Raport La Studiu De Evaluare a Impactului Asupra Mediului Timişoara Septembrie 2013

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

TIMIŞOARA SEPTEMBRIE 2013

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro TITLUL PROIECTULUI:

“GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU PREDARE ŞI RACORD SNT, PENTRU PUNERE ÎN

PRODUCŢIE SONDA A1 DINIAŞ ” ŞI SCHIMBARE DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELĂ 527/6/1-CF. 403178 ŞI A 1255/1-CF. 403547 ÎN TEREN CU CONSTRUCŢII (EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE

TITULAR PROIECT: S.C. AMROMCO ENERGY S.R.L. PLOIESTI

Copierea partiala sau integrala a acestui material fara acordul titularului/elaboratorului este interzisa

ELABORATOR : 2

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro SC AMH MEDIU EXPERT SRL Dr. biolog Adina HORABLAGA Dr. biolog Nicolae Marinel HORABLAGA

Semnături/Ştampilă:

CUI RO28765461 J35/1569/2011

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Poziţia 452 VALABILITATE: 23.02.2012-23.02.2017 MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

CUPRINS

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 1. INFORMAŢII GENERALE 7 1.1. Titularul proiectului 7 1.2. Autorul raportului privind impactul asupra mediului 7 1.3. Denumire proiect 7 1.4. Descriere proiect 8 1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii 20 energiei necesare asigurării producţiei 1.6. Durata etapei de funcţionare 22 1.7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice 22 1.8.Informaţii despre poluanţii fizici si biologici care afectează mediul generaţi de activitatea 25 propusă 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului 27 1.10. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentuli 28 2. PROCESE TEHNOLOGICE 31 2.1. Descrierea procesului tehnologic 31 2.2. Activităţi de dezafectare 32 3. DEŞEURI 33 4.IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 34

4.1. Apa 34 4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului 34 4.1.2. Alimentarea cu apă 36 4.1.3. Managementul apelor uzate 36 4.1.4. Prognozarea impactului 37 4.1.5. Măsuri de diminuarea a impactului 37 4.2. Aerul 37 4.2.1. Date generale 37 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 39 4.2.3. Prognozarea impactului 42 4.2.4. Măsuri de diminuarea a impactului 43

4.3. Solul 43 4.3.1. Caracteristicile solului 43 4.3.2. Prognozarea impactului 48 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului 49 4

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 4.4. Subsolul 50 4.4.1. Caracterizarea 50 4.4.2. Geologie 51 4.4.3. Seismicitatea zonei 52 4.4.4. Impact prognozat 53 4.4.5. Măsuri de diminuare a impactului 53 4.5. Biodiversitatea 54 4.5.1.Impact prognozat 59 4.5.2.Măsuri de reducere a impactului 59 4.6. Peisajul 70 4.7. Mediul social şi economic 71 4.8. Aşezări umane şi monumente istorice 72 4.9. Zgomotul 73 4.9.1. Surse de poluare sonoră 73 4.9.2. Prognozarea impactului 76 4.9.3.Măsuri de reducere a impactului 76 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 77 6. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 78 7. SITUAŢII DE RISC 80 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 81 9.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA 81 MEDIULUI 10.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 86 CONCLUZII 95 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 96 Curriculum Vitae Adina Horablaga Curriculum Vitae Nicolae Marinel Horablaga

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

Denumirea societătii: SC AMROMCO ENERGY SRL PLOIEŞTI Sediu social: Bulevardul Republicii, nr. 152 K, et. 3, Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova Nr. de ordine in Registrul Comerţului: J29/858/2004 CUI RO 16354101 Tel. 0244-512.361, fax 0244 – 512.373 Director economic Mihaela ENACHE

1.2. Autorul Raportului privind Evaluarea Impactului asupra Mediului

S.C. AMH Mediu Expert, str. Orşova, nr. 26, bl.88, sc. B, ap. 1/A+20, Timişoara, judet Timiş, înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Poziţia 452. Dr. biolog Adina Horablaga Dr. biolog Nicolae Marinel Horablaga 6

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 1.3. Denumire proiect

“GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU PREDARE ŞI RACORD SNT, PENTRU PUNERE ÎN PRODUCŢIE SONDA A1 DINIAŞ” şi SCHIMBARE DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELA 527/6/1-C.F. 403178 ŞI A 1255/1-C.F. 403547 ÎN TEREN CU CONSTRUCŢII (EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI IN VIGOARE

1.4. Descriere proiect Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru noua sondă forată cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Proiectul se suprapune în totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care pentru ocuparea definitiva de 0,1972 ha, procentul de ocupare este 0,0019%). Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de 31.280 mp (conducta de transport gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp (conform tabelului de mai jos) şi se află în extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547). Bilanţ teritorial al proiectului Destinaţia suprafetei Lungime Lăţime Suprafaţa (m) (m) (mp) Ocupare temporară Conducta de transport gaze 6.320 4 25.280 O.S.1 pe traseul conductei de transport gaze 40 50 2.000 O.S.2 pe traseul conductei de transport gaze 40 50 2.000 O.S.3 pe traseul conductei de trnasport gaze 40 50 2.000 Suprafata totala 31.280 Ocupare definitivă Grup de sonde 1.784 Drum acces grup 116 Panou masură-predare 60 3 Robineţi de sectionare 12 7

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Suprafaţa totală 1.972 TOTAL 33.252

Terenul este proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea com. Peciu Nou (drumuri de exploatare). Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 591A sau drumul comunal DC 398 (Peciu Nou-Diniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3 (parcela nr. 527/6/1) în direcţia nord-nord-est cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei 1 Diniaş. Traseul conductei de transport de la Grupul 1 Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ 593 şi cale ferată Timişoara-Cruceni (la km 25). Instalaţiile şi obiectivele proiectate: • Instalaţia tehnologică de suprafaţă a sondei 1 Diniaş Sonda A1 Diniaş existentă (forată în baza autorizaţiei de construire nr. 31/23.08.2012 eliberată de Primăria Peciu Nou şi a deciziei etapei de încadrare nr. 277/27.07.2012 emisă de ARPM Timişoara) se va lega la grupul 1 Diniaş şi are instalaţia tehnologică alcătuită din:

1/ `` -cap de erupţie 2 2 x210 bar (existent); -ventil colţar la capul de erupţie; -conductă de aducţiune gaze de la sondă, Ø2.7/8``, L=45 m; -instalaţie tehnologică la grup compusă din: -ventil colţar; calorifer; dispozitiv TPL; separator vertical suprateran de impurităţi DN 400x64 bar; -panou de măsură gaz DN 50 mm, PN 64 bar, echipat cu portdiafragmă DN 50 PN 64 şi contor electronic cu calculator de debit. Conducta de aducţiune a sondei va fi executată din ţeavă de extracţie cu capete neîngroşate Ø73 (2.7/8``)x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11960, L=45 m.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de 1,1 m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei. Tot traseul conductei de aducţiune se găseşte în interiorul grupului nou proiectat. • Calorifer pentru încălzirea gazelor Acesta va fi montat pe conducta de aducţiune a gazelor aferentă sondei A1 Diniaş pentru a asigura încălzirea gazelor, pentru evitarea formării criohidraţilor. Caloriferul este prevăzut cu un arzător, alimentat cu gaze din producţia proprie, care încălzeşte apa în care sunt amplasate serpentinele prin care circulă gazele de la sondă. • Separator suprateran de impurităţi lichide După încălzire, gazele provenite de la sondă vor trece prin separatorul de lichide Dn400 Pn64 unde are loc procesul de separare a fracţiilor lichide din gaze. Fracţiile lichide vor fi evacuate în haba de etalonare a impurităţilor (în vederea măsurării cantităţii acestora) şi ulterior în haba metalică supraterană cu capacitate de 30 mc. • Instalaţii de colectare a impurităţilor lichide Pentru colectarea impurităţilor lichide separate din gazele naturale exploatate la sonda A1 Diniaş sunt prevăzute: o habă de etalonare a impurităţilor, necesară pentru măsurarea cantităţilor de impurităţi lichide produse în urma separării şi o habă metalică supraterană cu capacitate de 30 mc. • Staţia modulată a gazelor TEG Procesul de uscare a gazelor şi regenerarea trietilenglicolului (TEG) este un sistem complet pentru îndepărtarea vaporilor de apă din gaz. Acesta se realizează într-o staţie de uscare tip skid, amplasată pe o fundaţie de beton. Uscarea gazului se produce trecând în contracurent gazul cu trietilenglicolul, folosind un absorber (contactor glicol). Eventualele debuşări accidentale de gaze ale supapelor de siguranţă vor fi evacuate prin intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă. Scurgerile de impurităţi lichide de la instalaţiile componente modulului de uscare gaze vor fi evacuate prin intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă 60,3 x 5 mm la bazinul de colectare scurgeri. 9

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Staţia de uscare a gazelor constă din două unităţi tehnologice distincte: -unitate de uscare a gazelor cu trietilenglicol (TEG); -unitate de regenerare a TEG. Principiul de funcţionare al staţiei de uscare gaze este cu soluţie de glicol şi reprezintă o soluţie atractivă datorită siguranţei în funcţionare, simplităţii echipamentului şi a costului relativ scăzut al chimicalelor şi utilităţilor. Coşul de gaze: amplasat la o distanţă de siguranţă faţă de incintă, are rol de evacuare a gazelor în următoarele cazuri: -în cazul unei intervenţii la staţia de uscare gaze; -în cazul eliminării gazelor naturale prin supapele de siguranţă amplasate pe instalaţiile componente modulului staţiei de uscare gaze în urma unei creşteri bruşte a presiunii pentru limitele acceptate. Coşul de evacuare a gazelor se va monta pe fundaţii din beton. Legătura între staţia de uscare gaze şi coşul de evacuare se va realiza printr-o conductă montată îngropat. Coşul de evacuare va avea o înălţime de 10 m şi un diametru de 100 cm. • Cabina pentru personal Cabina pentru personal va fi confecţionată din panouri tristrat. Pentru încălzirea spaţiului baraca va fi prevăzută cu un aparat de aer condiţionat. Va fi montat şi o toaletă ecologică, în cadrul amplasamentului. • Împrejmuire Incinta viitorului grup va fi împrejmuită cu gard din sârmă, prevăzut cu porţi de acces pietonal şi auto, iar la nivelul amplasamentului va fi montată instalaţia de iluminat exterior şi legarea la pământ a utilajelor. • Conductă de transport gaze din Grupul 1 Diniaş la panoul de măsurare-predare SNT Pentru dimensionarea conductei colectoare s-a luat în calcul un debit de 35.000 Nmc/zi. Pentru calcului de rezinstenţă şi diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 40 bar şi o presiune de regim de 15 bar. Traseul conductei urmăreşte drumurile de exploatare agricolă din zonă.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Conducta de transport gaze traversează 4 drumuri de exploatare agricolă, canale de drenaj, drumul judeţean DJ593 şi calea ferată Timişoara-Cruceni la km 25. Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota 1,1 m de la suprafaţa terenului la generatoarea superioară a conductei. Culoarul de teren necesar pentru execuţia conductei are lăţimea de 4 m. • Panou măsură fiscal pentru predare în SNT Panoul de măsură se va executa pe principiul de funcţionare cu element deprimogen SR SN 5167/2. Panoul va fi echipat cu portdiafragmă cu schimbare rapidă a discului, cu elemente de închidere amonte şi aval, cu calculator de debit alimentat cu energie solară şi cu robinet de reţinere cu clapetă pentru a împiedica curgerea inversă a gazelor. • Racord de cuplare în SNT Se va proiecta şi executa în aceleaşi condiţii cu conducta de amonte. Cuplarea în conducta de transport se va realiza sub presiune.

