CAPITOLUL 3. APA (DULCE) 3.1. Resursele De Apă. Cantităi Şi Fluxuri

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

CAPITOLUL 3. APA (DULCE)

Apa este un element esen ţial atât pentru existen ţa vie ţii cât şi pentru dezvoltarea social ă şi economic ă a umanit ăţ ii. Ea reprezint ă o resurs ǎ natural ǎ regenerabil ǎ, disponibil ǎ în cantit ăţ i limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influen ţeaz ă şi agreseaz ă mediul ambiant: substan ţe poluante şi de şeuri emise de unit ăţ ile industriale şi agricole, exploat ări miniere şi de hidrocarburi, aglomer ări urbane. Utilizat ă ca materie prim ă pentru activit ăţ ile productive, ca surs ă de energie, cale de transport, acvacultur ă şi agrement, o putem considera indispensabil ă societ ăţ ii omene şti. Mările şi oceanele fiind conectate între ele, formând oceanul planetar, alc ătuiesc ecosisteme cu caracteristici foarte asem ănătoare, în timp ce apele interioare formeaz ă ecosisteme mai mult sau mai pu ţin izolate, cu caracteristici mult mai variate. Apele continentale sunt relativ mici şi mult mai puternic influen ţate de factorii geoclimatici şi hidrologici şi în consecin ţă sunt mai pu ţin stabile. Din acela şi motiv, ecosistemele din apele interioare sunt mult mai sensibile la factorii perturbatori genera ţi de activit ăţile umane, deci de poluare. Resursele de ap ă sunt limitate în timp ce în lume, necesarul de ap ă cre şte încontinuu. Chiar abundente în anumite zone, acestea sunt afectate calitativ de activitatea uman ă poluant ă. Pentru acest motiv gestiunea resurselor de ap ă a intrat în programele ştiin ţifice ale tuturor ţă rilor care î şi propun o dezvoltare durabil ă.

3.1. Resursele de ap ă. Cantit ăţi şi fluxuri

Resursele de ap ă ale jude ţului Gala ţi sunt constituite din: apele de suprafa ţă, reprezentate de râuri şi lacuri, în principal fluviul Dun ărea, râul Prut şi râul Siret, apele subterane , asigurate de apele freatice în apele de adâncime, în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul jude ţului Gala ţi: Dun ăre, Prut şi Bârlad.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 35 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

3.1.1. Resursele de ap ă teoretice şi tehnic utilizabile

- Volumul resursei de ap ă (mil. mc) în anul 2011 este redat în tabelul nr. 3.1.1.1.

Tabel 3.1.1.1 Resursa de suprafa ţă Resursa din subteran Jude ţ ( mil. mc) (mil. mc) Teoretic ă Utilizabil ă Teoretic ă Utilizabil ă GALA ŢI - 183,00 - 22,90 Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

NOT Ă: Defalcarea resursei teoretice (de suprafa ţă si subteran ă) se face de c ătre institute de cercetare. Totalul resurselor de ap ă tehnic utilizabile este de 205,9 milioane metri cubi .

3.1.2. Cerin ţa / prelevarea de ap ă pe surse şi utiliz ări (mii mc)

Volumul de ap ă prelevat în anul 2011, pentru diferite categorii de activit ăţi economice este redat în tabelul nr. 3.1.2.1. Tabel 3.1.2.1 Cerin ţa de ap ă Prelev ări de ap ă Gradul de B.H. Valoarea Valoarea utilizare Activitatea Activitatea (mil. mc) (mil.mc) (%)

popula ţie 0,310 popula ţie 0,514 166 BH Prut industrie 17,945 industrie 16,105 90 agricultur ă 0,010 agricultur ă 0,013 128

TOTAL 18,265 TOTAL 16,632 91 popula ţie 7,449 popula ţie 7,534 101 BH Bârlad + Afl Siret industrie 7,245 industrie 3,665 51 agricultur ă 32,138 agricultur ă 11,958 37

TOTAL 46,831 TOTAL 23,157 49 popula ţie 25,339 popula ţie 22,045 87 BH Dun ăre industrie 71,240 industrie 53,758 75 agricultur ă 61,893 agricultur ă 5,974 10

TOTAL 158,472 TOTAL 81,777 52 TOTAL GENERAL 223.569 TOTAL 121,566 54 Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 36 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

3.1.3. Prelev ări de ap ă (fluxuri)

Sursele de ap ă aferente fiec ărui bazin hidrografic de pe teritoriul jude ţului Gala ţi sunt redate în tabelul nr. 3.1.3.1. Tabel 3.1.3.1 Prelev ri de ap (mil. mc) B.H. ă ă din surse de suprafa ţă din subteran Prut 15,576 1,056 Bârlad 12,271 10,886 Dun ăre 81.502 0,275 TOTAL 109,349 12,217 Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Prelev ările de ap ă au crescut u şor, de la 121,417 mil. mc în 2010, la 121,566 mil. mc în anul 2011, cu o mai mare pondere a prelev ării din sursa de suprafa ţă , fa ţă de cea subteran ă. Indexul de exploatare - ponderea volumului anual total de ap ă prelevat ă în totalul volumului resursei anuale - este în anul 2011 de 59%.

3.2. Apele de suprafa ţă

Apele de suprafa ţă provin din precipita ţii atmosferice, din topirea z ăpezilor şi din izvoare, curgând sau staţionând la suprafa ţa solului în func ţie de înclina ţia acestuia. Compozi ţia apelor variaz ă în limite largi, în raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, în func ţie de natura rocilor terenurilor din care î şi adun ă apele şi pe care le traverseaz ă, de anotimp, de aportul şi propriet ăţile altor ape pe care le primesc etc. Ploile şi topirea z ăpezilor produc modific ări importante atât cantitative cât şi calitative deoarece, curgând la suprafa ţa solului şi sp ălând suprafa ţa acestuia, antreneaz ă tot felul de impurit ăţi (germeni microbieni, suspensii, pesticide, fertilizan ţi etc.) pe care le transport ă în ap ă. Dar, în afara acestor modific ări inevitabile, apele de suprafa ţă î şi modific ă compozi ţia pe unele sectoare din cauza folosirii lor în diverse scopuri şi îndeosebi dup ă devers ări de ape reziduale care pot denatura propriet ăţile fizico-chimice şi biologice ale apei atunci când nu se respect ă regulile igienice la deversarea lor.

În jude ţul Gala ţi, în bazinul hidrografic Prut – Bârlad, s-au identificat 76 corpuri de ap ă, din care: • 63 corpuri de ap ă-râuri identificate, din care: 56 corpuri de ap ă – râuri sunt în stare natural ă şi 7 corpuri de ap ă-râuri puternic modificate şi artificiale; • 3 corpuri de ap ă – lacuri naturale, ce cuprind 2 zone protejate; • 10 corpuri de ap ă – lacuri de acumulare, ce cuprind 14 lacuri de acumulare.

Evaluarea st ării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de ap ă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborat ă pe baza cerin ţelor Directivei cadru a Apei , atât pentru corpurile de ap ă monitorizate cât şi pentru corpurile de ap ă nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de ap ă), de c ătre Administra ţia Bazinal ă de Ap ă Prut-Bârlad Ia şi.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 37 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Banca de date primare utilizat ă a fost reprezentat ă de rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for Water Quality). Directiva Cadru Ap ă define şte în Art. 2, starea apelor de suprafa ţă prin starea ecologic ă şi starea chimic ă. Starea ecologic ă se refer ă la structura şi func ţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definit ă în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Ap ă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu func ţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluan ţii specifici (sintetici şi nesintetici). Starea chimic ă bun ă a apelor de suprafa ţă este starea chimic ă atins ă de un corp de ap ă la nivelul c ăruia concentra ţiile de poluan ţi nu dep ăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentra ţiile de poluan ţi ce nu trebuie dep ăşite, pentru a se asigura o protec ţie a s ănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de ap ă care nu se conformeaz ă cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimic ă bun ă. In evaluarea st ării chimice, substan ţele prioritare prezint ă relevan ţă, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC. Evaluarea st ării corpului de ap ă în care exist ă mai multe sec ţiuni de monitoring se realizeaz ă avand in vedere starea rezultat ă în urma prelucr ării datelor din toate secţiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat. În evaluarea st ării ecologice numai pe baza elementelor biologice se va face media aritmetic ă dintre st ările celor „n” sec ţiuni de pe corp.

Evaluarea st ării corpului de ap ă în care nu exist ă nici o sec ţiune de monitoring se determin ă având în vedere starea corpurilor de ap ă la nivelul grup ării corpurilor de ap ă realizat ă pentru scopul monitoriz ării (corpurile de ap ă similare - care au aceea şi tipologie şi acelea şi tipuri şi intensit ăţi ale presiunilor), men ţionându-se „ confiden ţa medie de evaluare ” din considerente de grupare a corpurilor de ap ă. Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare în evaluarea st ării ecologice a corpurilor de ap ă sunt: o Condi ţii termice: temperatur ă ap ă, temperatur ă aer; o Nutrien ţi: N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, P-PO 4, P total , N Kjeldahl, N total; o Starea acidifierii: pH , alcalinitate; o Condi ţii oxigenare: oxigen dizolvat , grad satura ţie oxigen, CBO5, CCOCr, CCOMn, COT, COD; o Condi ţii de salinitate: reziduu fix, conductivitate.

Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluan ţi specifici” pentru care s-au introdus valori, sunt: o substan ţe sintetice (organice şi anorganice): Detergen ţi anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen , Xileni (suma) , Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7) o substan ţe nesintetice (metale): Cu dizolvat , Cu total, Cr total dizolvat , Cr total total, Zn dizolvat , Zn total, As dizolvat

Elementele de calitate biologice pentru evaluarea st ării ecologice a corpurilor de ap ă sunt: o Fitoplancton CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 38 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

o Fitobentos o Macronevertebrate o Pesti

Pentru evaluarea st ării ecologice a corpurilor de ap ă exist ă limită doar pentru indicatorii sublinia ţi, indicatori care au fost lua ţi în considerare la evaluarea st ării ecologice. Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabile şte starea ecologic ă şi respectiv scorul aferent: stare foarte bun ă, stare bun ă, stare moderat ă, stare slabă, stare proast ă. Conform prevederilor din Directiva Cadru a Apei (60/200/UE) cât şi ale Directivei 2008/105/UE, evaluarea st ării chimice la substan ţele periculoase şi prioritar periculoase, atât sintetice (organice) cât şi nesintetice (metale), pentru apele de suprafa ţă, corpuri naturale şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic, s-a procedat dup ă cum urmeaz ă: - pentru substan ţele nesintetice (metale), raport ările se refer ă la concentra ţia frac ţiunii dizolvate în coloana de ap ă; - pentru substan ţele sintetice (organice), raport ările se refer ă la concentra ţia total ă în coloana de ap ă. În cazul st ării chimice clasificarea se realizeaz ă astfel: stare chimic ă bun ă, stare chimic ă proast ă. La evaluarea st ării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu, pentru substan ţele prioritare. Monitorizarea substan ţelor periculoase şi prioritar periculoase s-a efectuat doar pe corpurile unde aceste substan ţe au fost identificate în urma screeningului. Supravegherea calit ăţ ii apelor curg ătoare de suprafa ţă din spa ţiul hidrografic Prut-Barlad se realizeaz ă prin urm ărirea în cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare şi trimestriale) a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici.

3.2.1. Starea ecologic ă/poten ţialul ecologic al cursurilor de ap ă din jude ţul Gala ţi

Principalele ape curg ătoare de pe teritoriul jude ţului Gala ţi sunt redate în tabelul 3.2.1.1.

Tabel 3.2.1.1 Lungime total ă pe teritoriul Lungime în jude ţul Gala ţi Curs de ap ă României (km) (km) Dun ăre 1075 22 Prut 742 103 Siret 559 150 Bârlad 207 57 Chineja 79 79 Berheci 92 92 Zeletin 83 83 Geru 62 62 Corozel 41 41 Total jude ţ (km) 689

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 39 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Dun ărea Pe sectorul jude ţului Gala ţi fluviul Dun ărea se întinde pe o lungime de 22 km, între confluen ţa cu râul Siret şi confluen ţa cu râul Prut. Fluviul Dun ărea îndepline şte multe func ţii: constituie principala surs ă de ap ă pentru diverse folosin ţe; este o important ă arter ă de transport; constituie surs ă de recreere în numeroase puncte; este colector natural al cursurilor de ap ă de pe teritoriul jude ţului; sus ţine un habitat natural pentru un mare num ăr de specii de flor ă şi faun ă pe cale de dispari ţie; constituie surs ă de hran ă, prin cantit ăţile importante de pe şte care se pescuiesc.

Prut Prutul are pu ţini afluen ţi pe teritoriul jude ţului Gala ţi: Ba şeu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja. Principalele caracteristici ale râului pe sectorul jude ţului Gala ţi:

lungimea de 103 km; debitul mediu multianual este de 93,6 mc/s.

Siret Culege apele a 1013 cursuri de ap ă (cel mai bogat din ţar ă). Cursul mijlociu str ăbate podi şul Sucevei, dealurile Petricica si Tutova, iar spre vărsare traverseaz ă Câmpia Siretului inferior. Siretul are ca afluent mai important râul Bârlad, care la rându-i, colecteaz ă apele Corozelului. Principalele caracteristici ale râului pe sectorul jude ţului Gala ţi: lungimea 150 km din 559 km pe teritoriul României debitul mediu anual este de 220 mc/s.

