134 Vega decembrie 2009

Astroclubul Meteori Geminide (compozitie) - Alex Conu Bucureşti CUPRINS Vega nr. 132134 [email protected]

ISSN 1584 - 6563

Berbecul cu Lana de aur Oana Sandu Foto copertă: Data si Locul: 13-14 De- cembrie 2006; Frumu- sani, România Camera: Canon EOS Dan Vidican, Ovidiu Văduvescu, Digital Rebel Observarea Astroidului Dragesco Adrian Şonka, Constantin Oprișanu Obiectiv: Canon EF 18- 55 f/3.5-5.6 Timp de expunere: Diafragma: 3.5 Sensibilitate: ISO 1600

încheierea oficiala a AIA 2009 Ruxandra Popa Redactori Oana Sandu Zoltan Deak

Redactor şef

Mihaela Şonka Calendarul astronomic - Decembrie Adrian Şonka

Astroclubul Bucureşti Vega nr. 134 [email protected]

ISSN 1584 - 6563

Luna 04 martie 2009; Dumitrana: 8” Newtonian, F/10, Ca- non EOS 350D, ISO 800, expunere: 1/250s, mozaic de 3 imagini a 60 de cadre, Seeing 3-4/10 Maximilian Teodorescu

Astroclubul 1 Bucureşti Vega nr. 134 Berbecul cu lâna de aur [email protected] ISSN 1584 - 6563 Deloc surprinzător, printre constelaţiile regele Athamas din Boeoţia vroia să-şi pus la cale un complot să-i ucidă. A în- zodiacale se află şi un berbec, animal sacrifice fiul, Phriux, pentru a evita o ceput să ardă grâul pentru a pune în pe- adus adesea ca jerftă zeilor, precum şi foamete. ricol recolta. Văzându-se în faţa acestei întruchipare a lui Zeus. , berbecul ameninţări cu foametea, regele Athmas ce formează constelaţia de pe cer cu ace- Regele Athamas şi soţia sa, Nephele, a apelat la Oracolul din Delphi. Ino i-a laşi nume, este însă unul special deoa- avuseseră o căsnicie nefericită, astfel mituit însă pe mesageri ca să declare că rece lâna lui de aur a fost motivul călă- că regele s-a îndreptat spre fiica regelui Phriux trebuie sacrificat zeilor pentru a toriei lui Iason şi a argonauţilor. Aries a Cadmus, din Teba. Ino însă nu-şi iubea salva recolta. apărut pe Pământ în momentul în care copiii vitregi, Phriux şi Helle, aşa că a Deşi îndurerat, regele l-a dus pe fiul său pe muntele Laphystium şi era pe cale să-l sacrifice când Nephele a intervenit ca să-şi salveze fiul, trimiţând din ceruri un berbec cu aripi şi lână de aur. Phriux s-a urcat călăre pe acesta şi luându-o şi pe sora lui, Helle, au zburat spre est la Colchis, pe malul estic la Mării Ne- gre, la poalele munţilor Caucaz – actu- ala Georgia. În drum însă, Helle a căzut în strâmtoarea ce lega Europa de Asia, Dardanele, astfel că grecii au numit locul Hellespont, deşi astăzi e mai cunocut tot după denumirea de Dardanele. După ce a ajuns la Colchis, Phriux l-a sacrificat pe berbec în semn de mulţumire faţă de Zeus. Lâna de aur a berbecului i-a ofe- rit-o regelui Aeetes din Colchis, care i-a dat-o de nevastă pe fiica sa, Chalciope.

După moartea lui Phriux, fantoma sa s-a întors în Grecia pentru a-l bântui pe verişorul său, Pelias, care îi luase locul lui Iolcus pe tronul din Thessaly. Ade- văratul succesor la tron era însă Iason. Pelias i-a promis acestuia că îi va ceda tronul dacă va aduce acasa lâna de aur din Colchis. Aceasta a fost provocarea care a determinat binecunocuta călăto- 2 Astroclubul Aries reprezentat în atlasul lui John Flamsteed rie a lui Iason şi a argonauţilor. Bucureşti la 70 de ani lumină depărtare, în timp ce , de magnitudine 2,65, se află Vega nr. 134 şa 52 de ani lumină depărtare. În 1903, [email protected] H.C. Vogel a descoperit că Beta Arietis este o binară spectroscopică. Perioada sa este ISSN 1584 - 6563 de 106.997 de zile, iar excentricitatea or- bitei ese de 0,89 – printre cele mai mari valori ale unei orbite de stea binară spec- troscopică.

Gamma Arietis are o magnitudine de 3,90 şi este una dintre cele mai cunoscute ste- le duble, fiind si printre primele stele de acest tip descoperite. Gamma a fost desco- perită accidental de Robert Hook în 1664, acesta căutând de fapt o cometă. Aflată la 160 de ani lumină depărtare, Gamma are o luminozitate totală de 50 de ori mai puternică decât a Soarelui, iar separaţia componentelor este de 385 ua.

