EI V~ SPUN CUM S~ TR~I}I

Citi]i ast`zi \n Dup` Afaceri Premium despre oamenii care decid \n materie de lux, cultur` [i muzic`, despre leg`tura dintre exploratori [i orologerie [i ultimele tendin]e \n haute joaillerie. Financiar

EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL X / NR. 2485 28+16+8 PAGINI VINERI, 26 SEPTEMBRIE 2008 PRE}: 2,50 LEI WWW.ZF.RO Procter & Gamble a ales Ploie[tiul pentru o fabric` de 100 mil. dolari P&G va face o fabric` de [ampoane [i alte produse de \ngrijire a p`rului, care va aproviziona pie]ele europene.

MIHAELA POPESCU Pantene [i Head & Shoulders. Compania a semnat \n 2006 unificarea facilit`]ilor locale de produc]ie servicii, dup` ce a analizat mai multe loca]ii din ieri contractul pentru un teren de 25 de hectare \n pe platforma sa industrial` de la Ploie[ti, Europa pentru acest proiect. Deschiderea acestui abrica P&G va crea \ntr-o prim` faz` localitatea Urla]i, care face parte din Parcul renun]ånd la fabricile din Tårgu Mure[ [i Otopeni. centru \n Bucure[ti, care ofer` servicii de achizi]ii 300 de locuri de munc`, \nceperea pro- Industrial Ploie[ti. P&G a ales Ploie[tiul dup` ce a Reorganizarea produc]iei locale a Unilever a tuturor sediilor P&G din Europa, realizånd duc]iei la Ploie[ti fiind planificat` pen- analizat, timp de aproximativ un an, mai multe inclus construc]ia unei fabrici de produse tranzac]ii anuale de peste 150 mil. dolari, a creat tru 2010. „Romånia, datorit` condi- loca]ii din Romånia, Polonia [i Rusia. Pe list` au alimentare \n aceast` loca]ie, tot aici fiind relocat` 150 de locuri de munc` pån` \n prezent. ]iilor sale economice stabile [i pozi]iei fost dou` loca]ii de pe pia]a romåneasc`, Ploie[tiul [i fabrica de margarin` a companiei din Bulgaria. Cifra de afaceri consolidat` a Procter & Fgeografice strategice, \n vecin`tatea pie]elor cu o [i Timi[oara, ora[ \n care compania de]ine o fa- Investi]iile \n fabrica Procter & Gamble de la Gamble \n Romånia a fost anul trecut \n jurul a dezvoltare rapid` din Europa Central` [i de Est, bric` de detergen]i [i \n`lbitori achizi]ionat` de la Timi[oara au ajuns la 40 de milioane de dolari, de 250 mil. euro, plasånd astfel compania pe primul este o loca]ie foarte bun` pentru investi]ii. Fabrica stat \n anul 1995. la preluarea acesteia [i pån` \n prezent, potrivit loc pe pia]a local` a bunurilor de larg consum ne- de la Urla]i (lång` Ploie[ti - n. red.) este prima in- Ora[ul Ploie[ti este „cartierul general“ pentru datelor furnizate de companie. Aproximativ 50% alimentare. vestitie greenfield pe care P&G o realizeaz` \n Ro- produc]ia local` a mai multor multina]ionale din din produc]ia fabricii P & G din Timi[oara este P&G a intrat \n Romånia \n anul 1992 [i acti- månia [i va aproviziona pie]ele europene“, au de- sectorul FMCG (bunuri de larg consum), printre exportat` \n 8 ]`ri din Balcani, iar planurile com- veaz` \n prezent, la nivel local, pe pia]a deter- clarat reprezentan]ii Procter & Gamble Romånia. care se num`r` Coca-Cola Hellenic, Unilever sau paniei vizeaz` extinderea capacit`]ii de produc]ie gen]ilor (cu m`rci precum Ariel sau Tide) [i cea a Pe pia]a local` a produselor de \ngrijire a p`- InBev (Bergenbier). Cel mai mare competitor al [i de depozitare \n aceast` loca]ie. |n 2006, P&G a produselor de \ngrijire personal` (cu branduri ca rului, P&G activeaz` cu brandurile interna]ionale Procter & Gamble, compania Unilever, a demarat deschis \n Romånia [i un centru regional de Pantene, Head & Shoulders sau Gillette).

BNR a semnalizat de la Cluj oprirea cre[terii dobånzilor {eful Allianz: Asigur`torii vor pierde cel pu]in cåt \n 2007 Dobånda-cheie la leu r`måne la 10,25% pe macroeconomici, pe plan ANGELA PL~CINT~ an, a hot`råt ieri Consiliul de Administra]ie al intern [i interna]ional, BNR, reunit de data aceasta la sucursala astfel \ncåt prin adecvarea b`ncii centrale din Cluj-Napoca. instrumentelor sale s` PIA}A asigur`rilor va \nregistra anul acesta o pierdere net` Acesta este primul vot pentru stabilizarea asigure consolidarea procesului de cel pu]in la nivelul celei din 2007, de aproape 76 de milioane dobånzilor, dup` ce BNR a operat din dezinfla]ie“, potrivit comunicatului emis de de euro, estimeaz` Cristian Constantinescu, directorul octombrie [i pån` \n iulie nu mai pu]in de BNR dup` [edin]a de politic` monetar`. general al Allianz-}iriac, cea mai mare companie de pe pia]`. [apte major`ri la rånd, \n urma c`rora De[i se a[teptau ca BNR s` men]in` „Dup` ce s-a \ntamplat anul acesta \n pia]`, pierderea ar ZF dobånda de politic` monetar` a urcat cu dobånda, anali[tii subliniau c` ritmul rapid de trebui s` fie cel pu]in la acela[i nivel ca anul trecut. Cauza este Pe scurt 3,25 puncte procentuale, de la 7% pe an. cre[tere a salariilor [i sporirea cheltuielilor ve[nica nebunie legat` de poli]ele RCA, unde asigur`torii De[i BNR men]ine dobånda, b`ncile \[i publice din ultima perioad` ar putea s` merg la jum`tate de pre] fa]` de nivelul normal, pentru c` [i EVENIMENT Salariile foarte reduse din \mprumut` lei \ntre ele la costuri mai mari, \ncline balan]a \n favoarea unei noi \nt`riri a vecinul face la fel“, spune Constantinescu, unul dintre cei mai Romånia comparativ nu numai cu care ajung spre 13% pe an. Astfel, pentru politicii monetare. puternici manageri din asigur`ri. Grupul BCR a cump`rat Europa de Vest sunt garan]ia clientul final decizia de ieri nu va aduce Principalul argument pentru men]inerea Spre deosebire de al]i ani, \n 2008 pia]a asigur`rilor de Omniasig Pensii, al zecelea juc`tor din continu`rii investi]iilor str`ine directe \n schimb`ri \n privin]a costurilor \mprumuturilor dobånzilor a fost reintrarea infla]iei pe o r`spundere civil` auto (RCA) a avut o cre[tere redus`, \n pia]a pensiilor private obligatorii, \n urm`torii ani. Pagina 7 sau a dobånzilor pe care le poate primi pant` descendent` vizibil`, consider` principal din cauza pre]urilor mici practicate de multe cadrul primei tranzac]ii din acest pentru sumele economisite. anali[tii. Infla]ia anual` a \ncetinit la 8% \n companii pentru a cå[tiga cot` de pia]`. Poli]ele RCA, al`turi domeniu. Pagina 2 COMPANII Decizia de men]inere a dobånzii era august, de la 9% \n iulie, \n condi]iile \n care de cele Casco, le aduc cele mai multe pierderi asigur`torilor, a[teptat` de majoritatea anali[tilor, astfel pre]urile la produsele agroalimentare au din cauza frecven]ei mari a accidentelor auto [i a tarifelor Varianta preliminar` a Produc`torul Borsec figureaz` c` leul a \nregistrat doar o fluctua]ie crescut foarte pu]in, iar \n servicii s-au stabilite de majoritatea companiilor doar \n func]ie de prognozei de toamn` a Comisiei \n acest an pe prima pozi]ie \n pia]a u[oar` dup` anun]. \nregistrat chiar ieftiniri. concuren]`, f`r` a ]ine cont de riscuri. Na]ionale de Prognoz` modific` toate b`uturilor still drinks, dup` vånz`rile \n „Decizia este adecvat` pentru contextul Dup` decizia BNR, anali[tii sunt \ncrez`tori c` „Principala mea dezam`gire a fost anul acesta faptul c` cifrele legate de cre[terea economic` volum, dep`[ind Coca-Cola [i Pepsi. actual [i efectul asupra pie]elor financiare Consiliul de vårful de dobånd` a fost deja atins, chiar managerii de companii sunt con[tien]i c` pierd bani, s-a pån` \n 2013. Pagina 3 Pagina 9 va fi neutru. Chiar dac`, \n ansamblu, Administra]ie al BNR dac` o sc`dere nu va fi votat` chiar la discutat la nivelul pie]ei care sunt direc]iile \n care trebuie s` pre]urile vor r`måne volatile, cred c` urm`toarea [edin]`. Consiliul de mergem pentru a reveni la normalitate, dar nimeni nu le-a BURSE - FONDURI MUTUALE Costurile pentru realizarea unui infla]ia va men]ine tendin]a de sc`dere Administra]ie al BNR se va mai \ntålni pentru urmat. La \nceputul anului am sim]it clar \n pia]` presiunea ansamblu de locuin]e au crescut cu gradual`. |n acest context, perspectiva Intensificarea turbulen]elor a discuta politica monetar` pe 30 octombrie, ac]ionarilor pe profit, dar \n ultimele luni n-am mai auzit Anali[tii de la Raiffeisen Capital circa 40% \n ultimii ani, iar pre]ul unei noi major`ri a dobånzii de politic` aceasta fiind [i ultima [edin]` programat` nimic despre acest lucru.“ Investment (RCI) [i-au p`strat terenurilor s-a dublat. monetar` la ultima [edin]` din acest an se de pe pie]ele financiare pentru anul acesta. {eful Allianz-}iriac a fost foarte aproape de realitate cu recomandarea de cump`rare pe Pagina 19 reduce semnificativ“, comenteaz` Florian Consiliul de Administra]ie noteaz` c` estim`rile referitoare la rezultatul pie]ei asigur`rilor [i la ac]iunile Transelectrica, \ns` [i-au redus Libocor, economistul-[ef al BRD-SocGen. interna]ionale a avut pån` turbulen]ele de pe pie]ele interna]ionale au \nceputul acestui an, cånd datele oficiale pentru anul trecut pre]ul ]int`. Pagina 5 BUSINESS INTERNA}IONAL Consiliul de Administra]ie a mai decis ieri \n prezent un impact avut pån` \n prezent „un impact limitat \nc` nu erau disponibile. El a prev`zut o pierdere net` de s` opereze \n continuare o gestiune asupra sectorului institu]iilor de credit din pån` la 80 de milioane de euro pentru 2007, lucru care a fost B~NCI - ASIGUR~RI Conducerile Goldman Sachs [i „ferm`“ a lichidit`]ilor de pe pia]a limitat asupra sectorului Romånia“, \n principal sub forma scumpirii confirmat ulterior de datele Comisiei de Supraveghere a Morgan Stanley sunt reticente \n monetar` [i s` men]in` ratele de finan]`rilor externe. Totodat`, lichiditatea de Asigur`rilor, potrivit c`rora pierderea a fost de circa 76 de Criza financiar` interna]ional` le fa]a apelurilor de a transforma cele constituire pentru rezervele institu]iilor de credit din pe pia]a local`, de[i a sc`zut, se situeaz` la milioane de euro. aduce investitorilor oportunitatea de a dou` insitu]ii \n ceva mai mult minime obligatorii (partea un nivel „adecvat pentru buna func]ionare a Vezi pagina 6 cump`ra ac]iuni ale unor mari companii decåt simple b`nci de investi]ii. din sumele atrase pe care Romånia, \n principal sub pie]elor.“ la pre]uri foarte mici. Pagina 6 Pagina 22 b`ncile trebuie s` o forma cre[terii costurilor Banca central` prognozeaz` pentru lunile imobilizeze la BNR). urm`toare men]inerea cre[terii pre]urilor la „Consiliul reafirm` c` va finan]`rilor externe. |n niveluri \nalte, situate semnificativ peste monitoriza vigilent limita superioar` a intervalului de varia]ie din evolu]iile indicatorilor acela[i timp, lichiditatea din jurul ]intei pentru anul 2008. „Aceasta MOL: Criza, o gur` Pagina 8 sistemul bancar, de[i \n impune men]ienrea unei conduite restrictive a politicii monetare \ntr-o perspectiv` mai sc`dere, se situeaz` la un \ndelungat`.“ Pentru anul acesta BNR [i-a de aer proasp`t pentru |n fiecare zi am pe birou un teanc de nivel adecvat pentru buna stabilit o ]int` de infla]ie de 3,8% \ncadrat` ziare. Deasupra sunt cele pe care le \ntr-un interval de plus/minus un punct func]ionare a pie]elor. procentual. Acesta va fi al doilea an industria petrolier` consecutiv \n care banca central` \[i rateaz` citesc <\n diagonal`>; apoi, cele pe care ROXANA PETRESCU ]inta de infla]ie, \ns` prognozele pentru 2009 le citesc selectiv, iar jos cele pe care le arat`, cel pu]in momentan, mai bine. Liviu Chiru MOL, unul dintre cele mai importante grupuri petroliere din citesc cu aten]ie. ZF este ultimul. Europa Central` [i de Sud-Est, spune c` actuala criz`, considerat` a fi cea mai grav` din istoria pie]elor financiare, George Butunoiu s-ar putea dovedi benefic` pentru industria petrolului. unul dintre cei mai cunoscu]i head-hunteri „Dac` ne uit`m la nivelul global al produc]iei, \n Mexic aceasta scade, \n Marea Britanie la fel, iar produc]ia din Statele Unite este mult sub nivelul a[tept`rilor. Exist` un de- SUMAR INDEX CURS VALUTAR - 25.09.2008 BURSE ficit major de speciali[ti, de echipamente, furnizorii de astfel de utilaje nemaiputånd face fa]`. |n acest context global, criza EVENIMENT 2-3 BUSINESS INTL. 21-24 ALUMIL 5 GENERALI 6 Indici bursieri |nchidere Tendin]a % financiar` [i efectele ei de \ncetinire a cre[terii economiilor AZOMURE{ 5 GOLDMAN SACHS 22 25.09.2008 puncte BURSE - FONDURI MUTUALE 4-5 POLITIC 25 vin ca o gur` de aer proasp`t pentru industria petrolier`. BCR 2 HP 27 ZF 3.417,80 -1,28 Practic, acest context ne cump`r` timp pentru a prinde din BCR 7 MORGAN STANLEY 22,24 D O B~NCI-ASIGUR~RI 6-7 ENGLISH SECTION 26 S urm` cererea“, explic` Laszlo Varro, chief economist \n R U

BITDEFENDER 2 OLTCHIM 5 U

E BET 4.634,00 +0,06 cadrul MOL. Potrivit acestuia, \ncetinirea ritmului de cre[tere COMPANII 8-10, 20, 28 2,5001 BUSINESS HI-TECH 27 CARPATICA INVEST 4 OMNIASIG 2 3,6773 al economiilor va duce implict la sc`derea consumului de CEZ 2 ORANGE 27 RON RASDAQ 2.818,00 +0,02 RON produse petroliere, ceea ce ar putea duce la pre]uri mai mici DAFORA 5 PRODPLAST 5 \n ceea ce prive[e barilul de petrol pe pie]ele interna]ionale. ERSTE 28 PROSPEC}IUNI 5 EVOLU}IA BET GENERAL ELECTRIC 24 SAMSUNG 27 25.09.2008 Sc`derea cererii la nivel european este indicat` [i \n studiile 1 Dolar australian 2,0985 100 Yeni japonezi 2,3608 realizate de b`nci precum Erste, anali[tii austrieci anticipånd CUM PUTE}I CONTACTA REDAC}IA ZF: Pagina 24 1 leva bulgareasca 1,8802 1 Leu moldovenesc 0,2414 o reducere drastic` a cererii de produse rafinate \n regiunea 1 Dolar canadian 2,4202 1 Coroana norvegiana 0,4452 Europei Centrale [i de Est. ABONEAZ~-TE LA ZF 1 Zlot polonez 1,1040 1 Franc elvetian 2,3059 „Chiar dac` pre]ul barilului de petrol va sc`dea ca urmare 1 rubla ruseasca 0,1000 1 Coroana ceha 0,1505 PAGINA 24 1 Coroana suedeza 0,3800 a reducerii cererii, companiile petroliere nu vor fi semnificativ www.zf.ro/abonamente 1 Coroana daneza 0,4930 1 coroana slovaca 0,1214 afectate. Expunerea la acest risc nu este foarte mare ]inånd 1 Lira egipteana 0,4583 1 Lira turceasca noua 2,0194 cont de faptul c` majoritatea companiilor petroliere sunt INFO LINE GRATUIT: 1 Lira sterlina 4,6475 1 gram Aur 71,4560 companii puternice, cu un cash-flow rezistent“, explic` Varro. 0800 88 93 93 100 Forinti maghiari 1,5275 1 DST 3,9396 Citi]i un interviu cu Laszlo Varro \n edi]ia de luni a ZF 2 l Vineri, 26 septembrie 2008 EVENIMENT JLL: Mai multe Anali[tii nu se hot`r`sc \n ce direc]ie va merge birouri goale la var` CRISTI MOGA dobånda BNR, dup` men]inerea de ieri RATA DE neocupare a spa]iilor de birouri din Bucure[ti se LIVIU CHIRU ridica la jum`tatea acestui an la 1,1%, mult sub nivelul altor programat` o singur` [edin]` pe probleme de politic` „Riscurile macroeconomice la adresa dezinfla]iei, cu state din regiune, dar cu poten]ial de cre[tere \ncepånd de monetar`, pe 30 octombrie. prec`dere cele legate de politica veniturilor [i majorarea anul viitor, cånd un num`r important de cl`diri au anun]at` ecizia B`ncii Na]ionale de a men]ine „Cred c` suntem la sfår[itul ciclului de cre[tere a cheltuielilor bugetare \n perioada electoral`, se men]in finalizarea, apreciaz` reprezentan]ii firmei de consultan]` dobånda-cheie la leu, anticipat` de dobånzii. Ar fi ciudat s` avem la un moment dat o ridicate. |n acela[i timp, dinamica \mprumuturilor imobiliar` Jones Lang LaSalle (JLL). majoritatea anali[tilor, deschide discu]ii diferen]` de peste 5,5 puncte procentuale \ntre dobånda acordate sectorului privat r`måne \nalt`, de[i aceasta \n- „Rata de neocupare la sfår[itul T2 2008 a fost de 1,1%, \n privind urm`torul pas \n setarea politicii de politic` monetar` [i infla]ie“, spune Radu Cr`ciun, cepe s` eviden]ieze unele semne de moderare“, consem- timp ce \n zona central` de afaceri s-a men]inut \n ultimele 12 monetare. directorul de investi]ii al Interamerican Pensii. neaz` [i comunicatul emis de BNR dup` [edin]a luni \n jur de 0%. Se estimeaz` o cre[tere a ratei de neocupare D|n timp ce unii anali[ti consider` c` banca central` ar |ncetinirea infla]iei \n august la 8%, de la 9% \n iulie, Consiliului de Adminsitra]ie. spre mijlocul anului 2009 ca urmare a unor livr`ri masive de putea s` mai opereze o cre[tere a dobånzii la urm`toarea a fost principalul argument pentru men]inerea dobånzii „O infla]ie de o singur` cifr` nu este posibil` cu rate spa]ii de birouri \n zona de nord a ora[ului. Pe termen mediu, [edin]`, din octombrie, al]ii v`d o perioad` de stabilitate, de politic` monetar`, consider` anali[tii. Pentru peri- de cre[tere a salariului de dou` cifre [i cu rebalansarea \n estim`m rate mici de neocupare pentru zona central` de \n timp ce unele opinii optimiste arat` chiar spre o oada r`mås` pån` la sfår[itul anului este a[teptat` o aceal[i timp a dezechilibrului extern“, subliniaz` [i Ella afaceri“, arat` consultan]ii JLL. relaxare. Pån` la sfår[itul anului BNR mai are continuare a acestei mi[c`ri, Kallai, economistul-[ef al Alpha Spre compara]ie, rata de neocupare a spa]iilor de birouri astfel c` infla]ia ar urma s` Bank. De altfel, BNR subliniaz` din Budapesta era \n jurul valorii de 10% \n prim`vara coboare \n decembrie la 6% sau din nou c` politica monetar` acestui an. chiar mai jos. trebuie s` beneficieze [i de Stocul modern de spa]ii de birouri din Bucure[ti a dep`[it „Dac` introducem \n ecua]ie este nivelul la care a sc`zut sprijinul politicilor fiscal` [i de un milion de metri p`- [i a[tept`rile autorit`]ilor mone- 8 infla]ia \n august, determinånd venituri. |n ceea ce prive[te tra]i, dup` ce \n primul tare [i fiscal-bugetare de redu- men]inerea dobånzii de creditarea, ultimele dou` luni au Nivelul chiriilor a semestru au fost finali- cere a infla]iei la 6% sau chiar % politic` monetar`. adus \ncetiniri semnificative, Rozalia Pal, senior economist al UniCredit }iriac Bank: zate spa]ii cu o suprafa]` mai jos \n 2008, putem s` lu`m \n care s-au datorat \ns` [i unui Nu credem c` vor fi necesare m`suri administrative continuat s` creasc`, de aproximativ 130.000 calcul probabilitatea unei redu- efect de baz` favorabil. Cre[- suplimentare \n vederea deceler`rii consumului. de metri p`tra]i. ceri a ratei dobånzii de politic` monetar` de 25 de terea creditului neguvernamental a coboråt la 39% \n acestea atingånd valori „Peste 65% din sto- puncte de baz` \n octombrie“, consider` Florian august, de la 50% \n iunie. „Condi]iile monetare continuare, chiar dac` leul s-ar deprecia pe sfår[itul de de 20-22 de euro/ cul livrat este localizat \n Libocor, economistul-[ef al BRD-SocGen. restrictive sunt asigurate prin nivelul relativ ridicat de an. „Efectul de baz` favorabil dat de compara]ia cu partea de nord a ora- Pentru Nicolaie Alexandru-Chide[ciuc, senior eco- dobånd` [i reintroducerea restric]iilor privind gradul de infla]ia de anul trecut este foarte puternic“, noteaz` el. metrul p`trat/lun` \n [ului, respectiv B`neasa nomist la ING Bank, perspectiva \ncheierii actualului \ndatorare pentru popula]ie. |n condi]iile actuale nu Totu[i, \n cazul \n care o depreciere puternic` a leului ar [i Pipera. Cele mai im- ciclu de \nt`rire nu este \ns` la fel de cert`. credem c` vor fi necesare m`suri administrative supli- ap`rea pe fondul \nr`ut`]irii crizei financiare interna- zonele din centrul [i portante imobile de „Ne men]inem opinia c`, \n cazul unei deterior`ri mentare \n vederea deceler`rii consumului. Pe de alt` ]ionale, BNR ar putea s` reac]ioneze printr-o majorare nordul ora[ului. birouri finalizate \n zona semnificative a deficitului bugetar, BNR ar putea s` parte, m`suri administrative pot fi luate pentru a asigura substan]ial` a dobånzii. de nord sunt B`neasa decid` o majorare a dobånzii \n octombrie“, spune lichiditatea pe pia]a interbancar`“, apreciaz` Rozalia „Cred c` men]inerea unei politici monetare restric- Business & Technology Chide[ciuc. Aceasta ar fi \ns` o ultim` majorare, cu un Pal, senior economist al UniCredit }iriac Bank. tive reprezint` o necesitate, mai ales \n condi]iile \n care Park, Twin Towers faza 1, Nord City Tower [i UpGround Radu Cr`ciun, directorul de investi]ii al Interamerican Pensii: sfert de punct procentual, pentru ca din primul trimestru Dan Buc[a, [eful departamentului de analiz` al \n 2008 economia cre[te cu un ritm alert“, spune Geor- Corporate“, potrivit JLL. Cred c` suntem la sfår[itul ciclului de cre[tere a dobånzii al lui 2009 banca central` s` \nceap` un ciclu de relaxare. Bancpost, consider` c` infla]ia anual` se va reduce \n giana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank. Nivelul chiriilor a continuat s` creasc`, acestea atingånd valori de 20-22 de euro/metrul p`trat/lun` \n zonele din centrul [i nordul ora[ului [i chiar de peste 25 de euro/mp/lun` \n zona Pie]ei Victoria, \n anumite cl`diri [i la anumite etaje ale acestora. Pe parcursul anului viitor ar putea fi finalizate spa]ii de Orban: |n opt ani vom avea 2.000 km de autostrad` CEZ: Proiectele eoliene sunt birouri cu o suprafa]` de 340.000 de metri p`tra]i, dintre care ADRIANA RO[OGA circa o treime sunt pre\nchiria]i. Finmedia. El a ad`ugat c` pentru auto- Ministrul a spus c` legea exproprierilor |n ceea ce prive[te tranzac]iile cu spa]ii de birouri, strada pe tronsonul IV paneuropean finan- a creat \n timp cele mai mari probleme care blocate de pasivitatea autorit`]ilor num`rul acestora a fost extrem de redus \n acest an, singura |N URM~TORII opt ani, Romånia va ]area este asigurat`. au dus la \ntårzierea lucr`rilor de infrastruc- ROXANA PETRESCU afacere fiind semnat` de un fond al Deutsche Bank, care a avea peste 2.000 de kilometri de autostrad`, „Pe toate celelalte tronsoane suntem \n tur`, al`turi de procedurile de mediu [i de Doru Voicu, business development mana- achizi]ionat \ntr-un contract de tip forward-purchase a anun]at ieri Ludovic Orban, ministrul diverse faze de licita]ie, iar cererile de finan- lipsa for]ei de munc` din construc]ii. ger \n cadrul CEZ Romånia. proiectul UpGround din nordul Capitalei, format din birouri transporturilor, \n ]are au fost aprobate „Se va adopta o hot`råre de guvern PIEDICA major` \n realizarea proiectelor Oficialii companiei de distribu]ie a [i locuin]e. condi]iile \n care \n [i depuse la auto- pentru a nu se mai a[tepta s` se predea eoliene este pasivitatea autorit`]ilor locale energiei Transelectrica au declarat recent Reprezentan]ii JLL apreciaz` c` nivelul randamentelor ultimii patru ani au Legea exproprierilor a creat \n ritatea de manage- amplasamentul c`tre constructori abia la [i lipsa unui cadru de reglementare adecvat c` au primit solicit`ri de racordare pentru investi]ionale pentru tranzac]iile cu cl`diri de birouri „prime“ fost da]i \n folosin]` ment al programului finalizarea procedurilor de expropriere. promov`rii acestui tip de investi]ii, pro- circa 12.000 MW pentru proiectele eoliene se situeaz` \n jurul valorii de 6,5% pe an, \n u[oar` cre[tere. doar 60 de kilometri timp cele mai mari probleme opera]ional regional Pl`]ile se vor efectua pe parcursul lucr`- blema legat` de insuficien]a infrastructurii ceea ce ar echivala cu punerea \n func]iune Consultan]ii companiei spun c` tranzac]iile imobiliare de autostrad`. pe transporturi“, a rilor“, a precizat Orban. El a mai precizat c` fiind una fals`, spun reprezentan]ii CEZ a \nc` unui sistem electroenergetic. efectuate \n primul semestru au totalizat 902 mil. euro, \n „Proiectele vizea- care au dus la \ntårzierea men]ionat Orban. licita]ii \n stadiu avansat sunt pentru auto- Romånia, posesorul celui mai mare proiect „Romånia este o ]ar` atractiv` pentru sc`dere cu 43% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, z` autostrada de pe lucr`rilor de infrastructur`. Pentru a sim- strada Timi[oara - Arad, autostrada de cen- eolian de 600 MW la nivel european care CEZ ca investitor, am demonstrat asta \n Romånia ocupånd, \n func]ie de valoarea opera]iunilor, locul coridorul IV paneu- plifica procedurile de tur` Simeria - Or`[tie, tronsoanele N`dlac - urmeaz` s` fie dezvoltat \n zona Dobrogei. 2005 cånd am preluat Electrica “, a al doilea \ntre ]`rile din regiune. ropean, autostrada expropriere, Minis- Arad - Lugoj - Deva - Or`[tie - Sibiu. Pen- „Proiectele \n produc]ia de electricitate mai spus oficialul companiei care va Primul loc a revenit Poloniei, cu tranzac]ii de 930 mil. Transilvania, autostrada Moldova, dintre terul Transporturilor a elaborat un proiect tru tronsonul Cernavod`-Medgidia, licita]ia din surse eoliene sunt \ntårziate de neim- dezvolta proiecul eolian de 1,1 mld. euro. euro, \n sc`dere cu 40% fa]` de primul semestru din 2007, iar Ia[i [i Tårgu-Mure[, [i autostrada de pe de hot`råre de guvern care prevede ca a avut loc pe 18 septembrie, iar pentru tron- plicarea autorit`]ilor [i uneori de reac]ia |n afar` de segmentul eolian, CEZ mai Cehia a ocupat locul al treilea, cu investi]ii imobiliare de coridorul paneuropean IX, Bucure[ti - Plo- autorit`]ile s` poat` preda terenurile c`tre sonul Medgidia-Constan]a, pe 19 septem- negativ` a acestora, iar cadrul de regle- este implicat \ntr-o serie de proiecte printre 520 mil. euro, \n sc`dere cu 64%. ie[ti“, a spus ministrul \n cadrul conferin]ei constructori \nainte de acordarea desp`- brie, urmånd ca pe zece octombrie s` fie mentare existent nu stimuleaz` suficient care se num`r` reactoarele 3 [i 4 ale [email protected] Infrastructura \n Romånia, organizat` de gubirilor pentru proprietari. desemna]i cå[tig`torii licita]iilor. realizarea de astfel de proiecte“, a declarat centralei nucleare de la Cernavod`.

PUBLICITATE Prima tranzac]ie din pensii: BCR cump`r` Omniasig

ANGELA PL~CINT~ forte vor fi informa]i asupra fiec`rei ac]iuni ce |n urma acestei achizi]ii, Vienna Insurance va fi \ntreprins`, \n conformitate cu prevederile de]ine o treime din pia]a local` a asigur`rilor, GRUPUL BCR a cump`rat Omniasig Pensii, legale“, au declarat cele dou` p`r]i. avånd \n portofoliu companii ca Omniasig, al zecelea juc`tor din pia]a pensiilor private Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` Omniasig Life, Asirom [i divizia de asigur`ri a obligatorii (pilonul II), \n cadrul primei public`. |n prezent, Omniasig Pensii admi- BCR. tranzac]ii din acest domeniu. nistreaz` peste 1,6 mili- BCR Asigur`ri de Contractul de vånzare-cump`rare a fost oane de euro, bani \ncasa]i Via]`, al treilea juc`tor de semnat ieri, BCR urmånd s` preia ac]iunile de la clien]i sub form` de Noul fond va avea peste pe pia]a de profil, admi- de]inute de TBIH Financial Services [i contribu]ii. Activele BCR nistreaz` un fond de pensii compania de asigur`ri Omniasig, adic` 100% Pensii se ridic` la 4,4 mili- 202.000 de clien]i [i va facultative (pilonul III), din compania de pensii. oane de euro. BCR Prudent, care ur- |n urma acestei achizi]ii, BCR Pensii [i Aceasta nu este prima ocupa locul [apte \n pia]`. meaz` s` fie transferat Omniasig Pensii vor fuziona, ultima fiind tranzac]ie dintre BCR [i \napoi c`tre Erste. societatea care urmeaz` s` fie absorbit`. Noul grupul austriac Vienna In- Ini]ial, ac]ionarii aveau fond va avea peste 202.000 de clien]i [i va surance, care de]ine Omniasig [i TBIH. programat` o adunare general` \n august, dar ocupa locul [apte \n pia]`. BCR Pensii are \n Recent, grupul Erste, proprietarul BCR, luarea unei decizii a fost amånat`. Fondul de prezent circa 136.000 de clien]i, iar Omniasig [i-a våndut divizia de asigur`ri c`tre Vienna pensii facultative administrat de BCR Asigu- Pensii peste 66.000. Insurance, liderul pie]ei locale la nivel de grup. r`ri de Via]` este primul din pia]` dup` valoa- „Finalizarea tranzac]iei este condi]ionat` Pe pia]a romåneasc` s-au våndut companiile rea activelor (16,1 milioane de lei la sfår[itul de aprobarea de c`tre Comisia de Suprave- BCR Asigur`ri [i BCR Asigur`ri de Via]`, lunii august) [i al doilea dup` num`rul de ghere a Sistemului de Pensii Private. Clien]ii valoarea tranzac]iei fiind de 244 de milioane de clien]i (28.215). fondului de pensii administrat privat Omni- euro. [email protected]

{tiri ZF

Ambasadorul SUA: Nu se pr`bu[e[te vine dup` ce premierul T`riceanu [i ministrul de consultan]` imobiliar` CB Richard Ellis lumea, doar se schimb` economiei [i finan]elor Varujan Vosganian au Eurisko. Astfel, anul viitor va continua trendul Criza financiar` prin care trec Statele Unite ale anun]at c` nu exist` niciun motiv pentru puternic ascendent al pie]ei, \nceput anul Americii reprezint` un fenomen ciclic, care scumpirea gazelor de la 1 octombrie a[a cum trecut [i continuat \n 2008, cånd au fost poate reconfigura viitorul, dar nu ceva peste au solicitat companiile din domeniu. „ANRE a deschise deja 14 centre comerciale [i este care nu se trece, consider` Nicholas Taubman decis s` amåne preluarea \n pre]urile pl`tite de a[teptat` inaugurarea altor opt pån` la consumatori a costurilor suplimentare sfår[itul lunii decembrie. „Cele mai multe din suportate de furnizorii de gaze naturale ca aceste centre au fost deschise \n provincie, \n urmare a cre[terii pre]ului de import [i s` ora[e cu o popula]ie de peste 100.000 de continue, \mpreun` cu ace[tia, identificarea locuitori. Suprafa]a cumulat` de spa]iu solu]iilor practice pentru acoperirea acestor comercial care va fi dat` \n folosin]` \n 2008 diferen]e \n perioada urm`toare, astfel \ncåt va \nsemna aproape 700.000 de metri stabilitatea pre]urilor la consumator, p`tra]i“, arat` consultan]ii CBRE Eurisko. securitatea aprovizion`rii [i stabilitatea Printre proiectele a c`ror finalizare este financiar` a furnizorilor de gaze naturale s` fie programat` pentru anul viitor se num`r` Sun men]inute“, spus oficialii Autorit`]ii. ANRE Plaza sau AFI Cotroceni Park din Bucure[ti, deja a primit solicit`ri din partea celor dou` ERA Shopping Park Oradea sau Euromall mari companii de distribu]ie [i furnizare a Gala]i. Cristi Moga FOTO: Rompres gazelor naturale Distrigaz Sud [i E.ON Gaz (foto), ambasadorul SUA la Bucure[ti. „Nu se Romånia \n vederea unei cre[teri cu BitDefender analizeaz` listarea \n 2009 pr`bu[e[te lumea, ci doar se schimb`. De aproximativ 10% a pre]ului gazelor de la 1 fiecare dat` cånd se \nchide o u[`, apare octombrie. Mediafax Produc`torul de solu]ii de securitate automat o nou` oportunitate pentru fiecare informatic` BitDefender are ca obiectiv pentru individ“, a declarat Taubman \n cadrul unui Anul viitor ar putea fi deschise 27 de anul 2009 o cot` de peste 45% pe pia]a local` eveniment de prezentare a absolven]ilor din a aplica]iilor antivirus [i conexe [i analizeaz` 2008 ai programelor de EMBA oferite de centre comerciale posibilitatea list`rii la burs`, a declarat ieri [coala de business Asebuss. El apreciaz` c` \n Anul 2009 se anun]` un nou an record pentru directorul pentru Romånia al firmei, R`zvan astfel de perioade, networkingul la care are pia]a local` a centrelor comerciale, cånd este Vålceanu. „|n 2007 am ajuns la o cot` de circa acces fiecare persoan` din business este foarte a[teptat` livrarea a 27 de centre comerciale, 40% pe o pia]` evaluat` la 5 mil. euro. |n important. „Cu cåt cuno[ti mai mul]i oameni cu o suprafa]` comercial` de peste un milion 2009, cånd se previzioneaz` o cre[tere a pie]ei vei putea trece mai u[or peste obstacole“, mai de metri p`tra]i, apreciaz` reprezentan]ii firmei cu circa 20%, cota noastr` se va apropia de spune ambasadorul. Liviu Florea 50%“, a spus Vålceanu. Compania urmeaz` s` fie listat` pe pia]a de capital, \ns` nu a fost ANRE: Gazele nu se scumpesc stabilit un termen exact. „Clar nu \n 2008, posibil \n 2009. Dac` pia]a va continua anul acesta evolu]ia din prezent, listarea pe pia]a de Pre]ul gazelor naturale furnizate capital poate aduce pierderi \n loc de consumatorilor captivi, inclusiv cei casnici, nu cå[tiguri“, a ad`ugat Vålceanu. Compania va cre[te la 1 octombrie [i va r`måne este controlat` \n prezent de BitDefender nemodificat pån` la sfår[itul anului, a anun]at Holding, \nregistrat` \n Olanda, cu 98%, un ieri Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n pachet de 2% fiind de]inut de Florin Talpe[. domeniul Energiei (ANRE). Anun]ul Autorit`]ii Mediafax ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 EVENIMENT 3 Prognoza de toamn` schimb` toate datele puncte de vedere Capitalismul este risc, pentru PIB, curs [i salarii pån` \n 2013 nu plimbare prin Varianta preliminar` a prognozei de toamn` a Optimism maxim supermarket Comisiei Na]ionale de Prognoz` modific` toate Proiec]ia principalilor indicatori macroeconomici \n perioada 2008 - 2013 (prognoz` nou`, toamn` 2008 / prognoz` veche, prim`var` 2008*) DE SORIN PÅSLARU cifrele legate de cre[terea economic` pån` \n 2008 2009 2010 2011 2012 2013 PIB (mld. lei) 505 / 475 593 / 547 679 / 618 767 / 693 857 / 769 949 / 841 2013 publicate \n prim`var`, saltul PIB urmånd s` nterven]ia statului american pe pie]ele financiare a dat se men]in` peste 6% \n urm`torii cinci ani. cre[tere real` anual` (%) 9,1 / 6,5 6,5 / 6,1 6,2 / 5,8 6,2 / 5,8 6,0 / 5,7 6,0 / 5,7 Iputere opiniilor privind excesele capitalismului, atåt de peste Ocean cåt [i din Europa. din care Iat`, lacomii bacheri americani au ajuns tot la stat! Iar`[i MIRUNA LEBEDENCU ar`tat c` acestea sunt asem`n`toare cu cele Industrie 5,4 / 5,0 5,1 / 4,9 5,0 5,1 / 5,0 5,2 / 5,1 5,2 / 5,1 privatiz`m cå[tigurile [i etatiz`m pierderile? CLAUDIA MEDREGA din trimestrul precedent, \n timp ce serviciile |ntr-adev`r, prin preluarea datoriilor de c`tre sunt mai bune \n trimestrul trei. Agricultur` 15,2 / 4,2 3,5 3,1 2,7 2,5 2,2 Trezorerie, prin fuziunea cu b`ncile comerciale sau reviziunile anterioare ale Co- Noua prognoz` schimb` datele [i pentru renun]area la statutul lor, marile b`nci de investi]ii sau misiei de Prognoz` (CNP) indi- infla]ie, CNP p`strånd estimarea de 5,8% Construc]ii 27,8 / 21,8 15,3 12,3 10,7 / 9,8 9,8 8,9 companii de asigur`ri din America au ajuns practic la måna cau o cre[tere economic` de pentru finalul acestui an [i modificånd-o pe Servicii 6,9 / 5,7 6,1 6,4 / 5,9 6,6 / 6,4 6,5 / 6,2 6,5 / 6,3 banilor popula]iei - strån[i la bugetul de stat sau \n b`ncile peste 6% numai pentru 2009, \n cea de anul viitor de la 4%, la 4,5%. clasice. restul intervalului pån` \n 2013, Institu]ia a men]inut estimarea privind Deficitul de cont curent (mld. lei) 18,6 / 18,2 19,7 21,4 21,9 21,9 21,3 Cel mai mare plan de bail-out din istorie, de 700 mld. $, Pritmurile de cre[tere ale PIB variind \ntre infla]ia la finele anului pentru intervalul a[teapt` \nc` aprobarea Congresului American. Infla]ia medie anual` (%) 7,6 / 7,5 4,7 / 4,5 3,6 3,2 2,8 2,5 5,8% [i 5,7%. Cea mai spectaculoas` modi- 2010-2013, respectiv 3,5% \n 2010, 3% \n Miliardarul Warren Buffett, pre[edintele SUA George ficare vizeaz` anul acesta cånd este a[teptat` 2011, 2,6% \n 2012 [i 2,3% \n 2013. Cursul de schimb (lei / euro) 3,63 / 3,55 3,55 / 3,45 3,47 / 3,38 3,4 / 3,33 3,35 / 3,3 3,3 / 3,25 Bush, pre[edintele Federal Reserve, Ben Bernanke, o cre[tere economic` de 9,1%, fa]` de esti- Pre]urile de consum au coboråt \n secretarul Trezoreriei, Hank Paulson - to]i argumenteaz` \n marea din prim`var` care indica o majorare august cu 0,09%, aceasta fiind a doua lun` Salariul mediu net (lei) 1.260 / 1.202 1.384 / 1.335 1.512 / 1.461 1.646 / 1.591 1.784 / 1.725 1.930 / 1.866 fa]a Congresului \n favoarea interven]iei statului. a PIB de 6,5%. de sc`dere dup` 1989, astfel c` infla]ia anua- * Men]ion`ri doar pentru modific`ri; SURSA: Comisia Na]ional` de Prognoz` Cel mai ghinionist pre[edinte al Americii - [i-a \nceput Cre[terea economic` a Romåniei se va l` a ajuns la 8,02%, evolu]ia fiind influen]at` mandatul cu un cataclism (11 septembrie 2001) [i \l \ncheie situa \n jurul a 10% \n trimestrul al treilea, ca de ieftinirea serviciilor. u[or sub nivelul avansat de institu]ie \n continua s` devanseze importurile. Cu toate acesta, salariul mediu net va fi de 1.260 de cu un altul, cel financiar din septembrie 2008 - are de ap`rat urmare a unei produc]ii agricole foarte bune De asemenea, BNR ar putea revizui \n aprilie, de 13,6%. Noua prognoz` indic`, acestea, CNP p`streaz` neschimbate datele lei, fa]` de prognoza ini]ial` de 1.202 lei, acum reduta capitalismului \n fa]a unei Rusii tot mai a declarat ieri Ion Ghizdeanu, pre[edintele jos prognoza privind infla]ia din acest an. pentru intervalul 2008-2013, sc`deri mai pentru comer]ul exterior din prognoza de urmånd ca \n 2013 s` ajung` la 1.930 de lei, agresive, chiar dac` de data asta f`r` ideologii \n spate, [i a CNP. }inta b`ncii centrale privind infla]ia din accentuate ale deficitului de cont curent fa]` prim`var`. Astfel, exporturile vor atinge fa]` de 1.866 \n estimarea din prim`var`. uria[ei furnici China. „Cre[terea economic` la sfår[itul tri- acest an este de 3,8% plus/minus un punct de estim`rile din prim`var`. Astfel, deficitul anul acesta 34,8 mld. euro [i vor continua s` Salariul mediu net estimat pentru acest Este greu de ap`rat ideea de capitalism [i de libertate mestrului trei se va apropia de 10%. Trimes- procentual. va cobor\ la 11,8% anul viitor (estimarea din creasc` pån` la 72,8 miliarde de euro \n an este cu 58 de lei mai mare comparativ cu cånd cad bursele, b`ncile [i acuza]iile de corup]ie. tru al treilea va fi mai bun decåt cel prece- |n ceea ce prive[te infla]ia, [eful CNP a aprilie era de 12,5%) [i la 11,00% \n 2010 2013. Aceea[i dinamic` vor avea [i impor- valoarea estimat` \n prim`var` de CNP. Dar tocmai aici este cheia. Capitalismul nu \nseamn` o dent. Cre[terea PIB va dep`[i sigur 9,3%. ar`tat c` influen]a majoritar` o are contextul (fa]` de 11,7%). Pentru 2011, indicatorul turile care vor fi anul acesta de 58,8 miliarde Institu]ia anticipeaz` pentru 2009 un lung` plimbare prin supermarket, ci competi]ie, cre[tere [i Agricultura nu a intrat \n calculul PIB pe interna]ional nefavorabil determinat de este prognozat la 9,7% (de la 10,6% \n de euro [i vor trece de 100 de miliarde de salariu mediu net de 1.384 lei [i de 1.512 \n sc`dere, cå[tig [i pierdere, risc. trimestrul al doilea decåt \n procent de circa criza financiar`. „Efectul de baz` e im- prim`var`) [i se va reduce \n continuare \n euro \n 2013. |n aceste condi]ii, deficitul co- 2010. Salariul mediu ar urma s` ajung` la Londra, Parisul sau New York-ul nu au fost ora[e \n 10%, iar \n trimestrul trei se vede cre[terea portant [i este favorabil \n ultimele 3-4 luni 2012 [i 2013, la 8,6% respectiv 7,4%. Vechile mercial se va men]ine peste la 24 de mi- 1.646 lei \n 2011 [i la 1.784 lei un an mai care oamenii au tr`it, \n mas`, la fel de bine ca \n prezent [i mare pe produc]ia agricol`“, a spus Ghiz- ale anului“, a mai spus Ghizdeanu. estim`ri erau de 9,4% pentru 2012 [i de liarde de euro, dar nu va dep`[i 28 de mili- tårziu. Media pe economie ar urma s` ajun- \n urm` cu 100 de ani. deanu Referitor la deficitul de cont curent, 8,2% pentru 2013. arde de euro. g` la 1.930 lei \n 2013, cu 64 de lei peste esti- Creativitatea, curajul [i perseveren]a \n business care au El a explicat c` primul semestru are o Comisia estimeaz` c` acesta va sc`dea de la Referindu-se la deficitul de cont curent, Noua prognoz` aduce schimb`ri [i \n marea CNP din prim`var`. creat bog`]ia Occidentulului de ast`zi au avut ca motor contribu]ie mai redus` de 40% la formarea 14% din PIB \n 2007 la 13,4% \n acest an, Ghizdeanu a explicat c` exporturile vor ceea ce prive[te cursul de schimb [i salariul Cre[terea salariului s-a accelerat la dorin]a de supravie]uire, nu l`comia. Excesul de bani sau de PIB, partea a doua a anului avånd cea mai mediu net. 25,8% \n iulie, comparativ cu perioada simi- credite de care se vorbe[te acum nu mai era caracterizat ca mare pondere. „|n partea a doua a anului Ion Ghizdeanu Astfel, cursul mediu de schimb va fi anul lar` din 2007, astfel c` valoarea cå[tigului atare dac` b`ncile nu c`deau. este posibil s` se \nregistreze o dinamic` cåt pre[edintele Comisiei Na]ionale de Prognoz` acesta de 3,63 de lei/euro, fa]` de 3,55 de lei mediu a ajuns la 1.308 lei. Nimeni nu predic` \n capitalism - pån` aici te-ai de cåt mai lin`“, a spus Ghizdeanu. pentru un euro \n prognoza de prim`var`, Datele CNP arat` [i o \mbun`t`]ire a \mbog`]it, ajunge, de aici \ncepi s` devii lacom. |n prima jum`tate a anului, cre[terea iar anul viitor se va situa \n jurul valorii de condi]iilor de pe pia]a for]ei de munc`, Unul din cei mai puternici \ntreprinz`tori romåni a spus economic` a fost de 8,8%, fa]` de aceea[i Cre[terea PIB va dep`[i sigur 9,3%. Agricultura nu a intrat \n 3,55, fa]` de 3,45 \n prognoza ini]ial`. num`rul angaja]ilor urmånd s` ajung` anul cånd a fost \ntrebat care a fost motorul care \l conduce, ce-l perioad` a anului trecut. |n ceea ce priveste salariul mediu net, viitor la 5,2 milioane, fa]` de 4,9 milioane cåt face s` se extind` \n continuare dup` ce a ajuns la afaceri de Referindu-se la performan]ele industriei calculul PIB pe trimestrul al doilea decåt \n procent de circa 10%, valorile sunt schimbate pentru \ntreg indicau estim`rile din prim`var`. |n 2013, 500 milioane de euro plecånd de la un depozit de materiale \n trimestrul al treilea, [eful prognozei a iar \n trimestrul trei se vede cre[terea mare pe produc]ia agricol`. intervalul 2008 - 2013. De exemplu, anul Romånia va avea 5,6 milioane de salaria]i. de construc]ii: „Pia]a [i via]a m-au adus aici“. Competi]ia este cea care te duce \nainte, care te \ndeamn` s` iei credite, s` te extinzi, s` lansezi noi produse. {i dac` nu o vei face tu, va fi altul \n locul t`u. Nimeni nu st` pe loc. 55 mil. euro pentru Ansola, FMI: Criza financiar` va reorienta investitorii |n clasa \ntåi, copiii intr` \n competi]ie. Pe terenul de fotbal este competi]ie. Cine este mai lacom, bancherul care \mprumut` bani s` fac` un nou deal cu randament de 50%, de 100% sau elevul care termin` [coala cu 10 pe linie? agricultori dinspre imobiliare spre produc]ie [i servicii America nu este numai Wall Street-ul, partea sa cea mai spectaculoas`. America este Procter & Gamble, care tocmai CRISTINA STOIAN CLAUDIA MEDREGA a anun]at c` va face o fabric` la Ploie[ti, este General Juan Fernandez - Ansola Electric, Microsoft sau Google, este ]ara competi]iei. AGRICULTORII vor primi lunile urm`toare o subven]ie de CRIZA financiar` va afecta pia]a imobiliar` din Ro- reprezentantul FMI America este sistemul cel mai apropiat de competi]ia la bugetul de stat de 200 de lei pe hectar (55,5 euro) pentru månia [i va induce o stabilizare a pre]urilor, fiind posi- pentru Romånia [i Bulgaria pur`, unde nu conteaz` cine e[ti [i de unde vii, ci doar ceea \nfiin]area culturilor din toamn`, suma total` alocat` de Minis- bil ca investitorii s` \[i reorienteze unele plasamente ce faci. Este o clas` \ntåi pentru cet`]enii lumii. terul Agriculturii ajungånd la 200 mil. lei (peste 55 mil. euro). dinspre domeniul imobiliar spre produc]ie [i servicii, A[tept`rile sunt ca economia Dar de ce a fost totu[i necesar` interven]ia statului „Din calculele noastre, vor fi subven]ionate \n aceast` domenii unde rentabilit`]ile sunt mai ridicate fa]` de pentru a salva companiile private? De ce a intervenit arbitrul toamn` un milion de hectare. Sprijinul va fi acordat pe baza alte state, apreciaz` Juan Jose Fernandez - Ansola, romåneasc` s` \ncetineasc`. pe teren? Pentru c` mingea zburase peste gard. solicit`rilor agricultorilor, care vor putea depune cererile \nce- reprezentantul FMI pentru Romånia [i Bulgaria. Economia nu poate s` creasc` cu Teama cea mai mare este ca oamenii s` nu mai aib` pånd cu s`pt`måna viitoare. Suprafe]ele trebuie s` fie \nscrise „Nu \nseamn` c` vor disp`rea plasamentele \n \ncredere \n b`nci [i \n moned`. Ce se ascunde de fapt \n la APIA, iar fermierul trebuie s` ata[eze la dosar o declara]ie imobiliare, deoarece cererea dep`[e[te oferta, dar ritmuri de 9% continuu. Este greu spatele acestor interven]ii disperate a b`ncilor centrale prin cum c` terenul este utilizat pentru culturile din toamn`“, a investi]iile nu vor mai fi la fel de atractive ca pån` de spus cu exactitate ce se va care injecteaz` lichidit`]i de sute de miliarde de euro \n declarat Dacian Ciolo[, ministrul agriculturii. Suma maxim` acum. Nu vor mai fi cå[tiguri atåt de mari \n imobi- sistemele financiare? Teama c` r`mån f`r` „obiectul nu va dep`[i 7.500 de euro pentru fiecare beneficiar, de aceast` liare. Se poate observa deja o \ncetinire a vånz`rilor [i \ntåmpla. Lucrurile se schimb` de la muncii“. Cånd nu mai circul` banii, sistemul paralizeaz`. schem` beneficiind 435.000 de ferme din Romånia. oprirea cre[terii pre]urilor pe pia]a imobiliar`“, a Prin interven]ia pe pie]e, guvernul aduce mingea \napoi Banii pentru agricultori sunt aloca]i \n urma rectific`rii explicat Ansola. Oficialul FMI a participat ieri la o zi la alta. Exist` foarte mult` pe teren. Jocul trebuie s` continue. bugetare aprobate \n ultima [edin]` de Guvern. „Agricultura conferin]a interna]ional` „Viitorul Europei \ntr-o incertitudine \n ceea ce prive[te a primit 600 mil. lei (circa 166 mil. euro - n.r.), din care 200 mil. lume a incertitudinilor“, organizat` de Comisia Sorin Påslaru este redactorul-[ef al ZF lei vor merge c`tre culturile din toamn`, iar restul reprezint` Na]ional` de Prognoz` [i Ministerul Finan]elor la Ia[i. viitorul. Efectele pl`]ile pe cap de animal \n sectorul zootehnic“, a mai spus La råndul s`u, ministrul economiei [i finan]elor turbulen]elor actuale Ciolo[ Varujan Vosganian a spus, referindu-se la sectorul Pe lång` aceste subven]ii, au fost aprobate [i o serie de imobiliar, c` \ntrevede o sc`dere a pre]urilor, care au sunt dificil de estimat. alte m`suri pentru sprijinirea sectorului legumicol [i a celui ajuns la niveluri excesiv de mari. AUDIEN}E TV - 24 septembrie - prime time agricol ecologic. Pentru sectorul legume-fructe, agricultorii „Cånd vorbim de sectorul imobiliar exist` dou` vor primi \ntre 1.100 de lei [i 3.700 de lei pe hectar pe o planuri: construc]ii industriale [i construc]ii civile. Pe suprafa]` de pån` la trei hectare. „Produc`torii de legume- segmentul construc]iilor industriale nu \ntrev`d \n fructe care \[i desfac marfa \n pie]ele noastre tradi]ionale nu viitor o reducere. |n schimb, la nivelul construc]iilor FOTO: Rompres au mai beneficiat de un sprijin financiar de 18 ani“, a declarat civile (case, apartamente - n. red.) este posibil s` se intermediul investi]iilor str`ine. Diminuarea fluxurilor neasc` anul viitor la 5-6%, \n jurul poten]ialului, ceea {tefan Niculae, pre[edintele Federa]iei Na]ionale a Sindica- \nregistreze o restrångere. Vom asista la o rea[ezare a de capital [i a investi]iilor str`ine sunt alte efecte ce nu va fi \n esen]` un lucru r`u mai ales c` acum telor din Agricultur`. pre]urilor“, a spus Vosganian. posibile ale crizei asupra Romåniei, b`ncile urmånd s` avansul PIB este mult peste poten]ial. La cea de-a treia rectificare bugetar` din acest an, Mi- |n ceea ce prive[te impactul crizei financiare, fie nevoite s` se finan]eze din ce \n ce mai mult pe plan „A[tept`rile sunt ca economia s` \ncetineasc`. nisterul Agriculturii se num`r` printre principalii beneficiari oficialul MEF a spus c` „nu suntem indiferen]i [i local, \n condi]iile cre[terii costului finan]`rilor de Economia nu poate s` creasc` cu ritmuri de 9% de fonduri al`turi de Ministerul Internelor care a primit un excesiv de optimi[ti, ci precau]i. |ncerc`m s` evit`m peste grani]`, potrivit lui Ansola. continuu. Este greu de spus cu exactitate ce se va plus de 1,6 mld. lei (454 mil. euro), Ministerul Muncii - 1,06 surprizele nepl`cute“. Romånia va fi vulnerabil` la diminuarea intr`rilor \ntåmpla. Lucrurile se schimb` de la o zi la alta. Exist` mil. lei (294 mil. euro) [i Ministerul Justi]iei - 714 mil. lei (198 Pe de alt` parte, Ansola a amintit printre efectele de capital \n condi]iile \n care deficitul de cont curent foarte mult` incertitudine \n ceea ce prive[te viitorul. mil. euro). Fonduri suplimentare au primit [i Ministerul poten]iale ale crizei asupra economiei locale, cre[terea r`måne la niveluri ridicate, ceea ce poate creea pro- Efectele turbulen]elor actuale sunt dificil de estimat“, Transporturilor (82 mil. euro), Ministerul Ap`r`rii (40 mil. costului finan]`rilor [i temperarea avansului credite- bleme asupra economiei. a spus Ansola. euro), Ministerul de Externe (23 mil. euro), Societatea Ro- lor, ceea ce va avea influen]` [i partea de investi]ii [i Reprezentantul FMI a precizat c` nu se a[teapt` Economia Romåniei a \nregistrat la finele primu- mån` de Televiziune (17 mil. euro) [i Ministerul Dezvolt`rii consumul, \n sensul \ncetinirii acestora. O mare parte la efecte imediate ale crizei asupra Romåniei, dar lui semestru o cre[tere economic` de 8,8%, peste (14 mil. euro). din consumul de pe pia]a intern` este finan]at prin apreciaz` ca avansul economiei ar putea s` \nceti- estim`rile multor anali[ti, inclusiv ale FMI. SURSA: GfK

PUBLICITATE Romånia este pe locul 8 \n lume la proiecte de investi]ii str`ine greenfield

IZABELA B~D~R~U 12, \n top urcånd Polonia, Mexic, Singapore [i Volumul de investi]ii str`ine directe a fost Vietnam. anul trecut de 7,14 mil. euro, Romånia fiind pe ROMÅNIA s-a clasat \n 2007 pe locul opt \n „Investi]iile str`ine au fost imediat dup` locul doi \n regiune - devansat` de Polonia, pe lume, cu un num`r de 366 de proiecte, la 2000 sus]inute de marile privatiz`ri, \ns` \n ulti- locul 13 \n UE [i pe locul 70 mondial \n func]ie investi]ii str`ine de la zero, conform Rapor- mii ani acestea se bazeaz` pe proiecte green- de fluxul de capital atras. tului Mondial de Investi]ii, elaborat de field“, a declarat Doina Ciomag, director exe- „|n primele [apte luni ale anului, inves- Conferin]a Na]iunilor Unite pentru Comer] [i cutiv al Consiliului Investitorilor Str`ini (CIS). ti]iile str`ine directe au fost de 5,7 mld. de Dezvoltare (UNCTAD). euro, mai mult cu 30% fa]` de aceea[i perioa- „Investi]iile str`ine directe au fost sus- d` a anului trecut. |n acest context, vom dep`[i ]inute \n 2007 mai mult de proiecte greenfield, Proiecte de la zero cu mult cele 8 mld. de euro la care noi speram fa]` de 2006 cånd au fost mari privatiz`ri. Topul ]`rilor dup` num`rul de proiecte la \nceputul anului“, a spus Barbule]iu. Acest lucru dovede[te atractivitatea real` a greenfield \n 2007 Romånia \n schimb nu are „ie[iri de Romåniei pentru investitorii str`ini“, a }ara Num`r de proiecte investi]ii str`ine“, adic` firmele romåne[ti nu declarat Monica Barbule]iu, vicepre[edinte \n se extind pe alte pie]e, fiind singura ]ar` din cadrul Agen]iei Romåne pentru Investi]ii 1. China 1.176 Europa care a \nregistrat \n 2007 la aceast` Str`ine (ARIS). |n 2006, numai dac` ne 2. Statele Unite 800 rubric` o valoare negativ`, de -45 mil. euro. gåndim la privatizarea BCR de peste 2 mld. de „Valorile negative ale ie[irilor de capital euro, se observ` cåt de mult a contat \n stocul 3. India 682 indic` faptul c` cel pu]in una dintre compo- de investi]ii str`ine directe, a completat 4. Marea Britanie 641 nentele investi]iilor str`ine directe, respectiv Barbule]iu. fluxul de capital, profiturile reinvestite sau \m- Romånia este num`rul doi \n regiune la 5. Fran]a 561 prumuturile \ntre subsidiarele companiei este acest capitol dac` lu`m \n considerare num`rul 6. Germania 438 negativ`“, se precizeaz` \n raportul de proiecte greenfield din ultimii cinci ani. Din UNCTAD. 2003, au fost implementate un num`r de 1.384 7. Spania 390 „Nu avem oameni de afaceri care s` inves- de proiecte, la mic` diferen]` de Polonia, care 8. ROMÅNIA 366 teasc` \n afara Romåniei. Sunt multe afaceri \n acea[i perioad` a dezvoltat 1.445 de care sunt create pentru a fi våndute ulterior. proiecte, conform ARIS. Clasamentul ]`rilor 9. Polonia 333 Nu este rolul statului romån s` stimuleze in- dup` num`rul de proiecte greenfield din 10.Emiratele Arabe Unite 277 vesti]iile mediului privat \n str`in`tate“, a spus primul trimestru 2008 indic` Romånia pe locul Mugur {te], purt`torul de cuvånt al BNR. SURSA: UNCTAD 4 BURSE - FONDURI MUTUALE ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 Marius Trif, Carpatica Invest: Oscila]iile de pe Burs` se vor diminua Bursa a continuat s` \nregistreze cre[teri, principalul indice al pie]ei, BET, \nchizånd [edin]a de ieri pe plus. Indicele, care red` evolu]ia primelor 10 companii \n func]ie de lichiditate, a consemnat o cre[tere u[oar`, de doar 0,06%. VLAD ANASTASIU 18,5 lei/ac]iune. Titlurile Rompetrol Rafinare investitorii s` intre pe burse, \ns` efectele se vor (RRC) au urcat cu 3,3%, pån` la nivelul de vedea abia la anul. Faptul c` guvernul a luat ndicele extins al pie]ei, BET-XT, a 0,043 lei/ac]iune. hot`rårea s` se implice \n activit`]ile bursiere, \nregistrat o sc`dere de 0,6%, com- Indicele energetic BET-NG a \nregistrat denot` faptul c` \n sfår[it Bursa de la Bucure[ti ponen]a indicelui fiind modificat`. |n astfel un avans de 0,3%, atingånd pragul de 660 este considerat` un corespondent real al pie]ei cadrul indicelui au fost incluse trei noi de puncte. de capital din Romånia“, a ad`ugat Trif. companii: Azomure[ (AZO), Dafora |n råndul societ`]ilor financiare, cea mai Titlurile BRD SocGen (BRD) [i cele ale I(DAFR) [i Socep (SOCP) [i au fost scoase mare sc`dere au \nregistrat-o titlurile SIF b`ncii austriece Erste Bank (EBS) au fost societ`]ile Alumil (ALU), Altur (ALT) [i -Cri[ana (SIF1), de 3%, pån` la pre]ul de principalele titluri din domeniul bancar care au Prodplast (PPT). 1,31 lei/ac]iune. |n topul sc`derilor s-au plasat \nregistrat pierderi. „Datorit` [tirilor de pe pie]ele externe [i \n titlurile SIF (SIF4), care au coboråt Titlurile BRD au sc`zut ieri cu 2,2%, pån` special celor de pe pia]a american`, care arat` cu 2,7%, atingånd nivelul de 0,915 lei/ac]iune. la pre]ul de 13,2 lei/ac]iune, \n timp ce ac]iunile c` situa]ia pare s` se mai fi calmat, oscila]iile de Tranzac]iile cu titlurile SIF Moldova (SIF2) au Erste au \nregistrat o pierdere de 0,6%. pe bursa local` se vor diminua [i nu cred c` vom fost cele mai valoroase din råndul SIF-urilor, Ac]iunile B`ncii Comerciale Carpatica (BCC) mai \nregistra sc`deri atåt de mari ca pån` valoarea tranzac]iilor ridicåndu-se la peste 2,2 au cå[tigat 0,5%. acum. La fel cred c` o s` se \ntåmple [i cu restul mil. lei. Restul societ`]ilor financiare au Pe fondul sc`derii pre]ului petrolului, burselor europene, care nu cred c` vor mai consemant pierderi cuprinse \ntre 0,7% [i principalii indici bursieri europeni au \nregistrat consemna sc`deri de pån` la 4%-5%“, a 0,8%. ieri cre[teri semnificative. Indicele european declarat Marius Trif, directorul general al Evolu]iile negative din råndul societ`]ilor Stoxx 50, care red` evolu]iile companiilor din societ`]ii de brokeraj Carpatica Invest. de investi]ii au tras \n jos indicele de profil, regiunea Euro a \nregistrat o cre[tere de 1,4%, Titlurile Petrom (SNP) au consemnat \n BET-FI, care a \nchis [edin]a \n sc`dere cu indicele francez CAC 40 a urcat cu 1,5%, \n [edin]a de ieri o sc`dere de 0,6%, ac]iunile 1,6% fa]` de nivelul de referin]`. timp ce indicele economiei germane, DAX a companiei energetice fiind tranzac]ionate la un „Pån` la sfår[itul anului ne putem a[tepta la consemnat o cre[tere de 1,3%. Pre]ul petrolului pre] de 0,358 lei/ac]iune, \n timp ce ac]iunile o revenire pe SIF-uri, sau cel mai tårziu a sc`zut ieri cu 2 procente, pån` la pragul de Transelectrica (TEL) au \nchis la acela[i nivel \ncepånd cu anul viitor. Noile m`suri luate de 100 de dolari/baril. de referin]` atins \n [edin]a precedent`, de Ministerul de Finan]e vor \ncuraja [i ele [email protected]

AC}IUNILE CARE INTR~ |N COMPONEN}A ZF INDEX ZF INDEX Bursa de Valori BVB ZENTIVA - 3.417,8 1,28% Top cre[teri Top sc`deri Top tranzac]ii PETROM ANTIBIOTICE ROMPETROL RAFINARE Emitent Ultimul Varia]ie Valoare Emitent Ultimul Varia]ie Valoare Emitent Ultimul Varia]ie Valoare BRD BANCA COMERCIAL~ CARPATICA pre] (lei) (%) tranzac]ii (lei) pre] (lei) (%) tranzac]ii (lei) pre] (lei) (%) tranzac]ii (lei) BANCA TRANSILVANIA BERMAS S.A. 0.685 14.17 68.5 VES SA 0.0901 -9.9 218.25 SIF MOLDOVA S.A. 1.32 -0.75 2277514.02 SOCEP CONSTAN}A VAE APCAROM S.A. 0.525 14.13 833.95 OIL TERMINAL S.A. 0.41 -4.65 410.1 SIF OLTENIA S.A. 1.42 -0.7 2087923.51 SIF BANAT-CRI{ANA THR MAREA NEAGRA S.A. 1.21 10 22166 VRANCART SA 0.103 -3.74 222 SIF BANAT CRISANA S.A. 1.31 -2.96 1819087.71 SIF MOLDOVA S.S.I.F. BROKER S.A. 0.307 9.64 923016.33 TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX 0.37 -3.65 2220 BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. 13.2 -2.22 1653988.2 RASDAQ PETROLEXPORTIMPORT S.A. 47 9.05 455.6 SIF BANAT CRISANA S.A. 1.31 -2.96 1819087.71 PETROM S.A. 0.358 -0.56 1303577.27 SIF TRANSILVANIA ROMPETROL (VEGA) SIF MUNTENIA ARGUS CONSTAN}A Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min Categoria I DAFR DAFORA SA 0.1790 -1.65 0.1820 0.1710 0.1776 34,399 0.6000 0.1790 SIF OLTENIA ARDAF CLUJ Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min EPT ELECTROPUTERE 0.4600 0.00 0.4600 0.4400 0.4457 2,905 1.2800 0.4000 IMPACT BUCURESTI BRAICONF BR~ILA FLA FLAMINGO INTERNATIONAL SA 0.1600 5.96 0.1600 0.1600 0.1600 100 0.3900 0.1390 ALR ALRO 5.1000 2.00 5.1000 4.9500 4.9976 1,996 10.4000 4.3900 ECT GRUPUL IND. ELECTROCONTACT 0.0569 -1.04 0.0569 0.0530 0.0552 2,400 0.1300 0.0460 ZF INDEX este calculat zilnic [i sintetizeaz` evolu]ia celor mai importante ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti [i Bursa ATB ANTIBIOTICE 1.0800 2.86 1.1000 1.0400 1.0624 86,178 2.0500 0.8800 MECF MECANICA CEAHLAU 0.2900 0.00 0.0000 0.0000 0.2300 70 20.0000 0.2700 Electronic` RASDAQ. Ponderile celor 18 ac]iuni incluse \n calculul valorii indicelui au fost stabilite \n func]ie de valoarea AZO AZOMURES 0.4650 0.43 0.4700 0.4500 0.4649 713,383 0.8850 0.1500 PEI PETROLEXPORTIMPORT 47.0000 9.05 47.0000 43.2000 45.5600 10 100.1000 40.0000 tranzac]iilor din ultimele 12 luni. BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA 0.2100 0.48 0.2100 0.1990 0.2081 588,698 0.5100 0.1760 RRC ROMPETROL RAFINARE 0.0438 3.06 0.0440 0.0419 0.0432 1,532,660 0.1240 0.0390 Valoarea indicelui corespunzånd ultimei [edin]e de tranzac]ionare din 2003 este de 1.000 de puncte. BIO BIOFARM 0.1640 0.00 0.1670 0.1630 0.1653 953,637 0.9300 0.1430 PTR ROMPETROL WELL SERVICES 0.4900 -0.41 0.5000 0.4900 0.4916 139,600 1.7600 0.4880 SURSA: ZF BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 13.2000 -2.22 13.6000 13.2000 13.4243 123,208 28.0000 11.9000 COTR SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA 90.3000 0.33 90.3000 90.3000 90.3000 4 515.0000 82.0000 TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 18.5000 0.00 18.8000 18.4000 18.5890 5,502 40.7000 17.0000 STZ SINTEZA 0.4000 0.00 0.4000 0.3650 0.3772 2,661 1.0200 0.3500 IMP IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR 0.0957 -1.14 0.0988 0.0955 0.0968 338,815 1.1900 0.0822 SRT SIRETUL PASCANI 0.0515 -0.77 0.0519 0.0510 0.0512 3,437 0.0782 0.0455 Nivelul mediu al ratelor dobånzilor pe pia]a interbancar` Pia]a Futures BMFMS 24 septembrie 2008 OIL OIL TERMINAL 0.4100 -4.65 0.4110 0.4100 0.4101 1,000 1.0400 0.3740 TRP TERAPLAST SA 0.7000 4.48 0.7200 0.7000 0.7110 24,100 0.8700 0.5350 25 septembrie 2008 la ora 11.00 Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Valoare OLT OLTCHIM RM. VALCEA 0.4340 3.33 0.4340 0.4100 0.4101 4,590 1.4800 0.3700 TUFE TURISM FELIX BAILE FELIX 0.3700 -3.65 0.3700 0.3700 0.3700 6,000 1.0900 0.3480 (lei) SNP PETROM 0.3580 -0.56 0.3630 0.3570 0.3594 3,626,979 0.5600 0.3490 EFO THR MAREA NEAGRA 1.2100 10.00 1.2100 1.1000 1.1240 19,720 2.2000 1.0300 Termene BUBID BUBOR DERRC SEP.08 0,0480 -0,0023 0,00 TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ 171.0000 0.59 171.9000 168.1000 170.6439 521 282.0000 150.0000 UAM UAMT 0.5000 -1.96 0.5000 0.5000 0.4947 242 1.1900 0.4400 ON 12.58 13.08 DERRC DEC.08 0,1049 0,0000 0,00 BRK S.S.I.F. BROKER 0.3070 9.64 0.3220 0.2830 0.3040 3,035,848 3.0700 0.2000 APC VAE APCAROM 0.5250 14.13 0.5250 0.5150 0.5051 1,651 1.0200 0.4000 DERRC MAR.09 0,0755 0,0000 0,00 TN 12.62 13.12 SOCP SOCEP 0.3550 -2.74 0.3550 0.3500 0.3509 15,193 0.4250 0.2360 VESY VES SA 0.0901 -9.90 0.1000 0.0901 0.0923 2,364 0.2400 0.0900 DERRC IUN.09 0,0530 0,0000 0,00 SW 12.75 13.25 TBM TURBOMECANICA 0.1610 0.00 0.1610 0.1550 0.1584 12,700 0.7000 0.1200 VNC VRANCART SA 0.1030 -3.74 0.1030 0.1030 0.1027 2,160 0.1800 0.0930 DESIF1 SEP.08 1,3000 0,0000 0,00 SCD ZENTIVA 0.5350 1.90 0.5550 0.5350 0.5422 9,700 1.5800 0.4050 1M 12.80 13.30 DESIF1 DEC.08 2,0950 0,0000 0,00 3M 12.84 13.34 DESIF1 MAR.09 1,3000 0,0000 0,00 Societ`]i de investi]ii 6M 12.73 13.48 DESIF2 DEC.08 1,3900 -0,0050 5.979.278,10 Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min DESIF2 SEP.08 1,3203 -0,0496 2.689.480,00 SIF1 SIF BANAT CRISANA 1.3100 -2.96 1.3400 1.3000 1.3200 1,378,020 3.8900 1.1800 9M 12.73 13.48 DESIF3 DEC.08 0,7550 -0,0050 0,00 SIF2 SIF MOLDOVA 1.3200 -0.75 1.3400 1.2900 1.3130 1,734,507 3.7600 1.1900 12M 12.73 13.48 DESIF3 SEP.08 0,7590 0,0441 4.509,00 SIF4 SIF MUNTENIA 0.9150 -2.66 0.9450 0.9150 0.9272 1,282,167 2.7000 0.8200 DESIF4 SEP.08 0,9150 0,0000 0,00 Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 24 septembrie: 1.600 mil. RON SIF5 SIF OLTENIA 1.4200 -0.70 1.4500 1.4100 1.4259 1,464,281 4.6800 1.2700 DESIF4 DEC.08 1,6400 0,0000 0,00 SIF3 SIF TRANSILVANIA 0.7250 -0.68 0.7400 0.7150 0.7244 1,251,706 2.5800 0.6300 BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase; BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate DESIF4 MAR.09 0,9150 0,0000 0,00 SURSA: BNR DESIF5 DEC.08 1,4900 -0,0100 14.973.251,40 DESIF5 SEP.08 1,4400 -0,0300 3.876.887,50 Categoria a II-a PIA}A MONETAR~ DESNP SEP.08 0,3700 0,0000 0,00 Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min Depozite Tranzac]ii DESNP DEC.08 0,3850 -0,0148 0,00 ALT ALTUR 0.0405 -2.41 0.0415 0.0385 0.0410 26,600 0.1500 0.0348 Vol. mediu Rata medie Vol. mediu Rata medie DESNP MAR.09 0,4000 -0,0160 400,00 AMO AMONIL 0.0402 0.50 0.0417 0.0400 0.0411 259,300 0.0970 0.0354 Perioada zilnic anual` a dobånzii zilnic anual` a dobånzii DESNP IUN.09 0,4424 0,0000 0,00 BRM BERMAS 0.6850 14.17 0.6850 0.6850 0.6850 100 3.9700 0.5700 (mld. lei) (%) mld. lei (%) DETBM MAR.09 0,1340 0,0000 0,00 BCM CASA DE BUCOVINA-CLUB DE MUNTE 0.1200 0.00 0.1200 0.1200 0.1200 100 0.1990 0.1110 august 2008 7.116,1 12,07 2.409,0 12,13 DETBM DEC.08 0,3520 0,0000 0,00 CMP COMPA S. A. 0.4800 0.00 0.4800 0.4700 0.4743 14,800 1.6900 0.4300 17 sep. - 24 sep. 8.895,9 10,90 2.492,6 9,24 DETBM SEP.08 0,1340 0,0000 0,00 COMI CONDMAG 0.6200 1.64 0.6300 0.5950 0.6166 84,012 1.8700 0.5750 DETEL SEP.08 18,6000 0,0000 0,00 24 sep. 2008 5.943,8 12,30 1.599,9 12,76 DETEL DEC.08 25,6000 0,0000 0,00 SURSA: BNR DETEL MAR.09 18,6000 0,0000 0,00 DETLV IUN.09 0,3780 0,0000 0,00 Pia]a RASDAQ Ratele de schimb ale principalelor valute DETLV MAR.09 0,6490 0,0000 0,00 DETLV DEC.08 0,2800 0,0000 0,00 Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum 25 septembrie 2008 la ora 12.00 DETLV SEP.08 0,2710 0,0000 0,00 NUDA ABO FARM CODLEA XMBS 1.8 -10 1.8 1.8 1.8 1 234 MECE MECANICA FINA BUC. XMBS 5.05 0 5.05 5.05 5.05 1 107 METY MECANICA ROTES Targoviste RGBS 0.21 9.95 0.21 0.21 0.21 1 500 EUR/RON MAR.09 3,7700 0,0000 0,00 ACIS ACI BISTRITA XMBS 0.4 -25.93 0.4 0.53 0.42 4 1,794 Cota]iile dolarului Cota]iile euro BETA AGRANA BUC. XMBS 0.41 -2.38 0.41 0.41 0.41 2 26,700 MEAN MECANICA SIGHET. MARMATIEI XMBS 8 0 8 8.1 8.1 3 10,640 EUR/RON IUN.09 3,8100 0,0000 0,00 MEGU MECANOENERGETICA Severin RGBS 0.08 -11.11 0.08 0.08 0.08 2 900 Dolarul american 1.4709 AHNL AGROMEC SCORNICESTI XMBS 0.1 0 0.1 0.1 0.1 2 1,728 Yenul japonez 105.9 EUR/USD IUN.09 1,5813 0,0000 0,00 MEGY MECANPETROL GAESTI XMBS 21 5 19.8 21 19.9 2 21 Lira sterlin` 0.7912 ALBZ ALBALACT RGBS 0.27 -1.1 0.269 0.271 0.27 27 128,000 Lira sterlin` 1.8589 EUR/USD MAR.09 1,5819 0,0000 0,00 ALIQ ALIMENTARA IASI XMBS 2.2 0 2.2 2.2 2.2 3 2,209 MOBD MOBAM BAIA MARE RGBS 3.8 -9.52 3.8 3.8 3.8 1 500 Yenul japonez 155.76 Francul elve]ian 1.0842 EUR/USD DEC.08 1,5175 0,0000 0,00 ALTA ALLEGRO MAXI TAXI BUC. XMBS 12.5 0 12.5 12.5 12.5 1 4 MOTU MONDOTRANS Targoviste RGBS 0.87 2.35 0.87 0.87 0.87 1 2,600 Francul elve]ian 1.5947 MORA MORARIT PANIFICATIE ROMAN XMBS 0.8 -11.11 0.8 0.8 0.8 1 1,500 Coroana danez` 5.0712 EUR/USD SEP.08 1,5600 0,0000 0,00 ALPT ALPHA TIMISOARA XMBS 2.22 -23.45 2.22 2.22 2.22 1 100 Dolarul australian 1.7523 NUTE NUTRICOM OLTENITA XMBS 0.38 -5 0.38 0.38 0.38 1 5,000 Coroana norvegian` 5.6157 RON/EUR SEP.08 3,6800 0,0150 18.398,70 AMPL AMPLO PLOIESTI XMBS 3.3 2.17 3.3 3.3 3.3 1 100 Coroana danez` 7.459 APRB APROMAT Arad RGBS 1.1 0.92 1.1 1.1 1.1 1 1,000 PACY PALACE SINAIA XMBS 0.5 0 0.49 0.5 0.49 2 6,615,774 Coroana suedez` 6.5792 Coroana norvegian` 8.2599 RON/EUR DEC.08 3,7349 0,0249 55.909,90 SIDG ARCELORMITTAL HUNEDOARA XMBS 1.6 -1.84 1.6 1.6 1.6 1 3,325 PRGL PARANGUL PETRONI XMBS 2.23 -31.17 2.23 2.23 2.23 1 40 Dolarul australian 0.8394 Coroana suedez` 9.6771 USD/RON SEP.08 2,5661 0,0000 0,00 PTRO ARCELORMITTAL TUBULAR PROD. RGBS 7.95 6 7.5 7.95 7.85 3 500 ROFU PETROM AVIATION Otopeni RGBS 0.142 5.97 0.137 0.16 0.145 6 12,400 POBR POIANA BRASOV BRASOV XMBS 0.07 0 0.07 0.07 0.07 1 687 Dolarul canadian 1.033 Dolarul canadian 1.5194 USD/RON DEC.08 2,5420 0,0000 0,00 UARG ARGUS Constanta RGBS 2.75 0 2.75 2.75 2.75 1 100 PREB PREBET AIUD RGBS 0.85 6.25 0.82 0.85 0.835 31 14,200 ARAX ARMAX GAZ Medias RGBS 0.1 0 0.099 0.103 0.101 92 1,250,100 PREH PREFAB BUC. RGBS 2.06 0.49 2.06 2.29 2.07 4 2,800 ARJI ARTECA JILAVA XMBS 3.36 0.3 3.36 3.36 3.36 1 64 DVIN PRODVINALCO GALATI XMBS 1.5 0 1.5 1.5 1.5 3 56 ARTE ARTEGO Tg. Jiu RGBS 4 5.26 3.72 4 3.82 3 300 Fonduri mutuale 25 septembrie 2008 PRSN PROSPECTIUNI BUC. RGBS 0.329 0 0.325 0.33 0.328 5 5,380 ARDF ASIGURARE REASIG. ARDAF Buc. RGBS 0.0805 0.63 0.0781 0.084 0.0804 26 299,500 Denumire fond/administrator Valoare Varia]ie de la Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net RMAR REMAR PASCANI XMBS 11 0 10.8 11 10.9 8 539 ATRD ATELIERELE CFR GRIVITA BUC. XMBS 21 3.96 20.2 21 20.2 3 65 (Unitate fond) la zi (lei noi) \nceputul lunii % luna anterioar` % \n 2008 anul trecut investitori 31 aug. (mil. lei) 31 aug. REFE REMARUL 16 FEBRUARIE CLUJ RGBS 44 2.33 43.8 44 44 4 2,700 ATLK ATLAS GALATI RGBS 0.13 -9.72 0.114 0.13 0.118 5 3,100 REMM REMAT MARAMURES XMBS 29 -3.65 29 29 29 2 104 Fonduri monetare AUTQ AUTONOVA TU MARE XMBS 0.21 23.53 0.18 0.21 0.18 2 2,300 RORX ROMAERO BUC. XMBS 36 0 36 36 36 6 324 AVLE AVICOLA BRASOV XMBS 2.78 11.2 2.34 2.78 2.34 3 20,210 OTP ComodisRO/OTP Asset Management SAI SA 10.38 n.a. 0.78 n.a. n.a. 44 8.138 MCAB ROMCAB TG. MURES XMBS 10.5 -12.5 10.5 10.5 10.5 1 630 AVIO AVIOANE CRAIOVA XMBS 10.9 1.87 10 11 10.6 17 220 ROLU ROMLUX Targoviste RGBS 0.024 0 0.024 0.024 0.024 1 2,500 Simfonia 1 - adm. SG Asset Manag. - BRD - 24.02 0.76% 0.85% 6.52% 6.07 3,749 93.675 AZUR AZUR TIMISOARA XMBS 3.8 11.76 3.45 3.8 3.75 5 2,840 VEGA ROMPETROL BUC. RGBS 0.255 0 0.254 0.255 0.255 8 43,600 Bancpost Plus - adm. Eurobank Mutual Funds Manag. - 11.77 0.69% 0.31% 5.43% 5.85 209 44.633 BALT BALANTA SIBIU XMBS 0.28 27.27 0.28 0.28 0.28 1 1,061 BR B RADAUTI XMBS 19.6 45.19 19.6 19.6 19.6 1 41,874 BAME BAT MEDIAS XMBS 0.23 0 0.21 0.24 0.21 3 4,002 BCR Monetar - adm. BCR Asset Management 10.82 0.84% 0.75% 4.60% n.a. 587 41.318 HE LTIM HERMES TIMISOARA XMBS 0.94 0 0.94 0.94 0.94 1 945 SCDE BEGA TURISM TIMISOARA XMBS 17 -0.58 17 17 17 1 40 SEOM SEMROM MUNTENIA BUC. XMBS 3 19.05 2.95 3 3 6 2,758 Fonduri de obliga]iuni BEGY BERE AZUGA AZUGA XMBS 7.2 0.7 7.1 7.2 7.1 2 152 SEVE SEVERNAV DR. TR. SEVERIN RGBS 8 0 8 8 8 1 300 Stabilo - adm. Pioneer Asset Manag. - 8.22 0.34% 0.94% 6.83% 8.72 498 17.937 SPCU BOROMIR PROD BUZAU (SPICUL) RGBS 0.45 0 0.45 0.45 0.45 1 1,000 SIGS SIGSTRAT SIGHETU MARMATIEI XMBS 0.33 -15.38 0.33 0.33 0.33 3 1,638 BRCR BRAICONF BRAILA RGBS 0.5 0 0.5 0.5 0.5 1 100 SIOB SIMBETON ORADEA XMBS 1.47 0 1.47 1.47 1.47 1 126 BCR Clasic - adm. BCR Asset Manag. - 18.35 1.05% 1.00% 4.14% 6.59 6,889 32.86 BUCU BUCUR OBOR BUC. XMBS 2.7 -17.93 2.7 3.1 2.9 2 2,000 SIMI SIMEC SIBIU XMBS 5 -31.03 5 5 5 1 9 Europa Obliga]iuni* - adm. Pioneer Asset Manag. - 37.66 1.43% 1.35% 4.23% 4.39 54 2.683 CRMC CARMECO CONSTANTA XMBS 0.57 0 0.57 0.57 0.57 1 581 SIMF SIMEX SIMLEUL SILVANIEI XMBS 2.6 4 2.6 2.6 2.6 2 1,748 Fortuna Gold - adm. Target Asset Manag. - 15.13 0.33% 0.33% 3.28% 6.24 1,689 0.363 CAIN CA ALBA - INDEPENDENTA SIBIU XMBS 160 6.1 150 160 150.8 9 134 SIPS SIMPAS ALEXANDRIA XMBS 3.6 0 3.6 3.6 3.6 1 40 CEON CEMACON ZALAU RGBS 0.375 -3.85 0.37 0.4 0.387 51 341,900 SINU SIN BUC. XMBS 21 0.48 21 21 21 1 260 Orizont - adm. Certinvest - 16.09 0.81% 0.82% 7.55% 7.86 378 5.161 CEOF CENTROFARM Buc. RGBS 8 0 8 8 8 1 100 SUBX SUBEX BACAU XMBS 0.33 -13.16 0.33 0.34 0.34 2 662 Tezaur - adm. Certinvest - 55.65 0.69% 0.75% 6.34% 4.72 708 2.654 CERE CERAMICA IASI RGBS 1.62 1.25 1.56 1.62 1.59 4 400 TIGH TARNAVA SIGHISOARA XMBS 0.4 33.33 0.4 0.4 0.4 1 723 Vanguard Protector - adm. Vanguard Asset Manag. - 25.48 0.72% 0.72% 5.79% 5.28 556 4.807 CICA CICALEX ALEXANDRIA XMBS 1.28 0 1.28 1.28 1.28 1 500 TCII TCI INVEST CLUJ NAPOCA XMBS 78 8.33 78 78 78 3 2,499 COKG COMALEX Alexandria RGBS 8.5 4.94 8.5 8.5 8.5 1 100 TRAI TRANSCHIM BUC. XMBS 19.6 24.84 19.6 19.6 19.6 2 59 BCR Obliga]iuni - adm. BCR Asset Management 10.90 0.74% 0.84% 5.30% n.a. 610 99.465 CMCM COMCM CONSTANTA XMBS 0.63 -11.27 0.62 0.75 0.64 18 2,222 TUAA TURISM COVASNA COVASNA XMBS 3.8 26.67 3.8 3.8 3.8 1 20 Fonduri diversificate COBS COMINCO Buc. RGBS 40 2.04 40 40 40 2 1,200 UMTT UMT TIMISOARA XMBS 2.9 24.46 2 2.9 2.72 6 1,149 UNISEM UNISEM BUC. RGBS 0.051 -1.35 0.051 0.0571 0.0518 11 27,400 OTP BalansisRO/OTP Asset Management SAI SA 9.00 n.a. -3.95 n.a. n.a. 41 8.294 RCHI COMP. INTERCONTINENTAL BUC. RGBS 0.112 1.82 0.1 0.112 0.11 3 56,100 CODG COMTRAM SIBIU XMBS 0.41 -63.39 0.41 0.41 0.41 1 2,024 UPET UPET TARGOVISTE RGBS 1.34 -0.74 1.34 1.34 1.34 1 100 Raiffeisen Benefit - adm. Raiffeisen Asset Manag. - 98.35 -3.75% -1.16% -18.58% 8.80 831 27.149 COFI CONCEFA SIBIU XMBS 0.47 0 0.47 0.47 0.47 4 6,332 UTGR UTILAJ GREU BARABI XMBS 11 0 11 11 11 1 39 Bancpost Active Balanced - adm. Eurobank MFM - 7.96 -5.70% -3.44% -31.97% 8.83 3,592 54.632 COLI CONCORDIA A 4 BUC. XMBS 8.45 -0.59 8.45 8.45 8.45 1 1,000 VIAG VINALCOOL ARGES PITESTI XMBS 0.19 0 0.19 0.19 0.19 4 4,577 VITO VITACOM SF GHEORGHE XMBS 0.13 8.33 0.13 0.13 0.13 2 1,500 BT Clasic - adm. BT Asset Manag. - 12.29 -1.29% -0.24% -7.32% 14.21 385 26.779 COEC CONECT BUSINESS PARK BUC. XMBS 42.5 1.43 42.5 42.5 42.5 1 170 COFA CONFARG Curtea de Arges RGBS 6 0 6 6 6 1 100 ZARE ZAREA BUC. RGBS 0.52 1.96 0.51 0.52 0.52 3 500 BCR Dinamic - adm. BCR Asset Manag. - 18.92 -3.37% -1.36% -23.56% 12.09 3,203 56.333 COVB CONFECTII Vaslui RGBS 0.141 -1.4 0.141 0.141 0.141 1 300 Capital Plus - adm. Certinvest - 9.62 -0.82% -0.82% -15.39% 12.46 8,913 8.339 CONS CONSERV BUFTEA XMBS 2.91 0.34 2.91 2.91 2.91 1 80 Concerto - adm. SG Asset Manag. - BRD - 105.58 -0.53% -0.38% -10.11% 7.64 341 15.161 COBJ CONSTRUCTII BIHOR ORADEA XMBS 49 0 49 49 49 1 6 CONFMCONSTRUCTII FEROVIARE IASI RGBS 0.0302 0 0.0302 0.031 0.0309 3 1,200 Star Focus - adm. Star Asset Manag. - 4.59 -2.55% -2.08% -25.73% 11.96 45 4.712 COVZ CONSTRUCTII FEROVIARE BUC. XMBS 4 115.05 3.39 4 3.64 3 69 Fortuna Clasic - adm. Target Asset Manag. - 7.36 -3.79% -3.53% -16.93% 14.77 22,899 8.736 CFOR COZIA FOREST RM. VALCEA RGBS 0.065 0 0.065 0.065 0.065 1 11,200 Integro - adm. Pioneer Asset Manag. - 3.51 -2.92% -1.38% -25.03% 11.02 9,250 11.884 DUCL DUCTIL BUZAU RGBS 0.8 -3.03 0.8 0.8 0.8 1 5,100 EDIL EDIL CONSTRUCTII ARAD RGBS 0.18 0.56 0.179 0.18 0.18 2 2,000 Transilvania - adm. Globinvest - 28.92 -7.43% -3.58% -40.25% 7.42 1,011 25.244 ELGS ELECTROARGES ARGES RGBS 0.84 0 0.83 0.84 0.84 7 1,200 KD Optimus - adm. KD Investments - 8.72 -0.86% -0.84% -22.26% 12.19 18 1.414 EEOB ELECTROCONSTRUCTIA ELCO XMBS 2.2 -8.33 2.2 2.2 2.2 1 221 BCR Europa Conservator - adm. BCR Asset Management 10376.06 0.36% 0.60% 1.90% n.a. 1 7.111 ELMA ELECTROMAGNETICA BUC. RGBS 0.665 -4.32 0.665 0.685 0.67 21 28,300 BCR Europa Mixt - adm. BCR Asset Management 10084.04 -0.31% 0.55% 1.50% n.a. 1 6.961 EMTL ELECTROMETAL TIMISOARA XMBS 8 -1.23 8 8 8 3 120 RMAH FARMACEUTICA REMEDIA DEVA XMBS 0.14 0 0.14 0.15 0.14 10 16,963 BCR Europa Avansat - adm. BCR Asset Management 9274.79 -2.19% -0.14% -2.00% n.a. 1 6.571 FERO FERONERIA ARAD XMBS 0.49 4.26 0.4 0.5 0.46 14 40,007 Fonduri de ac]iuni XFOA Fondul Oamenilor de Afaceri Buc. RGBS 2 -4.76 2 2.05 2 2 7,200 FOSB FORAJ SONDE CRAIOVA XMBS 1.15 0 1.15 1.15 1.15 1 875 OTP AvantisRO/OTP Asset Management SAI SA 7.98 n.a. -9.63 n.a. n.a. 124 7.970 FOND FORCONCID RAMNICU VALCEA XMBS 124.3 6.15 111.1 124.3 118.3 6 162 Omnitrust (fost FCEx) 4.56 -10.69% -3.22% -36.44% 8.13 439 6.858 RANT GRANITUL BUC. XMBS 4.25 11.84 4.25 4.25 4.25 1 300 Active Dinamic - adm. Swiss Capital Asset Manag. - 11.44 -11.73% -7.04% -49.80% 20.86 2,041 14.477 HEAL HELIOS ASTILEU XMBS 2.6 1.96 2.6 2.6 2.6 1 40 ERCA HERCULES Baile Herculane RGBS 0.35 -7.41 0.313 0.35 0.321 10 4,800 BCR Expert - adm. BCR Asset Manag. - 61.70 -8.88% -3.98% -48.45% 15.03 860 16.494 IAMU IAMU BLAJ XMBS 6 0 6 6 6 1 74 BT Maxim - adm. BT Asset Manag. - 8.57 -8.73% -4.86% -49.47% 24.61 2,090 51.146 IARV IAR Brasov RGBS 2.8 -6.67 2.8 2.95 2.88 12 6,200 BT Index - adm. BT Asset Manag. - 7.03 -7.74% -3.91% -37.73% 12.45 207 18.928 ILEF ILEFOR TG. MURES RGBS 0.09 -25 0.09 0.096 0.0906 5 7,900 FON - adm. Vanguard Asset Manag. - 40.53 -5.14% -2.39% -32.94% 17.96 542 3.134 ILVA ILVAS VASLUI XMBS 0.8 -2.44 0.8 0.8 0.8 1 200 IMAX IMATEX TARGU MURES XMBS 8 -10.11 8 8 8 2 84 Ac]ionari semnificativi Intercapital - adm. Certinvest - 5.35 -5.31% -2.25% -40.36% 8.60 2,260 13.883 ARCV IMOTRUST ARAD (ARCONSERV) RGBS 0.198 2.59 0.189 0.199 0.194 52 182,600 Napoca - adm. Globinvest - 0.44 -10.18% -7.17% -57.79% 21.92 1,687 13.656 INBO IND. LAPTELUI DAMBOVITA RGBS 6.95 -0.71 6.95 6.95 6.95 1 1,000 Societate Ac]ionar Procentaj ob]inut Star Next - adm. Star Asset Manag. - 4.18 -6.70% -4.48% -39.68% 21.15 88 6.485 INTR INTERNATIONAL TRANSPORT XMBS 10 0 10 10 10 1 7 IORB IOR BUC. XMBS 0.6 -4.76 0.6 0.6 0.6 1 1,000 ALTUR S.A. (1520249) REVAN COM SA 9,71% Premio - adm. Pioneer Asset Manag. - 7.81 -6.05% 5.35% -27.82% 1.27 53 0.25 IPRU IPROEB Bistrita RGBS 2.15 -5.7 2.1 2.21 2.12 44 19,100 REMARUL 16 FEBR. SA CLUJ NAPOCA (201373) TRANSFEROVIAR GRUP SA 39,56% Omninvest - adm. SIRA - 7.27 -11.45% -4.87% -49.48% 23.52 4,148 5.968 IUBR IUS BRASOV XMBS 0.34 61.9 0.34 0.34 0.34 1 800 DUNAPREF SA GIURGIU (2967084) VOYAGER SRL Baia Mare 7,02% Raiffeisen Prosper - adm Raiffeisen Asset Manag. - 83.99 -7.86% -3.13% -37.42% 12.77 1,955 51.122 JATX JATEX BOTONI XMBS 2 -0.5 2 2 2 1 1,089 INEM LACTA Giurgiu RGBS 0.34 -2.86 0.34 0.37 0.369 3 3,500 UCM RESITA S.A. (1056654) A.V.A.S. 0%. KD Maximus - adm. KD Investments - 12.65 -4.87% -2.37% -37.29% 29.51 947 33.603 LMRU LAMINORUL BRAILA XMBS 0.85 6.25 0.85 0.85 0.85 1 67 SIMEX SIMLEUL SILVANIEI HODIS IOAN 6,82% Raiffeisen Romånia Ac]iuni - adm. Raiffeisen Asset Manag. 37.21 -14.91% -6.43% -39% n.a. 143 6.561 LIDO LIDO Buc. RGBS 2.15 0 2.15 2.15 2.15 1 700 SIMEX SIMLEUL SILVANIEI HODIS IOAN impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat 15,02% Raiffeisen Confort - adm. Raiffeisen Asset Manag. 100.14 5.13% 0.50% -4.50% n.a. 148 6.342 LIPO LIPOMIN LIPOVA XMBS 2.49 3.75 2.3 2.49 2.36 3 437 MACO MACOFIL TG. JIU XMBS 6.65 3.1 6.3 6.95 6.5 20 450 COMAUTOSPORT BUCURESTI NTER SYSTEM 15,57% Investica Altius - adm. Investica Asset Manag. 3.29 -8.01% -2.82% -19.30% n.a. 35 1.537 MTCR MAT CRAIOVA XMBS 2.7 8 2.7 2.7 2.7 1 200 SURSA: BVB SURSA: Mediafax MAIT MATCON BISTRITA XMBS 1.91 -23.29 1.91 1.92 1.91 3 259 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 BURSE - FONDURI MUTUALE 5

