Mateiu Caragiale, Corespondenţa La Subjectivité Dans La Nouvelle Identité De La Science Économique Européenne Ecaterina

4 366 / 201 8()

ISSN 1220 -6350 ISSN 1220 -6350

9 771220 635006

Mateiu Caragiale, Corespondenţa de Eugen Simion

La subjectivité dans la nouvelle identité de la science économique européenne de Jaime Gil Aluja Ecaterina Andronescu: „Cultura şi învăţământul, sub lupă“ Fănuş Neagu, scriitor baroc de Aluniţa Cofan

Faţa umană a civilizaţiilor de Caius Traian Dragomir Nr. 4 ( 366 ) / 201 8

Mihaela BURUGĂ secretariat de re d acţie CUPRINS

4/2018

FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Mateiu Caragiale. Corespondenţa Mateiu Caragiale. Correspondence ...... 3

A GÂNDI EUROPA Jaime Gil ALUJA: Subiectivitatea în noua identitate a ştiinţei economice europene La subjectivité dans la nouvelle identité de la science économique européenne . . . . . 10

INTERVIU Ecaterina ANDRONESCU: Cultura şi învăţământul sub lupă, interviu de Florian Saiu Culture and Education under the magnifying glass, Florian Saiu in dialogue with Ecaterina Andronescu ...... 17

SCRISOARE DE LA KÖLN Nicolae CORBEANU: Cine mai votează? Adolescenţii germani şi alegerile Who is voting? German Teens and Elections ...... 32

COMENTARII Aluniţa COFAN: Fănuş Neagu, scriitor baroc Fănuş Neagu, baroque writer ...... 35 Mădălina PETREA: Perspectiva realismului mitologic din Îngerul a strigat de Fănuş Neagu The Perspective of Mythological Realism in Îngerul a strigat by Fănuş Neagu...... 41 Caius Traian DRAGOMIR: Faţa umană a civilizaţiilor The Human Face of Civilization ...... 49 1 Lucian CHIŞU, Viorica Ana CHIȘU: Comunicarea online în instituţii de învăţământ superior româneşti şi europene (II) Online communication in institutions of Romanian and European higher education (II) ...... 53

EMINESCU Valentin COȘEREANU: Cronologie Eminescu (V) Chronology of Eminescu (V) ...... 65

Ilustrăm acest număr cu lucrări ale artistului plastic Ștefan Popescu (1872-1948)

2 Fragmente critice Eugen SIMION Mateiu Caragiale. Corespondenţa* Abstract Articolul se referă la corespondenţa lui Mateiu Caragiale cu cu N.A. Boicescu, remarcabilă prin pitorescul ei, ca şi prin „personajul” pe care îl profilează, direct sau indirect, Mathieu Jean Caragiale Comte de Karabey. S-au păstrat 28 de scrisori, trimise amicului său, la Paris, din diverse locaţii şi diferiţi ani, scrise într-o limbă împestriţată la tot pasul cu franţuzisme, dar şi cu termeni luaţi din limbajul colorat al străzii bucureştene. Subiectul principal al acestor epistole (primele datând de la vârsta de 16 ani) îl reprezintă strategiile foarte tânărului Mateiu de a face cuceriri de profit în rândul doamnelor şi domnişoarelor urbei bucureştene, cu scopul explicit de a trăi ca un dandy. Pentru Ratignac-ul valah, „pont” este termenul magic, având potenţialul răsfrânt asupra partidelor de toate vârstele şi formele estetice , de la cele „frumoase ca statuile de ceară”, până la cele „care mai de care mai strâmbe şi pocite”, ori „urâte ca o focă”. Corespondenţa poate fi considerată o mică operă literară originală scrisă în stilul naraţiunilor lui Williers de L’Isle-Adam, de către un tânăr dandy bucureş- tean, cu vanităţi nobiliare, dar lipsit de mijloace materiale şi tocmai de aceea ambiţios şi fantast, dor- nic să acceadă cât mai curând la „filon”, adică la banii mulţi care pot compensa, eventual, absenţa altor calităţi. Cuvinte-cheie: Mateiu Caragiale, istorie literară, corespondenţă, literatură subiectivă, biografie, pitoresc, gen.

The article refers to Mateiu Caragiale’s correspondence with N.A. Boicescu, remarkable by its picturesque nature, as well as by the “character” it profiles, directly or indirectly, Mathieu Jean Caragiale Comte de Karabey. Twenty-eight letters were preserved, sent to his friend in Paris from various locations and years, written in a language full of French words everywhere, but also of terms taken from the coloured language of the Bucharest street. The main topic of these epistles (the first ones dating from the age of 16) is represented by the strategies of the very young Mateiu to conquer profit among the ladies and young ladies of Bucharest, with the explicit purpose to live like a dandy. For the Wallachian Rastignac, “tip” is the magic word, having the potential reflected on the matches of all ages and aesthetic shapes, from the ones “as beautiful as waxen statues” to the ones “as crooked and ugly as possible”, or “as ugly as a seal”. The correspondence of Mateiu Caragiale can be consi- dered a small original literary work written in the style of Villiers de L Isle-Adam’s narrations, by a young Bucharest dandy, with ambitions of nobility, but lacking in material means and just for this reason ambitious and fantasy-minded, eager to acceed as fast as possible to the “gold vein”, that is to much money that can possible compensate the lack of other qualities. Keywords: Mateiu Caragiale, literary history, correspondence, subjective literature, biography, picturesque, genre.

Eugen SIMION, Academia Română, preşedintele Secției de Filologie şi Literatură, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”; Romanian Academy, President of the Philology and Literature Section, Director of The „G. Călinescu” Institute for Literary History and Theory, e-mail: [email protected]. * Lucrare realizată în cadrul Proiectului Prezervarea și valorificarea patrimoniului literar românesc folosind soluții digitale inteligente pentru extragerea și sistematizarea de cunoștințe (INTELLIT), PN- III-P1-1.2-PCCDI-2017-0821/ Nr 54PCCDI/ 2018. 3 Eugen Simion

Corespondenţa (aceea cu N.A. Boicescu) este, în sine, o operă remarcabilă prin pitorescul şi personajul pe care îl profilează, direct sau indirect. S-au păstrat 27 de scrisori, din perioada 1901-1908, şi încă una (31 august), strict comunicativă, fără implicaţii subiective. La 11 iulie 1901, când Mathieu- Jean Caragiale, Comte de Karabey, transmite amicului Boicescu, aflat la Paris, veşti din viaţa mondenă a Bucureştilor, el abia împli- nise 16 ani şi este deja în căutarea unei „par- tide”. A descoperit, deocamdată, o sârboai- că – M-lle Constantinescu – cu părul blond şi ochii albaştri, frumoasă „ca o statuie de ceară”, lentă în mişcări, cu un râs splendid. Dar, după cât se pare, sârboaica nu-i „un pont” favorabil (termen ce revine în discursul epistolar al acestui mic Rastignac valah), aşa că el nu insistă. Dă amicului, cu o filosofie de existenţă asemănătoare, alte puncte de reper. D-ra Lahovary – „urâtă ca o focă” – este, totuşi, graţioasă şi „joueuse”, un oarecare Philidis este înconjurat de 12 dom- nişoare „care de care mai strâmbe şi mai pocite”. Costa Balş comandă 25 de prăjituri şi sârboaica înghite, lacomă, câte una apoi, o afacere galantă şi vrea să grille-eze o deodată... O M-me Robescu, persoană cocotă blondă – foy de prince: „e fină ca arhi- „funebră” se întâlneşte mereu cu două fete ducesă şi simplă ca o liană”. Îi trimite o etc. Spune ceva şi despre el (şi ceea ce spune jerbă de roze printr-un „bugomil” (alt ter- se potriveşte cu ceea ce ştim despre el din men din jargonul matein). Cum n-are bani, alte surse): „eu dezvolt o mare morgă acasă, contele Mathieu limitează ambiţiile lui ero- beau cafea în vieux Saxe cu o linguriţă auri- tice la acest gest de curtoazie. Se plictiseşte, tă”. de regulă, este trist („vegetez oribil”) şi h Scrisorile sunt redactate într-o limbă caută parale. Apare noaptea, la 11 , la împestriţată la tot pasul cu franţuzisme, dar Capşa, poartă un monoclu sclipitor şi toisea- şi cu termeni luaţi din limbajul colorat al ză cu belferii. Solicită cărţi poştale porcoase străzii bucureştene. La 4 dec. 1904, Mateiu (dar numai în plic). Vede, într-o zi pe este la Berlin şi este încântat de semnele de Hortense P., „o tipesă arhifină” cu o toaletă nobleţe ale oraşului, mai puţin de „babalâcii princiară şi cu o pălărie cu 24 de pene albe, borţoşi”, călări pe cai splendizi, care fac dar îi este teamă s-o abordeze („substanţa figuri de manej în Tiergarten. Remarcă pe o necesară vieţii ei cocodettă nu e măduva mea Prisca, sora Contesei Larich, frumoasă şi arzătoare”). Se resemnează cu ideea că nemăritată. Nu are acces însă la ea, aşa că „viaţa e scurtă şi o viaţă fără plăceri e o nu poate imagina niciun pont. Schimbă, în lungă şi tristă preparare pentru examenul consecinţă, vorba. Berlinul nu-i, în genere, suprem al morţii”. „Filonul, filonul unde e!” un subiect bogat de bârfă. Bucureştiul este o – lansează el, disperat, strigătul de luptă sursă mai sigură. În iulie 1906 este în con- către prietenul Boicescu care, aflat în oraşul flict mare cu tatăl său („conduita ignobilă a lumină, are aventuri cosmopolite. Rămas tatei [...] m-a eceurat atât de mult”), ceea ce aici, nobil exilat în patria capsomanilor nu-l împiedică să facă o serie de chefuri Mathieu-Jean „penseur subtil et romancier monstru cu un amic, Costakel Stoika. Are, distingue” – cum îşi zice – dă asaltul asupra 4 Mateiu Caragiale. Corespondenţa

Zinguţei, „bizantină subtilă”, căsătorită cu unui tânăr dandy bucureştean, cu vanităţi un administrator francez. Duce bătălia din senioriale şi fără mijloace materiale) cu fan- primăvară se pare fără succes din moment tasmele şi ambiţiile sale, dintre care cea mai ce în ianuarie 1907, când relatează cazul, mare şi mai urgentă este de a accede la „un asaltul continuă. Are, în dezolările sale, idei filon” bogat. „Filonul” (pontul) înseamnă, suverane („de instalaţie şi de proceduri”) şi s-a văzut, o damă fină (tânără sau bătrână) dă amicului, pontagiu ca şi el, ceva însă mai cu bani mulţi. Destinatarul epistolelor lui norocos, îndemnuri de măreţie şi curaj voie- Mathieu-Jean Caragiale, pontagiu bucureş- vodal: „Luptă ca un adevărat Basaraba”. Şi tean, este, în această savuroasă proză de cum amicul în chestiune a ajuns la Ajaccio, moravuri tinereşti, amicul Boişteanu, stu- îl avertizează: „Corsicanele sunt perfide ca dent la Paris, pontagiu, după câte înţele- unda”. gem, şi el, dar în alt mediu. Mateiu pare a Mateiu se dă mare, cum se zice în limba- avea iniţiativa în această acţiune şi dă jul acestor tineri boemi nord-dunăreni, se mereu soluţii tactice şi sfaturi. Filosoficeşte, consideră printre ultimii boieri şi principi Mateiu este un sceptic („ce timpuri!, ce tim- orientali („numai noi am rămas 1 şi 1, cel puri!”), activ însă, nu se simte bine în lumea mai pur sânge bizantino-slavo-latino-scit”), bucureşteană, acuză singurătăţi profunde şi este lenevos, doarme mult şi, din când în dezolări iremediabile, dar nu renunţă când (26 ianuarie 1907), scrie câte o pagină niciun moment la gândul lui de „a pelota la un roman (este vorba, desigur, de Craii de [...] une donairière bine coaptă”. O „gonzes- Curtea veche). „Am o credinţă oarbă într-un se fină”, evident cu resurse bogate. Nu prea succes” – zice el. Cum ştie franţuzeşte, cal- reuşeşte, pare a fi un păgubos de carieră, un chează – amuzându-se – cuvintele într-o închipuit obstinat, convins că banul reglea- românească umoristică de cabinet (efaruche- ză viaţa modernă. Ceea ce nu este deloc ero- ze, encrapulezi, nu sunt greu de evinçat, să nat. Numai că în această filosofie de existen- enculezi tot Parisul etc.). În ţară au izbucnit ţă, Mateiu amestecă şi orgoliile lui de cuce- răscoalele ţărăneşti. Matheiu-Jean Caragiale, ritor. Visează echipaje somptuoase, blănuri Comte de Karabey, nu pare a fi emoţionat ca de milord, inele scumpe, butoni de mexican tatăl său, autorul unui eseu patetic despre sau brazilian şi, peste toate, „o ecurie lumea ţărănească. „E ceva fin”, scrie fiul chiar”. „Nu sunt atâţia care operează aşa şi despre ţăranii care, sub comanda unui popă fac din viaţă un vis voluptos?”, întreabă el lipovean ar fi devastat un orăşel şi au bătut pe amicul Boişteanu care, se pare, dă semne pe soldaţi. Gândul lui este tot la dame fine de lenevie şi lasă să treacă pe lângă el gon- săltate pe genunchi şi la ponturi grase. Şi-a zessele fine. Aşa că recomandă amicului descoperit o calitate nouă („amant de delăsător pragmatismul, supunerea la spiri- coeur”) şi caută să-i dea un sens pragmatic. tul timpului, iar spiritul timpului spune că Prin ea, să ajungă la filon. Orice semn este o banul decide totul. „Adevărata filosofie e speranţă. O damă fină îl lorguează într-un asta: banul; eu cred că n-ai uitat cele ce am restaurant şi, agăţând-o, îi ţine discursul vorbit de atâtea ori, că idealul e să fii bogat, obişnuit: este un personaj discret şi valoros, bogăţia e fiica norocului şi norocul ajută pe un tânăr diletant, disponibil sentimental. cei întreprinzători”. Face socoteli, în contul Amicul parizian are o legătură mai statorni- amicului în dilemă, ceva mai precise: cât că (D-ra de Viliers) şi Mateiu îl consiliază, în poate primi acasă, dacă i-ar ajunge sau nu continuare, în termeni ce nu se pot reprodu- suma, în fine socotelile arată că mizeria nu ce. Vrea ca amicul să triumfe şi să sperie cu poate fi înfrântă cu aceste resurse. Mai tre- bărbăţia lui Parisul: „Fii forte amice...”. buie ceva. Apare acum lista cu echipaje, blă- Corespondenţa (ce poate fi considerată, nuri, giuvaericale... citată mai înainte. repet, o mică operă literară originală) conti- Mateiu are fantezie bogată şi fantezia nuă în acest stil (stilul livresc programatic este ultima care, în cazul lui, moare. dezmăţat, crud – în sensul naraţiunilor lui Deocamdată nu dă însă semne de agonie. Williers de L’Isle-Adam – stilul prefăcut al Mirajul „filonului somptuos” continuă, 5 Eugen Simion

odată cu cronica vieţii mondene bucureşte- sigur. M-a revăzut la „Enescu”, unde mânca ne: Jeanne Vacaresco a reîntinerit, merge pe într-un colţ cu tipul ei, un bogumil, dar nu jos „cu nasul sus”, Cécile Pignatelli merge şi mai mi-a plăcut, e prea, prea grue”, dar ea pe jos, pe o stradă misterioasă, Sandu după cât se vede din relatările ulterioare Vlădoianu a fost bătut de Şerbănică în fine, nici acest sistem nu merge, aşa că prinţul „la petite princesse Morussi” divorţează de oriental, se gândeşte să facă un petit mariaj pomanagiul Duca... Ponturile nu se ivesc în cu „une mignonne petite demoiselle”, care această lume care petrece şi în care „vechiul are, se înţelege, o mică dotă. Se priveşte în boier şi principe oriental” nu este acceptat şi oglindă şi este mulţumit de ce vede: „cel atunci Mateiu nu poate să nu aibă un puter- dintâi şi cel mai mândru senior”. Promite nic sentiment de frustrare şi de revoltă. să-şi schimbe toaleta („complet violet, ghe- Frustrarea şi revolta îi stimulează simţurile tre cu capace”) pentru a trece drept un tânăr şi sporesc voinţa de acaparare: „Eu mă dilettante. În aşteptarea tinerei mignonne cu arunc la pontul meu ca un animal flămând, dotă cunoaşte pe M-lle Fernande de Bondey oricât de mare ar fi câştigul nu m-ar speria, din familia conţilor Taillepied de Bondy din oricât de mic nu m-ar dezgusta, oricât de Berry şi se naşte o pasiune fulgerătoare. mare ar fi decepţia, chiar să fiu froissé nu m-ar Când lângă o posibilă dotă se află şi titluri deturna de la scop. Trebuie să baţi la uşă ca nobiliare atunci estetul pontagiu (aceasta să ţi se deschidă şi să nu te superi dacă se este formula personajului epistolar) intră în deschide mai târziu şi te face să aştepţi. Dar delir. Imaginaţia lui portretistică intră în când mă gândesc câţi tipi vili cer la majorat acţiune: „E aşa de frumoasă, de fină, cu o să fie puşi în posesia a 60-80-120.000 lei figură puerilă, cu nişte ochi catifelaţi, cu o venit, nişte greco-bulgari, levantini de gură mică şi cu dinţi albi, aşa de fraîche şi extracţie basă, oricum, eu, vechi boier şi de pufoasă ca o piersică pârguită [...] aş fi în principe oriental, nu mă pot opri să mă stare să mă sui cu ea de mână pe eşafod, revolt. Dar mă consol şi văzând cum alţii fără să clipesc din ochi”. trec pe lângă noroc şi nu-l bagă în seamă, Este limpede, cinicul Mateiu se îndrăgos- tipi naivi sau ignoranţi”. teşte de-a binelea şi, cum Fernande este Văzând că nu reuşeşte să prindă prada şi franceză, el imaginează antecedente regale, să ajungă la filon, schimbă într-un rând tac- eşafod, decapitări răsunătoare. Fernande se tica (sistemul, scrie el) de acroşare. Se misti- dovedeşte însă a fi săracă şi, ca să scape de fică, este impertinent, atacă dur: „Eu mi-am ea, Mateiu pune la cale o farsă cu o scrisoare schimbat sistemul: acum când văd o damă, ce ajunge sub ochii tatălui. Pontagiul nostru intru comme un boeuf furieux, fără nici un este nevoit să se reorienteze spre spaţiul pic de ruşine, mă obrăznicesc, mă umilesc, naţional şi dă peste o damă coaptă „à mint, cânt ca un adevărat napoletan, mai point”, care ar fi dispusă să protejeze un ales dacă am avut şi prevederea să iau un tânăr dilettante... Nu cunoaştem urmarea, Quiquina Dubonnet. Astfel, în ziua când dar din părerile epistolierului despre ţara mi-a acordat mica franţeză rendez-vous-ul, românească („unde totul este mizerabil, la 3 am abordat-o, la 4 am luat o ciocolată cu insuficient şi grotesc, unde damele sunt un Dubonnet, de la 4 la 6 am flirtat cu o inaccesibile, tipii imposibili”) deducem că pariziană (une vraie grue parisienne) în tânărul dilettante a ratat şi de data aceasta Cişmigiu, îmbrăcată ceva turbat. Eram eu lozul favorabil. Se răzbună, în alt mesaj, pe impertinent, excitat, rulam fraze fine, dar şi damele bucureştene. „Rasă imposibilă” – ea nu se lăsa s-o intimidez. Mi-a spus că am scrie el. Niciuna nu riscă pentru un amor un aplomb. Un vrai aplomb princier, i-am curat, mai spune, ca şi când lui Mateiu replicat eu şi m-am prezentat: prince (principele oriental, ultimul Basaraba etc.) Bassaraba-Apaffy. Eram îmbrăcat bine, numai la amor mistic îi stă gândul, numai mănuşi gris-clair, ghetele cu capace şi o cra- platonism erotic visează: „În Bucureşti e vată mauve, vieux-rose ca un lampion. Mi-a foarte greu de lucrat cu damele. Sunt dintr-o dat un rendez-vous, dar n-a venit; eram rasă imposibilă. N-au încredere, le e frică şi 6 Mateiu Caragiale. Corespondenţa

n-au tradiţie de galanterie. Cele mai multe întreabă dacă a venit pentru bani. Pontagiul nu sunt capabile să iubească numai pentru e derutat, totuşi nu dezertează. O va cultiva, amor, trebuie să aibă sau scop politic, sau în continuare, în vederea unui testament. mai ales un plan financiar. Pentru jouissance Are o iluminare şi o comunică amicului de nu riscă nici una, ca străinele, situaţia lor. la Paris: „pontul cu babele e ceva mai dificil Lică Filitti, ofiţerul, mi-a spus că de trei ani decât cu tinerele, sunt mult mai rutinate”. de când se zbate, nu poate face nimic, cu Este clar, Mateiu nu este în apele lui, insuc- toată uniforma şi dolmanul lui. S-a desperat cesul îl marchează, pentru moment cel de răceala lor. (Mi se pare că i-au tras chiu- puţin; este, cum mărturiseşte, „un bonhom- lul şi nu ştie că trebuie uneori să constrângi me foutu”. „Duc o viaţă obscură, dar mân- pe femeie, aproape cu violenţa, când vezi că dră” – punctează el. Orgoliul nu-l părăseşte se pierde în ezitări.)” nici în clipele de deznădejde. Orgoliul şi Idealul lui feminin este „dama cu rente” spiritul critic. Bucureştiul îi pare, în conti- dovadă că, în fragmentul citat mai înainte, îl nuare, un oraş imposibil („fug casele după deplânge pe Lică Filitti, ofiţerul, că este dus tine şi-ţi cad în cap”), un oraş locuit de de nas de femei şi, om de acţiune şi de suc- „bizantini” (un termen pe care îl întâlnim ces (vorba vine!), Mateiu propune violenţa des şi în publicistica lui Eminescu şi I.L. ca armă de convingere. Are de dat un exa- Caragiale), cu „bogumili”, bancheturi, mus- men (la drept), dar nu are stare, nu are tra- cali, gonzesse bătrâne şi reticente şi tineri gere de inimă, preocuparea lui esenţială pontagii, ca Mateiu – principe oriental –, este pentru M-me Melik („zâna mea”), care care vor să dea lovitura. Strigătul lor de nu stă tocmai rău cu finanţele. Amorezul luptă este: „icre moi, Pommery şi muscat”. nostru cercetează fişele şi este mulţumit de Semnele unei vieţi împlinite. În această ce află. Ochii i se scurg, între timp, după altă ecuaţie a bunăstării intră, desigur, şi femeia. damă, zărită pe stradă şi imaginaţia lui se Ea este ţinta acestei epopei juvenile în care aprinde („aşa de fin îmbrăcată, cu o etolă se întâlnesc închipuirile insolite ale vanităţii aşa artistic pusă pe umeri, şi o pălărie hor- cu cinismul desfrâului, nu putem ştii cât de reur, horreur [...] (ce perle negre fine, avea real şi cât de livresc. Căci aceasta este în urechi, ce tăietură la roche, mă cuprindea impresia pe care o lasă, la lectură, corespon- o melancolie imensă privind-o”), apoi, denţa de tinereţe a lui Mateiu Caragiale. Un observând-o mai bine, constată că dama realism crud şi un cinism cultivat, luat din fină, atât de fastuos împodobită, este fanată cărţile „decadenţilor”. Fiul lui I.L. Caragiale şi retrapată, dar vârsta canonică a femeilor imită, este limpede, pe dandy din romanul nu-l sperie şi nu-l dezgustă, dacă crepuscu- decadenţilor. Se construieşte, el însuşi, ca o lul se asociază cu banul. Să se remarce că copie balcanică a Ducelui Jean Des estetizantul Don Juan bucureştean este atras Esseintes, eroul din A rebours, de întâi de vestimentaţia fină şi strălucirea per- Huysmans, model al decadentismului şi lelor, după aceea apare imaginea ca atare a pesimismului estetic. Acesta se retrage din feminităţii. Sunt câteva calităţi ce se repetă, lumea modernă pentru a trăi într-o solitudi- când este vorba, în reveriile sale erotice: ne fastuoasă, înconjurat de obiecte artistice „ochii de fiară” ai Fernandei şi misterele de preţ, într-o lume a corespondenţelor bau- (nenumite) ale unei hanovriene la care nes- delairene. O lume a artificiilor în care se chea- tatornicul Mateiu încă visează. mă şi se întâlnesc, printr-o rafinată aranjare, Visele trec însă repede şi el atacă, acum, armonizare, sunetele, culorile, parfumurile. plutonul femeilor canonice din urbea lui. În Mateiu Caragiale nu atinge acest ideal, dar limbaj matein, asta înseamnă gonzessele cultivă acest model, adăugându-i plăcerea bătrâne, adică babele bogate. Descoperă una lui pentru ceea ce am putea numi estetica despre care află că este putred de bogată şi bucuriilor din zona viciilor joase, o estetică a o „submerjează sub un déluge de galante- desfrâului. ries fines”. Gonzessa însă, experimentată, Scârbit de lumea inestetică în care trăieş- rezistă, e rece, nu vibrează şi, la urmă, îl te, vrea, totuşi, s-o trăiască. Femeia bogată 7 Eugen Simion

este un mijloc. Dar despre femeie are păre- te iei după roşaţa care le acopere faţa când rea cea mai rea. Îşi avertizează prietenul le priveşti, poate să fie numai un efect al cir- parizian: „Mon cher, odată cu bătrânețile culaţiei sângelui, o constituţie particulară a vine şi înţelepciunea. Cu femeile trebuie să epidermei care să n-aibă nimic a face cu fii neîncrezător şi perfid, să nu te iei după onestitatea”, dar părerea proastă despre pretinse reguli medievale care n-au fost femei nu-l opreşte în visul lui de a afla un inventate decât de nişte dobitoci sub domi- filon. De aceea face în continuare fişe finan- naţia femeilor ca să prostească generaţiile ciare şi biografice şi, din loc în loc (şi aici viitoare. Numai chiuloul le impune respect, intervine partea literară a scriiturii epistola- m-am gândit şi eu. De aceea nu e bine să tră- re), compune portrete cu o mână de scriitor. ieşti în ideea existenţei femeilor pure. E Jeanne Ghermani nu este foarte bogată, dar posibil să existe, dar rar, şi câte din aceste merge, are suficientă avere pentru „cei din sfinte n-au pagini secrete în istoria vieţii lor. urmă seniori ce suntem”. Este castă, la Să nu te îneci nici în ochi albaştri, nici să nu Bucureşti, dar la Berlin trăieşte într-un cerc 8 Mateiu Caragiale. Corespondenţa

de lesbiene unde se cântă cântece porcoase. şi, fiind totdeauna în grup, ţi-o violează. Eu A fost cerută în căsătorie de un cavaler de le-am spus, după ce am intrat în vorbă cu ei, industrie, dar l-a refuzat aflând că este că nu sunt un tip prost şi că dacă mă aven- homosexual şi, în plus, este şi sadic. De turez noaptea cu o damă viu numai cu 2-3 unde ştie Mathieu-Jean Caragiale toate lei, însă cu un revolver cu care am şi ucis un aceste amănunte? Nu spune, dar, observăm, tip la Cernica (piroane) şi escortat de doi le cunoaşte sau le inventează. Recunoaşte amici muşchiuloşi. Atunci tipii mi-au spus într-un rând: „Am un tupeu de balamuc”. că sunt un om zdravăn şi că nu se pun cu Tupeul coboară uneori în pornografie. asemenea tipi, dar cer bacşiş numai ca să Nu gravă, nu curat pornografică, pentru că profite ceva. M-am amuzat văzând cum în frazele ce vor să unească direct fierbinţe- enfilează prin boschete lăptărese şi alte lile sexuale se simte dorinţa expresă de a femei din popor. Erau însă infecte.” provoca regulile morale, de a epata estetic, Credibile sau nu, reale sau, cum bănuim, de a fi, repet, crud şi pitoresc. În această inventate ca să facă impresie, notele acestea epică lăudăroasă, scrisă „à bottons rom- pline de cruzimi băieţeşti, pe alocuri de-a pus”, cu numeroase portrete reuşite de dreptul licenţioase, par rupte dintr-o nara- bizantini, bogumili şi dame fine, dăm peste ţiune cu istorii despre senzualitatea juveni- pagini dense, pregătite, avem impresia, lă, voit provocatoare. Mateiu Caragiale reu- pentru romanul de moravuri de care am şeşte în acest caz, mai mult, oricum, decât în vorbit înainte. Iată o mostră de notaţii sadi- loviturile „zestrale”. Ce-i curios este că în ce, cu o fantezie desfrânată şi colorată, în această colecţie de istorii crude şi dezmăţa- care Mateiu face cronologia vânătorilor sale te, naratorul (epistolierul) păstrează o atitu- erotice: „După ce gingaşa mea amică a ple- dine înaltă, seniorială – cum am observat de cat din Bucureşti, am rămas singur. Am mai multe ori până acum – voit arogantă şi făcut atunci cunoştinţa unui monstru de înfumurat estetizantă. „Nu mă amestec cu femeie, o fostă călugăriţă franceză expulza- vulgul”, clamează el, caută în toate împreju- tă de D. Combes şi care poartă numele de rările fineţea, damele trebuie să fie, mereu, Mariette Lamboley. Acum e profesoară. E fine şi să aibă capacitatea de „a ensorcela”. cea mai urâtă femeie care am văzut-o, dar Personajul care vrea să fie Mateiu Caragiale colosal de viţioasă. Am fost aşa de porc că în corespondenţa lui şi, după cât spun con- cinci minute după ce am abordat-o în întu- temporanii, şi în viaţa de toate zilele, are neric, i-am pus în mână priapul meu gata de comportamentul unui mandarin destrăbă- atac. Am făcut cu ea cele mai îngrozitoare lat, cu reverii livreşti, într-o lume bălţată. sadisme, am pus pe un tip să o enfileze în Este lumea lui Mitică văzută de fiul lui ruinele din Cişmegiu pe lună. În sfârşit tot I.L. Caragiale pe dedăsupt, din unghiul unui ce se poate imagina ca viţiu (din partea ei, estetism corupt, el însuşi, de imoralităţile eu nu m-am mânjit). Îmi făcea des feuilles cultivate ale dandysmului. Prin proza lui de rose dans le trou du c... Eu aveam însă un (inclusiv corespondenţa şi, în genere, litera- plan; ştiam că toate papinele acestea au un tura confesivă), balcanismul nostru literar fond de bani şi mă pregăteam de atac, cunoaşte faza estetică deplină. Am putea făcând sondaje fine ca amicul Caillaux. spune chiar faza estetică decadentă (în sens Tipesa însă e absolut săracă, a avut un mic franţuzesc), căci, e limpede, tânărul Mateiu pécule, dar i l-a dilapidat o rudă. Atunci am Caragiale, nerevelat încă scriitor, îi citeşte expediat-o fin. În septembrie am rămas sans acum pe „decadenţi” (citează într-un rând le sou, tata mi-a întrerupt renta, spunân- eroii lui Jean Lorrain) şi cultivă cu obstinaţie du-mi să mai aştept 15 zile (după ce aştepta- şi un nemăsurat orgoliu finele, voluptuoa- sem două luni). Atunci, pentru a mă distra, sele imoralităţi, în forme de multe ori cabo- am găsit ceva rar. La şosea operează o tineşti. Norocul lui este că, citindu-le, sim- bandă de satiri necunoscută de nimeni, ţim mereu proza juvenilă, postura, mistificaţia nişte tipi de galeră, foarte decişi şi primej- şi ne amuzăm de scornelile şi fumurile sale dioşi, dacă te prind cu o damă îţi fac şantaj aristocratice. 9 A gândi Europa Jaime Gil ALUJA La subjectivité dans la nouvelle identité de la science économique européenne Abstract Ruptura tehnologică accelerează ritmul vieţilor noastre. Ştiinţa nu mai poate fi ascunsă, nici uita- tă în această nouă lume, devreme ce totul, absolut totul, va rămâne prezent pe internet. În privinţa Uniunii Europene, se observă, din punct de vedere economic, o întoarcere la egoismul de altădată, sub noi forme, care vrea să se impună în numele unui anumit progres, dar de care, pe termen lung, nu va beneficia decât o minoritate. Trebuie să ne întrebăm dacă acest proces la nivel mondial, după prăbuşirea comunismului, nu contribuie la limitarea propriei noastre identităţi. Dorim naş- terea unei a doua Renaşteri în care identităţile marilor ansambluri de state şi naţiuni ne vor folosi la noua educaţie globalizată. Cuvinte-cheie: ruptura tehnologică, egoismul Uniunii Europene, beneficiile unei minorităţi, prăbuşirea comunismului, educaţie globalizată.

The technological breakthrough accelerates the rhythm of our lives. Science can no longer be hid- den or forgotten in this new world, since everything, absolutely everything, will remain on the Internet. Regarding the European Union, we observe, from a economically point of view, a return to the egoism of old times, in new forms, which wants to impose in the name of some progress, but which, in a long way, will be a benefit of a minority . We need to ask whether if this global process, after the collapse of communism, does not contribute to limiting our own identity. We want the birth of a second Renaissance in which the identities of the great assemblies of states and nations will be useful for us to a new globalized education. Keywords: technological breaktrough, Union European egoism, benefits of a minority, collapse of communism, globalized education.

