Insecte Invazive Înregistrate În Ultimii 20 De Ani Pe Teritoriul Republicii Moldova

şTIINţE biologice

insecte invazive înregistrate în ultimii 20 de ani pe teritoriul republicii Moldova

DOI: 10.5281/zenodo.3989168 CZU: 591.525:595.7(478)(091) Doctor în științe biologice, conferențiar cercetător Svetlana BACAL E-mail:[email protected] Doctor habilitat în științe biologice, conferențiar cercetător Galina BUȘMACHIU E-mail: [email protected] Doctor în științe biologice, conferențiar cercetător Livia CALESTRU E-mail: [email protected] Doctor în științe biologice, conferențiar cercetător Irina MIHAILOV E-mail: [email protected] Institutul de Zoologie

INVASIVE INSECTS REGISTERED during the last 20 years ON THE TERRITORY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA Summary. In the last 20 years, 23 new invasive insect species have been reported from the Republic of Moldova, 22 being harmful and one useful. Revealed species belong to 7 orders, 15 families and 21 genera. Most part of the invasive insect species were recorded from the order Lepidoptera (8 species), followed by the orders Hemiptera (5) and Coleoptera (4). From the orders Hymenoptera and Heteroptera only 2 species were recorded, and the orders Orthoptera and Diptera were represented by one species each. Most of the newly registered invasive insect species on the territory of the Republic of Moldova require strict monitoring, in order to avoid the negative effects on the forest and agricultural ecosystems or agri-food warehouses, which could have a negative impact on the country’s economy. Keywords: invasive species, recent data, pests, Republic of Moldova.

Rezumat. În ultimii 20 de ani, în Republica Moldova au fost semnalate 23 de specii de insecte invazive noi, 22 fiind dăunătoare și una folositoare, care aparțin la 7 ordine, 15 familii și 21 de genuri. Cele mai multe specii de insecte invazive înregistrate sunt din ordinul Lepidoptera (8 specii), urmat de ordinele Hemiptera (5) și Coleoptera (4). Ordinele Hyme- noptera și Heteroptera au fost reprezentate de câte două specii fiecare, iar Orthoptera și Diptera cu câte o singură specie. Majoritatea dintre insectele invazive noi înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova necesită monitorizare strictă pentru a evita efectele negative asupra ecosistemelor forestiere și agricole sau asupra depozitelor agroalimentare, fapt care în consecință ar putea avea și un impact negativ asupra economiei. Cuvinte-cheie: specii invazive, date recente, dăunători, Republica Moldova.

INTRODUCERE și piscicultură, afectând productivitatea și calitatea. Influența lor poate avea efecte negative chiar și asupra Schimbările climatice, de rând cu fenomenul glo- sănătății populației [5]. balizării, cu impact substanțial asupra comerțului in- În ultimii ani, la nivel mondial [6-9], european ternațional, turismului și transportului transfrontalier, [10-12] și regional [13-21], au devenit tot mai opor- conduc la extinderea arealului unui număr impunător tune studiile asupra speciilor de insecte invazive care de specii de animale, inclusiv insecte [1-4]. Speciile ameninţă ecosistemele forestiere sau culturile agricole. de insecte străine care găsesc condiții favorabile, se Or, speciile invazive au un impact economic negativ aclimatizează perfect în teritoriile noi și, în lipsa con- semnificativ asupra agriculturi și silviculturii pe plan curenților naturali, devin dăunători periculoși pro- global. În SUA, bunăoară, anual din cauza lor produc- vocând pagube economice enorme, se numesc specii ția agricolă scade cu aproximativ 13 % și cea silvică cu invazive. Aceste insecte constituie o amenințare majo- 9 % [22]. În Europa, insectele invazive provoacă daune ră pentru mediu, întrucât reduc biodiversitatea indi- economice mari agriculturii, silviculturii și piscicultu- genă (esențială în funcționarea ecosistemelor), pentru rii, care sunt estimate la cel puțin 12 miliarde de euro economie și în special pentru agricultură, silvicultură anual [23]. Pentru diminuarea efectelor negative, pro-

Akademos 2/2020| 39 şTIINţE Biologice

vocate de speciile invazive, an de an se cheltuiesc mili- ite unui singur gen, iar ordinele Orthoptera și Diptera arde de dolari în toată lumea, dar rezultatele rămân în de câte o specie dintr-un singur gen. continuare departe de cele așteptate întrucât nu toate Lista speciilor de insecte invazive înregistrate în statele acordă atenția cuvenită speciilor invazive. Pen- Republica Moldova în perioada 2000–2019 este pre- tru a stopa daunele provocate de acești dăunători tre- zentată mai jos. buie aplicate măsuri corecte de gestionare, și anume: prevenirea răspândirii speciilor în țară, eradicarea lor Lista speciilor de insecte invazive dăunătoare în cazul pătrunderii, măsuri stricte de carantină și su- ▪▪ Diabrotica virgifera LeConte, 1858 [38] – vierme- praveghere continuă etc. [24]. le vestic al rădăcinilor de porumb. Ordinul Coleoptera, Scopul prezentei lucrări este de a evidenția, in- familia Chrysomelidae. Semnalată pentru prima dată ventaria și generaliza datele privind speciile de in- în Republica Moldova în anul 2013 [15; 21]. Specia a secte dăunătoare invazive apărute în ultimii 20 de ani mai fost observată în nordul Republicii Moldova în- (2000–2019) pe teritoriul Republicii Moldova. Moti- tr-un lan de porumb, în localitatea Brânzeni pe data de vele principale care au stat la baza elaborării acestei 09.07.2017 (Calestru L.). Este o specie oligofagă dez- lucrări țin de necesitatea de a avertiza producătorii voltându-se pe diverse specii de graminee, preferând agricoli, importatorii de material semincer, decorativ porumbul. Adulții se hrănesc cu polen, mătasea știu- sau de alte produse vegetale și, nu în ultimul rând, au- leților și cu frunze. Cele mai dăunătoare sunt larvele, toritățile, despre riscurile apariției unor specii de in- care afectează grav sistemul radicular al porumbului. secte invazive noi, cu consecințe adesea imprevizibile Dezvoltă o generație pe an. Specia este originară din pentru economie. America de Nord. Impactul economic: diminuează drastic cantitatea recoltei de porumb la hectar. MATERIAL ȘI METODE ▪▪ Harmonia axyridis (Pallas, 1773) – buburuza asi- atică [38]. Ordinul Coleoptera, familia Coccinellidae. Lucrarea a fost realizată în baza investigațiilor Semnalată pentru prima dată în Republica Moldova proprii efectuate în localitățile Băcioi, Brânzeni, Co- în anul 2011 în municipiul Chișinău [15; 27]. Specia cieri, Hârbovăț, Tomai, Taraclia, Slobozia, Ștefan-Vo- a mai fost observată în localitatea Tomai (rn. Leova) dă și mun. Chișinău în anii 2000–2019. Observațiile pe struguri copți, la sfârșitul verii, pe 15.08.2012 (Ba- efectuate sunt incluse în registrele de câmp acumulate cal S.), și sub scoarța unui copac defrișat din parcul în decursul anilor de cercetare. De asemenea, a fost Valea Morilor, municipiul Chișinău, pe 13.02.2012, analizată literatura de specialitate disponibilă [7-12], în masă, toate morfele posibile, pe peretele unui bloc inclusiv cea elaborată de cercetătorii autohtoni [15-21; locativ din sectorul Telecentru, Chișinău, pe data de 25-29] în domeniul vizat. 10.10.2019 (Bușmachiu G.). Este o specie polifagă. Se Lucrarea inserează poze originale ale speciilor de întâlnește pe cele mai diverse culturi agricole și plante dăunători, făcute de autori în timpul investigațiilor sau spontane atacate de afide. În afară de afide, H. axyridis de colegi, fiind publicate cu acordul acestora. consumă larvele altor specii folositoare de coccinelide, REZULTATE ȘI DISCUȚII se întâlnește adesea pe struguri și pe mere consumând sucul lor. Poate dezvolta între 2 și 5 generații pe an. În urma cercetărilor efectuate și a studiului Specia este originară din Asia. Impactul ecologic: di- literaturii de specialitate autohtone, au fost identificate minuează numărul speciilor de buburuze autohtone, 23 de specii de insecte invazive noi, înregistrate pe iar nimerind în teasc în procesul fabricării vinului îi teritoriul Republicii Moldova în ultimii 20 de ani. provoacă acestuia un gust neplăcut (figura 1). Speciile respective sunt atribuite la 7 ordine, 15 familii ▪▪ Lilioceris lilii (Scopoli, 1763) – gândacul roșu al și fac parte din 21 de genuri. Din ordinele Lepidop- crinului. Ordinul Coleoptera, familia Chrysomelidae. tera, Hemiptera și Coleoptera au fost evidențiate cele Menționată pentru prima dată în Republica Moldova mai multe familii – câte 3 la număr. Ordinul Hyme- în anul 2013 [28]. Specia a mai fost observată în orășe- noptera a fost reprezentat de 2 familii, iar ordinele Or- lul Codru (mun. Chișinău) pe 12.08.2013 (Bacal S.), în thoptera, Heteroptera și Diptera – de câte o singură localitatea Băcioi pe data de 07.08.2014 (Calestru L.) familie. Cele mai multe specii invazive înregistrate au și 15.06.2019 (Bușmachiu G.). Este o specie oligofagă fost din ordinul Lepidoptera, în total 8 specii aparți- dezvoltându-se pe Lilium spp. și Fritillaria spp. Poate nând la 7 genuri, după care urmează ordinul Hemip- dezvolta 2 generații pe an. Specia este originară din tera cu 5 specii din 5 genuri, Coleoptera cu 4 specii din Eurasia. Impactul economic: diminuează calitatea flo- 4 genuri. Ordinul Hymenoptera a fost reprezentat de rilor de crin care își pierd aspectul decorativ, scăzând 2 specii din 2 genuri, Heteroptera – de 2 specii atribu- astfel valoarea lor comercială (figura 2).

40 |Akademos 2/2020 şTIINţE biologice

Figura 1. Harmonia axyridis. Figura 2. Lilioceris lilii. ▪▪ Lasioderma serricorne (Fabricius, 1792) – gânda- în anul 2019 [31; 32]. Specia a mai fost observată, în cul tutunului sau gândacul de țigară [38]. Ordinul Co- masa, pe peretele unui bloc locativ, împreună cu Har- leoptera, familia Anobiidae. Semnalată pentru prima monia axyridis din sectorul Telecentru, municipiul dată în Republica Moldova în anul 2013 în municipiul Chișinău, pe data de 10.10.2019 (Bușmachiu G.). Este Chișinău [29]. Specia a mai fost observată în plante o specie polifagă, se hrănește cu peste 100 de specii medicinale uscate (flori de tei) în orășelul Codru, mu- de plante spontane și de cultură. Poate dezvolta 3-4 nicipiul Chișinău, pe 25.06.2015, și în pesmeți cumpă- generații pe an. Specia este originară din China, Ja- rați pe 09.10.2018 (Bacal S.). Este o specie sinantropă, ponia, Peninsula Coreeană și Taiwan. Impactul eco- polifagă, considerată un dăunător periculos al produ- nomic: afectează arborii și arbuștii fructiferi, vița de selor depozitate. Adultul atacă frunzele uscate de tu- vie, culturile leguminoase, plantele ornamentale ș.a. tun sau produsele de tutungerie, o mare varietate de (figura 4). produse alimentare și plante medicinale uscate [30]. ▪▪ Leptoglossus occidentalis Heidemann, 1910 – Specia este originară din țările tropicale ale Americii ploșnița seminifagă a pinului [38]. Ordinul Hemipte- de Sud. Poate dezvolta de la 1 până la 4 generații pe an ra, familia Coreidae. Semnalată pentru prima dată în în funcție de temperatură și condițiile de păstrare din Republica Moldova în anul 2010 în municipiul Chi- depozite. Impactul economic: diminuează și depreci- șinău [18]. Este o specie oligofagă, dezvoltându-se pe ază calitatea produselor păstrate în depozite, scăzând Pinus sp. și Picea sp. Adulții și larvele se hrănesc cu valoarea lor comercială (figura 3). semințe. Nu are dezvoltare anuală stabilă în Republi- ▪▪ Obolodiplosis robiniae (Haldeman, 1847) – țânță- ca Moldova, aceasta depinde de condițiile climaterice. rașul galicol al frunzelor de salcâm. Ordinul Diptera, Specia este originară din America de Nord. Impac- familia Cecidomyiidae. Semnalată pentru prima dată tul economic: afectează arborii din genurile Pinus și în Republica Moldova în anul 2011 în municipiul Chi- Picea. șinău, ulterior, din 2013 identificată în toată țara [18]. ▪▪ Nezara viridula (Linnaeus, 1758) – ploșnița ver- Este o specie monofagă dezvoltându-se pe salcâm. de a tomatelor [38]. Ordinul Hemiptera, familia Pen- Defoliator prin formarea galelor pe marginea limbului tatomidae. Semnalată pentru prima dată în Republi- foliar. Dezvoltă 2 generații pe an. Specia este originară ca Moldova în anul 2014 [15]. Este o specie polifagă, din America de Nord. Impactul economic: afectează care se dezvoltă pe roșii, ardei, dovlecel, fasole, cas- plantațiile de salcâm (Robinia pseudoacacia), diminu- traveți, varză, vinete, cartof, zmeur și coacăz. Poate ând viteza de creștere și calitatea lemnului produs. dezvolta 2 generații pe an. Specia este originară din ▪▪ Halyomorpha halys Stal, 1855 – ploșnița marmo- Africa. Impactul economic – afectează plantele de rată [38]. Ordinul Hemiptera, familia Pentatomidae. cultură, diminuând calitatea și cantitatea legumelor Semnalată pentru prima dată în Republica Moldova și fructelor.

Figura 3. Lasioderma serricorne. Figura 4. Halyomorpha halys.

Akademos 2/2020| 41 şTIINţE Biologice

Figura 5. Scaphoideus titanus. Figura 6. Corythucha arcuata, imago.

▪▪ Pemphigus borealis Tullgren, 1909 – păduchele Specia a mai fost observată pe frunzele arborilor de lânos oriental al plopului [38]. Ordinul Hemiptera, fa- platan în sectorul Buiucani al municipiului Chișinău, milia Aphididae. Semnalată pentru prima dată în Re- pe data de 15.06.2019 (Bușmachiu G.). Monofag pe publica Moldova în anul 2010, în municipiul Chișinău platan. Adulții și larvele se situează pe partea inferi- [18]. Este o specie oligofagă dezvoltându-se pe plante oară a frunzelor din care sug seva. Poate dezvolta 2-3 din familia Salicaceae. Poate dezvolta 4 generații pe generații pe an. Specia este originară din America de an. Specia este originară din Rusia. Impactul econo- Nord. Impactul economic: afectează creșterea plata- mic: afectează arborii de plop, slăbindu-i, poate duce nilor, diminuează aspectul lor decorativ, slăbește vi- la uscarea lor prematură. teza de creștere, poate provoca uscarea lor prematură ▪▪ Scaphoideus titanus Ball, 1932 – cicada america- (figura 7). nă a viței de vie [38]. Ordinul Hemiptera, familia Ci- ▪▪ Aproceros leucopoda (Takeuchi, 1939) – viespea cadellidae. Semnalată pentru prima dată în Republica neagră a ulmului. Ordinul Hymenoptera, familia Moldova în municipiul Chișinău și în Taraclia în anul Argidae. Semnalată pentru prima dată în Republica 2012 [17; 18]. Specia a mai fost observată în orașul Ta- Moldova în anul 2008 în municipiul Chișinău [18]. raclia pe vița de vie, pe data de 11.08.2013 (Mihailov Este o specie oligofagă, care se dezvoltă pe arborii de I.). Monofag, se dezvoltă pe vița de vie. Atacă în spe- ulm (Ulmus spp). Defoliator al limbului foliar. Poate cial vârfurile tinere ale plantelor. Este un vector al bo- dezvolta 2-3 generații pe an. Specia este originară din lilor virotice așa ca fitoplasma sau flavescența viței de Japonia. Impactul economic: afectează creșterea ulmi- vie. Dezvoltă o generație pe an. Specia este originară lor, diminuează aspectul lor decorativ, slăbește viteza din America de Nord. Impactul economic: afectează de creștere, poate provoca uscarea lor. plantațiile de viță de vie, diminuează cantitatea și ca- ▪▪ Cameraria ohridella Deschka & Dimić, 1986 – litatea strugurilor, scăzând recolta la hectar (figura 5). molia minieră a castanului [38]. Ordinul Lepidoptera, ▪▪ Corythucha arcuata (Say, 1832) – tigrul stejarului Familia Gracillariidae. Semnalată pentru prima dată [38]. Ordinul Heteroptera, familia Tingidae. Semnala- în Republica Moldova în anul 2003 în municipiul Chi- tă pentru prima dată în Republica Moldova în comuna șinău [18]. Specia a mai fost observată pe arbori de Pelinei, raionul Cahul, în anul 2018 [26]. Specia a mai castan, din sectorul Petricani, municipiul Chișinău și fost observată pe frunze de stejar în sectorul Telecen- din localitatea Cocieri, raionul Dubăsari, pe data de tru din municipiul Chișinău, pe data de 12.05.2019 26.06.2019 (Mihailov I.). Este o specie monofagă, care (Bușmachiu G.). Monofag, se hrănește pe speciile se dezvoltă pe speciile de castan. Este un defoliator. de arbori din genul Quercus (Q. robur, Q. petraea și Poate avea 4-5 generații pe an. Specia este originară Q. pubescens). Adulții și larvele se plasează pe partea inferioară a frunzelor din care sug sucul. Poate dezvolta 2-3 generații pe an. Specia este originară din Ame- rica de Nord. Impactul economic: afectează stejarii, diminuând viteza de creștere a arborilor, slăbindu-i semnificativ, poate provoca uscarea lor prematură (figura 6). ▪▪ Corythucha ciliata (Say, 1832) – ploșnița platanului sau tigrul platanului. Ordinul Heteroptera, familia Tingidae. Semnalată pentru prima dată în Republica Moldova în municipiul Chșinău în anul 2007 [25]. Figura 7. Corythucha ciliata, imago.

42 |Akademos 2/2020 şTIINţE biologice din Macedonia. Impactul ecologic: afectează castanul scuarul Universității Agrare din sectorul Petricani al Aesculus hippocastanum, provocând slăbirea și în con- municipiului Chișinău, pe data de 27.07.2018 (Mihai- secință poate surveni uscarea prematură. lov I.). Este o specie monofagă care se dezvoltă pe pla- ▪▪ Cydalima perspectalis (Walker, 1859) – dăună- tan. Defoliator prin minarea frunzelor. Poate dezvolta tor al buxusului [38]. Ordinul Lepidoptera, familia până la 2 generații pe an. Specia este originară din Re- Crambidae. Semnalată pentru prima dată în Repu- giunea Balcanilor. Impactul economic: afectează pla- blica Moldova în anul 2017 pe arbuștii decorativi de tanii. În urma atacului multianual, provoacă slăbirea Buxus sempervirens [16]. Specia a mai fost observată lor, diminuează aspectul decorativ, în consecință poate în municipiul Chișinău, pe strada Academiei 1 și în surveni uscarea lor prematură. fața policlinicii nr. 7 din sectorul Telecentru, pe planta ▪▪ Phthorimaea operculella (Zeller 1873) – molia tu- decorativă Buxus, pe data de 29.05.2018 (Bușmachiu berculilor de cartof [38]. Ordinul Lepidoptera, familia G.). Poate dezvolta până la 2 generații pe an. Specia Gelechiidae. Semnalată pentru prima dată în Republi- este originară din estul Asiei (China, Coreea, India). ca Moldova în anul 2017, în raioanele Slobozia și Ște- Impactul ecologic: afectează și diminuează aspectul fan-Vodă [33; 34]. Specia a mai fost observată pe un decorativ al arbuștilor, slăbește viteza de creștere, pro- teren cu cartof din sectorul Petricani, municipiul Chi- voacă uscarea lor prematură. șinău, pe data de 11.08.2019 (Mihailov I.). Este o specie ▪▪ Macrosaccus robiniella (Clemens, 1859) (sinonim oligofagă, preferă în special tuberculii de cartofi, dar a Phyllonorycter robiniella) – molia minieră a salcâmu- fost semnalată și pe alte culturi din familia Solonaceae – lui [38]. Ordinul Lepidoptera, familia Gracillariidae. roșii, vinete și ardei [35]. Larvele se hrănesc cu frun- Semnalată pentru prima dată în Republica Moldova în ze, tulpini și pețioli, afectează tuberculii de cartofi. În anul 2006 în municipiul Chișinău și în orașul Strășeni funcție de condițiile climaterice, pot genera între 10 și [14; 18; 19]. Este o specie oligofagă, dezvoltându-se pe 12 generații pe an (4 generații în câmp și 8 în depozi- diverse specii de salcâm (Robinia pseudoacacia, Robi- te). Specia este originară din America de Sud. Impactul nia viscosa și Robinia hispida). Defoliator al limbului economic: afectează creșterea legumelor, mai puternic foliar. Poate dezvolta până la 3 generații pe an. Specia a cartofului, scăzând calitatea și cantitatea produselor, este originară din America de Nord. Impactul econo- atât depozitate, cât și ale celor din câmp (figura 8). mic și ecologic: afectează salcâmii, provocând slăbirea ▪▪ Tuta absoluta (Meyrick, 1917) – molia minieră a și uscarea lor prematură. tomatelor [38]. Ordinul Lepidoptera, familia Gelechii- ▪▪ Parectopa robiniella Clemens, 1863 – molia minie- dae. Semnalată pentru prima dată în Republica Mol- ră a salcâmului [38]. Ordinul Lepidoptera, familia Gra- dova în anul 2013 [39]. Specia a mai fost observată pe cillariidae. Semnalată pentru prima dată în Republica tomate crescute în seră, în localitatea Dubăsarii Vechi, Moldova în anul 2009 [14; 19]. Este o specie monofagă, rn. Criuleni, pe data de 11.02.2020 (Mihailov I.), pe care se dezvoltă pe salcâm. Poate dezvolta până la 2-3 tomatele din grădină, localitatea Băcioi, 14.07.2018 generații pe an [13]. Specia este originară din America (Bușmachiu G.). Este o insectă oligofagă. Molia mi- de Nord. Impactul economic și ecologic: afectează sal- nieră a tomatelor este unul dintre cei mai periculoși câmii, provocând slăbirea și uscarea lor prematură. dăunători ai plantelor cultivate de tomate, atacă și ▪▪ Phyllonorycter issikii (Kumata, 1963) – molia plantele din familia Solanaceae, cum ar fi vinetele, car- minieră pestriță a teiului [38]. Ordinul Lepidoptera, tofii, ardeiul și tutunul [36]. Larva se hrănește cu tul- familia Gracillariidae. Semnalată pentru prima dată în pini, frunze, muguri apicali, fructe verzi și coapte. În Republica Moldova în anul 2010 în municipiul Chiși- funcție de condițiile climaterice poate să dezvolte între nău [14; 18]. Este o specie oligofagă, care se dezvoltă 10 și 12 generații într-un an. Este originară din Ame- pe diverse specii de tei. Defoliator prin minarea frunzelor. Poate dezvolta până la 2-4 generații pe an. Spe- cia este originară din Extremul Orient – Japonia, Co- reea și Rusia. Impactul economic: afectează speciile de tei Tilia platyphyllos și T. tomentosa. În urma atacului multianual, provoacă slăbirea teilor, în consecință, poate surveni uscarea prematură a arborilor. ▪▪ Phyllonorycter platani (Staudinger, 1870) – molia minieră pestriță a platanului [38]. Ordinul Lepidop- tera, familia Gracillariidae. Semnalată pentru prima dată în Republica Moldova în anul 2004 în municipiul Chișinău [18]. Specia a mai fost observată pe platan, în Figura 8. Phthorimaea operculella.

Akademos 2/2020| 43 şTIINţE Biologice

2020

2015

2010

2005

2000 Lilioceris lilii Lilioceris Tuta absolutaTuta Nezara viridula Corythucha ciliataCorythucha Harmonia axyridis Harmonia Halyomorpha halys Pemphigus borealis Pemphigus Scaphoideus titanusScaphoideus Corythucha arcuata Corythucha Diabrotica virgifera Diabrotica Platygaster robiniaePlatygaster Cameraria ohridella Parectopa robiniella Aproceros leucopoda issikii Phyllonorycter Cydalima perspectalis Phyllonorycter platani Lasioderma serricorne Obolodiplosis robiniaeObolodiplosis Macrosaccus robiniellaMacrosaccus Tachycines asynamorus Phthorimaea operculellaPhthorimaea Leptoglossus occidentalisLeptoglossus

Figura 9. Înregistrarea speciilor invazive pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 2000–2019.

rica de Sud. Impactul economic: afectează creșterea Cele mai multe specii invazive noi au fost semna- legumelor, mai puternic a tomatelor, scăzând calitatea late în anul 2013 – 5 specii, iar în anii 2010 și 2011 și cantitatea legumelor și ca urmare diminuând consi- câte 3 specii. În anul 2017 au fost înregistrate 2 specii derabil profitul [37]. invazive noi, iar celelalte 10 specii au fost semnalate în ▪▪ Tachycines asynamorus Adelung, 1902 [38] – anii: 2003, 2004, 2006, 2007, 2008, 2009, 2012, 2014, greierul de peșteră, mai este numit greierul cămilă 2018 și 2019 (figura 9). sau greierul păianjen. Ordinul Orthoptera, familia Nu toate insectele invazive apărute pe teritoriul Rhaphidophoridae. Semnalată pentru prima dată în Republicii Moldova au un impact negativ asupra Republica Moldova în anul 2011 [15]. Este o specie culturilor agricole și a ecosistemelor forestiere. Toto- sinantropă, omnivoră, se hrănește cu insecte moarte, dată, reieșind din faptul că ele nu se confruntă cu resturi organice și deșeuri, de asemenea, poate deteri- dăunători naturali, găsesc hrană și condiții prielnice ora materialul vegetal (semințele, răsadurile, frunzele pentru dezvoltare, se aclimatizează ușor, se înmulțesc și florile tinere din sere). În cazul înmulțirii în masă în masă, până la apariția primelor semne de dăunare în sere, poate provoca distrugerea totală a răsadurilor. trece un anumit interval de timp, cel mai îndelungat Prezentă în sere, grădini botanice și zoologice etc. Este constatatându-se pentru speciile Cameraria ohride- o specie crepusculară și nocturnă. Dezvoltă o genera- lla, Phyllonorycter platani, Corythucha ciliata, iar cel ție pe an. Specia este originară din estul Asiei. Impac- mai scurt în cazul speciilor Phthorimaea operculella, tul economic: dăunător în sere. Cydalima perspectalis, Corythucha arcuata, speciile invazive apărute recent trebuie minuțios monitorizate. Specie invazivă benefică În urma analizei efectuate asupra speciilor de ▪▪ Platygaster robiniae Buhl & Duso, 2007 – viespea insecte invazive înregistrate în Republica Moldova țânțărașului galicol al frunzelor de salcâm. Ordinul în ultimii 20 de ani, putem constata că speciile Hymenoptera, familia Platygastridae. Semnalată pen- identificate nu au apărut accidental sau imprevizibil. tru prima dată în Republica Moldova în anul 2013 în Apariția dăunătorilor putea fi prognozată pornind de municipiul Chișinău [18; 19]. Este un endoparazit al la faptul că în fauna Republicii Moldova au apărut un larvelor de țânțar (Obolodiplosis robiniae (Haldeman, șir de plante noi care nu își au originea pe continentul 1847)). Dezvoltă 2 generații pe an. Specia este origina- european. Odată cu introducerea acestor plante inva- ră din America de Nord. Impactul ecologic: distruge zive, ca de exemplu Robinia spp, Platanus spp, Buxus larvele țânțarului Obolodiplosis robiniae, parazit pe spp. etc., trebuia sa fim pregătiți că și dăunătorii lor Robinia pseudoacacia, fiind o specie benefică. naturali, din țările de origine, își vor face apariția în Din totalul de 23 de specii de insecte invazive evi- țara noastră mai devreme sau mai târziu, ceea ce s-a și dențiate, 7 specii sunt dăunători ai plantelor de cultură, întâmplat în cazul speciilor semnalate mai sus. 11 specii – dăunători ai arborilor forestieri, 2 specii – De exemplu, Robinia pseudoacacia a fost adusă în dăunători ai plantelor decorative, o specie dăunătoare Europa în secolul al XVII-lea, arealul ei treptat fiind ex- a produselor de tutungerie și 2 specii sunt zoofage. tins pe tot continentul european. Insectele dăunătoare

44 |Akademos 2/2020 şTIINţE biologice ale acestei specii și-au extins și ele arealul după planta Notă: Studiul a fost efectuat în cadrul Progra- gazdă, iar recent a apărut și endoparazitul dăunăto- mului de Stat 20.80009.7007.02. rului. Această verigă a lanțului trofic: planta gazdă – insecta dăunătoare, insecta dăunătoare – endoparazit MULȚUMIRI al dăunătorului plantei gazdă, ne poate servi drept re- ▪▪ Exprimăm mulțumirile noastre recenzenților re- per pentru cercetările ulterioare. vistei „Akademos” pentru sugestiile utile. Prin urmare, pe viitor ne putem aștepta nu doar ▪▪ Mulțumim dnei Nina Streapan pentru acordul la apariția speciilor de dăunători, ci și a entomofagilor de a publica imagini originale. acestora, care să diminueze efectivul numeric și gradul de dăunare. BIBLIOGRAFIE De menționat că nu toate speciile de insecte invazive dăunătoare apărute în Republica Moldova se dez- 1. Ammunét T., Kaukoranta T., Saikkonen K., Repo T., voltă pe plante invazive. Din păcate, în urma apariției Klemola T. Invading and resident defoliators in a changing a noi specii de insecte invazive suferă arborii autoh- climate: cold tolerance and predictions concerning extreme toni, printre care ulmul și stejarul. winter cold as a rangelimiting factor. In: Ecological Ento- O categorie cu totul aparte constituie speciile de mology, 2012, nr. 37, p. 212-20. insecte dăunătoare pentru culturile agricole, în special 2. Bebber D.P. Range-expanding pests and pathogens in a warming world. In: Annual Review of Phytopathology. pentru solonacee, care în prezent sunt dintre cele mai 2015, vol. 53, 335-56. [on-line] https://www.annualreviews. des cultivate și consumate. Consecințele dăunării sunt org/doi/pdf/10.1146/annurev-phyto-080614-120207 (vizi- adesea greu de diminuat, tratamentele chimice fiind tat la 03.03.2020). nu numai costisitoare, ci și cu impact negativ asupra 3. Pureswaran D.S., Roques A., Battisti A. Forest Insects sănătății populației. Una dintre căile de combatere a in- and Climate Change. Current Forestry Reports. April 2018. sectelor dăunătoare, larg discutată și promovată în pre- [on-line] https://doi.org/10.1007/s40725-018-0075-6 (vizi- zent, este metoda biologică cu utilizarea dușmanilor tat la 03.03.2020). lor biologici, adică introducerea zoofagilor lor naturali. 4. Weed A.S., Ayres M.P., Hicke J.A. Consequences of climate change for biotic disturbances in North Ameri- CONCLUZII can forests. In: Ecological Monographs. 2013, 83(4), 441- 470. [on-line] https://doi.org/10.1890/13-0160.1 (vizitat la Începând cu secolul al XIX-lea, s-a intensificat 03.03.2020). schimbul de mărfuri și materiale între state, folosirea 5. Pimentel D. (ed). Biological invasions. Economic and transportului internațional în urma exodului masiv al environmental costs of alien plants, animal and microbe populației din țările de origine, extinderea suprafețe- species. CRC Press, Boca Raton, 2002. 384 p. lor cultivate cu monoculturi, specializarea unor țări în 6. Aukema J.E., et al. Economic impacts of non-native creșterea anumitor culturi, adesea non native, dar și forest insects in the continental United States. In: PLoSO- efectele schimbărilor climatice. Toate împreună au ca- NE. 2011, nr. 6(9): e24587. [on-line] https://journals.plos. org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0024587 (vi- uzat extinderea arealelor multor specii de insecte, care zitat la 04.03.2020). în consecință aduc adesea prejudicii grave. 7. Clark K.L., Skowronski N., Hom J. Invasive insects În perioada 2000–2019, în Republica Moldova impact forest carbon dynamics. Global Change. Biology. au fost semnalate 23 de specii de insecte invazive noi 2010, vol. 16, 88-101. [on-line] https://doi.org/10.1111/ care aparțin la 7 ordine, 15 familii și 22 de genuri. Cele j.1365-2486.2009.01983.x (vizitat la 04.03.2020). mai multe specii invazive înregistrate sunt din ordinul 8. Runyon J.B., Butler J.L., Friggens M.M., Meyer S.E., Lepidoptera – 8 specii, urmate de ordinul Hemiptera Sing S. Invasive Species and Climate Change. 2012. [on-li- cu 5 specii, Coleoptera cu 4 specii, ordinele Hymenop- ne] https://www.fs.usda.gov/treesearch/pubs/41191(vizitat tera și Heteroptera cu câte 2 specii, iar ordinele Or- la 03.03.2020). thoptera și Diptera cu câte o singură specie. 9. Ziska L.H., Blumenthal D.M., Runion G.B., Hunt Lista speciilor de insecte invazive apărute în Repu- E.R., Diaz-Soltero H. Invasive species and climate chan- blica Moldova în ultimii 100 de ani este vastă, incluzând ge: an agronomic perspective. In: Climatic Change. 2011, 105(1), p. 13-42. DOI: 10.1007/s10584-010-9879-5. numeroase specii care au devenit deja obișnuite. Insec- 10. Bieńkowski A.O., Orlova-Bienkowskaja M.J. Alien tele înregistrate pentru prima dată în ultimii ani pe teri- leaf beetles (Coleoptera, Chrysomelidae) of European Rus- toriul Republicii Moldova necesită monitorizare strictă sia and some general tendencies of leaf beetle invasions. pentru a evita efectele negative asupra ecosistemelor fo- 2018. PLoS ONE 13(9): e0203561. [on-line] https://doi. restiere, culturilor agricole, depozitelor agroalimentare org/10.1371/journal.pone.0203561 (vizitat la 05.03.2020). și, în consecință, asupra economiei țării în general. 11. Roques A., Kenis M., Lees D., Lopez-Vaamonde C.,

Akademos 2/2020| 45 şTIINţE Biologice

Rabitsch W., Rasplus J-Y., Roy D. Alien terrestrial arthropo- 25. Derjanschi V. Tigrul platanului Corythucha ciliata ds of Europe. Sofia–Moscow. 2010. 570 p. Say (Heteroptera, Tingidae) – specie nouă pentru fauna 12. Vanhanen H. Invasive insects in Europe – the role Republicii Moldova. În: Buletinul Ştiinţific al Muzeului Na- of climate change and global trade. 2008, 57. 33 p. [on-line] ţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei. 2007, https://doi.org/10.14214/df.57 (vizitat la 05.03.2020). 6 (19), p. 46-47. 13. Neţoiu C. Cercetări privind bioecologia moliei miniere a 26. Derjanschi V., Mocreac N. Tigrul stejarului salcâmului Parectopa robiniella Clemens 1863 (Gracillariidae). Corythucha arcuata (Say, 1832) (Heteroptera, Tingidae) – În: Bucovina Forestieră, 1994, 2(1), 90-116. [on-line] http:// specie nouă invazivă în fauna Republicii Moldova. The oak www.bucovina-forestiera.ro/article/cercetari-privind-bioeco- lace bug Corythucha arcuata (Say, 1832) (Heteroptera, Tin- logia-moliei-miniere-a-salcamului-parectopa-robiniella-cle- gidae) – new invasive species in the Republic of Moldova. mens-1863-gracilariidae/(vizitat la 12.03.2020). În: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii 14. Olteanu I., Perju T., Timuş A. Gracilariidele (Lepi- şi Muzeologie (Serie Nouă). 2018, 28(41), p. 30-35. doptera, Gracilariidae) invazive din România şi Republica 27. Iazlovețkii I., Sumenco B. Invaziea mnogoțvetnoi Moldova în coroborare cu Fauna Europeană. Lucrările ştiinţi- aziatskoi korovki Harmonia axyridis v Respubliku Moldova: fice ale Simpozionului Internaţional „Modern Agriculture – sverșivșiisia fakt. În: Mediul ambiant. 2014, 2(68), p. 19-26. Achievements and Prospects”, 80th Anniversary of State 28. Bacal S., Munteanu N., Toderaș I. Checklist of beet- Agrarian University of Moldova. UASM, Chişinău, 2013, les (Insecta: Coleoptera) of the Republic of Moldova. In: vol. 36 (2): 242-245. Brukenthal. Acta Musei. VIII. 2013, 3, p. 415-150. 15. Timuş A. The invasive entomofauna of the hemime- 29. Bacal S., Munteanu N. Lasioderma serricorne (Cole- tabola group for Republic of Moldova. In: Current Trends in optera: Anobiidae): first record in the Republic of Moldova. Natural Sciences. 2015, vol. 4(7), p. 32-40. In: Universitatea Tomis din Constanţa. Economie și glo- 16. Timuş A. Specia alogenă invazivă Cydalima perspec- balizare. Conferința Științifică Internațională, ediția a V-a, talis şi măsurile de reglare a densității populaționale în Re- Constanța. 2013, p. 287-290. publica Moldova. In: Functional Ecology of Animals. Chişi- 30. Runner G.A. The tobacco beetle: An important pest nău, 2018, p. 338-342. in tobacco products. Washington Government Printing 17. Timuş A., Mihialov I., Popa L. Focare noi de Scap- Office. 1919. 69 p. hoideus titanus (Homoptera, Cicadellidae) în cultura viţei- 31. Derjanschi V., Chimişliu C. Ploşniţa marmorată de-vie din Republica Moldova. În: Agrobuletin AGIR. 2013, Halyomorpha halys (Stål, 1855) (Heteroptera, Pentatomi- nr. 3, 4 (17), p. 61-66. dae) – specie alogenă invazivă nouă în fauna Republicii 18. Timuş A., Toderaş I., Croitoru N. Entomofauna alo- Moldova. În: Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Natu- genă invazivă din Republica Moldova (fişe fitosanitare en- rală/ Buletin ştiinţific. Ştiinţele Naturii (serie nouă). Chiși- tomologice). Chişinău: Tipografia „Print Caro”, 2016, 210 p. nău, 2019, 30(42), p. 18-22. 19. Timuş A., Stahi N., Mihailov I. The invasive ento- 32. Mihailov I., Bacal S., Elisoveţcaia D., Ţugulea C., mophauna of Robinia pseudoacacia L. in the Republic of Şuleşco T., Neculiseanu Z., Mocreac N., Buşmachiu G., Moldova. In: Revista Muzeului Regiunii Porţilor de Fier Calestru L., Baban E. Registrul național al celor mai peri- „Drobeta”, seria Ştiinţele Naturii. 2015, vol. XXV, p. 64-76. culoase specii de insecte din fauna Republicii Moldova. În: 20. Ţugulea C., Derjanschi V. Istoricul studiului noctui- Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. delor (Lepidoptera, Noctuidae) în Republica Moldova. In: 2019, 3(339), p. 25-46. Buletin Științific. În: Revistă de Etnografie, Științele Naturii 33. Iliev I., Iliev P. Molia cartofului Phthorimaea oper- și Muzeologie. 2015, 22(35), p. 59-80. culella – un dăunător nou foarte periculos. În: Pomicultura, 21. Voineac V., Elisoveţcaia D., Cristman D., Lungu S., Viticultura și Vinificația. 2017, 3 (69), p. 19-20. Tulgara E. Recomandări metodice privind monitorizarea, 34. Molotievsky-Munteanu N., Toderaș I., Iurcu-Stră- controlul și combaterea viermelui vestic al rădăcinilor de istaru E., Moldovan A. A review of the major pest insects porumb Diabrotica virgifera virgifera Le Conte. Chișinău: of tomato crops in the Republic of Moldova. În: Buletinul Tipografia Print Caro SRL, 2016. 34 p. Academiei de Ştiinţe a Moldovei. 2019, 2(338), p. 7-18. 22. Pimentel D., McNair S., Janecka J., Wightman J., Sim- 35. Alvarez J., Dotseth E., Nolte Ph. Potato tuberworm a monds C., O’Connell C., Wong E., Russel L., Zern J., Aqui- threat for Idaho potatoes. In: University of Idaho Extension, no T., Tsomondo T. Economic and environmental threats of Idaho Agricultural Experiment Station. 2005. 4 p. alien plant, animal, and microbe invasions. In: Agriculture, 36. Coelho M., Franta F. Biologia, quetotaxia da larva Ecosystems and Environment. 2001, 84, p. 1-20. e descriçao da pupa e adulto da traça-do-tomateiro. In: 23. The impacts of invasive alien species in Europe, Eu- Pesquisa Agropecuária Brasileira. 1987, 22(2), p. 129-135. ropean Environment Agency Technical report. No 16/2012, 37. Apablaza J. La polilla del tomate y su manejo. In: 118 p. Tattersal, 1992, nr. 79, p. 12-13. 24. Guidelines for invasive species management in the 38. https://fauna-eu.org (vizitat la 05.03.2020). Pacific: a Pacific strategy for managing pests, weeds and 39. http://www.ansa.gov.md/ (vizitat la 17.03.2020). other invasive species / compiled by Alan Tye. Apia, Samoa: SPREP, 2009. 20 p.

46 |Akademos 2/2020