Coordonatele STEREO 1970 ale proiectului sunt urmatoarele:

X Y 467633.83 190875.64 467453.19 190981.95 467433.66 190958.66 467429.94 190960.45 467433.16 190964.29 467167.98 191118.47 467164.76 191114.70 467159.44 191117.72 467203.11 191168.88 466647.11 191490.16 466643.70 191492.32 466649.71 191499.56 466213.14 191862.05 466206.68 191866.61 466616.97 192338.61 465533.94 193197.77 466160.97 193900.05 11

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 465795.25 194098.11 465652.06 193920.78 465338.26 194104.99 465328.04 194111.03 465253.27 194159.33 465200.69 194188.63 465136.90 194230.99 465104.18 194248.50 465045.59 194283.97 464976.80 194325.64 464972.03 194329.78 464943.95 194351.34 464939.56 194354.00 464967.10 194386.61 464720.70 194573.28 464711.60 194559.71 464700.34 194565.99 464660.89 194508.58 464884.87 194379.97 464924.59 194358.40 464941.51 194348.15 464969.50 194326.68 464974.23 194322.52 465043.52 194280.55 465102.20 194245.02 465134.85 194227.55 465198.61 194185.21 465251.21 194155.90 465325.94 194107.63 465336.23 194101.54 465653.01 193915.59 465796.27 194093.00 466154.62 193898.94 465528.14 193197.27 466611.20 192338.08 466201.87 191867.72 466212.19 191860.93 466197.05 191843.11

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 466633.85 191480.45 466643.20 191491.72 466646.63 191489.58 466602.77 191436.76 467157.95 191115.96 467163.28 191112.97 467161.31 191110.66 467426.57 190956.43 467429.65 190960.10 467433.26 190958.18 467414.04 190935.26 467591.93 190830.57

Fig. nr.1. Vedere amplasament-zona de racord cu conducta SNT- (foto original)

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. nr. 2. Locul de subtraversare a căii ferate, în imediata apropiere a zonei de racord cu conducta SNT (foto original)

Fig. nr.3. Vedere drum exploatare-traseu conductă-pe lângă terenul arabil- (foto original)

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. nr.4. Vedere drum de exploatare-Traseu conductă pe lângă teren arabil- (foto original)

Fig. nr. 5. Vedere drum de exploatare-Traseu conductă pe lângă canal de desecare în dr. şi teren agricol în stg. (foto original)

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. nr. 6. Vedere amplasament-sonda A1 Diniaş- (foto original)

Fig. nr. 7.Vecinătate canal de desecare-lângă sonda A1 Diniaş (foto original)

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. nr. 8.Sonda A1 Diniaş (foto original)

Durata de funcţionare a proiectului va fi de 15 de ani. Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 15 ani), în cazul în care nu mai există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala de teren arabil. Necesitatea investitiei Proiectul are ca si scop valorificarea resurselor de gaze naturale existente in zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. Gazele naturale furnizate în România prin infrastructura sectorului gazelor naturale, trebuie să întrunească anumite proprietăţi fizice şi chimice conform SR 3317-2003. În vederea livrării în Sistemul Naţional de Transport Gaze (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industriale-Sonda A1 Diniaş. Obiectivul proiectului Obiectivul proiectului constă în valorificarea resurselor de gaze naturale existente in zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. În vederea livrării în

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 33/07.05.2013, Acordul de Acces la Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale nr. DD548/18.04.2013. Terenul are o suprafaţă de 33.252 mp şi se află in extravilanul com. Peciu Nou, judetul Timis, (nr. CF 403178, 403547). Etapele proiectului: Etapa 1 - Obţinerea de către titularul proiectului a tuturor avizelor necesare - trimestrul III-IV 2013; Etapa 2 - Executia lucrărilor – termen estimat trimestrul IV 2013 - trimestrul I 2014. Durata realizării proiectului va fi de 50 zile. Eşalonarea perioadei de realizare a proiectului se găseşte redata în tabelul de mai jos. Durata de funcţionare a proiectului va fi de 15 de ani. Eşalonarea perioadei de realizare a proiectului Nr. Denumire etapă de Responsabil Perioada Sursa de crt. realizare finanţare

1 Lucrări construcţii civile: Titularul 50 zile Surse proprii lucrări de amenajare a proiectului de finanţare terenului, fundaţiilor, şanţurilor pentru montarea conductelor, amenajarea aleilor pietonale, împrejmuire grup

2 Lucrări de montaj Titularul 50 zile Surse proprii conducte şi utilaje proiectului de finanţare tehnologice: lucrărări de montaj a conductelor tehnologice subterane şi supraterane, montaj al instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro viitorului grup.

Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile

Lucrările constructive - Proiectul constă în:

Lucrările de construcţie-montaj pentru realizarea proiectului sunt împărţite în două categorii: • Lucrări de construcţii civile reprezentate de lucrările de amenajare a terenului, fundaţiilor, şanţurilor pentru montarea conductelor, amenajarea aleilor pietonale dalate, delimitarea incintei cu gard; • Lucrări de montaj conducte şi utilaje tehnologice reprezentate de lucrările de montaj al conductelor tehnologice subterane şi supraterane, montaj al instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente viitorului grup. Conform categoriilor de lucrări identificate, echipamentele ce se vor utiliza în etapa de realizare a lucrărilor sunt: • Utilaje specifice pentru lucrările de construcţii civile: buldozer, buldo-excavator, autobasculante, vibrocompactor; • Utilaje specifice pentru lucrările de montaj conducte şi echipamente tehnologice: generator de curent, invertoare de sudură, automacara. Pentru punerea în producţie a sondei A1 Diniaş sunt necesare executarea următoarelor lucrări:  Facilităţi de suprafaţă compuse din: o Instalaţie tehnologică de suprafaţă a sondei ce cuprinde conducta de aducţiune a sondei A1 Diniaş împreună cu caloriferul, separatorul de impurităţi, haba stocare impurităţi, haba etalonare impurităţi, staţie de uscare gaze naturale cu trietilenglicol (TEG), montată în incinta grupului în aval de separatorul rampei grupului şi poligonul de măsură al sondei;

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro o Cabină operator tip container, instalaţii electrice de iluminat şi protecţie împotriva descărcărilor atmosferice, platforme şi trotuare pentru acces auto şi pietonal, WC ecologic, împrejmuire şi poartă de acces; o Coş de evacuare a gazelor (utilizat în caz de întrerupere a funcţionării staţiei de uscare a gazelor) cu conducta aferentă.  Conductă pentru transportul gazelor din grup până la punctul de predare în SNTGN;  Panou de măsură fiscală a gazelor naturale pentru măsurarea şi predarea gazelor în SNTGN;

 Racord la SNTGN între panoul de măsură şi conducta de transport gaze aparţinând Transgaz.

1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei Informaţii privind producţia Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi. Pentru calculul de rezinstenţă şi diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 40 bar şi o presiune de regim de 15 bar. Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A1 Diniaş vor fi dirijate prin intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11.960, L=45 m la grupul 1 Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei fixe. După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute în standardul 3317. După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ. Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ. Informaţii privind resursele utilizate Resursa necesară implementării proiectului este gazul. Resursa folosită în scopul asigurării producţiei Denumire Cantitate Furnizor Gaz 35.000 Nmc/zi Sistemul Naţional de Transport Gaze (SNTGN)

Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 19 l /bidon. Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta. În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul amplasamentului nu va fi utilizată apă. Surse de poluanţi: - Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în ambele etape (de realizare şi funcţionare). - Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+, Na2+, K+, Cl-, SO2+. În cazul în care rezultă în procesul tehnologic apele de zăcământ din separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de uscare, vor fi colectate într-o habă metalică supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând ca acestea să fie transportate cu autospeciale în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor de zăcământ. Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate. 21

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Alimentarea cu energie electrică În perioada de execuţie a lucrărilor, alimentarea cu energie electrică în zona de lucru pentru pozarea conductei de transport gaze (pentru realizarea sudurii în arc electric) se va realiza cu ajutorul generatoarelor mobile cu funcţionare pe motorină. Asigurarea energiei electrice în zona de lucru pentru realizarea grupului se va face prin intermediul unui grup generator diesel prevăzut cu un rezervor adiţional de motorină ce va asigura energia electrică în etapa de funcţionare a proiectului.

1.6. Durata etapei de funcţionare Proiectul va funcţiona pe o perioadă de aproximativ 15 ani. Regimul de funcţionare: non-stop.

1.7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice Materiile prime care se vor utiliza la realizarea proiectului constau in: • Trietilenglicol (TEG), filtre glicol necesare pentru funcţionarea staţiei de uscare; • Ulei motor, filtre ulei, motorină necesare pentru generatorul electric; • Materiale de construcţii. Materiile prime şi substanţele chimice periculoase utilizate în cadrul proiectului, sunt redate în tabelele de mai jos. Materii prime utilizate la realizarea/funcţionarea proiectului

Nr. Tipul materiei prime Unitate de Cantitate crt. masura

1 Trietilenglicol (TEG) L 800/an pe perioada de funcţionare)

2 Filtre glicol Buc. 4

3 Ulei motor L 50

4 Filtre ulei Buc. 4

5 Filtre motorină Buc. 4 22

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 6 Motorină L 100/an (pe perioada de funcţionare fiind de rezervă)

7 Beton Mc 15

8 Plăci prefabricate din beton Buc. 6

9 Balast Mc 30

Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate. Materialele utilizate la construcţie vor fi livrate direct de furnizor, nu vor fi preparate pe amplasament. Substanţe chimice periculoase: în activitate se utilizează în perioada de execuţie a lucrărilor:  Motorină. Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate. Alimentarea cu combustibil (motorină) a generatoarelor de curent se va face săptămânal, cu ajutorul unor canistre, pe locaţie existând doar stocul din rezervoarele generatorului. În cadrul proiectului se utilizează în perioada de funcţionare:  Motorină pentru generatorul electric;  Trietilenglicol (TEG). După punerea în funcţiune a obiectivului, pe amplasamentul viitorului grup se va afla rezervorul metalic de stocare TEG, inclus în instalaţia de uscare, precum şi un butoi metalic de 200 l capacitate, ce va asigura stocul necesar completării nivelului de TEG timp de un an. Transvazarea TEG din recipientul de stocare în rezervorul staţiei se va face cu ajutorul unei pompe manuale de butoi, de către personalul specializat şi dotat cu echipament de protecţie 23