30 Arietis, magnitudine 6,57, este o stea dublă uşoară. Ambele stele sunt galbene, componenta mai mare fiind o binară spec- Când a ajuns la Colchis, Iason i-a cerut mal, cuvântul arab „miel”, Beta Arietis e troscopică. 53 Arietis, magnitudine 6,09, regelui Aeetes să-i dea lâna de bunăvoie. numită şi Sheratan, „doi” în arabă, în timp este una dintre cele trei stele pe care am Desigur că regele a refuzat să-i dea lâna ce ce se numeşte Mesartim. putea să le numim vitezomane. Aceste ste- stătea într-un stejar dintr-o pădure sacră, le sunt caracterizate de o viteză anormal păzită de un şarpe veşnic treaz. Din ferici- În astronomie, Aries a jucat însă un rol de mare şi par să se îndepărteze de zona re, fiica regelui, Medea, s-a îndrăgostit de mult mai important decât s-ar zice după Nebuloasei Orion. Se pare că aceste stele Iason şi s-a oferit să-l ajute să fure lâna. strălucirea fadă a stelelor ce îl alcătuiesc, s-au desprins din grupul de stele din Ma- Într-o noapte cei doi s-au furişat în pădu- pentru că în vremea grecilor constelaţia rea Nebuloasă, probabil datorită exploziei re. Medea l-a vrăjit pe şarpe, în timp ce conţinea punctul ce marca echinocţiul de unei supernove, acum câteva milioane de Iason a furat lâna strălucitoare. Deşi ur- primăvară. Acesta este punctul în care ani. Celelalte două stele de acest tip sunt măriţi de oamenii regelui, cei doi au reuşi Soarele trece peste ecuatorul ceresc de Mu Columbae şi AE Aurigae. să scape, iar lâna a ajuns în templul lui la sud spre nord. Când astronomul grec, Zeus din Orchomenus. Hopparchus, a definit poziţia Soarelui la NGC 772 este o galaxie cu formă ciudată, echinocţiul de primăvară pe la 130 î.Ch., difuză şi cu un braţ spirală mai bine defi- Pe vechile hărţi stelare, Aries este repre- acest punct a fost considerat startul pen- nit în partea de nordvest. zentat cu capul întors către Taurus, dar tru definirea constelaţiilor zodiacale. Din fără aripi. Pe cer, constelaţia nu e deloc cauza mişcării de precesie a Pământului, Deşi nu foarte bogată în obiecte, constela- impunătoare, cea mai vizibilă grupare de astăzi Soarele se află în contelaţia Pisces ţia Aries merită provocarea de a fi identifi- stele fiind o linie formată din trei stele care la echinocţiul de vară. cată pe cer şi doar pentru a vedea de unde marchează capul berbecului. Dintre aces- au început grecii antici să desemneze con- 3 Astroclubul tea, Alpha Arietis poartă numele de Ha- Alpha Arietis are magnitudinea 2 şi se află stelaţiile zodiacale. Bucureşti Bibliografie: http://www.dibonsmith.com Burnham’s Celestial Handbook Oana Sandu Vega nr. 134 Online: [email protected] http://www.ianridpath.com ISSN 1584 - 6563

Astroclubul 4 Bucureşti Vega nr. 122134 OBSERVAREA ASTEROIDULUI DRAGESCO [email protected] Sau ce înseamnă să evidenţiezi şi să analizezi un corp ceresc ISSN 1584 - 6563 la începutul Mileniului III Autori: Dan Vidican (Astroclubul Bu- cureşti), Ovidiu Văduvescu (cercetător la Isaac Newton Group, La Palma/Insulele Canare), Adrian Şonka (coordonator al Observatorului „Amiral Vasile Urseanu”) şi Costel Oprişeanu (Astroclubul Bucureşti). Notă: Imaginile din Fig. 1, 3 şi 4 sunt prin bunăvoinţa Grupului de Telescoape Issac Newton, La Palma (Issac Newton Group of Telescopes, La Palma) Scop: Observarea asteroidului Dragesco. Motivaţie: Profesorul Jean Dragesco (Preşedinte de Onoare al Astroclubului Bucureşti), este unul dintre puţinii ro- mâni care au avut onoarea ca un asteroid să poarte numele său. Totuşi, deşi nominalizarea s-a realizat acum câţiva ani, nu a avut ocazia să îl vadă şi avea puţine şanse, având în vede- re magnitudinea ridicată, peste 19. De asemenea, acţiunea de observare re- prezenta un bun exerciţiu pentru cei im- plicati, alături de Ovidiu Văduvescu în programul EURONEAR. Loc: Planeta PĂMÂNT, luând în conside- raţie că preluarea imaginilor s-a realizat (de Ovidiu Văduvescu; Fig. 6; în cadrul Issac Newton Group – La Palma) în Insu- lele Canare, cu telescopul WHT, având Fig 1. Isaac Newton Group -William Herschel Telescope ataşată camera ACAM, prelucrarea ex- rezultatelor, Dan Vidican (Bacău), Costel cidenţă fericită, aceştia au fost oamenii trem de rapidă şi eficienţa s-a realizat de Oprişeanu (Bucureşti), membrii ai Astro- potriviţi, la locul potrivit şi la momentul Şonka Adrian de la Observatorul Astro- clubului Bucureşti. potrivit. nomic „Vasile Urseanu”, din Bucureşti, Participanţi: Patru oameni entuziaşti, Legături rapide şi eficiente: Prin inter- urmată de raportarea la MPC (Harward/ care au rupt barierele între profesionişti net – lucru la care acum 20 de ani nici SUA); idea acţiunii, pregătirea de princi- şi amatori în scopul unei acţiuni comune măcar nu am fi visat. piu, colaborarea pe parcursul desfăşură- Astroclubul de prima mână. În esenţă, printr-o coin- 5 Bucureşti rii evenimentelor, sintetizarea parţială a Cuvint înainte Dragesco). Un asteroid de mare magni- tudine, pe care cu părere de rău spu- Vega nr. 121134 Acum câţiva ani, Dan Vidican a primit nea că sunt puţine şanse să îl poată [email protected] de la domnul Profesor Jean Dragesco vedea vreodată. Evident, lucrurile au copia xerox după nominalizarea unui trenat în această situaţie pâna în pre- ISSN 1584 - 6563 asteroid cu numele său (asteroidul zent, accesul la un telescop mare fiind

Fig.3 William Herschel Telescop puţin probabil.

Ideea căutării asteroidului Dragesco a apărut ca urmare a colaborarii la EU- RONEAR. Participarea la acest proiect, ca răspuns la o solicitare a lui Ovidiu Văduvescu, a deschis noi perspective activităţii de astronom amator, alături de profesionişti. Cu această ocazie, amatorii implicaţi au putut trece de la observaţii disparate, sau de contem- plare a cerului, la analize sistematice (în limitele posibilităţilor lor), la utiliza- rea de programe specializate.

Evident, activitatea astronomică la începutul Mileniului III, începe să de- vină, pentru amatorii care se implică, Astroclubul mai aprofundată, mai responsabilă. 6 Bucureşti Fig.2 Asteroidul Dragesco Aceasta şi datorită susţinerii de o apa- ei şi asteroidul Dragesco. Ca urmare, Dan Vidican i-a trimis un ratură ultramodernă (telescoape de 2m Ori, în discuţia respectivă a apărut în- e-Mail lui Ovidiu Văduvescu cu între- Vega nr. 134 diametrul oglinzii şi mai mult), care trebarea simplă: dacă tot căutăm as- barea: „E posibil???” Răspunsul a fost: [email protected] prin ea însăşi determină un respect şi teroizi noi sau vechi (pentru reconfir- „Vom încerca, dacă e vreme favorabilă atenţie deosebită (inclusiv din cauza marea/corecţia traiectoriei), nu s-ar şi sunt condiţii să ne strecurăm prin- ISSN 1584 - 6563 accesului foarte dificil la timpii de ob- putea, ca exerciţiu, să căutăm şi aste- tre alţi timpi de observare” (mai ales că servaţie şi costurilor mari de intreţine- roidul Dragesco? timpii de observare se planifică foarte re a acesteia). riguros, cu mult timp înainte). Ca urmare, Dan Vidican cu Costel Elemente preliminare Oprişeanu au căutat, în baza de date Din fericire, aşteptarea nu a fost prea a programului de astronomie, aferent lungă. Utilizindu-se o situaţie de con- Din diverse discuţii între Dan Vidi- DSI Imager şi au identificat asteroidul junctură (testarea tehnică a aparaturii can, Costel Oprişeanu, Gh. Fălcoianu ca fiind în apropierea stelelor Castorş i telescopului) s-au preluat câteva ima- (Düsseldorf – Germania), la o sesiune Pollux. gini pe 7 noiembrie 2009. E drept, în de observaţii astronomice, în toamna condiţii dificile, Luna fiind aproape de acestui an, s-a evidenţiat şi faptul că Acţiunea efectivă zona de observare (la 20 grade)). primele succese româneşti ale partici- pării membrilor Astroclubului Bucu- Derularea evenimentelor a fost apoi ca Imaginile (5 la numar, a câte un minut) reşti la EURONEAR s-au concretizat într-un film de acţiune. Poziţia părea s-au luat cu WHT (Isac Newton Group şi prin propunerea unei liste de as- acceptabilă, la nivelul gândirii de as- – William Herschel Telescop / Fig. 1, tronomi români pentru nominalizarea tronom amator. 2, 3), telescop cu diametrul oglinzii de unor asteroizi.

Tabelul 1 prezintă rezultatele cu poziţiile asteroidului. În prezent, sunt însă puţini asteroizi cu nume de astronomi români; printre Număr Data (an, lună, Ascensie Magnitu- Cod Declinaţie Filtru asteroid zi/cu zecimală) Dreaptă dine Observator

12498 C2009 11 07,24524 08h 12m 37,59s + 35 16 32,3 18,7 R 950 12498 C2009 11 07,24625 08h 12m 37,62s + 35 16 32,3 19,0 R 950 12498 C2009 11 07,24726 08h 12m 37,62s + 35 16 32,6 19,1 R 950 12498 C2009 11 07,24826 08h 12m 37,63s + 35 16 32,9 19,0 R 950 12498 C2009 11 07,24927 08h 12m 37,65s + 35 16 33,0 19,0 R 950

Tabelul 2 prezintă erorile de determinare a poziţiilor

Fief. Fle- Fit Image dFIA dDe FlefVPhot drnag Stars fVAst. Order r1379026d9.fit 92 39 39 1 0.12" 0.14" 37 0 23rnag r1379027d9.fit 93 37 37 1 0.13" 0.13" 35 0.20mag r1379024d9.fit 93 43 43 1 0.13" 0.14" 40 0.27nnag r1379025d9.fit 84 44 44 1 0.15" 0.14" 40 0 22rnag r1379028d9.fit 99 44 44 1 0.14" 0.13" 41 0.20mag Fig. 4 Camera ACAM pe William Herschel Tele- Astroclubul 7 Bucureşti scope 4,2 m, dotat cu o camera CCD nouă: care evidenţia deplasarea foarte lentă Se pare că înainte de descoperirea ACAM (Fig. 4), cu câmp 16 minute de a asteroidului (Fig. 2). În paralel (dar, efectivă, asteroidul a mai apărut de Vega nr. 134 arc în diametru, la Observatorul din începând mult mai târziu şi luând ca 4 ori pe plăcile de la Mont Palomar [email protected] Las Palmas (Insulele Canare). Ele au referinţa prima imagine gif în mişca- (1990 şi 1993). fost introduse de Ovidiu Văduvescu re a lui Adrian Şonka) Dan Vidican ISSNISSN 15841584 -- 65636563 (pe 11 noiembrie 2009) într-un site al reidentifica asteroidul cu programul Este observat de circa 7 revoluţii în IMCCE / Franţa (unde este colabora- DS9. jurul Soarelui, existând circa 256 tor), anunţând pe cei implicaţi. poziţii anterioare, la care se adauga După rafinarea analizelor (corecţia cele 5 observate pe 7 noiembrie 2009 În câteva ore de la primire, Adrian datelor din cfg, în scopul obţinerii unei de către noi. Şonka preia datele şi realizează pri- precizii ridicate: număr mare de stele Asteroidul face parte din inelul ma prelucrare cu programul ASTRO- de referinţă, reziduri minime), Ovidiu principal de Asteroizi, având se- METRICA. De asemenea, face o veri- Văduvescu şi Adrian Şonka transmit miaxa mare a orbitei a=2,667 UA. ficare de confirmare a asteroidului cu un raport la MPC (Harvard/SUA), programele The Sky şi Guide 8. În fi- primindu-se avizul de acceptare. Profesorul Jean Dragesco nal, realizează imaginea mult dorită, Concluzie Preşedinte de Onoare a Astroclubu- lui Bucureşti din 2001 (fig. 6). Ca urmare a colaborării fructuase Născut în 1920 la Cluj. La 18 ani dintre profesionişti şi amatori, utili- fondează Asociaţia Tinerilor Astro- zând o oportunitate rară (accesul, e nomi şi apoi Asociaţia Amatorilor de drept indirect, asigurat cu mare bu- Microscopie, fiecare având o revistă navoinţă de un fost astronom ama- proprie. tor/în prezent profesionist, la un in- strument gigant), avem în premieră, În 1941 se stabileşte în Franţa, spe- în România, prima imagine a unui cializându-se în biologie. Pasiunea asteroid purtând numele unui ro- principală: fotografia de înaltă rezo- mân (Jean Dragesco), inclusiv date luţie (pe film), atât la microscop, cât suplimentare pentru caracteristicile şi cea terestră (în special animale / traiectoriei. La această acţiune, şi-au patru expediţii în Africa şi profesor adus contribuţia şi membrii Astro- de bilogie la Conacry, timp de câţi- clubului Bucureşti, ajutaţi de profe- va ani) şi astronomică (Soare, Lună, sionişti entuziaşti. planete, deep sky), recunoscut în în- treaga lume ca un specialist de înaltă Scurtă Istorie clasă.

Asteroidul Dragesco a fost descope- Totodată este unul din primii care au rit de ODAS (Observatorul din Nisa făcut fotografie astronomică compo- / Caussols), în cadrul unui Program zit (pe film) şi datorită căruia facem NEA (Near Earth Asteroids) la data astăzi acele imagini suprapuse cu Astroclubul Fig.5 Ovidiu Vaduvescu la Issac Newton Group 8 Bucureşti La Palma Canare 1998 03 26. sutele sau chiar mai mult. NASA). Vega nr. 134 Necesitatea de a se utiliza, pentru [email protected] prelucrări voluntare, amatori entu- ziaşti (dar corecţi) chiar la lucrări de ISSN 1584 - 6563 anvergură este dictată de avalanşa de imagini preluate continuu, com- parativ cu numărul mic de astro- nomi profesionişti.

De asemenea, pe măsura înaintării Civilizaţiei Umane în Sistemul Solar, mulţi amatori vor putea colabora la programe astronomice de anvergu- ră, chiar fără să iasă din casă, dar având bune legaturi cu observatoa- rele şi institutele specializate din lu- mea întreagă, şi cine ştie, în viitor, de pe Lună, Marte, sateliţii lui Jupiter, Saturn şi în continuare (internetul, cu legaturile sale globale, demon-

Fig.6 Profesor Jean Drăgesco - centru primul rand strează că se poate). Ne încadrăm prin aceasta în direcţiile fundamen- tale ale Civilizatiei Umane: EXPLO- Bun prieten cu regretatul profesor gramul EURONEAR. Trebuie însă RARE şi ÎNŢELEGERE. Matei Alexescu, a ajutat atât Astro- evidenţiat că mai sunt şi alte opor- clubul (Donaţia Jean Dragesco) cât tunităţi. şi pe o serie de membri ai acestuia cu componente pentru astronomie. Programul de clasificare a galaxiilor, În cariera sa de profesor universitar, ce apar pe imagini luate de cele mai a primit distincţia „Comandeur de mari telescoape din lume, inclusiv Palmes Academiques”. Pentru con- Telescopul Spaţial – Program NASA. tribuţia în domeniul Astronomiei, asteroidul 12498 a primit numele Programul de cartografiere a supra- său. feţelor: Marte, asteroizilor, sateliţilor planetelor, de la care sondele spaţi- Perspective ale au transmis imagini – Clickwor- kers Crater Marking, ca o pregătire Dan Vidican Amatorii pot lucra mâna în mâna cu pentru cartografierea asteroizilor Ovidiu Văduvescu profesioniştii. O demonstrează ac- Ceres şi Vesta spre care deja sunt în Adrian Şonka 9 Astroclubul tuala realizare – colaborarea la Pro- zbor două sonde spaţiale (sub aripa Constantin Oprişanu Bucureşti Vega nr. 134 ÎNCHEIEREA OFICIALĂ A [email protected] ANULUI INTERNAŢIONAL AL ASTRONOMIEI ISSN 1584 - 6563 2009 ÎN ROMÂNIA Pentru România Anul Internaţional al Numărul mare de şcoli, licee, asociaţii roase instituţii din România au partici- Astronomiei 2009 a ajuns la final. Vi- de astronomi amatori şi observatoare pat atât de intens şi cu proiecte atât de neri, 04 decembrie 2009, a avut loc la care au fost prezente la simpozion a ară- variate la promovarea astronomiei, ofe- Colegiul Tehnic de Aeronautică “Henri tat justa dimensiune a activităţilor ce ră speranţă pentru viitorul astronomi- Coandă“ din Bucureşti, Simpozio- au avut loc în România. Acţiunile des- ei româneşti, poate chiar prin creşetea nul Naţional “Întoarcerea din spaţiu”. făşurate peste tot în ţară în cadrul AIA numărului de astronomi profesionişti şi Acesta a marcat pentru toţi participan- 2009 au demonstrat că astronomia poa- amatori de care este atâta nevoie. ţii la AIA 2009 momentul bilanţului şi te uni forţe nebănuite în jurul său şi că al recunoaşterii efortului fiecăruia. interesul pentru această disciplină este Programul simpozionului a fost unul în continuă creştere. Faptul că, nume- extrem de condensat, dar acest lucru a făcut ca întreaga organizare, realizată de profesorii Colegiul Tehnic de Aerona- utică “Henri Coandă“, în frunte cu dna. directoare Coralia Barosan şi prof. Ma- ria Ghiban care a coordonat activitaţile legate de AIA 2009 pe parcursul anului, să fie una cu o încărcătură maximă. Desfăşurarea evenimentelor a fost ur- mătoarea: 09.00 – 09.30 - Primirea invitaţilor; 09.30 – 10.00 - Deschiderea festivă – cuvânt de deschidere adresat partici- panţilor de: D-na. Coralia Barosan – Director al Colegiului Tehnic de Aeronautică „H. Coandă” D-na. Magda Stavinschi – Coordonator al AIA 2009 pentru România D-nul. Şerban Ursu – Secretar General al CNR UNESCO D-nul. Sorin Trocaru – Inspector Gene- ral în MECI D-nul. Cristian Alexandrescu – Inspec- tor Şcolar General ISMB; 10.00 – 10.45 - Conferinţa d-lui. Dr. Astroclubul ZADIG MOURADIAN, Director de pro- 10 Bucureşti Standul Astroclubului Bucuresti grame la Observatorul Astronomic din filatelie şi fotografie – prezentare prof. Paris; Erika Suhay; Vega nr. 134 11.00 – 11.15 - Prelegerea „Astronomia 13.00 – 18.30 - „Ce am făcut în AIA [email protected] şi matematica, o lungă călătorie împre- 2009” – prezentări power point ale par- ună” susţinută de Dr. Magda Stavin- ticipanţilor la simpozion; ISSN 1584 - 6563 schi, Coordonator al AIA 2009 pentru 18.30 – 19.00 - Acordarea certificatelor Romania; AIA 2009; Închiderea lucrărilor. 11.15 – 11.30 - Prelegerea „Anul astro- nomic şi spaţial – 2009”, susţinută de Astroclubul Bucureşti a partici- Prof. Dr. Mircea Rusu, Facultatea de fi- pat la acest simpozion de inchide- zică Bucureşti; re al Anului International al As- 11.30 – 11.45 - Prezentarea şi premierea tronomiei 2009 cu următoarele: loturilor olimpice de astronomie 2009; Ruxandra Popa 11.45 – 12.00 - Acordarea de premii 1. Expoziţie filatelică şi numis- 3. Prezentare a activităţii AB în cadrul AIA pentru câştigătorii concursului interna- matică - adusă şi prezen- 2009 - susţinută de Ruxandra Popa; ţional „Cassini”; tată de Prof. Erika Suhay; 4. Prezentare “Ea este astro- 12.00 – 12.15 - Prezentarea galileoscoa- 2. Expoziţie a diverselor obiec- nom” la nivel naţional - sus- pelor – prof. Ana Pică; te folosite pe parcursul anului; 12.15 - 12.30 - Vizitarea expoziţiilor de ţinută de Prof. Erika Suhay. De asemenea, Astroclubul Bucu- resti a oferit două medalii de ar- gint cu Galileo Galilei emise de Mo- netăria Statului şi personalizate cu numele Astroclubul Bucureşti principalilor colaboratori: Observa- torul Astronomic Amiral Vasile Ur- seanu, reprezentat de Adrian Şonka şi SARM (Societatea Astrono- mică Română de Meteori), re- prezentată de Valentin Grigore.

Un moment foarte frumos a fost acela în care a avut loc premierea olimpicilor internaţionali la astronomie, împreună cu profesorii coordonatori. Recunoaşte- rea adevăratei perfomanţe, într-o ţară în care nu se studiază astronomia în şcoală, este un gest care merită repetat.

Revenind la prezenţa masivă a instituţii- lor din România la AIA 2009, este impor- tant ca fiecare în parte să fie menţionată

aici, pentru că, toate aceste instituţii au Astroclubul contribuit într-un fel sau altul la proiec- 11 Bucureşti Ruxandra Popa - Presedinte al Astroclubului Bucuresti tele acestui an. Vega nr. 134 • Societatea Astronomică Română de [email protected] Meteori - Valentin Grigore • Şcoala Generală Nr. 79, Bucureşti - ISSN 1584 - 6563 Prof. Mihaela Badea • Colegiul Naţional de Informatică “T. Vianu”, Bucureşti - Prof. Ioana Sto- ica • Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”, Sibiu - Prof. Daniela Cautnic • Astroclub “Meridian 0”, Oradea - Ni- cole Pazmany • Planetariul din Pitesti - Remus Car- stea • Colegiul Tehnic de Aeronautică “H. Coandă”, Bucureşti - Prof. Popescu Elena • Colegiul Naţional “Roman Vodă”, Roman - Prof. Carmen Stafie • Colegiul Naţional “Costache Negru- zzi”, Iaşi - Prof. Dorina Luchian • Planetariul din Baia Mare - Ioan Bob • Planetariul din Suceava - Emil Tur- Olimpicii din România la astronomie cu • Şcoala Generală “Sfântul Vasile”, Prof. Magdalena Coşovanu, Prof. Ilie În finalul acestui articol, doresc să mul- Ploieşti - Prof. Mariana Osman Coşovanu ţumesc, organizatorilor acestui sim- • Liceul Teoretic “Eugen Lovinescu”, • UNAWE România - Cătălina Movi- pozion pentru efortul depus în cadrul Bucureşti - Prof. Iuliana-Mariana leanu acţiunii de încheiere a AIA 2009 pentru Stoica, Prof. Adriana-Doina Matei- • Planetariul din Galaţi - Ovidiu Ter- România. ciuc cu • Colegiul “Elie Radu”, Ploieşti - Prof. • Astoclub “Delta Orion”, Tulcea, Nicu Doresc, de asemenea, să mulţumesc Dana Constantinescu Dobrescu membrilor Astroclubului Bucureşti • Astroclubul Bucureşti - Ruxandra • Asociatia Astronomica “Sirius”, Bar- pentru tot ce au reuşit să realizeze pe Popa, Prof. Erika Suhay lad - Ioan Adam parcursul acestui an. Mulţumiri, tot- • Palatul Naţional al Copiilor - Mino- • NSC Science on Stage Romania (ISJ odată, colaboratorilor noştri apropiaţi dora Lipcanu - Cluj) - Luminita Chicinas Observatorul Astronomic „Amiral Vasile • Colegiul Naţional “I.M. Clain”, Blaj - • Scoala Generala “Avram Iancu”, Bis- Urseanu” şi Societatea Astronomică Ro- Prof. Cătălina Anca Marian trita, Prof. Elena Nastase mână de Meteori. • Colegiul Tehnic “Mihai Bravu”, Bu- • Observatorul Astronomic “Amiral cureşti - Prof. Crina Stefureac Vasile Urseanu”, Bucureşti – Adrian Astroclubul Bucureşti transmite feli- • Şcoala Generală Nr. 98, Bucureşti - Şonka citări tuturor şi vă urează CER SENIN! Prof. Adrian Florea • Dragoş Braşov – Expediţia la eclipsa Astroclubul 12 Bucureşti • Colegiul Tehnic “Media”, Bucureşti - totală de Soare din China Ruxandra Popa CALENDAR ASTRONOMIC Decembrie200 9 Planete Fenomene astronomice Luna decembrie ne aduce nopi lungi, cer curat putând fi observate amândouă în același câmp al 2 Lună Plină la ora 9:30. Luna se poate observa toată noaptea (însă nu mereu senin), Jupiter pe cerul de seară, instrumentelor la putere mică. și se află în constelaia Taurus Marte vizibilă toată noaptea. Dacă adăugam Numai prin instrumentele astronomice se 4 Luna la cea mai mică depărtare de Terra. La „numai” maximul curentului Geminide și eclipsa parială de poate observa și planetaUranus , care se află în 363.479 km Lună din seara de revelion, vă vei da seama de ce Pisces. 6 În această noapte, Luna se va afla la numai 5° sud-vest de ne place această lună. După ce apune Jupiter, înspre est răsare Marte Mercur își face apariia pe cerul de seară în planetaMarte . Nu este la fel de strălucitoare 7În această noapte, în stânga sus de Lună se va afla steaua a doua săptămână a lunii decembrie. Începând cu precum Jupiter dar se remarcă ușor în zona de cer Regulus din constelaia Leo data de 9 decembrie, putei căuta planeta înspre unde se află, pentru că acolo nu sunt stele orizontul de sud-vest. Atenie însă ca planeta apune strălucitoare. Marte se află în Leo, la grania cu 9 Ultimul Pătrar la ora 02:13. Luna se observă în a doua devreme, în jurul orei 18. O sansă mai mare de a găsi Cancer, cea mai apropiată stea strălucitoare fiind jumătate a nopii, în constelaia Leo planeta va veni în seara de 18 decembrie, când Luna Regulus, la 9 grade sud-est. În serile de 6,7 și 8 13 În noaptea de 13 spre 14 decembrie putei observa peste se va afla la numai 2,5 grade nord de Mercur.Căutai decembrie, Luna va trece prin preajma planetei. 100 de stele căzătoare pe oră, care par că vin din constelaia secera Lunii și sub ea trebuie să se vadă un astru Dacă urmării poziia planetei printre stele Gemini. Este la maxim curentul de meteori Geminide strălucitor. Un binoclu va va ajuta să vedei mai ușor din 3 în 3 seri, sau mai rar, vei vedea cum pe 21 16 Lună Nouă la ora 14:02. Luna nu se poate observa fiind în planeta pe cerul crepusculului. Tot în seara aceea se decembrie se va opri și va începe să se miște invers dreptul Soarelui, în constelaia Ophiucus (Ofiuc) va produce și elongaia maximă de Soare, când (de la est la vest). Acest timp de mișcare se numește 18Mercur la elongaţie maximă estică de Soare (20° ). Se Mercur apune cel mai târziu, la 1 oră și 30 de minute mișcare retrogradă. Două stele bune pentru a vedea observă seara pe cer după acesta. cum se mișcă planeta sunt miu și epsilon din Leo. 18 În jurul orei 17, spre orizontul sud estic se va observa Jupiter rămâne vizibil seara, apunând în Prin telescoape se poate observa calota secera foarte subire a Lunii și planeta Mercur jurul orei 22 la începutul lunii și în jurul orei 20:40 la polară de nord precum și alte detalii de pe suprafaă. 20 Luna la cea mai mare depărtare de Terra. La 405.728 km sfârșitul ei. Luna va „vizita” planeta în seara de 21 După ora 1:30 răsare și planetaSaturn . O decembrie, când se va afla la 3 grade nord de Jupiter. vei putea identifica printre stelele din constelaia 21 Solstiţiul de iarnă la ora 19:47 Și cu o seară înainte și una după vei putea vedea Virgo dacă așteptai data de 10 decembrie. Luna se 21 În această seară sub Lună se va afla planeta Jupiter. La Luna în vecinătatea planetei. va afla atunci la 7 grade vest de planetă. Inelele sunt numai 0,5° nord de Jupiter se va afla planeta Neptun Discul planetei este cu 25% mai mic decât înclinate doar cu 5 grade și se pot vedea ca o linie 23 Luna se află la 5 grade nord de planeta Uranus. Planeta se era acum 3 luni dar sateliii săi sunt tot acolo și putei subire. poate vedea numai prin instrumente astronomice (și urmări dansul lor în jurul planetei chiar prin Venus se află foarte aproape de Soare și nu binocluri) binocluri și instrumente mici. poate fi observată. 24 Primul Pătrar la ora 19:36. Luna se observă pe cerul de Planeta si-a reluat mișcarea normală În seara de 31 decembrie vom avea Lună seară, în constelaia Pisces (Peștii) printre stele (de la vest la est) și va ajunge în Plină, și tot atunci se va produce o eclipsă parială 31Lună Plină la ora 21:13 . Eclipsă parială de Lună vizibilă de vecinătatea stelei delta din Capricornus, în ziua de de Lună. Va începe la ora 19:15, maximul va avea loc la noi între orele 19 :15 şi 23:29 21 decembrie. Între 18 și 26 decembrie Jupiter se va la 21:22 și se va sfârși la ora 23:29. Luna va intra în afla la mai putin de un grad de planetaNeptun , umbra planetei noastre în proporie de 0,1%. HARTA CERULUI Decembrie200 9

h Harta arat ă aspectul

Constelaţii vizibile cerului în luna: z

şi Alcor şi

Mizar noiembrie, ora2 3 :00 Cerul în serile de decembrie conine constelaii care fac parte din mitul lui Perseu. e

Constelaii se întind de la orizontul vestic pănă deasupra capului. decembrie, ora2 1 :00 g

Eroul, Perseus, se afla sus pe cer, înspre est, aproape de zenit (deasupra capului). Thuban Mare a ianuarie, ora 19:00 El se întinde spre Andromeda, pe care o salvează. Nu departe de ei se află Cassiopeia, mama Carul

Andromedei. b

DRACO

a

Cea mai stralucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se a

spre steaua Polar LYRA Vega

poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A MINOR

M81

URSA

doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei M57

b M82 strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află ă

Algol reprezintă poziia capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus și folosit la a

Albireo distrugerea monstrului marin care o amenina pe Andromeda. Steaua Polară b

Între Cassiopeia și steaua Mirfak se află „roiul dublu din Perseu”, o ECLIPTICA a

aglomerare de stele aflată la 7000 de ani lumină departare de Soare. Cu ochiul liber LYNX CEPHEUS Deneb

2

M71

a

M9

M44 se distinge o pată difuza în acest loc, dar prin instrumentele astronomie zeci și sute M27

CYGNUS

M39

Castor Pollux

de stele devin vizibile. M67 CANCER M52

Un alt personaj din poveste este Pegasus, calul înaripat. Se află înspre CASSIOPEIA SAGITTA

Capella g b vest și poate fi identificat ca un mare pătrat. Roiul dublu LACERTA din Perseu a

GEMINI Mirfak

AURIGA

M38

M37 M36

Cum se foloseşte harta Procyon DELPHINUS ANDROMEDAM 31 M31 M34 Iesiţă i afar cam cu o or ă inainte de ora afi şăă at pe hart M35 b g

MINOR Almach CANIS noastrăŢ . ine ţ i harta ridicat ăî n fa ţ a voastr ă , av â nd grij ă s ă o PERSEUS M15

b e orientaţă i dup punctele cardinale de pe teren. Vestul este TAURUS M33 Enif Pleiadele

M48

(aproximativ) locul unde apune Soarele. Triunghiul ORION a enă de ARIES PEGASUS a Marginea hăţ r ii noastre reprezint ă orizontul ş i stelele de iar Aldebaran M74 b pe hartă se potrivesc cu cele de deasupra capului. Centrul PISCES a Nebuloasa hăţ r ii noastre este zenitul, punctul de deasupra capului. din Orion a Este foarte important săţ orienta i harta dup ă punctele Uranus Sirius a JUPITER Alrescha Neptun cardinale. Este cheia succesuluiî nv ăţă rii constela ţ iilor. M77 b Dupăţăţă ce orienta i harta, c uta i o stea mai str lucitoare pe Rigel CANIS cer. Căţş uta i-o i pe hart ă . Pe hart ă , stelele str ă lucitoare sunt cele MAJOR AQUARIUS reprezentate prin disc mare. ERIDANUS CETUS Dupa ce aţă i g sit-o, cauta ţ i, pe hart ă , stele din apropierea stelei LEPUS b identificate. Dupa ce aţţş i ales aceste stele, cauta i-le i pe cer. stele duble Constelaţ iile sunt formate de stelele unite cu linii, pe harta Fomalhaut FORNAX stele variabile noastra. Din steaîţîăţţ n stea pute i nv a toate constela iile vizibile la un galaxii moment dat. SCULPTOR roiuri globulare SW roiuri deschise Harta este realizata pentru latitţă udinea medie a rii noastre. SW Dacăî ncerca ţ i s ă observa ţ i de la latitudini nordice, stelele din sudul nebuloase hăţ r ii vor cobor î sub orizont iar cele din nordul h ă rtii vor fi situate mai nebuloase planetare sus pe cer. Magnitudini stelare -1 0 1 2 3 4 Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", www.astro-urseanu.ro Vega nr. 134 [email protected]

ISSN 1584 - 6563

REDACȚIA VEGA

Mulțumește tuturor cititorilor săi care au susținut Observatorul Astronomic A.V. Urseanu în campania Restaurare! Ne-am bucurat nespus la reactiile voas- tre atât de rapide și binevoitoare. Vă multumim!

Oana, Mihaela și Zoli

Astroclubul 15 Bucureşti