Proletari din toat» firile, uniți-v*! LA A 10-A ANIVERSARE A REVISTEI, i VIZITA DELEGAȚIEI GUVERNAMENTALE „CRAVATA ROȘIE' Șl DE PARTID A R. P. ROMINE V ț Salutul C. C IN R.■ 0. GERMANĂ al U. T. M ■ La Warnemunde și Rostock Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor adresează revistei „Cravata Roșie", redac­ ției și colaboratorilor săi — un salut fierbinte cu prilejul îm­ plinirii a 10 ani de existență. Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Apărută în aprilie 1947 sub titlul „Licurici”, iar mai tîrziu cu noul titlu „Cravata Roșie” Anul XII, Seria Il-a, Nr. 2482 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 28 aprilie 1957 •— revista pentru pionieri și școlari a adus o contribuție * importantă educării comuniste a pionierilor și școlarilor, a a- I jutat la îmbogățirea literaturii și artei plastice destinate co­ piilor. de | dk Continuînd tradițiile progre­ In cinstea zilei siste ale literaturii și publica­ țiilor pentru copii, sub condu­ w cerea partidului, sub îndruma­ rea nemijlocită a U.T.M., re­ — Noile cuptoare electrice f vista și-a cucerit dragostea mii­ Și-au depășit lor de pionieri și școlari, Otel! vor intra în funcțiune — Ea colaborează cu un nu- angajamentele mar mereu_____ mai mare__ , __de scriitori și artiști plastici talen- Acceleratul care ne poartă spre cu trăsături delicate. Băieții lui, l.F.E.T. Piatra Neamț. Combina­ De pe întreg cuprinsul țării Hunedoara aleargă cu 100 km. la electricieni tineri, dolofani și cu ■ V-, fes tați, cuprinde o tematică tot tul forestier „11 Iunie" Roznov continuă să sosească vești des»- oră. legănat de marinari. a ' mai variată, își îmbunătățește și din alte întreprinderi. pre noi succese dobîndite de oa­ — N-or să se rupă șinele ? — Inginerul nu întreba „rezistați", neîncetat aspectul grafic, își menii muncii in cinstea zilei de ★ întreabă puțin alarmat un călător. ci spunea : întărește permanent legăturile Colectivul fabricii de ciment ■' 1 Mai. — Fără teamă, sînt de oțel. — Aici trebuie să găsim noi po­ ,1 sale cu cititorii. Laminatorii uzinelor „Republi­ „Temelia14 din Orașul Stalin a sibilități de montare. Instalație ca Preocupîndu-se să devină produs peste sarcina de plan mai Oțel! ca" se numără printre fruntașii La început a fost un bloc masiv asta nu mai există în țară. Price­ mereu mai accesibilă, revista a marilor uzine din Capitală în în­ mult de 4.000 tone de ciment. 350 peți ? crescut an de an promovînd o 68.000 bucăți țiglă de oțel. Nu se putea îrwd așeza pe trecerea in cinstea măreței săr­ tone de var, traverse și prinde în tirfoane. Era — Pricepem! literatură și grafică de bună i 3.300 tone de klin- bători. de ciment și necesar să fie tras la laminor în- Și problemele erau rezolvate du­ calitate. ker. Planul producției marfă pe pe­ tr-o panglică lungă, îngustă și cu pă chibzuieli proprii. Reflectînd tot mai multila- ( teral problemele vieții pionie- \ rioada I ianuarie—24 aprilie a ★ forme fine. Valțurile laminorului — Lucram, lucram și nu ne im­ fost depășit cu 8 5 la sută, iar rești șî ale școlii, oglindind mai \ măreței sărbători sînt de oțel. presionau prea mult cele două cup­ planul producției globale cu 9 2 în cinstea amplu transformările sociale ( colectivul fabricii de antibiotice Ca să faci oțel ai nevoie de oțel I toare deși sînt foarte mari. la sută. Creșterea producției de ■ din țara noastră, educînd copiii din Iași a dat peste plan 180 mi­ ...Noua oțelărie electrică de la Intr-o zi am tras un cuptor laminate a fost realizată pe sea­ în spiritul devotamentului J Hunedoara se înalță acum în con­ pe platformă și l-am înclinat ma ridicării productivității mun­ liarde unități internaționale de pentru partid și patrie, al prie- penicilină. De la 25 aprilie colec­ tinuarea oțelăriei Martin. (toate acestea, ca de altfel cii care in perioada amintită a teniei între popoare, pentru a tivul acestei fabrici lucrează in toate operațiile sînt complet auto- fost cu 5,2 la sută mai mare de­ Rusu Traian cu o echipă de 16 natizate). Deodată cuptorul a de­ cauza socialismului și apărării contul lunii mai. oameni, a lucrat la montaj metalic. cît indicele planificat. In primul venit uriaș: un monstru cu o gură păcii — revista „Cravata Ro- a Construcția halei se află intre cele trimestru al anului laminatorii ★ mare- și în spatele lui un hău adînc șie“ va obține noi succese în \ două linii ale oțelăriei vechi. Pe de la uzinele , Republica" au re­ 20 de Întreprinderi din orașul (cred că inginerului Baciu — care activitatea sa. o linie se face alimentarea, pe cea­ dus prețul de cost față de indi­ Ploești și-au Îndeplinit și depă­ ne povestește acestea — îi plac co­ Comitetul Central al U.T.M. p cele planificat cu 0 39 la sută rea. șit angajamentele. laltă se scoate oțelul. Intr-o zi: piii mici). Acum a devenit din nou urează redactorilor și colabora- a lizînd economii in valoare de Rafinăriile nr. 1 și 5, uzinele — Dacă nu montăm calea de ru­ cuminte. Pînă la 1 Mai se termină torilor revistei o activitate rod- j 234.000 lei. „Macazul" șl „Teleăjen“ se pre­ lare nu se poate instala podul ru­ complet lucrarea, așa ne-a fost an­ i ■ nică pentru educarea pionieri­ ★ zintă cu cele mai frumoase rea­ lant (și dacă nu era montat podul gajamentul. Ne strîngem sculele și 9S lor și școlarilor — constructo­ rii de mîine ai socialismului în \ Colectivele a numeroase Între­ lizări. La rafinăria nr. .1, de pil­ nu se putea așeza corpul cuptoru­ plecăm... alături, la altă lucrare. Vizita delegației R P.R. Ia șantierul naval VVarnov. In fund se vede vasul de 10.000 tone „Frie- den“ (Pace) (Tele-foto Agerpres-) scumpa noastră patrie — Repu- a prinderi din regiunea Bacău au dă, distilatorii au dat peste an­ lui și dacă nu era așezat corpul nu După sărbătoare vor veni< aici, la gajamente 5,9 la sută mai multe se putea lucra la instalația elec­ pupitrul de comandă oțelarii. Ei vor blica Populară Romînă. p raportat îndeplinirea și chiar de­ ROSTOCK 27 (de la trimișii tec, vice președinte al Consiliu­ a fost lărgit, s-au construit noi București, 27 aprilie 1957 pășirea angajamentelor luate în produse petrolifere, iar metalur- trică și...) Să confecționăm totul apăsa butoanele astea roșii. giștii de la „Macazul" 4.4 la sută jos și apoi să montăm. Rezistați? speciali Agerpres). lui de Miniștri al Republicii Popu­ hale pentru mașini și montaje, cinstea zilei de 1 Mai. Pînă la oțelari' au venit totuși s-au ridicat noi construcții. Nu­ mai multe mașini agricole și pie­ — Rezistăm ! cîțiva oameni noi : inginerii din Delegația guvernamentală și de lare Romine, membru supleant al Minerii de la exploatarea Ga­ Biroului Politic al Comitetului mărul muncitorilor a crescut de lion, din bazinul Comănești, de se de schimb pentru agricultură și Lucrau împreună dar între ei subcomisiile de recepție. partid a Republicii Populare Ro­ industria petroliferă. mine alcătuită din tovarășii: Central al Partidului Muncitoresc la 300 în 1946, la 3.325 în 1949. exemplu, au depășit angajamen­ erau contraste. Șeful de echipă, — Vopseaua trebuia mai abun­ Totuși șantierul nu putea încă să Chivu Stoica, președintele Con­ Romîn, Grigore Preoteasa, minis­ Decorarea revistei tul luat extrăgînd cu 26 la sută In același timp. întreprinderile Rusu, grav, serios și tăcut; tinerii dentă în colțul acesta — spun ei — trul Afacerilor Externe, membru producă decît vase mici și să din Ploești. aplicînd cu succes montori, veseli, gata aricind de siliului de Miniștri al Republicii mai mult cărbune. și rondeaua de aici trebuia pusă cu al Comitetului Central al Parti­ facă lucrări de reparații la nave­ Prezidiul Marii Adunări Na­ inițiativa metalurgiștilor de la glume (fie ele chiar și nesărate). cealaltă parte I Populare Romine, membru al Bi­ Printre colectivele întreprinde­ roului Politic al Comitetului Cen­ dului Muncitoresc Romîn, Filip le de tonaj mai mare. In 1950 ționale a Republicii Populare rilor care și-au depășit angaja­ uzina „I. C. Frimu din Sinaia : Maistrul principal la montaj me­ a început construirea unui nou Și după asemena cuvinte își co­ tral al Partidului Muncitoresc Geltz, membru al Prezidiului mentele se numără și cel al Fa­ ..Fiecare produs la un preț de talic, Edveș Ștefan, e scund, Romine a dat un decret privind mandă chipuri grave. Romîn, șeful delegației, Gheor­ Marii Adunări Naționale a Repu­ șantier, pe terenul fostei fabrici bricii de postav din Buhuși, mun­ cost cit mai redus** au realizat negricios și are vreo 30 de ani de Alături de ei, zîmbesc, însă, mon- blicii Populare Romine, și Iosif de avioane Arado și al șantieru­ conferirea „Ordinului Muncii" economii peste prevederi de ghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar citorii de la fabrica de ciment meserie. Șeful lui, inginerul Nem- torii și electricienii. Contraste! Puvak, ambasador extraordinar și lui armatorilor Kroger. Din rui­ clasa Il-a revistei „Cravata 5.078.000 lei, ceea ce întrece cu țeanu Mihai, 24 de ani, blond al Comitetului Central al Parti­ „Congresul al 19-lea" de la Bi- dului Muncitoresc Romîn, membru plenipotențiar al Republicii Popu. ne, în cîțiva ani s-a ridicat aici Roșie", pentru merite de seamă peste 70 la sută angajamentul și foarte înalt. Contrast I lare Romine în Republica Demo­ unul dintre cele mai moderne caz și muncitorii forestieri de la inițial. — Ia ascultă, ce tot îi dai zor cu al Prezidiului Marii Adunări Na­ în opera de educare a pionieri­ La partea electrică, inginerul contrastele astea cînd vorbești de ționale a Republicii Populare Ro- crată Germană, a sosit sîmbătă șantiere navale din Europa. Ca­ lor și școlarilor. Constantin Baciu, un tînăr subțirel constructori ? Mai bine ai șpune mîne, IMicolae Ceausescu, mem­ dimineața în localitatea Warne­ pacitatea de producție a noului despre ei ce ai zis și-n tren. bru al Biroului Politic al Comi­ munde pentru a vizita șantierul șantier este astăzi de 80.000 tone — ...? tetului Central al Partidului Mun­ naval Warnow. Delegația a fost anual. Se pot construi nave de însoțită de Paul Scholz, vicepre­ 10.000 tone capacitate de depla Festivitatea — Ca să faci oțel ai nevoie de citoresc Romîn. secretar al Comi­ tetului Central al Partidului ședinte al Consiliului de Miniștri sare. Numărul muncitorilor este cu prilejul a 10 ani V. CONSTANTINESCU Muncitoresc Romîn, Ștefan Voi- al Republicii Democrate Germane, de peste 7.000. Șantierul naval Karl Newes, prim secretar al or­ primește comenzi din Germania ganizației regionale Rostock a occidentală. Olanda, Danemarca, de la apariție P.S U.G. și Hans Warnke, preșe­ Suedia și alte țări. Sîmbătă seara, tn sala de festi­ dintele sfatului regiunii Ros- Lansarea primelor două vase vități a Ministerului Invătămin- tock, membri ai Comitetului TINERI! AZI LA START I Cen- de 10.000 tone „Frieden** și „Vol- tului și Culturii de la „Casa Scln- trai al Partidului Socialist Unit kerfreundschaft** a înscirs o nouă teii" a avut loc festivitatea ani­ din Germania. pagină în istoria construcțiilor versării a 10 ani de la apariția navale germane. Astăzi start în crosul „S3 întîmpinăm 1 Mai**. Această tradițio- Warnemunde se află la o dis­ revistei „Cravata Roșie". Vizita oaspeților romîni a stîr- nală întrecere de masă va reuni în localitățile și satele patriei z tanță de 12 km. de Rostock, pe Din prezidiul adunării au făcut nit un viu interes în întregul noastre zeci și zeci de mii de tineri. Foarte multi dintre pârtiei- > țărmul- Balticei, acolo unde ape'e parte tovarășii : Petre Gheorghe, șantier. Pe aleile centrale și pe panți vor fi desigur la prima lor „ieșire" și nu vor fi scutiți de J reci ale mării se întîlnesc cu a- secretar al C.C. al U.T.M., Dră- principalele clădiri ale acestuia emoțiile firești, caracteristice pentru un tînăr începător. Sîntem / pele leneșe ale rîului Warnow. goescu Petre, director general al au fost arborate drapele de stat siguri ca toți acești tineri, însă, vor lupta din răsputeri pe par- Pînă la sfîrșitul războiului aici învătămintului mediu din Mi­ ale R.P.R. și R D. Germane. De­ cursul celor 2.000 metri pentru seniori ; 600 metri senioare ; 1.000 z nu exista decît un mic șantier nisterul Invățămîntului și Cultu­ metri juniori ; 600 metri junioare, pentru a se clasa cit mai bine. J pentru construirea de bărci cu legația a fost întîmpinată de di­ rii, M. Gafita secretar al Uniunii învingătorii — cei ce vor purta titlul de campion pe localitate — J plnze și motor sau, mai ales în rectorul de producție al între­ Scriitorilor, scriitorii Cicerone timpul războiului, ambarcațiuni prinderii. Franz, de secretarul Theodorescu, Nina Cassian, Octav nu vor fi „nume" consacrate. Tinerii cîștigători, însă- se vor putea V organizației P.S U.G Lewerenz, mîndri de pe acum cu un titlul sportiv de onoare. Merită pentrn v militare menite să deservească Pancu Iași, Ion Brad, redactor- de ingineri, tehnicieni și nume- aceasta să depui tot efortul tineresc de care ești capabil 1 flota navală hitleristă. El aparți­ șef al revistei, Aronescu Medy șt nea fraților Kroger, care după • Crosul „Să întîmpinăm 1 Mai" va scoate la heală și de această v (Continuare tn pag. 2-a) Sonia Olaru, foști redactori șefi dată, ca de altfel în toate competițiile de masă, tinere talente v zdrob;rea mașinii de război hit- • ai revistei și Marinescu Gheor­ care, urmărite cu atenție, vor putea deveni „speranțele" noastre v leriste au fugit în străinătate 13- ghe, instructor de pionieri. în probele de alergări. sînd șantierul în ruine. Crearea Citiți în pag. Il-a Tov. Ion Brad a prezentat o URAM SUCCES DEPLIN TUTUROR PARTICIPANȚILOR c Republicii Democrate Germane și dare de seamă asupra activității CARE ASTAZI VOR LUA STARTUL IN POPULARUL CROS tumultuoasă dezvoltare a acesteia Cuvîntările rostite la recepția de 10 ani a revistei. au ridicat in mod acut problema ’ „SA ÎNTÎMPINĂM 1 MAI*4. oferită de Otto Grotewohl în Tov. Petre Gheorghe a adus ★ construirii unor șantiere navale cinstea delegației guverna­ apoi salutul Comitetului Central care să satisfacă necesitățile sale; mentale și de partid a R.P.R. a| U.T.M., adresat revistei, cu Crosul „S3 întîmpinăm Parcul copilului, șoseaua Nor- \ de transport și comerț. Șantierul 1 Mai** va putea fi urmărit în dului, stadionul „Locomotiva-- x prilejul aniversării a 10 ani de Capitală, începînd de la orele P.T.T., terenul Constructorul x existentă. 9 dimineața pe: stadionul ..23 din șoseaua Oltenița, baza In continuare, tovarășul Petre August-, stadionul „C.A.M.-. sportivă a colectivului I.l.B. \ Gheorghe a adus la cunoștință ce­ stadionul „Progresul F. B." de la Lacul Tei. A 11-a conferință pe țară lor prezenti că unor redactori , și colaboratori ai revistei C.C. al lată cîțiva din eroii reportajului „Oțel** (Foto: EUGEN CSIKOȘ) a cercurilor științifice studențești U.T.M. le-a acordat „Diploma de Onoare" a C.C. al U.T.M. l.a Sîmbătă dimineața s-a deschis cienî, profesori universitari, pre- adunare au fost distinși cu Di­ tn aula Institutului de științe eco­ cum și numeroși studenți. ploma de Onoare a C.C. al U.T.M. ♦ oseaua se terminase din- la ușor. Turlugeanu David, nomice și planificare „V. 1. Conferința pe țară a fost des- ♦ X tr-odată, după ce a lă- Jianu Nichita și Joachim Ion, ♦ tovarășii : Aronescu Medy, Sonia ♦ Lenin” din Capitală cea de-a 11-a chisă de prof. N. Marinescu, pro­ ♦ r sat mult în urmă vilele șl utemiștii brigăzii, cei mai tineri conferință pe tară a cercurilor rector al Institutului Politehnic Olaru, Ion Brad, Nina Cassian, ♦ hotelurile de vară din Mamaia. dintre pescari, au întors un pro­ științifice studențești, ale cărei Octav Pancu-Iași, Gica Iuteș, Al. 4 București. ♦ Camionul mergea acum cu vi­ verb pe dos: „mai bine mult și lucrări se desfășoară pe secții tn Tov. C. Ionescu-Bujor, directo­ Andri(oiu, Ștefan Luca, Edel- ♦ ♦ ștein Arno, Duldurescu Radu, Li­ teză pe fîșia de nisip bătătorit bine, decît puțin și prost** centrele universitare București, rul general al Invățămîntului su­ din vecinătatea imediată a mă­ Prezentările continuă, fără ca Iași, Cluj, Timișoara și Orașul perior, a adus participanților la dia Ilieșu Bălănescu Similia, rii Uneori valurile se spărgeau, munca să se întrerupă. Făgărășanu Ion, Anghelescu Ion, ♦1 Stalin. In Capitală au loc lu­ conferință un călduros salut din- acoperindu-ne drumul cu o pinză Stilpii grei ai instalației crările secțiilor: filologie, știin­ f'artea Ministerului Invățămîntu- Vasile Gheorghe. subțire de apă. uneltei, lungi de peste șase me­ ♦ țe economice, științe agrozooteh­ ui și Culturii. Reprezentanți ai publicațiilor ♦ Plaja se întindea către nord, așa cum încă se mal tntîmpla pas, începeau mlaștinile capătu­ unei brigăzi — toate tși au locul tri, sînt bătuți în fundul apei, nice, științe biologice, construc­ pentru tineret și copii au felicitat ♦ De asemenea au mai luat cuvîn- redacția „Cravatei Roșii". ♦ nesfirșită și pustie. Speriați de pe atunci , îl Intîlneam intr-o lui sudic al bălții Sinoe. în lor anume, nimic nu e lăsat la ancorați lateral, prinși unii de ♦ ții și electrotehnică. alții cu cabluri, intr-un schelet tul Ion Potec, din partea centru­ Tov. Petre Drăgnescu a adus ♦ zgomotul autocamionului, goe- brigadă de hamali care încărcau dreapta, valurile spălau plafa. întlmplare. La lucrările conferinței parti, lui universitar Iași, Alexandru ♦ lanzii — pescăruși uriași albi vapoarele. înaintea și tn urma noastră în fața cabanei, pe plaje, cite- complicat, de o regularitate salutul conducerii Ministerului ♦ geometrică. cipă reprezentanți ai Ministerului Negru, din partea centrului uni­ Învătămintului și Culturii. ♦ — care în această primăvară în pauza de un ceas de la fîșia îngustă de litoral se întin­ va mahune — bărci mari, smo­ ♦ versitar Cluj și David Frenkel, din ♦ timpurie făcuseră aici un popas miezul nopții ne așezam împreu­ dea pustie. lite — stau aliniate. La citeva Nu e vreme de pierdut, pen­ Invățămîntului și Culturii, ai După adunarea festivă a urmat tru că tn curînd bancurile de partea centrului universitar Timi­ o reuniune tovărășească. t în marea lor călătorie, se ridi­ nă tlngă o stivă de cherestea și Aici, intr-o singurătate unde sute de metri de țărm, două Consiliului Uniunii Asociațiilor șoara. ♦ pești își încep marea lor migra- cau greoi și apoi planau cu ari­ împărțeam minearea. se părea că vremea s-a oprit în bărci și un cuter motorizat se Studenților din R.P.R., academi- ♦ ție anuală și se apropie de lito­ (Agerpres) ♦ pile larg desfăcute pînă cînd In vacanțe, tcind ceilalți co­ loc și peisajul a rămas neschim­ învtrtesc, se opresc, se depăr­ ♦ ♦ liniștea se așternea Iar. Undeva legi plecau acasă, ne intîlneam bat de sute și mii de ani, se tează unele de altele, se apro­ ral. Atunci trebuie să întîlne as­ ♦ ♦ ci In calea lor uriașa capcană, ♦ înaintea noastră trebuiau să a- tn brigăzile de pescari în care ridicau trei cabane de lemn Și pie și-și schimbă locurile. Sînt ♦ pară cabanele pescarilor de la ne angajam pentru toată vara. stuf. Cea mai mare dintre ele acolo o parte dintre pescarii gata instalată. Vadul Sinoe. După ce luase diploma de in­ avea pereții îngropați pînă la brigăzii, care lucrează la ins­ Talienele brigăzii inginerului Mărgineanu au pescuit, tn cam­ Mergeam acolo să regăsesc, giner, ajunsese, in trei ani, din jumătate tn bolovani mari, Și talarea unui t&lian, gigantică t ♦ pania anului trecut, zeci de mii ♦ după ani de zile, un vechi prie­ șef al secției de pescuit de coas­ acoperișul ancorat cu patru ca- unealtă din plasă, întinsă tn tă, inginer șef și apoi director bluri groase ca să nu fie smuls calea bancurilor de pești migra­ de kilograme de pește. ten. Zeci de mii de kilograme de ♦ al întreprinderii pescărești din de furtună. tori. ♦ •.> îl întîlnisem pe Vladimir Măr- •ti: Constanța. îl vedeam acum în pragul ei, lingă doi pescari îi ajut brigadierului să îm­ sturioni, scrumbii, hamsii, au ♦ gineanu cu opt ani tn urmă, stu­ mult mai rar. Știam totuși, că bărboși care încolăceau o funie pingă pe apă o bărcuță mică, luat calea fabricilor de conserve dent la Institutul de pescuit care ♦ ♦ este apreciat ca un om serios mai groasă ca mina, prietenul ușoară. în care ne suim amtn- Și a punctelor de desfacere. exista atunci la Constanța. Era și capabil. doi. El vlslește și eu ti țin ctr- cel mai vlrstnic dintre cei ctte- meu mă întîmpină rîzînd. cu ♦ ♦ Și dintr-odată, am auzit că rîsul lui bun de copil. ma, ca tn verile studenției q timp ce ne înapoiam la va zeci de băieți care se înscri­ ♦ ♦ cere să fie eliberat din funcția Era brigadier aici de peste noastre. țărm, îl întreb pe priete­ ♦ ♦ seseră în primul an al acestui ♦ de director și să i se încredin­ un an. Curt nd ajungem între cele- / nul meu ce l-a adus aici, ♦ institut nou,. ♦ ♦ țeze conducerea unei brigăzi de îmi arătă cu mtndrie și dra­ lalte bărci. așa de departe de orice așezare ♦ înalt, lat în umeri, osos și pescari la Vadul Sinoe, cel mai goste ce realizase tn acest timp, Brigadierul ml-i prezintă pe omenească, la o viață de Robin­ ♦ foarte, foarte slab, cu un mers son sau de căutător de aur. ♦ ♦ îndepărtat de Constanța și cel într-una dintre cabane, depozi­ rînd pe fiecare dintre pescari, ♦ legănat, părea un urs ieșit din- mai pustiu punct pescăresc. tul de unelte pescărești ale bri­ caracferizindu-l pe fiecare cu o Mă aștept să descopăr sub ♦ tr-o lungă hibernare. Avea în găzii ; atîrnate pe stelaje, pla­ vorbă snusă jumătate in glumă, vorbele sau sub tăcerile lui o ♦ : toată purtarea lui, tn vorbă șl — in amintirileamir care mă f“- se, năvoade, cirlige, se înșirau jumătate în serios. deziluzie care l-a făcut să caute ♦ ochi, o asprime liniștită, calmă, râseră,l, cu privirea pler- intr-o ordine desăvîrșită. Ajutorul de brigadier, Efti- singurătatea, sau poate atrac­ stăplnltă. D dutătini fi pesten mare, m-a tre­ în alta era cherhanaua, în mie Franțuzii, ciufulit, uriaș, cu ția către aventura gratuită, do­ ♦ '/ ♦ Uneori, rar, rtdea șl dintr-o­ zit oprirea camionului. Eram la carp brigada prelucra peștele ochii albaștri și palma ctt o rința de evadare din tiparul ♦ Vadul Sinoe. vieții obișnuite. I®’ ♦ dată părea un alt om. prins. cazma, „muncește cit trei și mă­ ♦ ♦ în stingă, dincolo de dunele Peste tot ordine și curățenie nâncă cit cinci**. Chiriac Dumi­ ♦ ♦ în primul an de facultate, tn Ing. MIHAI LEFTERESCU de nisip pe care creșteau ierburi Vîsle. ancore, funii, catarge, tru și lorgu Amelian, „se des­ B 'v ♦ nopțile de miercuri către joi. înalte cu fir tăios, ca in pam- căngi — zestrea complectă a curcă mai bine la greu decît (Continuare în pag. 3-a) ■ ♦ » ♦ ♦ ♦♦ ♦♦♦♦♦♦ 1 Aspect ă de la deschiderea conte rinjei La recepția oferită de Otto Grotewohl în cinstea delegației guvernamentale și de partid a R. P* Romine

măsurile și să ne unim eforturile Considerăm că’ este de datoria pe care aceste țări ti iau asupra păcii șl libertății popoarelor. pentru a respinge orice încercare noastră, în interesul salvgardării lor în cazul cînd cercurile impe­ Forțele unite ale țărilor lagăru­ Cuvîntarea tovarășului de a tulbura liniștea și a răpi li­ păcii, să reamintim că orice în­ Cuvîntarea tovarășului rialiste aventuriste al declanșa lui socialist in frunte cu Uniunea bertatea popoarelor noastre. cercare de a lovi Republica De­ un război atomic împotriva țări­ Sovietică, China Populară, repre­ Otto Grotewohl Si trebuie să reamintim tutu­ mocrată Germană de a impune Gheorghe Gheorghiu-Dej lor iubitoare de pace. zintă o barieră de netrecut în ca­ ror acelora care plănuiesc ase­ prin tortă o rezolvare a proble­ Faptul că cercurile imperialiste lea aventurilor războinice ale cer­ Dragi tovarăși și prieteni, muncitoare romină care prin luptă menea încercări că există astăzi mei germane, va primi riposta Dragă tovarășe Ulbricht, hotărîrea fermă a țărilor și par. agresive nu renunță ia politica curilor imperialiste. și greve mari a răsturnat pute­ tidelor noastre de a întări con­ îmi exprim convingerea că vi­ . in lume o forță capabilă să în- hotărîtă a tuturor țărilor socia­ Dragă tovarășe Grotewohl, lor „de pe poziții de forță", de Permiteți-mi ca în numele pre­ rea burghezo-moșierească și a frîngă forțele reacțiunii imperia­ liste conform cu principiul nostru tinuu unitatea de nezdruncinat a blocuri militare agresive și la zita delegației romîne in R. D. ședintelui R.D. Germane. Wilhelm instaurat dictatura proletariatului. liste. Această forță este marele internationalist: toți pentru unul, Dragi tovarăși și prieteni, țărilor lagărului socialist în irun. cursa înarmărilor, cere din par­ Germană, întîlnireâ pe care a- Pieck, în numele guvernului și Și în R.D. Germană s-a creat, te cu Uniunea Sovietică, priete­ ceasta o prilejuiește intre condu­ lagăr al social'smului, care uneș­ unul pentru to(i. Permiteți-mi să mă folosesc de tea noastră, din partea tuturor prin aceasta in numele oamenilor pentru prima dată în istoria Ger­ nia de nădejde a tarilor noastre. cătorii Partidului Muncitoresc te prin legături indestructibile, Dragi tovarăși și prieteni, acest prilej pentru a vă transmi­ forțelor păcii, o vigilentă trează muncii din R. D. Germană, să maniei, un stat muncitoresc ță­ bazate pe ajutor reciproc inter­ Guvernul și poporul romin spri­ Izvorul succeselor și tăriei par­ și unirea eforturilor pentru a pre- Romîn și Partidului Socialist Unit te dv. și prin dv. tuturor oame­ tidelor noastre, precum și baza salut din toată inima pe dragii rănesc, în care puterea imperia­ nationalist și colaborare frățeas­ jină in totul eforturile neobosite nilor muncii din R. D. Germană intimpina și zădărnici orice com­ din Germania va însemna o nouă noștri oaspeți și stimați prieteni, liștilor a fost zdrobită pentru bunei colaborări dintre ele stă în contribuție la dezvoltarea colabo­ că, țările socialiste in frunte cu ale guvernului R. D. Germane un salut tovărășesc și cele mai plot impotriva păcii și securității reprezentanți ai poporului romin fidelitatea fată de ideile marxist- totdeauna și se construiește so­ puternica Uniune Sovietică. pentru crearea unui stat german bune urări din partea clasti internaționale. Noi considerăm rării tovărășești dintre cele două cu care sîntem prietenește legați. cialismul. lertiniste și ale internaționalismu­ Pentru țările noastre socialiste unitar, democratic și pașnic, pen­ muncitoare și a Întregului popor că drumul cel mai bun pentru a- partide, la întărirea marelui nos­ Vizita dv. ar€ loc Intr-un timp Fie ca tuturor celor vizați să li lui proletar, în faptul că învă­ tru lagăr socialist, în interesul este o sarcină supremă de a În­ tru apropierea dintre cele două romin. sigurarea păcii este cel al înțe­ clnd nu puține sînt speculațiile se spună : Nu există o reîntoar­ tări necontenit unitatea si coeziu­ state germane, pentru înlăturarea țăm necontenit din experiența is­ legerii internaționale, al tratati­ ambelor noastre state și în inte­ Vizitînd R. D. Germană, luind torică a marelui Partid Comunist pentru a dezbina lagărul socialist cere la o Germanie unită impe­ nea marii familii a (arilor socia­ primejdiei de război in Europa. velor, al slăbirii încordării. După resul păcii generale. țările acestui lagăr in­ rialistă. Există numai un singur contact cu oamenii muncii ger­ al Uniunii Sovietice, ca și a ce­ Și " ■’ liste, izvorul puterii lor invinci­ De aceea, noi ne bucurăm, dragi mani pentru prima dată stăpini conferința de la Geneva a celor Permiteți-mi să toastez pentru tre ele. Dar tuturor celor drum și acesta este drumul spre lorlalte păftide frățești. bile. tovarăși ------,. „germani,______, de_ succesele pe destinele lor, in mintea noas­ patru puteri destinderea interna­ prietenia frățească dintre R.P.R. care participă la astfel de specu- o Germanie unită pașnică și de­ Nu încape nici o îndoială că voastre ca de propriile noastre tră răsună puternic cuvintele ma­ Dragi tovarăși, țională s-a dovedit posibilă. A- și R.D.G.. lății 11 se poate spune că aceasta mocratică. întîlnireâ noastră și convorbirile succese și vă urăm tot mai multe relui conducător al clasei munci­ cum, după eșecul agresiunii im­ Pentru forța conducătoare și este o_ politică. iluzorie. Niciodată Noi mulțumim poporului romîn In convorbirile noastre un Ioc dintre delegația guvernamentală și mai mari victorii în întărirea toare germane și al Partidului perialiste împotriva Egiptului și organizatoare a măreței construc­ nu va reuși crearea unei breșe și guvernului său pentru spriji­ deosebit l-au ocupat problemele și de partid a Republicii Popu­ puterii populare în R.D. Germană, Comunist German, Ernst Țhăl- lichidarea rebeliunii contrarevolu­ ții socialiste în R. D. Germană, între țările noastre. De asemenea, apărării păcii în Europa și în lu­ nul pe care ni l-a dat întotdeauna lare Romine și cea a Republicii tn lupta voastră pentru pace și mann: „Clasa muncitoare elibe­ ționare din Ungaria, există din nu va reuși niciodată destrămarea tn lupta pentru rezolvarea paș­ mea întreagă. pentru Partidul Socialist Unit Democrate Germane vor aduce o socialism. rată va lua stindardul națiunii In nou posibilitatea atenuării încor­ legăturii noastre comune, fră­ nică a problemei germane. Noi considerăm că drumul spre din Germania, pentru Comitetul nouă contribuție pentru împlini­ Mersul nostru 'nainte spre so­ milnile sale, și-1 va duce spre dării, ceea ce ar fi tn interesul țești, cu Uniunea Sovietică. Noi asigurăm că R.D. Germană cialism lărgește și adtncește posi­ socialism al R. D. Germane în­ tuturor (arilor șl popoarelor. său Central și personal în sănă­ rea acestei înalte sarcini. firimăvara socialistă a popoare- seamnă nu numai o cotitură fun- R.D. Germană este hotărîtă să este Pe deplin conștientă de bilitățile de colaborare între sta­ In lupta pentru asigurarea pă­ or“. damentală tn viața poporului ger­ Dragi tovarăși, tatea tovarășului Walter Ulbricht. stea ca un prieten fidel alături de marea ei răspundere și că iși va tele noastre tn interesul progre­ cii și securității in Europa, un îndemnul lui Thăhnann este man, dar reprezintă un factor im­ Pentru întărirea lagărului so­ R. P. Romină și este legată strins îndeplini cu fidelitate obligațiile sului și bunei stări a popoarelor în lumea contemporană, lagă­ și inseparabil de intregui lagăr roi deosebit îl are R. D. Germa­ astăzi o realitate vie In R. D. portant pentru întreaga luptă cialist, in frunte cu puternica Uni­ ce-i revin ca stat membru al Tra nă și politica sa externă de pace noastre, In interesul păcii și co­ rul (ărilor socialiste reprezintă al socialismului în frunte cu Uni­ tatului de la Varșovia. In special Germană. care se dă astăzi pe arena inter­ și înțelegere internațională. R. D. laborării Internationale. Vreau .să vă exprim, dragi to­ cel mai sigur apărător al unea Sovietică, pentru pace. unea Sovietică. evenimentele din ultimele luni do­ națională intre forțele păcii și Germană este un reazim de nă­ Permiteti-mi să ridic paharul Istoria legăturilor între fostul vedesc că imperialiștii nu au re­ varăși. bucuria pe care o resim­ ale războiului. dejde al tuturor forțelor inainta- pentru prietenia și colaborarea de țim cind vedem înfăptuirile voas; Reich german și Regatul romin nunțat niciodată la țelurile lor R. P. Romină, poporul romîn, te ale poporului german care Cuvîntarea tovarășului este caracterizată prin tendința agresive de subjugare și jefuire nezdruncinat între R P. Romină tre socialiste, puterea crescîndă sprijină cu toată notărirea lupta se Împotrivesc politicii aventu­ imperialismului german de a ex­ a popoarelor. Oricit ar încerca ei și R. D. Germană ț în sănătatea a fabricilor voastre, viața nouă pe care R. D. Germană o duce ploata și asupri poporul romîn, să se camufleze sub fraze fățar­ riste. revanșarde a cercurilor mi­ președintelui R. D. Germane, iu­ a muncitorimii, a țărănimii, șco­ pentru o Germanie unită. Iubi, Lothar Bolz litariste. bitul nostru tovarăș Wilhelm tendință pentru care erau des­ nice, un proverb romînesc cu­ lile, laboratoarele, instituțiile toare de pace, democratică, in a Noi ne dăm seama că, la gra­ noscut și la noi, spune foarte ni­ Pieck; voastre sociale și culturale cărei înfăptuire este vital inte­ Dragi prieteni romîni și țările lagărului socialist tn frun. chise porțile prin trădare națio­ nița lagărului socialist, R. D. merit : „Lupul iși schimbă părul, pentru guvernul R. D. Germane Drumul comun spre socialism resat întregul popor german șl germani, te cu Uniunea Sovietică și con­ nală de către burghezia imperia­ Germană apără nu numai intere­ listă romină. dar năravul ba“. și personal in sănătatea tovară­ este chezășia principală a priete­ care ar fi hotăritoare pentru soar­ Permiteti-mi să ridic paharul lucrarea cu alte state pe baza sele naționale ale poporului ger­ Prin crearea de baze militare șului Otto Grotewohl; niei d, nezdruncinat dintre R. P. ta păcii în Europa. pentru unitatea principiilor de celor cinci principii ale coexis­ Legăturile de sinceră prietenie man, dar și munca pașnică, liber­ ale NATO, staționarea unităților Romină și R. D. Germană. Nimic Este viu în mintea tuturor că bază ale politicii externe a state­ tentei. și de ajutor reciproc, așa cum tatea popoarelor țărilor socialiste pentru Comitetul Central al atomice și depozitarea armelor nu poate uni mai strins țări și nu o singură dată in trecut cer­ lor noastre. Această politică este Permiteți-mi să ridic paharul există astăzi intre R.D. Germană ca și a tuturor celorlalte popoare Partidului Socialist Unit din și R.P. Romină au devenit posi­ atomice in vestul patriei noastre, pop >are decît lupta comună pen­ curile imperialiste internaționale, îndreptată spre întărirea păcii și pentru politica externă a R. P. iubitoare de pace. Tocmai din a- Germania și personal in sănăta­ bile numai după ce în ambele pacea și securitatea popoarelor tea tovarășului Walter Ulbricht; tru înfăptuirea celor mai înalte reactiunea junkerilor, militariș- securității popoarelor, spre spriji­ Romine bazată pe astfel de prin­ cest motiv cercurile imperialiste idealuri pe care le-a avut vreo­ nul reciproc pentru construirea cipii, pentru ministrul Afacerilor țări au fost răsturnate clasele Europei este din nou amenințată. pentru unitatea de nezdrunci­ tilor și a marilor monopoluri ger­ Părerea noastră este că tocmai internaționale iși intensifică pro­ dată omenirea : eliberarea de sub mane. au reușit să transforme socialismului în țările noastre, Externe al R.P.R., prietenul nos­ exploatatoare și puterea este exer­ vocările împotriva R.D. Germane, citată de către popor. acum, ținînd seama de pregăti­ nat a invincibilului lagăr al so­ orce fel de exploatare, pacea și Germania în focarul războaielor spre colaborarea frățească între tru Grigore Preoteasa. urzesc planuri pentru rezolvarea Prin victoria glorioasei armate rile pentru un război atomic al cialismului in fruntea căruia se pr.etenu intre popoare și agresiunilor in Europa. prin forță in favoarea scopurilor sovietice asupra fascismului s-au cercurilor imperialiste, prietenia lor agresive, a problemei ger­ găsește marea și puternica noas­ întrebări socialiste In care ro­ Astăzi, cercurile imperialiste in­ născut în ambele țări condiții fa- și colaborarea între R. D. Ger­ lul conducător aparține partidu­ Cuvîntarea tovarășului mane. tră prietenă Uniunea Sovietică. ternaționale, in frunte cu impe­ vorabille pentru desăvîrșirea re­ mană și R.P. Romină ecJe de o lui clasei muncitoare, colaborarea rialiștii americani procedează cu voluției burghezo-democratice și importantă deosebită. strinsa dintre aceste partide con­ multă intensitate la refacerea mi- Grigore Preoteasa trecerea la revoluția socialistă. Acest lucru este valabil și Cuvîntarea tovarășului stituie un factor esențial al dez- litarismului în Germania occiden­ Forțele patriotice conduse de Par­ pentru întărirea și îmbunătățirea rottârii și întăririi prieteniei din­ tală, și dau pe mina cercurilor Dragă tovarășe prim ministru, ternațională, de coexistentă paș­ tidul Comunist Romin au zdrobit colaborării noastre în domeniul tre aîe agresive din Germania occidenta­ Dragi tovarășe șl tovarăși, nică, o politică leninistă la 23 August 1944 prin insurecția politic, juridic, economic, tehnico- Walter Ulbricht No . dragi tovarăși germani, la și a foștilor generali ai lui R. D. Germană luptă împreu­ armată dictatura fascistă a bur­ știin(ific și cultural. pc.eai f: împreună pe deplin sa- Hitler, care nu vor sa renunțe Permiteti-mi să ridic un toast nă cu Uniunea Sovietică, China gheziei și a moșierilor și au în­ Sîntem fețm convinși că po­ Scumpe tovarășe Gheorghiu- legeri intre cele două state ger­ Esrâcut: de faptul că convorbirile la ideea revanșei și a cotropi­ pentru succesele politicii externe a Populară și celelalte tari ale la­ lăturat starea de dependentă a poarele noastre împreună cu po­ De;, mane. pentru ca roate probiemex ce *i>ă acum ale delegațiilor rilor popoarelor Europei, armele R. D. Germane. Această politică gărului socialist pentru apărarea Rominlei fată de monopolurile poarele Uniunii Sovietice, ale sa fie rezolvate pe cale pașn< militează pentru fericirea și secu­ Scumpe tovarășe Chivu Stoica, or ■castre de partid și de guvern atomice și cu hidrogen. Aceasta păcii. internaționale și de marile puteri R.P. Chineze și celorlalte state de- pentru ca reprezentanții ambe ac arătat o completă unitate de constituie un mare pericol pentru ritatea oamenilor muncii din R. P. Romînă este mîndră că mocrat-popuiare, precum și cu Dragi tovarăși membri ai de- ană imperialiste. state să inter-1 na împreună pen­ veșerr în toate problemele de in, toate popoarele Europei și pentru Germania și corespunde deci in­ are un asemenea tovarăș în lupta R. P. Romină este azi un stat forjele păcii din întreaga lume, legației guvernamentale și de tru crearea unei zone cu înare u- partid a Republicii Populare Ro. tens comun ale țărilor noastre, fiacea mondială. Cercuri tot mai tereselor vitale ale întregului po­ sa pentru aceleași teluri. liber și independent cu mari sînt în stare să tină în friu pe re limitată in Europa st ca ele ae colaborării dintre Partidul argi din țările occidentale, in­ por german. Ea corespunde toto­ Să ridicăm un pahar pentru ațițătorii la război și să asigure mine. perspective. Poporul rotnin și-a cadă de acord ca aid un id te Mcnc-^jresc Romin și Partidul clusiv din Republica Federală dată intereselor păcii și securității cît mai multe succese ale politicii dovedit, în lupta pentru construi­ pacea Dragi oaspeți. arme atomsce să nu lie oepoa. Socahst Ur.rt din Germania, cit Germană, iși dau seama de pri- popoarelor europene, intereselor externe a R. D. Germane, pentru rea socialismului, capacitățile sale Succesele R PR. sfnt și succe­ te pe iirăonti ge-'^aa. Isepc. Siu mascări wcactoruști inter­ tnejdia gravă pe care o reprezin­ păcii și securității mondiale Po- guvernul R. D. Germane și mi­ sele țărilor socialiste, ele conso- Relațiile irite tre Parti- creatoare și a cucerit mari succe­ v-.acu-se yrepnacru cercw na: coaie tă peotni omemre un război dus iit ea externă a R. D. Germane nistrul Afacerilor Externe, dn ...... _ lidează și Întăresc lagărul socia­ dul Socialist Unit am < se. In scurt timp R.P. Romină a bargheze s sooil-imsrs'c c_a No, ,3 exprisat încă odată cu arme atomice ca și de riscul este o politică de colaborare in­ Lothar Bolz. list un avint economic și cultural list, ele constituie o garanție pen- și Partidul Muncitoresc Romin. Germania de vent pentru neutra­ încâ. necunoscut pînă în prezent, tru asigurarea păcii. ( intre clasa muncitoare a R. D. lizarea Germaniei. gu.erczi Ade­ menit să asigure oamenilor num- Permiteți-miF‘ să ridic paharul Germane și clasa muncitoare a nauer desconsidera interese* vi­ eii o viață fericită și de bună pentru unitatea frățească cu po­ R. P. Romine, ca și prietenia din- tale ale poporului german Neu­ stare. poarele Uniunii Sovietice, ale tre popoarele statelor noastre s-au tralizarea Germaniei ap n rirt intărit ș*. adincit in decursul lup­ Vizita delegației la Warnemiinde și Rostock Felicităm poporul romîn,;.L. pentru R. P. Chineze și tuturor țărilor poporului german tra • ;■** eră. toate aceste succese și-i; urăm democrat-populare, tei comune pentru construirea so­ ia schimb remn tanzarea e ca. (Urmări din pag. l-a) Romîne și Republicii Democraie unde a luat masa. Au rostit ția de griu pe lotul de 400 ha. alte noi și mari victorii în con­ pentru colaborarea prieteneas­ cialismului și pentru menținerea Propunerea pentru ne-ctr». za-e Germane, secretarul organizației toasturi Hans Warnke, președin­ al institutului s-a obtinut in me­ struirea socialismului. că și întărirea continuă a rela- păcii. Relațiile noastre frățești este o propunere leaKsiA. deoa­ roși muncitori. O orchestră for­ D. Germana și se vor Întări de acum i na inie și P.S U.G. a intreprinderii a des­ tele sfatului regional Rostock, die la hectar 3.800 kg.. Iar la Țăranii și muncitorii romîni au t‘il°r dintre R. rece ea este legată de luarea po­ mată din membri ai gărzii mun­ chis mitingul. re- R. P. Romină, mai mult membru al Comitetului Central cartofi 25.600 kg la hectar. o glorioasă și eroică tradiție terii din miimie forteicc Bd.tana- citorești a șantierului a intonat Au luat cuvintul directorul de din pentru binele și fericirea po- Succesele construcției socialiste al Partidului Socialist Unit din Membrii delegației s-au inte­ volutionară. Marile lupte te și atițătoare de război du Ger­ un marș de bun sosiL producție Franz, tovarășul Nico- din porului romin. in {ările noastre constituie rezul­ Germania și Filip Geltz. Membrii resat îndeaproape de metodele timpul răscoalelor țărănești mania de vest și corespunde uh Menurii delegației au fost in­ 'ae Ceaușescu, membru al Birou­ din pentru sănătatea și munca cre- tatul minunatelor realizări ale delegației romîne și gazdele au folosite pentru creșterea produc­ 1514 , 1784,. 1821 și răscoalele tereselor pașnice ale poporului vitați in ciad.rea administrației, lui Politic al C.C. al P.M.R. și ______po- atoare plină de succes a tuturor clasei muncitoare și ale tuturor făcut schimb de daruri. tivității, de corelația dintre numă­ 1907 ne arată marea forță a nostru. unde directorul de producție Lewerenz, secretarul organizației porului romin in luptă contra prietenilor noștri dragi, a dele- oamenilor muncii din R. P. Ro­ Oaspeții s-au Îmbarcat apoi pe porului romin in Noi. sintem conștient! că aceas­ Franz a expus istoricul interu­ P.S.U.G. rul capetelor de vite și suprafața sclaviei, exploatării și nedreptății, gației romîne în frunte cu tova- mină și R. D. Germană care sint o vedetă rapidă, cu care au ple­ tă cale duce la asigurarea pă­ lui, sublimind datele cele mai cat pe mare spre Rostock. De arabilă, de rezultatele practice La începutul secolului al XX-lea rășii Chivu Stoica și Gheorghe conduse de partide marxist-ieni- semnificație. Tovarășul Gheor­ Aplauze puternice au subliniat cii. la succes, dacă clasa munri- aci, membrii delegației s-au în­ obținute în vederea îmbunătățirii a pășit pe primul plan clasa Gheorghiu-Dej. niste Încercate, strins legate cu ghe Gheorghiu-De; s-a interesat cuvir.tările rostite, afirmarea pri­ toare din Germania, part:ode și dreptat cu automobile spre Insti­ masele, de partidul Muncitoresc îndeaproape de problemele pro­ eteniei rotnino-germane și unității raselor de animale. Au fost vizi, sindicatele ei ajung la injeiegere tutul de cercetări zootehnice de Romin și Partidui Socialist Unit și formează astfel un nude. pu­ ducției, de procesul de muncă, de lagărului socialist. tate apoi timp de două ore sec­ Mitingul s-a incheiat printr-o la Dummersdorf al Academiei de din Germania. Succesele noastre ternic capabil să trans'ocme for­ productivitatea muncii și alte Cuvîntarea tovarășului impresionantă demonstrație de Științe Agricole a R. D. Germa­ țiile institutului. și cuceririle obținute pentru pri. țele păcii din întreaga Germanie probleme. ma dată in istoria popoarelor noa­ prietenie frățească din partea ne. Directorul institutului, prof, înainte de plecarea spre intr-o grandioasă mișcare popu­ Delegația a vizitat apoi hala Chivu Stoica stre le datorăm faptului că apar­ muncitorilor aflati In sală. Au dr. Stahl, a salutat pe înalții oas­ Rostock, membrii delegației s-au lară. mare de construcții, nala de mon­ peți. El a subliniat că intre oa­ ținem, uniți, marii familii a po­ Imperialiștii vest-germani și a- răsunat chemări pentru prietenia întilnlt cu un grup de țărani, Iubite tovarășe prim ministru! man. purtător al unor glorioase poarelor din lagărul socialist, in taje, de lansare și alte sectoare. germano-romînă, pentru dezvol­ menii de știință romîni și cei care tradiții, are o deosebită însemnă- frunte cu puternica Uniune So­ mericani fac nn joe aventurist Oaspeții au stat de vorba cu tarea colaborării dintre cele două lucrează in institut s-au stabilit membri ai cooperativelor de pro­ Tovarăși șl tovarășe, tate p€ntru întregul popor ger- vietică. Firește, planurile lor sint sortite muncitorii, interesindu-se de pro­ țări și pentru unitatea țărilor so­ in ultimii ani legături de cola­ ducție din împrejurimi. Tovarășul Permitetirmi să vă mulțumesc man, pentru cauza păcii în în- cesul de producție și de condițiile Din tratativele duse pînă acum eșecului. Să știe imperialiștii că cialiste. borare foarte bune. In expunerea Gh. Gheorghiu-Dej a propus ță­ din inimă în numele delegației treaga lume. lor materiale. a reeșit o deplină unitate de După Inche’erea mitingului de­ romîne pentru caldele cuvinte Au trecut numai 12 ani din noi sintem vigiienți. că pregăti­ Membru delegației s-au îndrep­ sa, prof. dr. Stahl s-a oprit pe ranilor să trimită pentru schimb concepții asupra problemelor dis­ legații romîni au vizitat vaporul rostite la adresa poporului romîn momentul cind popoarele lumii, rea noastră pentru o contralovi- tat apoi spre imensa sală de scurt asupra problemelor științi­ de experiență o delegație și să cutate de delegațiile noastre. Nici „Frieden" de 10.000 tone, con­ și a tării noastre, precum și pen- la sfirșitul celui de-al doilea răz- nu poate fi altfel, căci pe noi ne tură nimicitoare nu va slăbi ni­ mese a întreprinderii, unde mun­ fice ce stau in fața celor 12 sec­ primească in vizită un grup de citorii au organizat in cinstea struit pe șantier. tru primirea tovărășească ce ni boi mondial, nădăjduiau că — unește marxism-Ieninismul, baza ciodată. Imperialiștii să ia cu­ ții printre care cea de fiziologia colectiviști din Rominia. Sînt con­ s-a făcut. In cele 3 zile de cînd după o înfrîngere atît de cate- ideologică comună a succeselor lor un mare miting. Urale puter­ ★ noștință că încercările lor de a calului, leucoza vitelor, biologia vins, a spus tovarășul Gh. Gheor­ ne aflăm în tara dv., pretutin- gorică a forțelor agresive — Iși noastre, arma victorioasă a miș­ nice au intmpinat sosirea dele­ ROSTOCK 27 (de la trimișii deni în locurile vizitate, am întîl- vor putea relua nestînjenite acti- cării muncitorești internaționale. se atinge de realizările lagărului gației in sală. Pe tribuna împo­ speciali Agerpres). — plantelor furajere, încrucișarea ghiu-Dej, că va fi ușor să găsiți nit același sentiment de ospitali- vitatea lor pașnică. Dragi prieteni romîni 1 socialist, obțioute prin lupte gre­ dobită sărbătorește cu drapele de După vizitarea șantierului de diferitelor rase de oi și porci. un limbaj comun, așa cum și noi stat ale celor două țări au luat Late și de sinceră prietenie. N-au fost încă înlăturate ruinele Vizita voastră in R. D. Ger­ le, se vor termina numai cu pit­ la Warnemunde și a vasului Printre rezultatele obținute s-a avem un limbaj comun cu guver­ Vizita delegației romîne gu- războiului și forțele întunecate mană este de mare importanță loc membrii delegației și perso­ „Frieden*, delegația s-a Îndreptat irea imperialismului. citat producția medie de lapte pe nul Republicii Democrate Ger­ vernamentale și de partid se do. ale reacțiunii iși intensifică iarăși pentru lupta forțelor iubitoare de nalitățile germane care o înso­ spre hotelul-restaurant „Stole- traa“ situat pe țărmul Batticei, cap de vacă ce se ridică la 4.500 mane și Partidul Socialist Unii vedește o manifestare puternica a uneltirile cu scopul de a împinge pace din Germania, pentru asigu­ Scumpi tovarăși. țesc. După intonarea imnurilor relațiilor de colaborare strînsa din nou omenirea în flăcările răz- rarea păcii. Problema vitală a de stat ale Republicii Populare în apropiere de Warnemunde, litri anual. In ce privește produc- din Germania. statornicite între R. P. Romină și boiului. poporului german este lupta pen­ Lagărul socialist căruia li a- R. D Germană, relații de țip nou, S.U.A., „ și partenerii lor din blo- tru o Germanie iubitoare de pace, partinem Iși desfășoară pe zi ce socialiste, bazate peG sprincipii‘ 1. ,-e culcui agresiv al Atlanticului de democratică. Toți oamenii iubitori în riranTllfl «îi 3 SOȚI- . P . ... trece forțele sale. EI se simte le­ Ctiegalității a > 1KZ fXX *** -- Xn.lî.f"« nord intensifică cursa înarmărilor, de pace din Germania au datoria jinului reciproc internationalist. țn specii cu arme atomice, În­ de a ajuta ca în sfîrșit și în Ger­ gat de toate forțele care luptă azi In cursul convorbirilor noastre mulțesc bazele militare în jurul mania de vest să se tragă învă­ în lume pentru pace Și pentru de pină acum a reieșit <î|"5nj^ țărilor socialiste, întețesc activi- țămintele din istoria germană, ca destindere. Sintem convinși că cu claritate unitatea deplin tafea |Qr de presiuni imperialiste prin forța poporului să fie zdro­ acei care stau azi încă deoparte vederi în problemele ce m ie - Jn orjențui apropiat și mijlociu bită puterea aventurierilor impe­ sează ambele țari și carețt de amestec în treburile inter­ rialiști. vor recunoaște însemnătatea a- im faptul ca statele noa tr ne a|e unor sjaje suverane, duc Germania va ocupa un loc demn vertizărilor celor 18 savanți ato- unite prin interesul comun al con- înjn fapt{ oq politicăutică de încordareîncor(jare în rîndurile popoarelor iubitoare miști și vor lupta împreună cu Vasili Smîslov — campion mondial de șah Cupa Davis struirii unei vieți noi, socialiste, internațională, de subminare a de pace numai atunci cînd în noi. Fără îndoială că și popoarele prin fidelitatea fată de ideile a- colaborării pașnice între state. Germania de vest nu vor mai ho­ MOSCOVA 27 (Agerpres). — toria repurtată in anul 1953 la întîlnireâ de tenis R. P. R — Austria totbiruitoare ale învățăturii mar- tărî generalii hitleriști, proprie­ care se află tn afara lagărului Meciul pentru titlul mondial de turneul pretendenfilor din Elvefia Nicăieri nu se poate vedea mai xist-leniniste, prin hotărîrea lor . tarii concernelor și băncilor, foștii socialist vor recunoaște pericolul șah dintre marii maeștri Vasili i-a dat posibilitatea să-l tnill- Pe terenul din parcul sportiv campionul austriac F. Saiko I-a de a întări necontenit unitatea bme care o repre- conducători ai economiei milita­ Smislov și Mihail Botvinik a luat nească pe Botvinik pentru titlul „Progresul F.B.1' a Început sîm­ învins cu 3—0 (6—1; 6—3; 6—1) zmtă această politică nesăbuită ce s-a Ivit din partea imperialis­ și prietenia țărilor lagărului so­ riste a lui Hitler. O Germanie de sfîrșit sîmbătă la Moscova cu mondial. Meciul s-a terminai la bătă în prezența a peste 2.000 pe C. Zacopceanu, care în gene­ decît tn Germania occidentală mului vest-german și vor tra­ cialist. vest legată de S.U.A și NATO, victoria lui Smîslov. Cea de a egalitate: 12—12 astfel că Botvi­ spectatori, întîlnireâ internațio­ ral nu a dat randamentul său 0- unde, pentru promovarea intere­ vizitei noastre am a- și care urmează să fie transfor­ ge concluziile respective pentru 22-a partidă s-a incheiat după nik și-a menfinut titlul. La tur­ nală de tenis din cadrul „Cupei bișnuit. După două ore de luptă In cursul ------selor lor înguste, egoiste, forțe­ vut prilejpl să cunoaștem în mată acum într-o bază principală atitudinea lor. numai 11 mutări cu un rezultat neul pretendentilor din Olanda Davis" dintre echipele R.P.R. și epuizantă, talentatul jucător A. le imperialiste nu se dau in lă­ mod nemijlocit cîteva din realiză­ pentru un război atomic pe con­ de remiză, astfel că Smislov a (1956) Smislov a ocupat din Austriei. După prima zi scorul Huber (Austria) s-a Impus mai turi de a stimula în fel și chip tinentul Europei, este un focar Dragi prieteni, totalizat 12'/a puncte față de nou locul Intli și pentru a doua este de 2—0 tn favoarea echipei greu decît arată scorul: 3—1 rile și succesele construcției so­ activitatea cercurilor militariste permanent care amenință poporul 9>/2 cite a obținut Botvinik oară l-a Intilnit pe Botvinik. De Austriei. (6—2; 6—3; 4—6; 6—4) in îa(a cialiste din țara dv. Sînt proas­ revanșarde care au provocat in Vă rog să ridicați paharul pen­ pete Încă impresiile puternice cu Smislov este al 7-lea campion de data aceasta el a terminat tnvin- Juctnd cu o regularitate deose­ campionului nostru Gh. Viziru. trecut suferințe de neuitat popoa­ german și toate popoarele din care ne-am întors astăzi din Sta- tru adincirea pe mai departe a șah al lumii. Pină acum, acest gător, devenind campion al lumii. Astăzi de la ora 15 tntilnirea relor Europei. Europa. Noi cerem cu hotărîre ca bită mingile din fundul terenului, linstadt, centru al industriei grele prieteniei noastre, pentru o cola­ titlu a mai fost deținut de V. continuă cu partida de dublu: Drumul comun al Republicii oamenii din conducerea S.U.A. germane, construit în anii puterii borare strînsă între partidele Steinitz, E. Lasker, J. P. Capa- Saiko. Huber—Marin și Gheorghe Populare Romîne și RepubliciiRepublicii să acorde libertate Germaniei de blanca, A. Alehin, M. Euwe și Viziru. populare; de asemenea,vas'u’ activitateam vă­ Democrate Germane spre .oda- noastre și între oamenii muncii zut îndeaproape sctivftstc vest pentru ca populația să poa­ M. Botvinik. (Agerpres) întări- Azi în „Cupa Primăverii" de reconstrucție care se desfă- ­ lism este inseparabil legat de din (ările noastre, pentru Vasili Smîslov este în vtrstă —•- cauza păcii și a colaborării tu tă păși pe drumul păcii și demo­ de 36 ani. încă din școală, cind șoară în capitala țării dv., car­ rea marii noastre familii socia- Astăzi se vor desfășura în Capitală, pe stadioane diferite, două toate țările, indiferent de orîn- crației, fără presiunea trupelor nu împlinise 16 ani, el a obtinut Miercuri la Budapesta: tierele noi de locuințe. liste în frunte cu Uniunea Sovie- interesante intîlniri de fotbal contind pentru competiția .Cupa duirea lor socială sau de stat, și a aventurierilor străini. Cererea titlul de maestru, iar ca student Primăverii". r , a „ r înfăptuirile dv. economice, pe baza cunoscutelor principii ale tică, pentru victoria păcii și a guvernului Adenauer de înzestrare a participat la meciul turneu pen­ culturale, vorbesc odată mai mult coexistentei pașnice. socialismului. Cu începere de la ora 16,45 stadionul Giulești va găzdui intîl- Dozsa — Ujpest — despre talentul și hărnicia po­ a armatei vest-germane, tnca. tru campionatul unional, ocuptnd nirea Locomotiva—Energia Steagul Roșu Orașul Stalin. De la a- Țările noastre au dovedit acest Trăiască Partidul Muncitoresc Dinamo Orașul porului dv., despre puterea sa drată în N.A.T.O., cu arme ato­ locul trei In urma lui Botvinik, șl ceeași oră pe stadionul Dinamo echipa bucureșteană Dinamo va creatoare care au dăruit tezau­ lucru prin întreaga lor activitate primi replica echipei Energia Petroșani. mice și stationarea trupelor ame­ Romîn I rului științei și culturii universa­ pe arena internațională. Keres, dar înaintea lui Boleslav- In tară sînt programate următoarele întîlniri: Dinamo Orașul Stalin __ ..... în fața uneltirilor cercurilor ricane înarmate cu arme atomice Trăiască unitatea de nezdrun­ ski, Bondarevski și Lilienthal. le valori nepieritoare. Ștalin—Știinfa Timișoara ; Energia Flacăra Ploești— C.C.A.; Miercuri 1 Mai va avea loc la Faptul că în Republica Demo- imperialîste care ar dori să gă- cinat a lagărului socialist, în este o amenințare a vieții po­ Acest succes i-a adus lui Smislov Flamura Roșie—Progresul Oradea. Budapesta întîlnireâ internațională crată Germană se realizează prin- sească tarile socialiste dezbinate porului german. frunte cu Uniunea Sovietică 1 titlul de mare maestru. Adevă­ Posturile noastre de radio vor transmite alternativ de la Ploești de fotbal dintre echipa maghiară tr-o muncă stăruitoare de zi cu și dezarmate in calea planurilor și București repriza a doua a întîlnirilor Energia Ploești—C.C.A. P.S.U.G. intervine cu toată pu- Trăiască prietenia frățească Dozsa-Ujpest Budapesta și echipa z: idealurile pentru care militea- lor de subjugare și agresiune, rata torfă a talentului său a ieșit și Locomotiva—Energia Orașul Stalin. Transmisia se va face pe noi sîntem holăriți să luam toate terea pentru realizarea unei in(e- germano-romînă I romînă Dinamo Orașul Stalin din ză de decenii proletariatul ger- noi sîntem hotărîțl _“ In evidenfă tn ultimii ani. Vic­ programul I incepind din jurul orei 17,25. R.P.R. Ședința lărgită Delegații sindicale Comunicatul comun sosite de peste Consiliul de Securitate trebuie să ajute a Biroului Consiliului General A.R.L.U.S. hotare la înlăturarea oricăror piedici care s«ar putea SOVIETO-AUSTRIAC Sîmbătă a avut loc ședința bat planul Decadei culturii Consiliul Central al Sindicate­ lărgită a Biroului Consiliului Ge­ R.S.F.S. Ruse, care va avea loc lor din R.P.R. a invitat de 1 Mai cu privire la vizita în Austria neral A.R.L.U.S. Au participat între 19—28 mai ac. Cu acest numeroase delegași sindicale de ivi în calea reglementării echitabile a tov. Ion Pas, adjunct al ministru­ prilej se vor organiza în Bucu­ peste hotare. a lui A. I. Mikoian lui Tnvățămîntului și Culturii, rești, în centrele regionale și ra­ In cursul zilei de simbătă, au Ofelia Manole și Octav Livezea- ionale, în casele de cultură, clu­ sosit în Capitală membrii dele­ problemei Suezului VIENA 27 (Agerpres). - tei la Moscova a delegației nu, vicepreședinți ai Consiliului buri și cămine culturale variate gațiilor sindicale din U.R.S.S. și TASS transmite comunicatul co­ austriece. General al A.R.L.U.S.-ului, Mihai manifestări consacrate culturii și R. P. Chineză. mun sovieto-austriac cu prlvireprivire 'la Partea austriacă a subliniat tn continuare că în conformitate cu Gafița, secretar al Uniunii Scrii­ artei marelui popor rus: confe­ Din delegația sindicală sovie­ Ședința Consiliului de Securitate vizita In Austria a lui1— ...A. I. torilor, Cicerone Theodorescu, rințe, premiere teatrale și cine­ tică fac parte Viktor Ivanov, pre­ Mikoian, prim vicepreședinte al tradițiile sale este interesată să Consiliului de Miniștri al mențină bunele relații cu toate scriitor, M. Pascu, președintele matografice, serbări ale cîntecu- ședintele Comitetului Central al NEW YORK 27 (Agerpres) ultimele zile. La 26 aprilie s-a a. Reprezentantul Suediei, Yarring, C.C. al Sindicatului lucrătorilor lui și dansului popular rus, con­ Sindicatului petrolifer, Antonina care a luat cuvîntul pentru a U.R.S.S. statele vecine. TASS transmite : nunțat că flota 6-a americană a S-a constatat tn unanimitate că, din învățămînt și alții. certe ale formațiunilor de artiști, Ciulikanova, președinta comitetu­ face scurte remarci, a numit de­ La invitația guvernului federal In ședința din după amiaza zi­ primit dispoziția să plece spre așa cum se cuvine, Austria înde A fost luat în discuție și apro­ expoziții, bazare ale cărții etc. lui de întreprindere de la fabri­ clarația guvernului egiptean un al Austriei, intre 23 și 27 aprilie lei de 26 aprilie a Consiliului de litoralul țărilor arabe. Se men­ plinește întocmai colaborind ca de tricotaje „Krasnaia Zna document internațional .impor. a.c. în Austria s-a aflat într-o , Securitate, care a discutat pro­ ționează totodată că aceasta se a cu instituțiile sovietice mia" și Andrei Lahipov, maistru lanț, subliniind „cu deosebită sa­ vizită oficială A. I. Mikoian, prim strîns blema Canalului de Suez, primul face in vederea unei „demonstra­ competente prevederile tratatului la'uzinele de tractoare din Sta­ ții de forță", adică pentru a arăta tisfacție* obligațiile Egiptului, vicepreședinte al Consiliului de a luat cuvîntul' reprezentantul de stat. Părțile au subliniat în referitoare la procedura rezolvă­ Miniștri al U.R.S.S. 0 delegație a C. C. S. a plecat la Moscova lingrad. Australiei, Wacker. Discursul re­ pumnul. Se vorbește insistent unanimitate că actualul volum al Delegația sindicală chineză despre aplicarea așa.zisei doctri­ rii eventualelor litigii. Reprezen­ A. I. Mikoian a fost însoțit de prezentantului australian a abun. P. N. Kumîkin, locțiitor al mi­ schimbului de mărfuri sovietn- Sîmbătă dimineața a părăsit telor din R.P.R.,. Tiberiu Sarkozi, este alcătuită din Vu Husan-șeng dat in amenințări la adresa Egip­ ne Dulles-Eisenhower față de tantul Suediei a cerut stabilirea nistrului Comerțului Exterior, și austriac în baza acordului comer­ Capitala plecind spre Moscova președintele comitetului de între, șeful secției organizatorice a Fe­ tului. El a insistat fățiș ca Egip­ Iordania, iar pentru camuflarea neintlrz:ată a unei colaborări de 1. I. llicev, șeful Depar.aman­ cial nu satisface pe deplin nici delegația Consiliului Central al prindere al Complexului hidrocen­ derației Sindicatelor din întreaga tul să accepte vechile plânuri ale acestei tendințe a fost scoasă din practice intre Egipt și cei care tului nr. 3 pentru Europa din una din părți și că este necesar Sindicatelor din R.P.R., invitată tralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz, China și Giu Tzu-ming, președin­ puterilor coloniale cu privire la nou din naftalină sperietoarea folosesc Canalul. Ministerul Afacerilor Externe al să se obțină creșterea volumului să participe la sărbătorirea zilei Elena Plntilie, Învățătoare, pre­ tele Comitetului de pregătire al folosirea Canalului de Suez. „comunismului internațional*. Dar Reprezentantul Irakului, care a U.R.S.S. La convorbiri a luat de comerțului. de 1 Mai în capitala Uniunii So­ ședinta comitetului sindical raio­ Federației lucrătorilor din dome­ cui nu-i este elar că sub pre­ răspuns la observabile lui A. A. Wacker a declarat că guvernul asemenea parte S. G. Lapin, vietice. nal Bacău al muncitorilor din în- niul relațiilor externe. său nu este satisfăcut nici de for­ textul luptei împotriva așa-zisului Sotnlev in legătură cu situația In legătură cu aceasta a fost ambasadorul U.R.S.S. in Austria. Delegația este alcătuită din to­ vățămînt, Lidia Lăzărescu, acti. ma, nici de conținutul declarației complot comunist inexistent In din Iordania, a repetat afirmațiile realizat acordul ca cel ttrziu în La sosire, pe aeroportul Bănea- In timpul șederii sale în Au­ varășii : Anton Moisescu, secretar vistă, Ion Tănăsoiu, redactor la sa, membrii celor două delega­ din 24 aprilie a guvernului egip­ Iordania se face încercarea de a prese, americane potrivit cărora toamna anului acesta reprezen­ al Consiliului Central al Sindica­ ziarul „Munca". criza politică din iordania ar fi stria A. I. Mikoian, prim vicepre­ tări competenți ai celor două ții sindicale au fost intimpinați tean. reprima poporul iordanian care ședinte al Consiliului de Miniștri refuză cu hotărire să accepte provocată de „comunismul inter­ părți să ducă tratative în pro­ de tovarășii Liuba Chișinevschi Reprezentantul Irakului, Șaban. al U.R.S.S., a avut numeroase „doctrina Eisenhower" și să a- național* șt a negat fără temei blema dezvoltării comerțului intre și ing. Mihai F. 'Marin, secretari der, a salutat declarația guver­ convorbiri cu cancelarul federal ai C.C.S., Ion Dobre, Martin Co­ nului egiptean ca o mărturie a dere la blocul agresiv de la Bag­ caracterul agresiv ai blocului de U.R.S.S. și Austria. In cadrul a- Raa’o. cu miniștrii Figi, Helmer, cestor tratative se va studia de vaci membri ai Prezidiului C.C.S.. dorinței sincere a Egiptului de a dad. Ia Bagdad, din care face parte O mare cometă vizibila Kamitz, Bok, Toma. Waldbrunner. asemenea problema dacă noi!" de președinți ai comitetelor cen­ reglementa iolosirea Canalului de A Sobolev a atras atenția mem­ tara sa membri ai guvernului federal. liste de mărfuri pentru livrările trale ale sindicatelor, activiști ai Suez. brilor Consiliului de Securitate •- Reprezentanta: SUA. Lodge, supra primejdiei grave pe care o In cursul acestor convorbiri reciproce vor fi întocmite pe ter­ pe cerul țării C.C.S. și a sindicatelor. După aceea a luat cuvîntul re­ a declarat că măsurile cu carac­ A. I. Mikoian, prim vicepreședinte prezentantul Uniunii Sovietice, A. reprezintă pentru cauza păcii po­ men de un an sau pentru o pe­ Pe cerul Capitalei și al unei aceste zile, din cauza vitezei u- Au fost de față V. 1. Barah- ter militar luate de S.U.A. in al Consiliului de Miniștri al A. Sobolev. litica proclamată de Statele U- rioadă mai lungă de timp. bune părți a țării a devenit vi­ nin, prim secretar al Ambasadei partea răsăriteană a Mării Medi- U.R.S.S., a subliniat că după cum luitoare cu care cometa săgetea­ El a arătat că reglementarea nite in așa-zisa doctrină Eisen­ S-a recunoscut necesar să se zibilă cu ochiul liber, incept nd ză spațiul. U.R.S.S. la București și Cen Ke, terane vor deveni efective numai se știe Uniunea Sovietică consi­ consilier ai Ambasadei R. P. Chi­ activității Canalului de Suez după hower. tn cazul cînd o va cere guvernul lărgească legăturile culturale din­ de vineri seara, una din cele mai Astăzi și în următoarele cîte- încetarea agresiunii anglo-franco- Cind reprezentantul sovietic a deră menținerea păcii in în­ tre U.R.S.S. și Austria. mari comete apărute in ultima neze la București Iordaniei treaga lume ca cea mai înaltă și va zile ea poate fi observată cu israeliene împotriva Egiptului și pus Întrebarea dacă in lumina Cancelarul iederal l-a rugat pe Tot simbătă la amiază a sosit Lui nd din nou cuvîntul A. A. nobilă sarcină a politicii sale. El vreme pe cer, avind o coadă de ochiul liber, ca o stea de mărime repetatele declarații ale guvernu­ acestei politici a S.UA. nu se ur­ A I. Mikoian, prim vicepreședinte mari proporții, cometa Ared-Ro- mijlocie (mărimea 2.5) avînd c tn Capitală, Mohamed Medvallv Sobele» l-a întrebat pe reprezen. a făcut cunoscute măsurile con­ el Caramuti, președintele Fede­ lui egiptean în problema Suezu­ mărește cumva încordarea la ma­ al Consiliului de Miniștri, să facă land. coadă de 14 grade, in partea de tantul american ce țară arabă a crete luate in ultimul timp de rației Sindicatelor muncitorilor lui dovedesc în mod convingător ximum a situației in regiunea chemat flota 6-a americană in uz de influență sa pentru a face Această cometă a fost descope­ nord-vest a cerului intre orele Orientului Apropiat și Mijlociu, llniunea Sovietică pentru realiza­ posibilă înapoierea cit mai rapidă agricoli din Egipt. că Egiptul esie în stare să asi­ partea răsăriteană a Mediteranei rea acestui țel, îndeosebi propu­ rită de curlnd la 8 noiembrie 8-11 seara și spre dimineață, reprezentantul Angliei Dixon, din Uniunea Sovietică a tuturor Delegația sindicatelor maghia­ gure luncționarea normală a Ca­ și față de cine iși demonstrează nerile Uniunii Sovietice în pro­ 1956, de doi astronomi din Bel­ înainte de răsăritul soarelui. Ea nalului de Suez ținind seama de care prezida ședința, l-a între­ austriecilor care doresc să se în­ re sosită in Capitală simbătă forța Statele Unite. blema dezarmării generale gia, al căror nume il poartă. Ea se află aproape de Orizont (în interesele legitime ale tuturor rupt și i-a cerut să nu se refere toarcă în patrie. se apropia treptat de soare și a constelația Per seu). după amiază este alcătuită din Lodge a replicat că in apele La rindu! său cancelarul fede­ Acs Sandor secretar al Fede­ celor care folosesc Canalul. lâ probleme care „nu au legi. A. I. Mikoian a declarat că re­ trecut la 8 aprilie la cea mai mi­ După calculele preliminare ale fnterr.a'.ionale forțele navale a- ral I. Raab, a arătat că politica Memorandum-ul guvernului e. tură" cu chestiunea in discuție. patrierea cetățenilor austrieci din că distanță de soare, iar la 20 astronomilor, cometa Ared-Ro- rației constructorilor și Antal me-cane pot r.aviga oriunde ar I Austriei urmărește In mod con­ Itnrene secretar ai Federației giptean din 18 martie 1957 și Răspunzindii-i lui Dixon. A So­ U.R.S S. tn Austria a fost înfăp­ aprilie la cea mai mică distanță land pare a avea o orbită foarte dori și a lăsat fără răspuns a secvent asigurarea păcii. Deși muncitorilor din industria chi­ noua declarație din 24 aprilie, a bolev a declarat că ceea ce a tuită. Dar dacă pe teritoriul 0- de pămint, Incepind să devie întinsă, ea nu face parte din co­ doua parte a întrebării — față problema dezarmării este in pri­ mică. spus Sobolev, arată că guvernul spus are cea mai directă legătură niunii Sovietice se vor găsi cetă­ foarte strălucitoare. metele periodice (care revin după de cine iși demonstrează forța mul rînd o chestiune a marilor egiptean se obligă să respecte cu cu problema discutată. înțelegeți țeni austrieci care doresc să plece un anumit număr de ani) sau in Statele Unite. Cuvintele Iui Lodge puteri Austria va sprijini pe mă­ La 19 aprilie cometa a început strictețe convenția de la Constan- singuri, a spus el, că nu |x>t tre­ in Austria, cererea lor de plecare orice caz ciclul ei pare a fi de despre „apele internaționale* au sura forțelor sale toate eforturile să fie vizibilă și pe cerul țării INFORMAȚII tinopol din anul 1888. ce sub tăcere asemenea eveni­ va fi satisfăcută. noastre dar din cauza norilor ordinul sutelor de mii de ani. mente ca de pildă deplasarea flo­ provocat risete în rîndurile pre­ indreptate spre menținerea unei In ciclul de manifestări orga­ A. Sobolev a combătut afirma­ păzi trainice. In încheiere A. I. Mikoian, n-a putut fi observată in această Cercetătorii de la Observatorul țiile reprezentanților unor țări tei militare maritime a S.UA. in sei și publicului. nizate de Casa Prieteniei Romî- 1 Cele două părți au fost de acord prim vicepreședinte al Consiliului zi și in zilele următoare, ci nd ea Astronomic din București studia­ occidentale că declarația din 24 preajma. . Canalului de Suez. Se Reprezentantul Angiiei. Dixon, no-Sovietice A.R.L.U.S. în intim- . că încheierea tratatului de stat de Miniștri al U.R.S.S. a trans­ avea o strălucire egală cu a ce­ ză cu amănunțime particularită­ aprilie ar fi un document unila­ știe că cu șase luni tn urmă au ți.a exprimat in primul rind ne­ pinarea celui de-al 6-lea Festival | cu Austria a fost o contribuție mis cancelarului federal invitația lor mai mari stele de pe cerul țile acestei comete, care de alt­ teral al Egiptului și nu ar cu­ avut loc asemenea deplasări și mulțumirea față de acea parte a al Tineretului și Studenților de ia ! pozitivă la cauza înțelegerii re- de a facq o vizită oficială in U- nostru (mărimea 1). Odată cu fel a fost fotografiată de ei încă prinde garanțiile necesare pentru rezultatul lor a fost blocarea Ca­ cuvintării reprezentantului U- Moscova va avea loc duminică la j ciproce intre popoare și că neutra­ niunea Sovietică. Invitații au fost înseninarea cerului, cometa a pu­ din luna ianuarie, cînd cometa cei care folosesc canalul, subli­ nalului de Suez și a regiunii în­ niunii Sovietice unde se menționa ora 18 in sala Casei Prieteniei litatea Austriei este un factor transmise de asemenea vicecance­ tut fi observată pentru prima oa­ nu putea fi observată decit cu niind că această declarație repre­ vecinate a Mării Meditcrane pen­ că uneltirile imperialiste ale pu­ Romino-Sovietice A.R.L.U.S. con­ foarte important al păcii. larului, dr. Scharf, ministrului fe­ ră in seara de 26 aprilie, attt în telescoape puternice. Observațiile zintă un document internațio­ tru navele unui număr foarte terilor occidentale in Orientul A- ferința tov Petre Gheorghe, se­ ' S-a scos în evidență că vizita deral al Afacerilor Externe, dr. Capitală, cit și în alte orașe ale lor au fost comunicate Uniunii mare de state, inclusiv pentru prop'at și Mijlociu și agresiunea cretar al C.C. al U.T.M . cu su­ nal. I in Austria a lui A. I. Mikoian. Figl. și subsecretarului de stat, țării (Craiova, Clmpina etc.). Astronomice Internaționale. Arătînd că anumite persoane Uniunea Sovietică. Angliei, Franței și Israelului îm­ biectul „Tineretul sovietic se pre­ I prim vicepreședinte al Consiliului dr. Kreisky. Strălucirea ei a scăzut însă in A. A. Sobolev a subliniat in potriva Egiptului care a fost unul (A ger preș) gătește pentru Festival". din Occident nu au renunțat nici I de Miniștri, și schimbul sincer de Cancelarul federal a mulțumit acum la speranța de a limita su­ continuare că actuala orientare a din rezultatele acestor uneltiri, | păreri care a avut loc au contri- pentru invitație, a declarat că in­ ★ veranitatea Egiptului asupra Ca­ S.U.A. a dus la o agravare se­ au tulburat funcționarea normală La cinematograful Patria a I buit la reafirmarea relațiilor de tenționează să dea cit mai re­ nalului de Suez, reprezentantul rioasă a situației in Orientul A- a Canalului de Suez. avut loc simbătă seara premiera ' prietenie stabilite in timpul vizi- pede curs acestei invitații. U.R.S.S. a cerut Consiliului de propiat și Mijlociu și a declarat După declarația Ini Dixon, A. festivă a filmului sovietic in cu­ că Consiliu! de Securitate trebuie A Sobolev a răspuns pe scurt lori „In toiul luptei". Securitate să pună capăt tendin­ țelor anumitor cercuri ale puteri­ să întreprindă acțiuni care să eli­ Ia observațiile acestuia tn ceea Au fost de față membrii dele­ bereze popoarele de primejdia per­ ce privește poziția Uniunii Sovie­ gației de cineaști sovietici in lor occidentale de a impune Egip­ Festivalul republican al studenților tului o rezolvare a problemei manentă a unei noi maniiestări tice tn problema Suezului. Patria. București : DON JUAN ; Re- Tineretului: PRIETENE DE NOAPTE: frunte cu Serghei Trofimov. a politicii de pe poziții de forță, Tn încheierea ședinței a luat publica. 1. C. Frimu ÎN TOIUL LUP­ Grivița: COASTA LUI ADAM: Vasile ★ Suezului care ar știrbi drepturile TEI : V Alecsandri, Al. Popov, Roaită, Popular: URAGANUL; Cultu­ sale suverane asupra Canalului a politicii echilibristicii nefaste in cuvîntul reprezentantul Egiptului. Moșilor. Flacăra : BONJOUR, ELE­ ral: MISTERUL CELOR DOUA OCEA­ In cadrul marilor aniversări și ar oîeri o posibilitate de ames­ pragul războiului. Lutfi. SOFIA 27 (Agerpres) A T B. tatori care învață tn instituțiile FANT : Lumina : MĂGĂRUȘUL MAG- NE: Unirea: IARTA-MA: C. David: culturale inițiate de Consiliul DANEI: Central: AIDA: Victoria. Gh. PODHALE IN FLĂCĂRI: Al. Snhia. tec in treburile interne ale Egip-. transmite: La Sofia se desfă­ de invățămtnt‘ superior din țară. Doja : VAGABONDUL (ambele serii) ; 1 Mai. PREA TÎRZIU; Miorița. Olga Mondial al Păcii, Comitetul Na­ tului. Consiliul de Securitate, a șoară festivalul republican al Concertele se bucură de un deo­ Donca Simo, N. Băle eseu: CU FAȚA Bande RÎPA DRACULUI; T. Vladi țional pentru Apărarea Păcii din declarat el, trebuie să ajute la în­ studenților. La 25 aprilie, pe sebit succes. LA PUBLIC. YVES MONTAND: Ma- mirescu PĂTRATUL 45: Arta: TAINA R.P.R. și Institutul romin pentru Guvernul sovietic atrage atenția celor care xim Gorki: FRATELE MEU BAMBUS, NOPȚII ETERNE: Munca: TRANDA­ lăturarea oricăror piedici care stadionul central .V, Levski- La universitatea din Sofia și BASTONUL FERMECAT; Do

PE PLANETA MARTE EXISTĂ VIATA „Una dintre principalele con* în cursul lunii Iulie s-a observat Barabașov din Harkov — afirmă duzii ale observațiunilor desfă­ formarea unei „margini** de cu­ că teoriile cu privire la relieful șurate cu prilejul marii opoziții loare cărămizie, care contrasta relativ neted al planetei Marte. a planetei Marte este ex'stenja puternic cu regiunile întunecate lipsit de lanțuri muntoase ase­ vieții vegetale pe această pla- albastru-verzui de la ecuator. Pe mănătoare celor de pe pămînt, netă“. măsură ce trecea timpul, , margi- au fost verificate și confirmate. Acestea sînt cuvintele eminen­ nea“ se întindea tot mai mult Același astronom arată că tului astronom sovietic dr. Ti­ către ecuator. In același timp, cu­ s-au obținut noi și interesante in­ kov, unul dintre numeroșii sa- loarea roșie se închidea, probabil formații in legătură cu calotele vanți care și-au concentrat aten­ datorită trecerii de la o vegetație polare. Pînă de curînd, se credea Acum șaptezeci de ani a fost construit la Odesa Teatrul de operă ția luni de zile asupra planetei cu primăvăratecă către una mai e- că aceste calote se compun din ți balet care înfrumusețează orașul și este mîndria populației Iui. prilejul apropierii ei maxime de voluată. Observatorul din Alma- zăpadă sau „polei“ de culoare Totul din acest teatru îi entuziasma pe spectatori: aspectul exterior pămînt și care își împărtășește a- Ata a înregistrat numeroase ima­ verzuie. Observațiile efectuate în al clădirii, o sală minunat ornamentată și artistic decorată, albeața cum pentru prima oară impresiile. gini fotografice în culori ale a- timpul marii opoziții au dovedit marmorei care contrasta cu mult efect cu culoarea catifelei fotolii­ cestor fenomene, care urmează să cu precizie că ele se compun din lor și a lojilor. Observatoarele astronomice din multe părți ale Uniunii Sovietice fie studiate mai amănunțit. două straturi : un strat de gheață Dar în curînd soarta teatrului a început să-i neliniștească în mod au comunicat că din pricina con­ care acoperă polii și un strat mai serios pe constructori; teatrul a început să se lase în jos. In anul dițiilor „interplanetare" nefavora­ CONDIȚII PRIELNICE VIEȚII dens, format din ceață sau nori, 1900, partea răsăriteană a clădirii se găsea cu 18 centimetri mai bile, operațiile de observare au ..PUTEM SUSȚINE CU TOA­ deasupra gheții. jos decît cea apuseană. fost serios stînjenite. Se pare TA CERTITUDINEA CĂ EXISTA Tn ultimii ani se observă din partea în unele perioade, calota polară marilor întreprinderi industriale și co­ Cu toate că s-a construit un zid de susținere, fundamentul con­ insă că dr. Tikov, de la observa­ VIAȚA VEGETALA PE MAR- sudică avea o culoare roșiatică. merciale de peste hotare un crescînd tinua să coboare deoarece apele subterane măcinau solul. Uriașa torul din Alma-Ata. s-a bucurat TE“ — spune dr. Tikov. A- Putem, astfel, presupune că stra­ interes pentru întrebuințarea unor mici clădire cu un volum d& 100.000 metri cubi era în primejdie. de condiții mai fericite, ceea ce ceasta nu înseamnă însă că via­ tul de gheață este foarte subțire avioane de transport proprii. Pentru a salva această clădire minunată, specialiștii sovietici au i-a permis o serie de deducții ța marțiană trebuie să fie nece­ și se compune din mai multe bu­ Poate că nu este îndeajuns de cu­ foarte interesante. noscut faptul că unul dintre primele hotărît să întărească solul, dîndu-i calități noi. Acum doi ani, nu sarmente asemănătoare celei de căți despărțite între ele, prin care avioane construite pentru scopul acesta 1 departe de teatru, s-a început construirea unei fabrici pentru pro­ VEGETAȚIE PRIMĂVĂRATECĂ pe pămînt. Adaptabilitatea vieți se poate zări suprafața pămîntu- este micul avion bimotor cu patru locuri, în întregime din metal, de con­ ducerea de silicat de sodiu, sau cum i se mai zice : sticlă lichidă. Dr. Tikov a arătat că observa­ organice la condițiile externe lui uscat. FORMALISTUL struct e cehoslovacă, Aero 45. In jurul teatrului și sub el au fost săpate 2.300 de găuri a căror țiile au fost începute mult îna­ este excepțional de mare. Prezența vînturilor în atmos. Deși atmosfera planetei este Tncă din anul 1947, marile între­ lungime totală întrecea distanța de 20 kilometri. Prin găuri s-a in­ inte ca planeta să fi atins punc­ fera planetei a fost confirmată de prinderi cehoslovace naționalizate cum­ trodus în sol 6.000.000 litri de sticlă lichidă. tul de apropiere maximă, condi­ mult măi bogată în nitrogen și norii călători pe care i-au zărit ANTI-FORMALIST pără și folosesc acesf avion pentru de­ După ce s-a solidificat, ea s-a transformat într-o stîncă pietrifi­ țiile de vizibilitate fiind bune. bioxid de carbon decît a noastră, mulți dintre observatori și care plasările conducătorilor la filiale. O Marte are umiditate. In anotim­ reducere a așa zisului „timp mort” cată. Solul a devenit de zece ori mai solid. Observațiile au arătat Atmosfera lui Marte era transpa­ se mișcau cu o viteză de 25—40 rezultînd din călătoriile cu trenul său că de la sfîrșitul anului trecut clădirea a încetat complect să co­ rentă. calota polară sudică ieșind pul cald, care durează în medie Păun e-n „control" pe teren. mai sînt. Formalism — lichidat. cu automobilul, libertatea de acțiune km. pe oră. Alcoolism — lichidat. Familia­ boare. In prezent, teatrul se găsește pe o bază sigură de sticlă. clar in evidență de pe planetă. șase luni pe an. temperatura va­ Stă de vorbă cu o secretară teh­ fată de orariile trenurilor și avioanele , riază între 10° și 25°. Astfel, După părerea astronomilor so­ nică pe care a găsit-o întîmplă- rism — lichidat. Vai, vai! Era precum și o mare economie în exploa­ vietici, va fi nevoie de cel puțin I tarea acestui avion au fost avantaje­ Marte întrunește un număr de tor în biroul comitetului organi­ cît pe-aci să uite de gîtutrea le care au determinat și întreprinderile condiții minime pentru existența un an de studii intense pentru zației de bază U.T.M. dintr-o criticii. cehoslovace mai mici, penfru care în­ vieții vegetale. întreprindere, o fată grăsuță de — Ascultă, tovarășă. Cum e treținerea unui aparat propriu nu este analizarea întregului material cu­ vreo 18 ani. Păun dă din cap și critica la voi: gîtuită, stimulată P rentabilă, să se folosească tntr-o mă­ RELIEF NETED sură tot mai mare, de vastul parc de les, după care se vor putea anun­ se lamentează: „Vai, vai, to­ Nedistingînd nuanțele și do­ aero-taxi alcătuit de CSA (Transportu­ Enigma Un alt savant care a efectuat varăși T și în timpul ăsta mai rind să nu-l supere pe Păun, fata rile aeriene cehoslovace) din apai3- ța concluziile finale. observații îndelungate — acad. înghite o bucată de brînză. Și răspunse în doi peri: tele Aero 45 și varianta lui mai re­ centă. Super Aero. Către nordul Moldovei, cale de cesta. călătorit prin lume, înțelept săpători. Mîinile lor grele s-au așa, tot văicărindu-se, sfîrșește — De toate felurile. peste 60 km. depărtare de lași Din anul 1948, avionul Aero 45 cîș- prin vîrstă și cultură, a înțeles obișnu't să lucreze cu penseta, cu bine brinza. Strînge rămăși­ — Nu-i bine : un singur fel. tlgă teren și tn afara hotarelor Ceho­ »e află o așezare de oameni har* că in botul de deal se ascunde o lama sau briceagul. țele micii gustări și caută cu Stimulați-o. Ei, ce zici, o s-o slovaciei. nici și liniștiți, domoli la vorbă comoară de cu totul altă natură, privirea un loc unde să le arunce. stimulați ? Victoria repurtată în greaua întrece­ și fapte, iubitori ai pămintului interesind nu numai locuitorii u- ★ lin „Figaro hamletian — O s-o stimulăm... re din Anglia în cursa internațională — N-aveți un coș în sediu ? de viteză „No-'ton Griffith Challenge strămoșesc. Așezării îi zice Măș­ nui sat oarecare, ci o tară în­ Pe dealul Copoului din Iași se — N-avem, tovarășe Păun. — Văd că pricepi ușor. căteni. Oamenii își împart ziua, 51 Trophy” de la Birmingham (1 august treagă. De aceea, s a grăbit să află Muzeul de Antichități al o- — Ce sediu e ăla fără coș ? Păun își aprinse mulțumit O 1949) traversarea în zbor a Saharet care lucrîndu-și petecul de șes, puie în desagă cite\a din oasele rașului. Aici, sub conducerea pro­ Da, apă aveți cumva ? Că mi-e „mărășească". (anul 1950), precum și zborurile de li­ care — angajați ca muncitori in­ vrare de lungă distanță la Bangkok, găsite, s-a urcat in tren și a por­ fesorului Petrescu-Dimbovița, o- o sete de la drăcovenia asta să­ Un tînăr dădu buzna în sediu. dustriali la calea ferată — repa- Hongkong, în India, Ceylon șl Uni­ nit la lași, la Filiala Academiei biectele găsite pe șantierul arheo­ rată... — Ce-i tovarășe ? unea Sudafricană din anii 1950 și 1951 rînd terasamentul. cărînd pietriș R.P.R. Aici, el a stat de vorbă logic de la Mășcăteni au fost se­ Bău cu poftă. — Tovarășe Păun, s-au calcu­ deschid avioanelor Aero 45 drumul sau avînd alte treburi Unii, mai spre Apus. cu profesori universitari care i au lecționate cu grijă, aranjate și lat prost acordurile. — Trebuia — Măi, tovarășă, cum stați cu Sînt cumpărate asemenea avioane de puțini ce-i drept, se ocupă și cu cercetat cu atenție conținutul de­ expuse în ordinea lor firească să primesc două sute și-am pri­ fabricarea de cărămizi. Pentru sagii și i-au mulțumii. La cîteva formalismul ? marile firme franceze și italiene (între Zilnic, muzeul este vizitat de sute mit numai 60 de lei. D-voastră, care figurează Peugeot-Paris, . SITA- asta înhamă dis-de-diminea|ă zile după aceea in Mășcăteni po­ Fata nu prea știa ce e aia for­ de cetățeni. Printre ei se afla și malism și răspunse nesigură, de la raion... Mulhouse, Streichenberger-Lyon etc.) caii la căruțe și se abat către un posea o adevărată caravană știin­ tineri din sat veniți sâ vadă re­ pentru deplasările directorilor lor. Sînt boț de deal aflat la marg:nea țifică. după cîteva clipe de ezitare: Tovarășul Păun sări de pe cumpărate de întreprinderile de trans­ zultatul muncii lor. Cu ocazia as­ porturi din Elveția și Tailanda pentru satului. ★ — Bine... scaun, se apropie de tînăr, și-l ta au loc discuții interesante. Ti­ privi drept în ochi. Apoi, luînd-o zborurile de aero taxi și de observație, nerii notează In carnețele cele — Atunci e rău... Nu v-ați de diplomați, sportivi (Renso Ceschina Intr-una din verile trecute, cîți- Valoarea descoperirii întimplă- martoră pe secretara tehnică, Vg „cărămidari** își aflau de lu­ toare întrecea oricp închipuire. auzite, pentru ca la rindul lor să gîndit niciodată să-l lichidați ? a cîștigat cti un „Aero 45“ campio- începu: naful Italiei pe anii 1952—53), de me­ poată explica și altora despre Nu ? Mă miră... Formalismul e cru la boțul de deal. Săpau cu Primele săpături arheologice au — Vedeți, tovarăși, unde a dici din Argentina, aerocluburile din nădejde în malul“toșiatic, cînd scos la Iveală’, pe Fn^ă oase, nu­ viața ce a pulsat cu mii de ani stagnare... India și de către Air Academy din Apoi, după o scurtă pauză: ajuns ? E utemist vechi și iată lopata unuia dintre ei — opintită meroase alte urme ale unei civi­ In urmă pe meleagurile patriei Ceylon pentru instruirea membrilor — Nu știi cînd pleacă cursa cum pune el problema I săi și așa mai departe. mai cu putere — a desprins o lizații străvechi de peste 4.000 noastre. CU BACȘIȘ?! de Titu ? Peste cîteva secunde, prin for­ Au fost necesare numai unele mo­ dată cu pămintul și cîteva oase. ani aparținind neoliticului: vase I. DELEASiU Desen de L DAR IAN — Mi se pare că s-a dus... ța lucrurilor, Păun fu chemat să dificări mărunte pentru ca avionul Pentru moment nimeni n-a dat de lut, arme, unelte domestice, i- Aero 45 să poată. Incepînd din anul Păun n-are ce face pînă la mai rezolve o problemă. In­ 1955. sub denumirea de Aero Super, atenție faptului. Cînd însă înce­ doli etc. Intr-un ritm febril, echi­ trase în sediu un tînăr. concu'a cu succes aparatele rivale, care pură să curgă din spărtura dea­ pa științifică alcătuită din profe­ cursa următoare; ce-ar fi să mai — Tovarășul Bîscă nu acti­ încep să se fabrice în urma succese­ lului oasele unul după altul, oa­ sori, asistenți și studenți a con­ combată ceva ? lor lui răsunătoare. Și aparatul Su­ menii prinseră să se agite. Se în­ tinuat cercetările. A fost depistat — Dar cu alcoolismul cum vează la noi în fabrică unde e per Aero este exportat atît In Răsărif La 7546 metri altitudine salariat... îi expuse cineva cazul cît și în Apus. toarseră degrabă în sat și poves­ cu precizie locul unde se întindea stați ? Beau tovarășii noștri P tiră celorlalți „minunea". După străvechiul sat. In imediata apro­ Fotografia aceasta a fost făcută la 7546 metri altitudine. Ea înfățișează pe căță­ — Unii... Dar numai la leafă tînărului îmbrăcat țărănește, cu cojoc și căciulă. — E încadrat închinările de rigoare — mai știi? piere, a fost descoperit și un ci­ rătorii chinezi și sovietici care au ajuns pe muntele Muztagh Ata. situat in provincia și la acord... la țară, unde stă. E și membru poate e lucrătură diavolească la mitir preistoric. în care a fost chineză Sin Kian In apropierea graniței sovieto-chineze. încercarea de a urca pe acest — Da' voi ca organizație nu în comitetul de acolo... mijloc 1 — cîtiva se încumetară găsit cadavrul excelent conservat munte nu este de dată recentă. Numeroase expediții de diferite naționalități au v-ați pus problema în ședință — Tovarășul e membru în co­ Din să se reîntoarcă la locul cu pri­ al unei femei. Pe măsură ce evo­ încercat să ajungă pe acest munte. Primii au fost insă cei 31 de sportivi chinezi și de comitet: „Dacă am lichida mitet ? — întrebă tovarășul cina. Cercetară bine împrejurimi­ luau săpăturile, se întocmeau sovietici care au înălțat la 7546 metri înălțime drapelele R. P. Chineze și U.R.S.S. noi alcoolismul ăsta Să-l lichi­ Păun, uitîndu-se la tînăr cu le și înțelegind numai jumătate hărți și hicrări științifice. S-au dăm că sînt și cazuri mortale... lumea șahului bunăvoință și interes. din adevăr — diavolul nu are determinat astfel vîrsta satului, Ei, o să-l lichidați P nici un amestec — începură să-și caracteristicile locuitorilor, s-au — O să-l lichidăm — nu în- — M-au ales utemiștii în adu­ •k Un mare meci de șah prin explice în felul lor, neînvățat, e- reconstituit modul de viață al drăzni secretara să-l contrazică, nare generală... — căută Bîscă telefon a avut loc recent intre e- nigma. In această frămîntare fu acestora, obiceiurile. ocupațiile, Păun era fericit ; în cîteva să se explice, insinuînd că el chipa studenților din Anglia și cuprins întreg satul. Cei vîrstnici gradul de civilizație la care ajun­ minute zdrobise două vicii în­ n-ar avea nici o vină. cea a studenților din Olanda. își. amintiră de vestitele bande seseră. Dar pe lingă valoa­ grozitoare : formalismul și al­ Dar Păun sare îndată... Lupta s-a disputat Ia 100 de me­ care tîlhăriseră o dată și o dată rea științifică, șantierul arheolo­ coolismul. Încurajat de succese — Tovarășe Bîscă, noi nu ne­ se (practic 200...). iar victoria a prin aceste locuri, în special de gic de la Mășcăteni a avut un dar nu amețit de ele, trecu, cu găm rolul personalității... revenit englezilor cu 567! la cea condusă de Coroiu. Ideea că însemnat rol educativ. Intr-ade­ modestie și hotărîre, mai de­ Bîscă se uită nedumerit. 43‘/2 puncte. în malul surpat fusese cîndva văr. munca echipei de arheologi parte. — ...Insă istoria, tovarășe ★ Capitala Islandel — Reikja- leagănul unei asemenea bande nu a fost la început îngreunată de — Da' familiarism putred, bi­ Bîscă, tot noi o facem. Dacă vrei wik, va găzdui în luna iulie a a- găsi adversari în sat. Oamenii a- superstițiile care bîntuiau printre sericuțe, găști, sînt pe la voi P să-ți dai contribuția, fă istoria cestui an desfășurarea celui de prinși de imaginație își spuseră locuitorii satului. Pe măsură ce — Cred că... sînt, tovarășe la locul dumitale de muncă dis­ al I V-lea campionat mondial uni­ că acolo unde sînt tîlhari sînt și lucrurile erau desgropate, erau Păun — răspunse fata buimăcită ciplinat și modest... versitar de șah. bani. începură deci cu toții să lăsate o vreme la vedere pentru de avalanșa viciilor care tre­ După o scurtă pauză, o între­ sape febril în căutarea comorilor. ca toți cei curioși să le poată ve­ buiau suprimate în fașă. bă pe secretara care se uita la ★ Noua campioană a Argenti­ Lucrurile s ar fi oprit poate dea, să-și dea seama că nu-i ni­ — Lichidați-le, fetița dragă el ca la unul picat din lună : nei este Odilla Heilbronner, care aici dacă printre cei cu imagina­ mic necurat Intr-însele. — îi propuse blind Păun. Cîte — Cînd pleacă cursa de Titu ? s.a clasat cu numai o jumătate ția aprinsă nu s-ar fi aflat și un Incet-încet oamenii — în rele nu aduce familiarismul... — La cinci și cinci, tovarășe de punct inaintea Măriei de Bar- tis. țăran bătrîn de aproape 70 de cial cei tineri —- au început Data viitoare cînd mai trec pe Păun... ani, Constantin lușcă. Omul a- vie pe șantier și să lucreze la voi... să nu mai văd bisericuțe. — Atunci, mai e ceva timp... ★ Noii campioni ai Capitalei E clar ? Și Păun al nostru se gîndea că noastre sînt tinerii Mihai Suti- — Da, tovarășe Păun, oftă se­ decît să aștepte în halta aia fri­ man și Margareta Teodorescu. cretara, resemnată. guroasa, cu geamurile sparte, — N-ai ceas, mai e pînă la ★ Tînărul american B. Fischer fără sobă, mai bine stă aici la tn vîrstă de numai 14 ani a ocu­ cursă P căldurică și combate formalis­ — Mai e, tovarășe. mul... pat un loc fruntaș în campiona­ Tovarășul Păun își scormoni tul deschis al S.U.A. Presa occi­ memoria ca să vadă ice racile TEODOR MAZILU dentală îl socotește de pe acum ca un periculos adversar al ma­ relui maestru internațional Res- m vizitat Arhivele Statului. Iași, și multe, multe altele). Se hewski, fost pretendent la titlul Obiceiul de a păstra ar­ Arhivele Statului ? păstrează documente privind rezul­ mondial. A hive a rămas de mult, poa­ au împlinit 125 de ani Istoria povestită tate ale unor cercetări tehnice și ★ în această perioadă, echipa te din timpul celei de a științifice, de abia astăzi valorifi­ doua domnii a lui Petru Șchiopu de existență cate. noastră de problemiști duce o sau din vremea lui Mihai Vitea­ Și toată această arhivă a fost intensă activitate. Ea se pregă­ î- de documente zul și s-a păstrat, dar nu cu multă pregătită, îngrijită, adunată cu mi­ tește pentru a termina cu suc­ sîrguință, pînă la Regulamentul Numeroasă șorecime • averea Arhivelor Statului. Iată cei gală și organizată într-nn tot ști­ ces meciurile la care a fost in­ Organic. voltarea capitalismului Ia noi ințific de mintea și mîinile arhi­ Semipție roditoare doi poli ai cîtorva din aceste evo­ în țara : (arhivele uzinelor Nă- vitată: R.S.S. Ucraineană — Regulamentul Organic, atît cel Și de literi rozătoare* luții : aparatul primitiv de fotogra­ vistului, acel arhivist care ne-a drag-Călan, „Wolf“ și multe al­ fost de multe ori înfățișat cu R. P. Romînă și Belgrad-Bucu^ pentru Moldova cît și cel pentru fiat pe care l-a adus, la 10 septem­ tele). Tocmai pentru că Arhivele nasul în hîrțoage. Modestul ar­ rești. Țara Romînească, a pus temeiul De-ar fi fost numai șoarecii... brie 1892, B. P. Hașdeu pentru re­ Statului sînt o oglindă fidelă a fră- unor Arhive ale Statului pe lîngă Dar în lunga lor existență Arhivele produceri după documente și la­ hivist ne-a lăsat nouă această uria­ mîntărilor sociale din țara noastră, șă zestre care complectează cu ne­ „departamentul din lăuntru". Statului au trecut prin atîtea ne­ boratorul fotografic de azi înzes­ exploatatori și ucigași din trecut, măsurate valori bogăția țării înaintea Angliei, Austriei, Unga­ voi și strîmtori pricinuite de ne­ trat cu toată aparatura necesară ; Problema nr. 30 din dorința de a-și șterge urmele, noastre. * riei și altor multe state europene, păsarea unora și altora îneît cine aspiratorul de praf pe care l-a a- de a trece neobservați prin istorie, Arhivistul de azi este un om cu Inedita țările romînești și-au întemeiat o ar sta să se gîndească la toate ar au distrus documente. Asemenea 7” a V pregătire temeinica.temeinică. Mulți tineri instituție organizată pentru păstra­ fi cuprins de o nemăsurată ciudă. ’P“„a: Lolventi.ai Inștitutului de istorie MARCEL ASCHENAZl rea actelor, a documentelor de Documente vechi, valori istorice tura specială de dezinfecție și con­ sau cel puțin .atîtea din cîte să ne ■Și in special ai secției de arhivis­ preț. incalculabile s-au dus pe apa sîm- servare ; dosarele de acum un veac București dăm pe deplin seama de cine tică, pasionați și pricepuți, au spo­ și condițiile cu totul speciale de ne-au fost prieteni și dușmani. ț Și astfel se aniversează anul aces­ betei cu toată strădania minților rit numărul arhiviștilor. ta 125 de ani de la înființarea Ar­ luminate ce-au căutat să țină în păstrare a documentelor, precum și In prezent, oricînd puse la dis­ hivelor Statului. păstrare urmele scrise lăsate de is­ atelierul de legătorie de astăzi. poziția doritorilor, materialele din rhivele Statului sînt tn con­ torie. Strămutate aproape din an De fapt, o dezvoltare cu totul Arhivele Statului constituie pentru tinuă dezvoltare în ultimii nouă a arhivelor, pe baze strict cercetătorii științifici din cele mai în an prin mînăstiri, case particu­ ani. Ele și-au lărgit cu ore Alexandrescu, lare, pivnițe și masazit Arhivele științifice și în condiții materiale variate domenii surse inepuizabile A mult activitatea și și-au mărit im­ De Ia exterior spre centru î: 1televizor; 14). A rasptndi director al Arhi­ optime a început abia în anul 1951. de informare și studiu. Pe baza Statului s-au statornicit în sfîrșit portanța practică, științifică. Arhi­ 1). Orașul primului Festival ze;: J5). O dragoste care se velor Statului — așa cum Și dacă se mai întîmplă și as­ documentelor ce se păstrează în după strădaniile lui Cezar Boliac vele Statului din R.P.R. întrețin Mondial al Tneretului și Stu- îînfiripă; 16). Deopotrivă; 17). condus această instituție Ion tăzi să se prăpădească documente Arhivele Statului se lucrează acum în încăperile Mînăstirii Mihai Vodă, acum legături strînse de colaborare denților. 2). A degaja. 3). O- Zonă păduroasă vastă in Uni­ Eliade Rădulescu, Gheorghe Asa- locul în carp se află și azi. Dar acestea sînt cazuri cu totul rare. la un nou manual de istorie, s-a cu arhive din străinătate. La noi peră de Bellini; 4). Alta, de iunea Sovietică; 18). A expune; chi, Cezar Boliac, Bogdan Petri- Au fost găsite niște pergamente amenajat un muzeu al Arhivelor, localul era părăginit și multe alte în țară au venit să cerceteze arhi- Puccini; 5). Țara Sovietelor, 19). Floare; 20). Motorul ceicu Hașdeu, Vasile Alecsandri și strădanii ale conducătorilor de mai prețioase pe care se uscau merele care a fost inaugurat ieri, Arhivele Statului păstrează multe . vele cercetatoncercetători dinmn cetecele maimar mae-înde- gazda Festivalului în 1957; vieții; 21). De calitate supe­ alții — a scris odată o poezie nu- tîrziu ai arhivelor s-au cheltuit pen­ în podul unei case* țărănești. Dar 6). A despovăra; 7). La Mos­ rioară. mită „Răzbunarea șoarecilor". ce interpretare poțf să-i dai unui documente privind dezvoltarea teh- Pafa‘e! coifuri «le lumii Ultima tru restaurarea lui. In afară de 1-21 Lozinca sub care se va asemenea fapt săvîrșit cu inocență nică și economică.a tării. Se păs- de cercetători a fost viet- cova este una Roșie ; 8). La asta, neexistînd o disciplină strictă nameză. domiciliu; 9). Verb cu muzi­ desfășura Festivalul Mondial „Pe dealul Mitropoliei, cînd au fost distruse în trecut trează proiecte și planuri neexe- J în privința materialului aflat în Anul trecut, Ia congresul al IV- al Tineretului și Studentelor. în arhiva Romîniei 6.700 arhive, documente de impor- cutate, unele de mare importanță, , că ; 10). Celălalt nume al arhi­ lea de la Florența, Direcția arhi­ Mat în două mutări. 1-11 (in căsuțele însemnate) arhivă, neglijența ori reaua voință tanțg națională Pe vremea regimu- făurite de către oameni cu visuri , pelagului Liparebr (sing.) ; Unde statul grămădește velor statului din R.P.R. a fost — Orașul celui de al Vl-lea Tot ce nu-i mai trebuiește: a multora au făcut adevărate ra- |uj burghezo-moșieresc au fost înaripate, militanți ai progresului. Alb î Rg5, Db4, Tc7, Nh8, Cel, 11). Capitală a unei țări de­ primită în Consiliul Internațional festival. Hîrtii, condici osîndite. vagii. distruse, cu meșteșug și rău- (Un proiect pentru lucrări de hi- ' Pa3, c5. mocrat-popul are; 12). Apăru­ al Arhivelor, afiliat la U.N.E.S.C.O. tă; 13). O vezi la teatru sau Cuvinte rare: Eolia. Judecăți nenorocite. Evoluții încete an schimbat cu tate, ______arhivele privind refor- droameliorări în lunca Prutului, un 4 Negru: Rd5, Pa4, d3, e5, e7. 6= Are cuiburi din vechime totul aspectul, temeiul și au sporit mele agrare, arhive privind dez- proiect de canalizare a orașului M. CARANFIL

REDACȚIA $1 ADMINIf IRAȚIA București Piața „Scînteir, Tel. 7 60 10 Secția scrisori Tel 7669i lll'ARUl Cjmb natul pjllg-afle ..Casa ScfnteH I. V. Stalin*’. STAS 3452 - 62