aceste laboratoare, gæzduite de oraøe øi continente diferite, este, la rîndul terii economice øi raflionalitæflii øtiinflifice, sînt constituite în jurul unui simfl clar al sonore ale unor filme cu carate sau porno pentru a ilustra lupta împotriva birocrafliei; ment legat de SIDA, care a fost flinut în Paradiso din Amsterdam în 1990. Balul øi-a sæu, dedicat unei anumite teme care este strîns legatæ de interesele øi problemele graniflelor, al unei separæri între un loc propriu al eului øi un afaræ definit ca duø- chiar øi muncitorii revoltafli din Mai ’68 au furat imaginea lui James Bond cu un pis- propus sæ creeze o alternativæ la fatalismul în relaflia cu persoanele contaminate organizatorilor locali, dar conectatæ la o cercetare în curs asiguratæ de un grup inter- man. Tacticile se insinueazæ în spafliul celuilalt færæ a avea privilegiul separærii; tol pentru un afiø care îi anunfla ca noile fantome ce bîntuie lumea. Aceste discur- cu SIDA ce domina la acea vreme în Olanda. Deøi oferea spafliu tuturor artelor, cea naflional de consilieri. TML-urile [Tactical Media Labs – Laboratoare de tactical media] ele nu sînt asalturi frontale îndreptate împotriva unei puteri din afaræ, ci expedi- suri nu erau nici artistice, nici politice; forfla lor de dezbinare stætea în faptul cæ nu mai izbitoare a fost coliziunea dintre douæ culturi distincte ale rezistenflei. Pe de creeazæ o interfaflæ nemijlocitæ între reflelele de comunicare artistice øi activiste inter- en te, infiltræri temporare din interior prin acfliuni ca furtul, prædarea, înøelæciunea utilizau limbajul familiar, direct al politicii. Umorul øi lipsa de directefle erau mæsura o parte exista un grup de activiøti din New York, constituit cu precædere din mem- naflionale, precum øi între adepflii locali øi inifliativele lor. øi intimidarea ironicæ. Dar pentru de Certeau, distincflia se focaliza aproape în succesului lor; pericolul ce pîndea în aceastæ stare de lucruri era cæ noile moda -

62 63 tactical media / balkon nr. 12, 2002

litæfli de a acfliona, hoflia øi infiltrarea, dacæ erau aplicate øi în spafliile publice, ori ginalæ, pe care o parodiazæ. Indymedia nu poate exista færæ capitalul global ale nume de domenii pe Internet – a împiedicat 0100101110101101.ORG sæ-øi reîn- inclusiv în lumea mijloacelor de comunicare în masæ, puteau fi folosite, în ultimæ cærui abuzuri le înregistreazæ sau færæ mass-media dominante ale cæror falsificæri Acum eøti în computerul meu! noiascæ contractul pentru „vaticano.org“. Network Solutions a refuzat toate încer- Interviu cu 0100101110101101.ORG instanflæ, pentru a furniza acelaøi tip de propagandæ brutæ øi inflexibilæ ca specta- le denunflæ. Curentul dominant are, de asemenea, nevoie de întruparea unei opoz- cærile noastre de a plæti pentru acest nume de domeniu, iar dupæ ce contractul a (Italia/Spania) de Jaka Zeleznikar (2001) colul media. Ca practicæ, deturnarea reflecta contradicflia dintre recunoaøterea iflii faflæ de valorile universale ale democrafliei, ale umanitarismului luminat øi ale drep- ex pirat l-au vîndut imediat unei asociaflii catolice din Roma. faptului cæ a lupta pe acelaøi teren cu adversarul era tentant, dar reprezenta, ine- tului la consum neîngrædit. Iar dupæ præbuøirea alteritæflii pe care o reprezenta Cea mai mare farsæ mediaticæ a fost, probabil, inventarea lui Darko Maver – artis- vi tabil, o capcanæ, øi dorinfla de a ocupa, sub un alt nume, turnurile puterii. Aceastæ „Euro pa de Est“, imaginea teroristului serveøte acum perfect rolului de fantasmæ tul sîrb creat de mass-media, cu lucræri øocante, explicit violente, care, aøa cum s-a contradicflie s-a cristalizat în metafora deturnærii, care era folositæ în mod obiø nuit a mass-media, un revers faflæ de care îøi poate defini valorile. aflat la Bienala de la Veneflia, nu existæ. Sæ fie vorba de un virus ce atacæ sistemul pentru a descrie deturnarea avioanelor. Aceastæ reflecflie a luat naøtere datoritæ participærii mele ca organizator la cel de 0100101110101101.ORG a inventat viafla øi opera unui artist sîrb imaginar, a creat mass-media øi pe acela al artei? Internaflionala Situaflionistæ specula aceastæ conotaflie, anunflînd acfliuni de deturn- al 4-lea Festival Next 5 Minutes; ea este o încercare de a gîndi tematica acestei man- un sit Internet contrafæcut al Vaticanului øi a fæcut, împotriva drepturilor de autor, „Cazul Darko Maver“ nu este o farsæ mediaticæ, de fapt el n-a fost inventat pentru are proprii – a filmelor, a politicii, a dorinflelor cotidiene. Teroristul ca echivalent i festæri – propunînd o investigare a sensului tactical media în lumina lui 11 septembrie o copie fidelæ a sitului unui muzeu privat de artæ-Internet. Munca voastræ a face glume pe seama mass-media. Cîfliva jurnaliøti øi cîteva reviste au luat parte simbolic al subvertirii puterii n-a fost niciodatæ prea departe de fundalul lor ideat- – øi structura organizaflionalæ nouæ ce va transforma festivalul într-o serie de eve- interogheazæ nu doar relaflia dintre copie øi original, ci øi transparenfla informafli- în mod activ la inventarea sa. Faptul cæ mass-media mint nu e o mare descoperire, ic. Iar terorismul estetic, ca o linie aproape dreaptæ ce trece prin præpastia istoriei, ni mente dispersate, dar aflate în conexiune, focalizînd fiecare pe diverse chestiuni ilor încærcate pe Internet. De ce afli ales o asemenea manieræ de a væ prezenta pub- toatæ lumea øtie asta. Darko Maver demonstreazæ cæ arta e doar o convenflie. continuæ sæ fie invocat ca un titlu onorabil. Etoy îøi popularizeazæ acfliunile ca locale. Aøa cum admite David Garcia, ideea tactical media a crescut din contextul licului? Pen tru ca un artist sæ fie considerat ca atare øi pentru ca, prin urmare, produsele „tero rism digital“; într-un interviu, Mark Dery a numit CAE [Critical Art Ensemble par ticular al Amsterdamului (sau, într-un sens mai larg, din contextul liberal-de - Faptul cæ 0100101110101101.ORG este un grup n-a fost hotærît de 0100101110101101.ORG, sale sæ fie acceptate ca „opere de artæ“ e de ajuns ca un anumit numær de oameni – Grupul de Artæ Criticæ] o „celulæ terorist-filosoficæ“ øi îl compara cu Brigæzile Roøii; mo crat al flærilor capitalismului avansat); e læudabil cæ N5M4 încearcæ sæ-øi de pæ - ci de „tine“. 0100101110101101.ORG ar putea fi o singuræ persoanæ, cîteva sau chiar sæ fie convinøi de vandabilitatea ideilor sale, vandabilitate care este mult mai im - RTMark este adesea felicitat pentru sintagma de „terorism media“. Acum, putem øeas cæ originile øi încorporeazæ inifliative care înainte au fost læsate în afara a multe. Este cu totul irelevant cîfli øi cine lucreazæ sub numele de 0100101110101101.ORG. portantæ decît calitatea lucrærilor însele. Convingînd cunoscætorii sau experflii care deplînge cæ o metaforæ nefericitæ este aplicatæ unor practici care sînt extrem de di - ceea ce pærea sæ fie o idee în primul rînd „occidentalæ“ a tactical media. Echipa orga- 0100101110101101.ORG nu are nimic de-a face cu individualitatea artisticæ, identi- joacæ un rol important în sistemul artei – jurnaliøti, critici, curatori – e relativ sim- fe rite – dar în ce sens este aceastæ afinitate doar o chestiune a metaforei? Terorismul nizatorilor N5M4 include tacticieni media cum ar fi CAE, membri ai reflelei Indy media, ta tea, stilul sau personalitatea. plu sæ dovedeøti cæ cineva este artist øi sæ-i întemeiezi succesul. este un mod în care cei slabi, lipsifli de putere în numær øi în influenflæ politicæ, pot centre media din flærile postsocialiste care asiguræ suportul infrastruc tural, acce- În primele lucræri ale voastre afli fost interesafli de multiplicarea informafliei øi de 0100101110101101.ORG a revelat mecanismele ce flin laolaltæ arta contemporanæ, încerca sæ-i foloseascæ pe cei puternici infiltrîndu-se în spafliile puterii lor, în spe - sul øi educarea autorilor locali, precum øi organizaflii europene ce ajutæ grupuri din simulare. Care era programul vostru, cum afli efectuat acest proces al – pentru a tocmai pentru a face cu totul transparent modul în care funcflioneazæ institufliile. ran fla cæ o confiscare temporaræ a unei clædiri-cheie, a unui avion sau a unui politi- Mali, Ghana, Tanzania, Uganda, Zambia, Jamaica øi Bolivia sæ aibæ acces la teh no - o formula de o manieræ simplificatæ – copierii ca gest artistic? Acest fenomen de regulæ e acceptat sau luat de bun, iar oamenii îi subevalueazæ cian ar putea ræsturna echilibrul lucrurilor øi ar putea aduce puterea la masa lo giile de informare (IT). Prin conceptul extins de tactical media se înflelege ceea Sintetizîndu-le, paradigmele artei moderne sînt: noutatea, originalitatea øi auten- efectele dezastruoase. Dacæ 0100101110101101.ORG nu øi-ar fi revendicat farsa, Darko negocierilor. De cînd terorismul a abandonat tradiflia tiranicidului øi a devenit o formæ ce pare sæ fie øi tacticæ, øi strategie, precum øi fenomene care diferæ de ambele în - ticitatea. Internetul a schimbat paradigmele comunicærii, deci øi pe cele ale culturii Maver ar exista în continuare, fæcînd mulfli oameni sæ pælævrægeascæ despre el prin de propagandæ a faptei, el acflioneazæ de fiecare datæ printr-o deturnare a mass- tr-a tît încît ele nu mai sînt forme ale ræzboiului: încercæri de a asigura infrastruc- øi artei. Paradigmele noi implicæ accesibilitate, prolificitate øi multiplicarea infor- expoziflii, documentaflii, cataloage ø.a.m.d. Arta este un fel de alchimie care, în loc me dia. Scrisori cætre presæ, comunicate: 5 minute în conul de luminæ opacæ al mass- tu ra, îmbunætæflirea accesului la informaflie, mijloace de comunicare øi schimb ma fliei. Cultura este manipulare puræ øi autoreproducere, cultura înseamnæ, în sæ schimbe metale în pietre preflioase, face din cæcat aur. Orice poate deveni artæ, me dia. Folosirea teroristæ a deturnærilor media este punctul în care tactica øi pentru oameni care, din rafliuni economice øi politice, nu dispun de astfel de mod esen flial, falsificare. 0100101110101101.ORG nu face decît sæ scoatæ în evidenflæ important e doar sæ øtii regulile jocului øi, de asemenea, trucurile sale. strategia se întîlnesc – chiar dacæ infiltrarea e neaøteptatæ øi nu are nimic de-a face instrumente. Aceste moduri de a acfliona øi de a face schimb nu sînt constituite în acest proces færæ a mai adæuga valoare acfliunii înseøi. 0100101110101101.ORG în Cea mai recentæ lucrare a voastræ, „împærtæøirea vieflii“, este, încæ o datæ, bazatæ cu un atac direct, e vorba totuøi de o infiltrare care øtie cæ existæ o separare între primul rînd pen tru a fi orientate împotriva unui duøman; conflinutul nu este pre- lipsa sa declaratæ de originalitate este, paradoxal, mai autenticæ decît aøa-ziøii cre- în totalitate pe calculator. Vrefli sæ explorafli nivelurile reprezentærii, transparenfla pro pria poziflie øi cea a duømanului, o infiltrare care, în ultimæ instanflæ, oglindeø - determinat prin opo ziflia preconceputæ, ci e læsat sæ fie modelat de cei care îl pro- atori. 0100101110101101.ORG n-a creat niciodatæ nimic. 0100101110101101.ORG nu informafliilor øi transmiterea øi producerea în pærtæøie a operei de artæ. te ordinea politicæ, sistemul juridic øi modul de exprimare al puterii cæreia i se opune. duc. Acum mi se pa re cæ, numind toate aceste practici diverse „tactical media“, existæ face de cît sæ transpunæ pachete de informaflii dintr-un loc într-altul, sæ le determine Life_sharing [împærtæøirea vieflii] este o anagramæ a lui File sharing [împærtæøirea Ierarhia Brigæzilor Roøii, împærflirea pe brigæzi, coloane, filiale naflionale øi comitet riscul de a pier de tocmai diferenflele dintre ele øi de a face ca termenul sæ fie færæ fluxul, sæ le observe modificærile øi eventual sæ profite de pe urma lor. fiøierelor]. [Lucrarea] Împærtæøirea vieflii constæ într-un calculator care îøi împarte executiv era un echivalent al organizærii centralizate a statului; contrainstituflia sens. Aceas tæ pierdere a semnificafliei pare sæ corespundæ, în proporflie inversæ, Interacfliunea ar trebui sæ fie un element crucial în lucrærile de artæ-Internet. Cum discul dur cu lumea întreagæ, fæcînd accesibil întregul sæu conflinut prin interme - justifliei „proletare“ de la Weather Underground [Subteranul Vremii] mima, inver- recentei inflaflii a „tactical media“ ca etichetæ ce sunæ bine pe piafla ideilor. În loc væ raportafli la aceastæ idee a interacfliunii øi care este concepflia voastræ despre arta- diul Internetului. „Întreg“ înseamnæ aici nu doar un dosar sau un fiøier de pe discul sînd-o, obscenitatea legii: „Am gæsit guvernul vinovat øi l-am condamnat la moarte sæ se analizeze concret ce este imanent în diversele forme ale producfliei media øi Internet? dur, ci chiar tot conflinutul: programele, sistemele de operare, interfafla, arhivele, pe stræzi“. Terorismul fundamentalist de astæzi este o oglindæ a societæflii organi- în ideo logiile pe care le ascund øi le pæstreazæ, termenul se subfliazæ în propriile- „Interacfliunea“ aøa cum e înfleleasæ ea de obicei este un miraj, puræ falsitate. Cînd instrumentele de tot felul, proiectele în desfæøurare, cæsuflele de poøtæ electroni - zate în reflea a capitalismului global, lipsit de stat. Militanflii lui Bin Laden, care au i contra dic flii. Tactical media e bunæ, progresistæ, alternativæ etc. Nu e nevoie sæ oamenii ajung pe un sit Internet – fie cæ e de artæ-Internet, fie cæ nu – prin clicurile cæ ø.a.m.d. Din momentul în care am început Împærtæøirea vieflii, orice utilizator de fost educafli în Occident, nu aparflin unei flæri anume; ei se miøcæ pe glob în lung øi fie interogat, adeværul sæu e de la sine înfleles. mouse-ului ei sînt puøi sæ aleagæ între niøte cæi predeterminate de autor(i), ei de - Internet are acces liber la acest calculator, douæzeci øi patru de ore pe zi. Ei pot scor- în lat, din Bosnia la Paris øi New York, folosesc Internetul øi telefoanele celulare Dupæ ce, la începutul anilor ’70, a fæcut cîteva filme de propagandæ maoistæ, extrem cid doar ce sæ vadæ mai întîi: asta nu este interacfliune. Ar fi ca øi cum am susfline moni prin arhivele noastre, cæutînd texte sau fiøiere care îi intereseazæ øi, de ase - øi au acces la reflelele de comunicare chiar øi în peøterile din deøert. de arogante øi de ofensive, Godard se afla în încurcæturæ. Aøa a început sæ facæ filme cæ o expoziflie dintr-un muzeu este interactivæ pentru cæ avem posibilitatea de a me nea, pot sæ vadæ cu ce programe lucræm, sæ urmæreascæ „pe viu“ evoluflia A întreba cum pot fi utilizate în mod tactic mijloacele de comunicare astæzi implicæ care nu aveau nimic de spus. Aici øi aiurea [Ici et ailleurs] – ne-am dus în Palestina ho tærî care va fi prima cameræ pe care o vom vizita sau prima lucrare pe care o vom pro iectelor noastre øi chiar sæ ne citeascæ mesajele private. Simularea, proprietatea cunoaøterea istoriei contradictorii în care s-a næscut aceastæ idee – momentul de acum cîfliva ani, spune Godard pentru a face un film despre revoluflia pe cale sæ se vedea. 0100101110101101.ORG aratæ cæ arta pe Internet chiar poate deveni „inter- intelectualæ, producerea øi transmiterea culturii, dualismul dintre deschis øi închis, crizæ în care forflele sociale au considerat cæ vechile categorii sînt îmbætrînite, iar marx- pro ducæ. Dar cine este aici acest „noi“? De ce ne-am dus acolo, altundeva? Øi de ce ac tivæ“: publicul trebuie sæ o utilizeze la modul interactiv. Trebuie sæ utilizæm iatæ cîteva dintre temele pe care vrea sæ le interogheze acest proiect. is mul a început sæ se dezvæluie ca un sistem falimentar în care capitalismul îøi „aici“ øi „aiurea“ nu se întîlnesc niciodatæ? La ce ne-am gîndit cînd am folosit acest opera de artæ într-un mod neaøteptat, unul pe care autorul nu l-a prevæzut, pen- Cum væ raportafli la dezvoltarea Internetului, la chestiunea securitæflii, la gradele gæsea nu sfîrøitul, ci, din contræ, cea mai înaltæ împlinire. Însæ pe lîngæ ideile noi øi cuvînt ciudat: „revoluflie“? Abia la bætrînefle Godard a învæflat sæ punæ întrebæri, tru a o salva de rutina sa obiønuitæ øi s-o refolosim într-o manieræ diferitæ øi nouæ. privatului pe Internet? cæutarea unui nou limbaj, persistau vechile moduri de organizare care ne aruncæ împleticindu-se ca un stræin într-o limbæ øi o istorie care nu erau ale lui. Aici øi aiurea, Altfel toate paradigmele artei tradiflionale se vor impune din nou. Împærtæøirea vieflii vrea sæ arate în ce mæsuræ poate fi monitorizatæ viafla noastræ. înapoi în teroarea iacobinæ a Revolufliei Franceze øi imaginea miticæ a eroului înar- care a apærut în acelaøi an cu cartea lui de Certeau, nu propune o poziflie stabilæ, Afli cumpærat numele de domeniu vaticano.org øi afli „clonat“ situl oficial al Bisericii? Vrem sæ prezentæm pe pielea noastræ toate formele posibile ale informafliei: nu doar mat, militant. Tactica încerca sæ exprime noul mod în care cel slab putea lupta se îndreaptæ cætre destinaflii necunoscute øi nu ia nimic de bun, nici mæcar propria Au existat diferenfle între copie øi original? prin libera accesare a discului dur, ci øi analizînd tranzacfliile economice, folosirea împotriva pute rii folosind diverse instrumente – dar fæcea asta în vechiul limbaj al sa voce. Într-o epocæ dominatæ de politica mesajului (declaraflii, unele de ræzboi, comu- Un an întreg „vaticano.org“ a fost unul dintre organele (ne)oficiale de informare cærflilor de credit, deplasarea fizicæ øi achizifliile. angajamentului militar. Înaintea lui de Certeau, distincflia dintre tacticæ øi strategie nicate, cereri sub forma noului plan cincinal), el cautæ o politicæ a interogærii. ale Sfîntului Scaun. Un sit imens, din punct de vedere estetic identic cu cel „ade- a fost menfliona tæ de Clausewitz în 1812. Tactica este modul în care se duce fiecare Ideea tactical media este emisarul unei întrebæri în acelaøi timp necesare øi actuale: væ rat“, dar „uøor“ modificat. La deturnarea textelor sfinte au lucrat zeci de persoane luptæ în parte; stra tegia este metoda de a îmbina ciocnirile parfliale pentru a cuceri cum e posibil sæ practici media într-un alt mod, o media care sæ exprime solidari- din întreaga flaræ, persoane care au adæugat paginii principale, care era în italianæ, obiectivul prin cipal al ræzboiului. Tactica este desfæøurarea pærflilor disparate, tatea cu gîndurile umilite øi dorinflele de neînfleles ale acelora care par sæ fie secfliuni noi: în germanæ, spaniolæ øi englezæ. Timp de douæsprezece luni mii de oa - strategia – o viziu ne generalæ a întregului. Aceasta este o distincflie mult diferitæ de osîndifli la tæcere, o media care sæ nu fie oglinda puterii strategice a curentului dom- meni au vizitat „vaticano.org“ øi nimeni nu øi-a dat seama cæ, în conflinut, situl a aceea pe care o tra sa de Certeau între modurile de luptæ; „tactica“ lui de Certeau inant prin cæderea ei în propaganda siguræ pe sine øi identicæ cu sine însæøi, dar fost „re-tuøat“. O mulflime de texte în care puteai gæsi orice: proclamæri „eretice“, se apropie de ceea ce Clausewitz numea „stratagemæ“ – o miøcare indirectæ, con- oarbæ faflæ de istoria ei. Limbajul tactical media închide ideea unui tip diferit de pro- cuvinte inventate, greøeli de neiertat øi cîntece de 883 (o formaflie italianæ de fuzæ care nu înøalæ, dar face ca adversarul sæ comitæ erori de înflelegere. Acest ducflie media în interiorul teoriei ræzboiului, sub forma opozifliei media, fæcutæ sæ teeny-bop) puse laolaltæ perfect într-un context „plauzibil“. De pe acest sit se pu - lucru e analog cu ceea ce Sun Tzu numea o „manevræ de ræzboi“ – un artificiu, o diver- cu ce reascæ un duøman. Dacæ e necesar ca interogarea sæ fie dusæ mai departe øi teau adresa scrisori cætre papæ. Indicaflii ciudate „deturnau“ pelerinii în cele mai siune întreprinsæ de forfle pufline împotriva unui adversar puternic, bine organizat, sæ se facæ experienfle cu mijloacele de comunicare lucrînd în situaflii de crizæ øi de ciu date locuri. Un „jubileu al spiritului liber“. o miøcare neaøtepta tæ care momeøte duømanul, fæcîndu-l sæ greøeascæ øi, even- adversitate, e la fel de important sæ øtii cînd sæ schimbi locul. Cînd ræzboaiele urlæ Cîfli au vizitat acest proiect? Care au fost reacfliile din partea Bisericii øi a vizitato- Teatrul electronic tual, sæ se autodistrugæ. în jurul nostru – ræzboaie care raflionalizeazæ traficul de mærfuri la umbra unor prin- rilor? În cele din urmæ afli început sæ avefli probleme cu numele domeniului… øi spafliul public (fragment) Directæ sau tæinuitæ, ofensivæ sau defensivæ, folosind puterea numærului sau diver- cipii sublime, ræz boaie împotriva terorismului, ræzboaie împotriva drogurilor, Vaticano.org – acces.log [contorul accesærilor]: Interviu cu Ricardo Dominguez, siunea, atît strategia, cît øi tactica aparflin artei ræzboiului øi au aceleaøi obiective: ræzboaie de informa re împotriva informærii – ultimul lucru de care avem nevoie este total cereri: 4 210 542 EDT (SUA) de Coco Fusco (1999) cucerirea puterii armate a duømanului, luarea în posesie a bunurilor øi a celorlalte sæ popularizæm acfliunea noastræ ca prelungire a uneia sau alteia dintre regulile total vizite: 196 236 resurse ale puterii øi cîøtigarea opiniei publice distrugînd credibilitatea duømanu- ræzboirii. Cînd fli se cere sæ-fli asumi o poziflie, pro sau contra, fiind de partea unei Cît timp o lege internaflionalæ împotriva violærii drepturilor de autor pe Internet se lui. Poate cæ acestea sînt îngrædirile unei teorii media bazate pe distincflia dintre tac- armate sau a ce lei lalte, cîteodatæ singurul ræspuns adeværat este de a nu le face læsa încæ aøteptatæ, firma care gestiona situl oficial al Sfîntului Scaun, cu sediul la ti cæ øi strategie – în ultimæ instanflæ, ambele sînt forme de luptæ împotriva unei puteri jocul. Refuzul nu tre buie confundat cu sustragerea, cu pasivitatea silenflioasæ sau Roma, a avut ideea de a cumpæra serverul canadian pe care era „gæzduit“ situl nos- EDT – Electronic Disturbance Theatre [Teatrul Agitafliei Electronice] – a devenit cu - duømane. Tacticile diversiunilor media pot sæ fie diferite de strategiile informærii alter- cu resemnarea plinæ de ræbdare. El reprezintæ mai degrabæ vigilenfla de a contin- tru „vaticano.org“. Ar fi fost suficient sæ dea în judecatæ furnizorul canadian de noscut øi în presa oficialæ prin marca nesupunerii civice electronice: punînd la cale native, independente în aspectele lor formale, avînd însæ în comun autodefinirea lor ua sæ gîndeøti, dincolo de evidenfle, la o a treia, a patra, a cincea posibilitate de a Internet al 0100101110101101.ORG, dar, dintr-un motiv sau altul, se pare cæ n-a func - sit-in-uri în virtual ca forme de teatru. Cum a început EDT? prin gestul opozifliei. O paginæ Internet falsæ a lui G.W. Bush nu poate exista færæ una ræspunde sensului apo caliptic sau utopic al mijloacelor de comunicare. flionat. Cînd a expirat primul an de contract, Network Solutions – firma care vindea Am sæ ræspund printr-o poveste de Subcomandante Marcos de la ELZN [Armata Zapa -

64 65 tactical media / balkon nr. 12, 2002

næscut în timpul Celui de Al Doilea Ræzboi Intergalactic, se joacæ cu o maøinuflæ færæ iasæ la luminæ pentru a angaja o dezbatere despre cum a fost eviscera tæ viafla pu - pe militari. În adîncul lor ei sînt moderniøti; vor secrete, vor mesaje codate, vor cib- doar cæ transpusæ în cadrul tehnologiei de televiziune: televiziunea ar putea rofli øi færæ caroserie. De fapt, mi se pare cæ obiectul cu care se joacæ Pedrito este blicæ de cætre puterea politicæ. Putefli sæ ne vorbifli despre cum afli transpus, prin er teroriøti øi vor ciberdelicte. Ceea ce le dæm noi în schimb sînt acfliuni de artæ-Internet deveni ceva la îndemîna oricui. o bucatæ de lemn pe care ei îl numesc „plutæ“, dar el mi-a spus foarte hotærît cæ EDT, aceastæ practicæ în domeniul virtualului? care permit sæ se vadæ cine sînt adeværaflii ciberteroriøti. A te infiltra într-un mijloc de comunicare în masæ cum e televiziunea a însemnat pen- este o maøinuflæ øi cæ se duce la Margaritas sæ-øi ridice pasagerii. Este o dimineaflæ Am fæcut-o printr-un gest simplu. Spafliul public al culturii electronice, aøa cum existæ Cînd teoretizafli EDT, menflionafli adesea legæturi cu conceptele antice greceøti de tru noi a introduce semnificaflii noi în curentul dominant; nu adeværuri eterne sau cenuøie øi friguroasæ de ianuarie øi noi sîntem în trecere prin acest sat care este el acum, trece prin programe de cæutare, cum ar fi Netscape sau Internet Explorer. agora øi demos. Cum vedefli acfliunea în virtual în lumina acestor genealogii? „informaflii adeværate“, ci seminfle ale luciditæflii. Am vrut sæ demascæm mistificarea în pragul de a-øi alege delegaflii (un bærbat øi o femeie) pentru Adunarea din mar- EDT vede în programul de cæutare baza publicæ a comunitæflii virtuale. El este spa- În civilizaflia occidentalæ, ideea unei republici virtuale poate fi urmæritæ pînæ la Platon realitæflii de cætre mijloacele de comunicare în masæ epuizînd forma emisiunilor coti- tie. Oraøul se aflæ în mijlocul unei întruniri cînd un avion-comandor, vopsit în al- fliul în care comunitæflile se adunæ fie pentru a træncæni (chat), pentru a schimba infor- øi este legatæ de funcfliile spafliului public. Agora este un concept central în Republica. diene de televiziune, prelungind-o dincolo de limita absurdului. Am creat „zgomot ba stru øi galben, de la Departamentul Aerian al Armatei [Army Rainbow Task Force] maflii, fie pentru a-øi face cunoscute reprezentæri despre îngrijorærile øi interesele Agora era spafliul celor ce au primit dreptul sæ rosteascæ un discurs sau logos, sæ arti - alb“ pentru a fi adæugat fluxului de informaflii media. Efectele efortului nostru de øi un elicopter-pinto al Forflelor Aeriene Mexicane [Mexican Air Force] se lanseazæ lor sau, în cazul comerflului electronic, reprezentæri despre marfa pe care încearcæ culeze politica socialæ ca Lege øi deci sæ contribuie la evoluflia democrafliei ateniene. a ne infiltra în mediile de comunicare n-au putut sæ ne aducæ o prezenflæ proemi- într-un survol la micæ înælflime deasupra comunitæflii adunate. Adunarea nu s-a destræ- sæ øi-o vîndæ. Bineînfleles, cei care vorbeau erau, în mare parte, bærbafli, negustori proprietari de nen tæ øi stabilæ pe micile ecrane, dar au creat un interes pentru mijloacele de comu- mat, în schimb cei care vorbeau mulflimii øi-au ridicat pur øi simplu vocea. Pedrito Ceea ce a fæcut EDT a fost sæ creeze un mic program prin intermediul cæruia, færæ sclavi øi de nave, care reprezentau baza puterii ateniene. Îi putem numi dromos: cei ni ca re în masæ vizuale øi, de atunci, se organizeazæ în întreaga Italie noi grupuri s-a sæturat sæ aibæ deasupra capului avioanele, aøa cæ intræ hotærît în coliba sa sæ ca utilizatorul sæ mai apese pe butonul de reîncærcare, sistemul se reîncærca au - ce aparflin societæflilor vitezei. Viteza øi republica virtualæ sînt primele elemente con- de activiøti video. caute un bæfl. Apoi iese din casæ cu o bucatæ de lemn în mînæ øi zice furios: „Mæ duc to mat la un interval de cîteva secunde; viteza reîncærcærii creøtea în funcflie de nu - stitutive ale democrafliei ateniene – lucrurile nu stau cu mult diferit nici astæzi. Dorinfla noastræ de a ne infiltra în curentul dominant al mijloacelor de comunicare sæ dobor avionul fiindcæ sînt foarte supærat pe el“. Ingeniozitatea copilului mæ face mæ rul oamenilor care accesau situl. Oamenii pot intra pe situl Zapatista Floodnet Agora era în permanenflæ perturbatæ de demos, cei pe care i-am numi astæzi demon- în masæ merge mînæ în mînæ cu nevoia de a crea o reflea de informare pornind de sæ zîmbesc în sinea mea. Avionul trece pe deasupra colibei lui Pedrito, iar acesta [Refleaua de inundare zapatistæ] øi pot alege un alt sit Internet împotriva cæruia sæ stranfli, care veneau în agora øi acflionau. Mai tîrziu, o datæ cu apariflia catolicismu- jos, acordînd oamenilor accesul la tehnologiile comunicaflionale. În ultimii doi ani agitæ bæflul øi îl ridicæ ameninflætor spre avionul de ræzboi. Avionul îøi schimbæ di - lanseze o acfliune de protest, cum ar fi situl preøedintelui mexican Zedillo. Cu cît lui, demos s-a transformat în demon, aceia care reprezentau adîncimile cele mai de am organizat la Roma o serie de ateliere-seminarii pentru a-i învæfla pe bæieflii øi fetele recflia øi pleacæ spre baza sa. Pedrito zice: „Acolo sæ stai!“ øi începe din nou sæ se mai mulfli intrau pe Floodnet, cu atît mai repede chema butonul de reîncærcare infor- jos. Demos nu vorbeau limba raflionalæ a agorei, ei nu aveau acces la ea; în schimb, din zonele suburbane cum sæ foloseascæ aparatele de filmat øi instrumentele de joa ce cu bucata sa de plutæ, pardon, cu maøinufla sa. Marea øi cu mine ne scrutæm mafliile existente pe serverele guvernului, împotriva cærora se îndrepta acfliunea. ei se foloseau de nomos – un poiesis somatic sau un limbaj metaforic ce aræta în spre montaj pentru a-øi face propria televiziune. Acest proiect îl numim „televiziune stra - în tæcere. Trecem încetiøor pe lîngæ bæflul pe care Pedrito l-a pæræsit øi îl ridicæm cu Fiecare persoanæ care se conecta fæcea sæ se mæreascæ viteza øi numærul cererilor invizibil, înspre lacunele din agora. Prin nomos, agora este perturbatæ, procesele ra - dalæ“: o soræ mai micæ în stare sæ ajungæ în locuri unde Marele Frate (big brother) grijæ. Îl cercetæm în detaliu. „E un bæfl“, spun eu. „Este“, zice Marea. Færæ o vorbæ, de informaflie de pe serverul luat în colimator. Printr-un sit-in virtual, EDT a creat flionale ale codurilor sale sînt întrerupte, puterea vitezei e blocatæ. Zapatista Floodnet nu poate pætrunde fiindcæ este prea mare. îl luæm cu noi. Ne græbim cætre Tacho gata de plecare. „Øi asta?“ întreabæ el aræ - o reprezentaflie de masæ a comunitæflii de rezistenflæ. Cînd Floodnet provoacæ re- injecteazæ corpuri ca nomos în agora digitalæ: o masæ criticæ de gesturi ca blocaj. Ceea tînd spre bæflul lui Pedrito pe care l-am luat cu noi. „Tehnologie mayannæ“, ræspunde în cærcæri automate ale sitului, accesul la serverul vizat devine mai dificil sau chiar ce mai adæugæm noi ecuafliei este puterea vitezei, care este acum deturnatæ de de- DECLARAfiIE Marea. Încercînd sæ pæstrez în minte fapta lui Pedrito, plutesc în aer cu bæflul. De o- se blocheazæ. Aceastæ reprezentaflie constituie un bruiaj al sitului, un gest simbolic mos pe calea reflelelor. Deci demos øi dromos creeazæ spafliul în care are loc un tip Realitatea de ordinul ecranului este doar un domeniu, un strat al realitæflii, pret- datæ elicopterul s-a transformat într-un vultur de tinichea færæ folos, iar cerul a devenit nonviolent. Cu cît mai des e atacat situl preøedintelui Zedillo, cu atît mai simflitæ nou de dramaturgie socialæ. În Grecia anticæ, cei care deflineau puterea øi aveau sclavi, in zînd totuøi cæ este singura lume posibilæ, materializatæ cu ajutorul cuvintelor se - auriu øi norii pluteau pe el ca niøte marflipane. este prezenfla noastræ øi cu atît mai puflin funcflional devine situl guvernului, pînæ cei care practicau comerflul erau øi cei care aveau cele mai rapide vase. EDT doteazæ ducætoare ale fetiflelor de plastic. Candida susfline cæ acesta este momentul potrivit Aceastæ tehnologie mayannæ, acest bæfl, este de fapt o metaforæ a acelui ceva pe la a fi cîteodatæ chiar covîrøit de cætre public. Aceastæ perturbare dezvæluie natu- grupurile actuale de demos cu viteza acelor dromos, færæ a cere societæflii comandærii pentru a începe asedierea realitæflii de ordinul ecranului. Ea se miøcæ în interiorul ca re EDT îl ia drept matrice a acfliunilor sale. Bæflul reprezintæ a treia, a patra sau ra a ce înseamnæ spafliu public pe Internet. Floodnet nu distruge direct situl ata- øi controlului dreptul pentru a face acest lucru. Intræm în agora øi ocupæm pistele de reflelei sale precum un roi. Roiul spune: strategia noastræ este de a ne infiltra în cul- a cincea posibilitate în raport cu sensul apocaliptic sau utopic al Internetului. cat, ci întrerupe traficul. Ceva asemænætor se întîmplæ în stradæ, cînd nu pofli sæ mergi mare vitezæ ale informafliei din Republica Virtualæ. fielul nostru este sæ perturbæm tu ra popularæ precum un flesut necrotic, din interior. Despre aceia dintre noi care muncesc în domeniul virtualului se spune de obicei la muncæ sau sæ-fli cumperi un ziar din cauza unei demonstraflii în care mulflimea Republica Virtualæ care s-a obiønuit cu proprietæflile logos-ului, proprietatea propri- „Camerele de supraveghere sînt peste tot în jurul nostru, camerele de supraveg- cæ ascultæ de visul utopic al lumii legate prin cabluri, lume în care nu vor mai fi clase, oamenilor adunafli laolaltæ blocheazæ fluxul traficului rutier. Perturbarea creeazæ etæflii øi a drepturilor de autor, øi sæ bulversæm diversele strategii prin care ele în cearcæ he re sînt peste tot în jurul nostru, camerele de supraveghere sînt peste tot în sexe øi probleme identitare. Acest realism implicæ, de fapt, cunoaøterea pericolu- un simfl al solidaritæflii pe care l-aø numi o „comunitate dramaticæ“ sau una care a sæ îngrædeascæ Internetul. jurul nostru“, Magazzini Criminali (o trupæ de teatru din Bologna) o cînta isteric prin lui pe care îl poartæ gesturile simple cum ar fi, de exemplu, a aduce apæ de la fîn- fost unitæ printr-o baghetæ magicæ. anii ’80 în piesa sa de teatru „Crollo Nervoso“ [cædere nervoasæ]. tînæ sau a cælætori în oraøul urmætor din Chiapas, øi, de asemenea, øtiinfla faptului Cum se face cæ, în cele din urmæ, gesturile realizate cu ajutorul Internetului sfîrøesc Camerele de supravegehere sînt peste tot în jurul nostru, dar în loc sæ urlæm is teric, cæ o poveste sau un gest poetic te poate aøeza mai bine în fafla pericolelor reale pe ecran ca un fel de limbaj abstract al acfliunii artistice? am decis sæ le flinem în mîinile noastre. Candida spune: televiziunea este o armæ. de cît o armæ automatæ M-16 pe care o porfli pe umær. Gesturi precum cel al lui Pedrito Noi nu avem de-a face decît cu programul de cæutare. De fapt, gestul reîncærcærii ATENfiIE! – aproape toate jocurile noastre se fac cu muniflie adeværatæ. ridicîndu-øi bæflul pot fi extrem de simple øi sæ creeze apoi schimbæri profunde în ca atare, ca acfliune artisticæ, nu conteazæ foarte mult. Adeværatul teatru øi adeværatul Candida în italianæ înseamnæ candid ca în Candide de Voltaire, în care personajul structurile societæflilor bazate pe comandæ øi control pe care le reprezintæ programele spafliu al acfliunii artistice apare înainte øi dupæ fapte, conform structurii unei pie - principal consideræ cæ aceasta este cea mai bunæ dintre lumile posibile. Nu asta neoliberalismului, cum ar fi Acordul de Comerfl Liber între Canada, SUA øi Mexic se de teatru în trei acte. În actul întîi se anunflæ ce urmeazæ sæ se întîmple. Actul în cearcæ sæ ne spunæ cultura popularæ de televiziune, în timp ce trupurile noastre (NAFTA). me dian este acfliunea însæøi în desfæøurarea ei. Ultimul act este o adunare laolaltæ sînt pe zi ce trece deposedate? Putefli sæ-mi explicafli pe scurt cum concepefli munca depusæ de EDT ca acfliune artis- într-o dezbatere despre cele ce s-au întîmplat – aici are loc cea mai instructivæ parte Candida este candidæ în nemijlocire; ea are o relaflie nemijlocitæ cu mijloacele de ticæ (performance)? a piesei. O piesæ dramaticæ socialæ printre feluritele comunitæfli – activiøti-Internet, comunicare. În practica însæøi a avut loc o trecere de la televiziunea pentru tofli la Augusto Boal, care a teoretizat øi a practicat ceea ce el numeøte „teatru invizibil“, artiøti-Internet øi hackeri. Siturile comerciale (dot.coms) øi cele ale guvernului au Televiziune electrocasnicæ televiziunea fæcutæ de tofli. susflinea cîndva cæ teatrul clasei de mijloc a fost în stare sæ producæ imagini com- øi ele rolurile lor în aceastæ piesæ de teatru. Candida TV (Italia, 2002) Candida este prima televiziune electrocasnicæ. fiinta ei este de a depæøi diferen - plete ale lumii, pentru cæ exista în cadrul unei oglinzi sociale totalizate a produc - Gestul Floodnet permite sæ se vadæ nemijlocit fluxul social al comandærii øi al con- flele dintre consumator øi producætor: televiziunea poate fi fæcutæ de oricine, n-ai fliei. Celelalte ramuri ale societæflii care voiau sæ creeze un alt tip de reflecflie trolului – comunitæflile însele pot vedea fluxul puterii într-un mod extrem de trans- de cît sæ-fli foloseøti televizorul ca un monitor, camera de filmat ca un ochi, iar apara - puteau produce doar spectacole incomplete care arætau cætre ceva ce se afla din- parent. În timpul ultimului act al fiecærei acfliuni pe care am fæcut-o, vom vedea tul video ca pe un instrument de montaj. colo de existent. Existæ o istorie a teatrului de criticæ socialæ de acest fel: teatrul curgerea nesfîrøitæ a vorbelor sosite de la oamenii de peste tot: o femeie din Candida TV este un nucleu format din 12 persoane, næscut din contopirea unor real- „FÆ-fiI PROPRIA TELEVIZIUNE!“ – îndoieøte-te de autoritatea prefabricatæ, promo - lui Erwin Piscator, care nu fæcea decît sæ citeascæ ziare pe stræzi sau sæ reconstruiascæ Coreea de Sud, un aborigen din Australia. În cele din urmæ e generatæ o piaflæ vir- i tæfli eterogene: cinema underground, creaflie video, petreceri rave, teatru stradal, veazæ descentralizarea informafliei. poveøtile trecætorilor, teatrul epic al lui Bertold Brecht, Living Theater [teatrul viu] tua læ, un context digital în care ne adunæm øi participæm la o confruntare – un encuen- radiouri independente, sisteme de anunfluri electronice underground øi reviste pop Invadæm amvonul de unde se predicæ øiroaie de vitriol ce ajung în casa fiecæruia øi teatro campesino lucrînd cu Cezar Chavez etc. Fiecare dintre aceste grupuri au tro, cum ar spune zapatiøtii – despre natura neoliberalismului în lumea realæ øi în de contraculturæ. Overdose Fiction Festival [Festivalul Ficfliunii (în) Supradozæ], care dintre noi, øtim cæ nimic nu e adeværat øi cæ totul e posibil. Roiul e constituit din creat gesturi care se stræduiau sæ facæ sæ implodeze, în sens literal, realitæflile ciberspafliu. a avut loc trei ani la rînd în clædirea ocupatæ (squat) Forte Prenestino din Roma, a ne poflii bastarzi ai unchilor Dostoievski øi Bill Buroughs. În caruselul mijloacelor stradale de zi cu zi, precum øi modalitæfli dramatice ale reprezentærii øi ale mani- Ce fel de ræspunsuri a primit EDT din partea armatei SUA øi, de asemenea, din partea fost catalizatorul în formarea grupului. Am abandonat ideea de a înregistra, de a de comunicare, cum spunea cîndva Guy Debord, ceea ce se pretinde a fi adeværat festafliei politice directe de un tip nou. Aceste grupuri au arætat posibilitatea unor guvernului mexican? „documenta“ realitatea øi am dezlænfluit crearea prin imaginaflie a unei posibile con- este fals øi numai ceea ce este fals poate apærea drept adeværat. noi forme ale spafliului reprezentærii, care ar putea fi transpuse øi în scena digitalæ, Aceste confruntæri au început în Linz, la Ars Electronica, unde EDT susflinea acfliunea trahalucinaflii în realitatea consensualæ de masæ. „Documentarea“ aspiræ sæ fie o Hai sæ jucæm acest joc! precum øi posibilitatea de a folosi tehnologiile pentru a crea un teatru social sau Swarm [Roi], cel mai mare sit-in virtual pe care l-am fæcut pînæ atunci împotriva re prezentare fidelæ a realitæflii, dar noi credem cæ nu e posibil sæ prezinfli realita - Industria cærflilor, telecomunicaflii, radio, televiziune: Candida este un roi nomad civil în acest spafliu nou. Aceasta este istoria faptelor pe care le continuæ EDT. Ceea sitului Internet al preøedintelui american Zedillo, împotriva Pentagonului øi împotri- tea færæ a o modifica, aøa cæ ne-am apropiat de „ficfliunea realitæflii“ – prezentarea ce avanseazæ precum læcustele sensului. ce mæ intereseazæ sînt practicile care pæræsesc arta reprezentaflionalæ tradiflionalæ va Bursei de la Frankfurt. Departamentul Apærærii a inifliat o contramæsuræ, un mic altor realitæfli posibile, cum ar fi cea a øtiinflifico-fantasticului. Am lansat un îndemn Nici un nume nu va fi modificat pentru a-i proteja pe vinovafli. Tofli sînt vinovafli, futu-i! sau teatrul tradiflional øi, mai ales, acelea care reflectæ o formæ de criticæ øi de program în Java [Javascript Applet], împotriva Zapatista Floodnet. Începînd cu acest de a concepe „poveøti suburbane“ – o øansæ pentru ceilalfli de a depæna poveøti nemulflumire ce vine din partea unei comunitæfli. moment am intrat în contact cu armata, ceea ce ni se pærea foarte ciudat. Armata nemaiauzite, de a crea contrahalucinaflii aflate în afara paradigmelor culturale Aø dori sæ vorbim despre munca dumneavoastræ la EDT raportîndu-ne la o genealo- ne-a invitat sæ vorbim în fafla a 300 de generali øi militari, în fafla oamenilor de la NASA, dominante. gie tipic latin-americanæ. Existæ destule exemple de artæ dramaticæ din anii 1970–’80 precum øi în fafla deputaflilor (congressmen). Am abordat situaflia ca pe o piesæ de În vara lui 1999 am hotærît cæ avem destulæ experienflæ pentru a pune la cale con- care au fost proiectate pentru a avea loc în stradæ, pentru a redobîndi spafliul tea tru. Ne-au întrebat fel øi fel de lucruri. Bineînfleles, voiau sæ afle cine e conducætorul struirea unui nou canal de televiziune, care sæ poatæ ajunge în locuinflele tuturor public în timpul perioadelor politice de extremæ represiune. Mæ gîndesc la naøterea nostru, cît de departe sîntem dispuøi sæ mergem, ce aøteptæm de la ræspîndirea no - øi sæ distrugæ curentul dominant al simulærii. Am fost în eter timp de nouæ sæptæmîni, chileanei avanzada în timpul dictaturii lui Pinochet øi la acfliunile stradale înfæptuite fliunii nou-apærute de hacktivism [cuvînt obflinut prin contragerea lui „hacker“ øi din decembrie 1999 pînæ în februarie 2000, cu o emisiune sæptæmînalæ de o oræ la de mai multe grupæri; la mexicanele Grupos care, în aceeaøi perioadæ, desfæøurau „activism“]. Am fost întrebat dacæ sînt îngrijorat cæ le vorbesc militarilor øi de ce un post local de televiziune din Roma. fiinta noastræ era de a deveni o revoltæ pop. o serie de acfliuni artistice (performances) în spaflii publice øi care constituiau un nu-mi fac probleme cu privire la ce încearcæ ei sæ ne facæ fie cooptîndu-ne, fie adu - Am conceput o emisiune-conteiner obiønuitæ: cu muzicæ (interviuri cu diverøi dj in - ræspuns întîrziat la masacrele din Tlatelolco; øi la lucræri de El Taller de Arte Fron - nînd informaflii despre noi. Unul dintre lucrurile care se pot spune despre noi este dependenfli), øtiri, cinema independent, poezie, fotbal (efectiv pop!). Am îndemnat te rizo [Atelierul de artæ liminalæ]. Într-un anume sens, obiectivul acestei munci a cæ, spre deosebire de hackeri, EDT este foarte transparent. Folosim numele noastre oamenii sæ-øi facæ propria televiziune, sæ ne trimitæ benzile lor înregistrate øi sæ creeze fost sæ atragæ atenflia asupra absenflei vieflii civice, sæ forfleze aceastæ absenflæ sæ adeværate, oamenii øtiu cine sîntem øi ce facem, iar asta îi deruteazæ cu adeværat un canal de televiziune comunitar. Am avut o concepflie inspiratæ de etica hackerilor,

66 67 tactical media / balkon nr. 12, 2002

0100101110101101.ORG, logo Darco Maver, lansat dupæ „moartea“ artistului fictiv

0100101110101101.ORG, copie a sitului ArtTeleportatia cu numele schimbat în Hibrizi ai perioadei eroice

Ricardo Dominguez de la EDT purtînd o mascæ zapatistæ

Candida TV, TV gerillas CUKT, carte de identitate pentru candidatul la preøedinflie Groby

®tmark, Vote-auction.com, sit Internet ilustrînd eficacitatea cumpærærii voturilor chiar de la alegætori

Tacticæ a Polifliei Urbane în Olanda ®tmark deghizafli ca Yes Men, costum (televizor falic) folosit de coordonator pentru a supraveghea muncitorii din cadrul companiei

0100101110101101.ORG, situl Internet al proiectului Vopos

Candida TV, produs la conservæ CUKT, campanie de panouri stradale pentru Victoria Cukt, care apare sub candidatul „oficial“ la preøedinflie

®tmark, afiø

0100101110101101.ORG, avertisment ce apare la intrarea pe sit

0100101110101101.ORG, logo Yahoo deturnat

Candida TV, bebeluøi de plastic

tm 68 ® ark, portret de grup cu identitæflile ascunse Peter Style de la CUKT, manual de sex pentru cyborgs 69 tactical media / balkon nr. 12, 2002

Althamer, Slawek Belina, Barbara Konopka øi Anna Baumgart au încercat sæ Astæzi, a informa înseamnæ întru totul a influenfla în mod eficace un public-flintæ, Peter: Oamenii au pierdut deja aceastæ luptæ. Singura øansæ de a pæstra o conøti- Transgresiuni-TECHNO (fragment) gæseascæ o abordare ceva mai universal(izant)æ a artei. Totuøi, nu sînt siguræ cæ iar mijloacele pentru a atinge acest scop sînt din ce în ce mai sofisticate. Totul este in flæ umanæ singularæ este ca oamenii sæ colaboreze cu creafliile lor, automatele. Interviu cu Jacek Negoda øi Peter Style asta înseamnæ cæ schimbærile vor deveni profunde øi permanente. În ceea ce væ pri - fru mos împachetat øi adaptat contextului pentru a convinge publicul cæ nu e vorba Færæ automate, fiinflele umane n-au nimic sæ ofere, nici lor øi nici mediului în care de la CUKT (Polonia) de Joasia Krysa (2000) veøte, afli plasa activitatea voastræ într-un discurs global sau într-unul mai de gra - de un fals. În orice caz, ceea ce conteazæ cu adeværat nu e persuasiunea ca atare, træ iesc. Dacæ toate serverele øi toate stafliile de emisie ar fi închise, despre ce am bæ local? ci intenfliile sale, scopul de a manipula. Credem cæ lucrul cel mai important este evi - mai vorbi la locul de muncæ? Cît de plictisitoare ar fi viafla populafliei care munceøte! Jacek: Nu sînt sigur cæ artiøtii pe care i-afli menflionat sînt mai puflin departe de eva - tarea influenflei potenflial periculoase a proastei informæri. Acest lucru înseamnæ zionism decît ceilalfli, din Polonia øi nu numai. Orice activitate artisticæ, în mæsura în a cumpæra cu adeværat ce vrem, øi nu ceea ce ni se spune sæ cumpæræm. CUKT [Biroul Central al Culturii Tehnice] s-a înfiinflat în 1995 pentru a împræøtia øi care aceasta înseamnæ sæ expui øi sæ faci parte din lumea artei, este ca atare ruptæ O datæ cu lansarea reflelei mondiale Internet ca nou mijloc de comunicare în 1993, a ræspîndi cultura tehnicæ. CUKT utilizeazæ øtampile proprii, distribuie formulare ofi- de realitate. Ideea pe care se bazeazæ CUKT este de a pæræsi acest model; am vrut sæ el a fost îmbræfliøat curînd de practicienii media. Cum este arta-Internet în Polonia? ciale øi colaboreazæ cu instituflii cum ar fi øcolile, centrele de recreere locale, creæm un dialog cu lumea din afaræ, øi nu o fantezie artisticæ. Am schimbat galeriile Øi unde se aflæ CUKT în acest context? galerii le, muzeele, Ministerul Polonez al Afacerilor Externe øi Ministerul Polonez al pe cluburi techno, muzeele pe birouri electorale øi operele de artæ pe campa nii de infor- Peter: Nu existæ artæ-Internet în Polonia. Cul tu rii. Activitatea voastræ se situeazæ undeva între gesturile radicale ale dadaiøtilor mare. Am fæcut aceastæ trecere prin munca noastræ, dar existæ øi alte instituflii care Jacek: Chiar dacæ protestez categoric împotriva înregimentærii într-un cliøeu artis- øi demonstrafliile marxiste. Conceptul însuøi de „culturæ tehnicæ“ [technical culture] au fost în mod vizibil modificate dupæ ce ne-au întîlnit. Luafli, de exemplu, cea mai recen- tic, în ceea ce priveøte acfliunile pe Internet, oferta noastræ este singura disponi- pare sæ fie o formulæ plinæ de forflæ care sæ acordeze între ele tactici atît de diverse. tæ campanie a Victoriei CUKT. În urma acesteia nimic nu va mai fi la fel. bi læ în Polonia. Cum afli defini ceea ce facefli? Peter: Nu ne consideræm ca aparflinînd acestei scene artistice. Sîntem în afara ei Societatea polonezæ nu pare sæ conøtientizeze puterea pe care o au tehnologiile Peter: „Dans îndræcit în noapte. Arætæri subconøtiente neautorizate. Ræpeøte pe cine- øi nu vrem sæ facem parte din ea; existæm într-o cu totul altæ dimensiune. de ultimæ oræ, nici în contextul social, nici în acela cultural. Ce fel de provocæri lan - Arta confuziei (fragment) va øi fæ-l fericit. Sæ n-o faci pentru ceilalfli artiøti, ci pentru oameni care nu-øi dau „Declaraflia“ voastræ cheamæ la discreflie øi la controlarea informafliei care, altfel, ar putea seazæ mijlocul de comunicare „Internet“ climatului politic øi social instabil al Polo - Interviu cu Frank Guerrero, ®™ark (SUA), sea ma cæ ceea ce ai fæcut e artæ. Evitæ categoriile artistice recognoscibile. Pæræseøte fi fatalæ. Pe de altæ parte, vorbifli de cultura tehnicæ øi ca de o culturæ de masæ. Problema niei de astæzi øi ce înseamnæ asta pentru activitatea voastræ ca grup? de Sylvie Myerson øi Vidyut Jain (2002) numele false. Devino legendar“ (Hakim Bey). deflinerii controlului øi a accesului la informaflie devine o problemæ de putere. Jacek: Internetul este un instrument remarcabil, care ar putea permite cetæflenilor Jacek: Din pæcate, cultura tehnicæ este în întregime disfuncflionalæ, cel puflin ca for- Peter: Informaflia ne dæ cunoaøtere, iar cunoaøterea ne dæ putere. sæ urmæreascæ øi sæ influenfleze astfel procesul de luare a deciziilor de cætre gu vern. mulæ artisticæ øi culturalæ. Potrivit unui principiu fundamental al sæu, CUKT nu creeazæ Jacek: Sîntem împotriva segregærii informaflionale, dar, totodatæ, credem cæ infor- Poate cæ Polonia ar trebui sæ lanseze niøte inifliative legislative în acest sens, la în- nimic, el nu face decît sæ sporeascæ luciditatea oamenilor. Principalul scop al ma flia necontrolatæ poate fi fatalæ. Pentru dumneavoastræ aceastæ afirmaflie poate ceput la nivel local, iar mai apoi la nivel naflional øi european. De asemenea, ar fi Sabotori ai corporafliilor, ®™ark opereazæ undeva în zona cenuøie dintre militan- activitæflii noastre este sæ atragem atenflia oamenilor asupra culturii tehnice, iar asta pærea paradoxalæ, dar de fapt ea este profund raflionalæ. Sîntem pentru egalitate po sibil sæ se influenfleze astfel øi procesul public de luare a deciziilor prin Internet tism øi arta performance. Uitîndu-ne pe situl vostru (www.rtmark.com), se pare cæ înseamnæ mai mult decît artæ. E un fenomen ce cuprinde toate discipli nele: artæ, în accesul la informaflie, dar vrem totodatæ sæ accentuæm importanfla faptului de (e.g., o analizæ rapidæ a opiniei publice). Mai devreme sau mai tîrziu oamenii îøi vor existæ o anumitæ dozæ de ambiguitate în privinfla faptului dacæ proiectele voastre tehnologie, mass-media, medicinæ, antropologie etc. a øti la ce ar putea fi folositæ øi la ce trebuie folositæ informaflia. Informaflia înseam- da seama cæ vremea politicienilor a trecut. Cînd acest lucru se va întîmpla, va lua individuale ar trebui privite ca farse sau ca acte cu adeværat serioase de sabotaj. CUKT nu flinteøte nici la reprezentare øi nici la interpretare; el este inevitabil provo- næ cu noaøtere, iar cunoaøterea înseamnæ putere. Øtim cu toflii, din istoria noastræ naø tere o democraflie electronicæ. Astæzi, cunoøtinflele despre Internet ale oame- Multe dintre proiectele noastre sînt pline de umor, folosit ca mijloc de a cædea sub cator øi adesea subversiv. Care este strategia principalæ a CUKT? recentæ, la ce poate duce abuzul de putere øi de tehnologie. De aceea, în lumina ni lor sînt departe de a fi avansate, pentru cæ ei au doar o idee foarte limitatæ radarul acceptærii sociale. Însæ, numai pentru cæ multe dintre proiecte sînt nostime Peter: Acflionæm ca diplomafli voluntari la un nivel metanaflional, în afara structurii tehnologiilor comunicaflionale aflate într-o dezvoltare acceleratæ, încercæm sæ cre - despre cum îl pot utiliza cel mai bine pentru ei înøiøi. nu înseamnæ cæ misiunea ®™ark nu este serioasæ. ®™ark este o maøinærie se - politice represive a directivelor venite de la centru øi a planificærii pe termen lung, æm o conøtientizare a modului în care ar trebui utilizat, ecologic øi mai uøor, flu - Oare sæ fie vorba doar de o reflexie a situafliei economice actuale, însemnînd cæ artiøtii ri oasæ care îøi propune, printr-o combinaflie de acfliune efectivæ øi teatru, sæ criti - liberi de supuøenie politicæ øi de responsabilitate socialæ. În acelaøi timp, avem idei xul de informaflie. Ne stræduim pentru un acces la informaflie egal pentru tofli, larg polonezi au un acces foarte limitat la aceste instrumente, sau acest lucru se întîm- ce øi, speræm, sæ submineze rolul pe care îl au corporafliile în înlocuirea proceselor practice despre cum ar trebui sæ funcflioneze flara în ceea ce priveøte educaflia, øoma- øi nelimitat. E destul de interesant cæ alfli doi candidafli la preøedinflie (Kwasniewski plæ mai degrabæ pentru cæ Internetul este încæ de ordinul noutæflii, ceva în care artiøtii sociale democratice. Deci ®™ark este o modalitate de a ataca sistemul din inte- jul, puterea politicæ øi tehnologia. Primul însemn al CUKT.a fost conceput în 1995 øi Olechowski) au început de curînd sæ susflinæ, øi ei, accesul pe scaræ largæ la Internet. nu se simt în largul lor? rior, utilizînd, în primul rînd, mijloace dramatice øi pedagogice. øi, împreunæ cu øtampilele noastre oficiale øi o propunere, a fost prezentat auto - Popularitatea unor asemenea idei e confirmatæ dacæ luæm în calcul cæ unul dintre Peter: Aø vrea sæ accentuez din nou cæ noi nu facem artæ. Folosim scena artei, galeri- Unul dintre proiectele voastre a stîrnit mare vîlvæ în timpul alegerilor prezidenfliale ri tæflilor oraøului Gdansk. Primul sediu al CUKT, pe atunci neoficial, Fortul Napo leon candidaflii menflionafli mai sus a cîøtigat alegerile, iar celælalt s-a clasat pe locul al i le øi muzeele sale, la fel cum am folosi stræzile, cluburile, øcolile sau trenurile. Dar, din SUA din anul trecut. Voteauction.com [licitaflia voturilor] a fost descris ca un din Gdansk, a devenit în doi ani sediul nostru oficial. De aici am demarat ac fliuni doi lea. Din pæcate, nici unul dintre ei n-a fost atît de radical încît sæ propunæ fo losirea pe baza a ceea ce am observat, putem spune cæ resursele tehnologice sînt într-ade- proiect „credincios combinafliei dintre principiile americane ale democrafliei øi precum campania pentru primele alegeri prezidenfliale øi o serie de activitæfli edu - Internetului ca nouæ strategie de punere în practicæ a puterii politice øi, în cele din vær limitate în Polonia. Acest lucru se poate vedea cel mai bine în galerii øi birouri, capitalism prin acordarea directæ a marilor sume de bani rulate de campaniile pre - caflionale øi de cercetare. Anul 1999 ne-a adus un alt însemn, noi cærfli de iden titate urmæ, de a conduce flara. Am ales înlocuirea politicii tradiflionale cu Programul Elec- unde, din cînd în cînd, mai putem vedea chiar maøini de scris mecanice. Dar desi - zidenfliale oamenilor care voteazæ. Asiguræm un forum pentru finanflatorii cam - øi noi cærfli de credit CUKT, care au fost concepute dupæ standardele europene. 1999 toral Cetæflenesc [Electoral Citizen Software] øi pentru substituirea democrafliei noas- gur existæ o mulflime de tineri care utilizeazæ zi de zi noile tehnologii. paniilor øi alegætori, unde ei sæ se întîlneascæ într-un liber-schimb de piaflæ“. a fost, de asemenea, anul în care am pregætit campania prezidenflialæ a Victoriei tre parlamentare cu una electronicæ. Credem cæ ar fi o ocazie excelentæ pentru tofli Jacek: Multe dintre aceste probleme au apærut dupæ 1989 [anul introducerii legii Voteauction.com a fost închis de Network Solutions færæ nici un fel de înøtiinflare CUKT. Am pus bazele acestei campanii încæ înainte cu cinci ani, pentru cæ acfliunile cetæflenii sæ aibæ o influenflæ asupra modului în care e condusæ flara, nu doar o datæ marfliale]. În vremea aceea, Polonia a fost deja ræmasæ în urmæ cu tehnologia, dar prealabilæ dupæ ce Consiliul Alegerilor din Chicago a dat în judecatæ domeniul pen- noastre vizau numeroasa populaflie de „cyborgs“ polonezi. Acum cæ noua gener- la patru ani, ci 24 de ore din 24. În opinia noastræ, fiecare ar trebui sæ se conecteze mass-media elitiste au sporit retardul ei. Aceastæ elitæ-media se distinge printr-o tru fraudæ electoralæ. În ce mæsuræ afli vrut ca asta sæ fie o parodie? Se pare cæ niøte aflie a crescut, le atragem atenflia asupra posibilitæflii unei schimbæri dramatice în la Internet øi sæ voteze în legæturæ cu chestiuni care sînt importante pentru el/ea credinflæ modernistæ în autoritate, fie cæ vorbim de autoritatea culturii clasei munci- oameni cu bun-simfl au luat-o în serios, (væzînd în propunerea de a cumpæra voturi mo dul în care este condusæ Polonia. Sæ dæm puterea Victoriei CUKT! Programele cel puflin o datæ pe zi. toare, fie cæ ne gîndim la autoritatea retoricii naflionalist-conservatoare. Ea are, de direct de la alegætori) o adeværatæ subvertire a procesului electoral. de calculator par sæ fie singura strategie eficace pentru a conduce o flaræ în care Acum cæ alegerile s-au terminat cu un ex-comunist (cum le place sæ-øi zicæ astæzi? asemenea, o puternicæ aversiune faflæ de tehnologiile de comunicare inovatoare Multe satire celebre au fost luate în serios de o parte din public. Chiar lucruri pre- fie cæ sînt prea multe opinii deosebite, fie cæ ele nu existæ deloc. Proce sul de luare Noua Stîngæ?) care a cîøtigat øi a devenit actualul preøedinte (Alexander în general, pentru cæ percepe tehnologiile comunicaflionale ca mijloace posibile pen- cum „Propunerea modestæ“ [Modest Proposal] a lui Swift, în pofida faptului cæ erau a de ciziilor trebuie læsat în seama logicii calculatorului. Kwasniewski), ce se va întîmpla cu Victoria? tru a crea anarhie socialæ. În timpul campaniei noastre electorale, am fost întîmp- cu totul incredibile, au fæcut oamenii cu adeværat furioøi cînd au auzit cæ li se pro - Jacek: Strategia noastræ ar putea fi comparatæ cu aceea a oricærui birou sau a oricærei Peter: Singura speranflæ care ne-a ræmas este loteria cærflilor verzi. Dacæ acest lu- i nafli cu multæ antipatie din partea mass-media, în special a acelora situate la pune sæ mænînce sugari… Dar poate cæ lecflia care se trage de aici este cæ o sug- instituflii obiønuite, în mæsura în care aceasta constæ în completarea de formulare cru nu se întîmplæ, Victoria va fi aruncatæ în aer într-o limuzinæ albæ, cu clipul ex - dreapta politicæ, iar asta în pofida vederilor lor aøa-zis „progresiste“. Din acest motiv es tie atît de insultætoare precum aceea de a folosi sugarii pe post de hranæ nu e øi producerea de documente. Numai ponderea øi diversitatea activitæflii noastre este plo ziei rulînd la emisiunile de øtiri din urmætorii 5 ani, pînæ la alegerile prezidenfliale. ne stræduim sæ înfiinflæm Ministerul Culturii Tehnice; vrem sæ ajutæm Polonia sæ dev- chiar atît de insultætoare, fiind date relaflia dintre guvernul britanic øi cel irlandez poate diferitæ. Fiecare pas pe care îl facem este precedat de o corespondenflæ cu Iar apoi, spre surpriza tuturor, vom dezvælui cæ Victoria a supraviefluit de fapt ac - i næ „tigrul“ european al culturii tehnice. Uøoare schimbæri se pot remarca deja øi de exemplu øi contextul foametei cartofilor. Iar în cazul Voteauction, nu e chiar atît instituflii asemænætoare nouæ, cum ar fi Ministerul Afacerilor Externe sau Misterul cidentului, la fel ca øi Terminatorul, øi cæ e pregætitæ pentru o nouæ încercare de a cred cæ Victoria CUKT meritæ mæcar sæ se creadæ puflin în ea. de insultætor pentru o companie sæ vîndæ voturi, dat fiind modul în care decurg Culturii øi al Patrimoniului Naflional. Scriem rapoarte. Desfæøuræm, de asemenea, transforma Polonia în tigrul culturii tehnice. Oricum, aceasta este poveste oficia - Declaraflia CUKT vorbeøte despre un climat al eficacitæflii economice în socie tæflile alegerile în SUA de astæzi. Proiectul a fost væzut de milioane de oameni øi a devenit cer cetæri, sau ceva de genul acesta. De exemplu, în 1995–1996 am organizat o serie læ, pentru presæ. Experflii øtiu cæ moartea Victoriei este imposibilæ. moderne unde „oamenii sînt væzufli ca piaflæ“, iar moralitatea devine un „concept un su biect de dezbatere publicæ în întreaga lume. Cred cæ multe dintre poveøtile de teste pentru a identifica cyborgs. Luæm parte în mod activ la viafla socialæ øi politicæ Citind manifestul vostru, am depistat cîteva contradicflii. Pe de o parte, v-ar plæcea demodat“ pentru a fi înlocuitæ de eficienflæ, profit øi progres economic. Aceasta poate de la øtiri au dovedit cu succes cît de coruptæ a devenit aøa-numita democraflie. a flærii noastre, organizînd programe educaflionale (de exemplu, am propus Ziua Artei sæ „demascafli manipularea informærii“, iar pe de alta susflinefli cæ „arta culturii fi væzutæ ca o strategie subversivæ de a provoca o viziune mai criticæ despre starea The Yes Men at WTO [Bærbaflii Da de la Organizaflia Mondialæ de Comerfl] este un ca o nouæ versiune a særbætorii naflionale a Poloniei, asta pe lîngæ o serie de sem- tehnice constæ în manipularea informafliei“. Putefli explica asta? actualæ a societæflii noastre. Se pot interpreta aceste afirmaflii øi ca o criticæ ironi - exemplu de a crea confuzie øi este, cu siguranflæ, unul din cele mai nostime proiecte i na rii pe care le-am susflinut într-o salæ de gimnasticæ la Gdansk øi la primæria din Peter: Nu existæ informaflie care sæ nu fi fost manipulatæ. Procesul ræspîndirii infor- cæ a societæflii poloneze contemporane? ale ®™ark. El este rezumat pe situl ®™ark astfel: „La începutul lui 2000, ®™ark Lubusk). Încæ de la primele alegeri prezidenfliale din Polonia, am propus, de fie ca - mafliei este asemænætor cu distribuirea hranei în societate; ea este produsæ în fa - Peter: Aceastæ declaraflie a fost scrisæ de mai mult de cinci ani; ea este un docu- a cedat Gatt.org – care este confundat adesea cu situl oficial al Organizafliei Mon - re datæ, candidatul nostru la preøedinflie, cum ar fi Groby în 1995 øi mai recent can- brici, apoi e distribuitæ en gros, iar mai tîrziu e vîndutæ en detail în supermagazine. ment oficial care exprimæ imaginea noastræ despre lumea din afaræ. De fapt, ar tre- diale de Comerfl – unui grup de imspostori cunoscufli sub numele de Yes Men“. (În didatul virtual Victoria CUKT. Nici urmæ de provocare sau de rebeliune în toate Fiecare produs poartæ o etichetæ conflinînd informaflii despre perioada în care poa - bui adæugat un paragraf despre umanoizi: o specie ce fline de trecut øi care nu face mai 2000 Centrul Internaflional pentru Studii Juridice din Salzburg, Austria a tri mis acestea; orice am face trebuie înfleles ca un ræspuns serios øi practic la niøte si tuaflii te fi utilizat, despre ingredientele sale, diverse reflete etc. Toate acestea în multe de cît sæ frîneze progresul. Automatele vor fi mult mai eficiente dacæ li se permite o scrisoare cætre Gatt.org invitîndu-l pe Mike Moore, adeværatul director general sociale concrete. limbi øi în multe culori. În spatele produsului finit existæ o întreagæ industrie care sæ-øi rezolve propriile probleme tehnice. al OMC, sæ vorbeascæ despre OMC la o conferinflæ internaflionalæ despre ches tiuni Dintotdeauna a existat ceva menit sæ inducæ în eroare la arta polonezæ, un incred- vrea sæ manipuleze creierele øi stomacurile noastre. Jacek: Declaraflia noastræ vrea cu siguranflæ sæ provoace o dezbatere despre autori- legate de comerfl.) „Yes Men au decis sæ comitæ un lucru moral… øi sæ facæ tot posi- i bil simfl al detaøærii de un discurs cultural mai mult sau mai puflin universal; poate Jacek: fiinînd cont de caracterul de masæ al fluxurilor informaflionale, ar fi aproape tate øi valori, într-un limbaj care sæ poatæ fi înfleles, acum, la sfîrøitul secolului 20. bilul ca sæ ræspundæ invitafliei. La sfîrøitul lui octombrie, un anume Dr. Andreas cæ acest lucru se datoreazæ anumitor circumstanfle politice øi idealurilor artistice imposibil sæ previi manipularea informafliei. Singurul lucru care se poate face este Sus flinefli trecerea puterii de la oameni la automate øi chemafli la o personificare Bichlbauer – suplinitorul pe care øi l-a trimis «Moore» – a vorbit la respectiva con- care au fost promovate aici în ultimele secole, proiectînd un puternic simfl al eva - sæ fim conøtienfli de asta de vreme ce ne aflæm la celælalt capæt al reflelelor de dis- a acestora pentru a forma un fel de parteneriat. Lupta pentru drepturile automa- ferinflæ. Conferinfla sa prezenta ideile øi scopurile ultime ale OMC în termeni zionismului øi fæcînd din suferinfla pentru umanitate un ideal. De curînd, au exis- tri buflie, acolo unde sosesc mærfurile. Astæzi nu mai credem cæ detergentul cu telor este unul dintre scopurile voastre principale. Oare vorbim de lupte de putere cutremurætori de clari – sugerînd, de exemplu, înlocuirea institufliilor democratice tat numeroase încercæri încununate de succes de a sparge acest model al izolærii marca X este mai bun decît cel cu marca Y, pentru cæ înflelegem cæ publicitatea flin- între douæ specii sau despre cum sæ realizæm o relaflie mai creativæ între oameni ineficiente, de exemplu votul, cu soluflii din sectorului privat, cum ar fi vînzarea de culturale; printre alflii, artiøti precum Alicja Zebrowska, Katarzyna Kozyra, Pawel teøte sæ manipuleze opinia noastræ øi cæ trebuie sæ constituim un fel de rezistenflæ øi automate pe calea unui viitor coevoluflionar? voturi cætre cele mai mari corporaflii ce liciteazæ. Nici unul din avocaflii prezenfli la

70 71 tactical media / balkon nr. 12, 2002

conferinflæ n-au fost surprinøi sau înspæimîntafli de propunerile lui Dr. Bichlbauer.“ începutul anilor ’80. La acel moment am intenflionat sæ realizæm un post-pirat FM. radioul, nu era nevoie de o separare în interiorul sæu a emiflætorilor øi a recepto- 0100101110101101.ORG (es) / www.0100101110101101.ORG / [email protected] Grup anonim de artæ-Internet ale cærui lucræri (situl contrafæcut al Vaticanului, copia Hell.com, un muzeu Singurii care pæreau cæ se revoltæ împotriva remarcilor ciudate ale lui Bichlbauer În orice caz, au existat doar cîfliva oameni care ne puteau ajuta sæ construim un emiflæ- rilor. În orice caz, la acea vreme, libertatea era încæ o ideologie politicæ validæ, aøa de artæ-Internet închis øi a Art.Teleportacia, prima galerie de artæ de pe Internet) ridicæ întrebæri despre au fost cîfliva delegafli italieni supærafli de afirmafliile sale privitoare la imposibili- tor potrivit. Aceastæ atitudine negativæ a rezultat mai ales din stigmatul psiholog- cæ emiterea øi receptarea au fost ferm separate pentru a permite contrastul din- relaflia dintre copie øi original øi transparenfla informafliilor. Proiectul lor cel mai recent, life_sharing, oferæ tatea unei fuziuni între KLM øi Alitalia din cauzæ cæ muncitorii italieni sînt, în mod ic ataøat încælcærii legii în timpul Celui de Al Doilea Ræzboi Mondial, cînd autoritæflile tre ceea ce era liber øi ceea ce nu era: emiterea a fost monopolizatæ de posturile acces liber, 24 de ore din 24, la computerul lor. fundamental, leneøi. au interzis ferm utilizarea receptoarelor radio de unde ultrascurte, nemaivorbind de emisie øi au fost creafli artificial „oamenii înlænfluifli (unfree)“ care se numesc Candida TV (it) / candida.kyuzz.org / candiada.kyuzz.org / [email protected] Pe situl ®™ark se pot gæsi, de asemenea, o serie de scrisori øi corespondenfla elec- de emiflætori. Chiar øi acum, existæ încæ sentimentul general cæ ete rul aparfline „ascultætori“. Candida este un grup de 12 oameni ce fac sæ fuzioneze, în producflii de cinema sau video, experienfla cen- guvernului. Oricum, noi eram de altæ pærere, respectiv cæ eterul ar trebui sæ fie o trelor sociale autogestionate øi cunoøterea tehnicæ. Au organizat OFF (Overdose Fiction Festival) la Forte tronicæ isteric-comicæ dintre Dr. Bichlbauer, Professor Campbell (organizatorul Un nou orizont a fost deschis, læsînd în urmæ separarea dintre emitere øi receptare, Prenestino; au avut un program la televiziune timp de 9 sæptæmîni, iar acum lucreazæ în zone suburbane conferinflei), „Mike Moore“ (impostorul) øi asistentul sæu administrativ, Alice Foley. bogæflie publicæ, øi nu sæ fie monopolizat de cætre stat. În timp ce ex perimentam un orizont care a fost suprapus cu forfla mijloacelor de comunicare electronice. În ale Romei, predînd oamenilor tehnologiile video øi de computer. Prin seria de scrisori, memorii øi corespondenfla electronicæ, farsa este dezvæluitæ. s-a întîmplat un lucru interesant: am dat peste Articolul 4 din Codul de regle- epoca sateliflilor media, întrebarea nu mai este dacæ radioul sau televiziunea sînt CUKT (pl) / cukt.art.pl / [email protected] Care era deci ideea? mentare a radiourilor. Era permis sæ emifli færæ licenflæ dacæ intensitatea era foarte „libere“, ci dacæ ele sînt „polimorfe“. Ne aflæm în fafla zorilor în care ne putem imag- Biroul Central al Culturii Tehnice, CUKT a fost înfiinflat în 1995 ca o instituflie metanaflionalæ ce a produs Yes Men folosesc afirmaflia ca sæ-øi exprime ideile. Este o strategie retoricæ neo- slabæ; articolul era menit sæ reglementeze utilizarea microfoanelor færæ fir øi a jucæri- i na un alt fel de radio, aøa cum spune Murry Schafler în „Radical Radio“ [Radioul manifestæri reale în viafla socio-politicæ, contribuind la programe educaflionale, folosind øtampile proprii biønuitæ, aproape un revers al abordærii psihologice. În loc sæ se certe cu adversarii ilor teleghidate. Ideea mea era sæ folosesc acest tip de radio de format mic pen- ra dical]. Schafler criticæ radioul, care „a devenit deøteptætorul civilizafliei occiden - øi parafe oficiale, promovînd un candidat propriu la preøedinflie. CUKT lucreazæ în cluburi techno øi nu se consideræ artiøti. lor, ei asumæ identitatea acestora øi le afirmæ credinflele, chiar cu mai mult entu- tru a emite. În timp ce testam astfel de emiflætoare FM mici, gata-fæcute, tale, preluînd de la clopotul de bisericæ øi de la sirenele fabricilor rolul de cronometru ziasm decît aceøtia. Este o abordare neortodoxæ, dar nu una nouæ sau originalæ. ne-am dat seama cæ unele pot acoperi o arie cu o razæ de un kilometru. social“, øi imagineazæ un nou tip de radio care poate „suna pe ritmuri noi, cum ar Ricardo Dominguez, EDT (us) / bbs.thing.net / bbs.thing.net, www.thing.net/~edom / [email protected] Fost membru al Critical Art Ensemble øi cofondator al Electronic Disturbance Theater (EDT), un grup ce Dacæ ne uitæm prin istorie, cred cæ vom gæsi confuzia printre cele mai importante Cîfliva foøti studenfli øi cu mine am înfiinflat Radio Home Run [Radioul fæcut acasæ] fi biociclurile tuturor vieflilor omeneøti øi ale culturii, bioritmurile întregii naturi“. a dezvoltat tehnologii de sit-in-uri virtuale în solidaritate cu zapatiøtii. Senior editor la The Thing. A colab- aspecte ale comunicærii umane, ea fiind la fel de folositoare øi de predominantæ în 1983. În fiecare zi, de la 8 seara øi pînæ la miezul nopflii, ajungeau în eter dezba - Acest lucru nu înseamnæ cæ ar trebui sæ respingem orice radio care încearcæ sæ trans- o rat la numeroase proiecte internaflionale de artæ-Internet: cu Francesca da Rimini la Dollspace øi cu Diane ca o abordare mai didacticæ. teri în grup sau emisiuni muzicale. Radio Home Run a devenit repede un loc de întîl- mitæ mesaje, radioul cu mesaj. Dar aø vrea sæ meditæm la o altæ posibilitate a ra - Ludin la Aphanisis Project. Adeværul e cæ prin acfliunea de la Salzburg am vrut sæ sporim vizibilitatea strate- nire pentru studenfli, activiøti, artiøti, muncitori, proprietari de magazine mici, dio ului, radioul experimental. (intervievator) Coco Fusco (us) / www.thing.net/~cocofusco giilor OMC În acest sens, Yes Men au oferit un fel de versiune necenzuratæ a po zi - politicieni locali, bærbafli, femei øi bætrînei. Radioul avea o funcflie mai degrabæ cen- Artist øi scriitor interdisciplinar ce træieøte la New York. Autor al English is Broken Here (1995), The Bodies Grupajul Tactical Media a fost tradus de Al. Polgár. That Were Not Ours and Other Writings (2001) øi redactor al Corpus Delicti: Performance Art of the Americas flii lor reale ale OMC … Auditoriul a fost format din experfli juridici care, în fond, n-au tripetæ decît una centrifugæ: ascultætorii au vrut sæ vinæ la postul de emisie. Cu tim- (1999). Conducætor de doctorate la Visual Art Division de la Columbia University’s School of the Arts. avut nimic sæ-i obiecteze lui Andreas Bichlbauer, care spunea cæ OMC.credea sæ pul, am ajuns la concluzia cæ trebuie sæ lucræm într-o arie cu o razæ de un kilometru. scape de toate diferenflele culturale (cum ar fi, de exemplu, siestele) care se pun Tokio este populat dens, aøa cæ a acoperi aceastæ suprafaflæ însemna sæ ajungi la David Garcia (nl) / www.n5m.org / [email protected] Artist vizual, profesor de Design for Digital Cultures øi cofondator al Next 5 Minutes, o serie de confer- în calea comerflului liber sau care propunea modelul Voteauction.com pentru a face cel puflin zece mii de locuitori. De unde rezulta cæ mini-FM-ul putea funcfliona ca infle øi expoziflii internaflionale despre comunicafliile electronice øi cultura politicæ. La ora actualæ pregæteøte alegerile mai profitabile. Aceasta ar trebui sæ sune deøteptarea pentru tofli cei cæro- un radio comunitar. În mæsura în care fiecare comunitate øi individ are gînduri øi cea de a patra ediflie a Next 5 Minutes øi contribuie la Virtual Case Books – focalizæri regionale pe im pactul ra le pasæ de voturile lor… sau pentru orice guvern reprezentativ ce reflectæ intere- sentimente diferite, credeam cæ vor trebui sæ existe diferite tipuri de radio – sute lui 11 septembrie asupra inifliativelor tactical media. sele sociale. de posturi mini-FM într-o arie datæ. Dacæ aveai acelaøi numær de emiflætori øi de recep- Tetsuo Kogawa (jp) / anarchy.k2.tku.ac.jp / [email protected] Atacafli corporafliile øi marile organizaflii internaflionale, apoi sîntefli recenzafli în tori, radioul tæu putea avea funcflii total diferite. A introdus radioul liber în Japonia în anii 1980 øi este bine cunoscut pentru îmbinarea criticii, acfliunii øi a militantismului. Autor a peste 30 de cærfli despre cultura media, film, spafliul urban øi micropoliticæ. Cel Artforum. Sîntefli artiøti, activiøti, anarhiøti sau cîte puflin din fiecare? Væ pasæ de Radioul øi televiziunea convenflionale sînt, în general, neræbdætoare sæ acopere arii mai recent el a combinat estetica-pirat øi cea experimentalæ a miøcærii Mini-FM cu mijloacele de comu- cum sîntefli percepufli? cît mai mari cu putinflæ: de la reflelele naflionale la cele globale. Conform acestor mo- ni care bazate pe Internet. Tot ce afli enumerat. Privim orice ieøire în mass-media ca potenfliale focare de co- dele, comunicarea e consideratæ a fi un mod de transmitere dintr-un loc într-altul (intervievator) Joasia Krysa (uk/pl) www.i-dat.org, caiia-star.net / [email protected] municare øi dialog cu un public mai larg. Dacæ ajungem în reviste de artæ, aøa sæ a informafliei înflelese ca o entitate materialæ. Mass-media au funcflionat (øi func - Consilier de cercetare al programului CAiiA-Star, curator la Institute of Digital Art and Technology, Senior fie. Ne-ar plæcea sæ ne putem exprima øi în reviste economice, magazine sportive flioneazæ) ca un catalizator puternic al industrializærii, caracterizatæ de transportul Lecturer în Interactive Media la University of Plymouth. A colaborat cu WRO Media Center la multiple edi flii a WRO Media Art Biennale. La ora actualæ lucreazæ la Hybrid-Discourse, o serie de evenimente inves- etc. Speræm cæ printr-o extindere continuæ putem contribui la creøterea miøcærii materialelor solide, integrate în grupuri omogene øi o eticæ a muncii industriale. ti gînd relaflia dintre artæ, industrie øi modele ale practicii culturale. împotriva capitalismului global. În orice caz, aøa au arætat Humberto Maturana øi Francisco Varela, o astfel de idee a comunicærii este forflatæ øi distorsionatæ. Comunicarea umanæ este bazatæ nu pe Geert Lovink (au/nl) www.nettime.org, / www.waag.org, / [email protected] A lucrat ca teoretician, producætor, editor øi radio-maker independent. Membru al Adilkno; au apærut douæ transmiterea printr-un cablu, ci pe asocierile structurale. cærfli în traducere englezæ: Cracking the Movement øi The Media Archive. În 1995, a fost co fon dator al În procesul transmiterii, am devenit din ce în ce mai interesafli sæ urmærim un mod mailing-listului Nettime øi coeditor al antologiei Nettime README!. La ora actualæ lucreazæ pe teme legate de a aduna oamenii decît sæ facem informaflia sæ circule. Am aflat cæ o comunitate de „noua Economie“. de un kilometru este chiar prea mare øi cæ existæ unitæfli de culturæ øi de gust indi- (intervievator) Sylvie Myerson & Vidyut Jain, Sandbox (us) / www.sanboxarts.org / [email protected] viduale mai diverse. Microrevoluflia nu poate avea loc decît la acest nivel. Acfliunea Sylvie Myerson este editorul, iar Vidyut Jain directorul artistic al Sandbox Magazine. Revista face parte din Sanbox Open Arts, un ONG ce încurajeazæ experimentarea în artele vizuale, artele spectacolului, muz- de a emite împreunæ a schimbat relafliile noastre într-un mod ce pare a fi diferit de i cæ, video, artæ media øi literaturæ. Fiecare numær al Sandbox se construieøte în jurul unei teme øi apare efectele acfliunilor colective care nu implicæ emitere. În acest context am desluøit însoflit de un performance sau de o instalaflie. treptat înflelesul øi potenflialul mini-FM-urilor. Radioul poate servi ca un vehicul al Joanne Richardson (ro/us) /subsol.c3.hu / [email protected] Radio polimorf co municærii nu pentru emisiunile dedicate tuturor, ci pentru acelea care se adre- Ex-filosof, teoretician media øi organizator liber-profesionist. A organizat mari festivaluri/conferinfle în Croaflia Tetsuo Kogawa (Japonia, 2001) seazæ unui numær mic de oameni. Tehnologia transmiterii radiofonice poate fi pu - cu centrul de net.culture [mama]. Redactor al webzine-ului subsol øi autor de publicaflii despre tactical sæ la dispoziflia indivizilor pentru a-øi controla emisiile øi recepfliile. Mini-FM-ul avea media autonome, artæ-Internet øi activismul-Internet, piafla de software, video experimental... La ora ac - tualæ træieøte la Cluj, România, organizînd un program de educaflie øi producflie media. o funcflie terapeuticæ puternicæ: o persoanæ izolatæ, cæreia radioul îi flinea de urît, se întîmpla sæ ne asculte øi ne vizita la postul mini-FM; o persoanæ timidæ începea ®™ark (us) / www.rtmark.com / [email protected] Corporaflie paralelæ creatæ sæ subverteascæ cultura corporafliilor. Proiectele ®™ ark includ o campanie etoy În pofida eforturilor din 1920 ale futuriøtilor, radioul a fost considerat în întreaga sæ vorbeascæ la microfon; oameni care niciodatæ n-au fost în stare sæ împærtæøeascæ menite sæ distrugæ eToys, cîteva situri parazite ale lui G.W.Bush øi WTO, CD-ul piratat øi remixat sa istorie mai degrabæ un mijloc de comunicare decît o formæ de artæ. Tocmai de idei øi valori gæseau un spafliu de dialog. Am numit acest tip de media „media po - Deconstructing Beck øi fondarea Barbie Liberation Organization pentru a scoate øi a readuce în magazi - aceea e ironic cæ tocmai cînd formele tradiflionale de radio sînt în declin, posibili - li morfe“ sau „polimedia“. Polimedia nu intenflioneazæ sæ lege pur øi simplu unitæfli ne mecanismele de voce din pæpuøile GI Joe øi Barbie. tæflile sale ca artæ ating potenflialul lor cel mai mare. Dacæ, aøa cum sugera mai mici în întreguri mai mari, în schimb ele implicæ redescoperirea tehnologiei elec- (intervievator) Jaka Zeleznikar (si) / www.jaka.org / [email protected] Heidegger, posibilitæflile cele mai îndepærtate a ceva pot fi atinse doar cînd acel ceva tronice prin care indivizii pot comunica între ei, sæ-øi împærtæøeascæ idiosincrazii - Næscut în 1971 la Ljubljana, Slovenia. Artist media a cærui operæ se bazeazæ pe text øi se aflæ în legæturæ a ajuns la sfîrøit, întrebarea care se pune este: ce anume se sfîrøeøte cu radioul? le øi sæ fie „conviviali“. cu poezia vizualæ, ascii art øi arta interactivæ pe computer. Cea mai recentæ lucrare a sa, Poem for Echelon, este o combinaflie de esteticæ poeticæ vizualæ generativæ øi activism Internet, un protest împotriva vio- Care sînt posibilitæflile cele mai îndepærtate ale radioului? Deøi am fost implicat în miøcarea radiourilor libere øi am lucrat la posturi-pirat din lærii intimitæflii comunicærii practicate de serviciile de informaflii. Cînd, la începutul anilor ’80, a început în Japonia miøcarea miniradiourilor FM, multe Japonia începînd cu 1980, acum mæ îndoiesc cæ radioul, dacæ i se dezvoltæ cele mai oraøe aveau doar un singur post de radio sau nici unul, fiindcæ numai posturile ges- îndepærtate posibilitæfli ale sale, poate fi numit la propriu „radio liber“. Experienfla tionate de guvern puteau obfline licenfla de emisie, iar directorii acestor posturi erau mi-a permis sæ væd deci ce anume se sfîrøeøte o datæ cu radioul: sîntem pe cale sæ diplomafli guvernamentali pensionafli. Miøcarea radiourilor libere din Italia øi ræs - depæøim radioul ca mijloc de comunicare øi, de asemenea, ca formæ a autoexprimærii punsul pe care l-au primit din partea lui Félix Guattari ne-au stimulat foarte mult. artistice. Ambele modele aparflin modernitæflii, aceeaøi matrice care a adoptat ter- Ele ne-au furnizat un exemplu emoflionant în care politica øi cultura colaborau în meni precum libertate øi democraflie. A devenit necesar sæ gîndim o nouæ direcflie mod creativ øi ne-au dat speranfla cu care sæ facem faflæ situafliei sinistre a mass- sau un nou cadru pentru autoîmplinirea umanæ care sæ nu se bizuiascæ pe aceste me dia din Japonia. Guattari a accentuat funcflia radical diferitæ a radiourilor libere tipuri de concepte ale libertæflii. Poate cæ acum s-a terminat epoca libertæflii ca ide- faflæ de cea a mass-media convenflionale. Ideea sa a transmiterii, a transversalitæflii o logie. Asta nu înseamnæ cæ libertatea era o iluzie sau cæ intræm într-o epocæ øi a revolufliei moleculare a sugerat cæ, spre deosebire de radioul convenflional, nouæ, a nonlibertæflii. Mai degrabæ e vorba de faptul cæ se nasc concepte noi cu totul Nota redacfliei radioul liber nu va dori sæ impunæ programe unui public masiv, a cærui cifræ sæ fie diferite de libertate. În urma unor îndelungate dezbateri între redacflia Balkon, redactoarea grupajului Tactical Media, Joanne pre væzutæ, ci va dori sæ traverseze acest spafliu cætre un public molecular într-un Comparînd-o cu tehnologii ce folosesc aburi øi resorturi øi care se bazeazæ pe pre- Richardson, øi alte persoane implicate în acest subiect, am decis sæ læsæm netradusæ sintagma tactical media. mod care va schimba natura comunicærii între cei care vorbesc øi cei care ascultæ. Diversele versiuni de redare a sintagmei în limba românæ au fost „media tacticæ“, „mod de comunicare tactic“, siune øi destindere, radioul este un medium aflat dincolo de libertate, în sensul cæ res pectiv, în funcflie de context, „mijloace de comunicare tactice“, „medii tactice“ øi „medii subversive“. Læsæm Împreunæ cu prietenii mei am început sæ facem experimente cu emisiuni radio la se bazeazæ pe electrotehnicæ, o tehnologie a postlibertæflii. Cînd a fost conceput la latitudinea cititorului optarea între aceste versiuni. 72 73 transartexpres / balkon nr. 12, 2002 transartexpres / balkon nr. 12, 2002

BUCUREØTI Roman Tolici – FANTASMAGORICA, G7 – Rodica Lomnæøan, Carmen tru un editorial de modæ. Din campa - (România). Pre zentærile din ultima SCULPTORI ROMÂNI picturæ øi desen Paraschivescu, Ileana Micodin, niile realizate pentru Versace, am ales zi au avut un ca racter social pronun - CONTEMPORANI Galeria deInterese Popa Ala Jalea, Ion Atanasiu, o fotografie cu Carla Bruni. flat. Galeria Apollo octombrie Mircea Nechita, Øtefan Iacobescu Activitate profesionalæ: regie øi ima gine 1. Domeniu public øi democratizare septembrie Galeria Hag pentru spoturi publicitare, în România (semnificaflia domeniului public, li - OVIDIU MURGOCIU, picturæ octombrie øi în Italia, pentru Dialog, Orange, bertatea media øi drepturile omului IVAN BUKOVSKY, Galeria Val House Aramia. – moderator David Garcia, partici- LUBOMÍR PEÖEK, AUREL VLAD, octombrie Alex. Leo Øerban panfli Kristian Lukic´ (Kuda.org, Iugo - BACÆU ROMELO PERVOLOVICI – B-SIDE STORIES, fotografie slavia), Ovidiu Pecican (Facul tatea de – Orbis pictus Europa, Expoziflie VIRGIL PARGHEL, PICTURÆ Expoziflie organizatæ în colaborare DRAGOØ BURLACU, picturæ Ajunsæ la cea de a doua ediflie, con- Galeria de Artæ organizatæ de Centrul Cultural Ceh Galeria Val House Gunter Grass cu Centrul Cultural Sindan, ferinfla Tranzindex. Regional Workshop 17–28 septembrie octombrie din Bucureøti, prin care Centrul Internaflional pentru Artæ in Media Theory, Criticism and Crea - este inauguratæ partea românæ Contemporanæ tion a întrunit pentru cîteva zile (26–29 DESPRE A SCRIE ØI A DESENA, Galeria S.P.A.C.E. SALOANELE MOLDOVEI septembrie 2002) specialiøti øi pasio - a proiectului Orbis Pictus Europa ediflia a XVII-a expoziflie documentaræ octombrie nafli media din mai multe flæri. Discu - Galeria Apollo Muzeul de Artæ Institutul Goethe fliile s-au axat în jurul tematicii despre 23 octombrie – 4 noiembrie noiembrie 4 octombrie – 4 noiembrie 1 + 1 = 3 noile medii vizuale øi reprezentærile în Mirela Popa, Janice Wimmer, ADRIANA BÆDESCU, GABRIELA BISTRIfiA media. GUDMUNDUR ERRÓ Remi Regazzoni, fotografie Conferinfla a fost deschisæ o datæ cu NICOLAESCU, CRISTIAN BÆDESCU ±UNU – CREAREA UNUI SPAfiIU ERRÓTIC, Centrul Internaflional Pentru Artæ vernisarea expozifliei de afiøe Mind picturæ øi graficæ Dan Cicios, Melinda Farkas, happening øi expoziflie Contemporanæ - Galeria S.P.A.C.E. Bomb (România) øi Pode Bal (Cehia), Galeria Apollo Ildikó Kocsis, Judith Koncz-Münich, Institutul Francez octombrie urmatæ de un concert Félix Lajkó (Iugo - octombrie octombrie András Koncz-Münich, slavia), dupæ care Infra Ghandi (Unga - Lucia Lobonfl, Emil Moritz RECIPIENTE – Neculai Mirodoni, ria) a prezentat un program DJ la BUNAVESTIRE øi invitaflii: Michel Vinay, Radu DIN EUROPA N-AM PLECAT Simona Tænæsescu, Carmen Trifan Music Pub. Andrei Florian, Ion D. Ion, Ioan Feldiorean, Marius Georgescu – expoziflie colectivæ de caricaturæ Mavrea, Caius Rotaru, Mihaela Prezentærile øi discufliile au început a Studii Europene, UBB), Alexandru Gozman, Dorel Petrehus, Corneliu politicæ, cu lucræri ale caricaturiøtilor Cvasnecschi, Lucian Butucariu, Complexul Muzeal Bistrifla-Næsæud octombrie doua zi dimineafla. Pentru început Patatics (Nettime-ro), Jozita Shkreli Pop, Ion Pop-Prilog, Vasile Pop- cehi øi slovaci care au însoflit Iza Dancea Uncov, Silviu Dancea, Csilla Könczei, preøedinta fundafliei a (Lindart – Albania), Attila Gáspárik Negreøteanu, Iosiv Øaitos øi invitafli proiectul „Lecturæ nonstop Mihai Hlihor, Ovidiu Bubæ, BRAØOV fæcut o prezentare a Tranzitului, iar (CNA), Dan Per jovschi (Totul la ve de - de onoare: Nicolae Aurel Alexi, Ion din literatura cehæ øi slovacæ“ Gherghina Costea, Cristina Iliescu, Gyula Kozák a vorbit despre proiectul re / 22); Centrul Ceh AGNES FERENfi, graficæ øi acuarelæ Iancufl, Mihai Olos Cristina Russu, Nichita Fedot, TranzArt disLocated (în curs de deru- 2. Producflie øi distribuflie a media Galeria Apollo septembrie Alina Tudor, Marian Nacu, GABRIEL BRAN, picturæ Galeriile Fondului Plastic lare), program sprijinit de Comisia minore (modurile de producere øi octombrie Gheorghe Maftei, Ilie Rusu, Europeanæ în cadrul programului distribuire a conflinuturilor media Diana Elena Antonescu octombrie Dan Bæncilæ, Mihai Bæncilæ, Cultura 2000. Printre invitafli s-a nu - alternative, dispariflia distincfliei din- – PE URMELE LUI COLUMB MARCEL GHEORGHE MUNTEAN Minerva Trifulescu, Ionel Cojocariu, mærat øi Aleksandra Kostic´ de la Kibla tre producætor øi consumator ÎN INDIILE DE VEST, fotografie CLUJ picturæ Mihaela Obadæ, Eugenia Enescu, Multimedia Center (Maribor, Slovenia), – moderator Dan Perjovschi, par- Institutul Cervantes Galeria Cæminul Artei artæ decorativæ unul dintre partenerii proiectului Tranz - ticipanfli: Aleksandra Kostic´ (Kibla, septembrie 3–17 septembrie Galeria Orizont Art disLocated, øi artistul elveflian Sigis - Slovenia), Virgiliu Mærgineanu septembrie mond de Vajay, care în perioada 3–18 (OMW Studio – Republica Mol - DE LA CREION LA DÆLTIfiÆ MIHAELA NICA CRÆCIUN – picturæ octombrie a expus la Casa Tranzit in - dova), Andrei Biro (NCN TV), Mihai ØI MOUSE, retrospectivæ Galeria Cæminul Artei IOANA BÆTRÂNU, picturæ stalaflia Among Them, parte a acelu iaøi Vakulovski (Tiuk!), Nikola Pisarev Hortensia Masichievici-Misu septembrie Sala Dalles proiect. Aleksandra Kostic´ a prezentat (Zayac – Macedonia). Muzeul Naflional de Artæ 9–30 septembrie Contemporanæ – Galeria 3/4 Centrul de Artæ Contemporanæ din În cadrul conferinflei au avut loc mai CARMEN PARASCHIVESCU – graficæ de la Teatrul Naflional Maribor, al cærui curator este. multe proiecflii de filme: best of OFF ÎNGERI VENEfiIENI Galeria Caminul Artei octombrie La primul punct al programului s-au (Open Film Festival, Ungaria, prezen- octombrie Lascær Bogdan, Andrei Vlædufl TRANZINDEX prezentat diferitele centre media: (Ga - tat de Dániel Sárdi din Ungaria; Sigis - Efremov, Alexandru Ghilduø, AUDITORIUM – SUITA EUROPA 26–29 septembrie lina Dimitrova – Interspace (Bulgaria), mond de Vajay a prezentat filme de la Irina Hasnaø-Pascal, Adriana Oana CONSTANTINA DUMITRU 2002, Arta spaniolæ Experimental radio workshop Kristian Lukic´ & Branka Curcic´ Lausanne Underground Film Festival). Ionescu, Ilie Rusu, Cælin Stegerean 30 septembrie – 3 octombrie – artæ decorativæ contemporanæ – Kuda.org (Iugoslavia), Nikola Pisarev Tilos Rádio (Radio Interzis) din Un ga - Institutul Italian de Culturæ Casa Tranzit Galeria Cæminul Artei Muzeul Naflional de Artæ – CAC Skopje / Culture for Everybody ria a emis pentru o jumætate de ora octombrie al României septembrie din Casa Tranzit. Prezentarea ra dio u - octombrie lui-pirat a fost urmatæ de discuflii pe LOOKING TO AMERICA. ION PANAITESCU – graficæ aceas tæ temæ øi de un program cu AMERICANISM IN THE ART AND Galeria Simeza DOREL MANOLE, artæ decorativæ Tilos DJ/VJ – muzicæ techno, ex pe - CULTURE OF WEIMAR GERMANY, octombrie Galeria Cæminul Artei rimen ta læ øi jazz. octombrie 1918—1933, expoziflie de graficæ Conferinfla a fost urmatæ de un work- organizatæ în colaborare cu SALONUL DE SCULPTURÆ MICÆ shop organizat de Joanne Richardson Institutul Goethe Galeria Orizont EXPOZIfiIE A GRUPULUI SURSA (Statele Unite) øi Derek Holzer (Olan - Clubul Twice octombrie Florina Niflæ, Bogdan Pelmuø, da), la care au participat studenfli de Maria Magdalena Pelmuø, Ræzvan octombrie la jurnalism, filosofie, artæ øi filologie MONICA GOROVEI – picturæ Alexandrescu, Camelia Balincæ, din Cluj. Workshopul a fost de fapt picturæ Rodica Toth Poiata un exercifliu în emisie radio care a uzat Galeria Galla – STAREA DE GRAfiIE, picturæ octombrie Galeria Cæminul Artei de tactici pentru a distribui semnale au - 3–16 octombrie Muzeul Literaturii Române dio. În cursul acestui atelier s-a lansat august ANDREEA COSTENCO primul radio independent de 1 watt din – I LOVE NEW YORK, instalaflie FLORIN CIOBOTARU, RADU BELCIN, Cluj, Radio FF (Radio Færæ Frecvenflæ), FLORIN BUTIØARCÆ, THEODOR Cætælin Rulea 106.1 micro FM. Galeria Eforie – THE NEVER ENDING STORY octombrie PELMUØ, ANDREI CIOBOTARU, Tünde Witz picturæ OF STAR AND CIRCLE Galeria Simeza AND HOW THEY’VE GOT TO KNOW DAN VEZANTAN – GOD SAVE octombrie EACH OTHER THE SCREAM, foto/instalaflie Galeria Galeria Pe lîngæ manifestærile deja cu tradiflie project (Macedonia), Jozita Shkreli – Galeria Eforie LAURENfiIU MOGOØANU octombrie (cum ar fi Zilele Tranzit, care vor ajunge Lindart (Albania), Ivana Moncolova 22 octombrie – 4 noiembrie & FRIENDS, sculpturæ anul viitor la a øasea ediflie) conferinfla – Buryzone (Slovacia), István Sebesi Galeria Simeza FRANCO PARONI, Tranzindex este un alt eveniment im - – Kultiplex (Ungaria), Nina Czegledy ION DUMITRU, acuarelæ septembrie Fotografii de modæ portant care promite a fi urmætoarea – On target project (Canada/Ungaria). Galeria Sabina & Jean Negulescu Institutul Francez, etaj constantæ în agenda fundafliei. Programul conferinflei a fost structurat pe 22 octombrie – 10 noiembrie ILINCA HEINRICH MANOLE, octombrie Proiectul propus de Tranzit a dorit sæ marginea urmætoarelor teme spe cifice: artæ decorativæ iniflieze o dezbatere criticæ asupra con - 1. Backdoor Media Education (despre Galeria Hanul Cu Tei (ARTei) flinutului reprezentærilor în media por - inovafliile øi modelele educafliei me - AMONG THEM octombrie nind de la ideea cæ acestea sînt sa - dia – moderator Nina Czegledy), Fil - Sigismond de Vajay în colaborare tu rate de un anumit tip de cenzuræ mul documentar øi reprezentarea cu Emil Gherasim (compozitor), FLOAREA fiUfiUIANU, picturæ latentæ. Reprezentærile standardizate (despre stilurile øi producerea for - Raphael Lostak & Tamaka Galeria Orizont propagate de aceste medii produc me lor counter-documentary, relaflia (instalaflie de sunet), Vania 1–17 octombrie conflinuturi unilaterale. Mai mult decît dintre documentar øi filmul de pro - Mignone (picturæ), Silvia Otte atît, artiøtii øi publicul nu au posibili- pagandæ – moderator Csil la Kön czei, (fotografie), Hans Winkler CRISTINA OPRIØENESCU tatea de a se implica în mod ac tiv în participanfli: Sigismond de Vajay (fotografie øi instalaflie), Edwin graficæ øi tapiserie acfliuni care ar diversifica aceastæ pa - (Lausanne Underground Film Fes ti - Pouncey „Savage Pencil“ (desen), Galeria Galla letæ redusæ de conflinuturi media. Sunt val, Elveflia), Virgiliu Mær gi neanu Nicholas Marlof (desen), octombrie limitafli la rolul de consumator pasiv. (OWH Studio, Republica Moldova), Stéphane Fretz (picturæ), Solana Obiectivul conferinflei este gæ sirea unor Angéla Kalló (Asociflia Festival, Ro - Molina Viamonte (text), Hélène Binet – CAREUL NEGRU, EUGEN PANÆ, DANIEL RÆGUØITU, strategii alternative la modelele exis- mâ nia), Carmen Cristian (TVR Cluj). Deco Dawson (foto), Manifestare fotografie de arhitecturæ CÆTÆLIN SOLCAN tente ale reprezentærilor media, eva - 2. Activismul media – despre semni fi - organizatæ ca parte a proiectului Galeria Nouæ expoziflie de grup lu a rea lor existente deja în alte pærfli, ca flia mediilor alternative, under- TranzArt disLocated, în cadrul 23 octombrie – 24 noiembrie Galeriile Galateca ale Bibliotecii adaptarea acestor strategii la contex- ground, geopolitica activismului programului Cultura 2000 Centrale Universitare Fotograful, regizorul øi operatorul Fran - tul social local. Tot o datæ consideræ me - media – mo derator Joanne Ri chard- al Comisiei Europene, derulat Stéfane Granger, Cécile Wautelet octombrie co Paroni prezintæ publicului bucureø - dia vizualæ un instrument puternic în son, participanfli: David Garcia & de Fundaflia Tranzit în colaborare PIERDUT MAIDANEZ TÆRCAT tean o parte din colecflia sa de fotogra - procesul de comunicare øi dezvoltare Derek Holzer (Next 5 Minutes, Olan - cu Fundaflia Mediawave, Gyôr DESCHIS, foto/instalaflie video LOTTA KILANDER, picturæ fii de modæ, gîndite ca o poveste care a comuni tæflilor, pentru a redefini rolul da), Alexandru Vakulovski (Cenaklu (Ungaria), Centrul Multimedia Galeria 2Meta Galeria Sabina & Jean Negulescu se naøte spontan între model øi decorul pe care media vizuale le au în socie- KLU, Româ nia), Peter Motycka (Pode Kibla, Maribor (Slovenia), noiembrie 1–22 octombrie ales, într-un mod neconvenflional pen- tate. Bal, Cehia), Firma 9/Mind Bomb Centrul Cultural Francez Cluj,

74 75 transartexpres / balkon nr. 12, 2002 transartexpres / balkon nr. 12, 2002

Centrul Cultural Sindan Cluj, torul calculatorului întins pe diago- TRAIAN MÂRZA, picturæ Zsolt Berszán Márkos, László L i t u a n i a BUDAPEST BOX Fundaflia Borderland, nalæ, analizeazæ, de asemenea, relaflia Galeria UAP – Filiala Botár, Chen Chih Cheng, Chiaki VILNIUS Scena ascunsæ în anii '90 REVIZITÎND EXPOZIfiIA / REVISITING THE SHOW Sejny (Polonia), Asociaflia Maszk, dintre imagine øi ceea ce se vede. De interjudefleanæ Cluj–Bistrifla–Zalæu Kurumizawa, István Csillag, Simon Muzeul Ludwig Budapesta 4 iulie – 29 septembrie dezbateri pe tema relafliei public – eveniment de artæ Szeged (Ungaria), At Home data aceasta, Csaba Csiki a împru- octombrie Csillag, R. Imola, István Erôss, ARTURAS RAILA, JOHN RUSSEL Gallery, Samorin (Slovacia), mutat imaginea de la altcineva, de la contemporanæ Mariann Imre, Ivan Smith, Antal + FABIENNE AUDEOUD Finis e.V. Beak (Germania) un fotograf amator de care, pe de altæ KOMMENDE ARCHITEKTUR (2) Alex. Leo Øerban IBID.Project: Vilnius Casa Tranzit parte, e legat în mod subiectiv, aces- Jánosi, Tamás Kotai, Liu Pao-Chun, 14 septembrie – 13 octombrie Emerging Architekture B-SIDE STORIES, fotografie Goethe Zentrum Iaøi / Centrul Cultural Francez Iaøi, octombrie ta fiind tatæl prietenei ei. Pe pînzæ sînt Magdolna Szabó, László Turca, (20–10 More Austrians) imprimate trei fotografii aproape iden- Centrul Cultural Sindan Yusaku Fujiwara MEO – Contemporary Art Collection România AMONG THEM 2000 – 2005 tice, vederi din Chicago fotografiate din octombrie Galeria Harghita Visual Art 13 septembrie – 20 octombrie 8–9 noiembrie, 2002 M a c e d o n i a Am fost printre ei timp de douæ sæp- perspective abia diferite. Simularea 2–18 august SKOPJE KOMÁROM tæmîni (3–18 octombrie 2002). Expo - calitæflii proaste, spune titlul, dar nu SUPER BOOK, SUPER BÜCHER Conferinfla îøi propune sæ analizeze strategii de a mæri interesul ziflia itinerantæ a cosmopolitului Zsig - putem descoperi nici un fel de „calitate Oliver Musovik ARTFORT – Noi tendinfle în designul de carte Ioan Sbârciu – CORPUS, mond Vajay (care se defineøte în ca drul proastæ“ pe fotografiile de altfel foarte – NEIGHBOURS 2: THE YARD Irsai Zsolt – Oaspetele publicului pentru manifestærile de artæ contemporanæ, din Marea Britanie øi Germania picturæ acestui proiect drept curator, co lec - zeazæ sau comunicæ prin ele: în orice Ca lovski, despre care el øtia doar din frumoase. Unde este aici calitatea Museum of Contemporary Art UN ALT PARADIS III precum øi implicarea acestuia în unele proiecte artistice. (titluri apærute în ultimul an pe Galeria Harghita Visual Art flio nar, om de øtiinflæ, negustor de artæ, caz el are o strînsæ relaflie cu ele. La Stu - au zite, din ce i-au povestit Pop øi Ca - proastæ øi de ce ar trebui ea simulatæ? 24 octombrie – 4 noiembrie Monostori Erôd Care sînt conceptele care reflectæ mai fidel problematica socialæ, pieflele britanice øi germane øi al septembrie 24 august øi finalmente artist) a populat Casa dioul Protokoll, înainte ca acesta sæ fi lovski, în timp ce pe celelalte douæ Dar de ce n-ar trebui dacæ, sæ zicem, culturalæ, politica localæ øi în ce fel sînt ele „conectate“ Tranzit cu 73 de corbi din ipsos, insta- pæræsit definitiv sala de expoziflie de pe monitoare am væzut fragmente din fil- ea ar fi acolo? A simula, în caracterul la discursul internaflional? laflia fiind completatæ de alte lucræri strada Tæietura Turcului, nr. 4, s-au mul reali zat de cei doi, care, la rîndul ei de imagine, imaginea, acel ceva ce Marea Britanie care au parvenit artistului în urma or ganizat øase expoziflii. Dintre acestea lui, este reconstruirea unui alt film. se vede, de proastæ calitate ar fi o în - Cum poate deveni o expoziflie de artæ contemporanæ o platformæ LONDRA unui apel prin Internet pentru a reac - le-aø aminti acum pe aceea a lui Csa - Mutarea încoace øi încolo (sau chiar tî - tre prindere cît se poate de incitantæ, I N F O realæ pentru dezbateri care ar activa ræspunsul creativ fliona pe tema corbului. Astfel au expus printre altele datoritæ faptului cæ si - ba Csiki øi pe aceea a lui Cosmin Pop. rîrea), schimbarea øi aranjarea imag- B e l g i a LUZERN The Netherlands Media Art Institute, al publicului? la Cluj øi Vañia Mignone (Brazilia, pic- Deøi Cosmin Pop este un excelent gra- i nilor sînt una dintre caracteristicile mularea cu succes duce la o imagine Ana Mendieta – BODYTRACKS Montevideo/Time Based Arts has set turæ), Silvia Otte (SUA, foto), Hans fician, adicæ un bun profesionist, pufli- esen fliale ale lucrærilor lui Cosmin Pop. „nouæ“, „bunæ“. ANTWERPEN Diferitele modalitæfli de gîndire, expunere øi promovare a unor Kunstmuseum Luzern the goal for itself of promoting the Winkler (Germania, foto/instalaflie), ni l-au væzut la lucru în aceastæ calitate Ace laøi lucru e caracteristic øi pentru Miza este preocuparea cu imaginile SALTO NATURALE, Group show asemenea evenimente, în contexte private de o infrastructuræ 19 octombrie 2002 – 23 februarie 2003 wide development, application and Ed win Pouncey Savage Pencil (Marea a lui. Lucrærile sale ocolesc aceste în - pre zentarea lucrærilor. Doar 104 vs. færæ sæ ne mai intereseze dacæ le Jan Fabre/Ilya Kabakov distribution of, and reflection on new specificæ, vor deveni o bancæ de idei pentru dezvoltarea unui Britanie, graficæ), Nicholas Marlof (El - grædiri, întrucît el se dæruieøte cu inten- 106 a fost prezentatæ în interiorul ga - gæsim într-un cinematograf, în naturæ, Angelos Visual Arts Christoph Rütimann technologies in the visual arts. mediu artistic profesional øi independent la Iaøi. veflia, graficæ), Stéphane Fretz (Elveflia, sitate maximæ filmului video øi acfliunii. leriei, proiectatæ pe un întreg perete al la un fotograf amator sau la o pubelæ. 29 iulie – 27 octombrie – HÄNGEN AM MUSEUM picturæ), Solana Molina Viamonte El nu deseneazæ, ci populeazæ lumea. A ne apleca curioøi asupra oricærei Toate prezentærile vor fi publicate într-un volum ce va apærea Kunstmuseum Luzern (Argentina, text), Deco Dawson (Cana - Acfliunile øi filmele sale video au în co - imagini nu dupæ standardele prescrise, BRUXELLES Starting in 2002, the Netherlands ulterior la Editura Vector din Iaøi. 19 octombrie 2002 – 12 ianuarie 2003 Media Art Institute, Montevideo/Time da, foto). O work in progress care se mun faptul cæ stræbat spafliul în lung ci bizuindu-ne pe libertatea alegerii cæror numitor comun este statutul PIATRA-NEAMfl FORWART >>A CHOICE dezvoltæ la fiecare reprezentaflie, fiind øi în lat: chiar øi atunci cînd camera de subiective. Artiøti: Andreas Siekmann, Florian Based Arts is inviting artists from The de cærfli premiate la concursurile de ARCADIE RÆILEANU, picturæ Invitafli: expusæ respectînd specificul locului, filmat înregisteazæ de pe o poziflie fixæ, Sándor T. Soós Pumhösl/Simryn Gill/Tabaimo, FRIBURG Netherlands and other countries to Galeriile de Artæ dar numai în foste læcaøe de cult, ac - ea face aluzie la traseele øi la cîmpu - graficæ de carte din cele douæ flæri) Mircea Cantor, Isabelle Arthuis, IN/DIFFERENCES apply for a three till six months research Judit Angel (curator, Mûcsarnok, Budapest) tuale centre de artæ, øi numai dublatæ rile posibile. Lucrærile sale prezentate Fundaflia Idea, British Council, octombrie Ana Torfs/Dolores Zinny & Scene Artistique Fribourgeoise period to carrying out investigations in Soren Grammel (curator, Kunstverein München) de instalaflia de sunet a unor artiøti la Protokoll au fost realizate împreu næ Centrul German de Carte Bucureøti, Juan Maidagan, Andreas Siekmann, Nicolas Berset, Gion Capeder, three areas: Katalin Timár Cerith Wyn Evans Laurence Cotting, Isabelle Krieg, lo cali. La Cluj ei s-au numit Raphael cu artistul croat Yane Calovski, în tim- Goethe Institut Inter Nationes ION IRIMESCU, picturæ • Streaming media (critic de artæ, curator, Ludwig Múzeum, Budapest) Lostak & Tamaka øi Emil Gherasim. pul unui sejur la Berlin. acesteia. Der Dritte Man und... rula pe Muzeul de Artæ, Cluj Galeriile Municipale Artex ale UAP Critici de artæ: Cécilia Bezzan, Edwin Pac Lauris Paulus, Didier Philipona, • Wireless applications SWETLANA HEGER, Irina Cios (critic de artæ, director ICCA Bucureøti) Instalaflia a sosit la Casa Tranzit de la În filmul 104 vs. 106 vedem cum se monitoa re de televizor aøezate în 22–29 octombrie noiembrie Carels, Eva González-Sancho, Dieter Nicolas Savary, St-Denis(R), • 3D applications Galeria At Home din Samorin (Slova - luptæ douæ personaje sau, mai de - curte, pe trepte sau la baza unui pom, Lesage, Philippe Pirotte, Anne Hugo Tendon; Esther Maria Jungo, ROLAND BODEN, NICK CROWE Stevan Vukovic´ (critic de artæ, curator, Remont Gallery, Belgrad) Biblioteca Centralæ Universitaræ, IBID Projects: London In 2002 and 2003 we are focussing on cia), iar în primævaræ va fi expusæ la si - dizolvînd astfel în totalitate rigiditatea Pontégnie, Catherine Robberechts, curator; Jeanne Machert Bucureøti ALEXANDRU CUCIUREANU, picturæ 7 septembrie – 13 octombrie streaming media. One of the current Ami Barak (critic de artæ, curator, Franfla) nagoga din Maribor (Slovenia), ur - prezentærii tradiflionale a filmelor Els Roelandt, Pieter Van Bogaert øi Jean-Nicolas Dafflon, dansatori 4–10 noiembrie Galeriile de Artæ disadvantages of live and on-demand Lilia Dragneva (artist, KSAK Chiøinæu) mînd Franfla, Germania, Elveflia, Spa - video. Tele vi zoarele, adicæ imaginile, SYNTHETIC LIGHT Curatori: Lynne Cooke, Chris Dercon, Centrul de Artæ Contemporanæ streaming media on the Internet (video nia, Marea Britanie, Statele Unite, „înotau“, plu teau în curte printre mîn - O ABORDARE CRITICÆ A octombrie Robert Fleck, Hans Ulrich Obrist Kunsthalle Matts Leiderstam (artist, Stockholm) / audio) is the confined space in which Belgia etc. cæruri, pe sub picioare sau în vecinæ- FENOMENULUI PUBLICITAR TEODORA COZMAN, picturæ 3 noiembrie–22 decembrie SUA Vladimir Bulat (critic de artæ, Bucureøti–Chiøinæu) Galeria UAP – filiala interjudefleanæ streaming media applications run. Among Them este parte a proiectului tatea ra mu rilor copacului. Invitafli: SIBIU NEW YORK Anders Kreuger (curator independent, Stockholm) Cluj–Bistrifla–Zalæu Often this is not more than a linear TranzArt DisLocated, finanflat de Comi - O migælealæ færæ mizæ cu imaginile, Adrian Sîrbu, Ciprian Mihali, EXPOZIfiIE RETROSPECTIVÆ JEFF WALL octombrie interpolation of current video and