L’avenir dans le domaine Nous habitons dans un monde de plus en plus homogène, mais parallèlement sou- de la Science Economique mis à de fortes tensions séparatrices. La La recherche scientifique se trouve, Science, née dans différents endroits de la comme jamais elle ne l’a été au long de l’his- planète, résonne, bien que ce soit „on line” toire, face à un panorama dans lequel la presque instantanément dans tous les coins rupture technologique accélère le rythme de du monde à la fois. Il semblerait que le nos vies, tout en découvrant des inconnues temps et l’espace se soient fondus en une qui remettent en question le concept du seule dimension, en un présent universel. temps et qui couvrent en même temps d’un Si nous enregistrons ces modestes paro- voile épais les espaces de l’avenir. les dans un de nos téléphones portables et

Jaime Gil ALUJA , academician, Doctor Honoris Causa, doctor în Științe Economice, Universitatea din Barcelona și profesor de finanțe și economie la aceeași universitate. 10 La nouvelle identité de la science économique européenne

que nous le „plaçons dans le réseau”, il sera Une des premières réflexions qui surgit disponible pour tous les humains sans res- face à ce futur incertain est de savoir si les pecter aucune frontière, pour l’éternité. La nouvelles recherches scientifiques sont Science ne peut plus être cachée, ni oubliée capables de fournir des connaissances suffi- dans ce nouveau monde puisque tout, abso- samment générales pour embrasser les iné- lument tout, restera présent dans internet. vitables individualités de chaque pays ou Dans ce monde où l’on pressent qu’il est groupe de pays, comme c’est le cas de imposible de revenir en arrière, le concept l’Union Européenne. d’irréversibilité, si souvent rejeté scientifi- Et, arrivés à ce point, il nous est possible quement1, prend maintenant à nos yeux un de présenter deux formes différentes d’or- sens de vérité. ganisation supra nationales. En effet, si les Mais, bien que ce futur monde ait été Etats Unis sont une nation aux multiples conçu de manière diffuse, certains aspects états, l’Union Européenne pourrait aussi semblent cependant émerger très claire- être un état aux multiples nations. Si cela ment: l’augmentation de l’information, pouvait être possible, l’activité scientifique, canalisée par les ordinateurs qui doublent dans l’espace de la science économique, leur vitesse tous les deux ans ; la loi du mar- aurait une dimension spécifique intéressan- ché unique, qui règle la planète entière, à la te, et, comme nous le souhaitons, harmoni- recherche du bénéfice; et l’exploitation pres- sée avec d’autres grands centres de recher- que suicide des ressources offertes par la che scientifique. Nature. D’autre part, les recherches économiques Ces effets, qui règlent nos vies, ont des actuelles ne peuvent „ oublier „ le marché et causes aussi vieilles que le monde, comme ce qu’il signifie, car il est omniprésent dans par exemple l’avarice, l’envie, l’inégalité, toutes les relations parmi les forces vivantes l’égoïsme individuel et social, mais aussi les de tous les centres internationaux de déci- nationalismes radicaux, qui ne sont rien sion. d’autre que le déplacement collectif d’un Le marché est une grande réalité univer- narcissisme individuel. selle, surtout depuis l’effondrement du Dans le domaine de L’Union comunisme. La généralisation et la profon- Européenne, on observe, du point de vue deur de ces relations ont été renforcées par économique un retour à l’égoïsme d’antan, la rapidité et l’augmentation de capacité des mais en quelque sorte sous de nouvelles for- moyens du traitement des informations qui mes, qui veut s’imposer au nom d’un cer- gèrent, avec une efficacité singulière, toutes tain progrès et qui, à long terme, ne bénéfi- les transactions. ciera qu’à des minorités. Il faudrait cependant se demander si ce La Science en général et la Science processus à niveau mondial, constitue un Economique en particulier n’est pas élément significatif supplémentaire à la étrangère à ces réalités .Elle est à la recher- perte d’identité des noyaux politiques, et che de nouveaux concepts, de nouvelles pour ce qui nous concerne, nous les europé- méthodes et de nouveaux algorithmes capa- ens, une limitation à notre propre identité. bles de formaliser, d’abord, pour traiter Dans ce processus de mondialisation, ensuite ces phénomènes complexes, de plus avec la réduction correspondante du niveau en plus immergés dans un contexte d’incer- identitaire européen, même si les barrières titude. des états disparaissent, un phénomène en

1 A l’occasion du décès de Michèle Besso, Albert Einstein écrit une lettre à la sœur et au fils de celui-ci les mots suivants: «Michèle est parti avant moi de ce monde étrange. Peu importe. Pour nous, les physi- ciens croyants, la distinction entre passé, présent et futur n’est qu’une mère illusion, aussi persistante soit-elle». Albert Einstein: Correspondencia con Michèle Besso (1903-1955), Ed. P. Speziali, 1979, Hermann, Paris, p. 455. 11 Jaime Gil Aluja

sens opposé apparaîtra ou s’intensifiera, qui opinions sont extra rapides et pratiquement consistera en un renforcement ou même en infinis. Sont-ils une pluie d’éléments qui un blindage des anciennes frontières endor- renforcent le sentiment identitaire de nos mies depuis très longtemps dans la pensée recherches économiques? Cette forte allu- des habitants de nos villages. vion de renseignements et « d’opinions » si Et c’est ainsi que surgissent ou ressurgis- souvent intéressés, a-t-elle pour but de sent des nationalismes, parfois extrêmes, délayer la création scientifique propre dans comme par exemple en Catalogne, en un tout, en la sépultant sous d’autres décou- Ecosse, en Belgique, en la Padania italienne, vertes d’autrui? en Corse française...; et sans oublier la Avant tout, nous voudrions exprimer ce recrudescence des vieilles rancunes entre que notre modeste expérience nous a confir- l’empire russe et les peuples limitrophes. mé, après tant d’années à la recherche de Arrivés à ce point, il serait intéressant de grandes solutions précises. L’identité des faire une halte pour étudier si les grandes peuples est un concept très important, c’est nations forcent ou favorisent la vidange des vrai, mais comme toutes les grandes idées, aspects identitaires des zones aux préten- il y a une grande partie d’ambigùité, de flou tions indépendantistes, comme par exemple et de complexité. la science, ou mieux encore, la culture dans L’illusion d’une réponse en blanc et noir son sens le plus large, pour éviter ainsi s’écrase contre l’idée de l’existence d’une toute tentative de créer une nouvelle souve- gamme infinie de gris. Et de la même raineté. manière qu’aucun tyran, aucune élite éco- D’où l’énorme intuition du Prof. Eugen nomique, ni aucun parti politique unique ne Simion et de Madame la Professeur Maya pourra jamais réduire la riche et infinie Simionescu pour avoir choisi ce thème pour variété de l’humanité à un tout uniforme, la quatorzième édition de „Penser l’Europe”. nous ne nous voyons pas non plus capables L’Europe a besoin d’une analyse profon- de donner une réponse précise à la question de dans ce sens. Même l’aspect des villages posée. Quelle que soit celle que nous choisi- qui change à une vitesse extrême nous rons hypothétiquement, elle aura une partie mène à réclamer urgemment des réflexions de vérité et aucune des autres que nous eus- sérieuses pour savoir ce que nous souhai- sions choisies aurait eu la vérité entière. tons, ce que nous avons, ce que nous atten- Nous souhaitons formuler une réponse dons, d’une part, et par ailleurs ce qui s’est graduelle, avec modestie, tolérance et res- passé, ce qui se passe et ce qui se passera à pect qui puisse contribuer, même de façon l’avenir, d’autre part. minime, à enrichir notre intelligence collective, pour retrouver notre niveau de vérité Le niveau d’identité européen au moyen de la parole. de l’activité scientifique Une réflexion qui puisse traduire en quelque sorte, la nuance de nos pensées Il n’est pas facile d’accéder à une tribune exprimée par des paroles, ne résultera peut- de grand parcours lorsque des connotations être pas inutile. En effet, si nous avons répé- politiques se mêlent dans un espace scienti- té et insisté sur la rapidité et la variabilité fique. Et il me semble que cet aspect du des faits et des idées, nous constatons aussi problème est le cas qui nous occupe ici. que ces processus de transformation sont Mais, nous, qui sommes des libre-penseurs, pour nous incommodes, car il semble que nous sommes disposés à exercer notre droit l’être humain aime s’installer dans la routi- d’expression, ici, devant un groupe réduit ne. Il semblerait que l’évolution nous ait fait d’intellectuels européens du plus haut génétiquement contraires aux changements. niveau culturel. Par un mystérieux hasard, peut-être, Pour commencer, nous nous posons une nous les êtres humains nous avons appris à première question de haut contenu: les nou- parler et avec les mots nous avons gagné la veaux moyens d’accès et de diffusion de nos bataille à l’évolution biologique normalisée 12 La nouvelle identité de la science économique européenne

et nous l’avons transformée en culturelle, en Si à l’existence d’une langue de commu- symbolique... en quelque sorte. nication commune on ajoute le fait que les Mais les mots échangés qui ont formé les contenus de ces communications arrivent à différentes langues, ont, au cours des nos cerveaux par les réseaux, on arrivera à siècles, acquis une identité telle qu’ils ont une situation telle que les humains finiront formé des ensembles disjoints, souvent con- par partager un seul réseau, comme s’il frontés entre eux, opérant parfois conjointe- s’agissait d’un seul cerveau avec une quan- ment à des tâches communes. tité presque infinie de noyaux. Il est vrai qu’il existe un niveau de certi- C’est alors que, face à une identité sou- tude en affirmant qu’une langue propre for- haitée, la science économique aura collaboré tifie l’identité, mais il faut aussi convenir à l’“émancipation” de l’Europe de son sup- qu’il est de plus en plus nécessaire, et sur- port géographique pour la transformer en tout depuis le point de vue économique, un ensemble de penseurs. Et si cela était d’adopter une langue de communication ainsi, nous nous trouverions face à une commune. Et indépendamment d’autres révolution humaine, économique et scienti- raisons, c’est pour cela que l’anglais s’est fique, sans précédent dans l’histoire de consolidé, dans le domaine des relations notre planète. économiques internationales, entre autres. Il est évident que nous sommes poussés 13 Jaime Gil Aluja vers un monde global. Mais dans cette glo- La Science Economique balité, on peut imaginer l’existence d’une Européenne face au binôme Europe avec sa singularité. Une Europe, qui, comme nous venons de le dire, ne serait raison-intuition plus un espace, mais une délégation d’hom- Face à ce monde nouveau, et redisons-le mes libres guidés par leur talent et le désir encore une fois, un monde changeant et de faire participer des fruits de leur travail à plein d’incertitudes, le guide de la raison tous leurs concitoyens. pour le comprendre et le traiter n’est plus Nous rêvons d’une Europe qui serait le suffisant, pour obtener les objectifs écono- berceau de la connaissance scientifique qui miques désirés. Il faut absolument incorpo- parcourerait les continents à la vitesse du rer la sensation subjective pour qu’ensem- son. Ce serait l’occasion pour que l’humani- ble, la raison et la sensation, l’objectivité et té avance avec une explosion vibrante de la subjectivité, ensemble et à l’unisson, pro- recherches; où que cela se passe, cela sera duisent un résultat avantageux en un nou- normalement suivi d’un progrès économi- veau corps scientifique capable de boule- que solide. verser la Connaissance. Et une fois encore, Dans ce sens, notre Europe ne manque l’Europe peut protagoniser une des grandes épopées scientifiques de l’Histoire. Il se pas d’expérience. Rappelons la Grèce classi- peut que plus d’une personne ébauchera un que, qui céda le pas à l’empire d’Alexandrie sourire en écoutant ou en lisant ce que nous puis au romain. Rappelons la Renaissance, allons exposer. qui fut le début du changement d’une socié- Nous croyons pouvoir justifier notre té fermée, pétrifiée, à la création des Etats position en exposant quelques réflexions européens. Rappelons l’Illustration, période exprimées en forme de questions : pendant laquelle les fruits de la graine de la – Pourquoi l’Europe ne peut-elle pas raison ont été la Révolution Industrielle et le revivre des moments d’expansion du Capitalisme Economique. progrès humain et économique?

14 La nouvelle identité de la science économique européenne

– Pourquoi ce progrès ne peut-il pas se dans les centres de qualité des Etats Unis. baser sur des découvertes européennes pro- D’une manière telle que l’on a fini par iden- pres? tifier le travail qui se fait de l’autre côté de – Pourquoi ces nouvelles voies de con- l’Atlantique comme une dimension de naissance (dans le cas qui nous occupe éco- l’identité américaine, en oubliant que la nomiques) ne peuvent-elles pas se consoli- majeure partie des scientifiques qui y tra- der sans l’imposition de nouveaux princi- vaillent arrivent des quatre coins du monde. pes et concrètement pourquoi pas par le Et on comprend alors parfaitement qu’on principe de simultanéité graduelle? se questionne sur la raison de cet exode vers Cette nouvelle voie de la science écono- ce pays en concret. Une partie de la réponse mique serait, alors, une vraie dimension de peut être que leurs laboratoires sont excel- l’identité européenne. lents, sans mépriser ceux que nous avons en Pour que cela puisse se faire, un grand Europe et qui n’ont rien à leur envier, mais effort serait nécessaire, dirigé à libérer la ils ont peut-être l’avantage de savoir trans- pensée routinière qui a guidé les travaux de former très rapidement et de transformer de recherche pendant des dizaines et des dizai- manière efficace les découvertes en entre- nes d’années, en ajoutant à la rationalité la prises innovatrices et rapidement celles-ci correspondante composante de subjectivité, en bénéfices très appétissants. Mais nous ne si présente dans le raisonnement économi- pouvons pas oublier leurs déficiences bien que. connues, qui sont leur manque de capacité Nous disposons déjà d’éléments théori- de distribuer cette richesse générée pour la ques et techniques capables de déterminer convertir en progrès égalitaire. et de développer des mécanismes mathé- Après les remarques que nous venons de matiques à des idées et des phénomènes faire, nous aimerions poser une question économiques, mais bien sûr toujours en dis- qui, j’en suis sûr, est dans la tête de tous tinguant clairement entre ce qui est „mesu- ceux qui écoutent ou lisent ces réflexions: rable” et ce qui est „estimable”. Les mathé- matiques de la certitude et du hasard font alors , que faut-il donc faire pour dévelop- des „mesures”, les mathématiques de l’in- per le progrès dont la base est la productivi- certain, avec leur contenu de subjectivité, té? A partir d’une perspective globale, cela font des „estimations » appelées souvent « est très simple: il faut persévérer dans les valuations ». recherches de base et les recherches appli- Nous pouvons compter, pour atteindre quées, pour que les centres d’excellence le but cherché, sur un allié très apprécié : européens donnent l’impulsion nécessaire à l’accélération. C’est encore une fois la vites- l’innovation et que nos entreprises puissent se accélérée de nos moyens modernes de s’intégrer dans les réseaux globaux du traitement et de diffusion de l’information. progrès économique. Devant cette évidence, seulement une con- Mais, malgré tout cela, il se peut qu’il y naissance scientifique flexible et adaptative ait encore des questions en l’air: qu’est-ce aura pleine validité. qui ne marche pas? Comment obtenir ce qui Nous souhaitons, nous désirons la nais- nous manque? Notre réponse, encore une sance d’une seconde Renaissance ou les fois partielle, mais importante est: „ avec identités des grands ensembles d’états et de des stimulations”. nations servira à fortifier la nouvelle éduca- Une des tâches de la recherche économi- tion globalisée, mais aussi pour que la for- que est aussi d’élaborer des modèles de sti- mation théorique et technique qu’on mulation qui permettent de passer du tra- acquiert transforme les nouvelles agglomé- vail fait à base des facteurs classiques, tra- rations identitaires en lieux saints de la vail et capital, qui mènent à une concurren- croissance intelligente. ce appauvrissante dans les pays émergents, On entend dire souvent des merveilles à stimuler de façon convenable l’emploi du de la recherche économique de la part des pouvoir qui multiplie nos idées, pour les scientifiques et innovateurs qui travaillent transformer en bénéfices d’entreprises. 15 Jaime Gil Aluja

En définitive, il ne s’agit pas seulement plus efficaces que le paiement sous forme d’un investissement monétaire et d’équipe- de salaire. ments industriels (il les faut bien sûr et sont Et pour finir, nous souhaiterions soulig- indispensables), mais il faut surtout des ner clairement le désir de nombreux scienti- idées, et en même temps des systèmes capa- fiques et chercheurs, en général, qui pen- bles de transformer ces idées en activité sent que nous sommes aux portes d’une productives et ensuite de les convertir en „nouvelle renaissance”. Nous tous, nous rentabilité. souhaitons continuer à collaborer et à Et de la même façon, nous considérons apprendre pour que les nouvelles connais- utile de rappeler que la nature de la stimu- sances acquises se transforment en un lation n’est pas nécessairement économique. progrès partagé au service du bien-être de Dans la plupart des cas, la reconnaissance tous les peuples. Cela est notre compromis, sociale ou le prestige professionnel sont cela est notre espoir.

Bibliographie

Aristôteles, 1977. Obras. Lôgica. De la expre- James, W., 1956. „The Dilemma of siôn o interpretaciôn. Ed. Aguilar, Determinism”, en The Will to Believe, Barcelona. Dover, Nueva York. Blanc, M., 1990. Les Héritiers de Darwin, Kaufman, A. y Gil-Aluja, J., 1991. Nuevas téc- Éditions du Seuil, Paris. nicas para la direcciôn estratégica. Ed. Bruno, G., 1907. „De la causa”. Opéra italiane, Universitat de Barcelona, Barcelona. quinto dialogo I. Bari. Cité per Leclerc, L, Moles, A. A., 1990. Les Sciences de l’imprécis, 1972. The Nature of Phisycal Existence. Ed. George Allen and Urwin Ltd., Londres. Éditions du Seuil, Paris. Clark, R.W., 1971. Einstein, the Live and Poincaré, H., 1906. La science et l’hypothèse, Times. Avon Books. Flammarion, Paris. Dupas, A., 1977. La Lutte pour l’espace, Prigogine, L, 1977. La fin des certitudes. Éditions du Seuil, Paris. Traducciôn espaflola con el titulo „El fin de Einstein Albert, 1972. Correspondencia con las certidumbres”. Ed. Taurus, Buenos Michelle Besso. Ed. P. Speziali, Hermann, Aires. Paris. Prigogine, L., 1980. From Being to Becoming, Gardner, M., 1979. The ambidextrous W. H. Freeman, San Francisco. Universe. Charles Sribner’s Sons, Nueva Schlanger, J., 1971. Les métaphores de l’orga- York. Gil-Aluja, J., 1996. „Lances y desventuras del nisme, Vrin. Paris. nuevo paradigma de la teoria de la déci- Stiglitz, J. E., 2012. El precio de la desigualdad. sion”, en Proceedings del Congreso SIGEF. Ed. R.A.C.E.F, Barcelona. Buenos Aires, 10-13 noviembre. Thom, R., 1977. Stabilité structurelle et Gil-Aluja, J., 1998. Eléments for a theory of morphogénèse, Benjamin, Reading, Mass. décisions in uncertainty. Kluwer A. P, Weimberg, S., 1977. The first three Minutes, Dordretch. Basic Books Inc., New York. Gil Aluja, J., 2000. Génesis de una teoria de la Whitehead, A.N., 1969. Process and Reality, incertidumbre. Ed. R.A.C.E.F, Barcelona. the Free Press, Mac Millan Company, Gil Aluja, J., 2002. La pretopologia en la Nueva York. gestion de la incertidumbre. Pub. Zadeh, L., 1965. «Fuzzy Sets» dans Universidad de Leôn, Leôn. Gil-Aluja, J., 2005. Reflexiones ante un nuevo Information and Control, 8. pensamiento econômico. Ed. CIDEM, Zadeh, L., 1996. «Fuzzy Logic and the Calculi Morelia. of Fuzzy Rules and Fuzzy Graphs». Jacquard, A., 1986. L’Héritage de la liberté, International Journal of Multiple-Valued Éditions du Seuil, Paris. Logic, L, pâgs. 1-39. 16 Interviu

Florian Saiu în dialog cu Ecaterina Andronescu Cultura şi învăţământul sub lupă

Abstract Dialogul cu Ecaterina Andronescu, de trei ori ministru al Educaţiei, tratează cele mai delicate probleme ale învăţământului românesc din ultimii treizeci de ani. De asemenea, atinge, sub forma unei calde promisiuni, şi o dilemă care împovărează, de ani buni, activitatea Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. Cuvinte-cheie: educaţie, cultură, bani, tranziţie, economie, opere fundamentale.

The dialogue with Ecaterina Andronescu, three times Minister of Education, deals with the most delicate problems of Romanian education in the last thirty years. It also, in the form of a warm pro- mise, touches a dilemma that has burdened for years the work of the National Science and Art Foundation. Keywords: education, culture, money, transition, economy, crucial books.

Aţi fost prezentă, la începutul anului, în dar şi graţie cărţilor pe care le-am citit. Aula Academiei Române, când, într-o şedin- Domnul academician Eugen Simion este, aş ţă, a fost marcat un eveniment deosebit: spune, atât de preocupat de lucrurile aces- publicarea volumului cu numărul 200 al tea, încât îl consumă total. O ia ca pe o Colecţiei „Opere Fundamentale, colecţie misiune. Şi acest lucru mi se pare absolut coordonată de academicianul Eugen Simion. extraordinar. L-am văzut nu doar în Aula Cât de important este, stimată doamnă, un Academiei, când s-a consumat acel moment astfel de demers pentru cultura unui popor? aniversar – 200 de volume ale Colecţiei Opere Fundamentale – , ci de fiecare dată Ecaterina Andronescu: Este unul dintre când s-a celebrat Ziua Culturii, cu câtă cele mai importante proiecte pentru ţară. Mai ales acum, când se împlinesc 100 de ani determinare vorbeşte, cât respect şi câtă de la Marea Unire. Domnul academician preţuire arată pentru oamenii de cultură Eugen Simion are o determinare cu totul şi care au dat şi încă dau valoare ţării noastre. cu totul specială de a readuce în faţa gene- N-am cum să nu remarc la domnul acade- raţiilor tinere, prin tipărirea, de regulă com- mician Eugen Simion faptul că redeşteaptă pletă, a operelor scriitorilor care au făcut sentimentul naţional în forma cea mai con- cultură în ţara aceasta şi care contează pen- sistentă. Este admirabil. Din păcate, genera- tru fiecare dintre noi. Pentru că, practic, fie- ţiile care sunt şcolite astăzi au prea puţine care dintre noi, cetăţenii români, suntem repere care să fie constructive pentru acest ceea ce suntem şi graţie scriitorilor noştri, sentiment.

Ecaterina ANDRONESCU, prof. univ. dr., președinte al Senatului Universității Politehnica din București, e-mail: [email protected] Florian SAIU, jurnalist, e-mail: [email protected] 17 Ecaterina Andronescu

A căzut în desuetudine sentimentul de Paris. Lucrurile s-ar putea lega. Şi, dacă tot patriotism. Astfel de noţiuni par, astăzi, goli- m-aţi întrebat despre lucrurile acestea, eu te de sens sau sunt manevrate abil în goana chiar cred că pot să fac o afirmaţie pe care s- după capital politic. Revenind la Colecţia o duc la îndeplinire. Să vorbesc cu directoa- „Opere fundamentale”, există o problemă rea Institutului Cultural Român, cu doamna spinoasă a cărei rezolvare nu mai depinde de Liliana Ţuroiu, un om care vine din zona Eugen Simion sau de colectivul care se ocupă învăţământului – e conferenţiar la Institutul cu publicarea acestor cărţi. Sunt mulţi autori de Arte Plastice – şi care cred că ar putea să români valoroşi pe care Fundaţia Naţională caute şi să găsească soluţii. Este, aşa cum o pentru Ştiinţă şi Artă nu-i poate publica. ştiu eu, un om determinat. Este vorba de autori de calibru – Eliade, Cioran, Camil Petrescu, Sadoveanu etc. Ar fi extraordinar să găsească o soluţie – Moştenitorii acestora sau cei care deţin drep- măcar la „problema Cioran”. turile de autor au pretenţii financiare exage- Oricum, ce face Academia Română şi, rate, solicită sume de bani pe care această mai ales, domnul Eugen Simion – şi cât fundaţie, aflată sub egida Academiei timp a fost preşedintele Academiei şi după Române, nu le poate onora. Domnul Simion aceea, când nu mai era preşedintele acestui a cerut sprijinul statului, Parlamentului. Ar for – cu repunerea în valoare a scriitorilor putea o instituţie a statului să medieze şi să români este excepţional. Mai ales pentru rezolve aceste conflicte, neînţelegeri? noile generaţii. Doar să ţii în mână o astfel Ştiu că Domnul Eugen Simion a povestit de carte şi este un lucru impresionant. acest lucru, la Academie. Cred că există aici Să vorbim acum şi despre Învăţământul din două căi prin care am putea ajunge să nego- România. Aţi fost de trei ori ministrul Edu- ciem, noi, ca ţară, cu moştenitorii patrimo- caţiei, inclusiv cariera dumneavoastră politi- niului Cioran, de exemplu. Una este cea a că s-a intersectat cu problemele şcolii. Care Ministerului de Externe care are, prin inter- sunt, în prezent, carenţele acestui sistem? mediul Ambasadei, pârghiile necesare, iar a doua este cea a Institutului Cultural Român, Am fost de trei ori ministrul Educaţiei şi, care, de asemenea, are o mulţime de con- în cele trei mandate, am reuşit să strâng 3,5 exiuni. Prin filialele pe care le are în toate ani, deci nici măcar un mandat n-am stat. marile capitale şi nu numai. Cred că s-ar Sunt pusă, astfel, într-o situaţie delicată. În putea ajunge la o înţelegere în ceea ce pri- primul mandat, de doi ani şi jumătate, pot veşte opera scrisă de Cioran în Franţa, în cea să spun că am reuşit să adun câte ceva şi să mai frumoasă limbă franceză. Pentru că, din urnesc nişte proiecte care au prins rădăcini. câte ştiu, Cioran nu cunoştea franceza când Dau un exemplu – informatizarea admiterii a plecat din România. în licee. Este un proiect pe care l-am făcut în 2001 şi de atunci funcţionează în fiecare an Sunt scriitori importanţi, recunoscuţi inclu- cu rezultate foarte bune. Ceea ce pentru siv în Occident, scriitori cu care România ar mine este un motiv de mândrie. Sau infor- trebui să se mândrească, dar pe care nu-i matizarea generală a şcolilor, un proiect la poate onora nici măcar prin publicarea opere- fel de im portant. La evaluarea pe care am lor complete... făcut-o atunci, la începutul anului 2001, am Aşa e. Eu sunt optimistă de felul meu. fost oarecum speriată. Doar 8% dintre pro- Dacă vom reuşi să apelăm amândouă căile fesorii din învăţământul preuniversitar des- despre care am vorbit sau măcar una, cea a chisese vreodată un computer! Institutului Cultural Român, care mi se pare Este o cifră înspăimântătoare, trăim, totuşi, mai aproape şi prin conexiunile pe care le în secolul tehnologiei. are şi prin posibilitatea susţinerilor recipro- ce. Noi avem aici, la noi, Institutul Cultural Mai mult, majoritatea şcolilor nu aveau Francez. Aşadar, Institutul Român ar putea computer. Şi, atunci, s-a generalizat acest să genereze o interfaţă, avem legături la proiect de informatizare, care a adus labora- 18 Cultura şi învăţământul, sub lupă

toare în fiecare şcoală, dotate cu câte 26 de corectate de urgenţă sunt legate de conţinut. calculatoare, lecţii pentru predarea în for- Foarte mulţi consideră că, în Învăţământ, nu mat electronic şi, în egală măsură, lecţii pen- trebuie să se schimbe lucruri sau să nu se tru profesori. Cu această acţiune începea, de schimbe cu o anumită cinetică. După păre- fapt, proiectul. După ce se monta laborato- rea mea, dacă ne uităm la ceea ce se întâm- rul, întâi erau lecţiile pentru profesori, care plă în lume, toate ţările caută permanent să- trebuiau instruiţi. După aceea, am mai fost şi modernizeze metodele de învăţare şi să-şi ministru nouă luni, o bătălie cumplită. Era adapteze conţinutul la realitatea momentu- vremea exagerărilor. Se ajunsese ca o uni- lui. N-avem cum să nu recunoaştem că versitate să aibă şi 312.000 de studenţi! omenirea este împinsă în evoluţia ei de teh- «Învăţământul la distanţă» – cum a fost nologie. Tehnologia l-a adus şi pe cel şcolit, numit – era nu numai la distanţă de faculta- indiferent de vârsta lui, în situaţia de a avea tea propriu-zisă, dar şi de carte pur şi sim- acces, un acces mai usor, la nenumărate plu. surse de informaţii. Pentru generaţia mea, Se făcea şcoală prin poştă, prin coresponden- sursa era şcoala. Acum nu mai este şcoala ţă. Aberant! singura resursă de cunoaştere. Este timpul ca oamenii cu ştiinţă de carte, cu pricepere, Da. Din păcate am cules şi încă vom mai dar şi cu har didactic, să se aplece, să scoată culege rezultatele neînvăţării din perioada din curriculum ceea ce este neimportant. aceea. Trebuie să esenţializeze programele disci- Revenind la principalele probleme de astăzi plinelor şi în felul acesta să adaptăm ale Educaţiei... cunoaşterea la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Dar ce se întâmplă astăzi la noi... Cele mai importante frământări ale Învăţământului, aspectele care trebuie Ce nu se întâmplă... 19 Ecaterina Andronescu

Uitaţi, în urmă cu câteva luni a fost În acest moment, spuneţi că n-avem aceste publicat un proiect, un plan de învăţământ cărţi, cărţi de identitate până la urmă. dedicat, chipurile, secolului XXI, adică ani- Nu, nu le avem. În acelaşi timp, vecinii lor în care trăim. Eh, în acest plan, noi mic- noştri umplu bibliotecile lumii cu cărţi de şorăm numărul orelor de informatică, redu- istorie, o istorie pe care o văd aşa cum vor cem numărul cursurilor de limbi străine... ei, inclusiv în ceea ce ne priveşte. Şi, bineîn- Este inacceptabil! ţeles, asta ne creează un deficit de imagine. Cine a lansat acest plan? Ungurii au avut şi au o activitate activă în Cred că Institutul de Ştiinţe al Educaţiei. Occident în acest sens... Este un proiect pe care sper să-l putem Da... Deci, conţinutul programelor de corecta la vreme. Din păcate, n-a fost foarte învăţământ este, din punctul meu de vede- inspirat Institutul acesta, dacă el l-a lansat. re, cea mai importantă problemă a Educaţiei Deci, pe de o parte, adaptăm conţinutul la noastre. Apoi, pe a doua poziţie, aş pune nevoia de cunoaştere a momentului pentru harul profesorilor care predau în şcolile cei care sunt şcoliţi şi, pe de altă parte, încer- noastre. Vedeţi dumneavoastră, este o căm să păstrăm echilibrul între cât poate să meserie aparte. Nu prelucrezi o piatră sau acumuleze un copil la o anumită vârstă şi un obiect al tehnologiei moderne. Aici vor- cât suntem noi în stare să-i dăm prin beşti de încercarea de a transfera cunoaştere manual, prin programele disciplinelor. Asta şi de a forma personalitatea unui om. În mi se pare, acum, cea mai mare urgenţă a această perioadă se schimbă şi misiunea Educaţiei. Din păcate, în anul 2016 s-a corectat curriculum-ul pentru gimnaziu. şcolii. Dacă până acum şcoala avea misiu- Gimnaziul avea 25 de ore pe săptămână, nea legată de cunoaştere, de însuşirea de ceea ce mi se părea rezonabil pentru un cunoştinţe, acum şcoala, în lume, se centrea- copil de 10, 11 ani, pentru un elev de clasa a ză pe formarea personalităţii, personalitate V-a. Acum, tot gimnaziul s-a dus la 30, 32 de care să înţeleagă lumea în care trăieşte şi ore pe săptămână, dar această încercare de care să fie capabilă de schimbare. Pentru că a-l scuti de lucruri inutile pe copil n-a reuşit. eu nu pot să-mi imaginez că vreunul din Mai mult, s-au introdus discipline care nu studenţii mei – cu atât mai mult dacă ne întotdeauna sunt racordate la nevoia copi- uităm la sistemul preuniversitar – o să aibă lului. Cred că, în acest moment, noi, româ- un sigur job în toată viaţa lui activă. Şi nii, avem nevoie de lecţii de istorie bine aşe- atunci, dacă un job dispare, un job pentru zate pe adevărul istoric. Din păcate, n-am care tu te-ai pregătit, nu trebuie să cazi în reuşit să facem nici lucrul acesta. prăpastie şi în depresie. Tu trebuie să ai capacitatea să faci o reconversie rapidă şi Vă referiţi la o istorie revizuită? să-ţi duci viaţa mai departe. Deci, capacita- Da. Pentru că n-am reuşit încă să ne învă- tea noastră de a-l forma în acest sens trebuie ţăm copiii istoria adevărată a acestui neam. să primeze. Se mai împlinesc, anul acesta, şi o sută de Este mai dificilă această abordare ab stractă ani de la Centenarul Unirii. Măcar acum să pentru cadrele didactice... ne trezim. Dar nu imposibilă. Deoarece copiii sunt Suntem obişnuiţi să ne revizuiască alţii isto- ca un burete, sunt capabili să înţeleagă ce li ria... se transmite. Apoi, şcoala trebuie să-i dea Păi, dacă noi nu suntem în stare să publi- acele achiziţii culturale care, pe de o parte căm nişte cărţi de istorie ale acestui neam să-i permită să-şi exercite abilităţile în mese- românesc, cărţi pe care să le distribuim în ria aleasă, pe de altă parte să-i confere un toate ţările importante, europene sau nu... echilibru. E important să ne bazăm pe Trebuie să facem aceste cărţi şi să le trimi- oameni echilibraţi în relaţiile cu cei din jur, tem în marile biblioteci ale lumii. Fără ele pentru a putea să performeze. Toate acestea nu existăm. se pun astăzi în sarcina şcolii, iar aici profe- 20 Cultura şi învăţământul, sub lupă

sorul este interpretul acestor roluri despre Bine, în ţările avansate în acest domeniu, a care vorbeam. Pe a treia poziţie, în ordinea apărut o altă problemă: hiperparentingul. problemelor din Educaţie, aş aşeza părinţii. Grija excesivă, controlul, rigurozitatea aceas- Vedeţi, dacă ne întrebăm ce sau cine face ta, toate au condus la o strivire a personalită- diferenţa dintre o şcoală cu performanţă şi ţii copilului. La fel de adevărat este că noi, ca una mai slabă poate că nu vă aşteptaţi să vă ţară, suntem departe de acest fenomen. Poate spun că părinţii fac această diferenţa. Sau şi doar numărul excesiv de ore dedicate pregăti- ei. Pentru că niciodată, indiferent cât ar fi de rilor, meditaţiilor, mai ales în mediul urban, capabilă şcoala să preia din responsabilităţi- să fie resimţit în acest fel la noi. Cu toate le legate de educaţia şi instruirea copiilor, acestea, dacă ne raportăm la mediul rural, niciodată, repet, nu le va putea prelua pe chiar nu e cazul să vorbim despre hiperparen- toate. Dacă părintele fuge de responsabilită- ting. ţile lui, cel care pierde este copilul. Şi, câteo- dată, părinţii se trezesc când este prea târ- Absolut. Suntem departe de fenomen. Să ziu. Timpul este ireversibil, nu te mai poţi ştiţi că în şcolile româneşti unde relaţia întoarce să remodelezi personalitatea ado- părinte-copil funcţionează bine, acolo unde lescentului aşa cum ai fi putut modela per- părintele a ştiut cum şi cât să-şi motiveze sonalitatea unui copil aflat în ciclul primar. copilul, profesorul se adaptează. Se adap- Aş putea să vă vorbesc o zi întreagă despre tează la exigenţele părintelui. Dacă nu se exemple de acest gen. De aceea, în viitor, adaptează, pleacă. Noi am avut aici, la mari- împreună cu colegii mei, în viitoarea lege a le colegii din Bucureşti, situaţia în care un Învăţământului va trebui să avem un capi- tânăr cadru didactic a câştigat concursul tol dedicat părinţilor, cu responsabilităţi şi pentru ocuparea unui post, n-a făcut faţă cu drepturi, în aşa fel încât să ne asigurăm exigenţelor şi după o lună s-a retras. Este o că cei trei actori – părinte, elev şi profesor – realitate a sistemului, nu vorbesc din ce-mi formează un tot în jurul copilului care tre- imaginez. Sigur că în acelaşi şir de obiective buie să fie principalul beneficiar al educaţiei aş numi şi resursele educaţionale, care nu în şcoală. Ieri am participat la o conferinţă, mai pot rămâne cele de acum cincizeci de mi-a plăcut foarte mult subiectul. De aceea ani. m-am şi dus. Când vă referiţi la resurse... Despre ce este vorba? Mă refer la manuale şi alte auxiliare care Educaţia parentală. Cred că în această ar putea să pună la dispoziţia celui şcolit nouă lege va trebui să găsi formula de a instrumente de învăţare uşoară. Acum, institui o şcoală a părinţilor. Meseria de copilul până-n doi ani învaţă să lucreze pe părinte n-o înveţi nicăieri. O înveţi dacă-ţi tabletă, să dea cu degeţelul, să-şi pună fil- iubeşti copilul şi dacă ai măcar minime cri- muleţe. Practic, pentru el, memoria vizuală terii pedagogice. Altfel, poţi greşi fără să se dezvoltă ca o componentă predominantă vrei sau din prea multă dragoste pentru între celelalte componente ale memoriei. copil. Atunci, cu această evoluţie până-n momen- Vă referiţi la presiunea pe care o pun anumiţi tul în care îl trimit la şcoală, nu pot să-l mai părinţi pe propiii copii? aşez doar în faţa creionului şi a caietului, a Exact. De multe ori, părintele gândeşte tablei şi a cretei. Profesorul ar trebui să aibă aşa: «Muncesc, îi dau bani pentru tot ce-i şi resursele necesare, şi autonomia necesară trebuie şi gata, mi-am îndeplinit misiunea». să caute şi să găsească, prin cea mai ieftină E departe de a fi suficient. De aceea, poate modalitate – internetul – soluţii, imagini, fil- că o şcoală a părinţilor – în care chiar ei, muleţe care să-i fixeze copilului noţiunile pe asistaţi de pedagogi, specialişti etc. –, care care le învaţă. În acest fel, devine şi mai să organizeze, din când în când, întâlniri de atractiv şi mai accesibil pentru copil, fami- instruire în acest domeniu, ar fi necesară. liarizat deja de acasă cu aceste practici. 21 Ecaterina Andronescu