{tiri ZF RCI recomand` la cump`rare ac]iunile Azomure[, Dafora [i Socep iau locul Alumil, Altur [i Prodplast \n BET-XT Comitetul indicilor Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) a decis miercuri excluderea din componen]a indicelui extins BET-XT a Transelectrica, dar a redus pre]ul ]int` ac]iunilor Alumil (ALU), Altur (ALT) [i Prodplast (PPL) [i \nlocuirea acestora cu titlurile Azomure[ (AZO), Dafora (DAFR) [i Socep (SOCP). BET-XT include ac]iunile celor mai lichide 25 de companii listate, inclusiv cele ale societ`]ilor de investi]ii Anali[tii de la Raiffeisen Capital Investment (RCI), a treia cas` de brokeraj dup` valoarea tranzac]iilor intermediate \n financiare. Totodat`, \n cadrul \ntålnirii trimestriale a Comitetului Indicilor, au fost incluse \n componen]a indicelui acest an, [i-au p`strat recomandarea de cump`rare pe ac]iunile Transelectrica (TEL), \ns` [i-au redus pre]ul ]int` pentru general al pie]ei, BET-C, ac]iunile Teraplast (TRP) [i Transilva- nia Construc]ii (COTR). Indicele celor mai lichizi zece emiten]i, aceste titluri la 24,7 lei/ac]iune, fa]` de nivelul de 35 lei/ac]iune, pre]ul estimat de ace[tia \n luna martie a acestui an. BET, cel al SIF-urilor, BET-FI, [i indicele companiilor din sectorul energetic [i utilit`]ile aferente, BET-NG, \[i p`streaz` componen]a actual`. Factorul de reprezentare pentru fiecare ADRIAN COJOCAR Totodat`, costurile mai reduse cu congestiile din Estim`rile Raiffeisen simbol din componen]a indicilor BET, BET-XT, BET-FI, BET-NG sistem ale Transelectrica din aceast` perioad` au f`cut [i BET-C va fi calculat de c`tre BVB pe baza pre]urilor de u toate acestea, noul pre] corect v`zut de ca transportatorul de energie s` ob]in` un profit Principalii indicatori financiari ai Transelectrica \nchidere a [edintei de tranzac]ionare de ast`zi. Ac]iunile RCI este cu circa 31% mai ridicat decåt opera]ional cu 25% peste estim`rile RCI. Indicator 2007 2008 2009 2010 Teraplast au intrat la tranzac]ionare la BVB la 2 iulie, \nlocuind cel la care titlurile Transelectrica se De la \nceputul anului, firma de brokeraj [i-a redus drepturile de alocare emise \n cadrul ofertei publice ini]iale, iar tranzac]ionau pe parcursul zilei de ieri, de de trei ori pre]ul ]int` estimat pentru ac]iunile Trans- Cifr` de afaceri 2.384,4 3.006 3.203 3.411 titlurile Transilvania Construc]ii au fost transferate la 11 iulie 18,8 lei/ac]iune. electrica, de la 40,1 lei/ac]iune \n ianuarie la 24,7%, profit opera]ional 364,8 485,4 478,2 517,8 de pe pia]a RASDAQ, la categoria a doua a Bursei. Mediafax CAnali[tii de la Raiffeisen spun c` se a[teapt` ca nivelul estimat \n acest moment, p`strånd \n acela[i (EBITDA) Transelectrica s` aib` parte de un semestru bun \n a timp recomandarea de cump`rare pentru aceste titluri. Diminuarea volumului de gaze transportate doua jum`tate a acestui an pe fondul cre[terii Valoarea ac]iunilor Transelectrica s-a redus \n Profit net 63 157,1 158,9 196 substan]iale a energiei transportate fa]` de aceea[i acest an de peste dou` ori, pe fondul corec]iilor Total active 3.677,2 3.975 4.212,9 4.449,5 scade profitul Transgaz cu 4% perioad` din 2007, ce se va reflecta \n cre[terea puternice \nregistrate de cele mai multe titluri listate pe Ev/EBITDA 10,5 4,7 4,9 4,7 Transgaz Media[ (TGN) va rectifica bugetul de venituri [i profitului. Burs`, \n ciuda faptului c` a anun]at rezultate \n P/B 1,5 0,7 0,6 0,6 cheltuieli, astfel \ncåt profitul net, veniturile [i cheltuielile vor Totu[i, ace[tia consider` c` din cauza metodologiei cre[tere. sc`dea cu circa 4%, ca urmare a diminu`rii cantit`]ilor de gaze SURSA: Raiffeisen Capital Investment (RCI) de reglementare a veniturilor [i cheltuielilor, Compania a \nregistrat \n primul semestru din acest naturale solicitate pentru a fi transportate [i a sc`derii tarifului rezultatele bune de anul acesta vor fi compensate anul an un profit net de 115,5 mil. lei (31,4 milioane de Compara]ie indicatori de rezervare a capacit`]ii \ncepånd cu 1 iulie 2008. Estim`rile viitor, cånd tarifele de transport sunt a[teptate s` se euro), de peste dou` ori mai ridicat decåt cel privind veniturile din 2008 ale transportatorului de gaze vor fi reduc`. consemnat \n perioada similar` a anului trecut, pe PER P/B rectificate de la 1,27 miliarde de lei la 1,22 miliarde de lei, De asemenea, veniturile din alocarea capacit`]ii de fondul unor afaceri \n cre[tere cu 29,5%, pån` la 1,35 2008 2009 2008 2009 principalele cauze fiind sc`derea cantit`]ilor de gaze naturale interconexiune, care au urcat de peste dou` ori \n mld. lei (367,8 mil. euro). Snam Rete 15,3 15,3 2,1 2 solicitate a fi transportate de c`tre utilizatorii sistemului prima jum`tate a anului, ajungånd la 73,1 mil. lei (19,9 Transportatorul de energie electric` a rectificat na]ional de transport, diminuarea tarifului de rezervare a mil. euro), sunt a[teptate s` se reduc` \n 2009. recent estim`rile din bugetul pe anul curent, Fluxys 18 17,4 1,3 1,2 capacit`]ii \ncepånd cu 1 iulie 2008 [i amånarea aplic`rii RCI [i-a redus estim`rile de cre[tere a veniturilor concretizåndu-se \ntr-o cre[tere cu 33,3% a estim`rilor Enagas 14,4 12,8 2,6 2,3 tarifului de dispecerizare [i echilibrare pån` la 1 iulie 2009. companiei, de la 5,2% la 4,5% \n intervalul 2007-2017, privind profitul brut, pån` la 120 mil. lei, [i de 3,34% a Noua estimare de profit net este de 269,23 mil. lei, fa]` de cel fapt ce a reprezentat unul dintre motivele reducerii veniturilor totale, pe fondul cre[terii unor tarife [i a Red Electrica 17,2 15 3,8 3,4 de 258,05 mil. lei, estimat ini]ial. Totodat`, vor fi reduse [i pre]ului ]int` pentru aceste titluri. supliment`rii cantit`]ii de energie livrat` \n sistem. Transgaz 10,1 8,4 0,8 0,7 cheltuielile totale de la 957 mil. lei la 917 mil. lei. Transgaz Estim`rile mai reduse au venit [i pe fondul Anali[tii de la Raiffeisen sunt de p`rere c` bugetul Transelectrica 8,6 8,5 0,7 0,6 este operatorul sistemului na]ional de transport al gazelor [i prognozelor mai pesimiste privind costurile salariale rectificat r`måne unul conservator, profitul bugetat este de]inut de stat, prin MEF. Operatorul a derulat de curånd ale companiei, ca urmare a cre[terilor \nregistrate de pentru acest an situåndu-se chiar sub cel ob]inut \n Media 15,3 15 2,1 2 o ofert` public` ini]ial` de vånzare de ac]iuni, prin care a oferit acestea \n prima jum`tate a acestui an. primele [ase luni, [i fiind cu circa 40% sub cel estimat Discount TEL 44% 43% 68% 68% spre tranzac]ionare un pachet de 10% din capitalul social, la Din aceast` cauz`, estim`rile de profit net ale de casa de brokeraj. fa]` de medie un pre] de 191,92 lei/titlu. Mediafax anali[tilor Raiffeisen pe urm`torii 10 ani sunt cu 5% Anali[tii de la Raiffeisen mai spun c` pe fondul mai reduse decåt cele ini]iale. discu]iilor cu managementul companiei, ace[tia [i-au Carabulea mai cump`r` ac]iuni Carpatica de 300.000 lei Rezultatele din prima parte a anului s-au situat redus estim`rile privind investi]iile ce urmeaz` s` fie avea nevoie de investi]ii mai mari cu circa 10% \n estim`rile RCI pe anul 2008 [i 2009, ac]iunile peste a[tept`rile Raiffeisen, veniturile de transport realizate de Transelectrica \n acest an, la 330 mil. lei. perioada urm`toare. companiei se tranzac]ioneaz` \n prezent cu un discount Omul de afaceri Ilie Carabulea (foto), care controleaz` 35,93% urcånd cu 7%, fapt ce a determinat o cre[tere mai mare Cu toate acestea, pe fondul interesului mare pentru Pe baza evalu`rii indicatorilor Transelectrica cu ai situat \ntre 40% [i 46% fa]` de media la nivelul din capitalul B`ncii Comerciale Carpatica (BCC), a achizi]ionat a profitului. energii regenerabile [i nepoluante, transportatorul va altor companii similare din regiune [i luånd \n calcul sectorului. \n ultimele dou` zile ac]iuni ale b`ncii \n valoare de 305.000 Tender vrea s` ia Produc]ia Oltchim, afectat` de o defec]iune la Arpechim

ADRIAN COJOCAR Combinatul chimic Oltchim Combinatul chimic a \nregistrat pierderi de 37,2 mai mult din milioane de lei (10,2 milioane de euro), fa]` de un Råmnicu-Vålcea (OLT) DEFEC}IUNEA este estimat` s` fie remediat` \n profit de 3,9 mil. lei (1,2 mil. euro) \n aceea[i perioad` func]ioneaz` \n acest moment la circa dou` s`pt`måni. din 2007. Prospec]iuni [i Vulcan „Este adevarat c` a avut loc un incident tehnic \n Cifra de afaceri a companiei a urcat \n perioada jum`tate din capacitate, dup` ce piroliza de la Arpechim fapt ce a determinat o similar` cu 19,9%, de la 878,7 milioane de lei la circa de lei (85.000 euro). |n [edin]a de tranzac]ionare de mar]i, \ntrerupere a activit`]ii acesteia pån` la solu]ionarea 1,1 miliarde de lei. Carabulea a cump`rat 800.700 de ac]iuni la pre]ul de MIRABELA TIRON acum o s`pt`mån` a ap`rut o problemei. A[a cum se [tie, Arpechim este principalul Conducerea Oltchim [i-a bugetat pentru acest an 0,2005 lei, pentru ca \n [edin]a de miercuri, s` cumpere ac]iuni defec]iune la una dintre instala]iile nostru furnizor de materie prim` [i aceast` \ntrerupere un profit brut de 2,6 mil. euro (9,3 mil. lei), dup` Carpatica \n valoare de 145.000 de lei. Omul de afaceri [i-a OVIDIU TENDER, care controleaz` companiile Prospec- de piroliz` ale Arpechim, ar fi putut provoca \ntreruperea total` a activit`]ii pierderile de 28,7 mil. euro (95,9 mil. lei) consemnate declarat inten]ia de a mai cump`ra ac]iuni pentru a-[i majora ]iuni Bucure[ti (PRSN) [i Vulcan (VULC), listate pe pia]a Oltchim“, a declarat Constantin Roibu, directorul \n 2007. participa]ia la 40%. Ilie Carabulea \mpreun` cu persoanele RASDAQ, inten]ioneaz` s`-[i majoreze participa]iile la cele principalul furnizor al companiei. general al Oltchim Råmnicu-Vålcea. Veniturile totale ale companiei sunt a[teptate s` se implicate din grupul Atlassib controleaz` circa 60% din dou` societ`]i. El s-a ar`tat mul]umit de colaborarea cu Petrom, men]in` la un nivel similar celui de anul trecut, de circa capitalul b`ncii. Ac]iunile Carpatica au \nchis [edin]a de ieri la Omul de afaceri a achizi]ionat pån` \n prezent pachete care a reac]ionat prompt [i a furnizat materia prim` 660 mil. euro (2311,4 mil. lei). pre]ul de 0,21 lei, capitalizarea b`ncii fiind de 402,1 mil. lei. mici de ac]iuni la cele dou` companii. Pe fondul sc`derii necesar` Oltchim de la alte rafin`rii. „Situa]ia de la Oltchim se agraveaz` de la lun` la Roxana Pricop puternice a ac]iunilor, mul]i ac]ionari majoritari au cump`rat „Acest lucru a permis Oltchim s` \[i continue lun` [i este p`cat c` nu putem g`si solu]ii \n acest sens. pachete importante \n companiile pe care le controleaz`. activitatea, chiar dac` la jum`tate din capacitate, pån` Noi am propus \mp`r]irea pe divizii a activit`]ii Vescan a luat 2 mil. de ac]iuni Armax Gaz Cåteva exemple \n acest sens sunt achizi]iile realizate anul la solu]ionarea problemei, anticipat` pentru 7-8 Oltchim lucru care a fost luat \n seam` de acesta de Petru Ciurtin la Albalact Alba-Iulia (ALBZ), Mir- octombrie“, a precizat Roibu. management, pentru a vedea care segmente nu merg \ntr-o s`pt`mån` cea Vescan la Armax Gaz Media[ (ARAX), fondul de inves- Problema de alimentare cu materie prim` ap`rut` bine [i v`zut ce trebuie f`cut \n acest sens“, a declarat Mircea Vescan, principalul ac]ionar al Armax Gaz Media[ ti]ii Advent la Ceramica Ia[i (CERE), Alexandru Bercea la la Oltchim a fost anun]at` de ac]ionarul minoritar al Wojciech Zaremba, directorul de dezvoltare al (ARAX) a achizi]ionat s`pt`måna aceasta peste 2 mil. ac]iuni Imotrust Arad (ARCV) sau Hora]iu Cercel la Concefa Sibiu companiei, grupul german PCC care de]ine 12,9% din grupului PCC. ale companiei, reprezentånd circa 0,34% din capitalul social. (COFI). ac]iuni, reprezentan]ii grupului spunånd c` incidentul El a mai precizat c` grupul german s-a oferit s` Tranzac]iile s-au derulat la un pre] mediu de 0,99 lei/ac]iune [i Tender a declarat c` va investi peste 30 de milioane de ar fi trebuit anun]at pe Burs`. ajute Oltchim pentru ca alimentarea cu materie prim` s-au ridicat la circa 57.000 de euro (206.000 de lei). Compania euro \n companiile din sectorul energetic pån` \n 2010, prin- Din cauza noilor probleme ap`rute, ei [i-au a companiei s` nu fie \ntrerupt`. a r`scump`rat anterior aproape zilnic ac]iuni ale produc`toru- cipala firm` vizat` de acest buget fiind Vulcan Bucure[ti, exprimat \ndoiala c` Oltchim \[i va putea atinge Angaja]ii Oltchim au constituit recent compania lui de echipamente pentru petrol [i gaze \n cadrul unui pro- banii fiind aloca]i moderniz`rii [i retehnologiz`rii liniilor de obiectivele de acest an privind afacerile [i profitul Oltchim MBO care inten]ioneaz` s` participe la gram prin care vrea s` atrag` pån` la 10% din capitalul social. produc]ie. bugetate la \nceputul anului, mai ales c` dup` primele privatizarea combinatului chimic, anun]at` pentru Ac]iunile r`scump`rate ar urma s` fie oferite salaria]ilor Investi]iile omului de afaceri \n perioada urm`toare nu [ase luni compania a raportat pierderi. acest an. societ`]ii \n vederea fideliz`rii acestora. Dup` recentele achi- vizeaz` doar pia]a de capital, ci [i imobiliarele, unde, prin „Nu putem estima \n acest moment care vor fi „Mi se pare incorect faptul c` s-au folosit de zi]ii, omul de afaceri controleaz` direct circa 39% din compa- intermediul companiei Trustee se vor aloca aproape 120 mil. consecin]ele asupra realiz`rii bugetului de venituri [i numele Oltchim pentru o companie la care nie. Ac]iunile Armax Gaz au \nregistrat o corec]ie puternic` \n euro \n construirea unui proiect imobiliar, pe o suprafa]` cheltuieli al societ`]ii pe anul 2008. Ambele societ`]i, combinatul chimic nu are vreun interes, \ns` au acest an, cu o depreciere de peste 70% de la finele anului tre- total` de 4 ha lång` lacul Grivi]a din Bucure[ti, potrivit lui atåt Oltchim cåt [i Petrom fac demersuri pentru a g`si anun]at c` vor schimba denumirea societ`]ii. Estimez cut, sc`zånd recent sub valoarea nominal`, de 0,1 lei/ac]iune. Dan Manolache, pre[edintele grupului Tender. Ac]ionarul cåt mai repede solu]ii [i pentru evitarea unor situa]ii c` brandul Oltchim reprezint` circa 20% din valoarea Acesta este [i nivelul la care au \nchis ieri, care ridic` valoarea majoritar al Trustee este compania Esparom, potrivit similare pe viitor“, spune Roibu. companiei“, a precizat Wojciech Zaremba. de pia]` a companiei la 16,4 mil. euro. Adrian Cojocar aceleia[i surse. Proiectul din nordul Bucure[tiului va cuprinde un cartier reziden]ial [i cl`diri de birouri, lucr`rile fiind programate s` \nceap` \n prim`vara anului viitor, termenul de finalizare fiind 2010. Investitorii au bani doar pentru „Partea reziden]ial` va avea o suprafa]` construit` de Titlurile Broker Cluj au recuperat 22.000 mp \n timp ce partea corporativ` va avea 60.000 mp suprafa]` construit`“, a declarat Dan Manolache. Investi]iile \n proiectul reziden]ial se ridic` la circa 44 mil. de euro. 53% \ntr-o s`pt`mån` fonduri cu risc sc`zut Num`rul de apartamente care vor fi livrate \n 2010 este de 190 RARE[ JITIANU ROXANA PRICOP de unit`]i. Totodat`, activul net al acesteia a coboråt pe „Metrul p`trat de teren \n zona reziden]ial` se va vinde cu parcursul acestui an, ajungånd la 160 mil. lei la finele 2.000 de euro. Vom avea apartamente de lux, [i deja am AC}IUNILE Broker Cluj au \nregistrat cel mai mare lunii august, dar s-a situat \n cre[tere cu 15,3% fa]` de FONDUL \nchis de investi]ii Raiffeisen Strategii primit cereri pentru aceste locuin]e“, a spus el. Pentru randament de pe Burs`, cu un cå[tig de 53%, pe nivelul \nregistrat la sfår[itul aceleia[i perioade din Valutare, administrat de societatea Raiffeisen Asset construirea cl`dirilor de birouri se vor investi 75 mil. euro, fondul revenirii Bursei din ultima s`pt`mån`. 2007. Management, a atras active de aproape 13 milioane de suprafa]a total` fiind de 2,5 ha. Dup` falimentele de s`pt`måna trecut` din |n ultima s`pt`mån`, [i alte societ`]i au reu[it s` lei (3,6. mil. euro) de la investitori, fiind primul fond Grupul imobiliar Trustee mai dezvolt` \n Timi[oara, pe o Statele Unite [i salvarea \n ultimul moment a aduc` randamente importante, [apte dintre ac]iunile \nchis care investe[te pe pie]ele monetar` [i valutar`. suprafa]` total` de 8 ha, un proiect imobiliar care const` \n gigantului AIG, criza financiar` s-a mai atenuat [i de la Burs` \nregistrånd cre[teri de peste 20% \n acest Autorizat la \nceputul lunii iulie, fondul \nchis al construirea unui cartier reziden]ial, al unor cl`diri de birouri pie]ele interna]ionale [i-au domolit pierderile, interval. Raiffeisen AM a derulat \ncepånd din 25 august, timp [i a unui hotel de cinci stele cu o capacitate de 50 de camere. \nregistrånd aprecieri u[oare. Astfel, titlurile Turbomecanica (TBM) au s`rit \n de o lun`, oferta de atragere public` de resurse, acumu- Proiectul va fi finalizat \n 2012 [i vor fi livrate pe pia]` 1.200 |n aceste condi]ii, precum [i datorit` faptului c` ultimele cinci [edin]e cu 34,2%, crescånd de la un pre] lånd active de 12,7 milioane de lei de la un num`r de 21 de apartamente. ac]iunile au atins unele dintre cele mai mici pre]uri, de 0,12 lei/ac]iune pe 18 septembrie la 0,161 lei/ac]iune investitori. Fondul se adreseaz` \n special investitorilor „Exist` o cerere real` pentru locuin]e \n Timi[oara de[i se Bursa de la Bucure[ti a \nregistrat cre[teri importante ieri. De la \nceputul anului, ac]iunile companiei institu]ionali [i celor de private banking, care de]in un tot vorbe[te de o criz` pe pia]a imobiliar`“, a spus Dan \n ultimele cinci zile. pierduser` pån` la sfår[itul s`pt`månii trecute circa grad ridicat de sofisticare. Printre investitorii fondului se Manolache. El a mai precizat c` va dezvolta spa]ii de birouri Indicele celor mai lichide 25 de ac]iuni cotate pe 81% din valoare. num`r` [i SIF Muntenia (SIF 4) care a investit 3,5 mil. pe o suprafa]` construit` de 120.000 de mp. Investi]ia \n acest pia]`, BET-XT, a urcat \n ultima s`pt`mån` cu 8,6%, Aprecieri importante au mai cunoscut \n ultima lei (aproape 1 mil. euro) la sfår[itul lunii august. proiect imobiliar este de 24 mil. euro, sum` care nu include dup` ce anterior capul de afi[ a fost ]inut \n ultima perioad` [i titlurile Zentiva (SCD), cu o cre[tere de „Produsul a fost accesat de c`tre clien]i institu]ionali pre]ul terenului. perioad` de ac]iunile societ`]ii de brokeraj Broker 32%, titlurile Titan (MPN), cu un avans de 21,4%, [i de private banking. Num`rul investitorilor \n fond se Cluj (BRK), acestea \nregistrånd \n aceast` perioad` precum [i ac]iunile Antibiotice Ia[i (ATB) [i Altur ridic` la 21, iar ponderea cea mai mare \n totalul ac- aprecieri foarte puternice, dup` pierderile importante Slatina (ALT), cu cre[teri de 22,7%. tivelor este de]inut` de persoanele juridice. Fondul se va FOTO: Cristina Nichitu[ AFACERI DE 30 MIL. EURO din ultimele opt luni. Indicele general al pie]ei, BET-C, a pierdut de la deschide din nou timp de dou` s`pt`måni \n prima parte Mihail Ion, pre[edintele Raiffeisen Asset Management PENTRU JETRAN AIR |n aceast` perioad`, titlurile Broker Cluj au \nceputul anului jum`tate din valoare, sc`zånd de la a lunii decembrie“, a declarat Mihail Ion, pre[edintele avansat de la pre]ul de 0,2 lei/ac]iune la 0,307 un nivel de circa 6.500 de puncte \n ianuarie la 3.250 de societ`]ii Raiffeisen Asset Management (RAM). mai mare parte din investitorii fondului \nchis au in- Compania aerian` Jetran Air, achizi]ionat` \n prima parte a lei/ac]iune ieri. puncte pe 18 septembrie. |n ultimele cinci [edin]e, \n Fondul \nchis de investi]ii al RAM mizeaz` pe vestit [i \n depozit. |ntreg capitalul fondului \nchis este acestui an de Ovidiu Tender, \ntr-o tranzac]ie de 45 mil. dolari La acest nivel, capitalizarea societ`]ii se ridic` la care emiten]ii au \nregistrat destul de multe cre[teri ob]inerea unor randamente superioare dobånzilor plasat \n depozite bancare, investi]iile \n ac]iuni fiind (28 mil. euro), estimeaz` \n acest an afaceri de 30 mil. euro, 88,9 milioane de lei (24,2 milioane de euro). puternice, indicele a avansat cu circa 7,9%, ajungånd interbancare, \n condi]iile asum`rii unui grad redus de realizate indirect prin intermediul unor contracte de- valoare de aproape trei ori mai mare fa]` de rulajul de 13 mil. Dac` la sfår[itul anului trecut capitalizarea la un nivel de 3.500 de puncte. risc, prin capitalizarea evolu]iilor de pe pie]ele monetar` rivative de tip swap. Astfel, vor fi realizate plasamente euro raportat \n 2007, potrivit Ministerului de Finan]e. „Din societ`]ii se ridica la circa 560,9 milioane de lei (155,3 [i valutar`. Ieri s-a finalizat perioada de atragere de \n 20 de companii, dintre care OTP Bank, Erste, Banca martie, de cånd am preluat compania, am rulat \n jur de 22 mil. milioane de euro), la sfår[itul s`pt`månii trecute resurse, ulterior, fondul urmånd s` fie „deschis“ Transilvania, Volkswagen, Renault, Carrefour [i Nokia. euro [i am transportat 700.000 de pasageri“, a declarat Tender, aceasta se ridica la 57,9 milioane de lei (15,7 milioane Cele mai mari cre[teri de la trimestrial pentru subscrieri [i r`scump`r`ri. Fondurile \nchise cu grad de risc sc`zut au atras cele care a precizat c` pån` la sfår[itul anului estimeaz` un trafic de de lei). |ntre timp, Broker Cluj a realizat o majorare Raiffeisen Strategii Valutare este al doilea fond mai consistente subscrieri din partea investitorilor anul un milion de pasageri, \n condi]iile \n care Blue Air, principalul de capital \n valoare de circa 40,4 milioane de lei, pe BVB din ultimele cinci zile \nchis de investi]ii cu risc sc`zut care a intrat pe pia]` acesta, spre deosebire de cele cu expunere pe pia]a operator low-cost de pe pia]` mizeaz` pe un trafic de 1,2 mil. fondul unei emisiuni a 80 milioane de titluri cu o Societate (Simbol) Varia]ie anul acesta. OTP Garantis, fond \nchis cu capital ga- ac]iunilor, care s-au lovit de dezinteresul investitorilor. pasageri \n acest an. Spre deosebire de Blue Air \ns`, compania valoare nominal` de 0,5 lei/ac]iune. rantat administrat de societatea OTP Asset Mana- BT Invest, fond \nchis de ac]iuni administrat de Broker Cluj (BRK) 53,5% aerian` controlat` de Tender efectueaz` doar curse charter, De la \nceputul anului, titlurile Broker Cluj au gement, a atras active de peste 4,7 mil. lei (1,3 mil. euro) societatea BT Asset Management, a fost lansat \n luna principalii clien]i ai companiei fiind agen]iile de turism Paralela sc`zut dramatic, cu circa 92,6%, ajungånd la un pre] de Turbomecanica (TBM) 34,2% de la aproape 300 de investitori, garantånd \n primul an martie [i a \ncheiat luna august cu active nete \n valoare 45, Ali baba sau Flynova. Jetran Air, care opereaz` cu o flot` de 0,2 lei/ac]iune la sfår[itul s`pt`månii trecute. de func]ionare un randament de 12% \n lei. Perioada de de 2 milioane de lei (0,6 milioane de euro) de la doi Zentiva (SCD) 8 aeronave, va ajunge la finalul anului la 7.500 de ore de zbor, Sc`derile din acest an au venit [i pe fondul 32,0% derulare a ofertei publice pentru fondul \nchis de in- investitori. Al doilea fond \nchis de ac]iuni lansat anul reprezentan]ii companiei afirmånd c` pentru a intra pe profit rezultatelor \n sc`dere ale companiei. TITAN (MPN) 21,4% vesti]ii cu capital garantat al OTP a fost de [ase s`pt`- acesta a fost Everest, administrat de societatea este nevoie de minim 9.300 de ore de zbor anual. „Vrem s` Profitul Broker Cluj pe primele opt luni din acest måni, pån` pe 1 august. OTP Garantis a f`cut parte din Certinvest. Autorizat \n luna iulie, Everest a raportat la extindem flota de avioane \n urm`torii cinci ani [i a[teapt`m o an a ajuns la 2,84 milioane de lei, acesta fiind cu 11,6 Antibiotice (ATB) 22,7% cadrul unui pachet de economisire cu depozit promo- finalul lunii august active \n valoare de aproape un rat` de profit in 2009 de 10-15%“, a mai spus Tender. ori mai mic decåt \n acela[i interval din 2007. SURSA: BVB ]ional de 3 luni \n lei, cu o doband` de 14% pe an. Cea milion de lei (280.000 de euro) de la cinci investitori. 6 B+NCI - ASIGUR+RI ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008

{tiri ZF Generali lanseaz` o campanie pentru [oferi Constantinescu, Allianz: Urma]i exemplul lui Generali Asigur`ri, una din primele zece companii din pia]`, va lansa o campanie de informare pentru produsul Casco prin care \ncurajeaz` clien]ii s` evite accidentele, spunånd c` avantajul lor vor fi primele de asigurare mai mici pentru Warren Buffett [i intra]i la cump`rare pe Burs` [oferii responsabili. „Campania se dore[te a fi mai mult decåt comunicarea unui produs, prin componenta ANGELA PL~CINT~ educa]ional` pe care o include. |ncuraj`m [oferii auto care acest an pe asigur`ri de via]`, de[i impactul turbulen- au grij` de bunul pe care \l asigur` [i implicit de propria ]elor se reflect` puternic asupra principalului nostru via]`, care nu se aventureaz` \n trafic [i nici nu \[i fac un riza financiar` interna]ional` le ofer` produs, asigurarea unit-linked. Din p`cate, \n Romånia scop \n sine din a deschide nenum`rate dosare de daune. Ne investitorilor o oportunitate \ntålnit` o nu suntem \nc` obi[nui]i cu ceea ce se nume[te o evo- dorim practic s` \ncuraj`m un comportament responsabil \n dat` la cåteva decenii, pentru c` pot lu]ie normal` a pie]ei, pentru c` este normal ca pia]a s` trafic, prin acordarea unor beneficii reale conduc`torului cump`ra ac]iuni ale unor mari companii la oscileze. Pe termen lung \ns`, tendin]a este de cre[tere [i prudent“, a declarat Radu Ionescu, [ef Birou Asigur`ri Auto pre]uri foarte mici, consider` Cristian va exista cå[tig. Clien]ii sunt speria]i \ns` de performan- \n cadrul Generali Asigur`ri. Segmentul auto s-a dovedit a fi CConstantinescu, directorul general al Allianz-}iriac, ]ele de acum, pentru c` nu sunt obi[nui]i cu ceea ce \n- neprofitabil pe pia]a local`, majoritatea companiilor liderul pie]ei asigur`rilor. El recomand` cump`rarea de seamn` burs`“, afirm` directorul general al Allianz- \nregistrånd pierderi de pe urma acestui business. Profitul ac]iuni [i \l d` exemplu pe miliardarul american Warren }iriac. \nregistrat de Generali Asigur`ri \n primul semestru al acestui Buffett, care a achizi]ionat zilele trecute titluri ale Compania a relansat ieri un produs de asigurare de an a fost de 15,9 mil. lei, sus]inut de un volum total de prime Goldman Sachs de 5 miliarde de euro, \n plin` criz` a via]` tradi]ional, Partener, care ofer` clien]ilor o dobån- brute subscrise de 212,2 mil. lei, cu 12% mai mult fa]` de b`ncilor de investi]ii. d` garantat` [i participare la profit. Aceast` relansare a primul semestru din 2007. De la \nceputul lunii, Generali are „Warren Buffett exact acum investe[te. E un fapt fost realizat` pentru a profita de oportunit`]ile ap`rute numit un nou CEO, Marie Kovarova, de origine ceh`, care l-a concret care ar trebui s` dovedeasc` teoria c` trebuie s` pe pie]ele financiare pentru instrumentele cu risc sc`zut \nlocuit pe Tudor Moldovan. Izabela B`d`r`u cumperi atunci cånd scad bursele“, spune Constan- [i venit fix, care nu sunt afectate de criz`. tinescu. „Acest lucru va contribui decisiv la realizarea obiec- ING caut` clien]i \n universit`]i Klaus Junker, CEO al Allianz New Europe [i pre[e- tivelor noastre, care vizeaz` satisfacerea cererii de dintele Consiliului de Adminis- produse tradi]ionale de asigur`ri ING \ncearc` s` atrag` clien]i tineri cu un card pentru tra]ie al Allianz-}iriac, conside- de via]` [i echilibrarea portofo- studen]i cu vårsta cuprins` \ntre 18 [i 25 de ani, pentru care r` c` o astfel de [ans`, de a cum- Turbulen]ele de pe pia]a liului companiei pe acest seg- nu percepe comisioane. Dobånda pentru banii p`stra]i \n p`ra blue-chips, adic` ac]iuni ale ment“, a declarat Masoud Noor- cont este de 8,25%, iar banca nu percepe costuri unor mari companii, la un pre] interna]ional` ar putea afecta mohammadian, directorul de administrative sau opera]ionale. Pentru activarea serviciului mic, apare o dat` la 15-20 de ani. asigur`ri de via]` [i de s`n`tate de tranzac]ionare online (home banking), studen]ii trebuie s` „Trebuie s` ne gåndim [i la vånz`rile de asigur`ri de via]`, \n al Allianz-}iriac. pl`teasc` 1 leu pe lun`. Op]ional, ING poate oferi un card oportunit`]ile pe care le ofer` special cele de poli]e unit-linked. Ini]ial, aceast` poli]` a fost gratis pe care s`-l foloseasc` alt` persoan` care alimenteaz` aceast` criz`: ac]iunile blue- lansat` acum cinci ani. Prima de contul, \n zonele special amenajate de self-banking. Acesta chips sunt mult mai ieftine asigurare este de minimum 840 va avea doar drept de depunere, f`r` a avea acces la acum. Facem o mare gre[eal` dac` ie[im din pia]` atunci de lei dac` este pl`tit` anual, sau de cel pu]in 10.000 de FOTO: Silviu Matei informa]ii despre cont. ING nu este singura banc` din sistem cånd pre]urile sunt jos [i reintr`m atunci cånd acestea lei dac` este unic`. Cristian Constantinescu spune c` va dep`[i bugetul pe riscuri generale, dar ]intele pe asigur`ri de via]` vor fi greu de atins care vinde astfel de produse special destinate acestei sunt la cote maxime. Astfel de [anse apar o dat` la 15-20 Noua poli]` este mai flexibil` din punctul de vedere categorii de clien]i. Spre exemplu, BRD ofer` studen]ilor un de ani [i trebuie s` vedem [i cealalt` fa]` a monedei, nu al pl`]ii primelor. Astfel, asiguratul are o perioad` de clien]ilor. De asemenea, asiguratul poate ad`uga la „Cred c` efectul scumpirii creditelor va fi pozitiv card asem`n`tor - Card Zece, iar BCR ofer` prin Visa Euro 26 s` intr`m \n panic`. De exemplu, investi]iile de 1.000 de gra]ie de 60 de zile la plata primelor. De asemenea, el aceast` poli]` clauze referitoare la idemniza]ii pentru dac` ne gåndim la asigur`ri de via]` ca la produse de reduceri pentru studen]i atåt la comisioane, cåt [i la dolari din timpul crizei din 1923 s-au dovedit a fi ulterior poate \ntrerupe plata pentru o perioad` cuprins` \ntre 3 cheltuieli medicale \n Romånia sau alte state din UE. economisire. Apetitul pentru credite a fost prea mare \n cump`r`turi f`cute din anumite magazine. Izabela B`d`r`u bazele unor averi importante“, afirm` Junker. [i 12 luni sau de tot, \n acest caz suma asigurat` fiind mai Allianz-}iriac [i-a propus pentru acest an venituri de ultimii ani [i acum a venit momentul s` mai punem un Turbulen]ele de pe pia]a interna]ional` ar putea mic`. 400 de milioane de euro din asigur`ri generale [i de circa ban deoparte. Multe persoane au luat credite crezånd c` Credite Europe Bank lanseaz` contul de economii afecta vånz`rile de asigur`ri de via]`, \n special cele de Poli]a Partener ofer` o dobånd` tehnic` de 3,5%, o 37 de milioane de euro din asigur`ri de via]`. Cristian vor face \n urm`torii ani pa[i \n carier`, vor ob]ine o poli]e unit-linked, adic` asigur`ri de via]` legate de fon- dobånd` anual` care \n trecut a fost peste 3,5% [i ar Constantinescu afirm` c` vånz`rile de asigur`ri de via]` promovare [i le va cre[te salariul. Aceast` baz` pentru a pentru IMM-uri duri de investi]ii. |n aceast` perioad`, fondurile care au putea fi peste acest nivel [i \n anii urm`tori, potrivit tradi]ionale ar putea fi stimulate de scumpirea lua credite este foarte riscant`, pentru c` s-ar putea s` nu Credit Europe Bank, un juc`tor de talie medie, lanseaz` contul o expunere mare pe ac]iuni trec prin sc`deri importante. companiei, [i participare la profitul suplimentar care creditelor, pentru c` oamenii se vor gåndi mai mult la ob]in` promovarea sau s`-[i piard` jobul [i atunci nu mai de economii „Acumulare IMM“, prin care clien]ii companii pot „Avem speran]a c` ne vom atinge obiectivul pentru poate fi ob]inut de asigur`tor din investirea banilor economisire. pot pl`ti ratele“, sus]ine [eful Allianz-}iriac. avea acces permanent la banii din cont. Banca pl`te[te pentru fondurile ]inute \n acest cont o dobånd` comparabil` cu cea a unui depozit la termen. Dobånda este diferen]iat` pe tran[e valorice, fiind mai mare \n pentru sume mai mari. „Ne-am propus s` combin`m \n cadrul aceluia[i produs beneficiile unui cont de depozit la termen cu accesibilitatea oferit` de conturile SocGen: Scumpim creditele ca s` profit`m de situa]ie curente. Astfel, ne dorim ca rela]ia clien]ilor IMM cu banca noastr` s` fie complex`, pe termen lung [i cåt mai R~ZVAN VOICAN profitabil`“, a declarat Mustafa Cavusoglu, director de Jean-Louis Mattei BNR [i de alte b`nci din regiune, dar [i a crizei rånd dup` dimensiunea re]elei, dar [i a cotei de BNR la nivelul sistemului bancar vedem o Marketing IMM \n cadrul Credit Europe. |n general, astfel de [eful diviziei interna]ionale financiare interna]ionale, Mattei afirm` c` pia]` cå[tigate pe mai multe produse. „BCR diferen]` mare [i aceasta arat` c` unele b`nci produse au fost dezovoltate pentru clien]ii individuali. B`ncile de retail a SocGen FILIALELE Société Générale din Europa Société Générale nu anticipeaz` \n niciun caz \nc` beneficiaz` de avansul acumulat \n anii \n au exagerat cu riscul [i c` BNR are dreptate s` au \nceput \nc` de anii trecu]i s` dezvolte oferte pentru firmele Central` [i de Est, \ntre care [i BRD, majo- vreo sc`dere dramatic` a pie]elor din Europa care lucra mult cu companii de stat.“ El a ar`- intervin`.“ de mici dimensiuni, copiind modelul de retail, bazat pe reaz` dobånzile la credite nu pentru c` ar Central` [i de Est. tat c` la jum`tatea anului BRD avea 879 de su- Pe lång` majorarea num`rului de clien]i, standardizare. Credit Europe este filiala local` a grupului FIBA exista dificult`]i de finan]are la nivelul „{tim c` b`ncile centrale \ncearc` s` cursale [i agen]ii [i 8.361 de angaja]i, extinde- Jean-Louis Mattei afirm` c` o prioritate a di- [i num`r` peste 400.000 de clien]i [i 115 unit`]i de lucru. La grupului, ci pentru a profita \n mod pragmatic controleze infla]ia, [tim c` sunt preocupate de rea re]elei fiind spectaculoas` \n ultimii patru viziei interna]ionale de retail r`måne cre[terea sfår[itul anului trecut, Credit Europe Bank ocupa pozi]ia a 14-a de conjunctura creat` de presiunea sub care se cre[terea creditului \n valut` [i le \n]elegem ani. S`pt`måna aceasta, BCR a ajuns la 600 de num`rului de produse våndute unui client. \n clasamentul b`ncilor din sistem dup` valoarea activelor, afl` unii concuren]i, afirm` Jean-Louis Mattei, abordarea. Nici chiar \n condi]iile crizei nu unit`]i. „Pie]ele din Europa Central` [i de Est vor de]inånd o cot` de pia]` de 1,8%. Izabela B`d`r`u [eful diviziei interna]ionale de retail a SocGen. cred c` va urma o sc`dere puternic`, ci doar o Patrick Gelin, pre[edintele BRD, esti- deveni din ce \n ce mai sofisticate [i va trebui „Major`m dobånzile, de[i nu avem dificul- \ncetinire, de la ritmuri de cre[tere foarte \nal- meaz` c` viteza creditului ar putea sc`dea de la an de an s` cre[tem num`rul de produse pe cli- Euro mai face un pas [i urc` la 3,68 lei t`]i \n grup. O facem pentru c` unii competitori te; cre[terea economiilor din regiune nu se va ritmuri de 40-50% la 20-30%, \ns` consider` ent. |n Cehia, care este deja o pia]` matur`, au anumite probleme [i scumpesc creditele [i opri [i nici cre[terea pie]elor bancare.“ normal` o asemenea ajustare [i afirm` c` o media este de 5 produse, fa]` de 8 \n Fran]a, Leul a continuat s` piard` teren \n fa]a euro, iar cursul s-a \n aceste condi]ii nu v`d de ce nu am profita de |n plus, Mattei cre[tere foarte rapid` dar \n rest media este de numai 3 sau mai pu- \ntors la nivelurile din luna iunie, \n condi]iile \n care situa]ie“, a declarat Mattei. consider` c` fiecare nici nu putea dura \n ]in.“ sentimentul investitorilor fa]` de monedele de pe pie]ele |n acela[i timp, el spune c` filialele din ]ar` trebuie analizat` BRD avea 879 de sucursale [i timp. |n plin` criz` financiar` interna]ional`, ofi- emergente a r`mas negativ. BNR a calculat ieri un curs de Cehia - KB [i BRD, de exemplu, sunt foarte li- individual, pentru c` |n acela[i timp, el cialii Société Générale sus]in c` grupul rezist` 3,6773 lei pentru un euro, cu 0,83 bani peste nivelul chide [i ca atare nu exist` o presiune de ma- exist` situa]ii locale agen]ii, extinderea re]elei fiind chiar salut` decizia foarte bine, men]inåndu-se pe locul 11 \n topul precedent. Dolarul a pierdut 0,28 bani, coborånd la 2,5001 lei. jorare [i a dobånzilor la depozitele atrase. foarte diferite. BNR de a introduce european al b`ncilor cu cele mai mari capitali- Pia]a valutar` interbancar` s-a deschis ieri \n cota]ii de 3,68 lei Totu[i, Mattei sus]ine c` Société Générale „Noi evalu`m [i spectaculoas` \n ultimii patru ani noi m`suri de tempe- z`ri, cu 38 mld. euro. UBS a coboråt de pe 3 pe pentru un euro, la nivelul \nchiderii din precedent`. |n pune mare pre] pe depozitele atrase de la impactul crizei de la rare a creditului, chiar 10, iar Barclays de pe 7 pe 9, \ns` Intesa Sanpa- primele ore de tranzac]ionare euro a urcat u[or, pe fondul clien]ii persoane fizice, consideråndu-le cele ]ar` la ]ar`. Nu putem dac` admite c` acestea olo a urcat de pe 6 pe 4, cu 49 mld. euro, iar cump`r`rilor de valut` ale juc`torilor interna]ionali. Dup` mai stabile surse de finan]are, urmate de cele aplica ni[te viziuni globale pur teoretice. „vin \mpotriva interesului pe termen scurt al UniCredit de pe 8 pe 5, cu 47 mld. euro. anun]area deciziei BNR cota]iile au coboråt spre 3,67 lei, \ns` ale IMM-urilor, mai ales \n contextul crizei Suntem foarte \ncrez`tori \n evolu]ia Europei b`ncilor“. Referindu-se la relaxarea din 2007, Severin Cabannes, deputy CEO al Société mi[carea s-a inversat rapid. La sfår[itul zilei, euro era financiare interna]ionale. Centrale [i de Est, chiar dac` nu vom mai cånd BNR a l`sat b`ncile s` dea credite dup` Générale, afirm` c` grupul monitorizeaz` gra- tranzac]ionat la 3,68/3,6850. Pe pia]a monetar` dobånzile „La nivelul diviziei interna]ionale ne ba- vedea cre[teri ale creditului cu 50%, ca \n norme proprii, Gelin spune c` regret` faptul c` dul de \ndatorare al clien]ilor [i c` nu \ntrevede pentru plasamentele pe termen scurt au r`mas la niveluri de FOTO: Rompres z`m pe depozitele atrase [i \n general pe Romånia. {i o cre[tere de 20-25% este foarte unii juc`tori au exagerat [i [i-au asumat riscuri pericole. De asemenea, a remarcat c` \ndato- 12%-13% pe an, \n condi]iile \n care cererea de lichidit`]i a „Suntem foarte \ncrez`tori \n resurse pe termen mediu [i lung, de tipul celor confortabil` [i nu suntem \ngrijora]i.“ mari. rarea \n Europa Central` este \nc` redus`. |n dep`[it oferta. Fiind \nceputul unei noi perioade de constituire evolu]ia Europei Centrale [i de Est, acordate de institu]ii ca IFC [i BERD. Nu {eful diviziei interna]ionale de retail a „BRD a r`mas prudent`, am folosit teste acela[i timp, el admite c` a devenit mult mai a rezervelor minime obligatorii, dealerii prefer` s` p`streze chiar dac` nu vom mai vedea vrem «hot money» \n bilan]ul nostru.“ |n SocGen sus]ine c` BRD se pozi]ioneaz` deja de stres pe portofoliu, iar acum cånd ne uit`m greu pentru b`nci s` strång` capital de pe lichidit`]ile excedentare la BNR. Liviu Chiru cre[teri ale creditului cu 50%.“ pofida noilor restric]ii la creditare introduse de ca lider al pie]ei bancare romåne[ti, \n primul ce cost al riscului avem noi [i ce cifre public` pia]`. DOBÅNZI Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice PUBLICITATE Cursurile pie]ei valutare SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE anun]ate de BNR - 25 septembrie 2008 s LEI DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) Valute \n cont Curs DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) taxa

persoane persoane deschidere 1 Dolar australian 2,0985 VALUT~ s 136912 136912 fizice juridice cont 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni comision din suma restituit` (%) la vedere (%/an) BANCA la vedere (%/an) (%) lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni 1 leva bulgareasca 1,8802 comision din suma restituit` BANCA la vedere la termen la vedere (%/an) la vedere la termen la vedere (%/an) Bank Leumi Rom. 300 100 0,4 pf, 0,5 pj 0,10 2,75 3 3,25 3,5 3,5 10.000 1.500 0,10 2,75 3 3,25 3,5 3,5 Bank Leumi Rom. 200 1.000 3RON/cont 0,4 pf, 0.5 pj 6,75 8 9 9,25 9,5 10 0,1 8 9 9,25 9,5 10 1 Dolar canadian 2,4202 USD Bancpost ------Depozit PRIM cu dobånd` fix`. Sum` minim` 5.000 USD * detalii la banc` Depozit Aniversar: 20% pe an dobånda l RON. Suma de constituire este cuprins` \ntre 1.000 [i 5.000 lei 1 Franc elvetian 2,3059 - >5.000 0,4 0,15 3,5 3,5 3,5 - 3,5 - >5.000 0,15 3,5 3,5 3,5 - 3,5 Oferta Leumi este valabil` numai \n intervalul 15 august - 30 septembrie 2008 1 Coroana ceha 0,1505 BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 2,75 2,7 2,65 2,6 2,55 3.000 3.000 0,5 2,75 3,25 3,5 3,75 3,6 BCR 100 200 4 0,5 0,25 8 9,5 9 9 9 0,25 5,5 5,75 6 6,1 6,25 BRD - 10.000 - - 3 3,1 3,3 3,4 3,5 - 50.000 - 3 3,1 3,3 3,4 3,5 1 Coroana daneza 0,4930 Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2% UniCredit }iriac Bank 1.000 2.000 0,75 0,1 1,9 2 2,1 2,2 2,2 - - 0,1 2,4 2,5 2,6 2,7 2,7 1 Lira egipteana 0,4583 OTP Bank - 100 0-la scaden]` 0% (<150) 2 2,2 2,7 2,5 2,55 500 1.000 0,25 2,8 2,8 2,9 2,9 3 BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000 - 5.000 0-la scaden]` 0,25% (>150) 2,5 2,7 3 2,75 2,85 3 3 3,1 3,1 3,2 1.000 10.000 - - - - 9,5 10 - 10,5 - 9,5 9,75 10 - 10,5 1 Euro 3,6773 ABN-AMRO - 3.000 0,75 0,1 1,8 2 2,2 - 2,4 min. 20000$ ------ING 200 1.000 0,25 2 2 - - 2 0,25 2 2 - - 2 1 Lira sterlina 4,6475 Raiffeisen 500 0,5 0,1 2,6 2,8 3 - 3,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3 Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 8,75% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON 100 Forinti maghiari 1,5275 Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 3 3,5 3,75 4 4 1.000 0,5 3 3,5 3,75 4 4 Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 9,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic). Romåneasc` 300 - 0,9 3,25 3,5 3,5 3,5 3,55 1.000 1.000 0,9 3,25 3,5 3,5 3,5 3,55 100 Yeni japonezi 2,3608 Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% Bancpost 500 depozitul pas cu pas - - 0,5 0 pån` la 14,25% ------1 Leu moldovenesc 0,2414 Alpha Bank - 0,1 2 3 3 3 3 - 0,1 2,8 2,8 2,8 2,8 2,8 >5.000 RONSMART 50% depozit, 50% unit`]i de fond 0,5 0 - 13 ------Certificate de depozit nominative (pf) - USD: 3 luni - 3%, 6 luni - 3%, 9 luni -3%, 12 luni - 3%. 1 Coroana norvegiana 0,4452 Depozitul PRIM cu dobånd` fix`. suma minim` 500 RON pf/5.000 RON pj. Italo-Romena 0 10.000$ 0,5 0,5 1,30 3,25 3,25 3,25 3,25 0.5 50.000 0,5 1,30 3,25 3,25 3,25 3,25 1 Zlot polonez 1,1040 Libra - - 0* 0,5 3,25 3,5 3,75 4,25 3,8 - - 0,5 3,25 3,5 3,75 4,25 3,8 >5.000 >20.000 - 0,5 0 9 9,5 10 - 10,5 0,5 7,3 8 8,2 - 8,3 Emporiki Bank - 500 - 0,25 1,5 1,5 1,5 1,75 1,75 - 500 0,25 1,5 1,5 1,5 1,75 1,75 Raiffeisen 4.000 - 0,5 0,1 7 8,75 9,25 4,6 10 0,25 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 1 rubla ruseasca 0,1000 Piraeus Bank 500 500 0,5 0,3 3,5 4 4,1 4,3 4,5 500 500 0,3 3,5 4 4,1 4,3 4,5 Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`) Bank 40.000- - 0,5 0,1 7,5 9 9,5 4,6 10,5 - - - - - 1 Coroana suedeza 0,3800 MKB Romexterra - 300 0,2 (min1$) 0,1 2,75 3 3,25 3,5 3,75 - 300 0,1 2,75 3 3,25 3,5 3,75 Raiffeisen Economisire - creditare pentru domeniul locativ destinat persoanelor fizice cu cet`]enie romån` [i domiciliul stabil \n Romånia. Dobånda 3% pe an 1 coroana slovaca 0,1214 ProCredit Bank - <1.000 - 2* 2,75 2,75 2,5 - 2,5 - <1.000 1,5* 2,75 2,75 2,5 - 2,5 Banca pentru acordat` la depuneri; prima anual` de la stat de 15% aplicat` la soldul economisit (prima se acord` pentru sumele economisite de c`tre client \n anul calendaristic respectiv, conform prevederilor legale Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 pf 0,2 3 3,1 3,25 3,4 3,5 - 10.000 0,2 3 3,1 3,25 3,4 3,5 1 Lira turceasca noua 2,0194 Locuin]e aplicabile); comision deschidere de cont: 1% din suma contractat` la \ncheierea contractului; www.railoc.ro; [email protected] Blom Bank France - - - 1,5 2 2,25 2,5 2,5 2,75 - - 0,5 2 2,25 2,5 2,75 2,75 1 Dolar S.U.A. 2,5001 Credit Europe Bank 10.000 100 - 0,5 3,75 3,5 3,25 3,25 3 10.000 1.000 0,5 3,75 3,5 3,25 3,25 3 UniCredit }iriac Bank 2.000 - 0,5 0,1 8 8,25 9,25 9,25 10,25 0,1 4 4,25 4,5 4,5 4,75 CEC Bank 50 100 0,25 2,5 2,75 3 3,1 3,25 100 0,25 2,5 2,75 3 3,1 3,25 1 gram Aur 71,4560 Libra --0 pf / 20 pj 0* 9,5** 10,5 11,25 11,5 11,5 11,25 0,5 10,5 11,25 11,5 11,5 11,25 RIB Bank 0 300 - 0,1 3,5 3,65 3,65 3,8 3,8 0 1.000 0,1 3,5 3,65 3,65 3,8 3,8 Marfin Bank Romania 0 0 0,5* 0,3 3,1 3,35 3,4 3,5 3,75 - - 0,3 3,1 3,35 3,4 3,5 3,75 Romåneasc` 50 1.500 1 fiz 0% 0,75 10,5 11,5 11,75 11,5 11,5 0,75 10,5 11,5 11,75 11,5 11,5 1 DST 3,9396 ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,25 2,25 2,5 2,75 3 3,25 100 1.000 0,25 2,25 2,5 2,75 3 3,25 Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0,25 9 9,5 9,5 9,5 9,5 0,25 9 9,5 9,5 9,5 9,5 BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI: Informa]ii despre re]eaua [i produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro Millenium Bank - 200 - - 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 - 200 - 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 10 jurid. 0,55 jurid 1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor * Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions OTP Bank 100 - 0 0-scaden]` 0% (<500) 7 10* 8,5 8,7 9 0,5 5,5 5,5 5,75 6 6 bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`. Volksbank Romania - - - 0,1 1,3 1,6 1,8 2,25 2,5 - - 0,1 1,3 1,6 1,8 2,25 2,5 5.000 - 0 0-scaden]` 0% 7,75 11* 9,5 9,7 10 0,5 6 6,25 6,5 6,5 6,75 2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n C.R. Firenze Romania 500 500 - 0,5 2 2,25 2,25 2,5 2,5 0,5 500 0,5 2 2,25 2,25 2,5 2,5 Carpatica 100 100 0,2 min 1 USD 0,10 3,5 3,6 4 4,1 4,25 100 5.000 0,1 3,5 3,6 4 4,1 4,25 CEC Bank 50 50 0 p fiz 0,5 0,15 7,25 7,75 8 8,1 8,25 - 6,5 6,75 7 7,5 7,75 tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile. Depozitul Sibiu 2007 - 3 luni - 3,75% 15 p jurid SURSA: BNR Bank of Cyprus 0 500 - 0,5 1,15 1,18 1,18 1,18 1,22 0 500 0,5 1,15 1,18 1,18 1,18 1,22 Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,5 3,5 200 0,25 2,5 2,75 3 3 Contul Privilegiu (persoane fizice): \ntre 50 [i 300 lei - 0,15%; \ntre 300,01 [i 1.000 - 4%; \ntre 1.000,01 [i 5.000 - 6,25%; \ntre 5.000,01 [i 10.000 - 7%; \ntre 10.000,01 [i 50.000 - 8,5%; \ntre 50.000,01 [i 300.000 - 8,75%; \ntre 300.000,01 [i 1.000.000 - 9%; peste 1.000.000 - 9,25% pe an. EUR Bank Leumi Rom. 300 100 0,4 pf, 0,5 pj 2 3,5 3,75 4 4,25 4,25 10.000 1.500 0,1 3,5 3,75 4 4,25 4,25 Alpha Bank - - - 0,1 9,25 10 10,25 9,75 9,25 0,1 8,25 9 9,75 9 9 BANCA TELEFON Bancpost 500 - 0,5 0,15 pån` la 7% ------Certificate de depozit la termen (pf): 3 luni - 10,5%; 6 luni - 11%; 9 luni - 10%; 12 luni - 9,5% Depozit PRIM cu dobånd` fix`. Sum` minim` 5.000 EUR Bank Leumi Romania 2067075; 08008454545 (free) >5.000 >5.000 0,4 0,15 4 5,25 5,5 - 5,75 - >5.000 0,15 4 5 5 - 4,8 MKB Romexterra 50 1.000 - 0,35 0,1 8 8,25 8,5 9 9,25 0,1 8 8,25 8,5 9 9,25 BCR 0,5 3,1 3,3 3,7 3,8 3,9 3.000 3.000 0,75 2,5 3 3,1 3,25 3,5 ABN-AMRO Preferred banking - - - - 6,75 7,25 7,25 - 7,25 ------BCR 08010801227 BRD - 10.000 - 0,25 3,5 3,55 3,75 3,75 4,25 - 50.000 0,25 3,5 3,55 3,75 3,75 4,25 ING 700 10.000 - - 8* 8 8 - - 9,5 0,1 8 8 - - 9,5 BRD 0800803803 (free); 3026161 UniCredit }iriac Bank 1.000 2.000 0,75 0,1 2,8 2,95 3,1 3,2 3,4 - - 0,10 2,1 2,2 2,3 2,5 2,5 OTP Bank - 100 0-la scaden]` 0% (<150) 3,75 4,3* 4 4 4,25 500 1.000 0,25 2,3 2,4 2,4 2,5 2,5 * pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 1.000.000 de lei: 0,5% Bancpost 3080901 - 5.000 0-la scaden]` 0% (>150) 4,25 5* 4,4 4,4 4,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3 Emporiki Bank 300 300 1 9,2 9,3 9,5 9,5 9,5 1 9,2 9,3 9,5 9,5 9,5 Raiffeisen Bank 08008020202 (free) ABN-AMRO Preferred banking - - 3,5 4 3,25 - 3,25 ------Romania Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000 ING 200 1.000 0,25 3,5 3,5 - - 3,75 0,25 3,5 3,5 - - 3,75 Raiffeisen 500 euro 0,5 0,1 2,3 2,5 2,5 - 2,5 ech. 5.000 0,25 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 Italo-Romena 30.000 50.000 - - 0 7,25 11,5 11,5 11,5 11,5 0 7,25 11,5 11,5 11,5 11,5 CEC 3111119; 0800800848 (free) Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 4,5 6 5,5 5,75 5,75 ech.1.000$ 0,75 4,5 5 5,5 5,75 5,75 Piraeus Bank 100 100 - - 0,25 8 8,5 8,75 8,5 8,25 0,25 8 8,5 8,75 8,5 8,25 Banca Transilvania 0264/407150 Romåneasc` 300 - 0,3 4,85 5,5 5,5 5,6 5,75 1.000 1.000 0,3 4,85 5,5 5,5 5,6 5,75 OTP Bank 0800882288 Certificate de depozit nominative - EURO: 1 lun` - 2,3%, 3 luni - 2,3%, 6 luni - 2,4%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% ProCredit Bank *se acord` la contul de economii >3.500 15 pj/0pf - 8,5* 10 11 11,25 - 11,25 2* 10 11 11,25 - 11,25 Alpha Bank - 0,1 4,5 5,25 5,25 4,75 4,75 - 0,1 3,75 4,5 4,5 4 4 Intesa Sanpaolo 1.000 5.000 2 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 8 8,5 8,75 9 9,5 0,1 8 8,5 8,75 9 9,5 Banca Romåneasc` 3059000 Certificate de depozit nominative - EURO (pf): 3 luni - 5,25%, 6 luni - 5,5%, 9 luni - 4,5%, 12 luni - 4,5% Romania Alpha Bank 0800825742 Italo-Romena 0 10.000 - 0,75 3 5,25 5,25 5,25 5,25 0,75 50.000 0,75 3 5,25 5,25 5,25 5,25 Libra - - 0* 0,5 4,8 5,3 5,5 5,8 5,9 - - 0,5 4,8 5,3 5,5 5,8 5,9 Blom Bank France - - - - 0,25 7 7,5 8 8 8 0,25 7 7,5 8 8 8 MKB Romexterra Bank 0800410310 Piraeus Bank 500 500 0,5 0,5 3,75 4 4,25 4,5 4,6 500 500 0,5 3,75 4 4,25 4,5 4,6 Credit Europe Bank 300 2.000 - - 0,1 10,5 10,75 10,75 9,75 9,75 0,1 10,5 10,75 10,75 9,75 9,75 Libra 2088000 € MKB Romexterra - 300 0,2 (min1 ) 0,1 3,75 4 4,25 4,5 4,75 - 300 0,1 3,25 4 4,25 4,5 4,75 Eximbank 3366162 ProCredit Bank <1.000 - 1,75* 4,5 5,5 5,25 - 5,25 - <1.000 1,25* 4,5 5,5 5,25 - 5,25 RIB Bank 300 1.000 3 pf / 15 pj - 0,1 10,75 11 11,25 11,5 11,5 0,1 10,75 11 11,25 11,5 11,5 Intesa Sanpaolo 1.000 0,75 pj 0,2 3 3,5 3,75 3,85 4 - 10.000 0,2 3 3,5 3,75 3,85 4 Marfin Bank Romania 0 0 0 fiz, 10 Euro jur 0,5* 0,2 9,25 9,6 10 10,25 10,5 0,2 9,25 9,6 10 10,25 10,5 ABN Amro 0801022622 Blom Bank France - - - 2 2,75 3 3,25 3,5 3,5 - - 0,5 2,75 3 3,25 3,5 3,5 Certificate de depozit nominative [i cu parol` \n RON: 3 luni - 6,5%; 6 luni - 6,75%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7,5%; * pentru maturit`]i de 1 lun` [i peste, dac` suma se retrage la maturitate, nu se percepe comision ING 2221600 Credit Europe Bank 10.000 100 - 0,5 4,5 5 5 5 5 10.000 1.000 0,5 4,5 5 5 5 5 UniCredit }iriac Bank 2032222 Emporiki Bank - 500 0,25 3,15 3,4 3,5 3,6 3,75 - 500 0,25 3,15 3,4 3,5 3,6 3,75 C.R. Firenze Romania --0,1 7,25 8,25 8,5 8,75 9,25 0,1 7,25 8,25 8,5 8,75 9,25 CEC Bank 50 100 0,3 3,5 3,75 4,25 4,35 4,5 100 0,3 2,75 3 3,25 3,35 3,5 Certificate de depozit nominative [i cu parol` (cu comision 0 la scaden]`): 3 luni - 8,75%, 6 luni - 9%, 9 luni - 9,5%, 12 luni - 9,75% Italo-Romena 3171311 RIB Bank 0 300 - 0,1 4,5 4,75 5 5,35 5,5 0 1.000 0,1 4,5 4,75 5 5,35 5,5 Millenium Bank 500 500 - - - 8 8,5 8,5 8,5 8,5 - 8 8,5 8,5 8,5 8,5 Piraeus Bank 0213036969 Marfin Bank Romania 0 0 0,5* 0,25 4,5 4,75 5 5,15 5,25 - - 0,25 4,5 4,75 5 5,15 5,25 Certificate de depozit nominative [i cu parol`: 3 luni - 3,25%; 6 luni - 3,5%; 9 luni - 4%; 12 luni - 4,25% * Pentru sume mai mari de 25.000 RON, ratele de dobånd` cresc cu 0,5 pp pentru toate maturit`]ile ProCredit Bank 2016060; 2556825; 2121739 ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,25 4,25 4,5 4,75 5 5,25 100 1.000 0,25 4,25 4,5 4,75 5 5,25 Volksbank Romania - - - - - 10,25 - - - - - 10,25 - - - - RIB 3189515 Pt. pers. fizice: Depozite la termen SPARTA 8L: 5,5%, 12L: 5,5%, 16L: 5,5%. Contul de economii DEMETRA, dobånzi pe tran[e pån` la 4,25%. Certificate de depozit: 6L-24L Bank of Cyprus 1.000 1.000 - - 0,5 9 9,25 10 9.5 9,35 0,5 9 9,25 10 9,5 9,35 Intesa Sanpaolo Romania 0257/308200 Millenium Bank - 200 - - 3,6 3,7 3,75 3,8 3,8 - 200 - 3,6 3,7 3,75 3,8 3,8 * Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions Carpatica 50 5.000 0 0,4pf/0,5pj 0,25 10 11 11,25 11,25 11,25 0,25 10 11 11,25 11,25 11,25 Blom Bank France 3027200/3027206 Volksbank Romania - - - - 5,75 ------5,75 - - - - Depozitul Sibiu 2007, perioada de constituire 3 luni - 11,55%; Depozitul Vivat, perioada de constituire 6 luni - 11,5% ATE Bank 3030752 Bank of Cyprus 0 500 - 0,5 4 4,25 4,5 4,65 4,75 0 500 0,5 4 4,25 4,5 4,65 4,75 C.R. Firenze Romania - 0,5 4 4 4,5 4,75 5 0,5 0,5 4 4 4,5 4,75 5 * comision 0 la retragerile de numerar aferente depozitelor constituite de persoanele fizice pe termen mai mare sau egal cu 3 luni, dac` retragerea de numerar are loc \n ziua scaden]ei Credit Europe Bank 3017100 Certificate de depozit nominative [i cu parol` (cu comision 0 la scaden]`): 3 luni - 4,5%. 6 luni - 4,75%, 9 luni - 5%, 12 luni - 5,25% ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,25 9 9,25 9,5 9,75 10 0,25 9 9,25 9,5 9,75 10 C.R. Firenze Romania 2011930; 0800800112 (free) Carpatica 100 100 0,2 min 1 EUR 0,10 4,75 5,25 5,35 5,5 5,6 100 5.000 0,1 4,75 5,25 5,35 5,5 5,6 Pt. pers. fizice: Depozite la termen SPARTA 8L: 10,25%, 12L: 10,5%, 16L: 10,25%. Contul curent de economii DEMETRA, dobånzi pe tran[e pån` la 9%; certificate de depozit: 6L-24L Emporiki Bank 3103956 Depozitul Sibiu 2007 - 5,55% Garanti Bank 200 0 0,25 5 5 5,25 5,5 200 0,25 4 4,25 4,5 4,75 Garanti Bank 200 200 0 0,25 10,5 11 11,25 11,25 0,25 8,5 8,75 9 9,5 Volksbank Romania 2094400 Banc of Cyprus NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * se acord` la contul de economii. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Libra * dup` prima scaden]` **dobånd` fix`, cu plata la scaden]`. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt 40.99.100 DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Egnatia: * Pentru maturit`]i de 1 lun` [i peste, dac` suma se retrage la maturitate, nu se percepe comision Volksbank: * Dobånda variabil` OTP: * Pentru depozitele nou constituite prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *dup` prima scaden]`. **pentru posesorii de card Libra Mix la min. 500 RON p`stra]i pe card. Volksbank * dobånd` variabil`. OTP: *pentru depozitele nou constituite Garanti Bank 0800801234 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 B+NCI - ASIGUR+RI 7 Clien]ii fondurilor de pensii private obligatorii cå[tig` sub media pe economie |n luna iulie, cei 3,38 de milioane de angaja]i pentru care s-au virat contribu]ii la fondurile de pensii private obligatorii au cå[tigat, \n medie, 412 euro brut, \n timp ce salariul mediu brut pe economie a fost de circa 486 de euro.