Pârâuri Pârâul Chineja adun ă apele v ăilor B ăneasa, Bujoru, Covurlui, Frumu şiţa şi Ijdileni, pe partea dreapt ă din podi şul Covurluiului si Câmpia Covurluiului, iar pe partea stâng ă pâraiele Mieloaia, R ădiciu şi Ro şcani şi se vars ă în fostul lac Brate ş, care are rol de atenuare a viiturilor sale şi dirijarea lor spre Prut prin canalul şi sta ţia de pompare Ghimia. În partea central ă a jude ţului, singurele pâraie mai mari sunt Geru şi Suhu, afluen ţi ai Siretului.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 40 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Reparti ţia corpurilor de ap ă de suprafa ţă - râuri conform evalu ării st ării ecologice (tabel 3.2.1.2) şi st ării chimice (tabel 3.2.1.3) din anul 2011 Tabel 3.2.1.2

Reparti ţia corpurilor de ap ă conform evalu ării st ării ecologice Nr. Nr. total corpuri FOARTE B.H. corpuri BUN Ă MODERAT Ă SLAB Ă PROAST Ă monito BUN Ă de ap ă rizate Nr. Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total % % % % total % corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri Prut 18 2 - - - - 17 94.4 - - 1 5,6

Bârlad 29 2 - - - - 29 100 - - - -

Siret 9 1 - - - - 9 100 - - - -

Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Tabel 3.2.1.3

Nr. Reparti ţia corpurilor de ap ă conform evalu ării st ării chimice total Nr. corpuri BUN PROAST B.H. corpuri Ă Ă monitorizate Nr. total de ap ă Nr. total corpuri % % corpuri Prut 18 2 17 94.4 - -

Bârlad 29 2 12 41.4 - -

Siret 9 1 8 88.8 - - Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Reparti ţia corpurilor de ap ă de suprafa ţă (râuri) conform evalu ării poten ţialului ecologic (tabel 3.2.1.4) şi st ării chimice (tabel 3.2.1.5) din anul 2011 Tabel 3.2.1.4

Nr. total Reparti ţia corpurilor de ap ă conform evalu ării st ării ecologice Nr. de cor corpuri B.H. puri de FOARTE monito BUN Ă MODERAT Ă SLAB Ă PROAST Ă ap BUN Ă ă rizate Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total % % % % % corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri Prut 2 1 - - 1 50 1 50 - - - - Barlad 2 1 - - - - 2 100 - - -

Siret 3 - - - - - 3 100 - - - Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 41 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Tabel 3.2.1.5

Nr. Reparti ţia corpurilor de ap ă conform evalu ării st ării chimice total Nr. de corpuri B.H. corpuri de monitorizate BUN Ă PROAST Ă ap ă Nr. total corpuri % Nr. total corpuri % Prut 2 1 1 50 1 50 Barlad 2 1 2 100 - - Siret 3 - 3 100 - Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Pentru râul Siret pe teritoriul jude ţului Gala ţi, pe tronsonul Cosme şti-Lungoci, corp de râu C ălim ăne şti-confluen ţă Dun ăre (lungimea 144,573 km), Administra ţia bazinal ă de ap ă Siret a stabilit un poten ţial ecologic bun.

3.2.2. Calitatea apei lacurilor din jude ţul Gala ţi

Principalele lacuri de pe teritoriul jude ţului sunt:

Lacul Brate ş Supranumit şi “Balatonul României” (ast ăzi mai are 2.120 ha, din cele 7.800 ha), este exploatat piscicol. Leg ătura dintre lacul Brate ş şi râul Prut se face prin Valea Ghimia. Cuveta lacustr ă este împ ărţit ă de pintenul de la Şivi ţa în dou ă bazine: Brate şul de sus şi Brate şul de jos. Amenajarea lacului a început în anul 1948 prin construirea unui dig principal spre Prut şi a unui dig de centur ă. Incinta îndiguit ă a Brate şului de sus este drenat ă de un canal cu func ţiune de desecare, orientat pe fosta vale a pârâului Chineja care deverseaz ă apele printr-un st ăvilar, în luciul de ap ă existent ast ăzi. Canalul principal de desecare are o lungime de 30 de km şi cuprinde o seam ă de afluen ţi cu v ăi regularizate (Stoeneasa, Br ăne şti, Dr ăcule şti). În incinta Brate şului de jos, în afara luciului de ap ă amenajat pentru piscicultur ă se practic ă agricultura irigat ă pe cca. 14500 ha, iar în incinta Brate şul de sus pe cca. 7500 ha.

Cea mai mare din b ălţile naturale din Lunca Prutului este Ma ţa - R ădeanu , în nord, cu o suprafa ţă de 605 ha. Pe m ăsur ă ce cursul râului coboar ă spre v ărsarea în Dun ăre, pe o distan ţă de vreo 60 km se g ăsesc Balta Pochina (75 ha), Balta Sovârca (223 ha), Balta Maic ăş (43 ha), Lacul Vl ăde şti (324 ha), Lacul Br ăne şti (23 ha) şi Balta Vl ăş cu ţa (49 ha). Balta Ma ţa R ădeanu

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 42 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Balta Vl ăş cu ţa Balta Pochina

Evaluarea st ării ecologice şi chimice a apei lacurilor s-a realizat pe corpuri de ap ă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborat ă pe baza cerin ţelor Directivei cadru a Apei, de către Administra ţia Bazinal ă de Ap ă Prut-Bârlad Ia şi. Banca de date primare utilizat ă a fost reprezentat ă de rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for Water Quality). Directiva Cadru Ap ă define şte în Art. 2, starea apelor de suprafa ţă prin starea ecologic ă şi starea chimic ă.

Reparti ţia corpurilor de ap ă - lacuri naturale conform evalu ării st ării ecologice şi st ării chimice din anul 2011 Tabel 3.2.2.1

Reparti ţia lacurilor Reparti ţia lacurilor naturale conform evalu ării st ării naturale conform Nr. ecologice Nr. lacuri evalu ării st ării chimice lacuri naturale FOARTE B.H. BUN Ă MODERAT Ă SLAB Ă PROAST Ă BUN Ă PROAST Ă naturale monito BUN Ă rizate Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % total total total total total total total corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri Prut 2 - - - - - 1 50 - - - - 1 50 - -

Siret 1 1 ------1 100 - - 1 100 - - Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Reparti ţia corpurilor de ap ă - lacurilor de acumulare conform evalu ării poten ţialului ecologic şi st ării chimice din anul 2011

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 43 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Tabel 3.2.2.2

Reparti ţia lacurilor de Reparti ţia lacurilor de acumulare conform evalu ării st ării Nr. lacuri acumulare conform Nr. ecologice de evalu ării st ării chimice lacuri acumu de FOARTE B.H. lare BUN Ă MODERAT Ă SLAB Ă PROAST Ă BUN Ă PROAST Ă acumu BUN Ă monito lare Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % rizate total total total total total total total corpuri corpuri corpuri corpur corpuri corpuri corpur i i Prut 9 1 - - - - 9 100 - - - - 8 88,8 - -

Bârlad 2 - - - - - 2 100 ------2 100

Siret 3 2 - - - - 3 100 - - - - 2 66,6 - -

Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

3.2.3. Starea fluviului Dun ărea

Pentru evaluarea st ării/poten ţialului ecologic al apelor fluviului Dun ărea pe teritoriul jude ţului Gala ţi s-a evaluat poten ţialul ecologic al corpului de ap ă Chiciu-Isaccea - corp de ap ă puternic modificat, unde se încadreaz ă sec ţiunea Priza Gala ţi ce apar ţine jude ţului Gala ţi

Centralizatorul lungimilor de râu cumulate conform evalu ării poten ţialului ecologic şi st ării chimice din anul 2011

Tabel 3.2.3.1. Repartitia lungimilor Lungimea Repartitia lungimilor conform Denumire conform evaluarii st rii B.H. totala evaluarii st rii ecologice ă rau ă chimice (km) MAXIM BUN MODERAT BUNA PROASTA Km % Km % Km % Km % Km % FL. DUNARE/ Lungime corpul de DUNARE 275,5 monitorizat ă 275,5 100 275,5 100 ap ă (km) Chiciu- Isaccea Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Dobrogea-Litoral Constan ţa

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 44 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

3.3. Calitatea apei dulci

3.3.1. Nitra ţii şi fosfa ţii în râuri şi lacuri

Nitra ţii şi fosfa ţii au fost evalua ţi calitativ în cadrul grupei „Nutrien ţi” care include urm ătoarele elemente fizico-chimice: N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, P-PO 4, Ptotal, în conformitare cu metodologia ICIM, elaborat ă pe baza cerin ţelor Directivei cadru a Apei.

Etapele parcurse pentru evaluarea st ării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice suport din categoria nutrien ţi: Datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria nutrien ţi (N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, P-PO 4, P Total) s-au validat astfel: - s-a verificat dac ă formele de nutrien ţi pe baz ă de azot şi fosfor sunt exprimate în N, respectiv P; - s-a verificat dac ă valoarea concentra ţiei de orto-fosfa ţi este mai mic ă decât cea de fosfor total; - nu s-a lucrat cu valori de „zero”; - dac ă în urma determin ării analitice a formelor de nutrien ţi s-au ob ţinut valori situate sub limita de cuantificare a metodei analitice utilizate, aceste valori s-au înlocuit cu jum ătate din limita de cuantificare. S-a calculat percentilele P90 pentru un şir de m ăsur ători cel pu ţin egal cu 12 pe an, pentru fiecare indicator considerat. Dac ă exist ă un num ăr de m ăsur ători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculeaz ă tot P90, dar se va face men ţiunea „confiden ţă medie de evaluare”. S-a comparat m ărimea P90 calculat ă anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ecologic ă „Foarte Bun ă” şi „Bun ă” (FB/B), corespunz ătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de ap ă testat : - dac ă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologic ă este „Foarte bun ă” şi prime şte indicativul „1”. - dac ă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologic ă „Foarte Bun ă” şi „Bun ă” (FB/B), se compar ă cu limita dintre starea ecologic ă „Bun ă” şi „Moderat ă” (B/M ) . - dac ă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologic ă „Bun ă” şi „Moderat ă” (B/M), atunci starea ecologic ă este „Bun ă” şi prime şte indicativul „2”. - dac ă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologic ă „Bun ă” şi „Moderat ă” (B/M), atunci starea ecologic ă este „Moderat ă” şi prime şte indicativul „3”.

Starea ecologic ă dat ă de „nutrien ţi” se ob ţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”, adic ă starea dat ă de indicativul cu valoarea cea mai mare (dintre 1, 2 şi 3).

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 45 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Calitatea râurilor, pentru anul 2011, în raport cu nitra ţii şi fosfa ţii Tabel 3.3.1.1 Denumire

Corp de ap Nutrien i ă ţ similar (pt Denumire (N-NO3, Cursul de Cod corpurile de BH corp de Codul corpului de ap N-NO2, ap ă tipologie ap ă ap N-NH4, ă ă evaluate P-PO4, prin Ptotal) similitudine) Corpuri de apă – râuri în stare natural ă Sitna av. ac. PRUT Băneasa Băneasa RORW13.1.27.1_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Br ăne şti Br ăne şti RORW13.1.26_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Bujorul Bujorul RORW13.1.27.3_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Chineja am. PRUT Chineja RORW13.1.27_B1 RO06 Moderata - Lac Brates Sitna av. ac. PRUT Covurlui Covurlui RORW13.1.27.4_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Elan av. Ac. PRUT Elan RORW13.1.22_B3 RO06 Moderata - Posta Elan Sitna av. ac. PRUT Frumusita Frumusita RORW13.1.27.8_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. Horincea + PRUT Horincea RORW13.1.23_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. afl. Ijdileni - Sitna av. ac. PRUT Ijdileni CONTINUA RORW13.1.27.9_B2 RO20 Moderata Dracsani + - ac. Ijdileni afl. Sitna av. ac. Ijdileni am. PRUT Ijdileni RORW13.1.27.9_B1 RO20 Moderata Dracsani + Ac. Ijdileni afl. Sitna av. ac. Ijdileni av. PRUT Ijdileni RORW13.1.27.9_B3 RO20 Moderata Dracsani + Ac. Ijdileni afl. Sitna av. ac. PRUT Mieloea Mieloea RORW13.1.27.5_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Oancea Oancea RORW13.1.24_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Oarba Oarba RORW13.1.23.3_B1 RO20 Moderata Dracsani + CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 46 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