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro specific unor astfel de situaţii. În cadrul obiectivului se va afla şi rezervorul suplimentar de motorină aferent grupului generator, cu capacitate de 1 mc. Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la societăţi specializate autorizate. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice periculoase Denumire Cantitate Clasificarea şi etichetarea substanţelor chimice substanţă estimată periculoase chimică anual Categorie Periculozitate ** Fraze de periculoasă periculoase/nepericuloase risc* (P/N) Perioada de execuţie Motorină 600 l P Nociv R40 Perioada de funcţionare Motorină 14.400 l P Nociv R40 Trietilenglicol 800 l P Iritant, R43, R50/53 (TEG) periculos pentru mediu *Conform HG nr. 1408/2008 **Conform art. 2 din HG nr. 1408/2008

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici/biologici care afectează mediul generaţi de activitatea propusă Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada de funcţionare acestea sunt reprezentate de: . Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie. Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical; . Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printr-un coş cu înălţimea de 3 m şi diametrul de 150 mm; . Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 14 kVA alimentat cu motorină. Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 2013),

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro utilizând factorii de emisie specifici tipului de echipament şi de combustibil utilizat (conform tabelului de mai jos). Surse staţionare dirijate Sursa Poluant Debit masic Debit masic Concentraţia Limite g/h g/s în emisie conform mg/mc Ord. Nr. 462/1993 mg/mc

Calorifer NOx 40,320 0,011 187,535 350

orizontal SO2 0,288 0,00008 1,1340 35 tip II CO 14,400 0,004 66,977 100 Particule 0,288 0,00008 1,340 5

Refierbător NOx 25,2 0,0070 221,052 350

trietilenglicol SO2 0,18 0,00005 1,578 35 CO 9 0,0025 78,947 100 Particule 0,18 0,00005 1,578 5

Generator NOx 34,344 0,00954 238,500 500

electric SO2 87,768 0,02438 609,500 CO 2,862 0,00080 19,875 - Particule 0,1908 0,00005 1,325 50 (EPC Consultanţă de mediu, 2013) Surse staţionare nedirijate: Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare nedirijate aferente perioadei de execuţie s-au determinat cu metodologia CORINAIR 2009 în care au fost utilizaţi factorii de emisie specifici tipului de activitate legată de manevrarea pământului şi suprafaţa pe care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară (EPC Consultanţă de mediu, 2013). Surse staţionare dirijate Denumirea Debite masice de particule pe spectru dimensional sursei TSP PM10 PM2,5 TSP PM10 PM2,5 g/s t/perioada de execuţie Manevrarea 0,031 0,015 0,0015 1,598 0,801 0,080 maselor de pământ (EPC Consultanţă de mediu, 2013) Surse mobile: Pe perioada de execuţie: sursele mobile sunt reprezentate de utilajele folosite la amenajarea terenului, vehiculele care asigură transportul materialelor de construcţie,

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro aprovizionarea cu materiale necesare execuţiei şi vehicule necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament. Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici s-a luat în calcul ipoteza prezenţei/funcţionării simultane pe amplasament a 3 autovehicule grele, alimentate cu motorină, având fiecare un consum mediu de 30l/100 km. Pe perioada de exploatare: sursele sunt reprezentate de autovehicule care asigură eliminarea deşeurilor, vidanjarea fracţiilor lichide colectate în rezervorul din cadrul amplasamentului precum şi vehicule necesare în perioadele de revizie. Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici în etapa de exploatare s-a luat în calcul ipoteza prezenţei simultane pe amplasament a 2 autovehicule grele şi 2 autoturisme aparţinând personalului de exploatare. Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile s-au determinat cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (Trafic rutier), utilizând factorii de emisie specifici tipului de autovehicul, tipului de carburant şi vitezei de rulare, luând în considerare consumurile de carburant şi numărul de km parcurşi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ordinul nr. 462/1993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează, cu caracter preventiv, prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice, ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere înmatriculate în ţară (EPC Consultanţă de mediu, 2013). Surse mobile Denumirea Poluanţi şi debite masice (g/h)

sursei NOx Pb CO CO2 N2O Etapa de construcţie Total surse 8,392 0,737 1,814 0,721 0,014 mobile Etapa de funcţionare Total surse 7,273 0,639 1,572 0,625 0,012 mobile (EPC Consultanţă de mediu, 2013)

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului În cadrul proiectului au fost analizate următoarele alternative :

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Alternitava 0 – constă în nerealizarea actualei investitii. Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizico-geografică ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor, acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze (SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului (urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz. Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă minimă de siguranţă faţă de sonda A1 Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului 1 Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda 1 Diniaş (L=45 m). Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze.

1.10. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentului Modul de încadrare în planurile de urbanism: obiectivul de investitii propus se află amplasat, conform CU nr. 33/07.05.2013, în extravilanul localitătii Peciu Nou, judetul Timis, pe un teren arabil, livezi şi drumuri de exploatare, CF nr. 403178, 403547.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Comuna Peciu Nou este situată în câmpia de divagare Timiş-Bega, la 25 Km SV de Timişoara. Localităţile aparţinătoare comunei sunt Peciu Nou, Dimiaş şi Sînmărtinul Sîrbesc. Proiectul este situat in extravilanul com. Peciu Nou la o distanţă de cca. 2 km şi respective 3 km de intravilanul loc. Diniaş şi Peciu Nou, judeţul Timiş, categoria de folosinţă a terenului fiind: teren agricol, livezi şi drumuri de exploatare.

Figura 9 Încadrarea Comunei Peciu Nou în judetul Timis

Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de 31.280 mp (conducta de transport gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547). Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 591A sau drumul comunal DC 398 (Peciu Nou-Diniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3 (parcela nr. 527/6/1) în direcţia nord-nord-est cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei 1 Diniaş.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Figura nr. 10 Localizarea proiectului în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale

Traseul conductei de transport de la Grupul 1 Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ 593 şi cale ferată Timişoara-Cruceni (la km 25). Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA 0144 Uivar-Diniaş.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. nr. 11. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000 ROSPA 0144 Uivar-Diniaş

Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate de-a lungul traseului de dumuri de acces, drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare.

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Descrierea procesului tehnologic Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A1 Diniaş vor fi dirijate prin intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11.960, L=45 m la grupul 1 Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei fixe. După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate 30

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute în standardul 3317. După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA. Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ. Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ.

2.2. Activităţi de dezafectare Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 15 ani), în cazul în care nu mai există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala de teren arabil. Dezafectarea şi aducerea terenului la starea iniţiala nu va afecta integritatea ariei naturale protejate datorită faptului ca starea iniţiala a terenului a fost teren arabil. Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 50 zile si va conţine urmatoarele etape din tabelul de mai jos.

Eşalonarea perioadei de dezafectare a proiectului Nr. Denumire etapă de Responsabil Perioada Sursa de crt. dezafectare finanţare

1 Demontarea grup cu Titularul 50 zile Surse proprii instalaţii tehnologice proiectului de finanţare aferente

2 Demontare conducte, Titularul 50 zile Surse proprii desfiinţare platformă, alei proiectului de finanţare pietonale

Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 3. DEŞEURI Deşeurile rezultate în perioada de execuţie se împart în următoarele categorii: -deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi; -deseuri de materiale de construcţie: deşeuri metalice (feroase şi neferoase), electrozi de sudură. Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare se împart în următoarele categorii: -deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi; -trietilenglicol uzat: rezultat din activitate; -filtre aer, filtre gaz, filtre de glicol, filtre ulei, ulei uzat: rezultat din activitate. În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate. Gestionarea deşeurilor pe perioada de execuţie şi funcţionare a proiectului Nr. Deseuri Cod deseu Gestionare UM Cantit. crt. conf. H.G. totala nr.856/2002 Perioada de execuţie 1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + T 0,1 t/per. de preluat de societăţi execuţie specializate autorizate 2 Deşeuri metalice 17 04 07 Container+ preluat T 0,1 t/per. De de societăţi execuţie specializate autorizate 3 Electrozi de 12 01 13 Container+ preluat kg 5 sudură de societăţi specializate autorizate Perioada de funcţionare 1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele + T 0,4 t/an preluat de societăţi specializate autorizate 2 Filtre aer 15 02 03 Recipient+ preluat Buc. 6/an de societăţi specializate autorizate 3 Filtre gaz 15 02 03 Recipient+ preluat Buc. 1/an de societăţi 32

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro specializate autorizate 4 Filtre de glicol 15 02 02x Recipient+ preluat Buc. 4/an de societăţi specializate autorizate 5 Filtre ulei 16 01 10x Recipient+ preluat Buc. 4/an de societăţi specializate autorizate 6 Ulei uzat 13 02 06 Recipient+ preluat l 50 l/an de societăţi specializate autorizate 7 Trietilenglicol 16 01 14x Recipient+ preluat L 600 l/an uzat de societăţi specializate autorizate

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.

4. IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa 4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului Cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă faţă de amplasamentul analizat, este reprezentat de râurile cadastrate Bega (cod cadastral V-1), situat la cca. 5 km N-NV şi Timiş (cod cadastral V-2) situat la cca. 6 km S-SE. Teritoriul comunei Peciu Nou face parte din bazinul hidrografic al râului Timiş şi a colectorului secundar al Timişului, Bega Mică. Reţeaua hidrografică a comunei este compusă din râul Timiş ce străbate localitatea Peciu-Nou la sud şi canalul Bega Mică ce curge la nord de satul Diniaş. Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă. Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime alimentat din infiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Râul Bega îşi are originea în Munţii Poiana Ruscă, având doi afluenţi de bază:Bega Luncani ce străbate locuri pitoreşti din zona Tomeşti, Româneşti şi Bega Poieni ce curge printre dealuri, apoi traversează localităţile Poieni, Crivina de Sus, Pietroasa. La confluenţa lor, în amonte de Margina se formează râul Bega. De aici râul curge domol, traversând de la est la vest Câmpia Bănăţeană, trecând prin oraşele Făget şi Timişoara, pe teritoriul României şi prin oraşul sârbesc Zrenjanin. Bega se varsă lângă localitatea Titel (Serbia) în râul Tisa, care după aproximativ 20 km. ajunge la Dunăre. Bazinele hidrografice Timiş (5 673 kmp) şi Bega (2 362 kmp) , care împreună reprezintă cca. 43% din suprafaţa spaţiului hidrografic Banat, au o situaţie specială din punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime, datorită intervenţiei antropice care a modificat distribuţia naturală a scurgerii în perioadele de ape mari şi viituri. Despre bazinele Timiş şi Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin Timiş-Bega întrucât sunt legate prin două derivaţii în cadrul unei scheme de interconexiune (derivaţia Timiş-Bega de la Coştei la Balint şi derivaţia Bega-Timiş de la Topolovăţ la Hitiaş).

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. Nr. 12. Localizarea proiectului în cadrul reţelei hidrografice din zonă

4.1.2. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 19 l /bidon. Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta. În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul amplasamentului nu va fi utilizată apă.

4.1.3. Managementul apelor uzate - Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în ambele etape (de realizare şi funcţionare). - Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+, Na2+, K+, Cl-, SO2+. Apele de zăcământ rezultate din separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de uscare, vor fi colectate într-o habă metalică supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând ca acestea să fie transportate cu autospeciale în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor de zăcământ. Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate.

