Dimitrie Gusti” Raport De Activitate 1.01 – 31.12.2018

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Dimitrie Gusti” Raport De Activitate 1.01 – 31.12.2018 MUZEUL NAŢIONAL AL SATULUI „DIMITRIE GUSTI” RAPORT DE ACTIVITATE 1.01 – 31.12.2018 CAPITOLUL I: Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale denumit în continuare autoritatea, pentru Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” denumită în continuare instituţia, aflată în subordinea sa, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţa de urgenţă, precum şi cu cele ale regulamentului de evaluare. Analiza şi notarea raportului de activitate şi a interviului se fac în baza următoarelor criterii de evaluare: A. evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituţional existent; B. îmbunătăţirea activităţii instituţiei; C. organizarea/sistemul organizaţional al instituţiei; D. situaţia economico-financiară a instituţiei; E. strategia, programele şi implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituţiei, conform sarcinilor formulate de autoritate; F. evoluţia economico-financiară a instituţiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate. În conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informaţiile din prezentul raport sunt aferente perioadei 1.01 – 31.12.2018, reprezentând prima evaluare a Contractului de management. CAPITOLUL II: STRUCTURA RAPORTULUI DE ACTIVITATE PARTEA I: A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea 1. colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi comunităţi; 2. analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări); 3. evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia; 4. măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari; 5. grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei; 6. profilul beneficiarului actual. Premise Pe plan internațional , anul 2018 a fost declarat Anul european al patrimoniului cultural , fapt pentru care o bună parte din activitățile înscrise în Planul muzeului, a fost dedicată aplicării acestei importante hotărâri a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene (Decizia 864 /17 mai 2017 ) . Ținând seama ca sloganul Anului 2018 a fost ,, Patrimoniul nostru: la confluența dintre trecut și viitor,, și că aceasta a fost o oportunitate de a promova cultura tradițională românească prin inițiative si evenimente care au depășit granițele României , au fost planificate acele acțiuni care au avut drept scop consolidarea în conștiința românilor de pretutindeni (din țară si diaspora ) precum si a străinilor dornici de cunoaștere apartenenta culturii romanești, tradiționale la spațiul cultural comun, european (Europe of Culture). In acest sens Muzeul a organizat o serie de expoziții în Olanda, Germania, Roma , Franța etc. Scopul nostru fiind diseminarea informațiilor privind patrimoniul cultural românesc nu numai în România ci și în cadrul creat de conceptele vehiculate în Europe of Culture (cultural heritage and diversity , accesible to every one , creation and promotion of culture in today’s interactive and globalised world,etc. 1 ), putem afirma ca acesta a fost atins deoarece doar la expozițiile din străinătate am avut cca 250 000 vizitatori , considerând criteriul măsurabil ,, număr de vizitatori,, ca fiind unul esențial pentru ilustrarea acestui punct de vedere. De altfel Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti a avut în ultimii ani o dezvoltare ascendentă implicând un număr de vizitatori crescut , atrăgând în același timp categorii de public foarte diverse din punct de vedere al nivelului de pregătire , vârstei sau genului . *Trip Advisor a încadrat Muzeul în celebrul Hall of Fame, o distincţie oferită din 5 în 5 ani pentru menţinerea în topuri a titulaturii de Best recomanded and Excellent. Muzeul Satului a fost de multe ori denumit Ambasador al României în Lume iar în 16 ianuarie 2018 a dovedit că a fost cea mai bună gazdă pentru Premierul Japoniei, Shinzo Abe, şi soţia, Akie Abe. *În ultimii ani Muzeul a ocupat primul loc în țară , în privința numărului de vizitatori. În plan național, anul 2018 a fost definit de sărbătorirea celor 100 de ani de la Marea Unire ( ANUL CENTENAR) ; un an bogat în semnificații pe care Muzeul Satului le-a celebrat si amintit prin programele si proiectele derulate, nu numai în țară ci și în străinătate .Amintim succesul deosebit pe care l-a avut la Dusseldorf , în castelul Jagerhof (Muzeul Goethe ), expoziția ,, Un veac de frumusețe,, care a celebrat implicarea femeii din România în evenimentele de la 1918 dar si în evenimentele generate de primul război mondial; evenimentul dedicat Unirii a fost organizat împreună cu Asociația Culturala Româno-Germană Atheneum Dusseldorf si ambasada României în Germania. De asemenea de deosebit succes s-a bucurat concursul cu premii derulat online ,, 100 de ani în 100 de obiecte,, care a făcut cunoscut patrimoniul din colecțiile Muzeului Satului. Muzeul a fost gazda a numeroase evenimente legate de celebrarea Centenarului – expoziții temporare sau concerte , dezbateri si întâlniri cu personalități ale culturii românești si cu urmașii veteranilor din primul război mondial: Mureșeni...pentru minte, inimă și literatură – Proiect cultural-educațional dedicat Centenarului Marii Uniri, 100 de ani în 100 de concerte etc. Cantitatea dar mai ales calitatea acţiunilor Muzeului , au avut drept consecințe dezvoltarea prestigiului internaţional al instituției , activă ca membru ICOM,ICOMOS (managerul face parte din staff-ul ICOMOS România), AEOM (managerul face parte din boardul organizației europene ).Muzeul a fost solicitat sa participe la activităţi de anvergură internaţională: expoziţii temporare, târguri de produse artizanale şi meşteşuguri (promovarea meseriilor tradiţionale şi a artei populare),sesiuni ştiinţifice , întâlniri ale asociaţiilor profesionale europene (AEOM , ICOM , Asociaţia muzeelor nordice etc.), participări la reuniuni UNESCO pentru promovarea patrimoniului imaterial . Pe plan naţional, Muzeul Satului ocupă un loc important , prestigiul sau fiind dezvoltat si menţinut ca lider de reţea si prin faptul ca deţine preşedinţia Asociaţiei muzeelor în aer liber din România , asociaţie afiliată ICOM. Muzeul derulează proiecte în colaborare cu alte muzee de profil (Sesiuni ştiinţifice organizate la sediu , expoziții temporare, sesiuni de practica împreuna cu specialiști în domeniul restaurării si conservării patrimoniului , etc. ), diseminează expertiză privind conservarea , restaurarea şi cercetarea patrimoniului (singurul muzeu care organizează în fiecare an Sesiunea naţională de conservare si restaurare CONscience ) şi mai ales susţine si desfăşoară un număr impresionant de programe si proiecte de educaţie muzeala ,în colaborare cu instituţii si Ong-uri din toată ţara si din străinătate . În anul 2018, Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” a primit titlul de Partener al Anului conferit de Poliţia Română pentru desfăşurarea de programe educative organizate pentru cei privați de libertate (acord de colaborare cu Administrația penitenciarelor ) dar si pentru copii , tineri si vârstnici ; componenta de baza a acestor programe a fost prevenirea actelor infracționale si conștientizarea pericolelor lumii moderne , în cadrul proiectului Lumea în care trăim. Prin aceasta Muzeul nostru s-a implicat în viața comunității fiind o prezentă activă si clar conturată în derularea unor programe si proiecte proprii sau în colaborare cu MAI si IGP , rezervate discutării si prevenirii problemelor cu care se confruntă comunitatea în care își desfășoară activitatea - o comunitate urbana, extrem de variată. 2 1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleiaşi comunităţi; Pentru îndeplinirea programelor și proiectelor anuale ,în conformitate cu unul din punctele prevăzute în obligațiile înscrise în programul de management , pentru crearea de oportunități elevilor și studenților de a lucra cu specialiști din domeniu încă din timpul frecventării unei forme de învățământ , Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” a atras frecvent , voluntari. Voluntariatul, conform legii 78/2014, este un factor important în crearea unei piețe europene competitive a muncii și totodată în dezvoltarea educației și formării profesionale precum și creșterea solidarității sociale. În anul 2018 am lucrat cu 20 voluntari: 10 la proiectul Tabăra de creație ”Vara pe uliță”, desfășurată în perioada 9 iulie – 18 august 2018, 8 voluntari în departamentul Relații Publice, 2 voluntari la proiecte precum Festivalul de obiceiuri de Crăciun și Anul Nou ”Am venit să colindăm – Florile Dalbe” desfășurat în perioada 14 – 16 decembrie 2018, Pe prispa bunicilor (1 octombrie 2018), „Ziua Internaţională a copiilor” – 1 iunie 2018, „Ziua aniversară a Muzeului Satului – 82 ani” 16 – 21 mai 2018.Fiind un muzeu de reprezentare naţională, prin tematică şi componenţa colecţiilor dar şi prin nivelul calitativ al activităților sale , Muzeul a colaborat nu numai cu instituţii din Bucureşti ci s-a dovedit a fi o prezenţă activă în context național si internaţional având legături de strânsă colaborare cu o multitudine de instituţii şi organizaţii culturale : ambasade, ministere, administraţia prezidenţială,
Recommended publications
  • Mărţişor Lnventory Excerpt
    1111111111111111111111111 0128700017 R~u CLT 1CIH /ITH Le 3 1MARS 2016 \ ..__._ ____" . No •.... , {?./.~..;::.: ............. Cultural Practices Associated to the First of March Romanian name_: Mărţişor lnventory Excerpt In Romania, there are two types of lnventory: one of them is called Repertory and it provides a general classification of the elements of lntangible Cultural Heritage on the national territory and the other it called lnventory and it provides updated information on the elements included in the Repertory. Both the Repertory and the lnventory are in construction, but the element is enlisted in both documents as follows: The element is included in the Romanian Repertory of lntangible Cultural Heritage, volume 1, Bucureşti, 2009. In the electronic bilingual (Romanian and French) edition of the Repertory, available at the following link: http://cultura.ro/uploads/files/Repertoriulmaterial-l-2008.pdf the element is mentioned at pages:76, footnote 30 (Mărţişorul), 84, footnote 28 ((mărţişorul) marţu), 238, footnote 30 (le mărţişor), 246, footnote 128 (Mărţişor- marţu). The element is also included in the lnventory of Elements of lntangible Cultural Heritage in Romania, available on the site of the National Center for the Preservation and Promotion of Traditional Culture at the following Jink: http :/ (WW~N. centrul-cultura-traditionala. ro/Documente Html.aspx?l 0=8257 The excerpt from the lnventory regarding the element follows below, in English and Romanian versions: Nationallnventory of Active lntangible Cultural Heritage Elements - excerpt- 1. Domains: - social practices, rituals and festive events - knowledge and practices conceming nature and the universe - traditional craftsmanship 11. The element of intangible cultural heritage: Cultural Practices Associated to the 151 of March Standard name of the element: Mărţişor Other local/.regional names of the element: Marţ, Marţu, Mărţic, Mărţug, Mărţiguş.
    [Show full text]
  • Sociologie Românească on Behalf Of
    Sociologie Românească ISSN: 2668-1455 (print), ISSN: 1220-5389 (electronic) REZONANȚE GUSTIENE: LEGĂTURI ISTORICE, EPISTEMOLOGICE ȘI DE DESTIN ÎNTRE SOCIOLOGIE ȘI ANTROPOLOGIE Gheorghiță GEANĂ Sociologie Românească, 2020, vol. 18, Issue 2, pp. 140-162 https://doi.org/10.33788/sr.18.2.7 Published by: Expert Projects Publishing House expert projects publishing On behalf of: Asociația Română de Sociologie 3 SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ - VOLUMUL 18(2)/2020 REZONANȚE GUSTIENE: LEGĂTURI ISTORICE, EPISTEMOLOGICE ȘI DE DESTIN ÎNTRE SOCIOLOGIE ȘI ANTROPOLOGIE Gheorghiță GEANĂ1 Abstract In the interwar period of time, a team of four to six biological anthropologists headed by Francisc Rainer attended the monographical researches in the framework of Dimitrie Gusti’s Sociological School. After war, while sociology was abolished by the communist political regime, anthropology survived under the leadership of the physician Ștefan Milcu, an ex-member of Rainer’s team. As Director of the Anthropological Research Centre, Milcu took over the idea of monographical research ‒ this time from a bioanthropological perspective. However, he invited to researches a few social scientists to cover some aspects of demography, family studies, ethnography etc. Among them, especially Traian Herseni and Vasile Caramelea (under the protection identity of “demographer”, “or statistician”) produced outstanding contributions to the monographs of the villages Clopotiva, Bătrîna, Nucșoara & Cîmpu lui Neag ‒ all of them in the district of Hațeg, an ancient county of great importance for understanding the genesis of the Romanian people. A collateral super-eff ect of this activity was the foundation ‒ în 1964, at Vasile Caramelea’s initiative ‒ of the Section of cultural anthropology in the organization of the Anthropological Research Centre.
    [Show full text]
  • Sociology Versus Ideology in Communist Romania: Sociology’S Re-Emergence and Role
    SOCIOLOGY VERSUS IDEOLOGY IN COMMUNIST ROMANIA: SOCIOLOGY’S RE-EMERGENCE AND ROLE Stefan Bosomitu Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile, Bucharest By the end of the Second World War, Romanian sociology was an aca- demic discipline with a distinguished tradition. It was hoping to obtain international recognition during the 1939 International Sociological Con- gress, which was scheduled to take place in Bucharest, but the outbreak of the Second World War annulled what was supposed to be Romanian so- ciology’s “finest hour.” Interwar Romanian sociology was to a certain de- gree synonymous with its most important figure, Dimitrie Gusti, who was also the founder of the Bucharest Sociological School (the “Monographic School”), a scholarly infrastructure built around an impressive institutional network. Dimitrie Gusti became the chair of the Sociology Department of the University of Bucharest just after the end of the First World War, and subsequently initiated several projects that led to the institutionalisa- tion of sociology in Romania. He was the founder and manager of various institutions: the Association of Science and Social Reform (1919–1921), the Romanian Social Institute (1921–1939, 1944–1948), the Romanian Insti- tute of Social Sciences (1939–1944), and the Village Museum (founded in 1936). He also initiated the publication of several periodicals: the Archive for Science and Social Reform (1919–1943), and Romanian Sociolog y (1936–1944). Gusti and his “school” focused on monographic rural studies, and initiated intensive research into Romanian villages. The main purpose was to imple- ment an extensive project of modernising Romanian society through so- cial intervention, community development, and social engineering.
    [Show full text]
  • Downloaded from Brill.Com09/26/2021 11:27:31AM Via Free Access
    fascism 3 (2014) 117-151 brill.com/fasc Approaching the Social History of Romanian Fascism The Legionaries of Vâlcea County in the Interwar Period Oliver Jens Schmitt Professor, Institute of East European History, University of Vienna, Austria [email protected] Abstract This article explores fascist mobilization in Romania on a regional and local level. Focusing on the south-western Romanian county of Rîmnicu Vâlcea it combines quali- tative analysis with the quantitative analysis of approximately 1,350 members of the Legionary Movement. Vâlcea provides an example of a district which was not a fascist stronghold: the fascist leader Corneliu Zelea Codreanu failed to establish a stable orga- nizational network. Only when the local bishop actively supported small circles of young village intellectuals did fascist mobilization gain momentum. The overwhelm- ing peasant majority of members joined the movement rather late (1937). This article concludes that there were differences between village intellectuals who believed in an ideological community of creed and peasant members who strove for social revolution. Keywords fascism – Romania – Legionary Movement – social history – Vâlcea Comparative studies of European fascism in the interwar period have obtained an impressive level of sophistication. Over the last twenty years special atten- tion has been paid to the analysis of fascist ideology and to theoretical inter- pretations of ‘generic fascism’. The field of fascist studies is dominated by the * This article was supported by the Open Access Publishing Fund of the University of Vienna. © Oliver Jens Schmitt, 2014 | doi 10.1163/22116257-00302005 This is an open access article distributed under the terms of the Creative Commons Attribution 3.0 Unported (CC-BY-NC 3.0) License.
    [Show full text]
  • Ştefania Cristescu Şi „Criza Monografiei” Dintre 1932–1934
    CORE Metadata, citation and similar papers at core.ac.uk Provided by Directory of Open Access Journals ŞTEFANIA CRISTESCU ŞI „CRIZA MONOGRAFIEI” DINTRE 1932–1934 ZOLTÁN ROSTÁS∗ ABSTRACT ŞTEFANIA CRISTESCU AND THE „MONOGRAPHIC RESEARCH CRISIS”, 1932–1934 This article analyzes the crisis of the monographic research undertaken by the Sociological School from Bucharest (led by Professor Dimitrie Gusti), between 1932–1933. The focus is on the particular perspective offered by one salient member of the group, Ştefania Cristescu-Golopenţia. The internal reason of the “monograph crisis” was the change in status and orientation of the young members of the School, a transformation that – at least in the case of Şt. C.-G. – disturbed her research work, but did not prevent her from carrying out outstanding studies. Keywords: organizational crisis, sociological monograph, Dimitrie Gusti, Ştefania Cristescu-Golopenţia, rural culture, peasant household. Rostul acestui articol este de a lămuri raportarea unei membre a şcolii gustiene la un fenomen nedorit, dar previzibil la începutul anilor ’30. Criza monografiei, cum caracteriza Henri H. Stahl perioada 1932–1933 şi căreia i-a consacrat un capitol consistent în volumul de memorialistică Amintiri şi gânduri… (Stahl, 1981), a fost prezentată drept un fenomen negativ, care a pus în pericol Şcoala gustiană, cercetarea sociologică şi chiar publicarea rezultatelor cercetărilor efectuate. În explicarea crizei, cel mai apropiat colaborator al Profesorului nu s-a oprit la generalităţi, ci a analizat fapte concrete şi a stabilit câţiva responsabili pentru neînţelegerile care bântuiau în acel grup al intelectualităţii tinere. Este de notat aici că Stahl a nominalizat mulţi monografişti cu rol fast sau nefast în derularea crizei, dar nicio monografistă.
    [Show full text]
  • The Gusti School, a Pressing Issue of Today. from the Contributions of the School to the Maturing of Greater Romania and Then O
    Revista Universitară de Sociologie. Year XVI, no. 2/2020 www.sociologiecraiova.ro THE GUSTI SCHOOL, A PRESSING ISSUE OF TODAY. FROM THE CONTRIBUTIONS OF THE SCHOOL TO THE MATURING OF GREATER ROMANIA AND THEN ON TO OUR ALMOST-HELPLESS CIRCUMSTANCES OF TODAY1 Radu BALTASIU Professor, Ph.D., Romanian Academy; University of Bucharest (Romania) E-mail: [email protected] Abstract: The Gusti School represents not only the culmination but especially the tool to reproduce the statehood and maturity of the Romanian society after the Great Union. The contribution of the Gusti School to Romanian civilization and universal science goes beyond Dimitrie Gusti. We will see that these issues are strikingly current. Key words: Gusti School; Romanian sociology; Social Service. ‘However, the ideal is not always clearly seen and the nations often strive for foreign ideals, incompatible with their character. Thorough research of the national ideal is thus necessary; it is an issue that stands as a nation’s moral philosophy.’ (Gusti, 1937: 59) 1. What does the Gusti School and Dimitrie Gusti mean for Romanian civilisation and universal culture? The Gusti School represents not only the culmination but especially the tool to reproduce the statehood and maturity of the Romanian society after the Great Union. The contribution of the Gusti School to Romanian civilization and universal science goes beyond Dimitrie Gusti. We will see that these issues are strikingly current. The contribution of Dimitrie Gusti to the modernisation of the society, to the twinning and maturing of the Romanian state inside Greater Romania is systematised by Mircea Vulcănescu (1936)2 as follows: ‘By summing up…, we end up attributing the following achievements to him: 1.
    [Show full text]
  • The First Book Presenting Romanian Sociology in the American Scholarly Literature – Robert Joseph Kerner’S Book of 1930
    CONEXIUNI EXTERNE ALE ŞCOLII THE FIRST BOOK PRESENTING ROMANIAN SOCIOLOGY IN THE AMERICAN SCHOLARLY LITERATURE – ROBERT JOSEPH KERNER’S BOOK OF 1930 Acad. MIHAIL M. CERNEA* ABSTRACT This study examines one highly significant event in the history of Romania’s sociology that until now has been largely unknown publicly for an astonishing long period: almost nine decades. The “hero” at the center of that event is the important academic book published in the USA in April 1930 by the American historian Robert J. Kerner, about the Social Sciences in the Balkans and in Turkey, based on Kerner’s visits to Romania, Yugoslavia, Bulgaria, Greece, and Turkey. The book contains a detailed, documented first hand, highly informative and robustly analytical chapter on the ‘state of the art’ in Romania’s sociology in 1928–1929. Cernea describes the serendipitous circumstances in which he discovered the book in 1979, – and realized that Kerner’s book contained the first and earliest presentation of Romania’s sociology in the USA. This discovery corrects the widespread but erroneous attribution of priority in this respect to Philip E. Mosley’s 1935 visit as a young American student to Romania. The study presents Kerner’s professional personality as an internationally recognized scholar, and informs that, at Nicolae Iorga’s recommendation, Kerner was elected in 1938 as Corresponding Member of the Academia Română (Romanian Academy). Cernea synthesizes Kerner’s importance for the history of Romania’s sociology in three essential features: a) his book is the first comprehensive presentation abroad of Romania’s sociology between WW I and WW II; b) the outstanding analytical assessment of its achievements; and c) Kerner’s comparative evaluation and ranking of sociology in România, leading to Kerner’s overall conclusion that “in România sociology is better developed than anywhere else in the Balkans.” Keywords: Robert J.
    [Show full text]
  • Doctor-Honoris-Causa-Ioan-Opriș-Editat.Pdf
    Doctor Honoris Causa, Prof.univ.dr. Ioan Opriș, Universitatea „Valahia” din Târgoviște CUPRINS Propunere ......................................................................................................... 2 Curriculum Vitae Ioan Opriș ............................................................................ 6 Bibliografie selectivă Ioan Opriș .................................................................... 16 Câteva cuvinte în onoarea unui coleg (Răzvan Theodorescu) .......................44 Prieten de o viață (Tereza Sinigalia) ............................................................... 45 In honorem Prof. univ. dr. Ioan Opriș (Sergiu Musteață) ..............................46 Laudatio în onoarea domnului Profesor Ioan Opriș (Paulina Popoiu) ......... 52 Ioan Opriș sau efigia erudiției (Silviu Miloiu) ............................................... 56 Patrimoniul cultural din România susţine identitatea naţională. Discurs de recepție (Ioan Opriș) ....................................................................................... 58 Prof.univ.dr. Ioan Opriș, Universitatea „Valahia” din Târgoviște PROPUNERE de acordare a Titlului de „Doctor Honoris Causa” Domnului Prof.univ.dr. Ioan Opriș, Universitatea „Valahia” din Târgoviște Subsemnatul, Miloiu Silviu-Marian, prof.univ.dr.habil. la Școala Doctorală a Universității „Valahia” din Târgoviște, propun pe această cale conferirea titlului de Doctor Honoris Causa al almei mater târgoviștene Prof.univ.dr. Ioan Opriș. Domnia sa este nu doar unul dintre profesorii cei mai
    [Show full text]
  • Annex 1 the Dimitrie Gusti National Village Museum – A
    ANNEX 1 THE DIMITRIE GUSTI NATIONAL VILLAGE MUSEUM – A BRIEF HISTORY Down on the Herăstrău lakeside, right in the middle of Romania’s capital city, the wandering traveller will encounter an authentic Romanian village, rich in monuments and artifacts from the XVIIth century, all the way up to the XXth century, representative constructions originating from important ethnographical regions which have been granted a second life at the National Village Museum „Dimitrie Gusti”. The idea of an open-air museum in Romania came about in the second half of the XIXth century. In 1867, Alexandru Odobescu, an eminent man of culture, suggests an exhibition on vernacular architecture pieces in a purposely designed pavilion during the Paris Universal Expo. A few years later, the savant Alexandru Țzigara Samurcaș would advocate bringing to the National Ethnographic, Industrial, Decorative and Folk Art Museum of Bucharest a number of „complete authentic households from every important area inhabited by Romanian people”, a project which succeeded in 1909 with the showcase of a peasant home from the county of Gorj. Europe, in the 1930’s, used to exhibit only two open-air museums: The Skansen Museum in Stockholm (Sweden, 1891) and the Bygdøy Museum in Lillehamer (Norway). Our country was host to the Ethnographic Museum of Transylvania, from „Hoia” Park in Cluj City, founded in 1929 by professor Romulus Vuia, showcasing regional constructions, and the National Village Museum in Bucharest (today called the „Dimitrie Gusti” National Village Museum) inaugurated in 1936, exhibiting national constructions. To bring about the fruition of the Village Museum, Professor Dimitrie Gusti, the founder of The Sociological School of Bucharest, underwent and sustained over a decade of intense theoretical research coupled with field work and curatorial experiments in order to fulfill a vision.
    [Show full text]
  • Chapter I Social Science and Reform. Idea Championed by the Bucharest Sociology School
    Chapter I Social science and reform. Idea championed by the Bucharest Sociology School Dimitrie Gusti is known as the founder of sociology doctrine and school, the initiator and organiser of the action of sociological research of Romanian social reality, founder of the “Association for social science and reform” that later became “The Romanian Social Institute”, creator of the Bucharest Village Museum, Chairman the Romanian Academy, member of the French Institute, founder and leader of journals. He was a scientific personality of great erudition in the social and philosophical fields. Dimitrie Gusti was trained as sociologist in Germany’s intellectual climate and distinguished himself in the Romanian sociology not only as a cabinet researcher, but as a scientist preoccupied by the organised study of the inter-war Romanian village. Dimitrie Gusti’s professional vocation is rooted in his academic training, the German cultural milieu having influenced his way of thinking and acting. “In 1899 he left for Berlin (Germany) determined to study philosophy, especially – as himself put it in his “autobiography” at the end of his PhD thesis – social philosophy. We should mention in this respect that for his sociologic formation D. Gusti set out to study, for the elaboration of his PhD thesis, all “humanities”. In order to study the history of philosophy, Gusti chose as professor and co-ordinator of his PhD thesis the famous Friederic Paulsen (1846 – 1908), author of an introductory manual to the study of philosophy, renowned in the whole word, conceived as a “Philosophia militans” (after the medieval model of an “ecclesia militans”), formula that Gusti will retain and use as title for his work “Sociologia Militans”.
    [Show full text]
  • Observaţii Asupra Sociologiei Româneşti Din Perioada De Tranziţie
    Romanian Journal of Political Science 61 OBSERVAŢII ASUPRA SOCIOLOGIEI ROMÂNEŞTI DIN PERIOADA DE TRANZIŢIE Maria Larionescu∗ Abstract Prior to 1945 Romania had a well-developed sociological school, well related to Western Europe and enjoying a good reputation in Romania. Among the many endeavors of this school the four-volumes Romanian Encyclopedia commissioned by the Royal Foundation remains the main source of data for pre-Communist Romania. During early Communist years sociologists had to choose between collaborating with the Communist regime and accepting Marxism-Leninism or facing the loss of their jobs and even freedom. The year 1989 brought along the rebirth of Romanian sociology after many years of constraints and ideological obstacles. A comprehensive image of the status of sociology in transition requires an examination also of the recent history of the discipline. This comprehensive report with an updated bibliography fills a void for the student of Romania or East European sociology. Key words: sociological school, Romanian sociology, East European, Marxism-Leninism. ∗ Maria Larionescu is a Sociology professor at University of Bucharest 62 Romanian Journal of Political Science Antecedente sociologice clasice Dacă plecăm de la ipoteza avansată de Tamas Kolosi şi Ivan Szelenyi (1993: 141-142) privind dezvoltarea sociologiei ca profesie în Europa centrală în strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii civile (cazul Cehoslovaciei) sau cu existenţa personalităţilor excepţionale şi a dinamicii construcţiei instituţionale (cazul Poloniei
    [Show full text]
  • A Sociological School from a Communicational Perspective. the Case of Dimitrie Gusti’S Monographic School
    Acta Universitatis Sapientiae, Social Analysis, 1, 1 (2011) 83-97 A Sociological School from a Communicational Perspective. The Case of Dimitrie Gusti’s Monographic School Zoltán ROSTÁS The School of Journalism and Mass Communication University of Bucharest [email protected] Abstract. In the following work we shall look at the communication strategies perfected by Romanian Professor Dimitrie Gusti (1880-1955), the founder of the Bucharest Sociological School, in order to popularize his innovations in the area of university organization and new methods of fieldwork. Likewise, we shall examine the activity of the Prince Carol Royal Cultural Foundation and the method of promoting a new system of social intervention in the Romanian villages. At the same time, we shall analyze the process of promoting Romanian sociology abroad and of organizing an international conference of experts in the field. Finally, we shall not pass over the fact that it was Professor Dimitrie Gusti, in his capacity as commissar general, who conceived and executed the Romanian pavilions for the world exhibitions in Paris (1937) and New York (1939), which enjoyed great success. Keywords: Dimitrie Gusti, Bucharest Sociological School, Romanian sociology, communication system Introduction The history of sociology mentions Professor Dimitrie Gusti1 as the author of a sociological system, the founder of a school of sociological monographs and, as a 1 Gusti, Dimitrie (1880–1955), sociologist, philosopher and politician. University Professor at Jassy and Bucharest. Parliamentarian and senator. Minister of Public Education, Religions and Arts (1932– 33). Founder of modern sociological education and the Bucharest Sociological School. Under his 83 84 Z.
    [Show full text]