134 Vega decembrie 2009 Astroclubul Meteori Geminide (compozitie) - Alex Conu Bucureşti CUPRINS Vega nr. 132134 [email protected] ISSN 1584 - 6563 Berbecul cu Lana de aur Oana Sandu Foto copertă: Data si Locul: 13-14 De- cembrie 2006; Frumu- sani, România Camera: Canon EOS Dan Vidican, Ovidiu Văduvescu, Digital Rebel Observarea Astroidului Dragesco Adrian Şonka, Constantin Oprișanu Obiectiv: Canon EF 18- 55 f/3.5-5.6 Timp de expunere: Diafragma: 3.5 Sensibilitate: ISO 1600 încheierea oficiala a AIA 2009 Ruxandra Popa Redactori Oana Sandu Zoltan Deak Redactor şef Mihaela Şonka Calendarul astronomic - Decembrie Adrian Şonka Astroclubul Bucureşti Vega nr. 134 [email protected] ISSN 1584 - 6563 Luna 04 martie 2009; Dumitrana: 8” Newtonian, F/10, Ca- non EOS 350D, ISO 800, expunere: 1/250s, mozaic de 3 imagini a 60 de cadre, Seeing 3-4/10 Maximilian Teodorescu Astroclubul 1 Bucureşti Vega nr. 134 Berbecul cu lâna de aur [email protected] ISSN 1584 - 6563 Deloc surprinzător, printre constelaţiile regele Athamas din Boeoţia vroia să-şi pus la cale un complot să-i ucidă. A în- zodiacale se află şi un berbec, animal sacrifice fiul, Phriux, pentru a evita o ceput să ardă grâul pentru a pune în pe- adus adesea ca jerftă zeilor, precum şi foamete. ricol recolta. Văzându-se în faţa acestei întruchipare a lui Zeus. Aries, berbecul ameninţări cu foametea, regele Athmas ce formează constelaţia de pe cer cu ace- Regele Athamas şi soţia sa, Nephele, a apelat la Oracolul din Delphi. Ino i-a laşi nume, este însă unul special deoa- avuseseră o căsnicie nefericită, astfel mituit însă pe mesageri ca să declare că rece lâna lui de aur a fost motivul călă- că regele s-a îndreptat spre fiica regelui Phriux trebuie sacrificat zeilor pentru a toriei lui Iason şi a argonauţilor. Aries a Cadmus, din Teba. Ino însă nu-şi iubea salva recolta. apărut pe Pământ în momentul în care copiii vitregi, Phriux şi Helle, aşa că a Deşi îndurerat, regele l-a dus pe fiul său pe muntele Laphystium şi era pe cale să-l sacrifice când Nephele a intervenit ca să-şi salveze fiul, trimiţând din ceruri un berbec cu aripi şi lână de aur. Phriux s-a urcat călăre pe acesta şi luându-o şi pe sora lui, Helle, au zburat spre est la Colchis, pe malul estic la Mării Ne- gre, la poalele munţilor Caucaz – actu- ala Georgia. În drum însă, Helle a căzut în strâmtoarea ce lega Europa de Asia, Dardanele, astfel că grecii au numit locul Hellespont, deşi astăzi e mai cunocut tot după denumirea de Dardanele. După ce a ajuns la Colchis, Phriux l-a sacrificat pe berbec în semn de mulţumire faţă de Zeus. Lâna de aur a berbecului i-a ofe- rit-o regelui Aeetes din Colchis, care i-a dat-o de nevastă pe fiica sa, Chalciope. După moartea lui Phriux, fantoma sa s-a întors în Grecia pentru a-l bântui pe verişorul său, Pelias, care îi luase locul lui Iolcus pe tronul din Thessaly. Ade- văratul succesor la tron era însă Iason. Pelias i-a promis acestuia că îi va ceda tronul dacă va aduce acasa lâna de aur din Colchis. Aceasta a fost provocarea care a determinat binecunocuta călăto- 2 Astroclubul Aries reprezentat în atlasul lui John Flamsteed rie a lui Iason şi a argonauţilor. Bucureşti la 70 de ani lumină depărtare, în timp ce Beta Arietis, de magnitudine 2,65, se află Vega nr. 134 şa 52 de ani lumină depărtare. În 1903, [email protected] H.C. Vogel a descoperit că Beta Arietis este o binară spectroscopică. Perioada sa este ISSN 1584 - 6563 de 106.997 de zile, iar excentricitatea or- bitei ese de 0,89 – printre cele mai mari valori ale unei orbite de stea binară spec- troscopică. Gamma Arietis are o magnitudine de 3,90 şi este una dintre cele mai cunoscute ste- le duble, fiind si printre primele stele de acest tip descoperite. Gamma a fost desco- perită accidental de Robert Hook în 1664, acesta căutând de fapt o cometă. Aflată la 160 de ani lumină depărtare, Gamma are o luminozitate totală de 50 de ori mai puternică decât a Soarelui, iar separaţia componentelor este de 385 ua. 30 Arietis, magnitudine 6,57, este o stea dublă uşoară. Ambele stele sunt galbene, componenta mai mare fiind o binară spec- Când a ajuns la Colchis, Iason i-a cerut mal, cuvântul arab „miel”, Beta Arietis e troscopică. 53 Arietis, magnitudine 6,09, regelui Aeetes să-i dea lâna de bunăvoie. numită şi Sheratan, „doi” în arabă, în timp este una dintre cele trei stele pe care am Desigur că regele a refuzat să-i dea lâna ce ce Gamma Arietis se numeşte Mesartim. putea să le numim vitezomane. Aceste ste- stătea într-un stejar dintr-o pădure sacră, le sunt caracterizate de o viteză anormal păzită de un şarpe veşnic treaz. Din ferici- În astronomie, Aries a jucat însă un rol de mare şi par să se îndepărteze de zona re, fiica regelui, Medea, s-a îndrăgostit de mult mai important decât s-ar zice după Nebuloasei Orion. Se pare că aceste stele Iason şi s-a oferit să-l ajute să fure lâna. strălucirea fadă a stelelor ce îl alcătuiesc, s-au desprins din grupul de stele din Ma- Într-o noapte cei doi s-au furişat în pădu- pentru că în vremea grecilor constelaţia rea Nebuloasă, probabil datorită exploziei re. Medea l-a vrăjit pe şarpe, în timp ce conţinea punctul ce marca echinocţiul de unei supernove, acum câteva milioane de Iason a furat lâna strălucitoare. Deşi ur- primăvară. Acesta este punctul în care ani. Celelalte două stele de acest tip sunt măriţi de oamenii regelui, cei doi au reuşi Soarele trece peste ecuatorul ceresc de Mu Columbae şi AE Aurigae. să scape, iar lâna a ajuns în templul lui la sud spre nord. Când astronomul grec, Zeus din Orchomenus. Hopparchus, a definit poziţia Soarelui la NGC 772 este o galaxie cu formă ciudată, echinocţiul de primăvară pe la 130 î.Ch., difuză şi cu un braţ spirală mai bine defi- Pe vechile hărţi stelare, Aries este repre- acest punct a fost considerat startul pen- nit în partea de nordvest. zentat cu capul întors către Taurus, dar tru definirea constelaţiilor zodiacale. Din fără aripi. Pe cer, constelaţia nu e deloc cauza mişcării de precesie a Pământului, Deşi nu foarte bogată în obiecte, constela- impunătoare, cea mai vizibilă grupare de astăzi Soarele se află în contelaţia Pisces ţia Aries merită provocarea de a fi identifi- stele fiind o linie formată din trei stele care la echinocţiul de vară. cată pe cer şi doar pentru a vedea de unde marchează capul berbecului. Dintre aces- au început grecii antici să desemneze con- 3 Astroclubul tea, Alpha Arietis poartă numele de Ha- Alpha Arietis are magnitudinea 2 şi se află stelaţiile zodiacale. Bucureşti Bibliografie: http://www.dibonsmith.com Burnham’s Celestial Handbook Oana Sandu Vega nr. 134 Online: [email protected] http://www.ianridpath.com ISSN 1584 - 6563 Astroclubul 4 Bucureşti Vega nr. 122134 OBSERVAREA ASTEROIDULUI DRAGESCO [email protected] Sau ce înseamnă să evidenţiezi şi să analizezi un corp ceresc ISSN 1584 - 6563 la începutul Mileniului III Autori: Dan Vidican (Astroclubul Bu- cureşti), Ovidiu Văduvescu (cercetător la Isaac Newton Group, La Palma/Insulele Canare), Adrian Şonka (coordonator al Observatorului „Amiral Vasile Urseanu”) şi Costel Oprişeanu (Astroclubul Bucureşti). Notă: Imaginile din Fig. 1, 3 şi 4 sunt prin bunăvoinţa Grupului de Telescoape Issac Newton, La Palma (Issac Newton Group of Telescopes, La Palma) Scop: Observarea asteroidului Dragesco. Motivaţie: Profesorul Jean Dragesco (Preşedinte de Onoare al Astroclubului Bucureşti), este unul dintre puţinii ro- mâni care au avut onoarea ca un asteroid să poarte numele său. Totuşi, deşi nominalizarea s-a realizat acum câţiva ani, nu a avut ocazia să îl vadă şi avea puţine şanse, având în vede- re magnitudinea ridicată, peste 19. De asemenea, acţiunea de observare re- prezenta un bun exerciţiu pentru cei im- plicati, alături de Ovidiu Văduvescu în programul EURONEAR. Loc: Planeta PĂMÂNT, luând în conside- raţie că preluarea imaginilor s-a realizat (de Ovidiu Văduvescu; Fig. 6; în cadrul Issac Newton Group – La Palma) în Insu- lele Canare, cu telescopul WHT, având Fig 1. Isaac Newton Group -William Herschel Telescope ataşată camera ACAM, prelucrarea ex- rezultatelor, Dan Vidican (Bacău), Costel cidenţă fericită, aceştia au fost oamenii trem de rapidă şi eficienţa s-a realizat de Oprişeanu (Bucureşti), membrii ai Astro- potriviţi, la locul potrivit şi la momentul Şonka Adrian de la Observatorul Astro- clubului Bucureşti. potrivit. nomic „Vasile Urseanu”, din Bucureşti, Participanţi: Patru oameni entuziaşti, Legături rapide şi eficiente: Prin inter- urmată de raportarea la MPC (Harward/ care au rupt barierele între profesionişti net – lucru la care acum 20 de ani nici SUA); idea acţiunii, pregătirea de princi- şi amatori în scopul unei acţiuni comune măcar nu am fi visat. piu, colaborarea pe parcursul desfăşură- Astroclubul de prima mână. În esenţă, printr-o coin- 5 Bucureşti rii evenimentelor, sintetizarea parţială a Cuvint înainte Dragesco). Un asteroid de mare magni- tudine, pe care cu părere de rău spu- Vega nr. 121134 Acum câţiva ani, Dan Vidican a primit nea că sunt puţine şanse să îl poată [email protected] de la domnul Profesor Jean Dragesco vedea vreodată. Evident, lucrurile au copia xerox după nominalizarea unui trenat în această situaţie pâna în pre- ISSN 1584 - 6563 asteroid cu numele său (asteroidul zent, accesul la un telescop mare fiind Fig.3 William Herschel Telescop puţin probabil. Ideea căutării asteroidului Dragesco a apărut ca urmare a colaborarii la EU- RONEAR.
Details
-
File Typepdf
-
Upload Time-
-
Content LanguagesEnglish
-
Upload UserAnonymous/Not logged-in
-
File Pages17 Page
-
File Size-