4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei In perioada de construcţie şi cea de funcţionare nu este prognozat un impact asupra apei. Pentru factorul de mediu ”apă„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție.

4.1.5. Măsuri de diminuarea a impactului

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro În condițiile în care se respectă tehnologia de lucru și toate condițiile impuse prin avizele obţinute, impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ. În aceste condiţii, la funcţionarea normală a obiectivului se poate aprecia că impactul acestei activităţi asupra apelor subterane este nesemnificativ.

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Clima este temperat-continentală, specifică zonelor de câmpie din Câmpia Banatului, având un caracter intermediar, fiind rezultanta întrepătrunderii mai multor tipuri climatice: continental, meditaraneean şi temperat-oceanic. Astfel, iernile sunt relativ blânde, verile lungi şi călduroase, iar primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu treceri relativ repezi de la anotimpul friguros la cel călduros şi invers. Topoclimatul zonei se caracterizează prin următoarele date statistice: ♦ durata maximă de strălucire a soarelui: 2100 ore/an (din care 1500 ore/an în timpul verii); ♦ temperatura medie anuală mai mare de 10ºC; ♦ durata intervalului cu temperaturi medii de peste 5ºC este de 250 zile/an; ♦ durata intervalului fără îngheț: 180 zile/an; ♦ primul îngheț în jur de 21 octombrie; ♦ umezeala aerului în jur de 80%; ♦ media anuală de precipitații: 516 mm; ♦ raport deficitar între precipitații și evapotranspirații, în anotimpul cald. Regimul termic Caracterizarea generala a regimului termic, din zona cercetata se datoreaza influentei dominante a maselor de aer vestic, pe fondul carora se grefeaza influenta celorlalte tipuri circulatorii. Regimul temperaturilor și al precipitaţiilor sunt redate în tabelele de mai jos. Precipitaţii (mm) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. Timis Anul Luna

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro II I II IV V VI VII VIII IX X XI XII 2012 I 98 73 4 93 100 17 17 4 36 71 37 69

Total/an 619 mm

Sursa: http://www.accuweather.com

Temperaturi (0C) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. Timis Anul Luna 2012 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medie max. 5.16 -1.20 15.29 19.1 22.41 29.9 32.54 32.25 27.3 19.93 14.6 3.61 Medie min. -1.61 -8.06 1.58 7.33 11.25 16.1 18.83 16.87 13.63 8.09 5.43 -2 Media/lună 1.77 -4.63 8.43 13.21 16.83 23 25.68 24.56 20.46 14.01 10.01 0.80 Media 12.84 0C anuală Sursa: http://www.accuweather.com

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi Surse de impurificare a aerului şi poluanţi: -activităţi de sudură/tăiere a elementelor metalice (surse staţionare nedirijate). Poluanţi: gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură/tăiere. -activităţi turnare beton (surse staţionare nedirijate). Poluanţi: particule. -grupuri electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie electrică (2 generatoare din

care unul de rezervă)-sursă staţionară dirijată. Poluanţi: NOx, SOx, CO, particule. -utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament (surse mobile), vor fi dotate cu motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili. În perioada de realizare a planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zona amplasamentului (masini si utilaje folosite la realizarea proiectului). Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate. -emisii reduse de praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului unde va fi amplasată conducta. Solul decopertat va fi amplasat de-a lungul şanţului, în imediata apropiere a acestuia, după care va fi folosit la acoperirea şanţului. Şanţul va avea lăţimea de aprox. 1 m,

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro adâncimea de 1,3 m şi lungimea de aprox. 6500 m. Cantitatea totală de sol fertil decopertat va fi de aprox. 7.584 mc. Pentru amenajarea platformei de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului se va îndepărta stratul vegetal pe o grosime medie de 15 cm. Solul va fi distribuit în imediata apropiere şi uniformizat. Pentru realizarea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul grupului se vor utiliza plăci prefabricate din beton, montate pe un pat de nisip cu o grosime de 5 cm. Aleile pietonale vor avea de asemenea o fundaţie de balast cu grosimea de 10 cm. -surse staţionare dirijate reprezentate de caloriferul pentru încălzirea gazelor, de refierbătorul trietilenglicolului din cadrul staţiei de uscare a gazelor şi de grupul generator ce va asigura energia electrică în perioada de funcţionare a obiectivului. Poluanţi: NOx, SOx, CO, particule. -sursă staţionară dirijată: coşul de evacuare a gazelor în cazul unor intervenţii la staţia de uscare a gazelor sau de evacuare a gazelor naturale eliminate prin supapele de siguranţă amplasate pe instalaţiile tehnologice în urma unei creşteri bruşte a presiunii peste limitele acceptate. Poluanţi: CH4. Aceste emisii în atmosferă se pot produce numai în situaţii excepţionale (avarii) şi au rolul de a preveni producerea unor accidente. Sursele specifice perioadei de construcţie vor fi în principal surse de suprafaţă, deschise, libere, care vor dispărea odată cu finalizarea construcţiei. Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada de funcţionare acestea sunt reprezentate de: . Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie. Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical; . Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printr-un coş cu înălţimea de 3 m şi diametrul de 150 mm; . Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 14 kVA alimentat cu motorină. Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 2013),

Calorifer NOx 40,320 0,011 187,535 350

orizontal SO2 0,288 0,00008 1,1340 35 tip II CO 14,400 0,004 66,977 100 Particule 0,288 0,00008 1,340 5

Refierbător NOx 25,2 0,0070 221,052 350

trietilenglicol SO2 0,18 0,00005 1,578 35 CO 9 0,0025 78,947 100 Particule 0,18 0,00005 1,578 5

Generator NOx 34,344 0,00954 238,500 500

4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Impactul prognozat pe perioada de execuţie şi de funcţionare a proiectului este redat în tabelul de mai jos. Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 1 Imisii de noxe în atmosferă 2 Praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului, de la circulaţia autovehiculelor In perioada de funcţionare 1 Imisii de noxe în atmosferă

Pentru factorul de mediu ”aer„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție.

4.2.4. Măsuri de diminuarea a impactului Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun măsurile prevăzute în tabelul de mai jos. Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie 1 Utilizarea unor maşini, echipamente şi utilaje performante 2 Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor 3 Reducerea vitezei de circulaţie pe drumuri a vehiculelor grele pentru transportul materialelor 4 Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin acţiuni de stropire în perioadele de vreme uscată 5 Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie 6 Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate, sau în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor. In perioada de funcţionare 1 Utilizarea unor maşini performante

Impactul asupra aerului este nesemnificativ dacă se respectă măsurile de reducere a impactului.

4.3. Solul 41

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 4.3.1. Caracteristicile solului Solurile sunt de tip halomorfe şi halo-hidromorfe. Aici sunt cuprinse îndeosebi soloneţuri şi lăcovişti salinizate. Soloneţurile sunt legate în zona de interfluviu, în general, de microdepresiuni, având o evoluţie legată de roca mamă formată din mâluri sodice şi de apa freatică încărcată cu săruri. În această zonă predomină soloneţurile, dar se întâlnesc pe suprafeţe mai restrânse şi soloneţurile solodizate, împreună cu soloneţurile-solonceac.

Însuşirile fizice a solului halomorf (OSPA Timişoara)

sc- sc- sc- sc- Orizonturi At A0 Btna y Btna y B/Cg Cca Cca Cca ac ac ac ac G2-3 G03 G04

Nisip grosier (2,0-0,2 mm)% 0,6 0,4 0,07 0,04 0,02 0,02 0,06 0,2

Nisip fin (0,2-0,02 mm)% 43,7 36,7 34,5 31,4 33,78 47,88 39,04 40,0 3 6

Praf (0,02-0,002 mm)% 26,1 24,2 24,2 26,8 25,4 23,6 28,9 30,0

Argilă 2 (sub 0,01 mm)% 28,7 38,7 41,2 41,7 40,8 28,5 32,0 29,8

Argilă fizică (sub 0,01 mm) 36,3 51,5 55,0 55,3 53,8 39,8 47,0 45,4 %

Textură LL TT TT TT TT LL LL LL

Densitate specifică (D g/cm3) 2,60 2,63 2,65 2,68 2,70 - - -

Densitate aparentă (DA 1,30 1,53 1,60 1,58 1,51 - - - g/cm3)

Porozitate totală (PT %) 50,0 41,8 39,6 41,0 44,07 - - - 0 3 2 4

Porozitate de aeraţie (PA %) 21,5 8,03 5,41 6,44 9,37 - - - 3

Grad de tasare (GA %) -0,64 18,4 23,4 20,7 14,68 - - - 8 0 7

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Coef. de higroscopicitate 6,73 9,06 9,65 9,76 9,55 - - - (CH %)

Coef. de ofilire (CO %) 10,1 13,6 14,4 14,6 14,33 - - - 0 0 7 4

Capacitate de câmp (CC%) 21,9 22,0 21,3 21,9 22,98 - - - 0 9 8 0

Capacitate totală (CT %) 38,4 27,3 24,7 25,9 29,19 - - - 6 4 6 7

Capacitate de apă utilă (CU 11,8 8,49 6,91 7,25 8,65 - - - %) 0

Capacitate de cedare maximă 16,5 5,25 3,38 4,07 6,21 - - - (CCD max. %) 6

Conductivitate hidraulică (K 2,30 0,40 0,22 0,23 0,70 - - - mm/oră) pH (în H2O) 8,70 9,43 10,1 10,1 10,23 10,08 9,50 9,18 5 7

Carbonaţi (CaCO3 %) 12,6 15,3 17,9 19,0 28,20 30,20 31,58 15,53 6 6 0 8

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. Nr. 13. Harta Banatului (Atlasul Romaniei, 1976)

Solurile halomorfe au textură mijlocie (lutoasă) în orizonturile superioare şi grea (luto- argiloasă) în profunzime şi reacţie slab alcalină spre suprafaţă şi excesiv alcalină în orizonturile inferioare. Prezintă un conţinut ridicat de Na+, având complexul coloidal saturat cu aceeaşi cationi nocivi plantelor, şi un potenţial de fertilitate scăzut. Suprafeţele de soluri halomorfe sunt utilizate în prezent ca păşuni cu valoare furajeră scăzută, cu producţii mici şi de slabă calitate. Terenurile sărăturate, cu flora lor specifică, localizate în proximitatea localităţii Diniaş, sunt protejate ca rezervaţie pedologică, măsură iniţiată şi promovată în anii '60 ai secolului trecut de regretatul Prof. C. V. Oprea. 44