afl. Roscani Roscani Sitna av. ac. PRUT (Valea (Valea RORW13.1.27.7_B1 RO20 Moderata Dracsani + Parului) Parului) afl. Sitna av. ac. Radiciul + PRUT Rosia RORW13.1.27.6_B1 RO20 Moderata Dracsani + Rosia afl. Sitna av. ac. PRUT Slivna Slivna RORW13.1.27.2_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Abageru Abageru Vaslui am. BARLAD (Rapa (Rapa RORW12.1.78.39.7_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. Surlei) Surlei) Sitna av. ac. BARLAD Balaneasa Balaneasa RORW12.1.78.39a_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. BARLAD Barzota Barzota RORW12.1.78.35_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Berheci + BARLAD Berheci Zeletin av. RORW12.1.78.39_B1 RO04 Moderata - Motoseni Sitna av. ac. Blaneasa Blaneasa BARLAD RORW12.1.78.40_B1 RO20 Moderata Dracsani + (Petris) (Petris) afl. Sitna av. ac. BARLAD Cabesti Cabesti RORW12.1.78.36.2_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Corozel + Taploani + BARLAD Corozel RORW12.1.78.42_B1 RO20 Moderata - Valea Seaca Corozel av. Corozel + Ac. + BARLAD Corozel RORW12.1.78.42_B3 RO20 Moderata Taploani + Corozelul Valea Seaca Sec Drobotfor + Vaslui am. BARLAD Drobotfor RORW12.1.78.39.8.3_B1 RO19 Buna Pojorata Ac. + afl.am. Dunavat + Vaslui am. BARLAD Dunavat RORW12.1.78.39.1_B1 RO19 Buna Fruntesti Ac. + afl.am. Gaiceana + Vaslui am. BARLAD Gaiceana RORW12.1.78.39.3_B1 RO19 Buna afl. Ac. + afl.am. Sitna av. ac. Garbovat Garbovat BARLAD RORW12.1.78.37_B1 RO20 Moderata Dracsani + (Teiul) (Teiul) afl. Vaslui am. BARLAD Godinesti Godinesti RORW12.1.78.39.2_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. Vaslui am. BARLAD Gunoaia Gunoaia RORW12.1.78.39.8.2_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. BARLAD Hobana Hobana + RORW12.1.78.33_B1 RO20 Moderata Sitna av. ac. CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 47 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Pupezeni Dracsani + afl. Sitna av. ac. Jaravat + BARLAD Jaravat RORW12.1.78.32_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. afl. Negulesti Negulesti Vaslui am. BARLAD RORW12.1.78.39.4_B1 RO19 Buna (Galbenul) (Galbenul) Ac. + afl.am. Pereschiv Vaslui am. BARLAD Pereschiv am. Ac. RORW12.1.78.36_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. Pereschiv Pereschiv Vaslui am. BARLAD Pereschiv av. ac. RORW12.1.78.36_B3 RO19 Buna Ac. + afl.am. Pereschiv Pereschivul Pereschivul Vaslui am. BARLAD Mic + RORW12.1.78.36.1_B1 RO19 Buna Mic Ac. + afl.am. Dumbrava Sitna av. ac. BARLAD Pleseseti Pleseseti RORW12.1.78.36.3_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Vaslui am. BARLAD Plopeasca Plopeasca RORW12.1.78.39.5_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. Sitna av. ac. BARLAD Prisaca Prisaca RORW12.1.78.40a_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Vaslui am. BARLAD Rachitoasa Rachitoasa RORW12.1.78.39.8.1_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. Vaslui am. BARLAD Serboaia Serboaia RORW12.1.78.39.6_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. Sitna av. ac. Tecucel + BARLAD Tecucel RORW12.1.78.41_B1 RO20 Moderata Dracsani + Valea Rea afl. Valea Valea Vaslui am. BARLAD RORW12.1.78.39.9_B1 RO19 Buna Boului Boului Ac. + afl.am. Geru si Gologan SIRET Geru RORW12.1.81a_B1 RO20 Moderata - (Geru si afluentii) Sitna av. ac. SIRET Greaca Greaca RORW12.1.83.4.2_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Lozova - Sitna av. ac. SIRET Lozova CONTINUA RORW12.1.83.4_B4 RO20 Moderata Dracsani + - ac. Schela afl. Lozova - Sitna av. ac. SIRET Lozova CONTINUA- RORW12.1.83.4_B2 RO20 Moderata Dracsani + ac. Lupele afl. Sitna av. ac. Lozova am. SIRET Lozova RORW12.1.83.4_B1 RO20 Moderata Dracsani + Ac. Lupele afl. SIRET Lozova Lozova av. RORW12.1.83.4_B5 RO20 Moderata Sitna av. ac. CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 48 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Ac. Schela - Dracsani + am. afl. Pepiniera Sitna av. ac. SIRET Negrea Negrea RORW12.1.83.4.1_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. SIRET Rusca Rusca RORW12.1.84_B1 RO20 Moderata Dracsani + afl. Vaslui am. SIRET Turbata Turbata RORW12.1.20_B1 RO19 Buna Ac. + afl.am. Corpuri de ap ă – râuri puternic modificate şi artificiale Prut - sector confl. Jijia - PRUT Prut RORW13.1_B5 RO11 Buna - confl. Dunarea Canal Ghimia Jijia - sector PRUT Chineja (Chineja RORW13.1.27_B3 RO08 Moderata confl. Sitna - dupa Lac confl. Prut Brates) Miletin am. Apa BARLAD Apa Neagra RORW12.1.78.39.8.4_B1 RO19 Buna Campeni + Neagra afl. Barlad - confl. Crasna - confl. Siret BARLAD Barlad RORW12.1.78_B3 RO11 Moderata - (include si derivatia Munteni - Tecucel) Miletin am. Calmatui SIRET Calmatui RORW12.1.81_B1 RO20 Buna Campeni + am. ac. afl. Sitna av. Catamarasti Catusa + SIRET Catusa RORW12.1.86_B1 RO20 Moderata - am. Făloaia Dracsani + afl. Sitna av. Catamarasti Malina av. SIRET Malina RORW12.1.85_B3 RO20 Moderata - am. ac. Dracsani + afl. Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 49 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Calitatea apei lacurilor naturale, pentru anul 2011, în raport cu nitra ţii şi fosfa ţii

Tabel 3.3.1.2. Nutrien i ţ Denumire Corp (N-NO3, de ap similar (pt Denumire Cod corp de Denumire Cod N-NO2, ă BH corpurile de ap corp de ap ap lac tipologie N-NH4, ă ă ă evaluate prin P-PO4, similitudine) Ptotal) Prute ul B l t u Prut ROLW13.1_N5.3 Pochina ROLN01 Moderata ţ ă ă ă Pochina Nu se poate Prut ROLW13.1_N5.6 Vlascuta ROLN02 NI Lacul Vlascuta asimila Balta Balta Siret ROLW12.1_N9.1 ROLN01 Moderata - Potcoava Potcoava *NI – nu exista date Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Calitatea apei lacurilor de acumulare, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfa ţii Tabel 3.3.1.3 Nutrien i ţ Denumire Corp (N-NO3, de ap similar (pt Denumire Denumire Cod N-NO2, ă BH Cod corp de ap corpurile de ap corp de ap ă lac tipologie N-NH4, ă ă evaluate prin P-PO4, similitudine) Ptotal) Chineja Prut CONTINUA ROLW13.1.27_B2 Lac Brates ROLA02a Moderata - Lac Brates Ciric - CONTINUA Carja II ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + aval Ciric - CONTINUA Carja I ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + Carja I, Carja aval Prut II, Murgeni si ROLW13.1_B5.2 Radeanu Ciric - CONTINUA Mata ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + aval Ciric - CONTINUA Radeanu ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + aval Ciric - CONTINUA Balta ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + Balta Maicasul aval Prut Maicasul, ROLW13.1_B5.5 Vladesti Ciric - CONTINUA VIadesti ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + aval

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 50 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Nutrien i ţ Denumire Corp (N-NO3, de ap similar (pt Denumire Denumire Cod N-NO2, ă BH Cod corp de ap corpurile de ap corp de ap ă lac tipologie N-NH4, ă ă evaluate prin P-PO4, similitudine) Ptotal) Ciric - CONTINUA Balta Balta Prut ROLW13.1_B5.4 ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + Sovarca Sovarca aval Ciric - CONTINUA Prut Chiului ROLW13.1_B5.7 Chiului ROLA03a Buna - ac. Aroneanu + aval Corozel - Crasna - Barla ROLW12.1.78.42_ CONTINUA - Corod ROLA03a Moderata CONTINUA - Ac. d B2 ac. Corod 0 Manjesti Zeletin - Crasna - Barla CONTINUA - ROLW12.1.78.39. Motoseni ROLA03b Moderata CONTINUA - Ac. d Acumulare 8_B2 Manjesti Motoseni Malina - Lozova - Siret CONTINUA - ROLW12.1.85_B2 Malina ROLA03a Moderata CONTINUA - ac. Malina pepiniera Lozova Lozova - CONTINUA - ROLW12.1.83.4_ Siret Ac. Lozova ROLA03a Moderata - pepiniera B6 Lozova Calmatui - CONTINUA - Balta Siret ac. ROLW12.1.81_B2 ROLA03a Moderata - Talabasca Talabasca + av. 2 Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniul în apele râurilor

Nitra ţii şi fosfa ţii au fost evalua ţi calitativ în cadrul grupei „ Nutrien ţi” care include urm ătoarele elemente fizico-chimice: N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, P-PO 4, P total, iar oxigenul dizolvat în cadrul grupei „ Condi ţii de oxigenare ”, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborat ă pe baza cerin ţelor Directivei cadru a Apei. Pentru grupa „ substan ţe organice ” nu au fost elaborate limite pentru corpurile de ap ă, necesare pentru evaluarea st ării ecologice/ potentialului ecologic. Etapele parcurse pentru evaluarea st ării ecologice pe baza oxigenului dizolvat: Se ob ţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentra ţie). Se calculeaz ă percentilele P10 pentru un şir de m ăsur ători egal cu 12 pe an. Dac ă exist ă un num ăr de m ăsur ători mai mic de 12 pentru un an de evaluare, se calculeaz ă tot P10, dar se va face men ţiunea „confiden ţă medie de evaluare”.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 51 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Se compar ă m ărimea P10 calculat ă anterior cu limita dintre starea ecologic ă „Foarte Bun ă” şi „Bun ă” (FB/B), corespunz ătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de ap ă testat . - dac ă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologic ă este „Foarte bun ă” şi prime şte indicativul „1”. - dac ă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologic ă „Foarte Bun ă” şi „Bun ă” (FB/B), se compar ă cu limita dintre starea ecologic ă „Bun ă” şi „Moderat ă” (B/M). - dac ă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologic ă „Bun ă” şi „Moderat ă” (B/M), atunci starea ecologic ă este „Bun ă” şi prime şte indicativul „2”. - dac ă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologic ă „Bun ă” şi „Moderat ă” (B/M), atunci starea ecologic ă este „Moderat ă” şi prime şte indicativul „3”.

Calitatea râurilor, pentru anul 2011, în raport cu oxigenul dizolvat Tabel 3.3.2.1 Denumire Nutrienti Corp de apa Conditii (N-NO3, similar (pt Cursul de Denumire Cod de N-NO2, BH Codul corpului de apa corpurile de apa corp de apa tipologie oxigenare N-NH4, apa evaluate (oxigen P-PO4, prin dizolvat) Ptotal) similitudine) Corpuri de apa – rauri in stare naturala Sitna av. ac. PRUT Baneasa Baneasa RORW13.1.27.1_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Branesti Branesti RORW13.1.26_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Bujorul Bujorul RORW13.1.27.3_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Chineja am. PRUT Chineja RORW13.1.27_B1 RO06 Buna Moderata - Lac Brates Sitna av. ac. PRUT Covurlui Covurlui RORW13.1.27.4_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Elan av. Ac. PRUT Elan RORW13.1.22_B3 RO06 Moderata Moderata - Posta Elan Sitna av. ac. PRUT Frumusita Frumusita RORW13.1.27.8_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. Horincea + PRUT Horincea RORW13.1.23_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. afl. Ijdileni - Sitna av. ac. PRUT Ijdileni CONTINUA - RORW13.1.27.9_B2 RO20 Buna Moderata Dracsani + ac. Ijdileni afl. Sitna av. ac. Ijdileni am. PRUT Ijdileni RORW13.1.27.9_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + Ac. Ijdileni afl. Ijdileni av. Sitna av. ac. PRUT Ijdileni RORW13.1.27.9_B3 RO20 Buna Moderata Ac. Ijdileni Dracsani + CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 52 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

afl. Sitna av. ac. PRUT Mieloea Mieloea RORW13.1.27.5_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Oancea Oancea RORW13.1.24_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. PRUT Oarba Oarba RORW13.1.23.3_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Roscani Roscani Sitna av. ac. PRUT (Valea (Valea RORW13.1.27.7_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + Parului) Parului) afl. Sitna av. ac. Radiciul + PRUT Rosia RORW13.1.27.6_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + Rosia afl. Sitna av. ac. PRUT Slivna Slivna RORW13.1.27.2_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Abageru Abageru Vaslui am. BARLAD (Rapa (Rapa RORW12.1.78.39.7_B1 RO19 Buna Moderata Ac. + afl.am. Surlei) Surlei) Sitna av. ac. BARLAD Balaneasa Balaneasa RORW12.1.78.39a_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. BARLAD Barzota Barzota RORW12.1.78.35_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Berheci + BARLAD Berheci Zeletin av. RORW12.1.78.39_B1 RO04 Buna Moderata - Motoseni Sitna av. ac. Blaneasa Blaneasa BARLAD RORW12.1.78.40_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + (Petris) (Petris) afl. Sitna av. ac. BARLAD Cabesti Cabesti RORW12.1.78.36.2_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Corozel + BARLAD Corozel Taploani + RORW12.1.78.42_B1 RO20 Buna Moderata - Valea Seaca Corozel av. Corozel + Ac. + BARLAD Corozel RORW12.1.78.42_B3 RO20 Buna Moderata Taploani + Corozelul Valea Seaca Sec Drobotfor + Vaslui am. BARLAD Drobotfor RORW12.1.78.39.8.3_B1 RO19 Buna Buna Pojorata Ac. + afl.am. Dunavat + Vaslui am. BARLAD Dunavat RORW12.1.78.39.1_B1 RO19 Buna Buna Fruntesti Ac. + afl.am. Gaiceana + Vaslui am. BARLAD Gaiceana RORW12.1.78.39.3_B1 RO19 Buna Buna afl. Ac. + afl.am. Sitna av. ac. Garbovat Garbovat BARLAD RORW12.1.78.37_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + (Teiul) (Teiul) afl. Vaslui am. BARLAD Godinesti Godinesti RORW12.1.78.39.2_B1 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 53 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Vaslui am. BARLAD Gunoaia Gunoaia RORW12.1.78.39.8.2_B1 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. Sitna av. ac. Hobana + BARLAD Hobana RORW12.1.78.33_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + Pupezeni afl. Sitna av. ac. BARLAD Jaravat Jaravat + afl. RORW12.1.78.32_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Negulesti Negulesti Vaslui am. BARLAD RORW12.1.78.39.4_B1 RO19 Buna Buna (Galbenul) (Galbenul) Ac. + afl.am. Pereschiv Vaslui am. BARLAD Pereschiv am. Ac. RORW12.1.78.36_B1 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. Pereschiv Pereschiv Vaslui am. BARLAD Pereschiv av. ac. RORW12.1.78.36_B3 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. Pereschiv Pereschivul Pereschivul Vaslui am. BARLAD Mic + RORW12.1.78.36.1_B1 RO19 Buna Buna Mic Ac. + afl.am. Dumbrava Sitna av. ac. BARLAD Pleseseti Pleseseti RORW12.1.78.36.3_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Vaslui am. BARLAD Plopeasca Plopeasca RORW12.1.78.39.5_B1 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. Sitna av. ac. BARLAD Prisaca Prisaca RORW12.1.78.40a_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Vaslui am. BARLAD Rachitoasa Rachitoasa RORW12.1.78.39.8.1_B1 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. Vaslui am. BARLAD Serboaia Serboaia RORW12.1.78.39.6_B1 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. Sitna av. ac. Tecucel + BARLAD Tecucel RORW12.1.78.41_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + Valea Rea afl. Valea Vaslui am. BARLAD Valea Boului RORW12.1.78.39.9_B1 RO19 Buna Buna Boului Ac. + afl.am. Geru si Gologan SIRET Geru RORW12.1.81a_B1 RO20 Buna Moderata - (Geru si afluentii) Sitna av. ac. SIRET Greaca Greaca RORW12.1.83.4.2_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Lozova - Sitna av. ac. SIRET Lozova CONTINUA - RORW12.1.83.4_B4 RO20 Buna Moderata Dracsani + ac. Schela afl. Lozova - Sitna av. ac. SIRET Lozova CONTINUA- RORW12.1.83.4_B2 RO20 Buna Moderata Dracsani + ac. Lupele afl. Sitna av. ac. Lozova am. SIRET Lozova RORW12.1.83.4_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + Ac. Lupele afl. Lozova av. Sitna av. ac. SIRET Lozova Ac. Schela - RORW12.1.83.4_B5 RO20 Buna Moderata Dracsani + am. afl. CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 54 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Pepiniera Sitna av. ac. SIRET Negrea Negrea RORW12.1.83.4.1_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Sitna av. ac. SIRET Rusca Rusca RORW12.1.84_B1 RO20 Buna Moderata Dracsani + afl. Vaslui am. SIRET Turbata Turbata RORW12.1.20_B1 RO19 Buna Buna Ac. + afl.am. Corpuri de apa – rauri puternic modificate si artificiale Prut - sector confl. Jijia - PRUT Prut RORW13.1_B5 RO11 Buna Buna - confl. Dunarea Canal Ghimia Jijia - sector PRUT Chineja (Chineja RORW13.1.27_B3 RO08 Moderata Moderata confl. Sitna - dupa Lac confl. Prut Brates) Miletin am. Apa BARLAD Apa Neagra RORW12.1.78.39.8.4_B1 RO19 Buna Buna Campeni + Neagra afl. Barlad - confl. Crasna - confl. Siret BARLAD Barlad RORW12.1.78_B3 RO11 Moderata Moderata - (include si derivatia Munteni - Tecucel) Miletin am. Calmatui SIRET Calmatui RORW12.1.81_B1 RO20 Buna Buna Campeni + am. ac. afl. Sitna av. Catusa + Catamarasti - SIRET Catusa RORW12.1.86_B1 RO20 Buna Moderata Faloaia am. Dracsani + afl. Sitna av. Malina av. Catamarasti - SIRET Malina RORW12.1.85_B3 RO20 Buna Moderata ac. am. Dracsani + afl. Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

