CAPITOLUL 3. APA (DULCE) 3.1. Resursele De Apă. Cantităi Şi Fluxuri
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~ CAPITOLUL 3. APA (DULCE) Apa este un element esen ţial atât pentru existen ţa vie ţii cât şi pentru dezvoltarea social ă şi economic ă a umanit ăţ ii. Ea reprezint ă o resurs ǎ natural ǎ regenerabil ǎ, disponibil ǎ în cantit ăţ i limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influen ţeaz ă şi agreseaz ă mediul ambiant: substan ţe poluante şi de şeuri emise de unit ăţ ile industriale şi agricole, exploat ări miniere şi de hidrocarburi, aglomer ări urbane. Utilizat ă ca materie prim ă pentru activit ăţ ile productive, ca surs ă de energie, cale de transport, acvacultur ă şi agrement, o putem considera indispensabil ă societ ăţ ii omene şti. Mările şi oceanele fiind conectate între ele, formând oceanul planetar, alc ătuiesc ecosisteme cu caracteristici foarte asem ănătoare, în timp ce apele interioare formeaz ă ecosisteme mai mult sau mai pu ţin izolate, cu caracteristici mult mai variate. Apele continentale sunt relativ mici şi mult mai puternic influen ţate de factorii geoclimatici şi hidrologici şi în consecin ţă sunt mai pu ţin stabile. Din acela şi motiv, ecosistemele din apele interioare sunt mult mai sensibile la factorii perturbatori genera ţi de activit ăţile umane, deci de poluare. Resursele de ap ă sunt limitate în timp ce în lume, necesarul de ap ă cre şte încontinuu. Chiar abundente în anumite zone, acestea sunt afectate calitativ de activitatea uman ă poluant ă. Pentru acest motiv gestiunea resurselor de ap ă a intrat în programele ştiin ţifice ale tuturor ţă rilor care î şi propun o dezvoltare durabil ă. 3.1. Resursele de ap ă. Cantit ăţi şi fluxuri Resursele de ap ă ale jude ţului Gala ţi sunt constituite din: apele de suprafa ţă, reprezentate de râuri şi lacuri, în principal fluviul Dun ărea, râul Prut şi râul Siret, apele subterane , asigurate de apele freatice în apele de adâncime, în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul jude ţului Gala ţi: Dun ăre, Prut şi Bârlad. CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 35 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~ 3.1.1. Resursele de ap ă teoretice şi tehnic utilizabile - Volumul resursei de ap ă (mil. mc) în anul 2011 este redat în tabelul nr. 3.1.1.1. Tabel 3.1.1.1 Resursa de suprafa ţă Resursa din subteran Jude ţ ( mil. mc) (mil. mc) Teoretic ă Utilizabil ă Teoretic ă Utilizabil ă GALA ŢI - 183,00 - 22,90 Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi NOT Ă: Defalcarea resursei teoretice (de suprafa ţă si subteran ă) se face de c ătre institute de cercetare. Totalul resurselor de ap ă tehnic utilizabile este de 205,9 milioane metri cubi . 3.1.2. Cerin ţa / prelevarea de ap ă pe surse şi utiliz ări (mii mc) Volumul de ap ă prelevat în anul 2011, pentru diferite categorii de activit ăţi economice este redat în tabelul nr. 3.1.2.1. Tabel 3.1.2.1 Cerin ţa de ap ă Prelev ări de ap ă Gradul de B.H. Valoarea Valoarea utilizare Activitatea Activitatea (mil. mc) (mil.mc) (%) popula ţie 0,310 popula ţie 0,514 166 BH Prut industrie 17,945 industrie 16,105 90 agricultur ă 0,010 agricultur ă 0,013 128 TOTAL 18,265 TOTAL 16,632 91 popula ţie 7,449 popula ţie 7,534 101 BH Bârlad + Afl Siret industrie 7,245 industrie 3,665 51 agricultur ă 32,138 agricultur ă 11,958 37 TOTAL 46,831 TOTAL 23,157 49 popula ţie 25,339 popula ţie 22,045 87 BH Dun ăre industrie 71,240 industrie 53,758 75 agricultur ă 61,893 agricultur ă 5,974 10 TOTAL 158,472 TOTAL 81,777 52 TOTAL GENERAL 223.569 TOTAL 121,566 54 Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 36 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~ 3.1.3. Prelev ări de ap ă (fluxuri) Sursele de ap ă aferente fiec ărui bazin hidrografic de pe teritoriul jude ţului Gala ţi sunt redate în tabelul nr. 3.1.3.1. Tabel 3.1.3.1 Prelev ri de ap (mil. mc) B.H. ă ă din surse de suprafa ţă din subteran Prut 15,576 1,056 Bârlad 12,271 10,886 Dun ăre 81.502 0,275 TOTAL 109,349 12,217 Sursa de date: Administra ţia bazinal ă de ap ă Prut-Bârlad Ia şi Prelev ările de ap ă au crescut u şor, de la 121,417 mil. mc în 2010, la 121,566 mil. mc în anul 2011, cu o mai mare pondere a prelev ării din sursa de suprafa ţă , fa ţă de cea subteran ă. Indexul de exploatare - ponderea volumului anual total de ap ă prelevat ă în totalul volumului resursei anuale - este în anul 2011 de 59%. 