Noi discutăm despre aceste tendinţe, soluţii pentru nepoata lui. Acum, această platformă şi idei actualizate vremurilor pe care le trăim s-a transformat în «Khan Academy». În şase, într-un anumit mediu, mediu care ne permi- şapte ani a strâns 13 milioane de cursanţi. te accesul la ele, dar ce facem cu alte tipuri de Iniţial, a pornit cu matematica, în format medii, unde accesul la tehnologie este, dintr- video. El explica lecţia şi o punea pe platfor- un motiv sau altul, îngreunat? Ce facem cu mă. Cine nu înţelegea la clasă, deschidea copiii din zonele rurale sărace, care n-au aplicaţia şi-şi punea lecţia de două ori, de acces la accesoriile de acest gen? douăzeci de ori, până se dumirea. Eh, inspi- rată de acest proiect al lui Khan, am scris în Acum nu mai este această problemă. 2014 un proiect pe fonduri europene şi am Chiar nu mai există. Toate şcolile au inter- reuşit să fac o platformă cu video-lecţii pen- net, au calculatoare. În plus, printr-un par- tru matematică, fizică şi chimie. De ce aceste teneriat cu un sponsor, de exemplu, ai putea discipline? Pentru că, activând în să pui un videoproiector pe un perete. Sunt Politehnică, având aici resursa umană mijloace minimale. Să mai încerce şi minis- excepţională pentru aceste discipline şi pen- terul să le acorde sprijin, resurse. Nu este tru că acestea erau materii de bază pentru vorba despre sume exorbitante, din contră. Bacalaureat, iar interesul nostru era să atra- Trebuie să fie şi voinţă. Vă dau un exemplu, gem cât mai mai mulţi elevi la Politehnică, din afară. Prin anii 2004, 2005, un mare pro- totul se lega perfect. Să ştiţi că primul grup- fesor de matematică de la Harvard, Salman ţintă, de vreo 4.000 de elevi, a produs un salt Khan, era nemulţumit de faptul că o nepoa- în sistemul şcolar, în anul în care a apărut tă aflată la o distanţă de 2.000 de kilometri aplicaţia. Eu cred că aceasta este soluţia. Pe distanţă, în America, nu înţelegea matema- o platformă naţională, graţie acestor resurse tica, iar el n-o putea ajuta direct. Atunci, a educaţionale variate, putem progresa. În construit o platformă on-line, iniţial doar visul meu cel mai frumos cred că pe o ase- 22 Cultura şi învăţământul, sub lupă

menea platformă fiecare profesor îşi poate în ce mai complexe. De ce? Pentru că în min- promova lecţiile pentru clasa lui, personali- tea profesorului era clară toată materia, pe zându-le la nivelul cunoştinţelor propriilor de o parte şi, pe de altă parte, se ţinea cont elevi. Pentru că nu ne naştem egali şi nu şi de cât poate să ducă elevul la 14, 15, 17 suntem egali. Văd acest proiect ca pe un ani. Legat de manuale, sunt, acum, multe ideal spre care trebuie să tindem. Oricum, probleme care ţin de acest aspect – neadap- se va ajunge aici, pentru că este o realitate a tarea conţinutului la vârsta copilului. Vă societăţii în care trăim. mai dau un exemplu: într-un manual de limba şi literatura română de clasa a V-a am Probabil c-o să prindă acest proiect, dar, în văzut noţiuni de teorie literară. E mult prea acest mod sau doar în acest mod, va dispărea mult! Eu cred că unui copil de clasa a V-a contactul uman. Va mai fi nevoie să mergi zi trebuie să-i cultivi gustul pentru citit, să-i de zi la şcoală? vorbeşti despre scriitorii români, să-l con- Nu vreau să ajungem până acolo, pentru vingi să-i citească. Apoi, să-l înveţi să scrie că omul este totuşi o fiinţă socială. Sunt corect în limba lui, e vital. Nu să-l încarci cu importante relaţiile sociale, omul e construit tot felul de informaţii greoaie. Mai bine ca atare. Eu cred că orice copil, după ce ne-am concentra pe Limba Română şi pe pleacă de la şcoală într-o zi mai proastă, în Istorie. care n-a fost atent sau s-a simţit rău, acasă De ce? poate să deschidă aplicaţia despre care vorbeam, unde îl poate asculta din nou pe pro- Sincer vă spun: consider că manualele fesorul lui până înţelege lecţia. Şi asta pen- pentru Limba Română şi Istorie ar trebui să tru că una dintre cele mai mari nenorociri ar fie decise la nivel mult mai înalt. Ele putea fi învăţatul pe dinafară. Este un învă- n-ar trebui să intre în malaxorul Educaţiei ţat pe termen scurt, care nu lasă nimic, nicio pentru ca, în final, să nu mai rămână mare urmă măcar. De aceea învăţarea prin înţele- lucru din ele. Sunt discipline de identitate gerea, prin exersarea unor mecanisme care naţională, ne reprezintă ca neam. Cred că să fixeze noţiunile ar reprezenta o şansă. ne-am îndepărtat prea mult de misiunea acestor materii deosebit de importante. Despre manualul şcolar ce ne puteţi spune? O altă problemă majoră a învăţământului Mă aştept ca el să fie mult mai profesio- românesc este infrastructura... nist construit. Construit şi cu ajutorul unui pedagog, care să spună cât poate înţelege N-aş putea să nu mă refer şi la infrastruc- un copil la o anumită vârstă, dar şi cu al tura şcolară, la mediul în care stă copilul 5, unui profesor care a predat la clasă şi are 6 ore pe zi. El stă cu ochii pe un perete care exerciţiul acesta. Iertaţi-mă, dar deschideam ar trebui să fie curat, respiră aerul din clasă zilele trecute o carte de geografie, cred, de la care ar trebui să poată să fie respirabil, iar clasa a V-a, unde se dădea definiţia parcu- clasa ar trebui să fie aranjată în aşa fel încât lui. Parcul, despre care cred că un copil de copilului să i se fixeze în subconştient clasa a V-a are noţiuni destul de clare, era dorinţa de a avea o casă la fel de civilizată, definit aici drept un sistem ecologic terestru o casă curată etc. Vă daţi seama că, dacă un artificial. Deci, introducea nişte noţiuni pe copil stă cinci ore la şcoală cu ochii pe un care copilul de clasa a V-a nu le avea. perete strâmb, el va înţelege că se poate şi Trebuia să-i explici ce înseamnă sistem eco- aşa în viaţă. Va deveni, treptat, adeptul lui logic, ce înseamnă terestru şi artificial. Cred «se poate şi aşa». Sau dacă banca lui este că autorii manualului respectiv n-au fost ruptă sau inconfortabilă, lucrul acesta are o suficient de atenţi la aceste noţiuni. Eu, în influenţă mult mai mare decât ne-am putea liceu, am învăţat chimia după manualul imagina noi la prima vedere. De aceea, când profesorului pe care l-am avut mai târziu şi eram la Minister şi mergeam pe şantier, la facultate, Costin Neniţescu. Cărţile erau unde se construiau şcoli, acestea erau gradual gândite, introduceau noţiuni din ce subiectele pe care le discutam cu construc- 23 Ecaterina Andronescu

torii. Îi preveneam să nu facă lucruri de determinare, să organizeze aceste echipe. mântuială, pentru că vor avea un efect Intram în competiţia dintre şcoli, dintre care-i va afecta şi pe ei în viitor. oraşe etc. De acolo s-au ridicat unii care au mers în echipele naţionale şi aşa mai depar- Sunt şcoli, în mediul rural mai ales, unde te. Aşa aveam şi sport de performanţă. Din tehnologia o ia înaintea infrastructurii. păcate, acum, sportul de masă este aproape Copilul poate deţine un i-phone sau o tabletă, lichidat. Am discutat cu noul ministru al dar merge la toaletă tot în fundul curţii... Tineretului şi Sportului care ne-a promis că La acest lucru s-a ajuns şi pentru că avem va încerca să repornească motoarele sportu- în ţară foarte multe localităţi care n-au apă lui de masă. Avem nevoie de competiţii, de curentă şi canalizare. Şi, atunci, n-ai cum să la nivel local, la nivel naţional, care să cree- aduci grupuri sanitare în incintă fără să te ze nişte emulaţii. În foarte multe şcoli – am asiguri că poţi face curăţenia necesară. Eu făcut evaluări prin 2009 – circa 20% dintre cred că într-un timp rezonabil povestea copii erau scutiţi de sport. aceasta cu şcolile care n-au infrastructura Cred că procentul este mult mai mare în pre- necesară se va închide. De altfel, dacă vă zent. spun de la ce am pornit... În anul 2001, în judeţul Vaslui mai aveam circa 300 de şcoli Este absolut inacceptabil, trebuie să faci din chirpici. Acum nu mai este niciuna. mişcare. Dar, dacă n-ai sală de sport şi afară plouă, nu poţi să faci sport în sala de clasă, Serios? ridici praful... Sala de sport este o infrastruc- Nu mai este niciuna, de acolo am pornit. tură minimală pentru orice şcoală. Şi sunt Se dărâmau cele din chirpici şi se construiau unităţi cu foarte multe clase, care-şi împart unele noi. Aveam un proiect cu Banca sala de sport, unii într-o parte, alţii în cealal- Mondială şi din fondurile acelea s-au făcut tă, în acelaşi timp. Deci, şcolile de sport atunci vreo 3.000 de şcoli. Cu tot ce era nece- reprezintă un câştig fantastic. sar în ele acum 18 ani. Am fost de multe ori Doar că, aiuritor, tot mai mulţi copii nu mai în satele din Vaslui. Vă spun că, în unele fac sport. aşezări, şcoala se vede de departe, pentru că este cea mai răsărită clădire a acelui loc. Putem vorbi şi două zile despre problemele şcolilor româneşti. Eu gândesc aşa: În trecut, PSD-ul a iniţiat proiectul acela educaţia trebuie să fie creativă. Pe cel şcolit faraonic – o sală de sport în fiecare aşezare. trebuie să-l creezi dezvoltându-i capacitatea Bun, dar în multe sate, aflate la marginea de a-şi imagina. Fără creativitate, omul nu pădurii, aveau poate o mai mare nevoie de ali- se poate ridica de la orizontală. Orice job ar mentare cu apă decât de teren de sport acope- deveni pentru el un calvar. Nu poţi face de rit. fiecare dată acelaşi lucru. De fiecare dată tre- Aveau nevoie şi de sală de sport. N- buie adus ceva nou. Eu n-am făcut o dată aveau nevoie de parc, dar de sală de sport două lecţii identice, niciodată în viaţa mea. aveau. Noi, românii, ne-am supărat cu toţii Am încercat să-mi adaptez lecţiile la realită- că, la ultima Olimpiadă, am luat foarte puţi- ţile din clasă, la ce-i interesa pe copii. ne medalii. Dar de ce am luat foarte puţine Dezvoltarea creativă a copilului este deose- medalii? Sportul de performanţă nu se bit de importantă. Poţi face acest lucru atât naşte fără sport de masă. Eu am făcut prin curriculum, cât şi prin activităţile extra- Colegiul Traian din Turnu Severin. Era un curriculare, pentru că există aceste Palate ale liceu cu profil mate-fizică şi, totuşi, liceul copiilor. Acolo, copilul extracurricular îşi nostru avea echipă de gimnastică, echipă de poate dezvolta o pasiune. Mai există handbal, de volei, de baschet, de atletism. Centrele de Excelenţă – dacă un copil are Graţie cui? În principal graţie şefei de cate- aplicaţie spre matematică, se duce şi-şi culti- dră de la Educaţie Fizică şi Sport, dar şi gra- vă pasiunea pentru matematică, la cercul ţie profesorilor de sport, care aveau această respectiv. 24 Cultura şi învăţământul, sub lupă

Ar mai fi o infrastructură, cu Palatele aces- mai întâlneşte cu violenţa şi acasă şi vede tea, dar parcă nu mai este folosită ca înainte. certuri între părinţii lui sau chiar mai mult Normal, există aceste Palate ale Copiilor, decât certuri, mi se pare deja că este imposi- dar nu se mai vorbeşte despre ele, părinţii bil să-l mai aduci pe copil în limita normală nu mai află nimic şi atunci, normal, totul se a unui individ. pierde, se risipeşte. Centrele acestea ar avea Câţi bani, ce fonduri europene sunt accesate şansa să dezvolte în mai mare măsură elite- în domeniul Educaţiei? Aducem şi noi bani le. Eu am înfiinţat aceste Centre de dinspre UE, să-i pompăm în Învăţământ? Excelenţă în 2001 şi, într-un an, reuşisem să Ne-am aliniat, dăm 2% pentru Apărare, dar strângem în toată ţara circa 11.000 de copii luăm şi înapoi din aceste fonduri destinate care voiau să facă mai mult. Le înfiinţasem dezvoltării Educaţiei, Culturii? Părem destul pentru disciplinele acestea fundamentale: de blegi la acest capitol. matematică, chimie, fizică... Să ştiţi că la absorbţia fondurilor europe- Şi ce s-a întâmplat cu ele? ne Învăţământul a avut o oarecare contribu- Le-a desfiinţat Funeriu (n.r. Daniel ţie prin Programul POSDRU (n.r. – Pro - Funeriu, ministru al Educaţiei în Guvernul gramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Boc II, în perioada 2009-2012), le-am reînfi- Resurselor Umane). Au fost finanţate multe inţat după aceea... proiecte interesante. Eu am adresat rugă- E uluitor ce fracturi există în sistemul educa- mintea miniştrilor Educaţiei care au trecut ţional.. prin minister în ultima vreme de a strânge toate aceste rezultate pentru a fi ele însele, Asta-i viaţa, mergem înainte. rezultatele acestor proiecte, resur se educaţio- Dar, acum, funcţionează aceste Centre de nale, aşa cum este normal să se întâmple. Excelenţă? Câte sunt? Universităţile au absorbit foarte multe fonduri. Dacă vă uitaţi în curtea noastră, aici, la Da, în toate capitalele de judeţ. Iar în Politehnică, am construit două clădiri, două Bucureşti pot funcţiona în fiecare sector. Ministerul Educaţiei poate acoperi aceste Institute de Cercetare pe Iuliu Maniu. Sunt acţiuni. două Institute – unul este dedicat integral IT-ului, iar celălalt are 42 de laboratoare Şi care este mecanismul? Cum sunt plătiţi integrate. profesorii, de exemplu? Sunt ridicate din fonduri europene? Sunt plătiţi cu ora. Din fonduri europene. O altă problemă – care credeţi că sunt cauzele înmulţirii cazurilor de violenţă în şcoli? Câţi bani europeni au intrat în ultima vreme Violenţă verbală, fizică, psihică... în Politehnică? Sunt mai multe cauze, care, din păcate, Politehnica a fost instituţia cu cea mai se cumulează. Dacă vă uitaţi la desenele mare absorbţie. Multe zeci de milioane de animate din urmă cu 10, 15 ani, erau de o euro am absorbit din fonduri europene. Ne- agresivitate extremă. Copilului îi intră în am mişcat bine. Am construit inclusiv o subconştient ideile astea: «îl omor p-ăla», «îl bibliotecă nouă, e adevărat, aceasta din fon- bat p-ăla». Asta pe de o parte. Pe de altă duri proprii. A durat foarte mult, circa 16 parte, te uiţi la televizor şi vezi că nişte ani ne-a luat s-o ridicăm, dar este ceea ce oameni mari se ceartă, îşi spun vorbe trebuie pentru secolul XXI. Este informati- urâte... Este o chestiune care se transmite. zată, cu săli de lectură luminoase, cu acces Vezi doi colegi care se ceartă, care se iau la la internet, la calculatoare, la raft. Fiind bătaie, doi oameni în toată firea care se informatizată complet, avem acces, prin lovesc pe stradă – toate lucrurile acestea abonament, la tot ce înseamnă referinţă reacţionează în mintea unui copil şi ajunge bibliografică din toată lumea. Ca urmare, să fie şi el violent. Dacă, Doamne fereşte!, se s-a modificat şi filosofia de bibliotecă. Nu 25 Ecaterina Andronescu

mai este neapărat carte la raft, ci carte on- avem un învăţământ de calitate. Păi, la înce- line. Şi, atunci, noi, în jumătate de bibliote- put, veneau o dată la doi ani cu expoziţie de că, am făcut un centru de conferinţe unde ofertă educaţională, acum vin de două ori au loc întâlnirile ştiinţifice pe care le organi- pe an în fiecare centru universitar. Şi-şi zează Departamentele Universităţii. În plus, selecţionează dintre cei mai buni elevi, căro- alături de bibliotecă am făcut o aulă cu 1.200 ra fie le micşorează taxele, fie le dau o bursă. de locuri. Va fi o sală multifuncţională. Este Ca urmare, îi tentează. Din păcate, a intrat a treia sală ca mărime din Bucureşti. în cultura noastră ideea că dacă faci şcoala afară eşti dintr-o dată cu stea în frunte. Ceea Alte planuri? ce nu este adevărat. Noi am avut aici stu- Ne-am dori să facem şi un spital aici, denţi care au plecat cu burse Erasmus, să pentru că avem o facultate de inginerie spunem, şi s-au întors înapoi argumentând medicală, pe care o facem în parteneriat cu că n-au ce învăţa acolo unde s-au dus. Deci, Universitatea de Medicină şi Farmacie, în eu i-aş sfătui pe copii să aleagă şi universi- sensul că jumătate din ore le susţin profeso- tăţile din România, pentru că şi aici se face rii de la UMF. Are deja 11 ani această facul- carte. Şi se face carte foarte bună. tate, avem absolvenţi. Pentru spital am avea Mai este o problemă, valabilă şi în cazul un bloc destinat, dar n-avem încă bani pen- medicilor. Statul român îi pregăteşte pe aceşti tru dotare. Vrem să facem acest lucru tot tineri, îi instruieşte pe banii tuturor cetăţeni- prin intermediul fondurilor europene. lor, pentru ca în momentul în care ar trebui Tocmai aceasta era ideea întrebării iniţiale – să culeagă roadele acestei instruiri, ei să fie nu putem accesa mai mulţi bani europeni? deja în serviciul altei societăţi decât cea din Sunt şi zone foarte slab dezvoltate, care n-au care s-a ridicat. Politicienii ar trebui să facă accesat un euro... ceva în acest sens, pentru că nu poţi împiedi- ca un tânăr să-şi caute un trai mai bun... Da. Pe noi cele mai multe resurse de acest gen ne-au ajutat să ne creştem tinerele Aici voiam să ajung şi eu. Dacă pleacă cadre didactice, în sensul că noi îi opream 5.000 la sfârşitul liceului, la sfârşitul facultă- pe cei care erau şefi de promoţie în ţii ne trezim cu cel puţin două domenii în Politehnică. Dar este foarte greu să trăieşti care plecarea este la fel de importantă: cu un salariu atât de mic, cât este leafa la medicina şi ingineria. Pentru că inginerul început de drum. Şi, atunci, intrau la docto- are un limbaj tehnic în care comunică în rat şi, prin Programul POSDRU, exista posi- toată lumea, se adaptează astfel uşor. bilitatea să primească o bursă, o bursă fru- Suntem îngrijoraţi pentru că poate pentru moasă: 1.800 sau chiar 2.200 de lei. Ceea ce, medici s-a rezolvat problema aceasta a sala- pentru un debutant care-şi face teza de doc- rizării, a devenit mai tentant să rămână, dar torat, era foarte importantă. Aşa încât am pentru ingineri nu. În prezent, pleacă mai ajuns să avem în acest moment circa o trei- mulţi ingineri decât medici. me din cadrele noastre didactice tineri sub Câţi ingineri pleacă anual din România? 35 de ani. Cam 5.000. Poate şi mai mulţi, pentru că, Cum comentaţi fenomenul acesta de drain- în ultimii 6, 7 ani, cred că au plecat în jur de brain? Marile universităţi ale lumii ne iau 200.000 de ingineri. Este îngrozitor de mult! copiii de pe băncile liceului, nici nu mai Unii se mai întorc, cei mai mulţi, însă, nu. ajung să facă facultatea în România. Şcoala de Inginerie este una grea, se face şi Din păcate, pleacă imediat după liceu. cu cheltuială mare, nu poţi să nu faci labora- Pleacă circa 5.000 dintre cei mai buni în fie- tor, ceea ce înseamnă consum... care an! Fără îndoială că marile universităţi Dar care ar fi soluţiile să-i păstrăm, pentru ale lumii au înţeles că învăţământul româ- că nu-i poţi împiedica să nu-şi construiască o nesc valorează două parale doar aici, în ţara viaţă mai bună? Până la urmă, acesta este noastră. Sigur că străinii şi-au dat seama că rezultatul sistemului „Bologna”... 26 Cultura şi învăţământul, sub lupă

Da, să trăim la comun cu toţii. Soluţia ar Britanicii iau doar vârfuri din domeniul IT fi să vorbim cu Comisia Europeană, să spu- din Pakistan şi India, nu la grămadă. Cei mai nem: Iată, aici învaţă mii de studenţi din mulţi studenţi din Asia se stabilesc apoi în Germania, din Franţa, din Anglia. Doar la Insulă. Medicină cred că avem în România 10.000- Da, dar am putea să luăm şi noi, să-i şco- 12.000 de studenţi străini. De ce învaţă aici? Pentru că aici învăţământul este de foarte lim aici. Apoi, se pot întoarce acasă sau se bună calitate, pentru că la ei funcţionează pot duce oriunde, important este să-i şcolim ceea ce se cheamă numerus clausus, adică au, noi, să adunăm bani din taxele de şcolariza- în universităţi, un anumit număr de locuri re. În plus, cel care vine şi studiază aici con- raportat şi limitat la numărul populaţiei. Nu sumă tot aici, doarme aici, mănâncă aici. li se dă voie să facă Medicina, dacă numărul Devine şi un vector de imagine al României, de locuri la această disciplină a fost deja alt aspect important. acoperit. Corect, dar ar trebui, în acest sens, să dezvol- Au împânzit, astfel, România. La Cluj- tăm şi infrastructura. Să nu ne trezim cu alte Napoca, cel puţin, e plin de studenţi străini... mii de studenţi cărora să nu le putem pune la dispoziţie nici măcar condiţiile minime de Nu numai la Cluj, ci şi la Bucureşti, la locuire... N-avem aeroporturi suficiente, Iaşi, la Sibiu, la Târgu-Mureş, la Ploieşti, hoteluri, drumuri etc. peste tot. Ca urmare, asta ar fi soluţia. România să ofere educaţie, iar Comisia Aceasta este o altă problemă. Eu vorbesc Europeană să ne dea mai multe fonduri strict din punct de vedere al ofertei educa- pentru educaţia de aici. Pentru că, iată!, şco- ţionale. lim pentru Europa medici, ingineri etc. Deci, acestea ar fi liniile generale ale fenome- Politicienii ar trebui să propună aceste nului de drain-brain. Adolescenţii noştri, cei lucruri. Avem oameni capabili pentru aceste mai dotaţi dintre ei, pleacă spre alte zări, în demersuri? căutarea unui viitor mai bun, iar noi, la Clar. La exerciţiul bugetar următor acest schimb, urmărim atragerea a cât mai mulţi subiect ar trebui adus în discuţie. străini pe care să-i şcolim aici, pe bani. Dar ce facem cu România, cu viitorul ţării noastre? Mai ales că vom prelua, formal sau mai puţin Cu siguranţă nu ne vor salva străinii. formal, preşedinţia UE. Noi acordăm circa 5.000 de burse studen- Educaţia va constitui unul dintre subiec- ţilor din Republica Moldova. Cam 7% din- tele noastre. România poate oferi educaţie şi tre ei se mai întorc acasă, cam 12% rămân în pentru ţările magrebiene, pentru cele din România, iar restul pleacă spre Occident. Orientul Mijlociu, Asia etc. În urmă cu câţi- Deci, noi îi şcolim – ei sunt bursieri ai statu- va ani, Australia, de exemplu, realiza 11% lui român –, îi instruim pe banii României, din produsul intern brut din colectarea iar ei... taxelor de educaţie pentru studenţii străini. Pentru ei, România este doar o trambulină Noi nu-i taxăm pe studenţii străini? spre Occident. Totul gratis! Învaţă aici, sunt Ba da, dar taxele sunt destul de mici. În ajutaţi, iar România n-are nimic de câştigat. plus, mai avem o problemă, legată de acor- Doar de pierdut. darea vizelor. În timp ce Anglia e plină de Exact. studenţi indieni şi pakistanezi, noi nu putem să primim din Pakistan, pentru că Concluzionând, înregistrăm, în domeniul suntem graniţa Uniunii Europene şi proble- Educaţiei, nişte deficienţe care ni se datorea- ma vizelor este una extrem de exigentă. Eu ză 100%. De ce nu reuşim, stimată doamnă, nu zic să nu fie exigentă, dar nici să meargă să schimbăm aceste lucruri? De ce nu reuşim până acolo încât să blocheze interesele noas- să ne ţinem de un proiect în Educaţie, unul tre. pe termen mediu sau lung, indiferent de 27 Ecaterina Andronescu

culoarea partidului aflat la guvernare? Să legii vechi – şi le-am spus şi ministrului şi urmăm exemplul Finlandei, de pildă... Ştiu, preşedintelui de atunci – a fost încercarea de investiţiile în cultură, în educaţie n-aduc a stăpâni şcoala. Actuala lege asta face, insti- imediat beneficii, capital electoral, dar doar tuie pârghiile Ministerului pentru a pune acesta să fie motivul pentru care ne punem în mâna pe şcoală. O instituţie stăpânită nu se pericol viitorul ca naţie? De ce nu iniţiază poate dezvolta. Are nevoie de autonomie. PSD-ul, acum, un astfel de proiect, pe 25 de În ce sens şcoala e stăpânită de Ministerul ani, cu obligativitatea ca oricine vine apoi la Educaţiei? guvernare să-l respecte? Să ieşim odată din amorţeala aceasta... În sensul «Faceţi doar ce vă spun eu, pentru că eu sunt stăpânul inelelor!». Asta-i Să ştiţi că aceasta este singura soluţie. De realitatea. Eu cred că şcoala trebuie lăsată să ce nu se ajunge, însă, aici? Probabil din se dezvolte. Îi dai managerului cinci ani de cauza unor orgolii exagerate. Cioran spu- zile şi, dacă n-are progres, o desfiinţezi. Dar nea, cu aproximaţie: «Un om fără orgoliu nu în cinci ani de zile iei doar ce măsuri vrei tu reuşeşte să facă prea multe în viaţă». Ceea în şcoală, adaptate la nevoile locale. Totul cu ce-i adevărat, dar nici chiar aşa, să crezi că doar tu ai dreptate. sprijinul Ministerului Edu caţiei. Şi profesorului trebuie să-i laşi mână liberă, pentru că, Revenind... dacă-i impui buchea manualului, dar el Da, cred că se poate face o strategie. Să vede că în clasa lui nu există nivelul cores- spunem aşa: anul acesta terminăm de făcut punzător ma nua lului, ce să facă? O să ajun- toate grupurile sanitare din şcoli, le aducem gă să nu-şi ducă la îndeplinire misiunea. De în interior. Să plece proiectul acum, în 2018, aceea, dacă manualul este format pe trei de la cei care sunt la guvernare, şi să fie dus etaje de dificultate, e mai potrivit. De exem- mai departe de cei care vin în locul lor. Anul plu, la o clasă, se merge pe nivelul unu de viitor, ameliorăm resursa educaţională a dificultate. Aproape toţi merg la fel, doar că şcolii, trecem profesorii printr-un program în clasă am şi cinci, şase copii care pot duce de formare, îi rebrenduim, apoi dezvoltăm mai mult. Atunci, le dau mai mult acestora. liceele pedagogice pentru acolo pedagogia Asta înseamnă să fac o educaţie diferenţia- se învaţă de la clase mai mici şi ei au şi şcoli tă, să dau fiecăruia în funcţie de posibilităţi. de exerciţiu... Există şi scenariul potrivit căruia în această Sunt idei bune. Ar putea să plece de la dum- parte de lume se păstrează un sistem învechit neavoastră aceste proiecte. Întruniţi toate de educaţie tocmai pentru ca produsele lui să condiţiile... poată fi manipulate mai uşor de elite. E plau- zibil? Da, şi chiar cred c-o să fac lucrul acesta cu prilejul noii Legi a Învăţământului. Dacă cineva gândeşte aşa, eu l-aş numi criminal. Nu se poate aşa ceva. Toţi suntem Despre ce este vorba mai exact? Spuneţi că produsul şcolii. Mai întâi al educaţiei primi- lucraţi la o nouă Lege a Învăţământului... te în familie, apoi al şcolii, apoi al nostru, ce- Da, şi avem de lucru, nu glumă, pentru am reuşit noi, ca individ, să mai achiziţio- că este gândită în aşa fel încât să apară până năm în timp. la sfârşitul acestui an. Personal, cred că în Bine, dar elitele îşi dau deja copiii la şcoli noua Lege a Învăţământului trebuie să gă - particulare sau la şcoli din afara ţării. Se sim răspuns la câteva întrebări. Prima ar fi: întâmpla aşa inclusiv în atât de idealizata, Ce n-a mers în legea veche, pe care tocmai acum, perioadă interbelică. Elita, extrem de ne pregătim s-o abandonăm? Trebuie să subţire, era educată în Occident, în timp ce o ştim care sunt greşelile, pentru a putea mer - proporţie covârşitoare a populaţiei ţării ge mai departe, ancoraţi în realitatea acestor rămânea analfabetă, la discreţia acestei elite. vremuri. A doua întrebare: Cum dăm, prin lege, perspectiva de evoluţie a sistemului de Eu nu cred că există decidenţi politici învăţământ? Pentru că, ce-am reproşat eu care să gândească aşa în ziua de astăzi. Nu 28 Cultura şi învăţământul, sub lupă

pot să cred. Bine, dacă ne raportăm la isto- învăţământul preuniversitar. Lucrasem rie, să ne amintim că Napoleon a înfiinţat numai aici, la Politehnică. M-am trezit într- ceea ce se cheamă şi astăzi Les Grandes o vară – Liviu Maior plecase în concediu, Écoles. Toate aceste şcoli erau gândite să for- Romulus Pop, care era secretarul de stat, meze elita societăţii care să conducă ţara. plecase şi el în concediu, se terminase examenul de admitere la liceu şi aveam două Sau imperiul... sute de grevişti la poarta ministerului – că Da, în timpul lui. Dar, vedeţi, s-au păs- trebuie să rezolv doleanţele acestor nemul- trat aceste şcoli. Vin în fruntea ţării oameni ţumiţi fără să ştiu nimic despre învăţămân- care s-au pregătit în aceste şcoli, unde intră tul preuniversitar. Am rezolvat atunci situa- 1.000 şi ies doar o sută. ţia încercând să mă folosesc de logică. Doar că noi nu avem astfel de şcoli. «Unde n-ai intrat tu?». «La liceul cutare». Îl chemam pe directorul respectiv, să găsim o E adevărat, ar trebui să avem şi noi o ase- soluţie, am luat caz cu caz... După aceea, am menea abordare. intrat în Parlament, lucram la Comisia de Ce se întâmplă, stimată doamnă, în ultima Învăţământ. La fel, în cazul celui universi- perioadă, la vârful Ministerului Educaţiei? tar, ştiam despre ce-i vorba. La preuniversi- Sunt numiţi şi schimbaţi oameni din şase în tar, nu ştiam. Ce-am făcut? Luni de zile, m- şase luni. Şi ce oameni! Se vorbeşte mai mult am întâlnit cu directorii marilor şcoli preu- despre greşelile lor de exprimare decât despre niversitare din Bucureşti – «Sava», problemele sistemului pe care ar trebui să-l «Kretzulescu», «Şincai», «Lazăr», «Mihai redreseze... Ceea ce este inadmisibil. Sincer, Viteazul». De la ei am învăţat ce înseamnă acesta este şi motivul pentru care am ales să învăţământul preuniversitar, am aflat cu ce vorbesc cu dumneavoastră despre carenţele probleme se confruntau. Apoi, când am Educaţiei, şi nu cu ministrul aflat în funcţie. intrat ca ministru (n.r. – al Educaţiei), în 2001, deja ştiam mult mai multe despre Vedeţi, dumneavoastră, eu am avut învăţământul preuniversitar. Iar ca ministru norocul să intru şi să termin nişte şcoli foar- plecam cu maşina la întâmplare, fără să te bune. Pentru mine, liceul a fost extraordi- anunţ şi să găsesc totul lustruit. Unde nar. La fel şi facultatea. După ce am termi- vedeam o şcoală, opream, luam contact nat facultatea, am rămas aici, cadru didac- direct. Aşa am ajuns să cunosc realitatea sis- tic. Nu ştiu cum am fost aleasă în Senatul temului de educaţie. Universităţii. Mandate la rând nu scoteam o vorbă... Norocul meu a fost să-i aud vorbind Credeţi că dacă ar intra domnul Popa într-o pe cei pe care îi vedeţi acum pe pereţi, jude- şcoală, acum, după apariţia filmuleţelor în când problemele şcolii, căutând soluţii, care maltratează limba română, ar fi luat în bătându-se între ei pentru alegerea celei mai serios? Probabil, pe la colţuri, ironiile ar bune rezolvări. A fost pentru mine o şcoală înflori. E greu să impui respect, să ai credibi- extraordinară... litate, să conduci un domeniu pe care tu, ca persoană, încercând să-l reprezinţi, te faci, de Problema nu este că am ajuns să realizez un fapt, de râs. interviu cu Ecaterina Andronescu pe teme educaţionale. Problema este cum au ajuns Da, nu comentez lucrurile acestea. astfel de oameni miniştri ai Educaţiei, mă Am înţeles. Totuşi, nu putem să ignorăm rea- refer la Liviu Pop, Valentin Popa... litatea. Ce s-a întâmplat, de exemplu, cu acel Păi, tocmai asta vreau să vă spun. Vreau memoriu al rectorilor prin care îşi arătau să mai vorbesc un pic despre evoluţia mea susţinerea pentru ministrul Popa? A fost pentru a înţelege de ce eu pot să vorbesc în impus pe linie politică sau l-aţi susţinut, din orice moment despre orice problemă a siste- calitate de rector al Politehnicii, pentru că aşa v-a îndemnat inima? mului de educaţie. Când am devenit secre- tar de stat, în ’96, nu ştiam nimic despre A fost impus pe linie politică. 29 Ecaterina Andronescu