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri dominante de soluri: 1. Aluviosoluri, 1 (gleice), 115,08 ha; 2. Entiantrosoluri, 2 (mixice), 11,45 ha; 3. Cernoziomuri, 3-13 (gc,gc-ka,gc-cb,gc-ka-cb,gc-ka-ac,gc-cb-sc), 3821,50 ha; 4. Faeoziomuri, 14-20 (ti,gc,gc-cb), 1738,75 ha; 5. Eutricambosoluri, 21-26 (ti,gc,mo-al,gc-al,mo-gc-al), 1885,03 ha; 6. Pelosoluri, 27,28 (gc,ar-gc), 1203,6 0ha; 7. Vertosoluri, 29 (gc), 663,69 ha; 8. Gleiosoluri, 30,31 (ka-al,ka-mo-al), 73,05 ha; 9. Soloneţuri, 32-28 (ka-sc-gc,so-ka-mo,so-ka-sc,so-mo-sc), 1103,09 ha. Asociaţii (701-710) de : cernoziomuri cu faeoziomuri şi soloneţuri(cu exces temporar de umiditate) ,1013,16 ha. Terenul agricol al comunei în suprafaţă de 11629 ha, este constituit din următoarele folosinţe: arabil 8917 ha (76,7%), păşuni 1685 ha (14,5%), fâneţe 841 ha (7,2%), livezi 167 ha (1,4%) şi vii 19 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate) pentru categoria de folosinţă "arabil", situaţia se prezintă astfel: clasa I 37 ha (0,32%), clasa a II-a 3931 ha (33,81%), clasa a III-a 4773 ha (41,04%), clasa a IV-a 920ha (7,91%) şi clasa a V-a 1968ha (16,92%), conform principalelor caracteristici ecopedologice şi capacitatea de producţie exprimată prin note de bonitare. Factorii limitativi care grefează asupra învelisului de sol sunt reprezentaţi în principal de salinizare (limitări severe 2,1%), moderate 5,0%), reduse 11,6%), sodizare (extrem de severe 10,5%) aciditate (moderate 1,0%, reduse 15,7%), alcalinitate (moderate 9,7%, reduse 12,8%), rezerva de humus (severe 1,4%, moderate 16,8%, reduse 43,8%), textura fină (moderate 5,7%, reduse 42,0%), compactitate (severe 43,0%, moderate 50,0%), gradul de neuniformitate (reduse 45,1%), excesul de umiditate freatică (moderate 15,6%, reduse67,8%), inundabilitate prin revărsare(foarte severe 1,0%), deficitul de umiditate (moderate 58,0%).

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Asupra acestor elemente restrictive ce afectează potenţialul de producţie al învelişului de sol, se impun, de la caz la caz, măsuri de corectare a reacţiei solului prin amendare periodică cu gips (doza de amedament, tipul şi cantitatea de îngrăşământ urmând a fi stabilite pe baza cartării agrochimice), eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de prevenire şi combaterea acestuia (nivelarea terenului, rigole, şanţuri, canale, drenuri) ş.a. O atenţie deosebită va trebui acordată măsurilor de ameliorare a stării fizice a solurilor degradate natural şi artificial, prin afânare adâncă (subsolaj, scormonire, scarificare), cât şi prin aplicarea sistemelor tehnologice agricole corespunzătoare, între care care, cu prioritate, introducerea asolamentelor de lungă durată cu plante protectoare şi amelioratoare (leguminoase şi graminee perene), alternarea lucrării profunde a solului (cu scormonitorul), fără întoarcerea brazdei, pentru culturile anuale prăşitoare, cu o lucrare superficială (disc,combinator etc.) pentru cerealele păioase, sau printr-o restructurare, după caz, a suprafeţelor agricole şi silvice.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. nr. 14. Cartograma loc. Peciu Nou

4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de execuţie: -depozitarea necontrolată a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, şi a celor menajere; -posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare. Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de funcţionare: -scurgeri apă de zăcământ; -gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor; -posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare. 47

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Pentru execuţia şanţului de pozare a conductei de transport gaze se estimează că se va excava o cantitate aprox. de 7.584 mc, care va fi folosit ulterior la astuparea şanţului după pozarea conductei. Volumul estimat de sol după astuparea şanţului este de cca. 140 mc, acesta reprezentând volumul ocupat de conductă în şanţul de pozare. Solul va fi redistribuit în imediata apropiere şi uniformizat. Terenul vizat de execuţia şanţului are în prezent categoria de folosinţă de teren agricol şi teren neproductiv: drumuri de exploatare. Valoarea sa din punct de vedere al biodiversităţii şi a productivităţii biologice este nesemnificativă. Terenul vizat pentru amenajarea celor 2 obiective ce vor ocupa permanent suprafaţa solului (grupul 1 Diniaş şi punctul de predare-măsurare gaze) are în prezent categoria de folosinţă arabil. Valoarea sa din punct de vedere al biodiversităţii şi a productivităţii biologice este nesemnificativă. Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 1 Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii 2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie In perioada de funcţionare 1 Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor

Pentru factorul de mediu ”sol„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție.

4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului Măsurile de reducere a impactului asupra solului în perioada de construcţie şi funcţionare sunt redate în tabelul de mai jos.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie 1 Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente 2 Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor 3 Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate 4 În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare 5 Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive 6 Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate In perioada de funcţionare 1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului 2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze 3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi

În condițiile respectării de către titular a tuturor măsurilor impuse, factorul de mediu „sol” nu va fi afectat nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare.

4.4. Subsolul 4.4.1. Caracterizare Din punct de vedere fizico-geografic, amplasamentul se încadrează în subunitatea de relief Câmpia Timişoarei din cadrul unităţii Câmpia Banato-Crişană, parte a Câmpiei de Vest a României, în interfluviul Timiş-Bega, unitate formată exclusiv prin acţiunea cumultativă a râului Timiş (Posea şi Badea, 1984). Relieful zonei amplasamentului este monoton, şesul aluvial de ostroave al Timişului, şi parţial în şesul asanat al Begăi cu o înclinare de la est spre vest, fiind fragmentat de prezenţa canalelelor de drenaj. În zona amplasamentului altitudinile sunt cuprinse între 81,4 m în nord şi 83,4 m în sud-est.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. Nr. 15. Localizarea proiectului în cadrul unităţii de relief din zonă

4.4.2. Geologie Conform hărţii geologice a României (Scara 1:200.000, foaia Timişoara– L-34-XXII, 1968), obiectivul studiat se încadrează depozitelor geologice ce i s-au atribuit Holocenului superior (qh2). În această zonă depozitele se caracterizează prin aluviuni recente ale luncilor, reprezentate prin pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase, precum şi prin depozite deluviale de pe frunţile teraselor. Studiile geologice au pus in evidenta multiple fragmentari a placii bazilice. placile cu evolutii pe verticala puse in evidenta si de modificarile cursurilor de apa de suprafata , prezinta in prezent fenomene de instabilitate , favorizand miscari seismice.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. Nr. 16. Localizarea proiectului în cadrul hărţii geologice a României (Scara 1:200.000, foaia Timişoara – L-34-XXII, 1968) 4.4.3. Seismicitatea zonei În urma cercetării, s-au delimitat mai multe regiuni seismice ce dau cutremurele din zona de vest, cel mai important centru seismic fiind in zona Banloc. In comuna Peciu-Nou au fost resimtite cutremure ce au avut epicentrul in zona Banloc, dar si cutremure ce au avut epicentrele in alte zone seismice. Ultimul cutremur resimtit a fost in anul 1999. Nu au existat importante pagube materiale. Din punct de vedere seismic localitatea Peciu-Nou se încadrează in zona seismica. Din acest punct de vedere a fost elaborat şi aprobat un “Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în Domeniul Situaţiilor de Urgenţă, în com. Peciu-Nou, jud. Timiş”, în 28 septembrie 2008.

4.4.5. Impactul prognozat

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro La fel ca şi la factorul de mediu “sol” impactul prognozat este cel menţionat în tabelul de mai jos. Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 1 Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii 2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie In perioada de funcţionare 1 Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor

Pentru factorul de mediu ”subsol„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul funcţionării obiectivului de investiție. 4.4.6. Măsuri de diminuare a impactului Atât factorul de mediu “sol” cât şi cel “subsol” au aceleaşi măsuri de reducere a impactului, redate în tabelul de mai jos. Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie 1 Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente 2 Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor 3 Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate 4 În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare 5 Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive 6 Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate In perioada de funcţionare 1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului 2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze 3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 4.5. Biodiversitatea Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA 0144 Uivar-Diniaş. Terenul pe care se doreşte realizarea investiţiei este situat în extravilan fiind proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea comunei Peciu Nou (terenuri de exploatare).

Fig. nr. 17. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000 ROSPA 0144 Uivar-Diniaş

Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate de-a lungul traseului de dumuri de acces, drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare. În zona implementării proiectului si în apropierea amplasamentului există agroecosisteme reprezentate de terenuri arabile (culturi agricole), livezi şi drumuri de exploatare.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Scopul principal al instituirii ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0144 Uivar- Diniaş este de protecţie şi ocrotire a avifaunei, desemnată conform Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice. Situl Natura 2000 ROSPA0144 Uivar-Diniaş, a fost înfiinţat conform H.G. 971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotarârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Conform H.G. nr. 971/2011, situaţia tipurilor de habitate din ROSPA 0144 Uivar-Diniaş se prezintă astfel: Cod % CLC Clase de habitate N07 5 411,412 Mlaştini, turbării N12 60 211-213 Culturi (teren arabil) N14 30 231 Păşuni N15 3 242,243 Alte terenuri arabile N21 2 221,222 Vii şi livezi

Conform formularului standard Natura 2000, situația speciilor așa cum rezultă din fişa sitului ROSPA0144 Uivar-Diniaş, se prezintă astfel: Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr. Cod Specie Denumire ştiinţifică crt. 1. A255 Anthus campestris

2. A089 Aquila pomarina

3. A031 Ciconia ciconia

4. A030 Ciconia nigra

5. A080 Circaetus gallicus

6. A083 Circus macrourus

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 7. A084 Circus pygargus

8. A231 Coracias garrulous

9. A026 Egretta garzetta

10. A097 Falco vespertinus

11. A127 Grus grus

12. A131 Himantopus himantopus

13. A338 Lanius collurio

14. A339 Lanius minor

15. A023 Nycticorax nycticorax

16. A151 Philomachus pugnax

17. A166 Tringa glareola

Specii de păsări cu migraţie regulate nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr. Cod Specie Denumire ştiinţifică crt. 1. A348 Corvus frugilegus 2. A210 Streptopelia turtur

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Analiza speciilor şi habitatelor în zona de influenţă a proiectului

PĂSĂRI

Prezenţă amplasament/vecinătate Nr. Cod Relaţia dintre teritoriul ariei protejate şi Denumire ştiinţifică % din % din crt. Specie proiect Identificare suprafaţa populaţia sitului sitului - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 1 A255 Anthus campestris P 0,09 0,09 - proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp - proiectul nu influenţează prezenţa sp. 2 A089 Aquila pomarina A 0,09 - - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat. 3 A031 Ciconia ciconia P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 4 A030 Ciconia nigra A 0,09 - - proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp 5 A080 Circaetus gallicus P 0,09 0,09 6 A083 Circus macrourus A 0,09 - - habitatul de cuibărit nu este afectat de proiect; 7 A084 Circus pygargus A 0,09 - - nu se reduce biocenoza din regnul animal 8 A231 Coracias garrulus A 0,09 - - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 9 A026 Egretta garzetta A 0,09 - - proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 10 A097 Falco vespertinus A 0,09 - - proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp - proiectul nu influenţează prezenţa sp. 11 A127 Grus grus A 0,09 - - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat. Himantopus - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 12 A131 A 0,09 - himantopus - proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp 13 A338 Lanius collurio P 0,09 0,09 - Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectului. 14 A339 Lanius minor A 0,09 - - caută hrană pe terenurile agricole - Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire. 15 A023 Nycticorax nycticorax A 0,09 - - Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectului. 56