3.4. Apele subterane – calitatea apelor freatice

Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut – Bârlad sunt cantonate în depozite poros-permeabile de vârst ă cuaternar ă şi ter ţiar ă dispuse peste forma ţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorit ă condi ţiilor climatice şi de strat au în general debite reduse şi con ţinut ridicat de s ăruri. Apele subterane, în raport cu posibilit ăţile naturale de drenare, respectiv de leg ătura lor cu apele de suprafa ţǎ, sunt: sub presiune (de adâncime) şi freatice (libere).

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 55 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

În categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarc ă o zon ă de alimentare şi una de desc ǎrcare, deci sunt drenate natural. Apele freatice se acumuleaz ă în primul orizont de roci permeabile şi se alimenteaz ă din precipita ţii, din unit ăţile hidrogeologice vecine şi local din rev ărsarea râurilor. Apele sub presiune se acumuleaz ă în depozite permeabele intercalate între strate argilo- marnoase repartizate pe mai multe nivele şi sunt întâlnite în zonele sec ţionate de v ăile râurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din unit ăţile hidrogeologice superioare prin cap ătul mai ridicat al stratului iar drenarea se face prin cap ătul mai coborât, putând alimenta acviferele freatice şi putând fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condi ţiile de z ăcământ sunt favorabile mineraliz ării apelor. La acestea se adaug ă frecvent şi s ărurile de pe soluri care sunt sp ǎlate de precipita ţiile ce se infiltreaz ă în sol, ca urmare, apele freatice, au un grad ridicat de mineralizare. In aceste condi ţii, rezervele exploatabile se întâlnesc în luncile râurilor, în general se observ ă ape sulfatate cu mineralizare, duritate înalt ǎ şi un grad de debitare redus. Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a f ăcut numai pentru zonele în care exist ă acvifere semnificative ca importan ţă pentru aliment ări cu ap ă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m 3/zi. În restul arealului, chiar dac ă exist ă condi ţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de ap ă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC. Criteriul geologic intervine nu numai prin vârsta depozitelor purt ătoare de ap ă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale sau capacitatea şi propriet ăţile lor de a înmagazina apa. Criteriul hidrodinamic ac ţioneaz ă mai frecvent în leg ătur ă cu extinderea corpurilor de ap ă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai pân ă la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cump ănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului. Starea corpului de ap ă, atât cea cantitativ ă cât şi cea calitativ ă, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de ap ă subteran ă. Corpurile de ape subterane care se dezvolt ă în zona de grani ţă şi se continu ă pe teritoriul unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere . In judetul Galati au fost monitorizate calitativ foraje apar ţinând corpurilor de ap ă GWROPR02, GWROPR03, GWROPR04, GWROPR06, GWROPR12.

Tabel 3.4.1

Corpul de Nr.crt. Denumire foraj Denumire corp de ap ă Foraj ap ă subteran ă

Lunca si terasele Prutului mediu si 1 Şivi ţa F2R ROPR02 inferior si afluienti sai Lunca si terasele Prutului mediu si 2 Brateş F3MA ROPR02 inferior si afluienti sai 3 Ghidigeni Lunca raului Barlad F4 ROPR03 4 Dor ăş ti Lunca raului Barlad F1 ROPR03 5 Torce şti Lunca raului Barlad F9 ROPR03 CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 56 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

6 Podu Turcului Lunca raului Barlad F1 ROPR03 7 Costache Negri Campia Tecuciului F1 ROPR04 8 Suhurlui Campia Tecuciului F1 ROPR04 9 SC Arvidaso SRL-Smardan Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 10 Cudalbi ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 11 Dorasti ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 12 Sc.Gen. Slobozia Conachi Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 13 Grivita(Galati) ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 14 Costache Negri ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 15 Pechea ord .II Campia Tecuciului F2 ROPR04 16 Izvoarele ord.II Campia Tecuciului F1 ROPR04 17 SC Autodrive SRLMatca Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 18 SC Aldybcris SRL -Liesti Campia Tecuciului FEf1 ROPR04 19 Schela Campia Tecuciului Fantana ROPR04 20 Fundeni Campia Tecuciului Fantana ROPR04 21 SC Rosena SRL-Tulucesti Campia Covurlui FEf1 ROPR06 22 Baleni (Galati) ord.II Campia Covurlui F1 ROPR06 SC Prodvinalco SA - 23 Campia Covurlui FEf1 ROPR06 pc.Smulti 24 Craus Gheorghe-Certesti Campia Covurlui fantana ROPR06 25 Dinu A. Ion - Cuca Campia Covurlui fantana ROPR06 26 Spanu Goguta - Baleni Campia Covurlui fantana ROPR06 Basalic Alexandru - Sat. 27 Campia Covurlui fântâna ROPR06 Fantanele, com. Scanteiesti 28 Grivita Estul Depresiunii Valahe FA ROAG12 29 Pechea Estul Depresiunii Valahe FA ROAG12

GWROPR02 (Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluen ţii s ăi) Corpul de ap ă subteran ă este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluen ţilor s ăi şi este de tip poros permeabil.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 57 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

b. Indicatorii care au determinat starea corpului de ap ă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb si valori standard de calitate conform H.G. nr. 53/2009: NO3, pesticide. c. Rezultatul încadr ării corpului de ap ă în starea chimic ă, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimica bun ă) Pe baza datelor ob ţinute, valorile medii anuale s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si HG nr.53/2009.

Concluzii : S-au semnalat dep ăş iri fa ţă de valorile de prag/standardele de calitate in 22 de puncte monitorizate, care reprezinta 50 % din totalul punctelor monitorizate. S-a constat c ă exist ă dep ăş iri la indicatorii pentru care exist ă valori de prag si anume: NH4 în 2 puncte, SO4 în 9 puncte, cloruri în 10 puncte, NO2 în un punct, PO4 în 4 puncte şi NO3 în 5 puncte (11,3% din totalul punctelor monitorizate). Corpul de ap ă ROPR02 se situeaz ă în stare chimic ă slab ă.

GWROPR03 (Lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluen ţilor acestuia) Corpul de ap ă subteran ă este dezvoltat în lunca şi terasele râului Bârlad şi a afluen ţilor acestuia şi este de tip poros permeabil.

Evaluarea st ării chimice a corpului de ap ă Evaluarea corpurilor de ap ă subteran ă pentru anul 2011 s-a f ăcut conform metodologiei preliminare de evaluare a st ării chimice a corpurilor de ape subterane elaborată de INHGA: - s-au calculat pentru fiiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - dac ă s-a constatat c ă exist ă dep ăş iri ale valorilor prag/standard de calitate la cel pu ţin un element, s-a considerat c ă respectivul punct de monitorizare este poluat. a. Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de ap ă subteran ă: In anul 2011 monitorizarea st ării calitative a acestui corp de ap ă subteran ă s-a realizat prin 24 de foraje din care: 23 foraje de observa ţie şi o fântâna pentru control al polu ării cu nutrien ţi. b. Indicatorii care au determinat starea corpului de apă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. c. Rezultatul încadr ării corpului de ap ă în starea chimic ă, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimic ă bun ă) Pe baza datelor ob ţinute, valorile medii anuale s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 si HG nr.53/2009.

Concluzii : S-au semnalat depăş iri fa ţă de valorile de prag/standardele de calitate în 8 din punctele monitorizate, care reprezint ă 33,33 % din totalul punctelor monitorizate.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 58 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

S-a constat c ă exist ă dep ăş iri la indicatorii pentru care exist ă valori de prag şi anume: SO4 în 3 puncte, cloruri în dou ă puncte şi NO3 in 6 puncte (25% din totalul punctelor monitorizate) . Corpul de ap ă ROPR03 se situeaz ă în stare chimic ă slab ă.

GWROPR04 Corpul de ap ă subteran ă este localizat în Câmpia Tecuciului şi este de tip poros permeabil . Suprafa ţa corpului este de 1445 kmp.

Evaluarea st ării chimice a corpului de ap ă Evaluarea corpurilor de ap ă subteran ă pentru anul 2011 s-a f ăcut conform metodologiei preliminare de evaluare a st ării chimice a corpurilor de ape subterane elaborată de INHGA: - s-au calculat pentru fiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - dac ă s-a constatat c ă exist ă dep ăş iri ale valorilor prag/standard de calitate la cel pu ţin un element, s-a considerat c ă respectivul punct de monitorizare este poluat. a. Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de ap ă subteran ă, respectiv – num ăr, denumire, tip şi scop: foraje de re ţea (de observa ţie, de exploatare, de control al polu ării, foraje ale ter ţilor etc) Corpul se dezvolt ă pe o suprafa ţă întins ă ceea ce explic ă varia ţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. În anul 2011 monitorizarea st ării calitative a acestui corp de ap ă subteran ă s-a realizat prin 14 puncte de monitorizare din care 8 foraje de observa ţie şi 4 foraje de exploatare şi dou ă fântâni pentru control al polu ării cu nutrien ţi. b. Indicatorii care au determinat starea corpului de ap ă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. c. Rezultatul încadr ării corpului de ap ă în starea chimic ă, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimica bun ă).

Concluzii : S-au semnalat dep ăş iri fa ţă de valorile de prag/standardele de calitate, la indicatorul SO4 în 3 puncte de monitorizare, Cl în 2 puncte de monitorizare, NO2 într-un punct şi NO3 în 5 puncte de monitorizare, care reprezint ă 35,7 % din totalul punctelor monitorizate. Corpul de ap ă ROPR04 se situeaz ă în stare chimic ă bun ă, dep ăş irile au caracter local.

GWROPR06 (Câmpia Covurlui) Corpul de ap ă subteran ă de adâncime este de tip poros permeabil. Suprafa ţa corpului de ap ă este de 748 kmp.

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

- s-au calculat pentru fiiecare foraj, valorile medii pentru fiecare element chimic; - valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi standardele de calitate din H.G. nr.53/2009. - dac ă s-a constatat c ă exist ă dep ăş iri ale valorilor prag/standard de calitate la cel pu ţin un element, s-a considerat c ă respectivul punct de monitorizare este poluat. a. Foraje de calitate monitorizate în vederea evaluării corpului de ap ă subteran ă, respectiv – num ăr, denumire, tip şi scop: foraje de re ţea (de observa ţie, de exploatare, de control al polu ării, foraje ale ter ţilor etc) Corpul se dezvolt ă pe o suprafa ţă întins ă ceea ce explic ă varia ţia mare a chimismului şi prin parageneze diferite. În anul 2011 monitorizarea st ării calitative a acestui corp de ap ă subteran ă s-a realizat prin 7 puncte de observa ţie, din care un foraj din re ţeaua nationala şi 6 foraje de exploatare. b. Indicatorii care au determinat starea corpului de ap ă Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. c. Rezultatul încadr ării corpului de ap ă în starea chimic ă, cu precizarea elementelor care au determinat neatingerea obiectivului de calitate (starea chimica bun ă)

Concluzii: Pe baza datelor ob ţinute, valorile medii s-au comparat cu valorile de prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi HG nr.53/2009. S-au semnalat dep ăş iri fa ţă de valorile de prag/standardele de calitate în 6 puncte monitorizate, care reprezint ă 85% din totalul punctelor monitorizate. S-au semnalat dep ăş iri fa ţă de valorile de prag/standardele de calitate la NH4 într-un punct, PO4 un punct şi NO3 în 4 puncte (57% din totalul punctelor monitorizate). Corpul de ap ă ROPR06 se g ăse şte în stare chimic ă bun ă, dep ăş irile având caracter local.

Centralizator cu forajele din reteaua de monitorizare a calit ăţ ii apelor subterane cu dep ăş iri ale valorii de prag la indicatorul AZOTA ŢI în anul 2011, din jude ţul Gala ţi Tabel 3.4.2. NO3 Denumire corp de apa Nr.crt. Denumire foraj (>50mg/l) subteran ă HG 53/2009 1 SC Arvidaso SRL Smârdan FEf1 155,215 2 Câmpia Tecuciului-ROPR04 S.C.Aldybcris SRL Lie şti FEf1 63,2355 3 Suhurlui F1 82,614 4 Cuca (Dinu A.Ion) Corod fantana 53,8645 5 Spanu Gogu (izvoarele) fântân ă 206,9995 Cămpia Covurlui-ROPR06 6 Basalic Alexandru fântână 78,0485 7 Prodvinalco Smul ţi 130,5445

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 60 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

3.5. Apa potabil ă şi apa de îmb ăiere

3.5.1. Apa potabil ă

Sursa principal ă de ap ǎ de suprafa ţǎ a municipiului Gala ţi, o constituie fluviul Dun ărea , de unde apa brut ă este preluat ǎ prin intermediul unei prize tip cheson, situat ă la cca. 6 km de municipiul Gala ţi şi care este în proprietatea SC ARCELOR MITTAL SA Gala ţi. Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificată şi completat ă prin H.G. nr. 567/2004 şi H.G. nr. 662/2005, apele de suprafa ţă destinate potabiliz ării sunt clasificate, în func ţie de valorile limit ă, în trei categorii: A1, A2 şi A3. În func ţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiec ărei categorii de ap ă, îi corespunde o tehnologie standard adecvat ă de tratare. Încadrarea în categoriile de calitate s-a efectuat doar dup ă indicatorii fizico-chimici şi analizele microbiologice. În conformitate cu NTPA 013/2002 (art.4), ac ţiunea de monitorizare şi ameliorare a calit ăţ ii apei de suprafa ţă , se desf ăş oar ă dup ă planul-cadru de ac ţiune ce are un termen de derulare pe o perioad ă de 10 ani. Prin acest plan se urm ăre şte îmbun ătăţ irea calit ăţii apei în surs ă în intervalul de timp specificat. Planul include ac ţiuni şi activit ăţi concrete, cum ar fi: • monitoringul parametrilor fizico-chimici conform NTPA 013/2002, NTPA 014/2002; • verificarea încadr ării apelor de suprafa ţă brute în categoriile desemnate; • inventarul surselor punctiforme de poluare; • lucr ări pentru încadrarea surselor punctiforme în normele admise; • stabilirea gradului de eroziune a solului; • influen ţa locuitorilor echivalen ţi neracorda ţi; • regimul actual al pisciculturii în acumulare.

Sec ţiunile de potabilizare s-au încadrat în categoria de calitate dup ă valoarea medie anual ă.

Priza captare apa de suprafa ţă – Priza Dun ărea Tip captare, amplasament : Priz ă tip cheson, amplasata pe malul stâng al Dun ării (hm. 1595), care permite prelevarea apei brute necesare aliment ării cu ap ă tehnologic ă şi potabil ă la SC Arcelor Mittal S.A. Gala ţi şi necesarul de ap ă pentru alimentarea municipiului Gala ţi. Existen ţa ariei de protec ţie sanitar ă: exist ă zona de protec ţie sanitar ă în regim sever (împrejmuire gard şi 2 geamanduri pe cursul de ap ă).

Starea apei brute destinate potabiliz ării Tabel 3.5.1.1 Tipul sta ţiei de Tipul Indicatori Debit tratare capt rii dep ăş iţi: Nume ă mediu Popula ia conform - fa ţă de sec iune ţ ţ Sursa de prelevat deservit HG tipul BH de ă ap în anul (nr. de 100/2001 statiei de prelevare / ă 2011 locuitori) descriere tip (categoria tratare; priza - (mc/zi) apei fa ţă de brute) categoria apei brute

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 61 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Tipul sta ţiei de Tipul Indicatori tratare dep i i: Debit capt ării ăş ţ Nume - mediu Popula ia conform fa ţă de sec iune ţ ţ Sursa de prelevat deservit HG tipul BH de ă ap în anul (nr. de 100/2001 statiei de prelevare / ă 2011 locuitori) descriere tip (categoria tratare; priza (mc/zi) apei - fa ţă de brute) categoria apei brute Uzina 1: preclorinare coagulare, decantare, filtrare, dezinfec ţie cu clor gazos; Dun ă fl. Priza Gala ţi 205.325 268.500 A2 A1-A2 - rea Dun ărea Uzina 2: micrositare, coagulare, decantare, filtrare rapid ă pe nisip, dezinfec ţie cu clor gazos Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

NOT Ă: Men ţion ăm c ă indicatorul „substan ţe extractibile” s-a efectuat prin metoda extrac ţiei cu eter de petrol, iar limitele din NTPA 013/2002 sunt pentru substan ţe extractibile în cloroform, ceea ce nu a permis compararea cu limitele legale. Valorile indicatorilor determina ţi prin aceast ă metod ă sunt mult mai ridicate, încadrarea calitativ ă a prizelor pentru potabilizare s-a efectuat neluând în considerare acest indicator.

Prelevarea apei din subteran pentru municipiul Galaţi se realizeaz ă din dou ă surse: sursa „Vadu Ro şca”, jude ţul Vrancea, mal drept râul Siret sursa „Salcia-Lie şti’’ , jude ţul Gala ţi, pe malul drept al râului Siret

Asigurarea popula ţiei cu ap ă potabil ă de calitate şi în cantitate suficient ă trebuie s ă fie una din direc ţiile prioritare în politica şi ac ţiunile statului în domeniul s ănătăţ ii, aflate sub impactul mediului.

Pentru municipiul Gala ţi, societatea SC AP Ă CANAL SA Gala ţi administreaz ă sistemul de alimentare cu ap ă. Apa brut ă de suprafa ţă este distribuit ă c ătre S.C. Ap ă Canal S.A. de S. C. Arcelor Mittal S.A., de la Sta ţia de pompare Priza de ap ă situat ă pe malul Dun ării în amonte de punctul de confluen ţă cu Siretul. La intrarea celor trei canale de alimentare sunt instalate grilaje şi st ăvilare pentru a controla şi filtra apa brut ă admis ă. Sta ţia de captare are în componen ţă opt electropompe, dintre care 5 distribuie apa spre folosin ţă la S. C. Arcelor Mittal S.A. şi 3 dintre ele pompeaz ă apa brut ă spre Uzinele de Ap ă nr.1 şi 2 din cadrul S.C. Ap ă Canal S.A.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 62 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Apa brut ă este trecut ă prin urm ătoarele sta ţii de pompare şi tratare:

Complexul Uzinal Ţiglina realizeaz ă tratarea şi pomparea în re ţeaua de distribu ţie a apei din sursa de suprafa ţă prin: - Uzina de Ap ă nr.1, cu o capacitate de tratare de 1400 l/s; - sta ţie de pompare intermediar ă, care vehiculeaz ă apa de la cele dou ă rezervoare de înmagazinare de 2500 mc la rezervoarele de 20000 mc din cadrul sta ţiei de tratare- pompare - Uzina de Ap ă nr. 2, cu o capacitate de tratare de 900 l/s; - Sta ţia de repompare ap ă potabil ă „Turnul de ap ă”, care asigur ă pomparea apei în re ţeaua de distribu ţie în zona înalt ă a municipiului Gala ţi.

Sursa subteran ă : Sursa de captare Vadu Ro şca a fost realizat ă în anul 1969 în jude ţul Vrancea, comuna Vulturu; cuprinde trei fronturi de captare, cu un num ăr de 66 foraje şi cu o extindere de 18 foraje în anul 1992, amplasate pe malul drept al râului Siret, iar debitul maxim este de cca 1000 l/s. Sursa de captare Salcia Lie şti a fost pus ă în func ţiune în anul 1980; e amplasat ă pe malul stâng al râului Siret, cu un num ăr de 70 de foraje care asigur ă un debit maxim de cca 930 l/s prin cele dou ă fronturi de captare. Apa brut ă este înmagazinat ă şi repompat ă prin intermediul complexului de pompare Şerbe şti în complexul de înmagazinare şi repompare File şti, unde este tratat ă prin clorinare şi trimis ă în re ţeaua de distribu ţie a municipiului. Pentru suplimentarea volumului de ap ă în func ţie de consum, exist ă posibilitatea ca din Uzina de Ap ă nr.2 s ă se pompeze ap ă potabil ă în SP File şti. Pentru determinarea indicatorilor fizico-chimici, respectiv controlul calit ăţ ii apei prelevate/pompate în re ţeaua de distribu ţie exist ă amenajat în SP File şti un laborator de analize fizico-chimice. Personalul acestui laborator urm ăre şte caracteristicile apei şi respectarea încadr ăriiîn limitele de potabilitate, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 cu modific ările ulterioare. De asemenea laboratorul stabile şte şi doza de lucru pentru dezinfec ţia apei (clor).

Re ţeaua de distribu ţie a apei potabile : SC Ap ă Canal SA are în exploatare o re ţea de tip inelar cu o lungime total ă de 532 km. Proiectul ISPA în curs de desf ăş urare are drept obiectiv reducerea semnificativ ă a pierderilor de ap ă din re ţea. În acest sens î şi propune înlocuirea a cca. 75 km de conducte – font ă ductil ă a c ăror diametru este între 50-600 mm. Aceste conducte sunt îngropate sau în tunele vizitabile (împreun ă cu alte utilit ăţ i precum canalizarea şi conductele de termoficare). Prin re ţeaua de distribu ţie este asigurat necesarul de ap ă pentru consumul popula ţiei de cca. 268500 locuitori şi aproximativ 4800 agen ţi economici/institu ţii din municipiul Gala ţi Gradul de contorizare a bran şamentelor de ap ă potabil ă la limita de proprietate a clien ţilor este în procent de cca. 99%.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 63 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Pentru municipiul Tecuci alimentarea cu ap ă potabil ă se realizeaz ă din sursa subteran ă- front Rotunda, Cosme şti, Nicore şti, front ora ş Tecuci. Acestea sunt încadrate într-o zon ă protejat ă din punct de vedere sanitar. Uzina de ap ă Bulevard amplasat ă în zona de sud a municipiului Tecuci asigur ă pomparea apei din sursa subteran ă front de captare ora ş Tecuci în re ţeaua de distribu ţie a municipiului. Uzina de ap ă are în componen ţă o sta ţie de înmagazinare echipat ă cu dou ă bazine subterane cu o capacitate de 150 şi 100 mc, o sta ţie de clorinare şi o sta ţie de pompare. Determinarea indicatorilor fizico-chimici şi bacteriologici ai apei prelevate/pompate în re ţeaua de distribu ţie se realizeaz ă printr-un program de monitorizare de control prin laboratorul de specialitate înregistrat la Ministerul S ănătăţ ii cu nr. 26948/28.04.2010. Complexul de înmagazinare, tratare şi distribu ţie N.B ălcescu este amplasat în partea de vest a municipiului Tecuci şi are în componen ţă o instala ţie de înmagazinare constituit ă din trei bazine de stocare cu capacitatea de 500 mc fiecare, o instalaţie de pompare, o sta ţie de clorinare. Apa înmagazinat ă este adus ă prin pompare din cele trei fronturi de captare Rotunda, Nicore şti şi Cosme şti. Apa extras ă din cele 10 pu ţuri forate – front Rotunda, cele 10 pu ţuri – front Nicore şti este transportat ă la Gospod ăria de ap ă din cartierul Nicolae Bălcescu, unde este tratat ă şi apoi repompat ă în re ţeaua de distribu ţie a ora şului. Sistemul de alimentare cu ap ă a mun. Tecuci din sursa subteran ă Cosme şti are în componen ţă 26 foraje, un rezervor de înmagazinare, sta ţe de pompare, apa extras ă fiind pompat ă în bazinul de înmagazinare de 500 mc din Gospod ăria de ap ă Nicolae B ălcescu, unde se face tratarea ei. Caracteristicile fizico-chimice şi bacteriologice ale surselor de ap ă sunt verificate în laboratorul de monitorizare ap ă potabil ă, dup ă un program de monitorizare întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, Legii 311/2004 şi HG 974/2004.

Ora şul Tîrgu Bujor se alimenteaz ă din sursa de adâncime amplasat ă în albia major ă a râului Chineja, compus ă din 10 pu ţuri forate cu adâncimea de 70 m, din care 6 sunt în folosin ţă . Este instituit ă zona de protec ţie sanitar ă cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Apa este pompat ă prin intermediul unei conducte de aduc ţiune cu o lungime de 6 km şi cu Dn 300 mm la rezervoarele de acumulare: dou ă de 750 mc şi unul de 500 mc, unde se efectueaz ă şi dezinfec ţia apei cu hipoclorit.

Alimentarea cu ap ă a ora şului Bere şti se realizeaz ă din sursa subteran ă Jurav ăţ . Aduc ţiunea apei se realizeaz ă prin conducte în lungime total ă de 3,95 km. Apele captate sunt dirijate la un rezervor de colectare şi stocare temporar ă cu o capacitate de 20 mc, unde sunt clorinate, apoi apa este pompat ă la rezervorul de înmagazinare îngropat, executat din beton armat, cu o capacitate de 500 mc. Distribu ţia apei la punctele de consum se face gravita ţional printr-o re ţea în lungime total ă de 17,50 km. În jurul camerelor de captare sunt realizate zone de protec ţie sanitar ă.

Alimentarea cu ap ă a comunei Umbr ăre şti se realizeaz ă printr-o conduct ă Dn 315 mm la conducta de aduc ţiune a apei din sursa Salcia Lie şti, din conducta Dn 1000 mm. Aceast ă surs ă furnizeaz ă şi necesarul de ap ă pentru comuna Barcea . Pentru comuna Pechea , sursa de alimentare cu ap ă o constituie apa subteran ă de adâncime, captat ă prin intermediul a 4 foraje. Aduc ţiunea apei de la frontul de captare se CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 64 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

realizeaz ă prin pompare c ătre rezervoarele de înmagazinare, unde are loc tratarea apei cu hipoclorit, iar mai apoi este transportat ă c ătre consumatorii finali prin pompare printr-o re ţea de distribu ţie în sistem ramificat. Este instituit ă zona de protec ţie sanitar ă cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Comuna Lie şti – Captarea apei se face din sursa subteran ă prin intermediul a dou ă foraje de adâncime: forajul FEA 1 - executat la adâncimea de 82 m şi forajul FEA 2 - executat la adâncimea de 80 m. Fiecare foraj este prev ăzut cu câte o cabin ă de protec ţie din beton armat în care sunt montate echipamentele de exploatare ale forajelor. Este instituit ă zona de protec ţie sanitar ă cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Comuna Ive şti - Sursa de alimentare cu ap ă o constituie pânza de ap ă subteran ă captat ă prin intermediul a 3 pu ţuri forate (dintre care unul este nefunc ţional), amplasate în partea nord-vestic ă a localit ăţ ii, în albia major ă a râului Bârlad. Aduc ţiunea apei de la pu ţuri se realizeaz ă prin pompare c ătre rezervoarele de înmagazinare, unde are loc tratarea apei cu hipoclorit, iar mai apoi este transportat ă c ătre consumatorii finali prin pompare printr-o re ţea de distribu ţie. Este instituit ă zona de protec ţie sanitar ă cu regim sever la sursa de captare, conform HG 930/2005. Programul de distribu ţie a apei potabile a fost de 24 ore/24 ore în municipiile Gala ţi, Tecuci şi localit ăţile deservite de SC APA CANAL SA. În ora şul Bere şti programul de distribu ţie a apei potabile a fost de 4 ore pe zi. În cazul distribuirii apei potabile în sistem centralizat, calitatea apei potabile se încadreaz ă în parametrii de potabilitate, conform Legii nr. 458/2002, modificat ă şi completat ă prin Legea nr. 311/2004. Nu au fost situa ţii de contaminare microbiologic ă, din acest punct de vedere apa potabil ă fiind microbiologic pur ă, neexistând impact negativ asupra s ănătăţii umane.

Evolu ţia principalilor indicatori privind distribu ţia apei

În calculul indicatorilor de dezvoltare durabil ă s-a luat în considerare consumul de ap ă, distribu ţia de ap ă potabil ă, respectiv lungimea re ţelei de alimentare şi distribu ţie a apei potabile (Sursa: Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă – Anuarul Statistic al Jude ţului Gala ţi – ed. 2011).

Indicator „Captarea apei” Evolu ţia acestui indicator este prezentat ă sintetic în tabelul urm ător şi reprezint ă cantit ăţ ile totale anuale, prelevate din resurse de ape de suprafa ţă şi din resurse de ap ă subteran ă la nivelul jude ţului Gala ţi.

Tabel 3 5.1.2 Surs ă de prelevare 2007 2008 2009 2010 2011 Din resurse ape de 192,677 168,240 179,819 108,038 109,349 suprafa ţă (mil.mc) Din resurse ape 14,440 14,925 16,012 13,379 12,217 subterane(mil.mc) Total (mil.mc) 207,117 183,165 195,831 121,417 121,566 Sursa: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 65 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Indicator „Re ţele de alimentare cu ap ă in anul 2011” Tabel 3.5.1.3 Mediu urban/ Re ele ap potabil rural ţ ă ă Volum Lungime Popula ie distribuit Localit i ţ (km) ăţ racordat (mii mc) ă Urban 572,0 15579 Gala ţi 268500 62,0 1384 Tecuci 26822 27,10 100,5 Tg. Bujor 4443 17,5 22,91 Bere şti 1670 Rural 45,00 103,04 Pechea 3930 10,50 13,38 Lie şti 1197 11,0 31,61 Ive şti 1836 Barcea - 40 85,93 2950 Umbr ăre şti 45 39,59 Pechea 1680 Total 830,1 17360 313028 Sursa: S.C. AP Ă CANAL S.A.Gala ţi

Indicator „Ponderea popula ţiei cu acces la ap ă potabil ă” reprezint ă num ărul de locuitori care sunt racorda ţi la re ţeaua de alimentare cu apă potabil ă raportat la num ărul total de locuitori.

Tabel 3.5.1.4 ANUL 2007 2008 2009 2010 2011 Nr. locuitori racorda ţi la re ţeaua de alimentare cu 343268 334862 334862 311427 313028 ap ă Nr. total de locuitori 614449 611590 609480 608904 608904 Ponderea popula ţiei cu acces la ap ă potabil ă 55,86 54,75 54,94 51,14 51,41 %

Obs.- pentru anul 2010 s-a recalculat indicatorul analizat în func ţie de num ărul de locuitori din Anuarul Statistic 2011. -în anul 2011 s-a estimat acela şi numar de locuitori ca în anul 2010;

Monitorizarea calit ăţ ii apei potabile în 2011

Monitorizarea de control şi de audit a calit ăţ ii apei distribuite în scop potabil se face conform Legii 458/2002 modificat ă de Ordonan ţa de Guvern nr. 1/2011, Legii 311/2004 şi HG 974/2004, de c ătre societatea AP Ă-CANAL S.A. şi de c ătre Direc ţia de S ănătate Public ă a Jude ţului Gala ţi.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 66 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Monitorizarea calit ăţ ii apei potabile - prelev ări instala ţii de deservire a popula ţiei şi re ţele de distribu ţie: Tabel 3.5.1.5. Sursa de alimentare Nr. localit ăţ i Probe Probe necorespunz ătoare prelevate chimic bacteriologic Apa de suprafa ţă 1 760 35 3 Apa de profunzime 72 2707 203 60 Apa de fântân ă 38 156 98 21 Sursa: DSP Gala ţi

Situa ţia statistic ă a probelor recoltate în perioada 2007-2011 Tabel 3.5.1.6. Anul Nr. probe recoltate Necorespunz ător Necorespunz ător Necorespunz ător fizico-chimic pentru nitra ţi microbiologic 2007 3656 283 212 474 2008 4582 633 425 378 2009 5243 527 261 417 2010 7056 555 215 416 2011 3623 238 98 84 Sursa: DSP Gala ţi

Nu au fost înregistrate situa ţii epidemiologice datorate consumului de ap ă distribuit ă în sistem centralizat.

3.5.2. Apa de îmb ăiere

În jude ţul Gala ţi nu sunt zone naturale amenajate. D.S.P.Galaţi a monitorizat apa de îmb ăiere din zonele naturale neamenajate.

Au fost luate în supraveghere 5 zone de îmb ăiere: Lacul Vân ători, Dun ăre („Cotul Pisicii” şi „Plaja Vacan ţa”, Siret, Prut („Scurta”) şi Lacul Brate ş. Niciuna nu este autorizat ă sanitar.

Rezultatele monitoriz ării se prezint ă astfel:

SUMA C(I) nr. C(I)% C(G)nr. C(G)% NF.nr. NF % NC nr. NC % Stop nr. Stop % 0 100 0 100 0 - 5 66,66 5 100

Suma - num ărul total de zone naturale amenajate pentru îmb ăiere; C(I) - num ărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmb ăiere, la care frecven ţa deprelevare a probelor a fost conform ă cu prevederile legale şi ale c ăror valori au corespuns cu valorile obligatorii din anexa la HG 459/2002; C(G) - num ărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmb ăiere, la care frecven ţa de prelevare a probelor a fost conform ă cu prevederile legale şi ale c ăror valori au corespuns cu valorile de referin ţă din anexa la HG 459/2002; NF - num ărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmb ăiere, la care frecven ţa de prelevare a probelor a fost inadecvat ă; CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 67 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

NC - num ărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmb ăiere, la care valorile analizelor probelor prelevate nu au corespuns cu valorile obligatorii din anexa la HG 459/2002 sau care nu sunt analizate, ori pentru care nu exist ă date disponibile; Stop - num ărul şi procentul de zone naturale amenajate pentru îmb ăiere, unde îmb ăierea a fost interzis ă pe durata sezonului de îmb ăiere.

În municipiul Gala ţi func ţioneaz ă în sezonul cald piscine şi bazine de înot cu ap ă potabil ă. În sezonul cald din anul 2011 s-au recoltat 30 probe de ap ă la piscinele şi bazinele cu ap ă potabil ă. S-au înregistrat 5 probe necorespunz ătoare chimic la clor rezidual liber, cu valori de peste 0,5 mg/l şi 8 probe necorespunz ătoare bacteriologic. În anul 2011 nu s-au înregistrat cazuri de îmboln ăviri (epidemii), suspecte sau diagnosticate ca fiind determinate de calitatea apei de îmb ăiere sau a condi ţiilor dintr-o zon ă natural ă amenajat ă sau folosit ă tradi ţional pentru îmb ăiere. (Sursa: Direc ţia de S ănătate Public ă Gala ţi)

3.6. Apele uzate şi re ţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011

În raport cu provenien ţa lor, apele uzate se clasific ă astfel: ap ă uzat ă menajer ă, este apa de evacuare dup ă ce a fost folosit ă pentru nevoi gospodare şti în locuin ţe şi unit ăţi de folosin ţă public ă şi provine din desc ărc ări de la opera ţii de igien ă corporal ă, de la pregatirea alimentelor, de la spalarea îmbr ăcămintei ori prin evacu ări de produ şi fiziologici (closete cu apa). ape uzate industriale , sunt cele care se evacueaz ă în mod concentrat dup ă folosirea lor în procesele tehnologice de ob ţinere a materiilor prime sau a produselor finite. Apele uzate industriale sunt înso ţite aproape întotdeauna de apele uzate menajere. Dup ă provenien ţa lor pot fi: -ape de r ăcire , care formeaza propor ţia principal ă (volum) a apelor uzate industriale; principalul poluant e c ăldura; - ape de sp ălare , ocupa locul doi ca volum; apar într-o mare varietate de industrii si rezult ă din folosirea apei de alimentare pentru antrenarea si îndep ărtarea unor materiale nedorite; - ape de proces sunt cele ce au servit ca solvent sau ca mediu de reac ţie în procesul de prelucrare a materiilor prime; au un volum relativ redus, dar sunt foarte concentrate; - ape uzate or ăş ene şti sunt amestecurile de ape uzate industriale cu ap ă uzat ă menajer ă prin colectarea lor într-un sistem comun de canalizare.

Volumul total de ape uzate evacuate, volumul de ape uzate suficient epurate, volumul insuficient epurat şi volumul de ap ă uzat ă neepurat ă – repartizarea pe activit ăţ i (industrie, gospod ării comunale)

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 68 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Tabel 3.6.1.1. Volum Volum Volum Volum de total suficient insuficient ap ă uzat ă Activitatea din economia na ţional ă evacuate epurat epurat neepurat ă (mii. mc) (mii. mc) (mii. mc) (mii. mc) B.H. PRUT Administratie publica 4,38 - 4,38 Alte activitati 4,32 - 4,32 - Captare si prelucrare apa pt. alimentare 223,70 139.272000 84,43 - Industrie alimentara 6,83 - 6,83 - B.H. BÂRLAD Captare şi prelucrare ap ă pentru 5.320,32 3.533,84 57,73 1.728,76 alimentare Înv ăţă mânt şi s ănătate 72,22 63,07 9,15 - B.H. SIRET Administratie publica 6,94 - - 6,94 Captare si prelucrare apa pt. alimentare 641,81 31,45 21,17 589,19 Industrie alimentara 86,62 80,00 6,62 - Industrie extractiva 406,22 303,69 102,53 - Industrie metalurgica + c-ţii de masini 62.770,77 6.525,17 - 56.245,60 Transporturi 2,38 2,38 - - B.H. DUN ĂREA Alte activitati 54,20 - 54,20 - Captare si prelucrare apa pt. alimentare 30.345,47 - - 30.345,47 Transporturi 2,43 2,43 - - TOTAL 99.948,61 10.542,03 351,36 88.915,96 Sursa: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

3.6.2. Substan ţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2011 Tabel 3.6.2.1 Volum Domeniu ape uzate Poluan i Surse de poluare de Emisar ţ evacuate specifici activitate (mii.m³) - materii in S.C. APA CANAL Gospod ărire 33,6 (ape uzate r. Chineja suspensie, substan ţe S.A. – Ora ş Bere şţ i comunal ă insuficient epurate) organice, nutrien ţi S.C. APA CANAL - materii in Gospod ărire 173,55 (ape uzate S.A. – Ora ş Tg. r. Chineja suspensie, substan ţe comunal ă insuficient epurate) Bujor organice, nutrien ţi

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 69 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

3.395,7 (ape uzate S.C. APA CANAL - materii in Gospod ărire r. Bârlad suficient epurate) S.A. Gala ţi - suspensie, substan ţe comunal ă r. Tecucel 1.728,7 (ape uzate Departament Tecuci organice, nutrien ţi neepurate) - materii in S.C. APA CANAL Gospod ărire r. Siret 30.345,5 (ape suspensie, substan ţe S.A. Gala ţi comunal ă fl. Dun ăre uzate neepurate) organice, nutrien ţi r. F ăloaia 11.081,2 (ape r. Catusa uzate suficient S.C. ARCELLOR Industrie r. Malina epurate) - metale MITTAL S.A. Gala ţi metalurgic ă ac. 51.689,6 (ape Catu şa uzate neepurate) Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Neconform ări fa ţă de normativele în vigoare privind monitorizarea apelor uzate

Tabel 3.6.2.2 Volum ape Domeniu de uzate Indicatori Agent economic Emisar activitate evacuate dep ăş iti (mii.mc) Amoniu, OMV PETROM SA CCOCr, CBO5, Industrie Valea GRUP ZACAMINTE 11,038 suspensii, extractiv ă Capatanii INDEPENDENTA detergenti, azot total, azotati suspensii, SC COSMILACT SRL Industrie sulfuri, CCOCr, Negrea 6,62 SCHELA alimentara CBO5 şi detergen ţi SC REDOXIM 98 SRL Industrie Siret 47,07 Suspensii TECUCI extractiv ă amoniu, SC ROMPORTMET SA detergen ţi, Alte activitati Dunarea 2,43 GALATI fosfor total si sulfuri SC ARCADA Industrie Siret 44,42 suspensii COMPANY S.R.L. extractiv ă Amoniu, Captare şi detergenti, prelucrare ap ă UAT DEALU MORII Berheci 2,516 CBO5, pentru suspensii, fosfor alimentare si sulfuri Captare şi UAT GRIVITA prelucrare ap ă Calmatui 5,992 Amoniu pentru

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 70 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

alimentare SC SALTEMPO SRL Industrie Amoniu si fosfor Prut 6,83 GALATI alimentara total Amoniu, fosfor, ANAF-ANV DRV Galati- sulfuri si Birou Vamal Galati Alte activitati Prut 4,35 hidrogen Giurgiulesti sulfurat UAT TARGU BUJOR – CCOCr, CBO5, Statia de Compostare a Alte activitati Chineja 4,32 amoniu, sulfuri deseurilor sulfuri, CCOCr, DGASPC – Azil Invatamant si CBO5, Zeletin 9,15 Rachitoasa sanatate detergen ţi si amoniu Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi

Re ţele de canalizare

Municipiul Gala ţi are o popula ţie de 298.500 locuitori, din care 268.500 racorda ţi la re ţeaua de distribu ţie a apei potabile şi 267.500 racorda ţi la re ţeaua de canalizare a municipiului. În municipiul Gala ţi lungimea total ă a colectoarelor de canalizare este de cca. 494.92 km. Prin re ţeaua de canalizare a municipiului Gala ţi se evacueaz ă în Dun ăre atât ape uzate având caracter mixt (industriale, menajere), cât şi ape pluviale. Sistemul de canalizare a ora şului nu este prev ăzut cu sta ţie pentru epurarea apelor uzate. La acesta, sunt conecta ţi numero şi agen ţi economici, care în parte dispun de o treapt ă mecanic ă de epurare a apei industriale şi menajere. Evacuarea apelor uzate or ăş ene şti ale municipiului Gala ţi se face prin intermediul a opt colectoare, astfel: în r. Siret – Colectorul Micro 21 şi Cartier Barbosi, respectiv in fluviul Dunarea – Colectoarele - Popas Dun ărea, Libertatea, Valurile Dun ării, 13 iunie, SP3 şi Uzina de apa. Începând cu luna august 2011, sta ţia de tratare uzina de Ap ă I a fost oprit ă din cauza avariilor, sistându-se astfel şi evacuarea de ape uzate prin colectorul Uzina de Ap ă. Pentru evacuarea apelor uzate şi pluviale, sistemul de canalizare dispune de 6 staţii de pompare, astfel: SP 13 Iunie – este amplasat ă pe strada Portului şi a fost pus ă în func ţiune în anul 1954. Prin intermediul ei se evacueaz ă în receptor Dunăre apele uzate menajere şi pluviale colectate prin colectorul de canalizare din str. Portului., iar la ploi toren ţiale apele pluviale sunt pompate în fluviul Dun ărea prin conducta de refulare metalic ă a agregatului de pompare. SP3 – este amplasat ă pe Calea Prutului şi a fost pus ă în func ţiune în anul 1975. La sta ţia de pompare exist ă 2 bazine de reten ţie ce au rolul de a asigura o peurare mecanic ă a apelor uzate colectate dintr-o zon ă industrializat ă a municipiului. SP Vulcan – este amplasat ă în zona g ării CFR, pe str. Vulcan şi a fost reabilitat ă/modernizat ă în anul 2004. Apele pluviale din zona aferent ă g ării de călători sunt preluate prin intermediul unor guri de scurgere şi transportate printr-o re ţea de canalizare având sec ţiunea cuprins ă între 250 mm şi 350 mm c ătre sta ţia

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 71 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

de pompare Vulcan. De asemenea, sta ţia de pompare Vulcan deserve şte cartierul de blocuri (ANL) din zona G ării de c ălători. SP Nordului - amplasat ă în valea ora şului, pe str. Nordului a fost pus ă în func ţiune în 1960. Exploatarea sta ţiei de pompare se face în mod intermitent, numai atunci când se înregistreaz ă precipita ţii. Apele uzate din zona str ăzilor Nordului şi Carpa ţi sunt preluate prin intermediul unor guri de scurgere şi transportate printr-o re ţea de canalizare având sec ţiunea cuprins ă între 250 mm şi 350 mm c ătre sta ţia de pompare Nordului, care refuleaz ă apele uzate în colectorul de pe str. Calea Prutului. SP Tudor Vladimirescu - este amplasat ă în partea de NE a municipiului Gala ţi, asigurând leg ătura între str. Domneasc ă şi str. Tudor Vladimirescu (inclusiv str ăzile /aleile adiacente acesteia) şi şi a fost pus ă în func ţiune în anul 2000. Rolul sta ţiei de pompare este de aridica nivelul energetic al apelor pluviale transportate de re ţeaua de canalizare ce deserve şte zona aferent str. Tudor Vladimirescu şi de a asigura desc ărcarea acestora de la o cot ă mai joas ă(str. Tudor Vladimirescu) la o cot ă mai înalt ă (str. Domneasc ă). SP Traian Nord – este amplasat ă în partea de nord a ora şului Gala ţi şi deserve şte cartierul Traian Nord prin preluarea apelor uzate de la locuin ţele construite în zon ă.

În anul 2011, municipiul Gala ţi nu a avut sta ţie de epurare a apelor uzate, a fost evacuat un volum de 30.839 mii mc ap ă uzat ă neepurat ă în râul Siret şi fluviul Dun ărea. Exist ă în derulare un program cu fonduri ISPA în valoare de cca. 60 mil. Euro, care cuprinde urm ătoarele m ăsuri: - Lucr ări de reabilitare re ţele de distribu ţie ap ă potabil ă şi canalizare; - Reabilitarea sta ţiei de tratare ap ă potabil ă, a sta ţiilor de pompare şi a instala ţiilor conexe în Gala ţi; - Sta ţie de epurare ape uzate şi colector de canalizare asociat pentru orasul Galaţi. În luna decembrie 2011, a fost pus ă în func ţiune sta ţia de epurare a municipiului Gala ţi, treapta mecanic ă.

În jude ţul Gala ţi, la sfâr şitul anului 2011, re ţeaua de canalizare înregistra o lungime de 675,22 km, repartizat ă dup ă cum urmeaz ă: - municipiul Gala ţi – 527,5 km, - municipiul Tecuci – 81,1 km, - ora şul Tg. Bujor – 13 km, - ora şul Bere şti – 3,5 km, - comuna Lie şti – 2,5 km, - comuna Pechea – 6,7 km, - comuna Ive şti – 3,35 km, - comuna Corod – 12 km, - comuna Cudalbi – 1,5 km, - comuna Ghidigeni – 1,5 km, - comuna Schela – 2 km, - comuna Frumu şiţa – 4,5 km, - comuna Independen ţa – 1,5 km, - comuna Grivi ţa – 1,2 km, - comuna Ţepu – 14 km, - comuna Costachi Negri – 5 km, - comuna Băleni – 1,6 km. CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 72 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Gradul de racordare a popula ţiei la re ţeaua de canalizare este de 90% în municipiul Gala ţi, 43% în municipiul Tecuci, 32% în ora şul Tg. Bujor, 19,7% în ora şul Bere şti, în timp ce în mediul rural procentul este foarte mic.

Reţele de canalizare – mediul urban

Prim ria sau ă Volum Popula ie Agentul Lungime ţ Jude evacuat Localit i racordat /grad ţ Economic (km) ăţ ă (mii mc) de racordare Operator APA CANAL SA 527,5 19245 Gala ţi 267500 / 90% APA CANAL SA 81,1 1490 Tecuci 18180 / 43% Gala ţi APA CANAL SA 13 58 Tg. Bujor 2500 / 32% APA CANAL SA 3,5 43 Bere şti 938 / 19,7%

Situa ţia sta ţiilor de epurare or ăşene şti

Municipiul Tecuci

Municipiul Tecuci are o popula ţie de 43.287 locuitori, din care 26.822 racorda ţi la re ţeaua de distribu ţie a apei potabile şi 18.180 racorda ţi la re ţeaua de canalizare a municipiului. Sta ţia de epurare a municipiului Tecuci , posed ă treapt ă mecanic ă (365 l/sec) şi biologic ă (190 l/sec)pentru ap ă şi treapta de tratare a n ămolurilor. Sta ţia de epurare funcţioneaz ă la capacitate redus ă, treapta biologic ă este subdimensionat ă şi datorit ă acestui fapt, treapta mecanic ă lucreaz ă înecat. Decantorul secundar prezint ă un grad de uzur ă avansat, iar separatorul de gr ăsimi nu func ţioneaz ă corespunz ător. Valorile indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în anul 2011 s-au încadrat în limitele impuse prin autoriza ţia de gospod ărire a apelor. În anul 2011 a fost evacuat un volum de 5124,5 mii mc ap ă uzat ă prin cele 14 guri de evacuare (sta ţia de epurare, zona industrial ă, pod Elena Doamna-mal stang, pod Ghica Voda, pod Criviteni, zona spital, zona pod Cuza Voda, Dimitrie Harlescu, Feroviari1, Feroviari2, Feroviari 3, Brat Rates, Elena Doamna –mal drept, gura Bârladului). Societatea are în derulare un program de etapizare pe perioada trim. IV 2011 – trim.II 2014. Având în vedere proiectul CCI nr. 2009 RO 161 PR 014 privind reabilitarea şi extinderea re ţelelor de ap ă şi ap ă uzat ă în jude ţul Gala ţi prin accesarea fondurilor structurale de coeziune pân ă în anul 2013, se vor aduce îmbun ătăţ iri prvind sistemul de ap ă şi canalizare, inclusiv modernizarea sta ţiei de epurare a municipiului Tecuci.

Oraşul Tg. Bujor

Ora şul Tg Bujor are o popula ţie de 6720 locuitori. 1390 gospod ării şi 78 agen ţi economici şi institu ţii publice sunt racorda ţi la re ţeaua de distribu ţie a apei potabile şi 550 gospod ării şi 56 agen ţi economici şi institu ţii publice sunt racorda ţi la re ţeaua de canalizare.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 73 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Sta ţia de epurare existent ă a ora şului Tg. Bujor a fost reabilitat ă şi modernizat ă, fiind alc ătuit ă din : -Treapta mecanic ă, care include bazin de omogenizare şi sta ţie de pompare ape uzate brute, instala ţia gr ătarelor şi blocul de epurare mecanic ă. - Treapta biologic ă, care cuprinde bloc de tancuri de epurare, sistem de aerare şi unitate de dezinfec ţie. - Treapta chimic ă, care cuprinde unitatea de stocare şi dozare polielectrolit. - Linia tehnologic ă a n ămolului, care cuprinde un bazin de colectare a n ămolului rezultat din tancul de sedimentare. - Sistem de deshidratare a n ămolului. În anul 2011 a fost evacuat un volum de 173,6 mii mc ap ă uzat ă insuficient epurat ă în emisar (r. Chineja).

Oraşul Bereşti

Localitatea Bere şti are o popula ţie de 3389 locuitori, din care 1280 racorda ţi la re ţeaua de distribu ţie a apei potabile şi 938 racorda ţi la re ţeaua de canalizare. Localitatea Bere şti de ţine o sta ţie de epurare cu o capacitate proiectat ă de 3,81 l/s, care este inclus ă într-un program de etapizare pân ă în 2017. Apele uzate menajere provenite de pe raza ora şului sunt colectate printr-o re ţea de canalizare în lungime de 5 km şi dup ă epurarea primar ă, apele decantate sunt deversate în cursul de ap ă Chineja. În anul 2011 a fost evacuat un volum de 43 mii mc ap ă uzat ă insuficient epurat ă în emisar.

Situa ţia sta ţiilor de epurare ale agen ţilor economici din jude ţul Gala ţi

S.C. ArcelorMittal Galaţi S.A.

Folosin ţa de ţine autoriza ţia de gospod ărire a apelor nr. 50/11.03.2010 valabil ă pân ă la 13.12.2014, înso ţit ă de un program de etapizare. În cursul anului 2011, unitatea a deversat in r. Malina, r. Valea Lupului, r. Faloaia, si r. Catusa, prin cele 9 colectoare de evacuare un volum total de 57.700 mii mc. şi un volum de de 5.282 mii mc rezultat prin infiltrarea apelor uzate în sol (pierderi de la re ţeaua de canalizare). Începând cu anul 2010, au fost montate aparate de m ăsura la evacuare la toate colectoarele apar ţinând S.C. ARCELOR MITTAL GALA ŢI S.A., excep ţie facând colectorul C1, dar acestea func ţioneaz ă necorespunz ător. Apele uzate menajere sunt evacuate la re ţeaua de canalizare a municipiului Gala ţi. În cadrul societ ăţ ii sunt 8 uzine deservite cu utilit ăţ i hidro de gospod ării de ap ă, care sunt dotate în general cu instala ţii de decantare şi turnuri de r ăcire, având ca indicator preponderent suspensiile, apele uzate de la aceste gospod ării fiind evacuate în colectoarele interioare, ulterior în emisar. În anul 2011 în cadrul unit ăţ ii au func ţionat urm ătoarele sec ţii: -Sec ţia Gudron si Produse Secundare: instala ţii depozitare gudron şi trasee pentru expedi ţie, instala ţia de Stripare, instala ţia de Epurare Biochimic ă; -Departament Aglomerare si Materii Prime: Aglomerare 2 - Ma şina nr. 4,5,6; -Departament Furnale: F3 si F5; -Departament O ţel ării: OLD 1 – 1 convertizor, Turnare continu ă TC 1; -Uzina Laminoare: LBC, LBR, Zincare, LTG 2; CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 74 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

-Departament Mentenan ţă şi Piese de Schimb; -Departament Producere şi Distribu ţie Energie în Siderurgie; -Departament Logistic ă Intern ă. Apele uzate de la Sec ţia gudron şi produse secundare din cadrul Uzinei Cocso Chimic ă nr.1, de la Sta ţia de tratare ape brute. şi par ţial de la GALBC, OLD3, LFS, UPS, LTG1, OLD1, TC1, Aglomerare 1, GA – UCC1, ISUC2, SC Electrocentrale SA, Oxigen 1 şi Uzina de var sunt epurate într-o sta ţie de epurare, format ă din dou ă linii de epurare, fiecare cu doua trepte (fizico-chimic ă şi biologic ă), destinat ă în principal îndep ărt ării sulfocianurilor şi fenolilor. Capacit ăţ i proiectate: 135 mc/h pentru fiecare linie (pentru ambele trepte). Capacit ăţ i în func ţiune: 48 mc/h (linia 1 şi pe trepte), 53 mc/h (linia 2 şi trepte). Înainte de deversare în r. Siret, apele uzate sunt decantate prin iazurile tehnologice pentru re ţinerea suspensiilor; poluan ţi specifici acestor ape sunt metalele. În anul 2011 valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în r. Siret s-au încadrat în limitele impuse prin autoriza ţia de gospod ărire a apelor. Societatea dispune de program de etapizare, m ăsurile cuprinse în acesta fiind realizate conform termenelor stabilite.