ANGELA PL~CINT~ La fondurile de pensii administrate privat sunt de pensii salariul mediu al clien]ilor a fost mai mic decåt obliga]i s` adere to]i angaja]ii cu vårste de sub 35 de ani, cel publicat de statistic`. Fondurile cu cele mai mari salarii lien]ii fondurilor de pensii obligatorii, adic` dar pot adera [i cei cu vårste \ntre 35 [i 45 de ani. |n cazul medii brute au fost ING (465 de euro), AIG (463 de euro) to]i angaja]ii cu vårste de sub 35 de ani [i o \n care o persoan` este obligat` s` adere [i nu face acest [i BRD (426 de euro). Cele mai mici venituri medii le parte din cei cu vårste \ntre 35 [i 45 de ani, lucru \n termen de patru luni de la angajare, ea este \nregistreaz` participan]ii fondurilor Prima Pensie (316 cå[tig`, \n medie, sub salariul mediu brut pe repartizat` \n mod aleatoriu la un fond de pe pia]`. euro), Omniasig (330 de euro) [i Interamerican (334 de economie, potrivit datelor Casei Na]ionale „Tinerii, adic` cei care au fost obliga]i s` adere la euro). Cde Pensii [i Alte Drepturi de Asigur`ri Sociale (CNPAS) fondurile de pensii, au salarii mai mici \n mod normal. „Faptul c` cifrele arat` c` participan]ii fondurilor [i ale Institutului Na]ional de Statistic` (INS). Lipsa segmentului de angaja]i care au peste 45 de ani, care cå[tig` mai pu]in decåt media pe economie ar trebui s` Cei 3,38 de milioane de participan]i ai fondurilor de [i-au construit o carier` [i cå[tig` mai bine poate fi un confirme ceea ce se [tia de mult timp, [i anume c` nu pensii (pilonul II) pentru care s-au virat contribu]ii \n factor care reduce salariul mediu din sistem“, afirm` avem o statistic` real` \n Romånia. Statistica este pe lång` aceast` lun` au avut un salariu mediu brut de 412 euro \n Crinu And`nu], directorul general al Allianz-}iriac Pensii subiect, iar acum constat`m acest lucru“, sus]ine iulie, luna pentru care s-au f`cut pl`]ile, \n timp ce salariul Private [i pre[edintele Asocia]iei pentru Pensiile pre[edintele APAPR. mediu brut pe economie a fost de 486 de euro (1.769 de Administrate Privat din Romånia (APAPR), organiza]ia And`nu] consider` c` datele din sistemul pensiilor lei). Cå[tigul mediu al clien]ilor fondurilor de pensii este profesional` a companiilor din aceast` pia]`. private reflect` mai bine realitatea decåt informa]iile sta- astfel cu 15% mai mic decåt media pe economie. Datele CNPAS arat` c` \n luna iulie la toate fondurile tistice, \n condi]iile \n care num`rul clien]ilor fon durilor FOTO: Silviu Matei de pensii este de peste 4,36 de milioane \n prezent, iar cel Crinu And`nu]: Sistemul pensiilor private este un indicator real, palpabil. Sunt foarte mul]i factori care pot influen]a al angaja]ilor din economie este de circa 5 milioane. statistica, dar care nu pot influen]a realitatea Compara]ie \ntre salariul mediu brut din pensii [i cel pe economie (euro) Pentru aproape un milion din clien]ii pensiilor private angajatorii nu vireaz` \ns` contribu]iile de asigur`ri Registrul Comer]ului, CNPAS sau Ministerul de Finan]e, de angaja]i. Contribu]ia la fondurile de pensii obligatorii Economie Pensii sociale, ceea ce \nseamn` c` ace[tia au conturile goale. iar aceast` indisciplin` poate duce la rezultate gre[ite \n este de 2% din venitul lunar brut [i urmeaz` s` fie majo- „Sistemul pensiilor private este un indicator real, pal- statistic`. Noi ne-am construit business-planul pe baza rat` cu 0,5 puncte pe an, pån` la 6% \n opt ani. Iunie: Iunie: pabil. Sunt foarte mul]i factori care pot influen]a statistica, datelor statistice [i unele s-au confirmat \ntre timp, dar La ultima rund` de colectare a contribu]iilor cele 14 492 414 dar care nu pot influen]a realitatea. Calitatea bazei de altele nu“, afirm` el. fonduri care activeaz` pe pia]a pensiilor obligatorii au \n - Iulie: Iulie: date statistice a unei ]`ri este un indicator al maturit`]ii Fondurile de pensii private au \nceput s` colecteze casat circa 29 de milioane de euro. Sumele \ncasate pån` 486 412 economiei. {tim foarte bine cum respect` companiile din bani de la participan]i \n luna mai [i de atunci au devenit \n prezent de fondurile de pensii au ajuns astfel la 139 de NOT~: Salariul mediu a fost calculat \n euro folosind cursul valutar utilizat de CNPAS la calculul venitului mediu din sistemul pensiilor obligatorii. Romånia raport`rile c`tre diferite institu]ii, cum ar fi cel mai bun indicator al evolu]iei salariilor [i a num`rului milioane de euro.

PUBLICITATE Nanu: Revenim pe pie]ele externe doar \n condi]ii bune CLAUDIA MEDREGA Potrivit prospectului emisiunii din LIVIU CHIRU iunie, plafonul pentru sumele atrase era de 1 miliard de euro, \ns` statul a atras o MINISTERUL Economiei [i Finan]e - sum` mai mic`, \n condi]iile \n care lor va redeschide emisiunea de euro- perioada de subscriere a fost limitat` la obliga]iuni derulat` \n prim`var` doar numai dou` ore, deoarece randamen - \n cazul \n care condi]iile de pe pie]ele tele cerute de investitori \ncepuser` s` externe - respectiv nivelul lichidit`]ilor [i urce. De altfel, la niveluri mai ridicate costul la care pot fi atrase fonduri - vor fi ale randamentelor \ncepuser` s` fie favorabile. interesate de euro-obliga]iuni [i fon - „Noi monitoriz`m evolu]iile din durile speculative americane. Ofertele pia]` [i avem un contact permanent cu totale de cump`rare de titluri s-au ri - lead-managerii emisiunii [i cu mediile dicat atunci la 1,3 miliarde de euro. investi]ionale pen- Astfel, statul mai poate \mprumuta pån` tru a profita la 250 de milioane de euro, \n cazul unei redeschideri. Emisiunea din iunie a fost plasat` la un pre] cu 170-175 de puncte de baz` peste referin]` - rata medie swap \n euro la zece ani. |n ultimele s`pt`måni rata de swap pentru obliga]iunile romåne[ti (care indic` riscul de credit perceput de investitori) a urcat \ns` peste 200 de puncte de baz`, pe fondul aversiunii fa]` de activele considerate riscante, dup` turbulen]ele care au zdruncinat din nou pie ]ele interna]ionale. |n urm` cu doi ani prima de risc perceput` era mult mai mic`. Spre exemplu, muncipalitatea Bucure[ti a våndut obliga]iuni \n euro \n 2005 la un randament mediu de 4,125% pe an. „|n general o astfel de opera]iune este considerat` fezabil` dac` pre]ul ob]inut de emitent la redeschidere este superior celui de la lansare - ceea ce cores punde unui randament mai mic. |n momentul de fa]` sentimentul inves - titorilor este destul de negativ fa]` de emiten]ii emergen]i, cu un rating mai sc`zut [i implicit un risc de credit mai mare, suprapunåndu-se totodat` cu o DESEN: Romeo R`ileanu lips` de lichiditate pentru astfel de {tefan Nanu spune c` este pu]in tranzac]ii“, remarc` Nanu. probabil s` vedem o conjunctur` |n cazul \n care Trezoreria va avea favorabil` pe pie]ele externe \n curånd nevoie de fonduri \n contextul adåncirii deficitului bugetar, iar condi]iile de pe de o eventual` fereastr` de opor tunitate pie]ele externe nu vor fi favora bile, care ar putea ap`rea, de[i nu se \ntrez` - Nanu spune c` se va apela la emisiuni pe re[te una prea curånd“, a comen tat pen- pia]a intern`, dar [i la trageri din tru ZF {tefan Nanu, [eful Trezoreriei. creditele contractate pentru finan]area Finan]ele au våndut \n iunie obli ga - diferiterilor proiecte. ]iuni de 750 de milioane de euro pe Finan]ele au pl`tit \n ultimele s`p- pie]ele interna]ionale, la un randament t`måni randamente de pån` la 11% pe mediu de 6,5% pe an. an pentru a \mprumuta lei de la b`ncile Alternativa redeschiderii emisiunii locale. Cu toate acestea, sumele atrase de obliga]iuni a fost adus` \n discu]ie de \n cadrul licita]iilor au fost mult mai mici secretarul de stat din Ministerul Finan - decåt volumele planificate, iar \n unele ]elor Eugen Teodorovici, care a ar`tat ocazii statul a respins chiar integral recent c` opera]iunea ar putea s` aib` ofertele de cump`rare de titluri, consi - loc la sfår[itul lui octombrie sau \ncepu- de rånd c` randamentele cerute erau tul lunii noiembrie. prea mari. Anghel, BCR: Romånia va fi mul]i ani competitiv` \n regiune

IZABELA B~D~R~U competitivi fa]` de regiune, chiar dac` productivitatea muncii la noi nu ar mai SALARIILE foarte reduse din Romå- cre[te, \n timp ce salariile s-ar m`ri“, a nia comparativ nu numai cu Europa de precizat economistul-[ef BCR. Vest, dar [i cu Europa Central` [i de Est Acesta a mai spus c` salariile din sunt garan]ia continu`rii investi]iilor industrie au fost ajustate cu mult sub str`ine directe \n urm`torii ani, deci [i a productivitate \n 2008, astfel c` de cånd cre[terii economice. a aderat la Uniunea European`, Romå - De[i salariile au crescut \n 2007 mai nia [i-a diminuat constant cre[terea rapid decåt productivitatea muncii, anualizat` a veniturior din industrie, \n Romånia tot r`måne mai ieftin` \n ceea timp ce productivitatea a crescut. ce prive[te costul cu for]a de munc` ra- Productivitatea \n industrie a atins portat la cå[tigul de producti vitate, spre un vårf de 15% \n aprilie 2008, conform compara]ie cu Ungaria, Cehia, Polonia unei cercet`ri BCR. [i Slovacia, a explicat Anghel. Romånia ar putea ajunge pe prima „Costul orar cu for]a de munc` \n pozi]ie dintre ]`rile din regiune \n func- Romånia este de 2,5 ori mai mic decåt \n ]ie de valoarea inves ti]iilor str`ine direc - Ungaria, Cehia, Polonia [i Slovacia, te atrase \n 2008, res pectiv circa 9 mld. practic ]`rile cu care ne putem compara. euro, indicator \n sc`dere \n majoritatea |n acela[i timp, productivitatea e mai statelor din regiu ne, apreciaz` econo- mic` la noi doar cu 40% fa]` de ]`rile mis tul-[ef al BCR, Lucian Anghel. men]ionate. Din acest punct de vedere, „Investitorii str`ini nu vor ocoli Ro- pentru urm`torii ani sigur vom fi mai månia pe termen mediu [i lung“. 8 COMPANII ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 Roberto Musneci, de la Glaxo GlaxoSmithKline la A&D Pharma, via {erban & Musneci Roberto Musneci, italianul care a condus cel mai mare juc`tor de pe pia]a local` a medicamentelor, GlaxoSmithKline (GSK), \n intervalul 2001-2006 [i care a acceptat recent o pozi]ie non-executiv` \n A&D Pharma, spune, \ntr-un interviu acordat ZF, care sunt avantajele pe care ]i le ofer` statutul de antreprenor.

IOANA DAVID gerilor era mai limitat fa]` de acum zece ani“, \[i aminte[te Musneci. in ultima pozi]ie de]inut` \n cadrul Mandatul din Romånia i-a permis s`-l cunoasc` pe multina]ionalei, de vicepre[edinte [i area actualul partener de afaceri, Alex {erban, cu care de]ine di rector pe Europa de Est, Musneci coor - acum firma {erban & Musneci Associates. Potrivit datelor dona activit`]i \n 13 ]`ri (Romånia, Bul- existente pe site-ul Ministerului de Finan]e, firma a avut garia, Croa]ia, Serbia, Macedonia, Bosnia, anul trecut o cifr` de afaceri de 0,4 mil. euro [i un profit net DMoldova, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Geor gia, de aproape 30.000 de euro. Azerbaidjan, Armenia), adic` o zon` care genera grupului „Credem c` facem parte dintr-o industrie \n cre[tere \n britanic GSK o cifr` de afaceri de 400 mil. euro [i \n care Romånia. Acum zece ani, activit`]i precum cele de public lucrau 1.600 de oameni. affairs sau de corporate communications nu erau con - A renun]at la un fotoliu confortabil \ntr-una dintre cretizate nici ca pozi]ie, nici ca descriere a unui job. Pe cele mai mari companii farma din m`sur` ce economia romåneasc` a lume [i a intrat \n lumea consul - crescut, vedem din ce \n ce mai tan]ei pentru a face comunicare Firma de consultan]` {erban multe companii care devin mai institu]ional`. atente cu modul \n care \[i ges- |ns` recent, Mus neci [i-a Musneci & Associates a avut tioneaz` rela]iile cu Gu ver nul, cu ad`ugat o nou` pozi]ie \n CV: cea anul trecut o cifr` de afaceri de agen]iile de reglementare, cu Par - de director non-executiv al A&D lamentul, dar [i cu institu]iile Pharma, liderul pie]ei pe seg- 0,4 mil. euro [i un profit net de publice care nu implic` statul mentul de distribu]ie [i retail. romån“, a spus la råndul s`u Alex „Este o pozi]ie necesar` aproape 30.000 de euro. {erban, senior partner al {erban & pentru o companie listat` pe Bur- Musneci Associates. sa din Londra. |n mod normal, Printre clien]ii firmei s-au munca pe care o face un director non-executiv este s` num`rat Vodafone, Lafarge, Danone, Rompetrol, Nokia, controleze din afar` [i \n mod in dependent interesele GSK, A&D Pharma. „Unul dintre cele mai dificile ac]ionarilor minoritari, care \n astfel de companii nu au proiecte la care am lucrat pån` acum a fost cel legat de nicio putere. Te focusezi pe acordarea de consultan]`, realizarea unei coali]ii. La prima vederea ar putea s` par` precum cea \n selectarea top-managementului. Este o simplu, \ns` nu este deloc a[a. S` reu[e[ti s` aduci la mas` pozi]ie important` deoarece garantezi pentru acei prin intermediul unei asocia]ii sau al unei campanii sus]i - ac]ionari care nu sunt direct implica]i \n companie“, spune nute de lobby firme concurente, cu interese uneori con - Musneci \ntr-un interviu acordat ZF. trare, nu este o sarcin` tocmai u[oar`“, a ad`ugat {erban. De[i a avut oferte pentru a continua \n cadrul unei |n leg`tur` cu impactul crizei financiare din Statele multina]ioanale, [i \nc` mai are, Unite asupra Romåniei, reprezen - Musneci spune c` nu este tentat tan]ii firmei de consultan]` sunt s` reintre \n management, pre- Printre clien]ii firmei s-au rezerva]i. ferånd statutul de antre prenor. „Va trece o bun` perioad` de „De[i aveam o pozi]ie foarte num`rat Vodafone, Lafarge, timp \nainte ca undele de [oc s` bun`, nu era investi]ia mea Danone, Rompetrol, Nokia, GSK, ajung` \n Romånia datorit` faptu- personal`. |n primul rånd am lui c` exist` perspective de cre[ - vrut s` fac aceast` schimbare A&D Pharma. tere bazate pe un poten]ial bun. |n \ntre management [i antrepre - acela[i timp, dac` o companie are noriat, iar \n al doilea rånd am de suferit la Londra, Seattle sau v`zut c` Romånia, \n condi]iile cre[terii din ultimii ani, Paris, [i filialele sale vor avea de suferit mai devreme sau poate oferi multe oportunit`]i \n domeniul consultan]ei“, mai tårziu“, este de p`rere Alex {erban. spune Musneci. Pe de alt` parte, Musneci spune c` Romånia „are o Roberto Musneci Pe de alt` parte, [i munca \ntr-o astfel de companie structur` economic` slab` \nc`, \n pofida cre[terilor din Alex {erban s-a schimbat mult \n ultimii ani, iar mirajul multina- ultima perioad`. Faptul c` pia]a local` nu este a[a n Are 45 de ani [i este senior partner al {erban & Musneci Associates; ]ionalelor a pierdut \ncet - \ncet din intensitate. dezvoltat` ca altele furnizeaz` un fel de ad`post“. n Este senior partner [i co-founder al {erban & Musneci Associates; „Dup` 2000, multina]ionalele au \nceput s` treac` Dar [i perspective de cre[tere, mai ales \n domeniul n |n intervalul iunie 2003-decembrie 2006 a fost vice president & area director Eastern printr-un proces major de globalizare, astfel \ncåt consultan]ei. |n ultimii doi ani, echipa de la {erban & n |ntre 1998-2001 a fost director government and shareholder relations al Connex; Europe - South GSK [i president Europharm Group of companies; structurile interne sunt din ce \n ce mai centralizate. Acest Musneci Associates a crescut de la 4-5 oameni la 20 de lucru nu era valabil \ntr-o multina]ional`, cel pu]in nu \n persoane. Iar Musneci spune c` dezvoltarea acestui n |n urm`torii doi ani a fost consultant al Guvernului Romåniei \n probleme legate de n Sub mandatul s`u GSK a våndut farmaciile Europharm c`tre A&D Pharma. industria farmaceutic`, \n anii ‘90. Sim]eam c` [i gradul de business r`måne prioritatea sa. intrarea \n NATO. antreprenoriat [i de ini]iativ` necesar \n cazul top-mana - [email protected] FOTO: {tefan Angelescu

Partea cea mai important` \n recrutare este informa]ia: trebuie s` cuno[ti pe toat` lumea [i to]i George Butunoiu s` te cunoasc` pe tine. |n 12 ani unul dintre cei mai cunoscu]i am stråns \n baza de date peste head-hunteri 50.000 de persoane, m-am \ntålnit |n meseria mea sunt obligat s` cu aproape to]i directorii [i am [tiu tot ce se \ntåmpl` \n firmele ajuns s`-i cunosc personal. Acest importante din Romånia, a[a c` lucru este foarte important trebuie s` citesc aproape tot ce se public` \n presa de business, pentru c` pentru un post de fie ea pe hårtie sau pe internet. conducere nu se dau teste De aceea, \n fiecare zi ajunge pe psihologice - cum s`-i cer lui biroul meu un teanc mare de Rekkers de la Banca Transilvania ziare [i reviste. Deasupra le pun s` dea un test psihologic? pe cele pe care le citesc «\n diagonal`», \n cåteva secunde; George Butunoiu apoi, pe cele pe care le citesc — ZF, 27 februarie 2004 — selectiv, \n cåteva minute; mai jos \n teanc sunt cele, pu]ine, pe care le citesc cu aten]ie. Ziarul Financiar este, \ntotdeauna, ultimul dintre ele. ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 COMPANII 9

Giusto de la Romaqua a devansat Cappy [i Prigat pe pia]a sucurilor cu con]inut redus de fructe Pe pia]a b`uturilor still drinks, care a crescut \n primul semestru cu 37% fa]` de aceea[i perioad` din 2007, produc`torul apei Borsec figureaz` \n acest an pe prima pozi]ie \n clasament dup` vånz`rile \n volum, dep`[ind brandurile gigan]ilor Coca-Cola [i Pepsi.

MIHAELA POPESCU |n ultimii doi ani au intrat pe pia]a de multina]ionale, Coca-Cola Hellenic [i Pepsi liatorului local al Pepsi, era \n anul 2004 liderul Lansat \n 1993 \n Romånia, Prigat a fost 2008. Anul trecut, segmentul era estimat de profil competitori puternici, precum Parmalat Americas, care sunt \nc` pe primele dou` segmentului de b`uturi still drinks \n retail, cu primul suc din categoria still drinks de pe pia]a compania de cercetare de pia]` la 497,5 mil. lei ergånd pe strategii diferite (cu Santal Top), Tymbark Maspex (Tymbark locuri \n clasament, dup` cotele \n valoare. o cot` de pia]` de aproape 48%, potrivit unui local`. (150 mil. euro). fa]` de competitorii din ca te - Cool) sau Carlsrom Be ve rages (Granini Prigat, brandul din portofoliul \m bu te - studiu Nielsen citat de companie la acea dat`. Doi ani mai tårziu, [i \mbuteliatorul Coca- Vånz`rile de sucuri cu con]inut redus de goria multina]ionalelor Coca- R`coarea Fructelor). Cola atac` acest segment, lansånd \n Romånia fruct reprezint` aproximativ 65% din pia]a Cola [i Pepsi, care mizeaz` pe Dintre aces tea, Tym bark se num`r` deja Cappy Tempo. b`uturilor r`coritoare necarbonatate, potrivit cotele valorice, produc`torul printre pri mele cinci branduri de pe pia]`, LUPT~ STRÅNS~ |N STILL DRINKS Cele mai recente mi[c`ri ale celor doi aceleia[i surse. romånM Romaqua a ajuns \n acest an la cele mai dup` cota \n volum, cåt [i \n valoare, fiind al gigan]i interna]ionali pe pia]a local` de profil Pe pia]a local` a b`uturilor non-alcoolice, mari volume våndute pe segmentul still drinks patrulea \n clasa men tul pe still drinks realizat Primele trei branduri de pe pia]a still drinks, dup` cota \n volum, potrivit datelor Nielsen din semestrul I au vizat schimbarea imaginii produselor [i estimat` la peste un miliard de euro, cei mai (b`uturi r`coritoare necarbonatate cu de Nielsen \n S1. diver sificarea gamei. mari juc`tori sunt \n prezent compania elen` con]inut de fruct sub 25%), potrivit unui Romaqua a lansat Giusto \n anul 2005, Giusto Cappy Prigat Recent, Pepsi Americas a anun]at re lan - Coca-Cola Hellenic, \mbuteliatorul american studiu Nielsen pe pia]a soft drinks realizat \n acesta fiind \mbuteliat \n fabrica din Bu[teni sarea Prigat prin investi]ii totale de 3 milioane Pepsi Americas, grupul European Drinks al retail. (jude]ul Prahova) a grupului. lansat \n 2005 lansat pe pia]` \n lansat \n 1993 de dolari, proiectul vizånd schimbarea amba - fra]ilor Micula [i Romaqua Group, controlat Datele companiei de cercetare de pia]` |n acela[i timp a fost lansat pe pia]` [i 1995 lajului [i a strategiei de comunicare pe brand. de Octavian Cre]u. arat` c` \n 2007, Giusto (brandul Romaqua) brandul Fruttia de c`tre European Drinks, \mbuteliat de primul suc din Vånz`rile de sucuri cu con]inut redus de |n timp ce Coca-Cola [i Pepsi domin` era pe locul al doilea pe segmentul still drinks, care activeaz` pe toate cele trei segmente ale Romaqua, \mbuteliat la categoria still fruct (still drinks) \n comer] au crescut \n segmentul b`uturilor r`coritoare carbonatate, dup` Cappy (Coca-Cola), ca [i vånz`ri \n vo - pie]ei de b`uturi r`coritoare necarbonatate - produc`torul apei nivel local de drinks din primul semestru al anului cu 37% \n volum [i avånd \mpreun` trei sferturi din vånz`rile lum. still drinks, nectaruri [i sucuri cu con]inut de Borsec Coca-Cola Romånia cu 38% \n valoare, comparativ cu aceea[i totale - potrivit estim`rilor din pia]` - pe Reprezentan]ii Romaqua spun c` dife ren - fruct de 100% (juice). Potrivit datelor Nielsen Hellenic perioad` din 2007, mai arat` studiul Nielsen. necar bo na ta te lupta se d` \ntre cei mari [i ]a dintre cota de pia]` \n volum Giusto [i cea a din prima jum`tate a anului, Fruttia ocup` compania estima este un brand de Aceasta este cea mai mare rat` de cre[tere companiile de dimen siuni mai mici. brandului de pe locul al doilea \n clasamentul ultimul loc \n clasamentul celor mai våndute la peste 20% cota brandul este origine israelian`, \n cadrul categoriilor analizate, care mai De exemplu, liderii pe segmentul din still drinks este \n jur de 6 puncte branduri pe segmentul still drinks \n retail, de pia]` de]inut` de]inut de fiind de]inut de cuprind b`uturile carbonatate, nectarurile [i nectarurilor sunt companiile Parmalat [i procentuale, citånd un alt studiu de pia]`. atåt dup` cota \n volum, cåt [i \n valoare. |n de Giusto pe compania Gat Foods, parte juice-urile. Tymbark, \n timp ce pe segmentul juice cei Sucurile cu con]inut redus de fructe sunt \n 2007, brandul European Drinks era pe aceea[i segmentul still Minute Maid, a grupului „The Nielsen estimeaz` vånz`rile de b`uturi still mai mari juc`tori sunt compania austriac` prezent cel mai dinamic segment din pia]a pozi]ie, tot \n urma lui Tymbark Cool. drinks la finele lui divizie a Central Bottling drinks \n retail la 284,2 mil. lei (77,4 mil. euro) Pfanner, care activeaz` pe pia]a local` cu local` a b`uturilor r`coritoare, dar [i cel mai Juc`torii nou-intra]i pe pia]` au atacat 2007 Coca-Cola Company Group“ \n prima jum`tate a anului, intervalul analizat importuri, [i Tymbark. vizat de c`tre produc`tori. puternic cotele de pia]` ale celor dou` fiind decembrie/ianuarie 2007-aprilie/mai [email protected]

PUBLICITATE PUBLICITATE 10 COMPANII ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 O treime din cei care \[i fac Revelionul \n str`in`tate merg \n Austria. Restul se duc \n Bulgaria, Fran]a sau Cuba Peste 50.000 de romåni \[i vor petrece vacan]a de iarn` \n str`in`tate, dou` treimi dintre ace[tia alegånd ca perioad` de plecare Revelionul [i ca destina]ie preferat` sta]iunile din Austria. De[i cre[terea este de 30% fa]` de anul trecut, cei care pleac` \n str`in`tate reprezint` doar o treime din turi[tii care-[i petrec concediile pe plan local.

MIRABELA TIRON ristice care sunt ocupate \n special \n perioada ROXANA PETRESCU Ce propun agen]iile concediilor de iarn` [i de var`, cele mai c`utate de turism pentru vacan]a zone fiind Bran-Moeciu, Maramure[ [i M`rgi - ezerv`rile au \nceput s` se fac` nimea Sibiului. de iarn`? din timp cu toate c` vacan]ele Pe partea de turism extern destina]iile de sunt cu circa 15% mai scumpe. top sunt Austria, Bulgaria, Italia, Elve]ia ur ma- {apte nop]i \n Londra, cu transportul Aceasta indic` o modificare \n te de destina]ii mai c`lduroase cum ar fi Egipt, [i cazarea asigurate, cu un pre] obiceiurile de achizi]ie ale con su - Turcia, Grecia [i Tunisia. Capitalele cele mai pornind de la 640 de euro. R matorului romån \n ceea c`utate \n aceast` perioad` sunt Paris, Barce - ce prive[te serviciile tu- lona, Lisabona, Viena, Budapesta, Roma [i Vacan]` \n Rusia sau \n America TENDIN}E ristice, astfel \ncåt agen- Amsterdam. (New York), cu pre]uri \ncepånd cu \n BUSINESS ]iile spun c` 20% din pa- Cu toate acestea, destina]iile exotice sunt 1.000 de euro. che tele propuse au fost cele care \nregistreaz` \n acest an cea mai mare deja våndute. cre[tere a cererii, precum [i cele mai mari tarife, {apte nop]i de cazare \n Miami cu „Anul trecut s-au våndut circa 40.000 de romånii pl`tind cel pu]in 2.000 de euro pe un 2.244 euro. pachete pentru turismul extern, \n timp ce astfel de pachet. 120.000 de vacan]e au vizat destina]ii locale. „Sunt din ce \n ce mai mul]i turi[ti care aleg Circuite culturale de 16 [i 21 de zile Anul acesta cred c` cererea pentru vacan]e \n \n perioada vacan]ei de iarn` sejururi \n desti - \n Australia [i Africa de Sud, cu str`in`tate va cre[te cu circa 30%, destina]ia na]ii exotice. Anul acesta se num`r` printre pre]uri pornind de la 3.400 de euro. preferat` fiind \n continuare Austria, \n timp ce desti na]iile exotice pe care le oferim Hawaii, pe plan intern cre[terea cred c` va fi de circa 10- Cancun, Hong Kong, Republica Dominican`, Pentru o vacan]` de [apte nop]i \n 15%“, spune Traian B`dulescu, purt`torul de Rio de Janeiro. Sunt categorii de clien]i care nu Austria, pre]urile variaz` \ntre 350 cuvånt al Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de merg de dou` ori \n aceea[i destina]ie, de aceea de euro [i 500 de euro. Turism din Romånia (ANAT). se diversific` anual paleta la destina]iile exo - Potrivit acestuia, pre]ul unei vacan]e por- tice“, a precizat Ondina Dobriban, director de Pachet de [apte nop]i cu cazare [i ne[te de la 200 de euro, f`r` transport [i poate pro grame al agen]iei de turism Paralela 45. transport \n Egipt, Dubai sau Maroc, ajunge [i la cåteva mii de euro dac` destina]ia Pre ]ul pentru un sejur de o s`pt`mån` cu cu pre]uri pornind de la 1.000 de aleas` este Cuba sau Bora Bora. transport [i cazare asigurate \ntr-o destina]ie euro. „Peste 30% din totalul celor care-[i petrec exotic` \n cepe de la 2.000 de euro, potrivit re - vacan]ele \n str`in`tate se duc \n Austria, dar prezen tan tului agen]iei Paralela 45. Cancun, Hong Kong, Republica exist` cerere [i pentru destina]iile exotice. De Pentru perioada s`rb`torilor de iarn`, Dominican`, Rio de Janeiro, vacan]e exemplu, Egiptul va atrage \n jur de 700-800 de agen]iile de turism mai mizeaz` pe destina]ii de o s`pt`mån`, cu transport [i turi[ti. Bulgaria cre[ te exo tice ca Bali, Bora cazare asigurate, cu pre]uri de la foarte mult pentru c` Bora, Mexic, Thailan - 2.000 de euro. este u[or de ajuns. Pre]ul unei vacan]e porne[te de la da, Cuba, Brazilia. FOTO: Shutterstock SURSA: Agen]iile de turism Chiar dac` anul acesta „Sunt romånii cu a stagnat ca desti na]ie 200 de euro [i poate ajunge la veni turi mari care aleg dut 20%-30% din pachetele de vacan]` preg` - 200 de pachete, \n timp ce pentru Bulgaria sunt El mai precizeaz` c` romånii au \nceput s` de euro de persoan`“, a spus directorul agen]iei de var`, iarna cererea o des tina]ie exotic` tite pentru Revelion [i circa 15% din pache tele circa 100 de pachete. cumpere pachetele speciale pentru Cr`ciun [i de turism Perfect Tour. cre[te semni ficativ cåteva mii de euro dac` destina]ia pen tru sezonul de iarn` de vacan]` pentru Cr`ciun. Romånii au \nceput „Am observat ca o tendin]` \n compor - Revelion, pe lång` sejururile la schi \n Austria Romånii mai prezint` interes [i pentru pentru aceast` desti na - sau opteaz` chiar pen- s` \[i rezerve din timp sejururile, deci asist`m la tamentul de achizi]ionare al romånilor faptul c` [i Slovacia. circuitele culturale \n perioada vacan]ei de ]ie“, mai spune repre - aleas` este Cuba sau Bora Bora. tru o croazier`“, a men- o schimbare \n comportamentul de achizi ]io - anul acesta au \nceput s` \[i rezerve mai din „Pentru patru nop]i de Cr`ciun \n Viena, cu iarn`. „|n oferta noastr` de s`rb`tori am inclus zentantul ANAT. ]ionat purt`torul de nare de servicii turistice“, spune Dobriban. timp bilete pentru vacan]a de iarn`“, a declarat cazare [i mas` inclus`, turistul romån va pl`ti de [i tururi culturale de 16 [i 21 de zile \n Australia Potrivit acestuia, cuvånt al ANAT. Pe Potrivit reprezentantei Paralela 45, anul el. Pentru o vacan]` de [apte nop]i \n Austria la 200 de euro \n sus \n func]ie de cerin]ele [i Africa de Sud, datorit` interesului crescut al peste dou` treimi din turi[tii care decid s` plece pozi]ia urm`toare ca [i cre[tere se situeaz` acesta au fost contractate cu 20% mai multe lo - romånii pl`tesc \ntre 350 de euro [i 500 de euro. fiec`ruia“, a declarat el. turi[tilor romåni. Un astfel de pachet cost` de la aleg ca perioad` pentru realizarea c`l`toriilor destina]iile calde, unde costul unui sejur \ncepe curi de cazare \n Austria [i cu toate acestea nu - Cristian Pandel, directorul general al Pentru destina]ii precum Rusia sau 3.400 de euro \n sus“, a spus Sorin V`duvoiu. Revelionul. de la 1.000 de euro, potrivit agen]i ilor de turism m`rul de locuri este doar la jum`tatea nivelului Christian Tours, spune c` anticipeaz` o cre[tere America, o vacan]` \ncepe de la 1.000 de euro, India [i Thailanda sunt alte destina]ii „Pe partea de turism intern, cererea este de pe pia]`. dorit. cu 50% a num`rului de pachete de vacan]` de potrivit Paralela 45. solicitate pentru circuitele culturale. mult mai mare, chiar dac` pre]urile sunt destul „Pentru Revelion, cel mai mult am våndut „Punem la dispozi]ie \n total 600-700 de iarn` våndute, de[i acestea sunt mai scumpe cu Printre cele mai scumpe destina]ii calde „Anul trecut s-au våndut bine pachetele de de mari. Din moment ce oferta este cu mult mai destina]ii calde ca Egipt, Dubai [i Maroc. Pre]ul locuri, \ns` nu am reu[it s` lu`m suficiente lo - pån` la 15% fa]` de anul trecut. care scot din buzunarul romånilor cel pu]in vacan]` cu circuite culturale \n aceste destina]ii, mic` decåt cererea, este normal s` avem o astfel minim pentru un pachet de [apte nop]i, cu ca - curi, avånd \n vedere c` am dorit s` avem pe „Am pus \n vånzare deja pachete pentru 2.200 de euro se num`r` Florida, Miami [i de aceea am p`strat aceste destina]ii“, a de - de situa]ie. Anul acesta se vånd foarte bine zare [i transport asigurat este de 1.000 de euro aceast` destina]ie 1.500 de locuri“, a spus ea. destina]ii externe ca Austria [i Slovacia, dar [i Orlando. clarat Cristian Pandel, directorul general Chris - Valea Prahovei, sta]iunile balneare [i pensi - de persoan`“, a declarat Dobriban. Sorin V`duvoiu, director general al agen- pentru destina]iile calde. Pe segmentul desti- „Avem 24 de pachete pentru fiecare din tian Tours. unile rurale“, spune B`dulescu. Rezerv`rile au \nceput din timp, pån` acum ]iei de turism Perfect Tour, spune c` cele mai na]iilor interne deja am våndut toate pachetele aceast` destina]ie, oferit` clien]ilor cu venituri |n ceea ce prive[te turi[tii str`ini care \[i vor Potrivit acestuia, num`rul unit`]ilor de ca- circa 20% din pachetele propuse de agen]iile de multe pachete de vacan]` pentru sezonul de pentru sta]iunile din Valea Prahovei“, a peste medie. Un pachet de vacan]` care include petrece vacan]a de iarn` \n Romånia, num`rul zare a ajuns la circa 7.000 de pensiuni agrotu - turism fiind deja våndute. „Pån` acum am vån- iarn` sunt tot pentru Austria, respectiv \n jur de declarat el. [apte nop]i de cazare \n Miami cost` de la 2.244 acestora este relativ mic.

PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 COMPANII 19 Din ce este format pre]ul unui metru p`trat de apartament, \ntr-o pia]` \n care costurile au crescut puternic \n ultimii ani Costurile pentru realizarea unui ansamblu de locuin]e au crescut cu circa 40% \n ultimii ani, iar pre]ul terenurilor s-a dublat, ace[tia fiind principalii factori care au influen]at cre[terea pre]urilor la apartamente, dar [i reducerea marjelor de profitabilitate ale dezvoltatorilor.

CRISTI MOGA general manager [i ac]ionar unic al agen]iei creditelor pentru investi]ii imobiliare s-au Bucure[ti, de aproximativ 1.900 euro/metrul imobiliare Media City. \n`sprit, dezvoltatorii au \nceput s` aib` p`trat construit plus TVA, sunt nesustenabile, o roblema pre]urilor prea mari la |n ceea ce prive[te pia]a locuin]elor de lux, dificult`]i \n ob]inerea unor finan]`ri atåt de mic` parte din popula]ie putånd accesa un apartamentele din Bucure[ti a fost costul terenului poate ajunge [i chiar dep`[i mari [i apeleaz` fie la credite sindicalizate sau la credit pentru un credit de dou` camere, al c`rui ridicat` mai acut de la \nceputul 650-700 euro/metrul p`trat de construc]ie, iar mai multe b`nci pentru acoperirea costurilor. pre] poate dep`[i 150.000 de euro. acestui an, cånd sub influen]a pie]ei cel al construc]iei poate dep`[i 1.500 Sc`derea num`rului de tranzac]ii a afectat Pe de alt` parte, potrivit planurilor subprime, pre]urile locuin]elor din euro/metrul p`trat, \n timp ce la vånzare aceste [i firmele de consultan]` imobiliar`, \n special anun]ate de c`tre dezvoltatorii imobiliari, StateleP Unite s-au dovedit supraevaluate, fapt apartamente pot ajunge la un pre] de 4.000 cele specializate pe vånzarea fiecare din urm`torii ani ce a provocat o criz` financiar` f`r` precedent euro/metrul p`trat, potrivit datelor prezentate de locuin]e. va fi un nou record \n ceea \n ultimii ani [i a determinat [i primele sc`deri de consultan]ii imobiliari. „Este un an destul de }inånd cont de salariile ce prive[te finaliz`rile de de pre]uri ale locuin]elor din Bucure[ti, pe |n cazul locuin]elor noi, indicele Bucharest dificil [i pentru noi, astfel c` locuin]e, \n ciuda faptului segmentul vechi. Real Estate Index (BREI), realizat de am \nceput s` ne dezvolt`m din statisticile oficiale, c` aproximativ jum`tate compania de consultan]` Colliers Inter- [i departamentele de dintre proiecte prezint` national, arat` c` pre]urile au sta]ionat, \nchirieri [i de evalu`ri“, actualele pre]uri ale \ntårzieri, cauzate de pro- \ncepånd cu luna mai, la un nivel de 1.909 spune Sandu de la Media blemele cu for]a de munc` euro/metrul p`trat, pe fondul sc`derii City. locuin]elor din Bucure[ti, sau cu ob]inerea auto - ritmului vånz`rilor. Majoritatea consul tan - de aproximativ riza]iilor. Dac` \n ceea ce prive[te apartamentele ]ilor [i dezvoltatorilor de pe |n acela[i timp, pia]a vechi este greu de evaluat pre]ul unei pia]` apreciaz` c` cererea de 1.900 euro/metrul p`trat imobiliar` local` are pre- locuin]e, ]inånd cont de costurile sale, care locuin]e din Bucure[ti este \n mise pentru continuarea au fost realizate \n urm` cu 20 sau 30 de continuare substan]ial`, construit plus TVA, sunt dezvolt`rii, ]inånd cont de ani, \n ceea ce prive[te apartamentele noi avansånd diferite valori ale nesustenabile. ponderea sc`zut` a calculele sunt mai simple: costul construc - acesteia care vorbesc de sute creditului ipotecar, atåt \n ]iei, al terenului cu „alte costuri“ la care de mii de locuin]e. PIB, cåt [i \n totalul \m - adaugi profitul dezvoltatorilor [i rezult` Cu toate acestea, gåndul c` peste trei sau prumuturilor, nefiind afectat` decåt con - pre]urile de pe pia]a apartamentelor noi. [ase luni respectiva locuin]` ar putea fi cu 5 sau junctural de criza financiar` izbucnit` cu mai O formul` clasic` a consultan]ilor 10% mai ieftin`, dac` trendul sc`derii bine de un an \n Statele Unite, potrivit spune c` apartamentele medii pot fi con - pre]urilor la locuin]e vechi va continua [i va reprezentan]ilor BNR. struite la un pre] de 650-750 euro/mp [i o „molipsi“ [i locuin]ele noi, \i convinge pe mul]i Ponderea creditului ipotecar \n PIB este de in ciden]` a pre ]ului terenului de apro xi - poten]iali cump`r`tori s` mai a[tepte. sub 4%, \n timp ce \n totalul creditelor acesta mativ 250-300 euro/mp construit, \n Dezvoltatorii sus]in c` este pu]in probabil` are o pondere de circa 20%, \n condi]iile \n care costul construc]iei fiind incluse a[a- o sc`dere a pre]urilor apartamentelor noi, creditul de consum a crescut anul acesta mai zisele soft costuri, care cuprind chel tu ie - referindu-se cu prec`dere la costul cu rapid decåt cel ipotecar, care a crescut [i el lile cu promovarea sau consultan]ii, pre- materialele de construc]ii, for]a de munc` sau comparativ cu anul trecut \n ciuda \ncetinirii cum [i cele de amenajare a te renului. terenuri. ritmului de tranzac]ionare a locuin]elor. |n aceste condi]ii, la un pre] de vån - Cu toate acestea, num`rul companiilor care Cea mai mare cre[tere a costului de zare de 1.300-1.400 euro/metrul p`trat anun]` diferite promo]ii pentru stimularea creditare au resim]it-o companiile care s-au construit, dezvoltatorii pot ob ]ine un vånz`rilor de locuin]e este tot mai mare, de[i \mprumutat \n lei, \n timp ce ponderea firmelor Ce mai pute]i citi \n Business Construct profit per proiect de circa 30-40%, practic, ace[tia nu au anun]at pån` \n prezent care s-au finan]at din sectorul bancar romånesc durata total` de realizare putånd pre]uri mai mici. a crescut de la 4,6%, \n iunie 2008, la n Prefabricatele, noul centru de interes al investitorilor ajunge la trei ani. „Dac` vorbim de Rezultatele analizelor asupra evolu]iei aproximativ 8,2%. profit raportat la lichidit`]ile dez- pre]urilor \n cazul apartamentelor vechi difer` B`ncile vor trebui s` prezinte spre validare n Rena[terea mamutului din construc]ii voltatorului, acesta este mult mai de la o surs` la alta, \ns` concluzia celor mai un model de management al riscului diferen]iat mare, ]inånd cont c` marea majoritate multe este aceea[i: pre]urile au sc`zut pe fondul \ntre creditele ipotecare [i cele de consum, n Presiunea imobiliar` a dezvoltat Bucure[tiul apeleaz` la credite ban care“, afirm` cre[terii ofertei [i vor continua s` scad` dup` precum [i \ntre monedele de acordare, care s` Sandu. ani buni de cre[tere sus]inut`. conving` BNR c` sistemul este unul de Pån` \n acest an, dezvoltatorii Decizia de a a[tepta continuarea sc`derii \ncredere. „|n urm` cu trei ani costul construc]iei era care aveau cum p`rat terenul cu banii proprii pre]urilor apartamentelor vechi poate fi astfel Pre]urile locuin]elor au crescut accentuat \n de aproximativ 500 euro/metrul p`trat, terenul puteau ob]ine finan]area complet` din partea justificat`, \ns` marele semn de \ntrebare ultimii ani \n aproape toate ]`rile din Europa, era 150 euro/metrul p`trat de construc]ie, iar b`ncilor a construc]iei, reprezentånd chiar 80% continu` s` fie evolu]ia pre]urilor la excep]ie f`cånd Germania, maximul fiind atins pre]ul apartamentului era de 1.100-1.200 din valoarea total` de investi]ie. apartamentele noi. \n 2007. De atunci, toate ]`rile s-au confruntat euro/metrul p`trat, \nsemnånd o profitabilitate Anul acesta, pe m`sur` ce costurile }inånd cont de salariile din statisticile cu o rea[ezare a pre]urilor, care nu a ocolit nici FOTO: Silviu Matei de 70-80% per proiect“, adaug` Andrei Sandu, finan]`rii au crescut [i condi]iile de acordare a oficiale, actualele pre]uri ale locuin]elor din Romånia. Emerald Residences este unul dintre pu]inele ansambluri reziden]iale finalizate \n acest an

PUBLICITATE PUBLICITATE 20 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 Ce administra]ie va rezolva criza economic` din SUA? Un singur lucru pare sigur \n ceea ce prive[te cå[tig`torul alegerilor preziden]iale din Statele Unite ale Americii: el va fi candidatul care va propune cele mai bune solu]ii pentru actuala criz` financiar`, considerat` cea mai grav` de la Marea Depresiune din anii ‘30 ai secolului trecut.

ANDREEA MAGRAON pre[edinte Bill Clinton. „Sunt mai pu]in trezoreriei, Robert Rubin, fostul pre[edinte al interesat s` ob]in beneficii politice decåt s` m` Fed, Paul Volcker, dar [i Laura Tyson. onform ultimelor sondaje citate asigur c` avem o structur` bun` care chiar va Aceasta a f`cut parte din administra]ia Clinton de CNN, peste jum`tate dintre func]iona corect“, a declarat senatorul de - [i este \n consiliul director al b`ncii de investi]ii americani consider` economia mocrat. Morgan Stanley. drept prioritatea num`rul 1 a Obama sus]ine eforturile Rezervei Fe de - Candidatul democrat se poate bucura de ]`rii. |n urma [ocului de pe Wall rale americane (FED) de a g`si solu]ii la actua - sus]inerea unor economi[ti [i investitori StreetC de s`pt`måna trecut` provocat de anun - la criz` [i a declarat c` dore[te ca Guvernul s` celebri, precum Warren Buffet unul dintre cei ]ul falimentului uneia dintre cele mai impor - ofere ajutor familiilor care nu se pot des cur ca mai boga]i oameni din lume. tante b`nci de investi]ii, Lehman Brothers, cei \n condi]iile cre[terii pre]ului carburan]ilor [i al Din echipa republican` de economi[ti, cei doi candida]i la alegerile preziden]iale din alimentelor. mai renumi]i sunt Douglas Holtz-Eakin, fost SUA, democratul Barack Obama (stånga) [i McCain le-a promis sus]in`torilor s`i c` va [ef al Comisiei de buget a Congresului care repu bli canul John McCain (dreapta), au \nce- pro pune reforme pentru a \mpiedica in sti - conduce campania economic` a lui McCain. put o campanie axat` numai pe problemele tu]iile financiare s` aib` probleme financiare Carly Fiorina, fost CEO al HP, [i Meg economice. „din cauza unei inexplicabine lipse de transpa - Whitman, care a condus eBay, sunt repre zen - Campania din ultima s`pt`måna a celor ren]` pe pia]a financiar`, care a f`cut ca fir - tantele echipei economice a senatorului doi candida]i s-a dovedit a fi una foarte acid`. mele de pe Wall Street s` aib` un com por ta - republican. McCain, care a propus o serie de m`suri de ment nes`buit, care le-a distrus profiturile“. Schimbul de replici dintre cei doi candi da]i reglementare a sectorului financiar, l-a acuzat De asemenea, senatorul republican a cerut a continuat cu cearta dintre cele dou` ta bere. pe Obama c` nu ofer` niciun plan pentru ac- FED s` nu mai salveze companiile falimentare Principalul strateg de campanie al can didatului tuala criz` economic`. [i s` se concentreze asupra \nt`ririi dolarului republican, Steve Schmidt, a acuzat echipa „|n aceast` diminea]` mi-am prezentat american. democrat` c` se bucur` de criza financiar` propunerile pentru a rezolva aceste probleme Care vor fi \ns` economi[tii din spatele care afecteaz` Statele Unite. [i pentru a l`sa economia s` creasc`. |n acela[i politicienilor care vor c`uta solu]ii pentru criza Conform unui ultim sondaj al Washington timp, senatorul Obama a declarat c` nu va financiar` \n urm`toarea administra]ie de la Post/ABC News, Barack Obama \l devanseaz` propune un plan“, a declarat McCain la un Washington? cu nou` puncte pe contracandidatul repu bli - raliu electoral \n statul Minnesota. Imediat dup` zguduirea Wall Street-ului can John McCain \n privin]a inten]iilor de vot De asemenea, McCain l-a acuzat pe de anun]ul falimentului Lehman Brothers, cei pe fondul crizei economice. Studiul arat` c` Obama c` nu are calit`]i de lider. doi candida]i [i-au convocat consilierii eco no - Obama benficiaz` de 52% din inten]iile de vot, „|ntr-o perioad` de criz`, \n momentul \n mici. Ambii sunt \nconjura]i de economi[ti \n timp ce McCain se bucur` de 43 de procente care are nevoie de calit`]ile de conduc`tor, se- celebri, pretenden]i la func]ia de secretar al din simpatia electoratului. natorul Obama nu [i le-a eviden]iat“, a spus tre zoreriei (de]inut` \n prezent de Henry |n acest context, echipa lui McCain l-a McCain. Paulson). acuzat pe Obama c` are leg`turi cu James Candidatul democrat a abordat o atitudine Astfel, Obama este sf`tuit de Jason Johnson, fostul CEO al Fannie Mae. pre caut` \n ceea ce prive[te criza, ar gu men - Froman, fost consilier \n administra]ia lui Bill Johnson chiar a fost luat \n calcul pentru a tånd c` planul de salvare a economiei trebuie Clinton, [i de Austan Goolsbee, profesor la fi ales de Obama pentru func]ia de vice pre- s` fie „inteligent, sistematic [i bine gåndit“. Universitatea din Chicago. Ambii conduc [edinte, dar s-a renun]at la el pe fondul acu- Pentru asta, Obama s-a \ntålnit \n Florida cu o echipa economic` a senatorului democrat. za]iilor c` ar fi primit \mprumuturi cu rate sub serie de exper]i \n economie, mul]i dintre Din echipa de consilieri economici ai lui nivelul pie]ei de la Countrywide Financial, ace[tia f`cånd parte din administra]ia fostului Obama mai fac parte fostul secretar al companie implicat` \n criza subprime din SUA.

Economi[tii lui Obama Economi[tii lui McCain PUBLICITATE Stuart Eizenstat (65 de ani) Douglas Holtz-Eakin (53 ani) |n prezent partener la firma de avocatur` din |n prezent consilier-[ef pe probleme Washington Covington & Burling LLP [i strateg economice al campaniei lui John McCain, \n cadrul companiei de PR APCO Worlwide, Holtz-Eakin a fost director al Comisiei de Eizenstat a fost consilier-[ef pe politic` intern` buget a Congresului. De asemenea, timp de \n cadrul administra]iei lui Jimmy Carter, iar \n 18 luni a fost economist-[ef al pre[edintelui timpul pre[edintelui Bill Clinton a ocupat Consiliului Consilierilor Economici \n timpul func]ia de secretar adjunct al Trezoreriei. De mandatului actualului pre[edinte Bush [i asemenea, \n cadrul administra]iei Clinton, a pentru al]i doi ani a ocupat func]ia de fost subsecretar pentru comer] interna]ional la economist senior \n cadrul aceleia[i Departamentul pentru Comer]. A fost organiza]ii. |n prezent este angajat temporar ambasador al Statelor Unite ale Americii la Uniunea European` \ntre 1993 [i (fellow) la Institutul Peterson pentru Economie Interna]ional` [i pre[edinte 1996 [i copre[edinte al Consiliului Euro-American de Afaceri (EABC). al DHE Consulting. Conform CV-ului s`u, Holtz-Eakin este expert economic Eizenstat [i-a cå[tigat deja statusul de „omul \n]elept al Washingtonului“, iar \n toate domeniile politicii publice, cu prec`dere \n problemele legate de anali[tii se a[teapt` ca el s` fie un mentor „ascuns“ al lui Obama - asta doar asigurarea medical` [i globalizare. Anali[tii consider` c` are cuno[tiin]ele \n cazul \n care nu va fi numit secretar al Trezoreriei pentru a rezolva actuala necesare pentru a ocupa postul de secretar al Trezoreriei, dar \i lipse[te criz` economic`. experien]a necesar` de pe Wall Street.

Laura Tyson (61 de ani) Martin Feldstein (69 de ani) Fost` consilier` \n cadrul administra]iei lui Bill |n prezent profesor de economie la celebra Clinton, Tyson \l sf`tuie[te \n prezent pe Barack Harvard University [i pre[edinte al Biroului Obama \n domeniul economic, dar este [i una Na]ional pentru Cercetare Economic`, dintre reprezentantele sale \n pres`. |n prezent Feldstein este un venerabil republican. A fost profesoar` la Universitatea Berkeley, Laura consilier-[ef pe probleme economice al Tyson este prima femeie care a a ajuns decan pre[edintelui Ronald Reagan [i pre[edinte al la London Business School [i este din 1997 \n Consiliului Economic din 1982 pån` \n 1984, consiliul director al b`ncii de investi]ii Morgan pozi]ie de]inut` \n trecut [i de fostul Stanley, al firmei de telefonie AT&T (din 1999) pre[edinte al Rezervei Federale americane, [i al Eastman Kodak Co. {colit` la Alan Greenspan. |n anul 2006, Feldstein a fost prestigioasele Smith College [i la Massachusetts Institute of Technology, numit de George W. Bush consiler al pre[edintelui Serviciului de Informa]ii Tyson a sus]inut planurile lui Obama pentru un nou plan de ajutor pentru Externe. A primit \n anul 1997 medalia John Bates Clark al Asocia]iei pl`titorii de impozite, precum [i reduceri de taxe pentru energie, ajutor de Economice Americane, premiu acordat la fiecare doi ani economi[tilor sub 40 [omaj. Din 1987 este membr` a Consiliului pentru Rela]ii Externe, care are de ani, care au adus o important` contribu]ie [tiin]ei economice. Feldstein sediul la New York, organiza]ia despre care se spune c` poate influen]a cel este considerat c` va aduce Trezoreriei atåt un nume respectat, dar [i o mai mult politica extern` a Statelor Unite. important` experien]` academic` [i \n industrie.

Austan Goolsbee (39 de ani) Carly Fiorina (54 de ani) Profesor de economie la prestigioasa University Fiorina este \n echipa de consilieri a lui McCain of Chicago, Goolsberg este \n prezent unul dintre pe probleme economice [i de business. Numele cei mai importan]i consilieri economici ai s`u este speculat a fi posibila alegere a lui campaniei lui Barack Obama. De altfel, Goolsbee McCain pentru postul de secretar al Trezoreriei \l ajut` cu sfaturi economice pe candidatul sau al comer]ului. Fost director executiv al democrat de cånd acesta a fost ales membru al Hewlett-Packard Co (HP), Fiorina este unul Senatului american \n 2004. Goolsbee este dintre principalii colectori de fonduri pentru economist \n cadrul unor corpora]ii precum Partidul Republican [i pentru Conven]ia Democratic Leadership Council [i lucreaz` la Na]ional` Republican`, care a avut loc la institutul de cercetare American Bar Foundation \nceputul lunii septembrie. Anali[tii consider` [i e consilier \n Comisia de buget a Congresului. Anali[tii consider` c` singurul c` Fiorina este mai potrivit` pentru func]ia de secretar al comer]ului (a c`rui s`u handicap pentru a prelua func]ia de secretar al Trezoreriei ar fi lipsa de principal` activitate este de a promova liberul schimb [i de a face tot posibilul experien]` \n cadrul Guvernului. De aceea, ace[tia \l v`d mai mult ca [ef la pentru ca firmele americane s` aib` acces pe pie]ele str`ine), avånd \n vedere Consiliului Economic, pozi]ie de unde au plecat foarte mul]i directori ai Rezervei experien]a sa \n marketing [i management. Cu toate acestea, [ansele fostei Federale. Golsbee este considerat membru al unui curent numit „noii CEO al HP pentru a prinde un loc \n cadrul unei eventuale administra]ii economi[ti sociali“. Ace[tia studiaz` activitatea oamenilor \n cadrul natural [i republicane s-au mic[orat dup` ce aceasta a declarat c` nici McCain [i nici g`sesc explica]ii economice pentru comportamentul uman. colega sa de campanie Sarah Palin nu ar putea conduce o mare companie.

Timothy Geithner (47 de ani) Phil Gramm (66 de ani) Este pre[edinte al Rezervei Federale filiala din Fost senator american [i vicepre[edinte al New York [i vicepre[edinte al Federal Open b`ncii de investi]ii UBS, Gramm a fost unul Market Committee (Comitetul de politic` dintre cei mai importan]i consilieri economici monetar` al Fed). L-a ajutat pe actualul ai lui McCain pån` \n aceast` var` \nainte de secretar al Trezoreriei, Henry Paulson, s` a demisiona. Grimm a fost nevoit s` salveze de la faliment banca Bear Stearns Co. p`r`seasc` campania candidatului republican Geithner este respectat pe Wall Street [i are un dup` ce a declarat \ntr-un interviu c` SUA trec impresionant trecut \n economia interna]ional`. numai printr-o „recesiune mental`“, iar A absolvit Dartmouth College \n 1983, americanii sunt un popor de „plång`cio[i“. dåndu-[i licen]a \n studii asiatice [i FOTO: Mediafax Foto Gramm este principala leg`tur` a lui McCain guvernamentale. Doi ani mai tårziu a terminat un master \n studii asiatice [i cu Wall Street-ul, avånd \n vedere c` lucreaz` la UBS, dar de cånd a economie interna]ional` la Johns Hopkins School of Advanced International demisionat campania candidatului republican a preferat s` se distan]eze de Studies. |n timpul administra]iei lui Bill Clinton a fost subsecretar pentru el. De[i i se d` lui Gram [anse limitate pentru a mai fi ales \n func]ia de afaceri interna]ionale \n cadrul Trezoreriei. Anali[tii sunt de p`rere c` rela]ia secretar al Trezoreriei, McCain a ar`tat c` nu \i este fric` de o administra]ie sa apropiat` cu Paulson i-ar fi creat o imagine prea legat` de administra]ia riscant` \n urma alegerii controversatei Sarah Palin drept vicepre[edinte. actualului pre[edinte George W. Bush, fapt ce \i mic[oreaz` [ansele de a intra Gram are un doctorat \n economie, ob]inut la Universitatea din statul \ntr-o eventual` echip` a lui Obama la Casa Alb`. american Georgia. ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 BUSINESS INTERNA}IONAL 21

Americanii au trecut la Brokerii londonezi, pu[i pe jar de ultimele cereale, pentru c` micul izbucniri ale crizei financiare dejun \n ora[ este scump Ar fi exagerat s` spui c` metroul londonez c`tre Canary Wharf DARIA MACOVEI miroase a fric` (dac` ar fi s` fie ceva, ar mirosi a cårna]ii pe TOT mai mul]i americani care obi[nuiau s` ia micul dejun pe fug` \n ora[ [i-au schimbat obiceiurile, preferånd s` m`nånce care naveti[tii \i consum` la micul dejun). acas` diminea]a, iar fenomenul nu face decåt s` agraveze un trend care a afectat serios vånz`rile lan]urilor de restaurante CRISTINA RO[CA investitor printre din]i. Oamenii din fotbal, pe care este inscrip]ionat logoul din Statele Unite, dup` ce americanii renun]aser` [i la cin`, ora[ \[i fac griji pentru slujbele lor. Nu unei companii. Birourile sunt pline de scrie Financial Times. ar cum aproape fiecare stiu dac` \[i vor primi salariile. Sunt ambalaje de la Panadol [i suplimente Compania General Mills, care produce, printre altele, pereche de ochi prive[te \ngrijora]i pentru ipoteca pe care o au alimentare - de[i, par s` sugereze c` nu m`rci alimentare foarte cunoscute de cereale [i iaurt, plictisit` ultimele titluri - de pl`tit la banc`.“ Dac` Lehman a exist` motive de \ngrijorare, pe birouri estimeaz` c` vånz`rile totale de cereale de pe pia]a din SUA care nu fac altceva decåt intrat \n faliment [i AIG a fost aproape stau \mpr`[tiate invita]ii la evenimente au crescut \n medie cu 5% \n perioada iunie-august, s` reaminteasc` de criza de colaps, atunci oamenii au motive s` [i formulare pentru cluburi private. comparativ cu anul trecut. Produc`torul american a financiar`D ce urmeaz` a scoate de pe fie \ngrijora]i“, a ad`ugat acesta. Un alt broker are patru telefoane \nregistrat o majorare cu 10% a vånz`rilor la cereale, \n timp pia]` 110.000 se slujbe din ora[ - ner- Companiile de brokeraj precum mobile pe biroul s`u, aliniate lång` un ce vånz`rile la iaurturi au fost cu 19% mai ridicate \n SUA. vozitatea ar putea fi u[or de \n]eles. BGC intr` \n contact cu b`nci de pe Blackberry, de[i recunoa[te c` nu are Ken Powell, directorul general al General Mills, a Pr`bu[irea Lehman Brothers - care \ntregul mapa - nevoie de toate. declarat c` m`rcile companiei, printre care se num`r` [i un se pare c` va costa doar Londra 5.000 de mond, [i ase- Cea mai g` l` - brand cunoscut de sup` instant [i produse de patiserie, au lo curi de munc` - ultima din lan]ul de menea fuziuni de Falimentul Lehman ar putea gioas` sec]iune de beneficiat \n general de pe sal v`ri, cea a AIG [i problemele ac]iu - mare amploare nu pe etaj g`zduie[te urma tendin]ei america- nilor HBOS au dominat, la jum`tatea fac altceva decåt l`sa f`r` slujbe aproape o echip` de bro - Produc`torul nilor de a nu mai lua cina lunii septembrie, primele pagini ale s` reduc` num`- keri care se ocup` la restaurant, ad`ugånd c` ziarelor, scrie BBC. rul de parteneri de 11.000 de londonezi angaja]i cu op]iuni de american General vånz`rile crescute la Pån` cånd muncitorii afla]i la voia afaceri. pe pia]a financiar`. vånzare [i cum- cereale [i la iaurt confirm` monstrului subteran au ie[it la supra - Ad`ugate la p`rare fixate de Mills spune c` \n ipoteza c` acela[i lucru se fa]`, cea mai nou` poveste era deja titlu preluarea Merrill ratele dobånzilor perioada iunie-august \ntåmpl` [i \n ceea ce de prima pagin`: se zvonea c` Lloyds Lynch de c`tre Bank of America, fali- din Europa. prive[te micul dejun. intr` \n ac]iune pentru a salva creditorul mentul Lehman [i politica de con- „Pie]ele sunt atåt de volatile \n mo- a \nregistrat o Pån` nu demult, tot ipotecar HBOS de]inut de Halifax, aflat solidare din Europa, acestea vor avea \n mentul acesta, cu oscila]ii cu adev`rat mai mul]i americani \[i la ananghie. Ac]iunea a [i avut loc mod inevitabil implica]ii. violente, \ncåt interesul manifestat [i cre[tere de 10% a luau masa de diminea]` \n ulterior. „S-ar putea ca num`rul de b`nci cu presiunea ce apas` sunt mari“, spune un vånz`rilor de cereale drum spre birou, fapt care |n timp ce arunca o privire asupra care avem afaceri s` fie mai mic, dar broker, \ntre o gustare [i cåteva a stimulat extinderea la celor 550 de brokeri din zgomotoasa sunt implicit [i mai pu]ine b`ncile cele conversa]ii cu b`nci din Fran]a [i [i 19% a celor de iaurt. scar` larg` a ofertelor sal` de tranzac]ii de la BGC Partners, care \[i asum` riscuri, ceea ce simbo- Germania. pentru mic dejun, din analistul-[ef David Buik d` deza - lizeaz` c` lichiditatea se va diminua „|n mod normal oscila]ia pre]urilor partea unor lan]uri probator din continuu“, spune este nu foarte mare, \ns` cånd acestea alimentare cunoscute, precum McDonalds [i Starbucks. cap. „Este un in - un alt broker. sunt atåt de puternice, trebuie s` fii La \nceputul anului, Jamba Juice, un lan] de localuri care fern, absolut Formele de brokeraj intr` \n „Astfel ne sim - atent s` nu \]i pui clientul \ntr-o pozi]ie se ocup` \n principal cu vånzarea de dulciuri [i alte produse nebunesc“, spu - ]im din ce \n ce proast`, astfel \ncåt ei s` \[i piard` realizate din fructe proaspete, a \nceput s` includ` \n ofert` [i ne el. „Nu \mi contact cu b`nci de pe \ntreg mai amenin]a]i.“ banii.“ alimente pentru micul dejun. Potrivit companiei, industria aduc aminte de Ascuns` \n Un peisaj contrastant este cel de la produselor de patiserie \nregistra „cea mai rapid` cre[tere de un alt moment mapamondul, iar recentele spatele turnului biroul de ac]iuni, care se ocup` cu la o zi la alta“ \n sectorul ofertelor de servire rapid` ale ca `sta.“ BGC fuziuni din segmentul financiar ce g`zduie[te tranzac]ionarea ac]iunilor, unde totul restaurantelor. este o companie BGC [i alte cå - este dominat de calm. „Clien]ii \[i |ns` David Palmer, analist specializat \n produsele de brokeraj, nu fac decåt s` reduc` teva firme im- men]in calmul [i a[teapt` momentul, destinate cosumatorilor obi[nui]i, angajat la UBS Equity ceea ce \nseam - portante, printre preluånd ac]iuni de la recent pr`bu[ita Research, a observat \ntr-o not` adresat` clien]ilor s`i c` n` c` nu cum- num`rul clien]ilor acestora. care [i Barclays, Lehman [i evaluåndu-[i pozi]ia“, spune „frecven]a utiliz`rii serviciilor de servire rapid` pentru micul p`r` [i nu vinde este pia]a de un broker. dejun din restaurantele din Statele Unite a sc`zut \n iunie, nimic \n nume pe[te Old Bil- Numai pe cåteva pie]e secundare, pentru prima dat` din 2004 \ncoace“. propriu. lingsgate, care se ocup` cu un tip mai ferite de problemele ce \nconjoar` Acest trend ar putea aduce beneficii nu doar celor de la |n schimb ea ac]ioneaz` \n principal tradi]ional de tranzac]ii. \mprumuturile subprime, tranzac]iile General Mills, ci [i principalului rival al companiei, Kelogg’s, \n numele b`ncilor [i al marilor investi- Ceea ce domin` priveli[tea de la sunt \ncheiate la un nivel normal. Cånd a mai ad`ugat Palmer. Ken Powell a declarat c` vånz`rile de tori, realizånd tranzac]ii pentru ei \n etajul al 19-lea sunt zgårie-norii Canary se vor putea observa \mbun`t`]iri? „Am iaurt ale General Mills au avut de cå[tigat [i de pe urma unei varii domenii de la valutar [i ac]iuni la Wharf, \n cadrul c`reia se g`sesc [i \n renun]at s` mai ghicesc“ , afirm` un alt dorin]e de a economisi bani din preg`tirea unui pachet de specula]ii \n direc]ia ratelor dobånzii. curånd p`r`sitele birouri ale Lehman broker. „Dac` AIG ar fi c`zut, am fi acas`, \n detrimentul lu`rii micului dejun \n ora[. |n sala de tranzac]ionare, \n spatele Brothers. |n partea de est a Londrei, vorbit de Armagedonul financiar, \ns` Oficiali din partea Kroger, cel mai important lan] nebuniei, to]i au ajuns la un consens \n unde se reg`sesc cele mai multe birouri, acum lucrurile par \n regul`. Acesta este tradi]ional de supermarketuri de pe pia]a american`, au ceea ce prive[te pia]a ca imagine de presiunea plute[te \n aer. doar un exemplu de cåt de nestatornic FOTO: Reuters declarat [i ei c` tendin]a americanilor de a månca acas` a ansamblu. „Ce se \ntåmpl` acolo afar` Un muncitor strånge \n mån` o este totul. |nc` o veste proast` [i totul va Oscila]iile puternice ale pie]ei pun [i mai mult` presiune pe umerii brokerilor, care nu vor s` ri[te s` f`cut ca vånz`rile companiei s` \nregistreze o cre[tere este r`u r`u, foarte r`u“, spune un juc`rie antistres sub form` de minge de fi dat din nou peste cap“, continu` el. piard` banii clien]ilor serioas`.

PUBLICITATE 22 BUSINESS INTERNA}IONAL ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 Ce strategii vor urma Goldman Sachs [i Morgan Stanley \n \ncercarea de a se „schimba la fa]`“ De-a lungul anilor Goldman Sachs [i Morgan ridicånd pragul la 33%, atåt timp cåt mari existente \n momentul de fa]`, precum minoritatea de blocaj va de]ine mai putin de Citigroup, JPMorgan Chase sau Bank of Stanley [i-au construit o reputa]ie excelent`, 15% din titluri. America, cåt [i fa]` de b`ncile regionale mai Ace[ti investitori pot influen]a pentru mici care ar trebui s` se resemneze cu consiliind diverse companii care doreau s` prima dat` deciziile luate \n cadrul b`ncii \n apari]ia unor gigan]i financiari pe pia]`. care aleg s` \[i investeasc` banii. O nou` amenin]are \n råndul b`ncilor de schimbe modul \n care fac afaceri, chiar [i \n Majoritatea investitorilor au reac]ionat investi]ii ar putea duce la sc`derea num`rului pozitiv la schimb`rile pe care le-a f`cut de persoane care doresc s` se angajeze \n perioadele dificile. Morgan Stanley, ac]iunile b`ncii \nregistrånd, aceast` industrie. Bonusurile record pe care la jum`tatea s`pt`månii, o sc`dere cu doar 12 le-au primit \n ultimii ani angaja]ii com pa- cen]i, echivalentul a 0,4%, ajungånd la 27,09 niilor de pe Wall Street vor deveni o amintire DARIA MACOVEI eficien]i bancheri [i agen]i de tranzac]ii. dolari fiecare, dup` ce s`pt`måna trecut` se din moment ce b`nci precum Goldman [i „Cred c` acest lucru \nseamn` o temperare a aflau \n c`dere liber`. |n acela[i timp, tilturile Morgan Stanley au un num`r mai redus de cum, cånd se poate spune c` mediului de afaceri de pe Wall Street, iar Goldman au sc`zut cu 9,02 dolari, echivalentul pårghii, ceea ce le scade abilitatea de a cele dou` b`nci de investi]ii gi- profiturile sunt mai reduse, \ns` mai pu]in a 7%, ajungånd la 120,78 de dolari fiecare, o produce profituri uimitoare. gant se afl` aproape sub asediu, fluctuante. Consider c` acest fenomen va schimbare pe care anali[tii o atribuie faptului Pe lång` bonusurile reduse pe care le vor a venit timpul ca [i ele s` se duce probabil la o sc`dere \n ceea ce prive[te c` banca nu a anun]at \nc` nici o nou` infuzie primi \n acest an, valoarea ac]iunilor pe care „reinventeze“, scrie The New ini]iativa antreprenorial` din aceste zone“, a de capital. le de]in angaja]ii comaniei a sc`zut foarte AYork Times. {i asta \n situa]ia \n care, cu doar afirmat Samuel Hayes, profesor la Harvard, Lucas Van Praag, un purt`tor de cuvånt al mult la toate institu]iile financiare de pe Wall o s`pt`mån` \n urm`, cele dou` companii specializat \n investi]ii bancare, care a mai Goldman Sachs, declara, \nainte de investi]ia Street. insistau asupra faptului c` strategiile fun- ad`ugat c` „acest lucru urma s` se \ntåmple lui Buffett, c` banca nu inten]ioneaz` \n Ac]iunile b`ncilor comerciale nu au damentale dup` care \[i desf`[oar` activitatea oricum“. viitorul apropiat s` strång` mai mult capital, tendin]a de a-[i majora valoarea la fel de sunt destul de bune. Anun]ul schimb`rilor chiar dac` ar putea proceda \n acest fel pentru repede ca \n cazul titlurilor b`ncilor de |ntr-o perioad` \n de pe Wall Street face ca a finan]a achizi]ia de investi]ii, iar angaja]ii care fluctua]iile de pe aceast` zon` de afaceri s` noi bunuri, \n cazul \n companiilor de inves - pia]` au f`cut ca unii arate ca \n anii ‘30, \nainte care consider` c` acest Mor gan Stanley de]ine \n prezent ti]ii financiare aflate dintre cei mai importan]i este valoarea ca Glass Steagall Act s` lucru ar fi de dorit. \n declin sunt \n acest competitori ai Goldman 20 depozitelor pe care separe b`ncil co mercial` Atåt Morgan depozite bancare de 36 de moment destul de Sachs [i Morgan Stanley Goldman le de]ine \n de cele de in vesti]ii. Stanley, cåt [i miliarde de dolari [i inten]ioneaz` \ngrijora]i de faptul c` s` fie \nl`tura]i, condu - mld. $ Statele Unite [i Europa. Morgan Stanley a Goldman Sachs au ac]iunile pe care le cerea celor dou` companii trecut destul de rapid prin preluat de pozitele s` \[i majoreze capitalul. de]in vor cre[te mai de investi]ii era reticent` noile schimb`ri, anun]ånd clien]ilor lor. lent. \n fa]a apelurilor de a le transforma \n ceva c` vrea s` vånd` pån` la 20% din ac]iunile Goldman, care se va Anali[tii sunt de mai mult decåt simple b`nci de investi]ii. companiei c`tre Mitsubishi UFJ Financial clasa pe pozi]ia a patra ca m`rime \n topul p`rere c` adev`ratul test pentru cele dou` Ideea de a ac]iona \n acest fel, au avertizat Group, cea mai mare banc` co mercial` din holdingurilor bancare din lume, de]ine 20 de b`nci va veni atunci cånd pie]ele \[i vor \m - cei din conducerea institu]iilor financiare, ar Japonia, \n schimbul a apro ximativ 8 miliarde miliarde de dolari \n depozite r`spåndite \n bun`t`]i posibili tatea de a majora profiturile. face ca atåt Goldman Sachs [i Morgan de dolari. Statele Unite [i \n Europa. „Nu putem sus]ine c` ele vor fi la fel de Stanley, cåt [i \ntregul sistem financiar Mitsubishi de]ine \n prezent 1.100 miliar - Banca inten ]io neaz` s` realizeze un profitabile ca \nainte de criza financiar`“, a american s` devin` mai pu]in receptive [i s` nu de de dolari \n depozite ban care, fapt care ar transfer de ac]iuni de la alte divizii pentru a afirmat Meredith Whitney, analist la CIBC mai fie atåt de creative, nedorind s` \[i mai ajuta la sus]inerea stabilit`]ii Morgan Stanley ob]ine 150 de miliarde de dolari \n depozite. Oppenheimer. asume riscurile ridicate care aduc \ntot deauna \n ceea ce prive[te fi nan]area. Conducerea institu]iei financiare pl`nuie[te „Exist` foarte multe institu]ii care recompense mai mari. Gigantul american de asemenea [i s` se extind` prin intermediul monitorizeaz` pia]a, prea mult` aten]ie la |n acest moment de investi]ii de]ine \n noilor achizi]ii [i prin atragerea mai multor detalii [i o birocra]ie excesiv`, iar aceste \ns` schimbarea sur - Bonusurile record pe care le-au prezent 36 de miliarde clien]i importan]i, dispu[i s` investeasc` sume lucruri care fac parte din proces sunt foarte prinz`toare prin care de dolari \n depozite mari de bani. stråns legate de depozitele provenite din au trecut cele dou` primit \n ultimii ani angaja]ii bancare [i afirm` c` Cele dou` b`nci americane ar putea fi serviciile de retail bancar. Angaja]ii acestor b`nci de investi]ii, companiilor de pe Wall Street inten]ioneaz` s` \[i nevoite s` renun]e la o parte din active pentru b`nci vor avea parte de un inso]itor transformate \n gru- majoreze capitalul a se conforma regulilor care se aplic` \n cazul permanent \n toate activit`]ile pe care le fac“, puri bancare [i bene - vor deveni o amintire din prin oferirea de ser - holdingurilor. a mai ad`ugat ea. ficiind de posibilitatea vicii noi de retail \n do - Spre exemplu, ele ar putea s` \[i vånd` Chiar \nainte ca b`ncile de pe Wall Street de a prelua alte b`nci, moment ce multe b`nci [i-au meniul bancar [i prin activele din domeniul utilit`]ilor, precum s` suporte [ocul actualei crize financiare, a f`cut ca Wall Street pierdut capacitatea de a genera reali zarea de noi fabricile de energie pe care le-au de]inut \n Morgan Stanley [i Goldman Sachs au \nceput s` devin` o zon` mult achizi]ii. FOTO: Reuters trecut. |ns` vor avea la dispozi]ie maximum s` nu mai aib` atåt de mult` \ncredere \n mai stabil` [i mai profituri uimitoare. Goldman Sachs, Dup` ce a consiliat numeroase companii care \ncercau s`-[i redefineasc` mediul de afaceri, a venit cinci ani pentru a se debarasa de aceste active. banii \mprumuta]i sau \n pårghiile financiare, pu]in complex`. compania unde \n momentul ca Goldman s` fie propriul s`u consilier Dac` Goldman Sachs [i Morgan Stanley pentru a ob]ine profituri ridicate. Schimbarea a trecut Henry Paulson, ar fi fost pur [i simplu avide dup` profit \n |ns` cele dou` companii f`ceau acest adus cu sine [i pro fi turi mai mici, cel pu]in din secretarul trezoreriei ame ricane, a ocupat Berkshire Hataway, vehiculul de investi]ii al anun]at c` va opera modific`ri \n ceea ce lumea investi]iilor bancare, faptul c` se lucru \ntr-o perioad` \n care pia]a creditelor perspectiva stan dar de lor atåt de ridicate care postul de pre[edinte, este a[teptat` s` \[i miliardarului Warren Buffett. prive[te regulile care permit companiilor de orienteaz` mai nou c`tre sectorul b`ncilor se afla \n stagnare, existånd mult mai pu]ine au creat o epoc` \n care bonusuri \n valoare m`reasc` \n con tinuare capitalul, dup` ce a Banii proveni]i din ac]iuni au intrat [i ei \n servicii financiare [i altor investitori afla]i \n comerciale ar putea reprezenta o surs` de oportunit`]i de a scoate profituri enorme prin de 50 mil. dolari erau acordate celor mai primit o infuzie de lichiditate din partea calcul \n planul de redresare, dup` ce Fed a minoritate s` de]in` maxim 25% din ac]iuni, competi]ie \n raport cu b`ncile comerciale acceptarea unor tranzac]ii cu risc ridicat.

PUBLICITATE Dolarul ar putea fi „strivit“ sub presiunea problemelor b`ncilor americane

C~T~LINA APOSTOIU precedent a guvernului pe pie]e [i ar ridica |n numai patru zile ce au urmat colapsului pragul datoriilor ]`rii cu 6,6%, pån` la 11.315 Lehman, un indice care evalueaz` moneda PLANUL SECRETARULUI Trezoreriei de miliarde de dolari. Vor fi alocate 700 de american` \n raport cu un co[ de [ase valute americane Henry Paulson menit s` pun` cap`t miliarde de dolari pentru active cu probleme [i importante, a \nregistrat o sc`dere de 1,2%. crizei de pe pie]ele financiare ar putea pune 400 de miliarde de dolari pentru garantarea De[i moneda american` ar putea avea de punct cre[terii \nregistrate \n ultimele trei luni fondurilor de pe pia]a monetar`. „Ceea ce se suferit pe termen scurt, cel pu]in un analist de moneda american`, \n condi]iile \n care va \ntåmpla cu dolarul va pune \n umbr` spune c` planul de salvare pus la punct de gu - investitorii iau \n calcul costurile ac]iunilor de cå[tigurile pe termen scurt \nregistrate \n urma vernul american va \nt`ri moneda american` salvare, conform Bloomberg. dep`[irii crizei bancare“, spune David Woo, pe termen mai lung. Propunerile lui Paulson De[i ac]iunile ar putea recl`di \ncrederea din cadrul Barclays. vor readuce pie]ele valutare pe tendin]a ul ti - investitorilor \n pie]ele financiare, traderii se me lor luni, conform lui Adam Boyton, strateg vor concentra din nou asupra celor dou` \n cadrul Deutsche Bank. „Este un plan pozitiv deficite, bugetar [i de cont curent, [i asupra care va avea un efect bun asupra dolarului \n ratelor dobånzii reale negative din Statele ul tim` instan]`. Acesta reduce riscul [i vo la - Unite. „La cel`lalt cap`t, dolarul va fi strivit“, tilitatea, readucånd accentul pe datele macro - crede John Taylor, pre[edinte al International economice fundamentale, care sugereaz` Foreign Exchange Concepts. condi]ii \n deteriorare \n restul lumii anul viitor Dolarul s-a depreciat \n raport cu 14 dintre [i o reluare a cre[terii \n SUA“, spune Boyton. cele mai tranzac]ionate monede din lume pe Planul guvernului survine \n condi]iile 19 septembrie, inclusiv moneda euro, dup` ce cre[terii deficitului bugetar [i al celui de cont Paulson [i-a f`cut public planul. Planul ar curent. Deficitul bugetar este a[teptat s` putea pune cap`t revenirii dolarului, care a creasc` pån` la 438 mld. dolari anul viitor, de \nceput \n luna iunie [i a \mpins moneda la 407 mld. dolari, iar deficitul de cont curent a american` cu 10% \n sus fa]` de euro, 2% \n avansat de la 167,24 mld. dolari \n decembrie. raport cu yenul japonez [i aproape 13% fa]` de Ratele sc`zute ale dobånzii ar putea afecta realul brazilian. la råndul lor dolarul. Dobånda practicat` de Planul lui Paulson, \naintat Congresului pe O presiune suplimentar` asupra dolarului este Fed este cu 3,4% mai sc`zut` decåt rata 20 septembrie, ar marca o interven]ie f`r` pus` de rata sc`zut` a dobånzii infla]iei.

PUBLICITATE ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 BUSINESS INTERNA}IONAL 23 Investitorii str`ini din Cehia \ncep |ncrederea germanilor a revenit s`-[i repatrieze profiturile pe scar` larg` pe o pant` ascendent` Investitorii str`ini au profitat din plin de cre[terea economiei cehe, dividendele pl`tite peste hotare \nregistrånd o rat` de CIPRIAN BOTEA cre[tere uimitoare \n ultimii ani. INDICELE \ncrederii consumatorilor germani a \nregistrat o cre[tere nea[teptat` pe fondul declinului pre]urilor din segmentul energetic. Un sondaj al firmei de cercetare GfK C~T~LINA APOSTOIU 20 miliarde de coroane, Michl spune c` mare pondere. |n urma revolu]iei din 1989, indic` o cre[tere a cotei \ncrederii consumatorilor germani acestea vor avansa \n urm`torii ani \ntr-un industria ]`rii necesita o restructurare pån` la 1,8 puncte, fa]` de 1,6 puncte, cåt se \nregistra \n luna n acela[i timp, ritmul \n care ritm mai lent. Investi]iile str`ine directe au complet` pentru a fi competitiv`, iar precedent`, scrie Bloomberg. Estim`rile anterioare indicau o profiturile str`ine au fost reinvestite crescut, \ns` ritmul de cre[tere al acestora a investi]iile str`ine directe reprezentau sc`dere u[oar` a indicelui german, pån` la 1,5 puncte. l-a dep`[it pe cel al pl`]ilor de \ncetinit \n ultimii doi ani \n condi]iile \n care singurul mijloc prin care se putea face acest Pre]ul petrolului a coboråt cu aproape o treime fa]` de dividende, scrie The Prague Post. aproape toate privatiz`rile din aceast` ]ar` lucru, ceea ce a determinat guvernul s` nivelul record \nregistrat \n luna iulie, men]inåndu-se totu[i Aceast` tendin]` se va inversa, spun au fost finalizate. creeze CzechInvest, agen]ia de investi]ii [i peste pragul de 100 de dolari pe baril. Pre]ul ]i]eiului este cu |unii anali[ti, \n condi]iile \n care investitorii „Acest lucru se \ntåmpl` din simplul dezvoltare \n domeniul afacerilor. Odat` ce 30% peste nivelul \nregistrat \n perioada similar` din 2007. |n str`ini \[i p`streaz` profiturile [i se motiv c` a existat o investitorii au \nre- acela[i timp, \nr`ut`]irea crizei de pe pia]a financiar` ar putea \nregistreaz` o reorientare a investi]iilor perioad` major` de gistrat succese [i reduce apetitul pentru a cheltui al consumatorilor, \n str`ine directe dinspre sectorul produc]iei investi]ii \n ultimii Valoarea dividendelor \ncasate profituri \n cadrul urm`toarele luni. c`tre cele ale serviciilor [i cercet`rii. cinci-[apte ani. In- industriei, pasul ur- „Avånd pu]in mai mul]i bani \n buzunar, cu siguran]` Printre numele mai mari ai c`ror vesti]iile str`ine di- de investitorii str`ini de pe pia]a m`tor a fost ex- oamenii se simt mai relaxa]i“, a declarat Dominic Bryant, investitori profit` de dividende record se recte au \nceput \n tinderea \n alte do- economist la BNP Paribas, \n Londra, care estima o cre[tere num`r` Telefonica O2, al c`rei ac]ionar 2000 [i a venit vre- din Cehia \n 2007 s-a ridicat la menii, spune Ale- de pån` la 1,7% a indi- majoritar, Telefonica Spain, a primit un mea ca investitorii xandra Rudysarva, celui \ncrederii consu- dividend de 16,1 miliarde de coroane (637 s` primeasc` \napoi 1,34 mld. euro. CEO al agen]iei. matorilor germani. Vånz`rile din segmentul milioane de euro), [i Skoda Auto, care a o parte din bani“, „Succesul a „Deocamdat`, consu- pl`tit 7,1 miliarde de coroane (282 milioane spune Michl. motivat companiile matorii v`d turbulen]ele german de retail vor de euro) ac]ionarului unic Volkswagen. De[i tendin]a se va inversa, proiec]iile s`-[i extind` investi]iile \n sectorul serviciilor de pe pia]a financiar` Dividendele pl`tite investitorilor str`ini sunt pozitive pentru c` investi]iile str`ine [i cel al cercet`rii [i dezvolt`rii“, arat` drept o problem` strict sc`dea cel mai probabil se ridicau la 32,7 miliarde de coroane (1,34 directe vor continua s` vin`, adaug` acesta. aceasta. FOTO: Reuters american`, dar \n urm`- cu 1%, \n termeni reali, \n miliarde de euro) \n 2002. |n 2007, nivelul Natura, nu numai volumul investi]iilor |n 1999, 1% din investi]iile de care s-a Compania american` IBM \[i va stabili sediul central al opera]iunilor din Europa Central` [i toarele luni ar putea acestora se ridica la 108 miliarde de coroane str`ine directe \n Cehia se va schimba de ocupat CzechInvest au vizat sectorul R&D de Est la Praga, de unde va coordona investi]ii de 1,6 mld. dolari sim]i pe propria piele condi]iile \n care (4,43 miliarde de euro), iar Ales Michl, asemenea. |n 2007, dou` treimi din investi- [i cel al serviciilor. aceste presiuni“, a analist \n cadrul Raiffeisenbank anticipeaz` ]iile str`ine directe reprezentau capital rein- |n prima jum`tate a acestui an, Acest trend este cel mai bine ilustrat de Central` [i de Est la Praga, ac]iune care ad`ugat el. \ncetinirea economic` \i c` acesta va dep`[i 150 miliarde de coroane vestit, conform b`ncii na]ionale a Cehiei. investi]iile din aceste sectoare au re- compania american` IBM, care a anun]at face parte dintr-un plan ce prevede Cea mai grav` criz` for]eaz` pe consumatori \n 2009. |n timp ce \n 2007 profiturile }inta investi]iilor s-a schimbat \n ultimul prezentat dou` treimi din cele 124 de la \nceputul lunii c` \[i va stabili sediul investi]ii de 1,6 miliarde de dolari pe pie]ele imobiliar` britanic` de reinvestite au dep`[it dividendele cu peste deceniu, iar produc]ia nu mai de]ine cea mai proiecte ale agen]iei. central al opera]iunilor din Europa emergente. la Marea Criz` \ncoace s`-[i restrång` cheltuielile. a \mpins \n sus costurile de creditare pe pie]ele financiare din \ntreaga lume, afectånd semnificativ opera]iunile companiilor de profil. Cele mai mari institu]ii Polonia a devenit membru al AIE Rusia vrea un control mai bun al pre]ului petrolului financiare la nivel mondial au \nregistrat pierderi de peste 520 mld. dolari \n urma declan[`rii crizei subprime. „Pe fondul recentelor turbulen]e de pe pia]a financiar`, ALEXANDRA CHELU - MEDIAFAX CRISTINA RO[CA 2004, este cea mai mare economie [i cel narea pre]ului mondial al petrolului, „[i adoptarea de c`tre Rusia a unor m`suri GfK nu se mai a[teapt` la o cre[tere real` a consumului anul mare consumator [i produc`tor de poate nu doar unul“, a afirmat ministrul. pentru o mai puternic` influen]are a pre]u- acesta“, se arat` \ntr-un comunicat al firmei de cercetare. POLONIA a devenit joi cel de-al 28-lea energie din Europa Central`, dar joac` [i RUSIA, cel mai important furnizor de ener- Produc]ia de petrol a Rusiei, cel de-al lui, chiar a unora „nea[teptate“, spune Estim`rile anterioare ale GfK indicau o cre[tere a con- membru al Agen]iei Interna]ionale un rol important ca stat de tranzit al gie la nivel mondial, dore[te s` i se acorde o doilea exportator dup` Arabia Saudit`, este Shmatko. La cap`tul cel`lalt al firului, sumului de 0,5%. pentru Energie (AIE), la 14 ani dup` ce ]i]eiului. mai larg` autoritate \n stabilirea pre]ului pe- \n sc`dere pentru prima dat` \n ultimul de- pre[edintele OPEC, Chakib Khelil, a Vånz`rile din segmentul german de retail vor sc`dea cel a depus oficial cererea pentru a adera la AIE este divizia pentru energie a trolului [i va lucra \mpreun` cu Organiza]ia ceniu, pe fondul luptei pe care companiile o declarat c` pre]ul aurului negru ar putea s` mai probabil cu 1%, \n termeni reali, \n condi]iile \n care organiza]ie. Organiza]iei pentru Cooperare [i De- }`rilor Exportatoare de Petrol (OPEC) duc cu costurile [i cåmpurile petrolifere se majoreze \n condi]iile \n care investitorii \ncetinirea economic` \i for]eaz` pe consumatori s`-[i Polonia a acumulat rezerve zvoltare Economic` (OCDE) [i a fost pentru a duce la \ndeplinire acest lucru, con- ajunse la maturitate. Guvernul acord` redu- se protejeaz` \mpotriva dolarului american restrång` cheltuielile. petroliere suficiente pentru a acoperi \nfiin]at` \n timpul crizei petrolului din form declara]iei ministrului energiei Sergei ceri de impozite produc`torilor pentru a \n- care \[i continu` procesul de depreciere. Totu[i, rata [omajului din Germania a coboråt \n august nivelul importurilor nete din 90 de zile, 1973-1974. Shmatko, scrie Bloomberg. curaja dezvoltarea cåmpurilor petrolifere \n „Pre]ul depinde de dolar, nu are nimic peste estim`rile economi[tilor, \n timp ce sindicatele fac cerin]` minim` pentru a fi membru al Statele care fac parte din AIE sunt: Ministrul energiei din Rusia lucreaz` la regiunile aferente. de-a face cu cererea [i cu oferta“, a afirmat presiuni pentru ob]inerea unor major`ri salariale AIE. Australia, Coreea, Austria, Belgia, un set de m`suri - printre care [i dezvoltarea |n acela[i timp volatilitatea pre]ului pe- Khelil, care ocup` [i func]ia de ministru al- semnificative. IG Metall, care reprezint` peste 3,2 milioane de „Statul a lucrat din greu pentru a-[i Olanda, Canada, Noua Zeelend`, Cehia, cåmpurilor petroliere - ce pot fi utilizate trolului face mai dificil` misiunea compa- gerian al energiei. „dac` dolarul pierde lucr`tori germani, solicit` cre[teri salariale de 8% pentru anul restructura rapid politicile [i programele Norvegia, Danemarca, Polonia, pentru cre[terea sau reducerea rapid` a pro- niilor de a pl`nui cheltuielile necesare ex- teren, petrolul cå[tig`.“ Se poate observa c` viitor, ceea ce \nseamn` cea mai ridicat` rat` de cre[tere din energice [i pentru a transforma sectorul Finlanda, Portugalia, Fran]a, Slovacia, duc]iei na]ionale de petrol, m`suri pe care le pansiunii. Pre]ul petrolului Ural brut, cea o aprecie de 6,7% \ntr-o singur` zi \n cadrul ultimii [aisprezece ani. de profil \ntr-unul orientat c`tre pia]`“, a Germania, Spania, Grecia, Ungaria, va prezenta membrilor OPEC, \n cadrul [e- mai important` surs` de export, a coboråt tranzac]iilor cu petrol cu livrare \n noiem- O m`sur` care indic` predispozi]ia consumatorilor de a declarat directorul general al or- Suedia, Elve]ia, Irlanda, Italia, Turcia, din]ei din decembrie a organiza]iei, a decla- cu 30% de la 4 iulie, cånd a atins valoarea brie a coincis cu cea mai puternic` depre- cheltui a urcat pån` la -12,8 fa]` de -27,9 puncte cåt se ganiza]iei, Nobuo Tanaka. Polonia, care Marea Britanie, Luxemburg, Japonia [i rat Shmatko. „Trebuie s` fie luat \n conside- record de 142,94 dolari (97,5 euro) barilul. ciere a dolarului \n fa]a monedei europene \nregistrau \n luna precedent`, \n timp ce a[tept`rile privind a aderat la Uniunea European` \n mai Statele Unite. rare un factor de sorginte rus`“ \n determi- Aceste varia]ii ame]itoare fac necesar` de la lansarea celei de-a doua \n 1999. major`rile salariale s-au apreciat, de asemenea.

PUBLICITATE PUBLICITATE 24 ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 BUSINESS INTERNA}IONAL

{tiri ZF

Morgan Stanley vrea s` p`streze afaceri specifice Optimismul revine pe bursele ruse[ti, unei b`nci de investi]ii Morgan Stanley a anun]at joi c` va cere b`ncii centrale americane (Fed) permisiunea de a p`stra propriile afaceri cu bunuri [i servicii de consum, cu toate c` a renun]at la pe fondul redres`rii nivelului lichidit`]ilor statutul de banc` de investi]ii, primind aprobare pentru transformarea \n holding bancar. Prin transformarea \n institu]ie comercial` de credit, Morgan Stanley poate accepta depozite, are acces mai u[or la finan]are din partea Rubla ruseasc` [i indicele de referin]` al ]`rii, b`ncii centrale [i poate achizi]iona mai u[or b`nci RTS, au atins cele mai ridicate niveluri din comerciale. Autorit`]ile americane au acordat deja b`ncii o perioad` de gra]ie de cinci ani \n care nu i se vor aplica ultima s`pt`mån`, \n urma unei cre[teri a normele federale referitoare la b`ncile comerciale care i-ar putea restric]iona activit`]ile cu bunuri [i servicii de consum, nivelului lichidit`]ilor din sectorul bancar. a declarat Carlos Melville, purt`tor de cuvånt al Morgan C~T~LINA APOSTOIU Stanley. Morgan Stanley [i Goldman Sachs, devenit` de trei luni, reprezentånd \n acela[i timp o asemenea banc` comercial`, erau ultimele dou` mari b`nci sc`dere de cinci ori de la maximul de de investi]ii independente de pe Wall Street dup` falimentul etragerea semnificativ` de aproximativ 11% \nregistrat \n punctul Lehman Brothers [i preluarea Merrill Lynch de c`tre Bank of capital de pe bursele din Mos- maxim al crizei de lichidit`]i de s`pt`måna America. Mediafax cova \n prima parte a acestei trecut`. s`pt`måni a determinat auto- Banca central` a anulat o ofert` de pån` Washington Mutual este tot mai aproape de rit`]ile ruse s` vin` cu un la 300 miliarde de ruble (8,1 miliarde de Rpachet de m`suri \n valoare de aproximativ euro) de fonduri bugetare din cauza lipsei de o preluare 130 mld. dolari (88 mld. euro), menit a cerere din partea b`ncilor comerciale, un Washington Mutual ia \n considerare o eventual` preluare redresa pia]a. M`surile respective includ o semn \n plus c` situa]ia lichidit`]ilor din de c`tre grupuri de private equity, printre care Carlyle [i relaxare a cerin]elor privitoare la rezerve [i sistemul bancar se \mbun`t`]e[te. Blackstone, dup` ce o serie de institu]ii bancare au ezitat s` angajamente de achizi]ionare de ac]iuni, Banii fuseser` oferi]i celor 28 de b`nci \ncheie o astfel de \n]elegere cu banca american`, afectat` scrie The Moscow Times. care \ntrunesc criteriile de solvabilitate ale de criza ipotecar`. Carlyle [i Blackstone, c`rora li se va „Panica a luat sfår[it. Se iau m`suri \n Ministerului Finan]elor, dar banca central` al`tura omul de afaceri american Gerald J. Ford, sunt printre vederea dep`[irii crizei de \ncredere \n a anun]at anularea ofertei din cauza cererii grupurile interesate de o posibil` preluare a Washington sistemul bancar. Stabilitatea sistemului fi- insuficiente. nanciar reduce retragerile de capital, impul- Rubla a \nchis [edin]a de tranzac]ionare sionånd pie]ele“, a declarat Vladimir Osa- la 30,25 unit`]i \n raport cu un co[ de 55 de kovski, analist \n cadrul UniCredit. cen]i [i 45 eurocen]i, cel mai ridicat din 15 Indicele RTS exprimat \n dolari a atins septembrie \ncoace. miercuri cel mai ridicat nivel dintr-o s`pt`- Dealerii au declarat c` rubla a avut de FOTO: Reuters mån`, de 1.334,75 puncte, \nainte de a \nchi- cå[tigat de pe urma revenirii bursei de Dup` norii negri adu[i pe burse de temerile investitorilor str`ini \n urma conflictului din Caucaz, brokerii ru[i \ntrev`d raze de speran]` de [edin]a de tranzac]ionare la 1.315,43 ac]iuni, dar [i de pe urma schimb`rii de c`tre puncte. MICEX, indicele mai lichid, expri- exportatorii ru[i a cå[tigurilor ob]inute din b`ncilor, Sberbank, cea mai mare de]i- Pre]ul petrolului a urcat cu aproximativ anun] extrem de pozitiv pentru ac]ionari [i mat \n ruble, a cå[tigat 3,2%, pån` la 1.105,72 str`in`tate \n moned` local` \n vederea n`toare de depozite \n ruble, \nregistrånd un 2%, iar firmele din domeniul energiei au investitorii \n obliga]iuni, arat` anali[tii puncte, tranzac]iile fiind suspendate timp de pl`]ii taxelor de sfår[it de lun`. avans de 7% al valorii ac]iunilor. avut de cå[tigat, ac]iunile Rosneft avansånd Troika Dialog. aproximativ o or` din cauza unor probleme Cre[terea pie]ei de ac]iuni [i a rublei, Ac]iunile VTB Group au urcat cu 6,5% cu 2% [i cele ale Gazprom cu 5,4%. „Totu[i, tensiunea se men]ine, iar sta- de ordin tehnic. dublat` de anun]ul privitor la sprijinul dup` ce acesta a anun]at o dublare a Gazprom va pl`ti 230 miliarde de ruble bilitatea este una fragil`“, a declarat Osa- Pe pia]a monetar`, dobånzile overnight acordat de Warren Buffet companiei profitului pån` la 553 milioane de dolari fa]` (9,2 miliarde de dolari) din datorii utilizånd kovski din cadrul UniCredit. au atins 2%, cel mai sc`zut nivel din ultimele Goldman Sachs, a \mpins \n sus ac]iunile de anul trecut. fonduri proprii pån` la sfår[itul anului, un [email protected]

FOTO: AFP/Mediafax Foto Fed nu va pl`ti un suprapre] pentru activele „nes`n`toase“ Noi pierderi pentru Mutual, \ns` nu este clar dac` se va ajunge la un rezultat \n CRISTINA RO[CA aceast` direc]ie, au declarat surse apropiate situa]iei, Dar plata unor sume necorespunz`toare pentru Ken Rogoff, un academician de la Harvard [i preluate de Wall Street Journal. Banca Santander a renun]at acestea s-ar putea dovedi mai nociv` decåt \ns`[i economist-[ef al FMI, a afirmat c` el nu a fost convins Swiss Re pe fondul la ideea de a cump`ra Washington Mutual, \n timp ce PUNEREA sub semnul riscului a celor 700 mld. activele. Dup` ce sugerase mar]i c` guvernul ar pl`ti „de urgen]a lichefierii acestei pie]e“. Toronto-Dominion Bank a ar`tat un interes sc`zut pentru dolari (477 mld. euro) din banii contribuabililor prin mai mult decåt pre]ul pe care aceste active l-ar putea Atractivitatea planului este subminat` de dificul- afacere. Alte institu]ii care au fost interesate de banca cump`rarea unor active neperformante de la b`nci cu atinge pe pia]a deschis` \n condi]iile actuale, Ben t`]ile impuse de stabilirea pre]urilor pentru active agrav`rii crizei american` sunt Citigroup, Wells Fargo din San Francisco [i probleme face dificil` vånzarea acestui plan Con- Bernanke, pre[edintele Fed, a declarat prompt complexe ca ipotecile persoanelor fizice sau derivatele J.P. Morgan Chase, \ns` acestea ezit` s` absoarb` gresului [i publicului american, scrie Financial Times. ulterior c` a fost \n]eles gre[it. lor esoterice. CIPRIAN BOTEA portofoliul de credite al b`ncii americane. Banca a |n timpul apari]iei sale \n fa]a comitetului Mar]i, Peter Orszag, directorul Biroului congre- \nregistrat pierderi de 6,3 miliarde doalari, totalul deficitului economic reunit al Congresului, Bernanke a \ncercat sional pentru buget, a declarat Congresului: „Cu cåt cauzat de expunerea pe segmentul creditelor ipotecare fiind s` clarifice: „Nu sus]in c` guvernul pl`te[te mai mult programul Trezoreriei se concentreaz` mai mult pe SWISS Reinsurance, cel de-al doilea mare asigur`tor la nivel estimat la 19 miliarde de dolari pån` \n 2011. Mediafax pentru aceste active \n mod active a c`ror valoare este dificil mondial, estimeaz` c` pierderile aferente trimestrului trei, inten]ionat“. de stabilit, este cu atåt mai legate de criza pie]ei ipotecare americane, se vor ridica la 277 General Electric \[i reduce estim`rile de profit |ntr-o \ncercare de a-[i Asigur`rile oferite de Bernanke probabil ca guvernul s` mil. franci elve]ieni (173,5 mil. euro), pe fondul \nr`ut`]irii pentru 2008 explica logica, Bernanke a pl`teasc` mai mult decåt situa]iei de pe pia]a financiar`, scrie Bloomberg. afirmat c` apari]ia nea[teptat` nu au convins mul]i economi[ti, acestea valoreaz`. Cu cåt se Pierderile \nregistrate \n lunile iulie [i august s-au situat la Conglomeratul industrial General Electric (GE), privit \n a Trezoreriei americane \n \ntåmpl` mai mult acest lucru, 245 mil. franci (153,5 mil. euro), iar compania estimeaz` c` \n general ca un barometru al economiei SUA, a redus pozi]ia de cump`r`tor ar face care spun c` ideea de a cu atåt programul \[i mut` ultima lun` pierderile au \nsumat 32 mil. franci (20 mil. euro). estim`rile pentru profitul din 2008 [i a oprit planurile de pia]a titlurilor de valoare menirea de la restabilirea tran- Swiss Re a raportat \n trimestrul precedent pierderi de r`scump`rare de ac]iuni, din cauza turbulen]elor de pe ipotecare cu probleme s` par` cump`ra active neperformante zac]ion`rii pe pie]ele financiare 362 mil. franci, dup` ce \n perioada noiembrie 2007-martie pie]ele financiare, anun]ul determinånd sc`derea titlurilor cu o pia]` financiar` lichid`. este defectuoas` \n sine. maladive c`tre subven]ionarea 2008 a pierdut peste 2 mld. franci (circa 1,2 mld. euro) ca peste 5%. Estim`rile privind profitul din 2008 au fost reduse Pre]urile ridicate ce au institu]iilor financiare private“. urmare a expunerii puternice pe pia]a american` a creditelor de la 22-23 miliarde de dolari la 19,5-21 miliarde de dolari. rezultat vor reveni la normal, |ntre timp Fed a extins ipotecare riscante. |n acela[i timp, asigur`torul a anun]at c` „Avånd \n vedere evolu]iile recente de pe pie]ele financiare, fapt ce va dezamor]i pie]ele [i va atrage al]i miercuri ajutorul acordat altor b`nci centrale pentru a are suficiente rezerve de lichiditate pentru a face fa]` crizei, am luat ni[te decizii dificile de a reduce riscurile [i a ne cump`r`tori, [i nu va reprezenta doar o \ncercare de u[ura presiunea de pe umerii institu]iilor financiare chiar [i \n condi]iile \n care expunerea sa pe segmentul sub- consolida situa]ia contabil`, dar vom men]ine dividendele“, aducere la liman a institu]iilor financiare prin in- locale, ad`ugånd 30 mld. dolari (20,5 mld. euro) unei prime r`måne semnificativ`. „|n actualele condi]ii de pe pia]` a declarat directorul general al GE, Jeff Immelt. Grupul a jectarea unor sume de bani mai mari decåt cele linii de finan]are de 247 mld. dolari (168,5 mld. euro). r`månem concentra]i asupra protec]iei investi]iilor efectuate suspendat [i programul de r`scump`rare de ac]iuni, pentru necesare. Fed a afirmat c` va oferi finan]are b`ncilor cen- pe pia]` [i a men]inerii calit`]ii serviciilor din segmentul a reduce riscul GE Capital, concomitent cu „men]inerea Datorit` faptului c` pre]urile pe care Trezoreria trale ale Australiei, Suediei, Danemarcei [i Norvegiei asigur`rilor“, a declarat directorul executiv al companiei, capacit`]ii de a fructifica oportunit`]ile de achizi]ii“, a le-a pl`tit ar fi cu toate acestea sub valoarea activelor pentru ca acestea s` \mprumute la råndul lor filialelor Jaques Aigrain. „Condi]iile dificile de pe pia]` creeaz`, de continuat [eful GE. Ac]iunile conglomeratului industrial s-au pe termen lung, m`surate prin veniturile ce revin prin locale o mi[care „a c`rei menire a fost s` \mbun`- asemenea, noi oportunit`]i“, a ad`ugat acesta. ieftinit cu 5,1%, la 23,23 dolari pe unitate, pe parcursul de]inerea lor, contribuabilii ar putea s` ob]in` profit t`]easc` lichiditatea de pe pie]ele financiare globale“. La sfår[itul lui august, Swiss Re de]inea active riscante pe tranza]iilor efectuate dup` deschiderea pie]ei. {edin]a de de pe urma acestui plan. Aceast` ac]iune urmeaz` unui acord \ncheiat pia]a asigur`rilor de instrumente financiare neperformante, a miercuri a fost a treia zi consecutiv` de sc`dere a pre]ului Totu[i, asigur`rile oferite de Bernanke nu au s`pt`måna trecut` ce stabilea linii de finan]are c`ror valoare se situa la 42% din pre]ul ini]ial. Aceast` pia]` ac]iunilor GE, ceea ce \nseamn` c` titlurile [i-au redus FOTO: Rompres convins mul]i economi[ti, care spun c` ideea \n sine temporar` cu b`nci centrale importante, printre care este destinat` protec]iei de]in`torilor de instrumente finan- valoarea cu aproape 8% de la \nceputul s`pt`månii. Ben Bernanke, pre[edintele Fed, spune c` declara]iile este defectuoas` [i risc` s` produc` efecte publice Banca Central` European`, Banca Angliei [i Banca ciare, \n cazul \n care emiten]ii acestora nu \[i mai pot Mediafax sale din fa]a Congresului au fost interpretate gre[it diferite de cele scontate. Japoniei. \ndeplini obliga]iile.

ZIARUL FINANCIAR

STRADA B~R~}IEI NR. 31, ET. 1, SECTOR 3, BUCURE{TI – ROMÂNIA; TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285

O.P. 37, C.P.65 BUCURE{TI; E-MAIL: [email protected] WWW.ZF.RO

DIRECTOR EDITORIAL Cristian Hostiuc (0318.256.282); [email protected] REDACTOR-{EF Sorin Påslaru (0318.256.282); [email protected] REDACTORI-{EF ADJ. R`zvan Voican (0318.256.284); Dana Ciriperu (0318.256.277) SENIOR-EDITOR Vlad Nicolaescu (0318.256.279) DEPARTAMENTE: COMPANII - Redactori: Alexandru Anghel, Bogdan Alecu, Ioana David, Liviu Florea, Roxana Grigorean, C`t`lin Lupoaie, Cristi Moga, Delia Oniga, Roxana Petrescu, Mihaela Popescu, Victor Rotariu, Adriana Ro[oga, Cristina Stoian, Mirabela Tiron, Diana Tudor; B~NCI-ASIGUR~RI-FINAN}E - EDITOR: Liviu Chiru; Redactori: Angela Pl`cint`, Claudia Medrega, Izabela B`d`r`u PIA}ADECAPITAL - EDITOR: Andrei Chirileasa; Redactori: Adrian Cojocar, Rare[ Jitianu, Roxana Pricop BUSINESS HI-TECH - EDITOR: Adrian Seceleanu (0318.256.286); Redactori: Gabriel Niculcea, Sabin Popescu BUSINESS INTERNA}IONAL - EDITOR: Alexandru Matei; Redactori: C`t`lina Apostoiu, Vlad Anastasiu, Ciprian Botea, Diana Z`grean, Miruna Vasilescu, Daria Macovei POLITIC - EDITOR: Iulian Anghel (0318.256.245); Redactori: Doina Anghel, Andreea Magraon EVENIMENT - EDITOR: Miruna Lebedencu (0318.256.287); ZF ENGLISH - EDITOR: Raluca Badea (0318.256.281) Redactori: Loredana Fr`]il`-Cristescu, Daniela Stoican; ZF ONLINE - Redactori: Radu Racu, Adrian Voicu (0318.256.279) SUPLIMENTE ZF: DUP~ AFACERI - EDITOR: Raluca Badea (0318.256.281); Redactori: Anca Negoi]`, Iulia Stancu PPROPRIET~}I - EDITOR: Cristi Moga (0318.256.277) PROFESII - EDITOR: Alina Pahoncia (0318.256.277); ZIARUL DE DUMINIC~ - EDITOR: Ioan Es. Pop (0318.256.241)

REVISTE ZF: EDITORI C`t`lin Lupoaie (Business Construct) ; Sabin Popescu (go4it!) ART DIRECTOR: Mihaela Enciu; DTP: Mihaela Viciu, Bogdan Popa, Adriana T`n`sescu, Lucian P`tr`[escu, Mirela }urlan, Marcel Pomian, Monica B`sceanu, Nadine Ivanov; corectur`: Cristina Turcov, Sånziana Doman, Theodor Zamfir; foto: Sorin B`rbulescu, Bogdan Vasile, Silviu Matei; secretariat: Monica Pårvu; produc]ie: C`lin Chivu VÅNZ~RI PUBLICITATE: Drago[ Stan (0318.256.237); Mihaela Sm`du (0318.256.237); Drago[ Hrisafi (0318.256.278); Gabriela Chirc`, Elena Nicolae (trafic) BRAND MANAGER BUSINESS PRESS: Gabriel Iova; PR&EVENTS MANAGER BUSINESS PRESS: Simona Dinu; PR&EVENTS EXECUTIVE BUSINESS PRESS: Elena Munteanu

ZF - EDI}IE DE TRANSILVANIA CLUJ, B-DUL 21 DECEMBRIE 146, ETAJ 1 TEL-FAX: 0264.407.858 ; E-MAIL: [email protected]; EDITOR-{EF: Doru POP; PUBLICITATE: Daniel Dinea - 0264.407.867 MARKETING: Diana Moldovan ZIARUL FINANCIAR - publica]ie editat` de

www.publimedia.ro / 0318.256.200 Compania de publishing a MediaPRO DIRECTOR PUBLISHING: Cosmina Noaghea DIRECTOR EDITORIAL: Cristian Hostiuc PUBLISHER BUSINESS PRESS: Cristina Ghele[el DIRECTOR VÅNZ~RI PUBLICITATE: Nicoleta Nedea; DIRECTOR DISTRIBU}IE: Dan Apostolache; DIRECTOR FINANCIAR: Sorin Dinu; DIRECTOR MARKETING: Dana C`pitanu (ad interim); DIRECTOR PRODUC}IE: Rodica Ghenciu; DIRECTOR RESURSE UMANE: Elena {erban; IT: Bogdan Petre; FOTO: Marius Sm`du; ABONAMENTE: Viorica Olteanu TEL. 0318.256.242, 0318.256.244, 0318.256.332; FAX 0318.256.243; DISTRIBU}IE: Dan Apostolache: 0721.102.086; [email protected] E-MAIL: [email protected]; VÂNZ~RI-PUBLICITATE: 0318.256.237; 0318.256.238

TIPAR & PREPRESS: ; TEL. 0318.251.028; FAX. 0318.251.036; www.coprint.ro ISSN 1454-41

SC PUBLIMEDIA INTERNA}IONAL SA este o companie a MediaPRO ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 POLITIC+ 25

George W. Bush afirm` c` Statele Unite se Incertitudini electorale: Vor fi confrunt` cu o „criz` financiar` de propor]ii“ [i risc` s` intre \ntr-o „recesiune dureroas` [i sau nu amånate alegerile? de lung` durat`“ dac` Congresul nu aprob` Curtea de Apel Bucure[ti a respins ieri cererea PRM de anulare a hot`rårii de guvern planul administra]iei \n care delimiteaz` colegiile uninominale pentru alegerile parlamentare, dar valoare de 700 de incertidudinea asupra datei alegerilor (fixat` pentru 30 noiembrie) r`måne cåt` vreme miliarde de dolari (477 de miliarde de decizia instan]ei nu este definitiv`. FOTO: AFP/Mediafax Foto euro) pentru salvarea Pre[edintele american i-a invitat pe democra]i [i republicani, afla]i \n plin` campanie electoral`, s`-[i dea måna pentru salvarea finan]elor ]`rii IULIAN ANGHEL Wall Street-ului. Instan]a a respins ieri cererea PRM de anulare a sistemului de vot uninominal, considerånd acum c` \i hot`rårii, dar nu a judecat cazul pe fond, lucru care se penalizeaz`. Cu alte cuvinte, \ncearc` s` pun` interesul artidul Romånia Mare a contestat la va \ntåmpla la 11 noiembrie, \n plin` campanie propriu \naintea interesului general, pentru c` simt c` Curtea de Apel Bucure[ti, \n septembrie, electoral`. PRM a anun]at c` atac` \n recurs la Curtea ar fi afecta]i la viitoarele alegeri (...) Cred c` hot`rårea \n contencios administrativ, hot`rårea de Suprem` decizia Cur]ii de de Apel, lucru care am- Cur]ii de Apel este elementul cel mai important \n Bush: \n ciuda crizei, capitalismul guvern privind delimitarea colegiilor uni- plific` incertitudinea asupra modului de desf`[urare a desf`[urarea [i \n stabilirea legalit`]ii, nu stabilim noi, nominale \n vederea alegerilor parlamen- scrutinului [i a datei acestuia, pentru c` nu se [tie care ci \n final justi]ia“, a spus T`riceanu. Ptare de la sfår[itul lunii noiembrie. vor fi solu]iile instan]ei. Nu este limpede dac`, \n cazul Premierul a apreciat c` prin decizia de ieri a Cur]ii Potrivit legii alegerilor, delimitarea colegiilor \n care instan]a decide c` hot`rårea \n cauz` este de Apel Bucure[ti se confirm` c` legalitatea Hot`rårii r`måne cel mai bun sistem inventat uninominale se face de c`tre Guvern, dup` acordul nelegal, mai exist` timp ca noile norme ce vor fi date de Guvern care delimiteaz` colegiile uninominale Parlamentului. Comisia parlamentar` de specialitate a de Guvern s` poat` fi [i puse \n practic` \n timp util, pentru alegerile parlamentare era una clar` [i nu exist` CRISTINA RO{CA delimitat majoritatea colegiilor cu excep]ia celor din lucru care ar putea conduce la amånarea alegerilor. motive pentru a fi suspendat`. „Cred c` acest lucru ]ine de activitatea lume financiar` de la Wall Street la Constan]a, Satu Mare, Bucure[ti [i diaspor`, lucru Guvernul ar putea modifica legisla]ia printr-o alt` Urmare a deciziei instan]ei, alegerile parlamen- unui pre[edinte, aceea de a se ocupa de Main Street. rezolvat de Guvern prin hot`råre. Acesta a fost ordonan]` - este sugestia care a f`cut-o pre[edintele tare pot fi organizate la termenul stabilit, de 30 ntr-un discurs televizat, miercuri mai multe chestiuni odat`“, a sus]inut Bush [i-a ar`tat \n]elegerea pentru temeiul atacului hot`rårii \n instan]` de c`tre Romånia Traian B`sescu care a continuat ieri s` sus]in` ceea ce noiembrie 2008, pe baza sistemului de vot uninominal, seara, pre[edintele a afirmat c` i-a Obama. Cu toate acestea, cei doi can- „americanii responsabili“ ce nu sunt de Mare. afirmase cu o zi \nainte la TVR 1, anume c` hot`rårea consider` T`riceanu. | invitat (ieri - n.n.) la Casa Alb` pe dida]i au c`zut de acord c` este acord cu planul ce va ridica Wall Street- Guvernului prin care se delimitau colegiile uninomina- liderii Congresului \mpreun` cu cei doi necesar` o abordare bipartidist` cu ul pe banii contribuabililor, afirmånd c` le este nelegal`. De fapt, ceea ce a l`sat s` se \n]eleag` candida]i la pre[edin]ie pentru o privire la criz`. [i instinctele lui naturale \l \mpingeau s` miercuri sear` pre[edintele Traian B`sescu a fost c` discu]ie menit` s` scoat` ]ara din impas. Bush a p`rut dispus s` accepte „pedepseasc`“ investi]iile proaste, \ns` instan]a Cur]ii de Apel va constata ilegalitatea ho- Barack Obama (democrat) [i John schimb`ri ale propunerii sale privind circumstan]ele cereau interven]ii agre- t`rårii, sugerånd c`, \n acest caz, ministrul justi]iei McCain (republican), cei doi candida]i redresarea economiei, potrivit Fi- sive, pentru c` altfel „sectoare majore C`t`lin Predoiu, a c`rui institu]ie d` Guvernului la pre[edin]ia Statelor Unite, au f`cut nancial Times, ba chiar crearea unui ale sistemului financiar american era avizele de legalitate, ar trebui demis. B`sescu a promis public` o declara]ie comun` prin care board format supuse riscului de c`, dac` hot`rårea va fi declarat` legal`, atunci cereau democra]ilor [i republicanilor s` din membri ai a fi \nchise“. Pro- consilierii s`i juridici care i-au spus c` aceast` hot`råre \[i uneasc` for]ele pentru a preveni „o celor dou` par- O mare parte din suma de punerea ar ajuta nu este conform` legii vor fi demi[i. Ieri \ns` B`sescu catastrof` economic`“. Ei au afirmat c` tide pentru a consumatorii [i a continuat s` sus]in`, dup` decizia Cur]ii de Apel, c` propunerea administra]iei Bush era supraveghea 700 mld. dolari ar putea fi companiile prin hot`rårea de guvern nu ar fi legal`, subliniind faptul c` „defectuoas`“, \ns` au fost de acord c` implementarea revitalizarea pie- fondul se va judeca la 11 noiembrie. este necesar s` se ac]ioneze. „Acesta m`surilor de recuperat` de guvern odat` cu ]ei creditului [i ar Toat` aceast` incertitudine a avut drept conse- este momentul s` l`s`m politica de-o salvare a siste- \ns`n`to[irea sistemului financiar. trimite „un sem- cin]` imediat` deschiderea unui nou front de lupt` parte pentru binele ]`rii“, au spus ei \n mului financiar nal pie]elor din \ntre premier [i pre[edinte. {eful statului a sugerat c` scrisoarea comu`. - \ncercånd ast- toat` lumea c` exist` unele partide care doresc s` dea peste cap ale- McCain a surprins miercuri mediul fel s` previn` ca „directorii executivi sistemul financiar american era din nou gerile care vor fi pentru prima dat` organizate \n politic, promi]ånd c` \[i va suspenda pr`bu[iti“ s` beneficieze de fondurile pe pozi]ii“, a mai ad`ugat Bush. sistem uninominal. campania pentru a se \ntoarce la de stat. Aceste declara]ii survin dup` ce El a argumentat c` o mare parte, [i Cu o zi \nainte la TVR el a acuzat c` prin emiterea Washington ca s` dea o mån` de ajutor strategii celor dou` partide - Partidul poate chiar \n totalitate suma de 700 acestei hot`råri guvernul liberal a \ncercat „s` fac` colegilor s`i. El a anun]at c` a discutat Democrat [i cel Republican - [i-au mld. dolari (477 mld. euro) menit` s` acela[i joc pe care l-a f`cut \n 2007“, cånd [i-a asumat cu contracandidatul s`u [i c` l-a exprimat dubiile referitoare la plan [i la salveze sistemul financiar ar putea fi r`spunderea asupra legii de introducere a uninomina- informat \n leg`tur` cu decizia luat`. viteza cu care li se cere s` \l aprobe. Ei recuperat` de guvern odat` cu lului, care s-a dovedit a fi, potrivit Cur]ii Constitu]io- Prin aceast` decizie candidatul re- au cerut asigur`ri c` beneficiarii vor fi \ns`n`to[irea sistemului financiar. nale, neconstitu]ional`. publican amån` o dezbatere televizat` americanii de rånd, proprietari de „Guvernul este acea institu]ie singular` B`sescu a spus c` are juri[ti buni la Cotroceni, care pe teme de politic` extern` [i securitate locuin]e al`turi de colo[ii financiari de cu r`bdarea [i resursele necesare s` au analizat hot`rårea de guvern [i i-au oferit un „aviz“, na]ional` ce trebuia s` aib` loc \n pe Wall Street, [i au cerut de asemenea cumpere aceste active la pre]ul lor potrivit c`ruia actul poate fi considerat c` nu aceast` sear`. ca planul s` fie supus unei supravegheri actual sc`zut [i s` le p`streze pån` cånd corespunde prevederilor legale. El a ad`ugat c`, dac` Barrack Obama nu a fost de acord atente. pie]ele vor reveni la normal“, a afirmat „avizul“ primit de la consilierii s`i de la Cotroceni \n cu decizia lui John McCain, afirmånd c` Actualul pre[edinte a mai afirmat - el. „{i, cånd acest lucru se va \ntåmpla, leg`tur` cu hot`rårea de guvern se va dovedi gre[it, un candidat la Casa Alb` ar trebui s` \n cadrul celei mai lungi [i detaliate banii vor lua drumul Trezoreriei [i atunci ace[tia vor r`måne f`r` loc de munc`. aib` abilitatea s` rezolve mai multe declara]ii de la izbucnirea crizei - c` \n activele vor fi våndute.“ |n disputa dintre palatele Victoria [i Cotroceni a probleme simultan [i c` aleg`torii au situa]ia \n care Congresul nu ac]ioneaz` Bush a sus]inut c`, \n pofida intrat [i Consiliul Superior al Magistraturii care nevoie s` aud` asta „de la persoana corespunz`tor, Statele Unite s-ar putea corec]iilor recente [i a momentelor de consider` c` atitudinea manifestat` de pre[edintele care \n aproximativ 40 de zile va fi res- confrunta cu o „panic` financiar`“, ale abuz: Capitalismul democrat r`måne Romåniei atunci cånd [i-a exprimat punctul de vedere ponsabil` s` rezolve aceast` problem`“. c`rei consecin]e ar \mpånzi \ntreaga „cel mai bun sistem inventat vreodat`“. cu privire la un dosar aflat pe rolul Cur]ii de Apel Bucure[ti [i \n condi]iile \n care instan]a de judecat` nu a pronun]at \nc` o hot`råre este inacceptabil`. UE NU ARE NEVOIE DE UN PLAN DE B~SESCU: ROMÂNIA NU VA FI „Exprimarea neechivoc` a pre[edintelui Romå- niei, \n sensul c` hot`rårea Guvernului \n leg`tur` cu SALVARE PRECUM CEL AL SUA AFECTAT~ PROFUND care se desf`[oar` judecata cuprinde elemente de ilegalitate, reprezint` o grav` atingere adus` autorit`]ii Comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, a Pre[edintele Traian B`sescu a declarat ieri la postul public de judec`tore[ti [i principiilor constitu]ionale privind respins apelurile europarlamentarilor pentru un plan de salvare a radio c` Romånia nu va fi afectat` profund de criza financiar` independen]a justi]iei [i separa]ia puterilor \n stat“, se economiei europene asem`n`tor celui din SUA, argumentånd c` din SUA, pentru c` pe pia]a bancar` autohton` nu exist`, cu o arat` \ntr-un comunicat de ieri al CSM. situa]ia economic` din UE este mai pu]in acut` decåt \n America, singur` excep]ie care deruleaz` o activitate foarte sc`zut` dar Guvernul inten]iona s` se reuneasc` ieri \n [edin]` relata ieri site-ul EuObserver. „Vorbim despre un plan american pozitiv`, filiale ale b`ncilor americane. |ntrebat dac` Romånia va Traian B`sescu extraordinar` \n care s` adopte noi acte normative C`lin (\n valoare de 700 de milioane de dolari - n.r.), adaptat fi afectat` de criza de pe pia]a financiar` american`, B`sescu a pre[edintele Romåniei pentru organizarea alegerilor parlamentare \n sistem circumstan]elor din SUA, unde ar trebui amintit c` \[i are originea r`spuns c`, din evalu`rile rezultate \n urma unor discu]ii avute uninominal, \n cazul \n care solicitarea PRM de Popescu-T`riceanu actuala criz` economic` [i unde sectorul financiar a fost cel mai cu guvernatorul BNR, rezult` c` ]ara noastr` nu va fi afectat` suspendare a hot`rårii privind colegiile uninominale ar premierul Romåniei mult afectat“, a declarat comisarul \n fa]a membrilor profund, pentru c` pe pia]a bancar` nu exist` filiale ale marilor fi fost acceptat` \n instan]`. Parlamentului European. Aceea[i pozi]ie a avut-o [i Jean-Pierre b`nci din Statele Unite. „Exist` un singur branch, cu o activitate Am intrat \ns` \n ceea ce spuneam \n Acest lucru nu s-a mai petrecut, dar premierul a Din ac]iunile care au fost ini]iate este Jouyet, secretarul francez de stat pentru afaceri europene. Acesta foarte sc`zut`, dar pozitiv`“, a spus B`sescu. Premierul C`lin discursul rostit \n Parlament: se pare c` f`cut o declara]ie acid`, dup` decizia Cur]ii, \n care a a declarat la råndul s`u \n fa]a plenului Parlamentului European Popescu-T`riceanu a declarat, luni, vorbind despre efectele crizei sus]inut legalitatea actului normativ [i a criticat evident` inten]ia «Coali]iei Ru[inii» c` sistemul financiar european este „\nc` stabil [i nu are nevoie financiare din SUA, c` Romånia va \nregistra, probabil, \n a doua hot`rårea Guvernului nu respect` „Alian]a Ru[inii“ PRM-PD-L, considerånd c` cele dintre PD-L [i PRM de a amåna prin de aceste tipuri de m`suri (precum cel american - n.n.)“. Ambii parte a anului un ritm de dezvoltare economic` de 10%, dar dou` partide au \ncercat s` blocheze votul uninominal oficiali au insistat \ns` asupra faptului c` este nevoie de o serie rata de cre[tere a PIB ar putea sc`dea anul viitor la un nivel rigorile legale. Se intr` \ntr-o perioad` pentru propriul interes. orice mijloace alegerile [i introducerea de regl`ri, \n condi]iile \n care lipsa de transparen]` a b`ncilor inferior rezultatelor estimate pentru 2008. Premierul a sus]inut „Din ac]iunile care au fost ini]iate este evident` este unul din factorii care duc la „sc`derea dramatic` a c` „per ansamblu“ economia Romåniei nu este afectat` major de confuzie, pentru c` justi]ia se va inten]ia «Coali]iei Ru[inii» dintre PD-L [i PRM de a sistemului de vot uninominal, \ncrederii“ \n pie]ele financiare. Andreea Magraon de aceast` criz`. Mediafax pronun]a \n 11 noiembrie. amåna prin orice mijloace alegerile [i introducerea considerånd acum c` \i penalizeaz`. Mariana Cåmpeanu este Geoan`: Nu vom fi vioara {tiri externe ZF UE va limita importurile de Rusia d` Venezuelei 1 mld. dolari La Kiev se ]in discu]ii pentru a doua \n guvern produse din China care con]in lapte pentru achizi]ionarea de arme refacerea coali]iei prooccidentale noul ministru al muncii Comisia European` a propus ieri Rusia a acordat Venezuelei un Reprezentan]i ai partidului preziden]ial testarea [i restric]ionarea importurilor \mprumut de un miliard de dolari din Ucraina [i ai blocului premierului ANDREEA MAGRAON LIVIU D~D~CU{ - MEDIAFAX de produse alimentare din China care pentru achizi]ionarea de arme, a Iulia Timo[enko s-au \ntålnit miercuri con]in lapte praf, pe fondul scandalului declarat joi o surs` de la Kremlin. seara la Parlament, pentru a negocia o TRAIAN B~SESCU a semnat ieri nu- PRE{EDINTELE PSD, Mircea Geoa- legat de contaminarea cu melamin` a Pre[edintele venezuelean Hugo Chavez eventual` reconstituire a coali]iei lor mirea \n func]ia de ministru al muncii, n` (foto), afirm` \ntr-un interviu acordat laptelui praf din aceast` ]ar`. era a[teptat asear` la Moscova. „Rusia prooccidentale \n fa]a riscului unor familiei [i egalit`]ii de [anse a Marianei ieri agen]iei Mediafax c` premierul Purt`toarea de cuvånt a Comisiei a decis s` acorde Venezuelei un alegeri legislative anticipate. Criza Cåmpeanu (foto), fostul pre[edinte al C`lin Popescu-T`riceanu este „un ac- Europene a declarat c` autorit`]ile vor \mprumut de un miliard de dolari politic` a \nceput dup` ce partidul Casei Na]ionale de Pensii [i alte cident“, Theodor Stolojan este profund testa toate produsele de origine pentru realizarea programului de pre[edintelui Viktor Iu[cenko, care Asigur`ri Sociale (CNPAS). Premierul instabil politic [i o propunere neserioas` chinez` cu con]inut de peste 15% cooperare militaro-tehnic`“, a subliniat forma alian]a guvernamental` cu blocul C`lin Popescu-T`riceanu i-a trimis ieri pentru pozi]ia de premier. Geoan` a lapte praf [i va interzice toate aceast` surs`, folosind o formul` Timo[enko, a p`r`sit coali]ia dup` pre[edintelui Traian B`sescu nomina- caracterizat drept „civilizate, dar reci“ produsele pentru copii [i tineri care diplomatic` pentru vånzarea de arme. adoptarea unor legi care reduceau lizarea Marianei Cåmpeanu pentru rela]iile sale cu Traian B`sescu. con]in lapte. Executivul UE a propus Moscova [i Caracas semnaser` deja \n prerogativele preziden]iale de c`tre fotoliul de ministru. {eful statului este cel care va numi ieri exper]ilor statelor membre ale UE perioada 2005 - 2007 contracte \n blocul Timo[enko [i opozi]ia prorus`. Postul a r`mas vacant dup` demisia dup` alegeri candidatul pentru pozi]ia aceast` interdic]ie, urmånd ca aceasta valoare de 4,4 miliarde de dolari, lui Paul P`curaru, care a survenit de premier al viitorului guvern, pån` s` intre \n vigoare ast`zi. potrivit sursei. Grupaj realizat din surse Mediafax suspend`rii acestuia din func]ie de c`tre FOTO: Silviu Matei acum fiind \nscri[i \n curs` Mircea FOTO: Rompres pre[edintele B`sescu, \n urma \nceperii Ministerului Muncii [i Protec]iei Geoan` (PSD), C`lin Popescu-T`ricea- principalul partid din orice fel de urm`ririi penale de c`tre Direc]ia Na- Sociale. |nainte de a fi angajat` la nu (PNL) [i Theodor Stolojan (PD-L). majoritate [i nu va accepta niciodat` „s` ]ional` Anticorup]ie a fostului ministru. Ministerul Muncii, Cåmpeanu a ocupat Geoan` sus]ine c` ambi]ia sa este s` fie vioara a doua \ntr-un guvern“. Demisia lui P`curaru a fost \nregis- func]ii de conducere \n cadrul Comisiei fie un prim-ministru chiar [i mai bun Atacurile lui Geoan` la adresa REVISTA PRESEI INTERNA}IONALE trat` mar]i, el fiind acuzat de procurorii Na]ionale pentru Statistic` (1984-1998) decåt Adrian N`stase, pe care \l con- contracandida]ilor s`i survin la doar anticorup]ie de luare de mit` \ntr-un [i a fost economist la Direc]ia Central` sider`, din punct de vedere al com- cåteva zile dup` ce, tot \ntr-un interviu caz \n care este implicat [i fiul s`u. Pre- de Statistic` Bucure[ti (1973-1984) [i la peten]elor executive, printre cei mai pentru Mediafax, premierul T`riceanu THE DAILY TELEGRAPH, Marea Britanie ABC, Spania mierul avea solu]ia unui interimat la Direc]ia Jude]ean` de Statistic` Ilfov buni oameni din Romånia. i-a acuzat pe prim-vicepre[edintele PD- Ministerul Muncii, dar a preferat o no- (1971-1973). Conform declara]iei de |n ceea ce prive[te candidatura lui L, Theodor Stolojan, c` este un om \n DEMISIA MINISTRULUI TRANSPORTURILOR PUNE |N PERICOL ZAPATERO VEDE O SPANIE IDILIC~ PENTRU OAMENII DE AFACERI u` nominalizare dup` ce ministrul s`n`- avere a Marianei Cåmpeanu, aceasta Adrian N`stase la Pre[edin]ie, liderul care nu po]i avea \ncredere, \n vreme ce „RELANSAREA“ LUI BROWN AMERICANI t`]ii Eugen Nicol`escu a refuzat s` pre- are dou` terenuri, unul \n jude]ul PSD spune c` acesta are o anumit` [eful PSD ar fi, \n opinia candidatului ia mandatul (interimar) la acest minis- Buz`u, la Merei, [i unul \n Br`ila, la sus]inere \n baza partidului, dar c` liberal, un om care face politic` de tip Anun]ul demisiei ministrului transportului, Ruth Kelly, a dominat Premierul José Luís Rodríguez Zapatero a declarat la New York c` ter. Potrivit legii, interimatul ministerial Ianca. De asemenea, noul ministru al decizia \n privin]a candidatului forma- „Golden Blitz“. ultima zi a Conferin]ei Partidului Laburist de la Manchester (24 Spania ofer` „unul dintre cele mai sigure“ sisteme financiare din lume nu poate dura mai mult de 45 de zile. muncii este proprietara a trei locuin]e, ]iunii va fi luat` de Congres, „undeva la „Theodor Stolojan (fost [ef al PNL - septembrie) [i a pus \n umbr` discursul premierului Gordon Brown, [i c` dore[te s` devin` o bun prieten` cu SUA. Declara]iile au fost |n vårst` de 60 de ani, Mariana dou` \n Bucure[ti [i una \n Buz`u, la \nceputul anului viitor“. Mircea Geoan` n.n.) este un politician \n care nu po]i s` ]inut cu o zi \nainte pentru a-i convinge pe laburi[ti c` este omul f`cute \n contextul \n care Spania trece printr-o perioada economic` Cåmpeanu este specializat` \n adminis- Merei. va fi desemnat måine la o [edin]` l`rgit` ai \ncredere. Eu [i colegii mei liberali potrivit pentru a conduce ]ara. |n prezent autoritatea lui Brown este dificil`, iar premierul spaniol este acuzat de opozi]ie c` nu ofer` solu]ii tra]ie public`, managementul resurse- Cåmpeanu are un autoturism Ford, a partidului drept candidatul acestei [tim asta din proprie experien]`. aspru contest` \n interiorul Partidului Laburist. www.telegraph.co.uk bune pentru a rezolva aceast` situa]ie ww.abc.es lor umane [i al institu]iilor de asigur`ri cump`rat \n 2007 [i dou` conturi forma]iuni pentru pozi]ia de premier. Romånii nu se pot baza pe Theodor sociale, ob]inånd \n perioada 2003-2005 bancare, \n valoare de 3.600 de lei, res- Referindu-se la inten]ia sa de a Stolojan. Cånd e[ti premier, nu po]i s` te LE FIGARO, Fran]a THE NEW YORK, SUA mai multe certificate la Institutul pectiv 5.000 de euro. Fostul pre[edinte ocupa postul de premier, Mircea Geoa- retragi de la o zi la alta, pentru c` ]i se Na]ional de Administra]ie. al CNPAS are de asemenea ac]iuni la n` spune c` aceast` func]ie poate fi con- pare c` e[ti [antajat de cineva. Cåt LARCHER, ALES CANDIDATUL UMP LA PRE{EDIN}IA SENATULUI AL GORE |NDEAMN~ LA NESUPUNERE CIVIL~ A fost numit` pre[edinte al mai multe societ`]i, printre care BRD siderat` o treapt` c`tre cea de [ef al despre Mircea Geoan`, regret c` a UMP, partidul aflat la guvernare [i care de]ine majoritatea \n Senat, Fostul vicepre[edinte american, Al Gore, care a cå[tigat anul trecut CNPAS \n mai 2007, dup` ce [ase ani \n valoare de 4.220 de lei [i la S.C. statului, argumentånd c`, „\n clipa \n \nceput s` fac` [i el politic` de tip l-a ales pe Gérard Larcher, fost ministru al muncii, candidatul Premiul Nobel pentru pace pentru lupta sa \mpotriva \nc`lzirii globale, de zile a condus Casa Jude]ean` de Berceni, a c`ror valoare este de 200 de care ai måncat [i påinea de prim-minis- Golden Blitz. |nc` mai sper s` avem o forma]iunii la pre[edin]ia Senatului. Nominalizarea lui Larcher va fi a f`cut apel la „nesupunere civil`“ pentru a opri construirea Pensii Ilfov. |ntre 1998-2001 a fost lei. Are, de asemenea, dou` credite la tru“, po]i fi un pre[edinte mai bun [i mai campanie bazat` pe idei, nu plin` de supus` votului senatorilor pe 1 octombrie pentru a fi validat`. Dac` termocentralelor pe baz` de c`rbune. Gore a f`cut acest apel la New Director General al Direc]iei de Munc` ABN-AMRO cu valori de 5.000 de echilibrat. |n opinia liderului social- \njur`turi“, a spus T`riceanu \n interviul votul va fi pozitiv, Larcher \l va \nlocui la pre[edin]ia Senatului pe York \n cadrul unui eveniment organizat de funda]ia fostului [i Protec]ie Social` Ilfov din cadrul euro [i 9.500 de euro. democrat, \n mod cert PSD va fi pentru Mediafax. Christian Poncelet. www.lefigaro.fr pre[edinte al SUA Bill Clinton. www.nytimes.com 26 ENGLISH SECTION ZIARUL FINANCIAR l Friday, 26 September 2008 ZF News Procter & Gamble chooses Ploie[ti for Soft Drinks / Mihaela Popescu Clients of private pension funds earn less than the average salary in economy Giusto ahead of Clients of mandatory pension funds, i.e. all employees aged below 35 and some of those aged between 35 and 45, earn, on average, less than the average salary in the economy, a regional 100 million-dollar factory Cappy and Prigat on according to data from the National Pensions Office (CNPAS) and of the National Statistics Institute (INS). In July, the 3.38 million employees for which contributions were transferred to location, and this is also where it relocated its mandatory private pension funds, earned 412 euros on US giant P&G will invest more than 100 million dollars in margarine factory from Bulgaria. still drinks segment average in gross sum, while the average gross salary in the a personal care products factory near Ploie[ti, which will Investments in the Procter & Gamble factory in economy amounted to around 486 euros (1,769 RON). The Timi[oara reached 40 million dollars since its On the still drinks market, which average salary of pension fund clients is, therefore, 15% lower supply European markets. takeover, according to the data provided by the com- than the average salary in the economy. All employees aged pany. Approximately 50% of the output of the P&G increased 37% in the first half of the below 35 have to join a privately managed fund, but those factory n Timi[oara is exported to eight countries in MIHAELA POPESCU year against 2007, bottled water aged between 35 and 45 also have the possibility to join. If P&G chose Ploie[ti after having analysed several the Balkans, and company plans target expansion of someone who is bound by law to join fails to join a fund four locations in Romania, Poland and Russia for about a production and storage capacity in this location. producer Borsec ranks first in terms of months from becoming employed, they are randomly assigned he P&G factory will at first create 300 year. It had two Romanian locations, Ploie[ti and In 2006, P&G also opened a regional service sales volume, after leaving behind to a fund on the market. ZF jobs and production is scheduled to begin Timi[oara, on its list. The latter city is actually where centre in Romania, after having analysed several in 2010. ”Romania, due to its stable the company has a detergent and bleaches factory that locations in Europe for the project. The opening of brands of giants Coca-Cola and Pepsi. Head of Treasury: We will be back on foreign economic conditions and to its strategic it bought from the state in 1995. this centre in Bucharest, which provides procurement markets only under favourable conditions geographical location, close to fast- Ploie[ti is the headquarters for the local manufac- services to all P&G offices in Europe, and conducted HAVING a different strategy than its multinational Tdeveloping markets in Central and Eastern Europe, is turing operations of several FMGC multinationals, annual transactions worth more than 150 million competitors Coca-Cola and Pepsi, which rely on market share The Ministry of Economy and Finance will resume the a very good location for investments. The factory in such as Coca-Cola Hellenic, Unilever and InBev dollars, has created 150 jobs so far. The consolidated in terms of value, Romanian bottler Romaqua reached the eurobond issues conducted in spring only if conditions on Urla]i (near Ploie[ti) is the first greenfield investment (Bergenbier). turnover of Procter & Gamble in Romania was highest sales this year in terms of volume on the still drinks foreign markets - liquidity level and cost of attracting funds - that P&G will make in Romania and will supply The biggest competitor of Procter & Gamble, somewhere in the region of 250 million euros last year segment (non-carbonated drinks with an under 25% fruit are favourable. ”We are monitoring the market trends and we European markets,” Procter & Gamble representa- Unilever, started to merge its local production thus putting the company on the top position of the content), according to a are in permanent contact with the lead managers of the bond tives in Romania stated. facilities on the industrial site in Ploie[ti in 2006, market of non-food consumer goods. P&G entered Nielsen survey of the soft issue and with investors so as to be able to take advantage of The company yesterday signed the contract for a dropping its factories in Tårgu Mure[ and Otopeni. Romania in 1992 and is currently operating on the drinks retail market. Juices with low fruit a window of opportunity, if it arises, although none is 25 hectare plot in Urla]i, which is part of the Ploie[ti The reorganisation of the local production of Unilever market of detergents (Ariel, Tide) and personal care Data from the market foreseeable in the near future,” {tefan Nanu, head of the Industrial Park. included construction of a foods factory in the products (Pantene, Head & Shoulders and Gillette). research company show content are currently Treasury told ZF. The Ministry of Finance sold bonds worth 750 that in 2007, Giusto (a Ro- the most dynamic million euros on international markets in June, at an average maqua brand) ranked yield of 6.5% a year. The resumption of the bond issue has second on the still drinks segment of the local been brought up again by Finance Ministry Secretary of State market, after Cappy Eugen Teodorovici, who recently said the issue could take Head of Allianz-}iriac: Insurers’ losses will be at least as big as last year (Coca-Cola) in terms of soft drinks market, as place in late October or early November. ZF sales volume. Romaqua represen- well as the most Authorities take steps to revive Stock Exchange tatives say the difference targeted by between Giusto’s market The financial authorities and the institution that regulates the share in terms of volume, producers. capital market have joined forces for the first time in order to and that of the second- take measures they regard as ”extraordinary”, meant to revive ranking brand on the still the interest of investors in the Stock Exchange, which has been drinks market, is of around 6%, citing another market survey. strongly affected by the international financial crisis over the Juices with low fruit content are currently the most past year. The steps are in line with those taken internationally dynamic segment of the local soft drinks market, as well as the by major institutions, as well as by players on other stock most targeted by producers. exchanges, which have suffered significant corrections this The last two years have seen the entry of strong year, such as the Shanghai stock exchange, which have competitors, such as Parmalat (with Santal Top), Tymbark responded duly, by granting incentives to investors operating Maspex (Tymbark Cool) and Carlsrom Beverages (Granini on the capital market. Thus, the Ministry of Economy and R`coarea Fructelor). Finance has decided to suspend the tax on earnings obtained Of these, Tymbark is already among the top five brands on the Stock Exchange next year, irrespective of the duration on the market both in terms of volume and of value of sales, of the investment. Additionally, investors seeing losses in a ranking fourth on the still drinks segment, as shown by results year, 2008 included, will be able to carry over these losses from a survey conducted by Nielsen in the first half of the from one year to the next, with the sums to be deducted from year. Romaqua launched Giusto in 2005, which is bottled in the taxed earnings. ZF the group’s plant in Bu[teni (Prahova county). The Fruttia brand was also launched on the market by Antibiotice makes redundant 6% of employees European Drinks, which operates on all three segments of non-carbonated soft drinks - still drinks, nectars and juices Antibiotice Ia[i, the third largest drug manufacturer on the with 100% fruit content. According to Nielsen data, in the local market, will lay off 100 employees this year, as part of a first half of the year, Fruttia ranked last among the top five more extensive programme for rendering operations more best selling still drink brands in retail, both in terms of volume effective, which also entails cutting costs by 5-7%. ”We will and in terms of value. offer compensations to around 100 people. Some of them will leave as part of an early retirement programme,” said Coca Ca[caval, general manager of Antibiotice Ia[i. At the end of last year, Antibiotice number over 1,500 employees. The Entrepreneurs / Ioana David manufacturer is the second one to announce such a move, PHOTO: Silviu Matei after Zentiva’s commercial team was cut by 27% in the first The insurance market will see net losses at least similar to those recorded in 2007, due to the high frequency of car accidents, and to the fees set by companies, which half of this year, to 184 people, compared with 253 people worth almost 76 million euros, forecasts Cristian Constantinescu (photo), general only consider competition, and ignore the risks involved. ”My main disappointment this during the same period of 2007. Ca[caval came to the helm of manager of Allianz-}iriac, the largest company on the market. ”After what happened year has been that company managers are aware that they are losing money, there Antibiotice in the spring of this year. ZF this year on the market, the loss will be at least similar to last year’s. The reason is the have been discussions at market level as to the directions that should be taken in order Roberto Musneci, perpetual problem with auto liability insurance, where insurers charge half the price to return to normal, but nobody has followed them. At the beginning of the year, we Germans invest intensively on Romanian market they should normally charge, because the competition does the same,” says clearly felt the shareholders’ pressure on profit, but we have heard nothing about that Constantinescu, one of the most powerful managers in the insurance sector. Unlike in in the last few months,” added the head of Allianz-}iriac. Before last year’s results were from GSK Deutsche Bahn, Deutsche Post and Deutsche Telekom, the other years, in 2008, the auto liability market has seen a modest rise, mainly due to the available, Constantinescu forecast an up to 80 million-euro loss for 2007; an estimate largest companies in Germany and some of the largest players low prices operated by many companies in order to gain market share. Auto liability that came close to the around 76 million-euro loss announced by the Insurance in Europe, have made their entry onto the Romanian market policies and comprehensive insurance policies generate the biggest losses for insurers, Supervisory Commission. to A&D Pharma this year. Therefore, after topping the retail market and being trailblazers in the car industry, the second wave of German investors wants to conquer the transport and the telecom ROBERTO MUSNECI, the Italian who ran the biggest markets. German companies have this year been the most player on the Romanian drug market, GlaxoSmithKline eager buyers in the transport sector, having bought one of the Travel / Mirabela Tiron, Roxana Petrescu Real Estate / Cristi Moga (GSK), between 2001-2006 and who has recently accepted a leading courier companies (Cargus), and being about to non-executive position at A&D Pharma, speaks about the complete the acquisition of the largest local transport firm. advantages the entrepreneur status brings in an interview Romtrans has signed a basic agreement for the sale of the with ZF. company to DB Schenker, the transport and logistics division From the position he held at GSK, Musneci coordinated of the German railway operator, with the transaction being Austria, top New Year's What makes up activities in 13 countries, namely an area that brought the estimated between 80 and 90 million euros on the market, the British group 400m-euro turnover and included 1,600 biggest deal on the local transport market. ZF employees. He gave up a comfortable seat in one of the world’s Vimetco: Turnu M`gurele power station Eve destination the price of a flat? biggest pharmaceutical companies and entered the world of consulting services to pursue institutional communication. will cost 1.5-1.6bn euros Recently, however, Musneci has added a new position to According to Cristian Wust, CEO of Vimetco, the thermoelectric OVER 50,000 Romanians will spend transport not included, and can reach In the case of new flats, the Bucharest Real Estate his CV; that of a non-executive manager at A&D Pharma, the power station that Vimetco, the Russian-held group that their winter holidays abroad, with two as much as several thousand euros if market leader on the distribution and retail segment. ”(...) As controls Alro will build in Turnu M`gurele together with thirds choosing the New Year period the chosen destination is Cuba or Index (BREI), compiled by Colliers International, a rule, a non-executive manager’s task is to control minority InterAgro group, will have two 660-MW generators and will to holiday and Austrian resorts as a Bora Bora. shows prices have stalled since May at 1,909 shareholders’ interests from the outside and independently. cost in between 1.5 and 1.6 billion euros, according to the destination. Although this means a ”As for domestic travel, demand is It’s an important position because you guarantee for those head of Vimetco. Originally, the investment had been put at 30% increase against last year, people much greater, despite the quite high euros/square metres shareholders who are not directly involved in the company,” 1.1-1.2 billion euros. The Russian owners of Alro Slatina going abroad account for only one prices (...),” says B`dulescu. says Musneci. aluminium plant have in the past repeatedly announced third of tourists spending their According to him, the number of Though he has had offers to continue to work with a investments worth hundreds of millions of euros in Slatina, holidays domestically. accommodation facilities has reached THE ISSUE of too high prices for of 650-750 euros/square metre, with the multinational, Musneci says he is not tempted to go back to which have yet to see the light of day. The Vimetco People have started making around 7,000 agro-touristic pensions. Bucharest flats has gained importance cost of land per built square metre management, preferring the entrepreneur status. ”Though I representative says it is more efficient to build a new plant reservations in good time although In terms of international travel, the since the beginning of this year, with standing at around 250-300 euros. had a very good position, it was not my personal investment. than to buy and modernise an existing one. ”New holidays are around 15% more top destinations are Austria, Bulgaria, US home prices proving to be Thus, at a sale price of 1,300-1,400 Firstly, I wanted to make this shift from management to thermoelectric power stations need to have the latest expensive. This points to a change in Italy, Switzerland, followed by overvalued due to the impact of the euros/built square metre, developers entrepreneurship and secondly I’ve seen Romania, amid technology and meet the highest environmental standards. Romanian consumers' habits as warmer destinations such as Egypt, subprime market, which has generated can derive a profit per project of growth registered in recent years, can offer plenty of The most efficient generators are those with capacities that regards travel services, so that Turkey, Greece and Tunisia. Still, an unprecedented financial crisis and around 30-40%, while the total opportunities in the field of consulting services,” says range from 660 to 800 MW. We have opted for two 660-MW agencies say 20% of offered packages exotic destinations are the ones brought the first price decreases in the development period can get to three Musneci. On the other hand, work in a multinational has generators, because the transport infrastructure does not allow have already been sold. posting the highest increase in case of Bucharest flats, on the old years. changed a lot in recent years. us to make them bigger,” said Christian Wust, who was ”(...) This year, I believe demand demand this year, as well as the market segment. Until this year, developers that had The mandate in Romania allowed him to meet his current present at the Aluminium Essen exhibition, the largest for holidays abroad will rise by around biggest tariffs, with Romanians paying ”Three years ago, the cost of bought the land with their own money business partner, Alex {erban, together with whom he holds international exhibition in the aluminium industry. ZF 30%, with Austria still the favourite at least 2,000 euros for such a package. construction revolved around 500 could get complete construction financ- {erban & Musneci Associates company. According to destination, while domestically the Next come warm destinations. euros/square ing from banks. Finance Ministry data, the firm last year generated 0.4m-euro Metro still relies on small retailers increase will stand at around 10-15%,” According to Ondina Dobriban, a metre, the land was This year, amid turnover and net income of almost 30,000 euros. The firm’s says Traian B`dulescu, a spokesman programme manager with Paralela 45, 150 euros/ built In the case of new flats, soaring financing customers have included Vodafone, Lafarge, Danone, François Oliver, general manager of Metro Cash & Carry, for the National Association of Travel 20% more accommodation places in square metre, while costs and tighter Rompetrol, Nokia, GSK, A&D Pharma. thinks small stores, which are some of the leading clients of Agencies in Romania (ANAT). Austria have been contracted this flat prices stood at the Bucharest Real Estate conditions for the In addition to growth opportunities Musneci says, the network, will resist the offensive of hyper and supermarket According to him, the price of a year, but nevertheless the number is 1,100-1,200 euros/ granting of real ”Romania has a still weak economic structure. The fact that chains. ”I am positive that proximity will continue to be a very holiday starts from 200 euros, half the demanded level. square metre, Index (BREI), compiled by estate investment the market is not as developed as others offers a kind of important criterion for the end-consumers, when it comes to Cristian Pandel, general manager meaning a 70-80% loans, developers shelter”. In the past two years, the team of {erban & Musneci choosing where to shop from,” said Oliver, adding that one of of Christian Tours, says he expects the profitability per Colliers International, have started having Associates has grown from 4-5 people to 20 people. And the reasons for this is the heavy traffic, which makes it harder Agency offers number of winter holiday packages to project,” says An- shows prices have stalled difficulties in getting Musneci says the development of this business remains his to reach large stores, situated outside residential go up by 50%, though the packages drei Sandu, general large financing. priority. neighbourhoods. The Metro Cash & Carry network opened a n 7 nights in London, transport and are 15% more expensive compared manager and sole since May at 1,909 The falling training centre for resellers (small merchants) on Wednesday, accommodation included, at a price with last year. He also specifies shareholder of number of deals has which covers an 80 square-metre area in the Metro store in starting from 640 euros Romanians have started buying Media City real euros/square metres. also hurt real estate the Militari district, after having opened a similar centre for on- special packages for Christmas and estate agency. consultancies. premise clients earlier this year. ZF n Holiday in Russia or New York, with New Year's Eve besides the ski As regards the Most con- prices starting from 1,000 euros packages in Austria and Slovakia. luxury housing market, the cost of land sultants and developers consider there Volintiru leaves Relad after 4 months Romanians are also interested in can go to and even top 650-700 is still substantial housing demand in n 7 nights' accommodation in Miami cultural circuits during the winter euros/built square metre, while Bucharest. Still, the thought that the Adrian Volintiru, which at the end of May this year was for 2,244 euros holiday period. ”We have included construction costs can go above 1,500 respective housing unit could be 5 or appointed CFO of the Relad group, the second largest player cultural tours of 16 and 21 days in euros/square metre, while sales prices 10% cheaper makes many potential on the local drug distribution market, gave up his position to n 16 and 21-day cultural circuits at Australia and South Africa in our can reach 4,000 euros/square metre buyers wait some more. start his own consulting business. ”The multitude and prices starting from 3,400 euros holiday offer, owing to Romanian according to the data presented by real Surveys over price trend in the case complexity of projects have prompted us, me and the tourists' high interest. The price of estate consultants. of old flats have different results, but shareholders, to decide to continue collaboration over the long n 7-night holiday in Austria, at prices such a package starts from 3,400 In the case of new flats, the most of them have a common term, but only in the sense of continuing ongoing projects of ranging between 350 and 500 euros euros,” said Sorin V`duvoiu, general Bucharest Real Estate Index (BREI), conclusion: prices have dropped due to the Relad group and implementing them,” said Adrian manager of Perfect Tour travel compiled by Colliers International, the rising supply and will continue to go Volintiru. Volintiru’s term at Relad has been one of the n 7 nights, transport and agency. shows prices have stalled since May at down. shortest in the pharmaceutical industry and ran over a period accommodation included, in Egypt, As regards foreign tourists 1,909 euros/square metres amid the Therefore, decisions to wait could that was extremely difficult for all players. The CFO position is Dubai or Morocco, at prices starting spending their winter holiday in falling pace of sales. be justified, but there are serious PHOTO: Silviu Matei the second to remain vacant at Relad, after, in early July, Cezar from 1,000 euros Romania, their number is relatively A classical formula of consultants doubts with regard to the trend of new Musneci says he is not tempted to go back to working Zaharia, general manager, made a similar move. ZF small. says medium flats can be built at a price flat prices. for a multinational and stop being an entrepreneur ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 BUSINESS HI-TECH 27 Orange: apeluri la Samsung: }inta noastr` este s` devenim 1cent pe minut pentru mai cunoscu]i \n ora[ele mici [i medii abona]ii cu vechime

SABIN POPESCU ADRIAN SECELEANU magazin, care const` \n amenajarea unor standuri Kim anticipeaz` c` pia]a local` de televizoare dedicate \n marile lan]uri de retail precum Altex, LCD va continua s` creasc` \n urm`torii ani, pån` amsung Romånia, subsidiara local` a Domo, Flanco. cånd se va atinge o rat` de penetrare similar` cu ORANGE, cel mai mare juc`tor de pe pia]a local` de produc`torului sud-coreean de electro- „Brandul Samsung este foarte bine cunoscut pe Europa de Vest. telefonie mobil`, [i-a modificat programul de loialitate pentru nice, electrocasnice [i echipamente IT, segmentul televizoarelor LCD [i al telefoanelor „|n prezent, cred c` nivelul acesteia se situeaz` clien]ii cu abonament, care introduce, printre altele, pentru inten]ioneaz` s` \[i extind` prezen]a \n mobile, \ns` avem cote sc`zute de pia]` pe anumite la 10-13%, iar pia]a va continua s` urce pån` la 50- clien]ii persoane fizice, posibilitatea de a alege pån` la trei ora[ele mici [i medii din ]ar`, prin electrocasnice, precum frigidere sau ma[ini de 60%, dup` care va urma o \ncetinire a ritmului“, numere din re]ea c`tre care apelurile sunt tarifate cu un Scampanii de comunicare ale brandului din ce \n ce sp`lat“, a precizat [eful Samsung. explic` el. eurocent pe minut, indiferent de intervalul orar. mai agresive [i prin parteneriate cu mari lan]uri de Kim nu a precizat bugetul de publicitate al {eful Samsung anticipeaz` c` se vor comercia- Modificarea termenilor din programul de loialitate, care retail IT&C. companiei pentru anul \n curs. Partea de crea]ie liza 400.000 de LCD-uri \n Romånia anul acesta. au \n vedere [i clien]ii companii, vor intra \n vigoare din 29 „Pån` acum, investi]iile noastre au vizat numai este realizat` intern, de c`tre o agen]ie proprie, cu Citånd un studiu al firmei GfK, Kim a precizat c` septembrie. Schimb`rile au \n vedere conservarea de c`tre capitala, care este prima ]int` a unei companii care sediul \n Austria, adaptarea [i produc]ia fiind acest lucru \nseamn` un avans de 175% al vånz`- Orange a pozi]iei de lider pe pia]a local` de telefonie mobil`, inten]ioneaz` s` se extind` pe o anumit` pia]`. Am externalizate c`tre Leo Burnett. rilor comparativ cu 2007. Pre]ul mediu de vånzare \n contextul maturiz`rii pie]ei [i al \n`spririi concuren]ei pe atins un nivel suficient de ridicat \n Bucure[ti [i Oficialul Samsung a mai spus c` inten]ioneaz` este a[teptat s` scad` cu 18,7%. clien]i, care se va duce - de la finele anului - \ntre [ase juc`tori, acum ne vom concentra pe ora[ele care au peste s` extind` [i re]eaua de distribuitori ai companiei, Compania are \n prezent o cot` de 39% din odat` cu lansarea serviciilor de voce mobil` de c`tre 300.000 de locuitori“, a declarat \ns` numai pe partea de produse pia]` [i inten]ioneaz` s` men]in` acest nivel pån` la Romtelecom. De asemenea, \ncepånd cu data de 21 pentru ZF JeongEon Kim, direc- IT. finele anului. octombrie, clien]ii serviciilor de telefonie fix` [i mobil` \[i vor torul general al Samsung Romå- Samsung \[i tripleaz` |n Romånia, Samsung nu face |n ceea ce prive[te segmentul telefoanelor mo- putea schimba furnizorul p`stråndu-[i num`rul de telefon, nia, care a preluat conducerea vånz`ri directe, colaborånd cu bile, pe care compania ocup` locul al doilea dup` reglementare ce este a[teptat` s` intensifice competi]ia pe companiei \n luna mai a acestui num`rul de angaja]i HAT Group (pentru distribu]ia Nokia, cu 19% din pia]`, Samsung anticipeaz` un men]inerea bazei de clien]i \ntre operatori. an. telefoanelor mobile), Deck Com- avans de 30% al vånz`rilor, vizånd o cot` de pia]` „Vechimea abonamentelor clien]ilor Orange este recom- |n august, Samsung Electro- pån` la finele anului. puters (produse IT) [i Genco de 20% pån` la sfår[itul lui 2008. pensat` pentru prima oar` cu posibilitatea alegerii unor nics anun]a la nivel global c` are Trade (electronice [i electrocasni- numere magice [i companii favorite cu care clien]ii persoane de gånd s` \[i accelereze cre[terea ce). Samsung urmeaz` s` anun]e Samsung dep`[e[te 300 mil. fizice, respectiv compani- pe pie]e emergente precum Romånia, Rusia, India, primul parteneriat s`pt`måna viitoare. Kim mai euro \n Romånia anul viitor ile, comunic` la tarife pre- Brazilia, Africa de Sud sau Vietnam. spune c`, atunci cånd a preluat conducerea com- feren]iale“, spun oficialii Clien]ii de business pot „Romånia este una din pie]ele strategice alese paniei de la Jae Cheon Park \n luna mai, compania companiei. de Samsung. |n Europa mai sunt vizate Polonia [i avea circa 13 angaja]i. Samsung Romånia anticipeaz` venituri de 200 mil. euro |n func]ie de vechi- selecta pån` la cinci alte Cehia, din prisma dimensiunilor pie]elelor, precum Dup` o evaluare intern`, a hot`råt s` extind` anul acesta - obiectiv pe care Kim l-a reafirmat, avånd \n mea \n re]ea, abona]ii [i a ritmului de dezvoltare al afacerilor“, a explicat echipa. vedere [i evolu]ia din primele [ase luni ale anului, cånd Orange persoane fizice \[i companii cu care s` Kim. „Nu aveam suficiente resurse pentru a ne firma a \ncasat circa 90 mil. euro. „Businessul companiei pot alege pån` la 3 nume- comunice la un tarif de JeongEon Kim, CEO al Samsung Romånia, spune c` rata de penetrare El a ad`ugat c`, pe pia]a local`, Samsung pl`- atinge obiectivele propuse. Avem \n prezent circa \n S1 a evoluat precum m-am a[teptat“, a spus el. re cu care vorbesc la tari- a televizoarelor LCD se situeaz` sub 15% [i ne putem a[tepta la o nuie[te mai multe campanii de promovare outdoor, 20 de angaja]i [i inten]ion`m s` cre[tem la peste 30 Pentru 2009, [eful Samsung estimeaz` un avans de ful de 1 eurocent/minut 3 eurocen]i pe minut. ascensiune rapid` a vånz`rilor pån` nivelul atinge 50-60% precum [i dezvoltarea conceptului de magazin \n de salaria]i pån` la sfår[itul anului“, a declarat el. peste 50% al afacerilor, la 300 mil. euro. (f`r` TVA). Astfel, clien- ]ii persoane fizice care au o vechime \n re]ea de unul pån` la trei ani pot selecta un num`r Orange cu care s` vorbeasc` la tariful de 1 eurocent. Clien]ii care au o vechime \n re]ea de trei pån` la cinci ani pot € alege dou` numere, \n timp ce clien]ii care au peste cinci ani EBS Romånia deschide HP: cel mai bine se vånd imprimantele sub 100 \n re]ea pot alege trei numere Orange. {i \n cazul clien]ilor de business, schimb`rile sunt realizate ADRIAN SECELEANU våndute pe pia]a local` au fost multifunc- vånz`ri ridicate. „Este cel mai bun sezon de gradual, \n func]ie de vechimea \n re]ea. „Companiile pot un centru de dezvoltare SAP ]ionale, conform datelor companiei de vånz`ri - re\ncep [colile, facult`]ile, iar apoi avea pån` la 5 companii favorite cu care pot comunica la tari- IMPRIMANTELE cu pre]uri mai mici de analiz` IDC Romånia. urmeaz` sezonul de vånz`ri de final de an“, ful preferen]ial de 3 eurocen]i/minut (f`r` TVA). Fiecare cli- LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA pentru luna noiembrie primul parteneriat 100 de euro se vånd cel mai bine, iar O categorie de echipamente care a \nce- a spus Tatiana Diamandopol. ent business beneficiaz` de reduceri de pån` la 70% la \n vederea intr`rii pe pia]a de suport SAP, multifunc]ionalele (care asigur` func]ii de put s` \nregistreze sc`deri ale vånz`rilor pe Printre noile imprimante lansate de HP valoarea facturat` a convorbirilor \ntre abonamentele COMPANIA EBS Romånia, furnizor de \mpreun` cu Cirquent GmbH Germania, imprimare, scanare, copiere) \nregistreaz` pia]a local` este cea a imprimantelor care se num`r` [i modele care pot func]iona cu companiei, \n func]ie de vechimea abonamentului \n re]ea“, solu]ii software integrate de gestiune ERP membr` a grupului BMW“, a declarat cele mai ridicate volume, afirm` repre- nu au decåt o singur` func]ie, cea de tip`- acumulatori, fiind astfel portabile, cåt [i afirm` reprezentan]ii Orange. (Enterprise Resource Planning), negociaz` pentru ZF Transilvania Daniel Metz, direc- zentan]ii Hewlett-Packard (HP) Romånia. rire. unele care pot fi conectate la re]ele wireless. |n func]ie de valoarea facturii, clien]ii Orange, persoane cu mai multe companii din domeniul auto torul general al companiei EBS Romånia. „Din punct de vedere al pre]ului, cel „Dup` ce ini]ial vånz`rile au fost apro- HP este cel mai mare juc`tor de pe pia]a fizice sau companii, au acces la diferite oferte pe trei segmente \ncheierea de parteneriate pentru furni- EBS a realizat \n primele opt luni din mai bine se vånd imprimantele din cate- ximativ egale cu cele de anul trecut, la local` de imprimante, conform datelor IDC valorice: Silver, Gold sau Platinum. zarea de servicii suport [i mentenan]`. acest an o cifr` de afaceri de 3,5 milioane de goria medie, cu un cost de achizi]ie sub 100 nivelul \ntregii pie]e locale se observ` un re- Romånia. „Programul Orange Thank You a fost \mbun`t`]it \n ur- „Am \nfiin]at \n acest an un joint- euro, ceea ce reprezint` o cre[tere a indica- de euro. Ca num`r de unit`]i, cel mai bine se gres al imprimantelor single-function. Anul Compania a \nregistrat anul trecut un ma analiz`rii atente a cerin]elor [i necesit`]ilor clien]ilor, venture cu firma msg systems AG din Ger- torilor financiari cu 59% fa]` de perioada vånd multifunc]ionalele, urmate de mode- trecut aceast` categorie de imprimante se profit net de 8,3 mil. euro, la afaceri de 55,6 identificate prin intermediul studiilor de pia]`, astfel \ncåt mania [i vom construi \mpreun` un centru similar` a anului trecut. Tot \n aceast` peri- lele pentru companiile mici, iar pe locul trei vindea foarte bine“, a spus Diamandopol. mil. euro, conform datelor de pe site-ul beneficiile s` fie cåt mai relevante pentru clien]i [i s` fie de dezvoltare software SAP, \n prezent am oad` de timp profitul realizat de compania imprimantele foto“, a declarat Tatiana HP Romånia [i-a relansat \n cursul aces- Ministerului Economiei [i Finan]elor. adaptate valorilor brandului Orange“, a declarat Thierry angajat primii 12 oameni. Luna viitoare clujean` a fost de 760.000 de euro, \n Diamandopol, Consumer Market Manager tei luni oferta de imprimante care au la baz` Cifrele nu reflect` \ntregul business HP Millet, director comercial al Orange Romånia. vom demara discu]iile pentru un joint- cre[tere cu 107% fa]` de acela[i interval din la HP Romånia. tehnologie de imprimare cu jet de cerneal` \n Romånia, care se situeaz` de fapt \n jurul Orange, cel mai mare juc`tor de pe pia]a local` de tele- venture cu DaimlerChrysler Computing anul trecut. Pentru tot anul, firma estimea- |n primul trimestru al acestui an circa (inkjet), avånd \n vedere c` perioada sep- valorii de 200 mil. dolari. fonie mobil`, are peste 10 milioane de clien]i [i a \nregistrat Services din Graz, Austria, [i preg`tim z` o cifr` de afaceri de 5,6 mil. euro. 66% din cele 250.000 de imprimante tembrie-decembrie este una care genereaz` [email protected] anul trecut afaceri de 1,2 mld. euro.

PUBLICITATE PUBLICITATE 28 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 COMPANII

{tiri ZF

Ra]iu: Investim 70 mil. euro pentru a atrage noi Studiu al Synovate: Dacia este brandul romånesc cu cea mai ridicat` notorietate Dacia este brandul romånesc cu cea mai ridicat` notorietate, ob]inånd cele mai mari procentaje atåt ca prim brand produc`tori de componente auto \n parcul industrial ARO men]ionat de consumatori (17,4%), cåt [i ca marc` aleas` \n mod spontan (40%), potrivit unui Compania Landmark Management, controlat` de Nicolae Ra]iu, va investi 70 de milioane de euro \n urm`torii 3-5 ani \n studiu al Synovate, construc]ia [i recondi]ionarea halelor industriale de pe platforma fostei uzine ARO Cåmpulung. dat publicit`]ii \n cadrul conferin]ei „Strategic ALEXANDRU ANGHEL produc`torului francez de componente auto El a ad`ugat c` platforma Cåmpulung Branding“. Pe locul Nobel Automotive, de]inut de grupul turc Industrial Park va fi ocupat` \n \ntregime de doi \n clasamentul otrivit lui Ra]iu, investi]iile \n Orhan. Nobel a \nchiriat 10.000 de metri produc`tori de componente auto \n maxim 5 brandurilor platforma parcului industrial din p`tra]i \n cadrul parcului industrial pentru o ani. „Pe lång` cele dou` companii care deja romåne[ti cu Cåmpulung depind de ritmul \n viitoare fabric`, iar investi]ia ini]ial` progra- lucreaz` la Cåmpulung, mai avem discu]ii [i notorietate ridicat` care vor fi atrase proiectele mat` este de un milion de euro, urmånd s` fi cu alte companii din Turcia [i Germania.“ s-a pozi]ionat BCR, iar pozi]ia a treia a fost ocupat` de pentru noi fabrici. Ra]iu a create 100 de noi locuri de munc`. Potrivit unor declara]ii anterioare ale Arctic. Alte m`rci din top 20 sunt Borsec, BRD, Banca Pprecizat c` suprafa]a de 46 de hectare a Al doilea produc`tor de componente directorului parcului, Sergiu Filip, [ase Transilvania, Romtelecom, ARO, Dorna, Altex, urmate de Cåmpulung Industrial Park este destinat` \n auto care, potrivit lui Ra]iu, a \nchiriat o hal` companii din sectorul automotive sunt Izvorul minunilor, Bancpost, Logan, Bergenbier, Angst, principal investitorilor din domeniul \n cadrul Cåmpulung Industrial Park, este interesate de dezvoltarea unor facilit`]i de Timi[oreana, Banca Romåneasc`, Napolact, Ursus [i Poiana. componentelor auto. Lear Corporation. El nu a specificat produc]ie \n Cåmpulung. |n cea de-a [asea edi]ie a clasamentului High Impact Brands, „|ncerc`m s` stabilim contacte cu po- suprafa]a \nchiriat` de Lear, nici posibila in- Landmark Management a preluat \n Nokia a preluat pozi]ia de lider de la Coca-Cola, care s-a ten]iali investitori. vesti]ie a produ- cursul anului trecut, \n urma unei licita]ii, situat anul acesta pe pozi]ia a doua. La capitolul branduri La ARO, pentru c`torului. Lear de]i- platforma industrial` a fostei uzine ARO alimentare, Jacobs, Danone [i CrisTim au ocupat podiumul moment, ne afl`m Compania a atras doi ne \n Romånia o fa- pentru 16,5 milioane de euro. Pe suprafa]a topului, m`rcile autohtone dominånd clasamentul, \n care se \n proces de reno- bric` de componen- de 46 de hectare sunt construite hale ce mai reg`sesc nume precum Caroli, Poiana, Napolact sau La vare a unor cl`diri [i produc`tori de componente te pentru motoare totalizeaz` 85.000 de metri p`tra]i, la care se Dorna. Studiul a fost realizat de Synovate, \n colaborare cu a re]elelor“, a spus auto, Nobel Plastiques [i Lear electrice \n Pite[ti, adaug` construc]ia uzinei principale, de Revista Biz, editat` de Business Media Group, e[antionul de Ra]iu. unde lucreaz` mai 100.000 de metri p`tra]i. studiu fiind format din peste 100.000 de persoane cu vårstele Compania va Corporation, care au \nchiriat mult de 1.600 de Ra]iu de]ine \n Romånia [i afaceri \n cuprinse \ntre 18 [i 54 de ani. Mediafax recondi]iona spa]ii deja spa]ii pentru viitoarele fabrici. oameni. sectorul imobiliar, terenuri [i chiar un industriale cu o su- Cifra de afaceri complex reziden]ial \n Bucure[ti (Carol Parc BoConcept inten]ioneaz` s` ajung` la [ase magazine prafa]` de circa a Lear \n 2007 a fost Residence), dar [i \n industria ospitalit`]ii, 100.000 de metri de 70,5 mili. euro, \n cel mai cunoscut hotel fiind Leb`da din de mobil` p`tra]i, care sunt deja racordate la re]elele timp ce pierderile au trecut de 4 milioane de Capital`. De asemenea, el de]ine [i o Retailerul danez de mobilier BoConcept inten]ioneaz` ca de utilit`]i, investi]ia fiind de 200 de euro pe euro. tipografie \n care a investit pentru relocare [i pån` la finalul anului 2010 s` ajung` la [ase magazine \n metrul p`trat. Potrivit acestui pre], Ra]iu a „|n ceea ce prive[te investi]iile green- modernizare circa 13 milioane de euro. Romånia, dup` ce \n luna noiembrie va deschide o nou` apreciat c` fondurile necesare pentru acest field, avem 90.000 de metri p`tra]i pe care „Este vorba despre o cl`dire special`, cu reprezentan]` \n Sibiu, \n urma unei investi]ii de aproximativ proiect vor fi de pån` la 19 milioane de euro. vrem s` construim. Costurile pentru un me- instala]ii de monitorizare a temperaturii [i a 400.000 de euro. Anul viitor urmeaz` a fi deschise alte dou` Compania a atras doi produc`tori de tru p`trat nou construit, de circa 500 - 600 de nivelului de praf. |n prezent avem afaceri de showroomuri, la Ia[i [i Bra[ov, \n martie [i noiembrie. componente auto care au \nchiriat deja euro, vor ridica investi]ia total` la aproape 10 milioane de euro [i cred c` vom ajunge la FOTO: Rompres BoConcept a lansat pån` \n prezent \n Romånia trei colec]ii spa]ii pentru viitoarele fabrici, unul dintre ei 50 de milioane de euro, dar aceasta va fi 12 milioane la finalul anului. Cam un milion Nicolae Ra]iu: Platforma Cåmpulung Industrial Park va fi ocupat` \n \ntregime de produc`tori de mobilier [i pentru acest an estimeaz` o cifr` de afaceri de fiind Nobel Plastiques, o divizie a realizat` \n 3 pån` la 5 ani“, a declarat Ra]iu. pe lun`“, a ad`ugat Ra]iu. de componente auto \n maxim cinci ani 3 mil. euro, cu 50% mai mult fa]` de anul trecut. Primul magazin BoConcept a fost lansat \n Romånia \n 2006, \n Complexul Feeria B`neasa din Capital`. Brandul interna]ional de mobilier [i decora]iuni BoConcept are peste 350 de Erste vede marje sc`zute pentru proiectele reziden]iale ale GTC din Bucure[ti magazine [i studiouri de marc` \n 47 de ]`ri. Adriana Ro[oga CRISTI MOGA Pneu Maxx, divizie a Cefin Holding, vrea s` vånd` diferite faze de proiectare [i construc]ie. |n acela[i timp, a proiectelor de dezvoltare“, arat` consultan]ii Erste. primul centru comercial sub brandul Galleria, \n evaluarea pentru ac]iunile GTC a fost redus` de la Vånz`rile de locuin]e \n Bucure[ti au sc`zut \n Buz`u, [i vizeaz` \nc` cel pu]in cinci proiecte similare, 60.000 de anvelope CONSULTAN}II grupului austriac Erste preconizeaz` „cump`rare“ la p`strare. acest an, iar problemele de pe pia]a construc]iilor au la Suceava, Piatra-Neam], Gala]i, Arad [i Bistri]a. Pneu Maxx, companie din cadrul grupului Cefin, estimeaz` \n marje sc`zute pentru ansamblurile reziden]iale „Declasarea se bazeaz` [i pe faptul c` ac]iunile sunt provocat \ntårzieri pentru |n plus, compania este acest an o cifr` de afaceri de 16 mil. euro, la un volum al dezvoltate de compania Globe Trade Center (GTC) pe \nc` tranzac]ionate la multipli considerabil mai mari majoritatea proiectelor, afec- foarte activ` [i pe segmentul vånz`rilor de 60.000 de anvelope pentru autocamioane. Cota pia]a local`, dar [i \n Polonia, decåt majoritatea ac]iunilor tånd astfel rulajele financiare GTC este unul dintre cei mai spa]iilor de birouri, dup` ce a distribuitorului, \ntr-o pia]` evaluat` la 90 de milioane de euro, motiv pentru care pre]ul ]int` similare. GTC r`måne o miz` ale companiilor. dezvoltat [i våndut pentru este estimat` astfel la 16%, un alt juc`tor important fiind EVW pentru urm`toarele 12 luni a relativ sigur` datorit` calit`]ii Ac]iunile GTC se tranzac- activi dezvoltatori imobiliari de aproape 150 de milioane de Holding, care import` [i camioanele DAF. Potrivit cotei de sc`zut de la 47 de zlo]i polonezi reprezint` rata cu care a portofoliului s`u, a marjelor ]ioneaz` \n prezent la un nivel pe pia]a local`, unde a inaugurat euro cl`dirile Europe House [i pia]` indicat` de companie, volumul vånz`rilor de anvelope de la 31 de zlo]i polonezi. 50 sc`zut \n ultimul an pre]ul actuale ridicate la proiectele co- de circa 23 de zlo]i, \n sc`dere America House din Pia]a camioane pe plan local se ridic` la 375.000 de unit`]i. Pentru Compania, listat` pe bursa ac]iunilor GTC, companie merciale, a extinderii pe pie]ele cu aproape 50% fa]` de ast`zi primul centru comercial Victoriei din Capital`. anul urm`tor compania ]inte[te o cre[tere de 30% a de la Var[ovia, dezvolt` \n Bu- % listat` pe bursa din Var[ovia. CSI [i a bilan]ului puternic. ultimele 12 luni, \n contextul \n GTC este unul dintre cei vånz`rilor, pån` la 80.000 de unit`]i, cota de pia]` urmånd s` cure[ti trei ansambluri reziden- Cu toate acestea, am redus care toate companiile imo- sub brandul Galleria, \n Buz`u. mai importan]i dezvoltatori urce la 20%. Pneu Maxx, distribuitor de anvelope pentru ]iale de mari dimensiuni - Rose pre]ul nostru ]int` pe 12 luni de biliare listate au fost afectate de imobiliari din Europa Central` m`rcile Continental [i Semperit, a devenit recent importatorul Garden \n Colentina, FeliCity, \n apropierea p`durii la 47 PLN la 31 PLN (zlo]i polonezi - n.r.) pe ac]iune criza financiar` interna]ional`. [i de Est, avånd o capitalizare de aproximativ 1,5 oficial al anvelopelor Yokohama. Potrivit acordului cu firma B`neasa, [i Garden of Eden \n Pipera - care cuprind un din cauza marjelor sc`zute preconizate la proiectele GTC este unul dintre cei mai activi dezvoltatori miliarde de euro. japonez`, ]inta de vånz`ri pentru marca Yokohama a fost num`r total de circa 4.000 de apartamente aflate \n reziden]iale din Polonia [i Romånia [i a execu]iei lente imobiliari de pe pia]a local`, unde a inaugurat ast`zi [email protected] fixat` la 10.000 de unit`]i \n 2009. Alexandru Anghel

PUBLICITATE dup`afaceri

VINERI, 26 SEPTEMBRIE 2008 ANUL X / NR. 2.485

TENDIN}E paginile 2-3 TRECUT FICTIV SAU A FOST ODAT~... CA NICIODAT~

GASTRONOMIE paginile 8-9 NOUL GUST AL GERMANIEI TENDIN}E

FOTO: Shutterstock TRECUT FICTIV SAU

Ce s-ar fi \ntåmplat dac` Hitler ar fi cå[tigat al doilea r`zboi mondial sau dac` nu s-ar fi n`scut deloc? {i cum ar fi ar`tat viitorul american dac` nu ar fi avut loc atacul terorist

de Ioana M\]u Rezultatul fictiv ar fi fost prevenirea primului nucleare care duce la distrugerea Moscovei [i r`zboi mondial. a lui Stalin, nazi[tii cuceresc Europa [i |n 1997, un comediant [i scriitor britanic, Holocaustul ia propor]ii [i mai mari. Stephen Fry, scria „Making History“, o istorie The Yiddish Policeman’s Union este o alt` e la „It’s a wonderful life“, alternativ` a dictaturii lui Hitler, carte cu nuvel` scris` de autorul american Michael celebrul film \n care un \nger \i care a cå[tigat de altfel premiul The Sidewise Chabon, care se ocup` de istoria alternativ` a arat` unui b`rbat ce s-ar fi Award for Alternate History (premiu acordat celui de al doilea r`zboi mondial [i \n care se D \ntåmplat dac` el nu se n`[tea, pentru prima oar` \n 1995 pentru opere de vorbe[te despre o distrugere ipotetic` a la „|napoi \n viitor“, \ntrebarea istorie alternativ`). Ce s-ar fi \ntåmplat dac` statului Israel. La \nceputul lui 2008 „ce ar fi dac`“ a dat na[tere multor pove[ti. Hitler nu s-ar fi n`scut? Povestea e spus` fra]ii Coen vor realiza [i o adapta- Dac` istoria ar fi alta, dac` geografia ar fi din prisma unui tån`r student la istorie re dup` cartea lui Chabon adu- alta.... |n imagina]ia lor, scriitorii, scenari[tii care \ntålne[te un fizician pasionat de cånd pe ecrane istoria alternativ`. de film sau, mai nou, scriitorii de bloguri au Adolf Hitler [i \mpreun` creeaz` o Nici diverse ipoteze despre explorat „What If?“-urile lumii din toate ma[in` care-i duce \napoi \n timp istoria mai recent`, precum atacul perspectivele. Dup` al doilea r`zboi mondial pentru a \mpiedica na[terea dictatoru- terorist de la 9/11, nu au \ntårziat s` a ap`rut chiar [i genul literar numit „istorie lui. Trezindu-se apoi \ntr-un pre- apar`. |n 2006, \n New York Ma- alternativ`“ care analiza evenimente impor- zent schimbat, tån`rul realizeaz` gazine o serie de persona- tante din istoria omenirii din alt unghi: dac` c` de[i Hitler nu existase, \n lit`]i din domenii diferite acestea nu s-ar fi \ntåmplat deloc sau dac` s-ar locul s`u se n`scuse Rudolph [i-au expus p`rerile despre fi petrecut altfel. Gloder, un „\nlocuitor“ mult cum ar fi ar`tat New York-ul [i |n 1933 J.C Squire edita „If It Had mai eficient [i mai r`bd`tor lumea dac` turnurile gemene Happened Otherwise“, o colec]ie de eseuri decåt Führer-ul, care a reu[it nu ar fi fost bombardate. Un scrise de numero[i autori ai perioadei, printre s` schimbe [i mai mult fa]a jurnalist de la NY Times a care [i Winston Churchill care a scris „If Lee lumii. |n aceast` poveste alter- speculat, creånd scenariul had Lost the Battle of Gettysburg“, cu nativ`, Gloder p`streaz` alian]a unui posibil r`zboi al Ame- referire la cea mai sångeroas` b`t`lie cu Austria \n 1937, germanii \[i ricii cu China, dac` lupta a R`zboiului Civil din America. dezvolt` propriul arsenal de bombe \mpotriva terorismului nu ar fi 2dup` afaceri A FOST ODAT+... CA NICIODAT+ din 9/11 sau care ar fi fa]a lumii ast`zi dac` ecologismul nu ar fi existat. |ntrebarea „What if?“([i dac`...) e un fel de America a frazelor, unde orice scenariu e posibil.

adus ]`rile de aceea[i parte a cåmpului de blogger care scrie pentru publica]ia The Dac` dai search pe Google pentru cuvåntul lupt`. Pre]urile petrolului ar fi fost afectate Guardian, online, [i-a pus \ntrebarea ce s-ar fi „environment“, descoperi milioane de site-uri \ntr-o m`sur` mai mare, pentru c`, dac` 9/11 \ntåmplat cu lumea \n care tr`im dac` oamenii care spun de ce ecologia e benefic`. Dar dac` nu ar fi avut loc, globalizarea nu ar fi fost astfel nu ar fi devenit con[tien]i de pericolele polu`rii n-ar fi existat Google? {i-a pus aceast` \ntre- \ncetinit` [i odat` cu ea comer]ul interna]ional. sau ale suprapopul`rii planetei. bare (\n septembrie, cånd Google a \mplinit 10 Iar Bush nu ar mai fi fost pre[edinte [i probabil Ce s-ar fi \ntåmplat dac` \n urm` cu dou` ani) Harry McCracken, cel care a lansat site-ul c` nici r`zboiul din Irak nu ar fi avut loc. sute de ani economistul britanic Thomas technologizer.com [i editorul-[ef al publica]iei Un om de afaceri din domeniul imobiliar a Malthus nu s-ar fi gåndit la efectele extinderii PC World. „Cred \n legea care spune c` tot ce r`spuns c` evenimentul din septembrie 2001 a popula]iei asupra planetei sau dac` Rachel s-a inventat ar fi fost pån` la urm` inventat, fost poate cauza care gr`bit boom-ul pie]ei Crason nu ar fi scris cartea Silent Spring, care a poate doar mai tårziu. {i chiar dac` Internetul imobilare americane. pus pentru prima oar`, \n 1962, problema n-ar fi oferit Google, ar fi lansat ceva asem`- Consecin]ele evenimentului din 2001 au ecologiei (popularitatea c`r]ii a facilitat [i n`tor, poate mai pu]in revolu]ionar. E greu s` avut [i repercusiuni arhitecturale. Dup` cum interzicerea pesticidelor DDT \n Statele Unite reinventezi pagina Google care a fost copiat` sus]ine editorul publica]iei Arhitectural Re- \n 1972). Sau dac` Marvin Gaye n-ar fi cåntat ulterior de multe alte companii [i algoritmul cords, „ oamenii au devenit con[tien]i de arhi- „Mercy, Mercy Me (The Ecology) \n 1971 [i PageRank (prezint` paginile \n func]ie de tectura New York-ului [i au \nceput s` se im- Joni Mitchell, „Big Yellow Taxi“, care vorbesc importan]a rezultatului c`ut`rii).“ Google a plice mai mult \n noile proiecte de construc]ii“. despre o lume \n schimbare. {i dac` Al Gore ar revolu]ionat publicitatea online [i \n plus a Printre cei care au scris despre istoria alter- fi cå[tigat alegerile preziden]iale din 2000, [i-ar oferit \n 2004 Gmailul cu 1G spa]iu de nativ` a 9/11 sunt [i sceptici care spun c` isto- mai fi dedicat oare timpul pentru realizarea depozitare, \n condi]iile \n care Hotmailul lui ria ar fi fost doar \ntårziat`, dar nu schimbat` filmului despre \nc`lzirea global`, „An Microsoft oferea doar 2 MB. Acum Yahoo ofer` complet, iar americanii cu sim]ul umorului au Inconvinient Truth“? Oare rasa uman` [i-ar fi spa]iu nelimitat, dar motiva]ia upgrad`rii a afirmat c` „francezii nu ne-ar fi uråt c` inter- t`iat (defri[at) mai repede craca de sub picioare venit de la Google. {i tot acesta a revolu]ionat venim \n pacea mondial` [i poporul american dac` nu ar fi existat grup`ri ecologiste? Cel programul Google Maps [i mai tårziu a f`cut nu ar fi devenit atåt de religios“. pu]in marile companii ale lumii se afl` sub posibil` vizualizarea pe internet a P`måntului, Aceea[i \ntrebare, „{i dac` lucrurile ar fi presiunea de a fi „environmentally friendly“ [i de la distan]` (prin Google Earth). Iar stat altfel?“, caut` r`spunsuri [i \n alte domenii lumea a devenit solidar` \n \ncercarea de a dac` n-ar fi existat Google, multe r`s- decåt cele politice, economice sau istorice. Un p`stra planeta curat`. punsuri nu ar fi fost date... dup` afaceri3 TENDIN}E NOP}I INDIENE

FOTO: Reuters A trecut vara [i a venit toamna indian` dup` cum prevestesc evenimentele ce au loc \n Bucure[ti, pe terase (cåt au fost deschise), \n cafenele [i restaurante. Iar Capitala nu mai pare atåt de gri v`zut` printre [aluri colorate, ritmuri mantrice [i FOTO: Shutterstock escapade culinare exotice. de Ioana M\]u lume[ti. Buc`tarul serii a fost artistul Amarjit ocupa de masaj s-au ridicat de pe scaun relaxa]i fum`tori se perindau de la mas` la fereastr` sau Sidhu (coproprietar al restaurantului bucu- [i cu zåmbetul pe buze. bar (\n \nc`perea principal` nu se fuma). Meniul re[tean Barka Saffron), care realizeaz` fotografii Dup` ce toat` lumea a terminat de måncat, a fost ceva mai bogat decåt la Astrodom, iar pentru publica]ii interna]ionale ca Herald Amarjit a venit personal s` \ntrebe oaspe]ii dac` pentru 60 de lei aveai parte de aperitive, un fel n Bucure[ti e greu s` te ascunzi de ploaie, Tribune [i \n timpul liber g`te[te „ca acas`“ \n totul a fost pe gustul lor. principal (condimentat pån` la lacrimi) [i desert, de trafic [i de via]a agitat` \n general. India. |n timp ce se preg`tea orezul [i carnea Tot Amarjit a fost [i cel care ne-a invitat cu denumiri precum Kashmiri Gosht (miel Tocmai din acest motiv serile indiene vin condimentat`, iar muzica avea inflexiuni de ulterior, pe 19 septembrie la Museo Café kashmiri), Narialwala Murgh (pui cu cocos) sau | ca un covor fermecat din alt` poveste vreun instrument tradi]ional indian, se &Terrace, cafeneaua deschis` recent la parterul Bengal wala Murgh (pui din Bengal). De la oriental`, s` te fure [i s` te \ncånte cu proiectau pe un perete vizualuri cu videoclipuri Muzeului de Geologie pentru a s`rb`tori o alt` Museo au lipsit femeile \mbr`cate \n sari, misterul lor. bollywoodiene [i se \mp`r]eau pe la mese sear` oriental` intitulat` Bollywood Party. pernele colorate aranjate pe jos [i be]i[oarele La \nceputul lunii, pe terasa Astrodom de pe be]i[oare parfumate aprinse. „ Sunt aduse dintr- Camerele cafenelei sunt generoase \n spa]iu, cu parfumate, iar atmosfera a fost mai degrab` Hotel Residence (str. Alexandru Constantines- un templu budist“ ne-a spus femeia \mbr`cat` tavan \nalt [i draperii din catifea, cu pere]i ro[ii, exotico-occidental`, cu cocktailuri, socializ`ri la

cu, nr.33) a avut loc primul eveniment (cel pu]in \n sari care p`rea c` plute[te printre noi ca fumul acoperi]i \n permanen]` de expozi]ii foto, \n ]igar` [i muzic` animat` (la un moment dat mi din toamna asta) dintr-o serie de nop]i indiene tare scos de be]i[oare. |ntr-un col] al terasei erau contrast cu intrarea \n muzeu care pare cam s-a p`rut c` aud chiar ritmuri cubaneze). bucure[tene cu måncare picant`, sari-uri expuse haine din inuri [i m`t`suri, un fel de ...comunist`. Pe unul dintre pere]ii ro[ii s-au India e bine primit` \n Bucure[ti, dup` cum colorate [i muzic` exotic`. Muzica a fost mixat` „dressing room“ pentru Maitreyi, toate aranjate proiectat toat` seara filme de Bollywood celebre a demonstrat-o [i popularitatea restaurantelor de DJ Vasile care a reu[it s` redea o atmosfer` de de Aruna Goa, magazinul de pe Smårdan, unde pentru coregrafia lor inedit`, care din cånd \n cu specific indian precum Karishma, Barka templu budist, dac` n-ar fi fost aromele p`c`- se g`sesc ve[minte [i accesorii indiene. cånd p`rea realizat` \ntocmai pe muzica lui Dj Saffron sau Haveli, dar [i num`rul mare de toase de miel [i pui ce veneau din |n acela[i col] colorat se realiza [i masajul Camil, responsabil cu atmosfera. Toate mesele admiratori ai culturii orientale ce gust` buc`t`ria amenajat` ad hoc pe teras` [i indian pe cap [i to]i clien]ii care s-au dat pe au fost ocupate, cu rezervare prealabil`, dar evenimentele cu filme indiene [i meniuri cu care ar fi \mpiedicat medita]ia cu pofte måinile agile ale femeii \mbr`cate exotic care se locul nu p`rea aglomerat, pentru c` mul]i dintre nume greu de pronun]at. 4dup` afaceri BUSINESS TEST DRIVE (Probabil) cel mai evoluat computer personal din lume

‰ Sistem operare: Genuine Windows Vista Home Premium 64-bit Trebuie s` te a[ezi \n ajutorul degetului. Astfel, prin ‰ Procesor: Intel Core 2 Duo Processor fa]a lui, s` månuie[ti simpla atingere a monitorului, T8100; 2.10GHz(2) folderele de pe ecran doar navig`m pe Internet, organiz`m [i ‰ Memorie: 4GB PC2-5300 atingåndu-le u[or cu edit`m fotografii, cre`m playlist-uri DDR2 SDRAM (2x2048MB) degetul, f`r` s` mai pui cu melodii, \nregistr`m mesaje ‰ Hard Disc: 750GB måna pe mouse sau vocale [i video (inclusiv podcasturi). 7200RPM SATA 3Gb/s tastatur`. Numai a[a po]i Recep]ioneaz` posturile TV (suport` memorie \n]elege c` titlul acestui mul]umit` tunerului \ncorporat, adi]ional`) articol nu e deloc poate fi fixat pe perete asemenea ‰ Unitate optica: Slot- exagerat. unui televizor LCD, are load Blu-ray player & Noul HP IQ816 telecomand`, vine cu o tastatur` SuperMulti DVD burner. TouchSmart PC are un slim f`r` fir [i cu unitate optic` Blu- 8x DVD±R, 6x monitor uria[ de 25,5 ray. DVD±RW, 6x DVD±R inchi, full HD, tactil, HP IQ816 TouchSmart PC poate ‰ DL, 5x DVD-RAM, 2x extrem de sensibil [i fi comandat online (romånii s-ar BD-ROM, 8x DVD- precis. |n acest putea s` aib` ceva dificult`]i ROM, 6x DVD-ROM monitor este deocamdat`) la un pre] de DL, 24x CDR, 24x „ascuns`“ unitatea aproximativ 1.900 euro. |n CDRW, 24x hardware. Datorit` magazinele autohtone va sosi cel ‰ CD-ROM Write: 8x softului produs de mai devreme anul viitor. DVD±R, 4x HP pe baza |nregistr`ri video cu DVD±RW, 4x DVD±R Windows Vista demonstra]iile utiliz`rii noului DL, 5x DVD-RAM, putem s` computer HP pot fi urm`rite la 16x CDR, 10x manevr`m www.hp.com CDRW(6) informa]ia de pe ‰ Plac` Video: NVIDIA ecran cu Victor Kapra GeForce 9600 M GS HD ‰ Conectivit`]i Wireless: Wireless LAN (802.11b/g/n), built-in antena WLAN; Bluetooth integrat ‰ Audio : High Definition Audio 2.0 Personal Video ‰ Camer` web [i microfon integrate

PUBLICITATE Acces continuu la internet

|n cadrul primei conferin]e interna]ionale organizate parteneriat cu principalii operatori de telefonie mobil` din de la preluarea companiilor Gateway [i Packard Bell, Europa [i poart` discu]ii cu Orange Romånia [i Vodafone gigantul taiwanez Acer, al treilea produc`tor mondial de Romånia. PC-uri, a prezentat modelul Aspire One 3G, intrånd \n Minilaptopul este compact [i u[or, avånd greutatea r`zboiul laptopurilor ultraportabile, denumite notebookuri. sub un kilogram. Utilizeaz` cel mai nou procesor Intel Spre deosebire de competitorii s`i direc]i Asus Eee PC conceput special pentru dispozitivele mobile, are 512 MB sau Dell Inspiron Mini 9, Aspire One se va putea conecta memorie RAM. la internet [i prin intermediul conexiunilor 3G sau Ecranul LCD al dispozitivului, de tip wide, are WiMAX, pe lång` tradi]ionala leg`tur` Wi-Fi. diagonala de 8,9 inchi (22,6 cm) [i poate afi[a o rezolu]ie Astfel, produsul este gåndit s` asigure utilizatorilor maxim` de 1024x600 pixeli. acces permanent la internet - \n momentul \n care ace[tia Pentru stocarea informa]iilor, Acer ofer` utilizatorilor ies din aria de acoperire a unui hotspot gratuit wireless posibilitatea de a alege \ntre un hard disc tradi]ional de spre exemplu, pot comuta pe re]elele 3G ale operatorilor 160 GB sau o unitate SSD de 16 GB. mobili. Spre deosebire de hard discurile tradi]ionale, Modulul 3G este compatibil HSDPA, standard ce dispozitivele SSD (Solid State Drive) nu con]in piese \n asigur` o vitez` teoretic` de desc`rcare a datelor de mi[care, reducånd timpul de acces la fi[iere [i eliminånd pån` la 7,2 megabi]i pe secund`. riscurile pierderilor de date survenite \n urma [ocurilor Acer inten]ioneaz` s` comercializeze produsul \n mecanice. Pre]urile de achizi]ie sunt mult mai ridicate \n schimb. ‰ Procesor: Intel Atom tactat la 1,6 GHz; Pe partea multimedia, Aspire One dispune de o ‰ Memorie RAM: 512 MB; camer` web, ce poate fi folosit` \n videoconferin]e online, ‰ Ecran: 262.000 de culori, diagonala 8,9 inchi [i are integrat un card reader ce accept` patru tipuri (22,6 cm), rezolu]ie maxim` 1024x600 pixeli; diferite de medii de stocare - SD, MMC, MS, xD. ‰ Stocare: hard disc de 160 GB sau SSD (Solid State Conform specifica]iilor oficiale, bateria are o durat` Drive) de 16 GB; camer` web; card reader; de via]` de pån` la [apte ore. ‰ Conectivit`]i: LAN, Wi-Fi, 3G/HSPA sau WiMAX; Utilizatorii care nu doresc s` opteze pentru sistemul de ‰ Sistem de operare: Linux sau Windows XP; operare Microsoft Windows XP pot alege distribu]ia Linux ‰ Greutate: 995 de grame; Linpus Lite, care dispune de o interfa]` intuitiv`, ce ofer` ‰ Dimensiuni: 249x170x29 mm acces la instrumente precum OpenOffice, client de e-mail, client de mesagerie instantanee sau browser internet. Pre] de pornire: 330 de euro Disponibil din luna octombrie Sabin Popescu

dup` afaceri5 DIN VORB~ |N VORB~ CU... vlad vl`sceanu Pe Autostrada Soarelui, mi-am dat seama c` voi fi unul dintre miile de studen]i FUG DE PLANURILE MINU}IOASE care absolv` o facultate doar pentru o diplom`.

La vårsta de 30 de ani, Vlad Vl`sceanu poate spune c` [i-a conturat \n detaliu o hart` profesional` cum al]ii nu reu[esc \ntr-o via]`. A trecut u[or de la jurnalism la construc]ii, a f`cut un ocol prin politic` [i apoi un popas \n marketing. Destina]ia final` a fost \ns` publicitatea [i organizarea tårgurilor imobiliare.

de Cristina Stoian \n Foc[ani [i am hot`råt s` merg la Ca o urmare fireasc`, omul de interviu. A doua zi, din 15 candida]i afaceri a \nceput s` lucreze \n eram ales [i \mi \ncepeam cariera marketing [i publicitate, iar dorin]a \ntr-un post de radio, carier` care a de a fi \n mijlocul lucrurilor l-a \m- ån` s` ajung` la con- durat pån` la admiterea \n fa- pins [i spre politic` la o vårst` \nc` cluzia c` „a fi realizat“ cultate“, poveste[te Vl`sceanu. fraged`, de 22 de ani. „Am p`r`sit \nseamn` s` ai propria Directorul Ad Media Consulta se spectrul politic pentru c` nu eram P afacere, Vlad Vl`scea- consider` o persoan` atipic` din destul de copt la minte, r`månånd nu a profitat de fiecare punctul de vedere al pasiunii pentru doar \n publicitate [i marketing“, ocazie pentru a cunoa[te cåt mai anumite [tiin]e, \ntrucåt „eram pasi- zice el. Practica l-a ajutat mai mult multe domenii [i cåt mai mul]i oa- onat de matematic`, dar \n acela[i pe Vl`sceanu s` \n]eleag` pia]a de- meni. „Nu pot spune c` am avut un timp eram extrem de atras de litera- cåt a f`cut-o teoria \nv`]at` \n facul- plan minu]ios \n ceea ce prive[te ca- tur` sau filologie. Rånd pe rånd m` tate, teorie care l-a ajutat mai degra- riera. De altfel, nu sunt o persoan` gåndeam cåt de mult mi-ar pl`cea b` din punctul de vedere al structu- care s` \[i planifice fiecare pas s` urmez jurnalismul, filologia sau r`rii gåndirii [i al modului de urm`tor. |mi stabilesc obiectivul pe s` m` joc cu cifrele“. A ales totu[i abordare a diverselor situa]ii cu care termen lung [i apoi ac]ionez pentru construc]iile, devenind mai tårziu te po]i \ntålni \n cariera profesio- \ndeplinirea lui \ntr-un timp cåt mai student al Universit`]ii Tehnice de nal`. scurt. Liberul arbitru este cel care Construc]ii. |n timpul facult`]ii a \n- |n urm` cu doi ani [i-a \nfiin]at functioneaz` foarte bine \n cazul ceput s` lucreze la un ONG, \nfiin- propria firm` de publicitate, iar din meu, iar planurile minu]ioase ela- ]ånd \n acela[i timp Asocia]ia Stu- prim`vara lui 2007 a lansat brandul borate pe ani de zile sunt lucruri de den]ilor din Construc]ii Bucure[ti, tIMOn [i a \nceput s` organizeze tårguri imobiliare na]io- nale, ajungånd \n toam- na acestui an la a noua „|n urm` cu doi ani mi-am \nfiin]at propria firm` de edi]ie. „|nainte m` gån- cuprinde nu doar segmentul rezi- Oportunit`]ile pe care le-a avut deam la cåt de frumoas` den]ial, ci [i spa]ii de birouri, comer- pe pia]a din Romånia l-au ]inut publicitate, iar din prim`vara lui 2007 am lansat brandul va fi via]a cånd voi fi ciale sau terenuri. Mai mult decåt departe de ofertele din str`in`tate, propriul meu [ef. M` atåt, a reu[it s` devin` un pol de singurul s`u scop fiind s` se tIMOn [i am \nceput s` organizez tårguri imobiliare na]ionale, gåndeam c` voi veni [i afaceri imobiliare est-europene prin realizeze la nivel local. pleca de la birou atunci participarea mai multor adminis- Pån` acum pare s` fi reu[it din cånd voi dori [i nu va tra]ii locale din ]`ri vecine. moment ce declar` c` nu regret` ajungånd \n toamna acestui an la a noua edi]ie.“ mai exista nimeni care s` TIMOn reprezint` \n prezent nicio decizie luat` pe plan profesi- convoace [edin]e la cea- aproximativ 30% din cifra de afaceri onal, chiar dac` este con[tient c` suri tårzii \n noapte. a companiei, restul veniturilor fiind tr`ie[te \ntr-un ritm foarte alert \n care fug“, spune Vlad Vl`sceanu, preocupare care l-a apropiat foarte Acum sunt primul care ajunge la generate de serviciile de advertising fiecare zi. directorul general al firmei de pu- mult de o alt` activitate pe care nu o birou [i ultimul care pleac`. Vacan- [i marketing, pe care Ad Media „O zi de lucru \ncepe la 8:00 [i blicitate Ad Media Consulta, \ncer- prevedea: organizarea de eveni- ]ele sunt mult mai scurte decåt \n Consulta le ofer`. continu` cu trecerea \n revist` a pro- cånd s` fac` o scurt` prezentare. mente. „De[i \mi pl`ceau verile pe perioada anterioar`, responsabili- Edi]ia din toamn` a tårgului blemelor care nu suport` amånare, Cariera profesional` a \nceput s` se [antierul de pe Autostrada Soarelui, t`]ile mult mai mari, dar provoc`rile imobiliar a adus aproximativ 24.000 cafeaua de diminea]` [i revista contureze \nc` din liceu, cånd elev mi-am dat seama c` voi fi unul mult mai numeroase“, m`rturise[te de vizitatori, vånz`ri de 10,7 mili- presei. Dup` care \ncep s` sune \n clasa a XI a fiind, a hot`råt s` dintre miile de studen]i care absolv` Vl`sceanu. oane de euro la 40 de zile de la \n- telefoanele, s` rezolv task-urile [i s` devin` redactor sportiv \ntr-un post o facultate doar pentru o diplom` Anul trecut, tIMOn a acoperit cheierea tårgului, contracte semnate discut cu fiecare parte implicat` \n de radio. „Primul job este cel pe care de studii superioare. Partea uma- peste 50% din pia]a de tårguri [i \n valoare de 3,2 milioane de euro \n diverse proiecte. Cånd timpul ne nu \l po]i uita niciodat`, pentru c` nist` din mine \[i spunea cuvåntul [i expozi]ii imobiliare din Bucure[ti, perioada tårgului cu cele 44 de permite, ie[im \n grup la mas`, dar este primul contact cu o nou` astfel am decis s` urmez [i cursurile organizånd trei edi]ii \n prim`var` companii expozante. Anul trecut, de cele mai multe ori mi se r`ce[te lume. Tocmai aflasem c` se Facult`]ii de Comunicare [i Rela]ii [i alte trei \n toamn`. Tårgul imo- compania a rulat afaceri de 700.000 comanda f`cut` la catering“, spune deschidea Uniplus Radio [i Publice“, explic` Vl`sceanu. biliar organizat de Vlad Vl`sceanu de euro. Vl`sceanu. 6dup` afaceri PROFIL ELABORATE PE ANI DE ZILE Legume [i mod`

Omului t`cut din spatele magazinelor River Island (mod` casual) i se spune domnul Bernard. Are o avere de 1, 6 miliarde de lire sterline, dar \nc` lucreaz`, ba chiar [i \n unele weekenduri. Bernard Lewis (82 de ani) a \nceput cu un magazin \ntr-un [opron din Holloway Road, \n nordul Londrei, unde vindea fructe [i legume \n pantaloni scur]i. Acum vånz`rile River Island sunt de peste 800 milioane de lire. |n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, familia \[i vindea marfa direct din camion. Lewis a p`r`sit for]ele aeriene \n ’46 [i [i-a deschis propriul magazin tot pe Holloway Road (acum un magazin River Island). Dar \n doi ani a realizat c` nu \i plac afacerile cu legume, pentru c` trebuia s` se trezeasc` la 5 diminea]a pentru a merge pe un frig \ngrozitor \n pie]ele din Covent Garden sau Spitalfields [i apoi produsele erau foarte perisabile. |n ’48 Lewis [i cei trei fra]i ai s`i au deschis un magazin de haine de dam`, pe Mare Street, \n estul Londrei. |n 10 ani aveau s` dezvolte un lan] de magazine \n toat` Marea Britanie: Brighton, Hull, Glasgow, Londra. Lewis recunoa[te c` nu a fost u[or [i \[i atingea adesea limita de credit. Pån` \n 1980 doi dintre fra]i au p`r`sit afacerea, magazinele au fost redenumite Chelsea Girl, iar \n 1988 acestea au ren`scut ca River

Dup` ora 21:00, cånd \[i termin` clasice, care constau \n plimb`ri la programul la birou, nu mai este Milano sau Paris, ci adev`rate expe- timp decåt de dou` ore de zapping rien]e pe toate continentele lumii, Am fost colec]ionar de la TV, iar \n weekendurile \n care nu sau, de ce nu, care constau \n redes- lucreaz` fuge de traficul din Bucu- coperirea Romåniei. timbre, dar imposibilitatea re[ti, merge la film sau programeaz` „Sunt multe locuri \n care nu am \ntålniri cu prietenii. ajuns pån` acum [i mi-ar pl`cea s` de a mai realiza «schimbul |n materie de hobby-uri, lista nu merg, dar sunt foarte fericit [i cånd Island. Reinventarea e probabil unul dintre motivele supravie]uriii se opre[te aici. „Am fost colec]ionar descop`r locuri noi \n Romånia. |mi de timbre» m-a \ndep`rtat brandului, al`turi de coordonarea perfect`. de timbre, dar imposibilitatea de a plac locurile din ]ara noastr` [i le |n anii ’90 Lewis a condus afacerea al`turi de fiul s`u Leonard, iar \n mai realiza «schimbul de timbre» prefer \n detrimentul experien]elor ultimii 10 a ap`rut Lewis Trust Group - un holding ce apar]ine familiei. m-a \ndep`rtat de pasiunea pentru turistice din alte ]`ri, dar mi-am de pasiunea pentru filatelie. Ac]iunile sunt de]inute de 11 membri ai familiei, de o companie israelian` filatelie. Am sold`]eii de plumb, iar propus s` vizitez toate continentele, [i trusturi din Guersney (o insul` ce apar]ine Marii Britanii). Imperiul de doi ani am \nceput s` colec]ionez cåt mai multe civiliza]ii [i atunci, din familiei lui Lewis \nseamn` \ns` mult mai mult decåt River Island. Lewis vinuri“, explic` Vl`sceanu, care se curiozitate, vacan]ele sunt apanajul Trust Group de]ine hoteluri \n Europa (opt \n Spania), Israel (11, dintre poate måndri deja cu o colec]ie altor ]`ri“, este de p`rere Vl`sceanu. care majoritatea sunt la Marea Ro[ie) [i America (trei). impresionant` la care adaug` de Iar China, cu filosofia oamenilor De[i nu are de gånd s` se retrag`, domnul Bernard spune c` fiecare dat` cånd are ocazia o de acolo, cu frumuse]ea [i exotismul succesiunea nu e o problem` : mul]i membri ai familiei sunt \n afaceri de „pies`“ nou`. locurilor, dar mai ales cu modul \n zeci de ani. Vanessa, a doua sa so]ie (60 de ani), e product development O alt` pasiune c`reia proprie- care a reu[it s` \[i conserve tradi]iile, and image director; Clive, fiul lui, e chief executive, iar Ben, fiul fratelui tarul Ad Media Consulta \i acord` este unul dintre locurile care au s`u, conduce departamentele de retail, IT [i logistic`. {i moda e timp \n scurtele vacan]e pe care le reu[it s` \l fascineze pån` acum pe perisabil`, dar nu ca legumele... IULIA STANCU are o reprezint` c`l`toriile, nu acelea Vlad Vl`sceanu. dup` afaceri7 GASTRONOMIE Noul gust al Germ

Cine ar fi crezut de Daniela Stoican \nflorit aici \n ultimul deceniu, iar nem]ii au Poate c` nu e nicio surpriz` faptul c` unul reu[it s` se elibereze de reputa]ia de a fi din locurile cele mai bune pentru a gusta din c` Germania e zgårci]i cånd e vorba de ie[itul \n ora[. „neue deutsche Küche“ (noua buc`t`rie Ghidul Michelin dedicat Germaniei, german`), dar [i din vechea buc`t`rie, este la doar un pas a restaurantul lui Juan Amador publicat \n noiembrie anul trecut, a mai tre- Münchenul, capitala prosper` [i plin` de din Langen (Germania), un sand- cut \nc` trei restaurante de trei stele pe via]` a Bavariei. Iat` cåteva exemple \n acest \n spatele vi[ tradi]ional cu [unc` [i ou, catastif. sens. L al`turi de paiul necesar pentru a Amador, cu stilul s`u experimental dificil Fran]ei \ntr-unul sorbi cåteva pic`turi de gr`sime de clasificat, se reg`se[te \n ghid al`turi de de porc [i de ulei pr`jit, urmat de ou` de Restaurant Bareiss, un local cu influen]e fran- din topurile prepeli]` \mbr`cate \ntr-un aluat foarte ]uze[ti condus de Claus-Peter Lumpp \n zona Fiecare cu starul s`u sub]ire, fac parte dintr-o mas` cu mai multe P`durea Neagr`, [i de GästeHaus Erfort din Michelin? Dar feluri care cost` \n jur de 160 de euro. ora[ul Saarbröcken, unde buc`tarul, Klaus Alfons Schuhbeck, un b`rbat de 59 de ani Inova]ii ca aceasta i-au adus restauran- Erfort ofer` bucate tradi]ionale germane. cu p`rul blond, ro[u la fa]` [i cu un aer jovial, refuz`, måndr`, tului lui Amador trei stele Michelin, cea mai Buc`tarii, fie ei novici sau cu vechime \n este poate cel mai cunoscut buc`tar din s` o imite, \nalt` distinc]ie posibil`, [i au atras aten]ia meserie, prefer` s` scotoceasc` prin bagajul München. Acum explic` originile carpaccio- asupra unui aspect surprinz`tor: Germania, teutonic \n c`utarea de arome noi decåt s` ului la o emisiune de televiziune de g`tit, bazåndu-se ]ara verzei murate [i a cårna]ilor, beneficiaz` copieze tehnici fran]uze[ti sau spaniole „Kochen bei Kerner“, iar \n clipa urm`toare de mai multe restaurante de trei stele (nou` pentru a impresiona. \[i \ntåmpin` oaspe]ii la restaurantul s`u cu o numai pe ce-i al la num`r) decåt orice alt` ]ar` european`, cu |n ferme se cultiv` soiuri tradi]ionale de stea Michelin, Schulbecks in den Südtiroler excep]ia Fran]ei. legume [i rase de animale specifice locului. Stuben (Platzl 6-8). s`u din „Obiceiurile culinare germane s-au |n Bavaria, landul cel mai \ntins al Germaniei |n inima centrului vechi din München, schimbat radical \n ultimii 10 ani“, spune din punct de vedere geografic, \n buc`t`rii nu \ntr-o curte extrem de pitoreasc`, restau- str`mo[i, cu Amador. „Suntem \n curs de a crea un nou se mai folosesc atåt de mult småntåna [i rantul Sädtiroler Stuben este doar unul din cult pentru måncare, ce era pur [i simplu untul, felurile tradi]ionale fiind transformate localurile pe care neobositul Schuhbeck le mici modific`ri. imposibil \nainte.“ Cultura restaurantelor a \n crea]ii moderne. opereaz` \n Platzl, celelalte fiind un magazin

8dup` afaceri maniei

de \nghe]at`, o [coal` de buc`tari [i un Måncare tradi]ional` din Alpi, \mbr`cat` \n de origine al fiec`rui vin, dar [i despre crocant de deasupra, dai \n interior de o centru unde se vånd condimente. haine haute-cuisine. O mas` pentru dou` familiile produc`toare de vin. carne incredibil de fraged`, u[or picant` [i Chiar dac` ve]i g`si preparate moderne, persoane cost` \n jur de 280 de euro. Exist` dou` variante de meniu: [ase feluri dulceag`. nu v` a[tepta]i la ceva trendy sau [ic. Stilul plus farfuria cu brånzeturi (59 de euro) sau Dac` sunte]i la München [i dori]i o ofert` localului e un pic prea \nc`rcat, cu scaune cinci feluri, f`r` brånzeturi (54 de euro). mai tradi]ional`, trebuie s` \ncerca]i Zum tapi]ate cu motive florale [i flori uscate ca Masa compus` din cinci feluri poate \ncepe Dürnbräu (Durnbraugasse Nr. 2). De[i nu ornamente. |n ciuda faptului c` s-a format \n Ravioli cu urzici cu o sup` delicioas` de [ofran cu chimen este ceea ce se cheam` un „bräuhaus“ (unde str`in`tate, Schuhbeck nu caut` prea departe dulce, cod [i gnocchi cu ou`. berea consumat` e produs` \n acela[i loc), pentru a-[i g`si inspira]ia. Aperitivul, o Apoi, o variant` ar fi carpaccio de pe[te- restaurantul evoc` atmosfera de ber`rie, cu versiune \n miniatur` a preparatului german Chiar dac` Broeding (Schulstrasse No.9) sabie cu sos de ghimbir [i chutney de mango, mese vechi din lemn [i cu osp`tari mai pu]in numit „saure zipfel“, \]i d` o idee clar` are o vechime de peste 18 ani, \n micul iar apoi ni[te crem` de ton asortat` cu o ceremonio[i. asupra a ceea ce va urma... tot bucate restaurant te sim]i \n continuare ca [i cum ai spum` cu gust de ro[ii proasp`t culese. Zum Dürnbräu nu s-a schimbat prea mult germane. fi la o petrecere privat`. Poate din cauz` c` Merge un vin alb f`cut din struguri grüner fa]` de cum ar`ta la \nceputurile sale, pe la Dac` \n varianta tradi]ional`, cårna]ii Broeding este [i un magazin de vinuri veltliner, un Kreutles 2006 din produc]ia lui 1600, p`stråndu-[i tavanul jos [i podeaua de sunt fier]i \ntregi \ntr-o sup` de ceap`, specializat \n vinuri austriece de colec]ie. Emmerich Knoll, de pe Valea Wachau, din scåndur`. varianta lui Schuhbeck e mai complex`: o Decorul nu are nimic special, cu excep]ia Austria. La felul doi pute]i alege ravioli Localul e foarte aglomerat la orele de sup` crem` dulce - acri[oar` cu felii sub]iri tubului metalic ce traverseaz` camera dintr- umplu]i cu urzici [i brånz`, iar apoi gulii [i vårf, atåt la prånz, cåt [i seara, dar pute]i s` de cårna]i marina]i [i ceap` t`iat` m`runt, un cap`t \n cel`lalt: o camer` dreptunghiu- terrine de somon. rezerva]i o mas` cu cåteva zile \nainte sau s` plutind \ntr-un mic vas ceramic. lar` bej, cu aplice \n form` de scoic`, pahare Felul principal de abia urmeaz`: carne de veni]i dup`-amiaza, la o or` mai tårzie. Spata de porc e umplut` cu un amestec de vin frumos aliniate pe rafturi. Seara locul vånat rumenit` la foc mic, cu spätzle (un fel Patronii recomand` \n mod special ciolanul savuros de pui, fistic, ciuperci [i momi]e. La se transform` \ntr-un restaurant cu 16 mese, de t`ie]ei) [i varz` ro[ie. E un fel de måncare de porc, precum [i limba de vit` sau coada fel de memorabili sunt [i ravioli, umplu]i fie atragåd o clientel` pestri]`. pe care orice restaurant german care se de vi]el. cu caltabo[, fie cu foie gras. Nici detaliile nu Oferta de vinuri e bogat`, mai precis pu- respect` \l serve[te toamna, dar aici spätzle S` m`nånci totul, de la limb` pån` la sunt neglijate: cartofii servi]i al`turi de te]i alege din aproape 200 de sticle de vin, cap`t` o arom` deosebit` datorit` ienup`ru- coad`, e din nou la mod` \n marile buc`t`rii carnea de porc au fost f`råmi]a]i cu mult` provenite din 28 de podgorii. De la somme- lui m`cinat, pres`rat deasupra. Vånatul e interna]ionale, dar \n Bavaria nici nu a fost migal` [i art`, pentru a sem`na a cuscus. lier pute]i afla „detalii intime“ despre locul extrem de bine g`tit, iar trecånd de \nveli[ul niciodat` demodat...

dup` afaceri9 TENDIN}E Jurnalul unei p`l`rii cu voalet`

de Anca Negoi]` de Murano din 1950, potrivit pentru sufragerie, teresante exist` doar online. Pu]ini [tiu c` „vin- ales a doua variant` - „m-am gåndit c` ar trebui \n care cump`rasem deja o mobil` din r`d`cin` tage“ [i „antique“ sunt dou` no]iuni diferite. Oa- s` mai existe \n Romånia [i alte doamne cu o de nuc, din 1926; o oglind` pentru hol tot din na Cre]u explic` pe site-ul s`u: „Termenul «vin- pasiune similar` [i astfel a ap`rut site-ul“. 1950, un scaun pentru biroul meu chinezesc din tage» era legat de anul \n care un anumit vin sau Apoi, totul a decurs natural. Magazinul vin- unt multe feluri \n care o rochie 1900 [i diverse alte obiecte“. A[a s-a lansat ideea ulei era \mbuteliat. Apoi semnifica]ia termenului de articole de \mbr`c`minte [i accesorii din peri- poate s` moar`. De exemplu magazinului de antichit`]i. s-a l`rgit, cuvåntul a devenit uzual [i a \nceput s` oada 1860 - pån` \n prezent, precum [i obiecte de moartea instantanee: cineva care La \nceput a fost destul de greu pentru c` \n simbolizeze anul \n care un anumit lucru era decor pentru cas`. Hainele sunt procurate din S m`nånc` o \nghe]at` de cire[e se Romånia lumea nu este foarte obi[nuit` s` co- produs. La \nceput descria ma[ini care aveau cel mai multe surse: „Achizi]ionez loturi oferite spre „ love[te de tine [i s-a terminat. mande pe internet, dar sper`m \n zile mai bune“, pu]in 50 de ani (vintage cars). |n prezent mul]i vånzare pe site-uri de specialitate ca eBay sau Sau te po]i ag`]a \ntr-o spi]` de biciclet`, sim]i o spune Culceru. Cele mai c`utate obiecte din vånz`tori sau cump`r`tori \l folosesc pentru proxibid [i fac vizite (de dou` ori pe an) \n pie]ele taietur` [i gata. Sau po]i muri de b`tråne]e: e[ti magazin sunt candelabrele [i oglinzile. Pre]urile descrierea hainelor care au cel pu]in 25 de ani“. de specialitate din Fran]a, Belgia [i Olanda. Tot purtat` [i iar purtat` pån` \ntr-o zi, cånd ie[i din sunt foarte variate. De la 15 la 1.500 de euro (o P`l`rii de fetru cu voalet`, [al din catifea dra- din aceste pie]e iau [i decora]iunile interioare. De ma[ina de sp`lat [i e[ti mai decolorat` [i mai oglind`). Mia’s Vintage se anun]` [i cu un pat` verde-smarald, m`nu[i cro[etate din 1870 asemenea, de-a lungul timpului am dezvoltat p`tat` decåt restul hainelor [i te transformi \n „eveniment vintage“, pe 11 octombrie, la Cafe- purtate o singur` dat`, \n ziua nun]ii, bluz` ed- rela]ii de afaceri ([i \ndr`znesc s` spun c` [i de cårpe de [ters praful“, spune Oana Cre]u, pedia de pe Arthur Verona. wardian` (1910-1914) din organza de m`tase prietenie) cu diver[i colec]ionari din str`inatate proprietara unui magazin vintage. Povestea de la \nceputul articolului e o foarte fin` decorat` cu broderii. Sunt doar cåteva care vånd haine vintage [i care \mi trimit ofertele |n iunie anul acesta s-a lansat Mia’s Vintage pagin` din jurnalul unei rochii de zi din anii ’50 dintre obiectele våndute de Oana Cre]u. Magazi- lor sau cu care fac diferite schimburi“, poveste[te Boutique, magazin de antichit`]i online, care consemnat` de Oana Cre]u pe site-ul magazinu- nul ei a fost inaugurat pe 29 martie 2006, iar po- proprietara vintageboutique.ro, care spune c`, vinde decora]iuni interioare vechi. „|n vara lui lui s`u de antichit`]i vintageboutique.ro. Poves- vestea sa este simpl`. „|n urm` cu 6 ani am cum- pentru moment, site-ul \i ocup` 100% din timp 2007 mi-am petrecut concediul \n Italia. Am tea este preluat` [i tradus` de pe blogul unei p`rat prima mea rochie vintage (o rochie de mi- [i, \n viitorul apropiat, nu crede c` va deschide [i profitat de ocazie s` caut obiecte de decora]iuni „rochii str`ine“, dar sentimentele sunt la fel, fie reasa din anii ‘50). Cånd am primit-o am r`mas un magazin propriu-zis. interioare pentru propria mea cas`, la care ele \n englez` sau romån`. {i asta pentru c`, de[i impresionat` de calitatea materialului [i de mo- Cele mai cerute piese sunt rochiile de sear` tocmai f`ceam ultimele finisaje. Aveam nevoie la noi nu a p`truns \nc` suficient cultura pre]i- dul \n care era realizat`, mai ales c` era \n \ntre- din perioada 1930-1960 din materiale pre]ioase de candelabre, oglinzi, telefon... La Roma am oas` a magazinelor de antichit`]i, acestea \ncep gime cusut` de mån`. A urmat o lung` perioad` cum ar fi brocartul, chantungul [i taftaua. aflat adresele unor consigna]ii“, poveste[te s` \nfloreasc`. Sigur, exist` cåteva magazine de de „shopping“ [i totodat` de documentare. La Pre]urile variaz` \ntre 12 lei, cåt cost` un colier Maria Culceru, proprietara Mia’s Vintage genul acesta \n centrul vechi al capitalei, dar ara- un moment dat, datorit` num`rului foarte mare din anii ‘70, [i 435 de lei (vas pentru g`tit din Boutique. |n acele consigna]ii, Maria t` dezolant [i uneori kitschos. Alteori, magazine- de rochii acumulate a trebuit s` iau o decizie: s` cupru cu måner de fier din prima jum`tate a Culceru a g`sit repede ce avea le de antichit`]i sunt confundate cu galerii de m` opresc din cump`rat (imposibil) sau s` \ncep secolului 19, 1800-1810). O rochie de sear` de nevoie - „un candelabru din sticl` art`. Cel mai des, boutique-urile cu adev`rat in- s` [i vånd din articole“, explic` Oana Cre]u. A brocart din anii ‘60 cost` 130 de lei. 10dup` afaceri SERIAL SHOPPER BRIDGE cu Horia Gårbea Pe urmele lui Maitreyi De ce are m`garul urechi lungi?

La Clubul Bancurilor Seci din ograd` {i a pornit m`garul la lupt` pe atac de 2 de Anca Negoi]` colorate, din brocart sau catifea, cu paiete sau nimeni dintre dobitoace nu voia s` joace cu de trefl`. A luat atacul cu Riga [i a tras As pietre str`lucitoare sunt gra]ioase [i ideale \ntr-un m`garul. Pentru c` era m`gar! Repro[a de pic` observånd c` oaia din Est a defosat spa]iu oriental. Prietena mea [i-a cump`rat o astfel totdeauna partenerilor c` nu \l duc \n trefl`. M`garul r`gi atunci: de pies` pentru camera \n care mediteaz` (de fapt, contracte ideale de vårf, dar cånd era s` - {i ce? {tiu s` reduc atuul [i s` plasez u neap`rat pentru adep]ii filmelor cite[te lenevind pe jos, pe perne) [i a promis c` se joace done banale, se \ncurca. De aceea, måna \n Vest. de la Bollywood, cåt mai degrab` \ntoarce dup` un [al cu care s` se \nc`lzeasc` la cånd cineva se \ndura s` \l ia ca partener, A tras trei tururi de cup`, t`ind \n mån` pentru pasiona]ii de Eliade [i pove[- iarn` [i un sari pe care s`-l expun` pe perete. Eu, avea grij` s` opreasc` licita]ia un tric dou` a treia cup`, numai c` oaia din Vest a tile lui din India, exist` pe Smårdan, de[i nu sunt o mare fan` a culorilor vii, nu am mai jos dac` \ntrevedea plasarea lui Ciu[ ca suprat`iat foarte calm`. Tot m`garul s-a N declarant. o]`råt la la num`rul 30, un magazin cu haine rezistat \n fa]a unui sac-geant` de nuan]a |ntr-o sear`, la NORD partenerul lui care [i decora]iuni de interior indiene. smaraldului, cu broderii din paiete [i pietre semi- 8 6 5 un turneu de cas`, t`cea semnificativ: Spa]iul, mic [i „foarte“ oriental, poate s` dea pre]ioase. K 6 5 idei originale pån` [i celor Pre]urile variaz` destul de de fapt de [opron, A K 9 5 2 - {i ce voiai s` mai pasiona]i \n ale designu- mult, de la 40-70 de lei pen- \l avea partener pe 7 3 fac? Cum s` joc? lui de interior. tru gen]i, 20-100 de lei pentru Groh, vierul, cel - Nu zbiera ca mai bun de pr`sil` VEST EST un m`gar, ci Pentru c` aici, pe lång` [aluri, e[arfe [i fulare, \n Q 10 4 2 - [i peste care folose[te urechile faptul c` g`si]i ni[te sari-uri func]ie de grosime [i com- J 7 Q 10 9 care pot fi folosite, pe lång` plexitatea lucr`turii, 10-50 de Cr`ciunurile treceau Q 10 8 4 8 4 3 tale lungi, a gui]at pies` de vestimenta]ie, [i ca lei pentru bijuteriile din f`r` emo]ii, dar ale J 8 2 J 7 vierul. Ascult`! Ca obiect de decor, tot aici ave]i lemn, pietre [i metal sau 350 c`rui maniere nu Q 10 9 6 5 s` reu[e[ti erau tocmai SUD contractul aveai de unde alege \ntre perne de lei pentru cele din pietre A K J 9 7 3 frumoase. Pe Est- nevoie s` g`se[ti colorate, m`su]e de cafea, semipre]ioase, \n timp ce un A 2 dul`pioare cochete, cufere [i dulap cu ornamente indiene Vest aveau 6 3 trei carale la Vest. cutii cu ornamente. cost` 2.700 de lei. adversari dou` oi A K 4 A[a c` trebuia s` Absolut toate obiectele Locul e foarte mic, dar pa[nice. tragi As-Rig` de de la Aruna Goa sunt aduse culorile din interior \]i atrag |n dona de mai sus, dup` deschiderea caro, tai de caro, mergånd jos pe Riga de din India [i, chiar dac` nu privirile aproape hipnotic. de 2 pici a m`garului din Sud, partenerul cup`. Dup` care tragi As de cup`, tai o toate sunt fidele stilului in- Magazinul exist` deja de råm`tor i-a dat 3 caro, dar la 3 pici, a trefl` pe mas` [i la final r`måi cu Rig`- dian vechi, majoritatea pie- ceva vreme, semn c` are cli- r`spuns 5 pici astfel c` urecheatul a trebuit Valet-9 de atu contra Dam`-10-4 \n Vest. selor de vestimenta]ie fiind en]i receptivi. Din fericire, s` se mul]umeasc` a licita 6 pici. Joci orice de la mine [i tai, plasånd måna la u[or adaptate stilului occi- nici nu pare s` dispar` prea Cum s-a etalat ca mort, porcul a primit Vest pentru a primi returul \n fur[et`. Ar fi dental, acestea nu [i-au pier- curånd, \n ciuda centrului observa]ii \n gura mare de la m`gar. Cum c` bine, pe viitor, s`-]i folose[ti [i urechile [i dut defel identitatea. De istoric aflat \ntr-o ve[nic` nu a investigat posibilit`]ile c`r]ii care capul, mai zise sarcastic partenerul. fapt, acesta este unul dintre renovare. \ndrept`]eau marele [lem. De atunci se zice c` m`garul a \nceput pu]inele locuri (dac` nu sin- Iar el, de data asta, a \nghi]it [i a zis s` asculte mai mult cu organul l`sat de gurul) de la noi unde paie- atåt: natur`. Dar de \ndreptat tot nu s-a \ndreptat tele nu denot` o anume tr`- Aruna Goa - Las`... F` tu [ase... de tot. Animal \nc`p`]ånat! s`tur` social`. Pernele mici, Adresa: Str. Smårdan nr. 30

INVESTI}II Cum [tie un investitor cånd vine furtuna de pe Burs` la fondurile mutuale

de Roxana Pricop de la \nceputul anului se afl` pe masa de „La o cre[tere de aproape 15% a Bursei, nu dezbateri a Comisiei Na]ionale a Valorilor [tiu \n ce m`sur` comisionul de r`scump`- Mobiliare (CNVM) \n vederea modific`rii. rare mai poate proteja investitorii «vechi» Decalarea existent` \ntre evolu]ia pie]ei \n fond“, a spus Walter Balj, director Specula]iile pe Burs` [i prognozele meteo de ac]iuni [i cea a unit`]ii de fond general adjunct la societatea de au multe lucruri \n comun. Pentru a face permite investitorilor s` speculeze administrare Globinvest. predic]ii ale evolu]iei cota]iilor bursiere, prin ie[irea din fond dup` ce au Mai exact, un investitor care investitorul nu \[i poate baza deciziile doar pe asistat la sc`deri ale Bursei, prin decide s` fac` subscrieri \ntr-un o singur` informa]ie. La fel [i \n cazul prog- intrarea \n fond dup` ce Bursa a fond care are o expunere pe nozelor meteo: imaginile de statelit arat` unde \nregistrat cre[teri. aproximativ 70% pe pia]a ac]iu- se situeaz` furtuna [i prin ce regiuni a fost \n De exemplu, \n cazul cre[te- nilor, ar putea ob]ine un ran- urm` cu cåteva zile. Imaginile din statelit nu rilor de pån` la 15% ale ac]iu- dament de aproape 7% \n spun \ns` [i \nspre ce regiuni se \ndreapt` nilor de vinerea trecut`, investi- condi]iile unei cre[teri medii furtuna. Pentru a prognoza deplasarea furtu- torul poate cump`ra luni unit`]i de 10% a pie]ei de ac]iuni. nii, este nevoie de mai multe informa]ii de fond „la pre]uri promo]io- Dac` ar vrea s` ias` din precum presiunea atmosferic`, curen]ii de aer nale“ [i s` vånd` dup` cåteva fond \n perioada imediat [i umiditatea, factori care „vor ghida“ furtuna zile la pre]uri care includ maxi- urm`toare, din cå[tigul de spre o regiune sau alta. mele istorice de vineri. 7% ar mai r`måne cu 3%, dac` |n cazul fondurilor mutuale, „meteoro- Pentru a se proteja de astfel de comisionul de r`scump`rare logul de serviciu“ dispune \ns` de valoarea comportamente speculative, admi- ar fi de 4%, sau chiar ar ie[i \n presiunii atmosferice sau a umidit`]ii pentru nistratorii fondurilor de ac]iuni au minus dac` comisionul ar fi de a-[i putea da seama \ncotro se \ndreapt` „ majorat comisioanele de r`scum- 10%. furtuna“. {i asta pentru c` fondurile mutuale p`rare. Administratorii de fonduri nu se de ac]iuni redau aprecierea sau, dup` caz, De exemplu, \n cazul fondului de a[teapt` \ns` la subscrieri consistente deprecierea bursier` cu pån` la trei zile ac]iuni Intercapital, administrat de Cer- \n aceast` s`pt`mån` pe fondul revenirii \ntårziere. tinvest, investitorul care face r`scump`r`ri pie]ei de vineri. Mai mult, ace[tia sunt de Cu aceste informa]ii la \ndemån`, se poate la mai pu]in de 15 zile de la subscriere p`rere c` un volum mare de subscrieri s-ar investi \ntr-un fond de ac]iuni \n func]ie de trebuie s` pl`teasc` un comision de 10%, cel putea dovedi d`un`tor fondului [i inves- cum „bate“ Bursa. de la Napoca, administrat de Globinvest, un titorilor. Cu importanta precizare \ns` c` persoana comision de 5% pån` la 18 luni de la data „Dac` \ntr-un fond se fac subscrieri pån` \n cauz` nu mai este investitor, ci devine subscrierii, la BT Maxim, administrat de BT se dubleaz` num`rul de investitori, [i im- speculator. Iar principala diferen]` dintre un AM, un comision de 4% dac` retragerea se plicit num`rul unit`]ilor de fond existente, investitor [i speculator este c` celui din urm` efectueaz` dup` o perioad` mai mic` sau atunci cre[terea raportat` de fond \ntr-o nu-i pas` de valoarea inerent` a unei unit`]i egal` cu 180 zile de la subscriere. perioad` se dilueaz`, de la 10% poate ajunge de fond, ci este interesat doar de marcarea Comisionul de r`scump`rare se consti- 5%. Astfel c` cei mai afecta]i vor fi inves- unui profit ridicat \n cåt mai scurt timp tuie ca resurs` a fondului [i are rolul de a titorii vechi \n fond“, a explicat Florin Dolea, posibil. proteja investitorii r`ma[i \n fond de director executiv la societatea de Modul de calcul al unit`]ii de fond este fluctua]iile de active cauzate de eventualele administrare a investi]iilor Pio- stabilit de Regulamentul 15 din 2004, care ie[iri speculative. neer Asset Management. dup` afaceri11 STIL Un altfel de ROCKEFELLER

|nalt, tuns scurt, cu jean[i [i c`ma[` de la Ralph Lauren, Justin ar putea fi la fel de bine om de afaceri sau actor. Dar nu are nevoie s` fie niciuna, pentru c` face parte dintr-o familie al c`rei nume e sinonim cu bog`]ia: Rockefeller.

de Iulia Stancu bogat` [i celebr`. „Acum sunt måndru de numele meu, dar cånd eram mai tån`r evitam s` \l folosesc, ba chiar am semnat «Justin Rock» \n carnetul de [ofer“, spune el. ustin Aldrich Rockefeller (29 de ani) Dup` alegerile preziden]iale din 2004, Justin are doi bunici celebri (un Rockefeller [i-a dat seama c` politicienii [i tinerii se ignor` care a revolu]ionat filantropia [i un reciproc [i a decis s` fac` ceva. A[a c` la 25 de ani J Percy, fost pre[edinte Bell&Howell [i a fondat GenerationEngage, \mpreun` cu cei doi senator), iar tat`l s`u e John D. Rocke- fii ai lui Strobe Talbott, specialist \n politic` feller IV, senatorul democrat al statului West extern` [i prieten cu Bill Clinton. Organiza]ia sa Virginia. El \nsu[i a fondat [i conduce Generati- lucreaz` cu tineri din California, Florida, Carolina onEngage, o organiza]ie nonguvernamental` care de Nord [i New York deocamdat`, dar vrea s` se lupt` \mpotriva apatiei politice printre tinerii extind`. Rockefeller [i colaboratorii s`i organizea- americani. Mai exact, sper` s` atrag` \n discu]ii z` evenimente [i teleconferin]e cu invita]i, \n jurul politice lideri ai comunit`]ilor de tineri din fieca- unor teme care intereseaz` tinerii (Bill Clinton re stat, iar ace[tia s` fac` din Internet café-uri, despre tehnologie, Spike Lee despre Art` ca baruri [i piscine o agora, locuri unde s` se discute Anagajament Social), iar \nregistr`rile video sunt politic`. apoi postate online [i pot fi desc`rcate. Generati- Justin locuie[te \n New York, dar poate fi une- onEngage nu are preferin]e politice [i Justin e ori \ntålnit \n trenul care \l duce la Washington foarte strict \n aceast` privin]`: vrea doar s` pentru conferin]e, \mbr`cat casual (sacou [i implice tinerii, nu s` \i atrag` de vreo parte. c`ma[` f`r` cravat`). Discursul s`u e prudent, iar una dintre cele S-a n`scut \n iunie 1978 \n West Virginia, a mai puternice convingeri ale sale e c` nimic nu e absolvit Princeton \n 2002, apoi s-a mutat la New mai d`un`tor \n procesul politic american decåt York pentru a lucra la Muzeul de Art` Modern`, clipurile TV de 30 secunde din campanie: „Dis- la galeria familiei. |n 2006 s-a \nsurat cu o fost` torsioneaz` adev`rul [i sunt de obicei cinice. Noi coleg` de la Princeton, balerina Indre Vengris. Pe \ncerc`m s` cre`m o alternativ` substan]ial` la biroul lui troneaz` o statuie care reprezint` måna ele“. Organiza]ia sa a primit premiul Youth De- stång` a lui Abraham Lincoln, o copie din filmul mocracy anul trecut. preferat - Ghandi, \n regia lui Richard Attenbo- De[i politica pare s` fie o mo[tenire de rough [i cartea preferat` - The War, de Geoffrey familie, el se \ndoie[te c` va candida pentru Senat C. Ward [i Ken Burns. Ca dovad` c` nu e mereu vreodat`. Totu[i... „tat`l meu e un model pentru atåt de serios, Justin spune c` urm`re[te [i mine. I s-a oferit un birou de senator de New serialul The Office. York dup` asasinarea lui Robert Kennedy , dar el Cel mai mic dintre fiii lui Jay Rockefeller re- a preferat s` se mute \n West Virginia [i [i-a croit prezint` a cincea genera]ie Rockefeller, singur drum c`tre Senat“, spunea el \ntr-un dar m`rturise[te c` pån` \n liceu nu interviu acordat New York Times. Never say 12 s-a gåndit c` provine dintr-o familie never! dup` afaceri FOTO: Guliver/Getty Images FILM

My Best Friendís Girl/Doi burlaci [i-o blond` R: Howard Deutch D: Dane Cook, Kate Hudson, Jason Biggs, Alec Baldwin Din 26 septembrie Numai cu McConaughey HHIII

de {tefan Dobroiu „monstrul“, „necioplitul“, care n-a reu[it \n stratagemele lui Tank pot provoca råsul, \n cea unde regretatul Sydney Pollack amuza [i atr`- via]a lui s` fac` un compliment ca lumea [i care de-a doua jum`tate, cånd Tank \[i d` seama c` gea mai mult decåt Patrick Dempsey sau Mi- ajunge s` provoace lacrimile sexului frumos a \nceput s` ]in` la Alexis (Hudson), iubita chelle Monaghan. Alt exemplu recent? „The mai ceva ca o ceap` zdrobit`. |n compara]ie, tu celui mai bun prieten al s`u, Dustin, orice urm` Heartbreak Kid“/“Cåt dureaz` o c`snicie“, cu u-i de mirare dac` n-a]i auzit de devii cel mai dezirabil b`rbat n`scut vreodat` de amuzament dispare. Deutch \ncearc` s` Jerry Stiller (tat`l lui Ben Stiller), care-[i \m- Howard Deutch. Dup` ce a pe Terra, iar rela]ia se pune ca prin minune pe schimbe direc]ia spre o comedie romantic` cla- pinge de la spate odrasla (\n film, cel pu]in) cu regizat \n anii ’80 cåteva comedii picioare. sic`, dar spectatorul nu-i mai d` nicio [ans` la cele mai scandaloase sfaturi [i sugestii. |n orice N romantice care au f`cut-o celebr` Nu [i filmul. Chiar dac` trailer-ul arat` romantism „teroristului emo]ional“ Tank, iar caz, cånd tat`l, m`tu[a, v`rul sau prietenul din pe Molly Ringwald (un fel de bine, „My Best Friend’s Girl“ sufer` la prea vechea poveste cu dragostea care schimb` totul copil`rie par mai „de[tep]i“ decåt eroul, filmul Kate Hudson a vremurilor), Deutch s-a speci- multe capitole, iar unul dintre cele mai impor- parc` nu convinge decåt dac` ]ii cu tot dina- cu pricina clar nu respir` pe unde trebuie. alizat pe continu`ri. Acum revine la genul ro- tante sunt actorii. Kate Hudson s-a specializat dinsul. Dar nimic nu trebuie s` ne mai mire la Dane mantic numai c`, oricåt de atipic se chinuie s` pe comedii romantice, dar poate ar fi mai bine „My Best Friend’s Girl“ ajunge cumva s` se Cook. Dup` ce s-a lansat cu „Premiantul lunii“, fie, reu[e[te exact acolo unde nu trebuie. s` revin` la vechiul ei partener, Matthew \nscrie \n seria de filme \n care p`rin]ii actorul s-a specializat \n comedii romantice cu Ca multe filme nu foarte bune (observa]i McConaughey („Cum s` scapi de un tip \n zece protagoni[tilor sunt mai simpatici [i ata[an]i unul dintre cele mai proaste filme ale Jessic`i eufemismul), „My Best Friend’s Girl“/“Doi zile“, „Aurul nebunilor“), c`ci nici Dane Cook decåt ace[tia. Alec Baldwin e mai amuzant \n Alba ([i asta spune multe, dac` ai v`zut burlaci [i-o... blond`“ porne[te de la o idee (insuportabilul Tank), nici Jason Biggs (Dustin, rolul tat`lui cinic [i extrem de preocupat de sex „Ochii“ sau „Sub anestezie“), „Charlie Talis- excelent`. Ai probleme \n cuplu pentru c` ea tipul cu inim` de aur, dar cam bleg) nu ajung al lui Tank decåt acesta, pe care-l sim]i man“, [i acum, iat`, joac` \n unul dintre cele vrea s` se \ntålneasc` [i cu al]i b`rba]i? Nu pe aceea[i band` cu Hudson. caricatural [i neverosimil, \n ton cu aproape mai proaste ale lui Kate Hudson. Cook ori trebuie s` te isterizezi, nici s` dramatizezi, fii Dar problemele cele mai mari sunt la ton. toate celelalte personaje. |n aceea[i situa]ie se trebuie s`-[i schimbe talismanul, ori are un practic: prezint`-i-l pe el, Tank (Dane Cook), Dac` \n prima jum`tate umorul ireveren]ios [i afl` „Made of Honor“/“Mireasa e iubita mea“, consilier care-i poart` pic`.

STOP-CADRU Mult r`zboi, pu]ine stele

Probabil c` fanii \nfoca]i ai lumii Star Wars vor merge oricum s` vad` filmul R`zboiul Clonelor, a[a c` aceste rånduri sunt pentru ceilal]i. E vorba de o continuare a unui serial animat tv, iar ac]iunea se petrece \ntre evenimentele din filmele Episode II: Atacul Clonelor [i Episode III: Revenge of the Sith. Pentru mult` lume probabil c` fraze ca „Republica e \nc` \n r`zboi cu separati[tii, iar accesul la Galactic Rim e amenin]at“ nu \nseamn` nimic. Filmule]ul animat e doar o versiune mai soft a necru]`toarei serii Star Wars, o versiune \n care personajele se ascund sub cutii [i, \n ciuda abunden]ei de gloan]e, rachete [i alte pericole, nu prea se moare. Iat` [i care e miza: Anakin Skywalker [i noul elev Padawan, tån`ra Ahsoka Tano, trebuie s` g`seasc` copilul disp`rut al lui Jabba the Hutt, \n timp ce Obi-Wan Kenobi [i Yoda conduc rezisten]a pentru a \mpiedica un m`cel separatist. For]ele r`ului pl`nuiesc, ca de obicei, s` preia controlul universului, numai c` asta se petrece acum \ntr-o lume animat`, \n care un SF ar trebui s` fie mai u[or de realizat. E prima anima]ie lung metraj sub sigla Star Wars, dar parc` te a[tep]i la mai mult de la Star Wars: R`zboiul clonelor aceast` industrie. Dialoguri simpliste [i scene de lupt` foarte Cu: Samuel L. Jackson, Tom Kane; R: Dave Filoni HHHII lungi completeaz` peisajul care nu e tocmai pe m`sura Din 26 septembrie unei anima]ii din anul 2008. dup`dup` afaceri afaceri dup` afaceri13 TURISM

Welcome to the

de Doina Anghel coasta Floridei dinspre Atlantic, ci de ora[elele cu ap` rece, numai bun` pentru un r`corit din orientate \nspre Golful Mexic, la o arunc`tur` de mers, \n vårful sandalei. b`] de New Orleans, vis-à-vis de Mexic [i \n Am stat [i eu destul de mult la piscina vecin`tatea Key West [i Cubei. |n ora[ele surori hotelului, \n principal singur`, pentru c` ceilal]i maginea soarelui dogoritor [i a portoca- Tampa, Saint-Pete [i Clearwater, aerul este mult „locatari“ erau cu treab`, la diverse conferin]e pe lului de pe sigla Floridei \]i intersecteaz` mai pa[nic, \n compara]ie cu nebunescul Miami, hidroizola]ii sau geologie marin`, dar am mers [i privirea de cum p`[e[ti \n Sunshine State, nu degeaba mul]i septuagenari din New York \[i de capul meu \ntr-o c`l`torie la plaj`, cu I fie c` e[ti \n aeroport, fie c` vii cu ma[ina cump`r` condo-uri [i se mut` aici pe timpul autobuzul, \ntr-o lini[tit` zi de luni. pe autostrad` de la New York [i conduci iernii. Autobuzul \nseamn` deja aventur` \n Saint- aproape dou` zile \n paralel cu Atlanticul. La Golful Mexic, iarna este doar un pic mai Pete, unde transportul public este o no]iune Dat` fiind ospitalitatea proverbial` a r`coroas` decåt iulie la noi. |n noiembrie, am necunoscut` celor din middle [i upper- class, dar sudi[tilor, te a[tep]i s` prime[ti o portocal` la f`cut plaj` \n Clearwater [i am fost la un pas de foarte popular` \n comunitatea de imigran]i. De fiecare col] de strad`. Cel pu]in \n hotelul din insola]ie. {i nici apa golfului nu prea ajut`. |n altfel, autobuz este mult spus: era un fel de hårb Tampa unde am stat aproape trei s`pt`måni, timpul verii, din aprilie pån` \n octombrie, ie[i din lemn cu motor, \n]esat de negrese vorb`re]e, portocalele mici, zemoase, cu o coaj` sub]ire, din ap` doar ca s` te r`core[ti, \n condi]iile \n tineri \n haine hip-hop, cu c`[tile bine \nfipte \n erau la discre]ie \n lobby, suplinind delicat micul care temperatura aerului este de peste 40 de urechi. Rabla scår]åia \ngrozitor, era soare [i cald dejun dac` cumva m` trezeam prea tårziu grade \n mod constant, m-au avertizat prietenii de sim]eam cum se tope[te scaunul de plastic pentru preten]iile americane. Portocalele sunt mai familiariza]i cu atmosfera. sub mine. Am mers trei sferturi de or` pe o limb` una din cele mai bune metode de a \ncepe ziua |n plus, umiditatea este foarte ridicat`. de p`månt care d` \mprejur unui golfule], \ntr-un stat care d` impresia c` se tope[te, mai Diminea]a, cånd ie[i din hotel, ai convingerea c` Tampa Bay, \ntre Golful Mexic [i Florida, \ntr-un ales \n timpul \ngrozitoarelor luni de var`, \n a plouat, pentru c` frunzele palmierilor sunt peisaj cum vezi \n filmele americane, cu depo- care zgårie-norii cresc v`zånd cu ochii, sfidånd \nc`rcate cu stropi, iar aerul este greu de respirat. zite, malluri, cartiere reziden]iale. Surprinz`tor, gravita]ia [i criza de pe Wall Street. Dar nu e ploaie, ci doar condens, care face c`ci ne apropiam de plaje [i de zona de vacan]`, Odat` ce c`ldura toropitoare a trecut, odat` minuni la ten, comparativ cu ar[i]a de pe coasta str`zile erau la fel de pustiite ca [i \n centrul ce uraganele au trecut, odat` ce iarna se apropie, de vest. Adev`rul e c` supravie]uie[ti cam greu ora[ului Saint Pete, unde am stat cea mai mare Florida se transform` \ncet - \ncet \n paradisul \n Florida [i \n celelalte state americane din zon` parte a vacan]ei mele \n Florida. din c`r]ile po[tale, cu apusuri tropicale [i vege- f`r` aer condi]ionat sau f`r` sistem de ventila]ie. Am coboråt la intersec]ia unei str`zi ce p`rea ta]ie luxuriant`, cine lini[tite [i curse de iahturi, Piscina este un „must“ al locuin]elor din zon`, abandonat`, dup` ce [oferul \mi d`duse atent din care \]i vine cu greu s` te smulgi pentru c` este greu s` \]i petreci altfel ziua \n aer indica]ii cum s` g`sesc plaja. Toropit` de \napoi, acas`. {i nu vorbesc aici liber. P\n` [i cl`dirile de birouri din zon` sunt c`ldur`, am mers 20 de pa[i \n direc]ia indicat` [i despre fascinantul Miami, de pe \nconjurate de bazine cu adåncimea de un picior, m-am oprit. 14dup` afaceri Sunshine State

A fost ca [i cum a[ fi intrat \ntr-o carte po[tal` nisip de acela fin [i alb, avea cel pu]in un måncarea mi-a c`zut cam greu, dar este o din anii ’50: lini[te mormåntal`, c`ldura care mi kilometru \n l`]ime, iar lungimea era imposibil desf`tare pentru cei c`rora le place s` amestece se a[eza pe umeri mole[indu-m` [i mai mult, de estimat. gusturile: cum e porcul cu sos dulce de mojo. soare orbitor, case de lemn cu etaj, f`r` balcoane Paralel cu plaja se \ntinde o få[ie de asfalt Totu[i, pe[tele la cin`, vinul alb de California [i, [i cu ferestre \nguste, un motel cu piscina goal`, (patru benzi), cu hoteluri ici [i colo, dar pe care discret, dintr-o box`, muzica celor de la Buena o pancart` din tabl` cu vopseaua s`rit` [i boom-ul imobiliar de acum cå]iva ani a \nceput Vista Social Club sunt combina]ia ideal` \n decolorat` din cauza soarelui, cl`tinåndu-se f`r` s` le \nmul]easc` ca ciurpecile dup` ploaie. hotelul lui Don Cesar, unde pån` [i apusul spui zgomot la cea mai mic` adiere a våntului: „FOR Abia dup` ce mi-am g`sit un loc aflat la o c` este dintr-o telenovel` sud-american`. E [i el SALE“, trotuare joase [i pr`fuite, mucuri de distan]` perfect` \ntre barul unui hotel [i ap`, roz, ca p`s`rile flamingo pe care le-am admirat ]igar`, palmieri, lini[te, c`ldur` ap`s`toare, mi-am dat seama c` ceva este \n neregul`... pe \ntr-o duminic` la gr`dina zoologic` din Tampa. mirosuri iu]i de la cutii de måncare aruncate pe distan]a de vreo 4 kilometri am v`zut doar \nc` Tot acolo am reu[it s` mångåi o pisic` de mare jos, presiune \n aer, cer albastru, f`r` nor. Nimeni 5 persoane, un cuplu care f`cea scufund`ri [i o \ntr-un bazin amenajat special de \ngrijitori. Sunt pe strad`. Am mers ca prin vis, cu pic`turi de familie cu copil mic, care se ad`postea la umbra la fel de m`t`soase ca pielea copiilor nou- sudoare pe tåmple, l`sånd \n spate casele cu un unei umbrele de soare discrete. n`scu]i. nivel, \nspre un hotel din beton [i sticl`, ce p`rea Am avut o dup`-amiaz` perfect` \n apa Nu doar natura este \ns` ceea ce m` atrage s` ascund` \n spatele lui marea, dar apa tot nu transparent`, nemi[cat`, plutind aiurea printre spre cele trei ora[e surori. Am vizitat un bogat mi se ar`ta, ci doar betoane pe jos [i \n fa]`. |n bancuri de pe[ti[ori, dar sub amenin]area muzeu Dali \n Saint-Pete, care are aproape 27 de cåteva secunde \ns`, ceea ce p`rea iluzie, s-a pelicanilor care se aruncau cu ciocurile pentru ani [i include \ntre exponatele sale „Descope- transformat \n realitate, \n stånga colosului de a-[i smulge de-ale gurii din ap`. rirea Americii de c`tre Cristofor Columb“, beton am z`rit o lic`rire. Dup` cå]iva pa[i, am |n zare se vedea conturul pl`cut al hotelului „Toreadorul Halucinogenic“ sau „Dezintegrarea intrat iar \ntr-o carte po[tal`. Don Cezar, o armonie paralelipiped` \n roz, persisten]ei memoriei“. Sunt peste 2000 de piese N-am mers pån` acum \n Cuba, dar cred c` unde fusesem cu dou` seri \nainte pentru un \n colec]ia muzeului, care ofer` [i proiec]ii ale a[a ar`ta ea \n anii ’50, cånd mi-ar fi pl`cut s-o groupper (pe[te alb) [i black beans (fasole). „Cåinelui andaluz“, dar expune [i obiecte vizitez. Am v`zut de departe o barac` alb` pe Nimic nu mi-a p`rut spectaculos la acest meniu, personale ale artistului [i ale so]iei sale Gala. La plaj`, o improviza]ie de bar [i cåteva scaune dup` ce consumasem cu succes coad` de aliga- fel de bogat` este [i camera cu suveniruri, de \nalte. Ocolind hotelul [i trecånd de asfalt, \nspre tor pane, \ntr-un sandwich bar din portul unde po]i cump`ra cadouri mai „intelectuale“ nisipul alb, am s`rit cu gra]ie peste cå]iva metri Clearwater. Toaleta localului sem`na foarte bine pentru cei de acas`: tricouri cu printuri din de buruieni ca s` ajung cåt mai repede la ap`. cu cele de pe autostrad` de la noi, \ns` priveli[tea colec]ia „Jewels“ - 20 USD bucata, un ceas de Marea avea verdele acela de jad str`lucitor, terasei era minunat`, mai ales noaptea, cånd mas` \mpachetat \ntr-o cutie de de Fata Morgana [i nu era atåt de aproape de vedeai luminile iahturilor oglindindu-se \n ap`. conserv`, calendare [i farfurii mine pe cåt m` a[teptam. Pentru c` plaja cu Revenind la meniul zonei, pot s` spun c` imitånd picturile lui Dali. dup` afaceri15 EVENIMENT Hallelujah!

de Iulia Stancu

eonard Cohen, cel mai senzual preot al melancoliei, a venit s` „oficieze“ [i la noi, \ntr-o zi cuminte de duminic`. {i a „oficiat“ L aproape trei ore. Domnul cu voce de aur a venit pe scen` \n pas alerg`tor, luåndu-[i prin surprindere publicul. |n lumea lui Cohen nu se \ntårzie - iubirile vin la timp, doar cånd e vrba de ple- care se las` cu greu (deh, Ain’t no cure for love) ...A \n- ceput u[or, cu The Future, apoi Dance me..., toate \n- l`n]uite. Nimic nu a fost \ntåmpl`tor \n show-ul seniorului cu dou` backing vocals [i o trup` exact cåt \i trebuie. A valsat cu gra]ie printre propriile triste]i, glume [i \ntreb`ri, a rås de propria depresie [i de seriozitatea noastr`, ne-a promis secretul acestei

EVENIMENT existen]e, apoi ne-a spus doar ...“darli da“ [i „ay ay“. |n muzica lui e ceva ce aminte[te de cåntecele evre- ie[ti [i de country \n acela[i timp, un gen pe care doar el, romancier, poet, soldat, c`lug`r [i rebel \n acela[i timp, putea s` \l inventeze. Dar mai presus de toate se simte c` e parte din el, nu o re]et` sau construc]ie artificial`. Doar e „The man who works for your smile“ [i „cel care pl`te[te chirie \n Tower of Song“ ... |n rest, a fost un public aproape perplex, care nu a putut s` reac]ioneze decåt cu lini[te, valsånd sau aplaudånd [i cu multe \ncerc`ri de a \i cånta La mul]i ani. Ce altceva ar fi trebuit f`cut \n fa]a unui om care FOTO: Mediafax \[i cånt` cu religiozitate cåntecele [i \[i recit` versurile de parc` ar trebui s` cucereasc` toate femeile din lume cu ele? Dup` cåt de greu s-a \ndurat s` plece, sigur a \n]eles c` ne-a atins A thousand kisses deep...

PUBLICITATE 26 SEPTEMBRIE 2008 APARE VINEREA, |MPREUN~ CU ZIARUL FINANCIAR NR. 38 (420)

Boogie Adela Oamenii Festivalul sau Greceanu lui Clovnilor nostalgia tinere]ii Mireasa cu Platon \ncepe [osete ro[ii pagina 7 pagina 8 pagina 2 pagina 6

BIBLIOMANIA l CONFESIUNI l ISTORIE l {TIIN}~ l ARTE l MENTALIT~}I La Pa[tele Cailor FOILETON Pe la \nceputul anilor ‘90, De trei ori ARUNC-O mi-am propus s` scriu un articol despre cai. Nu despre PE SOR~-MEA cai \n general, ci despre rela]ia om-cal \n Romånia. Iacob DIN TREN! Tot c`utånd oameni care s` m` ajute s`-mi fac O toamn` blånd` [i c`runt` s-a ales a fi anotimpul prielnic al documentarea, am ajuns s` unei sinteze spectaculoase. Octogenarul Gheorghe Iacob, artistul cunosc un domn \n vårst`, care n-a avut orgoliul s` deschid` nici o personal`, a g`sit acum al c`rui tat` fusese un mare cel mai potrivit moment s` se \nf`]i[eze publicului. {i nu o dat`, ci cresc`tor de cai [i un de trei ori. \mp`timit al sporturilor ecvestre \n perioada N NET~G~DUIT r`m`[ag cu ve[nicia. Trei expozi]ii - pic- interbelic`. Lucian Vasilescu U tur` [i sculptur` la Dalles, pic- ARTISTUL tur` [i acuarele la Palatul Mogo[oaia ATUNCI, \ntre r`zboaie, aveam \ndeletnicire, este nevoie doar de un [i sculptur` [i spa]ii ambientale \n mo- Gheorghe Iacob s-a n`scut la 5 septembrie 1925, \n comuna Hipodrom de galop, Jockey Club, ciocan [i de ni[te cuie. zaic la sala Dialog a Prim`riei Scutelnici, jude]ul Buz`u. |ntre 1946 [i 1953, studiaz` la Grajduri Regale [i o revist` ilustrat` Paradoxal, rela]ia om-cal de pe Sectorului 2 (vernisaj - 6 octombrie) - Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“. Absolvent a 5 ani Stelian }urlea despre cai. Domnul despre care teritoriul actualei Romånii s-a dez- reprezint`, f`r` \ndoial`, evenimentul de pictur` [i a povestesc m-a invitat \ntr-o bun` zi la voltat pe seama Imperiului Austro- artistic cel mai de seam` al ceea ce am 3 de EPISODUL 6 el acas`. Mi-a ar`tat fotografii de Ungar (\n Bucovina, mai ales) [i pe putea numi „la rentrée“ din (alt`dat`) sculptur`, epoc`, decupaje din ziare, c`r]i, reviste, seama zisei „Mari Revolu]ii din Micul Paris. elev al lui SUNT MÅNDR~ de mine. Am trofee. Cel mai tare m-a impresionat un Octombrie“ c`reia i-a c`zut victim` Gheorghe Iacob este un truditor al Eusta]iu 9.reu[it s` opresc o adop]ie pl`nuit` de c`r]oi monumental, cred c` b`tea spre Rusia. Pån` la anul 1918, Imperiul artei a c`rui urie[easc` putere de Stoenescu, N. ni[te avoca]i \n contra legii. Poate am trezit 1.000 de pagini, \n format mare. L-am amintit a exportat [i „implementat“ pe munc` este impresionant`. Cu atåt mai D`r`scu, cå]iva p`rin]i care \[i las` copiii de izbeli[te, r`sfoit: era \n german`, drept pentru meleagurile noastre mioritice un mult cu cåt ea adun` mai bine de [ase Steriadi, sfå[ia]i de dor, [i pleac` \n str`in`tate s` fac` care n-am priceput nimic. M-am uitat veritabil cult pentru nobilul animal, iar decenii de istovire \n toate adåncimile Maxy, a bani. Acuma sper ca avocatul trimis de mine la ilustra]ii: erau acolo cai [i desene cu revolu]ia pomenit` i-a f`cut pe mul]i v`zului, cånd n-a fost zi \n care el s` studiat [i cu s` \mpiedice aruncarea \n strad` a celor potcoave. „Este un tratat despre potco- nobili ru[i s`-[i g`seasc` aici ad`post. nu scociorasc` prin ungherele \ntu- sculptorul dou`zeci [i cinci de orfani sau abandona]i. virea cailor“ - mi-a spus domnul \n Pentru ei [i pentru caii lor. Apoi s-a necate ale realit`]ii, spre a aduna de Onofrei. |mi vine s` chiui. Dar n-am cu cine s` \mpart vårst`. „|n halul `sta de gros?“ - am rostogolit [i peste noi molima ro[ie, iar acolo bulg`ri de lumin` [i a ne face |ncepånd bucuria. \ntrebat ca prostul. Delicat [i \n]e- caii au fost f`cu]i cårna]i (la propriu) martori la frumuse]ea lumii. Dar nu cu 1948, a |l sun pe tata. Nu l-am mai auzit de mult [i mi leg`tor, domnul mi-a r`spuns: „Este din \nalt` porunc` proletar`. cum am fi vrut-o noi, ci a[a cum a participat s-a f`cut un dor nebun de el. N-o arat`, dar unul dintre multele tratate de specia- Am pierdut, atunci, tot ceea ce era sim]it-o el. la [tiu c` e fericit c`-mi fac timp pentru el. Orice litate. Potcovirea cailor este atåt o de pierdut \n rela]ia cu calul. Din ce am Ast`zi, båntuite de nevoia de sintez` majoritatea \l \ntreb, \mi r`spunde c` o duce bine, c` nu [tiin]`, cåt [i o art`. S-a scris mult pierdut atunci n-am recuperat, pån` peste o mie de lucr`ri de o plastic` bienalelor de are nevoie de nimic, c` e \nc` s`n`tos, eu s`- despre asta“. acum, nimic. Cum spuneam, \n Marea divers` - ecouri, fragmente, cioburi de pictur` [i mi v`d de treab` [i s` am noroc. Vreau s`-l Recent, \ntr-un cotidian central, am Britanie trebuie s` faci patru ani de timp, revela]ii, teme abandonate [i sculptur` din v`d. citit o poveste despre cå]iva repre- [coal` pentru a avea dreptul s` reluate, fulgura]ii stilistice - se cereau ]ar`, a saloanelor municipale, a fost prezent la numeroase - O s` m` vezi, fata mo[ului. |ntåi f`-]i treaba zentan]i britanici ai Ligii Interna]ionale potcove[ti un cal. Francezii le spun a fi v`zute \n acest spectacol \n trei expozi]ii romåne[ti de grup organizate \n str`in`tate, dar nu ta acolo, s` fii mul]umit`. pentru Protec]ia Cailor. Oamenii au potcovarilor, cu respect, „maréchal acte. Rela]ionate \ns` subteran printr-o a deschis, pån` anul acesta, nici o expozi]ie personal`. |n - Sunt mul]umit`, tat`. {i \nchid, s` nu-mi venit \n Romånia s` vad`, printre ferrant“. La noi este cum se [tie [i se sintax` foarte coerent` [i o exigen]` lunile septembrie-octombrie a.c., sub titlul generic dea lacrimile. altele, cum sunt potcovi]i caii no[tri. vede. Dar nici c` ne pas`. Pentru c` noi sever`. Revela]iile unei sinteze \n 3 expozi]ii, Gh. Iacob a expus Mai adineauri, [efa mi-a dat de \n]eles c` ar Au v`zut [i n-au priceput nimic. La ei nu suntem atåta de pro[ti \ncåt s` pictur` [i sculptur` la sala Dalles, pictur` [i acuarel` la vrea s` st`m de vorb`. Noroc c` a venit este nevoie de patru ani de [coal` umbl`m dup` „potcoave de cai mor]i“. Sebastian F. Amza Palatul Mogo[oaia [i sculptur` [i mozaic la sala Dialog. vremea [edin]ei de sumar, am timp s`-mi pentru a avea dreptul s` potcove[ti un Pe noi ne preocup` lucruri mai \nalte. [email protected] pun pe hårtie cåteva idei cu care s` m` duc la cal. La noi, pentru a practica aceea[i Cum ar fi... Continuare \n pagina 7 discu]ii. {tiu ce-o s` urmeze, ce-am f`cut pån` acum a fost bine, dar nu mai conteaz`, e istorie, are nevoie de marf` pentru REPORTAJ INTERVIU jurnalele [i emisiunile urm`toare. Unde-mi sunt anchetele promise? Unde e planul de film`ri pentru serialul cu revendic`ri Publicul meu cel mai frauduloase? Cåte cazuri am stråns pån` Departele care acum, pe cåte le-am documentat, cåte m` preg`tesc s` filmez zilele astea? Cånd am apropiat este cel dep`rtat auzit eu c` un reporter bun se culc` pe-o apropie (II) ureche [i se hr`ne[te din dou`, trei succese am`råte? Poate n-o s` spun` chiar am`råte, |ntr-o lapidar` autobiografie, Mihai St`nescu spunea: „M-am n`scut \n 1939. Studiile le-am dar ceva pe-aproape. Ca bucure[tean, v` pot spune c` ora[ul meu \nceput mult mai tårziu \n Buz`u - ora[ cu 100.000 de locuitori [i 4 taximetre. Am absolvit Mai bine \i trimit planul pe e-mail [i plec la atrage tocmai prin absen]a tiraniei unui trecut Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, \n 1966. Am colaborat la publica]ii serioase filmare. (Urzica, Playboy), \ns` nu sunt prea cunoscut. |n schimb, eu cunosc mult` lume, pentru c` am Dac` m` las` telefonul `sta! cople[itor. Aici, fiecare vine \ntr-un prezent pe - }i-am mai spus c` e[ti grozav`! zice Rodica, c`l`torit mai mult decåt m` a[teptam“. Cel care (potrivit lui Andrei Ple[u) „a scris, \n ultimii f`r` nici o alt` introducere. Am aflat care [i-l poate scrie [i un viitor la care are tot ani, istoria comic` a unei tragedii [i a reu[it s` p`streze firescul råsului \ntr-o lume smintit` nout`]ile cu casa de copii. Le-au fixat dreptul. Istoria fabuloas` a Bucure[tiului este [i s` supravie]uiasc` senin \n plin dezastru, ajutåndu-ne pe to]i s` supravie]uim“ \[i procesul luna viitoare. continu` opera de supravie]uire [i ne pofte[te s` tragem cu ochiul la ea. - {tiam. Nu de asta m-ai sunat, nu-i a[a? discret` [i \nf`ldurat` gros. Numai cu imens` - Pe toate le miro[i, spune u[or fåståcit`. - D`-i drumul! insist. r`bdare [i iubire de ora[ po]i s` o vezi [i, mai - Domnule Mihai St`nescu, sunte]i am gåndit ce-am spus [i am desenat f`r` un copiator. E adev`rat c` mul]i gåndeau - Patroana e mul]umit`. ales, s` o \n]elegi, la ceasuri de tain` ale zilei [i normal? |n aceast` ]ar` ciudat`, ave]i autocenzur`. A[a c` nu e de mirare c` despre mine c` sunt ori nebun, ori - M` bucur. impresia c` a]i fost vreodat` normal sau m-au interzis \n ‘82 [i ‘85... securist. Cum am spus, nici m`car - Atåt de mul]umit` c` nu ne mai trimite \n ale nop]ii. Astfel, Bucure[tiul las` loc fiec`ruia m`car o s` fi]i? - Cine v-a interzis? anormal nu sunt. Apropo! Mi-am v`zut, ]ar`, ne ]ine la sediul ei, la mica f`bricu]` de - Am fost [i sunt normal. Bine\n]eles, - Ei, cum cine? Ei!... Am cerut atunci cum se spune, dosarul de la Securitate. haine, unde are [i un magazin de prezentare. s` \[i construiasc` un „acas`“, de aici senza]ia cåt se poate. Dac` o s` fiu \n continuare, s` mi se aprobe tip`rirea unui album, dar Iar acolo, \ntr-unul dintre ele, care - Foarte bine, zic, convins` c` \nc` n-a ajuns lui de netocmit, de eteroclit [i de grabnic \ns`, n-am de unde s` [tiu. Indiferent de mi s-a spus c` nu e momentul. Drept poart` titlul „Mircea-evazionistul“... la ce-o doare. Zi-mi care-i problema. vreme, ploaie, canicul`, dictatur` sau urmare, am \n]eles [i am preg`tit un - Evazionist? - M-am gåndit c` ar avea nevoie de un clip ruin`tor de vie]i nevinovate. Dac` nu ai avut democra]ie, eu mi-am f`cut treaba. altul, intitulat Acum nu e momentul, pe care s`-i fac` publicitate, cum am v`zut la cu tine acest „acas`“, Bucure[tiul nu se M-am comportat \ntotdeauna ca un om care l-am multiplicat la Biblioteca Interviu realizat postul t`u. Unul simplu. Habar n-am cum s`-l liber, iar un om liber este \n primul rånd American` [i la Uzina de Mecanic` de Sebastian F. Amza fac, nici unde. Nici m`car nu [tiu dac` nu gr`be[te s` ]i-l ofere, pentru c` el \nsu[i este normal, nu-i a[a? Am spus ce gåndeam, Fin`, \n biroul directorului, unde se afla Continuare \n pagina 3 cost` cåt nu suntem noi \n stare s` pl`tim. A[ un „acas`“ alc`tuit din toate aceste mii, zeci vrea s` fie o surpriz`. Nu [tie c` am venit la tine. de mii, acum milioane de „acas`“. BASTIONUL Of, copiii `[tia! - {i vrei s` ]i-l fac eu? PROBABIL C~, dac` a[ fi tr`it \n Ia[i, trecut pe care deseori \l idealizam. Pas pul se dilat`, mi[c`rile tale devin mai - Nu, vreau doar s` ne sf`tuie[ti cum s` mi-ar fi fost greu s` fiu atåt de deta[at, cu pas, am sim]it nevoia de a l`sa moi, pasul se afund` \n asfalt ca \n facem. s` nu pun suflet pentru fiecare col] trecutul s` \[i depene pove[tile mai vat`. Vorba aia, rotunjit` la col]uri, mo- Panourile, 7. Mama Parc`-i simplu! O s` vorbesc cu Matei, e om cultural ([i cåte astfel de col]uri nu are departe de mine [i am \nceput s`-i le[e[te [i ea. Oamenii pun un bemol la de treab`, a mai f`cut d-astea. Pentru c`-i Ia[iul!), s` nu \mi simt inima b`tånd cunosc Ia[iului oamenii cu care cheia faptelor lor. La mai to]i prietenii [tie, am s`-l rog s` nu le cear` nici un ban. D` \n „peptu-mi de aram`“ doar la sim]eam c` trebuie s` \mpart bun-r`ul mei ie[eni, simt \n str`funduri parc` o „18 OCTOMBRIE 1981. Strict se- Sora: Uite, are s` se \mbrace coordonat de locotenetul major Irimia din cap, dar semnul lui poate fi orice, vreau vederea lor, s` nu cred despre mine prezent \n care locuiam. Au fost multe suferin]` de care nu pot sc`pa. Dar cret. Exemplar unic. Redat din limba F`nic` [i are s` vin` pån` la tine. Ovidiu, ofi]erul de serviciu din acea s` fiu sigur`, \l trag de un nasture. \nsumi c` va fi fiind ceva [i de capul momente pl`cute \n casele nu la fel de senza]ia asta o am numai cånd m` romån`. Ora 4.50. Mama d` telefon la Mama: Dar unde s` m` duc, unde noapte. Prima ac]iune prev`zut` \n - Zi-mi! M` aju]i? meu de \ndat` ce respir aerul pe care celebre, dar la fel de pline de spiri- \ntålnesc cu ei la ei acas`. La sora ei. Men]ionez c`, \n timpul con- s`-l caut?... {i este \n capul gol [i uite, planul de m`suri a fost consemnat` - No, bine. odat` l-au respirat atå]ia oameni de tualitate. Am stat multe dup`-amieze [i Bucure[ti, sunt joviali, prieteno[i, vorbirii, mama a plåns tot timpul. trebuia s`-[i ia medicamentele, lu- succint: „Folosirea mijloacelor I.C.T. M` \nal] pe vårfuri [i-l s`rut pe obraz. Tocmai seam`, c` pun c`lc`tura mea pe seri vorbind cu mul]i dintre scriitorii deschi[i, f`r` a mai suferi de vreun r`u Discut` urm`toarele: mina la buc`t`rie este aprins`, a stat (interceptarea convorbirilor telefo- atunci trece pe lång` noi Yvona. c`lc`tura lor, c` ating cu måna mea Ia[iului. Trecutul era prezent, dar al lumii, al secolului. Mama: ...Nu [tiu unde s` m` duc... aprins` toat` noaptea, \nseamn` c` el nice, n.n.) dup` re]inere, pentru a - Hei, voi doi! Nu suntem \n dormitor. ceea ce måna lor a atins. De aici [i parc` nu atåt de sufocant ca atunci {tiu c` multora nu le place Bu- Sora: Dar tu [tii unde mai avea este plecat de asear` [i e aproape stabili reac]ia mamei sale. R`spunde: |i scot limba, \i \ntorc spatele [i-mi v`d de pån` la a crede c` eu \nsumi prelun- cånd ne \ntålneam \n urbe. Ei conti- cure[tiul. Dac` la Ia[i nu se feresc s` o obiceiul s` mearg`? cinci diminea]a. Unde st` el la ora maior Cr`ciun Mihai.“ Dialogul treab`. Dac` ea n-are de lucru [i casc` ochii la gesc prin mintea [i inima mea ceea ce nuau s` vad` \n Ia[i un loc sfånt, spun`, la Bucure[ti sunt mai discre]i, Mama: Nu, tu, nu mergea \n alt` asta? reprodus mai sus este primul dintre ce face lumea din jur, s` fie s`n`toas`, eu ei au \nceput nu-i decåt un pas [i micul sunånd parc` prea a muzeu. Dar mie, preferånd s` nu fac` nici o observa]ie. parte nic`ieri. Sora.: Las` c` se \mbrac` F`nic` [i sutele \nregistrate de atunci \ncolo, chiar am o mul]ime de f`cut! orgoliu-i gata! De multe ori, \n Ia[i netr`ind acolo, mi-a fost mai u[or s`-l Departele te face s` iube[ti mai mult Sora: {i a plecat \n trening [i vine...“ care s-au purtat de la num`rul de tele- Dac` sunt l`sat` de telefonul `sta. fiind, prietenii mi-au a[ezat \n pro- v`d, s`-l simt, iar` de departe s` ceea ce a fost prea aproape de tine. pijama? * fon 18.319, \nregistrat pe numele - Bun`, frumoaso, m-am \ntors. gram neap`rat plimb`ri spre a m` meditez mai lucid asupra a ceea ce Opusul te face s` vezi mai limpede. Mama: Da... [i a f`cut [i baie asear` |n noaptea de 17 spre 18 octombrie Mariei Uncescu, mama lui Mugur Asta-mi trebuia. De fapt, abia a[teptam s` umple spiritual de farmecul sfånt al este modelul cultural sau orizontul Marii c`rturari ai Ia[iului s-au format [i e bolnav. Unde s` m` duc s`-l caut, a anului 1981, dup` ce la ora 1 a fost C`linescu. |ncepånd din 18 octombrie se \ntoarc`, \mi f`ceam de lucru \n fiecare ora[ului cultural c`lcåndu-i locuri de cultural al Ia[iului. Ceea ce generos departe de Ia[i, \n alte orizonturi tu? S` vin` F`nic`, cumnat`-meu, s` adus la sediul Securit`]ii din Boto[ani 1981, acesta a fost botezat de clip` ca s` nu m` gåndesc pe unde e, ce legend` [i vis. Le-am v`zut pe toate \n trecutul \]i ofer` este con]in`tor [i de culturale, f`r` ca asta s` \nsemne c` mergem la Mili]ie s` \ntreb`m... elevul de clasa XI-a Mugur C`li- Securitate cu numele de cod „Elevul“. \nvårte, cu cine s-o fi v`zånd, cånd m` mai tinere]e, cånd foamea de trecutul un par[iv somnifer, asemenea unui le-a fost pervertit` dragostea de ai lor, Sora: Dar m` gåndesc c`, dac` ar nescu, prins \n flagrant \n vreme ce {i iat` ce a urmat la cap`tul acelei sun`, cånd revine. {i clipele treceau ca cultural pare mai mare decåt la drog u[or: te poate mole[i, te leag`n` de locuri, de limb` [i n`zuin]e, f`r` ca fi la Mili]ie, n-ar fi dat `[tia scria cu creta pe un panou metalic nop]i pe care mama n-o va uita \mpiedicate. maturitate. Sau, cel pu]in, a[a era pe \ntr-o stare de beatitudine [i te face asta s` \nsemne c` s-au \ntors mai azi-noapte telefon, c` vorba ceea, e „VREM DREPTATE {I LIBER- niciodat` [i din care, de fapt, n-a mai vremea mea. Cred c` acest fapt se dependent de el pån` la uitarea clipei, pu]in ie[eni. de aici... TATE“, una dintre inscrip]iile care putut niciodat` ie[i. . NICI NU-MI VINE s` cred c` datora insatisfac]iei pe care o re- a prezentului, a ceea ce \nseamn` mi[- Mama: Vai, tu, dar unde e, tu... S` vreme de o lun` [i jum`tate albiser` 10st` \n fa]a mea, c`-l pot atinge, sim]eam vizavi de prezentul pe care \l care, devenire, act. Este ceea ce am se- Constantin Stan nu-l fi prins cineva, ni[te golani, ni[te nop]ile organelor de partid [i de stat, Marius Oprea c`-i v`d ochii, buzele, o, Doamne! Sunt topit`. tr`iam [i atunci ne refugiam \ntr-un sizat deseori la Ia[i. Brusc, pare c` tim- Continuare \n pagina 3 vl`jgani, s`-l bat`... s-a \ntrunit rapid un colectiv operativ, Continuare \n pagina 3 Continuare \n pagina 2 2 BIBLIOMANIA 26 septembrie 2008

FOILETON CRONIC~ PE AL~TURI Urmare din pagina 1 Cu capul {I CU CÅT \l privesc mai mult, cu atåta simt c` m` topesc mai tare, o s` m` preling pe scaun, pe gresie, o s` m` evapor, o s` Zero-proz` sprijinit \n dispar \nainte s` m` calce \n picioare al]i clien]i ai cafenelei. L-a[ strånge \n bra]e, Ca [i al]i colegi de genera]ie „milenarist`“, Dan Sociu a urmat con[tiincios cursul [i m-a[ rostogoli cu el \n pat [i l-a[ sufoca \n degetul mare s`ruturi. seminariile de Autopromovare. Ajungånd s` cunoasc` foarte bine aceast` materie Cånd ne-am \ntålnit, ne-am \mbr`]i[at care altora le-a r`mas complet str`in`, cu fiecare nou examen el va ob]ine nota Cånd suntem gata-gata s` mult, ne-am s`rutat [i mi-a spus unde maxim`. Urbancolia* (bun titlu) este un volum blindat sub aspectul promov`rii [i al a]ipim, o confesiune mergem. nea[teptat` ne treze[te - Nu vreau s` merg la tine, a zis. Sigur am marketingului. ajunge \n pat [i nu vreau s` crezi c` doar brusc, ireversibil, [i ni se asta \mi doresc. Daniel Cristea-Enache fixeaz` \n minte pentru toat` - Nici nu mi-a trecut prin cap, spun cåt pot de repede. via]a... Aiurea! E COPERTA I apare un fragment Fa]` de poezie, romanul este mult ce se re]ine este efortul autorului de a deplaseaz` \n Romånia [i ajunge, Nici el nu crede, zåmbe[te par[iv, dar nu din Pascal Bruckner, c`ruia Dan mai popular. Iar o colec]ie ca Ego. bifa, punct cu punct, trendurile literare. \mpreun` cu o seduc`toare tip` numit` Alex. {tef`nescu comenteaz`. Asta i-ar mai trebui! Bea bere, P Sociu, prin mijlocirea Vivianei Proz`, de maxim` vizibilitate, te poate Autofic]iune [i mizerabilism? OK, Diriga, la bietul onanist din Boto[ani. eu, ap` plat`. Detest sucurile, dac` nu mi le Mu[a, a ajuns s`-i scrie epistole romå- proiecta pe un ecran panoramic, folks, iat` autofic]iune [i mizerabilism. Derrin \nfiin]eaz` o televiziune prin fac eu \ns`mi, n-am chef de b`uturi tari, de ne[ti cu deschidere european`. Strånse la aducånd notorietate, \ncas`ri, traduceri Dan Sociu, eroul onanist al c`r]ii scrise cablu, CoCoTV, apoi un s`pt`månal, AVEM, |N SFÅR{IT, [i noi un Kant al |n afar` de Kant, lui Virgil Panait \i cafea nici vorb`, s-a \nserat demult. Cel mai un loc, acestea compun cartea de fa]`, pe \n limbi de circula]ie interna]ional`, de Dan Sociu (acum o s` apar` Curierul de Boto[ani, prin care se nostru. Se nume[te Virgil Panait [i lo- mai place C`t`lin }årlea: bine mi-ar face acum o vi[inat`. {i aveam a c`rei ultim` copert` reg`sim [i o contracte \n str`in`tate, intrarea \ntr-un Naratologul de serviciu [i o s` ne deruleaz` reportaje cu copii am`rå]i, cuie[te la Foc[ani. A publicat \ntåi, mo- „Drumul desfundat al remu[c`rii. acas`! recomandare haioas` a lui Andrei circuit incomparabil cu cel strict local. explice, \nc` o dat`, diferen]ele dintre orfani [i pseudoorfani, din Moldova dest, c`r]i de versuri. |n cele din urm`, (C`t`lin }årlea) Excelent titlu de posibil M` uit la el [i nu [tiu ce s`-l \ntreb. Adic` Codrescu. Deschizånd, apoi, Urbancolia, Dan Sociu for]eaz`, \n mod vizibil, cei doi), cu viciul lui solitar [i cu fa]a \necat` \n mizerie [i b`utur`, À quoi \ns`, [i-a asumat curajos voca]ia de gån- roman.“ [tiu, dar nu cred c` e bine s` \i spun chiar d`m peste un CV de o pagin`, \n care p`trunderea \ntr-un sistem contemplat oarecum dezagreabil` („Cearc`ne, bon? Copiii vor fi exploata]i \n diverse ditor, d`ruind lumii un volum de |n carte exist` [i cuget`ri care nu sunt ce-mi st` pe limb`, n-am avut curaj nici data sunt men]ionate [i alte performan]e ale pån` acum din afar`. |ntreaga vini[oare sparte pe obraji [i pe gåt, moduri [i industrii. Ca material uman pe cuget`ri: De ce avem dreptul s`-l d`m \n comentarii asupra cuget`rilor altora, ci trecut`. Ar trebui s`-l pun s`-mi spun` de autorului. „|n 2006, revista 22, \n urma autofic]iune pe care o scrie este co[uri, din]i strica]i“), este antieroul pia]a neagr` medical`. |n ramura judecat` pe Dumnezeu (Foc[ani, Ed. provin exclusiv din capul (sprijinit de ce-a plecat, de ce n-a dat nici un semn atåta voturilor a peste 20 de critici literari, l-a orientat` \n aceast` direc]ie a perfect. „Delicios de pasiv“, „gaga r`u“, pedofiliei [i a pornografiei juvenile. |n Andrew, 2007, 96 pag.). Fotografia de pe degetul mare) al autorului. Neobositul vreme, c` puteam s` cred c-a murit pe desemnat ca fiind cel mai bun tån`r poet exportului. alcoolizat [i melancolizat, dac` nu fine, \ntr-un a[a-numit plan NOMA, ultima copert` a volumului \l reprezint` gånditor ia \n discu]ie probleme de larg undeva [i s` m-apuc s`-i fac o coliv`, dac` al momentului.“ „|n 2007, la Colocviul Un prozator veritabil n-ar face idiotizat de atmosfera provincial` [i de dirijat de ofi]erul Derrin [i care prevede pe autor, bine\n]eles, gåndind, cu b`rbia interes, care de sute de ani nu [i-au g`sit s-a gåndit vreodat` cu adev`rat la mine, Tinerilor Scriitori Cluj, a fost votat de niciodat` a[a ceva. Esen]ial este el, cu propria-i neputin]` \n toate cele. Dori]i recrutarea unor Inocen]i: copii [i rezemat` \n degetul mare. |n modul rezolvarea: cum spunea c-o s` fac`, dac` [tie ce-a fost \n colegii de genera]ie ca fiind cel mai universul s`u fic]ional; [i abia apoi ne cumva amintiri din comunism? Autorul adolescen]i est-europeni caracteriza]i de acesta, capul greu de idei este \mpiedicat „Oare de ce la femei cel mai atr`g`tor sufletul meu, dac` nu s-a temut c`-l uit, popular tån`r scriitor.“ Herta Müller l-a mai gåndim [i la restul lumii. |nsu[irile ofer` un capitol \ntreg, calificåndu-l ca indiferen]`, lips` de afec]iune [i derut` s` se lase \n jos. lucru este fundul? Nici ochii, nici dac` nu se teme c` apar]in acum altuia, \n invitat la Literaturfestival Berlin, \n scriitorului (iritante, \ntr-o prim` „obligatoriu“ pentru a ne ar`ta c` moral`. Virgil Panait dialogheaz` direct cu inteligen]a, nici sufletul, nici sånii...“ fond eram liber` s-o fac de-o mie de ori, 2007, iar Mircea C`rt`rescu l-a reco- instan]`, pentru departamentul de mar- men]ine o distan]` ironic`. El [tie, ca [i Notele jenante ale c`r]ii apar laolalt` marii filosofi ai lumii, f`r` acele ritualuri Este, \ntr-adev`r, o \ntrebare! S` dac` a meritat s` dispar` atåta vreme. Mi-e mandat pentru o burs` la Akademie keting) sunt \nc`p`]ånarea, solipsismul, noi, c` amintiri despre comunism s-au cu alibiurile autorului. Autofic]iunea lui ale umilin]ei pe care le practic` Gabriel sper`m \ns` c`, asemenea celor generate limba \ncle[tat`. Ca [i \n ziua \n care s-a Solitude, \n 2008. autismul. Dar, treptat, sistemul este tot scris \n ultimii ani, [i atunci se arat` pare mizerabil` fiindc` perspectiva din Liiceanu sau Horia-Roman Patapievici de teorema lui Fermat, va primi cåndva \ntors, nici atunci nu l-am \ntrebat nimic, Trei lucruri se desprind din acest obligat s` observe particularit`]ile ludic [i lucid, cu ecart, postmodern \n care e scris` este asumat mizerabilist`. cånd \i citeaz` pe Platon ori Heidegger. un r`spuns. doar ne-am uitat unul la cel`lalt o or` [i scrupulos inventar biobibliografic, subiectului, pentru a-l putea integra [i toat` puterea cuvåntului. „Romanul“ n-are nici o noim` \ntrucåt Geniul din Foc[ani \l trateaz`, de Dånd pagin` dup` pagin` [i citind ceva, ascultånd muzica din jur. incluzånd referin]ele critice. Primul ar fi utiliza. Sistemul e flexibil [i adaptabil, S` nu ignor`m \ns` teoriile conspira- asta impune planul NOMA. Amintirile, exemplu, pe geniul din Königsberg de la reflec]ii de genul acesta, sim]im de la un Ne privim doar [i acum, de parc` am vrea s` c` Urbancolia nu se poate s` nu fie citit` nu creatorul. Te apuc` un acces violent ]ioniste, \n mare vog` dup` Revolu]ie [i confesiunile, dialogurile, scenele sunt egal la egal, persiflåndu-l dezinvolt: moment dat c` b`rbia ne cade \n piept [i ne \n]elegem [i gåndurile. ca o carte nemaipomenit`. Al doilea, c` de rås dac` te gånde[ti c` Proust ar fi irigånd subteran [coala de proz` a joase pentru c` aceasta e altitudinea „Kant: «De ce am f`cut eu cele patru c` trebuie s` o sprijinim cu degetul mare, - Mi-a fost dor de tine, frumoaso, spune ludicul [i relativistul Dan Sociu se arat` putut scrie barem un rånd pentru a maestrului Pavel Coru]. Urbancolia e fixat` de la bun \nceput. antinomii cu teze [i antiteze egal \n stilul autorului. Cånd suntem gata-gata \ntr-un tårziu. extrem de serios [i de preocupat cånd satisface un tipar de succes comercial. realizat` pe o schem` conspira]ionist` Incapabil de a scrie un roman, Dan demonstrabile?» s` a]ipim, o confesiune nea[teptat` ne - Aiurea! Vorba \mi scap` pur [i simplu, este vorba de etalarea succeselor sale. Iar A[a scriu, pe hectare \ntregi de coli tare, marcat` \ns` ca atare [i astfel Sociu a dat, \n Urbancolia, un roman \n Exact: oare de ce? ... Poate c` din treze[te brusc, ireversibil, [i ni se fixeaz` n-am cum s-o mai prind. al treilea, [i cel mai semnificativ din editoriale, Cezar Petrescu, Sandra relativizat`. Acolo unde Coru] delireaz` b`taie de joc, o zero-proz` supralicitat` plictiseal` sau din gre[eal`...“ \n minte pentru toat` via]a: Råde s`n`tos. punctul meu de vedere, e c` tocmai Brown, George {ovu, Pavel Coru]... blånd pe marginea conflictului dintre ca o cacealma la poker. Iar Pascal Dar Kant al romånilor d` dovad` [i de „Am visat cåndva c` \n loc de penis - Nu te-ai schimbat. Ai acelea[i replici acide. aceast` afi[are, cu \nt`rirea exagerat` a |n spiritul [i cu re]etele lor adaptate securistul patriot [i bubulii diriguitori Bruckner (care nici el nu e u[` de fair-play, l`udåndu-l pe Kant al \mi crescuse un cap de gåscan care se tot - Te-ai obi[nuit cu pisicu]e? elementelor „de escort`“, indic` [i-a redactat Dan Sociu Urbancolia, din umbr` ai Planetei, Sociu vine cu o biseric`, dar este un prozator) figureaz` germanilor cånd \ntålne[te cåte o fraz` agita, pentru a m` prinde cu ciocul de - Nu m-am obi[nuit cu nimic. Voiam doar nesiguran]a tån`rului autor. Nesiguran]a ad`ugånd o not` autoironic` [i parodic` istorie [i mai abracadabrant`, tras` \ns` aici pe post de mån` moart`... inteligent` \n opera acestuia: nas.“ s`-]i spun c`-mi place c` e[ti neschimbat`. poetului talentat care, trecånd \ntr-un alt menit` s` fac` produsul mai digerabil. pe cantul dintre fictiv [i nonfictiv. Un „«Nu te plånge c` e[ti strivit, dac` Nu ne r`måne decåt s`-i ur`m - Tu e[ti? gen literar, ar vrea s` treac` [i drept Cartea se cite[te \ntr-o or` [i se las` ofi]er american antitero, specializat \n *) Dan Sociu, Urbancolia, Editura te-ai f`cut vierme!» autorului ca toate visurile s` i se - Eu sunt ce? prozator. acoperit` de uitare \nc` mai rapid. Ceea torturarea prizonierilor, agent CIA, se Polirom, Ia[i, 2008, 208 p. Genial, genial, genial spus...“ \mplineasc`. - Tu e[ti neschimbat? Tace [i soarbe mult din bere. - Nu [tiu. Dup` tot prin ce-am trecut, ar CARTEA |N 100 DE CUVINTE - SELEC}IA Z.D. COLEC}II trebui s` fiu. Cred c` sunt. Nu [tiu cu exactitate. Fac eforturi s` nu mi se vad` triste]ea care Printre m` cuprinde. A[ vrea ca b`rbatul din fa]a mea s` fie Alex al meu, cel pe care \l iubeam [i-l iubesc \nc`, nu un str`in care \i poart` mistere, \n masca. N-are rost s`-i spun prin ce-am trecut, nici cum l-am a[teptat, nici cum sim]eam c` m` sfå[ii f`r` el, asta o s` fie Biblioteca dac` face cumva gesturile de-atunci. Pån` acum nu le-a f`cut. Trebuie s` r`spund la telefon. Yvona m` Rao (II) anun]` c` se preg`te[te s` trånteasc` o omlet`, vreau [i eu dou` ou`? STEVE BERRY - AL TREILEA SE- - Yvona, sunt cu Alex. Vin mai tårziu. CRET. Traducere din englez` de Alina M`nånc` f`r` mine. Toderic`. Viziuni ale Fecioarei Maria, Nu [tiu ce-a \n]eles, c` vin singur`? C` vin documente secrete [i jocuri politice la \nso]it`? cele mai \nalte niveluri ale Bisericii |mi \ntorc privirea spre Alex al meu. Catolice - sunt doar cåteva elemente pe - A meritat? \ntreb pe nea[teptate. Pentru care Steve Berry le combin` \ntr-un tine, profesional, a meritat? Alasdair Gray P.F. Thomése David Young Marian Coman Radu Andrea nou thriller bine documentat. |n 1917, |n sfår[it \ncepe s`-mi povesteasc` pe unde Fecioara Maria s-a ar`tat \n fa]a a trei a umblat, ce-a fotografiat, cum c`uta peste Lanark Copilul-umbr` Scribul thailandez Teoria flegmei Paraschivescu Vitali copii la Fatima, \n Portugalia, \mp`rt`- tot imaginea unic`, nev`zut` de nimeni, as- Editura Humanitas Apel la mitoc`nie [indu-i trei secrete micu]ei Lucia. Dou` cuns` privirilor tuturor, a[teptåndu-l pe el O via]` \n patru c`r]i Editura Pandora M Cu inima smuls` din Secretul Orteliei dintre ele au fost dezv`luite imediat, al s-o descopere ca s`-l fac` celebru, sate [i Editura Polirom Editura Tritonic treilea i-a fost spus de-abia \n 1960 ora[e, peisaje mai pu]ine, chipuri, mii, zeci „CUVÅNT LIPS~: Unei femei ESTE povestea lui Henry Russel, un piept Editura Historia papei Ioan al XXIII-lea [i f`cut public care-[i \ngroap` so]ul i se spune scriitor de duzin` care \[i cå[tig` VOLUMUL de publicistic` al de papa Ioan Paul al II-lea \n 2000... ANTHONY BURGESS spunea v`duv`, unui b`rbat r`mas f`r` existen]a redactånd scrisori pentru redactorului-[ef al cotidianului Editura Humanitas CARE ESTE ru[inosul secret pe sau nu? C`ci monseniorul Colin c`, din \ntreaga literatur` de limb` so]ie, v`duv. Un copil f`r` p`rin]i e prostituatele thailandeze. Mesajele Obiectiv: Vocea Br`ilei cuprinde care Cirene Selva \l \ncredin]eaz` Michener, secretarul lui Clement al englez` de dup` 1945, acesta ar fi orfan. Dar cum se numesc tat`l [i lui de dragoste ajung pån` \n articole ap`rute \n anii 2004-2008. TOTUL \ncepe cu un gest scandalos, fiicei sale Ortelia? |n fapt, e mai XV-lea [i succesorul din roman al lui unicul roman comparabil cu Ulise al mama unui copil care a murit?“ De[i col]urile cele mai \ndep`rtate ale „Romånia \n care tr`im e departe de la o nunt` princiar`. La marile case mult decåt un secret \n jurul Ioan Paul al II-lea, are motive s` se lui James Joyce. Un roman de peste porne[te de la un eveniment real - lumii, convingånd clien]ii amoreza]i a fi perfect`. De fapt, nu e departe. E regale, c`s`toria [i dragostea sunt mo[tenirii lui Amleto Selva. Acesta, \ndoiasc` de acurate]ea versiunii 700 de pagini, publicat \n 1981, dup` autorului \i moare fiica la doar c` experien]a de o noapte din Ora[ul la mama dracu’! Prin urmare, mi-e \ndeob[te chestiuni diferite. De data ajuns \n ]inut pe cånd era un tån`r publice a secretului. |nainte de ani de a[tept`ri [i respingeri, de o cåteva s`pt`måni de la na[tere -, |ngerilor ar putea fi \n realitate imposibil s` m` a[ez lini[tit \n fa]a aceasta s-a \ntåmplat ca mirele s` se necioplit, dar foarte ambi]ios, se inexplicabila lui sinucidere, Clement \l mic` editur` din Edinburgh. Cartea cartea de fa]` nu este un text \nceputul unei frumoase rela]ii. El biroului [i s` fac literatur`. Acesta \ndr`gosteasc`, la propria nunt`, de fata c`s`tore[te cu Cirene, o fat` [tears`, trimite pe Michener \n Romånia, \n sfideaz` orice \ncercare de a o propriu-zis autobiografic. Nu afl`m ofer` speran]` celor dispera]i, confort este motivul pentru care am \mbr`cat de lång` mireas`. A[a \ncepe una dintre dar pe cale s` mo[teneasc` c`utarea p`rintelui Tibor, cel care a rezuma, fiind o combina]ie nimic despre boal`, spital, celor \nsingura]i [i afec]iune inimilor haina de jurnalist. Acesta este cele mai romantice [i mai crude iubiri m`cel`ria tat`lui ei, aflat` \ntr-un tradus al treilea secret pentru papa Ioan halucinant` de imaginar [i circumstan]ele mor]ii. Departe de suferinde. Cartea este o crea]ie motivul pentru care, aproape medievale din Portugalia, ]ara \n care lung r`zboi cu pr`v`lia rival`, un al XXIII-lea [i care s-ar putea s` de]in` autobiografic. Romanul se deschide orice form` de indiscre]ie, autorul [ocant` [i hilar`, a c`rei ac]iune se s`pt`mån` de s`pt`mån` de vreo pietrele \ncinse de soare [i plesnite de r`zboi comercial vechi de decenii. O cheia \ntregului mister. cu cartea a treia, care prezint` o lume caut` cuvintele [i lucrurile care desf`[oar` \n mijlocul vie]ii de patru ani, scriu cåte un editorial vånt spun pove[ti. Inès [i Pedro pot intra istorie captivant`, plin` de intrigi [i infernal`, v`zut` prin ochii unui tån`r r`mån dup` dispari]ia fizic` a fiin]ei noapte a Bangkokului. David Young \ntr-un ziar de provincie. Caseta aia \n råndul marilor cupluri din istoria suspans \n a[teptarea dezv`luirii JAMES TWINING - SOARELE NE- f`r` trecut care, \n lipsa unui nume, dragi. Cartea a fost publicat` \n 15 este un scriitor american care s-a de pe prima pagin` \n care-mi apar omenirii, ei sunt, spune autorul, secretului bine t`inuit, care va fi GRU. Traducere din limba englez` de de mii de chipuri, femei [i b`rba]i, urå]i, fru- prefer` s`-[i spun` Lanark. Traducere ]`ri. Traducere din neerlandez`, stabilit \n Thailanda \n 1996, unde a textele este lupa prin care v`d „simbolul aventurii romantice [i al iubirii devoalat de abia \n ultimele pagini mo[i, schilozi, paralitici, sportivi, obosi]i, ve- din limba englez` [i note de Magda postfa]` [i note de Andrei publicat mai multe romane. Romånia [i este felul \n care pån` dincolo de margini. Desp`r]i]i \n ale c`r]ii. Traducere de Alexandru seli, måhni]i, nedumeri]i, \ngåmfa]i, n`uci, Teodorescu. Anastasescu. Traducere de Bogdan Perdivar`. interac]ionez cu realul.“ via]`, ei s-au reg`sit \n moarte“. Calciu. frico[i, oameni trudind, odihnindu-se, plimbåndu-se, dansånd, petrecånd, bocind. M` preg`team s`-i spun c` a \nv`]at o C~R}I FUNDAMENTALE BESTSELLER INTERNA}IONAL droaie de cuvinte, dar mi-a sunat din nou telefonul. Eram anun]at` c` la prima or` aveam o Gnom s`-n`l]`m! [edin]` de redac]ie, s` nu uit. Uitasem deja. Oamenii lui - Continu`, am spus. Scuz`-m`. - Am v`zut atåtea chipuri [i situa]ii cåt pen- |N CATEDRALA din or`[elul britanic \ncercat s`-[i compenseze vitregia, tru nu [tiu cåte vie]i. Am lucrat \ntr-o redac- Platon Durham, exist` o piatr` tombal` pe care h`r`zindu-i 98 de ani de via]` (s-a ]ie, pe urm` \n alta, pe urm` la o agen]ie de sunt marcate dou` ini]iale misterioase: pr`p`dit \n 1837, la Durham, unde se fotografi, am publicat enorm de multe J.B. |n a[a-numitul „Crush Hall“, din ascunsese dup` ce traseul s`u de juc`rie fotografii, am luat [i ceva bani. Dar nu [tiu Aceast` carte* - autoarea o spune de la \nceput - str`vechea prim`rie a aceluia[i ora[, se monden` a intrat \ntr-un sever declin). s` r`spund \ntreb`rii tale dac` a meritat. i]e[te o statuie de bronz \nalt` de 99 cm, Ce caut` \ns` simpaticul gnom \n Uf, iar \mi sun` telefonul! Un b`rbat cu voce este un ghid concis al persoanelor care apar \n reprezentånd un gentilom ce st` sprijinit spa]iul acestei rubrici? Ei bine, \n 1788, pl`cut` \mi spune s` nu uit de un site dialogurile lui Platon [i un instrument de o pies` de mobilier acoperit` cu o piticul (el \nsu[i un bestseller, cåt` anume. |mi amintesc cu greu de b`rbatul stof` ce cade \n falduri. O reprezentare vreme \[i vindea pe bani grei gra]iile) Laura Berteanu. La Londra, un chipe[ de la petrecerea colegilor de indispensabil pentru \n]elegerea lui Platon [i a miniatural` a vreunui mare b`rbat al [i-a publicat memoriile, care au devenit supravie]uitor de la Auschwitz este facultate. epocii lui. locului? Nicidecum. Ba chiar, \n termeni un celebru bestseller al vremii. Dup` ucis pe patul de spital, iar asasinii \i - N-o s` uit, \i r`spunde r`stit [i \nchid. metrici, este un exerci]iu de (mic`) dou` sute de ani de uitare, editura Fla- taie bra]ul [i \l iau cu ei. La Praga, un - Tu nu po]i \nchide niciodat` telefonul `la? PROSOPOGRAFIA - \n traducere \n dialogurile lui Platon este un Societatea din vremea lui Socrate nu exagerare. Statuia \l reprezint` pe Joseph mmarion le-a reeditat \ntr-un volum in- tablou aparent lipsit de importan]` este \ntreab` Alex al meu. |n sfår[it ceva l-a literal` „\nregistrarea scris` a persoa- instrument indispensabil pentru era f`cut` doar din institu]ii [i Boruwlaski, un personaj care avea, de titulat Mémoires du célèbre nain Joseph furat dintr-o sinagog`. La Fort Meade, deranjat, a reac]ionat, s-a \nfuriat, e om! nelor“, de la prosopon, „individ“, \n]elegerea lui Platon [i a epocii lui. ideologii, ci era compus` din oameni fapt, 98 cm la maturitate. Sau, a[a cum Boruslawski, gentilhomme polonais. o ma[in` Enigma, folosit` pentru - {tii bine c` sunt obligat` s`-l ]in deschis, „persoan`“, [i graphein, „a scrie“ - „Platon nu a inventat atenieni cu tot reali, indivizi prin[i \n ochiurile unei era cunoscut la toate cur]ile Europei, Desigur, cartea nu va avea aceea[i codarea mesajelor \n cel de-al Doilea d-asta mi-l [i pl`te[te redac]ia, s` m` poat` este o disciplin` istoric` dezvoltat` \n cu numele, familiile [i rudele lor; el a re]ele de rela]ii familiale, sociale [i Joujou, piticul pe care, cu vreo dou` fericit` soart` ca pe vremuri, dar, cine R`zboi Mondial, este furat` din g`si \n orice moment, dac` e nevoie de a doua jum`tate a secolului al XIX- scris despre oameni reali - unii \nc` politice, f`r` de care \n]elegerea veacuri [i jum`tate \n urm`, [i-l disputau [tie, ar putea sluji drept subiect al Muzeul Na]ional de Criptologie. Trei mine. lea, \n epoca de glorie a studiilor dialogurilor lui Platon ar fi con]i [i regine, baroni [i baronese. Iar JB vreunui viitor roman de succes (de cånd ora[e. Trei furturi. Exist` oare o - {i crezi c` e nevoie de tine la ora asta? clasice. O lucrare de prosopografie denaturat`.“; „Scopul a fost s` scriu o (de pe lespedea funerar`) nu reprezint` cu Parfumul lui Suskind, diformit`]ile, se leg`tur` \ntre ele? De[i a trecut un an - Nu se [tie. De ce n-ar putea fi? Crezi c` sunt \nregistreaz` toate informa]iile carte util`, \ntr-un singur volum, altceva decåt prescurtarea gr`bit` (sau [tie, au mare priz` la public). S` nu de cånd ho]ul de art` Tom Kirk s-a o cantitate neglijabil`? referitoare la personaje istorice, la despre personajele din anturajul lui stånjenit`?) a numelui aceluia[i om, pe uit`m c` Jojou, tomdege]elul cu peruc` hot`råt s` fac` o schimbare radical` \n - Iart`-m`, n-am vrut s` spun asta. Ce originea, filia]ia [i cariera fiec`ruia Socrate, care s` furnizeze instru- care via]a oricum \l prescurtase din pudrat`, avea puterea s` inspire, figura sa via]a pe care o dusese pån` atunci, meserie ]i-ai ales [i tu! dintre ele, asemenea unui Who’s who mentele necesare pentru a duce mai n`scare. Liliputanul a v`zut lumina zilei fiind citat` ca exemplu \n dreptul totu[i nu poate rezista tenta]iei de a - E altfel s` umbli \n lumea larg` dup` al uneia sau alteia dintre epocile departe cercetarea consacrat` acestora. \n 1739, la Halicz, \n Polonia. Avea cuvåntului „nain“, \n Enciclopedia lui rezolva \nc` un mister. imaginea care s` te fac` celebru? istorice. Astfel de studii sistematice Cu toate c` informa]iile pot fi de folos atunci 20 cm, iar la 10 ani nu dep`[ise Diderot [i D’Alembert. Punctasem exact unde trebuia, a t`cut, a nu sunt \ns` posibile decåt pentru [i pentru alte categorii de cititori, am 63. De[i n`scu]i din p`rin]i normali, al]i De[i a f`cut mereu pe c`]elu[ul BERNARD KNIGHT - CAVALERUL sorbit din paharul cu bere, [i-a cerut din nou perioade relativ limitate [i mai ales \n scris aceast` carte avånd \n minte un doi fra]i ai s`i (din totalul de 6 odrasle), obedient [i [i-a plecat spinarea \n fa]a ME{TERULUI F~URAR. O enigm` iertare. leg`tur` cu pu]inele cet`]i despre care anume public, [i anume cei care erau de asemenea atin[i de nanism. nenum`ra]ilor s`i st`påni, Joseph afirm` medieval`. Traducere din englez` de Nu m` putusem ab]ine [i stricasem seara. vorbesc izvoare mai pu]in lacunare predau sau cerceteaz` filosofia lui Joseph a fost \ns` singurul dintre ei care \n Memorii c` a fost, \n general, un om Gabriel Stoian. Cånd coronerul John Of, Doamne! |n loc s`-i spun cåt de mult decåt altele, \n spe]` pentru Atena Platon.“ (Debra Nails) a [tiut s` fac` din infirmitate un avantaj. fericit. Nu \ns` lipsit de o luciditate este chemat \n mla[tinile \ntunecate mi-a lipsit, cåt de mult \l iubesc! M-am poso- \ncepånd de la sfår[itul perioadei Solid documentat`, cartea de fa]` Pentru c`, la dimensiunile lui, era dureroas`: „Ar \nsemna s` v` \n[ela]i din Devonshire pentru a investiga moråt. arhaice. Prosopografia [i-a dovedit ofer` cititorului o imens` cantitate de propor]ionat [i, \n plus, avea o iste]ime amarnic dac` v-a]i \nchipui c`, sedus moartea unui miner, nu are nici o idee - Nu trebuie s` fii trist`, ai dreptate, a mai utilitatea mai ales pentru elucidarea informa]ie erudit`. Debra Nails pred` ie[it` din comun, s-a prip`[it prin cum eram de dr`g`l`[eniile cu care cåt de dificil` se va dovedi investiga]ia. spus, cu \n]elepciune. multor aspecte de detaliu ale unei filosofia la Michigan State University saloanele din Var[ovia, unde renumele i- eram cople[it [i preocupat de pl`cerile Pe lång` un trup decapitat, un miner I-am luat måna. M-am uitat ]int` \n ochii istorii politico-militare. [i principalul ei domeniu de interes a dep`[it repede statura, a devenit care-mi erau oferite, nu am tr`it uneori disp`rut, un grup de mineri nemul]u- lui. Volumul de fa]` este o este ontologia, mai ales cea mascot` la cur]ile din München [i Viena sentimente penibile“. Am`r`ciunea mi]i [i un saxon nebun hot`råt s` - Ce-ai de gånd? l-am \ntrebat. prosopografie platonician`. Adic` este platonician`. (S.}.) (unde s-a zbenguit pe genunchii Mariei devine din ce \n ce mai puternic` spre distrug` tot ce este normand, coronerul - S` te iubesc, a r`spuns, la fel de consacrat exclusiv persoanelor reale Tereza), a trecut prin Ungaria [i a ajuns sfår[itul c`r]ii, cånd Joujou, devenit tat` John are propriile probleme care \l nea[teptat. pomenite de Platon. Fiec`ruia \i sunt tr`iau [i erau activi \n Atena -, oameni *) Debra Nails, Oamenii lui Platon. O la Buckingham [i Versailles, unde de familie, cople[it de griji [i nevoi, nu cople[esc: nevasta \l ur`[te, amanta [i-a M` topeam din nou. reconstituite originea, familia, cariera, cu reputa]ii, familii, vecini [i afilieri prosopografie a lui Platon [i a altor cariera lui a atins apogeul. Stilat, distins, face altceva decåt s`-[i laude meritele [i g`sit un b`rbat mai tån`r [i ajutorul lui - S` nu mai pleci vreodat`. sunt evocate rela]iile cu alte personaje, politice, oameni care apar [i \n alte socratici. Editura Humanitas. Cuvånt pricepåndu-se la muzic`, la dans [i s` se autopromoveze, \n speran]a c` se a c`zut prad` depresiei. Numai Gwyn, iar \n cazul oamenilor politici locul pe m`rturii istorice: ridiculiza]i \n \nainte de Zoe Petre. Traducere din st`pånind arta conversa]iei, Joujou a va putea pune \n slujba unor noi st`påni. måna dreapt` a coronerului, pare s`-i Din volumul \n preg`tire la Editura care \l ocup` \n evenimentele istoriei comedii, chema]i ca martori, ale[i \n limba englez` de Cezar Octavian izbutit s` fie cel mai råvnit pitic de Oh, nanismul! fie de ajutor - asta pån` cånd este Cartea Romåneasc` ateniene. De o remarcabil` erudi]ie, func]ii, c`s`torindu-se, cump`rånd Tabarcea. Edi]ie \ngrijit` de C`t`lin companie al secolului XVIIIl. |n arestat pentru crim` [i \[i poate pierde Va urma acest dic]ionar al personajelor ce apar propriet`]i, c`l`torind, murind. Partenie [i Paul Balogh parantez` fie spus, mama Natur` a Daniel Nicolescu chiar via]a. (S.}.) 26 septembrie 2008 CONFESIUNI 3 II. Augustin Buzura IA{II |N BUCURE{TI Un brand: Convorbiri Demoni [i sfin]i literare

Ca mul]i scriitori ai epocii, Augustin Buzura s-a \nscris pe linia en vogue a „obsedantului deceniu“, cel mai cenzurat prozator romån. De la Absen]ii, la Drumul cenu[ii, Buzura a dus lupte acerbe cu PU}INE SUNT revistele romåne[ti ca- avånd la dispozi]ie informa]ii variate, pe care de multe ori le culegea intervievånd-i chiar pe cei cenzorii pentru fiecare fraz` [i, uneori, pentru fiecare cuvånt dintr-o pagin` de manuscris. Este, re s` se bucure de atåta respect precum cel datorat Junimii lui Titu Maiorescu, implica]i \n evenimente, ca un veritabil sociolog. A fost [i motivul pentru care a devenit, rapid, practic, reporterul vremurilor nea[ezate pe care le-a tr`it. (Marcela Gheorghiu) Convorbiri literare. Rolul junimi[tilor, exercitat prin intermediul organului lor MI VINE ACUM \n minte un episod ace[tia s` se \ntoarc` pe propriile picioa- suplinitor la Valea Neagr`, cånd a venit tr`gea, nu \n]elegeam prea bine ce se de pres`, a fost unul sanitar. pe care l-am omis la vremea respec- re la casele lor. s` m` caute [i - `sta e sfåntul adev`r - \ntåmpl`, dar apoi i-am v`zut tr`gån- |n paginile Convorbirilor literare | tiv`. |n satul nostru \[i aveau gos- Militarii l-au luat pe sus, l-au a[ezat am reluat lec]ia de francez` de la verbul du-l de un picior pe cel omoråt [i du- s-a f`cut oper` de mare pedagogie na- pod`riile mai mul]i evrei, pe care ad- \n spatele [urii [i l-au pus la zid s`-l \m- pe care \l abandonaser`m cu vreo zece cåndu-l la ma[ina din vårful dealului. ]ional`, impunåndu-se acele criterii ministra]ia horthyst` \i obligase s` pu[te. A ap`rut \ns`, ca din senin, un tip. ani \n urm`! Absolut uluitor. A plecat |naintea acestui episod, am asistat, minime care s` permit` exercitarea poarte stele galbene. Copiii lor erau de Necunoscutul vorbea toate limbile slave apoi din sat. Am auzit c` umbla prin \ns`, la ascunderea, tot de c`tre preotul unui discurs cu preten]ii de normali- vårsta noastr`, a[a c` ne jucam \mpreu- [i nu numai, c`ci mai tårziu aveam s` zon`, vånzånd ochelari [i biblii. satului, a altui lupt`tor din mun]i. Nu tate. Maturizarea literaturii na]ionale n`. To]i aveam stele galbene, ca [i ei. m` conving de acest lucru. A vorbit cu dup` mult` vreme, lupt`torul a fost \m- datoreaz` lui Maiorescu & Co. enorm, |ntr-o noapte, i-au \nc`rcat [i i-au dus de ei, cu ru[ii, [i astfel, ca prin minune, a pu[cat. Cum s` spun? ~sta era firescul c`ci abia sub ac]iunea de multe ori acolo; copii [i adul]i... Erau oameni reu[it s`-l salveze pe preot de la moarte. Clasa muncitoare lumii \n care tr`iam. Sim]eam \ns` c` justi]iar`, ba chiar vindicativ` a foarte religio[i... Såmb`ta, mama mergea Din acel moment, preotul l-a luat la el, ceva nu era \n regul`, c` se putea [i alt- acestora s-a ajuns la maturitatea nece- s` le aprind` focul, pentru c` ei nu unde i-a spus c` poate r`måne toat` la atac fel, pentru c` \mi d`dea de gåndit mai sar`. Nu cred c` risc prea mult dac` f`ceau nici o mi[care. De s`rb`torile lor via]a. Eu, personal, am tr`it mul]i ani \n ales reac]ia oamenilor; satele sunt ni[te afirm c` apari]ia unei asemenea in- \n care aveau voie s` petreac` - de Pu- vecin`tatea acestui om, pentru c`, dup` A |NCEPUT apoi nebunia colectivit`]i foarte strånse, fiecare [tie telighen]ii, cu interese aproape enci- rim, de pild` -, \l chemau, \ns`, pe tata ce preotul [i-a dat ob[tescul sfår[it, pe colectiviz`rii. Un co[mar. Preotul din totul despre fiecare [i reac]iile lor erau clopedice, cu gust, rafinament [i atitu- la chefuri. Se \nnodau ni[te discu]ii ab- necunoscut l-a \ngrijit, cum a putut, sat [i-a mutat biblioteca uria[` la noi. extraordinar de violente; le putea dine necomplexat` fa]` de actul literar solut fantastice. Se \mb`tau amåndoi [i, mama. Nu a spus nim`nui cine e, ce pro- Noaptea am ascuns c`r]ile \n podul pricepe orice copil. De pild`, la 30 apri- nu tr`deaz` nicidecum o maturitate a invariabil, tata \ntreba: „Ce-a]i f`cut voi fesie are - pesemne c` numai preotul \i [urii, acoperite cu paie. Le-am ascuns lie 1949, ne-au f`cut pionieri - prima culturii noastre, ci mai curånd un pri- cu Hristos?!“. Sigur c` totul se termina cunoscuse taina... Locuia singur \ntr-o acolo pentru c` veneau securi[tii s` le forma]ie de pionieri din Romånia. }in mitivism al ei, dac` privim lucrurile \n ceart`. |ntr-un final, ziceam, i-au dus, c`su]`. Cåt tr`ise, preotul \i dusese mån- ard`. |ncepånd cu ora 11, circulau toat` foarte bine minte data respectiv`. |n \ntr-un context mai larg, european. iar noi i-am condus, ]in bine minte, pån` care. De cele mai multe ori, \ns`, venea noaptea, cu jeepurile lor negre. Tata calitate de pionieri, ne obligau s` salu- Junimi[tii au fost primii no[tri euro- au ie[it din sat. Nu s-a mai [tiut absolut el la mas`. Preotul avea o bibliotec` fiind muncitor, ne bucuram de o origine t`m cu „Tr`iasc` Republica Popular` peni adev`ra]i, iar prelec]iunile lor [i nimic despre ei, pån` tårziu, cånd, dup` uria[`, incredibil`, [i Iuliu Uray citea foarte s`n`toas` [i, deci, nu ne puteam Romån`!“, altfel eram pedepsi]i. La \ntreaga paideia pe care s-au sim]it terminarea r`zboiului, unul singur dintre toat` ziua. Pe acolo, prin sat, eram mai teme c` ar veni peste noi. Astfel, c`r]ile noi, oamenii se \ntåmpinau unul pe altul datori a o dezvolta \n paginile revistei ai lor s-a \ntors, dar apoi, foarte repede, mul]i copii. Pentru c` voia s` arate c` Primit de c`tre papa Ioan Paul al II-lea la Vatican au fost salvate... Dar nebunia a conti- cu „Bun` ziua“, „Salut“ sau „L`ud`m nu r`spund decåt necesit`]ii cultiv`rii a plecat \n Israel. Am ]inut leg`tura cu el face [i el ceva \n schimbul \ngrijirii pe nuat: canalul, pu[c`riile. „Burghezo- pe Domnul nostru, Isus Hristos“. Or, unui public prea pu]in deprins cu ale cåt s-a putut [i am aflat, la un moment care o primea, Iuliu s-a decis s` ne \n- mo[ierimea“ dus` la canal, la minele noi treceam pe lång` ]`rani spunåndu-le c`r]ii. Cu alte cuvinte, totul ]inte[te dat, c` a murit \n Sinai. ve]e fel de fel de lucruri. Venea la noi din jur. |n ce m` prive[te, eu deschi- „Tr`iasc` Republica Popular` Romå- c`tre o deschidere c`tre marea cultur` acas` - \n treac`t fie spus, mama nu \l sesem ochii pe astfel de priveli[ti, n`!“ [i ei ne r`spundeau invariabil: european`, f`r` a renun]a la ceea ce ne prea suporta, pentru c` se pomenea cu el crescusem \ntr-o epoc` nea[ezat`, deci „Du-te-n aia a m`tii!“. Un tip de reac]ie e specific. |n plus, ei au fixat, pentru o Sfåntul [i foarte tårziu, noaptea, iar ea trebuia s` mi se p`rea cumva firesc tot ce se cåt se poate de elocvent pentru starea vreme, capitala cultural` a Romåniei se scoale dis-de-diminea]a, pentru a \ntåmpla, nu se punea problema de spirit din satul nostru. la Ia[i. De atunci persist` \n aerul necunoscutul merge la lucru. Eu \ns` m` duceam la el. con[tiin]ei politice. }in minte c` satul La [coal`, \ns`, trebuia s` merg \n b`trånului ora[ aceast` nostalgie, a M-a \nv`]at botanic` - umblam \mpreu- Berin]a era totu[i „anti-“ tot ceea ce ni satul vecin; am fost singurul din „vårstei de aur“ junimiste. LA SCURT~ VREME dup` intrarea ru- n` prin p`duri, ar`tåndu-mi fiecare plan- se \ntåmpla. Iar la noi, pentru c` tata era Berin]a care a f`cut acest pas. Mi-aduc Seriile interbelice ale revistei Convor- [ilor \n satul nostru, lucrurile s-au li- t`, floare, spunåndu-mi cum se nume[te „proletar“, venea o parte din sat cu aminte c` era un drum \nsp`imånt`tor, biri literare se situeaz` oarecum \n pre- ni[tit, administra]ia maghiar` s-a retras - [i la ce folose[te -, m-a \nv`]at zoologie preotul \n frunte, altul, nu „Sfåntul“ - de vreo [apte, opt kilometri, pe care lungirea programului junimist, pe care nu \nainte de a arunca \n aer podul din [i mi-a ar`tat cum s` \ntocmesc un in- acela murise -, [i dormeau \n podul trebuia s`-i parcurg pe jos [i s` trec un discipolii lui Titu Maiorescu [i, mai tår- satul vecin -, dar armata romån` nu a sectar (am f`cut zeci), m-a \nv`]at as- casei la noi. |mi aduc foarte bine aminte munte - de fapt, un deal \mp`durit, ziu, cei ai lor \l continu`, chiar cu riscul mai venit. E drept c` nici armata sovie- tronomie [i numele stelelor vizibile pe cånd mama le preg`tea saltelele \n pod båntuit de lupi [i de mistre]i. Cåt a repeti]iei unor ticuri impuse de magistru, tic` nu a r`mas mult timp pe la noi. bolta cereasc`. Apoi a ajuns la concluzia [i apoi lua scara. |n aceea[i perioad`, \n ]inut iarna, mama m-a condus, s`raca, f`r` a mai avea \ns` nici anvergura [i, la Treceau, deja, ultimele forma]iuni mi- c` trebuie s` m` \nve]e francez`. Am mun]i lupta rezisten]a anticomunist`. pån` \n vårful dealului, ]indu-mi urma urmelor, nici motiva]ia ilustrului litare ruse[ti care mergeau spre vest, \nceput lec]iile, dar s-a plictisit repede [i Luptele de partizani din zona aceea felinarul ca s` nu m` r`t`cesc. Noroc cånd, \ntr-o zi, un grup de ru[i s-a oprit mi-a zis c` mult mai important pentru erau foarte vii \n con[tiin]a tuturor. Eu c` acest co[mar a durat doar un an, la casa preotului din sat, aflat` la 20-30 cultura mea era s` [tiu scriitorii latini. eram copil, n-a[ putea s` precizez anul, dup` care m-am mutat la un internat, de metri de casa noastr`. Omul, cu fi- Cred c` [i ast`zi mai pot recita pasaje ie[isem cu vacile la p`scut - la noi, \n f`cånd [coala \n acest regim, iar din gur` de sfånt, cu barba alb` rev`rsat` \ntregi din Hora]iu [i Ovidiu, \n dialect Maramure[ trebuie s`-]i cå[tigi påinea clasa a [aptea m-am dus la Baia Mare, peste sutana neagr`, era uluitor de iubit napolitan. Nu avea consecven]` \n trasa- de mic, sloganul fiind „Munce[ti sau pentru c` tata lucra la uzinele de de c`tre oameni. Har avea cu siguran]`, rea unui program de studiu, dar [tia de dispari“ - cånd a ap`rut o forma]ie de plumb Phoenix de acolo, locuind \n pentru c` eu \nsumi vedeam cum \i du- fiecare dat` unde am r`mas, la ce lec]ie, securitate care a \mpu[at un partizan pe gazd`, chiar \n vecin`tatea locului de cea lega]i pe nebuni \n miez de noapte la ce capitol. S` dau un exemplu: mult Discurs la primirea Premiului Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor, care \l c`uta de mult. L-au \mpu[cat munc`, [i astfel am putut merge [i la la biseric`, pentru ca apoi, vindeca]i, mai tårziu, peste ani, eram \nv`]`tor 2004 \ntr-o p`durice. Am auzit cånd se liceu, la „Gheorghe {incai“. INTERVIU REPORTAJ

Publicul meu... \nainta[. Nici I. Bogdan, nici Simion Departele care apropie (II) Mehedin]i sau I.E. Torou]iu nu mai reu- [esc s` reinstaureze spiritul junimist, „- Crede]i c` orbul din caricatura dvs., chiar dac` \[i afirm`, cu to]ii, disponibi- acela urcat pe umerii altor dou` Parcul Copou „Departele te face s` litatea de a „apela mereu la interven]ia persoane ca s` se uite dincolo de zid, a iube[ti mai mult ceea legilor estetice“ - punct forte al progra- v`zut pån` la urm` ceva? - Bine\n]eles ce a fost prea aproape mului critic al lui Maiorescu. Cum, ne- cum, revista apare f`r` \ntreruperi pån` c` a v`zut ceva. O rrom` din Roma \n de tine. Opusul te face \n martie 1944, chiar dac` nu mai reu- fa]a unei rulote \n fl`c`ri [i un carabinier s` vezi mai limpede. [e[te s` fie decåt uneori o palid` remi- care o \ntreab` de unde e. «Din Marii c`rturari ai niscen]` a celei ie[ene din secolul al Alexandria, månca-]i-a[, acolo unde XIX-lea. Cezarul vostru a dat foc Bibliotecii!»“ Ia[iului s-au format Limpede e c` regimul comunist, departe de Ia[i, \n alte instaurat, oficial, la finele lui 1947, dar Urmare din pagina 1 implicat. A[a se explic` faptul c` el n- orizonturi culturale, activ \nc` de la finele r`zboiului, reteaz` a cå[tigat, nu?! f`r` ca asta s` orice ini]iativ` publicistic`, impunån- - M~ ROG, atåta \i ducea capul!... Acolo, - Mai ave]i materie prim` prin preajm`, du-[i propriii sateli]i; mai mult decåt un coleg de birou de la ONT, unde eram ca s` ne mai face]i s` rådem? \nsemne c` le-a fost atåt, lui Maiorescu i se spune, grosolan, angajat prin anii ‘70, scria cu h`rnicie: - Materie prim` exist` din bel[ug, dar pervertit` dragostea „adio“. Astfel stånd lucrurile, e limpede „St`nescu a zis c`, la moartea lui Mao, nu prea mai rådem, din p`cate! Mai de- de ai lor, de locuri, de de ce spiritul junimist devine indezirabil mai mult am plåns noi, romånii, decåt grab` plångem cånd vedem, spre exemplu, odat` cu instalarea comunismului, care chinezii“. Deci, sunt un romån cåt se ce fel de parlamentari avem [i ce salarii au limb` [i n`zuin]e, f`r` nu e interesat decåt s` transforme litera- poate de normal. ace[tia. M` revolt`, de pild`, faptul c` ca asta s` \nsemne c` tura \ntr-un instrument de propagand`. - Avea]i pe vremea dictaturii un soi de venitul lunar al unui politician, care [i el s-au \ntors mai pu]in Revista re\nvie, cu acest titlu, \n 1970, jemanfi[ism tare sup`r`tor pentru regim. cere ceva, adic` voturi, nu-i a[a?, este mai continuånd, de fapt, Ia[iul literar. Relua- O disiden]` senin`, cu zåmbetul pe buze, mare decåt al unui cer[etor de pe strad`... ie[eni.“ rea titlului „sacru“ nu e justificat` \ns` ca [i cum a]i fi spus: „Nu eu sunt - Dac` måine un prost v-ar implora s`-l de o revenire la sistemul valoric convor- vinovat!“. adopta]i, s`-l lua]i de suflet, s`-l \ngriji]i, Urmare din pagina 1 noi, bucure[tenii. Uneori e chiar adev`rat! Am birist, ci sluje[te politica na]ionalist`, de - |n decembrie ‘89, albumul Acum nu s`-l cre[te]i, s`-l face]i mare, cum a]i foarte mul]i prieteni \n Ia[i, iar prieteniile mele distan]are de Moscova, care va preg`ti, e momentul era la tipar \n Fran]a, unde proceda? NU AU, OH, nici pe departe fascina]ia unui sunt strict literare. Cu cei mai mul]i m-am nu dup` mult timp, cultul personalit`]ii ajunsese prin amabilitatea domnului - Acel prost ar fi electoratul ardelean care, oricåt s-ar spune, continu` s` \mprietenit prin c`r]i. Pe cei mai mul]i i-am pus la cale de Ceau[escu. Prin urmare, Michael Parml, ata[at politic al Ambasa- bucure[tean, care s-a l`sat prostit de un cread` c` Soarele tuturor romånilor de la cunoscut \n lumea cultural`, \ntret`indu-ni-se arogarea brand-ului este mai curånd dei SUA \n Romånia. Apoi, \n ianuarie candidat la prim`rie al c`rui program era Bucure[ti r`sare. Ie[enilor le este mai mult decåt drumurile aleatoriu. Cu mai to]i m` v`d foarte abuziv` decåt \mbucur`toare. ‘90, a fost tip`rit \n ]ar` \n 100.000 de alc`tuit doar din glume proaste. Deci, suficient Ia[iul, nu ca alternativ` viabil` a rar, iar cånd ne re\ntålnim p`rem c` abia Trebuie \n]eles c` programul maiores- exemplare. Lansarea a avut loc la Sala gata!, l-am adoptat... m` refer la electorat! Bucure[tiului, ci ca o alt` capital`, din toate decusear` nu ne-am mai v`zut - avem a \nnoda o cian este legat de un anumit context, Dalles, unde am dat \n ziua aceea au- - |nainte de ‘89, v` adresa]i tuturor punctele de vedere, de care trebuie s` se ]in` discu]ie abia \nceput`, aveam a dep`na ni[te acela al confuziei valorilor, specific sfår- tografe pe 5.000 de c`r]i; f`cusem scurt` romånilor (fire[te, atunci cånd albumele seama. Sunt uni]i, fac alian]e cu al]ii din afara amintiri atåt de proaspete \ncåt par c` faptele [itului de veac XIX, cu unele pålpåiri la la mån`. Apoi am plecat la Paris, la tårgul dvs. ajungeau la ei). Ast`zi, care este Bucure[tiului, vrånd mereu s` arate c` trebuie s` abia ieri s-ar fi petrecut. M` bucur de fiecare dat` \nceputul de secol XX, cånd s`m`n`to- de carte, unde s-a våndut versiunea fran- publicul-]int` al produselor dvs.? se ]in` seama de Ia[i. Deseori tocmai aceast` cånd \i g`sesc - \n c`r]i mai ales, dar [i \n rismul amesteca non[alant eticul, etnicul cez`, a c`rei traducere a fost realizat` de - Cred c` publicul cel mai apropiat e credin]` \i face s` par` mai provinciali decåt sunt. mentalit`]i - mai deschi[i lumii de dincolo de [i esteticul, fapt ce a impus prelungirea Ariadna Combes, fiica doamnei Doina publicul dep`rtat... Glumim cånd vedem doi-trei ie[eni [u[otind gara Nicolina. Cu cåt se vor deschide mai mult, sistemului maiorescian de c`tre E. Cornea. Acolo \mi f`cusem deja un - Adic`?... \ntre ei: iar`[i se pune de-un mic complot, zicem cu atåt vor fi mai ie[eni. Biserica Trei Ierarhi din Ia[i Lovinescu. nume. Fiindc`, \n 1988, ap`ruse albumul - Adic` acela din afar`, romånii pleca]i, Seriile de dup` 1970, conduse, pe Rire en Roumanie, care, curios pentru care se bucur` ca ni[te copii cånd ajung \n rånd, de Dumitru Ignea, Corneliu {tefa- mine atunci, s-a våndut foarte bine. posesia obiectelor mele. Mai ales c` ele BASTIONUL nache, Corneliu Sturzu, Alexandru Do- Secretul acestui succes l-am aflat \ns` n-au fost declarate la vam`, nefiind opere brescu [i, actualmente, de Cassian Maria mult mai tårziu, \n 2005, de la un domn de art`. Spiridon, privilegiaz`, fiecare dup` pu- care, pe vremea aceea, era angajat al - Ce caricatur` a]i face dac` a]i fi izolat Panourile, 7. teri, atitudinile critice, dezbaterile pole- Ambasadei Romåniei la Paris. El mi-a pe o insul` pustie, de pild` cu Linda Mama mice, dar f`r` a mai reu[i s` fac` oper` spus c`, dup` reclama uria[` f`cut` Evangelista, care spunea c`, dac` nu era de \nalt` pedagogie. De altfel, nici nu ar albumului \n presa scris` [i la frumoas`, se f`cea profesoar`? Urmare din pagina 1 comandant al acestui organ. Luånd rile. Chiar cånd Maria Uncescu scria dar atr`gåndu-i \n acela[i timp aten- mai fi fost posibil, de vreme ce \ntre televiziunile franceze, to]i angaja]ii - Duduia aceasta a mai spus o chestie, \n la cuno[tin]` ceea ce a comis fiul declara]ia din care am citat, colo- ]ia asupra „gravit`]ii faptelor“, timp literatura na]ional` s-a emancipat ambasadei au fost convoca]i [i trimi[i \n urm` cu dou` decenii, ca s`-[i [ocheze „DIN ANUL 1981, ca urmare a unor meu, declar pe propria r`spundere nelul Boboc finaliza concluziile ex- acesta aproba [i referatul \ntocmit de suficient \ncåt s` nu se mai lase dirijat` libr`rii, de unde au cump`rat toate colegele manechine. A zis c` ea nu s-ar da recomand`ri medicale, fiul meu c` nu am cunoscut \n nici o pertizei prin care s-a stabilit cu cer- subalternul lui, maiorul Cr`ciun, dintr-o redac]ie. exemplarele. Nu [tiu, probabil c` se afl` jos din pat diminea]a pentru mai pu]in de Mugur, seara, \nainte de culcare, \mprejurare preocup`rile sale de titudine c` inscrip]iile cu creta care [eful Serviciului I de informa]ii in- Acest lucru era posibil cu 141 de ani [i acum \n subsolurile cl`dirii din rue de 15.000 de dolari. Ast`zi, s-a schimbat si- trebuie s` fac` plimb`ri \n aer liber, acest gen. Am fost permanent tulburaser` zilele [i nop]ile autori- terne, prin care urmau s` se intro- \n urm`, acum nu le mai r`måne ur- l’Exposition... A[adar, sunt onorat s` tua]ia, manechinul cå[tig` mai mult, de situa]ie \n care iese la cåte o preocupat` s` asigur copilului meu t`]ilor de partid [i de stat din Boto- duc` „mijloace de tehnic` operativ`“ ma[ilor decåt s` onoreze o mo[tenire spun c` se vindeau bine albumele mele, exemplu, o model` din Brazilia, cu un nu- jum`tate de or` sau mai pu]in afar`. tot ceea ce era necesar pentru a [ani vreme de o lun` [i jum`tate „au \n apartamentul \n care Maria locuia care oblig` prin prestigiu. Dincolo de alt`dat`. Ast`zi, la Bucure[ti, abia dac` me nem]esc, nu-mi amintesc, a \ncasat 36 Copilul sufer` de bron[it` astmati- avea condi]ii de trai [i \nv`]`tur` fost scrise de numitul Mugur C`li- al`turi de fiul ei. Introducerea micro- festivismul inevitabil, aceast` mo[tenire vånd o mie de exemplare \n cinci ani. de milioane de dolari \n 2007. Adic` form` alergic`, este mai tot timpul corespunz`toare. Al`turi de el, care nescu“. Conform procedurilor, toate fonului s-a f`cut „sub pretextul efec- trebuie onorat` tocmai men]inånd ca - Sunte]i modest? 100.000 de dolari la fiecare sculare din pat, r`cit [i urmeaz` un tratament. |n a f`cut eforturi pentru trecerea probele au fost trimise la Bucure[ti, tu`rii unei perchezi]ii la domiciliul reper nu programul junimist \n litera sa - Da, dup` mam`... Care mi-a spus bani cu care [i-ar putea cump`ra \n fiecare seara zilei de 17 octombrie 1981, \n examenului de unde, lui Mugur C`linescu, cu acceptul (imposibil de reiterat azi), cåt mai ales \ntotdeauna s` nu provoc necazuri [i s` nu diminea]` 12 Logan-uri, care, \nmul]ite cu jurul orei 22.30, m-am culcat, iar de treapt` la „Trei ofi]eri de Securitate au dup` numai mamei acestuia“. acea exigen]` fa]` de valoare de la care vorbesc pe nimeni de r`u. 365, ar face 43.000 de buc`]i \ntr-un an... E copilul a r`mas s` mai citeasc`. Am liceu, [i eu 24 de ore, Trei ofi]eri de Securitate au sunat Maiorescu [i ceilal]i nu au f`cut rabat. - De ceva vreme, publica]i tot mai rar ceva, nu? Caricatura pe care a[ desena-o, adormit [i m-am trezit \n jurul orei i-am creat sunat la u[a ei imediat dup` ce speciali[tii la u[a ei imediat dup` ce s-a \ntors Aceasta este singura modalitate prin care grafic`. |n schimb, a]i \nceput s` crea]i dac` a[ fi pe o insul` cu Linda Evangelista, 4.30, cånd am constatat c` nu se afl` condi]ii s-a \ntors acas`, \n vreme ce grafologi acas`, \n vreme ce b`iatul se afla \n spiritul junimi[tilor poate fi p`strat viu. obiecte: c`ni, tricouri, gen]i, saco[e, ar reprezenta-o pe ea \mbr`cat` \n Dior, \n camer`, lumina la buc`t`rie era pentru a se b`iatul se afla \n continuare la Vi[an Con- continuare la sediul Inspectoratului, Ceea ce nu e deloc o misie oarecare. ceasuri. Care r`mån, sigur, un brand al`turi de mine, gol-pu[c`. Iar din larg s-ar aprins` iar u[a descuiat`. Am odihni dup` sediul Inspoectoratului, «pentru stantin [i „pentru cercet`ri“. Instalarea micro- Evit s` m` pronun] \n am`nunt asupra St`nescu, dar sunt ele, ca percep]ie, pe apropia o barc` \n care s-ar afla un constatat de asemenea c` patul nu examen, la cercet`ri».“ Nicolae fonului s-a f`cut tocmai \n aparatul actualei serii; m` leag` prea multe de acela[i raft cu caricatura? marinar, aducånd cu el o urn` mobil`. era deranjat, ceea ce \nseamn` c` mare [i apoi Gheorghe de radio la care Mugur C`linescu aceast` revist`: am prieteni \n redac]ie [i - Nu public caricaturi pentru c` ziarele - Dup` atåta vreme [i atåta chin, crede]i Mugur nu a dormit acas`. |ngrijorat` la munte. au confir- ascultase Europa liber` [i a durat e, \n plus, revista la care am debutat [i la mi-au cerut un desen pe zi. Or, eu nu sunt c` orbul din caricatura dvs., acela urcat pe de situa]ie, am \ncercat s` deduc ce s- |mpreun` cu tat`l s`u, i-am f`cut ca- mat aceast` concluzie. Comunicarea doar [apte minute. care am ]inut, lunar, o rubric` vreme de atåt de dotat ca al]ii, pentru c` \mi vine o umerii altor dou` persoane ca s` se uite a putut \ntåmpla. |n acest sens, am dou un radiocasetofon.“ Este un a fost transmis` la Boto[ani de co- La noul dispozitiv se aud [i tran- vreo cinci ani, pån` cånd redactorul-[ef idee la dou` zile... A[a c` m-am adaptat dincolo de zid, a v`zut pån` la urm` dat telefon la sora mea. Crezånd c` s- fragment din declara]ia pe care lonelul Grigorescu Eugen, [eful scriu \n diminea]a de 18 octombrie a actual mi-a \ntrerupt-o subit. |mi plac economiei de pia]`: vånd tricouri [i c`ni. ceva?... Ce? a \ntåmplat ceva deosebit, m-am Maria Uncescu, de 45 de ani, de serviciului S de \nscrisuri du[m`- anului 1981 urm`toarele: „Ora 8.00. unele semn`turi din revist`, dup` cum Oricum, caricatura nu mai are impactul - Pån` la urm`, bine\n]eles c` a v`zut consultat cu cumnatul meu [i ne-am profesie vånz`toare, o d`dea \n fa]a noase din Securitate, cel care cå]iva Este adus acas` obiectivul. Mama sunt mult mai cå[tigat dac` sar peste pe care-l avea pe vremuri. A[ desena o ceva. O rrom` din Roma \n fa]a unei prezentat la organele de mili]ie, unde „organului de securitate“ la o zi ani mai tårziu avea s` „analizeze“ [i \ncepe s` plång`. Obiectivul \i spune destule altele. Lunarul ie[ean arat` azi zvastic` pe fundul unui parlamentar - e rulote \n fl`c`ri [i un carabinier care o am sesizat cazul. Aici am fost dup` arestarea lui Mugur. Nu [tia [i \n cele din urm` s` distrug` jurnalul s` se lini[teasc`, c` face g`l`gie [i exact cum arat` [i via]a literar` moldav` loc destul, slav` Domnului! -, dar am \ntreab` de unde e. „Din Alexandria, informat` de tovar`[ul locotenent-co- nu a aflat decåt \n zilele noastre c` „du[m`nos“ al unui inginer pe aude tot blocul. S-au dus \n buc`- [i, mai larg, romåneasc`: cu lucruri bune auzit c` chestia asta s-a mai f`cut! månca-]i-a[, acolo unde Cezarul vostru a lonel Boboc c` fiul meu se g`se[te tocmai amabilul mili]ian Boboc, nume Gheorghe Ursu. |n urma co- t`rie“. De aici, se aud plånsetele [i cu lucruri mediocre, cu o identitate - V-a]i cam b`gat nasul de cåteva ori \n dat foc Bibliotecii!“ „Bine face Cioroianu \n cercetare la organele de se- care o ajutase s` fie primit` de munic`rii, planul de m`suri [i-a amestecate ale lui Mugur [i ale ma- conservatoare, dar ferm` [i uneori cu un diverse campanii electorale. Ce-au avut de c` v` trimite \n Egipt!“ Iar al`turi, o curitate, pentru o fapt` ce ar fi colonelul Huluba[, [eful Securit`]ii, continuat mersul. |n timp ce Maria mei sale. Apoi, din nou, „obiectivul \i vizibil iz de parti-pris local. cå[tigat de pe urma dvs. cei care au cå[tigat c`mil` comenteaz`: „Parc`-i [i v`d, comis-o \n noaptea de 17 spre 18 fusese cel ce pornise t`v`lugul care Uncescu st`tea de vorb` cu colo- cere s` se lini[teasc`, c` altfel afl` tot Dar nu sunt oare toate revistele [i, de ce nu, ce anume a]i cå[tigat dvs.? coco[a]i de atåta munc`...“. octombrie 1981. La organul de se- deschisese pentru ea [i fiul ei o nelul Huluba[, comandantul Secu- blocul [i pe urm` se mai afl` [i la culturale la fel? Pu]ine au, \ns`, aceast` - Am avut [i eu o contribu]ie minor` - |n rest, nimic altceva? curitate am r`mas pån` \n jurul orei fereastr` spre o alt` via]` [i \n cele rit`]ii, care o asigura c` „organele“ [coal`. Mama \nceteaz` plånsul. poten]` simbolic` precum lunarul ie[ean. la victoriile lui B`sescu [i Videanu. |n - Nu. Restul, vorba aia, e t`cere... |n plus, 7.30, cånd am discutat pe tema din urm` c`tre moarte. Securitatea vor analiza „cazul“ ]inånd, fire[te, Discu]iile nu se \n]eleg, fiind departe campania lui Blaga, \ns`, n-am fost orbul meu, nu [tiu dac` [ti]i, e [i mut! faptei fiului meu cu ofi]erul \[i urma, imperturbabil`, procedu- cont de vårsta [i de boala fiului ei, de surs`“. Bogdan Cre]u 4 ISTORIE 26 septembrie 2008

CARTE CONTRIBU}II LA FRONTIERA ISTORIEI Alexandru Purc`ru[ Proiecte urbanistice (IV) DE CE ACESTE proiecte au fost \n mare majoritate sortite e[ecului \n urm` cu 80 de ani? Ne r`spunde Dem I.Dobrescu \n Viitorul Bucure[tilor (editura ziarului Tribuna Edilitar`, Bucure[ti, 1934). Cea mai serioas` problem` era aceea a bucure[tenilor care „au Comuni[tii romåni [i revolu]ia p`strat caracterul umil al ]`ranului din care se recruteaz`. Bucure[tenii sunt anarhici \n fa]a unei autorit`]i reale [i servili \n fa]a autorit`]ilor abuzive. (...) Bucure[tenii sunt descenden]ii vechilor cl`ca[i, care au \nmagazinat, de-a lungul timpului, toat` umilin]a robului \n fa]a patronului. Bucure[tii sufer` de iobagismul sufletesc“. (Horia Creang`). maghiar` din 1956 (IV) A[adar, chestiuni de mentalitate. Un ora[ modern construit pe un fond sufletesc rural cu accesoriile mentale ale acestuia. De aceea, pån` la formarea unui fond sufletesc comun, [i modern, Cum au receptat comuni[tii dåmbovi]eni revolu]ia maghiar` din \ncercarea de a-i implica pe sovietici drept mediatori ai unei „noi nu putem zidi nimic serios pe sufletul bucure[tean“. Bucure[teanul este nedisciplinat [i neadaptat „la ruajul social, este 1956? De la \nceput trebuie subliniat c` percep]ia unui probleme rezolvate de facto [i de jure au creat susceptibilit`]i incapabil de munc` continu`. De aici instabilitatea sa profesional`. eveniment nu este congruent` \ntotdeauna cu realitatea sau cu \ntemeiate la Bucure[ti. Pe acest fundal, izbucnirea revolu]iei |n nici un ora[ din lume nu vedem atåta comer] ambulant, atå]ia misi]i, atå]ia v`csuitori de ghete, atå]ia cartofori, atå]ia chibi]i [i Dialog cultural faptele. Mai mult, percep]ia este condi]ionat` de experien]ele maghiare a p`rut s` confirme, probabil, suspiciunile ini]iale ale atå]ia func]ionari. |n nici un ora[ nu vedem atåt de pu]ini profesioni[ti care s` mo[teneasc` profesiunea lor din tat` \n fiu... euromediteranean trecute [i, \n plus, creeaz` o proiec]ie, de multe ori subiectiv`, conduc`torilor romåni. |ntr-adev`r, dac` un „tovar`[“ de la meseria[ul bucure[tean prefer` loviturile“ (N.D.Cocea). asupra desf`[ur`rilor ulterioare. Din aceast` perspectiv`, Budapesta nu s-a sfiit s` redeschid` un subiect considerat Mentalitatea ostil` schimb`rilor mari se reg`se[te \n råndurile PARLAMENTUL european a declarat trimise de c`tre negustorii bucure[teni care a trebuit s` „suporte anul 2008 „An european al dialogului tentativa nerealist` a lui Rákosi de a readuce tema Transilvaniei \ncheiat odat` pentru totdeauna, la ce te po]i a[tepta de la cu greu“ cur`]enia frecvent` din pie]e: „ce este cu atåta cur`]enie, intercultural“. Plecånd de la aceast` ini]iativ`, pe agenda discu]iilor bilaterale romåno-maghiare [i, mai mult, „horthy[ti“ [i „salaszi[ti“? domnule primar; noi am tr`it veacuri \ntregi \n murd`rie [i am mini[trii afacerilor str`ine ai ]`rilor tr`it mai bine decåt acum \n cur`]enie“. Astfel de repere se euromediteraneene au avut [i ei o alta, reg`sesc \n toate operele literare interbelice din care amintesc proclamånd 1908 ca an al dialogului \ntre AR, DINCOLO DE CLI{EE, liderii unor oameni care au fost prin[i selectiv: N.D. Cocea, Pentr-un petec de negrea]` [i Jurnal; Cezar culturile euromediteraneene. Cu alte cuvinte o comuni[ti dåmbovi]eni au fost accidental \n våltoarea evenimentelor. Un Petrescu, Calea Victoriei; Petru Dumitriu, Cronic` de familie etc. ocazie pre]ioas` de a stabili politici culturale [i D influen]a]i \n special de informa]ia astfel de caz este cel al pre[edintelui O alt` problem` era faptul c` „banul public nu a c`p`tat \nc` sociale susceptibile de a favoriza dialogul primit` de la fa]a locului. |n aceast` Uniunii Scriitorilor din Romånia, Mihai disciplina necesar` ca s` mearg` la visteria public`“, primarul euromediteranean. Un dialog care numai \n privin]`, ei avut la dispozi]ie mai multe ca- Beniuc, aflat \n vacan]` \n Ungaria, la Dem. I. Dobrescu fiind adeseori nevoit s` intervin` pentru a aparen]` se poate stabili f`r` greutate. |n tegorii de surse, \ntre care pot fi distinse invita]ia confra]ilor maghiari. Revenit \n recupera mari datorii ale unor societ`]i comerciale fa]` de realitate, memoria istoric`, religioas` [i politic` sursele romåne[ti oficiale, sursele romå- ]ar`, Beniuc a fost convocat, la 5 prim`rie; primarul afirma pe drept cuvånt c` va trece mult timp aduce asupra evenimentelor unghiuri diferite ne[ti neoficiale, sursele externe oficiale [i, noiembrie, de conducerea Partidului, „pån` cånd banul public s` ajung` s` \nve]e drumul tezaurului de interpretare [i opinii diferite. |n plus, sunt \n sfår[it, cele externe neoficiale. pentru a prezenta \ntåmpl`rile la care a public“ (Constantin Argetoianu). stereotipiile mereu prezente \n surprinderea Primele date autorizate despre eveni- asistat. Dincolo de aceste repere \ndep`rtate - dar mereu actuale - schimb`toarei realit`]i din societatea mentele din ]ara vecin` au fost furnizate de {i Beniuc a putut s` constate c`, pentru r`måne complementaritatea temporal` \ntre teoretizarea unor contemporan`. Din aceast` cauz` comunicarea ambasadorul romån la Budapesta Ion maghiari, pierderea Transilvaniei proiecte (chiar [i la nivel utopic) \n urm` cu mai bine de 50 de dobånde[te o importan]` foarte mare. Pentru Popescu-Pu]uri. Dej a ]inut s` trimit` \ns` r`månea \nc` o ran` deschis`. ani [i realizarea lor practic`, \n anii din urm`, act ce confirm` c` arat` voin]a de a dialoga [i astfel dialogul [i propriii s`i missi dominici, pe Aurel La 22 octombrie, cu o zi \nainte de fezabilitatea edilitar-urbanistic` a acestora. \nsu[i devine mai eficace, \[i creeaz` posibilit`]i M`ln`[an (ministrul adjunct de externe) [i izbucnirea revolu]iei, scriitorul romån s-a Astfel, putem spune c` s-a realizat o unitate organic` - cel pu]in de promovare, capteaz` elementele necesare pe Valter Roman. \ntålnit cu un coleg maghiar, Kiro Istvan, din perspectiv` edilitar-urbanistic` - \ntre genera]ia tån`r` a anilor pentru o mai bun` \n]elegere a culturilor [i Dup` cum am v`zut anterior, autorii un comunist „stalinist-raco[ist“, dup` ‘30 [i ‘40 [i cea de ast`zi, avånd drept obiectiv primordial un civiliza]iilor. A[a au ap`rut \n ultimii ani o maghiari apreciaz` la unison c` rapoartele cum \l caracterizeaz` Beniuc. Kiro Istvan anumit tip de integrare european`: perspectiva unui urbanism mul]ime de ini]iative, de programe cu adev`rat elaborate de romåni sunt p`rtinitoare. fusese de curånd \ndep`rtat din func]ia de modern. demne de luat \n considera]ie pentru valoarea Profesionalismul ambasadorului Ion redactor-[ef al revistei Gilorty [i c`p`tase Problemele de ast`zi ale arhitec]ilor privind urbanismul nu sunt lor prezent` [i de perspectiv`: EuroMed Popescu-Pu]uri nu poate fi totu[i desfiin]at un aer pesimist. Se lamenta c` Ungaria diferite de ale genera]iilor mai vechi. Heritage, EuroMed Information e pur [i simplu, f`r` argumente. Corneliu era \n pragul unui r`zboi civil. |n opinia Comunication, EuroMed Jeunesse [i EuroMed M`nescu, succesorul lui Popescu-Pu]uri la sa, intelectualitatea, scriitorii erau Adrian Majuru Genre. Budapesta, a reliefat c` Ministerul Aface- vinova]i pentru aceast` \mprejurare, O ini]iativ` de dialog cultural a avut loc [i \ntre rilor Externe acorda o aten]ie special` Un- jucånd un rol „nefast“, dup` cum i-a 22 [i 23 mai la Barcelona, cu prilejul oferit de gariei [i \[i selecta cu aten]ie reprezen- m`rturisit lui Beniuc. Istvan deplångea [i DECLASIFICAT apari]ia celui de al 10-lea num`r al revistei tan]ii: ac]iunile tineretului, „foarte pornit [i Quaderns de la Mediterrania, excelenta „Subliniez c` postul de ambasador ro- agitat“. O parte a studen]ilor tocmai se publica]ie a Institutului European al mån la Budapesta a fost [i este unul foarte retr`seser` din Uniunea Tineretului Destina]ia: Ruse Mediteranei (Institut Europeu de la complex. Acolo nu au fost [i nu pot fi Maghiar [i formaser` o Uniune distinct`. Mediterrania). O publica]ie de 408 pagini, de trimi[i oameni la \ntåmplare. |naintea mea Articol din Christian Science Monitor, 1 noiembrie 1956 Cånd Beniuc a \ncercat s`-l consoleze, |NTÅMPLAREA a f`cut ca, la 1 data aceasta cu articole semnate de Umberto fusese ambasador la Budapesta Ion Po- spunåndu-i c` exagereaz`, Istvan a ianuarie 2007 (ziua \n care Romånia a Eco, Bronislaw Geremek, Claudio Magris, pescu-Pu]uri. Unul dintre pu]inii intelec- Sub acoperirea unei misiuni a Crucii Ro[ii romåni despre dialogul lui cu veteranul replicat cu un avertisment: aderat la Uniunea European`), s` m` Predrag Matvejevic..., cu un interviu acordat tuali ce fuseser` ilegali[ti. Un om ce de]i- Romåne, Roman [i M`ln`[an au \nso]it un moscovit Zoltán Vas. Acesta l-a avertizat „(...) Sentimentul meu este c` ne g`sim num`r printre cei care au vrut s` vad` revistei de Manuel Durao Barroso. Foarte bune nuse anumite func]ii \n structurile organi- transport de medicamente [i alimente \n privin]a unor manifest`ri antiromåne[ti: \n preajma unei cotituri pe care vrea s-o cum e s` treci grani]a doar cu bule- articole (\n total 45), de rapid` [i incitant` zatorice ale partidului \n ilegalitate [i avea, destinat autorit`]ilor maghiare. Dar „Spunea c` lumea la ei ne ur`[te, a[a fac` poporul maghiar. La baza acesteia tinul. Destina]ia: Ruse (Rusciuk), luare \n posesie a unor subiecte specifice: prin urmare, leg`turi cu fo[ti cominterni[ti adev`rata sarcin` a spunea el, c` exist`, f`r` \ndoial`, sentimente puternice ora[ul cel mai apropiat din Bulgaria. strategii ale globaliz`rii, riscuri ale dialogului, din lumea \ntreag`. Pu]uri a jucat un rol celor doi era alta. La deja s-a lansat reac]ionare. |ntre altele, ]in s` te previn c` Centrul atrac]iei pentru romånii ajun[i Europa ca o comunitate, cre[tinii din Siria, important \n evenimentele din 1956, \n [edin]a Plenar` a C.C. lozinca «nem, \n capul lor clocesc [i sentimente de \n parcul ora[ului a fost monumentul Tomaso de Lampedusa, interculturalitate [i raporturile dintre conducerile partidelor al P.M.R. din 15-22 nem, soha», ve- restaura]ie precise \n leg`tur` cu \nchinat r`zboiului din 1877-1878. multiculturalitate, malentendu-urile culturale, comuniste din Ungaria [i U.R.S.S. [i \n aprilie 1964, Roman chea lozinc` [o- Transilvania, pe care nu era s` ]i-o spun, Acesta, flancat stånga-dreapta de doi identitatea cultural` azi, impactul \n lumea rela]iile acelui moment dintre Romånia, a recunoscut cåt se vinist` ireden- probabil c` lucrurile acestea nu se vor lei care „au rupt lan]urile robiei“, are montat` statuia zei]ei arab` a schimb`rilor din Europa, coexisten]a cu Iugoslavia, Germania de Est.“ poate de clar acest tist` maghiar` exprima nic`ieri \n mod deschis, dar eu ]i- Victoria \n vårful unui obelisc, iar pe cele patru laturi de la Islamul, Rusia [i Mediterana, proiectul Europa Dar s` vedem, concret, ce con]ineau lucru: „(...) Partidul [i c` ne putem o pot m`rturisi c` a[a este, c` aceste baz` sunt montate basoreliefuri cu scene de lupt`. controversatele note elaborate de nostru [tie foarte a[tepta la izbuc- sentimente exist` la to]i. De altfel, partidul Dezvelirea monumentului, la 12 august 1909, a creat un ambasada romån`. |n general, Popescu- precis ce s-a \n- nirea unui val, nostru a avut multe greut`]i c` a trebuit diferend diplomatic \ntre bulgari [i romåni, primii lovindu-se Pu]uri a trimis Bucure[tiului „[tiri“ tåmplat la Budapesta; aceast` etap`, dup` r`zboi ca poporul s` fie l`murit c` de refuzul regelui Carol I de a participa la ceremonie. Stånd succinte despre evolu]iile de la Budapesta, pentru c` a avut grij` prima faz`, care este bine ca Ardealul s`-l ia romånii, ceea stråmb [i judecånd drept, suveranul romån a avut dreptate. evitånd s` le comenteze sau s` adauge s` [tie ce se \ntåmpl` va avea loc la ce nu a crezut nimeni“. Independen]a Bulgariei, consfin]it` \n condi]iile Tratatului de p`reri proprii. Rar \ns`, este adev`rat, acolo; ]ar` vecin`, izbucnirea unui Pe parcursul discu]iei, Istvan a revenit pace de la Berlin (1878) a fost udat` pe cåmpul de lupt` cu diplomatul romån a dep`[it acest cadru [i trebuie s` [tim ce se val [ovinist ire- asupra chestiunii Transilvaniei, ceea ce l-a sångele militarilor romåni [i ru[i care au asaltat redutele turce [i-a permis luxul de a introduce unele \ntåmpl`“. La råndul dentist antiro- determinat pe Beniuc s`-i r`spund` ironic de la sudul Dun`rii. Cåt despre militarii bulgari, ace[tia nu au aprecieri personale. s`u, Dej a \nt`rit [i månesc“. [i ferm c` „este o problem` care cred c` existat \n adev`ratul sens al cuvåntului, exceptåndu-i pe De pild`, \ntr-o telegram` transmis` la completat spusele lui |n timpul este bine s` fie tratat` cu gr`nicerii voluntarii bulgari care au activat \n cadrul armatei ruse. Ceea 27 octombrie 1956, Popescu-Pu]uri, dup` Roman, precizånd c` conversa]iei, romåni“. ce a provocat sup`rarea Regelui Carol I (1866-1914) au fost ce relateaz` nout`]ile, remarcånd ca- acesta „a fost trimis Vas a devenit |n privin]a surselor externe, principala cele patru basoreliefuri cu scene de lupt`. Pe toate sunt racterul antisovietic [i anticomunist pe special acolo la tot mai obosit [i voce o reprezenta Moscova. Pentru reprezenta]i numai militari ru[i [i voluntari bulgari [i niciun care \l c`p`tase revolta, descrie [i Budapesta \n timpul confuz, crezånd Kremlin nu era nici un dubiu c` la militar romån (s` nu omitem faptul c` 2.100 de militari arborarea exuberant` a drapelelor din care evenimentelor“. uneori c` vor- Budapesta se desf`[ura o contrarevolu]ie romåni au murit \n lupt`). fusese decupat` stema, care fusese Roman [i M`ln`[an be[te cu un to- inspirat` de elemente na]ionaliste [i |n cele din urm`, monumentul a fost dezvelit \n prezen]a \n Lituania, cinematografia [i alteritatea \nlocuit` cu cea din epoca lui Kossuth. au ajuns la Budapesta var`[ iugoslav, fasciste. unor membri ai guvernului bulgar, a consulilor Romåniei [i plural`, marginalizarea... Argumente sus]inute Ultimul pasaj con]ine „impresii“: „Face la 30 octombrie. La ceea ce \l dezin- |n aceast` perioad`, comuni[tii romåni Rusiei la Sofia [i a 12 veterani de r`zboi romåni de profesori de sociologie, de istorie, critici impresia (subl. n.) c` organizatorii ora 22.30, M`ln`[an hiba s` laude au monitorizat atent [i presa occidental`, nenominaliza]i. Ceremonia a \nceput printr-un Te-Deum, literari [i de art`, scriitori..., sus]inute cu rebeliunii inten]ioneaz` s` (creeze) trimitea deja la Bu- politica Belgra- traducånd ideologic orice articol care oficiat de mitropolitul Vasilii „pentru odihna sufletelor celor inteligen]`, din unghiuri de vedere noi, cu impresia c` popula]ia nu se lini[te[te pån` cure[ti prima sa Revolu]ionar maghiar dului fa]` de saluta [i sus]inea cauza maghiar` drept o c`zu]i \n r`zboi“. Generalul Boteff a ]inut primul discurs, multe idei puse \n circuit. |ntre semnatari, la nu se retrag trupele sovietice [i consider` telegram` cifrat`. |ntre minorit`]i [i s-o dovad` a implic`rii imperiali[tilor. De prosl`vindu-i pe eroii romåni. A ridicat apoi, \n numele cererea revistei, am fost [i noi, cu o scurt` c` au realizat pån` acum numai etape \n altele, el ]inea s` informeze c` „spiritul blameze pe cea a Bucure[tiului. Dar [i pild`, \ntr-o telegram` din 28 octombrie regelui Ferdinand al Bulgariei (1861-1948), pånza de pe sintez` a identit`]ii romåne[ti. Sinteza pleac` calea spre iredentism. Actuala conducere na]ionalist este mai puternic decåt ne-am cånd era con[tient c` interlocutorul e 1956 a C.C. al P.M.R. adresat` Comitetului monument, „\ncredin]åndu-l comunei Rusciuk“. de la faptul c` ]ara romånilor nu apar]ine nici de partid [i de stat las` impresia \n opinia \nchipuit“ [i ad`uga c` maghiarii cu care a romån, Vas nu se ferea s` critice regional Cluj se men]iona c` „ziarul New Preotul romån Dumitrescu [i veteranul Lu]escu au evocat Europei Centrale, nici Balcanilor, nici public` c` toate schimb`rile politice care discutat a[teptau ca revolta s` se extind` [i autonomia fictiv` care, \n opinia sa, fusese York Times \[i exprim` admira]ia fa]` de participarea Armatei Romåne \n R`zboiul de Independen]`. necuprinsului slav de la R`s`rit. E la se succed \n aceste zile se fac sub \n R.P.R. acordat` maghiarilor din Romånia. Din aventurierii fasci[ti [i le propune s` «lupte Au mai ]inut discursuri Pavloff, primarul Rusciuk-ului, [i doi \ncruci[area lor [i e cåte ceva din toate acestea. presiunea tirului de artilerie [i mitraliere. Dar, dincolo de aceste telegrame, im- acest motiv, considera el, ungurii se [i s` moar`»“. veterani bulgari. La finalul ceremoniei, premierul bulgar Iar istoria romånilor este o istorie de frontiere: |n atmosfer` plute[te pericolul unor pactul cel mai puternic asupra comuni[tilor orientau spre Budapesta. Prin urmare, \nainte ca el \nsu[i s` Malinoff i-a oferit consulului romån la Sofia dou` telegrame la extremitatea Imperiului Roman, a Imperiului manifest`ri [ovine antiromåne[ti“. Dup` romåni l-a avut, probabil, relatarea pe care La råndul s`u, Roman a descris \n mearg` la Budapesta, Dej avea toate pentru a le \nmåna Regelui Carol I. Se \ncerca \n acest mod o Bizantin, la marginea expansiunii otomane, cum se poate lesne observa din repeti]ia cei doi „vizitatori“ au f`cut-o la 2 termeni apropia]i \ntålnirea cu János motivele s` cread` c` \n Ungaria se repara]ie moral`. ruse sau, mai tårziu, apusene. O situa]ie care, cuvåntului „impresie“, Popescu-Pu]uri a noiembrie \n fa]a membrilor Biroului Kádár, care i-a spus, direct [i [ocant: „Da]i desf`[ura o „contrarevolu]ie“, eventual Timpul a trecut, iar monumentul din Ruse se preg`te[te de pe de o parte, a creat o stare de izolare a ]inut s` se asigure c` va fi exact \n]eles, Politic al C.C. al P.M.R. autonomie Ardealului“. sprijinit` de capitali[ti. De asemenea, toate s`rb`torirea centenarului, \ns` neconsemnarea meritelor acestui spa]iu, de marginalizare, iar, pe de alta, separånd faptele de senza]ii. {i ultima Ambii au avut contacte cu politicieni Pe lång` aceste surse oficiale (\n]e- informa]iile indicau persisten]a unor armatei romåne de c`tre realizatorii operei de art` r`måne de a determinat o p`strare a unor valori propozi]ie este atent cånt`rit`, avånd rolul maghiari [i ambii au fost frapa]i de legånd prin aceasta persoane mandatate evidente sentimente antiromåne[ti nu actualitate. autohtone tradi]ionale mult dincolo \n de a pune \n gard`, nu de a face prognoze. aducerea \n discu]ie a Ardealului. s` culeag` date din Ungaria), Dej [i numai printre maghiarii de rånd, dar [i timpurile moderne. Ca [i Europa din care face Dej nu s-a bizuit doar pe Popescu-Pu]uri. M`ln`[an le-a raportat comuni[tilor echipa lui au avut la dispozi]ie m`rturiile printre liderii politici. C`t`lin Fudulu parte, Romånia este o sintez` a diversit`]ilor care, din cauza instabilit`]ii permanente, n-au avut vremea necesar` a se topi [i redefini. Pe LA POR}ILE ORIENTULUI GENEALOGII de alt` parte, a existat totdeauna \n acest spa]iu o m`sur`, care a \mpiedicat excesul [i a provocat o rezisten]`. Autohtonismul a fost cel Ni[te spaime de toamn` care a hr`nit aceast` rezisten]`. De aici Bårl`deni de alt`dat` originalitatea acestui spa]iu, solicitat din toate p`r]ile, \nc`rcat de toate tenta]iile [i totu[i ACEAST~ TOAMN~ a adus ni[te spinoas` problem` post-belic`. De fapt, \n patru c` se preg`te[te ceva, situa]ia PRINTRE NUMEROASELE neamuri comisului Grigora[, doi fii: spatarul domeniul balneologiei - se refer` la men]inåndu-se ca o unitate \n mijlocul motive serioase de \ngrijorare. Unele ne aceste conflicte \nghe]ate sunt frigiderele poate deveni exploziv`. Ce s` mai vor- boiere[ti din Moldova se num`r` [i Costachi [i Grigori n`scut cu apele minerale din diferite zone ale ]`rii. diversit`]ilor. Pentru un occidental, spa]iul privesc direct, altele ne iau prin unde a fost pus la p`strare r`zboiul rece. bim de declara]ia pre[edintelui Fran]ei Tudure[tii, al c`ror nume are rezonan]` Marghioala, fata slugerului Alexandru Ion [i Sevastia Tuduri au avut romånesc e un fel de prim cerc al alterit`]ii. Un \nv`luire. Un r`zboi s-a iscat la vecinii de Numai c`, de aceast` dat`, tensiunile sunt care, la Damasc, intervenea pe lång` li- greac`, dar ar putea proveni [i din Stamatin; iar sardarului Ilie i-au ramas urm`torii copii: Natalia - nec`s`torit` -, spa]iu integrat civiliza]iei europene, dar peste mare [i iat` c`, dintr-o dat`, atåt de asimetrice, \ncåt tenta]ia unei derul sirian s` pun` o vorb` bun` la Te- patronimizarea unei pronun]ii regionale trei fii, n`scu]i cu o fat` Cosmuleasc`, de Sofia - devenit` so]ia arhitectului italian insuficient pentru a fi considerat \ntru totul spectrul unei noi confrunt`ri \ntre Est [i confrunt`ri a crescut exponen]ial. A[a heran [i s` se mai potoleasc` b`ie]ii cu a numelui „Tudor“ sau ar putea fi de la ]inutul Tutovei, de pe care au avut Iginio Vignali (cu predicatul nobiliar „di european, un spa]iu de margine, amalgam de Vest devine din ce \n ce mai vizibil. cum nimeni \n Europa interbelic` nu a \narmarea nuclear` pentru c` nimeni nu origine albanez`. Pe site-ul actual al mo[ie la C`lim`ne[ti. Cel \nt`i este Traversetollo“), originar din Parma, via]` citadin` modern` [i de primitivism rustic. Noroc cu Europa care nu are nici un chef riscat un r`zboi din pricina Sude]ilor sau poate pune o vorb` bun` pe lång` israe- Prim`riei Bårladului, printre casele cu spatarul Aleco Tudori din tårgul Neculai [i Leona[ - nec`s`tori]i [i f`r` Scriitorul francez Paul Morand observa, nu f`r` de confruntare, dac` ar fi s` parafraz`m a nordului Transilvaniei, ori a Basarabiei lieni. valoare istoric` din acest ora[, apare [i Bårladului; al doilè, c`minarul Costin urma[i -, Gheorghi]` - avocat [i primar amuzament, \n 1935, la Bucure[ti, circulånd cuvintele ministrului de externe francez. [i a nordului Bucovinei, tot astfel nici Aceast` toamn` cu adev`rat este r`u casa Tuduri, ceea ce constituie o din Ia[i; [i al treilè, Matachi, ce-i poli]ar al Ia[iului, c`s`torit de dou` ori, cu Alice prin ora[ [i ma[ini Ford [i c`ru]e trase de boi! O Spaima vine din faptul c` o confruntare una dintre p`r]i nu risc` acum o „punere prevestitoare. Iat`, la grani]a franco-elve- binevenit` aducere \n actualitate a \n Foc[ani“ (edi]ia a II-a, p.281). Familia Nicoleanu [i apoi cu Marie Zoe lume a relativului, unde intelectualul francez s-ar impune, dar depinde de cheful unora. la punct“ din cauza unor teritorii al c`ror ]ian` se fac experien]e care au b`gat \n acestei familii, devenit` cunoscut` atåt care s-a perpetuat \n secolul XX a fost Lambrino, str`nepoat` de sor` a remarca indulgen]a, adaptabilitatea, Toat` afacerea gruzin` seam`n` nume sunt greu de re]inut prin cancela- spaime toate tabloidele [i chiar [i pe prin leg`turile ei de rudenie, cåt [i prin cea de-a doua, mai precis descenden]ii Doamnei Elena Cuza -, Aneta - optimismul, un fel de nep`sare istoric`, unde izbitor de mult cu r`zboiul sovieto-fin- riile civilizate. Dar, cum atunci pofta senatorul Marinescu. Este de a[teptat ca proeminen]a anumitor urma[i ai ei, sp`tarului Alecu Tuduri, c`s`torit cu c`s`torit` mai \ntåi cu Leon Cosmovici, nimic nu era luat cu adev`rat \n serios, pentru landez, cånd, dup` unii, ru[ii i-au p`c`lit balaurului cre[tea pe m`sur` ce \nfuleca, pån` la sfår[itul lunii octombrie s` se precum medicul Alexandru {aabner- Ter(p)sihora Hermeziu, din neamul profesor universitar de biologie \n c` nimic nu merita s` fie luat. Istoria romånilor pe to]i pref`cåndu-se c` sunt foarte slab dup` micile teritorii \nvecinate, Hitler a creeze \n amintitul accelerator ni[te g`uri Tuduri. c`reia provenea [i mama scriitorului capitala Moldovei [i apoi cu Petre e o nevoie permanent` de interiorizare, de preg`ti]i din punct de vedere militar. råvnit la Polonia. {i, iat` c`, acum, \n negre de m`rimea unui fir de nisip care Un document din 1816 amintea casele Costache Negruzzi. Bogdan - [i Margareta, c`s`torit` cu \ndreptare „spre sine“. O dorin]` aproape P`c`leala asta a costat un num`r \n- urma conflictului din Caucaz, Polonia a \n patru ani s` duc` la distrugerea P`- clucerului Manolachi Tuduri de la Alecu Tuduri a avut un fiu, Ion - inginerul Gheorghe Cosmovici, niciodat` \mplinit`. {i articolul dezvolt` sensul sp`imånt`tor de victime [i a dat un semnat rapid tratatul de acceptare pe måntului prin implozie. Toat` lumea B`l]a]i (\n fostul jude] Covurlui). c`s`torit cu Sevastia Gane, m`tu[a compozitor [i inventator \n domeniul istoriei romåne[ti, o continu` c`utare de ghiont \nainte celui de al doilea r`zboi teritoriul s`u a unor instala]ii considerate serioas`, liberal`, democrat` [i progresis- Acela[i personaj apare [i \n des citata scriitorului Constantin Gane -, [i dou` C`ilor Ferate. De precizat c` Leon [i identitate, „o dram` t`cut`“, tr`it` de fiecare mondial. Conflictul georgian a pus pe cel pu]in ofensatoare de c`tre ru[i. Mai t` zice c` nu. Dar dac`... Eu cred c` n-o Arhondologie a Moldovei a paharnicului fete: Catinca [i Maria, c`s`torit` Gheorghe Cosmovici erau fra]ii mamei genera]ie, „o istorie a contradic]iilor tapet o problem` care se credea rezolvat` ieri un responsabil militar rus declara c` s` ajungem s` vedem vreodat` o astfel de Constandin Sion, unde numele familiei D`sc`lescu. Catinca a avut doi so]i: cu lui George Enescu. Fiul lui Leon nerezolvate“, cum se exprima istoricul francez - cine face ordinea \n Europa, dup` rachetele ruse[ti sunt gata s` loveasc` catastrof` pentru c` ceea ce ni se coace \n este men]ionat sub forma „Tudori“: primul pe nume {aabner (ceh de Cosmovici [i al Anetei Tuduri, Catherine Durandin. Sunt relevate rolul c`derea Zidului? Mult` lume, cam toat` ]intele din Polonia [i Cehia. Marea jur, de la Sevastopol la Teheran, trecånd „Dou\ neamuri: cel \ntåi [i mai vechi origine) l-a avut ca fiu pe doctorul Alexandru Cosmovici, [i el inginer [i cre[tinismului, sensul moderniz`rii [i reu[ita sa lumea, credea c` nucleul dur al UE [i Neagr` s-a umplut de vase de r`zboi prin Tibilisi [i Tel Aviv se va petrece mai sunt aceia de la ]inutul Gala]ilor, fiii Alexandru {aabner-Tuduri. Din cea de-a compozitor, a l`sat o pre]ioas` carte de doar par]ial`. O sintez` a contrastelor. americanii au \n mån` toate c`r]ile. europene [i americane, supravegheate repede [i mai sigur decåt ceea ce se poate clucerului Manolachi Tudori, banul doua ei c`s`torie, cu boierul bårl`dean amintiri despre marele s`u v`r. Prezentarea revistei s-a f`cut \n cadrul unei Ultima prob` s-a produs odat` cu atent de vasele de r`zboi ruse[ti. Rusia \ntåmpla la CERN. Aoleo, oare s` fie o Vasile, sardarul Ioni]` [i Gheorghi, care Gheorghie[ Emandi, a avut urma[i cu Gheorghi]` Tuduri a avut din prima sa \ntruniri-dezbatere, deschis` de Joseph-Lluis separarea provinciei Kossovo [i recu- este foarte atent` la Ucraina, pentru c` leg`tur` ori doar o coinciden]` cu to]i au murit [i copii au ramas, numai de numele Emandi - [i ulterior, prin c`s`torie dou` fiice, Anne Marie [i Carod-Rovira, vicepre[edintele noa[terea acestei st`ri de fapt de c`tre georgienii au dispus de arme sofisticate CERNob\l? Nu am vrut decåt s` distrag la banul Vasile (...); iar ceilal]i, de la c`s`torie, Ghyka. Cristina (1902 - 1998), amåndou` Guvern`måntului Cataluniei, Benita Ferrero- majoritatea ]`rilor europene [i SUA. Nu de provenien]` ucrainean`, iar cu arme aten]ia de la cea mai mare nelini[te care ]inutul Putnei, precum au fost banul Doctorul Alexandru {aabner-Tuduri a nec`s`torite, stabilite la Paris. Din cea Waldner, comisarul afacerilor str`ine al Uniunii trebuie s` uit`m nici o clip` garan]iile romåne[ti s-a tras \mpotriva solda]ilor va cuprinde Romånia, cu certitudine, Neculai, comisul Grigora[ [i cel mai fost o personalitate marcant` a breslei de-a doua c`s`torie a lui Gheorghi]` Europene cu problemele vecin`t`]ii, Veronika care au fost proclamate, anume c` nici ru[i. {tim asta din declara]iile ambasado- peste cåteva s`pt`måni: alegerile parla- mare frate, sardarul Ilie Tudori sunt sale, fiind activ [i \n politic`. Fost medic Tuduri s-au n`scut patru copii, dintre Stabei, amasadoarea Sloveniei, Senen unul din conflictele \nghe]ate existente rului rus la Bucure[ti, care s-a ar`tat mentare. V` \nchipui]i c`, potrivit noului arn`u]i, fiii lui Tudori, care au luat pe al Eforiei Spitalelor [i al Po[telor, a care doi b`ie]i au murit mici, ceilal]i doi Florence, directorul Imed. Au fost prezen]i, pe nu va mai genera o situa]ie asem`n`- foarte sup`rat din aceast` cauz`. Pe scurt, sistem electoral, nimeni, dar absolut ni- fata unui Dima, vornic de Vrancea, din ocupat [i func]ia de director al Casei de fiind Georgeta, c`s`torit` cu magistratul lång` autorii semnatari \n revist`, numero[i toare, adic` autonomii sau independen]e. situa]ia este foarte complicat`, iar dac` meni, nu poate fi sigur de nimic? {i s-a care au ie[it ace[ti Tudurie[ti. Banului S`n`tate Bucure[ti. Deputat [i senator Radu Hariton, [i Alexandru, stabilit [i el invita]i din toat` lumea. Circa 150. N-a trecut cine [tie ce vreme [i mai lu`m \n seam` c` la Kiev trupele mi- mai anun]at [i asteroidul. Neculai i-au ramas numai un fiu, conservator de Tutova, a fost, de \n capitala Fran]ei. inevitabilul s-a produs. Marea Neagr` [i nisterului de interne au primit dispozi]ii sardarul Vasile, f`cut cu fata asemenea, secretar [i chestor al Camerii Ion Bulei bazinul ei se vede confruntat cu cea mai de la pre[edintele statului s` stea cu ochii Eugen Uricaru paharnicului Grigora[ Similachi; [i al Senatului. Lucr`rile sale - din Mihai Sorin R`dulescu 26 septembrie 2008 ANCHET~ 5

FAPTELE VORBESC OPINII

¤ PENTRU a avea o imagine asupra managementului cultural, e bine s` facem un inventar, fie [i aproximativ, al firmelor [i institu]iilor care intr` Elena Vl`d`reanu, \n discu]ie. Dup` ce parcurge]i cifrele [i listele de mai jos, gåndi]i-v` cåte [i ce fel de mesaje a]i primit, de-a lungul anilor, de la societ`]ile jurnalist cultural respective. CHESTIA ASTA cu lipsa ¤ |N SUBORDINEA Prim`riei Bucure[ti exist` zece teatre, plus managementului cultural \n Romånia cred c` }`nd`ric`, Teatrul de Revist`, Circul, Filarmonica, Opera, Opereta, e verificabil` mai ales pe pia]a de carte. Centrul cultural ArCub, Studioul Casandra [i Studioul de concerte Radio. Pentru c`, dac` arunci o privire al`turi, vei vedea c` altfel merg lucrurile \n artele vizuale ¤ |N AFAR~ de Capital`, teatre na]ionale mai sunt la Tårgu-Mure[, sau \n cinematografie, de exemplu. Cånd vine Craiova, dou` la Cluj, dou` la Ia[i. Operei din Bucure[ti i se audaug` cele \ns` vorba despre c`r]i, editorul, \n aceea[i din Cluj (2), Ia[i [i Timi[oara. Alte 26 de institu]ii \n subordinea MCC: m`sur` ca autorul, trebuie s` fie dispus s` Administra]ia Fondului joace rolul de agent literar, de promotor, de Cultural Na]ional, Artexim, organizator de lans`ri, \n func]ie de situa]ie. Biblioteca Na]ional`, centre Atåta timp cåt una dintre aceste p`r]i nu se culturale, de preg`tire arat` suficient de disponibil` pentru a face [i profesional`, studii [i altceva, lans`rile [i alte evenimente \n care cercet`ri \n domeniu, CNC, sunt implicate c`r]i arat` a[a cum arat`. Nu CN al Dansului, CN de Art`, am \n]eles niciodat` de ce la o lansare de de Cultur` a Romilor, carte, care nu e nici academic`, nici [tiin]ific`, Institutul de Memorie e absolut obligatorie prezen]a criticului Cultural`, Editura Video, Romåniafilm etc.

¤ |N TOTAL, exist` \n Romånia 70 de teatre \n subordinea MCC sau a prim`riilor, la care se adaug` 20 de teatre private \n Bucure[ti. Num`rul sau lista celor din provincie nu exist` nic`ieri.