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro - proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp - Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire. - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 16 A151 Philomachus pugnax A 0,09 - - proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 17 A166 Tringa glareola A 0,09 - - proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp - Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectului. 18 A348 Corvus frugilegus P 0,09 0,09 - proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp - Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire. - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat Nu se fac defrişări în zona de implementare a 19 A210 Streptopelia turtur A 0,09 - proiectulu. - proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp Specii protejate la nivel naţional şi comunitar care NU sunt menţionate în formularul standard al sitului, dar sunt prezente în sit 1 A322 Ficedula hypoleuca P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat - proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp 2 A276 Saxicola torquata P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 3 A364 Carduelis carduelis P 0,09 0,09 Nu se fac defrişări în zona de implementare a proiectului. 4 A351 Sturnus vulgaris P 0,09 0,09 - proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 5 A251 Hirundo rustica P 0,09 0,09 - proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp Specii care nu sunt protejate la nivel naţional şi comunitar, dar sunt prezente pe teritoriul sitului 1 - Parus major P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat 2 - Passer domesticus P 0,09 0,09 Nu se fac defrişări în zona de implementare a 3 - Phasianus colchinus P 0,09 0,09 proiectului. 4 Pica pica P 0,09 0,09 - proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa sp A – sp. absentă P – sp. prezentă

Impactul asupra speciilor de păsări din formularul standard ROSPA0144 Uivar- Diniaş se poate exprima astfel:  Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor deoarece terenul

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro afectat este teren agricol, culturi agricole, drumuri de exploatare;  Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor de vertebrate deoarece cadrul natural afectat va fi readus la forma iniţială după amplasarea conductei.

4.5.1.Impact prognozat Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 1 Pentru speciile care se hrănesc la nivelul solului poate exista un posibil impact (redus) deoarece activităţile în faza de construcţie pot induce o migraţie temporară a acestor specii în zonele învecinate. In perioada de funcţionare 1 Impact pozitiv prin restabilirea cadrului natural fapt ce restabileşte echilibrul ecologic la nivelul bazei piramidei trofice. Biomasa producătorilor va fi restabilită în faza de funcţionare

4.5.2.Măsuri de reducere a impactului Chiar dacă impactul este redus asupra speciilor din cadrul sitului ROSPA0144 Uivar- Diniaş, menţionăm mai jos măsurile generale de reducere a unui posibil impact (chiar şi redus) pentru fiecare specie prezentă în formularul standard al sitului ROSPA 0144 Uivar- Diniaş respectiv pentru fiecare specie identificată în zona interogată ştiinţific în cadrul studiului de evaluare adecvată. Perioada de construcţie şi funcţionare Nr. Prezentă/Absent crt Specia ă în zona de Măsuri de reducere a impactului . interogare Anthus P -În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. campestris -Amplasarea de capcane în zona de 1 implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de

implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt 58

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).. -În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Cuibăreşte în copaci şi se întoarce la acelaşi cuib mai mulţi ani la rând. Cuibul este instalat la înălţimi cuprinse între 4 şi 29 m. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului următoarele: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile deoarece acvila ţipătoare mică foloseşte repetat cuibul. -Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit prin intensificarea agriculturii, otrăvirea şi vânătoarea ilegală sunt principalele pericole 2 Aquila pentru această specie. A pomarina -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -Nu sunt afectate zonele de cuibărit deoarece nu au fost identificate zone specifice de cuibărit în zona amplasamentului. Ciconia P -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. ciconia 3 -Electrocutarea păsărilor şi desecarea zonelor umede sunt principalele ameninţări ce afectează specia în zonele de cuibărit din Europa. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din 59

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Cuibul este amplasat în treimea superioară a arborilor bătrâni. Cuibul e o construcţie mare (poate depăşi un metru în diametru şi chiar în înălţime), caracteristică berzelor, alcătuit din crengi fixate cu pământ. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului 4 Ciconia nigra A următoarele: - NU se fac defrişări de vegetaţie/masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile. -Distrugerea cuiburilor prin defrişarea pădurilor, reducerea zonelor umede şi întinderea din ce în ce mai mare a liniilor electrice reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia. Circaetus P -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. gallicus -Vânătoarea ilegală, mai ales în timpul migraţiei, este principala cauză a mortalităţii înregistrate de această specie, alături de deranjul provocat de activităţile umane. 5 -Îşi construieşte anual câte un cuib şi uneori alungă de la cuibul lor alte specii. Cuibăreşte în copaci şi mult mai rar pe stânci. Cuibul este construit din crengi și căptuşit cu iarbă. Iernează în Africa. Pe acest considerent se instituie următoarele măsuri de reducere a impactului: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt 60

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei. 6 Circus -Utilizarea de substanţe chimice menite să A combată speciile de păsări din zona de macrourus implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea 7 terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei. Circus -Utilizarea de substanţe chimice menite să A combată speciile de păsări din zona de pygargus implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro -Nu se defrişează vegetaţia înaltă deoarece un astfel de habitat poate constituii un mediu abiotic pentru cuibărit (înperioada de cuibărit -martie-iulie - sunt sistate activităţile de construcţie). -Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit, prin reducerea păşunilor şi intensificarea agriculturii, sunt principalele pericole ce 8 afectează specia. Coracias -Utilizarea de substanţe chimice menite să A garrulus combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Datorită faptului că cuibăreşte în sălcii, stuf şi lăstărişuri (soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare; cuibul este amplasat pe sălcii şi uneori în stuf sau lăstărişuri dese din apropierea bălţilor) NU se fac defrişări de 9 sălcii, stuf, respective lăstărişuri. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Egretta -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări A garzetta audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -Degradarea habitatelor prin reducerea suprafeţelor zonelor umede, tăierea sălciilor iarna ca material pentru foc de către localnici şi deranjul coloniilor reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia. 62

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Este o pasăre socială ce cuibăreşte în colonii. Pentru aceasta ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependent de coloniile de ciori de semănătură (Corvus frugilegus). 10 Falco Pe acest considerăm se instituie ca măsuri de A reducere a impactului: vespertinus - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile. -Absenţa locurilor de cuibărit ca urmare a reducerii efectivelor de ciori în unele zone, defrişarea pâlcurilor de copaci din zonele de cuibărit, intensificarea agriculturii prin folosirea pesticidelor sunt principalele pericole pentru specie. -Este o specie prezentă în centrul şi nordul continentului european. Cele mai mari efective cuibăritoare sunt prezente în Rusia, Suedia, Finlanda şi Polonia. Cele mai multe exemplare iernează în Spania, Franţa şi Portugalia. 11 Grus grus A Cuibul, care poate fi folosit succesiv mai mulţi ani, este alcătuit dintr-o movilă de vegetaţie aşezată pe pământ în apropierea apei şi poate atinge diametrul de 1-1,6 m. Pe acest considerent subliniem faptul că proiectul NU are legătură cu mediul abiotic (habitat, nişă ecologică) al speciei. Himantopus A -Este o specie monogamă, sociabilă, ce se deplasează de obicei în stoluri şi cuibăreşte în himantopus colonii mici, în care cuiburile sunt aşezate pe 12 sol şi căptuşite superficial cu vegetaţie. Iernează în Africa. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - Înperioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se defrişează/degradează habitatele specie. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. 63

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). 13 Lanius -Cuibul este amplasat la o înălţime de până la P 2 m de la sol, în mărăcini sau copaci mici. Pe collurio acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. -Utilizarea de substanţe chimice menite să 14 combată speciile de păsări din zona de Lanius minor A implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Nycticorax A -Soseşte la sfârşitul lunii martie sau început de aprilie din cartierele de iernare. Cuibul nycticorax este amplasat pe sălcii şi numai uneori pe 15 trestii bătrâne. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - Înperioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din 64

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -Bătăuşul este caracteristic mlaştinilor, bălţilor şi păşunilor umede, în special din tundra arctică. Este o specie prezentă în nordul continentului european. Este o specie sensibilă la schimbările climatice şi depinde de nivelul apei şi de perioada de creştere a vegetaţiei în zonele de cuibărit, ceea ce sugerează că distribuţia sa este influenţată de 16 Philomachus încălzirea globală. Astfel, poate fi folosită ca A specie indicator pentru urmărirea încălzirii pugnax globale. -Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. -Proiectul Nu are legătură directă şi indirectă cu habitatul speciei. Tringa A -Este o specie prezentă în nordul continentului european. În România este glareola specie de pasaj, fiind prezentă primăvara în aprilie şi mai, iar toamna în august şi 17 septembrie. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara 65

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. 18 -Utilizarea de substanţe chimice menite să Corvus combată speciile de păsări din zona de P frugilegus implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. 19 -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din Streptopelia zona de implementare a proiectului sunt A interzise. turtur -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. 66

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro -Preferă pentru cuibărit copacii maturi şi scorburoşi. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: 20 Ficedula - În perioada de cuibărit (martie-iulie) P hypoleuca sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea 21 Saxicola combaterii sunt interzise. P -Utilizarea de substanţe chimice menite să torquata combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). 22 Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: Carduelis - În perioada de cuibărit (martie-iulie) P sunt sistate activităţile de construcţie; carduelis - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: 23 Sturnus - În perioada de cuibărit (aprilie-iulie) P sunt sistate activităţile de construcţie; vulgaris - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. 24 Hirundo -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări P rustica audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). 25 -Nu se fac defrişări de masă lemnoasă Parus major P -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. Passer -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări 26 P audio menite să alunge speciile de păsări din domesticus zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). 27 Phasianus P -Se respectă cota de vânătoare. -Nu se fac defrişări de masă colchinus lemnoasă/vegetală -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construcţie se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi 68

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări 28 audio menite să alunge speciile de păsări din Pica pica P zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). A-Absent P-Prezent

4.6. Peisajul Prin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor activităţi:  săparea şanţului pentru amplasarea conductei. Pentru această activitate peisajul va fi modificat temporar prin excavarea solului şi depozitarea acestuia în imediata apropiere a şanţului. După amplasarea conductei, solul excavat va fi folosit la acoperirea şanţului. Restul de 140 mc de sol rezultat în urma excavării va fi redistribuit îm imediata apropiere şi uniformizat.  Crearea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul grupului;  Amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului. Prognozarea impactului Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 1 Modificarea temporară a peisajului prin depunerile temporare de sol în urma excavărilor realizate 2 Modificarea temporară a peisajului prin crearea unor alei pietonale de acces în zona instalaţiilor tehnologice 3 Modificarea temporară a peisajului prin amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor

Măsuri de reducere a impactului

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie 1 Eliberarea amplasamentului de solul vegetal, în cel mai scurt timp, după finalizarea construcţiilor. Redarea terenului la starea de dinainte de construcţie 2 Respectarea proiectului referitor la cantităţile de sol excavat, etapele de realizare a proiectului, condiţiilor impuse în avizele obţinute

4.7. Mediul social şi economic Numărul populaţiei Comuna Peciu-Nou are in prezent o populaie de 5053 locuitori din care 2425 bărbaţi (48 %) şi 2575 femei (52 % ), reprezentând un număr de 1606 familii, din care 926 familii în satul Peciu-Nou, 332 familii in satul Dinias şi 345 familii în satul Sinmartinu Sirbesc. Structura demografică: structura populaţiei pe grupe de vârstă: -0-18 ani = 950 -18-60 ani = 3103 -peste 60 ani =1000 In functie de ocupaţie, populaţia comunei se prezintă astfel: - Industrie - 930 locuitori - Administraţie şi servicii - 1551 locuitori - Preşcolari, elevi, studenţi - 1000 locuitori - Pensionari - 825 locuitori - Şomeri (cu indenizaţie fără indemnizatie) – 360 locuitori - Asistaţi sociali – 27 locuitori - Agricultură - 310 locuitori - Plecaţi la muncă in străinătate - 50 locuitori Există 28 de agenţi economici in domeniul apicol-agricol, 5 agenţi economici in industrie, 30 agenţi economici în comerţ, servicii 23 agenţi economici (debitare material lemnos, confecţionare materiale, servicii pompe funebre, alimentare apa, alimentare gaz metan, achiziţionare şi depozitare cereale). Ramurile agriculturii practicate în zonă sunt cultivarea pamântului şi creşterea animalelor. Prognozarea impactului

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 1 Posibile perturbări ale activităţilor specifice în zona amplasamentului în perioada de execuţie. Măsuri de reducere a impactului Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului In perioada de construcţie 1 Consultarea proprietarilor de teren

4.8. Aşezări umane, monumente istorice Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Peciu Nou, în sud-vestul jud. Timis, la o distanţă de 2 km şi respectiv 3 km faţă de acestea, în raport cu sonda A1 Diniaş. Sursele de poluanţi atmosferici ating valori sub limita maximă admisă conform legislaţiei în vigoare, neavând impact asupra localităţilor învecinate. Din acest punct de vedere nu există un impact asupra aşezărilor umane. Din punct de vedere al monumentelor istorice, acestea se distribuie în 3 localităţi, astfel: -în loc. Sânmihaiu Român, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A1 Diniaş; -în loc. Parţa 1 element cultural la o distanţă de 8 km faţă de sonda A1 Diniaş; -în loc. Sânmartinu Sârbesc, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A1 Diniaş. Prin urmare nu va exista vreun impact asupra monumentelor istorice, acestea situându-se la o distanţă considerabilă faţă de obiectivul proiectului.

4.9. Zgomotul 4.9.1. Surse de poluare sonoră Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de execuţie a proiectului sunt reprezentate de: -funcţionarea utilajelor terasiere folosite pentru realizarea şanţului de pozare a conductei de transport gaze (excavator); -funcţionarea macaralei utilizată pentru montarea instalaţiilor din cadrul grupului şi a conductei de transport gaze;

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro -funcţionarea generatorului electric. Sursele de zgomot vor avea caracter temporar, timp de maxim 10 ore/zi. Pentru evaluarea impactului generat de proiectul propus a fost realizată o modelare a surselor de zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. (EPC Consultanţă de mediu, 2013). S-a considerat scenariul cel mai defavorabil, al funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot în cele mai apropiate zone ale proiectului faţă de receptorii sensibili, respectiv: • în zona viitorului grup de sonde 1 Diniaş – funcţionarea simultană unui număr de 3 utilaje reprezentate de: un excavator (81 dB), o macara (90 dB) şi un generator electric (85 dB); • în zona de amenajare a viitorului punct de predare-măsurare gaze identificat în apropierea localităţii Peciu Nou – funcţionarea simultană a unui număr de 3 utilaje reprezentate de: un excavator (81 dB), o macara (90 dB) şi un utilaj de foraj dirijat orizontal (80 dB). Datele de intrare au fost reprezentate de: • informaţiile puse la dispoziţie de proiectant (număr de utilaje, distanţe, suprafeţe, timpi şi durate de operare); • modelul digital al terenului; • estimări făcute cu ajutorul soft-ului Sound Plan Essential 2.0; • informaţii din literatura de specialitate. Nivelul de zgomot reglementat de STAS 10009-88, „Acustică urbană, limite admise ale nivelului de zgomot” este de 65 dB(A) la limita amplasamentului. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, nivelul acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, trebuie să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul nopţii (orele 22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei. Rezultatele modelării (Figura nr. 18) au pus în evidenţă faptul că şi în condiţiile scenariului cel mai defavorabil (funcţionarea simultană a principalelor surse de zgomot în cele mai apropiate puncte ale proiectului faţă de receptorii sensibili), contribuţia proiectului la valoarea nivelului

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro echivalent de zgomot la nivelul receptorilor sensibili (localităţile învecinate) este de maxim 28 dB, în zona localităţii Peciu Nou, fiind respectate prevederile Ordinului 536/1997.

Figura nr. 18. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de execuţie (EPC Consultanţă de mediu, 2013)

Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de funcţionare a proiectului sunt reprezentate de: generatorul electric (85 dB) ce va alimenta instalaţiile din cadrul grupului. Acesta va funcţiona continuu, inclusiv în timpul nopţii, pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor de iluminat. Pentru evaluarea impactului generat în această etapă, s-a realizat o modelare de zgomot similară celei din etapa de execuţie, luând în considerare funcţionarea generatorului pe timp de noapte (Figura nr. 19). Rezultatele modelării (EPC Consultaţă de mediu, 2013) au pus în evidenţă faptul că în urma implementării proiectului, nivelul de zgomot emis de funcţionarea generatorului electric, la nivelul receptorilor sensibili identificaţi este nesemnificativ (sub 5 dB), respectând valoarea limită admisibilă pe timp de noapte de 40 dB(A), impusă de Ordinul 536/1997.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Figura nr. 19. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de funcţionare (EPC Consultanţă de mediu, 2013)

4.9.2.Prognozarea impactului Nr. crt. Impact prognozat In perioada de construcţie 1 Posibile perturbări fonice în zonă In perioada de funcţionare 1 Posibile perturbări fonice în zonă

4.9.3. Măsuri de reducere a poluării sonore Măsurile de limitare a zgomotului pentru activitatea din cadrul perimetrului sunt cele din tabelul de mai jos. Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului 74

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro In perioada de construcţie 1 Utilizarea unor echipamente, maşini performante 2 Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea într- o stare tehnică corespunzătoare 3 Întreţinerea drumurilor de acces 4 Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în activităţi 5 În scopul reducerii nivelului de zgomot la limita careului sondei, manipularea materialului tubular se va realiza cu atenţie pentru a fi evitate lovirile repetate ale prăjinilor constituente din garnitura de foraj. In perioada de funcţionare 1 Utilizarea unor echipamente, maşini performante 2 Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea într- o stare tehnică corespunzătoare 3 Întreţinerea drumurilor de acces 4 Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în activităţi

Obiectivul nu reprezintă o sursă de radiaţii.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR În cadrul proiectului au fost analizate 3 alternative. Alternitava 0 – constă în nerealizarea actualei investitii. Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizico-geografică ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor, acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze (SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului (urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz. 75

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă minimă de siguranţă faţă de sonda A1 Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului 1 Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda 1 Diniaş (L=45 m). Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze.

6. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI În perioada de construcţie Nr. Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură crt. 1 Respectarea condiţiilor, Pe perioada de realizare a Titular şi cerinţelor impuse în avizele proiectului, Dirigintele de şantier obţinute 50 zile 2 Respectarea intervalelor de Sezon cald Titular şi dirigintele de odihnă (sezon cald aprilie- aprilie-septembrie, (interval orar şantier septembrie, interval orar 21- 21-08), 08, sezon rece octombrie- Sezon rece martie, interval orar 17-09 ) octombrie-martie, (interval orar in vederea evitarii perturbării 17-09) bioritmului specific speciilor din zona amplasamentului 3 Respectarea perioadelor de Aprilie-iunie Titular şi dirigintele de reproducere, cuibărit şantier respectiv clocit a speciilor de păsări de interes naţional şi comunitar (aprilie-iunie) 76

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 4 Interzicerea oricărei forme Pe perioada de realizare a Titular şi dirigintele de de recoltare, capturare, proiectului, şantier ucidere a vreunei specii de 50 zile floră sau faună din zonă 5 Intezicerea pe toata durata de Pe perioada de realizare a Titular şi dirigintele de realizare a proiectului a proiectului, şantier distrugerii sau colectarii 50 zile cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului 6 Nu se vor utiliza substanţe Pe perioada de realizare a Titular şi dirigintele de chimice, capcane respectiv proiectului, şantier dispozitive sonore pentru a 50 zile îndepărta fauna terestră de zona proiectului 7 Realizarea unei evidenţe a Pe perioada de realizare a Titular gestiunii deşeurilor în proiectului, conformitate cu 50 zile prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. 8 Realizarea unei evidenţe a Pe perioada de realizare a Titular unor incidente de mediu proiectului, (dacă e cazul), a 50 zile reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul). 9 Informarea institutiilor de Pe perioada de realizare a Titular mediu (Agentia de Protectie proiectului, a Mediului, Garda Nationala 50 zile de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

În perioada de funcţionare Nr. crt. Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură 77

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 1 Respectarea condiţiilor impuse în actele Pe perioada de Titular de reglementare, avizul custodelui sau a functionare a proiectului altor avize/acorduri obţinute, precum şi a (15 ani) legislaţiei în vigoare 2 Realizarea unei evidenţe a gestiunii Permanent Titular deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. 3 Verificări periodice ale stării tehnice a Trimestrial Titular instalaţiilor şi a parametrilor de funcţionare şi asigurarea funcţionării în permanenţă a dotărilor cu rol de protecţie a mediului 4 Instruiri ale personalului privind Cand e cazul Titular procedurile de exploatare şi de prevenire a poluărilor accidentale şi verificarea periodică a respectării acestora 5 Menţinerea evidenţei cantităţilor de Permanent Titular ape de zăcământ rezultate în procesul de separare a gazelor şi transportate de sonde de injecţie autorizate 6 Măsurarea nivelului de zgomot în zona Anual Titular receptorilor sensibili situaţi în zona proiectului 7 Realizarea unei evidenţe a unor incidente Permanent Titular de mediu (dacă e cazul), a reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul). 8 Nu se vor utiliza substante chimice, Pe perioada de Titular capcane respectiv dispozitive sonore functionare a proiectului pentru a îndepărta fauna terestră de zona (15 ani) proiectului 9 Interzicerea oricărei forme de recoltare, Pe perioada de Titular capturare, ucidere a vreunei specii de floră functionare a proiectului sau faună din zonă (15 ani)

10 Intezicerea pe toata durata de realizare a Pe perioada de Titular proiectului a distrugerii sau colectarii functionare a proiectului cuiburilor si oualor, capturarea sau (15 ani) omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului 78

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 7. SITUAŢII DE RISC In anul 2005 râul Timiş a provocat inundaţii de proporţii în localităţile aflate în aval, Foieni, Cruceni, Ionel. Pagubele materiale au fost deosebit de mari, fiind necesar reconstruirea a trei localităţi aproape în intregime. Pe teritoriul comunei Peciu-Nou, lânga albia râului Timiş este ridicat digul de apărare pentru prevenirea şi înlăturarea pericolului de inundaţii. Îndiguirile existente pe râul Timiş, asigura o atenuare semnificativă a undelor de viitură, crescând gradul de siguranţă împotriva inundaţiilor. Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă. Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime, alimentat din înfiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega. Forajele realizate în zona pentru alimentări cu apă, asigură debite suficiente pentru diversele utilizări. Principalele fenomene meteorologice periculoase care pot apărea sunt: furtuni, descărcări electrice de intensitate mare, valuri de căldură excesivă, fenomene care s-au întâlnit până în prezent şi care pot apărea în formă din ce în ce mai intensificată ca urmare a efectului de încălzire globală. Inundaţii: în general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la declanşarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp pentru avertizare şi alarmare. Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001, teritoriul comunei Peciu-Nou nu este afectat de inundaţii majore, ci numai de cantităţi mari de apă acumulate în urma precipitaţiilor abundente.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR Pe parcursul elaborării raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu au fost întâmpinate dificultăți.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 9.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Evaluarea globala a impactului asupra mediului (Metoda Rojanschi) Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului: este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). • Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

• Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate.

• Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

• Indicele de poluare globala - IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta

starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ).

IPG = -----

Sr • Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Determinarea indicelui de poluare globala

• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 62.5 cm2

• Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

• Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului synergic Determinarea indicelui de poluare globală s-a realizat pentru cele două situaţii distincte: perioada de execuţie a proiectului şi cea de funcţionare a proiectului. a.Pentru perioada de execuţie a proiectului :

• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 62.5 cm2

• Nb pentru SOL-SUBSOL: Nb=7

• Nb pentru APA: Nb=9

• Nb pentru AER: Nb=8

• Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9

• Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=10

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro avand suprafata:

2 SI= 62.5 cm

2 Sr =39.22cm

2 Si 62.5cm

IPG = ----- = ------= 1.59

2 Sr 39.22 cm

• Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1.59

Fig. nr.20. Reprezentarea grafic a indicelui de poluare globală în perioada de execuţie a proiectului. (După metoda V. Rojanschi)

b. Pentru perioada de funcţionare a proiectului :

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro • Indicele de poluare globală IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 62.5 cm2

• Nb pentru SOL-SUBSOL: Nb=8

• Nb pentru APA: Nb=9

• Nb pentru AER: Nb=9

• Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9

• Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=10

având suprafaţa:

2 SI= 62.5 cm

2 Sr =41.23 cm

2 Si 62.5 cm

IPG = ----- = ------= 1.51

2 Sr 41.23 cm

• Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1.51

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Fig. Nr. 21. Reprezentarea grafica a indicelui de poluare globala pe perioada de functionare. (Dupa metoda V. Rojanschi)

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru noua sondă forată cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Proiectul se suprapune în totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care pentru ocuparea definitiva de 0,1972 ha, procentul de ocupare este 0,0019%). Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de 31.280 mp (conducta de transport gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547).

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Terenul este proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea com. Peciu Nou (drumuri de exploatare). Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 591A sau drumul comunal DC 398 (Peciu Nou-Diniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3 (parcela nr. 527/6/1) în direcţia nord-nord-est cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei 1 Diniaş. Traseul conductei de transport de la Grupul 1 Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ 593 şi cale ferată Timişoara-Cruceni (la km 25). Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi. Metodologia utilizată în evaluarea impactului asupra mediului (Metoda Rojanschi-Evaluarea globală a impactului asupra mediului) evidenţiază că mediul este supus efectelor activităţii umane în limite admisibile. Impactul prognozat pe perioada de execuţie şi de funcţionare a proiectului pe fiecare factor de mediu este redat în tabelul de mai jos.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Nr. crt. Impact prognozat FACTORUL DE MEDIU AER In perioada de construcţie 1 Imisii de noxe în atmosferă 2 Praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului, de la circulaţia autovehiculelor In perioada de funcţionare 1 Imisii de noxe în atmosferă FACTORUL DE MEDIU SOL/SUBSOL In perioada de construcţie 1 Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii 2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie In perioada de funcţionare 1 Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor FACTORUL BIODIVERSITATE In perioada de construcţie 1 Pentru speciile care se hrănesc la nivelul solului poate exista un posibil impact (redus) deoarece activităţile în faza de construcţie pot induce o migraţie temporară a acestor specii în zonele învecinate. In perioada de funcţionare 1 Impact pozitiv prin restabilirea cadrului natural fapt ce restabileşte echilibrul ecologic la nivelul bazei piramidei trofice. Biomasa producătorilor va fi restabilită în faza de funcţionare PEISAJUL In perioada de construcţie 1 Modificarea temporară a peisajului prin depunerile temporare de sol în urma excavărilor realizate 2 Modificarea temporară a peisajului prin crearea unor alei pietonale de acces în zona instalaţiilor tehnologice 3 Modificarea temporară a peisajului prin amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC In perioada de construcţie 1 Posibile perturbări ale activităţilor specifice în zona amplasamentului în perioada de execuţie. ZGOMOTUL In perioada de construcţie 1 Posibile perturbări fonice în zonă 86 In perioada de funcţionare Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş 1 [email protected] perturbări fonice în zonă, www.amhmediuexpert.ro Măsurile de reducere a impactului asupra fiecărui factor de mediu sunt redate în tabelul de mai jos.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului FACTORUL DE MEDIU AER In perioada de construcţie 1 Utilizarea unor maşini, echipamente şi utilaje performante 2 Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor 3 Reducerea vitezei de circulaţie pe drumuri a vehiculelor grele pentru transportul materialelor 4 Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin acţiuni de stropire în perioadele de vreme uscată 5 Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie 6 Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate, sau în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor. In perioada de funcţionare 1 Utilizarea unor maşini performante FACTORUL DE MEDIU SOL/SUBSOL In perioada de construcţie 1 Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente 2 Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor 3 Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate 4 În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare 5 Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive 6 Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate In perioada de funcţionare 1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului 2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze 3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi FACTORUL BIODIVERSITATE In perioada de construcţie/funcţionare Anthus campestris -În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. 88 -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combateriiStr. sunt Orşova, interzise. Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş -Utilizarea de substanţ[email protected] chimice menite să, www.amhmediuexpert.ro combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise. -Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de iesire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie). Ciconia ciconia Din punct de vedere al impactului asupra mediului acesta este foarte mult redus dacă se aplică măsurile de reducere a impactului pe fiecare factor de mediu. Din punct de vedere a calităţii vieţii, standardului de viaţă din zonă, condiţiilor sociale, menţionăm că investiţia va fi realizată în extravilanul localităţii, nu va avea efect negativ asupra populaţiei din zonă, din contră va putea contribui la crearea unor locuri de muncă pe perioada de realizare a proiectului (dacă e cazul). Proiectul atât în faza de realizare cât şi cea de funcţionare nu va avea impact asupra mediului dacă vor fi respectate condiţiile din avizele obţinute şi măsurile de reducere a impactului enumerate în raport; conform Metodei Rojanschi valoarea indicelui de poluare globală indică că mediul în cadrul acestui proiect este supus efectelor activităţii umane în limite admisibile. Alte avizele obţinute până în prezent pentru acest proiect sunt: avizul ANIF nr. 570/03.07.2013, aviz CFR nr. 48-T-2013, aviz RCS-RDS nr. 20977/31.07.2013, avizul Romtelecom nr. 80704/1076/01.07.2013, aviz Transelectrica nr. 5822/15.07.2013, acord prealabil CJT nr. 1171/R/04.07.2013, aviz OSPA nr. 1132/08.07.2013, adresa Primariei nr. 6652/09.07.2013 privind intabulare drumuri, aviz Vodafone CTN_FO_236.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro CONCLUZII

Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru noua sondă forată cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Proiectul se suprapune în totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului). Obiectivul proiectului constă în valorificarea resurselor de gaze naturale existente in zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. În vederea livrării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi. Implemetarea proiectului atât în faza de construcţie cât şi în cea de functionare NU induce un impact semnificativ asupra speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost desemnata aria protejata ROSPA0144 Uivar-Diniaş dacă se respectă măsurile de reducere a impactului prevăzute în studiul de evaluare adecvată şi a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro Conform metodei Rojanschi rezulta că valoarea indicelui de poluare globala pentru perioada de execuţie a proiectului este IPG = 1,59 iar pentru perioada de funcţionare a proiectului valoarea indicelui de poluare globală este: IPG = 1,51 ; ceea ce însemnă că mediul este supus efectelor activităţii umane în limite admisibile.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.HG nr.445/2009 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului 2.Hotărâre de Guvern nr. 1408 / 23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului; 3.Hotărâre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate; 4.Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte 5.Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/13.12.2007 (M.Of. nr. 98/07.02.2008) privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. 6.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006) aprobată prin Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) modificată de Ordonanţa de urgenţă nr.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) şi de Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008). 7.Ordin Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 552/26.08.2003 (M.Of. nr. 648/11.09.2003) privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice. 8.Ordonanţa de urgenţă nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr. 787/25.11.2008). 9.O.U.G. nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului, aprobatǎ cu modific ǎ ri şi complet ǎ ri prin Legea nr. 265/2006, modificatǎ şi completat ǎ prin OUG nr. 164/2008; 10.O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr.49/2011; 11.Ordonanţă de urgenţă nr.68 - 28/06/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului; 12.Legea apelor nr. 107 /1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 13.Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat in Monitorul Oficial, ParteaI nr. 536 din 23 iulie 2002. 14.Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr. 62/25.03.1993. 15.Legea nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate. 16.Legea nr. 265 / 29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului; 17.Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, în com. Peciu Nou, jud. Timiş, 2008; 18.V.Rojanschi, F. Grigore, Florina Bran, Ildiko IOAN Cuantificarea dezvoltării durabile, ed. Economică, 2006

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro 19.ŢĂRĂU, D., LUCA, M., Material publicat în revista U.S.A.M.V.B. "Agricultura Banatului", anul XX, nr.3 (126), septembrie 2011. http://www.accuweather.com

X X X DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 1.Memoriu de prezentare EPC Consultanţă de mediu, 2013 2.Certificatul de Urbanism nr. 33/07.05.2013 3.Studiul de evaluare adecvată elaborator SC AMH MEDIU EXPERT SRL 4.ANIF nr. 570/03.07.2013 5.Aviz CFR nr. 48-T-2013 6.Aviz RCS-RDS nr. 20977/31.07.2013 7.Avizul Romtelecom nr. 80704/1076/01.07.2013 8.Aviz Transelectrica nr. 5822/15.07.2013 9.Acord prealabil CJT nr. 1171/R/04.07.2013 10.Aviz OSPA nr. 1132/08.07.2013 11.Adresa Primariei nr. 6652/09.07.2013 privind intabulare drumuri 12.Aviz Vodafone CTN_FO_236.

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro