Strategia De Dezvoltare Locală

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

COMUNA DUMBRĂVENI JUDEȚUL SUCEAVA 2015 - 2020

Cuprins:

05 Introducere 63 Economie

16 Priorități și scenarii de dezvoltare 82 Sănătate și asistență socială

23 Privire de ansamblu 86 Urbanism

25 Agricultură 94 Analiza SWOT

31 Analiza cadrului demografic 109 Portofoliul de proiecte

39 Mișcare naturală 119 Surse de finanțare

46 Mișcare migratorie 141 Implementare și monitorizare

50 Forță de muncă 147 Indicatori de evaluare

53 Educație și învățământ 150 Surse de informații

57 Cultură 151 Anexe

INTRODUCERE

Strategia reprezintă cadrul care orientează Planificarea strategică reprezintă procesul alegerile ce determină natura și direcția unei sistematic prin care comunitatea, (în cazul acesta, comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții comuna Dumbrăveni) agreează anumite priorități unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în sale operaționale și furnizează baza alocării concordanță cu evoluția mediului înconjurător. resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre Realizarea planificării este constituită din atingerea scopului principal și a obiectivelor proiectarea și trasarea obiectivelor care vor fi stabilite. menționate în Strategia de Dezvoltare Locală.

Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă Planificarea reprezintă un proces continuu care instrumentul participativ care implică întreaga nu are finalitate decât după ce strategia a fost comunitate și care are drept scop asigurarea implementată cu succes cu ajutorul organizării, dezvoltării economice și sociale. De cele mai multe coordonării și controlului. Controlul furnizează ori, o asemenea Strategie de Dezvoltare Locală este informații în legătură cu eficiența planurilor de un demers pe termen scurt, mediu și lung, aceasta acțiune și asigură date de intrare în noul proces de reprezentând o modalitate de protecție pentru planificare. viitorul comunității. Ciclicitatea procesului de planificare este De asemenea, trebuie menționat faptul că Strategia reprezentată de stabilirea obiectivelor, planificarea de Dezvoltare Locală este instrumentul principal propriu-zisă pentru atingerea acestora, un proces de pentru luarea unor decizii și are la bază evaluări autocontrol și un sistem periodic de revizuire, ultimii anterioare cu caracter justificativ. Construirea pași fiind evaluarea rezultatelor și decizia de a acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate reîncepe exercițiul de programare. în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii din domenii diferite. Scopul procesului de planificare constă în stabilirea Strategia de Dezvoltare Locală se adresează obiectivelor și a țintelor care doresc a fi atinse în dezvoltării socio-economice a teritoriului în vederea viitor. Prin acest proces se stabilește cel mai adecvat asigurării unor condiții de viață decente pentru curs al acțiunilor viitoare pentru ca teritoriul să locuitori. obțină rezultatele dorite. 5

Planificarea Strategiei de Dezvoltare

Locală a comunei Dumbrăveni se focalizează pe următoarele caracteristici:

Vizează dezvoltarea, sprijinindu -se atât pe practicile existente, cât și pe

introducerea de noi oportunități de acțiune.

Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ.

Abordează problemele la nivel macro și nu se concentrează pe cazurile izolate.

Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând

experiențe care s-au dovedit de succes.

Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare.

Pentru realizarea programelor structurale finanțate Elementele Strategiei de Dezvoltare de Uniunea Europeană, comuna Dumbrăveni are Locală se fundamentează ținând cont de nevoie de pachete de programe/proiecte rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice și orientările strategice privind politica de coeziune la de o creștere a capacității organizaționale și umane. nivel european și național, de prioritățile Strategia de Dezvoltare Locală a comunei determinate de Strategia Europa 2020, de Dumbrăveni definește o imagine clară a obiectivelor prioritățile stabilite în cadrul Strategic Comunitar strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pentru perioada 2014 - 2020, de planificarea pe care Administrația Publică Locală împreună cu strategică națională, precum și de cea regională și actorii locali și le-au asumat pentru orizontul de județeană. timp 2015 - 2020. Pentru o bună analiză a situației socio-economice din comuna Dumbrăveni, s-a apelat la constituirea Procesul de elaborare a Strategiei de unui comitet consultativ și a unui comitet de Dezvoltare Locală este unul complex și coordonare. Comitetul Consultativ este reprezentat implică utilizarea unei game largi de instrumente de cetățenii comunei Dumbrăveni, iar comitetul de metodologice, oferind posibilitatea identificării coordonare este însăși Administrația Publică Locală, nevoilor de dezvoltare ale comunei Dumbrăveni. respectiv Primăria comunei Dumbrăveni. 6

Etapele Planificării Strategice: Actorii care participă la procesul de planificare  Identificarea actorilor locali care se pot implica în realizarea strategiei (Societatea Dezvoltarea documentului de planificare strategică civilă, Mediul de afaceri, Administrația este un proces consultativ de mare anvergură, Publică Locală); implicând o mare varietate de grupuri, pe care le  Constituirea Grupului de Lucru și stabilirea putem exprima sub forma a trei concepte calendarului în funcție de activitățile dominante: stabilite;

 Analiza documentelor realizate la nivelul I. Societatea locală, adică totalitatea comunei Dumbrăveni (monografie, Plan Urbanistic General etc.); oamenilor care trăiesc în comuna Dumbrăveni, împreună cu Societatea  Analiza documentelor cu caracter strategic realizate la nivele ierarhice superioare Civilă formată din cetățeni, asociați sub (nivel județean, nivel regional, nivel diferite forme, care au aceleași interese național și nivel european); și care își dedică timpul, cunoștințele și  Culegerea informațiilor despre comunitate experiența pentru a-și promova și (studiu de opinie asupra populației, studiu apăra aceste drepturi și interese. asupra mediului de afaceri, studiu asupra capacității administrative și date oficiale II. Mediul de Afaceri, reprezentat de furnizate de Institutul Național de totalitatea întreprinderilor active care Statistică); își desfășoară activitatea pe raza  Analiza SWOT; comunei Dumbrăveni (Societăți cu  Identificarea scopului/obiectivului general Răspundere Limitată, Societăți pe și a obiectivelor specifice; Acțiuni, Persoane Fizice Autorizate,  Stabilirea direcțiilor strategice; Asociații Familiale, Întreprinderi  Identificarea domeniilor prioritare de Individuale, Organizații non- intervenție și a proiectelor prioritare; guvernamentale etc.).  Stabilirea planului de acțiune;  Implementarea acțiunilor cu ajutorul III. Statul, reprezentat la nivelul resurselor proprii sau a celor din comunității prin Administrația Publică parteneriate; Locală.  Redactarea documentului final. 7

Administrația Publică Locală din comuna Acestea devin executorii numai dacă sunt aduse la Dumbrăveni este formată din Consiliul Local, ca cunoștință publică sau după ce au fost comunicate autoritate deliberativă, și Primarul, ca autoritate persoanelor interesate, după caz. Primarul, executivă. viceprimarul, secretarul comunei, împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, constituie o structură funcțională cu activitate Consiliul Local este compus dintr-un număr de permanentă, denumită Primăria comunei, care aduce consilieri pe care legea îi determină în funcție de la îndeplinire hotărârile Consliului Local și numărul populației unității administrativ-teritoriale. dispozițiile primarului, soluționând problemele Consilierii sunt aleși prin vot universal, egal, direct, curente ale colectivității locale. secret și liber în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul Local are inițiativă și hotărăște, cu respectarea legii, problemele de Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, interes local cu excepția celor care sunt date prin secret și liber exprimat. Validarea mandatului lege în competența altor autorități publice locale primarului se face de către judecătoria în raza căreia sau centrale. se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de președintele instanței. Consiliul Local se alege pentru un mandat de 4 ani, Rezultatul validării alegerii primarului se aduce la care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de cunoștința prefectului și se prezintă în ședința de război sau catastrofă. Consiliul Local își exercită constituire a consiliului local sau, după caz, într-o mandatul de la data constituirii până la data ședință extraordinară, de către un judecător declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. desemnat de președintele judecătoriei. Primarul depune în fața consiliului local jurământul în limba Primarul este autoritatea executivă a colectivității română. locale care îndeplinește, în același timp, și rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ- Mandatul primarului încetează de drept în condițiile teritorială în care este ales. În esență, primarul fiind statutului aleșilor locali. Dacă acesta se află în definit ca autoritate executivă, are drept principale imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli atribuții organizarea executării și executarea în grave, certificate, care nu permite desfășurarea concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum și a activității în bune condiții timp de 6 luni pe hotărârilor Consiliului Local. parcursul unui an calendaristic, sau dacă primarul nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite 45 de zile consecutive, mandatul acestuia poate dispoziții cu caracter normativ sau individual. înceta. 8

Reglementări asupra Strategiei de  Strategia Naţională în domeniul Cercetării- Dezvoltării-Inovării pentru perioada 2014- Dezvoltare Locală 2020;  Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice (SNEE); Legislaţie naţională  Strategia Naţională pentru Transport Durabil (SNTD) 2007-2030;  Strategia Naţională de Gestiune a Siturilor Prezentăm lista de legi și alte reglemetări juridico- Contaminate; economice la care se raportează documentele de  Strategia Naţională de Management a planificare strategică în general și în particular riscului la inundaţii; strategiile de dezvoltare locală, în sensul obţinerii  Strategia Naţională de Management al beneficiilor enunţate anterior: Deşeurilor;  Legea nr. 350/2001;  Documentul Cadru de Implementare a  Legea 315/2004 (care a abrogat Legea Programului Operaţional Sectorial Mediu 151/1998); 2014-2020;  Legea nr. 500/2002;  Master Planul pentru Turismul Naţional al  Legea nr. 108/2004; României 2007-2026;  Legea nr. 84/2003;  Documentele Cadru de Implementare ale  Legea nr. 672/2002; Programelor Operaţionale 2014-2020;  Hotărârea de Guvern nr. 1179/2004;  Strategia Naţională pentru Dezvoltare  Hotărârea de Guvern nr.1200/2004; Durabilă (SNDD) Orizonturi 2013-2020-  Hotărârea de Guvern nr. 1115/2004; 2030;  Hotărârea de Guvern nr. 68/2004;  Conceptul Strategic de Dezvoltare  Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Teritorială a României 2030 (CSDTR 2030); 63/1999;  Cadrul Naţional Strategic de Referinţă  Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003; 2014-2020;  Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003;  Documentul de Programare în domeniul  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Transporturilor 2014-2020; (PNDR) 2014-2020;  Documentul de Programare Regional în  Planul Naţional de Dezvoltare 2014-2020; domeniul Mediului 2014-2020;  Documentul de Politică Industrială a  Documentul Regional Sectorial pentru României pentru perioada 2014-2020; Dezvoltarea Turismului 2014-2020;

 Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană  Regulation (EC) No 397/2006 of 6 May ale Polilor de Creştere şi dezvoltare din 2009 amending Regulation (EC) No. România; 1080/2006 of the ERDF as regards the  Planurile de acţiune regionale ale eligibility of energy efficiency and regiunilor de dezvoltare din România; renewable energy investments in housing;  Planul de Amenajare a Teritoriului  Communication from the Commission on Regional. Public Private Partnerships and Community Law on Public Procurement and Legislație comunitară cu implicaţie directă Concessions, COM (2005);  Decision No. 1411/2001/EC of the  Council Decision of 6 October 2006 on European Parliament and of the Council of Community Strategic Guidelines on 27 June 2001 on a Community Framework Cohesion, OJ L 291/11 of 21.10.2006; for cooperation to promote sustainable  Council Regulation (EC) No 1083/2006 of urban development; 11 July 2006 – general provisions on the  Decision No. 1600/2002/EC of the European Regional Development Fund; European Parliament and of the Council of  Regulation (EC) No. 1080/2006 of the 22 July 2002 – The Sixth Community European Parliament and of the Council of Environment Action Programme, OJ L 242/1 5 July 2006, OJ L 210/1 of 31.07.2006; of 10.9.2002;  „Fostering the urban dimension: analysis of  Council Decision No 2006/971/EC of 19 the operational programmes co-financed by December 2006 concerning the Specific the European Regional Development Fund Programme Cooperation implementing the (2007-2013). Working document of the Seventh Framework Programme of the Directorate General for Regional Policy, European Community for research, Brussels, 25.11.2008; technological development and  Communication from the Commission, „The demonstration activities (2007 to 2013); regions for economic change”, COM (2006);  Directive 2009/33/EC of the European  Rules and conditions applicable to action Parliament and of the Council of 23 Aprilie co-financed from the Structural Funds and 2009 on the promotion; the Cohesion Fund - an overview of the  Communication from the Commission to eligibility rules in the programming period the Commission Council: A European 2007-2013, EC, 2009; Recovery Plan, COM (2008);

 Decision No 1639/2006/EC of the European Legislație comunitară cu implicare adiacentă, Parliament and of the Council of 24 dar relevantă October 2006 establishing a Competitiveness and Innovation Framework  Comunicarea Comisiei către Parlamentul Programme (2007 to 2013), OJ L 310/15 of European, Consiliul, Comitetul Economic și 09.11.2006; Social European și Comitetul Regiunilor, O  Directive 2004/8/EC of the European agendă pentru noi competenţe şi locuri de Parliament and of the Council on the muncă: o contribuţie europeană la ocuparea promotion of cogeneration based on a integrală a forţei de muncă, Strasbourg, useful heat demand in the internal energy 23.11.2010 COM (2010); market;  Communication from the commission to the  Directive 2006/32/EC of the European european parliament, the european council, Parliament and of the Council on energy the council, the european central bank, the end-use efficiency and repealing Council european economic and social committee Directive 93/76/EEC; and the committee of the regions,  Communication from the Commission: Enhancing economic policy coordination for Implementing the Community Lisbon stability, growth and jobs - Tools for Programme: Modern SME Policy for Growth stronger EU economic governance, Brussels, and Jobs, COM (2006); COM (2010);  EU Environment and Health Action Plan  Agenda Teritorială a UE, Carta de la Leipzig (2004-2010), COM (2004); pentru orașe europene durabile;  White Paper on a Strategy for Europe on  COM (98) 605 „Sustainable Urban Nutrition, Overweight and Obesity related Development in the European Union”; health issues, COM (2007);  Communication from the Commission to  Council Regional (EC) No 722/97 of 22 the Council and Parliament „Cohesion Aprilie 1997 on „environmental measures policy and cities: the urban contribution to in developing countries in the context of growth and jobs in the regions”, COM sustainable development” ; Brussels, COM (2006);  Strategia Europa 2020.  EC, „The Urban Dimension in EU policies”, 2010.

Strategia Europa 2020 - document ce guvernează planificarea strategică la nivelul Uniunii Europene

Strategia Europa 2020 propune o viziune bazată pe trei piloni care este susţinută de 7 direcţii strategice:

Creşterea inteligentă, bazată pe cunoaştere şi inovare: 1. Inovare: "O Uniune a inovării"; 2. Educaţie: "Tineretul în mişcare"; 3. Societate digitală: "O agendă digitală pentru Europa".

Creşterea economică durabilă, promovarea unei Strategia Europa 2020 a apărut pe fondul unei crize economii mai eficiente din punctul de vedere al economico-financiare profunde și al intensificării resurselor, mai ecologice şi mai competitive: provocărilor pe termen lung (globalizarea, presiunea 4. Mediu, energie şi mobilitate: "Europa asupra utilizării resurselor, îmbătrânirea populației). resurselor eficientizate"; Scopul general al strategiei este acela de a ghida 5. Competitivitate: "O politică industrială economia Uniunii Europene (UE) pentru ieșirea din pentru era globalizării". criză. De asemenea, se dorește transformarea

Uniunii Europene într-o economie inteligentă, Creșterea economică favorabilă incluziunii, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată prin promovarea unei economii cu un grad înalt de niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, ocupare a forţei de muncă, care returnează coeziune productivitate și coeziune socială. economică, socială şi teritorială: 6. Ocuparea forţei de muncă şi competenţe: Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a "O agendă pentru noi competenţe şi noi economiei sociale de piață a Europei pentru secolul locuri de muncă"; al XXI-lea. Prioritățile Strategiei Europa 2020 sunt 7. Lupta împotriva sărăciei: "Platforma în număr de trei și se susțin reciproc, dorindu-se europeană de combatere a sărăciei". obținerea unor rezultate cât mai eficiente.

Motivaţia, importanţa şi metodologia Aceasta poate fi utilizată în corespondență cu mediul căruia se adresează, astfel: de realizare a Strategiei de Dezvoltare  Pentru Comunitate și Societatea civilă - SDL Locală a comunei Dumbrăveni 2015 - reprezintă un document care furnizează 2020 informaţii cu privire la dezvoltarea unităţii administrativ-teritoriale;

Tema de cercetare  Pentru mediul de afaceri - reprezintă un instrument pragmatic, prin care investitorii Analiza de prefezabilitate privind promovarea își pot construi strategia de dezvoltare la proiectelor de dezvoltare durabilă pentru perioada nivelul arealului geografic utilizând resursele de care dispune UAT; 2015 - 2020 converge către viziunea de dezvoltare locală în contextul economic mai larg al comunităţii  Pentru APL - reprezintă un ghid de lucru din Dumbrăveni prin elaborarea Strategiei de permanent, care conţine direcţiile de urmat;

Dezvoltare Locală a comunei Dumbrăveni din  Pentru factorii de decizie locali - reprezintă judeţul Suceava. un îndrumător, care conţine acţiunile clare ce pot fi întreprinse pentru atingerea Motivaţia studiului obiectivelor strategice.

Prezentul document, constând în Strategia de Importanţa studiului Dezvoltare Locală a comunei Dumbrăveni din judeţul Suceava pentru perioada 2015 - 2020, Importanţa studiului pentru comunitatea de la reprezintă rezultatul demersului de analiză ale nivelul unităţii administrativ-teritoriale rezidă în informaţiilor obiective obţinute și primite din surse măsura în care dimensiunea practică a dezvoltării oficiale (statisticile existente) și ale informaţiilor strategice a fost transpusă în documentele subiective obţinute în urma anchetelor realizate la programatice de la nivelul unităţii administrativ- nivelul populaţiei și la nivelul mediului de afaceri, teritoriale în general și în particular în Strategia de trecute prin filtrul catalizator al consultantului. Dezvoltare Locală a comunei Dumbrăveni din judeţul Suceava pentru perioada 2015 - 2020. Necesitatea realizării acestui document rezidă din faptul că este un instrument tehnic de utilitate Acestea rezidă și în portofoliul de proiecte prioritare publică, o paletă largă de actori fiind interesată de aferent, în concordanţă cu politicile europene şi existenţa, eficacitatea și beneficitatea acestuia. naţionale.

4. Stimularea cooperării inter-instituţionale în vederea creării condiţiilor optime pentru accesarea și implementarea proiectelor finanţate în perioada 2014 - 2020;

5. Identificarea unei viziuni de dezvoltare propice pentru dezvoltarea optimă a comunităţii din comuna Dumbrăveni, în funcţie de posibilele scenarii de dezvoltare cu probabilitate mare de realizare, consolidată pe valorificarea Obiectivele Strategiei de Dezvoltare resurselor și a potenţialului existent, a oportunităţilor pieţei, structurate perfect pe Locală patru piloni de dezvoltare, satisfăcând nevoile identificate și tinând cont de ameninţările ce ar 1. Coordonarea Strategiei de Dezvoltare Locală a putea avea impact asupra comunității. Comunei Dumbrăveni pentru perioada 2015 - 2020 cu documentele de planificare pentru perioada 2014 - 2020, care urmează să fie Metodologia cercetării finalizate la nivel european, naţional, regional

și județean; La nivel metodologic, în etapa de cercetare, pentru a

asigura validitatea datelor obţinute, am optat să Evaluarea impactului proiectelor de investiţie 2. utilizăm un design mixt de cercetare. În acest sens, realizate până în acest moment și propunerea am considerat oportun să urmărim principiile altor proiecte necesare ţinând cont de triangulaţiei (Bazeley, 2004). Am optat pentru potenţialul existent; utilizarea unei metodologii mixte, care cuprinde atât

metode calitative (în cazul nostru: sinteza, analiza 3. Atragerea resurselor financiare necesare de conţinut, comparaţia și interviul individual de implementării portofoliului de proiecte profunzime), cât și cantitative (anchete pe bază de identificate, atât din programe europene cu chestionar). finanţare nerambursabilă, cât şi din surse complementare (parteneriate public-private, Metodele şi tehnicile de cercetare utilizate pentru credite externe, resurse proprii etc.); elaborarea studiului au fost:

 recenzia lucrărilor (cărţi, monografii, studii, completarea surselor de informaţii cu cele provenite articole etc.) publicate în Europa şi România din interviuri și sondaj. pe temele planificării strategice, a caracterizării comunităţii, a judeţului, ș.a.m.d; În elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a  consultarea documentelor programatice de la comunei Dumbrăveni pentru perioada 2015 - 2020 nivelul Uniunii Europene, României, regiunii s-a urmărit ca rezultatele analizelor să fie puse în Nord-Est, dar și a judeţului Suceava aferente evidenţă prin evaluarea comparativă a documentelor perioadei de programare curentă, dar și ale programatice, respectiv a celor de la nivel european, celor pregătitoare pentru următoarea naţional, regional și județean, cu cele de la nivel perioadă de programare; local, în vederea creării condiţiilor optime pentru  consultarea surselor de informaţie online; accesarea și implementarea proiectelor finanţate în  organizarea de interviuri cu reprezentanţi ai perioada 2014 - 2020. aparatului de specialitate al primarului;  organizarea de anchete la nivelul populaţiei, Beneficii obţinute în urma realizării al mediului de afaceri și la nivelul aparatului instituţiei primarului. Strategiei de Dezvoltare Locală

Primul pas în procesul cercetării l-a constituit Beneficii corelate la nivel macro identificarea celor mai relevante surse bibliografice.  Alinierea politicilor și programelor locale cu Am optat pentru o logică ierarhică a cercetării, o politicile naţionale și internaţionale, abordare de tip „up-to-bottom”, plecând de la inclusiv cu Strategia Europa 2020; sursele existente la nivel european, naţional, până  Corelarea SDL cu celelalte documente de la cele de la nivel regional, judeţean şi local. planificare strategică și urbanistică de la nivel local, judeţean, regional, naţional și Pentru consultarea legislaţiei şi a documentelor european. programatice, care nu au fost disponibile în format tipărit, am apelat la sursele electronice, respectiv Beneficii corelate la nivel micro paginile web ale diferitelor instituţii (Comisia  Pregătirea organizată și clară/ pragmatică a Europeană, Ministerul Dezvoltării Regionale şi intervenţiilor locale pentru perioada de Turismului, Ministerul Administraţiei și Internelor, timp 2015 - 2020; Agenţia pentru Dezvoltare Regională, Consiliul  Accesarea de fonduri rambursabile și Judeţean Suceava, Agenţia pentru Protecţia Mediului nerambursabile pe baza unui plan de etc.). Deoarece disponibilitatea informaţiilor de la acţiune bine delimitat în timp. nivel local este limitată, am optat pentru 15

1.PRIORITĂȚI ȘI SCENARII DE DEZVOLTARE

Orice comunitate modernă trebuie să asimileze şi să valorificate într-o măsură insuficientă şi deseori promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte ineficient. Principalele piedici în calea obţinerii unor dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni performanţe mai bune în ceea ce priveşte poate duce la o activitate administrativă haotică, în dezvoltarea localităților din mediul rural fac referire cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă la următoarele: iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională - deficitul de capacitate administrativă atât la nivel a arătat că proiectele şi programele operaţionale local cât şi la nivel naţional; funcţionează cel mai bine atunci când fac parte - disfuncţiile care se manifestă la interfaţa între dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la politicile publice la nivel naţional şi regional şi cele nivel strategic. la nivel local, în special datorită organismelor deconcentrate. Tocmai de aceea, planul strategic Strategia de Dezvoltare Locală a comunei pune pe primul loc ca ordine de prioritate angajarea Dumbrăveni vizează definirea reperelor strategice la nivelul masei critice de eforturi, mai bine de dezvoltare ale comunităţii cu accent deosebit pe coordonate, în direcţia creşterii capacităţii măsuri ce necesită a fi abordate în perioada 2015 - administrative, în condiţiile recunoaşterii faptului că 2020. Principiile care au stat la baza elaborării aceasta nu va cunoaşte îmbunătăţiri semnificative strategiei de dezvoltare au fost asigurarea unui dacă costurile necesare nu sunt asumate. parteneriat viabil, implicarea comunităţii locale, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi Spaţiul rural este un ansamblu de colectivităţi continuitatea demersului. umane. Dezvoltarea spaţiului rural nu trebuie văzută ca ceva abstract şi nici confundată cu dezvoltarea agriculturii, turismului sau a oricăror altor activităţi Priorități de dezvoltare ale spațiului rural economice.

Calitatea vieţii şi bunăstarea cetăţenilor români din Scopul dezvoltării rurale este bunăstarea oamenilor mediul rural întârzie să se înscrie în mod decisiv pe care locuiesc în colectivităţile rurale, iar acesta nu linia recuperării decalajelor faţă de condiţia medie a poate fi subordonat unor altor obiective. Cetăţeanul cetăţenilor Uniunii Europene, echiparea localităţilor român care locuieşte în mediul rural are aceleaşi din mediul rural este caracterizată de persistenţa drepturi în raport cu autoritatea publică ca şi deficitelor şi contrastelor, resursele disponibile sunt cetăţeanul de la oraş.

Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural - în medie sunt 2-3 medici în fiecare comună, iar o reprezintă un proces de creştere a calităţii vieţii şi ambulanţă deserveşte 15 comune; bunăstării locuitorilor din mediul rural, fără a - există licee în mai puţin de 20.0% din numărul compromite bunăstarea generaţiilor următoare, pe comunelor, școli profesionale tehnice sau de ucenici baza exploatării raţionale şi eficiente a resurselor în mai puţin de 7.0% şi în mai puţin de 5.0% din disponibile prin structuri economice moderne şi numărul comunelor există centre de formare, competitive, în condiţiile gestionării cu pricepere a calificare şi recalificare; în ciuda progreselor din treburilor publice. ultimii ani, dotarea unităţilor de învăţământ este în continuare foarte precară; Accesul cetăţenilor la servicii de interes general este - mai mult de jumătate dintre planurile urbanistice drastic limitat de inexistenţa, insuficienţa, calitatea generale ale comunelor nu au mai fost actualizate în necorespunzătoare sau preţul exagerat în raport cu ultimii zece ani. veniturile acestor servicii. În spațiul rural din România: Înscrierea colectivităţilor rurale din România pe calea dezvoltării durabile este condiţionată - doar 40.0% dintre comune sunt deservite de un de lichidarea decalajului în ceea ce priveşte serviciu public de transport călători, numai 29.0% condiţiile de viaţă faţă de cerinţele (imperativele) din străzile comunelor sunt asfaltate şi numai 55.0% omului modern, prin: dintre comune au staţie de cale ferată; - 60.0% dintre comune oferă serviciul de alimentare - asigurarea accesului (universal) la servicii esenţiale cu apă, dar numai jumătate din gospodăriile din de interes general; comune sunt abonate la acesta; - creşterea treptată a ariei de cuprindere şi a - numai 40.0% dintre comune furnizează serviciul de nivelului de exigenţă privind serviciile de interes canalizare a apelor uzate, dar mai puţin de 15.0% general esenţiale, pe măsura evoluţiei necesităţilor din gospodării beneficiază de acesta; şi tehnologiei şi disponibilităţii resurselor.

- în 40.0% dintre comune există alimentare cu gaz, În ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a 7.0% dintre acestea fiind introduse în ultimii 3 ani. colectivităţilor rurale, dincolo de realităţile diferite În comunele în care există acest serviciu, au acces care necesită o abordare individualizată la nivelul 300 de gospodării în medie; fiecărei colectivităţi, există o serie de teme - asigurarea serviciilor de asistenţă socială pentru strategice de interes general. numărul relativ mare de beneficiari este îngreunat de numărul redus de personal şi resursele financiare Pe primul loc se situează necesitatea asigurării limitate în raport cu necesităţile; vitalităţii demografice a comunelor, care trebuie să 17

devină o temă prioritară, de sine stătătoare, şi conectivității și mobilității prin realizarea de câmpul unor decizii lucide, fundamentate. investiții în infrastructura de transport și stimularea atractivității și economiei locale prin creșterea Unele localităţi rurale se confruntă cu mari accesului la infrastructura TIC de calitate. dezechilibre demografice (proporţie mare a persoanelor cu vârste înaintate, proporţie scăzută a Prioritatea 3 - Sprijinirea unei economii competitive populaţiei active în rândul locuitorilor şi proporţie și a dezvoltării locale. mare a persoanelor dependente, natalitate foarte Se dorește sprijinirea inovării și competitivității scăzută larg devansată de rata mortalităţii, rată mediului economic, promovarea rezultatelor mare a fluxurilor migratoare de plecare) şi o obținute, impulsionarea sectorului de cercetare- dinamică demografică negativă. dezvoltare, în special a celei aplicate, îmbunătățirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate, Prioritățile de dezvoltare ale regiunii Nord- sprijinirea exporturilor și competitivității produselor Est pentru perioada 2014 - 2020 includ: locale la export, sprijinirea dezvoltării zonelor urbane, sprijinirea dezvoltării zonelor rurale și Prioritatea 1 - Îmbunătățirea capitalului uman prin sprijinirea valorificării potențialului turistic existent. aplicarea de măsuri orientate către creșterea ocupării, accesului la educație, instruire și sănătate, Prioritatea 4 - Optimizarea utilizării și protejarea promovarea incluziunii sociale. resurselor și patrimoniului natural.

Se dorește creșterea ocupării în rândul tinerilor și a Principalele obiective stabilite în vederea optimizării grupurilor vulnerabile, îmbunătățirea accesului și a și protejării resurselor și patrimoniului natural sunt: participării la educație și instruire de calitate, promovarea eficienței energetice, protejarea creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate mediului și biodiversității prin realizarea de și promovarea incluziunii sociale prin regenerarea investiții specifice acquisului comunitar și zonelor rurale și urbane aflate în declin. valorificarea siturilor naturale.

Prioritatea 2 - Dezvoltarea unei infrastructuri Viziunea de dezvoltare a județului Suceava moderne care să asigure creșterea accesibilității, pentru perioada 2014 - 2020 conectivității și atractivității regiunii Nord-Est. În anul 2020, judeţul Suceava va fi un judeţ care s-a Obiectivele specifice pentru dezvoltarea dezvoltat durabil, valorificând potențialul economic infrastructurii sunt: creșterea accesibilității, existent, în scopul: 18

- asigurării echilibrului între sistemele socio- şi inter-regionale (naţionale și europene), precum și economice şi potenţialul natural; a disparităților dintre mediul urban și cel rural în - existenţei unei forţe de muncă calificate, pentru cadrul județului. care există un număr suficient de locuri de muncă 2. Valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă a bine plătite; patrimoniului natural şi antropic al judeţului - creşterii competitivităţii judeţului, prin dezvoltarea Suceava. sectoarelor economice existente, în vederea eliminării disparităților economice intra și inter- 3. Creşterea competitivităţii economice a județului regionale; Suceava prin diversificarea economiei și promovarea - diversificării economiei judeţului, prin valorificarea turismului, în vederea creării de noi locuri de muncă, eficientă, ecologică şi durabilă a patrimoniului cu reflectare directă în creșterea nivelului de trai al natural, cultural-istoric și uman și poziționării populației. geografice în zonă de frontieră; - îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al 4. Dezvoltarea și utilizarea eficientă a capitalului cetățenilor județului, asigurându-le acces egal la uman, adaptarea calificărilor profesionale la utilităţi şi servicii publice calitativ superioare; cerințele pieței și creșterea incluziunii sociale. - implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată a judeţului, Obiectivele specifice ale județului Suceava sunt: consultând democratic comunitatea, partenerii sociali şi mediul de afaceri în procesul decizional. 1. Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate Obiectivul general al județului Suceava de management al capitalului natural şi de constă în dezvoltarea durabilă a județului prin prevenire şi gestionare a riscurilor naturale. valorificarea potențialului existent, diversificarea și extinderea activităților economico-sociale, în 2. Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor. şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producţie Obiectivele strategice ale județului Suceava care să permită o creştere economică sustenabilă pe cu orizontul de timp 2020 sunt: termen lung şi crearea de noi locuri de muncă.

1. Valorificarea poziției strategice a județului 3. Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea Suceava la frontiera Uniunii Europene, prin educației formale și non-formale și a unui stil de eliminarea disparităţilor economice şi sociale intra- viață sănătos. 19

4. Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii - îmbunătățirea serviciilor publice; flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată - îmbunătățirea domeniului agricol; permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea - reabilitarea infrastructurii necesare pentru accesului egal la servicii sociale și de sănătate de creşterea standardelor de viaţă şi îmbunătăţirea calitate. mediului social şi educaţional, cu o atenţie deosebită în a asigura durabilitate acestui 5. Creșterea contribuției economiei rurale la proces. dezvoltarea județului prin stimularea spiritului antreprenorial și valorificarea resurselor specifice Strategia de dezvoltare pune bazele pentru spațiului rural. creşterea susţinută şi dezvoltarea economică,

subliniază oportunităţile şi provocările unei comune 6. Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale europene şi oferă linii directoare pentru dezvoltarea județului Suceava. tuturor sectoarelor existente în cadrul comunităţii

7. Dezvoltarea capacității administrative la nivelul noastre. județului Suceava. Strategia de Dezvoltare Locală se realizează 8. Creșterea gradului de acces și utilizare a pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor. tehnologiilor informației și comunicării la nivelul Aceasta are la bază o viziune de lungă durată şi județului Suceava. integrează priorităţile economice, sociale şi de mediu ale comunităţii, fundamentată pe resursele 9. Dezvoltarea infrastructurii culturale și locale şi ţine seama de interdependenţele între valorificarea moștenirii culturale și istorice existente provocările locale, naţionale şi globale. la nivelul județului Suceava. 10. Îmbunătățirea continuă a relațiilor Strategia de Dezvoltare Locală a comunei internaționale și dezvoltarea parteneriatelor intra- și Dumbrăveni îşi propune să valorifice potenţialul, inter-regionale. oportunităţile și realele disponibilităţi pentru

dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri Strategia de Dezvoltare Locală a comunei stimulativ şi competitiv, menit a atrage investiţii Dumbrăveni va stabili axa principală viitoarei private importante din ţară şi străinătate. dezvoltări a comunei, explicând principalele roluri şi direcţii, bazate pe propriile principii şi valori. Planificarea strategică reprezintă unul dintre Comuna Dumbrăveni se va moderniza până în anul instrumentele pe care comunităţile locale îl pot 2020 prin: 20

utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi  Modernizarea și extinderea infrastructurii programele prognozate corespund aşteptărilor rutiere prin dezvoltarea și reabilitarea cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă. rețelei stradale, amenjarea și sistematizarea intersecțiilor, precum și prin modernizarea Printre obiectivele propuse, se poate menţiona drumurilor comunale; importanţa formării unei deprinderi în participarea  Asigurarea unui standard de viață ridicat publică, stimularea capacităţii de adaptare a pentru locuitorii comunei Dumbrăveni prin cetăţenilor la cultura schimbării, transformarea armonizarea cu standardele europene în comunei Dumbrăveni într-un punct de referinţă domeniul calităţii apei potabile, a tratării pentru alte comune, şi nu în ultimul rând, utilizarea apelor menajare şi în gestionarea eficientă şi concentrată a tuturor resurselor locale, deşeurilor; corelată cu atragerea şi utilizarea raţională a fondurilor de finanţare publice şi private, interne şi  Modernizarea arterelor componente, internaţionale. inclusiv prin realizarea de trotuare pentru pietoni, zone verzi de protecţie (perdele de Misiunea Primăriei comunei Dumbrăveni este arbori); de a fi permanent în slujba nevoilor comunităţii locale pentru a le rezolva într-o maniera legală,  Extinderea rețelei de utilități; transparentă, echitabilă, competentă şi eficientă, asigurând astfel prosperitatea locuitorilor comunei.  Creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor de protecţie a mediului. Priorități de dezvoltare ale comunei

Dumbrăveni în perioada 2015 - 2020: Prioritatea 2 - Crearea unui mediu economic competitiv şi prosper: Analiza factorilor interni și externi care influențează dezvoltarea locală au permis elaborarea direcțiilor  Dezvoltarea economică a comunei; strategice de intervenție pentru dezvoltarea  Valorificarea eficientă a resurselor locale; comunei Dumbrăveni.  Crearea unui mediu de afaceri stimulativ şi

competitiv, menit a atrage investiţii private Prioritatea 1 - Dezvoltarea infrastructurii tehnico- importante din ţară şi străinătate; edilitare şi protecţia mediului:

 Creșterea numărului agenților economici activităţilor sportive şi de agrement la locali și diversificarea activităților nivelul comunei și prin modernizarea economice; infrastructurii;  Îmbunătățirea economică locală în domeniul agriculturii;  Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber prin organizarea  Susținerea agenților economici locali, activi în parteneriat public-privat de facilități în domeniul agricol, a resursei umane, a sportive și de agrement. comunității în general, prin servicii de informare, consultanță și instruire. Prioritatea 5 - Dezvoltarea capacităţii administrative: Prioritatea 3 - Creşterea nivelului calităţii vieţii:  Crearea unui habitat care să asigure  Îmbunătăţirea coeziunii dintre administrația calitatea vieţii, a unui ecosistem sănătos şi publică locală şi administrația publică a unor facilităţi la standarde europene; judeţeană şi alţi factori interesaţi prin dezvoltarea capacităţii de planificare  Asigurarea unui mediu comunitar sănătos strategică și prin organizarea periodică de pentru toate categoriile sociale; consultări publice ale societăţii civile cu

privire la proiectele de dezvoltare ale  Îmbunătăţirea calităţii actului educaţional; comunei;  Asigurarea accesului la educaţie a populaţiei aflate în situaţii de risc din  Crearea unui sistem modern și eficient de comună; administrație publică;

 Stimularea formării profesionale continue  Fluidizarea comunicării administrației prin implementarea unor programe de publice locale cu administraţia publică consiliere, orientare şi reorientare a carierei judeţeană şi centrală; pentru tineri şi adulţi. Prioritatea 4 - Dezvoltarea sectorului de agrement:  Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea  Îmbunătățirea managementului local serviciilor publice prin elaborarea unor însectorul sport și agrement prin susţinerea strategii eficiente de planificare.

2. PRIVIRE DE ANSAMBLU

Scurt istoric Localitatea se află la aproximativ 17 km depărtare de municipiul reşedinţă de judeţ – Suceava şi la 27 Comuna Dumbrăveni este atestată documentar încă de km de municipiul Botoşani. din anul 1643. Prima aşezare de pe aceste locuri este consemnată ca moşia boierului Balş. Vecinii sunt:  la nord comuna Siminicea (5 km); În anul 1829, din Costana, vine pe moşia boierului  la sud comuna Vereşti (7 km); Balş Costache – Gheorghe Eminovici care după 11  la est oraşul Salcea (5 km); ani se căsătoreşte cu Raluca Iuracu (în anul 1840) –  la vest satul botoşănean Huţani (7 km). care avea să devină mama marelui poet Mihai

Eminescu, ce a copilărit pe melegurile comunei Totodată la limita cu judeţul Botoşani localitatea Dumbrăveni. este străbătută de râul Siret, iar pârâul Sălăgeni

traversează de la nord-est la sud-vest comuna Deşi, cu statut de comună, în comparaţie cu ultimele Dumbrăveni. oraşe apărute pe harta judeţului, Dumbrăvenii

îndeplinesc condiţiile unui oraş: utilităţi publice Accesul rutier este asigurat prin intermediul (reţea de alimentare cu apă, staţie de epurare cu următoarelor drumuri: reţea de canalizare), liceu, spital, infrastructură  DN29/E58 – Suceava  Dumbrăveni corespunzătoare etc. Botoşani;

 DJ208B – Vereşti  Dumbrăveni  Satele componente ale zonei sunt: Siminicea;  Dumbrăveni;  DC62A – Dumbrăveni (DN29)  Sălăgeni;  Sălăgeni.  DC64 – Salcea (DJ290)  Văratec  Dumbrăveni (DJ208B); Așezarea geografică  DC65 – Bursuceni  Dumbrăveni (DJ208B). Comuna Dumbrăveni este aşezată pe lunca râului Siret, în partea estică a judeţului Suceva, la graniţa Accesul feroviar se poate realiza prin intermediul cu judeţul Botoşani. căii ferate Vereşti — Botoşani (halta Bursuceni). 23

Relieful, fauna și vegetația 15.6 0C (valori înregistrate la staţia meteorologică Suceava). Situată pe un teren colinar (Podişul Sucevei), ce nu depăşeşte 400 m altitudine, localitatea Dumbrăveni Precipitaţiile înregistrate la staţia meteorologică este o aşezare de tip adunat, străbătută de Valea Suceava în perioada 2003-2007 au fost cuprinse Siretului şi învecinată cu Câmpia Moldovei. între 480.5 l/m2 (2004) şi 814.1 l/m2 (2006). Direcţia dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri Se întâlnesc păduri de foioase, preponderent determinate de orientarea văilor. stejarul, fagul în amestec cu arţarul, cireş, tei. Această pădure adăposteşte şi alte specii ca mierea Rețeaua hidrografică ursului, firuţa de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar şi arbuşti ca alunul, cornul, socul. La limita cu judeţul Botoşani localitatea este străbătută de lunca râului Siret, iar pârâul Sălăgeni Fauna terestră are numeroşi reprezentanţi ca urmare traversează de la nord-est la sud-vest comuna. a prezenţei suprafeţelor forestiere ce constituie adăpost pentru: vulpe, iepure; iar în vegetaţia de Suprafaţa totală a apelor de pe teritoriul comunei ierburi de hârciog, şoarecele de câmp. este de 28 ha. Principalul luciu de apă este reprezentat de către iazul Bahna. Trebuie luat în Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: calcul posibilitatea dezvoltării turismului prin ciocănitoarea, privighetoarea, cucul, gaiţa, mierla, amenajarea unui centru de agrement şi pescuit în pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. jurul unui iaz de pe teritoriul comunei.

Clima Teritoriul comunei se remarcă prin resursele subterane de apă, utilizate pentru alimentarea Clima este temperat-continentală de podiş reţelei de apă potabilă a comunei. caracterizându-se prin veri moderat de calde şi ierni lungi şi reci, cu precipitaţii medii pe parcursul Solul întregului an. În zona comunei Dumbrăveni predomină Temperatura medie anuală variază în jurul valorii de faeoziomurile tipice, greice, argice şi stagnice, cca. 90C, iar la nivelul anului 2007 s-a înregistrat o preluvosoluri molice şi pe suprafeţe mai mici, temperatură maximă de 36.00C şi o minimă de eutricambosoluri tipice şi molice.

Modelul european de agricultură se bazează pe un 3. AGRICULTURĂ sector competitiv, orientat spre piaţă, îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor aşezări rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura.

Ponderea agriculturii României în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de patru ori în ultimele două decenii, ajungând în anul 2014 la cel mai mic nivel istoric (4.4%), potrivit Eurostat.

Agricultura reprezintă un sector de primă importanță în România, atât prin contribuția pe care o are în În urmă cu două decenii, sectorul agricol reprezenta economia națională, cât și prin rolul său social vital. 18.0% din Produsul Intern Brut. Parcursul ponderii Cu o contribuție considerabilă la valoarea adăugată agriculturii în PIB în ultimii 20 de ani reprezintă un brută națională, sectorul agricol a jucat indicator relevant pentru parcursul economic al dintotdeauna un rol important pentru economia României în această perioadă. României. Contribuția agriculturii în PIB a coborât pentru prima Anul 2007, data aderării României la Uniunea dată sub 10.0% în anul 2005, moment ce coincide Europeană, a marcat o epocă nouă în economia cu o perioadă de creștere accelerată pe care agricolă şi de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest economia a avut-o înainte de aderarea la Uniunea context, România trebuie să îşi adapteze rapid Europeană. economia agricolă şi de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a În ultimii 8 ani, contribuția agriculturii în PIB a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC). avut o medie de 5.3%, cu maxime de 6.4% în anul 2011 și minime de sub 5.0% în anii 2007, 2012 și Aderarea la UE este, probabil, cel mai puternic 2014. factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul fiind necesitatea integrării cu succes în economia 2013, agricultura României a avut o contribuție rurală europeană. semnificativă la creșterea economică (de 3.5%).

Suprafața fondului funciar din comuna Conform datelor furnizate de Institutul Național de Dumbrăveni Statistică, se observă că suprafața arabilă reprezintă cea mai ridicată pondere din totalul Fondul funciar al comunei Dumbrăveni este suprafeței agricole (89.1%). Următoarea pondere se constituit de totalitatea terenurilor aflate în limitele înregistrează în rândul suprafețelor ocupate cu sale administrative. Principalele categorii de pășuni (10.9%). folosinţă a fondului funciar, în funcţie de destinaţia terenurilor, sunt: arabil, păşuni, păduri, terenuri În anul 2014, cea mai mare parte din suprafața ocupate cu clădiri, terenuri ocupate cu căi de neagricolă de pe raza comunei Dumbrăveni este comunicaţie, ape și bălți și terenuri degradate și ocupată de construcții (53.5%). Acestea reprezintă neproductive. doar 2.4% din totalul terenurilor ocupate cu

construcții de la nivelul județului Suceava (19 405 În Regiunea Nord-Est, suprafața fondului funciar, hectare). Următoarea pondere este înregistrată constituit din terenurile de orice fel, indiferent de pentru suprafața ocupată de ape și bălți– 15.7%. destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul din care fac parte, prezintă o valoare de totalul acesteia, peste jumătate reprezintă suprafața Terenurile degradate și neproductive reprezintă 14.3% din totalul suprafeței neagricole din comuna agricolă (57.7%) formată în special din terenurile arabile (1 381 790 ha). Dumbrăveni. Următorul procent este înregistrat pentru suprafața ocupată de căile de comunicații și căile La nivelul anului 2014, suprafața fondului funciar ferate – 11.2%. Pădurile reprezintă doar 5.3% din din comuna Dumbrăveni este de 4 477 ha, dintre totalul suprafeței neagricole de la nivelul comunei și care 3 617 ha reprezintă suprafața agricolă, iar 0.1% din pădurile și altă vegetație forestieră de la 860 ha suprafața neagricolă. nivelul județului Suceava (453 661).

Suprafața fondului funciar din comuna Dumbrăveni la nivelul anului 2014 (ha) Suprafața agricolă (ha) (%) Suprafața neagricolă (ha) (%) Arabilă 3223 89.1% Păduri și altă vegetație forestieră 46 5.3% Pășuni 394 10.9% Construcții 460 53.5% Fânețe -- -- Căi de comunicații și căi ferate 96 11.2% Livezi și pepiniere pomicole -- -- Ape și bălți 135 15.7% Vii și pepiniere viticole -- -- Terenuri degradate și neproductive 123 14.3% Total 3617 100.0% Total 860 100.0%

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

Suprafața deținută și cultivată de localnicii În ceea ce privește suprafața de teren agricol comunei Dumbrăveni cultivată, rezultatele studiului realizat în luna aprilie 2014 au evidențiat că cea mai mare parte dintre Suprafața de teren deținută de populația comunei localnicii comunei Dumbrăveni au culturi agricole Dumbrăveni întinse pe suprafețe cuprinse între 1.1 ha - 2 ha (32.0%). Următoarea pondere este reprezentată de localnicii care cultivă mai puțin de 0.6 hectare (29.6%).

26.9% 31.6% O altă pondere se înregistrează în rândul localnicilor care cultivă între 0.6 ha – 1 ha din totalul suprafețelor agricole proprii (24.2%). Procentul localnicilor care cultivă mai mult de 2 hectare din totalul suprafețelor agricole proprii este de 14.2%. 15.5% 26.0%

Suprafața de teren cultivată de populația comunei Sursa datelor: Studiu realizat de Dumbrăveni Anderssen Consulting Group în aprilie 2014

Conform datelor obținute în urma studiului asupra opiniei populației din comuna Dumbrăveni, realizat 29.6% în aprilie 2014, cei mai mulţi dintre localnici 32.0% (31.6%) deţin suprafeţe de teren agricol între 1.1 ha - 2 ha. Următoarea pondere ridicată se înregistrează în rândul localnicilor care dețin terenuri agricole întinse pe suprafețe mai mici de 0.6 ha (26.9%). 24.2% 14.2% Ponderea localnicilor care dețin terenuri agricole

între 0.6 ha – 1 ha reprezintă 26.0% din totalul Sursa datelor: Studiu realizat de populației. Anderssen Consulting Group în aprilie 2014

La nivelul comunei Dumbrăveni există și localnici ***Se constată că nu există diferențe semnificative care declară că dețin terenuri agricole ce se întind între suprafața de teren deținută și cea cultivată, pe suprafețe mai mari de 2 ha, ponderea acestora localnicii comunei cultivând suprafeţele de teren reprezentând 15.5% din total. agricol pe care le posedă.

Principalele culturi agricole din comuna La nivelul județului Suceava, în perioada 2008 - 2014, Dumbrăveni cultura cartofului a înregistrat un trend descendent. Dacă în anul 2008, pe teritoriul județului exista o

suprafață ocupată cu cartofi de 27 958 hectare, la Condițiile pedo-climatice locale sunt favorabile nivelului anului 2014 cultura cartofului a fost întinsă dezvoltării agriculturii în profil mixt: culturi vegetale pe o suprafață de 21 331 hectare. și creșterea animalelor.

Potrivit rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra opiniei populației din comuna Dumbrăveni în luna aprilie 2014, cea mai mare parte dintre localnici cultivă porumb pe suprafețele de teren proprii, ponderea acestora reprezentând 37.0% din totalul persoanelor chestionate. Datorită particularităților biologice, porumbul nu este Grâul reprezintă 16.4% din totalul culturilor pretențios față de planta premergătoare, el putând fi declarate de către respondenții de pe raza comunei cultivat mai mulți ani pe același teren fără să se Dumbrăveni. Pentru 7.8% dintre localnicii comunei, manifeste fenomenul de oboseală al solului. terenul agricol este ocupat cu legume. Următoarea pondere este înregistrată de respondenții care au terenurile ocupate cu lucernă (4.2%).

Printre principalele culturi pe care localnicii comunei Dumbrăveni le cultivă se numără culturile de orz (3.8%), floarea soarelui (2.4%), respectiv de sfeclă (1.0%).

Chiar dacă principalele culturi agricole din comuna Dumbrăveni sunt reprezentate de porumb și cartofi, există și localnici care susțin că terenurile agricole Pe locul al doilea se situează culturile de cartofi, sunt ocupate și de alte culturi cum ar fi ovăzul, ponderea acestei legume reprezentând 24.6% din secara, fânețele, pășunile și pepenii. Ponderea totalul culturilor de pe raza comunei Dumbrăveni a populației care cultivă acestea reprezintă doar 2.8% persoanelor chestionate. din total.

Asociații Agricole pe raza comunei Dumbrăveni

La nivelul comunei Dumbrăveni, 7.5% dintre locuitori fac 58.2% parte dintr-o Asociație Agricolă. Lipsa formelor de asociere este cauzată în mare parte de reticenţa şi interesul scăzut Știu de existența Asociațiilor Agricole din teritoriu al producătorilor agricoli faţă de formele asociative.

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în aprilie 2014

Asociații Agricole pe raza comunei parte. La Recensământul General Agricol din anul Dumbrăveni 2010 s-au înregistrat 3 856 de exploatații agricole, din care 99.2% sunt exploatații agricole fără personalitate juridică și 0.8% sunt exploatații Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, producătorii agricoli nu mai sunt agricole cu personalitate juridică. protejaţi de barierele vamale şi astfel oferta deficitară de produse agricole din țara noastră este Potrivit studiului realizat în luna aprilie 2014, invadată de oferta agroalimentară europeană, fapt majoritatea localnicilor din comuna Dumbrăveni ce implică o imposibilitate de acoperire a pierderilor știu de existența Asociațiilor Agricole din teritoriu prin creşterea preţurilor şi astfel o decapitalizare (58.2%). accentuată a acestora, în special în anii preponderent secetoşi. Rezultatele obținute în urma studiului realizat în luna aprilie 2014 evidențiază faptul că în comuna Constituirea producătorilor agricoli în forme Dumbrăveni, 92.5% dintre localnici nu fac parte asociative deschide noi oportunități de dezvoltare dintr-o Asociație Agricolă existentă în comună. Deși economică prin atragerea unor avantaje locale, avantajele existenței formei asociative sunt zonale sau regionale și prin folosirea puterii incontestabile în întreaga lume, fermierii români colective în scopul creșterii prosperității membrilor, ezită atunci când vine vorba să se unească într-o a familiilor acestora și a comunității din care fac asociație agricolă.

Importanța sectorului agricol pentru Există și localnici care acordă sectorului agricol o localnicii comunei Dumbrăveni prioritate medie în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai din comună, ponderea acestora În ultima vreme s-a vorbit din ce în ce mai des fiind de 27.9%. despre importanța sectorului agricol în ansamblul economiei românești. Cu toate acestea, De asemenea, ponderea cea mai ridicată în rândul evaluările și analizele asupra performanțelor respondenților care au acordat sectorului agricol agricole din țara noastră rămân în continuare o prioritate medie pentru îmbunătățirea modeste, principalele motive fiind lipsa de control condițiilor de trai din comună revine localnicilor asupra importurilor și prețurile extrem de mici care au vârsta peste 65 ani, respectiv între 45 – oferite pe marfa locală. 54 ani.

Rezultatele obținute în urma studiului realizat Următoarea pondere mai ridicată se înregistrează asupra opiniei populației din comuna Dumbrăveni în rândul locuitorilor care au vârsta între 55 - 64 evidențiază faptul că agricultura este considerată ani. un sector prioritar de către cei mai mulți localnici (59.6%). Localnicii susțin dezvoltarea agriculturii Importanța agriculturii pentru populația comunei în comuna Dumbrăveni. prioritate mare 59.6% Repartizarea populației chestionate pe grupe de vârstă evidențiază faptul că dezvoltarea sectorului prioritate medie agricol este susținută în special de populația cu 27.9% vârsta între 18 - 24 ani (12.9%). prioritate mică Dintre respondenții care au afirmat acest lucru, 12.5% 21.4% sunt pensionari, 14.6% sunt fără loc de Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen muncă și 6.1% angajați în mediu privat. Consulting Group în aprilie 2014

Următoarea pondere care acordă sectorului Diferența până la 100.0% este reprezentată de agricol o importanță mare în funcție de localnicii care acordă sectorului agricol o repartizarea populației pe grupe de vârstă, prioritate mică în vederea dezvoltării nivelului de evidențiază faptul că și populația cu vârsta între trai din comuna Dumbrăveni. Ponderea acestora 55 – 64 ani susține acest sector. reprezintă 12.5% din totalul celor intervievați.

4. ANALIZA CADRULUI DEMOGRAFIC

religie ortodoxă. De asemenea, importante comunități religioase ce aparțin altor religii decât ortodoxia, sunt reprezentate de romano-catolici, protestanți, penticostali și greco-catolici. Astfel, populația creștină din România reprezintă 99.3% din totalul populației țării. La nivelul regiunii Nord-Est, datele furnizate de Institutul Național de Statistică evidenţiază un fenomen continuu de îmbătrânire a populației.

Sporul natural înregistrat pentru regiunea Nord-Est a Demografia studiază fenomene și procese cu privire la fost în scădere în perioada 2008 - 2014. Conform numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei mișcarea populației umane și compoziția ei pe grupe din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului de vârstă. Aceastea se studiază cu ajutorul metodelor Suceava a fost de 634 810 persoane, plasându-se pe cantitative. locul 5 în topul județelor după populația stabilă, cu excepția Bucureștiului. Situația demografică a României în ultimii ani arată o scădere a populației ca urmare a sporului natural Potrivit datelor de la recensământul realizat în 2011, negativ. În țara noastră, principalul grup etnic îl populația comunei Dumbrăveni se ridică la 7 480 formează românii, aceștia reprezentând 83.5% din locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95.3%). totalul populației, conform recensământului realizat în Pentru 0.4% din populație, apartenența etnică este anul 2011. înregistrată de comunitatea romă.

După români, următoarea comunitate etnică De asemenea, în comună se găsesc locuitori care nu importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6.1% și-au declarat etnia. Ponderea acestora reprezintă din populație. Conform datelor oficiale, în România 0.3% din total. Din punct de vedere confesional, trăiesc 621 573 rromi. În ceea ce privește religia, cea majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59.0%), cu o mai mare parte a populației României se declară de minoritate de penticostali (31.2%).

Evoluția populației din comuna Dumbrăveni În ceea ce privește distribuția populației din comună pe sexe, se observă că populația de sex masculin Populația județului Suceava reprezintă 19.0% din este mai numeroasă comparativ cu cea de sex populaţia regiunii Nord-Est. Aceasta prezintă un feminin. Comparativ cu anul 2008, în anul 2014 trend ascendent în perioada 2008 - 2014, în anul populația masculină din Dumbrăveni a înregistrat o 2014 populația județului Suceava fiind cu 1.0% mai creștere cu 5.1%, iar cea feminină cu 3.9%. ridicată comparativ cu anul 2008, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Reducerea populației se datorează, în principal, migrației, care s-a accentuat puternic cu câțiva ani

înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, Din totalul județelor care fac parte din regiunea Nord- dar și după aderare. Un alt motiv al reducerii numărului Est, județul Suceava se situează pe poziția a treia în de locuitori este sporul natural negativ, numărul anul 2014 din punct de vedere al populației, primele persoanelor decedate fiind cu mult mai mare decât poziții fiind ocupate de județele Iași și Bacău. numărul celor născute vii. De asemenea, și mortalitatea

infantilă accentuează reducerea populației. În În anul 2014, populația comunei Dumbrăveni România, acest fenomen demografic este la cele mai înregistra o valoare de 9 494 locuitori, reprezentând ridicate cote din întreaga Uniune Europeană. 1.3% din totalul populației județului Suceava, respectiv 0.2% din totalul populației de la nivelul Evoluţia populaţiei determină şi structura multiformă a regiunii Nord-Est. acesteia: structura numărului, adică efectivul populaţiei, element fundamental pentru dezvoltarea Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de unei societăţi; structura pe sexe şi structura pe vârste, Statistică, populația comunei prezintă un trend elemente importante pentru planificarea şi dezvoltarea ascendent în perioada 2008 – 2014. Raportat la economică în funcţie de capacitatea forţei de muncă, anul 2008, populația comunei Dumbrăveni a de trebuinţele populaţiei, care diferă în funcție de sex crescut cu 4.5% în anul 2014. şi vârstă.

Evoluția populației din comuna Dumbrăveni 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Bărbați 4589 4624 4639 4693 4732 4792 4825 Femei 4493 4559 4568 4619 4645 4653 4669 Total 9082 9183 9207 9312 9377 9445 9494 Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

Distribuția populației din comuna Distribuția populației din comuna Dumbrăveni pe medii de proveniență Dumbrăveni pe sate

Conform datelor furnizate de Institutul Național Comunele, orașele și județele sunt unități de Statistică, populația județului Suceava în anul administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia 2014 era de 741 314 locuitori, din care 417 275 locală și în care se organizează și funcționează persoane aparțin mediului rural și 324 039 autorități ale administrației publice locale.Comuna persoane aparțin mediului urban. Dumbrăveni este formată din două sate, după cum urmează: Dumbrăveni și Sălăgeni. Se poate observa că, în anul 2014, ponderea persoanelor din județul Suceava care locuiesc în Potrivit rezultatelor Recensământului Populației din mediul rural (56.3%) este superioară celei anul 2011, satul Dumbrăveni avea cea mai înregistrate pentru mediul urban (43.7%). numeroasă populație din comuna. Populația acestui sat reprezintă 93.6% din totalul populației comunei. Zonele rurale sunt regiuni din afara așezărilor urbane. Acestea sunt caracterizate prin faptul că Următorul este satul Sălăgeni. La nivelul anului au o populație redusă față de cea din mediul 2011, populația înregistrată în acest sat reprezenta urban, iar locuitorii lucrează adesea pământul. 6.4% din totalul populației comunei.

La nivelul anului 2014, populația comunei Distribuția populației din comuna Dumbrăveni pe sate Dumbrăveni reprezinta 2.3% din totalul populației rurale a județului Suceava și 0.2% din totalul populației rurale a regiunii Nord-Est. Dumbrăveni Repartiţia populaţiei judeţului Suceava pe medii 93.6% de rezidenţă nu a înregistrat modificări structurale semnificative în anul 2014 comparativ cu anul 2008.

Astfel, populaţia din mediul urban a înregistrat o scădere cu 0.5%, iar cea din mediul rural a înregistrat o scădere cu 2.2%. Sursa datelor: RPL, prelucrări Anderssen

Distribuția populației pe sexe Așadar, potrivit calculelor statistice, bărbații din comuna Dumbrăveni reprezintă o pondere de Potrivit Institutului Național de Statistică, la 1.3% din totalul populației de sex masculin de la nivelul anului 2014, populaţia stabilă a României nivel județean și 0.2% din totalul populației de este de 22 346 178 locuitori, din care 10 906 651 sex masculin de la nivelul regiunii Nord-Est. bărbaţi (48.8%) şi 11 439 527 femei (51.2%). În comuna Dumbrăveni, la nivelul anului 2014, Structura populaţiei pe sexe evidențiază faptul că ponderea bărbaților (50.8%) este mai mare decât populaţia feminină continuă să fie predominantă. cea a femeilor (49.2%) potrivit datelor furnizate de INS. Conform datelor oficiale, populaţia de sex feminin se concentrează în mediul urban într-o proporţie Se poate evidenția faptul că diferența dintre mai mare (57.6% din totalul populaţiei feminine) femei și bărbați ca număr nu este semnificativă. decât în mediul rural. Distribuția populației comunei Dumbrăveni pe sexe

În anul 2014, la nivelul județului Suceava, ponderea femeilor (50.4%) este mai mare cu 0.8% față de cea a bărbaților (49.6%). Cu toate acestea, din punct de vedere statistic, nu există diferențe semnificative între cele două sexe. 50.8% 49.2%

Populația de sex feminin din comuna Dumbrăveni înregistra o valoare de 4 669 locuitori în anul 2014. Ponderea femeilor din comuna Dumbrăveni reprezintă 1.2% din totalul populației de sex Diferența dintre bărbați și feminin de la nivelul județului Suceava, respectiv femei nu este semnificativă 0.2% din totalul populației de sex feminin de la Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen nivelul regiunii Nord-Est. Structura populaţiei pe sexe influenţează în mare În același an, populația de sex masculin înregistra măsură repartiţia populaţiei în general şi îndeosebi o valoare de 4 825 locuitori. a celei active.

Densitatea populației La nivelul județului Suceava, în anul 2014, densitatea populației (87 pers/kmp) este mai Densitatea populației reprezintă numărul de scăzută față de cea înregistrată în comuna persoane pe unitatea de suprafață, măsurându-se în Dumbrăveni și mai scăzută față de densitatea general în persoane pe kilometru pătrat, obținându- înregistrată la nivel național (110 pers/kmp). se prin împărțirea numărului de locuitori la suprafața în kilometri pătrați. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, județul Suceava se situează Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de pe poziția 18 la nivel național, respectiv pe ultima Statistică, densitatea populației României în anul poziție la nivelul regiunii Nord-Est din punct de 2014 înregistra o valoare de 94 pers/kmp, fiind vedere al densității populației. superioară valorii înregistrate în anul 2013 (89 pers/kmp). La nivel regional, cele mai ridicate valori ale densității sunt înregistrate în județul Iași (163 Cu o populație de 3 899 889 locuitori, regiunea pers/kmp), județul Bacău (113 pers/kmp), județul Nord-Est prezintă o densitate a populației de 106 Neamț (99 pers/kmp), județul Botoșani (93 pers/kmp, fiind superioară celei naționale. pers/kmp) și județul Vaslui (89 pers/kmp).

În anul 2014, județul Suceava avea o suprafață de Populația de la nivelul regiunii Nord-Est este de 8553.5 kilometri pătrați, ceea ce reprezintă 3.6% din 3 899 889 locuitori și reprezintă 17.5% din totalul suprafața țării. numărului de locuitori din România. Suprafața regiunii este de 36849.83 kilometri pătrați și Densitatea comunei Dumbrăveni a înregistrat reprezintă 15.5% din suprafaţa țării. Judeţul din valoarea de 212 pers/kmp în anul 2014, fiind mai regiunea Nord-Est cu cea mai mare suprafaţă este ridicată față de densitatea județeană, față de cea judeţul Suceava, acesta fiind urmat de județele națională și regională. Bacău, Neamț, Iași, Vaslui și Botoșani.

Densitatea populației la nivelul anului 2014 Densitatea populației Nr. persoane Suprafața/kmp pers/kmp România 22346178 238390.71 94 Regiunea Nord-Est 3899889 36849.83 106 Județul Suceava 741314 8553.5 87 Comuna Dumbrăveni 9494 44.77 110 Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 35

Structura populației după religie religie romano-catolică, 0.6% de religie creștină după Evanghelie, 0.6% de religie adventistă de ziua În România, conform datelor înregistrate la a șaptea, 0.5% de religie baptistă, iar 0.5% de religie Recensământul Populației din anul 2011, există creștină după rit vechi. Diferența până la 100.0% 81.0% populație ortodoxă. Următoarea pondere se este reprezentată de persoanele care au declarat înregistrează în rândul populației de religie alte religii. romano-catolică (4.3%). Structura populației după religie evidențiază faptul că, Potrivit datelor de la Recensământul Populației din în comuna Dumbrăveni, la nivelul anului 2011, o anul 2011, din punct de vedere confesional, la pondere de 59.0% din totalul populației este nivelul regiunii Nord-Est predomină populația de reprezentată de ortodocși, 31.2% de penticostali, 2.5% religie ortodoxă. Populația de religie romano- de adventiști de ziua a șaptea și 1.5% de creștinii după catolică, penticostală, adventistă sau de alte religii evanghelie. Ponderi foarte reduse sunt înregistrate în deține o pondere mai scăzută. rândul localnicilor care au declarat că aparțin religiei romano-catolice și baptiste. Structura populației după religie - Dumbrăveni De asemenea, în comuna Dumbrăvei există și localnici care au declarat că sunt de altă religie, respectiv nu au Religie ortodoxă religie. 59.0% Structura populației pe grupe de vârstă

Potrivit datelor înregistrate la Recensământul Populației realizat în anul 2011, copiii (0 - 14 ani) deţin o pondere de 15.9% din totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă 12.3%, persoanele mature (25 - 64 ani) formează majoritatea (55.7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen reprezintă 16.1% din total. La nivelul județului Suceava, structura confesională arată că 84.0% din populație este de religie Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere ortodoxă, 7.5% de religie penticostală, 1.1% de de 1.3% în totalul populaţiei stabile.

În anul 2014, la nivelul județului Suceava, 18.2% între 25 - 64 ani, ponderea acestora fiind de 47.5% dintre locuitori aveau vârsta cuprinsă în intervalul din populația totală a comunei. 0 - 14 ani, 68.1% dintre locuitori aveau vârsta cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani şi 13.7% dintre În comuna Dumbrăveni, indicele de îmbătrânire locuitori aveau vârsta de 65 ani și peste, potrivit demografică este de 2.2%, ceea ce arată faptul că datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. populația nu este îmbătrânită. Acest indicator reprezintă capacitatea sau incapacitatea unei Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de comunități de a se regenera demografic. Față de media Statistică, la nivelul anului 2014, în comuna națională care pentru acest indice este de 1, în comuna Dumbrăveni numărul persoanelor de sex masculin Dumbrăveni se înregistrează o valoare mai ridicată. era superior numărului de persoane de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 0 - 14 ani. La nivelul anului 2014, în comuna Dumbrăveni, existau 41.0% tineri cu vârsta până în 24 ani, 47.5% Putem observa că la nivelul comunei Dumbrăveni adulți cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 ani și 11.4% predomină populația matură, cu vârsta cuprinsă vârstnici de 65 ani și peste.

Piramida vârstelor din comuna Dumbrăvești - anul 2014 -

85 ani și peste 49 70 80-84 ani 68 113 75-79 ani 101 167 70-74 ani 102 153 65-69 ani 123 141 60-64 ani 194 202 55-59 ani 176 199 50-54 ani 187 159 45-49 ani 306 225 40-44 ani 361 337 35-39 ani 387 342 30-34 ani 382 358 25-29 ani 374 324 20-24 ani 396 345 15-19 ani 407 380 10-14 ani 401 394 5-9 ani 430 419 0-4 ani 381 341 450 300 150 0 150 300 450 Bărbați Femei Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 37

Structura populației după etnie Suceava este de altă etnie și 3.7% este de etnie necunoscută. Deși aproximativ 90.0% dintre cetățenii din România se declară de origine română, țara noastră Potrivit obiectivului strategic pentru comunicare are o îndelungată istorie în ceea ce privește interculturală și voluntariat, în județul Suceava, vor conviețuirea multietnică și multiculturală, fiind fi îmbunătățite relațiile dintre comunitățile etnice și recunoscute, în mod oficial, 20 de minorități etnice. va crește gradul de responsabilizare și implicare a tinerilor din județ în activități de voluntariat ce Această diversitate etnică și culturală reprezintă o promovează principiul interculturalității. resursă esențială în dezvoltarea socială și economică a zonelor României, contribuind la prevenirea Structura populației comunei Dumbrăveni după etnie conflictelor, creșterea coeziunii sociale și a solidarității între oameni, valorificarea principalei resurse a fiecărei zone, precum și la interconectarea din punct de vedere politic, economic și cultural la nivel regional și internațional. Români

95.3% Din punct de vedere etnic, populația regiunii Nord- Est prezintă un grad înalt de omogenitate. Conform datelor înregistrate la Recensământul Populației din anul 2011, din totalul populației, 92.1% reprezintă ponderea românilor, 1.7% ponderea rromilor, 0.2% ponderea ucrainienilor, 0.2% ponderea rușilor- Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen lipoveni, 0.1% ponderea maghiarilor, iar 0.1% ponderea polonezilor. Diferența este reprezentată La nivelul comunei Dumbrăveni, potrivit datelor de populația de altă etnie. înregistrate la Recensământul Populației din anul 2011, există o pondere 95.3% reprezentată de Potrivit Recensământului Populației realizat în anul populația de etnie română. O pondere de 0.4% este 2011, populația județului Suceava este alcătuită din înregistrată de comunitatea romă din comună. De 92.7% români, 1.9% rromi, 0.9% ucrainieni (inclusiv asemenea, în comună se găsesc locuitori care nu și- huțuli), 0.3% polonezi, 0.3% ruși lipoveni și 0.1% au declarat etnia. Ponderea acestora reprezintă 4.3% germani. De asemenea, 0.1% din populația județului din total.

5. MIȘCAREA NATURALĂ

Mișcarea naturală a populației este un fenomen În comparație cu rata natalității, rata mortalității a biologic-social aflat sub influența unor evenimente urmat o curbă inversă, crescătoare. Începând cu anul demografice pure (nașterea și decesul). Aceasta 2004, rata mortalității fluctuează între 11.7‰ și exprimă procesul de reînnoire al unei populații de 12.1‰, fiind mai ridicată față de media Uniunii tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. În Europene. majoritatea țărilor lumii, natalitatea continuă sistematic tendința de scădere, apropiindu-se de Potrivit datelor furnizate de INS, la nivelul anului nivelul mortalității. 2014, în județul Suceava s-au născut 7 273 persoane și au decedat 7 671, înregistrându-se un Intrarea României în procesul de tranziție spor natural negativ. demografică (caracterizat prin niveluri scăzute ale natalității și mortalității) a avut loc mai târziu Cel mai ridicat număr al născuților vii din județul comparativ cu țările nordice și occidentale. Decalajul Suceava s-a înregistrat în anul 2013 (8 941 de aproape un secol se datorează dezvoltării persoane). La nivelul acestui an, numărul născuților întârziate din punct de vedere economic, social și a crescut cu 4.5% față de anul 2008. În anul 2014 se politic. Schimbările sociale și economice au înregistrează cea mai scăzută valoare a născuților vii influențat puternic populația și structura populației, din județ, și anume 7 273 persoane. În acest an, precum și evoluția natalității și a mortalității. numărul născuților vii din județul Suceava a fost mai scăzut cu 18.7% față de anul 2013. Natalitatea a avut în România, în ultimele șase decenii, mișcări care prin amplitudinea lor îi conferă Numărul decedaţilor din județul Suceava a crescut o anume specificitate în raport cu celelalte țări în anul 2014 cu 4.4% faţă de anul 2008. Comparativ europene. cu anul anterior, în anul 2014 numărul persoanelor decedate a crescut cu 2.2%. Începând cu anul 1956, natalitatea a înregistrat o tendință de scădere rapidă, influențată atât de Analiza natalității pe medii de rezidență pune în liberalizarea avorturilor, cât și de cauze de ordin evidență faptul că în ultimii ani rata natalității a fost social, economic și educațional cum ar fi: accesul mai ridicată în mediul rural comparativ cu mediul larg la învăţământ și mobilitatea profesională şi urban. Decalajul dintre nivelul natalităţii celor două socială generată de industrializare şi de urbanizare. medii de rezidenţă are la bază diferenţele de 39

structură pe vârste a populaţiei şi de pondere a În anul 2014, numărul născuților vii din comuna populaţiei feminine de vârstă fertilă dintre urban şi Dumbrăveni a înregistrat o valoare mai mică față de rural, nivelul de instruire, tradiţia, activitatea anul 2008, când s-au înregistrat 142 născuți vii. În femeilor în gospodărie sau în afara gospodăriei, cât această perioadă (2008 - 2014) numărul născuților şi nivelul migraţiei interne din cele două medii. În vii din Dumbrăveni a scăzut 30.3%. mediul urban, un număr destul de mare de cupluri familiale se limitează la un singur copil. Cea mai mare valoare a născuților vii s-a înregistrat la nivelul anului 2013 când s-au născut 158 Evoluția sporului natural din comuna persoane. Dumbrăveni În perioada 2008 - 2013, în comuna Dumbrăveni s-a Potrivit datelor furnizate de INS, la nivelul anului 2014, înregistrat un spor natural pozitiv, numărul în comuna Dumbrăveni s-au născut 99 persoane și au persoanelor decedate fiind mai mare decât cel al decedat 101, înregistrându-se un spor natural negativ. născuților vii.

Spectrul crizei, care a venit cu scumpiri ale serviciilor și Numărul decedaţilor din comuna Dumbrăveni, în produselor, riscul șomajului, creșterea dobânzilor la anul 2014, a fost de 101, valoare cu 23.2% mai creditele bancare, îi fac pe localnicii din comună să ia ridicată comparativ cu anul 2008. Cel mai mic număr decizia de a amâna nașterea unui copil pentru vremuri al decedaților din comuna Dumbrăveni s-a mai bune din punct de vedere financiar. înregistrat la nivelul anului 2012 (79 decedați).

Evoluția sporului natural din comuna Dumbrăveni 158 160 142 136 135

130 117 116 Decedați 101 101 Născuți vii 92 100 85 82 81 79 99 70 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 40

Numărul născuților vii cu reședința în În ceea ce privește numărul născuților vii din județul străinătate din comuna Dumbrăveni Suceava cu reședința în străinătate, se constată că în anul 2014 s-a înregistrat o scădere comparativ cu Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de anul 2012 (de 9.4%).

Statistică, în România, în anul 2014, s-au Potrivit Institutului Național de Statistică, numărul înregistrat 183 785 de născuți vii cu reședința născuților vii din județul Suceava cu reședința în obișnuită în România, 45.6% dintre aceștia fiind străinătate din anul 2014 era de 1 694, iar în anul din zona rurală. 2012 de 180. La nivelul anului 2012, ponderea

născuților vii din județul Suceava cu reședința în La nivel național, numărul născuților vii cu reședința străinătate reprezenta 20.7% din total, iar în anul obișnuită în România a înregistrat o creștere în anul 2014 ponderea acestora a fost de 2.5%. 2014 cu 1.7% comparativ cu anul 2012.

Numărul născuților vii din comuna Dumbrăveni În județul Suceava, numărul născuților vii înregistra Cu reședința în Cu reședința în o valoare de 7 273 în anul 2014, 97.5% dintre Anul România străinătate aceștia având reședința obișnuită în România. 2012 77 39

2013 -- -- 2014 82 17 Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul comunei Dumbrăveni, născuții vii cu reședința în străinătate au înregistrat la nivelul anului 2012 o valoarea de 39 persoane.

În anul 2014, ponderea născuților vii cu reședința În acest an, ponderea născuților vii cu reședința în obișnuită în România din județ reprezentă 97.5% din străinătate reprezenta 33.6% din totalul total. născuților vii din comuna Dumbrăveni.

Se poate observa că ponderea acestora a crescut Potrivit Institutului Național de Statistică, la cu 18.2% comparativ cu anul 2012, chiar dacă nivelul anului 2014, din totalul persoanelor populația județului a înregistrat o scădere cu născute în comuna Dumbrăveni, 17 persoane nu 11.2%. au avut reședința obișnuită în România. 41

Numărul persoanelor decedate cu reședința Datele furnizate de Institutul Național de Statistică în străinătate din comuna Dumbrăveni arată că la nivelul comunei Dumbrăveni, în anul 2012, toate persoanele decedate au avut reședința În ceea ce privește numărul persoanelor decedate cu obișnuită în România. reședința în străinătate, la nivel național s-a înregistrat o scădere în perioada 2012 - 2014 (de Numărul pers. decedate din comuna Dumbrăveni Cu reședința în Cu reședința în aproximativ 4 ori). Dacă la nivelul anului 2012 Anul România străinătate existau 1 823 persoane decedate cu reședința în 2012 79 -- străinătate, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la 2013 -- -- 487, potrivit datelor comunicate de Institutul 2014 101 -- Național de Statistică. Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

La nivelul regiunii Nord-Est, în anul 2014, numărul La nivelul anului 2014, din totalul persoanelor persoanelor decedate cu reședința în străinătate era decedate înregistrate în comuna Dumbrăveni, nicio de 106, fiind cu 72.2% mai scăzut comparativ cu cel persoană nu a avut reședința obișnuită în afara înregistrat la nivelul anului 2012, când se țării. înregistrau 381 persoane decedate cu reședința în străinătate la nivelul regiunii. Numărul decedaților sub 1 an din comuna Dumbrăveni În ceea ce privește numărul persoanelor decedate cu reședința în străinătate din județul Suceava, se Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al remarcă o valoare de 73 persoane la nivelul anului stării economico-sociale și de mediu al unei 2012. Potrivit Institutului Național de Statistică, la comunități umane, care ia în calcul numărul nivelul acestui an, ponderea persoanelor decedate deceselor copiilor cu vârsta de sub 1 an. Raportarea cu reședința în străinătate din județ reprezenta 1.0% la 1 000 născuți vii din aceeași perioadă de timp (de din totalul persoanelor decedate, pondere mai regulă 1 an calendaristic) și din același teritoriu ridicată comparativ cu cele înregistrate la nivel exprimă rata mortalității infantile, care reprezintă regional (0.9%) și național (0.7%). imaginea intensității mortalității infantile.

Din totalul persoanelor decedate cu reședința în Acest indicator este o componentă semnificativă a străinătate de la nivel județean, în anul 2012, mai mortalității generale și cel mai bun indicator al mult de jumătate au fost înregistrate în mediul dezvoltării sociale și economice. Într-o mare măsură, urban (60.3%). șansele de a supraviețui a nou-născutului în primul 42

an de viață determină speranța de viață la naștere a care influențează rata mortalității infantile este unei populații. Împreună, mortalitatea infantilă și nivelul de școlarizare al mamelor, acesta fiind mult speranța de viață la naștere (durata medie a vieții) mai scăzut în zona rurală. sunt cei mai sensibili și mai frecvenți utilizați indicatori care caracterizează nivelul de dezvoltare La nivelul județului Suceava, în anul 2014, s-a socio-economică și starea de sănătate a populației. înregistrat o rată a mortalității infantile de 9.5‰, valoare ușor mai scăzută decât cea înregistrată la Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de nivel regional. Județul cu cea mai ridicată rată a Statistică, în România, în perioada 2008 - 2014, mortalității infantile din regiunea Nord-Est este numărul decedaților cu vârsta de sub 1 a înregistrat Botoșani (13.5‰), fiind urmat de județele Vaslui un trend descendent. Dacă în anul 2008, la nivel (10.7‰) și Neamț (10.3‰). național existau 2 434 decedați cu vârsta de sub 1 an, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la 1 628, Din acest punct de vedere, cel mai bine clasat este înregistrându-se o scădere cu 33.1%. județul Bacău, înregistrând o rată a mortalității infantile în anul 2014 de 8.2‰, valoare mai scăzută Rata mortalității infantile din România la nivelul și decât media națională. anului 2014 a fost de 8.8‰, valoare mai scăzută comparativ cu anul 2008 (11.0‰). Potrivit În comuna Dumbrăveni, la nivelul anului 2011, Institutului Național de Statistică, în anul 2014, rata s-a înregistrat doi decedați cu vârsta de sub 1 an, înregistrându-se astfel o rată a mortalității mortalității infantile de la nivel național a fost mult infantile de 23.5‰. Cea mai scăzută rată a mai ridicată în mediul rural (11.5‰) decât în mediul mortalității infantile din comuna Dumbrăveni urban (6.5‰). din ultimii 7 ani s-a înregistrat la nivelul anului 2014 (9.9‰) când numărul decedaților cu vârsta În ceea ce privește rata mortalității infantile de la sub 1 an a fost de o persoană. nivelul regiunii Nord-Est, aceasta a înregistrat o valoare de 9.7‰ în anul 2014, valoare mai ridicată Se poate observa că rata mortalității infantile din decât cea înregistrată la nivel național. Și la nivel comuna Dumbrăveni înregistrată pentru anul 2014 regional, rata mortalității infantile este mai ridicată este mai mare comparativ cu ratele de mortalitate în mediul rural (12.1‰) comparativ cu mediul urban infantilă înregistrate la nivel regional (9.0‰) și (6.4‰). Această diferență se datorează în principal județean (8.2‰). De asemenea, valoarea ratei de unor cauze medico-sociale, în cele mai multe mortalitate infantilă din comună este mai mare față localități din mediul rural neexistând încă un de rata mortalității infantile din mediul rural al cabinet medical de familie. Un alt factor important județului (8.4‰). 43

Evoluția căsătoriilor și a divorțurilor din comuna Dumbrăveni

80 65 66 63 57 55 53 60 47 40 Număr căsătorii Număr divorțuri 7 7 20 6 3 5 6 6 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

Evoluția căsătoriilor și a divorțurilor din pentru anul 2008. De asemenea, și la nivelul comuna Dumbrăveni județului Suceava numărul căsătoriilor a înregistrat o scădere, ajungând de la 5 170 căsătorii în anul Nupțialitatea este într-o scădere continuă în toate 2008, la 4 907 căsătorii în anul 2014. țările Europei, fiind influențată de modificarea raporturilor între sexe, dificultățile economice în La nivelul anului 2014, cele mai multe căsătorii din cazul cuplurilor tinere, dar și diferențele sociale județ s-au realizat în zona urbană (52.0%). dintre acestea. Un alt fenomen demografic important este reprezentat de divorțialitate. În ceea ce privește numărul divorțurilor din comuna Studierea acestuia este importantă deoarece Dumbrăveni, se observă că cea mai ridicată valoare divorțurile influențează direct atât fertilitatea se înregistrează în anii 2008 și 2011 (7 divorțuri). La conjugală, cât și stabilitatea familială. nivelul anului 2010, în comuna Dumbrăveni se înregistrează 3 divorțuri, fiind cea mai scăzută Evoluția nupțialității din comuna Dumbrăveni valoare din ultimii 7 ani. De asemenea, la nivelul prezintă oscilații în perioada 2008 - 2014. Cea mai anului 2014 numărul divorțurilor din comună a fost ridicată valoare din ultimii 7 ani se înregistrează în cu 14.3% mai scăzut în comparație cu anul 2008. anul 2011 (66 căsătorii), iar cea mai scăzută în anul Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2013 (47 căsătorii). Potrivit datelor furnizate de INS, comuna Dumbrăveni, în perioada 2008 - 2014, în comuna Dumbrăveni, în anul 2014, numărul numărul căsătoriilor a fost superior numărului căsătoriilor a înregistrat valoarea de 63, fiind cu divorțurilor, aceeași situație întâlnindu-se și la 3.1% mai scăzută comparativ cu cea înregistrată nivelul județului Suceava. 44

Analiza indicatorilor socio-demografici din Raportul de masculinitate reprezintă proporția comuna Dumbrăveni dintre numărul bărbaților și cel al femeilor. Astfel, în comuna Dumbrăveni, la 100 de femei revin 103 Potrivit datelor oficiale, în anul 2014, la nivelul bărbați. comunei Dumbrăveni rata de natalitate înregistrează o valoare de 10.4‰, ceea ce reflectă La nivel regional și județean, raportul de faptul că la 1 000 de locuitori revin 10 născuți vii. masculinitate este egal, la 100 de femei revenind 98 Această valoare este superioară valorilor înregistrate de bărbați. Totuși, în anul 2014, cea mai scăzută la nivel regional (8.6‰), județean (9.8‰) și valoare a raportului de masculinitate se național (8.3‰). înregistrează la nivel național, unde la 100 de femei revin 95 bărbați. În ceea ce privește rata de mortalitate, comuna Dumbrăveni (10.6‰) aceasta înregistrează o valoare Raportul de dependență demografică este raportul mai ridicată față de cea înregistrată la nivel județean dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (10.4‰). (persoanele de sub 15 ani și de peste 64 ani) și populația în vârstă de muncă (15 - 64 ani) exprimat La nivelul anului 2014, rata de nupțialitate din la 100 de persoane. În anul 2014, în comuna comuna Dumbrăveni înregistrează o valoare de Dumbrăveni, raportul de dependență demografică a 6.6‰, reprezentând numărul căsătoriilor ce revine fost de 57.2%. la 1 000 de locuitori.

Această valoare reflectă faptul că erau aproximativ Comuna Dumbrăveni înregistrează o rată de 57 persoane în vârstă de dependență (0 - 14 ani și divorțialitate de 0.6‰, inferioară cu valorile 65 ani și peste) la fiecare 100 de persoane în vârstă înregistrate la nivel regional (1.3‰), județean (1.3‰) de muncă (15 - 64 ani). și național (1.2‰).

Indicatori socio-demografici din comuna Dumbrăveni la nivelul anului 2014 Raportul de Rata de Rata de Rata de Rata de Raportul de dependență natalitate mortalitate nupțialitate divorțialitate masculinitate demografică România 8.3‰ 11.4‰ 5.3‰ 1.2‰ 95 42.7% Nord-Est 8.6‰ 10.8‰ 5.3‰ 1.3‰ 98 44.9% Suceava 9.8‰ 10.4‰ 6.6‰ 1.3‰ 98 46.9% Dumbrăveni 10.4‰ 10.6‰ 6.6‰ 0.6‰ 103 57.2%

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 45

6. MIȘCAREA MIGRATORIE

sex, migrația modifică nu numai numărul populației, ci și structura acesteia după sex și vârstă și, eventual, după alte caracteristici.

Deplasările locuitorilor se pot face în afara localității, între țări, pot avea o durata mai mică sau definitivă etc., ceea ce face necesară o clasificare detaliată a diferitelor tipuri de migrație.

Fiind parte a mișcării totale a unei populații, Mișcarea totală a unei populații se compune din migrația interesează nu numai demografia, ci și mișcarea naturală și mișcarea migratorie. Populația sociologia, care studiază fenomenele de adaptare unei țări sau a unei unități administrativ-teritoriale sau aculturație a persoanelor migrante, influența își modifică numărul nu numai ca urmare a intrărilor migrației asupra structurii populației, asupra și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în instituțiilor sociale etc. urma imigrărilor și emigrărilor. În raport cu granițele oficiale ale unei țări, Mobilitatea geografică a populației reprezintă migrația poate fi internă și internațională. În totalul deplasărilor populației în teritoriu, cu sau raport cu localitatea de destinație, respectiv de fără schimbarea domiciliului stabil, indiferent de plecare, se folosesc termenii de imigrare (privit durata absenței din localitatea de origine. din punct de vedere al localității de destinație) și emigrare (privit din punct de vedere al localității Migrația populației este forma principală a de plecare). mobilității geografice (spațiale) a populației, constând în schimbarea definitivă a domiciliului O cauză esențială a migrației rezidă în procesele stabil, între două unități administrativ – de suprapopulare, marcate prin ruptura dintre teritoriale bine definite. Întrucât fluxurile numărul populației și resurse, având drept efect migratorii pot să afecteze grupe particulare de reducerea veniturilor și imposibilitatea satisfacerii persoane sub raportul caracteristicilor vârstă și consumului.

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu plecărilor cu domiciliul, cât și numărul stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din domiciliul a prezentat oscilații. comuna Dumbrăveni În comună, la nivelul anului 2014, au fost Dinamica demografică a ultimului deceniu confirmă înregistrate 128 de plecări cu domiciliul și 155 de faptul că populația României a scăzut. Analiza stabiliri cu domiciliul, conform datelor furnizate de comparativă a informațiilor statistice obținute în INS. cadrul recensămintelor populației din 2002 și 2011 arată că cea mai mare parte a localităților României La nivelul aceluiași an, în comună se înregistrează au pierdut din populație ca urmare a unui spor cu 31.4% mai multe stabiliri cu domiciliul natural și migratoriu negativ. Numărul persoanelor comparativ cu anul 2008. plecate temporar sau pentru perioade mai îndelungate în țară sau străinătate demonstrează În ceea ce privește numărul plecărilor cu domiciliul, faptul că migrațiile sunt realități ce antrenează un acesta a crescut în anul 2014 față de anul 2008 cu număr mare de cetățeni români, fapt care impune o 47.1%. atentă analiză a efectelor sociale, demografice sau economice ale acestora. Cele mai multe plecări cu domiciliul din comuna Dumbrăveni au fost înregistrate în anul 2014 (128 Potrivit datelor furnizate de INS în comuna plecări). Tot în anul 2014 s-au înregistrat cele mai Dumbrăveni în perioada 2008 - 2014 atât numărul multe stabiliri cu domiciliul (155 stabiliri).

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din comuna Dumbrăveni

155 160 148 140 Plecări cu 118 120 domiciliul 120 107 128 Stabiliri cu 111 112 100 domiciliul

80 87 75 60 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 47

Evoluția plecărilor și stabilirilor cu reședința din comuna Dumbrăveni 49 50 45 39 37 39 40 35 36 Plecări cu 30 reședința 20 16 10 9 11 Stabiliri cu 7 10 6 6 reședința 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Evoluția plecărilor și stabilirilor cu plecărilor cu reședința, înregistrându-se un spor reședința din comuna Dumbrăveni migratoriu negativ.

Reşedinţa este adresa la care persoana fizică declară Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2012, că are locuinţa secundară, alta decât cea de 118 000 români s-au mutat de la comună la sat, în domiciliu. timp ce doar 74 000 au mers dinspre rural către urban. Stabilirile/plecările cu reședința reprezintă persoanele sosite/plecate într-o altă localitate decât La nivelul anului 2014, în comuna Dumbrăveni, cea de domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 numărul plecărilor cu reședința a crescut cu 11.4% iulie aveau înscrisă în actul de identitate și în fișele comparativ cu anul 2008. de evidență a populației mențiunea de stabilire a Se observă faptul că, în perioada analizată, cel mai reşedinței. ridicat număr în ceea ce privește plecările cu

reședința din comună se regăsește la nivelul anului Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de 2013 (49 plecări). Statistică, la nivelul anului 2014, în comuna Dumbrăveni s-au înregistrat 39 de plecări cu Raportându-ne la nivel județean, numărul plecărilor cu reședința și 6 stabiliri cu reședința. reședința a scăzut în anul 2014 cu 2.2% față de anul 2008. Cele mai multe plecări cu reședința la nivel Pe toată perioada analizată numărul stabilirilor cu județean s-au înregistrat în anul 2013 (6 918 plecări), reședința din comună a fost inferior numărului iar cele mai puține în anul 2014 (5 888 plecări). 48

Ponderea persoanelor plecate la muncă în Conform studiului realizat în luna aprilie 2014, în străinătate din comuna Dumbrăveni comuna Dumbrăveni, ponderea persoanelor plecate la muncă în străinătate este destul de ridicată

(25.4%). Diferența până la 100.0% este reprezentată Criza economică este o perioadă caracterizată de gospodăriile în care nici un membru nu este printr-o scădere dramatică a activităţii economice plecat la muncă în străinătate. mondiale.

Potrivit studiului realizat, cea mai ridicată pondere Aceasta a afectat puternic piaţa muncii din toate (40.0%) se înregistrează în cazul gospodăriilor cu un statele Uniunii Europene, iar transformările suferite singur membru plecat să muncească în afara țării. de economiile acestor ţări au avut la rândul lor De asemenea, în cadrul gospodăriilor din comună repercusiuni asupra migraţiei forţei de muncă. există până la 9 membri plecați la muncă în

străinătate. Pe piaţa muncii din România criza economică s‑a manifestat printr‑o puternică reducere a ocupării În comuna Dumbrăveni, 45.8% din populația forței de muncă şi o creştere a numărului de şomeri. plecată să muncească în străinătate a ales ca În acest context, ideea de a pleca în străinătate destinație Italia, dar aceasta nu este singura țară pentru muncă a devenit tot mai atractivă pentru unde sunt plecați să muncească locuitorii români. comunei.

Ponderea pers. plecate la muncă în străinătate Pe locul doi se situează localnicii care sunt plecați 25.4% ponderea pers. plecate la să muncească în Anglia și în Spania, ponderea muncă în afara țării acestora fiind egală, de 8.6% din totalul celor plecați să muncească în afara țării.

De asemenea, locuitorii comunei au ales să plece la muncă și în țări precum: Germania (7.1%), Belgia 74.6% (4.3%), Franța (4.3%), Grecia (1.4%), Olanda (1.4%), dar și în Portugalia (1.4%).

De asemenea sunt respondenți care au afirmat că

există mai mulți membrii ai familiei plecați în mai Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în aprilie 2014 multe țări, ponderea acestora fiind de 17.1%.

Chiar dacă în perioada 2000 - 2008 s-au înregistrat 7. FORȚĂ DE MUNCĂ ritmuri de creştere economică mari, ocuparea forţei de muncă nu a fost influențată semnificativ de acest

context favorabil.

În perioada 2000 - 2012 România a pierdut 5.7 puncte procentuale din rata totală de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă 20 - 64 de ani, 8.7 puncte procentuale din rata de ocupare a forţei de muncă vârstnice 55 - 64 de ani şi 6.9 puncte procentuale din rata de ocupare feminină de 20 - 64 ani.

Analizând distribuţia ratei de ocupare în cadrul UE, Piața muncii este formată din totalitatea relațiilor se constată că, în anul 2012, România, având o rată de vânzare - cumpărare a factorului muncă, în a ocupării la segmentul de populație 20 - 64 ani de interacțiunea lor și în strânsă legatură cu spațiul 63.8%, se situează semnificativ sub media economic în care are loc. Pe piața muncii se europeană (68.5%). întâlnesc, se confruntă și se negociază ofertanții de muncă cu cei ce au nevoie de factorul muncă. Într-o situaţie similară se aflau alte 11 ţări printre care Bulgaria, Polonia, Slovacia şi Irlanda. În aceste În prezent, în condiţiile crizei economice care încă ţări (alături de România) efectele crizei s-au persistă în Europa, economia românească se manifestat puternic pe piața muncii, iar ratele de confruntă cu probleme serioase în domeniul ocupare a forței de muncă s-au diminuat utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe considerabil după 2008, în anul 2012 înregistrându- piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui se valori sub media europeană. deficit de forţă de muncă, în anumite ramuri economice sau zone geografice, cu slaba utilizare a Piața forței de muncă presupune anumite premise acesteia pe ansamblu. Modelul României de creştere care, în cazul în care nu sunt respectate, pot provoca economică, din perioada 2000 - 2010, bazat mai multiple disfuncționalități în întreaga activitate mult pe consum intern şi nu pe ocupare, nu a fost economică: informația să fie transparentă (acces la unul sustenabil, criza punând în evidenţă lucru, diverse condiții de angajare, oportunități), vulnerabilităţile acestuia. mobilitatea forței de muncă, raționalitatea.

Numărul mediu de salariați din comuna Dumbrăveni

290 285 O scădere cu 280 271 267 1.5% 270 263 258 față de anul 2008 260 255 256 250 240 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Numărul mediu de salariați din comuna Cea mai scăzută valoare a numărului de salariați din Dumbrăveni comuna Dumbrăveni s-a înregistrat în anul 2011 (255 salariați), iar cea mai ridicată în anul 2009 Salariatul este persoana care își exercită activitatea (285 salariați). pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială, indiferent de forma ei de În anul 2014, rata de înlocuire a forței de muncă din proprietate, sau la persoane particulare, în schimbul comuna Dumbrăveni înregistrează valoarea de unei remunerații sub formă de salariu, plătit în bani. 1175‰, ceea ce înseamnă că peste 15 ani, 1 000 de Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de persoane ce vor ieși de pe piața muncii vor fi salariați angajați cu contracte individuale de muncă, înlocuite de 1175 persoane, ceea ce va duce la un plătiți de întreprindere pentru o durată medie excedent de forță de muncă de 175 persoane în normală a timpului de lucru, pe perioada de comună. referință. În județul Suceava, în anul 2014, numărul mediu al Potrivit Institutului Național de Statistică, în comuna salariaților înregistra o valoare de 91 710 salariați, Dumbrăveni, numărul mediu al salariaților a urmat fiind cu 9.7% mai scăzută față de anul 2008. La nivel un trend descendent în perioada 2009 - 2011, iar județean, rata de înlocuire a forței de muncă începând cu anul 2012 numărul acestora a crescut. (801‰) este mai scăzută comparativ cu cea Dacă la nivelul anului 2008 în comună existau 271 înregistrată pentru comuna Dumbrăveni, deoarece în salariați, în anul 2014 numărul acestora a ajuns la județul Suceava se va înregistra un deficit de forță 267, fiind cu 1.5% mai scăzut. de muncă de 199 persoane.

Numărul de șomeri din comuna Dumbrăveni De cele mai multe ori, şomajul este analizat ca suma agregată a tuturor acelor persoane care au statut Șomerii sunt persoanele în vârstă de 15 - 64 ani (oficial) de şomer. În acest caz, se are în vedere care în cursul perioadei de referință îndeplinesc persoana - şomer. simultan următoarele condiții: Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de  nu au un loc de muncă și nu desfășoară o Statistică, în comuna Dumbrăveni, cei mai mulți activitate în scopul obținerii unor venituri; șomeri s-au înregistrat în luna ianuarie 2010 (151  sunt în căutarea unui loc de muncă; șomeri), iar cei mai puțini s-au înregistrat în luna  sunt disponibili să înceapă lucrul în iunie a anului 2011 (44 șomeri). În luna decembrie următoarele două săptămâni (inclusiv 2014, numărul șomerilor din comuna Dumbrăveni săptămâna în care s-a desfășurat interviul), era de 126. Se poate observa că numărul acestora dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. este cu 15.6% mai mic comparativ cu luna Şomajul este un fenomen contemporan, complex, decembrie 2010, când s-au înregistrat 106 șomeri. cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale. Conform datelor înregistrate de INS, la nivelul Acesta apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă județului Suceava, în anul 2014, numărul șomerilor sau al forţei de muncă, cererea nefiind luată în înregistra o valoare de 16 440 șomeri, fiind cu considerare. 12.8% mai scăzut față de anul 2010.

Numărul de șomeri din comuna Dumbrăveni

200 151 140 150 118 128 126 89 100 50

44 63

Luna mai mai Luna 2010 mai Luna 2011 mai Luna 2012 mai Luna 2013 mai Luna 2014

Luna iulie iulie 2010 Luna iulie 2011 Luna iulie 2012 Luna iulie 2013 Luna iulie 2014 Luna

Luna martie martie 2013 Luna Luna martie Luna 2010 martie Luna 2011 martie Luna 2012 martie Luna 2014

Luna ianuarie ianuarie Luna 2010 ianuarie Luna 2011 ianuarie Luna 2012 ianuarie Luna 2013 ianuarie Luna 2014

Luna noiembrie noiembrie Luna 2010 noiembrie Luna 2011 noiembrie Luna 2012 noiembrie Luna 2013 noiembrie Luna 2014

Luna septembrie septembrie 2010 Luna Luna septembrie septembrie Luna 2011 septembrie Luna 2012 septembrie Luna 2013 septembrie Luna 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

8. EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT

transmiterea valorilor culturale și morale, la dezvoltarea intelectuală, la transmiterea de cunoștințe.

Pregătirea școlară presupune un anumit nivel de dezvoltare fizică, intelectuală şi morală a copilului, capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi absolut necesare şcolarităţii.

În anul 2014, aproximativ 3.7 milioane din

populația României era înscrisă la școală. Dintre

aceștia, 18 612 în creșe, 559 565 în grădinițe, reprezintă fenomenul social Educația 1 732 305 în învățământul primar și gimnazial, fundamental de transmitere a experienței de viață 727 072 în învățământul liceal, 50 788 în a generațiilor adulte și a culturii către generațiile învățământul profesional, 97 986 în învățământul de copii și tineri pentru a facilita integrarea lor în postliceal, 7 571 în învățământul de maiștri și societate. 541 653 în învățământul superior.

Sistemul de învățământ reprezintă principala Populația școlară a României a înregistrat o scădere componentă a sistemului de educație. Structura cu 13.6% în anul 2014 față de anul 2008. De sistemului de învățământ din România cuprinde asemenea, în anul 2014, numărul cadrelor din învățământul preșcolar, învățământul primar, sistemul de învățămât românesc a scăzut cu 11.2% învăţământul secundar inferior, învăţământul comparativ cu anul 2008 când au fost înregistrate general obligatoriu, învăţământul secundar 275 426 cadre didactice la nivel național. superior, şcolile de arte şi meserii, şcolile de Potrivit studiilor realizate, România se află pe ucenici, învăţământul post-liceal şi învăţământul locul 6 în clasamentul ţărilor cu cele mai slabe superior. rezultate şcolare ale elevilor şi cu cei mai

nefericiţi elevi. Comparaţia se bazează pe un Școala este instituția care participă în mod studiu efectuat de Organizaţia pentru Cooperare esențial la educația generațiilor tinere, la şi Dezvoltare Economică în 65 de ţări.

Populația școlară din comuna Dumbrăveni copiilor înscriși în grădinițele de pe raza comunei a fost cu 16.7% mai scăzut comparativ cu anul Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de 2008. Statistică, la nivelul anului 2014, în comuna Dumbrăveni populația școlară era de 2 293 Numărul elevilor înscriși în învățământul primar copii. Dintre aceștia, 309 copii au fost înscriși la (inclusiv cel special) din comună prezintă valoarea grădiniță, 607 copii în învățământul primar de 607 la nivelul anului 2014. Numărul acestora a (inclusiv special), 543 copii în învățământul crescut cu 6.3% comparativ cu anul 2008. gimnazial (inclusiv special), 702 elevi în Potrivit datelor furnizate de INS, la nivelul anului învățământul liceal și 132 în învățământul 2014, numărul elevilor înscriși în învățământul profesional. gimnazial (inclusiv cel special) a fost cu 13.0% În anul 2014, populația școlară a comunei mai scăzut față de anul 2008. Elevii înscriși în Dumbrăveni a crescut cu 6.3% comparativ cu anul această formă de învățământ reprezintă 23.7% din 2008. La nivel județean însă, în anul 2014, totalul populației școlare din comună. populația școlară a înregistrat o scădere De asenenea, numărul elevilor înscriși în comparativ cu anul 2008 (cu 8.1%). învățământul liceal din comuna Dumbrăveni În anul 2014, populația școlară din comuna înregistrează valoarea de 702 în anul 2014. În Dumbrăveni reprezenta 1.7% din populația comparație cu anul 2008 numărul acestora a școlară județeană (131 778). crescut cu 62.9%.

În ceea ce privește evoluția copiilor înscriși în În ceea ce privește numărul elevilor înscriși în grădinițele din comuna Dumbrăveni, se poate învățământul profesional, acesta este de 132 observa că aceasta prezintă oscilații în perioada elevi în anul 2014. Numărul acestora este cu 2008 - 2014. La nivelul anului 2014, numărul 18.0% mai scăzut comparativ cu anul 2008.

Populația școlară pe niveluri de educație din comuna Dumbrăveni 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Copii înscriși la grădinițe 371 420 399 408 315 305 309 Elevi în învățământul primar (și special) 571 552 530 524 619 616 607 Elevi în învățământul gimnazial (și special) 624 626 596 565 555 537 543 Elevi înscriși în învățământul liceal 431 520 812 935 888 785 702 Elevi înscriși în învățământul profesional 161 95 50 -- 56 79 132 Totalul populației școlare 2158 2213 2387 2432 2433 2322 2293 Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 54

Infrastructura de învățământ din comuna reprezentând 0.8% din totalul celor existente în Dumbrăveni județul Suceava.

Educația este percepută în prezent ca o funcție În cadrul unităților de învățământ din comună, vitală a societății contemporane deoarece prin există două ateliere școlare, aceastea reprezentând educație societatea își perpetuează existența. 1.4% din totalul celor existente în județul Suceava. Pentru asigurarea actului educațional este necesar ca infrastructura școlară să satisfacă Infrastructura școlară din comuna Dumbrăveni - nevoile elevilor și profesorilor. 2014 % din Infrastructură școlară Număr Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de județ Statistică, la nivelul anului 2014, în comuna Unități școlare 2 1.0% Săli de clasă și cabinete școlare 39 0.9% Dumbrăveni exista două unități de învățământ în Laboratoare școlare 3 0.4% cadrul cărora existau 39 săli de clasă și cabinete Săli de gimnastică 1 0.8% școlare. Terenuri de sport -- -- Ateliere școlare 2 1.4% Ponderea sălilor de clasă și a cabinetelor școlare Numărul calculatoarelor 58 0.6% reprezintă 0.9% din totalul celor existente în Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen județul Suceava. Infrastructura școlară este deficitară în ceea ce Infrastructura școlară a comunei Dumbrăveni este privește terenurile de sport. Potrivit datelor compusă din trei laboratoare școlare în anul furnizate de Institutul Național de Statistică, în 2014. Ponderea laboratoarelor școlare reprezintă unitățile de învățământ ale comunei Dumbrăveni nu 0.4% din totalul celor existente la nivel județean. există terenuri de sport.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Numărul calculatoarelor din cadrul unității de Statistică, numărul laboratoarelor de la nivel local învățământ din comuna Dumbrăveni la nivelul a fost constant în perioada 2008 – 2014, fiind anului 2014 era de 58. În ceea ce privește numărul doar trei laboratoare. de calculatoare ce revin populației școlare, în anul 2014, 39 elevi foloseau același calculator din Infrastructura școlară a comunei Dumbrăveni mai unitățile de învățământ ale comunei, conform dispune și de o sală de gimnastică. Ponderea datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Personalul didactic din comuna Dumbrăveni Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de pe niveluri de educație Statistică, la nivelul comunei Dumbrăveni, în anul 2014, existau 110 cadre didactice. Numărul Pregătirea școlară presupune un anumit nivel de acestora a crescut cu 5.8% comparativ cu anul dezvoltare fizică, intelectuală şi morală a 2011 când existau 104 cadre didactice. copilului, capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi absolut necesare şcolarităţii.

Profesorul ocupă un loc important în activitatea educaţională deoarece contribuie la formarea personalităţii elevilor, la conduita lor în societate, la formarea lor ca indivizi şi cetăţeni.

Acesta rămâne principalul modelator al personalităţii elevilor, începând de la imprimarea unei conduite externe, până la formularea La nivelul învățământului preșcolar din comuna aspiraţiilor şi idealurilor lor de viaţă. Dumbrăveni, numărul cadrelor didactice a prezentat oscilații între anii 2011 - 2014. În Personal didactic pe niveluri de educație - cadrul acestui nivel de educație, au fost Dumbrăveni înregistrați 20 educatori la nivelul anului 2014.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, ponderea cadrelor 58.2% didactice din invățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) reprezenta 23.6% Personal didactic în învățământul din totalul personalului didactic al comunei liceal Dumbrăveni.

Personalul didactic din învățământul liceal a Înv. Liceal Înv. Primar și gimnazial scăzut cu patru profesori în anul 2014 (64 Înv. Preșcolar profesori) față de anul 2013 (68 profesori).

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 56

păreri privind definirea, sfera de cuprindere şi 9. CULTURA componentele sale.

Problema dezvoltării şi amenajării rurale este una În ultimii ani, dezvoltarea economică şi dintre cele mai complexe teme ale globalizarea, pericolul marginalizării şi cel al contemporaneităţii, datorită faptului că, în esenţa dispariţiei cu care se confruntă numeroase sa, presupune realizarea unui echilibru între comunităţi, precum şi erodarea treptată a cerinţa de conservare a spaţiului rural economic, credinţelor şi convingerilor tradiţionale au făcut ecologic şi social-cultural ale ţării, pe de o parte, imperios necesară reconsiderarea pe plan național şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de a locului patrimoniului cultural. altă parte.

În ceea ce priveşte protejarea patrimoniului În acelaşi timp, dezvoltarea şi amenajarea rurală cultural şi integrarea sa în marile proiecte de se află la confluenţa dintre tendinţa de dezvoltare durabilă, România nu a pus în aplicare cu expansiune a urbanului, a dezvoltării agresive a determinare şi consecvenţă măsuri eficiente, în industriei pe seama spaţiului rural şi cerinţa de a conformitate cu prevederile convenţiilor menţine, pe cât este posibil, ruralul la internaţionale la care a aderat şi cu interesul public dimensiunile sale actuale. pe care îl reprezintă patrimoniul cultural şi natural. Dezvoltarea şi amenajarea rurală, care tinde Rezultatul care se poate observa este o pierdere să se modernizeze, să se europenizeze ca arie de accelerată şi irecuperabilă a patrimoniului. cuprindere, la nivelul fiecărei ţări, are ca principal Această stare de fapt are deopotrivă cauze istorice obiectiv menţinerea şi conservarea caracterului şi recente. Factorul agravant pentru pericolul în naţional al spaţiului şi culturii rurale, iar acolo care se află patrimoniul construit şi natural din unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau România îl constituie însă, o dată cu creşterea socio-culturale) locale, regionale sau naţionale se economică, presiunea investiţiilor imobiliare şi a propunea soluţia reconstrucţiei sau, eventual, dezvoltărilor necontrolate, care antrenează restaurării acestor zone, în sensul readucerii lor la distrugerea a ceea ce a mai rămas intact după standardele de ruralitate. demolările ceauşiste. În ceea ce privește patrimoniul cultural al Spaţiul rural este un concept deosebit de spațiului rural românesc, în 90.0% dintre comune complex, fapt ce a generat o mare diversitate de se află câte o bibliotecă publică. Numărul mediu

de volume deţinute de acestea este de 7 300 august, 15.0% dintre acestea alegând ziua de 15 (câte două volume pentru fiecare locuitor din august drept zi a comunei. Aceste zile sunt în spaţiul rural). majoritatea cazurilor asociate cu sărbători religioase. Media de participanţi la aceste Însă, numărul de vizitatori mediu/an pentru sărbători este de 1 500 (40.0%) din populaţia aceste biblioteci este de 420 - 440, adică puţin rurală. peste 10.0% din populaţia mediului rural. Obiceiuri străvechi ale comunei În ceea ce privește muzeele, în spaţiul rural Dumbrăveni există un muzeu la patru comune. Aceste muzee au în medie 250 de exponate şi 540 de vizitatori În comuna Dumbrăveni, precum și în multe alte pe an, adică mai puţin de doi vizitatori/zi. localități rurale din Bucovina, încă se mai păstrează tradițiile și obiceiurile din perioada sărbătorilor de În comunele din România există în medie 2 case iarnă și pascale. de cultură/cămine culturale. În 15.0% din comune nu există asemenea aşezăminte. Casele de cultură Tradiții și obiceiuri de Crăciun în comuna şi căminele culturale au peste 4 500 de utilizatori/an, de zece ori mai mult decât Dumbrăveni bibliotecile. Peste 80.0% dintre comune organizează anual diverse evenimente culturale, Colindatul românesc - odată cu începutul Postului media anuală a acestor evenimente fiind de 5. Crăciunului, creştinii se adună şi repetă colinde. La români, colindul reprezintă un liant între generaţii, De menționat este faptul că teatrele sunt foarte păstrat, parcă, mai fidel decât la oricare alt popor. rare în spaţiul rural, existând unul la peste 70 de Colindătorii sunt mesageri ai lui Dumnezeu: vin cu comune. Nici activitatea acestora nu poate fi pace, îndeamnă la nădejde, urează sănătate şi considerată remarcabilă, având doar 145 de fericire şi vestesc mântuirea. Aşa se explică vizitatori, în medie, pe an. Sunt mai degrabă deosebita cinste cu care sunt întâmpinaţi de activităţi sezoniere în localităţile cu potențial gospodari. turistic. În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se În mediul rural românesc, 40.0% dintre comune păstrează, poate, mai mult decât în alte părți, fără nu au fixată o dată pentru ziua comunei. Cele mai mari abateri de la tradiție. În preajma Crăciunului, se multe comune celebrează acest eveniment în luna recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate 58

prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai Nou, de a-l întâmpina cu cântece și jocuri, daruri și lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. urări exprimate prin tradiții și obiceiuri cunoscute Crăciunul este un minunat prilej pentru fiind: Colindele, Capra, Ursul, Plugușorul și Sorcova. înfrumusețarea interioarelor țărănești, gospodinele punând, acum, sub streșini diverse plante aromate Jocul ursului - pregătirea costumului de urs pentru (ochișele, mentă creață, busuioc, maghiran), plante mascarada de Anul Nou se face din timp, cu o ce ramân expuse acolo o perioadă îndelungată din deosebită minuțiozitate. Capul de urs este anul viitor. confecționat dintr-un suport metalic astfel încat să redea cât mai real forma de cap a animalului, peste În Bucovina, colindatul nu este numai o datină ci, care se întinde o piele de miel, fiind împodobit prin modul de organizare, a devenit o adevarată ulterior cu șireaguri de mărgele. Tinerii ce îmbracă instituție, cu legi și reguli specifice. Copiii și tinerii acest costum poartă de la gât în jos un cojoc lung se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, întors pe dos sau o blană de oaie, în mână țin un pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecția făcându- toiag (bâtă) având la unul dintre capete un lanț scurt se în funcție de categoria socială, afinitățile de care se prinde un franj de culoare roșie. personale, calitățile morale sau gradele de rudenie. De notat este faptul că fiecare sat component al Tot din timp se alege și conducătorul cetei - numit comunei întrunește caracteristicile tradiționale vătaf, calfă sau turc - ce trebuie să fie un bun participând la desfășurarea acestor parade prin organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să cetele proprii de căiuți, urși, capre etc. aibă o conduită morală ireproșabilă și sa fie un bun dansator. Jocul caprei - un loc deosebit între jocurile cu măști îl ocupă și jocul caprei. Costumul este confecționat Tradiții de Anul Nou în comuna Dumbrăveni dintr-un cap care să redea cât mai real forma capului de capră sculptat în lemn. Sărbătorile de iarnă aduc cu ele miracolul Nașterii Domnului, a sfârșitului și începutului de an. Însușirea fundamentală a acestor sărbători este bucuria și speranța cu care omul întâmpină trecerea de la anul vechi la anul nou, începutul unei noi etape din viață, fiind și începutul unei noi perioade de vegetație din viața sătenilor. Acesta este momentul de a saluta cu bucurie venirea Anului

Maxilarul inferior este mobil, iar în timpul dansului Există un potenţial ridicat de reabilitare şi acesta este acționat fiind tras de o sfoară, producând valorificare a tradiţiilor şi meşteşugurilor. Din sunetele unei clămpăniri în ritm de fluier sau a păcate, generaţia tânără nu împărtăşeşte aceste strigăturilor interpretate de către cioban cum ar fi: valori şi ele se pierd. ța, ța, ța, căpriță, ța! Tradiții și obiceiuri de Paști în comuna Să corespundă cât mai mult cu realitatea, capul este Dumbrăveni încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi și panglici, fixat apoi de un băț care se sprijină de pământ. Ouăle de Paști - din marțea Săptămânii Mari, dar mai ales în zilele de joi, vineri și sâmbătă, în toate În comuna Dumbrăveni se păstrează tradiţii legate gospodăriile bucovinene se vopsesc ouăle roșii. de sărbătorile religioase, cum este ziua Sf. Andrei, Lăsatul Secului. Ziua Sfantului Andrei este punctul În Bucovina ouăle de Paști sunt numite cu un de pornire a ritualurilor de Anul Nou. termen generic "merișoare" și erau, la început, colorate numai în roşu ("roșețe") pentru ca mai Urările ce însoţesc plugul sau pluguşorul sunt de târziu să se răspândească și practica vopsirii în o mare varietate: pentru fertilitatea solului, galben ("gălbinețe"), în verde ("verdețe"), în albastru bogăţia recoltelor şi a cirezilor de animale, de ("albăstrele") și în negru ("negrețe"). sănătate, prosperitate, fericire şi bogăţie. Un alt gen îl reprezintă pluguşoarele satirice în care sunt În trecut, culorile se obțineau numai din plante ce criticate năravurile oamenilor: lenea, erau puse la macerat în Duminica Floriilor. nepriceperea unor fete la treburile gospodăreşti, beţia, căsătoria din interes.

Cel mai frumos joc este cel al căiuţilor, care are o valoare deosebită pentru săteni. Dansul căiuţilor sugerează vitejia, hotărârea bărbaţilor, sau agerimea pe care o dovedeau la vânat. Tricolorul este nelipsit din costumul căiuţilor.

În comună îţi desfăşoară activitatea o fanfară populară precum şi o formaţie de dansuri populare.

Infrastructura culturii din comuna existente, numărul acestora a crescut în anul 2014 Dumbrăveni cu 0.3%.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Numărul volumelor din bibliotecile comunei Statistică, la nivelul județului Suceava, în anul 2014, 40000 existau 331 biblioteci, dintre care 110 publice. 39116 17792 39236 Numărul bibliotecilor din județ a suferit modificări 32000 în perioada 2008 - 2014, numărul acestora fiind cu 24000 2.4% mai scăzut comparativ cu anul 2008. 16000 18024

Din totalul bibliotecilor existente la nivel județean 8000 11727 10745 în anul 2014, 2 biblioteci se află în comuna 0 Dumbrăveni, una aparținând domeniului public. 2012 2013 2014

Volume existente Numărul volumelor existente și eliberate din Volume eliberate cadrul bibliotecilor comunei Dumbrăveni Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

Numărul volumelor existente în bibliotecile din Numărul cititorilor activi din comuna comuna Dumbrăveni, la nivelul anului 2014, este de Dumbrăveni 39 236. Potrivit datelor furnizate de INS, comparativ cu anul 2012, se evidențiază o creștere a numărului Cititorul activ (utilizatorul) este persoana fizică care de volume existente și o scădere a numărului de a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul volume eliberate cititorilor din comună. bibliotecii) cel puţin o dată într-un an calendaristic o carte, broşură sau o altă publicaţie aparţinând unei Numărul volumelor eliberate cititorilor în anul 2014 biblioteci. a fost cu 40.4% mai scăzut comparativ cu numărul volumelor eliberate în anul 2012, potrivit datelor Cititori activi furnizate de Institutul Național de Statistică. 2012 2013 2014 Județul Suceava 133692 138130 129165 Conform datelor furnizate de Institutul Național de Comuna Dumbrăveni 1350 1291 391 Statistică, la nivelul anului 2012, în bibliotecile din % din județ 1.0% 0.9% 0.3% comuna Dumbrăveni s-au înregistrat 39 116 volume Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de persoane/organizaţii care doreşte să facă o cercetare Statistică, în anul 2014, la nivelul comunei în scop personal, profesional, ştiinţific sau comercial. Dumbrăveni există 391 cititori activi. Numărul acestora a scăzut cu 71.0% față de anul 2012. Bibliotecarul este un agent cultural şi educaţional ce utilizează oportunităţile pentru îmbogăţirea Și la nivelul județului Suceava se poate observa o cunoştinţelor profesionale și caută să înţeleagă scădere a numărului de cititori activi în anul 2014 interlocutorul, psihologia şi personalitatea fiecărui comparativ cu anul 2012 (cu 3.4%). beneficiar.

La nivelul anului 2014, ponderea cititorilor activi din comuna Dumbrăveni din totalul cititorilor activi de la nivel județean este de 0.3%.

În anul 2012, numărul acestora a fost cel mai ridicat din perioada analizată (2012 - 2014). La nivelul anului 2012, numărul cititorilor din comuna Dumbrăveni înregistra valoarea de 1 350, reprezentând 1.0% din totalul cititorilor activi din județul Suceava.

Personal angajat în bibliotecile din comuna Dumbrăveni

Misiunea bibliotecilor din România face referire la satisfacerea intereselor de studiu, lectură, informare, Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de documentare, educare și recreere ale populației prin Statistică, la nivelul anului 2014, în comuna promovarea cunoașterii. În acest sens, bibliotecile Dumbrăveni a fost înregistrată o persoană angajată au un rol major în oferta naţională de informaţii, la în cadrul bibliotecilor locale. care au acces, fără discriminare, toţi cetăţenii României. La nivelul județului Suceava, în anul 2014 au fost înregistrați 183 de angajați în bibliotecile existente. De asemenea, personalul angajat în biblioteci Numărul de angajați în bibliotecile din județ a asigură asistenţă de specialitate oricărei scăzut față de anul 2011 cu 7.1%. 62

scop, ar trebui acordată atenţie structurilor de 10. ECONOMIE sprijinire a afacerilor. În acelaşi timp, o parte dintre firmele românești nu sunt complet operaţionale şi necesită asistenţă în continuare pentru a îmbunătăţi serviciile oferite.

Economia României dovedeşte o tendinţă pozitivă de dezvoltare în ceea ce priveşte industria şi serviciile suport, dar încă insuficientă pentru a acoperi decalajele. Multe domenii economice se bazează fie pe resurse naturale (industria Stadiul de dezvoltare economico-socială a României lemnului, materiale de construcţii), fie sunt poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor rezultatul istoric al industrializării forţate macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul (industria grea, metalurgia, chimia, petrolul). economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție, gradul de competitivitate Aceşti factori nu au stimulat coeziunea şi internațională și nivelul de trai al populației. cooperarea în cadrul acestor ramuri, afectând temeinicia lanţului de producţie şi capacitatea de Analiza situaţiei actuale evidenţiază faptul că a crea valoare adăugată. economia României are un nivel de competitivitate mult sub media Uniunii Europene. Principalele industrii ale României sunt cea

Numărul firmelor inovative este de trei până la patru textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, ori mai mic ca pondere în total firme, comparativ cu de mașini ușoare și de ansamblare de mașini, media Uniunii Europene, principalele decalaje minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor constând în nivelul scăzut al implementării şi de construcții, chimică, alimentară și cea de absenţa structurilor de susţinere a start-up-urilor rafinare a petrolului. Puterea economică a inovative. României este concentrată în primul rând pe producerea de bunuri de către întreprinderile mici România este deficitară şi în ceea ce priveşte și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de infrastructura de afaceri necesară pentru a face faţă precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, competiţiei pe piața internaţională, în special în farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a sectorul inovativ şi de înaltă tehnologie. În acest îmbrăcămintei.

Numărul de angajați ai agenților economici netă fiind de cel mult 50 milioane de euro. Potrivit din comuna Dumbrăveni studiului realizat în luna decembrie 2014, cei mai mulți agenți economici care își desfășoară Numărul de angajați este un criteriu esențial pentru activitatea pe teritoriul comunei Dumbrăveni au a determina în ce categorie se încadrează fiecare între 5 - 7 angajați (45.4%). întreprindere. O pondere de 36.4% se înregistrează pentru agenții IMM-urile se clasifică în microîntreprinderi, economici care au în subordine între 2 - 4 angajați. întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii. Potrivit De asemenea, rezultatele studiului au arătat că, acestei clasificări, microîntreprinderile sunt acele există întreprinderi în comuna Dumbrăveni care au întreprinderi care au de la 0 până la 9 salariați, iar în momentul de față între 9 - 22 angajați. cifra de afaceri anuală netă este mai mică de 2 Rezultatele obținute în urma studiului realizat milioane de euro. asupra mediului de afaceri din comuna Dumbrăveni Numărul de angajați ai agenților economici locali evidențiază faptul că mai mult de jumătate dintre angajații agenților economici din comună sunt bărbați (77.0%), ponderea femeilor fiind mai scăzută (23.0%). 36.4%

45.4% Din totalul angajaților oamenilor de afaceri din comuna Dumbrăveni, 50.8% au vârsta cuprinsă între 40 - 55 ani, 36.9% au vârsta între 25- 40 ani, 9.2% 18.2% au vârsta peste 55 ani, iar 3.1% au vârsta sub 25 ani.

5-7 angajați 2-4 angajați 9-22 angajați Dintre angajații calificați ai agenților economici din comuna Dumbrăveni, 38.6% au studii generale, Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen 34.1% au studii liceale, iar 27.3% au studii Consulting Group în decembrie 2014 superioare. Întreprinderile mici sunt acele întreprinderi care au între 10 și 49 salariați, iar cifra de afaceri anuală Pe teritoriul comunei Dumbrăveni sunt și agenți netă este cel mult 10 milioane de euro. economici care au afirmat că personalul angajat nu Întreprinderile mijlocii sunt acele întreprinderi care are nici o calificare, 86.7% dintre acești angajați au au între 50 și 249 salariați, cifra de afaceri anuală studii generale, iar 13.3% au studii liceale.

Intenția agenților economici de a angaja personal

53.8% dintre întreprinzătorii locali susțin că au intenția de a angaja personal

Agenții economici care susțin că au intenția de a angaja personal, activează în domeniul agricol.

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 Intenția agenților economici de a angaja/concedia personal

Potrivit studiului realizat în luna decembrie 2014 În ceea ce privește intenția agenților economici asupra mediului de afaceri din comuna locali de concedia personal în următoarele 12 luni, Dumbrăveni, cei mai mulți agenți economici care rezultatele studiului realizat evidențiază faptul că, își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei 90.9% dintre agenții economici care au fost intenționează să angajeze personal în următoarele chestionați au afirmat că nu intenționează să 12 luni (53.8%), principalele motive fiind concedieze personal în următoarele 12 luni. Doar dezvoltarea afacerii și creșterea cererii. 9.1% dintre oamenii de afaceri au declarat că sunt dispuși să concedieze personal în următoarele 12 Totuși există și agenți economici, de pe teritoriul luni. comunei Dumbrăveni, care susțin că nu vor face Pentru a reduce mobilitatea angajaților, agenții vor angajări în anul 2015. Ponderea acestora reprezintă trebui să găsească stimulente potrivite pentru a-i 46.2% din total. păstra pe cei mai competenți angajați în vederea îmbunătățirii performanței afacerii, desfășurate pe Întreprinzătorii din comuna Dumbrăveni care susțin teritoriul acestei comune. Mobilitatea muncitorilor că vor face angajări de personal în anul 2015, din mediul rural spre cel urban are implicații majore activează în domeniul agricol (33.3%). asupra protecției sociale, educației.

Forma de organizare juridică a agenților Accesul la activitatea economică, procedura de economici din comuna Dumbrăveni înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice Potrivit studiului realizat asupra opiniei mediului de autorizate să desfăşoare activităţi economice, afaceri, în comuna Dumbrăveni predomină agenții precum şi al întreprinderilor individuale şi familiale, economici care au ca formă de organizare juridică sunt reglementate prin OUG nr. 44/2008. OUG nr. Societate cu Răspundere Limitată (46.2%). 44/2008.

SRL-ul este acea societate ce se constituie de către Doar 23.0% dintre oamenii de afaceri au ca formă una, două sau mai multe persoane care pun în juridică Persoană Fizică Autorizată. comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială, în vederea dobândirii şi Persoana Fizică Autorizată este acea persoană care poate să desfăşoare orice formă de activitate împărţirii beneficiilor şi care răspund pentru obligaţiile societăţii în limita aportului. economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă. De asemenea, 30.8% dintre întreprinzători au ca formă de organizare Întreprindere Individuală. Domeniul de activitate al agenților Această formă de organizare nu are personalitate economici din comuna Dumbrăveni juridică și este organizată de un întrepinzător persoană fizică. Potrivit studiului realizat asupra mediului de afaceri

din comuna Dumbrăveni, 61.5% dintre agenții Forma de organizare juridică a agenților economici economici chestionați au ca domeniu principal de Societate cu Răspundere Limitată activitate agricultura.

Următoarea valoare se înregistrează în rândul celor care activează în domeniul comercial Întreprindere Individuală (15.4%).

În egală măsură (7.7%), antreprenorii din comuna Persoană Fizică Autorizată Dumbrăveni prestează alte activități de servicii, activează în domeniul hotelurilor și restaurantelor

și au ca domeniu de activitate industria Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 prelucrătoare. 66

Evoluția cifrei de afaceri a agenților economici din comuna Dumbrăveni

A crescut 75.1% 50.2% au ca domeniu principal de activitate agricultura

A stagnat 24.9%

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014

Evoluția cifrei de afaceri a agenților Oamenii de afaceri din comuna Dumbrăveni care au economici din comuna Dumbrăveni declarat că cifra de afaceri a crescut în ultimii 3 ani, au ca formă de organizare juridică Societate cu Cifra de afaceri este adeseori un detaliu important al Răspundere Limitată (33.4%). unui plan de afaceri fiind estimată în baza unor previziuni. Ea poate deveni la un moment dat un Agenții economici locali au declarat că cifra de barometru al previziunilor și o coordonată afaceri a stagnat în ultimii 3 ani (24.9%). Cea mai importantă a strategiei de marketing. mare parte dintre aceștia au ca domeniu principal de activitate agricultura (16.6%). Rezultatele obținute în urma studiului realizat asupra mediului de afaceri din comuna Dumbrăveni De asemenea, și agenții economici care desfășoară în decembrie 2014 evidențiază faptul că o pondere activități în comerț (8.3%), declară că cifra de afaceri de 75.1% dintre agenții economici care își a stagnat în ultima perioadă. desfășoară activitatea în teritoriu declară că cifra de afaceri a crescut în ultimii 3 ani. Dintre aceștia, cea Dintre întreprinzătorii locali 10.0% care susțin că mai mare parte desfășoară activități agricole cifra de afaceri a stagnat în ultimii 3 ani sunt dispuși (50.2%). Dintre cei care au declarat că cifra de să realizeze un parteneriat public-privat cu Primăria afaceri a crescut în ultimii 3 ani, cei mai mulți comunei. În egală măsură (8.3%), aceștia au ca (60.0%) susțin că sunt dispuși să realizeze un formă de organizare juridică Societate cu parteneriat public-privat pe viitor cu Primăria Răspundere Limitată, Persoană Fizică Autorizată și comunei Dumbrăveni. Întreprindere Individuală. 67

Procentul alocat investițiilor din profitul O podere de 45.4% se înregistrează în rândul anual întreprinzătorilor locali care au alocat investițiilor peste 10% din profitul anual obținut. Dintre aceștia Investiția este suma pe care un agent economic este 40.0% au afirmat că cifra de afaceri a crescut în dispus să o folosească cu scopul de a genera profit ultimii 3 ani și 10.0% dintre respondenți au afirmat pe termen mediu și lung. că cifra de afaceri a stagnat. Cei mai mulți dintre oamenii de afaceri din comuna Dumbrăveni, care au Potrivit studiului realizat asupra mediului de afaceri, declarat acest aspect, au vârsta între 45 - 54 ani cei mai mulți agenți economici din comună (54.6%) (27.2%). au alocat investițiilor între 5% - 10%, din profitul obținut. În egală măsură (18.2%), aceștia au vârsta Gradul de mulțumire privind implicarea cuprinsă între 25 - 34 ani, respectiv între 45 - 54 Primăriei în dezvoltarea mediului de afaceri ani. Potrivit studiului realizat în luna decembrie 2014, Dintre aceștia 40.0% au declarat că cifra de afaceri a 69.2% dintre agenții economici de pe teritoriul crescut în ultimii 3 ani. De asemenea, o pondere de comunei Dumbrăveni se declară mulțumiți de 10.0% se înregistrează pentru respondenții care implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului de afaceri consideră că cifra de afaceri a stagnat. local. Aceștia evaluează capacitatea Primăriei

Dumbrăveni de a gestiona dezvoltarea comunei ca Procentul alocat investițiilor din profitul anual fiind ridicată.

Între 5% - 10% Pe teritoriul comunei se regăsesc și agenți din profit economici care se declară foarte mulțumiți de 54.6% implicarea Primăriei în dezvoltarea mediului de afaceri, ponderea acestora este de 30.8%.

mulțumiți de 69.2% 45.4% implicarea Primăriei

Peste 10% foarte mulțumiți de din profit 30.8% implicarea Primăriei

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 Consulting Group în decembrie 2014

Implicarea Primarului în rezolvarea Sprijinul oferit din partea angajaților problemelor zilnice Primăriei în rezolvarea problemelor zilnice

Economia din mediul rural poate fi caracterizată Cei mai mulți agenți economici cu sediul social pe printr-o serie de puncte tari ce trebuie să constituie teritoriul comunei Dumbrăveni care consideră că pârghiile pe care să se bazeze intervenţiile care să angajații Primăriei se implică în foarte mare măsură conducă la dezvoltarea și diversificarea activităţilor (46.1%), respectiv în mare măsură (38.5%) în economice ca o premisă a dezvoltării durabile a rezolvarea problemelor zilnice cu care se confruntă. spaţiului rural. În acest sens, agenții economici din Cea mai mare parte dintre aceștia au o părere bună mediul rural au nevoie de sprijin din partea despre capacitatea Primăriei de a gestiona și Autorităților Publice Locale. dezvolta comuna Dumbrăveni.

Potrivit studiului realizat în luna decembrie 2014, Dintre întreprinzătorii locali participanți la studiu cei mai mulți agenți economici de pe teritoriul 15.4% au declarat că angajații Primăriei Dumbrăveni comunei Dumbrăveni se declară foarte mulțumiți se implică în mică măsură, în rezolvarea (53.8%), respectiv mulțumiți (38.5%) de implicarea problemelor zilnice. Cei care au declarat acest oferită de Primar în rezolvarea problemelor zilnice. aspect activează în domeniul agricol, respectiv Diferența până la 100.0% este reprezentată de prestează activități în hoteluri și restaurante și au ca agenții economici locali care se declară foarte formă de organizare juridică Societate cu nemulțumiți (7.7%), de implicarea Primarului. Răspundere Limitată și Întreprindere Individuală. 69

Probleme întâmpinate de agenții economici economice a comunităților sau crearea unei baze din comuna Dumbrăveni în derularea pentru creşteri şi dezvoltări ulterioare. activității zilnice Agenții economici cu sediul social în comuna

Dumbrăveni, susțin că principala problema cu care România de astăzi, stat membru al Uniunii se confruntă cel mai des în derularea activității Europene, are un uriaş potenţial de dezvoltare zilnice o reprezintă birocrația de la nivel local economică şi socială pe termen lung, existent (14.3%). Respondenții sunt nemulțumiți, deoarece îndeosebi la nivel local, acolo unde acesta este un impediment în derularea activității. întreprinzătorii şi IMM-urile sunt încurajate şi stimulate să valorifice, într-un mod profitabil şi O altă problemă care influențează activitatea judicios pentru societatea românească, antreprenorilor este concesionarea (14.3%). oportunităţile de afaceri curente şi de perspectivă previzibilă. O pondere de 14.3% dintre întreprinzătorii participanți la studiu, au declarat că încasarea În ceea ce privește mediul rural, patru rezultate creanțelor reprezintă un impediment în desfășurarea sunt relevante pentru succesul antreprenoriatului activității. şi, în acelaşi timp, ele pot fi considerate obiective ale oricărui program de sprijinire a Modul dificil de identificare a parcelelor de teren antreprenoriatului rural: în primul rând, creşterea (14.3%) reprezintă o problemă sesizată de agenții numărului micilor întreprinderi sau micilor economici cu sediul social în comuna Dumbrăveni. afaceri; în al doilea rând, creşterea ocupării în Oamenii de afaceri susțin că taxele și impozitele zonele rurale; în al treilea rând, consolidarea şi mari reprezintă, de asemenea, o problemă în extinderea afacerilor deja existente; în al patrulea desfășurarea activității lor (14.3%). rând, atragerea de investiții.

Printre problemele enumerate se evidențiază și Succesul antreprenoriatului rural generează restanțele în plata serviciilor furnizate, lucru ce avantaje indirecte, cum sunt: identificarea unor încetinește activitatea antreprenorilor (14.3%). practici de succes ca exemple pentru comunitatea de afaceri locală, răspândirea bunelor practici şi a De asemenea, întâlnim și întreprinzători care au valorilor antreprenoriale, îmbunătățirea activității susținut că nu întâmpină greutăți (14.2%).

Gradul de colaborare dintre agenții asigurării finanțării, construcției, renovării, economici și Primăria comunei Dumbrăveni managementului, întreținerii unei infrastructuri sau furnizării unui serviciu, nu reprezintă o noutate. Un grad ridicat de colaborare între Administrația Publică Locală a unui teritoriu și mediul de afaceri Este o soluție pusă în practică de majoritatea statelor local ar putea ajuta la integrarea tinerilor și membre UE pentru dezvoltarea infrastructurii, facilitarea accesului acestora la un loc de muncă în construcția de școli, spitale sau închisori, dar și pentru cadrul Întreprinderilor Mici și Mijlocii din teritoriu. prestarea serviciilor sociale (în special în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale) sau de securitate Rezultatele obținute în urma studiului realizat (în parteneriat cu firmele private de pază și securitate). asupra mediului de afaceri evidențiază faptul că majoritatea agenților economici cu sediul social în Realizarea unui parteneriat public-privat comuna Dumbrăveni au afirmat că au un grad foarte ridicat de colaborare cu Primăria (69.2%). De asemenea, 23.1% dintre reprezentanții mediului de afaceri susțin că au un grad ridicat de colaborare cu Primăria. Doar 7.7% dintre respondenți au o colaborare scăzută cu Primăria comunei Dumbrăveni.

Posibilitatea realizării unui parteneriat public-privat între agenții economici și 72.7% doresc realizarea unui parteneriat public-privat Primărie Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 Conceptul de parteneriat public - privat reprezintă o formă de cooperare între o autoritate publică şi Potrivit studiului realizat în decembrie 2014 pe sectorul privat, respectiv organizaţii mediul de afaceri, 72.7% dintre agenții economici neguvernamentale, asociaţii ale oamenilor de afaceri, de pe teritoriul comunei Dumbrăveni își doresc să ori companii, pentru realizarea unui proiect care realizeze un parteneriat public-privat cu Primăria produce efecte pozitive pe piaţa forţei de muncă şi în comunei. Există și o pondere de 27.3% dintre dezvoltarea locală. Soluția parteneriatelor public - reprezentanții mediului de afaceri local care susțin private, respectiv cooperarea, în diferite forme, dintre că nu își doresc să realizeze un parteneriat public - autoritățile publice și mediul de afaceri, în scopul privat cu această instituție.

Gradul de colaborare dintre agenții Gradul de colaborare dintre agenții economici și Direcția Sanitar Veterinară economici și Direcția Agricolă și Dezvoltare (DSV) Rurală (DADR)

Potrivit studiului realizat în decembrie 2014, cei mai Rezultatele studiului realizat asupra mediului de mulți agenți economici care își desfășoară afaceri realizat în luna decembrie 2014, în comuna activitatea pe teritoriul comunei Dumbrăveni susțin Dumbrăveni, evidențiază faptul că 38.4% dintre că au un grad foarte ridicat (38.4%) de colaborare agenții economici locali susțin că au un grad ridicat cu Direcția Sanitar Veterinară. O pondere de 30.8% de colaborare cu Direcția Agricolă și Dezvoltare revine antreprenorilor care au participat la studiul Rurală. pe mediul de afaceri care au declarat că au un grad de colaborare ridicat cu această instituție publică La nivelul comunei Dumbrăveni se înregistrează o (DSV). pondere de 30.8% pentru participanții care au o colaborare foarte ridicată, cu această instituție. Oamenii de afaceri au declarat, de asemenea, că au un grad de colaborare scăzut (15.4%) cu Direcți Sanitar Există întreprinzători care au declarat că nu Veterinară. Există și respondenți din comuna colaborează (23.1%), respectiv că au o colaborare Dubrăveni care au declarat că nu colaborează cu scăzută (7.7%) cu această instituție. Direcția Sanitar Veterinară (15.4%).

Gradul de colaborare cu Direcția Sanitar Veterinară Gradul de colaborare cu Direcția Agricolă

38.4% 38.4%

15.4% 7.7% 30.8% 30.8%

15.4% 23.1%

Foarte ridicat Ridicat Deloc Scăzut Ridicat Foarte ridicat Deloc Scăzut

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 Consulting Group în decembrie 2014 72

Piața de desfacere a produselor și/sau a serviciilor agenților economici

Cele mai importante relații ale unei întreprinderi Din studiul realizat, se poate observa că 15.4% producătoare de bunuri şi servicii sunt cele cu din totalul antreprenorilor din comuna piaţa, întrucât în economia de piaţă, atât Dumbrăveni susțin că produsele și/sau serviciile producătorul cât şi consumatorul au posibilitatea sunt solicitate de clienții de la nivel regional. de a alege în mod liber cât, unde şi cum pot să Diferența de până la 100% este reprezentată de ofere şi respectiv să solicite, piaţa fiind aceea care agenții economici care nu își vând produsele la stabileşte ce se produce şi cât se produce. nivel regional.

Conform studiului realizat în decembrie 2014, cei Ponderea agenților economici care susțin că piața de mai mulți agenți economici cu sediul social în desfacere a produselor și/sau a serviciilor este comuna Dumbrăveni își vând produsele și/sau extinsă la nivel național este de 15.4% din totalul serviciile la nivel județean (38.5%). celor intervievați au declarat că își vând produsele la nivel național. Un procent de 30.8% din totalul oamenilor de afaceri de pe raza comunei susțin că produsele Un procent de 84.6% dintre întreprinzătorii care își și/sau serviciile se vând pe piața locală, mai exact desfășoară activitatea pe teritoriul comunei în satul unde își desfășoară activitatea sau în Dumbrăveni nu își vând produsele și/sau serviciile la comunele alăturate. nivel național.

Piața de desfacere a produselor și/sau a serviciilor agenților economici din comuna Dumbrăveni

100%

80% 84.6% 84.6% 60% 69.2% 61.5% 40% 38.5% 20% 30.8% 15.4% 15.4% 0% La nivel județean La nivel local La nivel regional La nivel național

DA NU Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 73

Sursa de proveniență a materiilor prime ale agenților economici din comuna Dumbrăveni

100%

80% 92.3% 84.6% 60% 53.8% 53.8% 40% 46.2% 46.2% 20% 7.7% 15.4% 0% Din zonă, de la firme De pe piața comunitară Firma produce singură materia De la firme mici specializate primă

DA NU Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014

Sursa de proveniență a materiilor prime ale Dintre oamenii de afaceri locali, o pondere de agenților economici 46.2% își procură materia primă de pe piața comunitară. Întreprinzătorii care susțin acest Materiile prime reprezintă produsele naturale sau aspect au vârsta cuprinsă între 45 - 54 ani și au ca semifabricatele ce se pot constitui în materiale de domeniu de activitate agricultura. fabricaţie. Așadar, materiile prime reprezintă o primă etapă de evoluţie, o fază incipientă de În proporție de 15.4%, agenții economici care își realizare a diverselor bunuri materiale. Ele se obţin, desfășoară activitatea pe teritoriul comunei își în general, prin diverse procedee specifice, mai mult procură produce singură materia primă. Aceștia sau mai puţin complexe şi mai mult sau mai puţin își desfășoară activitatea în domeniul agricol și au costisitoare din punct de vedere al cheltuielilor de vârsta între 25 - 34 ani, respectiv între 35 – 44 producţie. ani.

Potrivit studiului realizat asupra mediului de afaceri De asemenea, rezultatele studiului evidențiază din comuna Dumbrăveni, la nivelul anului 2014, cei faptul că 7.7% dintre antreprenorii din comuna mai mulți agenți economici din teritoriu își procură Dumbrăveni își procură materia primă de la materia primă din zonă, de la firme specializate firmele mici, producătorii individuali. Aceștia (53.8%). Cei mai mulți dintre aceștia activează în activează în domeniul agricol și au vârsta peste domeniul agricol și au vârsta între 45 - 54 ani. 65 ani.

Probleme întâmpinate în dezvoltarea afacerii și gradul de influență al acestora

Conform rezultatelor obținute în urma studiului În proporție de 38.5%, oamenii de afaceri din realizat în decembrie 2014, lipsa spațiilor de teritoriu au declarat că fiscalitatea la nivel local depozitare reprezintă o problemă întâmpiată de reprezintă o problemă în dezvoltarea afacerii. 61.5% dintre agenții economici din comuna Aceasta reprezintă o problemă evaluată la un Dumbrăveni. Respondenții consideră această nivel scăzut. problemă ca fiind una ridicată, respectiv foarte ridicată. Birocrația existentă la nivel local (61.5%), nu este o problemă întâmpinată de către oamenii de afaceri, din comuna Dumbrăveni, care au Accesul la diferite surse de finanțare reprezintă o participat la acest studiu. altă problemă întâmpinată de 46.2% dintre agenții economici ce își desfășoară activitatea pe O problemă care nu influențează activitatea teritoriul comunei Dumbrăveni. Aceștia se declară antreprenorilor din comuna Dumbrăveni este nemulțumiți, respectiv foarte nemulțumiți. infrastructura de transport, ponderea înregistrată de agenții economici chestionați fiind de 46.1%. Pentru 61.5% dintre întreprinzătorii din comuna Dumbrăveni, nivelul de pregătire a forței de Lipsa spațiilor pentru creșterea animalelor nu muncă reprezintă o problemă care să le reprezintă o problemă întâmpinată de oamenii de influențează activitatea, la un nivel scăzut. afaceri din comuna Dumbrăveni (46.1%).

Probleme întâmpinate în dezvoltarea afacerii și gradul de influență al acestora Foarte ridicat Ridicat Scăzut Deloc Lipsa spațiilor de depozitare 38.4% 23.1% 15.4% 23.1% Lipsa spațiilor pentru creșterea animalelor 7.7% 7.7% 38.5% 46.1% Accesul la diferite surse de finanțare (credite/ 23.1% 23.1% 38.4% 15.4% fonduri externe) Nivelul de pregătire al forței de muncă 7.7% -- 61.5% 30.8% Infrastructura de transport 7.7% 7.7% 38.5% 46.1% Fiscalitatea existentă la nivel local 7.7% 15.3% 38.5% 38.5% Birocrația existentă la nivel local 7.7% 15.4% 15.4% 61.5% Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014

Tipuri de servicii necesare în dezvoltarea comuna Dumbrăveni, sunt reprezentate de activității în următorii 5 ani informarea cu privire la oportunitățile de finanțare, respectiv de sprijinul pentru pregătirea de aplicații În contextul economic actual, dezvoltarea durabilă de finanțare. reprezintă o bună decizie strategică: influențează profitul net, ajută la menținerea competitivității și O altă pondere de 69.2% a fost înregistrată în rândul crește gradul de implicare în companie al angajaților agenților economici care au menționat că au nevoie de și altor părți interesate. În această perioadă, consultanță pentru dezvoltarea strategică a neadoptarea unor practici de dezvoltare durabilă afacerilor. Consultanța pentru rezolvarea anumitor reprezintă ratarea oportunităților de îmbunătățire a probleme (69.2%), reprezintă alt serviciu considerat performanțelor afacerii. necesare de reprezentanții mediului de afaceri din comuna Dumbrăveni. Principalul serviciu necesar pentru dezvoltarea activ Potrivit rezultatelor obținute în urma studiului, firmele cu sediul social aflat pe teritoriul comunei Dumbrăveni susțin că ar avea nevoie în următorii 5 ani de studii de piață cu privire la produse și 84.6% servicii (61.5%), de consultanță în domeniul au nevoie de educație/ achizițiilor publice și private (61.5%), de formare profesională identificarea de parteneri externi (38.5%), de continuă planificarea producției (38.5%), respectiv de identificarea partenerilor interni (38.4%).

Într-un mediu economic şi competiţional aflat în

Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen permanentă schimbare, cheia succesului o Consulting Group în decembrie 2014 reprezintă atât calitatea planificării operaţionale, cât Potrivit studiului realizat în decembrie 2014, agenții și claritatea gândirii strategice a agenților economici din comuna Dumbrăveni consideră că au economici. Este esenţial pentru o firmă să înţeleagă nevoie de educație/ formare profesională continuă tipul afacerilor pe care le desfăşoară şi locul pe care (84.6%). vrea să îl ocupe la un anumit moment viitor, dar şi modul în care poate atinge aceste scopuri, şi care Alte servicii necesare pentru dezvoltarea afacerii, reprezintă responsabilitatea planificării operaţionale menționat de 76.9% dintre întreprinzătorii din şi a luării de decizii.

Modalități de promovare a produselor serviciile prin intermediul clienților sau a și/sau serviciilor agenților economici persoanelor din zonă (100.0%). Cei mai mulți dintre aceștia au alocat investițiilor între 5% - 10% din Concurența este foarte puternică în marea profitul anual obținut. majoritate a domeniilor de activitate, astfel încât pentru a supraviețui și a se dezvolta, firma trebuie Există și agenți economici care susțin că principala să-și cunoască bine piața pe care acționează. Pentru modalitate de promovare a produselor și/sau a realiza acest lucru, firma trebuie să comunice cu serviciilor prin publicitate în presa scrisă, ponderea piața, trebuie să-și informeze potențialii clienți acestora reprezentând 15.4% din total. despre existența ei, despre modalitățile în care produsele și/sau serviciile pe care le oferă pot intra O pondere de 7.7% dintre întreprinzătorii în posesia acestora. participanți la studiu, își promovează produsele și/

sau serviciile prin intermediul website-urilor. Promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicare al firmei prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode și tehnici specifice Un procent de 7.7% este înregistrat și în rândul (concretizate în activități promoționale) încearcă să respondenților care își promovează produsele prin influențeze comportamentul clienților săi actuali și publicitatea exterioară – afișe, fluturași, bannere. potențiali în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune pe o perioada mai lungă de timp. Publicitatea audio și video reprezintă o metodă străină pentru agenții economici din teritoriu, Potrivit studiului realizat asupra mediului de afaceri potrivit studiului realizat în decembrie 2014. Nici din comuna Dumbrăveni, agenții economici de pe unul dintre agenții economici chestionați nu teritoriu comunei își promovează produsele și/ sau utilizează astfel de metode de promovare.

Modalități de promovare a produselor și/sau serviciilor agenților economici din comuna Dumbrăveni DA NU Prin publicitate exterioară - afișe, fluturași, bannere 7.7% 92.3% Prin intermediul clienților, persoanelor din zonă 100.0% -- Prin publicitate în presa scrisă 15.4% 84.6% Prin publicitatea audio și video -- 100.0% Website-uri 7.7% 92.3% Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie2014

Principalele surse de finanțare ale agenților economici din comuna Dumbrăveni

100% 100.0% 80% 76.9% 60% 69.2% 53.8% 40% 46.2% 30.8% 20% 23.1% 0% Fonduri proprii Fonduri europene Credite bancare Fonduri publice

DA NU Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014

Principalele surse de finanțare ale agenților proprii reprezintă o garanție a motivației economici întreprinzătorului pentru asigurarea succesului afacerii. Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra mediului de afaceri din comuna Rezultatele obținute în urma studiului realizat Dumbrăveni, 76.9% dintre agenții economici din asupra agenților economici evidențiază faptul că teritoriu folosesc fondurile proprii ca principală oamenii de afaceri din comuna Dumbrăveni au sursă de finanțare. Dintre oamenii de afaceri care utilizat fonduri europene (46.2%) pentru finanțarea obișnuiesc să se autofinanțeze, cei mai mulți afacerii. activează în domeniul agricol și au firma înregistrată ca Societate cu Răspundere Limitată. Fondurile O pondere de 30.8% dintre oamenii de afaceri proprii reprezintă cel mai frecvent punct de plecare utilizează creditele bancare pentru finanțarea în cazul afacerilor mici și noi. Acestea oferă afacerii. avantajul unei siguranțe mai mari (nu vor fi retrase în cazul deteriorării situației financiare, ca în cazul În ceea ce privește utilizarea fondurile publice ca unui credit bancar). Această sursă de finanțare principală sursă de finanțare, s-a constatat că nici un asigură deci flexibilitate, siguranță și independență. agent economic care își desfășoară activitatea pe Totodată, în perspectiva atragerii de surse de teritoriul comunei nu a beneficiat de astfel de finanțare exterioare firmei, angajarea unor fonduri fonduri în vederea dezvoltării afacerii.

Accesul agenților economici la serviciile de Fonduri externe nerambursabile consultanță în vederea obținerii surselor de finanțare

Potrivit rezultatelor obţinute în urma studiului asupra mediului de afaceri din comuna Dumbrăveni, 58.4% dintre agenții economici locali susțin că au apelat la servicii de consultanță, în vederea obținerii de surse de finanțare. Dintre cei care au 84.6% afirmat acest aspect se evidențiază întreprinzătorii au auzit de fondurile externe nerambursabile accesate prin intermediul GAL locali care au ca formă de organizare juridică Întreprindere Individuală. Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014

Dintre oamenii de afaceri 33.3% susțin că nu au Gradul de cunoaștere al agenților economici apelat la serviciile de consultanță, dar se gândesc să apeleze. Există un procent de 8.3% dintre agenții privind fondurile externe nerambursabile economici care nu au apelat momentan la aceste accesate prin intermediul GAL servicii. Aceștia activează în domeniul comercial și au afirmat că cifra de afaceri a stagnat în ultimii 3 Potrivit studiului realizat în decembrie 2014, 84.6% ani. dintre agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Dumbrăveni știu de Accesul la servicii de consultanță existența fondurilor externe nerambursabile care se pot accesa prin intermediul Grupului de Acțiune 58.4% Locală din care face parte comuna. La polul opus se situează 15.4% dintre agenții economici, aceștia susțin că nu au auzit de posibilitatea accesării unor 8.3% astfel de fonduri.

33.3% Grupurile de Acțiune Locală reprezintă soluția concretă, transformarea în realitate a potențialului Da, am apelat pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a Încă nu, dar mă gândesc să apelez Nu apelez pentru că momentan nu am nevoie se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, o abordare prin care se Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 încurajează dezvoltarea economică și socială. 79

Stadiul de pregătire, accesare și Proiecte de finanțare - Dumbrăveni implementare al proiectelor de finanțare

Accesarea fondurilor europene este încă un lucru dificil pentru România. De cele mai multe ori, procesul greoi primează în raportul cu tentația Au în vedere pregătirea câștigării ”banilor gratuiți”. Deși dificilă, accesarea unui proiect și se 54.5% banilor europeni nu este imposibilă. Mai mult decât informează cu privire la atât, există beneficiari care au reușit și fără ajutorul condițiile de eligibilitate firmelor de consultanță în managementul de proiecte.

Conform rezultatelor obținute în urma studiului realizat asupra mediului de afaceri din comuna Dumbrăveni, 54.5% dintre agenții economici din Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 teritoriu au în vedere pregătirea unui proiect și se informează cu privire la condițiile de eligibilitate. Suma alocată din fonduri proprii pentru Dintre aceștia 40.0% au declarat că cifra de afaceri a dezvoltarea afacerii crescut în ultimii 3 ani. De asemenea, întreprinzătorii locali care au un proiect de finanțare Rezultatele obținute în urma studiului realizat în pregătire susțin că au firma înregistrată ca asupra mediului de afaceri din comuna Dumbrăveni Societate cu Răspundere Limitată. evidențiază faptul că agenții economici locali ar fi dispuși să își utilizeze fondurile proprii pentru Potrivit studiului realizat în comuna Dumbrăveni, dezvoltarea afacerii. 18.2% dintre agenții economici locali susțin că au un proiect de finanțare implementat. Oamenii de afaceri susțin că ar fi dispuși să aloce pentru dezvoltarea afacerii sume de 50 000 Euro Potrivit datelor 9.1% dintre întreprinzători au (28.6%). De asemenea, întreprinzătorii care își declarat că au un proiect de finanțare în pregătire, desfășoară activitatea pe teritoriul comunei au un proiect de finanțare depus și așteaptă Dumbrăveni ar folosi din fondurile proprii sume de aprobarea acestuia, respectiv au un proiect de 100 000 Euro (28.5%), respectiv sume de 2 000 finanțare implementat. Ponderea acestora este Euro în vederea dezvoltării întreprinderii în perioada egală. următoare (14.3%).

În egală măsură (14.3%), agenții economici sunt Dintre cei care susțin că au cunoștință de proiectele dispuși să ofere sume de 3 000 Euro, respectiv de pe care le realizează Primăria, se evidențiază 20 000 în vedearea dezvoltării întreprinderii. întreprinzătorii care activează în domeniul agricol și au firma înregistrată ca Societate cu Răspundere Limitată, respectiv Persoană Fizică Autorizată.

Gradul de informare cu privire la proiecte

53.8% Nu sunt informați cu privire la proiectele realizate de Gradul de informare al agenților economici Primăria comunei cu privire la proiectele pe care le realizează Primăria comunei Dumbrăveni

Potrivit studiului realizat în decembrie 2014, 53.8% Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în decembrie 2014 dintre agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei Dumbrăveni susțin Potrivit studiului realizat asupra mediului de afaceri că nu sunt informați cu privire la proiectele pe care local, majoritatea agenților economici din comuna le realizează în prezent Primăria comunei. Dumbrăveni declară că nu sunt informați cu privire la proiectele pe care Administrația Publică Locală le Dintre oamenii de afaceri, cei mai mulți au vârsta are în evidență în perioada următoare. Ponderea cuprinsă în intervalul 45 - 54 ani și activează în acestora reprezintă 58.3% din totalul celor domeniul agricol. participanți la acest studiu.

Agenții economici din Dumbrăveni care susțin că La polul opus se situează 41.7% dintre agenții dețin informații cu privire la proiectele strategice pe economici. Aceștia susțin că sunt informați cu care Primăria le implementează la nivel local în privire la proiectele pregătite de către Primărie prezent reprezintă 46.2% din total. pentru dezvoltarea comunei.

11. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

În aceste condiţii, sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze pe asistenţa spitalicească ca principală metodă de intervenţie, România înregistrând în continuare una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai ridicate din lume.

Nu este surprinzător că, deşi eforturile financiare ale statului român au crescut considerabil, aproape Aderarea României la Uniunea Europeană a făcut ca toate veniturile şi cheltuielile s-au dublat în ultimul starea de sănătate şi serviciile sanitare oferite la timp pentru aproape toate categoriile de servicii nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene să medicale, iar senzaţia de lipsuri din sistemul de devină cadru de referinţă şi pentru cetăţenii din sănătate continuă să persiste şi să se acutizeze. România. Lipsa investițiilor, nivelul ridicat de birocrație, lipsa Datele disponibile arată că un copil care s-a născut facilităților fiscale și subdezvoltarea sistemului în România în anul 2007 are de 6 ori mai multe privat sunt principalele probleme ale sistemului şanse de a deceda înaintea primei sale aniversări, în național de sănătate actual. comparaţie cu un copil născut în aceeaşi perioadă în Suedia şi de aproape 3 ori mai multe decât unul Sistemul de asistență socială din România cuprinde născut în Ungaria. ansamblul de instituții și măsuri prin care statuI, prin autoritățile administrației publice centrale și locale, În acelaşi timp, afecţiuni care în multe state ale colectivitatea locală și societatea civilă intervin pentru UE sunt aproape eradicate continuă să afecteze prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor un număr mult prea mare de români, mai ales temporare sau permanente ale unor situații care pot acelea care pot fi prevenite şi controlate printr-un genera marginalizarea sau excluziunea socială a sistem sanitar public eficient. Aici se află atât persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților. multe dintre bolile transmisibile, cât şi alte Sistemul de asistență socială este non-contributiv fiind afecţiuni. susținut din bugetul de stat și bugetele locale.

Misiunea sistemului național de asistență socială În ceea ce privește tipul transferurilor, aproape este aceea ca, prin serviciile sociale și beneficiile jumătate dintre indivizi au în gospodărie cel puțin sociale acordate, să asigure dezvoltarea o sursă de venit provenind din beneficii capacităților indivizilor și/sau comunităților contributorii de protecție socială (46.0%), dintre pentru soluționarea propriilor nevoi sociale, acestea cele mai răspândite fiind pensiile pentru precum și pentru creșterea calității vieții și vechimea în muncă (29.4%), cele pentru pierderea promovarea principiilor de coeziune și incluziune capacității de muncă (10.2%) și cele de agricultor socială. (9.9%).

România dorește să construiască un sistem de În cazul beneficiilor necontributorii, de care asistență socială sustenabil, echilibrat, bazat pe beneficiază, direct sau indirect, peste 57.0% din principiile justiției sociale, care promovează populația României, cea mai mare acoperire o au incluziunea socială prin măsuri active. Măsurile de alocațiile pentru copii, fiind urmate de alocația modenizare a sistemului de asistență socială vor complementară. contribui la atingerea următoarelor obiective: Infrastructura sanitară din comună  reducerea sărăciei;  promovarea muncii ca cea mai bună Calitatea serviciilor de sănătate publică care sunt formă de protecție pentru cei care pot accesibile pentru locuitorii unei localităţi sau munci, în paralel cu protecția veniturilor regiuni are o influenţă desăvârșită asupra calităţii persoanelor și familiilor cu venituri mici; vieţii locale și asupra bunăstării locuitorilor.  îmbunătățirea măsurilor de dezvoltare de oportunități egale pentru persoanele cu Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de handicap; Statistică, în anul 2014, în comuna Dumbrăveni  acordarea prestațiilor și serviciilor sociale existau: numai celor îndreptățiți, prin limitarea  o unitate medico-socială, în mediu nivelului erorilor sau a fraudelor. public;  6 cabinete medicale de familie, 3 în În România, acoperirea sistemului de protecție sectorul privat și 3 în proprietate privată; socială este ridicată, peste 84.0% dintre cetățeni  4 cabinete stomatologice, trei în sunt acoperiți de cel puțin un beneficiu monetar, proprietate publică; în mod direct sau indirect (ca membri ai  trei farmacii, înregistrată în sectorul gospodăriei prin împărțirea veniturilor). privat; 83

Personalul medico-sanitar din comună familie de la nivel județean și 25.0% din totalul personalului medico-sanitar din comună. Personalul medico-sanitar reprezintă totalitatea personalului medical de specialitate care activează Cea mai ridicată pondere din totalul personalului în unități de ocrotire a sănătății, de învățământ medico-sanitar al comunei Dumbrăveni este medico-farmaceutic și în unități de cercetare reprezentată de personalul sanitar mediu științifică în domeniul medical, atât în sectorul (37.5%). public, cât și în cel privat. Potrivit Institutului Național de Statistică, la Personalul sanitar este format din: personal sanitar nivelul anului 2014, în comună existau 9 cu pregătire medicală superioară, personal sanitar persoane încadrate în categoria de personal mediu și personal sanitar auxiliar. sanitar mediu.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de La nivelul județului Suceava, în anul 2014, Statistică, în anul 2014, la nivelul comunei personalul sanitar mediu înregistra valoare de Dumbrăveni, exista 6 medici de familie, 3 3 658 persoane, 2 378 activând în sectorul public. aparținând sistemului public. Ponderea personalului sanitar mediu din comuna În județul Suceava, la nivelul anului 2014, existau Dumbrăveni în totalul personalului sanitar mediu 323 medici de familie, dintre care cei mai mulți din județ reprezenta 0.2% în anul 2014. activau în domeniul public (61.6%). În ceea ce privește numărul medicilor stomatologi, Personal medico-sanitar din comună - 2014 în anul 2014, în comuna Dumbrăveni, existau 4 astfel de medici. Potrivit INS, în județul Suceava, la Personal medico-sanitar Număr (%) nivelul anului 2014, existau 396 medici Personal sanitar mediu 9 37.5% Medici de familie 6 25.0% stomatologi, cea mai mare parte dintre aceștia Medici stomatologi 4 16.7% activând în domeniul privat (76.0%). Farmaciști 5 20.8% Total 24 100.0% În ceea ce privește ponderea farmaciștilor Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen înregistrați în anul 2014, potrivit INS, la nivelul Ponderea medicilor de familie din comuna comunei Dumbrăveni existau 5 farmaciști medico- Dumbrăveni reprezintă 1.9% din totalul medicilor de sanitar, aceștia înregistrând o pondere de 20.8%.

Sprijinul acordat de Primărie și Autoritățile Grupuri defavorizate ce ar trebui sprijinite în viitor Publice Locale grupurilor defavorizate 47.5% Bătrâni

Grupurile defavorizate sunt grupurile lipsite de 13.6% Copii instituționalizați suport, care se află adesea în stare de sărăcie, fiind în incapacitate de a profita de oportunități sau de a 13.2% se apăra în fața problemelor care pot să apară. 13.2%

Grupurile defavorizate reprezintă o categorie care 12.5% cumulează riscuri pe toate dimensiunile vieții fiind incapabile să facă față dificultăților. Sursa datelor: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în aprilie 2014

Potrivit opiniei cetățenilor, Primăria și Autoritățile Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite Publice Locale din comuna Dumbrăveni sprijină grupurile defavorizate, în special persoanele mai mult în viitor vârstnice și persoanele cu dizabilități. Acest lucru este susținut de către 84.6%, respectiv de 78.6% din În ceea ce priveşte persoanele care ar trebui totalul localnicilor. sprijinite mai mult în viitor, populaţia comunei Dumbrăveni consideră că bătrânii (47.5%) sunt cei care trebuie susţinuţi de către Primărie şi de Autorităţile Locale.

O atenție deosebită trebuie acordată și copiilor instituționalizați. Din totalul populației 13.6% este de părere că acest grup defavorizat ar trebui sprijinit mai mult în viitor de către Administrația Publică Locală a comunei Dumbrăveni.

Alte grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite mai mult în viitor de către Administrația Publică Locală a 74.3% din populația comunei Dumbrăveni comunei Dumbrăveni sunt: persoanele de dizabilități consideră că Primăria sprijină persoanele cu (13.2%), someri înregistrați/ neînregistrați (13.2%) și venituri reduse din teritoriu. persoanele cu venituri reduse (12.5%).

Civilizaţia este total dependentă de fundamentul 12. URBANISM său ecologic, grav afectat de expansiunea efectivelor umane, supraexploatarea resurselor naturale, urbanizare, dezvoltare economică nesustenabilă, deteriorarea calităţii tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol), schimbări climatice globale, reducerea biodiversităţii, ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei.

Dezvoltarea economică și socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente și a Serviciile publice de gospodărie comunală serviciilor de bază. reprezintă ansamblul activităţilor şi acţiunilor de utilitate şi de interes local, desfăşurate sub Infrastructura şi serviciile de bază neadecvate autoritatea Administraţiei Publice Locale, având constituie principalul element care menţine drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, decalajul accentuat dintre zonele rurale şi zonele prin care se asigură: alimentarea cu apă, canalizarea, urbane din România şi care, cu atât mai mult, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energie reprezintă o piedică în calea egalităţii de şanse şi a termică produsă centralizat, alimentarea cu gaze dezvoltării socio-economice a zonelor rurale. naturale și administrarea domeniului public. Singura alternativă în faţa acestor provocări este România se situează sub media ţărilor Europene în dezvoltarea durabilă, a cărei implementare ceea ce priveşte calitatea locuirii. Accesul la apă presupune că umanitatea, în dezvoltarea ei socio- potabilă, apă caldă curentă, canalizare, prezenţa economică, trebuie să respecte o serie de criterii şi dependinţelor etc., toate înregistrează niveluri medii rigori și anume: să protejeze şi să dezvolte capitalul mai reduse decât standardele europene, dar şi faţă natural; să înlocuiască sistemele pur industriale cu de aşteptările populaţiei. sisteme hibride, eco-industriale; să folosească materiale reciclabile şi biodegradabile; să Zonele rurale din România prezintă o deosebită monitorizeze sistematic integritatea şi sănătatea importanţă din punct de vedere economic, social și ecosistemelor; să realizeze reconstrucţia ecologică a din punct de vedere al dimensiunii, diversității, ariilor deteriorate; să promoveze un mod de viaţă resurselor naturale și umane pe care le deţin. care să fie compatibil cu conservarea biosferei.

Gospodărirea apelor și canalizare Racordarea la rețeaua de apă potabilă, cât și la canalizare reprezintă o necesitate pentru întreaga Accesul la apa potabilă reprezintă o nevoie populație. Astfel, este stimulată dezvoltarea durabilă elementară a omului, calitatea vieții fiind grav ceea ce duce la o creștere a nivelului de trai. afectată de absența acesteia. Potrivit rezultatelor obținute la Recensământul

Populației din 2011, la nivelul regiunii Nord-Est, Reţeaua publică pentru alimentarea cu apă, 51.5% dintre gospodării sunt racordate la rețeaua de denumită şi reţeaua de distribuţie, reprezintă partea apă și 49.9% la rețeaua de canalizare. În județul din sistemul public de alimentare cu apă alcătuită Suceava, 55.2% dintre locuințe sunt alimentate cu din conducte, armături şi construcţii anexe care apă potabilă, iar 52.6% sunt racordate la rețeaua de asigură distribuţia apei tuturor utilizatorilor. Limita canalizare. Atât valorile înregistrate la nivel reţelei publice de alimentare cu apă este contorul regional, cât și cele înregistrate la nivel județean de branşament, respectiv aparatul de măsurare a sunt sub media națională unde ponderea locuințelor volumului de apă consumat de utilizator, care se alimentate cu apă este de 66.7%, iar cea a montează pe branşament între două vane/robinete, locuințelor racordate la rețeaua de canalizare este la limita proprietăţii utilizatorului, fiind ultima de 65.1%. componentă a reţelei publice, în sensul de curgere a apei potabile. Locuințe convenționale din comuna Dumbrăveni

Alimentarea cu apă Instalație de Reţeaua publică de alimentare cu apă este în locuință canalizare în locuință amplasată de regulă pe domeniul public. În cazul în Număr (%) Număr (%) care condiţiile tehnico-economice sunt avantajoase, 839 35.2% 710 29.8% reţeaua publică de alimentare cu apă poate fi Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen amplasată, cu acordul deţinătorilor, pe terenuri Conform Recensământului Populației realizat în anul private. 2011, în comuna Dumbrăveni sunt înregistrate 839 locuințe alimentate cu apă și 710 locuințe Rețeaua de canalizare este parte a sistemului public racordate la rețeaua de canalizare publică. de canalizare, alcătuită din canale colectoare, canale de serviciu, cămine, guri de scurgere și construcții Raportând numărul locuințelor racordate la rețeaua anexe care asigură preluarea, evacuarea și de apă potabilă și canalizare la numărul total al transportul apelor uzate. De menționat este faptul locuințelor din comuna Dumbrăveni, se poate că existenţa unui sistem de canalizare condiţionează observa că aproximativ 30.0% dintre localnici calitatea mediului înconjurător şi implicit a vieţii. beneficiază de utilități în locuință. 87

Suprafaţa locuibilă existentă comparativ cu anul 2008, când suprafața locuibilă existentă înregistra valoarea de 10 164 941 metri Suprafața (aria) locuibilă desfășurată (totală) pătrați, fiind cea mai scăzută valoare din ultimii 7 ani. reprezintă suma suprafețelor destinate pentru locuit a tuturor locuințelor sau spațiilor de locuit din Astfel, suprafaţa locuibilă existentă în comuna clădiri. Suprafața locuibilă a locuințelor terminate în Dumbrăveni la nivelul anului 2014 a fost de cursul anului reprezintă suma suprafețelor 120 058 metri pătraţi. O parte din suprafața camerelor de locuit măsurată după dimensiunile locuibilă existentă în comuna Dumbrăveni la nivelul interioare, la nivelul pardoselii. anului 2014 se află în proprietate privată (99.9%).

În perioada 2008 - 2014, suprafaţa locuibilă Raportând suprafața locuibilă existentă în comună existentă în județul Suceava a urmat un trend în anul 2014 la cea din anul 2008, se poate observa ascendent. La sfârșitul anului 2014, suprafața că aceasta este cu 9.7% mai mare. Valoarea locuibilă existentă la nivel județean era de suprafeței locuibile înregistrate la nivelul anului 13 105 008 metri pătrați, dintre care o pondere de 2014 a fost cea mai ridicată din perioada 2008 - 99.0% este reprezentată de proprietatea privată, iar 2014. 1.0% este reprezentată de proprietatea publică. În comuna Dumbrăveni, la nivelul anului 2014, unei La nivelul anului 2014, suprafața locuibilă existentă persoane îi revin 12.6 metri pătraţi de suprafaţă în județul Suceava a fost cu 28.9% mai mare privată locuibilă.

Suprafața locuibilă la sfârșitul anului din comuna Dumbrăveni

125000 120058 118250 120000 116790 116575 114304 114570 115000 109431 Metri pătrați 110000 105000 100000 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen 88

Locuinţe existente la sfârşitul anului în comuna Dumbrăveni

2700 2620 2586 2600 2524 2492 2470 2453 2500 2429 Locuințe existente 2400 2300 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen Locuinţe existente

Locuința este construcția formată din una sau mai Cele mai multe locuințe existente în comuna multe camere de locuit situate la același nivel al Dumbrăveni s-au înregistrat în anul 2010, clădirii sau la niveluri diferite, prevăzută în conform datelor furnizate de INS (2 620 locuințe). general cu dependințe (bucătărie, baie etc.) sau În acest an, din totalul de locuințe existente, alte spații de deservire, independentă din punct 2 616 se află în proprietate privată, iar 4 în de vedere funcțional, având intrare separată din proprietate publică. casa scării, curte sau stradă și care a fost construită, transformată sau amenajată în scopul Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de de a fi folosită, în principiu, de o singură Statistică, la sfârşitul anului 2014, în comuna gospodărie. Dumbrăveni existau 2 491 locuințe aflate în proprietate privată și doar o locuință aflată în

proprietate publică. La nivelul acestui an, numărul Pentru a putea construi o locuință, este necesară locuințelor existente în comună au înregistrat o obținerea unei autorizații de construire, eliberată de creștere cu 2.6% față de anul 2011. Primărie pe baza unui dosar ce cuprinde o serie de avize și acorduri. La nivelul județului Suceava, în anul 2014, existau 266 145 locuințe. În anul 2014, numărul În anul 2011 s-a înregistrat cea mai scăzută valoare locuințelor existente în comuna Dumbrăveni în ceea ce privește numărul locuințelor existente în reprezintă 0.5% din totalul locuințelor existente comuna Dumbrăveni, și anume 2 429. în județul Suceava. 89

Locuințe terminate Autorizații de construire

Locuința terminată în cursul unui an este Autorizația de construire constituie actul de construcția terminată complet în anul de referință, autoritate al administrației locale, județene, care nu a existat anterior și la care s-au realizat municipale, orășenești sau comunale pe baza căruia toate lucrările prevăzut e în documentația de se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege execuție, fiind recepționată de beneficiari. referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor. Locuințe terminate Autorizația de construire se eliberează pentru 100 următoarele tipuri de construcții: 70 60 62  lucrări de construire, reconstruire,

37 33 consolidare, modificare, extindere, schimbare 50 25 30 de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente 0 acestora; 2008 2010 2012 2014  lucrări de construire, reconstruire, extindere, Sursa datelor: INS, prelucrări Anderssen reparare, consolidare, protejare, restaurare,

conservare, precum și orice alte lucrări, Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de indiferent de valoarea lor, care urmează să Statistică, numărul locuințelor terminate în cursul fie efectuate la construcții reprezentând anului din comuna Dumbrăveni au oscilat în monumente istorice, inclusiv la cele din perioada analizată. zonele lor de protecție, stabilite potrivit legii; Astfel, la nivelul anului 2014 au fost înregistrate 30  lucrări de construire, reconstruire, modificare, locuințe terminate în teritoriu, numărul acestora extindere, reparare, modernizare și reabilitare fiind mai scăzut cu 50.0% față de anul 2008 când s- privind căi de comunicație, inclusiv lucrări de a înregistrat o valoare mai mare în ceea ce privește artă, rețele și dotări tehnico-edilitare, lucrări numărul locuințelor terminate în cursul anului (60 hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de locuințe). îmbunătățiri funciare, lucrări de instalații de infrastructură, noi capacități de producere, În perioada 2008 - 2014, toate locuințele finalizate transport, distribuție a energiei electrice și/sau din comuna Dumbrăveni au fost din fonduri private, termice, precum și de reabilitare și potrivit Institutului Național de Statistică. retehnologizare a celor existente; 90

 lucrări, amenajări și construcții cu caracter În anul 2010 au fost eliberate 57 autorizații pentru provizoriu necesare în vederea organizării construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele execuției lucrărilor de bază, dacă nu au fost pentru colectivități) cu o suprafață de 8 261 metri autorizate o dată cu acestea; pătrați și 51 autorizații pentru contrucția altor clădiri  împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de cu o suprafață de 2 984 metri pătrați. spații verzi, parcuri, piețe și alte lucrări de În anul 2011 au fost eliberate 52 autorizații pentru amenajare a spațiilor publice; construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele  lucrări de foraje și excavări necesare în vederea pentru colectivități) cu o suprafață 8 146 metri efectuării studiilor geotehnice, prospecțiunilor pătrați și 56 autorizații pentru contrucția altor clădiri geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, cu o suprafață de 3 183 metri pătrați. sonde de gaze și petrol, precum și alte

exploatări de suprafață sau subterane; În anul 2012 au fost eliberate 46 autorizații pentru  organizarea de tabere de corturi sau de rulote; construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele  lucrări de construcții cu caracter provizoriu: pentru colectivități) cu o suprafață de 7 305 metri chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere pătrați, o autorizație pentru construirea de clădiri situate pe căile și spațiile publice, corpuri și pentru comerțul cu ridicata cu o suprafață de 254 panouri de afișaj, firme și reclame, precum și metri pătrați și 48 de autorizații pentru construirea anexele gospodărești ale exploatațiilor altor clădiri cu o suprafață de 1 925 metri pătrați. agricole situate în extravilan;  cimitire - noi și extinderi. În anul 2013 au fost eliberate 25 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele Conform datelor furnizate de INS, în anul 2008 au pentru colectivități) cu o suprafață de 3 574 metri fost eliberate 56 autorizații pentru construirea pătrați, 2 autorizații pentru construirea de clădiri clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pentru pentru comerțul cu ridicata cu o suprafață de 127 colectivități) cu o suprafață de 9 225 metri pătrați metri pătrați și 44 de autorizații pentru construirea și 38 autorizații pentru construirea altor clădiri altor clădiri cu o suprafață de 2 760 metri pătrați. (hoteluri și clădiri similare) cu o suprafață de 2 023 metri pătrați. În anul 2014 au fost eliberate 32 autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele În anul 2009 au fost eliberate 70 autorizații pentru pentru colectivități) cu o suprafață de 4 283 metri construirea clădirilor rezidențiale (exclusiv cele pătrați, o autorizație pentru construirea unor pentru colectivități) cu o suprafață de 9 407 metri hoteluri și clădiri similare cu o suprafașă de 210 pătrați și 57 de autorizații privind contruirea altor metri pătrați și 40 de autorizații pentru construirea clădiri, cu o suprafață de 2 885 metri pătrați. altor clădiri cu o suprafață de 2 342 metri pătrați. 91

Dotarea locuințelor Bucătărie în locuințele din comuna Dumbrăveni

În mediul rural din România, accesul la serviciile infrastructurii de bază sunt încă slab dezvoltate, astfel se menține un decalaj accentuat între zonele rurale şi zonele urbane din țara noastră. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014, 48.5% dintre localitățile rurale sunt conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă. 75.9% În România, 84.6% (7 146 931) dintre locuinţele dispun de bucătărie în locuință convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen locuinţei (93.6% în municipii şi oraşe şi 73.9% în comune). Dotarea locuinţelor cu baie este mai În comuna Dumbrăveni, 75.9% dintre locuințele redusă, numai trei din cinci locuinţe au cel puţin o existente sunt dotate cu bucătărie. Această valoare baie în interiorul locuinţei (61.9%, respectiv este inferioară celei înregistrate la nivel județean 5 230 511 locuinţe). Discrepanţa dintre medii este (81.2%), regional (79.4%) și național (84.6%). De mare, 88.0% dintre locuinţele înregistrate în mediul asemenea, rezultatele obținute în urma urban şi doar 31.0% dintre cele aflate în mediul Recensământului Populației evidențiază faptul că rural dispun de baie în interiorul locuinţei. numărul locuințelor din comuna Dumbrăveni dotate cu baie reprezintă 32.7% din total. Rezultatele obținute în urma Recensământului Populației din 2011 evidențiază faptul că 81.2% din Baie în locuințele din comuna Dumbrăveni gospodăriile județului Suceava dispun de bucătărie în locuință. Din acest punct de vedere, județul se află pe locul trei în regiunea Nord-Est, după județele Iași (83.3%) și Neamț (82.5%).

Ponderea locuințelor din Suceava care dispun de baie în locuință reprezintă 50.8% din total, poziționându-se pe locul patru în cadrul regiunii. La 32.7% acest capitol, județele Iași (52.9%), Neamț (51.2%) și dispun de baie în locuință Bacău (51.1%) ocupă primele poziții în cadrul Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen regiunii Nord-Est. 92

Termoficare și echipare energetică Potrivit Recensământului Populației realizat în anul 2011, încă mai există gospodării din comuna Lipsa conectării la reţeaua publică de furnizare a Dumbrăveni care nu dispun de instalație electrică, energiei electrice încă mai reprezintă o problemă a ponderea acestora fiind de 0.8% din total. spaţiului rural. În vederea dezvoltării nivelului de trai este necesar ca populația din mediul rural să Totuși, la nivelul județului Suceava există comune beneficieze de condiții decente de viață. care înregistrează o pondere mai ridicată în ceea ce privește lipsa curentului electric din gospodărie cum Electrificarea totală a regiunilor rurale ar permite ar fi Izvoarele Sucevei. În această comună, 19.9% condiții de existență mai bune, ar dezvolta dintre gospodării nu dispun de instalație electrică. activitățile productive în domeniul agriculturii, comerțului, artizanatului, al micii industrii, al Conform Recensământului Populației realizat în anul turismului rural și ar frâna exodul către alte ţări. 2011, în județul Suceava, 74 674 locuințe beneficiază de încălzire centrală, reprezentând 29.2% din totalul La nivelul județului Suceava, în anul 2011, există locuințelor. 245 906 locuințe alimentate cu curent electric, reprezentând 96.2% din totalul locuințelor, potrivit La nivel regional, județul Suceava se situează pe datelor înregistrate la Recensământului Populației poziția a patra în ceea ce privește energia termică. din 2011. Județul Suceava ocupă primul loc în cadrul Media regiunii Nord-Est este de 34.4%, județul regiunii Nord-Est în ceea ce privește numărul Suceava înregistrând o pondere sub această medie. gospodăriilor care dispun de energie electrică. Următoarele poziții sunt ocupate de județele Iași În anul 2011, în comuna Dumbrăveni există 258 (95.8%), Bacău (95.6%), Botoșani (95.3%), Neamț locuințe ce beneficiază de termoficare și centrală (95.2%) și Vaslui (93.7%). proprie. Ponderea acestora reprezintă 10.8% din totalul locuințelor de pe teritoriul comunei. Locuințe convenționale din comuna Dumbrăveni Instalație electrică Termoficare și centrală Această valoare se poziționează sub nivelul mediu în locuință termică proprie județean de 29.2%, regional de 34.4%, respectiv sub Număr Pondere Număr Pondere nivelul național de 44.4%, potrivit datelor 2 368 99.2% 258 10.8% înregistrate la Recensămâtul Populației realizat în Sursa datelor: RPL 2011, prelucrări Anderssen octombrie 2011.

13. ANALIZA SWOT

Această analiză a resurselor de care dispune S comunitatea va releva punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate. T SWOT W Utilitatea analizei SWOT constă în faptul că procesul decizional bazat pe această analiză trebuie să includă următoarele elemente: punctele tari, O punctele slabe, oportunităţile și ameninţările.

Analiza SWOT este o metodă folosită toate Punctele tari sunt acele valori sau competenţe organizațiile, pentru a ajuta la proiectarea unei distinctive cu caracteristici legate de localizarea viziuni de ansamblu. Ea funcționează ca o comunei, pe care aceasta le posedă la un nivel radiografie și evaluează în același timp factorii de superior în comparaţie cu alte zone. influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu Punctele slabe ale comunei sunt reprezentate de ceilalți competitor cu scopul de a pune în lumină acei factori sau acele tendinţe care crează obstacole punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu în calea dezvoltării economico-sociale. oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață. Oportunităţile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru procesul de dezvoltare vizat, altfel Analiza SWOT nu este o simplă prezentare a spus şanse oferite de mediul extern a căror factorilor care descriu situaţia economică şi socială anticipare permite stabilirea strategiei. curentă şi potenţialul comunei, ea fiind un Ameninţările includ factorii din afara sistemului instrument de bază în procesul de identificare a analizat care ar putea să pună strategia de celor mai importante direcţii strategice şi priorităţi dezvoltare într-o poziţie de risc. Aceştia sunt factori care să conducă la dezvoltarea economică şi externi care nu pot fi controlaţi, dar care pot fi coeziunea socială în perioada următoare. anticipaţi.

LOCALIZARE TERITORIALĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 În comună, Gheorghe Eminovici se căsătoreşte cu Raluca Iuracu, care avea să devină mama marelui poet Mihai Eminescu;

 Comuna este situată la aproximativ 17 km depărtare de municipiul reşedinţă de judeţ –  Clima este temperat-continentală de podiş Suceava şi la 27 de km de municipiul Botoşani; caracterizându-se prin veri moderat de calde şi ierni lungi şi reci;  Comuna este străbătută de de râul Siret;  Neexploatarea zonei din punct de vedere  Teritoriul comunei se remarcă prin resursele turstic. subterane de apă, utilizate pentru alimentarea reţelei de apă potabilă a comunei;

 Temperatura medie anuală variază în jurul valorii de cca. 90C.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Insuficiența resurselor financiare pentru  Posibilitatea accesării fondurilor structurale în contribuția proprie la proiectele finanțate vederea valorificării resurselor zonei; prin Fonduri Structurale din mediul rural;

 Existența programelor autorităților județene și  Numeroase specii de faună și floră în naționale destinate dezvoltării zonelor rurale; periclitate;

 Posibilitatea încadrării ariilor geografice ale  Existenţa riscurilor relativ mari de apariţie a comunelor în ariile de eligibilitate a calamităților naturale descurajează programului de finanțare prin fonduri dezvoltarea economică. structurale ale Uniunii Europene.

AGRICULTURĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 89.1% din suprafața agricolă a comunei Dumbrăveni este reprezentată de suprafața arabilă;

 Se constată că nu există diferențe  Cei mai mulți localnici cultivă suprafețe de semnificative între suprafața de teren deținută teren agricol între 1.1 ha - 2 ha (32.0%); și cea cultivată, localnicii comunei cultivând suprafeţele de teren agricol pe care le posedă;  Lipsa suprafețelor ocupate cu livezi și pepiniere pomicole;  37.0% dintre culturile agricole ale persoanelor chestionate de pe raza comunei sunt ocupate  Lipsa suprafețelor ocupate cu fânețe; de porumb, condițiile zonei fiind favorabile pentru cultivarea acestei categorii de cereale;  Lipsa suprafețelor ocupate cu vii și pepiniere viticole;  Majoritatea localnicilor din comuna Dumbrăveni știu de existența Asociațiilor  92.5% dintre localnici nu fac parte dintr-o Agricole din teritoriu (58.2%); Asociație Agricolă.

 Peste jumătate din populația comunei chestionate consideră sectorul agricol prioritar pentru dezvoltarea locală (59.6%).

AGRICULTURĂ OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Dezvoltarea mediului non-guvernamental ce activează în domeniul agriculturii ecologice;  Tendință de creștere a sectorului de produse ecologice;  Creșterea numărului de alimente tradiționale  Construcția de noi locuințe ce conduce la de calitate înregistrate la nivel național; scăderea suprafeței agricole;  Creșterea anuală cu 10.0% a subvenției de la  Cunoștințe insuficiente de antreprenoriat a Uniunea Europeană pentru domeniul agricol; întreprinzătorilor din domeniul agricol la  Existența unui cadru legislativ favorabil pentru nivel național (2.6%) comparativ cu media înființarea și dezvoltarea exploatațiilor Uniunii Europene (29.4%); agricole;  Eroziunea și degradarea calității solurilor ce  Existența Fondului European pentru conduc la scăderea randamentului; Agricultură și Dezvoltare Rurală;  Concurența acerbă de pe piața produselor  Existența Programului Fermierul ce susține agroalimentare; dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul  Slaba informare a agricultorilor cu privire la agriculturii; normele europene;  Facilități legislative pentru arendarea  Cunoștințe insuficiente a agricultorilor în ceea suprafețelor agricole; ce privește elaborarea și implementarea  Existența Programului Rabla pentru utilaje proiectelor finanțate din Fondurile Structurale agricole; FEADR;  Sprijinul oferit din partea Oficiului Județean  Cadru legislativ instabil și insuficiența pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Giurgiu cunoașterii acestuia în rândul populației din pentru Consultanță Agricolă cu privire la mediul rural; accesarea fondurilor europene;  Reducerea subvențiilor pentru agricultură.  Existența Grupurilor de Acțiune Locală care sprijină micii fermieri;  Existența Planului Național pentru Dezvoltare Rurală.

DEMOGRAFIE ȘI MIȘCAREA NATURALĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 În comuna Dumbrăveni, rata de îmbătrânire demografică este de 2.2%, ceea ce arată faptul că populația nu este îmbătrânită;

 În ceea ce privește rata de mortalitate, comuna Dumbrăveni înregistrează o valoare mai scăzută (10.6‰) comparativ cu valoarea înregistrată la nivel regional și național;  Raportul de dependență demografică  În perioada 2008 - 2014, numărul (57.2%) prezintă o valoare mai ridicată în căsătoriilor a fost superior numărului comuna Dumbrăveni comparativ cu valorile divorțurilor, înregistrate la nivel național, județean și regional;  Comuna Dumbrăveni înregistrează o rată a divorțialității (0.6‰) mai mică decât cele de  La nivelul anului 2014, comuna la nivel național, regional și județean; Dumbrăveni a înregistrat un spor natural

negativ, numărul născuților vii fiind mai  Rata de nupțialitate din comuna Dumbrăveni scăzut comparativ cu cel al decedaților; înregistrează o valoare de 6.6‰, fiind

superioară valorilor înregistrate la nivel

național și regional;

 Rata de natalitate din comună (10.4‰) înregistrează o valoare mai mare comparativ cu cele de la nivel național, regional și județean;

 Raportat la anul 2008, populația comunei Dumbrăveni a crescut cu 4.5% în anul 2014;

DEMOGRAFIE ȘI MIȘCAREA NATURALĂ OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Preocuparea permanentă a Autorităților Publice Locale cu privire la rezolvarea problemelor cu care se confruntă populația;  Ritmul de scădere al populației crește de la

an la an, iar generațiile tinere sunt din ce în  Elaborarea de politici de sănătate publică mai ce mai puțin numeroase comparativ cu cele eficiente care vizează scăderea ratelor de adulte și vârstnice; mortalitate generală și infantilă;  Redresarea natalității nu mai poate împiedica  Menținerea tendinței de creștere a speranței scăderea şi îmbătrânirea populației active de viață la naștere la nivel național; până în anul 2025;

 Promovarea unor politici pro-nataliste la nivel  Menținerea ratelor actuale de fertilitate (1.3 național prin implementarea unor programe copii la o femeie) va conduce la un derapaj sociale țintite către familie și copil; demografic în anii 2025 - 2030;

 Implicarea medicilor și a asistenților sociali în  Promovarea agresivă la nivel național a activități de conștientizare cu privire la metodelor contraceptive; necesitatea întineririi populației;  Adaptarea mai lentă a populației vârstnice la  Facilitățile oferite de programele naționale și schimbările și provocările lumii actuale. europene pentru menținerea tinerilor în mediul rural.

MIGRAȚIE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 La nivelul anului 2014, numărul stabilirilor cu  Existența până la 9 persoane din domiciliul era superior plecărilor cu domiciliul; gospodăriile comunei plecate să munceasă în străinătate;  În anul 2012 și în anul 2014, toți nou-născuții  Pondere relativ ridicată a persoanelor vii din comuna Dumbrăveni au avut reședința plecate la muncă în strainătate (25.4%);

în România;  În anul 2014 (6 stabiliri) s-au înregistrat cel mai scăzut număr al persoanelor stabilite cu  Numărul stabilirilor cu domiciliu în anul 2014 reședința în comuna Dumbrăveni comparativ a crescut cu 31.4% față de anul 2008. cu anul 2008 (16 stabiliri).

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Promovarea zonei de către populația plecată în afara ei;  Depopularea zonei;  Încurajarea tinerilor să rămână în mediul rural  Dispariția forței de muncă din mediul rural prin posibilitatea accesării fondurilor europene cu consecințe majore asupra economiei în vederea dezvoltării unei afaceri; locale, dezvoltării sociale și a viitorului  Majoritatea măsurilor din PNDR favorizează noilor generații; investițiile realizate de către tinerii din mediul  Discrepanțele dintre mediul urban și cel rural, oferind posibilitatea reducerii migrației rural determină migrarea în afara teritoriului forței de muncă; a populației tinere;  Mobilitatea populației este generatoare de  Posibilitatea creșterii ratei de migrare a aport de capital în zonă, de idei noi, tehnologii populației datorată absolvirii cursurilor de noi, respectiv inițiative de afaceri noi; formare profesională necorelate cu  Potențiale noi influențe pozitive în zonă legate domeniile de interes de pe plan local. de cultură, civilizație, obiceiuri etc.

100

FORȚĂ DE MUNCĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 În anul 2014 se înregistrează un excedent de forță de muncă de 175 persoane;  Numărul salariaților din comună a scăzut în anul 2014 cu 6.3% comparativ anul 2009;  Numărul șomerilor înregistrați în decembrie  91.8% dintre locuitori consideră că oferta 2014 este cu 15.6% mai mic decăt numărul de șomeri înregistrați în luna decembrie locurilor de muncă din comună este foarte 2010; redusă;

 Oamenii de afaceri din comuna Dumbrăveni au  O parte din populația comunei este dispusă să facă naveta pentru asigurarea nevoilor declarat că forța de muncă din comuna nu este zilnice chiar și pe distanțe mai mari de 17 de calificată, pregătită sau suficientă; km.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Scăderea capacității economiei și societății  Posibilitatea de creare de noi locuri de muncă de a genera oportunități de muncă; prin facilitarea accesului la finanțare a  Reducerea drastică a populației școlare, care microîntreprinderilor; pe termen lung are ca efect forța de muncă necalificată;  Stimularea revenirii în țară a persoanelor  Lipsa de structurare a învățământului plecate să muncească în străinătate; secundar și universitar față de cerințele  Creșterea vârstelor active de muncă atât pieței muncii determină creșterea numărului de șomeri în rândul populației calificate; pentru bărbați, cât și pentru femei;  Criza economică actuală determină  Descurajarea pensionării anticipate și restrângerea activității sectoarelor încurajarea muncii în regim de lucru parțial. economice și implicit creșterea ratei șomajului.

101

EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 În anul 2014, populația școlară a crescut cu 6.3% comparativ cu anul 2008;

 Numărul personalului didactic din comună a  În anul 2014, populația școlară înscrisă în crescut cu 5.8% față de anul 2011; învățământul profesional a scăzut cu 18.0% comparativ cu anul 2008;  75.0% dintre întreprinzătorii de pe teritoriul comunei consideră prioritară dezvoltarea  Personalului didactic din învățământul liceal sectorului educațional; a scăzut în anul 2014 (64 profesori) față de anul 2013 (68 profesori).  83.6% dintre locuitorii comunei Dumbrăveni susțin că aceasta este un loc bun pentru creșterea și educarea copiilor.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Existența programelor guvernamentale ce  Scăderea populației școlarizate în sprijină copiii din mediul rural cu rezultate învățământul primar și gimnazial datorată deosebite la învățătură; scăderii populației;  Dezvoltarea parteneriatelor public-private în  Buget insuficient alocat învățământului, procesul educațional și a formării profesionale; generând recurgerea la finanțare prin aportul  Posibilitatea preluării și adaptării metodelor familiilor elevilor; de bună practică din țările Uniunii Europene cu  Politica de salarizare existentă în domeniul privire la activitățile didactice; educațional, cu influențe negative asupra  Existența programelor educaționale pilot; calității actului didactic;  Existența politicilor de stimulare a ocupării  Lipsa condițiilor atractive pentru cadrele posturilor vacante pentru cadrele didactice din didactice tinere; mediul rural și menținerii cadrelor didactice  Lipsa unei baze materiale moderne și calificate. adaptată noilor tendințe educaționale.

102

CULTURĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Existența a 2 biblioteci în comună;

 48.6% din populația comunei Dumbrăveni acordă o prioritate mare sectorului cultural în vederea îmbunătățirii nivelului de trai;  Numărul volumelor eliberate a scăzut în anul 2014 cu 40.4% față de anul 2012;  Locuitorii comunei sunt relativ mulțumiți de

manifestările culturale organizate în comuna  Numărul cititorilor activi din comună a scăzut Dumbrăveni; în anul 2014 cu 71.0% comparativ anul 2012.  În anul 2014 numărul de volume existente în biblioteca comunei a crescut cu 0.3% comparativ cu numărul volumelor existente în 2012;

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru dezvoltarea sectorului  Discrepanțe între domeniul cultural și cultural; nevoile, respectiv interesele comunității,  Existența programelor de finanțare naționale; pierderea relevanței actului cultural pentru  Existența Fondurilor Structurale; comunitate;  Existența Programului Prioritar Național  Lipsa interesului privind domeniul cultural, pentru reabilitarea, modernizarea nerecunoscându-se aportul la dezvoltarea infrastructurii culturale și dotarea locală și creșterea calității vieții; așezămintelor culturale din mediul rural;  Fonduri insuficiente alocate sectorului  Informatizarea bibliotecilor și a serviciilor cultural. oferite de acestea.

103

ECONOMIE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 75.1% dintre agenții economici locali susțin că  46.2% dintre agenții economici care își cifra de afaceri a crescut în ultimii 3 ani; desfășoară activitatea pe teritoriul comunei

Dumbrăveni nu intenționează să angajeze  90.9% dintre antreprenorii din comună nu personal; intenționează să concedieze personal în

următoarele 12 luni;  În egală măsură (15.4%), dintre agenții

economici locali susțin că piața de desfacere  69.2% dintre întreprinzătorii din teritoriu se a produselor și/sau a serviciilor este extinsă declară mulțumiți de implicarea Primăriei în la nivel regional și e la nivel național; dezvoltarea mediului de afaceri local;

 Principala problemă întâmpinată de agenții  Cea mai mare parte dintre întreprinzătorii economici locali în dezvoltarea afacerii este locali se declară foarte mulțumiți de sprijinul birocrația de la nivel local; oferit de Primarul comunei (53.8%) și foarte

mulțumiți de sprijinul oferit de angajații  Un procent de 7.7% dintre oamenii de afaceri Primăriei în rezolvarea problemelor zilnice locali au declarat că firma își procură materia (46.1%); primă de la firmele mici;

 Agenții economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul comunei își doresc să  Nici un agent economic nu își promovează realizeze un parteneriat public-privat cu produsele prin intermediul publicității audio Primăria Dumbrăveni (72.7%); și video.

 84.6% dintre firmele locale știu de existența

fondurilor externe nerambursabile ce pot fi accesate prin intermediul GAL.

104

ECONOMIE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Posibilitatea realizării de parteneriate public- private între agenții economici și Primărie;  Forță de muncă necalificată și insuficientă în  Fonduri europene ce sprijină dezvoltarea mediul rural; antreprenoriatului;  Mediu politic instabil și dese schimbări în  Consolidarea programelor de pregătire, legislație (inclusiv cele din domeniul fiscal); învățare continuă și dezvoltare a abilităților  Politică nefavorabilă dezvoltării afacerilor antreprenoriale; (taxe și impozite numeroase);  Dezvoltarea pachetelor de instrumente  Disparități între zonele rurale și cele urbane financiare pentru sprijinirea micilor afaceri; datorate slabei capacități în asigurarea  Accesul populaţiei la tehnologia informaţiei şi infrastructurii și a serviciilor de bază; serviciile de comunicaţii pentru a conecta  Blocarea creditării din cauza crizei economice societatea rurală la progresele globale, și a blocajelor financiare; facilitând o mai bună participare la  Efectele negative ale crizei economice asupra dezvoltarea economică; mediului de afaceri;  Creșterea permanentă a cererii de alimente de  Slaba informare a populației din mediul rural calitate pe piețele naționale și internaționale, cu privire la procedurile de înființare a unei inclusiv a cererii de alimente ecologice afaceri; certificate;  Migrația forței de muncă specializată și  Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare care să calificată spre mediul urban sau spre alte țări; conecteze producătorii și consumatorii,  Atractivitate scăzută a mediului de afaceri din inclusiv să asigure o legătură mai bună între cauza lipsei facilităților pentru investitori; mediul rural și urban;  Adaptabilitate scăzută la schimbare a  Existența programelor guvernamentale care agenților economici și a forței de muncă; susțin Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-  Creșterea ratei inflației și ratei șomajului urile); conduce la scăderea puterii de cumpărare a  Politica Uniunii Europene cu privire la produselor și serviciilor în rândul populației. activitățile din domeniul cercetării și inovării din cadrul microîntreprinderilor.

105

SISTEMUL DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Existența unei unități medico-sociale, șase cabinete medical de familie, patru cabinete stomatologice și a trei farmacii în comună,  10.8% dintre localnicii comunei nu susțin  În comună există șase medici de familie; domeniul medical, considerând că acesta este  În opinia a celor mai mulți locuitori din un sector neimportant pentru dezvoltarea comuna Dumbrăveni, sectorul medical are comunei.

prioritate mare (49.6%);  Primăria Dumbrăveni sprijină grupurile defavorizate. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Posibilitatea utilizării unor fonduri europene  Reacție neadecvată a cadrelor medicale la disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării sistemul de norme sanitare impuse; infrastructurii de sănătate;  Migrația personalului medico-sanitar spre  Existența unui sistem de monitorizare a mediul urban sau spre alte țări; asistenței sanitare;  Salarii mici în rândul specialiștilor din  Existența posibilității dotării cu aparatură sănătate și asistență socială; performantă a cabinetelor medicale;  Lipsa capacităților și abilităților manageriale  Existența fondurilor bugetare destinate la nivelul sistemului de sănătate; asistenței medicale;  Deteriorarea spațiilor, aparaturii și serviciilor  Existența politicilor de stimulare a medicilor de a medicale din mediul rural din cauza practica în mediul rural; fondurilor insuficiente și a managementului  Promovarea conceptului de familie; defectuos;  Posibilitatea preluării modelelor de bună practică  Probleme financiare majore ale sistemului din țările dezvoltate ale Uniunii Europene cu public de sănătate; privire la metodologia de abordare a problemei  Sporirea numărului de copii abandonați; domeniului social;  Creșterea numărului de copii ai căror părinți  Dezvoltarea antreprenoriatului social în vederea sunt plecați la muncă în afara țării; creării mai multor unități protejate în mediul  Cadru legislativ deficitar în domeniul rural pentru scăderea gradului de dependență al violenței domestice și al abuzurilor sexuale. persoanelor defavorizate social.

106

URBANISM PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Doar 10.8% dintre locuințele de pe teritoriul comunei Dumbrăveni dispun de termoficare și  99.2% dintre locuințele din teritoriu sunt centrală termică proprie; racordate la rețeaua de energie electrică;  Comparativ cu anul 2008, locuințele existente  La nivelul anului 2014 suprafața locuibilă în la nivel de comună a scăzut cu 1.3% în anul comună a înregistrat o creștere cu 9.7% față 2014; de anul 2008.  Sursa principală de încălzire a locuințelor este  Localnicii comunei sunt foarte mulțumiți de soba pe lemne; punctele comerciale existente în comună;  Încă mai există gospodării din comuna  75.9% din totalul gospodăriilor comunei Dumbrăveni care nu dispun de instalație Dumbrăveni dispun de bucătărie în interiorul electrică, ponderea acestora fiind de 0.8%; locuinței;  Doar 32.7% dintre gospodăriile comunei sunt dotate cu baie în interior.

107

URBANISM OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

 Existența unor programe europene orientate  Instabilitate legislativă și monetară; direct spre dezvoltare rurală;  Instabilitate politică;  Posibilitatea accesării fondurilor europene  Criza economică și financiară la nivel nerambursabile pentru asfaltarea drumurilor comunale; național și internațional;  Posibilitatea realizării de parteneriate public-  Surse financiare insuficiente pentru private în vederea dezvoltării infrastructurii susținerea proiectelor de modernizare a din comună;  Existența surselor de apă potabilă ce pot sta la infrastructurii; baza extinderii rețelelor de alimentare cu apă  O pondere semnificativă a drumurilor potabilă; comunale riscă să rămână nemodernizate  Existența unor programe cu finanțare din cauza posibilităților financiare reduse în europeană orientate spre creșterea randamentului și eficienței energetice; mediul rural;  Existența Planului de Amenajare Teritorială  Lipsa investițiilor în infrastructura locală are Națională; efecte negative asupra atractivității zonei și  Existența Master Planului pentru Sectorul Apă și Apă Uzată la nivel de județ; a uzurii premature a autovehiculelor  Existența Asociațiilor de Dezvoltare populației; Intracomunitare;  Tendința de creștere a prețurilor resurselor  Existența Planului Național de Dezvoltare Rurală cu orizontul de timp 2014 - 2020. energetice sub influența instabilității monedelor internaționale.

108

14. Portofoliu de proiecte

o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, în cazul de față, Primăria Dumbrăveni.

Sursele de finanțare ale proiectelor sunt diverse, însă avantajul țării noastre este că poate obține finanțări de la Uniunea Europeană pentru atingerea obiectivului general european - dezvoltare durabilă.

Proiectele finanțate de Uniunea Europeană generează efecte asupra organizațiilor care le Proiectele de finanțare reprezintă o documentație implementează, asupra factorilor interesați, dar și tehnică și financiară, riguros alcătuită, pe baza asupra regiunilor în care sunt implementate. căreia se poate realiza un sistem oarecare cu caracteristici și niveluri de performanță Definirea proiectelor ține strict de strategia de predeterminate și cu riscuri limitate, cu activități dezvoltare a colectivității, în acest caz, de Strategia planificate și controlate. de Dezvoltare Locală a comunei Dumbrăveni.

Scopul principal al unui proiect de finanțare este de Prezentul document prezintă o serie de proiecte a produce o schimbare majoră în teritoriu. care urmează a fi realizate în perioada 2016 - 2020 de către Primăria comunei Dumbrăveni pentru Proiectele de finanțare sunt văzute ca dezvoltarea strategică și îmbunătățirea condițiilor activități unice, orientate spre un obiectiv, cu un de trai din teritoriu. grad ridicat de noutate și cu o sarcină complexă de lucru. Definirea acestor proiecte pornește de la analiza datelor culese din teren, analiza datelor oficiale și a Ele sunt limitate în timp și din punct de vedere al datelor furnizate de către Primăria comunei resurselor materiale și umane, necesitând de obicei Dumbrăveni.

109

Titlul proiectului: Modernizarea rețelei de Surse de finanțare: PNDR 2014 - 2020 (Axa drumuri comunale, sat Dumbrăveni, comuna Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii Dumbrăveni, județul Suceava de bază la scară mică), bugetul local.

Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier, Activități principale: asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de  Realizare studiu de fezabilitate; confort și siguranță pe drumurile din satul

Dumbrăveni.  Elaborare proiect tehnic;

Perioadă de implementare: 2016 - 2020  Elaborare cerere de finanțare;

Obiective specifice:  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini

în vederea realizării licitației pentru  Îmbunătățirea infrastructurii în satul contractarea lucrării; Dumbrăveni;

 Realizarea lucrării de modernizare a rețelei de  Asigurarea accesului locuitorilor și drumuri comunale, precum și modernizarea consumatorilor economici la șanțurilor laterale pentru preluarea apei infrastructura de bază; pluviale pe o distanță de 5 km;

 Îmbunătăţirea căilor de acces între  Monitorizarea, evaluarea și controlul lucrării; localităţile comunei Dumbrăveni;

 Recepția lucrării și darea în folosință.  Creșterea siguranței de deplasare pe drumurile din comuna Dumbrăveni; Beneficiari: Populația comunei Dumbrăveni, participanții la traficul rutier care tranzitează comuna și potențialii investitori.  Dezvoltarea economico-socială a comunei Dumbrăveni. Valoare estimată: 4 224 153 RON

110

Titlul proiectului: Modernizarea rețelei de Activități principale: drumuri comunale, comuna Dumbrăveni, județul Suceava  Realizare studiu de fezabilitate;

Scop: Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier,  Elaborare proiect tehnic; asigurând o circulație rutieră fluentă în condiții de confort și siguranță pe drumurile din comuna  Elaborare cerere de finanțare; Dumbrăveni (DC24, DC26, DC28, DC29, DC30).

 Concepția și alcătuirea caietului de sarcini Perioadă de implementare: 2016 - 2020 în vederea realizării licitației pentru

contractarea lucrării; Obiective specifice:

 Realizarea lucrării de modernizare a rețelei  Îmbunătățirea infrastructurii locale în satele de drumuri agricole, precum și Dumbrăveni și Sălăgeni; modernizarea șanțurilor laterale pentru  Asigurarea accesului locuitorilor și preluarea apei pluviale pe o distanță de 4.8 consumatorilor economici la infrastructura km; de bază;  Monitorizarea, evaluarea și controlul  Îmbunătăţirea căilor de acces între lucrării; localităţile comunei și fluidizarea traficului local;  Recepția lucrării și darea în folosință.

 Dezvoltarea economico-socială a comunei Dumbrăveni. Beneficiari: Populația comunei Dumbrăveni, participanții la traficul rutier care tranzitează satul și Surse de finanțare: PNDR 2014 - 2020 (Axa Investiţii potențialii investitori. în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică), bugetul local. Valoare estimată: 4 317 909 RON

111

Titlul proiectului: Lucrări de reabilitare a de bază la scară mică), GAL, bugetul local, rețelei de iluminat public din comuna Consiliul Județean. Dumbrăveni, județul Suceava

Scop: Satisfacerea cerințelor de vizibilitate pe Activități principale: drumurile publice din comuna Dumbrăveni, corespunzător cu norma română SR 13433/1999  Realizare studiu de fezabilitate;

Perioadă de implementare: 2016 - 2020  Elaborare proiect tehnic;

Obiective specifice:  Elaborare cerere de finanțare;  Îmbunătățirea rețelei de iluminat public și creșterea randamentului energetic la  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini sistemele de iluminat; în vederea realizării licitației pentru contractarea lucrării;  Adaptarea rețelei de iluminat la standardele europene în acord cu CIE  Obținerea acordului special de mediu; 115/1995;  Execuția lucrării;  Creșterea gradului de confort al populației din punct de vedere al  Monitorizarea, evaluarea și controlul iluminatului public; lucrării;

 Îmbunătățirea climatului de ordine  Recepția lucrării și darea în folosință. publică și creșterea gradului de siguranță din comună;

Beneficiari: Populația comunei Dumbrăveni,  Reducerea numărului de accidente rutiere potențialii investitori, agenții economici și pe toate drumurile publice din comuna instituțiile publice Dumbrăveni.

Surse de finanțare: PNDR 2014-2020 (Axa Valoare estimată: 1 500 000 RON Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii

112

Titlul proiectului: Extinderea rețelei de Surse de finanțare: PNDR 2014 - 2020 (Axa alimentare cu apă și canalizare în comuna Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii Dumbrăveni, județul Suceava de bază la scară mică), bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale Scop: Modernizarea infrastructurii utilitare din comuna Dumbrăveni Activități principale:

Perioadă de implementare: 2016 - 2020  Realizare studiu de fezabilitate;

Obiective specifice:  Elaborare proiect tehnic;

 Îmbunătățirea condițiilor de trai ale  Elaborare cerere de finanțare; locuitorilor din comuna Dumbrăveni;  Facilitarea accesului tuturor locuitorilor  Concepția și alcătuirea caietului de din comuna Dumbrăveni la infrastructura sarcini în vederea realizării licitației de bază și asigurarea condițiilor la pentru contractarea lucrării; standardele europene;  Facilitarea accesului turiștilor și  Execuția lucrării (extinderea rețelei de consumatorilor economici la utilitățile de alimentare cu apă și canalizare); bază;  Atragerea de investitori în comuna  Monitorizarea, evaluarea și controlul Dumbrăveni și crearea de noi locuri de lucrării; muncă la nivel local;  Creşterea potenţialului economic al  Recepția lucrării și darea în folosință. comunei Dumbrăveni.  Reducerea impactului asupra calității Beneficiari: Populația comunei Dumbrăveni, factorilor de mediu datorat deficiențelor potențialii investitori, agenții economici și din cadrul sistemului de colectare și instituțiile publice epurare a apelor uzate menajere la nivel local. Valoare estimată: 11 250 000 RON

113

Titlul proiectului: Reamenjare parc în comuna Titlul proiectului: Modernizare bază sportivă Dumbrăveni, județul Suceava comuna Dumbrăveni, județul Suceava

Scop: Modernizarea infrastructurii comunei Scop: Dezvoltarea infrastructurii sportive din Dumbrăveni comuna Dumbrăveni și crearea de condiții optime de recreere pentru tinerii din comună Perioada de implementare: 2016 – 2020 Perioadă de implementare: 2016 - 2020 Obiective specifice: Obiective specifice:  Punerea în evidență a potențialului  Îmbunătăţirea condițiilor de recreere pentru natural al zonei; locuitorii și tinerii comunei Dumbrăveni;  Diversificarea activităților sportive;  Facilitarea socializării dintre locuitorii  Creșterea numărului de competiții sportive comunei Dumbrăveni; organizate;

 Crearea unui punct de atracție pentru  Îmbunătățirea aspectului comunei locuitorii comunei cât și pentru locuitorii din Dumbrăveni. comunele vecine. Surse de finanțare: PNDL, Consiliul Județean, bugetul local, GAL Surse de finanțare: fonduri europene, bugetul local, Consiliul Județean, fonduri guvernamentale Activități principale: Activități principale:  Amenajarea de spații verzi în comuna  Realizare studiu de fezabilitate; Dumbrăveni;  Elaborare proiect tehnic;  Dotarea spațiilor verzi cu bănci, coșuri de  Elaborare cerere de finanțare; gunoi, locuri de joacă pentru copii, arbuști;  Contractarea unei firme specializate în  Amenajarea de alei și trotuare în comuna execuția de lucrări de construcție a sălii; Dumbrăveni;  Dotarea sălii de sport cu echipamente  Amenajarea de parcări în comuna specifice; Dumbrăveni.  Construcție și dotare vestiare.

Beneficiari: Populația comunei Dumbrăveni Beneficiari: Populația comunei Dumbrăveni

Valoare estimată: 4 050 000 RON Valoare estimată: 1 000 000 RON 114

Titlu proiect: Reabilitarea și modernizarea Activități principale: liceului tehnologic ”Mihai Eminescu”, comuna Dumbrăveni, județul Suceava  Realizare studiu de fezabilitate;

Scop: Îmbunătățirea calității infrastructurii  Elaborare proiect tehnic; sistemului educațional din comună  Elaborare cerere de finanțare; Perioadă de implementare: 2016 - 2020  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini Obiective specifice: în vederea realizării licitației pentru  Îmbunătăţirea infrastructurii actuale a contractarea lucrării; sistemului de educaţie prin modernizarea unităţilor de învățământ existente;  Execuția lucrării de reabilitare și modernizare a școlilor (ateliere, unități  Îmbunătăţirea nivelului calităţii educaţiei sanitare, laboratoare); școlare prin asigurarea unor materiale didactice corespunzătoare;  Dotarea școlilor cu echipamente didactice;

 Creșterea calităţii serviciilor educaţionale  Dotarea școlilor cu mobilier; din comună;  Dotarea școlilor cu echipamente  Regenerarea mediului rural și a valorilor multimedia; acestora prin sprijinirea noii generații de a învăța în condiții moderne la standarde  Recepția lucrării și darea în folosință. europene;

 Creșterea competențelor profesionale în Beneficiari: rândul tinerilor.  Actualii școlari din comuna Dumbrăveni; Surse de finanțare: PNDR 2014-2020 (Axa Investiţii  Viitorii școlari din comuna Dumbrăveni; în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică), GAL, bugetul local, Consiliul Județean, POR Valoare estimată: 900 000 RON 115

Titlul proiectului: Modernizarea și dotarea Surse de finanțare: bugetul local, perteneriat unității de Asistență Socială, în comuna public-privat, GAL, Fonduri europene (POCU - Dumbrăveni, județul Suceava Programul Operațional de Capital Uman)

Scop: Îmbunătățirea serviciilor sociale din comuna Activități principale: Dumbrăveni  Realizare studiu de fezabilitate; Perioadă de implementare: 2016 - 2020  Elaborare proiect tehnic; Obiective specifice:  Elaborare cerere de finanțare;  Modernizarea infrastructurii serviciilor sociale din comuna Dumbrăveni;  Concepția și alcătuirea caietului de sarcini în vederea realizării licitației pentru  Îmbunătățirea nivelului de trai al contractarea lucrării; persoanelor din comuna Dumbrăveni și din localitățile învecinate;  Asigurarea utilităților în conformitate cu standardele europene (racordarea la  Crearea condițiilor necesare îngrijirii rețeaua de energie electrică, apă, persoanelor din comuna Dumbrăveni și canalizare); prin oferirea servicii sociale de găzduire într-un complex social aliniat la  Dotarea sediului de asistență socială cu standardele europene; echipamente moderne;

 Creșterea gradului de integrare și  Recepția lucrării și darea în folosință. participare socială a persoanelor din comuna Dumbrăveni; Beneficiari:  Populația din comuna Dumbrăveni;  Creșterea calităţii serviciilor sociale din comuna Dumbrăveni. Valoare estimată: 1 350 000 RON

116

Titlul proiectului: Realizarea rețelei de gaz Surse de finanțare: Bugetul local, Consiliul metan în comuna Dumbrăveni, județul Județean, Fonduri europene, Parteneriate public- Suceava private

Scop: Dezvoltarea infrastructurii utilitare din Activități principale:  comuna Dumbrăveni Realizare studiu de fezabilitate;

 Perioadă de implementare: 2016 - 2020 Elaborare proiect tehnic;

 Obiective specifice: Elaborare cerere de finanțare;

  Îmbunătățirea condițiilor de viață ale Concepția și alcătuirea caietului de sarcini în vederea realizării licitației pentru populației din comuna Dumbrăveni; contractarea lucrării;  Facilitarea accesului tuturor locuitorilor  din comuna Dumbrăveni la infrastructura Execuția lucrării (rețea de gaz metan în de bază și asigurarea condițiilor la comuna Dumbrăveni); standardele europene;  Monitorizarea, evaluarea și controlul  Facilitarea accesului turiștilor și lucrării; consumatorilor economici la utilitățile de  bază; Recepția lucrării de realizare gaz metan și darea în folosință.  Atragerea de noi investitori și crearea de noi locuri de muncă la nivelul comunei Beneficiari: Populația comunei Dumbrăveni, Dumbrăveni; potențialii investitori, agenții economici și instituțiile publice  Dezvoltarea economică a comunei Dumbrăveni. Valoare estimată: 1 800 000 RON

117

Proiecte strategice propuse de populația Proiecte potențiale dezvoltate la nivelul comunei Dumbrăveni comunei de către mediul privat în limita a 200 000 EURO

Potrivit studiului realizat asupra opiniei populației În urma studiului asupra mediului de afaceri din comunei Dumbrăveni, în aprilie 2014, principalele comuna Dumbrăveni, se evidențiază faptul că, proiecte strategice ce ar trebui implementate la agenții economici susțin că, în eventualitatea în care nivel local sunt: ar dispune de suma de 200.000 Euro nerambursabilă, ar implementa următoarele  Dezvoltarea infrastructurii utilitare fiind proiecte: principalul proiect pe care populația comunei

Dumbrăveni dorește ca Primăria să-l

implementeze;  Dezvoltarea propriei afaceri;  Atragerea de investitori și crearea de locuri de  Extinderea rețelei de apă și canal; muncă;  Înființarea unei firmei zootehnice;  Dezvoltarea infrastructurii rutiere;  Modernizarea firmei zootehnice;  Creare spații de joacă pentru copii/ parcuri;  Modernizarea spitalului;  Realizare sală de sport/ teren de sport;  Înființarea unei ferme agricole;  Acordare de ajutoare sociale;  Amenajarea unei cantine;  Reabilitare școală/ grădiniță;  Amenajarea unei grădinițe cu program prelungit;  Organizare evenimente culturale;  Infrastructura rutieră;  Îmbunătățire servicii de salubritate;  Racordarea la rețeaua de gaz.  Reabilitare cămin cultural;

 Dezvoltare infrastructură comunitară;  Acces la serviciile de telecomunicații și internet;  Îmbunătățire serviciilor de pază și protecție; Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală și a  Reducere taxe și impozite; portofoliului de acțiuni va lua în calcul proiectele  Realizare treceri pietonale; destinate mediului public ce ating dezvoltarea  Dezvoltare sector industrial. teritoriului din punct de vedere al infrastructurii (drumuri, alimentare cu apă, canalizare, și iluminat Populația dorește să se pună accent în special pe public), necesară pentru implementarea proiectelor atragerea de investitori și crearea locurilor de mediului privat, ca un tot unitar, finalitatea acestui muncă, astfel nivelul de trai din comuna proces asigurând creșterea calității vieții Dumbrăveni se va dezvolta. locuitorilor comunei. 118

15. SURSE DE FINANȚARE

Atât elaborarea, cât și implementarea proiectelor de  diversificarea economică a regiunilor dezvoltare a comunei Dumbrăveni se poate realiza confruntate cu probleme de restructurare numai cu susținerea financiară din diferite surse de economică; finanțare: Bugetul Local, Bugetul Consiliului  revitalizarea zonelor urbane aflate în Județean, Fonduri Guvernamentale, Fonduri declin; Europene rambursabile ori nerambursabile, fonduri  crearea de noi locuri de muncă. provenite din parteneriate public-private, credite bancare etc. O parte importantă a politicii de coeziune o constituie politica socială şi de ocupare a forţei de Fondurile Structurale (Europene) și de muncă, care are rolul de a contribui la „dezvoltarea Coeziune sau Instrumentele Structurale sunt Sistemului Social European modern, inovativ şi instrumente financiare prin care Uniunea Europeană durabil, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, acționează pentru eliminarea disparităților într-o societate bazată pe oportunităţi egale”. economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale, și Politica de coeziune acţionează prin intermediul reprezintă suportul punerii în aplicare a politicii de Instrumentelor Structurale: coeziune a Uniunii Europene. În vederea atingerii  obiectivelor pentru care a fost creată, Uniunea Fondurile Structurale: Europeană acționează prin stabilirea unei piețe unice și a unei uniuni economice și monetare și prin 1. Fondul European de Dezvoltare Regională; implementarea unor politici comune, principalele 2. Fondul Social European. fiind: politica de coeziune, politica agricolă comună  și politica privind pescuitul. Fondul de Coeziune.

1. Politica de coeziune a fost concepută pentru: 2. Politica agricolă comună - are rolul de a asigura fermierilor un standard de viaţă rezonabil, iar  sprijinirea regiunilor rămase în urmă să consumatorilor produse agricole de calitate la recupereze decalajul economic şi social faţă preţuri rezonabile. Politica agricolă comună dispune de cele mai dezvoltate regiuni ale Uniunii; de un set de reguli şi mecanisme ce reglementează

119

producţia, comerţul şi procesarea produselor FEDR îşi concentrează investiţiile asupra mai multor agricole, un accent sporit punându-se pe domenii prioritare cheie. Această abordare este dezvoltarea rurală. Din punct de vedere financiar, cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică": politica agricolă comună este cea mai semnificativă, fiind susţinută cu resurse financiare care reprezintă  Inovare şi cercetare; aproximativ jumătate din bugetul Uniunii Europene.  Agenda digitală;  Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii Aceste resurse financiare sunt alocate în cadrul a (IMM-uri); două fonduri:  Economie cu emisii reduse de carbon.

 Fondul European pentru Garantare Agricolă Resursele Fondului European de Dezvoltare (destinat plăţilor directe către agricultori şi Regională alocate acestor priorităţi depind de măsurilor de piaţă); categoria regiunii:  Fondul European Agricol pentru Dezvoltare  În regiunile mai dezvoltate, cel puţin 80.0% Rurală (destinat dezvoltării rurale). din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puţin două dintre aceste priorităţi; 3. Politica privind pescuitul are drept raţiune  În regiunile de tranziţie, concentrarea este administrarea fondului piscicol pentru beneficiul de 60.0% din fonduri; atât al comunităţilor pescăreşti, cât şi al  Concentrarea este de 50.0% în regiunile consumatorilor, asigurându-se prevenirea mai puţin dezvoltate. pescuitului în exces. Politica privind pescuitul are ca În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate instrument de finanţare Fondul European pentru în mod specific spre proiectele legate de o economie Pescuit. cu emisii reduse de carbon:

 Regiunile mai dezvoltate - 20.0%; Fiecare instrument este aplicat prin intermediul  Regiunile de tranziţie - 15.0%; programelor operaționale și sectoriale pentru o  Regiunile mai puţin dezvoltate - 12.0%. anumită perioadă de programare, perioada curentă fiind 2014 - 2020. Fondul Social European (FSE) este principalul instrument prin care Europa susține crearea de Fondul European de Dezvoltare Regională locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi muncă mai bune și asigură oportunități profesionale sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea mai echitabile pentru toți cetățenii UE. Fondul dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. funcționează prin investiții în capitalul uman al 120

Europei - angajații, tinerii și toți cei aflați în învățământului și formării și pentru a se asigura că căutarea unui loc de muncă. Finanțarea FSE de 10 tinerii își încheie studiile și dobândesc competențele miliarde EURO pe an îmbunătățește perspectivele de care au nevoie pentru a fi mai competitivi pe de angajare pentru milioane de europeni, în special piața muncii. Reducerea abandonului școlar este o pentru cei cărora le este dificil să își găsească de prioritate în acest sens, alături de îmbunătățirea lucru. oportunităților de învățământ vocațional și superior.

Obiectivele FSE pentru perioada 2014 - O administrație publică mai puternică: FSE va 2020 sunt: sprijini eforturile statelor membre de a spori calitatea administrației și a guvernării publice, Ocuparea forței de muncă: FSE va sprijini susținând astfel reformele structurale ale statelor organizațiile din întreaga UE să implementeze prin punerea la dispoziție a capacităților proiecte având drept obiectiv formarea profesională administrative și instituționale necesare. și facilitarea angajării. Se vor finanța, de asemenea, inițiative de susținere a întreprinzătorilor prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare finanțare inițială, precum și inițiative de sprijinire a Rurală sprijină țările membre ale Uniunii Europene companiilor care se confruntă cu restructurări sau cu prin acordarea de finanțări pentru implementarea un număr insuficient de lucrători calificați. Politicilor Agricole Comune. FEADR este

implementat în perioada de programare financiară Sprijinirea accesului tinerilor pe piața muncii va fi o 2014 - 2020 prin Programul Național de Dezvoltare prioritate pentru FSE în toate țările UE. Rurală 2014 - 2020.

Incluziunea socială: ocuparea forței de muncă este modalitatea cea mai eficace de a le oferi oamenilor Programul Naţional de Dezvoltare Rurală independență, siguranță financiară și un sentiment contribuie la realizarea unei creşteri inteligente prin al apartenenței. FSE va finanța în continuare mii și sprijinirea formelor de cooperare între instituţiile de mii de proiecte care îi ajută pe cei aflați în cercetare şi fermieri şi alţi actori ai economiei rurale, dificultate și pe cei proveniți din grupuri dar şi prin sprijinirea componentei de formare defavorizate să obțină competențe și locuri de profesională, dobândire de competenţe şi muncă și să se bucure de aceleași oportunități ca și diseminare a informaţiei. ceilalți. De asemenea, PNDR are în vedere o creştere Creșterea calității educației: FSE finanțează în durabilă care pune accent pe scăderea emisiilor de întreaga UE activități pentru creșterea calității carbon şi sprijinirea practicilor agricole prietenoase 121

cu mediul. Nu în ultimul rând, sprijinul acordat Din punct de vedere al dezvoltării, zonele rurale investiţiilor în infrastructura şi economia rurală duce înregistrează un decalaj semnificativ faţă de zonele la reducerea sărăciei şi crearea de locuri de muncă urbane şi se caracterizează prin: în zonele rurale, contribuind astfel la o creştere  deficienţe structurale persistente (numărul favorabilă incluziunii. mare al populaţiei ocupate în agricultură, îmbătrânirea populaţiei, un număr mare de Urmând liniile trasate de această strategie exploataţii de subzistenţă etc.); ambiţioasă, PNDR îşi propune să răspundă  valoare adăugată scăzută a produselor agro- obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune alimentare; legate de securitatea alimentară, gestionarea  randamentele şi productivitatea muncii scăzute durabilă a resurselor naturale şi dezvoltarea în special în agricultura de semisubzistenţă; teritorială echilibrată, dar şi obiectivelor specifice  spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea ale dezvoltării rurale. Astfel, PNDR îşi propune să activităţilor economice, acces redus la credite; sprijine într-un mod sustenabil şi inteligent  o piaţă a terenurilor nefuncţională; dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale  o modestă orientare către export; din România.  investiţii insuficiente în cercetare şi dezvoltare;  accesul la servicii şi infrastructură cu mult în România se confruntă cu provocări enorme în urma zonelor urbane; atingerea potenţialului său economic şi social, în  creşterea continuă a disparităţilor regionale; sectorul agro-alimentar şi forestier, precum şi la  o pondere ridicată a populaţiei expuse riscului nivelul zonelor rurale. PIB-ul pe cap de locuitor este de sărăcie şi excluziune socială; mai mic de 50.0% din media UE şi semnificativ mai  o administraţie publică ineficientă; mic în zonele rurale.  o serie de riscuri pentru oameni şi mediu exacerbate de schimbările climatice şi care reprezintă o ameninţare pentru zonele rurale şi, în general, a teritoriului naţional.

Măsura 4. Investiții în active fizice

Sub - măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - măsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea

122

competitivității exploatațiilor agricole prin dotarea Sprijinul nerambursabil se va acorda după cum cu utilaje și echipamente performante în raport cu urmează: structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de În cazul fermelor având dimensiunea economică dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) până la 500 000 SO (valoare producție standard în și îmbunătățirea calității activelor fixe. euro) sprijinul public nerambursabil va fi de 50.0% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși: Obiectivele sub - măsurii 4.1: - pentru proiectele care prevăd achiziții simple:  Îmbunătățirea performanțelor generale ale  maximum 500 000 euro, respectiv 100 000 exploatațiilor agricole prin creșterea euro pentru fermele mici; competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calității - pentru proiectele care prevăd construcții-montaj: produselor obținute;  maximum 1 000 000 euro pentru sectorul  Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni vegetal, respectiv 200 000 euro pentru mici și medii și transformarea acestora în fermele mici din sectorul vegetal; exploatații comerciale;  maximum 1 500 000 euro pentru legume în  Respectarea standardelor comunitare spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, aplicabile tuturor tipurilor de investiții; respectiv 300 000 euro pentru fermele mici  Creșterea valorii adăugate a produselor din sectorul zootehnic; agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a - pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri acestora în vederea creării și promovării alimentare integrate: lanțurilor alimentare integrate.  maximum 2 000 000 euro, respectiv 400 000 euro pentru fermele mici. Beneficiari: În cazul fermelor având dimensiunea economică  Fermierii, cu excepția persoanelor fizice peste 500 000 SO, sprijinul public nerambursabil va neautorizate; fi de 30.0% și nu va depăși:  Cooperativele (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de - pentru proiectele care prevăd achiziții simple: producători, constituite în baza legislației  maximum 500 000 euro; naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor. - pentru proiectele care prevăd construcții- montaj:

123

 maximum 1 000 000 euro pentru sectorul  Dezvoltarea lanțurilor scurte de vegetal, respectiv maximum 1 500 000 aprovizionare; euro pentru legume în spații protejate  Eficientizarea costurilor de producție prin (sere) și sectorul zootehnic; promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și - pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri prin reducerea consumului de energie. alimentare integrate:  maximum 2 000 000 euro. Beneficiari:

În cazul cooperativelor și a grupurilor de producători  Fermieri, cu exceptia persoanelor fizice sprijinul va fi 50.0% fără a depăși maximum 2 000 neautorizate; 000 euro indiferent de tipul investiției.  Grupurile de producători și cooperative

(societățile cooperative agricole și Sub - măsura 4.1a - Investiții în exploatații pomicole cooperativele agricole, constituite în baza

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - legislației naționale în vigoare care măsuri este creșterea competitivității exploatațiilor activează în sectorul pomicol) cu condiția pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, ca investițiile realizate să deservească înfiinţarea, modernizarea și/sau extinderea interesele propriilor membri. unităţilor de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și Sprijinul nerambursabil se va acorda după cum creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele urmează: pomicole. Ferme mici:

Obiectivele sub - măsurii 4.1a: - Intensitatea sprijinului este de 50.0% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:  Creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor  100 000 euro pentru achiziții simple; obținute și îmbunătățirea performanței  300 000 euro în cazul investițiilor în generale a exploatațiilor pomicole; activitatea de producție (utilaje, înființare, reconversie etc.);  Creșterea valorii adăugate a produselor prin  450 000 euro pentru investiţiile care sprijinirea procesării fructelor la nivel de conduc la un lanț alimentar integrat, la fermă și a comercializării directe a nivelul exploatației agricole (producție, produselor obținute; procesare, comercializare). 124

Ferme medii: Forme asociative: - Intensitatea sprijinului este de 50.0% din totalul - Intensitatea sprijinului este de 50.0% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși: cheltuielilor eligibile, fără a depăși:  200 000 euro pentru investițiile care  350 000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple; presupun achiziții simple;  600 000 euro în cazul investițiilor în  600 000 euro pentru obținere material de activitatea de producție (utilaje, înființare, înmulțire și material de plantare fructifer; reconversie etc.);  750 000 euro în cazul investițiilor în  900 000 euro pentru investiţiile care activitatea de producție (utilaje, înființare, conduc la un lanț alimentar integrat, la reconversie); nivelul exploatației agricole (producție,  1 050 000 euro pentru investiţiile care procesare, comercializare). conduc la un lanț alimentar integrat, la nivelul exploatației agricole (producție, Obținere material de înmulțire și material de procesare, comercializare). plantare fructifer - Intensitatea sprijinului este de 50.0% din totalul Sub - măsura 4.2 - Investiții pentru procesarea/ cheltuielilor eligibile, fără a depăși: marketingul produselor agricole  600 000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare). Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - măsuri este sprijinirea întreprinderilor care

realizează investiții corporale și necorporale pentru Ferme mari: procesarea și marketingul produselor agricole - Intensitatea sprijinului este de 50.0% din totalul cuprinse, cu excepția produselor pescărești. cheltuielilor eligibile, fără a depăși:

 250 000 euro pentru investițiile care Obiectivele sub - măsurii 4.2: presupun achiziții simple;

 750 000 euro în cazul investițiilor în  Înființarea și/sau modernizarea unităților de activitatea de producție (utilaje, înființare, procesare și comercializare; reconversie);  Introducerea de noi tehnologii pentru  1 050 000 euro pentru investiţiile care dezvoltarea de noi produse și procese; conduc la un lanț alimentar integrat, la  Aplicarea măsurilor de protecție a mediului, nivelul exploatației agricole (producție, inclusiv scăderea consumului de energie și procesare, comercializare). a emisiilor GES;

125

 Promovarea investițiilor pentru producerea Sub - măsura 4.2a - Investiții în procesarea/ și utilizarea energiei din surse regenerabile; marketingul produselor din sectorul pomicol  Creşterea numărului de locuri de muncă. Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - Beneficiari: măsuri este sprijinirea investițiilor corporale și  Întreprinderile definite conform legislației necorporale în cadrul întreprinderilor de prelucrare naționale în vigoare; și comercializare a fructelor și marketingul  Cooperativele, grupurile de producători produselor din fructe. constituite în baza legislației naționale în vigoare. Obiectivele sub - măsurii 4.2a:  modernizarea și crearea de unități de Sprijinul nerambursabil va fi de: procesare;  introducerea de noi tehnologii pentru - 50.0% din totalul cheltuielilor eligibile pentru dezvoltarea de noi produse și procese IMM-uri și grupuri de producători/cooperative; tehnologice; - 40.0% pentru alte întreprinderi;  creșterea valorii adăugate a produselor din - nu va depăși: sectorul pomicol;  îmbunătățirea controlului intern al calității;  1 000 000 euro/proiect pentru IMM, în  creșterea numărului de locuri de muncă; cazul proiectelor care nu presupun investiții  scăderea consumului de energie și a care conduc la un lanț alimentar integrat; emisiilor de GES.  1 500 000 euro/proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu Beneficiari: presupun investiții care conduc la un lanț  Întreprinderile micro, mici, mijlocii și mari, alimentar integrat; definite conform legislației naționale în  2 500 000 euro/proiect pentru investițiile vigoare; care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și  Cooperativele și grupurile de producători pentru forme asociative (cooperative și care realizează investiții corporale și grupuri de producători) în cazul proiectelor necorporale pentru procesarea și care nu presupun investiții care conduc la marketingul produselor agricole, cu un lanț alimentar integrat. excepția produselor pescărești.

126

Sprijinul nerambursabil se va acorda după cum (colectare, depozitare, condiționare, urmează: procesare și comercializare).

- Întreprinderi micro și mici - intensitatea sprijinului Sub - măsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, este de 50.0% din totalul cheltuielilor eligibile, fără modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole a depăși: și silvice  600 000 euro pentru proiectele care nu presupun investiții care acoperă tot lanțul Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - alimentar; măsuri este de restructurare a modului de administrare şi utilizare a infrastructurii de acces și  900 000 euro pentru investițiile care de adaptare a infrastructurii de acces la noua acoperă tot lanțul alimentar (colectare, structură agricolă şi forestieră, precum şi folosirea depozitare, condiționare, procesare și eficientă a infrastructurii utilizabile.

comercializare). Obiectivele sub - măsurii 4.3:

 - Întreprinderi mijlocii - intensitatea sprijinului este Înființarea, extinderea și modernizarea de 50.0% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a infrastructurii agricole de acces către ferme;  depăși: Înființarea, extinderea și modernizarea  800 000 euro pentru proiectele care nu căilor de acces în cadrul fondului forestier;  presupun investiții care conduc la un lanț Modernizarea infrastructurii de irigații.

alimentar integrat; Beneficiari:  1 100 000 euro pentru investițiile care  Unități administrativ teritoriale și/sau conduc total un lanț alimentar integrat asociații ale acestora constituite conform (colectare, depozitare, condiționare, legislației naționale în vigoare; procesare și comercializare).  Persoane juridice de drept privat/alte forme

- Întreprinderi mari - intensitatea sprijinului este de de organizare, proprietari de pădure și/sau 50.0% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a asociațiile acestora conform legislației în depăși: vigoare;   1 000 000 euro pentru proiectele care nu Unități administrativ teritoriale și/sau presupun investiții care conduc la un lanț asociații ale acestora, proprietari de pădure;  alimentar integrat; Administratorul fondului forestier  1 500 000 euro pentru proiectele care proprietate publică a statului conform conduc la un lanț alimentar integrat legislației în vigoare; 127

 Organizații/federații ale utilizatorilor de  Îmbunătăţirea managementului, creşterea apă, constituite din proprietari/utilizatori de competitivităţii sectorului agricol şi terenuri agricole în conformitate cu sprijinirea procesului de modernizare în legislația în vigoare. conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena, bunăstarea animalelor și Sprijinul nerambursabil va fi de 100.0% din totalul siguranţa la locul de muncă; cheltuielilor eligibile, și nu va depăși:  Crearea posibilității tinerilor fermieri  1 000 000 euro/proiect pentru sistemele de rezidenți, cu un minim de cunoștinte de irigații aferente stațiilor de punere sub bază, în vederea instalării ca presiune și drumurilor agricole de acces; şefi/conducători ai exploatației agricole.  1 500 000 euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de Beneficiari: pompare și repompare precum și drumurilor  Tinerii fermieri în conformitate cu definiția forestiere. prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației Măsura 6. - Dezvoltarea exploatațiilor și a agricole; întreprinderilor  Persoanele juridice unde un tânăr fermier, în sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, se Sub - măsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor instalează împreună cu alți tineri fermieri și fermieri exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - gestionare, beneficii și riscuri financiare în măsuri este de sprijinire a stabilirii pentru prima cadrul exploatației respective. dată a tinerilor fermieri ca șefi/conducători unici ai unei exploatații agricole. Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 50 000 euro și va fi acordat sub formă de primă în două Obiectivele sub - măsurii 6.1: tranșe, astfel:  Creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate  75.0% din cuantumul sprijinului la primirea agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, deciziei de finanțare; fiind încurajați să devină competitivi, să se  25.0% din cuantumul sprijinului în asocieze, să participe la lanţurile maximum trei ani de la primirea deciziei de alimentare integrate; finanțare.

128

Sub - măsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de  Micro-întreprinderi și întreprinderile mici activități neagricole în zonele rurale. din spațiul rural, care își propun activități non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - până la data aplicării sprijinului; măsuri este sprijinirea facilitării diversificării prin  Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și înființate în anul depunerii Cererii de întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele Finanțare sau cu o vechime de maximum 3 rurale, în vederea unei dezvoltări economice ani fiscali, care nu au desfășurat activități durabile, creării de locuri de muncă și reducerii până în momentul depunerii proiectului sărăciei în spațiul rural. (start-ups).

Obiectivele sub - măsurii 6.2: Sprijinul nerambursabil va fi acordat sub formă de  Crearea de noi activități non-agricole, în primă în două tranșe astfel: special, pentru fermierii de mici dimensiuni - 70.0% din cuantumul sprijinului la primirea sau membrii familiilor lor și în general, deciziei de finanțare; pentru micii întreprinzători din mediul - 30.0% din cuantumul sprijinului se va acorda cu rural; condiția implementării corecte a Planului de Afaceri  Diversificarea economiei rurale prin fără a depăși 5 ani de la data semnării Deciziei de creșterea numărului de microîntreprinderi și Finanțare și va fi în valoare de: întreprinderi mici în sectorul non-agricol,  70 000 euro/proiect în cazul activităților de dezvoltarea serviciilor și crearea de locuri productie, servicii medicale, sanitar- de muncă în spațiul rural; veterinare și de agroturism;  Încurajarea menținerii și dezvoltării  50 000 euro/proiect în cazul altor activități. activităților tradiționale. Sub - măsura 6.3 - Sprijin pentru dezvoltarea Beneficiari: fermelor mici  Fermierii sau membrii unei gospodării agricole din spațiul rural, care își diversifică Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - activitatea prin înființarea unei activități măsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea non-agricole pentru prima dată; competitivității exploatațiilor agricole prin dotarea  Persoanele fizice neautorizate nu sunt cu utilaje și echipamente performante în raport cu eligibile; structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermei (în special cele de

129

dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - și îmbunătățirea calității activelor fixe. măsuri este de sprijin pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici din mediul rural, care își creează Obiectivele sub - măsurii 6.3: sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale.  Îmbunătățirea managementului Obiectivele sub - măsurii 6.4: exploatației agricole;  Stimularea mediului de afaceri din rural,  Orientarea spre piață a exploatațiilor contribuind la creșterea numărului de agricole de mici dimensiuni. activități non-agricole desfășurate în zonele rurale; Beneficiari:  Dezvoltarea activităților non-agricole  Fermierii, care dețin în proprietate sau existente, crearea de locuri de muncă, folosință o exploatație agricolă încadrată în creșterea veniturilor populației rurale și categoria de fermă mică* pentru o perioadă diminuarea disparităților dintre rural și de minimum 10 ani: urban.

*Dimensiunea unei ferme mici este cuprinsă între Beneficiari: 8.000 - 11.999 SO (valoarea producției standard).  Micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente, din spațiul rural; Sprijinul nerambursabil este de maximum 15 000  Micro-întreprinderile și întreprinderile mici euro pentru o exploatație agricolă și se acordă în nou înființate, din spațiul rural, care fac două tranșe astfel: dovada cofinanțării;  75.0% din cuantumul sprijinului la primirea  Fermierii sau membrii unor gospodării deciziei de finanțare; agricole care își diversifică activitatea de  25.0% din cuantumul sprijinului în maximum bază agricolă prin dezvoltarea unei 3 ani de la primirea deciziei de finanțare. activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente încadrabile în Sprijinul se va acorda pe o perioadă de 3/5* ani microîntreprinderi și întreprinderi mici. (*perioada de 5 ani se aplică doar pentru sectorul pomicol). Valoarea sprijinului nerambursabil va fi de 90.0% din costul total al proiectului și: Sub - măsura 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea  de activități neagricole nu va depăși 200 000 euro/beneficiar pe 3 ani fiscali;

130

 va respecta prevederile Regulamentului depopulare din mediul rural prin reducerea 1407/2013 cu privire la sprijinul de decalajelor rural-urban. minimis. Beneficiari:

 Comunele și asociațiile acestora conform Măsura 7. Servicii de bază şi reînnoirea legislației naționale în vigoare; satelor în zonele rurale  ONG-uri pentru investiții în infrastructura educațională (grădinițe) și socială Sub - măsura 7.2 - Investiții în crearea și (infrastructură de tip after-school). modernizarea infrastructurii de bază la scară mică Valoarea sprijinului nerambursabil acordat este de:

- 100.0% din totalul cheltuielilor eligibile pentru Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub- proiectele aplicate de autoritățile publice locale și măsuri este de: ONG-uri care sunt negeneratoare de profit și nu va  creare și modernizare a infrastructurii depăși: rutiere locale și a sistemelor de alimentare  1 000 000 euro/comună, pentru investiții cu apă/apă uzată, constituind elemente de care vizează un singur tip de sprijin bază pentru comunitatea rurală; (infrastructura de drumuri, apă sau apă  creare și modernizare a infrastructurii uzată); educaționale ante și preșcolară și a  2 500 000 euro/comună, pentru investiții infrastructurii de învățământ secundar, care vizează înființarea infrastructurii de superior, cu profil resurse naturale și apă și apă uzată și 1 500 000 euro pentru protecția mediului, dar și a școlilor extinderea acestei infrastructuri; profesionale în domeniul agricol.  500 000 euro, pentru proiectele de

infrastructură educațională/socială; Obiectivele sub - măsurii 7.2:  4 000 000 euro, pentru proiectele colective  Crearea infrastructurii rutiere de interes (ADI din care fac parte comune, proiecte local și o infrastructură de apă/apă uzată care vizează mai multe comune) fără a îmbunătățite, care vor contribui la depăși valoarea maximă/comună/tip de diminuarea tendințelor de declin social și sprijin. economic și la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale; - 80.0% din totalul cheltuielilor eligibile pentru  Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru proiectele generatoare de profit aplicate de ONG-uri populația rurală și stoparea fenomenului de care vizează infrastructura educațională (grădinițe)

131

și socială (infrastructură de tip after-school) și nu va obiective de patrimoniu cultural de utilitate depăși 100 000 euro. publică, de clasă B.

Sprijinul nerambursabil va fi de: Sub - măsura 7.6 - Investiții asociate cu protejarea  100.0% din totalul cheltuielilor eligibile patrimoniului cultural pentru proiectele de utilitate publică, Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - negeneratoare de profit, dar nu va depăși măsuri este de protejare a patrimoniului cultural 500 000 euro; sau/și realizare a investițiilor pentru conservarea  85.0% din totalul cheltuielilor eligibile moștenirii de interes local, a așezămintelor pentru proiectele de utilitate publică, monahale inclusiv a modernizării așezămintelor generatoare de profit, dar nu va depăși 200 culturale. 000 euro.

Obiectivele sub - măsurii 7.6:  Susținerea investițiilor de restaurare, Măsura 8. - Investiții în dezvoltarea zonelor conservare și accesibilizare a patrimoniului forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor cultural - imobil de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a Sub - măsura 8.1 - Împădurirea și crearea de așezămintelor culturale; suprafețe împădurite  Punerea în valoare a moștenirii culturale locale, la promovarea turismului rural, Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - conducând astfel la creșterea nivelului de măsuri este: trai în zonele rurale;  de creştere a suprafeţei ocupate de păduri  Dezvoltare locală sustenabilă. la nivel național;  de acoperire a costurilor lucrărilor de Beneficiari: înființare a plantației, a celor de întreținere  Fermierii, cu excepția persoanelor fizice a plantațiilor pe o perioadă de maximum 6 neautorizate; ani până la închiderea stării de masiv;  ONG-uri definite conform legislației în  de acoperire a costurilor determinate de vigoare; efectuarea a două lucrări de îngrijire a  Unități de cult conform legislației în arboretelor după închiderea stării de masiv; vigoare;  de acoperire a pierderilor de venit agricol  Persoane fizice autorizate/societăți pentru o perioadă de 12 ani pentru comerciale care dețin în administrare suprafața împădurită.

132

Obiectivele sub - măsurii 8.1: administrative a grupurilor de producători,  Promovarea sechestrării carbonului; recunoscute în conformitate cu prevederile  Adaptarea la efectele schimbărilor legislației naționale. climatice;  Reducerea eroziunii solului; Obiectivele sub - măsurii 9:  Îmbunătățirea capacității de retenție a apei;  Adaptarea producției și a produselor  Refacerea și conservarea biodiversității producătorilor care sunt membri ai acestor locale. grupuri la cerințele pieței;  Introducerea în comun a produselor pe Beneficiari: piață, inclusiv pregătirea pentru vânzare,  Deținătorii publici de teren agricol și centralizarea vânzărilor și aprovizionarea neagricol; cumpărătorilor en - gros;  Deținătorii privați de teren agricol și  Stabilirea unor norme comune privind neagricol; informarea asupra producției, acordând o  Forme asociative ce dețin teren agricol și atenție deosebită recoltării și neagricol. disponibilității;  Realizarea unor activități care pot fi Sprijinul nerambursabil se va acorda sub formă de desfășurate de către grupurile de prime astfel: producători, cum ar fi dezvoltarea  Prima de înființare a plantațiilor forestiere, competențelor în materie de exploatare și care acoperă și costurile de realizare a de comercializare, precum și organizarea și proiectului tehnic de împădurire; facilitarea proceselor de inovare și pentru  Prima anuală acordată pe unitatea de protejarea mediului. suprafaţă pentru o perioadă de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreținere Beneficiari: și îngrijire a plantaţiei forestiere și pentru - Grupurile de producători care se încadrează în compensarea pierderilor de venit agricol ca definiția IMM-urilor și care sunt recunoscute urmare a împăduririi. conform legislației naționale în vigoare, pentru următoarele sectoare:  culturi de câmp; Măsura 9. Înființarea grupurilor de  horticultură (exceptând grupurile sprijinite producători în sectorul agricol prin subprogramul pomicol); Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub -  creșterea animalelor și păsărilor, mixte. măsuri este încurajarea înființării și funcționării 133

Sprijinul nerambursabil va fi de 100.0%, dar nu va  Crearea și promovarea lanțurilor scurte; depăși:  Respectarea standardelor comunitare de  anual 10.0% din valoarea producției mediu si climă, siguranță alimentară etc. comercializate în primii 5 ani;  100 000 euro/an. Beneficiari:

Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din Grupurile de producători din sectorul pomicol care producția comercializată prin intermediul grupului se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost astfel: recunoscute oficial de către autoritatea competentă  Anul I - 10.0%; după 1 ianuarie 2014 și înainte de solicitarea  Anul II - 8.0%; sprijinului.  Anul III - 6.0%;  Anul IV - 5.0%; Valoarea sprijinului nerambursabil acordat este de  Anul V - 4.0%. 100.0% public și nu poate să depășească anual 10.0% din valoarea producției comercializate în Sprijinul nerambursabil se va plăti sub forma unui primii 5 ani și 100 000 Euro/an. Sprijinul ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o nerambursabil se plătește sub forma unui ajutor perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care grupul de producători a fost recunoscut. care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut. Sprijinul Sub - măsura 9a - Înființarea grupurilor de nerambursabil se calculează pe baza producției producători în sectorul pomicol comercializate anual prin intermediul grupului. În

primul an, se poate plăti grupului de producători un Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub - sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a măsuri este de înființare a grupurilor de producători producției comercializate de membrii acestuia, în în sectorul pomicol. ultimii trei ani înainte de aderarea la grup.

Obiectivele sub - măsurii 9a:  Îmbunătățirea performanțelor generale ale Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din exploatațiilor pomicole; producția comercializată prin intermediul grupului  O mai bună integrare pe piață a astfel: producătorilor primari;  Creșterea veniturilor producătorilor prin  Anul I - 10.0%; comercializarea în comun a producției;  Anul II - 8.0%; 134

 Anul III - 6.0%; trebui să îndeplinească o serie de cerințe privind  Anul IV - 5.0%; componența, teritoriul acoperit și care vor  Anul V - 4.0%. implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului. Partenerii economici privați, precum și Măsura 19. Dezvoltarea locală a LEADER alți reprezentanți ai societății civile vor reprezenta cel puțin 51.0% atât la nivelul parteneriatului, cât și LEADER este un instrument important pentru la nivel decizional.

România în reducerea dezechilibrelor economice și Populația din mediul urban va avea o pondere de sociale și a disparităților dintre urban-rural. maximum 25.0% din totalul populației teritoriului.

Entitățile provenite din mediul urban vor reprezenta Experiența actuală reflectă o capacitate de maximum 25.0% la nivel decizional (organisme de dezvoltare la nivel local ce nu răspunde în totalitate conducere ale GAL-ului și comitet de selecție). nevoilor locale, în special în ceea ce privește colaborarea între partenerii publici și privați, iar Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea abordarea strategică trebuie încurajată și dezvoltată comunității reprezintă o modalitate de acțiune ce prin plasarea acesteia sub responsabilitatea permite partenerilor locali să identifice un set comunității. coerent de operațiuni adaptate priorităților specifice teritoriului și să le transpună în strategii de În România, implementarea abordării LEADER și a dezvoltare rurală, pentru a valorifica potențialul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) a început în local, autentic al ariei teritoriale. perioada 2007 - 2013 prin intermediul PNDR. LEADER va contribui la dezvoltarea zonelor rurale și În perioada 2011 - 2012, teritoriul a fost acoperit de a orașelor mici, cu o populație de maximum 20 000 163 de GAL-uri, pe o suprafață de cca. 142 000 km², locuitori, îndreptându-se în mod specific către reprezentând aproximativ 63.0% din teritoriul nevoile de dezvoltare locală în domeniul eligibil și cca. 58.0% din populația eligibilă educațional, al mediului de afaceri, agriculturii, LEADER. sănătății, serviciilor sociale, infrastructurii, culturii și mediului, facilitând implementarea proiectelor cu o Grupurile de Acțiune Locală sunt parteneriate abordare inovativă multisectorială și transversală, public-private active, constituite din reprezentanți ai pentru a sprijini nevoile populației din teritoriul sectorului public, sectorului privat și societății civile, eligibil LEADER și a îndeplini obiectivele Strategiei desemnați dintr-un teritoriu rural omogen, care vor Europa 2020.

135

În conformitate cu prevederile Acordului de Comune ale UE și ale PNDR, presupune dezvoltarea Parteneriat, ca parte a mecanismului de coordonare comunităților locale într-o manieră specifică, pentru AP se va stabili un grup interministerial care adaptată nevoilor și priorităților acestora. va analiza posibilele suprapuneri, sinergii sau Valoarea adăugată a abordării LEADER derivă din complementarități între Investițiile Teritorial acele inițiative locale care combină soluții ce Integrate Delta Dunării și alte strategii teritoriale de răspund problematicii existente la nivelul tip CLLD, inclusiv LEADER. comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi. Ca un criteriu general de demarcație, FEDR, prin instrumentul de finanțare CLLD-POR, va sprijini Abordarea LEADER este susținută prin Prioritatea de acțiunile de dezvoltare locală plasate sub dezvoltare rurală 6B “Încurajarea dezvoltării locale responsabilitatea comunității în mediul urban în zonele rurale”, care răspunde următoarelor nevoi pentru localități cu peste 20.000 locuitori, în timp ce identificate prin analiza SWOT: FEADR va sprijini GAL-uri în zonele rurale și în orașele cu mai puțin de 20.000 locuitori.  Reducerea gradului de sărăcie și a riscului de excluziune socială; Pentru a asigura complementaritatea și coordonarea  Dezvoltarea infrastructurii de bază şi a intervențiilor finanțate din LEADER și a celor serviciilor în zonele LEADER; finanțate din axa prioritară 5 a POCU în cadrul CLLD  Crearea de locuri de muncă în zonele pentru zona rurală și cea urbană cu o populație sub LEADER; 20 000 locuitori, va fi stabilit un mecanism de  Conservarea moștenirii rurale şi a tradiţiilor punere în aplicare ce va presupune într-o primă locale; etapă prioritizarea în selecție a strategiilor de  Stimularea și consolidarea dezvoltării dezvoltare locală (SDL) care conțin măsuri destinate locale; sprijinirii serviciilor sociale (infrastructură).  Acces la rețele TIC.

Finanțarea acțiunilor de valorificare a resurselor Cele mai semnificative provocări pentru LEADER se locale și de promovare a specificității locale este regăsesc în următoarele domenii de acțiune: relevantă pentru a menține caracterul inovator al  Contribuția la diversificarea activităţilor abordării LEADER, având în vedere experiența din economice non-agricole și încurajarea perioada de implementare a PNDR 2007 - 2013. micilor întreprinzători din spaţiul LEADER; Totodată, programul LEADER, urmărind aceleași  Crearea, îmbunătăţirea și diversificarea obiective generale și specifice ale Politicii Agricole facilităţilor de dezvoltare economică, 136

infrastructura fizică locală la scară mică și a  Dezvoltarea resurselor umane și utilizarea serviciilor de bază; de know-how;  Creșterea atractivităţii zonelor LEADER și  Identificarea unor soluții locale creative diminuarea migraţiei populaţiei, în special a pentru problemele existente la nivel local; tinerilor;  Dezvoltarea proiectelor de utilitate publică  Îmbunătăţirea condiţiilor sociale, și/sau cu impact economic, social, cultural economice și de mediu; și natural;  Protejarea și conservarea patrimoniului  Dezvoltarea identității locale; natural și cultural rural;  Schimburi de experiență și bune practici  Diversificarea ofertei turistice, încurajarea inter-teritoriale și trans-naționale. iniţiativelor de dezvoltare locală cu un grad ridicat de integrare economică și socială Acțiunile care vor fi întreprinse în cadrul Măsurii 19 teritorială. - Dezvoltarea locală a LEADER sunt sintetizate în cadrul a 4 Sub - măsuri, respectiv: LEADER, ca abordare inovatoare, bazată pe cooperare și implementată într-o anumită regiune,  Sub - măsura 19.1 - Sprijin pregătitor generează valoare adăugată în respectiva regiune în pentru elaborarea Strategiilor de special datorită implicării de jos în sus a populației Dezvoltare Locală (SDL); și a participării integrate a reprezentanților sectoarelor economice.  Sub - măsura 19.2 - Sprijin pentru Valoarea adaugată a SDL poate fi generată atât de implementarea acțiunilor în cadrul caracterul inovator al intervenției prin LEADER, cât Strategiei de Dezvoltare Locală; și de impactul generat de aceasta la nivelul respectivului teritoriu. Cuantificarea valorii adăugate  Sub - măsura 19.3 - Pregătirea și se va realiza cu ajutorul indicatorilor specifici implementarea activităților de cooperare propuși în fiecare SDL. ale Grupurilor de Acțiune Locală (GAL);

LEADER generează valoare adăugată în teritoriu  Sub - măsura 19.4 - Sprijin pentru cheltuieli prin: de funcționare și animare.

 Capacitatea instituțională creată și consolidată prin parteneriate; Sub - măsura 19.1 - Sprijin pregătitor

137

Scopul investițiilor, în cadrul acestei sub - măsuri și/sau parteneri care nu au mai fost membri este de a sprijini parteneriatele privat-publice locale în GAL-uri; pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală.  Partenerii economici privați, precum și alți Obiectivele sub - măsurii 19.1: reprezentanți ai societății civile vor reprezenta cel puțin 51.0% la nivel  Creșterea capacității de colaborare, decizional. Reprezentanții orașelor vor necesară pentru elaborarea unor strategii reprezenta maximum 25.0% la nivel integrate, ceea ce va oferi actorilor locali și decizional (organisme de conducere ale reprezentanților din diferite domenii de GAL-ului și comitet de selecție) și raportat activitate posibilitatea de a lucra împreună la populația acoperită într-un teritoriu GAL. și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile LEADER; Sprijinul nerambursabil va fi de 100.0%. Se va oferi  Întocmirea Strategiei de Dezvoltare Locală sprijin de asistență tehnică în conformitate cu reprezintă o oportunitate ideală pentru GAL prevederile Regulamentului nr.1303/2013, până la de a implica, în mod activ, actori locali și suma maximă de 20 000 euro pentru SDL (Strategie organizații noi. În acest fel, GAL-ul poate de Dezvoltare Locală) depusă de parteneriat, astfel:  analiza nu numai nevoile și oportunitățile cheltuielile pentru animare vor fi de de dezvoltare, ci și mecanismul de maximum 10 000 euro, acordate implicare activă a populației; proporțional cu numărul de locuitori  Acțiuni de construcție instituțională și de acoperit de Strategia de Dezvoltare Locală creare de rețele, cu scopul de a pregăti și (maximum 100 000 locuitori). Prin urmare, implementa o strategie integrată de alocarea financiară va fi 0.1 euro/locuitor;  dezvoltare locală pentru o anumită zonă. cheltuielile legate de elaborarea strategiei se vor încadra în suma maximă de 10 000

de euro, indiferent de mărimea teritoriului Beneficiari: și populația acoperită de SDL.  Parteneriate privat-publice constituite în

baza unui Acord de Parteneriat, indiferent Sub - măsura 19.2 - Sprijin pentru implementarea dacă reprezintă teritorii care sunt acoperite acțiunilor în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală de GAL-uri ce au fost selectate în cadrul PNDR 2007-2013, sau parteneriate Obiectivele sub - măsurii 19.2: potențiale/existente formate din parteneri  Stimularea inovării; care au fost membri în GAL-uri autorizate  Consolidarea identității locale și a profilului local; 138

 Îmbunătățirea calității vieții și a - Pentru operațiunile specifice FEADR, GAL va stabili atractivității zonei locale; intensitatea sprijinului în limita maximă prevăzută  Soluționarea problemelor demografice; în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;  Crearea și păstrarea locurilor de muncă în - Intensitatea sprijinului pentru operațiunile care ies zonele LEADER; din sfera Regulamentului va fi stabilită de GAL-uri  Îmbunătățirea egalității de șanse pentru astfel: tineri, femei, persoane în vârstă, persoane  pentru operațiunile generatoare de venit: cu dizabilități și membrii minorităților; maximum 90.0%;  Creșterea competitivității la nivel local;  pentru operațiunile negeneratoare de venit:  Conservarea resurselor și protecția mediului maximum 100.0%. natural;  Aplicarea unei abordări integrate și Parteneriatele public-private multisectoriale. Parteneriatul public-privat este o modalitate de Beneficiari: introducere a managementului privat în serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe  Entități juridice private/publice, stabilite termen lung între un operator şi o autoritate prin fișa măsurii din Strategia de Dezvoltare publică. Locală, cu respectarea prevederilor din Regulamentul Uniunii Europene Parteneriatul public-privat asigură serviciul public în 1305/2013; mod parţial sau în totalitate, pe baza fondurilor private atrase şi făcând apel la know-how-ul  În cazul în care în Strategia de Dezvoltare sectorului privat. Locală s-a identificat oportunitatea dezvoltării unor operațiuni de interes public Printre avantajele cooperării dintre sectorul public şi pentru comunitate și teritoriul respectiv, privat amintim: accelerarea realizării obiectivelor şi pentru care niciun alt solicitant nu-și proiectelor de infrastructură; conjugarea preluării manifestă interesul, GAL-ul poate fi responsabilităţilor şi riscurilor sectorului privat cu beneficiar cu condiția aplicării măsurilor de disponibilizarea serviciilor sectorului public şi evitare a conflictului de interese. efectuarea promptă a plăţilor; reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor; stimularea Sprijinul nerambursabil va fi de până la 100.0%, dar îndeplinirii obligaţiilor contractuale asumate; nu mai mult de 200 000 euro/proiect: îmbunătăţirea calităţii serviciilor de utilitate publică;

139

crearea unor venituri adiţionale, de interes pentru  Stimulării întreprinzătorilor tineri; sectorul privat şi îmbunătăţirea managementului  Susținerii meșteșugarilor. sectorului public prin expunerea serviciilor la rigorile şi exigenţele concurenţei. Creditele

În plan naţional, administraţia publică locală din România resimte nevoia găsirii unor soluţii de Creditele, deși sunt ușor de obținut pentru a finanța finanţare. România a aderat la Uniunea Europeană anumite proiecte de investiții, prezintă un mare asumându-şi respectarea unor standarde pentru dezavantaj, și anume plata dobânzilor. Rambursarea serviciile şi lucrările publice pe care nivelul de creditelor interne se asigură de la bugetul local sau dezvoltare locală şi resursele locale nu le pot încă bugetul de stat, după caz, incluzând şi costurile susţine singure. acestor sume: dobânzi şi comisioane, și tocmai din aceste motive nu se recomandă contractarea Administraţia publică locală este chemată să creditelor pentru dezvoltarea locală. identifice şi să utilizeze, în cadrul legal existent, resursele pe care le are şi pe cele pe care le poate Bugetul Local atrage, fără a mai aştepta o soluţie a problemelor venită de la Guvern. Aceasta implică iniţiativă în Resursele financiare ale bugetelor locale se formează valorificarea resurselor existente pe plan local şi în din sume şi cote defalcate din impozitul pe venit şi atragerea investitorilor privaţi, dar şi TVA, impozite locale (impozit pe clădiri, terenuri, responsabilitate în gestionarea resurselor şi mijloace de transport), taxe (în special pentru promovarea interesului public. De aceea, autorizaţii) şi alte vărsăminte. Utilizarea fondurilor parteneriatele public-private sunt promovate și publice locale se face de către singurul ordonator recomandate a fi utilizate în scopul dezvoltării principal al fiecărui buget local şi de ordonatorii de locale. credite din subordine. În pofida progreselor care s-au făcut în ultimii ani, în România, încă nu se poate vorbi Fondurile Guvernamentale de o autonomie locală reală. Bugetele locale depind foarte mult de resursele pe care le primesc de la nivel Fondurile guvernamentale sunt ajutoare de minimis, central, proporţia acestora din urmă depăşind 50.0% în alocate de la Guvern prin intermediul Ministerelor cele mai multe cazuri și tocmai din aceste motive nu se Finanțelor Publice, pentru stimularea unor anumite pot implementa proiecte de investiții utilizând bugetul categorii de întreprinderi. Accesarea acestora se local, opțiunile cele mai recomandate fiind accesarea realizează prin intermediul programelor sectoriale și de fonduri europene nerambursabile și încheierea de sunt destinate în special: parteneriate public-private. 140

16. IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE

Strategiile de Dezvoltare Locală urmăresc 1. Principiul descentralizării procesului de luare a integrarea pe orizontală a planificării dezvoltării deciziei, prin trecerea de la nivel economice, sociale și spațiale la nivel zonal, județean, central/guvernamental la cel regional și local; regional, național și european, dar și integrarea pe 2. Principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate. de parteneriate între toți actorii implicați; 3. Principiul planificării, în vederea atingerii Politica de dezvoltare are la bază un ansamblu de obiectivelor stabilite; măsuri guvernamentale ce au drept scop sprijinirea 4. Principiul co-finanțării, adică obligativitatea creșterii economice și îmbunătățirea condițiilor de contribuției financiare a diverșilor actori implicați în viață, prin valorificarea eficientă a potențialului realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare. regional și local, având ca obiective principale: Documentele de programare ale politicii naționale în 1. Diminuarea dezechilibrelor existente, cu accent pe perspectiva aderării României la UE au ca document stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea principal Planul Național de Dezvoltare, ce conține zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată) și prioritățile strategice de dezvoltare, regionale și prevenirea creării de noi dezechilibre; sectoriale, pentru o perioadă dată. 2. Pregătirea cadrului instituțional pentru a răspunde criteriilor de integrare a României în Uniunea Planurile Naționale de Dezvoltare sunt elaborate pe Europeană și de acces la fondurile europene; baza Planurilor Regionale de Dezvoltare și reflectă 3. Integrarea politicilor sectoriale la nivel regional și Strategia Națională de Dezvoltare și Programele local, precum și stimularea cooperării interne și Operaționale Regionale și Sectoriale. internaționale în vederea dezvoltării economice și sociale durabile. Planurile Regionale de Dezvoltare integrează la rândul lor planurile cu caracter strategic, elaborate atât la Obiectivele sunt realizate în practică la nivel european nivel de regiune pe domenii specifice, dar și la nivel prin adoptarea de măsuri și strategii, finanțarea de județean și local. proiecte și prin diverse programe, toate acestea însă Planurile strategice sunt documente elaborate pe fiind dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la termen lung, care se revizuiesc periodic și care pun în baza elaborării și aplicării lor, după cum urmează: relație eforturile de planificare a acțiunilor. Principalele

141

caracteristici ale unei planificări strategice de (investiții, fonduri europene, alte fonduri) pentru a dezvolatare locală sunt: implementa proiectele investiționale planificate.

- Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practici Obiectivul strategiei este de a oferi Consiliului existente, cât și pe introducerea de noi oportunități Local şi Primăriei comunei Dumbrăveni un instrument pentru acțiune; metodologic şi legal, pe baza căruia acesta să poată - Operează într-un teritoriu bine definit spațial și structura şi planifica implementarea pachetului de administrativ; politici, programe şi proiecte pe termen mediu. - Abordează problemele la nivel macro și nu se Statutul României de Stat Membru al Uniunii Europene concentrează pe problemele izolate; determină coordonarea politicilor naționale cu cele - Sprijinul politic este o componentă esențială; europene, fapt care exercită un impact asupra - Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și resurselor şi condițiilor din țara noastră, până la nivel financiar, adaptând experiențe care local. Sub influența acestui complex proces, s-au dovedit a fi de succes; administrația locală îşi reconsideră avantajele - Generează resurse, stabilind o legătură directă între competitive, cu scopul de a asigura o bună dezvoltare planificare și implementare. economică şi o calitate corespunzătoare a vieții în comunitate. Pentru aceasta, trebuie luate în Planificarea strategică este dedicată formulării considerare un set de principii şi câteva obiective viziunii, spre deosebire de eforturile și acțiunile specifice. dedicate rezolvării imediate a problemelor ce caracterizează planificarea de acțiune. Principii

Principiile care vor fundamenta procesul de planificare 1. Durabilitate - condiții mai bune de trai pentru strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea, populația săracă precum şi un minimum de condiții răspunderea și transparența, toate fiind componente necesare pentru un trai decent şi pentru sănătatea şi ale încrederii civice. bunăstarea tuturor; 2. Competitivitate - permite dezvoltarea economiei Scopul strategiei de dezvoltare este de a determina proprii în context regional, național şi chiar direcțiile de dezvoltare, ritmul şi scara acestei internațional, promovarea unui sector privat productiv dezvoltări, de a eficientiza activitatea autorităților şi competitiv; publice locale în gestionarea problemelor existente la 3. Sprijin financiar - putere financiară care să faciliteze nivel local, în utilizarea resurselor financiare, de a accesul la o varietate de surse financiare pentru a promova localitatea, de a atrage fonduri externe satisface nevoile de investiții şi dezvoltare; 142

4. O bună administrare - reacția eficientă şi efectivă 1. Existenţa Strategiei de Dezvoltare Locală asumată la problemele comunității prin responsabilizarea de către toţi actorii locali; autorităților locale şi parteneriatul cu societatea civilă. 2. Existenţa capacităţii operaţionale și financiare de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală; Obiective 3. Existenţa spaţiului temporal optim de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală. 1. Să direcționeze comunitatea spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de Alături de cele trei pre-condiţii sine qua non, mai există muncă; trei pre-condiţii de tip orizontal: 2. Să dezvolte un proces comun de organizare pentru a 1. Comunicarea demersurilor de întreprins în stabili prioritățile comunității, strategia şi acțiunile implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală; sale; 2. Transparenţa în deciziile coroborate care constituie chiar actul de implementare a Strategiei de Dezvoltare 3. Să sprijine autoritățile publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiții; Locală; 4. Să determine eficientizarea managementului. 3. Susţinerea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală de către toate mediile beneficiare.

Pre-condiţii de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală Monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Locală

Pentru implementarea cu succes a Strategiei de O Strategie de Dezvoltare Locală plasată sub Dezvoltare Locală din comuna Dumbrăveni, responsabilitatea comunității conține cel puțin trebuie îndeplinite o serie de pre-condiţii care următoarele elemente: împreună să conveargă către același cadru optim a) definirea zonei și a populației care fac obiectul de materializare a viziunii de dezvoltare locală. Pe strategiei; baza expertizei acumulate în ultima perioadă de b) analiza necesităților de dezvoltare și a potențialului programare de către toţi actorii implicaţi zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, a punctelor (comunitatea, mediul de afaceri și administraţia slabe, a oportunităților și a amenințărilor; publică locală, consultanţii, mediul politic la toate c) o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o nivelurile, inclusiv cel care generează descriere a caracterului integrat și inovator al strategiei repercusiuni asupra politicilor publice la nivel și o ierarhizare a obiectivelor, incluzând ținte macro) se poate concluziona că există trei pre- măsurabile pentru realizări și rezultate. În ceea ce condiţii sine qua non de creare a cadrului general privește rezultatele, țintele pot fi exprimate în termeni al implementării strategiei de dezvoltare: cantitativi sau calitativi; 143

d) o descriere a procesului de implicare a comunității în permite analiza impactului politicilor adoptate și elaborarea strategiei; redefinirea priorităților, în funcție de realitățile și e) un plan de acțiune care să demonstreze modul în evoluția nevoilor sociale. care obiectivele sunt transpuse în acțiuni; f) o descriere a procedurilor de gestionare și Monitorizarea se realizează pe trei niveluri, și monitorizare a strategiei, prin care se demonstrează anume: capacitatea de implementare a strategiei, însoțită de o  Monitorizarea generală - este realizată de către descriere a procedurilor specifice de evaluare; instituția care generează procesul de planificare g) planul financiar al strategiei, inclusiv alocarea (de obicei Consiliul Local); planificată din fiecare fond ESI în cauză.  Monitorizarea sectorială - este realizată de către persoanele desemnate ca lideri de grup tematic IRD (Integrated Rural Development) Duhallow a sau un serviciu specializat (cu competențe în elaborat un sistem interesant pentru îmbunătățirea respectivul domeniu) din cadrul primăriei; legăturilor dintre obiectivele generale ale propriei  Monitorizarea la nivel de proiecte de dezvoltare strategii de dezvoltare locală și proiectele efective - este realizată de către coordonatorii echipelor puse în aplicare, într-un mod care asigură controlul de implementare a proiectelor desemnați la comunității și îmbunătățirea stabilirii obiectivelor și a nivelul comunității. monitorizării. În principiu, obiectivele generale ale Monitorizarea unei strategii are caracter periodic și strategiei sunt dezvoltate după un proces lung de obligatoriu și presupune întocmirea de rapoarte consultări cu comunitatea asupra celor patru domenii periodice privind gradul de îndeplinire al obiectivelor principale: îmbunătățirea calității vieții, încurajarea generale și specifice. creativității, creșterea economică și mediul de viață. Monitorizarea procesului de planificare Este efectuată o evaluare a necesităților regiunii legate strategică poate fi făcută în perioada de de resursele sociale, economice și de mediu, utilizând implementare a strategiei de dezvoltare (monitorizare abordarea privind dezvoltarea comunității bazată pe imediată), la sfârșitul acesteia (monitorizare finală) sau atuuri, care se concentrează pe atuurile zonei și pe după perioada propusă pentru implementarea planului atuurile potențiale (mai degrabă decât pe slăbiciuni și de acțiuni (monitorizare ex-post), cu scopul de a ajuta lacune). Programele și măsurile concrete ce se înscriu la o mai bună direcționare a implementării strategiei în cadrul larg al strategiei vizează elaborarea de de dezvoltare. Rezultatele monitorizării se aduc la planuri de acțiune, care pot fi revizuite anual. În aceste cunoștință inițiatorului procesului de planificare, în condiții, monitorizarea și evaluarea măsurilor asumate vederea definirii altor direcții de acțiune, măsuri sau reprezintă o activitate de maximă importanță care acțiuni ce vor face obiectul unei noi strategii. 144

Acțiuni de întreprins pe termen scurt (2015 - 2016) ACȚIUNI RESPONSABILI Numirea unei comisii de monitorizare şi actualizare de către Primarul comunei Dumbrăveni Primarul comunei Dumbrăveni Sortarea proiectelor de către comisie şi stabilirea responsabilităţilor fiecărei direcţii din cadrul Primăriei Comisia de monitorizare şi actualizare comunei Dumbrăveni Compartimentele de specialitate ale Finalizarea proiectelor aflate în implementare în actuala Primăriei comunei Dumbrăveni numite prin perioadă de programare Dispoziţie a primarului Consultanţi externi Pregătirea documentaţiilor necesare pentru a aduce proiectele din lista de proiecte prioritare a comunei în Comisia de monitorizare şi actualizare stadiul de maturitate pentru a putea fi depuse pentru Consultanţi externi finanţare (Pre-SF, SF, PT, plan de afaceri, cerere de finanţare etc.) Identificarea partenerilor publici şi privaţi pentru Comisia de monitorizare şi actualizare dezvoltarea şi implementarea proiectelor prioritare Realizarea de acorduri de parteneriat între Consiliul Local şi Comisia de monitorizare şi actualizare parteneri din învăţământ şi mediul de afaceri pentru Mediul de afaceri realizarea proiectelor din portofoliul de proiecte prioritare Instituţii de învăţământ şi/sau de cercetare Planificarea multianuală a bugetului având în vedere resursele necesare pentru implementarea proiectelor Consiliul Local al comunei Dumbrăveni prioritare şi stabilirea graficului de derulare/implementare a Comisia de monitorizare şi actualizare strategiei (includerea în bugetul multianual a investiţiilor propuse ca fiind prioritare în vederea pregătirii lor) Pregătirea cadrului instituţional şi a resurselor umane Comisia de monitorizare şi actualizare pentru implementarea cu succes a proiectelor prioritare Consultanţi externi Elaborarea de strategii sectoriale de dezvoltare şi alte studii Comisia de monitorizare şi actualizare de planificare strategică Consultanţi externi Comisia de monitorizare şi actualizare Evaluarea intermediară a strategiei Evaluator independent

145

Acțiuni de întreprins pe termen mediu (pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare în concordanță cu Strategia 2020) ACȚIUNI RESPONSABILI Continuarea activităţilor pe termen scurt care nu au fost Aceiaşi responsabili ca şi pe termen scurt finalizate (acţiunile noi şi diferite faţă de cele anterioare) Realizarea de parteneriate public-private pentru dezvoltarea Comisia de monitorizare şi actualizare proiectelor mari de infrastructură de la nivelul comunei Facilitarea implementării proiectelor prioritare (concesionare terenuri, facilitare construcţii, facilităţi pentru capacităţi de Comisia de monitorizare şi actualizare producţie, reducerea/înlăturarea barierelor administrative Promovarea şi sprijinirea iniţiativelor private în domeniile Comisia de monitorizare şi actualizare prioritare şi complementare proiectelor prioritare Comisia de monitorizare şi actualizare Implementarea proiectelor prioritare Consultanţi externi Promovarea rezultatelor proiectelor la nivel judeţean, Comisia de monitorizare şi actualizare regional, naţional şi transfrontalier Comisia de monitorizare şi actualizare Monitorizarea stadiului implementării proiectelor din Structurile parteneriale formate la nivelul portofoliul de proiecte prioritare şi realizarea unor rapoarte comunei pentru planificare strategică de progres (Grupuri de Lucru Sectoriale) Consultanţi externi Evaluarea intermediară periodică a strategiilor de dezvoltare Comisia de monitorizare şi actualizare sectoriale şi a altor studii de planificare strategică (la maxim Evaluator independent 4 ani) Revizuirea strategiilor de dezvoltare şi ale altor studii de planificare strategică pe baza evaluării, luarea de măsuri Comisia de monitorizare şi actualizare corective, dacă este cazul şi actualizarea periodică a acestora Consultanţi externi (la maxim 4 ani) Comisia de monitorizare şi actualizare Evaluarea intermediară periodică a strategiei (la maxim 4 ani) Evaluator independent Revizuirea strategiei pe baza evaluării, luarea de măsuri Comisia de monitorizare şi actualizare corective, dacă e cazul şi actualizarea periodică a strategiei Consultanţi externi (la maxim 4 ani)

146

17. INDICATORI DE EVALUARE A IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

Agricultură

 Suprafaţa fondului funciar;  Suprafaţa de teren agricol deţinută de populaţia comunei;  Suprafaţa de teren agricol cultivată de populaţia comunei;  Principalele culturi agricole de pe raza Mişcarea naturală a populaţiei comunei;

 Asociaţii Agricole pe raza comunei;  Evoluţia sporului natural;  Apartenenţa locuitorilor la una dintre  Numărul născuţilor vii în funcţie de Asociaţiile Agricole de pe teritoriul reşedinţă; comunei;  Numărul persoanelor decedate în funcţie de  Importanţa sectorului agricol pentru reşedinţă; populaţia comunei.  Evoluția nupțialității și divorțialității;

 Distribuţia populaţiei în funcţie de starea Analiza cadrului demografic civilă;

 Analiza indicatorilor socio-demografici.  Evoluţia populaţiei din comună;

 Distribuția populației din comuna Mişcarea migratorie a populaţiei Dumbrăveni pe sate;

 Distribuția populației de sexe  Evoluţia plecărilor şi stabilirilor cu  Densitatea populaţiei; domiciliul (inclusiv migraţia externă) din  Structura populaţiei după etnie; comună;  Structura populaţiei după religie.  Evoluţia plecărilor şi stabilirilor cu

reşedinţa.

147

Forţă de muncă  Forma de organizare juridică a agenților economici;  Numărul mediu de salariaţi;  Domeniile de activitate ale agenților  Numărul de şomeri. economici;  Cifra de afaceri a agenților economici; Educaţie şi învăţământ  Procentul alocat investițiilor din profitul anual;  Populaţia şcolară;  Gradul de mulțumire al agenților economici  Infrastructura de învăţământ; cu privire la implicarea Primăriei în  Unități școlare; dezvoltarea mediului de afaceri;  Săli de clasă și cabinete școlare;  Implicarea Primarului în rezolvarea  Laboratoare școlare; problemelor zilnice a agenților economici;  Terenuri de sport;  Probleme întâmpinate în derularea  Numărul calculatoarelor; activității zilnice a agenților economici;  Personalul didactic pe niveluri de educaţie.  Gradul de colaborare dintre agenții economici și Instituțiile Publice (Primăria, Cultură Consiliul Județean, Prefectura, DSVSA și DADR);  Patrimoniul cultural al comunei;  Posibilitatea realizării unui parteneriat  Infrastructura culturii; public-privat între agenții economici și  Numărul bibliotecilor; Primărie;  Numărul volumelor din biblioteci;  Gradul de colaborare dintre agenții  Numărul cititorilor activi; economici și Consiliul Județean Suceava;  Personal angajat în biblioteci.  Gradul de colaborare dintre agenții economici și Prefectura Județului Suceava; Economie  Gradul de colaborare dintre agenții economici și Direcția Sanitar Veterinară  Numărul de angajați ai agenților economici; (DSV);  Intenția agenților economici de a angaja  Gradul de colaborare dintre agenții personal; economici și Agenția de Plăți și Intervenție  Intenția agenților economici de a concedia pentru Agricultură (APIA); personal;  Piața de desfacere a produselor și/sau a serviciilor agenților economici;

148

 Sursa de proveniență a materiilor prime ale  Gradul de informare al agenților economici agenților economici; cu privire la proiectele pe care le realizează  Probleme întâmpinate în dezvoltarea Primăria. afacerii și gradul de influență al acestora;  Lipsa spațiilor de depozitare; Sistemul de sănătate şi asistenţă socială  Accesul la diferite surse de finanțare;  Nivelul de pregătire al forței de muncă;  Infrastructura sanitară;  Infrastructura de transport;  Medici de familie;  Fiscalitatea existentă la nivel local;  Personal sanitar mediu;  Birocrația existentă la nivel local;  Sprijinul acordat de primărie şi autorităţile  Lipsa spațiilor pentru creșterea animalelor; publice locale grupurilor defavorizate din  Tipuri de servicii necesare în dezvoltarea comună; activității;  Grupuri defavorizate care ar trebui sprijinite  Modalități de promovare a produselor mai mult în viitor. și/sau a serviciilor agenților economici;  Principalele surse de finanțare ale agenților Urbanism economici;  Fonduri proprii;  Gospodărirea apelor şi canalizare;  Fonduri europene;  Alimentarea cu apă în locuință;  Credite bancare;  Instalație de canalizare în locuință;  Accesul agenților economici la serviciile de  Suprafaţa locuibilă existentă (proprietate consultanță în vederea obținerii surselor de privată și publică); finanțare;  Locuinţe existente (proprietate privată și  Gradul de cunoaștere al agenților publică); economici privind fondurile externe  Locuinţe terminate din fondurile populației; nerambursabile accesate prin intermediul  Autorizaţii de construire; GAL;  Dotarea locuinţelor;  Stadiul de pregătire, accesare și  Bucătărie în locuință; implementare al proiectelor de finanțare;  Baie în locuință;  Suma alocată din fonduri proprii pentru  Instalație electrică în locuință; dezvoltarea afacerii;  Termoficare și centrală termică proprie.

149

18. SURSE DE INFORMAŢII ÎN REALIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI DUMBRĂVENI 2015 - 2020

Site-uri:  Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) Orizonturi 2014-Conceptul http://www.fonduri-ue.ro/ Strategic de Dezvoltare Teritorială a http://www.mae.ro României 2020 (CSDTR 2020); http://www.fedr.ro/  Cadrul Naţional Strategic de Referinţă http://www.fonduri-structurale.ro/ 2007-2013; http://www.infocercetare.ro/ro/  Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană http://www.brat.ro/ ale Polilor de Creştere şi Dezvoltare din http://www.apdrp.ro/ România;  Planurile de acţiune regionale ale regiunilor Bibilografie: de dezvoltare din România;  Institutul Național de Statistică al  Planul de Amenajare a Teritoriului României; Regional;  Primăria comunei Dumbrăveni;  Council Decision of 6 October 2006 on  Lista Firmelor din România; Community Strategic Guidelines on  Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Cohesion, OJ L 291/11 of 21.10.2006; (PNDR);  Council Regulation (EC) No 1083/2006 of  Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013; 11 July 2006 - general provisions on the  Documentul de Politică Industrială a European Regional Development Fund; României pentru perioada 2005-2008;  Regulation (EC) No. 1080/2006 of the  Strategia Naţională în domeniul Cercetării- European Parliament and of the Council of Dezvoltării-Inovării pentru perioada 2007- 5 July 2006, OJ L 210/1 of 31.07.2006; 2013;  „Fostering the urban dimension: analysis of  Strategia Naţională de Gestiune a Siturilor the operational programmes co-financed by Contaminate; the European Regional Development Fund  Strategia Naţională de Management a (2007-2013). Working document of the riscului la inundaţii; Directorate General for Regional Policy,  Documentele Cadru de Implementare ale Brussels, 25.11.2008. Programelor Operaţionale 2007-2013;

150

Anexe

151

152

153

154

155

156

157

158

Anderssen Consulting Group Iași, Str. Eternitate, Nr. 76, Clădirea Axa Business Center, Et. 2 Tel/Fax: 0232 242979 E-mail: [email protected]

website: www.anderssen.ro

159