Strategia De Dezvoltare Locală Durabilă a Comunei Bărbătești
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Strategia de dezvoltare locală durabilă a comunei Bărbătești, județul Gorj, 2014—2020 Strategia de dezvoltare locală a comunei Bărbătești pentru perioada 2014 – 2020 a fost elaborată în perioada mai-noiembrie 2014 în cadrul proiectului „Asistență în elaborarea de strategii de dezvoltare locală pentru cinci comunități Petrom”, sub coordonarea GEA Strategy & Consulting împreună cu MKBT Habitat SRL, cu sprijinul OMV Petrom. Colectiv de elaborare: Ioana Ivanov (coordonator), Sorin Ioniţă, Reinhold Stadler, Alexandra Toderiţă, cu sprijinul Marinei Neagu (managerul proiectului) Echipa implicată mulțumește persoanelor, instituțiilor și organizațiilor care au contribuit la elaborarea prezentei strategii, în procesul de documentare, de formulare a obiectivelor și portofoliului de proiecte, ca parte a vizitelor pe teren și întâlnirilor de consultare publică. Fotografiile utilizate sunt realizate de către echipa implicată în elaborarea proiectului, cu excepția celor pentru care se menționează altă sursă. CUPRINS 06. Prezentare de ansamblu 24. Infrastructura de transport, mobilitate și accesibilitate 09. Comunitatea locală 30. Infrastructura tehnico-edilitară 01 11. Baza economică locală 32. Capacitate administrativă ANALIZA SITUAȚIEI 15. Cadrul natural 34. Analiza SWOT 19. Cadrul construit EXISTENTE 21. Infrastructură și servicii socio-culturale 38. Contextul strategic 62. Cadru de implementare și monitorizare 41. Concluzii ale analizei diagnostic și premise 02 ale dezvoltării STRATEGIA 44. Viziune și obiective DE DEZVOLTARE 48. Etapizare 50. Portofoliu de programe și proiecte 67. Anexa 1: Procesul de elaborare a strategiei, norme metodologice 03 68. Anexa 2: Rezultatele consultării publice ANEXE 70. Anexa 3: Surse documentare 4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE PROVITA DE JOS 5 01 | ANALIZA DIAGNOSTIC INTRODUCERE 06 Prezentare de ansamblu Figura 1 — poziționarea comunei Bărbătești în context microregional Poziționare Comuna Bărbătești este situată în partea central- sudică a Județului Gorj, în Piemontul Getic. Cele patru sate componente – Socu, Bărbătești, Petrești și Musculești sunt legate prin drumul ĂRBĂTEȘTI județean DJ 661 și se succed în lungul văii râului Gilort, ce separă Gruiurile Jiului (la vest) de Piemontul Oltețului (la est). Bărbătești se învecinează cu orașului Țicleni, în nord-vest, și cu comunele Jupânești – în nord-est, Vladimir – în sud și Săulești în sud-vest, toate localități ce aparțin județului Gorj. Accesul în comuna Bărbătești se poate face atât rutier, cât și feroviar – prin Halta Bărbătești. Principala cale de comunicație este drumul județean DJ 661, care leagă Bărbătești de localitățile învecinate și totodată asigură conexiunea zonei de sud a Regiunii Oltenia cu zona turistică Rânca, aducând fluxuri de tranzit în comună. Distanța până la cele mai apropiate orașe este de 13 km față de Târgu Cărbunești, 29 km față de Țicleni și 39 km față de Filiași. Comuna Bărbătești beneficiază și de acces facil către centre urbane de importanță regională: 37 km până la Târgu Jiu, 76 km până la Craiova și 90 km până la Petroșani. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI B 07 Comuna Bărbătești face parte din grupul de pentru desfășurarea de activități turistice și de Acțiune Locală „Prietenia” (cf. hotărârii Consiliului agrement (camping, vânătoare), dar și pentru local nr. 24/28.06.2013) alături de localitățile: dezvoltarea de activități economice locale de Târgu Cărbunești, Albeni, Roșia de Amaradia, scară mică bazate pe culesul fructelor de pădure Jupânești, Vladimir, Săulești, Drăguțești și și ciupercilor. Dănești. Grupul de acțiune vizează dezvoltarea locală integrată, urmând să stabilească priorități Tipologia solurilor, deși nu prezintă o fertilitate de dezvoltare coordonate la nivelul întregului foarte ridicată, este favorabilă pomiculturii, teritoriul. viticulturii și culturilor de câmp: grâu, porumb, floarea soarelui. Primăria comunei Bărbătești Cadrul natural Scurt istoric Comuna Bărbătești este situată pe valea râului Gilort, pe linia de separare între zona deluroasă a Atestarea documentară a primilor moșneni ai Gruiurilor Jiului, la vest, și zona de podiș a ținutului Bărbătești datează din 1438 și Piemontului Oltețului, la est. Zona prezintă o menționează folosirea muntelui Bărbat pentru diversitate largă de elemente de cadru natural pășunat. De altfel, de muntele Bărbat se leagă și valoros, cu două situri Natura 2000 și numeroase numele de astăzi al comunei, acesta având un rol resurse naturale: pietriș, nisip, zăcăminte de țiței important pentru economia locală. În secolul XV Monument în onoarea lui Aristică și gaze naturale. muntele era proprietatea comună a locuitorilor din D. Schilleru Bărbătești, fiind dat în arendă crescătorilor de oi Având în vedere caracterul de culoar al văii din Novaci și Cisnădie care, în schimb, fie Gilortului, dezvoltarea comunelor din amonte și plăteau, fie aduceau la Bărbătești o parte din ANALIZA DIAGNOSTIC din aval este intercondiționată, având în vedere produsele lor (brânză și lână). — în primul rând măsurile de protecția și valorificarea mediului și de prevenție a riscurilor Un alt element reprezentativ pentru dezvoltarea naturale (inundații și alunecări de teren). localității este râul Gilort, unde a funcționat, până Totodată, dealurile împădurite care delimitează în 1887, o moară cu 7 pietre. Moara a fost comuna pe latura de vest oferă oportunități părăsită din cauza inundațiilor, iar materialele Biserica din satul Petrești P A R T E A I 08 acesteia au fost refolosite pentru construcția școlii, în 1899. În 1905 locuitorii din Bărbătești au vândut muntele Bărbat și pietrele de la moară. În cei peste 100 de ani de funcționare, școala din Bărbătești a reprezentat un nucleu important ĂRBĂTEȘTI pentru dezvoltarea comunității și o sursă de mândrie locală, beneficiind de dascăli de prestigiu, iar printre elevii săi numărându-se personalități locale, județene și naționale. Printre Obiecte tradiționale, Muzeul comunal personalitățile comunei Bărbătești se numără: Ion Popescu (dascăl), Deaconu Nicolae (scriitor contemporan), Aristică D. Schilleru (primul țăran ales în Parlamentul României și descoperitorul primului depozit de antracit din țară). Modul de organizare caracteristic comunității din Bărbătești până în secolul XX a fost obștea, mod de organizare socială bazat pe munca în comun și pe îmbinarea proprietății private cu cea colectivă. În urma reformei administrative din Obiecte tradiționale, Muzeul comunal 1968, Bărbătești a devenit comună și și-a definit perimetrul, care până în prezent nu a mai cunoscut transformări majore. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI B Comunitatea locală 09 Capital uman — populația și demografia masculină (830 de bărbați în anul 2011) și cea Figura 2 — Scăderea procentuală a populației între feminină (844 de femei în anul 2011). 2002 și 2011 Înregistrând o populație stabilă de 1674 locuitori și aproximativ 650 de gospodării la Recensămân- Din punct de vedere al compoziției etnice comu- tul din 2011, localitatea Bărbătești este o nitatea este unitară, locuitorii comunei Bărbătești comună cu mărime demografică mică. fiind în proporție de 97% români, și numai 1% romi. Pentru restul de 2% informația este indispo- Între 1992 și 2011 populația din Bărbătești a nibilă. scăzut cu aproximativ 11%, scădere comparabilă cu cea din Țicleni, orașul învecinat (10%), și mult Uniformitatea etnică a comunității se reflectă și în sub media județeană de 17%. distribuția populației în funcție de religie, în 2011 înregistrându-se 97% locuitori de religie Analiza comparativă a evoluției demografice a ortodoxă, 1% penticostali și 2 procente pentru comunei Bărbătești și a localităților învecinate care informațiile nu sunt disponibile. Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul arată o tendință generală negativă. Este de men- populației și al locuințelor 2002 și 2011 ționat că Bărbătești este singura dintre cele 5 Capital social și identitate locală localități care înregistrează o valoare sub media Figura 3 — Piramida vârstelor județeană, cu o scădere a numărului populației Structura familială și încrederea în familie cu 12,2% între 2002 și 2011 (Figura 2). Cel mai reprezintă un aspect deosebit de important din accentuat declin al populației este înregistrat în punct de vedere al capitalului social. În comuna comunele din vecinătatea sudică, respectiv Bărbătești există tradiția sprijinului intergenerațio- Vladimir (19,8%) și Săulești (15,4%). nal, cu precădere în cadrul familiei, aspect rele- ANALIZA DIAGNOSTIC vant în special în contextul îmbătrânirii populației Piramida vârstelor relevă un fenomen de îmbă- și capacității limitate a autorităților publice locale — trânire a populației, segmentele de tineri cu de a oferi servicii de asistență socială. vârste cuprinse până în 29 de ani (487 persoane) având o pondere mai scăzută față de segmentele Comunitatea se reunește la biserică și de sărbă- de până la 59 de ani (670 de persoane). Se înre- tori, momente importante în acest sens fiind Sursa: Institutul Național de Statistică, 2011, gistrează valori apropiate pentru populația hramul satelor: Hramul satului Petreşti în Recensământul populației și al locuințelor P A R T E A I 10 Tabel 1 — Compoziția etnică în comuna Bărbă- județene de conservare şi promovare a culturii Ansamblul de dansuri populare (elevi) și echipa tești la Recensământul din 2011 tradiționale a Gorjului. Astfel, Bărbătești este de fotbal a comunei, Avântul Bărbătești, care inclus pe lista de programe și proiecte 2013-2014 înregistrează în mod curent rezultate deosebite NA Total Români Maghiari Romi / a Centrului