tele - Ileana Pintilie (critic de artæ, Timiøoara) sia Europeanæ în cadrul programului dar foarte pasionatæ. Cristian Pralea, Aurel Codoban, ALBRECHT DÜRER F i n l a n d a Marian Goodman Gallery Culture 2000. Øi Csaba Csiki se joacæ cu imaginile. La Alex. Leo Øerban, Laura Sima, Øtefan vision formats in existence. This is em - Attila Tordai S. (curator, Cluj) – gravuri din seriile: Apocalipsa, HELSINKI 20 septembrie – 2 noiembrie Erzsébet Aszalós expoziflia Simularea calitæflii proaste Rusu, Dorina Bohanflov, Bogdan RETROSPECTIVÆ GÁBOR MIKLÓSSY, phasised by the media player, which Dan Lungu (sociolog, Iaøi) Patimile, Viafla Mariei POLITICÆ ØI POPCORN s-a apropiat de caracterul de imagine Ghiu, G.M. Tamás, Miklós Erhardt, picturæ WILLIAM KENTRIDGE often is no more than a representation Cætælin Gheorghe (filosof, Iaøi) din mai multe puncte de vedere. Palatul Brukenthal Kiasma, Museum of Contemporary Marian Goodman Gallery CENAKLU KLU... Rada Jankovici, Alexandru Polgár, Galeria UAP of a television only with low quality Anca Gyemant, Maria Crista, Rodica Tache El a îndreptat o cameræ video pe o noiembrie Art 7 noiembrie 2002 – 4 ianuarie 2003 LANSAREA RADIOFF Joanne Richardson, Sorin septembrie imagery and sound. This confinement radio FæræFrecvenflæ 106.1 imagine staticæ neclaræ, punînd la Alexandrescu, Vladimir Bulat februarie 2003 (artiøti, Galeria H.ARTA, Timiøoara) is a restriction for creating and inves - microFM Cluj încercare programul de autofocalizare Muzeul Naflional de Artæ, Cluj TIMIØOARA CARL ANDRE tigating new formats for streaming Matei Bejenaru (artist, curator, Iaøi) CRAIOVA Paula Cooper Gallery Casa Tranzit, Str. G. Barifliu nr. 16 al camerei, demonstrînd adicæ lipsuri - 11–12 octombrie DOINA POCIOIANU, pastel media. 1 noiembrie, 18:00–22:00 le øi rigiditatea acestuia. Camera, care Vasile Buz, picturæ F r a n fl a 19 octombrie – 30 noiembrie Galeria de Artæ Organizatori: nu era una profesionistæ, aflatæ prea Cristian Rusu – MICOGRAPHIA Galeria de Artæ octombrie–noiembrie PARIS SOL LEWITT Artistic concept, innovation and co - ne putefli asculta øi on-line grabæ, se împing, se trag, se ciocnesc. aproa pe de imagine, n-a reuøit sæ vadæ Galeria Ataø Asociaflia VECTOR Iaøi, Goethe Zentrum Iaøi, noiembrie Martin Bourdanove Paula Cooper Gallery operation are to be central in the (http://subsol.c3.hu/radioff) 104 øi 106 sînt numerele sub care au fotografia de proastæ calitate ca fiind 11–20 octombrie Centrul Cultural Francez, Pro Helvetia HYPOTHESS(S) 3 septembrie – 12 octombrie research projects. Preference will be (e)liberarea SUNETULUI fost înregistrafli Pop øi Calovski ca bur- „bunæ“ øi, din acest motiv, se stræduia CÆLIN BELOESCU, AUREL an exhibition of contemporary art ION PREDA, PICTURÆ, graficæ Galerie Janos øi Swiss Agency for Development and Cooperation radio la îndemîna tuturor! sieri ai KulturKontakt. De pe podeaua færæ încetare sæ fixeze claritatea imag- BRÆILEAN, VIOREL COSOR, in Brussel given to research which makes use of Galeria de Artæ 10 octombrie - 9 noiembrie “open source” and that develops Participanfli în cenaklu KLU: presæratæ cu fæinæ se ridicæ nori albi i nii. Cealaltæ lucrare a sa e alcætuitæ din DANIELA ORÆVIfiEAN, picturæ 27 septembrie – 11 noiembrie octombrie “tools” which will be available for Alexandru Vakulovski – manifest KLU! groøi cînd unul sau altul cade cu o douæ imprimate de mici dimensiuni, Galeria Helios U n g a r i a further use. Investigations that have an Paul Goma, preøedinte, Diverøi Ano - ma re bufnituræ; bineînfleles, øi perso - distorsionate. Scopul lui Csaba Csiki octombrie BUDAPESTA IAØI G e r m a n i a inter dis ciplinary character will also nimi – amintiri præfuite din cimitirul stu- najele ca atare se murdæresc în urma a fost sæ creeze o situaflie cu susul în jos: C a n a d a FELEZÔIDÔ – Arta maghiaræ Arta digitalæ denflesc, Joanne Richardson – pe acestor acfliuni. Cealaltæ lucrare, Der în opoziflie cu practica, el n-a adaptat HUGO 1802/1885, afiøe DORTMUND din România 1965–’75 receive preference. The artists will be IOVAN ELICONDIU, graficæ MONTREAL simpozion: sce na media minora, Laura Francisca Dritte Man und…, rula pe trei monitoa - cadrul dupæ imagine, ci a distorsionat expoziflie realizatæ de NOT FAR FROM REALITY Ernst Muzeum working together with Dutch Galeria Helios RIOPELLE Este sau nu este sistemul digital (øi) Marcu – poveøti de searæ, Luna Amaræ re. Lucrarea s-a næscut în urma faptului imaginile în aøa fel încît sæ intre în Ministerul Afacerilor Externe Edgar Arceneaux, Jens Brand, 14 iulie universities and academies in the – muzicæ, poezie grunge & hip hop, cæ ambii artiøtii au væzut, independent cadrele alese în mod arbitrar. Cea de septembrie Musée des Beaux-Arts un nou mijloc de creaflie? Centrul Cultural Francez Michel François, Andreas Gedin, research. Mihai Matei – acfliuni de graffiti øi unul de celælalt, filmul Der Dritte Man. a treia lucrare a sa prezintæ douæ ca - septembrie expoziflie: lucrarea digitalæ a grupului octombrie Gary Hill, Dagmar Keller/Martin totuøi ceva prozæ, Ovidiu Pecican – Nu de parcæ filmul le-ar fi plæcut în mere de filmat identice pe douæ stative, Wittwer, Bettina Lockemann, An Artist in Residence will have at his/ kinema ikon_ alteridem.exe clipuri clipuri clipuri clipuri clipuri cli - mod deosebit, dar în lipsa unei alte idei cu obiectul îndreptat în gol. Prin faptul Roland Schappert her disposal au hotærît sæ-l reconstruiascæ. S-au cæ una dintre imagini e alb-negru, iar MOTIVE SPANIOLE ÎN AFIØUL puri, Voi. A u s t r i a D a n e m a r c a hartware medien kunst verein • Technical facilities, including KLU? Mai degrabæ o miøcare contra- plimbat prin underground-ul vienez øi cealaltæ este color, lucrarea trimite la POLONEZ – Expoziflie organizatæ în Muzeul de Artæ din Arad, la 15–16 noiembrie 2002 HUMLEBAEK 20 septembrie – 10 noiembrie assistance culturalæ decît un cenaclu. „Nu re cu - au filmat locurile prezentate iniflial în relaflia dintre surprinderea a ceea ce se colaborare cu Institutul Polonez VIENA Per Kirkeby • Working budget noaøtem canoanele oficiale øi o bunæ film. Dupæ ce materialul a fost gata, au vede øi camera de filmat, la modul în HERMANN NITSCH invitafli: Bucureøti MASONITS 1963–1978 DUISBURG • Housing parte a sistemului øi nu putem læsa gus- rugat un al treilea om sæ vorbeascæ de - ca re se livreazæ camera reprezentærii Palatul Culturii a 20-a acfliune de picturæ Irina Cios, turile tinerilor la împuflit alæturi de hoi- spre filmul lor færæ sæ-l fi væzut, doar pe prin imagine, cum devine ea, în calita - Lousiana Museum of Moderna Art NAM JUNE PAIK Technical specialists advise the noiembrie Museum Moderner Kunst Stiftung octombrie Centrul Internaflional de Artæ Contemporanæ Bucureøti turile trecutului cultural-social-poli tic ...“ baza a ceea ce i-au povestit ei despre te de colector de imagini, obiect al na - Fluxus øi videosculpturi participating artists during research, Ludwig Wilhelm Lehmbruck Museum Attila Tordai S., revista Balkon, Cluj radioFF? Eter liber. Radio experimental. el. La Protokoll a fost deci prezentatæ rafliunii reprezentærii. experiments and production. septembrie Emiflætor de 1 Watt øi antena fæcutæ- povestea respectivei persoane despre Piesa ce dæ titlul expozifliei, un imprimat Dan Hatmanu august The outcome of the research will be Adela Væetiøi, revista Arhitext, Bucureøti acasæ. Ne gæsifli pe frecvenfla 106.1 Der Dritte Man und... în versiunea Pop- de mari dimensiuni realizat cu aju- LES VITRINES DE PARIS E l v e fl i a presented in an appropriate Neil Cortofeanu, Academia de Artæ Bucureøti Centrul Cultural Francez KAREL APPEL DÜSSELDORF VISION FM pe o razæ de 1 km (centru) øi pe ZÜRICH manner, through exhibitions, Ileana Pintilie, curator, critic de artæ, Timiøoara Internet. octombrie Kunst Forum 500 TRÄUME IMAGE AND PERCEPTION discussions, seminars, publications CATHY WILKES, HENRY J. DARGER Alexandru Patatics, Fundaflia Format, Timiøoara septembrie Kunstsammlung Nordhein- Kunsthalle Budapesta Migros Museum and workshops. Westphalen 18 octombrie – 17 noiembrie Cætælin Berescu, grupul Virtualia, Bucureøti Csaba Csiki MIERCUREA-CIUC für Gegenwartskunst Olimpiu Bandalac, revista Arta, Bucureøti 24 august – 20 octombrie noiembrie DEADLINE NEW PROPOSALS SIMULAREA CALITÆfiII PROASTE Attila Kim – PENITENCIAR PELEGRINATIO RIRKRIT TIRAVANIJA Dominic Hislop/ Miklós Erhardt Cosmin Nasui, Academia de Artæ Bucureøti Secession DECEMBER 1 18–24 iunie concept arhitectural (PROIECTUL ROMA–TENTATIA) KARLSRUHE BIG HOPE – DISOBBEDIENTI Felix Drægan, artist media, Iaøi Yane Calovski – Cosmin Pop Galeria Ataø septembrie SUE WILLIAMS Galeria Liget Elemér Márton Bartis, Zsolt ICONOCLASH Sándor Bartha, artist media, Budapesta 104 VS. 106/ DER DRITTE MANN octombrie Galerie Hauser & Wirth & 30 septembrie – 31 octombrie For more information: Gaby Wijers Berszán Márkos, László Botár, Presenhuber ZKM Cælin Dan, UND... BREGENZ [email protected] artist media, Amsterdam Antal Jánosi, István Csillag, 24 august – 12 octombrie 4 mai – 1 septembrie Andreas Fogarasi – KULTURPARK Protokoll Studio Claudiu Presecan – IMPRESII Dan Ursachi, artist, Timiøoara Zsuzsanna Todor, András Márkos, PIERRE HUYGHE Galéria Stúdió 25 iunie Galeria Veche Netherlands Media Art Institute Csaba Lesthán, Ioan Sbârciu Kunsthaus Bregenz STAN DOUGLAS 27 august – 14 septembrie 5–16 septembrie Galeria Helga De Alvear Montevideo/Time Based Arts organizatori: kinema ikon, atelier multimedia Galeria Harghita Visual Art 28 septembrie – 24 noiembrie I r l a n d a Keizersgracht 264 Succesul imaginii 19 septembrie – 2 noiembrie PETER GREENAWAY pe lîngæ Muzeul Arad, Centrul Cultural Judeflean Arad octombrie DUBLIN Pe lîngæ bæut, mîncat, fondarea unei BIENALA INTERNAfiIONALÆ Picturi, desene øi colaje 1016 EV Amsterdam proiect finanflat de PRO HELVETIA øi C.J.Arad familii øi alte lucruri importante, omul DE BRODERIE DOUG AITKEN NO OJECT, NO SUBJECT, NO MATTER The Netherlands Arnulf Rainer – BILDER Expoziflie retrospectivæ '63–'99 sprijin logistic: eta2u computer se ocupæ cu plæcere de imagini. Le Galeria UAP INTERART 2002 Kunsthaus Bregenz Galerie Lelong Zürich Irish Museum of Modern Art MEO - Contemporary Art Collection T +31 (0)20 6237101 pri veøte, le aranjeazæ, le sistema ti - octombrie Elemér Márton Bartis, 7 decembrie 2002 – 2 februarie 2003 14 septembrie – 2 noiembrie octombrie 22 iunie – 29 septembrie F +31 (0)20 6244423

76