3.2. Apele de suprafa ţă Apele de suprafa ţă provin din precipita ţii atmosferice, din topirea z ăpezilor şi din izvoare, curgând sau staţionând la suprafa ţa solului în func ţie de înclina ţia acestuia. Compozi ţia apelor variaz ă în limite largi, în raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, în func ţie de natura rocilor terenurilor din care î şi adun ă apele şi pe care le traverseaz ă, de anotimp, de aportul şi propriet ăţile altor ape pe care le primesc etc. Ploile şi topirea z ăpezilor produc modific ări importante atât cantitative cât şi calitative deoarece, curgând la suprafa ţa solului şi sp ălând suprafa ţa acestuia, antreneaz ă tot felul de impurit ăţi (germeni microbieni, suspensii, pesticide, fertilizan ţi etc.) pe care le transport ă în ap ă. Dar, în afara acestor modific ări inevitabile, apele de suprafa ţă î şi modific ă compozi ţia pe unele sectoare din cauza folosirii lor în diverse scopuri şi îndeosebi dup ă devers ări de ape reziduale care pot denatura propriet ăţile fizico-chimice şi biologice ale apei atunci când nu se respect ă regulile igienice la deversarea lor. În jude ţul Gala ţi, în bazinul hidrografic Prut – Bârlad, s-au identificat 76 corpuri de ap ă, din care: • 63 corpuri de ap ă-râuri identificate, din care: 56 corpuri de ap ă – râuri sunt în stare natural ă şi 7 corpuri de ap ă-râuri puternic modificate şi artificiale; • 3 corpuri de ap ă – lacuri naturale, ce cuprind 2 zone protejate; • 10 corpuri de ap ă – lacuri de acumulare, ce cuprind 14 lacuri de acumulare. Evaluarea st ării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de ap ă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborat ă pe baza cerin ţelor Directivei cadru a Apei , atât pentru corpurile de ap ă monitorizate cât şi pentru corpurile de ap ă nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de ap ă), de c ătre Administra ţia Bazinal ă de Ap ă Prut-Bârlad Ia şi. CAPITOLUL 3 – APA (DULCE) 37 AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 1 ~ JUDEŢUL GALAŢI ~ Banca de date primare utilizat ă a fost reprezentat ă de rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for Water Quality). Directiva Cadru Ap ă define şte în Art. 2, starea apelor de suprafa ţă prin starea ecologic ă şi starea chimic ă. Starea ecologic ă se refer ă la structura şi func ţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definit ă în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Ap ă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu func ţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluan ţii specifici (sintetici şi nesintetici). Starea chimic ă bun ă a apelor de suprafa ţă este starea chimic ă atins ă de un corp de ap ă la nivelul c ăruia concentra ţiile de poluan ţi nu dep ăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentra ţiile de poluan ţi ce nu trebuie dep ăşite, pentru a se asigura o protec ţie a s ănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de ap ă care nu se conformeaz ă cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimic ă bun ă. In evaluarea st ării chimice, substan ţele prioritare prezint ă relevan ţă, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC. Evaluarea st ării corpului de ap ă în care exist ă mai multe sec ţiuni de monitoring se realizeaz ă avand in vedere starea rezultat ă în urma prelucr ării datelor din toate secţiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat. În evaluarea st ării ecologice numai pe baza elementelor biologice se va face media aritmetic ă dintre st ările celor „n” sec ţiuni de pe corp.