Să trecem la alt subiect. În ultimii 29 de ani, Eu, când am fost în comisiile de evaluare ale în România, au apărut mii de doctori, de pro- altor universităţi, la un moment dat, am fesori-doctori. De fapt, mii de personaje spus «Îmi pare rău, nu pot să-mi pun sem- împopoţonate cu titlul de doctor. Alunecă, nătura, să girez această teză». Deci, există astfel, în derizoriu personalităţi marcante ale pârghii pentru a controla acest fenomen. culturii şi educaţiei, care au muncit enorm Unde s-a întâmplat să fie derapaje de acest pentru această recunoaştere, iar acum, ală- gen, care au dus în derizoriu titlul de doc- turi de ele, sunt aşezate nişte nulităţi. Cum tor, exigenţa n-a fost acasă, iar conducătorii s-a ajuns, doamnă, aici? de doctorat, de regulă, erau ocupaţi cu alte E foarte mare păcat că s-a întâmplat aşa. lucruri, nu mai aveau timp de doctoranzii La Politehnică, de exemplu, aş spune că nu lor. Cred, nu ştiu... s-a întâmplat niciodată acest lucru. Să Este, deci, o chestiune de moralitate. vedeţi cum am intrat eu la doctorat. În Da. Eu am făcut, la un moment dat, o prima mea zi de serviciu, pentru că rămăse- lege. Ce propuneam? Domne’, apare un pla- sem să predau chimia la Universitate – era 1 giat, universitatea trebuie să răspundă, să se septembrie –, şeful meu de catedră de desfiinţeze şcoala! N-a trecut, mi-a sărit atunci, care era membru al Academiei toată lumea în cap. Acum există un filtru al Române, Şerban Solacolu, mi-a spus două Universităţii şi acest CNATDCU (n.r. – propoziţii pe care nu le-am uitat toată viaţa. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Prima a fost «Bine ai venit, domnule!» – Diplomelor şi Certificatelor Universitare), avea expresia aceasta –, iar a doua «Aşa, care dă verdictul final. Dar acolo este mai domnule, dumneata trebuie să te înscrii la degrabă o chestiune formală. doctorat». Am plecat de la acea întâlnire cu tema tezei de doctorat. Admiterea era în Sunteţi profesor de-o viaţă. Este respectată aprilie. Au fost trei candidaţi pe cinci locuri, suficient această meserie? dar a intrat unul singur: eu. Ce vreau să Nu este respectată suficient. Dar mie mi- spun? Era o exigenţă extraordinară. N- a adus atâtea satisfacţii încât, dacă ar fi s-o aveam nevoie de o lege care să-mi spună iau de la început, aş face acelaşi lucru. cum să lucrez teza, pentru că, pentru mine, Pentru că cele mai bune zile din săptămână legea era conducătorul de doctorat. sunt cele când am curs. Mă duc la curs şi, când plec, plec cu un sentiment de bucurie, Şi cum s-a prăbuşit, după ’89, această con- de fericire că mi-a reuşit cursul. strucţie? Cum şi-a pierdut magistrul exigen- ţa, probitatea, onoarea? Câţi ani aveaţi când aţi început să predaţi? Povestiţi-ne o întâmplare din acea perioadă, o Unde sunt exigenţa şi responsabilitatea? întâmplare care v-a rămas aproape de inimă! Ele îşi au sediul, în primul rând, în universitatea unde individul devine doctor. Are Am început să predau imediat cum am un conducător de doctorat – eu citesc tezele terminat facultatea, aveam 23 de ani. În doctoranzilor mei de câte trei ori şi nu trece comunism, noi, aici, am beneficiat de un unul dacă n-a lucrat în laborator şi dacă scut de protecţie. Cum aşa? Păi, zincul şi rezultatele acestor lucrări n-au fost validate acidul clorhidric reacţionau la fel şi înainte de comunicări ştiinţifice. Aşadar prima exi- de ’89, şi după. Aşadar, nu eram obligată să genţă este a profesorului. A doua exigenţă le spun studenţilor ceva în care nu credeam, este a universităţii respective. De ce? Pentru să-mi dedublez personalitatea. A fost un că există nişte proceduri. Doctorandul nu avantaj formidabil, predam ştiinţă, n-aveai obţine titlul trecând doar pe la mine, condu- cum să schimbi formulele după bunul plac cătorul de doctorat. Există o comisie de al cuiva. Ţin minte că, la începuturile mese- îndrumare, o comisie de evaluare a tezei, riei mele, aveam, aşa, o teamă, nu care cumva să fie vreo întrebare la care să nu ştiu care este formată şi din doi reprezentanţi ai să răspund. altor universităţi. Ca urmare, când analizea- ză teza, trebuie să spună: albă sau neagră. Vă pregăteaţi acasă, înainte de cursuri? 30 Cultura şi învăţământul, sub lupă

Categoric da. De fapt, şi acum, înainte de Eraţi tânără, aveaţi o mai mare nevoie de fiecare oră de curs, mă uit puţin prin notiţe. bani. Să ştiţi că relaţia mea cu studenţii a fost una extraordinară. Nu pot uita cum, de curând, E adevărat... Că tot m-aţi întrebat de o când cineva a vrut să-mi toarne zoaie în cap, întâmplare drăguţă. Mi-aduc aminte că stă- să mă acuze de relele nefăcute, m-am tre- team cu studenţii în laborator până seara zit... târziu. O dată am terminat la 2.00 şi aveam trei studenţi. «Hai să vă duc la cămin!», le- Cine a vrut să vă toarne zoaie-n cap? am spus. Aveam o Dacie 1100 pe vremea N-are importanţă. Impresionant este că aceea. Eh, în drum spre cămin, ne-a oprit studenţii mi-au spus «Doamnă, ieşim în Miliţia. «Dumneavoastră de unde veniţi», stradă pentru dumneavoastră şi o să spune-a întrebat. Îi răspund: «De la şcoală». Era nem că niciodată n-aţi luat nici măcar o floa- cam 2.30 dimineaţa. «Cum, de la şcoală, re!». Pentru mine lucrul acesta a fost impre- doamnă? Nu vă uitaţi ce oră este?», m-a sionant până la Dumnezeu. repezit miliţianul în timp ce băga capul pe N-aţi primit niciodată şpagă? geam. Ne suspecta că venim de la vreo petrecere. «Nu, domnule, e vorba de lucră- Niciodată. rile de diplomă. Am rămas până am termi- Dar vi s-a oferit? nat experienţele în laborator», i-am replicat. N-am avut niciodată în bani un reper. Ne-a lăsat în pace, până la urmă. Pentru mine, reperele au fost altele, nu banii. Aţi fost la un pas să vă ia Miliţia... Aţi copiat Dar cum v-aţi descurcat doar cu leafa de pro- vreodată, stimată doamnă? fesor, mai ales că salariile erau şi mai mici în N-am copiat niciodată. N-am picat nicio- trecut? dată nici un examen, spre ruşinea mea de La început, îmi număram banii de pâine student. N-am putut să copiez pentru că de la un salariu la altul. Dar mă hrăneam cu mi-era ruşine, teamă... De picat, n-am picat ceea ce-mi făcea plăcere. nici un examen, tot pentru că mi-era ruşine.

31 Scrisoare de la Köln Nicolae CORBEANU Cine mai votează? Adolescenţii germani şi alegerile

Abstract

În Germania, participarea la alegeri a persoanelor cu drept de vot e în continuă scădere. De aceea, numeroşi adolescenţi, şi nu numai, se pronunţă pentru scăderea vârstei la care se acordă dreptul de vot, la 16 sau chiar 14 ani. Experimentele făcute până acum în această direcţie n-au fost însă concludente. Rămâne deschisă problema modului în care pot fi reprezentate optim în viaţa politică interesele copiilor şi adolescenţilor. Cuvinte-cheie: alegeri, dreptul de vot, vârsta alegătorilor, interesele copiilor şi adolescenţilor.

In Germany the voter turnout is continuously decreasing. That is why many teenagers and not only are in favour of lowering the age at which the right to vote is granted to 16 or even 14 years old. However, the experiments made so far in this direction have not been conclusive. The question of how the interests of children and adolescents can best be represented in political life is open. Keywords: election, voting right, voter age, interests of children and adolescents.

În Germania au loc mereu tot felul de Periodic, mai exact în preajma unor ale- alegeri, ba pentru Bundestag (Parlamentul geri, se pune problema dacă vârsta de la federal), ba pentru Landtag (Parlamentul de care se acordă dreptul de vot n-ar trebui land), ba comunale (pentru primari). În aju- scăzută. Pentru început la 16 ani. Argu- nul alegerilor parlamentare, desfăşurate la mentul ar fi că, în acest fel, s-ar putea spori 24 septembrie 2017 şi întâmpinate cum se numărul de votanţi acolo unde absen - cuvine, cu vâlva şi foiala aferente, posturile teismul este în creştere, deoarece tinerii sunt de radio şi de televiziune (care trebuie să-şi mult mai interesaţi de alegeri decât adulţii. umple şi ele cu ceva timpul de emisie, nu-i Ceea ce, de fapt, nu prea e sigur. Un experi- aşa) au transmis tot felul de comentarii, ment de acest fel a fost făcut în anul 2016 în reportaje şi interviuri, nu numai cu oameni landul Turingia, unde pentru prima dată politici, cu oameni avizaţi şi cu specialişti, ci tinerii de peste 16 ani au putut vota la alege- şi cu tot felul de ignoranţi şi nechemaţi, cu rile de primari. Numai că rezultatul n-a fost celebrii oameni de pe stradă. Iar reporterul nicidecum concludent: Participarea la alege- unui post de televiziune a avut ideea să ri a fost mai scăzută decât la alegerile prece- întrebe minori, între 12 ani şi vârsta majora- dente Iar o anchetă de opinie efectuată în tului, care e părerea lor şi cum ar vota ei. Şi landul cu pricina a relevat faptul că, cu cât au răspuns la întrebările lui o mulţime de sunt mai aproape de vârsta majoratului, teenageri, care de care mai isteţi şi mai care e şi în Germania la 18 ani, şi cu cât gra- înfipţi. dul lor de instrucţie este mai ridicat, cu atât

Nicolae CORBEANU, publicist, Köln, e-mail: [email protected]. 32 Adolescenţii germani şi alegerile

mai puţini minori se pronunţă pentru scă- interesează mai mult pe alegătorii vârstnici. derea vârstei de la care se poate vota. Nici eu n-aş putea spune în prezent ce par- Unii merg şi mai departe şi sunt de păre- tid e mai convingător. Dar lucrurile s-ar re că vârsta de 14 ani ar fi o vârstă potrivită putea schimba dacă politica ar lua pentru acordarea dreptului de vot. Dacă de adolescenţii mai în serios.” la 14 ani adolescenţii pot decide singuri Reiese de aici, e adevărat, din subtext, că dacă vor sau nu să ia parte la lecţiile de reli- bătrânii mai mult încurcă lumea şi ar trebui gie, de ce n-ar putea să aibă o părere despre să lase locul tinerilor, cu cât mai tineri cu cel care ar trebui să fie primarul localităţii atât mai bine. Isteţul cu pricina nu pare să sau şeful de guvern al landului? Fireşte că ştie că o mulţime de oameni politici în vâr- ar trebui să fi aflat înainte care e rostul ale- stă de pretutindeni au intrat în istorie cu gerilor şi să fie alfabetizaţi, ca să poată citi mari merite pentru popoarele lor. Dacă stau pe buletinul de vot numele în dreptul căruia să mă gândesc, Winston Churchill avea 70 să pună crucea. Că în constituţie scrie că de ani când a condus Marea Britanie la vic- dreptul de vot îl au numai persoanele majo- toria împotriva Germaniei naziste, unul re? Şi ce-i cu asta? La urma urmei constitu- dintre cei mai importanţi oameni politici ai ţia e o vechitură adoptată acum aproape Israelului, Shimon Peres, a fost prim-minis- şaptezeci de ani, care nu mai corespunde tru şi apoi, până la vârsta de 91 de ani, pre- timpurilor moderne. La urma urmei, consti- şedintele statului, iar Giorgio Napolitano a tuţia a suferit de atunci încoace nenumărate fost preşedintele Italiei până la vârsta de 90 modificări. De ce nu s-ar mai putea face încă de ani. Regina Elisabeta a doua a Marii o modificare? Britanii, care, ce-i drept, nu are funcţii exe- Revista Der Spiegel online relatează că un cutive dar reprezintă cu demnitate Marea tânăr ecologist în vârstă de 16 ani, sprijinit Britanie şi este respectată şi admirată de o de alţi adolescenţi care i s-au alăturat, a lume întreagă, are 91 de ani. Dar departe de înaintat plângere la Tribunalul Constitu - mine gândul că oamenii politici care ţional Federal cerând drept de vot pentru hotărăsc destinul naţiunii trebuie să fie minori. „Mulţi copii şi adolescenţi au opinii numai oameni în vârstă. Dimpotrivă, cred politice şi vor să participe cu votul lor la că la luarea hotărârilor politice trebuie să fie viaţa politică”, a declarat tânărul în inter- incluşi şi oameni tineri, care să aducă un viul acordat revistei amintite. „Lor vrem să vânt proaspăt în viaţa politică. Importantă li se acorde dreptul de vot. Ne gândim la nu este, la urma urmelor, vârsta, ci capacita- scăderea limitei de vârstă la 16, poate chiar tea de a conduce a oamenilor politici ajunşi 14 ani. Şi chiar unui adolescent care nu a în fruntea ţării. Pe de altă parte, desigur, ar împlinit încă 14 ani sau unui copil trebuie să trebui să se respecte regulile democratice şi i se dea posibilitatea să se înscrie pe listele politicienii să părăsească funcţiile supreme electorale. Căci chiar un copil de 11 ani are pe care le ocupă după un anumit număr de o părere. Noi credem că trebuie să poată să ani, de regulă după două legislaturi. De se ducă la primărie şi să se înregistreze. Iar exemplu, ca Barak Obama, care a plecat cu în ziua alegerilor să facă şi el, ca alţii, o cruce demnitate de la Casa Albă şi nu ca Putin, pe buletinul de vot. Protecţia climei, drep- care pare lipit pe vecie de fotoliul pe care-l tatea pentru toate generaţiile, educaţia îi ocupă. Ca să nu mai vorbesc de preşedintele interesează şi pe urmaşii adulţilor. Noi cre- nord-coreean Kim Jon-um, actualul repre- dem că partidele ar acorda o mai mare zentant al unei dinastii comuniste, unde fie- importanţă necesităţilor copiilor şi ado - care preşedinte lasă moştenire Coreea de lescenţilor dacă această categorie ar avea o Nord progeniturii de parc-ar fi moşia lu’ ta- influenţă directă asupra rezultatelor electo- su. rale. Şi, în felul acesta, ar avea de câştigat Dar mai sunt şi alte propuneri făcute de până la urmă toată lumea. Un cadou de oameni deştepţi. De pildă ca părinţii să pri- miliarde făcut pensionarilor, pe care, noi, mească un buletin de vot în plus pentru fie- tinerii, trebuie să-i ducem în spinare îi care copil minor pe care-l au. Un fel de 33 Nicolae Corbeanu

drept de vot familial cum s-ar zice. nostru. Iar oamenilor bătrâni ar trebui să li Mie mi-a atras atenţia în special un se retragă, de la o anumită vârstă , dreptul flăcăiaş, tot de 16 ani (aici îmi vine să folo- de vot. sesc cuvântul nemţesc Klugscheisser, cătutaţi Nu mai spun unde s-ar putea ajunge în dicţionar dacă vreţi să ştiţi ce înseamnă) continuând cu logica asta şi ce s-ar putea care susţinea cam următoarea teză: face cu bătrânii deveniţi incapabili de Alegerile n-ar trebui să le facă oamenii muncă şi, în acest fel, inutili societăţii. Nu se bătrâni. Ei oricum şi-au trăt traiul şi şi-au gândea isteţul nostru dacă copiii de 12 ani mâncat mălaiul şi nu mai au nici un fel de au cunoştinţele şi competenţa necesare pen- viitor. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu tru a judeca lucrurile şi a lua hotărâri bune mai sunt utili pentru societate, ci numai o pentru viitor, care nu e, totuşi, numai al lor. povară. Algerile ar trebui să le facem noi, Şi nu sunt deloc sigur că, ajuns la vârsta adolescenţii şi copiii, căci e vorba de viitorul pensiei, va susţine aceleaşi păreri.

34 Comentarii

Aluniţa COFAN Fănuş Neagu, scriitor baroc

Abstract

Ne interesează sinuozităţile receptării critice a unui scriitor de primă importanţă din generaţia ‘60, Fănuş Neagu, aşa cum s-a oglindit în presa vremii şi în conştiinţa criticilor ori a cronicarilor. Scopul este să arătăm cum s-a schimbat viziunea scriitorului, de la debutul său la statutul de scriitor consacrat, şi cum s-a reflectat această schimbare în discursurile critice. Cuvinte-cheie: Fănuş Neagu, presa anilor ‘60, critici şi cronicari, revista Orizont, revista Echinox.

We are interested by the sinuousness of the critical reception of a 60-th generation writer, Fănuş Neagu, as his writings was reflected in the press of that time and in the conscience of critics or chro- niclers. Our goal is to show how the writer's vision has changed since his debut to the status of a well-known writer, and how this shift has been reflected in critical discourse. Keywords: Fănuş Neagu, press of 60-th years, critics and reviewers, Orizont newspaper, Echinox newspaper.

Sinuozităţile neobservat în receptarea critică a anilor ‘60, el impunându-se chiar de la debutul său pe unei receptări critice scena literaturii române. Acest lucru poate Considerând „aproapele” şi „departele” să nu pară azi atât de extraordinar, dar tre- concepte operatorii în diacronie (concepte buie să avem în vedere că, în epocă, marea critice puse în circulaţie de Paul Cornea majoritate a debutanţilor erau elogiaţi, încu- într-o lucrare omonimă), intenţia noastră rajaţi, se întrezăreau în fiecare mari promi- este de a examina de aproape reacţiile în siuni de viitor. Apoi, se vorbea de „munca receptarea critică a lui Fănuş Neagu. Pulsul literară”, „uzină literară” şi de „ogorul lite- literaturii, şi nu doar a literaturii care supra- raturii”, se organizau şcoli de literatură vieţuieşte conjuncturii, este dat de paginile unde aspiranţii la gloria literară trebuiau de presă, care reprezintă o oglindă a vieţii să-şi ridice „nivelul de pregătire”; în plus, literare în toate articulaţiile ei. În acest scop, erau descoperiţi şi publicaţi veleitarii lumii vom folosi informaţiile culese din două satelor sau ai fabricilor, oricât de „neintelec- reviste, prima este revista timişoreană tuală” ar fi fost ocupaţia lor. Găsim din Orizont, şi a doua – revista clujeană Echinox, abundenţă scriitori-ţărani a căror activitate din intervalul anilor ‘60-’70. locală este popularizată în paginile revistei Prozator ce „pute de talent“ (o vorbă a Orizont, de exemplu. Pe deasupra, Ion scriitorului), Fănuş Neagu nu trece deloc Cristoiu relatează, în ultimele numere din

Aluniţa COFAN, Academia de Studii Economice Bucureşti, Catedra de Limbi Romanice şi Comunicare în Afaceri, e-mail: [email protected]. 35 Aluniţa Cofan

Echinox 1978, cum femeia de serviciu a filia- Iată ce declară Nicolae Manolescu, într-un lei din Iaşi a Uniunii scriitorilor participă interviu luat de Ioan Groşan şi Radu G. sprijinită în mătură, mai întâi, pe ascuns la Ţeposu (Echinox, nr. 5-6, 1976): „Există, mai cenaclu, apoi făţiş, ca în cele din urmă, să-şi ales prin anii 60, obişnuinţa cronicii literare aducă ea însăşi producţiile în faţa asistenţei de a se ocupa aproape exclusiv de cărţile uimite. De fapt, în articolul Invazia «literaţi- noi. Era şi un moment de explozie editorială lor» Ion Cristoiu reactualizează (cu o ironie prin ‘66-’67 şi cronicarii erau literalmente abia simţită şi un sarcasm bine mascat), de depăşiţi de cantitatea de cărţi şi atunci nu pe poziţia cuiva care face o «propunere pen- putea cere unui cronicar să scrie de exem- tru o posibilă istorie a literaturii române», plu şi despre istorie literară.” bătălia pentru literatură a ”neliteraţilor”, a În acest context, în 1960 are loc debutul celor veniţi din „câmpul producţiei”, ţărani, editorial al scriitorului cu volumul Ningea în muncitori, femei de serviciu, agricultori, toţi Bărăgan, reeditat patru ani mai târziu sub ti- dorind să cucerească „ogorul literaturii” tlul Cantonul părăsit (1964). In numărul din prin participarea masivă la un concurs de martie al revistei lunare timişorene Orizont creaţie organizat în urmă cu vreo 20 de ani din 1965, Cornel Ungureanu alcătuieşte o de Ministerul Artelor în 1949; conceptele antologie de proză scurtă în care apar, prin- vehiculate cu insistenţă atunci, zice tre prozatori din generaţia mai veche I. Cristoiu –, uzină literară, ogorul literaturii – (Sadoveanu, Agârbiceanu, Camil Petrescu, desemnau apropierea dintre activitatea lite- G. Călinescu, Geo Bogza, Nagy Istvan, Lucia rară şi cea de producţie; în centrul evocării Demetrius) şi prozatori mai tineri precum acestui concurs literar, Ion Cristoiu pune M. Preda, Eugen Barbu, N. Velea, D.R. povestea femeii de serviciu, recent alfabeti- Popescu, Fănuş Neagu, Ion Lăncrănjan. E o zată, dar ale cărei versuri sunt apreciate de generaţie de scriitori în care povestitorul din Mihai Novicov, Maria Sângereanu care se Grădiştea Brăilei a fost încadrat de critici de apucă de scris versuri după ce participă la la prima scriere. Antologarea prozei lui cenaclurile filialei Uniunii Scriitorilor din Fănuş Neagu înseamnă recunoaşterea clară Iaşi, concluzia fiind că „literatura gazetelor a unei distincte voci narative şi a originalită- de perete constituie un inepuizabil rezervor ţii sale, plus a unei promisiuni de împlinire de noi forţe literare”. şi de trecere rapidă de la condiţia de debu- Astfel, pe de o parte este infuzată în tant la cea de scriitor profesionist. Tot în ace- mentalitatea comună ideea că talentul nu laşi număr (Orizont, nr. 131 martie 1965), este deloc extraordinar, că poate fi regăsit şi Nicolae Ciobanu, într-un studiu despre doi ”egal răspândit ori împărtăşit” (vorba lui tineri prozatori, îl consideră pe Fănuş Neagu Descartes) în toate păturile sociale, că a fi „un talent robust” şi, deşi tânărul prozator creativ nu este numai apanajul unei elite de este plasat încă de pe atunci de critică în intelectuali „loviţi” de vocaţiile celor nouă ascendenţa prozei sadoveniene şi istratiene, muze. Pe de altă parte, se considera că „a fi criticul face următoarele disocieri interesan- artist” (literator, în general, sculptor sau te, dincolo de accentele marxist-leniniste ale muzician) se poate învăţa din cărţi, se poate cronicii: „Nefiind înzestrat nici cu vibraţia studia sub aspect ideologic şi se pot aplica liric-reflexivă a lui Sadoveanu şi străin de nişte scheme de înţelegere şi construcţie. «gorkianismul» revendicativ şi patetic al lui Perioada anilor ‘60-’70 este una a înfloririi Istrati, tânărul prozator aspiră, «dinlăun- debuturilor în literatură, ajungându-se la o tru», la valorificarea eposului popular dintr-o inflaţie de debuturi, aşa încât s-a născut altă perspectivă.” Receptarea critică a lui întrebarea legitimă, difuzată prin anchetele Fănuş Neagu n-a fost nicidecum liniară şi revistelor, ce rol şi rost mai au critica literară triumfalistă. Intr-un număr din luna mai din şi, respectiv, cronicarul literar (primul care 1967, i se reproşează scriitorului, într-o face oficiul de întâmpinare a cărţilor ieşite miniatură critică, de către C.R. (Ciobanu pe piaţă), dacă nu de a tria şi a găsi valoarea Radu): erotismul „baia erotică”, zice autorul, în marea masă de lucrări publicate, fiindcă, pitorescul şi scabrosul. Tot în revista Orizont fireşte, nu orice debut devine semnificativ. din martie 1969 sunt anunţate premiile 36 Fănuş Neagu, scriitor baroc

Uniunii Scriitorilor din anul anterior, iar la revista Luceafărul şi preluată de cronicarul secţiunea de proză figurează şi Fănuş Neagu Damian Ureche. pentru romanul Îngerul a strigat, alături de Un concept critic care a circulat chiar de Ion Băieşu (Iertarea) şi Nicolae Breban la început în paginile articolelor de critică (Animale bolnave). Deşi premiat de Uniunea despre Fănuş Neagu este cel al ”viziunii scriitorilor şi recunoscut drept capodoperă a realiste” (prezentă la începuturile sale, scriitorului, romanul Îngerul a strigat nu s-a adică din volumul de nuvele Cantonul pără- „scăldat” numai în apele unor cronici elo- sit). Pe parcurs, critica a nuanţat conceptul gioase, ci a avut parte şi de rezerve. Într-un de „realism” cu epitetul de „magic”, de articol-foileton (Echinox, nr. 1-2/ianuarie- unde se vedea limpede că nu mai era vorba februarie 1971), Constantin Hârlav reliefea- de realism (agreat de cenzură şi de regimul ză excelenţa construcţiei romaneşti din socialist), ci de cu totul altceva, de un rea- romanul Îngerul a strigat, combătând idea lism neliniştitor, curgător, proteic, multi- lansată de alţi critici cum că ar fi doar „o adi- form, fantast, care a fost legat de stilul pro- ţiune de povestiri”. zatorilor sud-americani, gen J. Cortazar, G. Chiar şi părerile scriitorului sunt luate în G. Marquez şi José Saramago. Al doilea seamă în analizele criticilor şi cronicarilor, roman al scriitorului, Frumoşii nebuni ai ceea ce denotă recunoaşterea capacităţii de marilor oraşe (Ed. Eminescu, Bucureşti, sinteză şi analiză. Astfel, în numărul din 1976), nu prea a fost prizat de critici, cum luna septembrie a aceluiaşi an (1969), fusese primul despre care toţi (confraţi şi Damian Ureche se lansează într-un studiu critici) afirmaseră că este o capodoperă. cu miză conflictuală Tradiţie şi inovaţie în Începe acum să circule şi conceptul de „gro- poezia tinerilor, unde este discutată poezia tesc” alăturat ”scabrosului” şi „prostului lui Nichita Stănescu şi citată părerea lui gust”. De exemplu, în articolul intitulat Fănuş Neagu despre poetul Necuvintelor, şi Excese metaforice, Ion Pecie comentează cel anume că Nichita Stănescu este „cel mai de-a doilea roman în felul următor: mare poet viaţă în viaţă“, caracterizare lan- „Departe de realismul viziunii din Îngerul a sată de tânărul prozator într-un articol din strigat, a cărui lume «posedată» e semn al 37 Aluniţa Cofan

unei conştiinţe «buimace» [...] noua carte a denţa de imagini stilistice şi metaforele şi de lui Fănuş Neagu mai păstrează doar înclina- personificări (ale non-animatelor), rod al ţia mai veche a autorului de a converti în unei imaginaţii debordante, crea o impresie grotesc elementul sacru, plecând de la o ori- de haos şi incoerenţă narativă. În zicerea po- ginală coborâre a transcedentalului, şi ajun- veştilor, scriitorul este de neîntrecut, dar pe gând, în partea finală a cărţii, la bizarerie spaţii mai ample şi mai lungi, cum este ro- pură. [...] Confuzia ideatică a cărţii are ca manul, suflul lui epic se arată a fi sincopat. substrat tocmai această rătăcire de un topos existenţial semnificat prin invocările din ce în ce mai slabe făcute câmpiei. Cert e că în De la realism magic la baroc universul îngerului... au invadat turiştii. Acum ne depărtăm de momentul anilor Degringolada epică nu e decât efectul ima- ‘60 şi ne apropiem de contemporaneitate. gi naţiei nestrunite a prozatorului, care Cum se vede la depărtare de 50 de ani opera şochează adeseori neplăcut. [...] Tonul e de scriitorului? Propria noastră lucrare, micro- sfidare a ordinii, voit anarhic ca şi compor- monografia intitulată Introducere în opera lui tarea personajelor, tentate permanent de Fănuş Neagu (Ed. Mayon, 2017), cuprinde o originalitate. E de fapt semnul unei umani- încercare de modificare a receptării estetice, tăţi gregare ce denotă un teribilism juvenil, deoarece, în atâta timp scurs de la primele greu de acceptat; nimic altceva decât exal- receptări critice, şi orizontul de aşteptare al tări ale unei imaginaţii în care straniul con- cititorilor (avizaţi sau neavizaţi) s-a modifi- cură grotescul. Autorul a urmărit să dea o cat. Scrierile publicate după romanul Înge - replică la craii lui Mateiu Caragiale însă o rul a strigat , volumele de povestiri, romane- analiză comparată e net defavorabilă con- le, piesele de teatru, tabletele sportive şi temporanului nostru.” Într-un anume fel, portretistice, eseurile, pamfletele îl arată pe Fănuş Neagu şi-a subminat singur reputaţia scriitor în ipostaza unui „Hercule al limbii” de romancier. Cititorii au constatat că abun- care dă frâu liber imaginaţiei sale debordan- 38 Fănuş Neagu, scriitor baroc

te şi lucrează din greu la modalităţile de mele moralităţii, chiar dacă binele lor expresie. Este cunoscut faptul că nu aparţi- înseamnă răul altora. Ele îşi fac dreptate sin- nea scriitorilor ce scriu cu uşurinţă, cum le gure şi, când se îndrăgostesc, nu ţin cont de vine din instinct, ci, dimpotrivă, trudea cu nimeni şi de nimic, îşi urmează dragostea mare caznă la umplerea spaţiului alb al hâr- până la moarte. Iubirea şi libertatea, iată tiei. Era precum croitorul din zicală: gândea cuvintele de ordine ale personajelor sale. şi regândea şi se răz-răz-gândea de o sută Comportamentul lor este spectacular, bizar de ori înainte de a croi o dată materialul. Îşi şi extravagant, faţă de normele comune ale dorea să facă „artă literară”, să nu calce prin existenţei. Omul fănuşian se desfăşoară în locuri bătătorite şi formulările sale să devi- acţiuni îndrăzneţe şi stupefiante, prin care nă o amprentă stilistică, ceea ce, nu numai şochează şi surprinde, ca-ntr-un spectacol după noi, a şi izbutit. Doar arta sa a reuşit în care ceea ce crezi a fi butaforie şi dove- să-l ţintuiască de „scaunul singurătăţii”. deşte a fi realitate şi dramă. Ele se joacă, dar Artei sale i se aplică foarte bine sintagma jocul ajunge să fie serios. Jocul şi spectacolul „durerea şi abjecţia căutării”, fiindcă i-a fost jocului le dau posibilitatea să se exprime dat să se îndoiască enorm şi să-l bată toate liber, să întrupeze fantasmele imaginaţiei, vânturile necredinţei cu privire la excelenţa cu scopul de a ieşi din rutină, din banal, dar, paginilor ieşite de sub mâna sa. Avea obice- din păcate, nu toţi ştiu să aprecieze aceste iul să zică: „Raţiunea de-a triumfa a cuvân- eforturi ale lor de depăşire a căilor rutinare tului e să fie rană vie. Durerea căutării, ale realităţii. abjecţia umbletului până la istovire să ducă Cine sunt aceşti oameni? Farsori, actori, spre artă. (...) Harul meu e să mă îndoiesc de donjuani, beţivi, petrecăreţi, juisori, hoţi, mine însumi – ceilalţi fie şi facă tot ce vor. criminali, nebuni, toţi străbat viaţa sub mas- Numai îndoiala şi tăgada sunt virile, afir- ca carnavalului şi al spectacolului, ca să-şi maţia e răsteală” (Insomnii de mătase, 1981: ascundă rănile şi să-şi trăiască mai bine 165). Era un perfecţionist al stilului care îşi libertatea. Ei au trăsăturile omului baroc. lua foarte în serios munca şi căreia i-a dedi- Lucrarea noastră cuprinde un întreg capitol cat întreaga sa viaţă. Era curajos, nu suporta despre estetica barocului în care l-am situat nedreptatea şi se lua la trântă (la propriu) cu pe acest scriitor al „frumoşilor nebuni”, un orice ins în poziţie de autoritate care călca migălitor al stilului. În nici un alt caz nu se strâmb şi încălca principiile în care credea aplică mai bine echivalenţa lui Buffon, omul cu sfinţenie. Te ghicea imediat ce hram porţi este stilul. Fănuş Neagu, după analiza trăi- şi dacă nu-i plăcea cum eşti croit, ţi-o spu- rilor impregnate în paginle sale, este un nea verde-n faţă, cu o libertate a exprimării scriitor baroc pentru care volutele şi arabes- fără egal. Nimeni nu ar fi putut să-l opreas- curile stilistice ascund şi dezvăluie în ace - că să spună ceea ce gândea, iar acest princi- eaşi măsură naraţiunea. Dar trebuie depăşit piu al libertăţii de exprimare şi al libertăţii mai întâi şocul lingvistic, care, uneori, îl fiinţei de a face şi de a trăi după cum o taie poate descuraja pe cititorul neexersat. Din- capul îi guvernează scrierile. Personajele colo de vălurile şi valtrapurile figurilor sti- sale acţionează conform acestui principiu al listice, se află carnea tare a unei experienţe libertăţii şi nu se încurcă prea mult în dra- de viaţă transformată în poveşti de Halima.