3.6.3. Tendin ţe şi priorit ăţ i în reducerea polu ării cu ape uzate

Pentru a preîntâmpina degradarea calit ăţii apelor de suprafa ţă şi subterane şi de a ac ţiona în caz de polu ări accidentale, de a îndep ărta cauzele şi a diminua efectele polu ărilor se are în vedere identificarea la timp a poten ţialelor surse de poluare precum şi monitorizarea lunar ă, semestrial ă sau trimestrial ă a acestora, cu o frecven ţă care depinde de impactul sursei de poluare asupra receptorului. În anul 2011, prin re ţeaua de monitoring de supraveghere s-a urm ărit starea calitativ ă a corpurilor de ap ă. În urma analizei calitative au rezultat urm ătoarele: Calitatea apelor de suprafa ţă a fost în mare m ăsur ă influen ţat ă de evacu ările de ape uzate ale principalelor localit ăţ i şi folosin ţe situate în bazinul hidrografic Bârlad. Calitatea apei în majoritatea secţiunilor nu a suferit modific ări esen ţiale fa ţă de anul anterior, aceasta prezentând o tendin ţă de conservare. În bazinul hidrografic Bârlad, indicatorii fier, mangan, cupru şi seleniu reprezint ă o înc ărcare de fond natural ă, ceea ce determin ă valori ridicate ale acestor indicatori în sec ţiunile de control analizate.

Pentru protec ţia calit ăţii apelor se consider ă necesar: • alocarea fondurilor de c ătre Consiliile Locale, necesare pentru promovarea investi ţiilor (finalizarea programelor de etapizare) în vederea realiz ării lucr ărilor de extindere şi modernizare a sta ţiilor şi instala ţiilor de epurare; • execu ţia la termen a m ăsurilor şi lucr ărilor prev ăzute în Programele de etapizare; • îmbun ătăţ irea randamentelor de func ţionare a sta ţiilor de epurare or ăş ene şti printr-o exploatare corespunz ătoare conform prevederilor regulamentelor de func ţionare, între ţinere şi exploatare; • îmbun ătăţ irea prin investi ţii de reabilitare şi modernizare a randamentelor de func ţionare a sta ţiilor de preepurare a folosin ţelor de ap ă din jude ţul Gala ţi; • înlocuirea tehnologiilor de evacuare hidraulică a dejec ţiilor din zootehnie cu sisteme tip uscat;

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 75 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

• dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul şi supravegherea calitã ţii apelor, în conformitate cu prevederile legale şi ale directivelor europene; • perfectarea mecanismului financiar cu privire la obligativitatea de plat ă a penalit ăţilor şi amenzilor contraven ţionale aplicate; • conformarea folosin ţelor de ap ă la prevederile Planurilor Locale de Ac ţiune pentru Mediu; • implicarea autorit ăţilor locale pentru îndep ărtarea surselor de poluare locale.

Pe teritoriul jude ţului nu s-au înregistrat zone critice din punct de vedere al polu ării apelor de suprafa ţă . (Sursa: Sistemul de Gospod ărire a Apelor Gala ţi)

3.7. Polu ări accidentale

In cursul anului 2011, s-a înregistrat o poluare accidentala validat ă în jud. Gala ţi în B.H. Bârlad+Siret, care este redat ă în tabelul 3.7.1. Nu s-au înregistrat modific ări ale calit ăţii apei în zonele afectate, nici modific ări ale faunei sau florei caracteristice. Datorit ă m ăsurilor luate conform planurilor existente privind prevenirea şi combaterea polu ărilor accidentale, nu au fost afectate folosin ţele din aval.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 76 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

Nr Data Curs de ap ă Agent Natura Sanc ţiune Observa ţii / M ăsuri crt polu ării afectat poluator polu ării aplicat ă Cauza polu ării accidentale: - desc ărcarea de ape uzate de culoare cenu şie cu înc ărcare organic ă, în fl. Dun ărea prin colectorul 13 Iunie (poluator S.C. PRUTUL S.A. racordat la reteua de canalizare or ăş eneasc ă) Măsuri luate la cauze : - s-a sistat evacuarea de ape uzate de la S.C. PRUTUL S.A. Gala ţi, în 28.02.2011 S.C. APA re ţeaua de canalizare or ăş eneasc ă (date CANAL Măsuri luate la efecte: furnizate de S.A. Gala ţi - prelevarea de probe de ap ă şi efectuarea de analize fizico – chimice în Fl. Dun ărea- Ape Administratia – Colector urmatoarele sectiuni: fl. Dun rea – amonte de zona afectat , fl. Dun rea – Colector 13 uzate ă ă ă 1. Bazinala de 13 Iunie – - aval evacuare Colector 13 Iunie, Colector 13 Iunie, re ţea de canalizare S.C. Iunie (hm înc ărcate Ap ă Prut poluator PRUTUL S.A. 1494) organic Bârlad) S.C. - s-au trasat masuri societatii SC APA CANAL SA Galati cu privire la luarea PRUTUL masurilor in vederea depistarii sursei de poluare, diminuarii, sistarii poluarii S.A. Gala ţi accidentale si monitorizarii evacuarilor de ape uzate prin colectorul 13 iunie in fl. Dunarea. - s-a ac ţionat în vederea depist ării sursei de poluare, efectuându-se controale la S.C. PRUTUL S.A. Gala ţi, societate ce are ca profil de activitate fabricarea uleiurilor şi a gr ăsimilor. S.C. PRUTUL S.A. a fost sanctionat ă cu avertisment. In data de 01.03.2011, ora 16, poluarea a fost sistat ă.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 77 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

3.8. Managementul durabil al resurselor de ap ă

3.8.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de ap ă din jude ţul Gala ţi

Calitatea apelor de suprafa ţă este afectat ă în special de deversarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. Pentru protec ţia resurselor de ap ă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, a substan ţelor poluante ce dep ăş esc concentra ţiile stabilite în normativ, a apelor uzate care provoac ă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a cre şterii turbidit ăţii, schimbarea culorii, gustului şi mirosului apei receptorului fa ţa de starea natural ă. Prin legisla ţie este interzisã evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care con ţin pesticide, a apelor uzate con ţinând patogeni sau viru şi, provenind de la spitale, unit ăţi zootehnice, abatoare şi a afluen ţilor sta ţiilor de epurare or ăş ene şti. Sta ţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, sunt prev ăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru prelevarea de probe de ap ă pentru analiz ă sau dotate cu sisteme automate de determinare a calit ăţii apelor uzate evacuate.

Presiunile asupra resurselor de ap ă sunt exercitate şi prin impactul poten ţial al nutrien ţilor din activit ăţile zootehnice asupra apelor de suprafa ţă şi a apelor subterane, prin depozitarea inadecvat ă a gunoaielor de grajd , scurgere posibil ă a materialelor de pe platformele comunale, dac ă acestea nu au fost construite şi amplasate corespunz ător, împr ăş tierea necorespunz ătoare a gunoiului de grajd pe terenurile agricole dac ă nu este respectat codul de bune practici agricole, impact poten ţial asupra corpurilor de ap ă receptoare dac ă nu este asigurat ă calitatea efluen ţilor de ap ă uzat ă, scurgerea din fosele septice şi instala ţiile sanitare dac ă acestea nu sunt între ţinute corespunzător. Aceste presiuni pot fi diminuate prin supravegherea şi monitorizarea periodic ă a surselor de ap ă de suprafa ţă şi subterane, precum şi prin stabilirea unor distan ţe tampon ce au în vedere evitarea impactului amplas ării unor facilit ăţi pentru depozitarea gunoiului de grajd asupra a şez ărilor umane. În urma cercet ărilor efectuate în ţara noastr ă s-a stabilit c ă spa ţiile de depozitare a dejec ţiilor animaliere trebuie amplasate la o distan ţă minim ă de 30 m fa ţă de râuri si lacuri. De asemenea nu se recomandă stocarea b ălegarului animalier pe terenuri unde apa freatic ă se afl ă la adâncime mic ă.

Terenurile inundabile şi terenurile cu risc de alunecare exercit ă o poten ţial ă presiune asupra st ării de calitate a apelor de suprafa ţă şi subterane. Materialul organic rezidual acumulat în structura solului poate fi transportat cu apa din inunda ţii devenind un poten ţial risc pentru protec ţia apelor de suprafa ţă şi a pânzelor freatice.

3.8.2. Strategii şi ac ţiuni privind managementul durabil al resurselor de ap ă

Activitatea de gospod ărire a apelor în România se conformeaz ă cerin ţelor Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celorlalte Directive UE în domeniul apelor: • Directiva 75/440/EEC – apa de suprafa ţă destinat ă potabiliz ării;

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 78 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

• Directiva 76/464/EEC – eliminarea treptat ă a substan ţelor prioritare/prioritar periculoase, • Directiva 91/676/EEC – poluarea cu azota ţi din surse agricole, • Directiva 78/659/EEC – calitatea apelor dulci care necesit ă protec ţie sau îmbun ătăţire pentru a sus ţine via ţa pe ştilor, • Directiva 91/271/EEC – epurarea apelor uzate urbane.

Directiva Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei constituie o abordare nou ă în domeniul gospod ăririi apelor, bazându-se pe principiul bazinal şi impunând termene stricte pentru realizarea programului de m ăsuri. Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul Apei (DCA) este acela de a ob ţine o „stare bun ă” pentru toate corpurile de ap ă, atât pentru cele de suprafa ţă cât şi pentru cele subterane, cu excep ţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se define şte „poten ţialul ecologic bun”.

Conform acestei Directive, Statele Membre din Uniunea European ă trebuie s ă asigure atingerea st ării bune a tuturor apelor de suprafa ţă pân ă în anul 2015.

România şi-a luat angajamentul în fa ţa Comisiei Europene (CE) s ă îndeplineasc ă 4 obiective principale în punerea în aplicare a Directivei Europene 91/271/CEE pentru apa uzat ă din mediul urban.

Nr. Termen de finalizare şi denumire obiectiv obiectiv pân ă la 31/12/2013, România trebuie s ă asigure re ţeaua de canalizare pentru Obiectiv 1 comunit ăţile a c ăror popula ţie dep ăşeşte 10.000 locuitori; pân ă la 31/12/2015, România trebuie s ă asigure SE pentru tratarea apei uzate Obiectiv 2 la standardele convenite pentru comunit ăţ ile a c ăror popula ţie dep ăş eşte 10.000 locuitori; pân ă la 31/12/2015, România trebuie s ă asigure re ţeaua de canalizare pentru Obiectiv 3 comunit ăţile a c ăror popula ţie dep ăşeşte 2.000 locuitori; pân ă la 31/12/2018, România trebuie s ă asigure SE pentru tratarea apei uzate Obiectiv 4 la standardele convenite pentru comunit ăţ ile a c ăror popula ţie dep ăş eşte 2.000 locuitori.

România şi-a luat angajamentul fa ţă de CE s ă realizeze obiectivele în aplicarea Directivei CE 98/83/CE pentru calitatea apei folosit ă pentru consum. Pân ă la 31 decembrie 2015 România trebuie s ă ini ţieze şi s ă aplice m ăsurile necesare astfel încât alimentarea cu ap ă potabil ă s ă se fac ă în concordan ţă cu prevederile Directivei.

Nr. Obiectiv Termen de finalizare si Denumire Obiectiv pân la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei Obiectiv 1 ă 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare, amoniu, nitra ţi, grad CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 79 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~

de turbiditate, aluminium, fier, metale grele, pesticide, mangan în cazul localit ăţilor cu un num ăr de locuitori mai mare de 100.000; pân ă la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei Obiectiv 2 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare şi turbiditate pentru localita ăţ ile cu o popula ţie între 10.000 şi 100.000 locuitori; pân ă la 31 decembrie 2010, conformarea la prevederile Directivei Obiectiv 3 98/83/CE cu privire la parametrii: grad de oxidare şi mangan în cazul localit ăţilor cu un num ăr mai mic de 10.000 locuitori. pân ă la 31 decembrie 2015 conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: amoniu, nitra ţi, aluminium, fier, metale Obiectiv 4 grele, pesticide, mangan în cazul localit ăţilor cu o popula ţie cuprins ă între 10.000 şi 100.000 locuitori; pân ă la 31 decembrie 2015 conformarea la prevederile Directivei 98/83/CE cu privire la parametrii: amoniu, nitra ţi, grad de turbiditate, Obiectiv 5 aluminium, fier, metale grele şi pesticide în cazul localit ăţilor cu un num ăr mai mic de 10.000 locuitori. pân ă la 31 decembrie 2015, în cazul satelor care nu sunt conectate la un sistem centralizat de alimentare cu ap ă, autorit ăţile locale sunt Obiectiv 6 responsabile cu identificarea de solu ţii alternative şi cu asigurarea conect ării la sistemul centralizat existent sau realizarea de investi ţii pentru dezvoltarea unuia nou.

În anul 2011, în cadrul M ăsurii ISPA intitulat ă “Reabilitarea sistemelor de ap ă şi canalizare şi construc ţia noii sta ţii de epurare ap ă uzat ă în Gala ţi” a fost necesar ă elaborarea Master Planului pentru jude ţul Gala ţi, al c ărui scop este acela de a oferi o strategie regională de dezvoltare a sectorului de ap ă şi a apelor uzate. Investi ţiile propuse şi cele realizate conduc la un impact pozitiv asupra mediului, s ănătăţ ii şi calit ăţ ii vie ţii prin: Calitatea crescut ă a apei potabile va avea un impact pozitiv asupra sănătăţ ii popula ţiei; O mai bun ă gestionare a apei prin reducerea pierderilor, limitarea utiliz ării resurselor naturale; Extinderea re ţelei de distribu ţie a îmbun ătăţ it calitatea vie ţii şi s ănătatea popula ţiei; Construc ţia de noi sta ţii de epurare cu impact asupra mediului înconjur ător şi calit ăţ ii apei râurilor; Extinderea re ţelei de canalizare va avea un impact pozitiv asupra s ănătăţ ii popula ţiei şi mediului prin prevenirea contamin ării solului, surselor de adâncime şi a aerului; Extinderea re ţelelor de canalizare şi modernizarea sistemului de canalizare existent va avea un impact pozitiv asupra situa ţiei economice prin stimularea sectorului turismului şi micilor întreprinz ători etc. Crearea Operatorului Regional cu personal calificat va asigura deservirea unui num ăr mai mare de popula ţie şi va avea un impact pozitiv asupra mediului; Conformare total ă la obiectivele stabilite prin Tratatul de aderare.

CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 80 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI