COMUNA CIURULEASA - mică monografie -

Prof. NICOLAE-RUSALIN SICOE

Ciuruleasa este o comună aflată în vestul relieful vulcanic al Metaliferilor, iar judeţului Alba, teritoriul său desfăşurându-se jumătatea de nord-vest în Munţii Abrudului, în apusul depresiunii , pe culoarele parte a Munţilor Bihorului. văilor Ciurulesei, Buninginii şi Cerniţei, pe Mica depresiune a Abrudului se sfârşeşte versanţii şi culmile Metaliferilor şi munţilor în partea ei vestică, în centrul comunei Abrudului, ultima prelungire a munţilor Ciuruleasa. Din depresiune se formează cele Bihorului. două culoare de vale principale, Valea Suprafaţa totală este de 55,85 km2. Ciurulesei (spre vest) şi Valea Cerniţei (spre Comuna Ciuruleasa face parte împreună sud), cu Valea Buninginii. cu Abrudul, Buciumul şi Roşia Monatană Pe stânga Cerniţei şi în bazinul Văii din aşa numita Ţară a Abrudului. Ciurulesei se desfăşoară versanţii şi culmile Până în 1950 a fost parte componentă a Munţilor Abrudului, având în centru culmea comunei Abrud-Sat, în continuare având şi platoul Frasănului. administraţie proprie. Relieful din dreapta Cerniţei şi în bazinul Conform unei teorii personale, numele Văii Buninginii este mai abrupt (Dealul vine de la două unelte folosite la spălarea Sudorii, adică al transpiraţiei, fiind martor în nisipului aluvionar aurifer (ciur şi acest sens), fiind încadrat spre răsărit de leasă,adică o ramă lemnoasă pe care se aşeza conurile unor vulcani stinşi. hurca, o ţesătură din lână, care oprea Jur-împrejurul teritoriului ciurulesan se grăunţii de aur şi cernea sterilul). află ca nişte borne de hotar, vârfuri semeţe Ciurulesenii munceau la alegerea aurului de geneze diferite. Vârful calcaros al aluvionar şi confecţionarea uneltelor Brădişorului (1034,6 m) la sud, vârful necesare. Pietriceaua (1144 m) la nord-est, vârfurile vulcanice Citera (832 m) şi Mărgura (1058,8 Aşezarea m) la est, Tiuzu (1022,1 m) la nord şi cel mai înalt, vârful stâncii de calcar jurasic Ciuruleasa este aşezată în vestul oraşului Vâlcan (1263,8 m) la vest. Abrud, la marginea apuseană a judeţului Altitudinea minimă a comunei este de Alba. Se învecinează la vest şi sud cu judeţul 600 m în albia Cerniţei, la hotarul cu oraşul Hunedoara, prin comunele Blajeni şi Buceş, Abrud, iar maxima este de 1263,8 m în la sud-est cu oraşul , la răsărit cu extremitatea vestică, în vârful Vâlcan, acolo oraşul Abrud şi comuna Bucium, iar la nord unde se întâlnesc hotarele celor trei cu comuna şi din nou oraşul Abrud. commune riverane stâncilor de calcar ale Se află la egală distanţă (70 km) faţă de acestui vârf: Ciuruleasa, Buceş şi Blajeni. oraşele mijlocii şi Deva şi la 130 km de Cluj Napoca. Clima

Relieful Comuna Ciuruleasa are un topoclimat complex, specific munţilor mijlocii şi joşi. Valea Cerniţei, care curge de la vest la Au fost identificate următoarele topoclimate: est prin mijlocul comunei, este limita dintre topoclimatul de depresiune, caracterizat prin Munţii Bihorului şi Munţii Metaliferi, astfel frecvenţa şi intensitatea mare a inversiunilor că jumătatea de sud-est a comunei este în termice (umiditate ridicată, ceaţă); Comunja Ciuruleasa -mică monografie- 89 topoclimatul de culoar şi defileu, caracterizat Pe culmi se găsesc jnepeni şi măceşi, mai prin canalizarea permanentă a aerului în ales acolo unde terenul nu este îngrijit, lungul lor, prin umiditate şi temperatură sălbaticindu-se. În rest, pe culmi şi versanţi redusă; topoclimatul versanţilor cu expunere întâlnim pajişti şi fâneţe bogate. sudică (feţii) şi nordică (doştine); Luncile văilor sunt destul de înguste (de topoclimatul culmilor montane unde vremea la 100 până la 300 m), având o vegetaţie este frumoasă zile în şir, în timp ce văile ierboasă înaltă, fiind organizate ca şi fâneţe. sunt ascunse în ceaţă, dar unde şi zăpezile Pe firul văilor cresc plopi, sălcii şi arini, iar sunt mai mari iar viscolele mai puternice. pe râpele păraielor se găsesc pâlcuri de Temperatura medie multianuală este de pădure alcătuite din foioase (fag, carpen, tei, +7,7 o C (-4oC iarna şi +22oC vara), ulm, paltin mesteacăn, frasin, cireş sălbatic) precipitaţiile anuale în jur de 700 mm (cu şi arbuşti de talie mijlocie (soc, alun, cireşul maxim în luna iunie) iar vânturile câinelui, scoruş, porumbel, păducel, corn). dominante bat din sectorul vestic şi aduc În rariştele şi locurile proaspăt defrişate precipitaţii. găsim multe feluri de fructe de pădure (afine, În geografia lor limitată strict de zmeură, fragi, mure), iar în poienile şi orizontul local, sătenii spun atunci când pădurile Ciurulesei abundă ciupercile norii vin cu ploaie de la vest că vin ,,de la comestibile (crăiţe verzi, râşcovi, bureţi Criş”, ignorând Oceanul Atlantic. galbeni, bureţi iuţi, laba ursului, pita vacii, ghebe). De o mare importanţă sunt plantele Hidrografia medicinale care se găsesc în flora spontană de aici (sunătoarea, coada şoricelului, Comuna Ciuruleasa se află în totalitate în păpădia, muşeţelul, cicoarea, pătlagina, bazinul hidrografic al râului Cerniţa. Acesta urzica, văscul, rostopasca, şovărvul, etc). izvorăşte de sub stânca Vâlcanului, curgând O floră aparte întâlnim în rezervaţiile spre est până la vărsarea în Abrudel, pe geologice Vâlcan şi Brădişor. Aici se găsesc teritoriul oraşului Abrud. multe endemisme româneşti şi câteva plante Cei mai importanţi afluenţi ai Cerniţei mediteraneene ce cresc pe versanţii sudici sunt pârâurile Căţâna, Găinarului, (jugastru, liliacul sălbatic, stânjenelul Bunginginea, Glodeanu şi Măneşti pe partea sălbatic, prescurăreaua, etc). dreaptă şi Povarna, Pârâu Mare, Căruţii şi Fauna, spre deosebire de floră, este destul Ciuruleasa pe partea stângă. de săracă. Dintre animalele sălbatice care Pe tot teritoriul comunei, inclusiv pe trăiesc aici amintesc: lupul, vulpea, dihorul, culmi, există numeroase izvoare. nevăstuica, iepurele, mistreţul, căprioara şi veveriţa. Reptilele sunt reprezentate de şerpi, şopârla comună şi salamandra (zălămâzdra), Solurile, vegetaţia şi fauna iar fauna ihtiologică din clean, mreană şi zglăvoc. Solurile din comună sunt din categoria Fauna ornitologică este bogată fiind solurilor sărace (sol brun acid, podzol, compusă din: uliu, ciocănitoare, rândunică, andosol şi regosol), fiind necesară piţigoi, gaiţă, cioară, coţofană (ţarcă), corb, fertilizarea lor cu substanţe organice (gunoi bufniţă, sticlete, vrăbiuţă, graur şi multe de grajd). altele. Vegetaţia este bogată şi variată. Pădurile compacte, formate din fag şi carpen în amestec cu brad şi molid se găsesc în zonele Populaţia şi aşezările mai puţin populate, în bazinele superioare ale principalelor văi. Coniferele au fost Numărul locuitorilor a scăzut plantate în secolul trecut, iar foioasele s-au considerabil în ultimul secol (2464 în 1930 extins în mod natural. – 1364 în 2002, conform ultimului 90 N. R. Sicoe recensământ). După 1990 sporul natural păstorit, defrişând de cele mai multe ori înregistrează o reducere drastică, devenind pădurea. Ca dovadă sunt unele crânguri, negativ după anul 2000. cătune şi chiar sate unde aproape toţi Comuna are împărţit teritoriul în 9 sate, locuitorii au aceleaşi nume de familie după cum urmează: (Bidiga-Bidigeşti, Boglea- Bogleşti, Bodrea-  Ciuruleasa – 551 locuitori (centru de Bodreşti, Morar-Morăreşti, Borza-Borzeşti, comună); Jurca-Jurcuieşti, Cioara-Ciorăşti, Mateş-  Bidigeşti – 44 locuitori ; Mătişeşti, Sturza-Sturzeşti).  Bodreşti – 31 locuitori; Teritoriul comunei este locuit peste tot,  Bogleşti – 117 locuitori; chiar dacă multe gospodării sunt întemeiate  Buninginea – 140 locuitori; pe versanţi înclinaţi.  Gheduleşti – 79 locuitori; În ultimii 20 de ani se observă o părăsire  Mãtişeşti – 150 locuitori; a crângurilor de pe culmi şi versanţi în  Morãreşti – 160 locuitori; favoarea luncilor din depresiune şi culoarele  Vâlcan – 92 locuitori. de vale. Gospodăriile de aici s-au îndesit Se observă concentrarea populaţiei în foarte mult, satul Ciuruleasa devenind, în satul de centru, Ciuruleasa, care are 40,4% câteva locuri, chiar un sat adunat. Satele din din locuitorii comunei. culoarele de vale sunt de tip răsfirat Densitatea populaţiei este mult sub (Ciuruleasa, Mătişeşti, o parte din media pe ţară (44,1 loc./km2 în 1930, 24,4 Buninginea), iar restul au structură risipită. loc/km2 în 2002). După clasificarea celui mai mare geograf Se mai remarcă o anomalie în ceea ce roman, profesor universitar doctor Simion priveşte structura pe sexe. Deşi doar în satul Mehedinţi din 1932, satele ciurulesene sunt Ciuruleasa există aproape 100 de văduve, sate de păstori şi de lemnari. populaţia masculină este superioară celei Casele locuitorilor sunt mari şi moderne feminine (684 bărbaţi şi 680 femei în 2002). făcute din cărămidă. Case de lemn cu În satul aflat la cea mai mare altitudine, arhitectură tradiţională se mai găsesc foarte Vâlcan, 56,5% din populaţie este de sex puţine doar pe culmi şi versanţi. masculine. În ceea ce priveşte structura etnică, Agricultura şi păstoritul 100% sunt români declaraţi. Există o singură familie de ţigani, formată din 5 persoane. Din cei 5585 ha ai comunei, 1331ha sunt Există, zic eu, pentru că domnul Ştefan, ocupate de suprafeţe agricole (110ha arabil, capul familiei respective nu vrea nici în 455ha păşuni naturale şi 766ha fâneţe ruptul capului să nu fie urmaş de daci şi de naturale). romani. Agricultura nu este practicată decât pe Pe confesiuni religioase structura este suprafeţe mici, solurile fiind sărace. Fără următoarea: 92,51% credincioşi ortodoxi, fertilizarea cu gunoi de grajd nici nu poate fii 4,69% penticostali, 2,63% baptişti şi 0,14% conceput ogorul în Ciuruleasa. (adică două persoane) adventişti. Suprafaţa arabilă este direct propor- Marea majoritate a populaţiei active ţională cu numărul de vite din gospodărie. munceşte în gospodăria proprie Suprafaţa arabilă este de numai 0.08 ha pe (creşterea animalelor şi agricultură), locuitor. Toate aceste suprafeţe sunt arate în silvicultură şi exploatarea lemnului, iar un aprilie-mai cu ajutorul plugului de fier tras număr mai mic în construcţii, transport, de boi, precum în epoca fierului din comuna comerţ, sănătate, meşteşugărie şi primitivă. 90% din suprafaţa arată este învăţământ. cultivată cu böbe (cartofi), 5% cu sfeclă Satele cele mai vechi sunt Ciuruleasa şi furajeră, iar restul de 5% care au mai rămas, Buninginea (sate de vale) din acestea sunt cultivate cu porumb (cucuruz), orz, populaţia roind pe culmi şi versanţi în ovăz, lucernă, fasole (numită local mazăre), căutare de noi terenuri pentru agricultură şi ceapă, usturoi, morcovi, pătrunjel, ţelină, Comunja Ciuruleasa -mică monografie- 91 sfecla roşie, varză, salată şi căpşuni. Mai sunt două drumuri comunale Ciurulesenii sunt buni crescători de pietruite spre Bogleşti şi Gheduleşti şi animale în special bovine. Ierbivorele sunt drumuri de legătură între sate pe care se păscute în ocoale îngrădite în sezonul cald, poate circula doar cu carul sau autoturismul iar iarna sunt hrănite cu fân, otavă, sfeclă de teren. furajeră şi bucate în grajd. În Ciuruleasa sunt aproximativ 1200 de Comunicaţiile bovine, 300 ovine, 500 porcine, 50 cabaline, 5000 de păsări de curte şi 300 familii de Telefonia şi televiziunea nu mai sunt o albine. Spun aproximativ pentru că aceste problemă odată cu apariţia telefoniei mobile cifre sunt estimate de mine, ţăranii refuzând şi a transmisiilor televizate prin satelit. în continuare declararea animalelor din Se poate folosi şi Internet-ul. gospodărie. Satele cele mai izolate sunt şi cele mai bogate în vite (Bodreşti - 2,64 de Serviciile bovine/locuitor; Bidigeşti - 1,56 bovine la un locuitor). Acest sector economic lipseşte cu Carnea şi laptele sunt produse desăvârşire la Ciuruleasa, fiecare sătean excedentare în Ciuruleasa. Vitele se vând în făcându-şi personal sau ajutat de un prieten târguri, iar laptele se consumă de membrii ori vecin toate treburile. Nu există nici dotări familiei, se vinde în piaţa Abrudului foarte social-edilitare. puţin, o mare cantitate devenind hrană În centrul comunei este o reţea de apă pentru porci. potabilă, de care beneficiază în prezent 25 de familii şi instituţiile publice. Apă în reţea proprie, care vine prin cădere liberă, au în Resursele naturale şi curte 95% dintre gospodăriile comunei, 75% activităţile industriale având apă curentă în casă, la bucătărie şi baie, încălzirea acesteia făcându-se cu lemne.

Cea mai importantă resursă care se exploatează şi se prelucrează sumar în Comerţul comună este lemnul pădurilor. Cel mai folosit este lemnul de esenţă răşinoasă, de Activităţi comerciale desfăşoară în brad şi molid. În comună există 4 gatere de comună o unitate FEDERALCOOP şi 6 capacitate mică cu câte 3-4 angajaţi. Lemnul firme private. Acestea au câte un mic se prelucrează şi în două ateliere de magazine cu ,,de toate”, la nevoie devenind tâmplărie alături de prefabricate industriale. chiar crâşme. O altă resursă naturală este calcarul din Comuna Ciuruleasa este cunoscută în grohotişul de la poalele Vâlcanului. Acesta zonă ca o localitate cu mulţi comercianţi încă este folosit în satele Vâlcan, Bodreşti şi din secolul XVIII. Este vorba despre Bidigeşti la fabricarea varului. Nu putem comerţul ilegal cu aur (familia vorbi despre o industrie în acest caz. ,,BRUTOFIN”-,,brut sau fin?”; este vorba de Calcarul se pregăteşte într-un cuptor aur- dovedind acest lucru) şi despre aşa- rudimentar, numit vărarniţa, arzându-se apoi numiţii ,,teujeri” (comercianţi de vite). cu lemne. Această îndeletnicire mai este Şi în momentul de faţă în Ciuruleasa practicată în prezent de 10 familii. mai sunt 9-10 ,,teujeri”, pe lângă aceştia mai Prin centrul comunei de la est la vest, sunt comercianţi de mărfuri lemnoase şi trece DN74 care este asfaltat şi bine ,,bucate” (cereale). Se face un fel de troc întreţinut. Şi drumul comunal dintre centrul ducând scânduri şi lemne de foc în câmpia comunei (DN74) şi satul Bodreşti este mănoasă a Banatului şi aducând de acolo asfaltat, de bună calitate. porci şi cereale. 92 N. R. Sicoe

Sănătatea Religia

În centrul comunei se află un mic În comună există trei biserici ortodoxe şi dispensar medical, unde activează un medic una penticostală. generalist şi o asistentă. Cea mai veche este biserica din satul Mulţi locuitori sunt înscrişi la medici de Buninginea cu hramul ,,Sfântul Nicolae”, familie din oraşul Abrud. construită pe locul unei mânăstiri dărâmată de generalul Bukow în 1761. Aici, la această mănăstire din satul Pocivalişte (vechiul Învăţământul nume al satului Buninginea) s-a refugiat Sfântul Sofronie de la Cioara. În satul de centru Ciuruleasa există o Biserica ortodoxă cu hramul ,,Sfântul şcoală cu clasele I-VIII cu 77 de elevi şi o Gheorghe” din Ciuruleasa a fost construită grădiniţă cu program normal cu 17 copii. La în secolul XVIII. Este o biserică mică din zid Buninginea funcţionează o şcoală cu clasele gros, cu uşa de intrare scundă (1,55/0,85 cm) I-IV (18 copii) şi o grădiniţă cu 15 copii. pentru a împiedica intrarea în sfântul lăcaş Tradiţional, liceul se face la Abrud, iar călare (boală tătărească preluată mai târziu facultatea la Cluj Napoca. Ce-i drept de habsburgi). ultimele generaţii au studiat şi la Alba Iulia. În ultimii ani ai secolului trecut comunitatea rurală a satului Vâlcan a Cultura construit o biserică ortodoxă din lemn cu hramul ,,Sfântul Ioan”. Cultura, civilizaţia populară şi folclorul Comunitatea neoprotestanţilor sunt în agonie la Ciuruleasa. Majoritatea penticostali a construit şi aceasta o casă de locuitorilor au lucrat în industria minieră şi rugăciune numită ,,Philadelphia” pe Valea mai puţin în activităţile legate de pământ, Ciurulesei. pierzându-şi tradiţiile şi modernizându-se Baptiştii merg la adunare în oraşul forţat. Abrud. Aproape că numai există case din lemn, de cum cele arhaice tradiţionale! Până acum câţiva ani mai erau încă Turismul meşteri care făceau roţi din lemn (rotari) ori alte unelte (greble, furci) sau mobilier simplu În comuna Ciuruleasa există mult (laviţe, scaune, ,,podişoare”, adică un fel de potenţial turistic natural şi antropic. şifoniere). Întregul relief şi peisaj este deosebit, Ciuruleasa era renumită în secolul trecut rivalizând cu cel elveţian. Abrupturile şi pentru tarafurile de aici, cele mai Vâlcanului şi Brădişorului atrag turiştii care cunoscute fiind cele ,,a lui Mihai” şi ,,a lui practică drumeţia, alpinismul ori zborul cu Bâtiluţ”. Aceste tarafuri erau compuse (de parapanta. regulă) din cinci instrumentişti (clarinet, Flora spontană plină de flori taragot, saxofon, acordeon şi dubă). Nu era înmiresmate şi plante medicinale îmbie la joc, nuntă ori clacă fără muzică. drumeţie, iar fânul proaspăt cosit la odihnă. Mai există doar tradiţiile religioase Meşteşugul fabricării varului, reprezintă legate de sărbătorile de iarnă. În special de şi acesta un important potenţial turistic Crăciun. În ajun, copiii mici merg cu precum şi miraculoasa instalţie (,,căldarea”) ,,piţăra” (un fel de sorcovă), vestind naşterea de făcut vinars. lui Iisus Hristos, iar în noaptea de ajun se Sigur mulţi turişti ar fi foarte încântaţi umblă pe la casele sătenilor cu ,,colinda” şi să participe la sărbătorile de iarnă (Crăciun, cu ,,craii” (o piesă de teatru care are ca Anul Nou, Apăbotează) şi de primăvară subiect naşterea lui Iisus). (Paşti, Ispas, Rusalii). Comunja Ciuruleasa -mică monografie- 93 Locuitorii din Ciuruleasa sunt renumiţi pentru ospitalitatea lor. Cel care le trece * * * pragul este omenit (servit, cinstit) imediat cu un păhărel de vinars şi cu ceva de-ale gurii. Viitorul în acest domeniu depinde foarte Sunt multe reţete tradiţionale care se fac mult de promovarea în zonă a turismului numai aici, de la cele mai simple până la rural. cele mai pretenţioase (atât ca ingrediente cât Locuri frumoase există, gospodăriile şi ca realizare). Amintesc aici: locuitorilor sunt destul de mari, cât să  Mursă (apă cu oţet de mere şi miere); permită sejurul unei familii ori două de  Balmoş (mălai fiert în smântână); turişti, trebuie doar modernizată  Scoverzi (clătite) cu caş şi mărar; infrastructura, trebuie convinşi sătenii de  Plăcinte cu caş coapte pe lespede de avantajele practicării turismului rural, piatră şi unse cu groştior (smântână); trebuie organizată reţeaua acestor pensiuni şi  Lipiu (aluat de pâine cu ulei şi zahăr) trebuie promovată capacitatea turistică a pentru zilele de post; zonei.  Zamă de ciuperci (un fel de ciulama cu crăiţe verzi, fierte în zer şi îngroşate cu ,,grotişor”, condimentate cu frunze de * * * pătrunjel);  Laşcă (supă de găină grasă cu tăiţei Şi nu uitaţi!!! făcuţi în casă). Accesaţi www.ciuruleasa.ro