Bibliografie

Nicolae Ciobanu, în rev. „Orizont” nr. 131, Nicolae Manolescu, interviu realizat de Ioan anul XVI/1965. Groşan şi Radu G. Ţeposu, în „Echinox” nr. Paul Cornea, Aproapele şi departele, C.R., Buc., 5-6/1976. 1990. Ion Pecie, art. Excese metaforice, în rev. Ion Cristoiu, art. Invazia „literaţilor”, în „Echinox” nr. 9-10-11/1978. „Echinox” nr. 2/februarie 1977. Constantin Hârlav, art. Îngerul a strigat, în A.C. Cofan, Introducere în opera lui Fănuş „Echinox” nr. 1-2/ianuarie-februarie 1971. Neagu, Ed. Mayon, Bucureşti, 2017. 39 40 Mădălina PETREA Perspectiva realismului mitologic din Îngerul a strigat de Fănuş Neagu

Abstract Proza lui Fănuş Neagu se revarsă ca o aglomerare de evenimente excepţionale, textualizate sub forma pitorescului, senzaţionalului, barocului, imprimând discursului propriul ritm frenetic al timpului sacru şi profanului. Prin intermediul acestui tip de proză, realitatea este îmbrăcată în simboluri ale fabulei mitice, reconstruind lumea conform tiparelor colective. Astfel, cititorul se regăseşte în poziţia de a reactiva singur întregul aparat mitic. Spectaculosul este elementul central în romanele lui Fănuş Neagu, punându-se accent pe expresivitatea imaginilor şi pe valorificarea evenimen- telor epice, ambele recuperând intensitatea mitică. Prin această inserare a „învăluirii mitice”, com- portamentele umane emblematice sunt puse în evidenţă iar realismul mitologic respectă istoricitatea şi coordonatele spaţio-temporale ale istoriei individuale. Cuvinte-cheie: mitic, simboluri, profan, sacru, baroc.

Fănuş Neagu's prose flows like a cluster of abnormal events, building a scenic artistry with sen- sationalism, Baroque, a veritable cluster of events that prints inside the text its own frantic pace of time sacred and the profane. Through this type of fiction, reality is dressed in symbols of mythic fable, rebuilding the world according to collective patterns. Thus, the reader finds himself in a position to reactivate by himself the mythical construct. The spectacular is the central element in Fănuş Neagu's novels, focusing on expressive images and capitalizing on the epic events, both recovering mythical intensity. By this insertion of a mythicalveil, human emblematic behaviors are highli- ghted and mythological reality respects the historicity and spatial-temporal coordinates of individual history. Keywords: mith, symbols, profane, sacred, baroque.

Articolul de faţă îşi propune să realizeze prim-plan o altă faţă a realismului, cel mito- o analiză pe romanul Îngerul a strigat de logic, având ca inspiraţie credinţele şi Fănuş Neagu, abordând o perspectivă mito- superstiţiile poporului român, transpuse logică a realismului. Sunt semnificative, prin imagini desăvârşite ca semnificaţie aşadar, mitul, legendarul, fabulosul, şi forţa autohtonă: „Curent al modernităţii târzii, cu simbolică din spatele cuvintelor destul de un program estetic aflat în răspăr atât faţă atent selectate şi imaginile de exprimare de climatul literar şi cel socio-politic de la artistică înaltă, observând influenţele şi ten- noi, cât şi, parţial, faţă de cel din Occident, dinţele adoptate de Fănuş Neagu în crearea onirismul se iveşte şi din nevoia apăsată a unor lumi ireale care par a fi o continuare unui gest subversiv la adresa politicii cultu- firească a realităţii. rale oficiale şi a direcţiei pseudoestetice a Prin proza sa, Fănuş Neagu realizează realismului socialist. O radiografiere corec- un nucleu literar al onirismului, aducând în tă a implicaţiilor politice şi literare, îngemă-

Mădălina PETREA, drd., Universitatea „Ovidius” Constanţa, Departamentul Şcolii doctorale de ştiinţe umaniste, domeniul de doctorat: filologie. 41 Mădălina Petrea

nate frecvent, şi ale onirismului se poate sfârşesc într-o lume pe care ei nu ajung şi realiza numai sesizând şi decantând sinuoa- nici măcar nu se străduiesc să o cunoască. sele lor relaţii, în plan estetic şi larg cultural „Fatalitatea naşte necontenit iluzia liber- deopotrivă, cu modernismul şi cu avangar- tăţii!” afirmă Nicolae Manolescu atunci da istorică, apoi cu neomodernismul româ- când observă conceptele de libertate şi pre- nesc, axat pe rezistenţa prin cultură şi pe destinare în romanul lui Fănuş Neagu. întoarcerea la estetic, în epoca dominată de Personajul principal, Ion Mohreanu, fiul altminteri de realismul socialist. Sunt de unui ţăran ucis de jandarmi pentru un furt luat în discuţie atât tangenţele, cât şi nuan- comis de un altul, încearcă să-şi trăiască ţele divergente ale onirismului în raport cu viaţa prin răzbunare, iubire şi resemnare, contracultura şi arta „alternativă“ a anilor lumea întreagă a romanului trăieşte un fel ’60, cu postmodernismul estetic, dar şi cu de miraj, hoţii şi criminalii sunt iertaţi în postmodernismul de tip politic şi etic, legat ziua de Bobotează şi admiraţi de femei, trei- de ideologia poststructuralistă”1. sprezece familii visează la pământul făgă- Aşadar, acest tip de literatură transforma duit al Dobrogei, promis de prinţul care îşi realitatea într-o fabulă, lumea reinventân- doreşte terenul lor din moşi-strămoşi, o du-se după anumite tipare ale gândirii lume a bălţilor şi a smârcurilor, un „destin colective, cititorul fiind obligat să reactiveze al unei colectivităţi rurale peste care trece în gândirea sa mecanismele lumii şi gândirii tăvălugul istoriei”4. simbolice. Personajele fănuşiene sunt cât se poate Eugen Simion2 a observat în actul de a de reale în sensul validării estetice, sunt per- scrie a lui Fănuş Neagu că realitatea înseam- sonaje ale unei literaturi care, la limită, nă a căuta şi a găsi „cuvintele miraculoase”, poate fi numită realistă, totuşi, prin balca- a le aşeza într-o ordine ieşită din comun, de nismul la care recurge autorul, se aduce în o măiestrie specifică. Astfel, se conturează şi scenă, ceea ce este întâlnit şi în scrierile o factură balcanică a scriiturii, conform lui sadoveniene, o înzestrare creatoare de lumi Matei Călinescu, care îl defineşte pe autor fictive: „lumile noastre de fiecare zi găzdu- ca un scriitor „posedat de demonul stilu- iesc asemenea entităţi imposibile ca structu- lui”, şi care „are voluptatea scrisului (...), ca rile psihice individuale, dorinţele, visurile şi o inocenţă regăsită”3. Astfel, scriitorul este simbolurile. Şi dacă, pe de-o parte, lumile receptatat prin potenţialitatea limbajului, posibile sunt definite tehnic mult prea pre- creând lumi magice, lumi care devin o con- cis pentru a putea oferi un model în teoria tinuare a vieţii „reale” a cărţii. ficţiunii, pe de altă parte, noţiunea de lume Universul de discurs al romanului este o ca metaforă ontologică pentru ficţiune lume în care zbuciumul personajului osci- rămâne prea atrăgătoare pentru a putea lează între dorinţa de a-şi decide propria renunţa la ea”5. viaţă şi impactul fatal al destinului. Încă din Lumea românească este construită cu primele pagini apar referiri la sfârşitul ceremoniile ei, ceremonii groteşti, bizare, iminent la care este sortit omul, de la înce- iar în această lume condamnată şi fără scă- put suntem introduşi într-o lume a realului pare, „îngerul nu pare a vesti naşterea, ci în interacţiune şi interdependenţă cu posibi- moartea”, afirmă Nicolae Manolescu6. lul. Ion Mohreanu, cel cu „faţa de om îne- Dar tot Nicolae Manolescu consideră şi cat” şi tatăl său, cu acelaşi chip, trăiesc şi că cele trei strigări ale îngerului au ca sem-

1 Laura Pavel, Onirismul – între istoria literară şi istoria politică, „Vatra”, nr. 10-11, 2007, p. 3. 2 Eugen Simion, Scriitori români de azi, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1974, pp. 373-382. 3 Matei Călinescu, Fragmentarium, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1973, p. 136-138. 4 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008, p. 1106-1107. 5 Toma Pavel, Lumi ficţionale, traducere de Maria Mociorniţa, Editura Minerva, Bucureşti, 1989, p. 37. 6 Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. II, Braşov, Editura Aula, 2001, p. 162. 42 Perspectiva realismului mitologic din Îngerul a strigat

nificaţie delimitarea celor trei părţi ale În generalitatea ei, proza lui Fănuş romanului, ultima strigare vestind nu moar- Neagu a fost atribuită de Eugen Simion tea, ci naşterea: „realismului artistic şi vizionar”. Acesta susţine, în mod peremptoriu, că faptele pre- „Sensul adevărat al romanului – fiindcă zentate în naraţiune „pornesc dintr-un plan ultimul cuvânt, după durere, după eşe- al realităţii şi deodată o imagine le scoate curi, după ucidere, este naşterea – rămâ- din evoluţia lor normală şi, părăsind orice ne contemplarea lungului şir de dezastre determinare, coerentă, realistă, intră într-o şi bucurii care se numeşte viaţă. Fănuş zonă a oniricului.”11 Neagu n-a scris cartea spre a glorifica Procedeul este cunoscut în literatura puterea unui destin necunoscut asupra modernă, în special în cea latino-americană omului; ci spre a medita asupra puterii unde aceste episoade sunt frecvente şi inte- vieţii de a ieşi mai pură, mai profundă, grate discursului, printr-o abilă retorică din durere şi din moarte. Destinul nu narativă, ca făcând parte din realitatea nor- poate fi înlăturat sau ignorat; dar para- mală. În cazul lui Fănuş Neagu, adaugă cri- doxal, strigările Îngerului vestesc mereu, ticul, „instrumentul care tulbură simetriile totdeauna, o naştere”7. realului este imaginea rară, incisivă, crescu- tă ca un dinte ameninţător în mijlocul unei Această fatalitate se trage, aşa cum obser- 12 vă şi Marian Popa8, din obscuritatea situa- fraze normal prozaice” . ţiilor la care participă eroii romanului. Pentru prozator, chiar şi cele mai neîn- Literatura modernă, spune criticul, a adus semnate obiecte ale cotidianului devin ade- vărate simboluri, primind o semnificaţie un om nou, un om care merge fără să ştie aparte, profundă şi creatoare de mister, ori, încotro se îndreaptă, condus de o forţă aşa cum spune tot Eugen Simion, tehnica sa obscură, numită de multe ori fatalitate, „de este de a îngroşa până la absurd caricatura, forţe ostile rămase ascunse şi care-l implică 9 „persistenţa în enormitate, un realism, pe să se fixeze” . Toată această forţă după care scurt, metodic pus în slujba unei fantezii personajul lumii epice fănuşiene se ghidea- negre.” Povestea „strămutaţilor” are deose- ză este „buimăceala” ca „stare existenţială, bita putere de a lipi lumea reală de lumea caracteristică unor momente de rupere a mitului, a legendei, a credinţelor folclorice sensurilor fundamentale ale lumii, de seculare. Naraţiunea nu este deloc „frescă absenţă a unor coordonate în funcţie de care socială”, lumea romanului Îngerul a strigat un eveniment oarecare poate fi definit, con- este o reprezentare simbolică a tragediei, „o 10 ceput, prevăzut” , iar buimacul, persona- încercare de a pune în simboluri tragedia jul antrenat într-un complex de evenimente unei lumi ce trăieşte în marginile unei pri- pe care nu reuşeşte să-l domine. Ion mitivităţi fabuloase”13. Mohreanu vrea să răzbune moartea tatălui Sunt prezentate, aşadar în carte situaţii său, merge pe urmele „ucigaşului”, Ţulea trăite sau povestite de personaje, visate sau Fălcosu din Brăila, însă nu reuşeşte să-l imaginate, întâmplări care dau o culoare „răsplătească” pentru că inculpatul sfârşeş- magică întregii naraţiuni. O secvenţă narati- te mediocru. Un lucru este foarte vizibil: vă magică ar fi, de exemplu, un ritual al absurditatea morţii devine în acest roman o prinderii şi al aducerii porcilor în baltă, pen- absurditate a existenţei întregii societăţi. tru a se feri de boli ţăranii ard o cruce:

7 Id. 8 Marian Popa, Modele şi exemple. Eseuri necritice, Bucureşti, Editura Eminescu, 1971, pp. 56-67. 9 Ibidem, p. 66. 10 Ibidem, p. 67. 11 Eugen Simion, Scriitori români de azi, reprodus în Victor Crăciun, Fănuş Neagu-70. Convorbiri, Bucureşti, Editura Semne, 2002, p. 128. 12 Id. 13 Ibidem, p. 122. 43 Mădălina Petrea

„Încinsă de flăcări, crucea se mistuia, nisip. Gică Dună sărută o mână de mort trosnind şi împroşcând scântei. Pe cer misterioasă, act pentru care dă doi cai la răsărise luceafărul, mare, colţuros şi rece, schimb, spre a avea noroc. Hoţul Ţulea este încât îţi venea să strângi din umeri de caracterizat „are iarba-fiarelor şi două deşte frică să nu-ţi facă gaură în spinare”14. de mort descântate. Le lipeşte de uşă şi uşa sare singură din ţâţâni”15. Un simbol conturat pregnant este luna În anul 1940 când a avut loc cutremurul, reprezentată ca „un vas cu lacrimi”, „din Pavel Berechet mărturiseşte că vede la lumi- marmură şi din sticlă”, substitut al na lunii fundul Dunării şi peştii care ies din Graalului, în care sunt adunate lacrimile cu ea: care Maria Magdalena l-a plâns pe Iisus, noaptea fiind lacrimi de sânge, iar ziua de „Cad în brânci, lângă ei, şi deodată văz rouă. că Dunărea se apleacă şi se varsă în De asemenea, un obicei este acela de săr- Noian, taman ca o albie cu zoaie pe care-o bători, când oamenii bălţilor iartă păcatele apeşi într-o margine cu picioru. Era lună chiar şi celor mai mari hoţi şi criminali. Cea şi în clipa aia am văzut fundu Dunării mai evidenţiată scenă este, în special, scena gol. Era o spinare uriaşă de pământ sau în care Satan este invocat de către Nae de piatră de pe care se scurgeau şuvoaie Caramet, cu scopul de a opri furtuna de de nămol spre Noian. Vagoane de peşte,

14 Fănuş Neagu, Îngerul a strigat, Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2009, p. 121. 15 Ibidem, p. 50. 44 Perspectiva realismului mitologic din Îngerul a strigat

unu peste altu, se zbăteau într-o forfăială de des, personajul ajunge să creadă că de moarte, fără apă”16. imaginile din vis se petrece în realitate: Petrea Dună, personajul care prevesteşte „– E alb, zicea unchiu Petrea Dună, e alb moartea lui Neculai Mohreanu, visează în fiindcă se tăvăleşte pe fundul apelor cu repetate rânduri, după moartea acestuia, o sor-mea. Acolo unde se văd ei, apa e rece femeie (sora lui, soţia lui Mohreanu) care ca gheaţa, e apa înecaţilor, intri în ea şi te venea la el şi-i spunea să-i facă mortului o faci alb cum e caşu, cum sunt înecaţii. În cruce de lemn. Această poveste este narată scrânteala lui, unchiu Petrea Dună a pre- lui Ion Mohreanu, de către Pasalac: zis, de altfel, moartea tatei...”19 „«Du-te, zice, şi-i ridică o cruce duşma- Deşi putem observa că multe scene dega- nului tău. » Şedeau amândoi, discutau, jă un efect premonitoriu, cu precădere prin pe urmă ea se ridica şi-şi întindea braţele intermediul viselor, există, de asemenea, o în formă de cruce. «Asta-i, frate – zicea, impregnare de imagini, de simboluri care se că mi se pare că erau fraţi, sau aşa ceva – valorifică pe tot cuprinsul textului. Un ele- 20 scoală şi du-te cu crucea. » Da el nu ment constant este apa , un simbol pri- putea să se scoale, îi era frică, pentru că mordial al creaţiei încă de la presocraici şi o femeia n-avea picioare de om, picioarele adevărată întruchipare a nestatorniciei. Apa ei erau de apă. Erau de apă, da nu este cea care face posibilă tranziţia vie a curgeau, dracu ştie, poate că se ţineau mirajului spre originar, iar acest lucru se într-un fel de tipare. Muierea venea cu observă în imaginarul reprezentat atunci picioare de apă şi pleca tot cu picioare de când norii plini de apă se ridicau direct din apă, fără zgomot, iar dimineaţa, lemnaru Dunăre şi printre fulgerele înfricoşătoare ca găsea în tindă şi pe prispă nişte dâre de de început de lume, ploaia se revărsa „îngâ- rouă”17. nându-se cu scârţâitul obloanelor în legătu- rile de fier, cu uruitul de vânturătoare al vântului”21. Acelaşi personaj, Petrea Dună, este cel Ţinutul bălţilor dunărene delimitează care îi repetă lui Mohreanu că va muri spaţiul matrice al unei lumi, unde realitatea înainte să ajungă în Dobrogea: şi poezia se confundă, unde ritualurile vechi „«– N-ajungi în Dobrogea, mă. Stă scris nu au fost încă desacralizate. Apa, vântul, în cartea ta că mori pe drum.» «– Fe reas - norii, cerul, plantele şi, îndeosebi, omul că Dumnezeu! spuse Barbu Căpălău.» sunt părţi ale marelui întreg cosmic. «– Nu-l fereşte, moare, o să vezi. » Barbu Personajele trăiesc sub influenţa elemente- Căpălău se supără: «– Şi dacă moare, ce, lor naturii dezlănţuite, psihologia lor fiind, împărăţeşti tu lumea?!» «– Moare, repetă adeseori, modificată de natură. În vâltoarea căutării şi a regăsirii, mulţi- lemnarul.»”18 mile se comportă haotic, precum indivizii. Aflăm despre acest personaj că puterea Moartea prin înec a prinţului Şuţu, este un viselor lui se adeveresc în profan, iar scena moment ce aminteşte de mitul lui Iona. Este care pune în evidenţă acest lucru este atunci o reiterare a motivului înecului, sugerat când îl visează pe Mohreanu în apă cu soţia încă din primele pagini ale romanului, prin deja înecată, iar visul poate fi considerant stabilirea identităţii lui Ion Mohreanu: „din un fenomen recurent. Întâmplându-se atât mamă înecată”.

16 Ibidem, p. 91. 17 Ibidem, p.62. 18 Ibidem, p. 43. 19 Ibidem, p. 28. 20 Bachelard, Gaston, Apa şi visele, Editura Univers, Bucureşti, 1987, p. 125. 21 Fănuş Neagu, Îngerul a strigat, Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2009, p. 83. 45 Mădălina Petrea

Un alt personaj semnificativ al diegezei imagistice printr-o aură magică, simbolică, este Che Andrei, un povestitor care cunoaş- la fel şi faptul de a prezenta această imagine te misticismul corăbiilor morţilor care vin să la nivelul profan credibil şi spectacular. Un culeagă sufletele: exemplu în acest sens reprezintă descrierea trecerii în nefiinţă a eroului cărţii, unde „Iar marea urlă şi ea mereu – uuu! uuu! – moartea este cea redată, însă se proiectează cere suflet de om. Toamna, în noaptea de şi transcendentul către cealaltă lume: Sfântă Mărie Mică, ies din adâncurile mării toate corăbiile scufundate, morţii „O flacără scăpără scurt, Ion o simţi între trec la cârmă, le pun pe linia de plutire şi ochi, fierbinte, năucitoare, şi căzu cu bra- năvălesc ca smintiţii peste pescarii care ţele peste calul galopând în munţi necu- n-au avut vreme să tragă la uscat”22. noscuţi sau în câmpie stearpă, şi se uni cu Neculai Mohreanu – unire numai în dă - Acesta vorbeşte despre scena la care par- răt – în pământ, şi apoi pământ curgând ticipase Nae Caramet pe când trecea pe în Dunăre, cu oase sfărâmate, cai sfâşiaţi malul mării într-o toamnă în care corăbiile şi femei înecate, unire tragică, mort lângă au apărut în căutare de suflet de om: mort, pământ şi ape în vânt, curgere „Pluteau pe lângă ţărm, una lângă alta şi nemiloasă în uitare.”24 căutau om viu. Da nu era nimeni pe apă. Romanul simbolizează acea organicitate Atunci, morţii au început să arunce spre prin intermediul personajelor sale dar şi mal lucruri scumpe, pietre preţioase ca prin elementul naturii în care sunt contura- să intre Caramet să le ia. Nu vorbeau, te. Personajele devin acele „plante adevăra- aruncau, atât şi nimic mai mult. Lu ăsta, te” caragialiene, unite într-un paradox al lui Caramet, îi sticleau ochii, da deştept, realismului mitologic, prizoniere ale forţe- nu s-a băgat să le ia. Că, ştii, corăbiile lor telurice, ale „vieţii explozive, eroii par n-au nicio putere dacă eşti pe uscat. crescuţi direct din pământ, ţâşniţi din lutul Chestia e să nu te apropii de apă. Dacă-ţi negru, mustos, din smârcul bălţilor.”25 înmoi un deşt măcar, eşti pierdut, valu Fatalitatea devine o metaforă a modalită- vine de te trage în adânc şi de Sfântă ţilor prin care personajele acestui roman vor Măria Mică din anul următor eşti şi tu să îşi ducă la bun sfârşit un scop, iar existen- unu din ăia care stau pe corabie; un sche- ţa umană este condiţionată de propriile let adică. S-a luptat Caramet cu ispita dorinţe mistuitoare. până-n zori. Norocu lui c-a fost treaz, că Această repetare a cosmogoniei şi reite- nu trăsese la măsea.”23 rare a mitului marchează destinul actanţilor O scenă semnificativă ar fi cea de dinain- în romanul lui Fănuş Neagu după scenariul te ca Îngerul să vestească a treia strigare, cea mitic descris de Mircea Eliade: „în toţi anii a naşterii, amintindu-ne de Adam şi Eva, se procedează la destrucţia simbolică a romanul lui Rebreanu. De asemenea, regă- lumii, a societăţii umane, pentru a o putea sim multe congruenţe cu alte secvenţe şi crea din nou; în toţi anii se repetă cosmogo- subtile inserţii mitice din literatura română: nia, imitându-se ritual gestul arhetipal al Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Crean - Creaţiei”26. gă, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Gala Conform Lăcrămioarei Berechet, perso- Galaction, Liviu Rebreanu, Vasile Voicu- najul „poartă semnele escathonului, narato- lescu, Ştefan Bănulescu. Puterea limbajului rul atrăgând atenţia asupra unei psihologii la Fănuş Neagu este o tehnică a realizării tipice lumii trăitoare în vecinătatea Apelor.

22 Ibidem, p. 66. 23 Ibidem, pp. 66-67. 24 Ibidem, p. 298. 25 Dicţionarul General al Literaturii Române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, vol. I, 2005, p. 560. 26 Mircea Eliade, Mituri, vise şi mistere, Bucureşti, 1998, Editura Humanitas, p. 159. 46 Perspectiva realismului mitologic din Îngerul a strigat

Dunărea, cronotop al apelor sacre, simbol al treisprezece familii care pornesc în căutarea genezei şi al morţilor repetate, proiectează pământului promis”28. în text o imagine a nestatorniciei, a schimbă- În acest sens, Fănuş Neagu nu înlătură rii, a mirajului, conducând în inima unui complet istoricitatea, nu ignoră mentalităţi- baroc gothic”27. le sau sistemele valorice care au funcţionat Astfel, accentul se pune predominant pe la un moment dat în istoria lumii şi nici nu spectaculosul pe care îl oferă romanele lui izolează coordonatele spaţio-temporale ale Fănuş Neagu, în special pe expresivitatea istoriei individului. Autorul încearcă doar transpusă în imagini şi în evenimentele să prezine unui timp concret ce include o epice care debordează de miticism: dimensiune mai înaltă, realizând unirea „Romanul baroc descoperă relativismul dintre profan şi sacru, „cele două focare ale valorilor morale într-o lume în care contra- elipsei”29. riile se întâlnesc. Lumea răsturnată este Realizând o reconstrucţie a poeticii dis- sugerată simbolic prin circul lui Pasalac. cursului mitic, structurile narative şi sche- Carnavelescul impune acestui spaţiu o mele mitice scot în evidenţă contradictoriul dimensiune ludică, în timp ce aspectul de şi elementele care se află în opoziţie, fiind farsă obligă la conştientizarea rolului, a activate „sensurile ocultate la un prim nivel măştii. Spaţialitatea barocă implică o poeti- de lectură, imaginea de ansamblu trebuind că a rătăcirii, sugerată prin destinul celor să pună în evidenţă intenţia secretă”30.

27 Lăcrămioara Berechet, Mitul ca literatură, literatura ca mit, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2009, p. 61. 28 Ibidem, p. 63. 29 Ibidem, p. 65. 30 Ibidem, p. 64. 47 Acesta este şi rolul mitului în literatură. distorsiunilе şi аdеvărurilе аmаrе dеsprе Mitul, cа mеtodă litеrаră, propunе un аlt tip condiţiа omului sub comunism. Inzеstrаtе dе rеаlitаtе, o rеаlitаtе nеgаtă de ideologia cu o simbolistică аpаrtе, mistеrioаsе, plinе prolеtcultistă şi rеcupеrаtă аcum prin forţа dе fаrmеc, аcеstе scene fabuloase suscită sаlvаtoаrе а litеrаturii, cаrе, prin imаgini imаginаţiа cititorului, demonstrându-şi cаmuflаtе, rеgеnеrеаză un timp bolnаv. аctuаlitаtеа еstеtică. Еvеnimеntеlе sunt Totodаtă еl еstе crеаtorul unui contrа discurs proiеctаtе în fаbulos şi nеvеrosimil, în dеsprе lumеа pе cаrе o rеprеzintă аrtistic. imaginar şi pаrаbolă, cu o invеntivitаtе Litеrаturа, cа povеstе mitică, аrе rolul dе neobosită. Nаrаţiunеа sе umplе dе ocurenţe а rеinvеntа în plаnul imаginаrului crеdinţа hermetice, dе miteme, obligând tеxtul să într-o lumе cаrе, dеşi irеаlă, еrа posibilă şi pаrcurgă un procеs dе simbolizаrе, prin îşi аsumа funcţiа soteriologică. Romаnul cаrе, un sеmnificаt, prin sеmnificаntul său, cаrе utilizа mitul cа mеtodă litеrаră opеrа trimitе lа un аlt sеmnificаt, intеgrаt unui rituаlic, vindеcа dе o lipsă iаr lipsа cеа mаi pаliеr cаrе trаnscеndе rеаlitаtеа imеdiаtă. mаrе dintrе toаtе, pе cаrе еroul istoriеi o Lumеа rеprеzеntаtă аrtistic еrа problе- rееchilibrа în călătoriа sа iniţiаtică, еrа lipsа mаtizаtă în romаnul cаrе îşi аsumа mеtodа libеrtăţii dе еxprimаrе, iаr аcum еstе mo- mitică prin intеrmеdiul simbolului. Еlе tri- mеntul în cаrе cuvântul sе vindеcа în sfârşit mit lа o аltă rеаlitаtе mеtаfizică, аl cărеi dе cаptivitаtе prin tеhnicа mitului. Rupturа rеfеrеnt trеbuiе transpus într-o suprа- dе pеrspеctivă rеаlistă еstе com plеtаtă, rеаlitаtе, un tip de realitate care vizează dе înscеnаrеа şi convеnţionаlizаrеа sunt dеo- fаpt romаnul tip pаrаbolă. Simbolurilе sunt po trivă mijloаcе şi еlеmеntе dе аtmosfеră, plurivаlеntе, numаi că, prin аglutinаrе, modаlităţi dе rеаlizаrе а еxcеntricului şi sеnsul lor еstе obscurizаt. Rеаlitаtеа lа cаrе totodаtă trăsături аlе lumii fаntаsticе. trimit еstе grеu dе dеfinit. Simbolurilе аu Importаnţа romanului Îngerul a strigat stаtutul sеmnеlor, trimiţând prin sеmni- еstе sеdimеntаtă dе constructul nаrаtiv în ficаntul lor lа un sеmnficаt sеcund: istoriа аriа fаntаsticului, un fаntаstic înzеstrаt cu cа fаrsă, un dеpozit аfеctаt dе simulаcrе, pе vаlеnţе fabulatorii prin cаrе sunt vizаtе cаrе mitul lе dеconspiră.

Bibliografie

1. Bachelard, Gaston, Apele şi visele, Bucureşti, Editura Aula, 2001; Editura Univers, 1987; 10. Neagu, Fănuş, Îngerul a strigat, Bucureşti, 2. Berechet, Lăcrămioara, Mitul ca literatură, Editura Litera Internaţional, 2009; literatura ca mit, Editura Ex Ponto, 11. Pavel, Toma, Lumi ficţionale, traducere de Constanţa, 2009; Maria Mociorniţa, Editura Minerva, 3. Booth, W., Retorica romanului, Bucureşti, Bucureşti, 1989; Editura Univers, 1974; 12. Popa, Marian, Modele şi exemple. Eseuri 4. Călinescu, Matei, Fragmentarium, Cluj- necritice, Bucureşti, Editura Eminescu, Napoca, Editura Dacia, 1973; 1971; 5. Crăciun, Victor, Fănuş Neagu-70. Convorbiri, 13. Popa, Marian, Viscolul şi carnavalul, Bucureşti, Editura Semne, 2002; Bucureşti, Editura Eminescu, 1980; 6. Eliade, Mircea, Mituri, vise şi mistere, 14. Simion, Eugen (coord.), Dicţionarul General Editura Humanitas, Bucureşti, 1998; al Literaturii Române, Bucureşti, Editura 7. Lodge, David, Limbajul romanului, Univers Enciclopedic, vol. I-VII, 2004-2009; Bucureşti, Editura Univers, 1998; 15. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, 8. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii Bucureşti, Editura Cartea Românească, române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008; 1974-1989; 9. Manolescu, Nicolae, Literatura română pos- 16. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura tbelică. Lista lui Manolescu, vol. II, Braşov, fantastică. 48 Caius Traian DRAGOMIR Faţa umană a civilizaţiilor

Abstract

O civilizaţie este o cultură materializată în toate formele activităţii umane. Ea are o evidentă specificitate determinată istoric. Gradul înalt de specificitate se exprimă prin faptul că civilizaţie nu se poate pretinde a fi ca atare dacă ea nu se află reprezentată prin personalităţi demne a fi considerate ca definitorii pentru stilul respectivei culturi. Goethe este Germania ca asociere a clasicismului şi romantismului. Eminescu este România ca eternitate a uneia dintre civilizaţiile europene. Maurice Druon, dar şi Jean D’Ormesson, deşi foarte diferiţi, sunt Franţa contemporană. Cuvinte-cheie: civilizaţie, cultură, personalitate contemporană.

A civilization is a culture sustaining all the human activities. It is specifically determined by history. Civilizations are represented by personalities who suggest clearly the style of the culture asso- ciated with the given historical human group. Goethe is Germany as a synthesis of classicism and romantic. Eminescu is the image of the Romanian eternity. Maurice Druon, but also Jean D’ Ormesson even if they are very different, are obviously the modern, contemporary France. Keywords: civilization, culture, contemporary personality.

O maximă franceză care, după cât am deci tocmai prin adevărul incontestabil al observat, nu este vehicul frecvent – oricum, dictonului adus, aici, în atenţie, acesta îşi nu atât de adesea, pe cât ar fi fost cazul -, află cariera publică ori calea reluărilor, rămânând în egală măsură prea puţin circu- aspru restrânsă. S-ar părea că dincolo de o lată atât, de exemplu, în România precum şi oarecare perioadă a tinereţii, în care vreme în Franţa, spune că, de la vârsta de patru- primim darul nobleţei şi purităţii funciare zeci de ani fiecare om are înfăţişarea pe care acordat fiecărei fiinţe omeneşti care vine în o merită. Presupun că este greu să găseşti, lume, ne constituim în rezultat al propriilor între zicale, multe altele tot atât de adevăra- noastre acte. Putem recunoaşte sau contesta te pe cât este aceasta – poate că tocmai prin faptele pe care le aducem act, dar prin par- adevărul ei şi prin reacţia pe care o poate curgerea lor, odată produsă, ele lasă urme genera în persoana ce se îndreaptă către relevante şi indelebile. oglindă spre a se privi, încercând atât spe- Dacă lucrurile stau astfel cu înfăţişarea ranţă cât şi teamă, în raport cu tot ceea ce a cum se produc ca efect de activitate şi timp, ajuns să fie o fiinţă umană prin actele sale, restul trăsăturilor perioadei sau personalită- ca şi prin agitaţia mai dezordonată, ori ţii – cum se dovedeşte a devoala trecutul întrucâtva orientată, a şanselor existenţei, tonul vocii, subiectele selectate în exprima-

Caius Traian DRAGOMIR - Diplomat, fost ministru, fost ambasador al României în Franța, e-mail: [email protected]. 49 Caius Traian Dragomir

rea verbală, discursul deci, ori conversaţia, care omenirea nu ar fi avut cum să îşi afle produsul intelectual, fluctuaţia gândului, calea care a condus-o până la împlinirile, locurile frecventate, gusturile, sentimente- dar şi dezastrele biosociologiei, care i-au le? Este sigur că dacă toate acestea şi multe jalonat istoria şi va continua mai mult sau alte elemente sau aspecte ale comportamen- mai puţin să i-o jaloneze pentru eternitate. tului, ale spiritualităţii, ale activităţii intelec- Fiinţa umană – aşa cum ajunge să se afirme tuale, creative, fac obiectele investigaţiei ea, ca urmare a experienţelor prin care trece, aceasta ajunge să fie cu nimic mai puţin arătând aşa cum arată la o vârstă nici prea decât o cercetare integrală – eventual inte- avansată, dar nici puţin avansată face vizibi- grată, de asemenea – a omului ca existenţă lă civilizaţia de care marile comunităţi complexă, devenire, trăire, împlinire. Este umane ajunge să fie aptă sau, tocmai în chip prea mult şi prea divers tot ceea ce ar urma contrar, nu are cum să parcurgă şi împli- a fi luat în studiu şi considerat. Aşa cum mai nească. binele este duşmanul binelui, tot astfel prea Faptul că imaginea umană reprezintă o marea complexitate a unei abordări cogniti- întreagă civilizaţie este un aspect al fiinţei ve, în orice domeniu poate sta la originea omeneşti de care merită cu prisosinţă să se pulverizării unei eficiente abordări comple- ţină cont. Johann Wolfgang Goethe ar putut xe a unui câmp cognitiv. În plus ar fi posibil să fie altceva decât o mare personalitate a să se piardă o valoare de o mare importanţă Germaniei? Cu siguranţă că el reprezintă şi semnificaţie – este vorba de demnitatea europenismul, germanismul, dar şi univer- percepţiei, a ponderii elementului unifica- sul uman, în ansamblul său cu desăvârşire. tor perceptiv. Un om, comportându-se nor- Evident – o astfel de observaţie nu are nimic mal, în viaţa obişnuită este pur şi simplu un a face în raport cu stupidităţile bio-sociolo- om – un mare conducător, un mare coman- giei cu şovinismul şi cu nimic din aberaţiile dant în viaţă sau, un monument reprezen- antiumane din plin secol XX prin care să fie tând o mare personalitate, o statuie a lui fals scindată într-o umanitate superioară şi David, statuia ecvestră a împăratului Marc o categorie decăzută, inumană a unor fiinţe Aureliu, monumentul portretizându-l pe omeneşti considerate degenerate. Ceea ce se Clemenceau - ,,Tigrul’’ - apar ca personali- poate observa, pornind de la cazul Goethe zări ale puterii umane, în act. Indiferent este tocmai contrariul unei astfel de poziţii dacă apar în viaţă sau în reluările artei, indi- ideologice, aşa cum este şi contrariul ideolo- ferent de vârsta biologică în care s-ar spune gismului pentru care condiţia umană este, că sunt văzuţi, ei au, cu siguranţă , înfăţişa- precum în comunism, un simplu efect rea pe care o merită şi apar ca fiind întruchi- dependent de dotarea materială a persoa- pări inegalabile ale meritului şi valorii. nei, sau de dominaţia financiară a acesteia. Tocmai personalităţile de mare demnita- Este vorba în cele afirmate aici, asupra dis- te şi valoare ne pun aşa cum este firesc, în tincţiei pe care o mare personalitate o poate faţa unei obligaţii de a conchide semnifica- expune, de efectul forţei transformatoare pe ţia aleasă prin care imaginile umane se care adoptarea unei căi de succes, şi dezvol- raportează la istorie nu în chip individual tare umană, o poate avea asupra prezenţei ci, absolut diferit, prin implicarea acestora în lume a aceluia care adoptă un astfel de într-o înţelegere superioară a civilizaţiilor şi drum al curajului pus în serviciul binelui, al culturilor. Statuia, monumentul ecvestru, al umanismului integral – cel care nu divizea- împăratului Marc Aureliu îl reprezintă în ză ci unifică în civilizaţiile dăinuirii altruiste mod esenţial pe împăratul filozof şi coman- a eforturilor, a îndrumării către binele seme- dant de armate, sau ilustrează superb şi nilor acestora. convingător puterea romană, idealul impe- Dacă este luată în consideraţie Franţa – rial, nu în puţine condiţii penibil şi aberant cu greu pot fi imaginate două personalităţi dar, în acelaşi timp, o forţă a umanităţii cu profiluri mai deosebite – ca apariţie, avansând către un viitor al gloriei, către comportament, mod al afirmării distincţiei - substratul unei culturi şi civilizaţii fără de , decât,, pe de o parte marele Maurice 50 Faţa umană a civilizaţiilor

Druon şi Jean D’Ormesson, primul dispărut diilor unei ţări salvată şi totodată compro- nu de multă vreme, celălalt de curând, încât misă de aşezarea la răscrucea frontierelor a abia ne putem împăca la gândul plecării trei imperii. sale dintre noi. Totul îi deosebea, afară de Cine va reprezenta România viitorului, un singur lucru – faptul de a fi francezi, în cu profil dobândit în perfectă demnitate, mod absolut francezi, chiar dacă marele, frumuseţe şi valoare în ultimii anii poate inegalabilul Maurice Druon era nepotul a deja parcurşi, care vor continua a da rezul- patru bunici, fiecare de câte o altă naţionali- tate? Presupunem că va fi vorba de o inte- tate – doar un sfert din ereditatea lui era lectualitate încă invizibilă. În ultima jumăta- biologic de provenienţă franceză, iar Jean te de secol României i-a lipsit intelectualita- D’Ormesson provenea dintr-o veche familie tea – dar nu intelectualitatea de nivel cogni- nobiliară a Franţei. William Faulkner era cel mai reprezentativ american cu putinţă – tiv şi valoric; i-a lipsit intelectualitatea ca egal cu el, ca nobleţe a prezenţei erau poate, vocaţie a altruismului şi implicit, dăruirii. dintre scriitori, Mark Twain, iar din lumea Generaţiile foarte tinere ale acestei ţări sunt largă ajuns în istorie pentru politica sa de de o infinită frumuseţe atât sub raportul Francis Delano Roosevelt. Că Mihai intelectului formal, cât şi al vocaţiei altruis- Eminescu este prin naşterea sa intelectuală te. Sper în fericirea celor care îi vor vedea, prin excelenţă român, iar evoluţia sa fizică, pe foarte tinerii de azi, la acei patruzeci de alterată de boală are semnele tuturor trage- ani ai proverbului francez.

51 52 Lucian CHIŞU, Viorica Ana CHIŞU Comunicarea online în instituţii de învăţământ superior româneşti şi europene (II) Abstract

Lucrarea este consacrată fenomenului comunicaţional din cadrul organizaţiilor educative (învăţă- mântul universitar). Ea focalizează asupra uneia din tehnologiile moderne de comunicare, sistemul online, care a devenit o realitate din ce în ce mai prezentă în strategiile de promovare ale instituţiilor de învăţământ superior. Autorii îşi propun efectuarea unei cercetări comparative a modului în care instituţiile de învăţământ superior abordează acest tip de comunicare spre a-şi transmite informaţiile în exterior către multipli beneficiari (candidaţi, mass-media, public larg) prin intermediul website- urilor. Sunt analizate în paralel modalităţile de comunicare promovate de câteva universităţi repre- zentative din România și din Uniunea Europeană, sub aspecte precum: principiile de promovare a ofertei educaţionale şi particularizarea acestora; strategii aplicate şi obiective urmărite; modalităţi de valorificare a informaţiilor online în circuitele comunicaţionale; obţinerea unor date privitoare la (a) impactul informaţiilor, (b) conţinutul acestora, (c) transparenţa, (d) utilitatea şi, nu în cele din urmă, (d) relevanţa lor. Scopul demersului nostru îl reprezintă identificarea particularităţilor definitorii – ilustrând tradiţii, culturi şi experienţe diferite de la ţară la ţară – ce se detaşează odată cu procesul de comunicare-informare obţinut prin intermediul celor mai eficiente tehnologii, folosite ca instrumente de marketing educaţional. Cuvinte-cheie: sistem online, promovare, educaţie, strategie, marketing educaţional

This work refers to the modern technologies in the field of communication sciences, whose “globa- lizing” turn shades its utility within the educational systems in the European academic teaching, which is differently optimized from one country to another. Summarising, the investigation targets the online system, namely the websites, which have become an increasingly present reality in the promotion strategies of Universities. The authors aim to make a comparative and statistical research regarding the way in which prestigious institutions in Europe and our country focus effec- tive communication strategies through the new technologies, in order to disseminate the information towards the exterior, to multiple beneficiaries (candidates, mass-media, broad audience), through websites. In the research were selected universities listed in Top 500 ARWU 2012 in seve- ral European countries, grouped by region: Northern Europe; North Western Europe: United Kingdom; Central Europe: South Eastern Europe: Romania, Bulgaria, Greece; Southern Europe and South Western Europe. The ultimate purpose of our action is identifying the defining particu- larities – illustrating traditions, cultures and experiences that vary from one country to the other – which are drawn at the same time as the communication-information process is obtained through the most efficient technologies used as educational marketing instruments. Keywords: online system, promoting, education, strategy, educational marketing

Lucian CHIŞU, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, e-mail: lucian- [email protected]. Viorica Ana CHIȘU, doctor, Romanian Foundation of Human Resurces. * Lucrare realizată în cadrul Proiectului Prezervarea și valorificarea patrimoniului literar românesc folosind soluții digitale inteligente pentru extragerea și sistematizarea de cunoștințe (INTELLIT), PN- III-P1-1.2-PCCDI-2017-0821/ Nr 54PCCDI/ 2018. 53 Lucian Chișu & Viorica Ana Chişu

Sistemul de comunicare online analizăm fiecare caz în parte însă, explicațiile pot fi altele. Italia, spre exemplu, în cadrul universităților are patru universități din zece (cuprinse Sud europene toate în top 500) fără site-uri în versiune engleză. Numai Polytechnic University of Grupul universităților din Sudul Europei Turin are toți profesorii prezentați complet, numără în structura eșantionului cele mai cu întraga experiență profesională și specia- puține instituții de învățământ cotate în lizări, cu date de contact directe, deși are ARWU 2012. Din cele 70 de universități numărul cel mai mare de universități clasi- cuprinse în cercetare, numai Italia și Spania ficate în ARWU 2012, ceea ce înseamnă și o au instituții cuprinse în top 500. Italia are 20 contribuție semnificativă a lucrărilor profe- de universități clasate, din care au fost alese sorilor respectivi în publicații internaționale zece, iar Spania are 11 universități, din care (deci în limba engleză). Universitățile din zece au fost supuse analizei. Din grupul Portugalia au obținut la majoritatea indica- țărilor sudice mai fac parte: Bulgaria (9 torilor calificativ negativ. Numai două universități), Grecia (10 universități), Malta universități, din cele zece analizate, au o (o universitate, singura dealtfel în această versiune a site-ului în engleză. Malta, în țară), Portugalia (10 universități), Slovenia schimb, care are o singură universitate, (10 universități), Cipru (10 universități). poate fi considerată un model, din perspec- Această distribuție ar putea explica de ce tiva tuturor indicatorilor analizați de noi. numai 48 din cele 70 de universități au și o O punere în oglidă a rezultatelor obți - versiune în limba engleză a site-urilor. Dacă nute la toți indicatorii de către cele două categorii de universități (clasificate ARWU și neclasificate) arată că la instituțiile neco- tate internațional găsim un număr mult mai mare de informații complete pe site-uri, dar și lipsa informațiilor într-o proporție mai mare. În opinia noastră, explicația acestei si - tuații ar putea fi pusă pe seama particula- rită ților/diversității culturale ale țărilor Fig. 8. Structura eșantionului universităților cuprinse în acest eșantion regional. selectate din Europa de Sud Dacă 48 de universități au site-uri traduse în limba engleză, rezultatul nu acoperă și

Fig. 9. Gradul de transparență și complexitate a informațiilor comunicate pe website-urile universităților din Europa de Sud 54 Aspecte ale comunicării universitare (II)

detaliile privitare la facultăți. În cazul aces- învățământului superior prin procesul de la tora, numai 34 de universități au informații Bologna. Pe multe dintre aceste site-uri sunt complete în limba engleză, 14 universități se prezentate parteneriatele cu alte țări și pro- rezumă la prezentări extrem de laconice ale gramele europene pentru studenții străini. facultăților sau dau detalii în limba națio - Website-ul universității din Malta nu are un nală. Dacă în cazul Italiei am putea lansa oficiu de relații internaționale, dar apare un pre zumția înțelegerii termenilor generali birou internațional în cadrul serviciului din descrierile facultăților respective, în ca - administrativ, responsabil cu implementa- zul Greciei este greu de acceptat ideea rea politicii internaționale și promovarea aceas ta, date fiind particularitățile de scrie- universității peste hotare. La pagina re. „International” se dau toate informațiile cu Niciuna dintre universitățile analizate nu putință pentru studenții străini. au pe site consemnat un oficiu de marke- Numai 11 universități din cele 70 cuprin- ting, nici măcar în asociere cu departamen- se în acest eșantion regional au pe site o destul de comunicare, unde situația nu este cu criere cuprinzătoare a cadrelor didactice și mult mai bună, din punct de vedere al date- datele de contact directe. Universitatea lor statistice înregistrate. Numai 8 de Sofia din Bulgaria este un exemplu, dar universități au un oficiu/departament de Grecia are trei universități care prezintă comunicare, și acestea cu activități oarecum foarte bine corpul profesoral: Universitatea particulare. La South-West University Agricolă din Atena, Universitatea din Creta, “Neofit Rilski” din Ungaria, departamentul parțial, Universitatea Ioniană și, fără date se ocupă de partea tehnică privind TIC de contact direct, Colegiul Mediteraneean. (Tehnologia Informației și Comunicării), la Malta este, din nou, un exemplu pentru Ionian University din Grecia în secțiunea modul de prezentare a profesorilor. respectivă găsim numai publicații și cărți, În privința rapoartelor anuale de activi- departamentul numindu-se chiar Press and tate, numai cinci universități au informații Publications, iar la altele nu apar atribuții complete afișate pe site, trei din Italia și câte specifice. Numai în cazul Universității una din Spania și Bulgaria. Alte zece Politehnice din Valencia (Spania) se precize- instituții publică pe site numai informații ză că departamentul de comunicare se statistice despre numărul studentilor sau al ocupă de identitatea corporatistă a facultăților, fără explicații bugetare. instituției, dar acest aspect se deduce din În acest tabel comparativ regional, limba italiană, pentru că detaliile privind Slovenia se remarcă prin numărul mare de activitatea nu sunt traduse în engleză. universități (cinci din zece) care afișează pe Singura universitate care are informații site-uri informații complexe referitoare la relevante despre activitatea departamentu- posibilitățile de cazare a studenților, costu- lui de comunicare este cea din Malta. În rile vieții și alte servicii de care pot beneficia acest caz, întâlnim un serviciu de comunica- tinerii. Același lucru se poate spune și des- re și relații cu absolvenții care se ocupă de pre cinci universități, din zece, în cazul menținerea relațiilor cu absolvenții și impli- Ciprului. Se remarcă, din nou, Universitatea carea acestora în dezvoltarea universității, din Malta care are inclusiv un serviciu aspect care are tangență de fapt cu activita- suport, cu informații generale pentru per- tea de marketing. soane cu dizabilități, consiliere pentru Numai 44% dintre site-urile universită- studenți, un spațiu destinat special copiilor ților cercetate în Europa de Sud au un ofi- acestora, cu foarte multe amănunte sau ciu/departament de relații internaționale, informații utile. De asemenea, pe site apare dar indicatorul statistic nu este relevant în și un serviciu religios și un Ombudsman, sine. Multe facultăți au pe site informații unde studenții se pot adresa cu cu plângeri detaliate privind admiterea, informații utile dacă se simt nedreptățiți, cât și un serviciu deopotrivă și studenților internaționali, special privind problemele de hărțuire. Se dată fiind crearea spațiului european al dau detalii despre cazare și costuri în cam- 55 Lucian Chișu & Viorica Ana Chişu

Fig. 10. Rezultatele analizei indicatorilor de evaluare a sistemului de comunicare online a universităților din Europa de Sud pus, inclusiv alte cheltuieli stricte privind 37 de universități, Franța 20 de universități, traiul, costuri etaliate privind masa etc. iar Olanda 13 universități. În cazul acestor Portugalia este singura țară în care nu țări au fost selectate cîte zece universități. găsim astfel de informații pe site-urile în Austria numără 7 universități în top 500 și limba engleză ale universităților. Belgia 6 universități. Singurele state din Trebuie de remarcat, în cazul uni - regiune cre nu au universități clasate sunt versităților din spațiul Sud european, a Irlanda, caz în care au fost alese aleatoriu 10 prezenței instituției Ombudsman. Rolul universități, și Luxemburg, care a intrat în Ombud smanului Europeaneste să investi- cercetare cu o singură universitate identifi- gheze plângerile formulate împotriva insti- cată pe internet. tuţiilor UE, ceea ce denotă, din partea De data aceasta, spre deosebire de universităților respective o atenție aparte universitățile din regiunea Europei sudice, acordată problemelor cu care ar putea să se informațiile complete au ponderea cea mai confrunte tinerii în facultăți și, desigur, grijă mare în cazul universităților cotate ARWU. pentru evitarea acestora. Explicația este dată de numărul mare al acestora (53), față de 11 universități care nu Sistemul de comunicare online în cadrul universitățillor Vest europene Prima observație care trebuie făcută în cazul universităților care alcătuiesc eșantionul din regiunea Europei de Sud este aceea că numără cele mai multe instituții clasificate în ARWU 2012 (83%). Marea Fig. 11. Structura eșantionului Britanie are, spre exemplu, 39 de universităților selectate din Europa de Vest universități clasate în top 500, Germania are 56 Aspecte ale comunicării universitare (II)

Fig. 12. Gradul de transparență și complexitate a informațiilor comunicate pe website-urile universităților din Europa de Vest fac parte din clasamentul internațional. Pe excelente, în care se pune mult accentul pe de altă parte, nu trebuie de neglijat nici prezentarea misiunii, viziunii, strategiei, pe „scorul” înregistrat de universitățile necota- lângă preocuparea evidentă de a prezenta te: numai 34 de informații lipsă de pe site- cat mai atractiv universitățile sau centrele urile lor. de cercetare. Analiza fiecărui indicator, arată o situație În privința existenței unui oficiu/depar- relativ asemănătoare cu a universităților din tament de margeting, rezultatele sunt apro- regiunea sudică a Europei, cel puțin în ceea piate de cele înregistrate la universitățile ce privește numărul site-urilor în limba din gruparea nord europeană. În șase engleză. Numai 55 de site-uri au variante în universități din cele 64 funcționează depar- engleză și numai 40 au informații complete tamente de marketing. Cele mai multe se despre universități în limba engleză. 14 regăsesc în Anglia, situație care ar putea universități prezintă parțial facultățile în explica reputația de care se bucură învă- limba engleză. Universitatea din Viena, spre țământul universitar englezesc în toată exmplu, are informații generale în limba lumea, dar și amploarea pe care o are pe engleză, franceză și germană, dar niciuna în piața academică. La University of limba engleză cazul facultăților. Același Edinburgh, din Marea Britanie apare dis- lucru îl întâlnim și în cazul Universității din tinct un departament de marketing care se Graz și a Universității Tehnologice din ocupă de studii de piață, cercetare, dar și de Viena. Per ansamblul eșantionului selectat brandul/imaginea și statutul universității în din Austria, numai o singură universitate cadrul comunității, asigurând suportul (cea de Medicină din Graz) are o prezentare necesar pentru fiecare facultate. Și King’s completă în limba engleză a structurilor sale College London are un departament de academice. Universitatea Libre din Bruxel marketing care face parte din „External are site numai în franceză. O situație destul Relations Directorate”. Acesta are ca obiec- de asemănătoare întâlnim și în Franța unde, tiv principal dezvoltarea strategiilor și pla- multe dintre site-urile analizate au puține nurilor privind programele educaționale, informații în engleză despre facultăți sau dar și celelalte activități ale colegiului. De chiar lipsesc cu desăvârșire, deși înfor- asemenea, are un departament de marke- mațiile generale despre facultăți se dau, în ting internațional, comunicare marketing și cazul unora în trei limbi: franceză, engleză producție marketing. Pe site apare un și germană. Sunt însă și universități, cum număr mare de angajați, dar nu se detaliază sunt cele din Olanda care au prezentări și atribuțiile specifice. The University of 57 Lucian Chișu & Viorica Ana Chişu

Dundee din Marea Britanie prezintă Science, Technology and Medicine din activități specifice de marketing în cadrul Marea Britanie are o divizie de comunicare unei secțiuni denumite Admission&Student și marketing care se ocupă de asigurarea Recruitment. Serviciul de Marketing Com- misiunii, viziunii, comunicarea cu acțio - munications and Management Information nari/sponsori, construcția brandului, imagi- Team îndeplinește activități care țin de nii și reputației colegiului, cât și de creșterea informare și promovare materiale, dar și de suportului filantropic. În Germania există la marketing propriu-zis, prin efectuarea de Universitatea din Heidelberg un deoarta- cercetări de piață în vederea consilierii ment „Communications and Marketing”. facultăților cu privire la abordarea unor Activitatea de marketing se rezumă însă programe noi sau a celor existente. Swansea doar la organizarea sau promovarea eveni- University, tot din Marea Britanie, are mentelor. Universitatea din Goettingen are Corporate Marketing Centre și Strategic departament de comunicare și marketing la Marketing Office, dar nu apar explicații cu nivelul fiecărei facultăți. la University of privire la activitățile desfășurate. Sunt Bielefeld, Germania, funcționează în cadrul universități precum Clark University din departamentului de comunicare și un servi- Worcester (înființată în 1887), University ciu de marketing și design, dar informațiile College London (înființată în 1826) care au apar numai în germană. Se pare că se ocupă detalitate misiunea și viziunea proprie de imaginea corporativă a universității. departamentelor de marketing și comunica- Exemple asemănătoare se întâlnesc în multe re.. alte universități. Din datele statistice rezultă Universitatea din Koln, Germania, apare că 32 de universități au un oficiu/departa- pe site un departament de marketing, la ment de comunicare, cu personal de specia- care sunt trecute principalele atribuții, dar litate și atribuții concrete legate re relații în germană. La Vrije University Brussel, publice și mass media. Queen’s University apare în structura organizațională un Belfast din Marea Britanie are un oficiu inti- Director Marketing, Communication & tulat „Communications and External Events Subordonat rectorului. Affairs Office” care cuprinde și un departa- Activitate de marketing se mai des- ment de Corporate communications, con- fășoară și în oficiile/departamentele de dus chiar de de vice-rector. Acesta se ocupă comunicare, dacă ne luăm după denumirea de comunicarea internă, social media, acestora, dar și după cele câteva activități relațiile cu media și afacerile publice. identificate pe site-urile universităților res- Departamentul de PR de la King’s College pective. În Austria, Medical University of London ar putea fi o sursă de inspirație pen- Graz are un oficiu de Marketing și comuni- tru multe instituții de învățământ care vor care, dar care apare consemnat într-o să ăți organizeze o astfel de activitate, date broșură de prezentare a universității. fiind detaliile extrem de valoroase prezenta- Potrivit datelor consemnate în broșură, te pe site. La University of Edinburgh există acest oficiu se ocupă de editarea unui cîte un manager de comunicare pentru fie- Newsletter, aspect care ne facem să credem care facultate. Situația este asemănătoare și că activitatea este mai mult de comunicare la University of Manchester, unde găsim decât de marketing educațional. University câte un manager pentru relația cu presa la College London are un serviciu denumit nivelul fiecărei facultăți. Communications & Marketing. Acesta este Și în privința oficiilor/departamentelor alcătuit din mai multe unități: Comunicare, de relații internaționale rezultatele se si - Evenimente corporative, Media, Oficiu tuează la un nivel foarte bun. 54 de internațional și Publicații și serviciu marke- universități au astfel de structuri. Activi- ting. În cadrul acestuia din urmă, activitățile tatea însă se desfășoară ca atare și în afara se focalizează pe comunicarea legată de unor structuri formale, deoarece pe site-uri recrutarea studenților pe suportul oferit apar secțiuni legate de admitere sau de pro- absolvenților. The Imperial College of gramele internaționale care oferă 58 Aspecte ale comunicării universitare (II)

studenților străini destule informații pentru parență. Din șase universități, cinci nu au a se orienta sau chiar a face o alegere. niciun raport, iar una are doar date genera- Ceva mai puțin bine se prezintă rezulta- le, fără buget. Din zece universități franceze, tele privitoare la profesori. Numai 19 trei nu au niciun astfel de raport, iar restul universități au prezentări complete, cu deta- prezintă date cu caracter general, fără detalii legate de activitate și cu date de contact lii privind bugelele alocate anual. Disciplina ale profesorilor. 22 de facultăți nu au nicio germană se vede clar în analiza acestui indi- informație disponibilă, iar 23 de universități cator. Toate cele zece universități analizate prezintă profesorii sau numai conducerea au rapoarte anuale detaliate până la bugete. cu date de contact. Transparența bugetelor este dată, probabil, Universitățile din grupul nord european de responsabilitatea asumată față de spon- se prezintă mai bine decât altele, în schimb, sori, mecena, dar și față de întreaga comuni- în privința rapoartelor de activitate anuală. tate. 28 de universități au afișate pe site rapoarte O atenție aparte trebuie acordată faci- complete, inclusiv bugetele alocate. Cele lităților/serviciilor oferite studenților. La mai detaliate se regăsesc la universitățile acest capitol, țările din Vestul Europei exce- din Marea Britanie. La University of lează, poate cu excepția universităților aus- Cambridge detaliile merg până la cel mai triece unde informațiile sunt destul de mic amănunt. La această universitate se puține. Sau numai în germană, deci greu de găsesc pe site inclusiv regulamente privind înțeles de persoanele care nu cunosc limba. bunele practici și plagiatul. O singură uni- Universitățile din Belgia, la fel ca și cele din versitate din Marea britanie, dintre cele Marea Britanie și Germania pot fi luate ca selectate nu are pe site aceste rapoarte. model în privința serviciilor și ocrotirii ofe- Universitățile din Irlanda, în schimb, fac rite studenților. Universitatea din Liege, front comun în a tăinui complet aceste date. spre exemplu, are servicii care exced arealu- Nici Belgia nu oferă mai multă trans- lui profesional strict al studentului: creșă

Fig. 13. Rezultatele analizei indicatorilor de evaluare a sistemului de comunicare online a universităților din Europa de Vest

59 Lucian Chișu & Viorica Ana Chişu

pentru copii, consiliere privind creșterea și 2012), Finlanda (5 universități cotate ARWU îngrijirea copiilor, mediere legată de diverse 2012), Suedia (10 universități ARWU 2012), probleme ale studentului, consiliere psiho- Estonia (6 universități), Lituania (10 logică. Vrije University din Bruxel oferă universități), Letonia (7 universități). detalii referitoare la hrana pe care o găsesc Structura eșantionului pentru grupul studenții în restaurantele din campus, țărilor nordice este relativ echilibrată, din inclusiv pentru vegetarieni. University of perspectiva numărului în top 500 a celor Oxford prezintă detalii cu privire la servicii- mai bune universitati din lume și a celorlal- le oferite în cazul copiilor studenților. Pe site te, neclasificate. În acest caz , spre deosebire există o secțiune specială pentru recrutarea de zona Centrală și de Est, balanța numerică absolvenților, unde cei interesați își pot înclină sensibil în favoarea universităților pune o prezentare sau se fac evaluări ale care nu intră în clasamentul ARWU. activității desfășurate în cadrul diferitelor Conţinutul informațiilor afișate pe site-urile proiecte în care au fost implicați. University universităților, transparenţa acestora, utili- of Edinburgh are un serviciu special pentru tatea şi, nu în cele din urmă, relevanţa lor recrutarea candidaților. În cadrul acestui asupra potențialilor beneficiari se regăsesc serviciu se asigură suport pentru pregătirea însă într-o pondere mai mare tot în cazul candaților, inclusiv pentru imigranți. King’s universităților prezente în top. Trebuie College London are servicii de consiliere totuși de remarcat o incidență mai mare a pentru studii, dar și pentru menținerea stă- informațiilor complete, în general, dar și în rii de sănătate (wellbeing), centru de carieră cazul universităților neclasificate. și serviciu pentru angajare (employability). Cu excepția unei singure universități, Swansea University are o secțiune distinctă din Lituania, toate celelate au site-uri și in cu informații pentru părinți. Universitățile versiune engleză. Unele dintre ele au și din Germania se detașează în privința servi- varianta în limba rusă. Multe prezintă în ciilor oferite studenților. University of Kiel a detaliu misiunea universității, viziunea, fost certificată ca „family-oriented universi- valorile sau planurile strategice (până în ty”. University of Hamburg are un serviciu anul 2016, spre exemplu în cazul Uni- special anti-corupție, la care pot apela versității Helsinki). Unele universități con- studenții. University of Koln are, în afara semnează pe pagina de deschidere in- varientei în limba chineză a site-ului și stu- formații cu privire la diferse particularități dii speciale pentru chinezi. Olandezii oferă ale pregătirii sau din domeniul cercetării, cu inclusiv prezentări interactive, astfel încât scopul de a scoate în evidență unicitatea oricine să poată vedea mai bine condițiile de acestora, gradul înalt de inovare sau alte atribute care le conferă unicitate sau valoare cazare și masă. Meniurile sunt prezentate adăugată. Trei universități din Estonia, zilnic, cu diverse variante și prețuri. Tilburg Finlanda și Lituania au numai o parte a University are informații pentru gravide și informațiilor traduse. Majoritatea uni- asigură suport pentru alăptarea copiilor. versităților au oficii/departamente de relații Universitățile din Franța, în general, au internaționale, iar acolo unde lipsesc, puține informații de acest gen, iar acolo unde apar detalii, nu sunt afișate cheltuieli, costurile vieții în localitățile respective.

Sistemul de comunicare online în cadrul universitățillor Nord europene În regiunea de Nord a Europei au fost selecționate 42 de universități din șase țări: Fig. 14. Structura eșantionului Danemarca (4 universități cotate ARWU universităților selectate din Europa de Nord 60 Aspecte ale comunicării universitare (II)

Fig. 15. Gradul de transparență și complexitate a informațiilor comunicate pe website-urile universităților din Europa de Nord informațiile se regăsesc în secțiuni speciale cadouri ale specifice universității. privind admiterea sau studeții străini. De Universitatea Turku, tot din Finlanda, deși remarcat este și faptul că aproape jumătate nu are un departament aparte de marke- din numărul universităților analizate în ting, consemnează în structura de personal regiunea de Nord a Eurpei deține un ofi- a unității care se ocupă de comunicare un ciu/departament de comunicare. În unele specialist în marketing planner. Și la cazuri, pe site sunt prezentate atribuțiile Universitatea Jyvaskyla din Finlanda, șeful specifice acestor oficii, nu numai personele departamentului de comunicare se ocupă și responsabile și datele de contact ale acesto- de marketing, fără să existe însă detalii asu- ra. pra activității desfășurate. Apar însă detalii Cinci universități (două din Estonia) și legate de activitățile desfășurate în cazul câte una din Finlanda, Lituania și Suedia au centrului de comunicare și marketing al un oficiu/departament de marketing. Nu Universității Mykolas Romeris din Lituania: sunt însă descrise activitățile specifice efectuarea de de analize de piață regionale desfășurate decât în cazul Universității și globale, stabilirea și menținerea relațiilor Tallin din Letonia și Universității Helsinki cu partenerii sociali și cu angajatorii, pre- din Finlanda. Oficiul de marketind și comu- zentarea universității la târgurile edu- nicare din cadrul Universității Tallin se caționale, evenimente etc. Specialiștii cen- ocupă de relația cu media, de comunicarea trului se ocupă, de asemenea și de orienta- internă, de relațiile cu partenerii și de iden- rea în carieră și de plasarea absolvenți. titatea vizuală a universității. Oficiul are și Dintre toate universitățile cuprinse în stu- specialiști în marketing internațional, la diu, acest centru este singurul care care sunt consemnate datele de contact desfășoară activități specifice de marketing direct. La Universitatea Tartu din Estonia, în educațional, potrivit descrierilor făcute pe cadrul departamentului de marketing și site. La Universitatea Linkoping din Suedia, comunicare lucrează doi specialiști seniori în departamentul de marketing educațional înmarketing și doi specialiști în marketing (singurul departament care apare cu o astfel internațional, dar nu sunt detaliate de titulatură specifică în tot eșantionul ana- atribuțiile. La Universitatea Helsinki din lizat) specialiștii se ocupă de recrutarea Finlanda există un departament de comuni- studenților, organizarea de evenimente, care și relații comunitare unde specialiștii materiale promoționale etc. săi se ocupă de comunicare în marketing, Multe dintre universitățile cuprinse în dezvoltarea imaginii vizuale și realizarea de regiunea de Nord au oficii comune de 61 Lucian Chișu & Viorica Ana Chişu

Fig. 16. Rezultatele analizei indicatorilor de evaluare a sistemului de comunicare online a universităților din Europa de Nord comunicare și marketing sau de comunicare 20 de universități au numai trecute numai și relații publice/birou de presă sau de datele de contact la profesori sau numai la comunicare și relații internaționale (aproxi- membrii conducerii facultăților sau uni- mativ 50%). Stockholm School of Economics versității. 11 universități au numai date din Suedia, spre exemplu, are un departa- generale de contact, la nivel de facultate sau ment de comunicare care se bucură de o secretariat. prezentare impresionantă pe site, unde sunt Situația este și mai puțin clară în privința detaliate toate atribuțiile. Între acestea se raportărilor anuale. Numai 13 universități regăsește și activitatea de recrutare a au publicate aceste documente, cu detalii studenților naționali și internaționali. corespunzătoare privind bugetele alocate. Trebuie de remarcat la universitățile din Unele dintre ele prezintă rapoarte detaliate Europa de Nord și prezentarea foarte bună pe fiecare facultate. Șapte universități pre- a întregii activități, cu detalii cuprinzătoare zintă datele statistice neînsoțite de raportul despre facultăți. 38 de universități din 42 au bugetar, iar restul (22 de universităși) nu prezentări complete în limba engleză, iar prezintă nicio situație anuală privind alte trei au numai informațiile generale sau studenții, activitățile desfășurate, bugetele care îi vizează strict pe studenții inter - alocate acestora etc. naționali. Lithuanian University of Edu - Aproximativ 60% dintre universitățile cational Sciences este singura instituție de nordice prezintă pe site detalii utile învățământ superior care nu are o versiune studenților străini în special, referitoare la a site-ului în engleză sau într-o altă limbă de condițiile de cazare și masă, costurile afe- circulație internațională. rente, facilitățile asigurate persoanelor cu În privința transparenței corpului didac- dizabilități, dar și posibilitatea de a contacta tic, trebuie de remarcat faptul că numai 11 direct un consilier care se ocupă de servicii. universităși au o prezentare detaliată a pro- La Karolinska Institute din Suedia există, fesorilor, din punct de vedere profesional. spre exemplu, un consilier general pentru

62 Aspecte ale comunicării universitare (II)

studii. Pe site se găsesc inclusiv oferte de universitățile grupate în alte zone geografi- joburi pentru studenți în cadrul univer - ce ale Europei. Cu cât ne deplasăm către sității. Vest și Nord pe continent, cu atât crește volumul, calitatea, privită și din perspectiva Concluzii utilității, și transparența informațiilor online. Succint, sistemul de învăţământ din fos- Emergente cu o oarecare întârzâiere în tele state comuniste, în rândul cărora se ţările fostului bloc comunist, tehnologiile integra ţara noastră, relevă două aspecte, din domeniul comunicării au conturat pre- contradictorii unul cu celălalt: (1) tranziția misele globalizării ca fenomen economic, ca stare de fapt și (2) efortul sincornizării în social şi politic. Explicații relevante se obțin domeniul educațional, evidențiind deopo- din comparația cu datele înregistrate la trivă carențe și aspirații. 63 Lucian Chișu & Viorica Ana Chişu

Fig. 17. Rezultatele analizei indicatorilor de evaluare a sistemului de comunicare online a universităților din Uniunea Europeană, grupate regional

Bibliografie şi referinţe

Balaban, D., C., 2009. Comunicarea mediatică, Keenan, K., 1997. Cum să comunici, București, Tritonic Publishing House, București. Editura Rentrop Straton, București Balaban, D., C., Ianuc, I., Meza, R., 2009. Kotler, P., Fox, K., 1995. Strategic Marketing for Publicitate și New Media, Tritonic Educational Institutions, Englewood Cliffs, Publishing House, București. New Jersey, Prentice Hall. Cabin, Ph., Dortier, J.-F., (coord.), 2010. Lohisse, J., 2002. Comunicarea – De la transmite- Comunicarea: Perspective actuale, Polirom, rea mecanică la interacţiune, Polirom, Iaşi. Iaşi. Muchelli, A., 2001. Les sciences de l’information Cuilenburg, J.J.van, Scholten, O., Noomen, et de la communication, Hachette, Paris. 1998. Ştiinţa comunicării, Humanitas, Oliver, S., 2009. Strategii de relaţii publice, București. Polirom, Iaşi Dagenais, B., 2003. Campania de relaţii publice, Popescu, I. C., 2002. Comunicarea în marketing, Editura Polirom, Iaşi, 2003 Editura Uranus, Bucureşti. Iacob, M., Iacob, D., Ion, E., 1999. Cercetarea Robert L., Johnson, R.,L., 2005. Marketing științifică și comunicarea în sistemul educațional, A.I.S.M., București. Education in a Changing Educational Maxim, C., Banciu, D., 2009. Comunicarea onli- Environment, Journal of Business & ne - provocări şi oportunităţi. Instrumente Economics Research, 3(5), pp. 57-64. Office pentru mediul de comunicare, Stepan A., Petrov Gh. & Iordan V. (1995). Comunicare.ro, București. Fundamentele proiectării şi realizării sisteme- Oliver, S., 2009. Strategii de relaţii publice, lor informatice, Mirton Publishing House, Polirom, Iaşi. Timişoara. Robert L., Johnson, R.,L., 2005. Marketing Veghes, I., Ruff, B.,G., 2003. Relații Publice și Education in a Changing Educational Publicitate Online, Polirom, Iași. Environment, Journal of Business & http://www.webometrics.info/en/Europe? Economics Research, 3(5), pp. 57-64. page=58 64 Eminescu

Valentin COȘEREANU Cronologie Eminescu Viața, opera, contextul socio-cultural raportate la manuscrise și amintirile contemporanilor (V)

Abstract

Așa cum reiese din subtitlul Cronologiei, aceasta se referă la viața, opera și contextul socio-cultural în care a trăit poetul Mihai Eminescu, ilustrat cu citate din manuscrise și din amintirile contemporanilor. Cuvinte-cheie: viața, opera, amintiri.

As it appears from the subtitle, the present work refers to the life, the work and the social and cultural context in which the poet Mihai Eminescu lived, illustrated with manuscript quotes and memories of contemporaries. Keywords: life, work, memories.

1876 În cei şase ani cât a stat la Bucureşti, Ianuarie 25 În şedinţa aceasta a Junimii Eminescu şi-a purtat în repetate rânduri mobile- Lambrior propune ciclul de prelecţiuni pe le-i rudimentare şi lăzile cu cărţi şi manuscrise tema Diferitele înrâuriri ale poporului român. pa la diferite gazde, în căutarea unor adăposturi Dar unde lăsaţi influenţa austriacă? replică singuratice şi tăcute. El nu era un om cu gustul Eminescu. Eu aş avea lucruri interesante de interiorului, dar simţea nevoia să stea acasă ca spus. să-şi frunzărească volumele, să scrie şi să trans- crie. (G. Călinescu) În 26 ianuarie Eminescu telegrafiază Ministerului Instrucţiunii, al cărui subordo- La Junimea, doi erau acei mai sensibili la nat era: Având caz de boală grea în familie, rog întreruperi şi zeflemea: Gane şi Eminescu; acordarea unui concediu de zece zile. primul, când era întrerupt spunea că nu va mai citi niciodată, dar de fiecare dată venea Maiorescu are încurcături în familie, cu la cenaclu uitând ameninţările, al doilea, soţia sa, Clara, din ce în ce mai accentuate şi sătul de neînţelegerile unora chiar înguşti la le notează în jurnal. minte, se întrerupea în mijlocul lecturii şi cu mare greutate continua. Februarie 1 Apare acrostihul lui Hasdeu în Convorbiri literare, La noi, iscălit P.A. Ianuarie 15 Eminovici bătrânul primeşte Calescu, adică Păcălescu. somaţii prin Prefectura Botoşani să plăteas- că datoriile rămase în urma morţii lui La noi e putred mărul, a zis de mult Şerban, la Berlin. poetul,

Valentin COŞEREANU, Muzeul Memorial Eminescu – Ipoteşti, e-mail: [email protected]. 65 Valentin Coșereanu

A zis cu desperare şi a murit nebun, de propoziţiuni incidentale şi de digresiuni. Căci îl zdrobi durerea când s-a convins Fondul foarte serios, însă de multe ori impenetra- cu-ncetul bil. Mi se pare că de atunci n-a mai ţinut nici o Oftând după scăpare că nu mai este bun conferinţă; de altminterea trăind într-o lume etc. aparte, lumea capului lui, Eminescu era indiferent, ba chiar dispreţuia toate aceste manifesta- În aşa fel construită, încât citite pe verti- ţiuni, pe care el le găsea ridicole. cală, primele litere ale fiecărui vers dădea: La Convorbiri literare. În ziua apariţiei, Februarie 15 La Bucureşti apare tipărită Eminescu este cel care intră la Negruzzi Revista literară şi ştiinţifică condusă de B. P. acasă, spunându-i că au fost păcăliţi. Cu Hasdeu. această ocazie Slavici îi scrie lui Negruzzi: Mă iartă, dar nu înţeleg uşurinţa Junimei. Februarie 16 Pe versoul pagini 92 a cărţii Poezia asta este într-adevăr superlativul gogo- populare intitulată Amartalon sotiria, poetul măniei. notează: Ziua de 3/13 fevr. 1976 a fost cea mai fericită a vieţii mele. Eu am ţinut-o pe Veronica Astăzi, când societatea masonică a deve- în braţe, strângând-o la piept, am sărutat-o. Ea- nit din secretă în discretă, se ştie că junimi- mi dărui flori albastre pe care le voi ţine în toată ştii erau cu toţii masoni, aşa încât este expli- viaţa mea. Volumul a fost împrumutat de cabil gestul lui Slavici de a da socoteală lui poet şi filologului apreciat mult de Maiorescu şi din punct de vedere familial, Eminescu, Moses Gaster. scriindu-i: Eu nu m-am căsătorit numai pentru a da nume copilului meu şi apoi a respinge pe Martie 15 La Bucureşti apare primul mumă-sa pentru trecutul ei. [...] Îndată însă ce număr din Timpul − ziar al partidului con- am intrat în relaţiuni cu o femeie, nu m-am servator. Primul director al ziarului a fost coborât cu ea, ci am ridicat-o la nivelul etic, la Titu Maiorescu, iar redactor, Ioan Slavici. care eram însumi. Aprilie 1 Cade guvernul Lascăr Catargi, În această lună scrie Eminescu poezia în care Titu Maiorescu era Ministru al Dormi!, cu variantele Când s-a trezit drăguţa Cultelor şi al Instrucţiunii, iar Eminescu este şi Linişte rămase postume şi publicate ca somat de noul guvern să plătească suma bur- atare, dedicată iubirii veroniene. sei primită în perioada studenţiei berlineze. Îşi continuă inspecţiile şcolare. Când, cu Martie 14 Eminescu prezintă în Aula uni- toate astea este admonestat că nu a făcut versităţii din Iaşi, în cadrul prelecţiunilor aceste inspecţii, răspunde ministerului în Junimii conferinţa intitulată Influenţa austria- mod memorabil amestecând ironia cu fapte- că asupra românilor din Principate, material le ca atare. Din perioada aceasta scrie reprodus în numărul din august al Eminescu Epistolă către homunculul Bonifacius. Convorbirilor literare. Poetul a fost se pare un slab orator, căci era reţinut prin structura sa Aprilie 27 Ministerul Cultelor şi când vorbea în public, dar şi aşa, ideile con- Instrucţiunii Publice trimite poetului o ferinţei au fost de interes pentru consulul adresă prin care-i solicită înapoierea sumei austriac acreditat la Iaşi, căci odată cu rapor- (una sută galbeni) dată de Maiorescu pen- tul acestuia către guvernul vienez trimite şi tru susţinerea doctoratului. textul conferinţei în limba germană, în între- gime. Gh. Panu descrie în amintirile sale, din Mai 4 Chiar dacă Maiorescu va fi numit auzite, cum s-a desfăşurat prelegerea: Nu pentru scurt timp agent diplomatic al ştiu prin ce întâmplare nu am asistat la ea, dar guvernului liberal la Berlin, Eminescu este mi s-a spus că a fost deplorabilă. Eminescu nu şicanat în vederea înlăturării. Acum i se cere putea vorbi în public, pe urmă forma lui era tot- să explice de ce nu şi-a îndeplinit obligaţiile deauna foarte grea, iar fraza încărcată de tot felul de revizor şcolar, iar Eminescu răspunde, 66 Cronologie Eminescu (V)

luându-i peste picior şi foarte crud, între- Mai 17 Hasdeu e numit director al bându-i la rându-le cu ironie, dând date şi Arhivelor Statului. exemple concrete ce a făcut, dar intero- gându-i să-i arate şi lui cine este acel rar Mai 26 poetul recomandă Ministerului exemplar care a reuşit să facă mai multe ca Instrucţiunii Publice manualul lui Creangă el în acest domeniu...: Am fost pe drept cuvânt Povăţuitorul la citire prin scriere. Din epoca surprins de ordinul d-voastră nr. 3.483, prin aceasta datează poezia Cărţile, dedicată care sunt invitat de-a arăta: de ce în intervalul maestrului său spiritual continuu: de la 15-31 martie a.c. n-am inspectat nici una din şcoalele rurale al judeţului Iaşi şi ce m-a Shakespeare! adesea te visez cu jale, împiedecat de a-mi îndeplini această datorie? Prieten blând al sufletului meu; Mai întâi am căutat a justifica aceste ordine prin Izvorul plin al cânturilor tale vreo greşeală de adresă a organelor de control din Îmi sare-n gând şi le repet mereu. acel onorat ministeriu, căci nu ştiu din care arti- Atât de crud eşti tu, ş-atât de moale, col al legii instrucţiunii s-ar putea deduce regula Furtună-i azi şi linu-i glasul tău; că revizorul, care împreunează toate activităţile Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe unei cancelarii într-o singură persoană, fiind Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe... curier, copist, registrator, administrator, exami- nator, etc., trebuie să fie cu toate acestea şi veci- Versurile Izvorul plin al cânturilor tale/Îmi nic în călătorie, încât la fiecare 15 zile să facă o sare-n gând şi le repet mereu, nu sunt doar ver- revizie, şi toate acestea în marginile a cei 21 ½ surile care trebuie să sune din coadă, ci un l.n. pentru fiecare judeţ. Dacă există un aseme- adevăr incontestabil, aşa cum l-a demons- nea revizor în ţară, rog a mă informa unde-i acel trat atunci când Rossi juca vreuna din piese- preţios individ, ca să apelez la vasta sa experien- le Maestrului pe scenele bucureştene, ţă şi să aflu în ce mod – mai mult sau mai puţin Eminescu a cunoscut imediat că nu s-a res- apostolic – îşi îndeplineşte sus-menţionata datorie. Eu, din contra, ştiu că norma de pân-acuma pectat textul în întregime. I-a trecut cu vede- este ca revizorul să inspecteze de două ori pe an rea aceasta, tocmai prin faptul că jocul exce- fiecare şcoală. Considerând acuma numărul de lent şi plin de talent actoricesc a compensat 152 şcoale publice şi private din circumscripţia cu brio lacuna. subsemnatului, împrăştiate pe o suprafaţă de mai multe sute de kilometri pătraţi (1.143.570 Acum mama lui Eminescu lasă o declara- m.), considerând minunatele căi de comunicaţie ţie cu caracter testamentar, prin care spune dintre comună şi comună, că amândouă judeţele că văzându-mă ajunsă în etate destul de înain- nu sunt seşe, ci pline de dealuri şi păduri, că tată şi voind a limpezi afacerile ce am avut cu pentru inspectarea lor sunt abia şase luni lucră- soţul meu, Gheorghi Eminovici, declar că de toare, dacă substragem sărbătorile şi vacanţele mult timp încoace mi-am luat tot ce aveam de preste an, considerând în urmă că într-o zi nu înaintea soţului meu, că D-sa nu-mi este datori se pot inspecta conştiincios decât două şcoale, de cu nici un ban şi că prin urmare nici nu am nici vreme ce ziua şcolară are numai 5 ore (ba joia nu pot avea vreo pretenţiune cu averea Dsale. numai 3), veţi vedea, domnule ministru, că sarcina subsemnatului este de a inspecta de două Iunie 3 Eminescu este destituit din slujba ori 152 şcoli în timpul de 180 de zile, iar pentru de revizor şcolar. În urma acuzaţiilor lui D. lucrarea administrativă şi de cancelarie i-ar Petrino, poetul va fi anchetat în legătură cu rămâne în acest timp 28 de zile... pretinsele lipsuri din gestiunea bibliotecii; procesul se va încheia abia în 1878, acuzele Mai 8 Ioan Oteteleşanu moare la 80 de aduse de D. Petrino dovedindu-se nefonda- ani, dar lasă o diată ca averea lui să fie folo- te. sită la înfiinţarea unui institut de fete la Iunie 4 Este destituit şi prietenul poetu- Măgurele, al cărui director va fi mai târziu, lui, Al. Chibici-Revneanu din postul de Ion Slavici. revizor şcolar în judeţul Fălciu. 67 Valentin Coșereanu

Iunie 13 Aflat într-o grea situaţie mate- pentru suferinţa personală) a poetului: rială, Eminescu acceptă postul de redactor Câţiva membrii din Junimea căutară să dea ceva la Curierul de Iaşi, pe care-o va numi Foaia mijloace de trai lui Eminescu, care deja de pe vitelor de pripas; va scrie articole pe teme atunci începuse a străluci prin talentul său. I se politice şi economice, recenzii, cronici tea- găsi, cu mare greu, postul de redactor-adminis- trale. O singură fericire ar renaşte în sufletul trator şi corector chiar, la foaia publicaţiilor ofi- meu, dacă aş putea să ascund nedreptatea. ciale a Curţii de Apel din Iaşi, intitulată pe Posteritatea nu vreau să afle că am suferit de atunci «Curierul de Iaşi», post, deşi triplu de foame, din cauza fraţilor mei. Sunt prea mândru îndatoriri, dar plătit cu respectabila sumă de 100 în sărăcia mea. I-am dispreţuit şi acest gest e de lei. Abia peste câteva luni – dacă nu pare-mi- prea mult pentru un suflet care nu s-a coborât în mocirla vremurilor de azi, îi va scrie Veronicăi. se peste un an – el obţinu un spor de leafă de 50 Despre perioada aceasta va scrie Slavici în de lei, − adecă în total 150 de lei. (Ioan Slavici) amintirile sale: Rămas fără nici o ocupaţie, în neputinţă de a-şi plăti cel puţin o casă şi masă În 9 iulie apare în Curierul de Iaşi schiţa regulată, el mai adesea se adăpostea pe la amicii La aniversară, iscălită Gajus, dovada ascunsă săi binevoitori, cari îi deschideau casele lor. a intimităţii poetului cu Veronica, lucru ce Iulie 4 Acum se achită Gh. Eminovici de va fi descoperit mai târziu în corespondenţa suma datorată de Şerban d-nei A. Lange, celor doi când iscăleau: unul Gajus, cealaltă adică de 123 fr., 75 bani în aur spre despăgubire. Tolla. Dovada că pe unde era angajat şi cu cât de puţin era plătit, Eminescu îşi lua în Perioada angajării la Curierul de Iaşi este serios munca, ridicând-o la un rang supe- una sinistră pentru viaţa publică (dar şi rior, făcând din ea o datorie de onoare. 68 Cronologie Eminescu (V)

Iulie 28 Având nevoie de bani, Gheorghe Pe 28 august compune sonetul Sunt ani la Eminovici împrumută 1200 de galbeni şi mijloc, făcând însemnarea: 28 aug. 876 noap- pune garanţie Ipoteştii, pentru care vor tea. iscăli drept garanţi: Matei, Harieta şi Aglaia, fraţii poetului. Septembrie 1 Apar în Convorbiri literare poeziile Crăiasa din poveşti, Dorinţa, Lacul şi August 6-18 Eminescu publică în Melancolie; în noiembrie şi decembrie vor fi Curierul de Iaşi nuvela Cezara, purtând men- publicate Călin (file din poveste), respectiv ţiunea: Novelă originală. Are la bază texte mai Strigoii, despre care Maiorescu scrie în 18 vechi, din care se păstrează în manuscrise mai decembrie: Foarte frumoasă şi admirată de toţi multe fragmente, ce corespund capitolelor VI- este poezia lui Eminescu «Strigoii». VIII şi alte două, în care se continuă acţiunea nuvelei. [...] Eminescu se opreşte la finalul din Octombrie 8 Apare în Curierul de Iaşi «curierul de Iaşi», din considerente estetice. nuvela intitulată Morella de Edgar Allan Poetului i-ar fi trebuit pentru definitivarea frag- Poe, în traducerea Veronicăi Micle sub mentelor ce continuă acţiunea un răgaz mai pseudonimul Tolla. Probabil că la traducere îndelungat, pe care nu-l avea, încât această parte a ajutat-o şi Eminescu. Ori a făcut corecturi. rămâne în stadiul primei redactări. (D. Vatamaniuc) Pe 1 octombrie Eminescu scrie Necro- logul lui Constantin Negri, trecând peste August 16 Începând o petiţie, dar tematica foii, aşa cum începuse să facă deja lăsând-o neterminată Eminescu va scrie mai prin publicarea unor proze şi traduceri: ... a târziu pe versoul acesteia unul din versurile încetat din viaţă unul din cei mai nobili bărbaţi poeziei O, dulce înger blând. ai Românilor – Constantin Negri [...] Astfel pământul românesc primeşte în braţele sale pe August 15 Moare Raluca Eminovici, copiii săi adormiţi, cu aceeaşi blândeţe ca sânul mama poetului în vârstă de 60 de ani, de mamei; cancer (rac). Este înmormântată lângă bise- cel în care zac comorile trecutului nostru îşi ricuţa familiei Eminovici din Ipoteşti. adaugă câte o nouă comoară; şi astfel ni se face Poetul participă la înmormântare şi este dis- mai scump. Dormi dulce în pământul din care trus, scriind cuvintele pline de greutate te-ai născut, pe care l-ai iubit, pe care l-ai apărat sufletească în poezia O, mamă. toată viaţa şi fie-ţi ţărâna uşoară şi reamintirea veşnică. (Apud Petru Vintilă) ...Şi totuşi când pe dânsa cu ţărână-a coperit-o Octombrie 10 În Curierul de Iaşi Emi - Părea că lumea-i neagră, că inima îmi nescu publică articolul intitulat Elenismul, crapă extrem de bine scris şi foarte documentat. Şi aş fi vrut cu dânsa ca să mă puie-n groapă... Este publicată la Bucureşti lucrarea lui Când clopotul sunat-au, plângea a lui Titu Maiorescu – Logica, pe care şi-o propu- aramă sese în proiect chiar de la începutul anului. Şi rătăcit la minte strigam: unde eşti, mamă ! Octombrie 24 La aniversarea Junimii se Priveam în fundul gropii şi lacrimi cur- citesc stanţele făcute de Eminescu şi Miron geau râu Pompiliu, Cântec caracudesc, spre hazul tutu- Din ochii mei nevrednici pe negrul ei ror. Tot acum Negruzzi îi dedică versurile sicriu... circumstanţiale din cântecelul noua direc- ţiune: Aglaia îi va scrie lui Maiorescu: La moartea mamei l-am văzut pentru ultima oară ca băr- Eminescule poete bat sănătos. Umblai prin cabriolete [...] 69 Valentin Coșereanu

Stai în gazdă la primar Cu gândiri nemistuite Şi cu primăriţele Să negreşti mai multe topuri; Îţi încurcai iţele. etc. Şi când vezi vre o femeie Să te-nchini pân la pământ Idilele cu primăriţele sunt, desigur, bârfeli Şi de-a sta ca să-ţi vorbească din partea «caracudei», dar adevărul este totuşi Să înghiţi orice cuvânt; că revizorul rumina în clătinarea brişcei amoru- rile sale inestinguibile pentru Veronica sau ori- Nespălat, neras să umbli, care altă femeie, căci între un raport de inspecţie Şi rufos şi deşuchiet – şi o statistică comparativă de cheltuieli cu între- Toate-acestea împreună ţinerea şcolilor, apar în caietul său de însemnări Te arat-a fi poet. fugitive versuri de dragoste pentru o femeie cu ochi limpezi [...] pentru una cu ochi verzi [...] 1877 sau, în sfârşit, pentru o femeie faţă de care, ca un Evenimentele de la 1877, grava inimiciţie, nou Arvers, îşi tăinuise cu voluptate amară mai mult la suprafaţă, între liberali şi conserva- iubirea: tori, cereau o gazetă cu vâsle bune şi schelet doc- trinar solid. Junimiştii l-au chemat aşadar pe Iubind în taină mi-am impus tăcere Eminescu, care n-avea nevoie să-şi însuşească o Gândind tăcerea că îţi place ţie. (G. doctrină politică străină de sine, ca gazetarii de Călinescu) profesiune, numai pentru a-şi câştiga existenţa. (G. Călinescu) Apare, în limba germană, primul volum din Documente privitoare la istoria românilor, Ianuarie 1 Apare în revista Convorbiri editat de Eudoxiu Hurmuzaki, lucrare pe literare povestirea lui Creangă Moş Nichifor care Eminescu o va traduce în limba româ- Coţcariul, apreciată la Junimea, dar şi de nă. Eminescu.

P. Ispirescu − Legendele şi basmele români- Ianuarie 16 Eminescu este achitat în pro- lor. Ghicitori şi proverburi, 1 volume, introdu- cesul cu Petrino, satisfacţie deosebită, căci privea acest lucru drept crucial, din mo- cere de B. P. Hasdeu, Bucureşti. ment ce-i solicita imperativ lui Bodnărescu să spună adevărul aşa cum e el, căci este de Se naşte la Hobiţa − Pestişani (Gorj) cea mai mare importanţă. sculp torul român Constantin Brâncuşi, cel care va revoluţiona arta modernă mondială Ianuarie 23 Pentru că-i luase peste picior (m. 1957). pe creatorii botoşăneni, Eminescu primeşte replica Curierului intereselor, care susţinea Este, din punct de vedere al creaţiilor sus şi tare că din Botoşani a văzut ieşind multe poetice, un an prodigios al lui Eminescu. bucăţi de poezie minunată, cari fac onoare nu Acum scrie: De ce mă-ndrept şi-acum..., numai Botoşanilor, că ţării întregi. Ştiind bine Gândind la tine, Cărţile, Pe gânduri ziua..., Tu că are dreptate, gazetarul ia din nou atitudi- cei o curtenire..., În fereastra dinspre mare, ne, susţinând că Noi cunoaştem aproape tot ce Sonet satiric, Coborârea apelor, Ah, cerut-am de s-a scris în româneşte şi susţinem contrariul. la zodii, E împărţită omenirea..., Ai noştri Dintre cei vechi Ralet a scris mai corect, dar cu tineri..., În liră-mi geme şi-mi suspin-un cânt, toate aceste operele lui n-au însemnătate. Între Azi e zi întâi de mai, Când te-am văzut, Verena, cei mai noi I. Adrian e necorect în formă şi lipsit Femeia... măr de cerată. Tot din anul acesta de gândiri serioase. este şi poezia intitulată Poet: Februarie 13 Moare actorul Costache Să tot torni la rime rele Caragiale, iar Maiorescu publică Aforismele Cu dactile în galopuri, lui Schopenhauer în Convorbiri literare. 70 Cronologie Eminescu (V)

Februarie 16 Eminescu scrie despre con- Din iulie începe bombardarea Vidinului, ferinţa lui Vasile Conta din cadrul prelecţiu- iar ostaşii români înfăptuiesc vitejeşte rolul nilor Junimii, asupra fetişismului, în ziarul pe care-l au sub comanda generalului condus de el (Curierul de Iaşi), următoarele: Cerchez. Urmează luarea Plevnei. După cum era uşor de prevăzut pentru cei care cunosc individualitatea intelectuală a acestui Iulie 17 O evocare din epocă spune des- scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă şi pre poet cum a trebuit să stea până la 4 oare de a ţinut încordată atenţia auzitorilor mai mult de ziuă, ca să poată isprăvi de scris «Fata de împă- o oră şi jumătate. Poetul era prezent şi la rat», şi cum pe masă era fel de fel de fărmături, curent cu tot ce mişca în legătură cu viaţa şoarecii se înădise, şi pe când scria cu o peniţă ce culturală, apoi şi cu cea socială şi politică. scârţâia ca ţăţăitul şoarecilor, ei săriră pe masă şi Astfel, pe 20 martie va publica o cronică tea- să adunară împrejurul condeiului său, şi dacă trală asupra piesei Moartea lui Petru cel Mare văzură că nu pricep ce e acolo, fiecare se retrasă de Eugène Scribe. căutându-şi de treabă.

Martie 30 Pe versoul unui afiş care anun- În anul acesta lui Ion Creangă i se mai ţă concertul violonistului Toma Micheru, publică în Convorbiri literare: Povestea lui prietenul poetului, Eminescu scrie poezia Stan Păţitul (aprilie), Povestea lui Harap Alb Sătul de lucru. Scria pe tot ce apuca, fiindcă (august) şi Fata babei şi fata moşneagului (sep- hârtia la vremea aceea era mai greu de găsit. tembrie). Dar scria în felul acesta nu numai din lipsa hârtiei, ci pentru nevoia de a nu pierde August 12 Gazetarul şi omul de cultură ideea. Eminescu îi ia apărarea lui Maiorescu, în deplină cunoştinţă de cauză, împotriva dr. Aprilie 24 Rusia declară război Turciei, Zotu, spunând pe bună dreptate că toate iar înainte, pe 13 aprilie, Eminescu scrisese cele susţinute de autor nu sunt altceva decât articolul Neutralitatea României. Insinuări, bâiguiri confuze despre cosmopoli- tism, bănuieli de neştiinţă, acuzări de plagiat, Mai 9 În sesiunea extraordinară a Adu - toate aceste se aruncă asupra unui spirit care în nării Deputaţilor, se proclamă Inde pen - fiecare şir e de transparenţa cristalului şi nu lasă denţa de stat a României. În urma războiu- nimănuia îndoieli asupra celor ce voia să zică. lui ruso-româno-turc, armata otomană este învinsă, României recunoscându-i-se inde- August 21 Cunoscutul pictor român pendenţa atât la armistiţiul încheiat în Nicolae Grigorescu ia hotărârea de a pleca ianuarie 1878, cât şi la Congresul Interna - pe front, aşa cum altădată Enescu le va ţional de la Berlin, desfăşurat în iulie 1878. cânta răniţilor din spitale, pentru a lua schi- ţe de la faţa locului şi a le imortaliza în Poetul nu publică nici o poezie în acest tablouri. Unele au rămas doar în stadiu de an. Până în luna octombrie, Eminescu îşi schiţe, altele au fost zugrăvite pe pânză cu continuă activitatea de redactor la Curierul mult şi nobil talent. de Iaşi. Este dispus să accepte rugămintea lui Slavici de a i se alătura, la Bucureşti, în Octombrie 9 Se deschide stagiunea redacţia ziarului Timpul, însă nu are banii Teatrului Naţional din Bucureşti, deşi osta- necesari mutării în capitală. şii români luptă contra trupelor turceşti.

Iunie 9 În ziarul columna lui Traian Octombrie 12 Chemat insistent de apare o critică stupidă a lui Zotu împotriva Slavici la Bucureşti, Eminescu răspunde Logicii lui Maiorescu, autorul susţinând că tranşant: N-am cu veni. Asta m-a făcut să-mi nu este altceva decât un plagiat din Jon ţin gura pân-acum – 100 de franci am pe lună; Stuart Mille. din ce dracu să plec? 71 Valentin Coșereanu

Noiembrie 2 Maiorescu îi scrie lui 1878 Negruzzi: Fă bine, spune să se trimeată banii Ianuarie 2 Se pare că umorul continuă şi adunaţi lui Teodor Rosetti. Căci Eminescu con- în anul acesta căci I. L. Caragiale scrie în tinuă a muri de foame – agonia poeţilor români. «Calendarul Claponului» pe anul 1878 că Frigul pentru cei fără paltoane e cu 15 grade mai Ca urmare a deselor solicitări ale lui mare decât pentru cei împaltonaţi. Slavici, rămas singurul redactor al Timpului, Maiorescu decide chemarea la Bucureşti a În sfârşit, în 1878, când fu să se acorde evrei- poetului şi numirea lui în redacţia ziarului. lor, sub presiunea Congresului de la Berlin, un Ioan S. Ionescu scrie despre modul de lucru anume îndreptăţit regim de drepturi cetăţeneşti, al poetului-gazetar: El scria cronicile şi bucă- Eminescu, contrariat, ar fi declarat vociferând că ţile literare cele mai bune chiar când era vuietul se va expatria în Asia sau în America. Şi totuşi, cel mai mare în cancelarie, şi dacă îl întrerupeai poetul nu era antisemit, cum se mai susţine şi în mod liniştit, el nu-şi pierdea şirul, imediat ce astăzi în unele cercuri închise ori oculte, l-ai fi sucălit, sau îl necăjeai prea din cale afară, scria limpede că era departe «de-a urî pe evrei», el nu mai putea să continue scrisul întrerupt osândind violenţele împotriva lor, ci aplica doar decât mult mai târziu. o teorie sui generis a muncii, rezultată dintr-o confuzie paradoxală de marxism şi conservato- Decembrie 11 Data apariţiei, în Timpul, a rism utopic, prin care osândea păturile ce specu- primului articol eminescian din seria Icoane lau capitalul fără a produce sau exploata munca vechi şi icoane nouă. Cu o lună în urmă, nota- altora. «Că sunt şi evrei ce merită egala îndrep- tăţire, cine o contestă ?» se în manuscrisul 2256, f. 50 lucruri hazlii de (G. Călinescu ) genul. D. Michailis Eminescu, vecinic docto- Poetul gazetar nu rămâne indiferent la rand în multe ştiinţi nefolositoare, criminalist în aluziile strâmbe aduse în presă de contem- sensul prost al cuvântului şi în conflict cu jude- porani, în legătură cu originea sa, aşa încât cătorul de instrucţie, fost bibliotecar când a şi scrie în Timpul un răspuns pe măsură: Ba o prădat biblioteca, fost revizor şcolar la şcoalele foiţă care-şi macină palavrele tot la moara de... fete, fost redactor en chef al foii vitelor de «Românului» ajunge să se anine până şi de per- pripas şi al altor jurnale necitite... Gazetarul soana colaboratorilor «Timpului». Că unul e continuă seria de articole în Timpul, abor- ungurean, că celalt a fost corist la teatru. Dar dând teme diferite. asta nu e supărare – pot să înşire mult bine asemenea filosofii şi să se intereseze cu de-amănun- Apare volumul Ostaşii noştri de Vasile tul de viaţa noastră privată, în care nu vor găsi Alecsandri. nici umbră de faptă rea. Că unu-i român din Ardeal, că celălalt în copilărie câtăva vreme a Se vede că glumele, ironiile şi hazul au legat cartea de gard şi şi-a făcut mendrele prin fost bine primite în acest an, în ciuda încor- actori, nu dovedeşte nimic rău nici în privirea dării de pe malul Dunării, întrucât Creangă caracterului, nici în privirea inteligenţii lor. îi scrie prietenului său la Bucureşti aşa: Dacă vor cerceta şi mai departe, vor găsi că unul Bădie Mihai,// Slava domnului c-am primit veşti a legat araci în via părintească şi că celălalt a de la tine.// Eu te credeam mort şi mă luam de ţinut coarnele plugului pe moşia părintească şi dor cu amintirile, când eraţi în jurul meu, tu, la urmă, că amândoi sunt viţă de ţăran româ- Augură cel blestemat, Conta şi alţii cari acum vă nesc, pe care nu-l faci străin nici în ruptul capu- fuduliţi prin Capitală alături cu ciocoii, mânca- lui şi pace bună... i-ar cânii, că sunt fii lui Skaraoţki, şi pe voi norocul şi binele.// De ce laşi pe Veronica să se zbu- Încă se desfăşoară lupte grele la Vidin, ciume?// Te-am aşteptat de Crăciun să vii, dar... iar presa română sesizează înconjurarea beşteleu, feşteleu, că nu pot striga văleu, şi localităţii de către armata noastră. Eminescu cuvântul s-a dus, ca fumul în sus şi de venit îşi ascute pana împotriva liberalilor: n-ai mai venit. Articolele lui Eminescu, păstrând ordinea de 72 Cronologie Eminescu (V)

totdeauna a gândirii şi stilul impecabil, se dis- Atârnă adică totdeauna de valoarea ce este-n ele tingeau acum printr-o vehemenţă spumegătoa- şi de valoarea ce le-o dă autorul. Acest din urmă re. Violenţa este de altfel, pe zi ce trece, coloarea punct e mai cu seamă important, nu pentru sufletului eminescian, şi proza politică, poeziile, deşertăciunea personală (departe de mine aceas- scrisorile şi elocuţia orală sunt întretăiate de ta) dar pentru convingerea, că lucrezi sau nu în furie şi invectivă împinsă până la mizantropie. zădar. Eu sunt scriitor de ocazie şi dacă am cre- (G. Călinescu) zut de cuviinţă a statornici pe hârtie puţinele momente ale unei vieţi destul de deşerte şi de Pe 20 ianuarie Ernesto Rossi, în neînsemnate, e un semn că le-am crezut vredni- Bucureşti, dă o primă reprezentaţie cu piesa ce de aceasta. Şi dacă până acum, poetul lui Shakespeare, Othello, la care Eminescu dădea libertate celor ce trimitea producţiile este prezent. Va continua cu Hamlet la sale poetice să schimbe tot ce vor în el, acum Teatrul Naţional, în 24 ianuarie. iată cât de imperativ este: I Să nu se schimbe o iotă din ceea ce am scris, căci îndată ce ies tipă- În 28 ianuarie, se vede cât de bine ştia rite sub iscălitura mea, răspunderea greşelilor Eminescu pe Shakespeare din moment ce mă priveşte pe mine; II să se tipărească tuspatru scria aceste rânduri: Cu multe schimbări făcu- deodată; III să nu aibă în marginea putinţii nici te scrierii asemenea am trebui să nu fim înţeleşi. o greşală de tipar. Dar mulţămitori precum suntem pentru arta adevărată, renunţăm de mai nainte de a-l vedea Februarie 26 Maiorescu însuşi îşi ia răs- pe Shakespeare interpretat ca întreg; aşa îl văd punderea de a merge cu Eminescu la foto- ochii sufletului nostru şi ne declarăm cu asupra graf, dar menţionează faptul că mai ’nainte de măsură învinşi de jocul puternic al marelui însă la bărbier să se radă. Apoi ţine să facă o italian. Atât de mult succes are actorul ita- remarcă dezamăgitoare pentru el, care era lian şi este atât de apreciat încât Maiorescu un pedant: La boheme roumaine... Dar mai organizează o recepţie la el acasă în onoarea importantă decât indiferenţa ce-o avea actorului. omul Eminescu faţă cu lumea înconjurătoa- re, dar şi cu persoana sa, este reacţia poetu- Februarie 7 În sala Palatului administra- lui atunci când citea la Junimea: ...nici nu-i tiv are loc concertul violonistului Toma păsa de poeziile lui când le cetea în junimea şi li Micheru. se făcea câte-o observaţie, asculta zâmbind – apoi spunea liniştit: o să mai văd eu acasă. Ce nu Februarie 10 Gh. Eminovici vinde lui însemna deloc că nu lua în consideraţie observă- Cristea Marinovici din Botoşani moşia sa cu rile făcute. [...] Cât despre articolele lui din suma de 8200 de galbeni austrieci din care «Timpul» erau scrise întotdeauna după convor- primeşte un avans de 2000 de galbeni. biri îndelungate spre pildă cu Titu Maiorescu. Ţin minte vecinicul: «şi nu fii prea violent, Februarie 10 Eminescu trimite lui Iacob rămâi politicos» − atunci Eminescu îşi vărsa Negruzzi un grupaj de poezii (Povestea focul indignării pe când dejuna împreună la noi. codrului, Povestea teiului, Singurătate şi Versurile de mai jos vorbesc de la sine în Departe sunt de tine), ce va apare în numărul legătură cu unii membrii ai cenaclului: din martie al Convorbirilor literare. Cu aceas- tă ocazie aflăm din scrisoarea trimisă odată Şi tot mai bună soartă decât la cu poeziile chinul lecturării poeziilor la Convorbiri Junimea, într-o atmosferă pe care poetul n-a Ca nimeni să citească a tele izvodiri uitat-o nici după ce era apreciat, darămite La ce mânjeşti hârtia în şiruri măsurate atunci când era întrerupt din citit: Spun S-o dai pe-a caracudei mânoaie drept că n-aveam de gând a mai tipări versuri. nespălate Această cură radicală de lirism o datoream Şi pierzi a ta viaţă şi creierul îl storci Junimii din Iaşi, căci desigur că pentru convul- Zvârlind mărgăritare în troaca unor siuni lirice râsul e cel mai bun şi – cel mai rău. porci. (Apud Petru Vintilă) 73 Valentin Coșereanu

Februarie I.L. Caragiale este adus de aceasta să fie singura carte, pe care o ia cu dân- poet ca redactor la Timpul; totodată, el este sul, − căci cărţile, pe care le cetia, erau duşmanii prezentat şi cenaclului junimist bucureş- lui... adaugă Slavici în amintirile sale. tean. Întors în Bucureşti, poetul se mută la Martie 3 Se semnează tratatul de pace de Slavici. Anul acesta este un an de intensă la San Stefano între Rusia şi Turcia. activitate jurnalistică la Timpul. În articolele sale pe teme social-politice, Eminescu susţi- Aprilie 29 Moare D. Petrino, cel care-l ne, în manieră personală, doctrina conser- acuzase pe nedrept pe Eminescu de lipsuri vatoare a dezvoltării organice a societăţii în biblioteca ieşeană. Cu toate acestea, româneşti, polemizând în permanenţă cu necrologul făcut de Eminescu în Timpul este gazetele liberalilor. Formele fără fond sunt unul ce uită toate ale omului Petrino, combătute de poet şi în articolele dedicate îndreptându-se către cele pozitive: poezia literaturii, istoriei, filologiei şi filosofiei. acestuia. August 4 Eminescu începe o serie de arti- Iunie 4-15 La Paris se derulează cole pe tema Dobrogei: Drepturile noastre Congresul literar internaţional al cărui asupra Dobrogei, Colonizarea Dobrogei, Orga - cuvânt de deschidere îi aparţine lui Victor nizarea Dobrogei, Norme pentru organizarea Hugo. Dobrogei, Organizarea Dobrogei şi tinerimea noastră franţuzită etc. Ceva însă în legătură cu Ipoteştii se frământa în capul lui Eminescu. Îşi făcea socoteala că ar fi Tot în august poetul îi vizitează la putut scăpa de povara gazetăriei cultivând Bucureşti Ştefanelli şi Vasile Morariu, prilej pământul ţărăneşte, ca tatăl său ? Voia să salve- de aduceri aminte şi de veselie: Măi băieţi, ze moşia părintească dintr-un sentiment de tra- aşa de voios n-am fost decât în Viena când petre- diţie familială ? Probabil şi una şi alta. De aceea ceam cu voi, îşi aduce aminte Ştefanelli c-ar fi poetul rumega fel de fel de planuri spre a recupe- mărturisit poetul. ra Ipoteştii: să se însoare, să ia bani cu împru- mut pentru bătrân de la Ştirbei (?) sau de la cre- Septembrie 2 Gazetarului îi apare în ditul funciar, urmând ca dobânzile să le plăteas- Timpul editorialul intitulat Ca la noi la nime- că el (ms. 2266, coperta 2). [...] Eminescu fu nea: O mulţime de oameni se mişcă pe această văzut de procurând, nu se ştie de unde, suma de scenă bizară, pe care toate sunt cu putinţă afară 2.000 de lei spre a o trimite fratelui [Niculae de un singur lucru: onestitatea.// Autori care nu n. n.]; dar se poate ca banii să fi avut altă ştiu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), întrebuin ţare în legătură cu proiectele economi- oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârşi- ce asupra Ipoteştilor. (ms 2255, f. 333, 334) (G. Călinescu) rea şcoalei primare, advocaţi fără ştirea lui Dumnezeu, pictori orbi şi sculptori fără mâini, generali cari nu ştiu citi o hartă, subprefecţi Iulie-august Convins de prieteni, ieşiţi din puşcărie, legiuitori recrutaţi dintre Eminescu pleacă în concediu pentru reface- stâlpi de cafenele, jucători de cărţi şi oameni cu rea sănătăţii; în răstimpul şederii sale la darul beţiei, caraghioşi care înaintea erei liberale moşia din Floreşti-Dolj a lui N. Mandrea, vindeau bilete la «café chantant», iată banda poetul traduce, din însărcinarea ocultă care guvernează azi România, bandă care, Ministerului Cultelor, primul volum din până mai ieri republicană până la comunism, lucrarea lui Eudoxiu Hurmuzaki Fragmente astăzi crează decoraţii, împărţindu-le între ei cu din istoria românilor, apărută în limba germa- profunzime; ieri voind a răstoarne pe Domn, azi nă. Pleacă întunecat oarecum de boală, soli- ticluiesc rege; ieri proclamând republică la citându-i-se traducerea, fapt pentru care i s- Ploieşti, azi joacă cu aceeaşi măiestrie pe lingu- au plătit câteva mii de lei. A rămas însă, ca şitorii Curţii. 74 Cronologie Eminescu (V)

Noiembrie 11-13 Maiorescu, Eminescu, făcut, ştie d-lui să-l aibă pe căile ce-i priesc... Slavici şi Caragiale se află la Iaşi pentru ani- Nici versurile poetului nu slăbesc un aseme- versarea a 15 ani de la înfiinţarea Societăţii nea exemplar... acultural. Junimea. Pentru poet, este unul din rarele prilejuri de a se reîntâlni cu Ion Creangă. Între 1878-1881 sânt publicate cele trei Maiorescu a venit cu şase alţii deodată, între volume din Cuvente den bătrâni de B.P. care I.L. Caragiale care atunci a făcut întâia sa Hasdeu, lucrare de referinţă a filologiei apariţie în Junimea şi spre marea noastră petre- române moderne. cere ne-a citit aşa de bine piesa sa «O noapte fur- tunoasă» că ne-am prăpădit cu toţii de râs. 1879 (Iacob Negruzzi) Apare la editura Socec primul volum din Fragmente din istoria românilor, tradus de Decembrie 9 Apare editorialul emines- Mihai Eminescu. cian intitulat Cauzele relelor noastre: lipsa de muncă, de unde se vede claritatea concepţii- lor sociale ale poetului. Iar în 17 decembrie Ianuarie 4 Ziua de naştere a lui Mite Eminescu scrie luându-l în răspăr pe V.A. Kremnitz, când împlineşte 30 de ani: În ziua Urechia: L-am luat de atâtea ori pe domnul aceea el veni cu totul intimidat şi-mi aduse o acesta în zeflemea, încât ne pare rău, că i-am carte legată în piele roşie, în care-mi scrisese o creat acest soi de popularitate, căci dumnealui e poezie făcută ad-hoc: «Cu mâine zilele-ţi adaugi, din oamenii aceia, cărora, asemenea vestitului cu ieri viaţa ta o scazi etc.» Eram nespus de Barnum, confratelui său american, nu le prea mândră, mă simţeam favorizată şi credeam că pasă, dacă reputaţia e bună sau rea, numai să se am chemat prin calda mea simpatie un suflet la vorbească în genere de dânşii. Zgomotul odată o nouă creaţie. 75 Valentin Coșereanu

Mite Kremnitz, cumnata lui Maiorescu, Iunie 15 Maiorescu are intuiţia bolii poe- inspiră poetului o pasiune trecătoare. tului şi notează în jurnal: Grea epocă Amintirile acesteia sunt suspectate astăzi de Eminescu. unele exagerări şi inadvertenţe. Doritoare să August 4 Moare profesorul universitar fie în centrul atenţiei, autoarea mistifică Ştefan Micle, soţul Veronicăi Micle. La rugă- unele adevăruri. Totuşi multe sunt veridice mintea acesteia, Eminescu o va ajuta în în relaţia dintre cei doi, aş cum veridic este demersurile făcute la Ministerul Cultelor şi faptul că Eminescu îi propune să lucreze al Instrucţiunii pentru obţinerea pensiei de împreună la un dicţionar etimologic al lim- urmaş. Scrisoarea poetului este relevatoare: bii române, recomandând construirea unei Tu ştii prea bine, că nici să te amăgesc nu voi, cutii mari cu 24 de compartimente, adică tot nici îmi pare bine de pierderea ce-ai suferit-o, şi atâtea câte litere sunt în alfabetul român, Dumnezeu ştie, de n-aş muri ca s-o fac nefăcută. pentru fişe. Cu ce avânt lucram noi, câtă vese- Tu ştii asemenea, că nu fericirea mea o am în lie îi provocau greşelile pe care le făceam din vedere, şi că doresc toate nefericirile cu putinţă, când în când şi pe care le putea corecta, spune da – aceasta ar putea fi preţul fericirii tale. Tu Mite în Amintirile sale fugare despre ştii dar bine, că nu voiesc fericire şi deşi tu eşti Eminescu. în stare a-mi da – şi numai mie – mai mult decât ai tu însăţi, tu care în zâmbete neînsemnate pen- Ianuarie Are loc la Bucureşti premiera tru altul, pe mine mă îndumnezeeşti, totuşi am comediei lui I.L. Caragiale O noapte furtu- renunţat de mult de la toate şi fii cu toată ferici- noasă; Caragiale îşi citise piesa la Iaşi, în rea, care pentru mine e una cu persoana ta; eu aş şedinţa aniversară a Junimii. Zoe Mandrea, putea să mor, nedorind alt nimica decât liniştea soţia junimistului Nicolae Mandrea va scrie ta. Dumnezeu nu e în cer, nu-i pe pământ; că teatrul era plin şi piesa avu un succes complet D-zeu e inima noastră. şi meritat. Septembrie 1 Apar în Convorbiri literare Februarie 1 Apar în Convorbiri literare poeziile Atât de fragedă..., De câte ori iubito..., poeziile: O, rămâi, Pajul Cupidon şi Pe aceeaşi Rugăciunea unui dac. ulicioară... Septembrie 5 Veronica Micle soseşte la Martie 14 Se naşte marele fizician Albert Bucureşti, unde rămâne până la jumătatea Einstein. lunii octombrie, ocazie de a fi mai mult timp alături de Eminescu. La rândul său, poetul o Martie 24 Apare editorialul nesemnat, va vizita la Iaşi în luna noiembrie; este una din perioadele faste a relaţiei celor doi. Cum dar scris de Eminescu, intitulat Panglicăria arăta Eminescu în perioada de la salahoria liberală şi vertebratele din Sfatul ţării. În ianua- Timpului ? Ne-o arată Matei, fratele mai mic: rie, tot în Timpul, Eminescu scria: Dacă cine- Ca fizic, Mihai era mai scurt ca mine, eu am va în ţara noastră nu se pricepe la nimic, tot se talia 1,68, el era cu vro 2-3 centimetri poate şi pricepe la ceva: se face liberal, strigă prin maha- patru, mai scurt, avea o musculatură herculea- lale contra reacţionarilor, jură în numele trinită- nă, piciorul la scobitura talpei era plin (Platfuss ţii Rosetti-Brătianu-Carada, se face luntre şi cum zice neamţul) însă nu-l jena deloc la mers. punte la alegeri, făgăduind unuia că-i va pune Păr negru ca corbul, faţa un brun alb. Pălăria nepotul în slujbă, altuia că i se va arenda o moşie lui favorită era semi-joben, mergea totdeauna cu a Statului fără parale şi – patria e mântuită. privirea în pământ, cu capul puţin aplecat în jos şi mai totdeauna gânditor. Somnul îi era neregu- Aprilie 23 Noul proprietar al Ipoteştilor lat, aci citea de cu seară până răsărea soarele, aci îi îngăduie lui Gheorghe Eminovici să dormea de cu seara până la amiază şi uneori şi rămână la Ipoteşti ca tovarăş în exploatarea până la 1 şi 2 p.m. – Piciorul şi mâinile mici, ca moşiei, contra sumei de 10.000 lei pe an. ale mamei, dinţi regulaţi şi de culoare gălbie, când râdea, râdea cu poftă, şi râs sincer. Pe când 76 Cronologie Eminescu (V)

era la «Timpul», joben întreg nu punea decât când venea Veronica de la Iaşi. Prietenii lui, Februarie 5 La Brăila se căsătoreşte Teodor Nica, Chibici, Slavici, Burghelea (cum- Matei, fratele poetului cu Matilda Ilian, pro- nat cu generalul Cerchez şi fost consilier la fesoară de istorie la Externatul secundar de Curtea de Compturi) cum îl vedeau cu joben, îi fete. Mihai primeşte cu întârziere invitaţia strigau: «A venit Veronica !!! de a participa la ceremonie, dar îi scrie Harietei că nici nu a putut, nici nu are dis- Septembrie 30 Are loc la Bucureşti pre- poziţia necesară unei astfel de petreceri, aşa miera piesei lui V. Alecsandri Despot-Vodă. încât o roagă pe ea să-i transmită felicitările de rigoare. De unde se vede cât de preocu- Octombrie 1 Sunt publicate în Convorbiri pat era gazetarul în această perioadă încât literare: Sonet 1 (Afară-i toamnă, frunza-mpră- nu-i mai rămânea timp şi pentru uzanţele ştiată), Sonet II (Sunt ani la mijloc), Freamăt de politeţii; cu atât mai mult cu cât ele se... spă- codru, Revedere, Sonet III (Când însuşi glasul lau în familie. gândurilor tace), Despărţire şi Foaia veştedă (după Lenau). Februarie 16 Maiorescu îşi începe un ciclu de conferinţe la Ateneul Român pe În această lună Ion Ghica începe publica- teme diferite: Despre cunoaşterea de sine şi rea, în Convorbiri literare, a Scrisorilor către V. cunoaşterea altora, Înţelesul cuvintelor, Despre Alecsandri; în volum, Scrisorile vor fi editate visuri, Artele în educaţiune etc. în 1884, la Bucureşti. Aprilie 1 Apare în Convorbiri literare poe- Octombrie 25 Eminescu începe o campa- zia O, mamă..., singura poezie eminesciană nie de presă în vederea răscumpărării de publicată în acest an. Situaţia materială a către statul român a drumului de fier, o afa- poetului rămâne precară şi la Bucureşti, în cere murdară a unor trădători şi îmbogăţiţi ciuda faptului că avea o slujbă sigură la zia- pe spinarea statului român. rul patronat de conservatori. Munca epui- zantă, desele schimbări de locuinţă şi per- În acest an Mite Kremnitz scrie nuvela Ein Lebensbild, cu un portret reuşit al poetu- manentele griji materiale duc la agravarea lui, iar Caragiale compune farsa Conu problemelor de sănătate. ...am avut atât de Leonida faţă cu reacţiunea. lucru zilele acestea, îi scrie poetul Harietei, încât nu m-am putut urni din loc. Ba mi-am 1880 legat cărţile în teancuri ca să mă mut, ba mi-am Boala lui Eminescu din acest timp era căutat casă, şi pe lângă toate astea mai sunt şi întărită şi de munca istovitoare de redacţie, care bolnav şi trupeşte, dar mai mult sufleteşte. [...] nu-i dădea răgaz. El era nevoit să rămână în Poate la toamnă... Dar să nu mai vorbesc nu de Bucureşti şi vara, pe călduri, spre a redacta o toamnă, ci nici de ziua de mâni... lumea-i schim- gazetă pe care patronii latifundiari uitau s-o băcioasă şi toate visurile noastre şi nădejdile subvenţioneze. În vreme ce mai toţi – Maiorescu sunt făcute, ca să se spulbere în vânt. Veselia de îndeosebi – plecau la băi în străinătate, poetul, altădată se transformă în pesimism crud şi străbătând zilnic trotuarele încinse, se înfunda crunt: Toamna anului e una pe an, apoi-i în duhul de cerneluri al redacţiei şi uneori al urmează primăvara. Toamna vieţii vine fără să tipografiei. «− Uf, nu mai pot, nu mai pot – se ştii când, nici de unde... numai vezi că totul a plângea câteodată vreunui prieten – aş vrea să mă duc undeva la ţară, să mă odihnesc vro două trecut pentru a nu se mai întoarce. Şi-apoi se săptămâni... (G. Călinescu) simte omul bătrân, foarte bătrân şi ar vrea să moară. Ianuarie 20 Apare la Bucureşti revista Literatorul, fondată şi condusă de Al. Mai 2 Cristea Marinovici achită ultima Macedonski, revistă promotoare a simbolis- rată din contractul cu Gh. Eminovici în mului în literatura română. vederea vinderii moşiei de la Ipoteşti. 77 Valentin Coșereanu

Chitanţa scrisă menţionează că această ulti- interesa, fie că inima ei nu era liberă, fie că nu mă rată reprezintă dota fiicei mele Aglaia simţea nimic pentru Eminescu, era indiferentă căsăt. cu Ioan Drogli. la gândurile lui. Mai 21 Se naşte poetul Tudor Arghezi (m. 1967), care într-o prefaţă la volumul de Noiembrie 5 Se naşte scriitorul Mihail Poezii (Eminescu) scrie unele dintre cele mai Sadoveanu (m. 1961), cel care mai târziu va atrăgătoare, mai profunde şi mai frumoase recita cu un dulce grai moldovenesc poezii- cuvinte, creând o imagine unică în literatura le lui Eminescu. noastră: A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vasta… Nu poate să ajungă Decembrie 14 Tentativă de asasinat asu- vorba pana la el, fără sa-i supere tăcerea. Numai pra prim ministrului Brătianu, la Bucureşti, glasul coardelor ar putea sa povestească pe harpă iar Pogor şi Ianov demisionează din funcţii- şi să legene, din depărtare, delicata lui singură- le de primar şi ajutor de primar, la Iaşi. tate slavă. Dacă s-a văzut cum citea Eminescu, este Este timpul când Slavici scrie în amintirile interesant să aflăm cum scria poetul: Ca sale că în timpul când locuia pe la biserica Sf. scriitor Eminescu strica multă hârtie, căci făcea Constantin, Eminescu era hotărât s-o ieie în căsă- multe corecturi mai ales în ceea ce privea alege- torie pe Veronica Micle, care rămăsese văduvă. Şi- rea vorbelor şi ţinea să dee la tipografie manu - a schimbat însă [...] gândul, căci după un timp script curat şi citeţ. Articolele pentru «Timpul», oarecare a părăsit locuinţa aceea şi s-a mutat la le scria de obicei acasă, le cetia cu glas tare, apoi mine în Podul Mogoşoaiei. De acum datează le scria. Mai nainte apoi de a le da la tipar i le un aforism al poetului: Un amor care se sfârşeş- cetia apoi cuiva şi, dacă nu era mulţumit cu ele, te cu amiciţie nu a fost amor. Poate că Slavici nu le prescria din nou. Împrejurul mesei lui de scris fabulează când povesteşte cum Eminescu şi- era deci mereu plin de hârtii rupte... Or fi ştiind a făcut cruce la plecarea Veronicăi, spunând contemporanii noştri acest aspect ? că a scăpat definitiv de ea... 1881 Iunie În relaţia poetului cu Veronica Anul acesta este dominat de apariţia Micle intervine o ruptură, datorată şi opu- Scrisorilor lui Eminescu. Numai Scrisoarea V nerii manifestate de Titu Maiorescu faţă de apare la 1 februarie 1890, postum. Eminescu proiectul căsătoriei celor doi. În pofida aca- apelează la forma aceasta, combinând ver- parantei activităţi gazetăreşti, Eminescu sul lung cu proza gazetărească de înfierare găseşte răgazul de a reveni asupra vechilor a racilelor societăţii. proiecte literare din perioada ieşeană. Aşa cum o atestă manuscrisele, din acest an Apare la Leipzig volumul Poezii româ- datează primele încercări ale viitorului neşti, tradus în limba germană de Carmen poem Luceafărul. Sylva, editat şi completat de Mite Kremnitz. Din creaţia lui Eminescu sunt incluse un În această lună apare tipărită piesa lui V. număr de 18 poezii. Alecsandri, Despot-Vodă, la Bucureşti, iar lui I.L. Caragiale, Conul Leonida faţă cu reacţiu- I.L. Caragiale părăseşte redacţia ziarului nea. Timpul, urmat la scurtă vreme de I. Slavici, astfel încât redactarea ziarului rămâne toată Acum Eminescu trăieşte nefericitul epi- în sarcina lui Eminescu. De acum înainte, sod al iubirii neîmpărtăşite faţă de cum şi aşa timpul lui se drămuia cu minu- Cleopatra Poenaru: Eminescu fu impresionat, tul, de acum poetul va trăi şi mai intens în spune N. Petraşcu, de frumuseţea ei căutând tot ce făcea. Cu toate acestea, Scrisorile nu-i ocazia de a o revedea. Dar d-a Leca, fie din moti- dădeau pace nopţile mai ales. Şi toţi se ve ce nu le putem şti, fie că pentru ea un ziarist întreabă de ce a sfârşit Eminescu atât de şi un poet, om modest în toate ale lui, nu o putea tânăr... 78 Cronologie Eminescu (V)

Ianuarie 1 Convorbirile literare publică Mai 10 Ziarul Timpul reproduce Scrisoarea prima parte a Amintirilor din copilărie de Ion III, în locul articolului politic pe care îl Creangă; în aprilie va apărea şi cea de-a semna poetul. Eminescu încă o mai modifi- doua parte. La rugămintea prietenului său, că, doritor cum era de perfecţiune şi o publi- Creangă, Eminescu reproduce Amintirile din că cu modificările respective. copilărie şi în Timpul (numerele din 23 şi 17 ianuarie). Iunie 19 Venit la Bucureşti pentru un tra- tament medical, bătrânul Eminovici îl vizi- Ianuarie 7 Se naşte, la Bucureşti, poetul tează pe poet. Acum abia îşi dă seama cămi- Ion Minulescu. narul cât de valoros gazetar şi poet, cât de apreciat cunoscător de cultură universală Februarie 9 Moare F.M. Dostoievski. La este fiul său, pe care-l lua în derâdere, adre- noi, pe 25 şi 26 februarie mor scriitorii: sându-i de câte ori avea ocazia, apelativul Cezar Bolliac (n. 1813), Aug. Treboniu poet, în sensul lui pierde vară, aşa încât, ros Laurian, ambii apreciaţi de poet. Lui probabil de remuşcări, îi va face cadou un Bolliac, pe care-l menţionase în Epigonii, îi ceas de aur şi un inel cu monogramă, pe scrie un necrolog în Timpul, în care gazeta- care poetul le-a păstrat toată viaţa. Acum rul spune că a fost un prozator energic, un tatăl poetului primeşte informaţii de la publicist din cei mai citiţi şi preţuiţi. Ipoteşti, de la Niculae, care îngrijea moşia: grâul în mare parte e cam culcat. Orzul puţin Februarie Veronica Micle publică în îndreptat şi cam cu tăciune... Aşadar veşti Convorbiri literare pastelul Lac-oglindă, elo- proaste pentru agricultură. giat în presa vremii. Iulie 1 Apare revista Contemporanul con- Martie 18 Eminescu îi scrie tatălui său, dusă mai întâi de V.G. Morţun apoi de răspunzându-i la o scrisoare în versuri, în Constantin Dobrogeanu-Gherea. care îi transmite că ar dori din toată inima să vină acasă, de-aş găsi vrun om de încredere care Iulie 3 Veronica Micle publică în Familia să-mi ţie locul, căci negustoria asta, pe lângă că poezia Soarta mea. n-aduce nimic, nici nu te îngăduie să închizi o zi, două dugheana şi să mai iei lumea-n cap... August 19 Se naşte la Liveni (Botoşani) Martie 20 Se citeşte în cenaclul Junimii compozitorul, violonistul, pianistul, dirijo- bucureştene Scrisoarea III. Gh. Panu îşi amin- rul şi profesorul George Enescu (m. 1955). teşte că faimoasa satiră din care o parte nu era decât un pamflet contra liberalilor şi în special Septembrie 1 Lui Eminescu i se publică contra lui Costache Rosetti. Se înţelege că am Scrisoarea IV în Convorbiri literare, în timp ce gustat cu toţii partea eroică privitoare la Mircea în Timpul ducea campania împotriva străini- cel Bătrân şi clasicul dialog a lui Mircea cu sulta- lor: Dar în Bucureşti şi în oraşele de pe margi- nul. Se stârneşte şi un scandal, dar satira a nea Dunării s-a ivit un element etnic cu totul rămas de referinţă în literatura română. nou şi hibrid, care ne-a furnizat generaţia actua- lă de guvernanţi.. Acestea sunt rămăşiţele hai- Aprilie 1 În Convorbiri literare lui manalelor de sub steagurile lui Pastvantoglu şi Eminescu i se publică Scrisoarea II. Tot în Ypsilant şi resturile numeroase ale cavalerilor de această lună, Samson Bodnărescu face indusrtie din Fanar. Din această seminţie nouă demersuri să-l aducă pe Eminescu la fac parte oameni ca Giani, Carada, C.A. Rosetti, Pomârla ca profesor şi apelează, în acest Phereckidis, srurie ş al. Toată spuma asta de sens, la ajutorul lui Maiorescu. În data fanarioţi novisimi, cari s-au pripăşit în ţară de aceasta se naşte poetul Octavian Goga. 50-60 de ani încoace, formează naturalmente elementul de disoluţiune, demagogia României. Mai 1 Apare tipărită, în revista Convorbiri Şi pentru a nu se crea confuzii, Călinescu literare Scrisoarea III. adaugă: În fond, Eminescu nu făcea proces de 79 Valentin Coșereanu

Septembrie este luna când Veronica Micle este cerută în căsătorie de poetul bucureştean Iuliu Roşca, dar Veronica mai întâi amână răspunsul, apoi îl refuză, scriindu-i: Nu lua această mărturisire în nume de rău, însă în Bucureşti e acea fiinţă care-mi poate da şi moarte şi viaţă, şi pe care cu tot dorul ce aş avea să o văd, mi groază, mă tem de mine însămi, e vorba de Eminescu, pe care aş vrea să-l uit şi pot în Iaşi; ce va fi când s-ar întâmpla să-l văd – nici eu nu ştiu...

Lui Ioan Slavici îi apar la Bucureşti, la Editura Socec, Novele din popor.

Noiembrie 1 Se naşte Eugen Lovinescu, criticul sincronismului de mai târziu, iar Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare studiul În contra neologismelor.

Noiembrie 8 În timp ce juca pe scenă fai- mosul rol dublu din piesa Curierul de Lyon (Lessurque şi Dubose), Mihail Pascali pri- origine, ci explica în aprinderea polemică nesin- meşte vestea morţii fiicei sale. Din acea zi ceritatea «democratică» şi parvenitismul politi- Mihail Pascali nu mai joacă, până la moartea cienilor, «fanariot« fiind sininim, pentru el, cu sa, decât cu totul sporadic. (Petru Vintilă) aventuriier neproductiv, trăind din vorbărie ste- rilă. Decembrie 24 Se organizează pom de Crăciun la Maiorescu acasă, unde gazda îi Pe 4 septembrie se naşte George Bacovia oferă lui Eminescu volumul Legiuire a pre (m. 1957). Poezia lui Eminescu, Privesc ora- înălţatului Ioan Gheorghe Caragea Vv., ştiindu-l şul furnicar este singura poezie cu tematică pe poet mare iubitor de cărţi vechi. citadină din întreaga creaţie a poetului şi care anticipează bacovianismul. Tot în decembrie apare volumul Rumänische Dichtungen, antologie tradusă în Septembrie 17 Bun cunoscător al evolu- germană de Carmen Sylva şi Mite ţiei/involuţiei şcolii, dar şi a limbii predate Krtemnitz, în care sunt traduse şi câteva în şcoli, Eminescu izbucneşte în Timpul, scri- poezii de Mihai Eminescu: Crăiasa din ind: Limba românească aţi fost şters-o din licee, poveşti, Singurătate, Povestea codrului, voiţi s-o ştergeţi şi din şcoala rurală, cu toată Luceafărul, Sunt ani la mijloc, Când însuşi gla- comoara ei de locuţiuni, de proverbe, cu toată sul, Dorinţa, De câte ori, iubito, Despărţire, comoara ei de forme şi gingăşia de simţiri ? [...] Melancolie, Doină, Ce te legeni, Revedere, O, Vreţi să înlocuiţi pe Alecsandri cu Ceasurile de mamă, O, rămâi, Pe aceeaşi ulicioară, Freamăt mulţumire ale lui C.A. Rosetti, pe Donici cu de codru, Lacul, Scrisoarea III, Scrisoarea IV, Kolecţiunea de poezii ale lui Serurie, pe Gr. Strigoii. O recenzie a gazetei Neue preuschew Alexandrescu cu Orele de repaos ale lui Radu (Kreutz-) Zeitung scrie următoarele: Consi - Pătărlăgeanu? derând aplicarea muzei române spre tristeţă, nu este de mirat că a produs şi un reprezentant al Cu excepţia perioadei când va reveni pesimismului, M. Eminescu, ale cărui poezii asupra proiectatei căsătorii cu Veronica sunt în colecţia de faţă cele mai însemnate lângă Micle, Eminescu locuieşte cu chirie la acele ale lui Alecsandri, poetul de predilecţie al Slavici, începând cu 1881. patriei sale. 80