¤ AVEM, la nivel na]ional, 747 de muzee [i colec]ii. |n domeniul c`r]ii, func]ioneaz` 1.250 de edituri (dintre care doar 14 sunt \nregistrate la OSIM!). literar, care s`-]i spun` ]ie, care ai venit din ¤ DE RECLAM~ TV pentru institu]iile [i produsele de cultur` nu prea interes fa]` de carte, din prietenie cu autorul poate fi vorba, din motive de pre]uri piperate. Excep]iile apar atunci Managementul cultural sau pur [i simplu din nimereal`, cum stau de cånd televiziunea respectiv` este direct implicat` \ntr-un eveniment fapt lucrurile. Nu am \n]eles de fapt de ce o (partener media sau coproduc`tor). ¤ |n orice societate, de-a lungul istoriei, apetitul pentru cultur` a apar]inut unei minorit`]i. lansare de carte nu se poate face \n afara Promovarea prin revistele culturale este superflu`, de vreme ce tirajul acestui tipar: autorul, cineva din partea c`r]ii este substan]ial mai mare decåt cel al publica]iei care o prezint`! ¤ Covår[itoarea majoritate a vectorilor culturali se pot l`uda cu trista performan]` de a-i convinge pe cei deja convin[i. editurii, doamnele de la Sadoveanu, dac` nu |n fine, mediatizarea \n cotidiane se bazeaz` mult mai mult pe rela]iile ¤ te duce mintea s-o faci \n alt` parte decåt la personale decåt pe contracte de publicitate. Exclusivismul manifest prin care posibilii racola]i \ntru cultur` sunt jigni]i [i descuraja]i \nainte de a se \ncerca orice demers pentru Libr`ria Sadoveanu, cei doi critici de serviciu, Toate aceste tipuri de situa]ii au \ns` un numitor comun: subiectivismul „\mblånzirea“ lor. cu personal auxiliar: un actor care s` recite pe aleator. Un cititor care vrea s` [tie care sunt cele mai bune zece c`r]i/ nas, un muzician care s` ciupeasc` ni[te corzi, filme/ spectacole/ concerte ale momentului (sau, mai modest, care sunt [i, desigur, nelipsitele fursecuri asortate cu toate titlurile de pe pia]` ale unui autor) nu se poate baza pe pres`. ULTURA are o audien]` restråns`, culturii, cea dedicat` chiar publicului ei „la care erau prezente circa 15 persoane. jurnali[ti culturali? }in s` subliniez c`, \n nelipsi]ii pi[cotari. Ce s` scoat` un jurnalist de Astfel de informa]ii le va putea ob]ine doar de pe internet (exist` un din dou` motive. Primul este acela zi“, atåt cåt este acesta. De-a lungul Culmea e c`, uzåndu-se de o rela]ie ciuda impresiei c` presa e acultural`, toate aici, dac` nu are timp sau nu consider` c` e mare num`r de libr`rii [i reviste virtuale). Cine n-are acces la internet - C c`, \n orice societate, de-a lungul ziarele non-tabloide au pagini ori m`car cazul s` fac` un interviu cu autorul? Dar de ce asta e! istoriei, apetitul pentru cultur` a apar]inut rubrici de cultur`, \n care apare orice are ar fi nevoie de jurnali[ti la o lansare de carte? unei minorit`]i, tot astfel cum numai o cåt de cåt caracterul de [tire. La råndul lor, Asta a[a, pentru c` de cåte ori vine vorba de ¤ OUTDOOR-UL \nseamn`, \n Romånia contemporan`, \n propor]ie (alt`) minoritate a dovedit interes pentru cel pu]in televiziunile de [tiri sunt fericite ceva mai pu]in promovat d`m vina pe pres`, de peste 90%, afi[e lipite peste alte afi[e, \n orice loc cu putin]`. buna \ntre]inere a organismului prin sport s`-[i umple emisiunile cu ceva, fie [i \nainte de a ne \ntreba dac` cei de pån` la Banerele de-a latul str`zii [i posterele de cåteva etaje pe fa]ada blocului (sau prin orice alte mijloace). Putem chiar cultural, dac` acest ceva exist` [i dac` le-a jurnali[ti [i-au f`cut datoria. Lucrez de nu au leg`tur` cu cultura. s` oferim o cuantificare. |n Romånia zis cineva c` exist`; aproape opt ani \n pres` [i pot num`ra pe postdecembrist`, dintre c`r]ile care pot fi - Lansarea - \ntr-un minunat cadru natural degete PR-ii editurilor cu care am lucrat ¤ PRIMA EROARE a managementului cultural este aceea de a \ncadrate \n domeniul artei [i implicit al - a unei c`r]i-document, de c`tre o funda]ie normal \n tot acest timp. Ca s` nu mai spun c` proiecta un eveniment f`r` buget de publicitate sau cu fonduri culturii, cea mai våndut` a fost De ce iubim extrem de activ` \n recuperarea trecutului exist` edituri de la care nu am reu[it s` ob]in nesemnificative. Indiferent cåt de pu]ini bani ai, un procent relevant femeile?, a lui Mircea C`rt`rescu, volum apropiat. Mult` lume, eveniment cultural de nici un r`spuns, niciodat`, indiferent de tema trebuie dirijat de la bun \nceput spre promovare - altfel, efortul e cvasi- despre care editorul a anun]at c` s-a prim rang, dar... numai doi ziari[ti, anun]a]i dosarului. La solicitarea editurii, am citit inutil. cump`rat \n peste 240.000 de exemplare. cu o zi \nainte, pentru c`, \ntåmpl`tor, se cartea [i am formulat \ntreb`ri care nu [i-au Dac` s-ar fi f`cut o emisiune TV despre \ntålniser` la alt eveniment cu organizatorii primit \n vecii vecilor r`spunsurile. Din felurite ¤ A DOUA lips` major` este incapacitatea sau refuzul de a lua \n calcul carte [i to]i cump`r`torii ar fi urm`rit-o lans`rii; motive, care pe mine nu m` mai intereseaz`. metodele de promovare extrem de pu]in costisitoare sau chiar gratuite. simultan, audien]a programului ar fi fost de - Un admirabil concurs dedicat elevilor |nc` o constatare, \n loc de concluzie: de cåte Iat` cåteva dintre ele: 2%. Punct. Fire[te, nu uit c` un exemplar cu talent atåt la matematic`, cåt [i la ori am nimerit un eveniment literar bine - o persoan` implicat` \n orice fel [i \n orice m`sur` \ntr-un produs/ våndut \nseamn` mai mult de un cititor, dar literatur`, festivitatea de premiere organizat, \n spate era o echip` de cå]iva eveniment cultural nu are voie s` apar` \ntr-o emisiune radio/ TV sau s` nu uit nici c`, la ora - oricare ar fi ea - a beneficiind de prezen]e academice de cel oameni, maximum trei, total independent`, dea un interviu presei scrise f`r` s` pomeneasc`, m`car \n treac`t, emisiunii, o mare parte dintre cititori se afl` mai \nalt nivel. Mediatizare exclusiv local`, adic` nimeni nu era angajat s` fac` asta, doar despre respectiva entitate; \n imposibilitatea fizic` de a urm`ri c`ci presa central` n-a fost anun]at`; \[i dorea s` ias` ceva. {i a ie[it. - o institu]ie cultural`, privat` sau de stat, nu are voie s` organizeze un televizorul, al]ii iubesc cartea, dar nu [i - |ntålnirea cu cititorii, \n sediul unei eveniment f`r` s`-[i asigure prezen]a (anun]at` dinainte) a cåt mai emisiunile despre carte, al]ii sunt obosi]i, institu]ii na]ionale, a unui remarcabil multor vedete, nu neap`rat din tri[ti sau n-au chef etc. Iar doi la sut` din scriitor romån din diaspora. Sala plin` pån` domeniul acelui eveniment sau al publicul TV \nseamn` chiar mai pu]in din la refuz - pe baza „telefonului f`r` fir“ - dar culturii \n general; \ntr-un fel vine \ntreaga popula]ie. niciun reprezentant al institu]iei sau al lumii [i scrie presa despre o lansare de Al doilea motiv ]ine de promovarea cul- literare (\n afara vorbitorilor). Sta]ia de carte dac` este de fa]` un profesor turii [i are dou` componente. Cea sofis- amplificare (existent`) n-a fost pus` \n universitar excep]ional cunosc`tor ticat`, cuiul lui Pepelea dintotdeauna, pri- func]iune [i n-a existat un maestru de al temei, dar anonim - [i altfel ve[te r`spunsul la \ntrebarea „Cum cå[tigi ceremonii, evenimentul desf`[uråndu-se dac` particip`, chiar f`r` s` zic` \ntru cultur` m`car un singur om care pån` haotic; nimic, bine cunoscu]i arti[ti, acum nu era preocupat de a[a ceva?“. Din - Lansarea - la un tårg de carte - a unui politicieni, muzicieni sau orice alte nefericire, covår[itoarea majoritate a foarte interesant volum despre \narmarea VIP-uri; e cumva ceva ru[inos dac` vectorilor culturali, a vocilor publice din atomic` din timpul r`zboiului rece, volum e prezent` o creatoare de mod`, acest domeniu, se pot l`uda cu trista perfor- coprodus de dou` edituri, dintre care una n- de pild`? Din contr`, unii dintre man]` de a-i convinge pe cei deja convin[i. a fost reprezentat`. Vorbitorii nu erau clien]ii [i admiratorii respectivei Un regretat critic literar m`rturisea cåndva: speciali[ti nici \n istorie, nici \n atomism; vedete vor fi curio[i s` afle ce-i cu „Scriem ca s` ne citim \ntre noi“. DAC~ se - La un alt tårg de carte, o editur` care cartea aceea!; \ntåmpl` m`car asta! Radicalismul, funda- ob]inuse cu cåteva zile \n urm` mai multe - este extrem de important dac` mentalismul cultural (pe care o alt` ilustr` Premii ale Uniunii Scriitorilor n-a promovat Cristian Teodorescu, un eveniment cultural este pluri- personalitate cultural` disp`rut` dintre noi \n nici un fel aceast` performan]`, de[i disciplinar: vernisaj + recital de [i-l asuma explicit) au cel pu]in dou` ca- c`r]ile respective se aflau \n stand; jurnalist cultural vioar`, lansare de carte + racteristici p`guboase: a. limbajul conceput - Numeroase lans`ri de carte la care pantomim`, premier` teatral` + expozi]ie \n foaier etc. Pe lång` exclusiv pentru „conna\sseurs“, astfel \ncåt prezen]a (modest`) a publicului era Am ajuns s` vorbim despre marketing benefica \nfr`]ire a artelor, vorbim despre cre[terea semnificativ` a un spectator ocazional, nefamiliarizat cu asigurat` exclusiv prin prietenie, ca [i aproape cu supersti]ie, ca despre o magie cu [anselor ca un canal TV s` reflecte evenimentul; jargonul, nu \n]elege mare lucru, drept care discursurile \n care, nu o dat`, NU era ajutorul c`reia po]i vinde orice, pe loc. Fals! {i, - nu e a[a de greu s` „ata[ezi“ unui eveniment cultural o dimensiune renun]`, de[i poate c` avea unele vorba despre volumul lansat, pentru simplul \n lumea c`r]ilor, proste[te de fals. automat mediatic`; cel mai simplu [i mai de impact este s` alegi un disponibilit`]i latente; b. exclusivismul motiv c` vorbitorii nu-l citiser`. Mi-a fost Publicitatea ideal` pentru o carte trebuie s` cadru neconven]ional, pe cåt posibil rezonånd cu evenimentul/ produsul manifest, sarcasmul, ironia, uneori chiar dat s` aud: „Am primit cartea abia acum, \nceap` din momentul \n care ea e introdus` cultural respectiv: o carte despre cosmos sau SF se poate lansa la mi[toc`ria - intelectual`, fire[te... - prin care dar \l cunosc pe autor, e un b`iat bun!“; \n planul editorial. Dac` vrei s` impui un Observatorul Astronomic, una despre natur` sau poezie liric` - la posibilii racola]i \ntru cultur` sunt jigni]i [i - Alte cåteva lans`ri pentru care sarcina debutant, \l anun]i, \i construie[ti o poveste [i Gr`dina Botanic`, un roman cu mult` sexualitate - \ntr-un sex-shop; descuraja]i \nainte de a se \ncerca orice promov`rii [i chiar a organiz`rii a c`zut \l sco]i \n lume \nainte de apari]ia c`r]ii, unul despre revolu]ie - \n Pia]a Universit`]ii etc. Nici nu v` d` prin gånd demers pentru „\mblånzirea“ lor. exclusiv \n sarcina autorilor, editurile fiindc` altfel are toate [ansele s` treac` cåte firme [i institu]ii sunt superfericite de un astfel de cross-promotion Desigur, periodic - de regul` atunci cånd aplicånd principiul „Zi mersi c` ]i-am neobservat. Dar chiar [i dac` e vorba de un f`r` obliga]ii financiare! nu exist` momentan alte teme de discu]ii - publicat-o“. mare consacrat, nu-l arunci pe pia]` contånd se organizeaz` cåte o dezbatere pe tema Un ultim detaliu: am cerut opinii de la numai pe numele lui. Editura Curtea Veche, ¤ FIRE{TE, management cultural nu \nseamn` doar promovare, „Ce e de f`cut?“, \n care sunt invocate [i oameni implica]i \n actul cultural \n care l-a ochit pe Orhan Pamuk \nainte ca el s` alegerea loca]iei unui eveniment [i invita]i ale[i \n mod inteligent. Iat` ar`tate cu degetul, \nc` [i \nc` o dat`, majoritatea domeniilor (curatori de ia Premiul Nobel, a f`cut \n acest an o doar cåteva dintre gre[elile care se fac \n celelalte dimensiuni ale familia, [coala, societatea, presa etc. Nu-mi expozi]ii, directori de teatre, editori etc.). spectaculoas` demonstra]ie de inteligen]` managementului cultural: c`r]i bune, prost traduse; coperte anonime, amintesc s` fi auzit/ citit vreodat` un om de timpului, mi-a fost dat s` asist la personal`, venise o echip` de televiziune, De r`spuns, au r`spuns doar ziari[tii. S` publicitar` cultural`. L-a adus de dou` ori pe fade, care nu comunic` nimic; rareori doar numele autorului vinde cultur` care s` spun` „Pentru slaba „manifest`ri“ a c`ror organizare [i care \ns` n-a prea avut ce filma. Impresia [i zicem c` restul erau \n vacan]`... Pamuk \n Romånia, \ntr-un interval de nici cartea; vernisaje [i lans`ri de carte f`r` „desf`[ur`tor“, f`r` un scenariu, r`spåndire a culturii, primii vinova]i suntem promovare m-a uluit: atmosfera erau triste r`u de tot. Cåt de greu dou` luni, [i i-a asigurat o expunere maxim`. improvizate, l`l`ite, poticnite; spa]ii improprii, \nghesuite, prost noi, oamenii de cultur`“. - Lansarea a nu mai pu]in de 11 c`rticele era ca fiecare autor (dar nici m`car nu erau Anchet` realizat` de {i totu[i mai nimeni din presa cultural` n-a aerisite; evenimente la care (mai ales vara!) cei prezen]i nu au la Cu toate acestea, \nc` mai [ocant` este de art`, realizate de studen]i, sub \ndru- to]i de fa]`!) s`-[i aduc` doi prieteni, iar recunoscut meritul Editurii Curtea Veche, ca [i dispozi]ie m`car un pahar cu ap`. cealalt` component` a (non)promov`rii marea unui cadru didactic, eveniment la profesorul s` vorbeasc` personal cu cå]iva Tudor C`lin Zarojanu cum acest laureat al Nobelului ar fi venit \n Romånia s` vad` bustul lui Kemal Ataturk de la Odeon [i s` se plimbe ni]el prin Bucure[ti [i UN POSIBIL MODEL PROPAGANDA la Neptun. Complexele noastre culturale de inferioritate din anii nou`zeci se metamorfozeaz` \n ifose na]ionaliste sau Excep]ia care \nt`re[te regula strict personale proste[ti. A[a se \ntåmpl` c` Spam-ul cultural autori autohtoni care au mari probleme de notorietate, publica]i la edituri de care n-a auzit nimeni sau care sunt trecute cu vederea LA SFÅR{ITUL verii lui 1997, am primit \n redac]ia Flac`ra, unde alocat`, \ncåt \i propusese s` o ia \n America. Femeia, o doamn` de cititori, se plång de incultura romånilor ori lucram, vizita a dou` simpatice doamne de la Muzeul Satului, Aurelia respectabil`, a explicat c` este c`s`torit`. Nu-i nimic, a zis Clinton, s` de conspira]iile \mpotriva lor. Iar cånd \[i Cosma (azi director de programe culturale [i marketing) [i Dorina vin` [i so]ul! Avem [i un copil. S` vin` [i copilul! Iar la sfår[itul lanseaz` c`r]ile \ntr-un total anonimat, Raceu. turului, \n magazinul de suveniruri, dup` ce intrase \n spatele tejghelei ultima lor explica]ie e c` nu li s-a f`cut Faptul c`, recent, fuseser` gazdele primului om al planetei, Bill [i se autoservise cu diverse obiecte, Number One \[i amintise c` are de Clinton (v` amintesc c` f`cut un comision (!) [i sco- Muzeul Satului a fost singurul sese fi]uica pe care i se notase loc din Bucure[ti pe care cererea: „P`linc` de Bihor“. pre[edintele SUA a ]inut s`-l Ghinion, \n MS nu se vånd vad` dup` discursul de b`turi alcoolice. consolare - „U[a NATO Ast`zi, ca [i atunci, in- r`måne deschis`!“ - de dup` stitu]ia este exemplar` din summitul madrilen), nu numai aproape orice punct de vedere. c` nu le stårnise infatuarea, Departe de-a se mul]umi s` dar porniser` din redac]ie \n exploateze exponatele oricum redac]ie, ca doi comis-voiajori, cuceritoare, \n MS tot timpul s`-[i promoveze institu]ia! se \ntåmpl` ceva. Unul dintre Dar nu numai aceasta merita aceste „ceva“-uri se n`[tea UN CAZ SPECIAL de management cultural contraproductiv`. Adic` m` obligi pe mine s` promovat`, ci [i propriile lor chiar \n momentul \ntålnirii defectuos, \n zona (auto)promov`rii, este cel al descarc [i s` deschid texte, afi[e, poze ca s` aflu persoane. Discutånd pe din 1997 [i continu` pån` spam-ului cultural. Fiecare jurnalist din domeniu despre ce naiba e vorba? Mul]umesc, nu. Orice \ndelete, de parc` eram vechi acum: „Vara pe uli]`“, pro- este bombardat zilnic cu numeroase e-mailuri mesaj trebuie s` poat` fi citit rapid [i s` con]in` prieteni, am descoperit repede gram prin care copiii (bu- care \i dau de [tire asupra unor evenimente care esen]ialul de la prima vedere. Dup` care, dac` c` doamnele de]ineau tezaure cure[teni, n`scu]i-crescu]i pe au avut loc sau urmeaz` s` aib`. Nu e de acuzat m` intereseaz` domeniul, subiectul, tema etc., istorice la purt`tor. C`ci lucrau asfalt!) \nva]` me[te[uguri nicidecum faptul c` expeditorii \[i \ncearc` pot s` am nevoie [i de detalii. \n Muzeu de mult` vreme - or, populare, de la pictur` pe norocul, nici m`car atunci cånd \]i semnaleaz` O a doua eroare major` este sufocarea nu numai Clinton, ci mai to]i sticl` pån` la ol`rit. {i s` nu evenimente care cu greu [i-ar g`si locul \ntr-o expeditorului. Sunt scriitori care trimit \ntr-un [efii de stat trecu]i prin crede]i c` nu e coad` la gazet` de perete a unei [coli generale. E normal e-mail una sau mai multe c`r]i (sic!) [i arti[ti Bucure[ti poposiser` \n oaza \nscrieri! |n ciuda cårcotelilor ca lor s` li se par` genial ceea ce fac [i e la fel plastici care ata[eaz` cåte reproduceri le permite de r`coare [i autenticitate care poart` numele lui Dimitrie Gusti. referitoare la copiii [i tinerii „din ziua de azi“, sunt destui cei pentru de normal s` se agite \ntru a comunica asta lumii programul. Cine are timp de a[a ceva!? S` mergi din u[`-n u[` ca s` spui „{ti]i ce lucruri frumoase sunt [i se care interesul fa]` de tradi]ie dep`[e[te simpla [i trec`toarea \ntregi. |n fine, s` mai men]ion`m curajul (ca s` nu zic reclam`. Un „publicitar“ cultural \mi spunea, petrec la noi?“ - iat` ceva ce „managerii“ care se plång de s`r`cie n-au curiozitate. Problema, a[adar, nu e c` [i nici m`car cåt, ci tupeul) cu care reprezentantul (PR sau orice apropo de aceste repro[uri, c` dac` i se d` o cum s` priceap`. Costul opera]iunii: zero lei. Eficien]a: maxim`. Evident La cele de mai sus pute]i s` mai ad`uga]i: expozi]ii permanente [i cum. Primim mesaje care nu con]in nici un text, altceva) al unei institu]ii \]i comunic`, uneori rå[ni]`, o poate ambala drept cea mai de c` am f`cut un amplu fotoreportaj \n MS. |n parantez` fie spus, atunci temporare, tab`ra de crea]ie „Evrika“, spectacole, demonstra]ii, ateliere uneori nici m`car un subiect al e-mailului, ci aproape zilnic, TOT ce se \ntåmpl` pe-acolo, de- dorit rå[ni]` din Romånia, dar nu o poate am aflat culisele vizitei americane la nivel \nalt. Bill Clinton fusese atåt de crea]ie, concursuri, lans`ri de carte, magazin, han. {i, nu \n ultimul doar unul sau mai multe fi[iere ata[ate. E o grav` ar fi [i numai zugr`virea unui perete. E pu]in vinde drept robot de buc`t`rie, fiindc` nu-l de pl`cut impresionat de gazde, \n special de ghida care-i fusese rånd, cel mai frumos loc din Bucure[ti \n care te po]i plimba. impolite]e, o dovad` de lene cronic` [i o alegere prea mult. mai ia nimeni \n serios data viitoare. 6 SCENA 26 septembrie 2008 CARTE CRONICA MUZEE La fel ca pentru multe alte lucruri din aceast` lume, [i pentru un teatru cea mai temerar` isprav` este nu s` se nasc`, ci s` supravie]uiasc`. Fiindc`, entuziasmul \nceputului o dat` Cina cea de atenuat (dac` nu stins complet, mai ales \n ceea ce-i prive[te pe finan]atori), are nevoie de, Teatru nou cum se zice \n tehnic`, anduran]` pentru a trece peste (sau pe lång`) obstacole de tot felul, tain` de for]`, pentru a se men]ine \n cåmpul de interes al publicului, [i - \n special! - de noroc, pentru orice: actori flexibili, regizori inventivi, ateliere prompte, critici aten]i... LA MILANO, turistul de rånd are doar dou` dorin]e, pe care ]ine mor]i[ s` [i le \ndeplineasc`: \n primul rånd, s` viziteze Alice Georgescu Domul [i, mai ales, s` se plimbe pe aco- peri[ul lui; \n al doilea rånd, s` vad` Cina cea de tain`, celebra fresc` a lui Leonardo da Vinci din refectoriul m`- n`stirii Santa Maria delle Grazie. Prima dorin]` poate fi \ndeplinit` relativ u[or, cu toate c` fa]ada domului, mereu \n refacere, poate fi z`rit` doar printre schele, iar urcarea pe acoperi[ul lui, cu Bujor T. R\peanu ascensorul, cost` nu mai pu]in de 15 euro. Pentru a vedea fresca, omul trebuie s`-[i fac`, \ns`, o programare cu cel Filmul documentar pu]in trei s`pt`måni \nainte. N-ar fi im- 1897-1948 posibil, deoarece se poate folosi inter- netul \n acest scop, dar trebuie s` fi [tiut Editura Meronia asta din timp, ca s` nu r`måi mofluz. Turi[tilor frustra]i autorit`]ile locale CARTEA este o continuare fireasc` a celor au dorit s` le ofere un premiu de con- dou` precedente, intitulate Filmat \n Ionel Mih`ilescu, Marian Rålea, Gabriel solare. |ntr-una dintre s`lile fostului Romånia [i publicate de Editura Funda]iei Spahiu [i Marian Ghenea Palat Regal, de dimensiuni apropiate de Pro. Acest al treilea volum este dedicat, cum Constantin Cojocaru, Ioana Barbu [i Vlad Logigan Vanda Rotaru [i Tudor Aaron Istodor cele ale refectoriului de la Santa Maria o spune [i titlul, cinematografului delle Grazie, este proiectat` imaginea documentar romånesc. O carte masiv`, \n DIC~ O SUMEDENIE de concerte, diverse „evenimente“), creånd Galgo]iu s-a v`zut situat apoi \ntr-un con nun]ii regale - le permit autorilor superbe ori, „m`car“, foarte bune [i frescei, \n m`rime natural`. Sala, numit` care se reg`sesc toate filmele, cronologia condi]ii greu de \ntrunit chiar \n sediul vesel colorat de pe strada Mihai de umbr` la fel de nemeritat ca [i spectacolului s` alunece continuu \ntre aproape la fel de multe realiz`ri „a cariatidelor“, a fost grav avariat` de difuz`rii lor, cine[tii, precum [i un cuprinz`tor ...A [i pentru scenele cu vechime. Eminescu un veritabil micro-centru osanalele ini]iale: spectacolele lui de realism [i metafor`, \ntre lirism eteric [i aproximative ori discutabile, fie prin bombardamentele din timpul celui de-al indice de titluri. Atunci cånd, \n plus, este vorba despre cultural. Cel mai concludent semn al dup` 1989, complicate uneori [i senzualitate ambigu`, \ntre poezie [i exces (de pild`, folosirea limbii engleze doilea r`zboi mondial, dar starea de un teatru de proiecte (tip de institu]ie reu[itei sale este c`, dac` \ntrebi \n complexe \ntotdeauna, au fost adesea umor [i s`-[i etaleze astfel, din plin, e perfect motivat`, \n unele scene, [i degradare nu face decåt s`-i sporeasc` ap`rut relativ recent pe plaiurile noastre, autobuz unde trebuie s` cobori pentru respinse ca „prostii sofisticate“, p`trun- \nsu[irile. Evident, aceste ocazii sunt tot inexplicabil`, \n altele), fie prin artistica savoare. Nu este doar o imagine TRAIECTORII obi[nuite, \n ultimii 70 de ani, aproape Casa de cultur` „Eminescu“ (reflex zånd rareori \n plutonul (cu geometrie atåtea capcane... insuficien]` (de pild`, transformarea static`, ci o instala]ie multimedia. Regi- numai cu teatrele de repertoriu), acestor \nvechit, dar obligatoriu pån` acum destul de fix`...) pretendentelor la trofee Pe mica scen` de la Metropolis, me[terului Bottom - excelent, Marian zorul Peter Greenaway este autorul aces- condi]ii li se adaug` [i o doz` de ne\n- [apte-opt luni), interlocutorul r`spunde [i la recunoa[tere public`. Abia \n Drago[ Galgo]iu a construit un decor Rålea - \n m`gar [i „idila“ lui cu zåna tui proiect, prin care o oper` de art` este Uciderea lui credere (fireasc`, \ntre anumite limite) pe loc: „A, la Teatrul Metropolis vre]i s` ultimele stagiuni, prin titluri precum totodat` simplu [i elaborat: dou` frånturi Titania - Ada Condeescu, voluptuoas`, transformat` \ntr-un spectacol teatral. atåt a „factorilor decizionali“ cåt [i a merge]i!“. Portretul lui Dorian Gray dup` Oscar de rame gigantice, \nchizånd \ntre dar... cam atåt - pare expediat`, iar pentru |n mijlocul s`lii, o instala]ie reproduce spectatorilor normali. Cu alte cuvinte, un La Teatrul Metropolis am mers nu Wilde sau Hamletmaschine de Heiner cioburile lor de oglind` un spa]iu ocultat/ un privitor obi[nuit este, m` tem, de o mas` din refectoriu, cu feluri de mån- Gonzago teatru de proiecte nou este o demult [i eu, la premiera spectacolului Müller (ambele, la Odeon), regizorul a dezv`luit de o perdea opac`/ transpa- ne\n]eles); \n ansamblu, \ns`, are o care cu tot, toate realizate din material \ntreprindere riscant` prin defini]ie. Visul unei nop]i de var` de Shakespeare, reintrat oarecum \n gra]iile observatorilor rent`, pe care proiec]iile - excesive, dup` c`ldur` care, mai ales \n a doua jum`tate plastic alb. |n felul acesta, spa]iul este [i DESLU{IREA RELA}IILOR dintre O asemenea \ntreprindere a fost, la una dintre cele mai timpurii premiere ale scenei, de[i, de exemplu, precedentele p`rerea mea - vor desena la r`stimpuri [i la final, conving [i cuceresc. mai aproape de func]iunea sitului ori- prezentul postcomunist [i trecutul vremea \nfiin]`rii sale (acum circa doi actualei stagiuni (ba, chiar, harnica Cafeneaua de Goldoni sau Arden din dominanta „ideologic`“ a unuia sau Distribu]ia evolueaz` mul]umitor; pe ginal. Masa este luminat` de jos, \n cu- comunist a devenit o tem` s`lcie, nu \n ani) [i Teatrul Metropolis. |n`l]at` (la institu]ie \[i invitase publicul \nc` de la Feversham de un anonim elisabetan (la altuia dintre momente. |n aceast` am- lång` interpre]ii aminti]i, Ionel lori schimb`toare. |n sunetul unei muzici ultimul rånd pentru c` ceea ce putea fi propriu, s-ar putea spune) pe ruinele a sfår[itul lui august, la alte spectacole), acela[i teatru) puteau ridica solide bian]` foarte generoas` expresiv, Mih`ilescu, Gabriel Spahiu [i Marian renscentiste - alegere relativ banal` -, un nou \nceput - declara]ia din parla- ceea ce s-a chemat Theatrum Mundi, lucrat` din greu, \n sezonul trecut, pån` preten]ii la o aten]ie sporit`. Drago[ conflictul piesei cap`t` o polaritate net`: Ghenea (me[te[ugarii - „actori“), Ioana imaginea frescei se schimb`. Se v`d, pe ment a pre[edintelui cu privire la ca- tån`ra institu]ie a pornit la drum \n pragul vacan]ei. Principalul „respon- Galgo]iu e un regizor greu de clasificat. de o parte, dragostea [i feluritele ei Barbu, Vlad Logigan, Radu Iacoban [i rånd, detaliile. Se izoleaz` grupurile de racterul criminal al regimului - s-a avåndu-l ca ghid pe actorul George sabil“ al mont`rii - c`ci semneaz` atåt A[a se prezint` [i acum, la Metropolis. r`t`ciri, de alta, trivialitatea [i feluritele Alina Grigore (tinerii \ndr`gosti]i, apostoli, punåndu-se \n eviden]` cånd aliniat \n coada plutonului. |n numele Iva[cu, pe ale c`rui abilit`]i directoriale regia, cåt [i decorul [i ilustra]ia muzical` Visul unei nop]i de var` este una dintre ei \ntrup`ri; \ntre cele dou` planuri citabili \n aceast` ordine), Lia Bugnar, expresia fe]elor, cånd dinamica måinilor. suferin]ei, interesate de aceast` tem` pu]ini oameni „din breasl`“ ar fi pariat \n - este Drago[ Galgo]iu, artist cu un cele mai jucate piese shakespeariene, circul`, impersonali [i a- sau bi-sexua]i, Dan A[tilean [i Tiberiu Almosnino Se ilumineaz` detalii din fundalul aflat sunt victimele care au supravie]uit [i c`- acel moment. {i totu[i, calm [i hot`råt, destin profesional neobi[nuit de sinuos. pentru c` ofer` un spa]iu considerabil de Oberon, regele f`pturilor nop]ii (Tudor (puternicii cet`]ii) joac` \n general cu \ntr-o stare avansat` de distrugere. rora le r`spund cu arogan]` [i nesim]ire Iva[cu a izbutit s` r`zbeasc` prin Salutat cu urale [i cronici delirante la manifestare, \n acela[i timp, fanteziei Aaron Istodor, cu o apari]ie fascinant` verv` [i, \n ciuda spa]iului mic, cu Utilizarea inteligent` a computerului cei ce au fost atunci [i sunt [i acum \n complicatele meandre administrative ale debut, pe la \nceputul anilor 1980, r`mas regizorale [i bravurii actorice[ti. |n plus, de lord britanic din alte vremi), [i precizie. Atåt cåt pot s`-mi dau seama, creeaz` spectaculoase efecte de tridi- prim-planul vie]ii publice. municipalit`]ii, ispr`vind cu bine [i un timp (un timp \n care conjuncturile cele dou` „etaje“ ale comediei - poves- sfetnicul s`u, Puck (dublu ipostaziat \n spectacolul va „cre[te“ pe parcurs, avånd mensionalitate. O jum`tate de or` du- Pentru genera]iile noi, comunismul recondi]ionarea cl`dirii, [i o prim` de tot felul au avut rolul lor) printre tea cuplurilor de \ndr`gosti]i r`t`cind Constantin Cojocaru - impecabil - [i [anse s` devin` un adev`rat „hit“ al reaz` acest spectacol dinamic, fascinant, este un capitol de istorie despre care nu stagiune - onorabil` -, [i diversificarea corifeii „noului val“ de regizori-creatori prin codru \n puterea duhurilor nev`zute Vanda Rotaru, neprofesionist` aleas`, stagiunii. prin care opera de art` plastic`, static`, \nve]i prea multe la [coal`, iar ceea ce activit`]ilor patronate de teatrul s`u - Victor Ioan Frunz`, Gábor Tompa, un [i povestea „arti[tilor amatori“ ce evident, pentru \nf`]i[area sa special`). Ceea ce, pentru un teatru nou, e mai este convertit` \ntr-o procesualitate afli din afara [colii este atåt de \ncålcit (ateliere de art` scenic`, expozi]ii, pic mai tårziu Alexandru Darie -, preg`tesc o reprezenta]ie \n cinstea Spectacolul con]ine o mul]ime de idei mult decåt important; e vital. teatral`. Totu[i, privitorul r`måne \ncåt nici nu merit` s`-]i ba]i capul. Ade- nemul]umit. Oferindu-i-se imaginea v`rul despre acea perioad` este mereu virtual`, el este privat de contactul cu ocultat \n special din cauza celor care nu SPECTACOLUL |N 100 DE CUVINTE lucrarea „original`“, aceea ie[it` din pot desp`r]i ideile de persoane, iar \n måinile pictorului \nsu[i, prelungire a absen]a adev`rului e foarte dificil de Folclorul nostru [i B-Est 2009 Cu Harta... la Londra La Balkan Fund Explozie teatral` corporalit`]ii acestuia. Lipsit` de „aura“ adoptat o atitudine, de orice fel ar fi ea. Frumos \n premier` unicatului, imaginea computerizat` Nici cercetarea istoric`, nici jazz-ul lor CEA DE-A V-A edi]ie a COREGRAFII Maria Baroncea [i PERIFERIC, o coproduc]ie Romånia- CEA DE A 18-A edi]ie a TEATRUL „Toma Caragiu“ Ploie[ti cade, crede el, \n zona kitsch-ului. literatura, nici teatrul nu vor putea Festivalului Interna]ional de Film B-Est Eduard Gabia au prezentat la Londra Austria, dup` un scenariu de Ioana Festivalului Na]ional de Teatru \[i va programeaz` ast`zi (26 septembrie) Nimic mai fals. C`l`torul care a mai limpezi ceea ce nu se str`duiesc s` DUP~ un turneu de lansare cu impact va avea loc anul viitor, \ntre 30 martie spectacolul Harta gåndurilor, \n cadrul Uricaru [i Cristian Mungiu, \n regia lui bucura publicul printr-o „explozie“ de prima premier` oficial` a stagiunii citit cåte ceva \nainte de a se \mbarca [tie clarifice oamenii politici. Dar, pentru c` r`sun`tor \n SUA, albumul The [i 6 aprilie, urmånd s` inagureze dou` Festivalului dancEUnion. Organizat de Anatoli Reghintovschi, face parte dintre spectacole valoroase din ]ar` [i din 2008-2009. Astfel, continuånd c` imaginea virtual` a lui Greenaway nu e mai comod, artei i se cere s` produc` Romanian-American Jazz Suite, semnat sec]iuni: un concurs de scenarii adresat Southbank \mpreun` cu Delega]ia cele 12 proiecte de film care concureaz` str`in`tate, oferind o imagine complex` programul s`u repertorial de este decåt copia unei copii. Leonardo, metafore [i personaje sofisticate, s` se de Sam Newsome [i Lucian Ban, ajunge [i studen]ilor [i o sec]iune dedicat` Comisiei Europene \n Marea Britanie [i pentru patru premii \n valoare total` de a pie]ei teatrului contemporan. promovare a dramaturgiei dornic s` experimenteze, n-a respectat distan]eze \n mod explicit de tarele \n Europa. Primul din seria de nou` exclusiv [colilor de film din Romånia. EUNIC Londra, \n cadrul Anului 15.000 de euro, acordate de Balkan Exceptånd nout`]ile teatrale, FNT \ncepe, contemporane din nordul Europei, tehnologia consacrat` a picturii \n fresc`, trecutului. |n felul acesta au ajuns concerte ale turneului continental Edi]ia precedent` a festivalului a adus European al Dialogului Intercultural, Fund, la Festivalul de Film de la Salonic. din 2008, s` prezinte tinerii regizori care teatrul propune, de aceast` dat`, pe iar consecin]ele au fost dezastruoase. criticii literari s` se mire de ce nu exist` organizat de ICR va avea loc la Bucure[ti, un nou partener (co-produc`tor), Festivalul dancEUnion exploreaz` Aflat \n cel de-al [aselea an de au debutat \n ultimul an [i s` aduc` reputatul dramaturg norvegian Jon Dac` lucrarea sclipea \n plin` glorie la „romanul comunismului“ [i cronicarii pe 19 octombrie, la Sala ArCuB. Dup` Universitatea Na]ional` de Art` tendin]ele dansului contemporan colaborare cu festivalul de la Salonic, spectatorul mai aproape de spectacol, Fosse, cu textul s`u Frumos, \n vernisajul din 1498, ea ajunsese, dup` dramatici s` cårteasc` despre piesele concertul din Bucure[ti, Sam Newsome & Teatral` [i Cinematografic` „I. L european. Harta gåndurilor a fost Balkan Fund le ofer` scenari[tilor, organizånd o serie de evenimente premier` romåneasc` absolut`. Regia numai dou`zeci de ani, \ntr-o avansat` privitoare la trecut: ba c` nu sunt destul Lucian Ban Ensemble vor lansa The Caragiale“, care devine, \ncepånd de prezentat pe 21 septembrie, \n cea de- produc`torilor [i regizorilor speciale. Edi]ia 2008 este structurat` pe spectacolului este semnat` de Vlad faz` de degradare. Neclaritatea imaginii de profunde, ba c` nu sunt suficient de Romanian-American Jazz Suite \n cluburi anul viitor, partener oficial B-Est. a treia zi a festivalului, al`turi de alte posibilitatea de a-[i dezvolta proiectele trei categorii: Spectacole romåne[ti de Massaci, iar scenografia, de Andu a dat ap` la moar` unor interpret`ri cuprinz`toare. E mai lesne s`-i critici pe [i festivaluri de prestigiu din Europa: Astfel, festivalul \[i va deschide por]ile spectacole sus]inute de Gianfranco \n cadrul unui workshop la care top, Spectacole invitate din str`in`tate [i Dumitrescu. Distribu]ia aleas` de iconografice arbitrare, \ntre care aceea a dramaturgi decåt s` ini[ti pentru Jazzkaar Festival - Tallinn, Opderschmelz pentru studen]i, prin promovarea Celestino (Luxemburg), Simo particip` diferite figuri marcante din Debut. Oferta este completat` cu sec]iuni realizatori \i propune pe Ioan Coman, lui Dan Brown a stårnit destul` senza]ie publicarea listelor celor care s-au f`cut Cultural Centre - Luxemburg, World Music filmelor acestora, a scenariilor Kellokumpu Company (Finlanda) [.a. O lumea filmului. Printre titlurile care au speciale - Spectacole de dans (\n Oxana Moravec, Andi Vasluianu, Ada ca s`-l \mbog`]easc` pe autor. De vinova]i de tortur` [i de crime. Dance Center - Rotterdam, Music Village - propuse, prin parteneriatele \ncheiate produc]ie a Centrului Na]ional al fost premiate sau au participat la colaborare cu Centrul Na]ional al Simionic`, Cristian Popa [i Raluca aproape cinci secole fresca este A[tept`rile exagerate cu care este Bruxelles, Duc Des Lombards - Paris [.a. cu festivalurile de la Locarno, Namur, Dansului Bucure[ti, Harta gåndurilor Balkan Fund se num`r` Snow (Bosnia- Dansului), Debut (\n colaborare cu Teatrul Zamfirescu, actori deja familiariza]i cu restaurat`, repictat`, rafistolat`. Ultima \ntåmpinat` orice nou` produc]ie artis- Rod al interac]iunii dintre dou` culturi, Mons [i Belgrad. Totodat`, \ncepånd s-a jucat [i la Balkan Dance Platform Her]egovina), care a cå[tigat anul de Comedie) [i Nop]ile Teatrului literatura contemporan`. |naintea interven]ie, de dat` recent`, a stårnit tic` referitoare la acele vremi devin o albumul con]ine piese compuse de cu edi]ia 2008, festivalul B-Est are un (Skopje), Tanzquartier (Viena), \n acesta Premiul criticii la Cannes, [i Independent (\n colaborare cu Teatrul reprezenta]iei va avea loc, \n holul obiec]ii vehemente, tocmai pentru povar` chiar pentru autorii lor: ei saxofonistul Sam Newsome [i pianistul pre[edinte onorific \n persoana cadrul proiectului Sampling Bucharest, California dreamin’ (nesfår[it) de „Luni“ de la Green Hours). FNT este teatrului, lansarea volumului Frumos metodele radicale de „\mprosp`tare“. \ncearc` s` produc` o imagine complet` Lucian Ban, care \mbin` folclorul actorului [i regizorului de origine [i va fi prezentat \n octombrie, la Cristian Nemescu, cå[tig`torul finan]at de MCC [i Prim`ria Capitalei [i de Jon Fosse, prezentat de Tot la Milano se poate vedea, pe ta- a dictaturii, a mecanismelor [i a romånesc cu jazz-ul american. olandez` Rutger Hauer. Theater Alte Malzerei din Regensburg. premiului Un Certain Regard \n 2007. produs de c`tre UNITER. traduc`toarea Carmen Vioreanu. vanul uneia dintre s`lile castelului consecin]elor [i vor s` ajung` la un Sforza, o alt` fresc` celebr` a lui Leo- coeficient de generalizare superior celui nardo, de care pu]ini se intereseaz`. Ea realizat de Raportul Tism`neanu. TEATRUL {I CETATEA reprezint` o \ncreng`tur` arborescent` Cred c` acesta este izvorul st`rii de extrem de complex`, \n care ramuri [i nemul]umire, vagi dar persistente, cu frunzi[ se \ncol`cesc \ntr-o structur` care m` gåndesc la piesa Mihaelei Mi- Rendez-vous la Sighi[oara sau fascina]ia clovnilor aproape fractal`. Fa]` de imaginea din chailov Complexul Romånia (montat` albume, bine prelucrat` la Photoshop, la TNB de Alexandra Badea). Replicile originalul abia dac` permite ochiului s` piesei evoc` deceniul opt al secolului DE AST~ZI [i pån` pe 1 octombrie, la Sighi[oara septembrie, compania Aruspice Circle va prezenta |n sfår[it, pe 1 octombrie, compania Choc Trio va [i este un proiect al Ministerului Culturii [i perceap` cåte ceva. Decåt s` nutreasc` trecut; Securitatea, element esen]ial \n are loc Festivalul Clovnilor, o prim` \ntålnire a Buno Circus Solo. Bruno Robert, alias Buno, este un juca L’odition. Formula propus` de aceast` trup`, ai Cultelor din Romånia, sus]inut de Prim`ria, zadarnice regrete, cei care au avut desf`[urarea conflictului [i \n orice clovnilor de teatru din Europa. La rendez-vous vor personaj construit \ntre burlesc [i grotesc, \ntre c`rei fondatori sunt Claude Cordier, muzician, Consiliul Local [i Casa de Cultur` a Municipiului contact cu da Vinci doar prin Greenaway discu]ie despre comunism, ac]ioneaz` participa [ase trupe, patru din Fran]a [i dou` din absurd [i derizoriu, \ntruchipånd esen]a magic` a acrobat [i actor, Priscille Cordier Eysman, regizor, [i Sighi[oara, \n parteneriat cu Casa de Cultur` a ar trebui s` se considere privilegia]i. Iar a[a cum o f`cea mai devreme, \n anii Romånia. Acest \nceput, de[i timid, este marcat de eternului clovn, de la Grock la Charlie Chaplin [i Ariane Cadier, const` dintr-un spectacol complex, Municipiului Arad. dac` vor s` vad` tablouri de Leonardo at 1950-60. Pentru genera]ia care a parcurs piese de colec]ie ale mae[trilor din clovneria Buster Keaton. n`scut din forme artistice precum dansul, jongleria Deschiderea oficial` a evenimentului, care are his best, nu au decåt s` mearg` la ambele perioade amestecul temporal e european`. Pe 29 septembrie, compania Le Voyageur Debout [i acroba]ia. loc ast`zi, va fi f`cut` printr-o parad` a 30 de p`pu[i pinacoteca Ambrosiana, unde se pot evident. {i n-ar fi fost nimic grav dac` |n deschidere, pe 26, respectiv 27 septembrie, se aduce \n scen` spectacolul Filomene et Felix dans A[a cum marile centre culturale ale lumii \[i supradimensionate, construite sub bagheta plastic` delecta f`r` a se \nghesui. Naivul vrea autoarea nu [i-ar fi propus s` arate vor juca binecunoscutele spectacole romåne[ti impromptu, cu Marie Emilie Nayard [i Jean-Luc respect` „bufonii cet`]ii“, oferindu-le spa]ii de a lui Radu Dinulescu. neap`rat capodopera omologat` [i intens penuria din ultimii ani, rezultatele con- Momåia, \n regia [i interpretarea lui Niculae Urs, [i Bosc \n distribu]ie, iar pe 30 septembrie se joac` \ntålnire \n festivaluri grandioase, tot a[a rendez- Ini]iatorii festivalului sunt actorul Eduard publicitat`, doar cunosc`torii [tiu s` secventului proces de imbecilizare prin M` tot duc de Marc Doré, \n interpretarea Oanei Velo cello con vibrato, al trupei Credo Music, cu vous-ul de la Sighi[oara ambi]ioneaz` s` pun` B`n`rescu, director artistic, [i regizorul Radu descopere ceea ce cu adev`rat \i poate \nv`]`månt, \n special, [i prin propa- Pellea [i a lui Mihai-Gruia Sandu. Robert Landard, alias Rafistol, cå[tig`torul unor bazele unei \ntålniri anuale a clovnilor de teatru Dinulescu, selec]ioner. \mbog`]i. gand`, \n general, astfel \ncåt dup` ani- Spectacolele fran]uze[ti se vor desf`[ura pe premii prestigioase, printre care „Nasul de Aur“ la autentici. Festivalul Clovnilor se desf`[oar` sub hilarea oric`rui nucleu de rezisten]` parcursul urm`toarelor zile. Astfel, pe 28 Festivalul Clovnilor de la Monte Carlo \n 2006. egida Anului European al Dialogului Intercultural Camelia Håncu Adrian Mihalache (real` sau imaginar`) oamenii nu mai aveau nevoie de represiune pentru a fi la[i. FORUM Declan[at prin Memorialul durerii, continuat prin colec]iile de memorii, dar, Public`m ultima serie de r`spunsuri ale criticilor [i ziari[tilor privitoare la „Cei mai buni“ pe scen` \n stagiunea 2007-2008 la categoriile: 1. Text contemporan din p`cate, nefinalizat prin pedepsirea reprezentat: a. romånesc; b. str`in; 2. Spectacol; 3. Regizor; 4. Scenograf; 5. Actor: a. \n rol principal; b. \n rol secundar; 6. Actri]`: a. \n rol principal; b. \n rol secundar; 7. Teatru; vinova]ilor, procesul legal al represiunii Cel mai... Cea mai... (III) 8. Debut, precum [i „top“-ul rezultat. Celor \ntrebati le-am cerut s` numeasc` [i 9. Cel mai sup`r`tor fapt teatral al stagiunii. (Alina Mang) s-a soldat cu cåteva reabilit`ri, departe de a dovedi monstruozitatea unui aparat ION PARHON (noastr`) cea de toate zilele de Petr Coca Bloos - Tanti Hanek, Povestiri Zsolt Bogdán \n rolul Astrov din Unchiul Beckett (TN Sibiu); b. Ioan Coman - 4. Helmut Stürmer (11), Carmencita menit s` frång` coloana vertebral` a 1.a. Amalia respir` adånc de Alina Zelenka (Teatrul Tineretului din Piatra despre nebunia... Vanea Ingolf, And Bjork, of course Brojboiu, Lia Man]oc (6), Drago[ unui popor. Pe amintirile acelei perioade Nelega (Act); b. And Bjork, of course de Neam]) 7. Teatrul Municipal din Baia Mare, NATALIA STANCU 6. a. Maia Morgenstern - Elsa, Jocul Buhagiar (4), Iulian B`lt`]escu, Velica se putea construi, dup` revolu]ie, o via]` Thorvaldur Thorsteinsson (Teatrul „To- 2. Unchiul Vanea Teatrul Na]ional din Timi[oara 1. a. Amalia respir` adånc; Domnul regilor de Pavel Kohout (Teatrul Panduru (1) politic` eliberat` de fantomele trecutului. ma Caragiu“ din Ploie[ti) 3. Radu Afrim - pentru toate 8. Cristina Casian (actri]`) - Amalia, Sisif de Radu F. Alexandru (ArCuB); b. Evreiesc de Stat); b. Ada Simionic` - 5. a. András Hatházi (7), Ion A prevalat dorin]a de consens, iar 2. Unchiul Vanea de A. P. Cehov, spectacolele din stagiunea 2007-2008 Amalia respir` adånc Recviem de Hanoch Levin (Teatrul Hilda, And Bjork, of course Caramitru, Zsolt Bogdán (5), József ascunderea gunoiului sub pre[ a dat regia: Andrei {erban (Teatrul Maghiar de 4. Carmencita Brojboiu - Unchiul 9. Reac]iile actorilor din Istoria Bacovia din Bac`u) 7. Teatrul Na]ional „Radu Stanca“ din Biró, George Costin, Ilie Gheorghe, So- na[tere imundului fluviu de calomnii [i Stat din Cluj) Vanea comunismului povestit` pentru bolnavii 2. Faust, regia: Silviu Purc`rete; Sibiu rin Leoveanu, Marian Rålea, Victor Re- de compromiteri dirijate. 3. Andrei {erban - Unchiul Vanea; Sil- 5. a. András Hatházi - Vanea, Unchiul mintal de la TNB la nemul]umirea M`sur` pentru m`sur` de William 8. - bengiuc, Ion Rizea (1); b. Tibor Pálffy Pentru spectatorii tineri toate aceste viu Purc`rete - Faust, dup` Goethe (Tea- Vanea; b. Dorin Andone - Josemari, exprimat` de un spectator fa]` de Shakespeare, regia: Silviu Purc`rete (TN 9. Dezinvoltura cu care criticii din (4), Ioan Coman, Zsolt Bogdán (3), lucruri au devenit indiferente. Ei au trul Na]ional „Radu Stanca“ din Sibiu) Hamelin de Juan Mayorga (Teatrul Mic) presta]ia lor \n spectacol Craiova) juriul de selec]ie al Galei Premiilor Sorin Leoveanu (2), Dorin Andone, Ce- primit mo[tenire o societate dominat` de 4. Helmut Stürmer (decor) [i Lia 6. a. Andrea Tokai/Ramona Dumitrean CRISTINA RUSIECKI 3. Silviu Purc`rete - M`sur` pentru UNITER 2007 (Magdalena Boiangiu, zar Antal, Richard Balint, József Biró, scandaluri, unde lichelele care vorbesc Man]oc (costume) - Faust - Irina Cornici, Spovedanie la Tanacu de 1. a. Deforma]ii, dup` texte de Claudiu m`sur` [i Faust Ion Cocora [i Doru Mare[) au desfiin]at, Mihai Calot`, Marius Chivu, Valer Della- tare \nving. Complexul Romånia, cel 5. a. Zsolt Bogdán - Astrov, Unchiul Tatiana Niculescu-Bran (Teatrul Odeon, Komartin, Mito[ Micleu[anu, R`zvan 4. Helmut Stürmer - Faust substituindu-se unei \ntregi bresle, keza, Gheorghe Ifrim, Ion Rizea (1) real, include [i persoane care ar dori s` Vanea; b. Tibor Pálffy - Sganarelle, Don \n coproduc]ie cu ICR); b. Nicoleta }upa [i Adina Zorzini (Teatrul Luni); b. 5. a. Sorin Leoveanu - Lucio, M`sur` Premiul pentru critic` de teatru 6. a. Ofelia Popii (12), Coca Bloos, \n]eleag` \nainte de a se pozi]iona sau de Juan de Molière (Teatrul „Toma Lefter - Marta, And Bjork, of course The Mercy Seat de Neil LaBute (Teatrul pentru m`sur`; b. Ioan Coman - Ingolf, SIMPL~ NOT~ STATISTIC~ Maia Morgenstern (2), Ramona Dumi- a renun]a, plecånd \n Canada, a[a cum Caragiu“ din Ploie[ti) 7. Teatrul Maghiar de Stat din Cluj F`r` Frontiere, ArCuB, Teatrul Act) And Bjork, of course 1. a. Amalia respir` adånc (6), trean, Imola Kézdi, Gizella Kicsid, Oxa- face personajul central din piesa 6. a. Ofelia Popii - Mephisto, Faust; 8. Mariana C`m`r`[an (regizor) - 2. Unchiul Vanea 6. a. Ofelia Popii - Mephisto, Faust; b. Complexul Romånia (3), Deforma]ii, na Moravec, Mihaela S\rbu, Andrea To- premiat` a Mihaelei Michailov. Ar Gizella Kicsid - Ivona, Ivona, principesa Amalia respir` adånc 3. Andrei {erban - Unchiul Vanea [i Dana Dogaru - Mama, Chelneri]a Spovedanie la Tanacu (2), Butoiul cu kai (1); b. Dana Dogaru, Ada Simionic` trebui s` renun]`m la utopia c` teatrul Burgundiei de Witold Gombrowicz 9. Comunicarea prin epistole publice, Spovedanie la Tanacu japonez`, |n rolul victimei pulbere, Chemarea lui Matei, Domnul (3), Crina Mure[an (2), Inna Andriuc`, poate schimba lumea. Dar [tim cu to]ii - (Teatrul „Tamási Áron“ din Sfåntu devenit` regul` \n teatrul romånesc; lipsa 4. Carmencita Brojboiu - Unchiul 7. Teatrul Na]ional „Marin Sorescu“ Sisif, Statuia libert`]ii, Talk Show, With Coca Bloos, Claudia Ieremia, Dorina La- sau m`car cei ce-l iubim - c` teatrul Gheorghe); b. Crina Mure[an - Contesa de imagina]ie, anvergur` (interna]ional`) Vanea din Craiova, Teatrul 74 din Tårgu-Mure[ a little help from my friends (1); b. And z`r, Iulia Laz`r, Nicoleta Lefter, Virginia poate explica lumea. Chiar spectacolul de Salisbury, Eduard al III-lea de W. [i \ndr`zneal` a produc]iilor teatrale 5. a. András Hatházi - Vanea, Unchiul 8. Eugen F`t (regizor) - Femeia ca un Bjork, of course, Povestiri despre Mirea, Ada Navrot, Oana {tef`nescu, amintit e tulbur`tor cånd se refer` la Shakespeare ANCA ROTESCU Vanea; b. Zsolt Bogdán - Astrov, cåmp de lupt` de Matei Vi[niec (Teatrul nebunia (noastr`) cea de toate zilele..., Andrea Tokai, Irina Ungureanu (1) mecanismul vicios care determin` 7. Teatrul Na]ional „Radu Stanca“ din 1. a. Complexul Romånia de Mihaela Unchiul Vania Dramatic „Fani Tardini“ din Gala]i) Regina frumuse]ii din Leenane (3), 7. T. Maghiar de Stat din Cluj, TN supunerea, mica tic`lo[ie, nu doar via]a Sibiu Michailov (TNB); b. Boala familiei M 6. a. Mihaela S\rbu - The Mercy Seat; 9. Absen]a comediei din repertorii [i Boala familiei M, |n rolul victimei, „Radu Stanca“ Sibiu (7), T. „Toma Ca- \n minciun`, ci [i gåndirea \n minciun`. 8. Anikó Pethö (actri]`) - Sonia, de Fausto Paravidino (TN Timi[oara) b. Dana Dogaru - Mama, Chelneri]a degradarea grosolan` a spectacolelor de Portugalia (2), Fitness, Hamelin, ragiu“ Ploie[ti (2), Metropolis, Odeon, Hamlet a c`p`tat certitudinea vinov`]iei Unchiul Vanea 2. De[teptarea prim`verii de Frank japonez`, |n rolul victimei de Vladimir [i gen Recviem, {efele, Terorism, The Mercy TM Baia Mare, TT Piatra Neam], Teatrul ad`ugånd cåteva replici la o pies` 9. Resentimentele personale transfor- Wedekind, regia: Victor Ioan Frunz` Oleg Presniakov (Teatrul Metropolis) MARINELA }EPU{ Seat - 1 „Tony Bulandra“ din Tårgovi[te, Teatrul existent`. Oare ast`zi scena, \mbog`]it` mate \n „vrajba anului nostru“, cu conse- (Teatrul „Maria Filotti“ din Br`ila) 7. Teatrul Maghiar de Stat din Cluj 1. a. -; b. |n rolul victimei 2. Unchiul Vanea (13), Faust (5), 74 din Tårgu-Mure[, TN Timi[oara (1) cu atåtea performan]e tehnice, dar \ntr- cin]e p`gubitoare pentru via]a teatrului [i 3. Silviu Purc`rete - Faust 8. Anikó Pethö (actri]`) - Sonia, 2. Lulu de Frank Wedekind, regia: De[teptarea prim`verii (2), Don Juan, 8. Anikó Pethö (actri]`) - 7, Cristina un deficit evident de con[tiin]` istoric`, a celor ce \l slujesc 4. Iulian B`l]`tescu - Colonia \ngerilor Unchiul Vanea Silviu Purc`rete (TN Sibiu) Eduard al III-lea, Lulu, M`sur` pentru Casian (actri]`) - 2, Mariana C`m`r`[an nu poate imagina o pies` cu Uciderea lui IULIA POPOVICI de {tefan Caraman (Teatrul Mic) 9. Orbul de g`in` al Juriului de 3. Silviu Purc`rete - Lulu m`sur` (1) (regizor), Eugen F`t (regizor), Orsolya Gonzago? 1. a. With a little help from my friends 5. a. Ilie Gheorghe - Faust, Faust; b. nominaliz`ri UNITER, care a trecut 4. Helmut Stürmer - Lulu 3. Silviu Purc`rete, Andrei {erban Jakab (actri]`), Mona Radu (dramaturg), de Maria Manolescu (Teatrul Na]ional Ion Rizea - Luigi, Boala familiei M peste una dintre marile crea]ii actorice[ti 5. a. Marian Rålea - Vladimir, (10), Victor Ioan Frunz` (3), Radu Ana Ularu (actri]`), Zalán Zakariás Magdalena Boiangiu din Ia[i); b. Povestiri despre nebunia 6. a. Ofelia Popii - Mephisto, Faust; b. ale ultimului deceniu: performan]a lui A[teptåndu-l pe Godot de Samuel Afrim, Alexandru Tocilescu (1) (regizor) - 1. 26 septembrie 2008 ARTE 7

MERIT~ S~ {TII SIMEZE FILM Dracula va cuceri Satu Mare Boogie sau LA |NCEPUTUL celei de-a patruzecea stagiuni, sec]ia romån` a Teatrului de Nord din Satu Mare se afl` Intrarea \n decor nostalgia \n fa]a unuia dintre cele mai ambi]ioase proiecte din istoria sa: Jurnalul lui Dracula de Marin Mincu (laureat al Premiului Herder \n 1996), \n regia lui Alexander tinere]ii Hausvater. |ntålnirea dintre dou` „pietre tari“ ale culturii contemporane a n`scut un spectacol despre cea S~ ZICEM c` primele dou` filme ale mai cunoscut` [i mai controversat` personalitate lui Radu Muntean pot fi considerate romåneasc` a tuturor timpurilor - Vlad }epe[ - [i despre extravertite (de[i frenezia ac]iunii din permanenta stare de asediu \n care tr`ie[te acest popor. Alexander Hausvater despre textul lui Furia [i Hårtia va fi albastr` nu exclu- Marin Mincu: „O poveste despre c`utarea de sine [i c`utarea colectiv`... Bazat` pe vestitul roman al de deloc nuan]ele multiple ale pove[tii lui Marin Mincu, adaptarea \mbin` textul cu muzica, ceremonialul ritual, dansul, actele picturale, [i relieful psihologic al personajelor), imaginea, corala [i poezia...“ Premiera Jurnalului... va avea loc pe 19 octombrie. iar acest Boogie un introvertit [i in- tens portret al unei genera]ii. Gene- ra]ia celor care au acum treizeci-pa- Moartea unui c`rturar truzeci de ani, care \n ‘89 erau - sau nu - pe baricade [i care au avut, drept PROFESORUL universitar Dan-Horia Mazilu, directorul general al Bibliotecii Academiei pandant al adolescen]ei, un sac cu ilu- Romåne [i membru corespondent, a \ncetat din via]` pe 16 septembrie. Lucr`rile sale, printre zii ceva mai \nc`p`tor decåt se \ntåm- care Barocul \n literatura romån` din secolul al XVII-lea, Recitind literatura romån` veche, pl` de obicei chiar la asemenea vårst`. Introducere \n opera lui Antim Ivireanu, Noi printre ceilal]i sau despre literatura Ei se vor reg`si, frisonant de puternic, peregrinilor, sunt titluri de referin]` \n studiul literaturii [i culturii noastre vechi. „V`duvele \n acest film despre trei fo[ti colegi de sau despre istorie la feminin“ este ultimul titlu al unui c`rturar str`lucit [i discret. liceu - Bogdan Cioc`zanu, Penescu [i Iordache - care se \ntålnesc \ntåm- pl`tor de 1 Mai la mare, unde Bogdan Avantjazz la JAZZ and MORE a venit cu nevasta, Smaranda, [i fiul Cum observam [i alt` dat`, atmosfera torid` a Bucure[tiului estival c`l`torii recente prin cåteva vecin`t`]i fermec`toare - pe ]`rmul lor de 4 ani, Adrian. Dornici s` reia TREI CONCERTE importante de avantjazz [i spiritul vechilor escapade din adoles- jazz experimental european vor fi prezentate \n aduce pe simeze produc]ia de [evalet a pictorilor scenografi. Dup` bulg`resc al M`rii Negre, la Balcic [i Nesebar, pe lång` b`l]ile din cen]`, Penescu [i Iordache \l iau pe cadrul celei de-a IV-a edi]ii a Festivalului Vasile Rotaru la „Simeza“, Galeria „Orizont“ ne-a \mbiat \n acest preajma Bucure[tilor [i \n inima medieval` a Sibiului - tablourile sus pe Bogdan (poreclit \n liceu Boo- Interna]ional JAZZ and MORE, care va avea loc la \nceput de septembrie cu briza colorat` a unei atr`g`toare suite din expozi]ie nu-s decåt o provocare plin` de patos evocator [i de gie) la o sear` \ntre b`ie]i, dar cu voie Sibiu, \n perioada 17-19 octombrie. Invita]i sunt de acas`. Ceea ce p`rea o re\ntålnire saxofonistul Carlo Actis Dato, membru al Italian peisajere, ce poart` semn`tura lui Dumitru Icodim. Rod al unor farmec bucolic a m`re]iei simple [i pure a Naturii. vesel` [i f`r` griji scoate \ns` la iveal` Instable Orchestra, [i basistul spaniol Baldo Martinez. adev`rata stare a lucrurilor, confrun- Cei doi vor concerta såmb`t`, 18 octombrie. Trioul Corneliu Antim tåndu-l pe fiecare dintre cei trei cu suedez GUL 3 (foto), care practic` un amestec de propria via]` [i propriile a[tept`ri \n- minimalism tipic scandinav [i jazz contemporan, va RTISTUL MIZEAZ~ pe acest „spectacolului“ vizual \n \ns`[i com- afl` rafinata alchimie a colorismului s`u. Petra[cu, dar [i de rafinatele acorduri [i [elate. F`r` nimic strident, f`r` pic de concerta la Sibiu tot såmb`t`, 18 octombrie. Trioul de saxofoane Atipico Trio, condus de acela[i transfer necenzurat de impresii plexul de rela]ii subtile pe care i le ofer` Cézanne credea c` \nc` nu s-a dezv`luit transparen]e de culoare ale lui Lucian melodram` [i f`r` cea mai mic` in- Carlo Actis Dato, va \ncheia oficial cea de-a IV-a edi]ie a festivalului duminic`, 19 octombrie. A vizuale notate \n priz` direct` [i pretextul peisagistic real. Tot ceea ce m`sura \n care culorile \[i subordoneaz` Grigorescu, de exemplu. {i, cåteodat`, ten]ie de poleire „artistic`“ a ade- frenetic` \n cea mai autentic` manier` „mobileaz`“ spa]iul natural al cadrului \ntreaga pictur`. Dup` cum, nu putea fa]` de puritatea glacial` a albastrurilor [i v`rului, povestea scris` de R`zvan plein-airist`. Trecut prin [coala lui ales, de la stånc`rii, vegeta]ie, tram` [i spune cåt` total` neatårnare trebuie s` li verzurilor lui Vasile Popescu, sau de R`dulescu, Alex Baciu [i Radu Mun- Master Classes cu Mariana Nicolesco Schweitzer-Cump`na, a lui Gh. {aru [i, ritmuri arhitecturale la dinamica me- se confere culorilor, pentru ca ele s` se atmosfera jovial` [i \nv`luitoare a tean poart` \n ea o triste]e sfå[ietoare, „simpatetic“, prin cea a lui Catargi [i teoric` [i cosmic` jubila]ie a luminii, a[a poat` explica reciproc [i \n miraculoasa „st`rilor“ peisagistice nemurite \n care te izbe[te \n plex, mai ales c` e SE DESF~{OAR~ \n aceste zile la Br`ila cursurile de m`iestrie artistic` Master Classes, oferite Catul Bogdan, Icodim nu-[i ascunde cum o reflect` \ntreaga ambian]` de rela]ie dintre ele... tablourile celor mai sus evoca]i afini scris` cu acea autenticitate de lipsa c`- de Mariana Nicolesco \n cadrul edi]iei 2008 a predilec]ia pentru pictura subiectelor materialit`]i ce caracterizeaz` la un Dumitru Icodim tr`ie[te pictånd \n mae[tri ai pictorului - Henri Catargi [i reia filmul romånesc a suferit \nde- Festivalului [i Concursului Interna]ional de Canto agreabile prin frumuse]ea [i palpa- moment dat acel mediu peisagistic, devin acest delir cromatic, precum un spectator Catul Bogdan. lung [i aparent incurabil. Umorul [i Hariclea Darclée. Particip` zeci de tineri din Romånia, bilitatea lor genuin`. De aceea, esen]ial` prin interven]ia sensibil` [i mereu alert` \n fotoliul de teatru tensiunea unei scene, Altfel, de foarte mul]i ani cu- ironia subtil` a scenari[tilor alterneaz` Republica Moldova, Italia, Spania, SUA [i China. \n elaborarea unui peisaj este pentru el a artistului personaje sui-géneris ale unei \n care visul [i realitatea, via]a [i noscåndu-i experien]ele [i preocup`rile \ntr-un ritm perfect cu nostalgia adån- Ace[tia fac obiectul a cinci emisiuni pe care TVR veridicitatea nota]iei detaliilor semni- pulsa]ii spectaculare vivante. Privitorul se moartea, iubirea [i ura se \ntre]es pån` la picturale, \ndeob[te cordiale [i \n- c` ce \mbr`]i[eaz` povestea. Printre Cultural le ofer` la finele lunii septembrie. Celebrånd ficative [i armonia dispunerii lor spa]iale. las` literalmente p`truns de aceast` disolu]ie. v`luitoare prin elegan]a [i ingenuitatea glumi]e care s-ar vrea virile [i de[tep- Anul Interna]ional Puccini, soprana Aurelia Florian, Artistul nu compune cadrul picturii, ci \l erup]ie de senzorialitate, la care \l Curioas` senza]ie, de[i realismul lor imagistic`, uneori str`lucitoare [i te, cei trei fo[ti b`ie]i veseli las`, \n laureat` a Marelui Premiu Darclée 2007, a putut/va caut` \n realitate [i \l rezum` ademene[te artistul. figurativ practicat de Icodim este unul ce seduc`toare prin verva [i spontaneitatea cele din urm`, s` se \ntrevad` gustul putea fi ascultat` \n principalele roluri feminine ale compozi]ional, potrivit st`rii de spirit [i Fire[te, dincolo de aceast` magie induce iluzia reconstituirii fotografice a tentelor de culoare, alteori se \ncadreaz` coclit al prezentului. Iordache s-a ratat celebrului Triptic: Il Tabarro (joi 25 septembrie), Suor inten]iilor sale plastice. conversionist` a privitorului, cu pricepere imaginii, el p`streaz` \n substan]a \ntr-o str`lucit` galerie de exponen]i ai \n Suedia, Penescu aici. Nici m`car Angelica (vineri, 26 septembrie) [i Gianni Schicchi Pare nefiresc la un „constructor“ de månuit` de pictorul histrion, de-a lungul discursului s`u pictural infailibilul re]etar artei peisagistice actuale, \ntre care reperele spa]iale ale triumfului lor (såmb`t`, 27 septembrie). Duminic`, 28 septembrie, Mariana Nicolesco \[i va conduce tinerii decoruri, ce s-a aflat mult` vreme ca un unei lungi [i prodigioase cariere artistice, al peisagisticii impresioniste. Cu unele Benone {uv`il`, N. Blei, B .Pietri[, C. erotic-adolescentin de alt`dat` (cånd discipoli spre performan]e excep]ionale, iar luni, 29, va avea loc conferin]a sus]inut` de muzicologul profesionist al domeniului, refuzul \n care peisagismul a fost cu pasionat` detectabile afinit`]i fa]` de paleta [i Dedu, C`lin Anton, Aug. Costinescu sunt to]i erau liberi, optimi[ti [i lumea era dr. Stephan Poen: „Mariana Nicolesco [i eroinele pucciniene“. teatralit`]ii. Icodim caut` logica st`ruin]` exerci]iul s`u de virtuozitate, se tehnica de \mp`stare senzual` a lui printre cei mai consecven]i protagoni[ti. a lor) nu rezist` - camera de hotel \n- ]esat` cåndva de prieteni, muzic`, ve- selie [i fete frumoase apar]ine deja FNT 2008, o edi]ie cu surprize EVENIMENT trecutului, iar prezentul \i apas` \n ton cu våntul rece, sta]iunea pustie cu de- SEC}IUNEA DEBUT, care are ca obiectiv prezentarea crea]iilor arti[tilor tineri, dar [i o serie cor dep`[it, chelnerii apatici, friptura de evenimente dedicate teatrului independent, sub titulatura Indie Nights, se vor num`ra printre De trei ori Iacob congelat` [i terasele deprimante. Tine- nout`]ile celei de-a XVIII-a edi]ii a Festivalului Na]ional de Teatru (FNT), 1-10 noiembrie. O alt` re]ea lor pare un festin de la care toat` sec]iune special` va fi Dance Showcase, realizat` \n colaborare cu Centrul Na]ional al Dansului lumea a plecat deja, iar \ntålnirea for- Bucure[ti. Edi]ia din 2008 a FNT va fi structurat` pe trei categorii: Spectacole romåne[ti de top Urmare din pagina 1 pentru el, „sculptura este ca o [oapt` pl`cut`, ]at vesel` de acum are aerul lugubru al (Romanian Showcase), Spectacole invitate din str`in`tate (International Voices) [i Debut (New e o joac`“. {i adaug`: „Eu nu sunt sculptor, resturilor risipite pe sub mese [i al Entry). Printre invita]ii speciali ai edi]iei din acest an se vor num`ra regizorii Richard Foreman, Kama FIINDC~ PLURALITATEA aceasta nu este eu sunt un amator“. Ipocrizie? Exclus. mucurilor de ]igar` stinse prin ce[ti de Ginkas, Alvis Hermanis, Rimini Protokoll, Joel Pommerat [i Lev Erenburgm. \ntåmpl`toare, nu are nimic din „logica“ R`sf`]? Nici vorb`. Incon[tien]`? Absurd. cafea. Pån` [i discoteca \n care url` o hazardului. Ea reprezint` mai degrab` un Dar atunci ce e? Simplu: e o form` de muzic` imbecil`, iar cåteva pipi]e sumar de eternitate, ca o ofrand` liric`, metafizic` \ntoars` pe dos. Este stånjeneala Revista romån` de psihanaliz` \nc`rcat` de o indubitabil` tandre]e cu care nu \ndr`zne[te s` se m`soare cu emo]ional`. Pe care, cu o modestie demn`, Dumnezeu. Apropo! Interesant` este S-A LANSAT s`pt`måna trecut`, la Institutul Cultural [i-o aduce sie[i un spirit creator neobosit, absen]a temei religioase din opera sa. Nu c` Romån din Capital`, primul num`r al Revistei romåne de ce-[i trage sevele misterioase din cåmpia nu-l preocup`, e imposibil ca un artist s` nu psihanaliz`, publica]ie editat` de Societatea Romån` de B`r`ganului de jos. V` aduce]i aminte, [esul aib`, pån` la vårsta senectu]ii, convulsii Psihanaliz`, director prof. univ. dr. Vasile Dem Zamfirescu. acela nesfår[it, s`n`tos fantastic, pe care, interioare pe acest subiect. Ci e limpede c` Evenimentul prefa]eaz` Colocviul Interna]ional de Psihanaliz`, alt`dat`, cutreierau cårduri din mitologicele se sfie[te s`-l atace. Nu are spiritul care se va desf`[ura la Bucure[ti \ntre 30 octombrie [i 1 dropii romåne[ti. Ca ni[te n`luci ale unor demiurgic rutinier pe care, din p`cate, \l noiembrie, sub \naltul patronaj al pre[edintelui Romåniei. |n amintiri imemoriale. \ntålnim cu robuste]e la o sumedenie de cuprinsul publica]iei, pe lång` Vasile Dem. Zamfirescu, mai Apetitul pentru travaliu, precum [i arti[ti, chiar [i mai tineri. Mai important este semeneaz` articole autori de marc` \n domeniu, precum obstina]ia t`cut` (artistul are ceva din c` obsesia lui, eminamente terestr`, htonic`, Jacques Andre, Bernard Golse, Fausto Petrella, Nadia Bujor, \n]elepciunea tensionat` a animalului de teluric` sau cum vre]i s`-i mai spune]i, se Bråndu[a Or`[anu, Vera {andor. Articolele, grupate \n rubrici cu corvoad` de la ]ar`, ce trage dup` el o \ntinde cuminte, elastic`, pån` la momentul o larg` acoperire (Psihanaliz` clinic`, Psihanaliz` teoretic`, lume!) - se spune c` portofoliul s`u cu care, \n care lumina cade dumnezeie[te pe lemnul danseaz` dezarticulat prin col]uri e Istoria psihanalizei, Cercet`ri, Psihanaliz` aplicat`), sunt \n Institut, a trecut de la clasa de pictur` la sau granitul [lefuit. Definitiv. Ca o pild` din dezolant`, iar momentele de relaxare redactate \n limbile romån`, francez` [i englez`. cea de sculptur`, era de peste 3.600 de lucr`ri Solomon. Ori ca un verset din Cåntarea a[teptate de la o pu[toaic` zgribulit`, - au constituit contraponderea la exerci]iile cånt`rilor. C`ci, uneori, un bo] de hum`, bine care se prostitueaz` \ntr-un col] de de umilin]` la care a fost supus, de-a lungul chibzuit \n tocmeal`, poate s` con]in` tot strad`, nu fac decåt s` dezv`luie stre- Premiul Marin Sorescu 2008 vie]ii, de istorie [i de c`tre servitorii acesteia. atåta sublim cåt o raz` coboråt` de Sus. sul [i propriul sentiment de ratare al A [tiut s` treac` peste crevasele [i relieful La Gheorghe Iacob avem de-a face cu un eroilor. Singurul la ad`post fa]` de ICR STOCKHOLM a acordat Premiul Marin Sorescu pe anul 2008 scriitoarei suedeze Nina accidentat al destinului, cu for]a celui care-[i caz clar de entropie a esteticului. Interven]ia asemenea sentiment de pierdere abso- Burton, a c`rei oper` literar` demonstreaz` o neobi[nuit` complexitate [i totodat` o consecven]` cuno[tea harul. „De-abia dup` 30-35 de ani, salvatoare a artistului sistematizeaz` man- lut` este Bogdan, fostul Boogie, care, incontestabil`. Nina Burton penduleaz` \ntre poezie [i eseistic`, este scriitor, cercet`tor, redactor [i am \nceput s` caut s` \n]eleg dincolo de ceea opera. Adic` exact ceea ce Vincent Van \n ciuda m`runtului conflict casnic traduc`tor, roluri ce se completeaz` reciproc \n modul cel mai firesc. Juriul a fost format din Sara ce f`cusem pån` atunci. Cu greu m-am Gogh spunea: „Trebuie s` \ncepi prin a pricinuit de seara cu b`ie]ii, are o via- Arrhenius, directorul Galeriei de Art` Bonniers Konsthall, Jonas Ellerström, editor, scriitor [i echilibrat.“ - m`rturise[te \ntr-unul din rarele demonstra ceea ce vrei s` exprimi“. For]a ]` echilibrat` [i o c`snicie reu[it`. Ne- traduc`tor, Gabriella Hakansson, scriitor [i critic literar, Fredrik Lind, librar [i Dan Shafran, traduc`tor, interviuri, acum, dup` cincizeci de ani, titanic` genuin` a lui Gheorghe Iacob trage realizarea personal`, pierderea printre directorul Institutului Cultural Romån de la Stockholm. Ceremonia de decernare a premiului va avea artistul. dup` ea, firesc, opera. Cu care artistul degete a tinere]ii omnipotente [i alu- loc pe 13 noiembrie, la sediul ICR de la Stockholm. Modestia lui Gheorghe Iacob este un n`d`jduie[te s` renasc` lumea. Tot o Facere, necarea treptat` spre b`tråne]e - acea mijloc de existen]` a candorii, e fåntåna din \n fond. Tot un act demiurgic, dar mai „posomoråt` lips` de curiozitate“, Ioan Es. Pop care \[i soarbe puterea. Spune, de pild`, c`, sfielnic. cum o caracterizeaz` francezii - sunt surprinse atåt de inteligent [i de sincer CONCERT \n filmul lui Radu Muntean, \ncåt \]i ARTELE VIZUALE DUP~ ‘90 dau o stare mai trist` decåt dac` ai plånge. Col]ii toci]i, dar diabolic de perseveren]i ai \nceputului b`tråne]ii Oedipe - 50 de ani de la premier` ies la iveal` \n aceast` poveste infinit Alice }eca - poezia de uman` [i adev`rat`, \n care ratarea colectiv` e tr`it` [i sim]it` la nivel „Fiind regizor, eu \n primul rånd penetrez intelectul, sunt personal. Cu atåt mai intens. modern`, ca un fel de detectiv. |n prima faz` a lucrului, sunt un Boogie. Produc]ie Romånia, 2008 detectiv care \ncearc` cu orice pre] s` descopere, filtrånd Regia: Radu Muntean. Cu: Drago[ din pensul` prin gustul lui, prin sim]ul actualit`]ii, prin estetismul de Bucur, Anamaria Marinca, Mimi Br`- ast`zi... Sunt un detectiv care p`trunde \ncontinuu \n nescu, Adrian V`ncic`, Vlad Muntean, labirinturile creatorului care este Enescu“, spunea Petric` Roxana Iancu, Geanina Varga. Pre- [i pånz` miera: 19 septembrie. Distribuit de: Ionescu la vremea premierei din 2003. New Films Romånia. N`scut` la Bucure[ti \n 1974, absolvent` a Oltea {erban-Påråu Andreea Chiriac Liceului de arte din Timi[oara [i, ulterior, a Universit`]ii de Arte \n 2001, Alice }eca are AM ASISTAT, probabil, la ultimele mont`rilor austere anterioare. Iar \n vede, doar bugetele „de festival“ au reprezenta]ii ale produc]iei Oedipe privin]a coresponden]ei cu muzica reu[it s` genereze astfel de noi deja \n palmares expozi]ii personale [i semnat` de regizorul Petric` Ionescu enescian`, planurile multiple sunt doar produc]ii. Editori seniori: colective \ntre care poate cea mai (care a realizat [i decorurile, doar cos- unul dintre aspectele care slujesc cauza Cea mai „scandaloas`“ montare a fost Nicolae Manolescu, tumele fiind semnate de C`t`lin Iones- enescian` considerat` cea a lui Andrei {erban, Pe- Stelian }urlea important` este cea din 2004, de la Galeria Director artistic: Mihaela Enciu cu-Arbore), spectacol reluat pe scena Istoricul bucure[tean al mont`rilor tric` Ionescu ocupånd al doilea loc \n Editor-[ef: Ioan Es. Pop Posibil` (al c`rei program de promovare a Operei Na]ionale din Bucure[ti ca o operei Oedipe \ncepe cu prima edi]ie a acest top. Muzicologia fundamental` Editor executiv: Daniel Nicolescu avanpremier` a stagiunii 2008-2009, Festivalului Interna]ional „George consider` produc]ia pe care am putut s` Editor SCENA: Alice Georgescu vårfurilor [i originalit`]ii este bine cunoscut). marcånd \mplinirea a 50 de ani de la Enescu“, cånd a avut loc premiera ro- o revedem \n aceast` lun` septembrie ca Redactori: Marcela Gheorghiu, premiera romåneasc` a capodoperei måneasc` a operei, cu David Oha- dezavantajånd muzica. Continuu s` cred Daniel Cristea-Enache, Andreea Chiriac ARTISTA PICTEAZ~ cu gesturi abordare r`måne \ns` pregnant ori- aceast` tem` a universului solitar, enesciene din 1958 (premiera absolut` nesian \n rolul titular, regia fiind c` avantajele de imagine pe care le Editor foto: Sorin B`rbulescu DTP: Marinela }urlan, ample, viziunile sale se transleaz` \n ginal`. Pentru c` nu este la \ndemåna t`cut [i aspru care revine \ntr-o a avut loc \n 1936 la Paris). semnat` de Jean Rånzescu. Prima aduce acest tip de regie unei lucr`ri mo- Monica B`sceanu, Marcel Pomian pånze de mari dimensiuni imaginånd - oric`rui tån`r pictor s` exprime, odat` \ntreag` suit` de lucr`ri, apare brusc, Am rev`zut acest spectacol cu o reinterpretare scenic` avea s` urmeze numentale cum este Oedipe, greu de ca o \nseninare deloc b`nuit`, tema ZIARUL DE DUMINIC~ apare vinerea, din linii esen]iale, uneori frånte, uneori a[ezat \n fa]a [evaletului, o viziune cu distribu]ie avånd multe puncte comune de-abia \n 1991, cånd regizor a fost ascultat chiar [i de c`tre melomani cu \mpreun` cu Ziarul Financiar agresive, tu[e senzuale [i culori tari, de deschidere filosofic`. Pentru c`, doar cerurilor vaste, pline de azur, cu aceea de la premier` - {tefan Ignat C`t`lina Buzoianu, iar protagonist experien]`, sunt mult mai importante o intensitate uneori obsedant` - univer- preexistånd reflec]ia artistului se str`b`tute de cåte un avion, cea a (Oedipe), Horia Sandu (Tiresias), baritonul maghiar Attila Kovacs. |n decåt dezavantajele. Dac` ne situ`m pe Tel: 0318.256.241, Fax: 0318.256.309 Site: www.zf.ro; E-mail: [email protected] suri de solitudine, peisaje ce se deschid treze[te [i cea a privitorului, confruntat volutelor [i a dantel`riilor de feronerii, Ionu] Pascu (Creon), Valentin toamna anului 1995, era prezentat` o pozi]ia c` opera Oedipe nu poate fi IT: Bogdan Petre, Sebastian Handoca spre nem`rginit, \n care silueta cåte unui cu un discurs pictural nu doar extrem de a cårceilor de plante - seria Inte- Racoveanu (P`storul), {tefan Schuller nou` produc]ie, \n viziunea regizoral` a accesibil` decåt unui grup restråns de Vånz`ri: Cosmin Nichifor, Elena Nicolae (Traffic) animal singuratic dialogheaz` cu cornul racordat prin stil \n contemporaneitate, rioarelor, a Peisajelor de var` - \ntre (Marele Preot), Pompeiu H`r`[teanu lui Andrei {erban [i decorurile lui ale[i, atunci ra]ionamentul meu este Abonamente: Viorica Olteanu; Tel: 0318.256.242; lunii. Laconismul poe]ilor moderni pare ci care atinge resorturi ale unei sensibi- care apare cåte o zebr` zugr`vit` de un (Forbas), Mihnea Lamatic (Un C`t`lin I. Arbore, \n aceast` versiune gre[it Fax: 0318.256.243 a fi for]a estetic` care coaguleaz` temele lit`]i care e, poate, numai a timpului de penel sprin]ar [i sensibil. Totul se des- Paznic), Gabriel N`stase (Theseu), rolul titular fiind interpretat de doi Totu[i, am v`zut mul]i tineri \n sal`, TIPAR &PREPRESS : [i reprezent`rile Alicei }eca [i acum. Imaginile sale sunt uneori nota]ii f`[oar` \n aceea[i gam` cromatic` de Mihai Laz`r (Laios), Oana Andra soli[ti: Sever Barnea - Oedipe tån`r [i am v`zut lume entuziasmat` de „zgo- CoPrInt paralelismul cu acea poezie t`ioas`, de f`cute cu durerea, violen]a [i aplombul albastru, ro[u [i negru, ocruri tari sau (Iocasta), Ecaterina }u]u (Sfinxul), Nicolae Urd`reanu - Oedipe b`trån. |n motosul“ spectacol al lui Petric` Io- Tel: 01-490 82 41, Fax: 01-490 82 438 versuri albe, se impune aproape de la poetului. De altfel, Mihnea Mircan scria pur [i simplu \n alb [i negru, ca [i \n Simona Neagu (Antigona), Adriana sfår[it, a cincea montare a fost cea a lui nescu. {i r`mån o sus]in`toare a faptului www.coprint.ro; e-mail: [email protected] sine \n fa]a acestei parcimonii, dar [i despre acestea, cu ocazia expozi]iei din seria celorlalte lucr`ri, dar sentimentul Alexandru (Meropa), Francisc Valkay Petric` Ionescu, \n rolul titular c`, dac` vrei s` ascul]i doar muzica din Difuzare: NDC s.r.l. Tel./Fax: 01-205.72.00 puteri a imaginii [i gestului, iar lirismul 2004 de la Galeria Posibil`: „Alice }eca pe care-l comunic` nu putea fi mai (B`trånul orb) -, al`turi de care au evoluånd [i atunci baritonul {tefan Oedipe, atunci o po]i face pe disc sau la ISSN 1454– 41 aparte al acestor imagini care esen]ia- oscileaz` \ntre deschiderea maxim` la diferit. |n aceste ultime lucr`ri, \ntr-o evoluat sub bagheta lui Cornel Ignat. Exist` [i o perspectiv`, la edi]ia radio. La oper` se vine tot mai mult Publica]ie editat` de S.C. PUBLIMEDIA INTERNATIONAL S.A. - lizeaz` se \ntålne[te, ne\ntåmpl`tor, cu interpret`ri posibile [i o oarecare 2009 a Festivalului „Enescu“ urmånd a o companie a MediaPRO putere de simbolizare rar` la un tån`r Tr`ilescu orchestra [i corul Operei pentru a tr`i cu adev`rat un spectacol. Director Publishing: Cosmina Noaghea reflec]ia existen]ial`. neutralitate, \nc`rcat de tonuri artist, Alice }eca ne apropie periculos (preg`tit de maestrul Stelian Olariu). fi programat` o nou` montare a operei Iar demersul lui Petric` Ionescu a fost Director Editorial: Cristian Hostiuc Fauvii, prin culoare, expresioni[tii, interogative [i uneori agresive...“. de sentimentul fericirii. {i am fost din nou impresionat` de Oedipe, realizat` \n coproduc]ie cu tocmai unul de poten]are a sensurilor Conform art. 205-206 Cod Penal, r`spunderea pentru prin emo]ie, sunt r`d`cini doar \nde- Dar al`turi de \nsingurarea enig- anvergura, de luxurian]a, de curajul lui Theatre du Capitole du Toulouse, \n muzicii, o muzic` uneori mai dificil de con]inutul articolelor publicate revine exclusiv autorilor p`rtate ale picturii tinerei artiste, a c`rei matic` [i cu accente tragice, al`turi de Lumini]a Batali Petric` Ionescu de a sparge tiparele regia lui Nicolas Joel. Dup` cum se receptat de publicul zilelor noastre. 8 AVANPREMIER~ 26 septembrie 2008 Mireasa cu [osete ro[ii Adela Greceanu (n. la Sibiu, \n 1975) este licen]iat` \n jurnalism [i, din 1998, lucreaz` c`r]ile de poezie publicate pån` acum. |n roman, o voce narativ` extrem de original` la Radio Romånia Cultural. |n prezent, realizeaz` emisiunea de literatur` Noua revist` [i sincer`, o galerie de personaje absolut surprinz`toare [i foarte bine conturate (na[a vorbit`. Colaboreaz` la importante publica]ii culturale din Romånia, precum Dilema Lena, veri[oara Pulheria, m`tu[a Zizi, tanti Sofica [i, bine\n]eles, protagonista, veche, Dilemateca [i Time Out. A debutat editorial \n 1997, cu volumul de poezie Titlul mireasa) contribuie la crearea unei atmosfere pe care rareori o \ntålne[ti \n literatura volumului meu, care m` preocup` atåt de mult..., Ed. Eminescu, Bucure[ti, pentru care a contemporan`. Foarte bine controlate narativ, dialogurile din prima parte a c`r]ii, ob]inut Premiul Asocia]iei Scriitorilor din Sibiu, Marele Premiu „Cristian Popescu“, care se desf`[oar` pe parcursul nop]ii de preg`tire a nun]ii, aduc \n prim-plan, pe Bucure[ti [i Premiul Frontiera Poesis, Satu-Mare. |n 2001, a publicat cartea lång` povestea „mare“, cåteva istorii personale ale personajelor, pline de savoare, de Domni[oara Cvasi, Ed. Vinea, Bucure[ti, urmat` de |n]elegerea drept \n inim`, Ed. moral` [i de umor. Iar partea a doua, conceput` sub forma unui jurnal, ne-o Paralela 45, Pite[ti-Bucure[ti, 2004. Textele sale au fost traduse \n german`, englez`, dezv`luie pe protagonist` \n toate „chipurile“ ei, pe care prima parte doar le suedez`, sloven`. Este membr` a Uniunii Scriitorilor [i a PEN Club Romånia. Mireasa cu sugereaz`. O carte despre singur`tatea v`zut`/tr`it` \n dou` feluri: unul g`l`gios la [osete ro[ii reprezint` debutul editorial \n proz` al unei autoare care s-a impus prin culme [i altul teribil de t`cut. Adela Greceanu

IELULE B~TRÅN, ofteaz` mi- - Nuuu! zice veri[oara. Nenea Costic`... imediat la num`rul ei. Pentru c`, de[i am reiat, mansarda, seara cald` de var`... {i - Oho! zice mireasa. Cånd am prins [i eu un parc` i-am \ndoit [i el parc` [i-a trecut o mån` reasa, nici nu [tii tu c` zilele Vecinu’... Am r`mas surprins`. mers de-atåtea ori cu ma[ina ta, dragul meu, mireasa \ncepe s` plång`. pui de somn, dup` atåtea nop]i nedormite, pe sub genunchii mei \ndoi]i \n pijamaua - M petrecute de noi \mpreun` au fost - Da’ de ce-ai r`mas surprins`? C-a murit de nu [tiu ce nuan]` de galben are, nu [tiu ce - Scumpete, zice m`tu[a Zizi, eu am avut 20 apare unul, Gheorghi]`, la urechea mea: „Ochii albastr` [i parc` m-a luat de acolo. Apoi au ca \n profe]iile tale. Cu de toate, adic`. Am v`zut mult, zice mireasa. culoare au banchetele ei, [tiu doar cum o de pisici [i n-am mai plåns [i tu te smiorc`i mari! Ochii mari! Trage aer pe gur`!“. N-am venit Gheorghi]` [i Gheorghi]`-femeie. „Cånd atunci c` via]a måncat` pe påine la micul dejun - |mpu[cat. La revolu]ie... La noi pe balcon. cheam` [i [tiu c` nu mai poate fi v`zut`. pentru atåta lucru? Or’ ce-ai? putut s` m` ab]in [i i-am zis-o: „Abia såmb`t` plec de aici?“ am \ntrebat. „Dup` ce faci pipi“, e totuna cu via]a cånd veghezi noaptea un bolnav Trei gloan]e, zice veri[oara Pulheria. Se uita cu Odat` m-am pomenit la un fel de spectacol. - Caut`-m` [i adu-m` \napoi! strig` mireasa. e Sfåntu’ Gheorghe!“ Atunci a plecat Gheor- a zis Gheorghi]`-femeie. „Da’ nu-mi vine... Da’ incurabil. |ns`, dup` ce ai plecat, n-a mai fost ca binoclu’... s` vad`. Lång`... era Mili]ia. Ne-a Unde erai tu, dragul meu, pe scen`, cu cel - Iedu]ule, zice tanti Sofica alarmat`, nu e ghi]`. Da, da’ eu m` trezisem. Aha, \mi zic, m` duce]i dumneavoastr` la toalet`? C` sunt \n profe]ii. Tr`iam de parc` \l prinsesem pe p`tat covoru’ [i canapeaua. De la noi se vedea mai recent copil al t`u \n bra]e. |n loc de bine s` plångi \nainte de nunt`! `sta are treab` cu adormi]ii... {i-l aud pe cam ame]it`“, zic. „Nu, \]i aduc plosca“, a zis Dumnezeu de-un picior. {i Dumnezeu \nc`pea mai bine... ultimul etaj. Dup` aia am dormit \n saxofon. Erai aplaudat. Erai fericit. Apoi ai - Ba n-are nimic normal, zice na[a Lena. C` Gheorghi]` \ntrebånd-o pe o adormit`: „Doam- unul dintre ei. „Eu nu fac \n plosc`“, am zis [i \n fiecare fir de praf. Era de-ajuns s` m` uit la un baie. |n cad`, zice Pulheria rotindu-[i ochii. adus pe scen` costuma[ul bebelu[ului: alb, toate miresele plång \nainte de nunt`. Da’ n`, m` vede]i? Trezi]i-v`! Eu te v```d!“ \i iar a disp`rut Gheorghi]`. „Deja camera se obiect [i [tiam totul despre el. |l citeam pån`-n - Pulherie, nu-]i mai da normal ochii `ia tivit cu ro[u [i udat de pipi. Scena a avut un dumneata nu [tii, don’[oara Sofica, de unde s` strigam. „E[ti tån`r, e[ti tuns foarte scurt [i ai \nvårte mai \ncet“, zic. „|mi vine s` fac pipi, pånzele albe. Eram locul unde toate tr`iau din peste cap, c` m-ame]e[ti! zice na[a Lena. efect nebun. Sala era \n delir. Sunt singur`, [tii, chiar dac` e[ti inginer` [i e[ti de[teapt`, c` fa]a rotund`“, m` d`deam eu mare. „Doamn`, da’ Gheorghi]` nu-i aici, c` abia såmb`t` e plin. Eram imens` [i \ngrozitor de de[teapt`. De Pulheria d` din umeri: dragul meu. Trebuie s` d`råm ni[te ziduri [i n-ai fost niciodat` mireas` normal. doamn`“, am strigat [i eu, de[i nu mai vedeam Sfåntu’ Gheorghe.“ V`d ni[te pete verzi pe fapt, eram perfect`. N-a durat decåt o s`pt`mån` - Ca s` nu adorm! s` fac pipi \ntr-un pahar de plastic. N-am - Unii sunt incompatibili, zice tanti Sofica pe nimeni, pån` a venit Gheorghi]`: „De ce fereastr`. Dincolo de geam e o femeie. Doarme. - dup` ce ai plecat tu, mielule b`trån. De-atunci * voie s` scap nici o pic`tur` pe lång`. |ntre f`r` s` se uite la na[a Lena. striga]i a[a?“. Zic: „Mi-e somn, mi s-a terminat {i dincolo de cel`lalt geam este un soare. Nu \i d`ruiesc s`r`ciei mele cu duhul tot ce-mi cere. - Bravo, scumpete, zice m`tu[a Zizi. Ai timp, tu ai tot mai mul]i copii [i e[ti tot mai - Eu am plåns, zice veri[oara Pulheria. Tata... perfuzia [i-mi intr` aer \n ven`“. „Cine v-a mai tremur. M-au acoperit cu p`tura. „Oare m` {i asta e treaba mea. Asta e cumin]enia mea. ajuns s`-i plångi pe vecinii Pulheriei, mor]i de måndru de pipiul lor s`n`tos. Sunt un soldat Nu m-a l`sat la discotec`. De Revelion. |n spus asta?“ zice Gheorghi]` \n timp ce-mi aude cineva? Veni]i s` vorbim! Sfåntu’ C`ci a[a cum unii sunt uciga[i, eu sunt cuminte, atåta vreme, de nici nu i-ai cunoscut [i pe `ia care s-a \ntors de pe cåmpul de lupt`. {i tu buc`t`rie. Am \nchis u[a. Pe jos am plåns. schimb` perfuzia. „M`tu[a Zizi, care a murit. Gheorghe e `la care a omoråt balaurul! A fost mielule b`trån. {i din pricina ta toate astea. care nici m`car nu-]i mai sunt iubi]i [i de e[ti mama soldatului, dragul meu, dar e[ti [i M-am \ncuiat. H\! H\! Cånd am ie[it, tata mi-a A fost aici, cu mine.“ „Aoleo“, zice cam lene[` la trezit“, \i zice Gheorghi]` lui Acum [tiu [i eu c` exist` un culoar pe care mine ai [i uitat, scumpete! mama cåmpului de lupt`. Uneori \mi dat o palm`. A zis c` nu m` las` s` m` m`rit, Gheorghi]`, „suntem \n paranormal!“ „Nu e Gheorghi]`-femeie. „Ia s` ne ridic`m \n fund!“ umbl` via]a. {i c` dup` fundul ei se ]ine moartea. - Ce se mai alint` m`tu[a Zizi de cånd a reu[e[te: sunt \ns`[i b`t`lia. {i atunci, cånd zice veri[oara Pulheria [i d` din umeri. paranormal, e normal“, zic „[i cred c` m`tu[a zice ea [i m` ajut` dup` care \mi d` drumul. Eu Ce mai: cård`[ia perfect`, via]a-moartea. Cel pe murit! zice mireasa. Ea nu [tie, sau poate [tie sunt una cu ea, b`t`lia e ceva minunat, e - Iedu]ule, zice tanti Sofica, mångåind-o pe Zizi avea din na[tere ceva aer \n vene, da, c` se nu cad. „A! E bine“, zice Gheorghi]`-femeie. care l-am iubit cel mai mult mi-a promis o dat`: dar \i place s` aud` mereu urm`torul lucru: absolutul. Nu pot ]ine pasul cu el prea mult mireas` pe p`rul \mpletit, ia gånde[te-te tu la ridica uneori de la p`månt a[a, din senin.“ „Cånd se termin` perfuzia, o ducem \n salon.“ „O s`-]i trimit un prin], unul care s` te merite, gåndindu-m` o vreme zilnic la m`tu[a Zizi, [i absolutul `sta se face la loc b`t`lie, ceva frumos! Gheorghi]` iar a disp`rut. „Da’ de ce nu vorbi]i {i m` las` singur` \n fund. Ce s` fac? M` unul care s` te iubeasc`“. F`cea [i `sta pe care mi-a d`ruit prima moarte din via]a mea, dragul meu. - Ei, a[a da, don’[oara Sofica, acum se vede cu mine?“ ziceam. „{i ce e furtunul `sta din \ntreb. S` stau a[a pån` se \ntorc? S-or \ntoarce profetul. Adev`rul e c` mi-a trimis. Mai mul]i. ajunsesem s` cred c` nu-i nimic * normal c` e[ti inginer` [i e[ti de[teapt`! zice nasul meu? Curge ceva din el [i-mi intr` \n curånd? M` las totu[i pe spate \ncet. E foarte Dar nici unul nu era promisul. De pild`: \nsp`imånt`tor cånd cineva moare. A[a cum - Vai, iedu]ule, zice dojenitor tanti Sofica, nu na[a Lena. gur`. {i mie mi-e a[a de sete!“ {i iar apare pl`cut. Parc` s-a f`cut curat \n mine, parc` a vl`jganul sinuciga[. |mi zicea: „Nu se poate s`-]i nu-i nimic \nsp`imånt`tor cånd sarea se te [tiam a[a de... nu-[i g`se[te cuvintele. - A, da! zice mireasa [i \ncepe s` råd`. Gheorghi]`. „Nu mai ai nevoie de el“, zice deschis cineva o fereastr` s` intre aer proasp`t. plac` de mine decåt dac` e[ti necrofil`“. dizolv` \n ap`. {i, oricum, prea au f`cut - A[a de cum? \ntreab` mireasa. Mi-am amintit: Fidel Castro mi-a oferit trei [i-mi scoate furtunul din nas. „Mi-e sete“, zic. Putea s` intre [i altceva. Nu au pariat mul]i pe - Aia ce-i normal? \ntreab` na[a Lena. \nc`p`tor cuvåntul `sta, „moarte“, \mi - Nu conteaz`, las`. Poveste[te mai departe, perechi de pantofi. Albi, negri [i ro[ii. Am „Mi-e sete pån` \n stomac. Mi-e sete \n tot mine. S-au ocupat de via]a mea serio[i, nici nu - Adic` iube[ti cadavrele, morm`ie tanti ziceam. Intr` \n el vrute [i nevrute. Alt`dat` c` mie-mi place cum poveste[ti, chiar dac` \nc`l]at pantoful drept de culoare alb`. |mi corpul.“ {i v`d unghiile lungi, l`cuite cu ro[u se uitau la mine, se uitau numai la via]a mea cu Sofica. ziceam dimpotriv`, c` nu intr` nimic \n el, c` pentru gustul meu e un pic cam... excentric. venea perfect. Pentru stångul, Fidel Castro mi- ale lui Gheorghi]` cum apuc` un tifon ud [i, \n microscoapele lor serioase [i m-au trimis - Aoleo! Da’ cum s`-]i plac` mort`ciunile un cuvånt nu-i decåt o bezn`. Adev`rul este - Excentric? se mir` mireasa. a oferit pantoful ro[u, dar eu am rås [i l-am luat timp ce \mi tamponeaz` cu el buzele, o bucl` [tampilat` Profesorului. Gheorghi]`-femeie a normal? sare na[a Lena. c` de-atunci am de ce s` fiu \ngrozit` c` sarea - Da, dar nu-i nimic. Te-a[ asculta zile pe cel negru, zice mireasa continuånd s` råd`. ro[cat` \i scap` de sub boneta alb`. Gheorghi]` uitat c` n-am f`cut pipi [i m-a ajutat s` cobor - P`i nu, zice mireasa, c` nu-mi plac. se dizolv` \n ap`. Vreme de cåteva luni dup` \ntregi. (...) clipe[te des din genele lungi [i negre, ca din pat \ntr-un c`rucior. Mi-am amintit c` unii, - Nu ]i-or pl`cea, da’ cam mult vorbe[ti moartea m`tu[ii Zizi aproape disp`rusem. Nu - Tanti-ta Sofica e inginer` [i-n]elege ce - Da’, tu, copil`, zice na[a Lena, da’ tu ai fost picioru[ele unui c`r`bu[. Tremur [i-mi din demnitate, refuz` s` fie du[i cu c`ruciorul normal de ele. mi se mai vedea decåt trupul, cånd båntuind spui. Da’ io pricep mai pu]in normal, zice na[a normal la un preot? cl`n]`ne din]ii. Ca \nainte de a adormi. `sta [i merg pe picioarele lor. Eu n-am fost - Stai s` vezi, zice mireasa. |mi spune o dat` \ntre cas` [i serviciu, cånd dormind dus. {i el Lena. Da’ nu-i bai, copil`, c` s` [tii c` [i - De ce? \ntreab` mireasa. Profesorul a zis c`-l doare capul [i a str`nutat. demn`, am fost disciplinat`, dar din c`rucior vl`jganul privindu-m` \n ochi, de era s` ne dea nu [tia mare lucru. Atårnam \n spatele mie-mi place cum poveste[ti. C` de cånd erai - C` nu dormi. Nu e bine normal. Trebuie c` „Noroc!“ i-am zis, cum st`team cu acul \n am deschis eu u[a salonului [i am intrat råzånd. lacrimile la amåndoi, zice „Cum te-ai sim]i s` propriului meu trup, de care m` mai ]inea mic` normal am v`zut c` e[ti de[teapt`. ai tu ceva... ven` [i picioarele legate cu o curea. „Somn - Copil`, nu te mai gåndi normal. Ce-a fost a vezi c` \n jurul t`u \ncep s` moar` oamenii?“. Ei, legat` doar panglica albastr`. |n cele din - Mai am s`-mi iau r`mas-bun de la \nc` doi - Sau passiflora, zice veri[oara Pulheria. dulce!“ mi-a [optit o doamn` mångåindu-m` fost, zice na[a Lena. [i dup` cåteva zile, a murit m`tu[a Zizi! urm`, am pus un fel de måini pe panglica asta iubi]i, zice mireasa. Pentru insomnie. Eu dorm. Oriunde... Ieri n-am pe p`r. „Mi-e frig“, am zis. „Somn dulce!“ - Da, da’ la Br`ila e grip`! zice Pulheria - P`i era b`trån` normal, copil`! zice na[a [i m-am tras \napoi, mi-am venit \n fire. - Cånd am zis „Tat`l nostru“ mi-a trecut, vrut s` sp`l vasele. Mi-era somn, zice ea [i d` mi-a [optit ea din nou. Cineva mi-a b`gat \n venind cu un ibric aburind. |n toiul verii. H\! Lena. - Ai \nceput s` vorbe[ti despre mine, dar tot zice veri[oara Pulheria. De zece ori. H\! H\! din umeri. Valerian`, passiflora, m`r [i iasomie. ven` dou` cuvinte - nu le-am re]inut - [i am H\! Eu nu fac grip`. Usturoi \n fiecare zi! {i - Nu-i adev`rat. la tine ai ajuns, zice m`tu[a Zizi. Da’ nu-i Eram deocheat`. Ceai. {i dooormi... disp`rut undeva unde am lucrat pe brånci. dorm. E s`n`tos. M` fac mic`... H\! H\! - Ei, nu! Avea peste 70 de ani normal! nimic, scumpete, c` tu poveste[ti a[a frumos. - Cin’ s` te deoache normal pe tine? - Io ce-am gr`it normal cu tine, Pulherie? So]ul preotesei avea treab` cu ni[te bucle bej. Oriunde. Am dormit \n gar`!... Da, cånd am fost - M`tu[a Zizi era o m`tu[` s`n`toas` tun, {i ast`zi e[ti [i mireas`. {i pån` diminea]` nu - La discotec`... zice na[a Lena. Las` dormitu’ [i du-te de f` o Trebuia s` le fac` s` \ncap` \ntr-o ram` de la bunica! Mi-am pus geanta sub cap [i... mergea la concerte [i-n excursii. I se pup`za mai e mult. Poveste[te! - P`i nu zici normal c` nu te las` taic`-tu? cafea normal! Te rog frumos! lemn. Cu ultima a fost cel mai greu. Am nani-nani! diminea]a s` mearg` la mare sau la munte, se - Mireasa cu [osete ro[ii n-are defecte, zice - Nuuu! Da’ atunci n-a [tiut! Tu erai la Pulheria se duce \n buc`t`rie s` pun` de participat cumva de pe margine la aranjarea \n urca \n tren, vedea marea sau muntele [i seara mireasa. Este egocentric`, orgolioas`, [coal`, zice Pulheria ar`tånd cu capul c`tre cafea. tablou a ultimei bucle. Am participat \n sensul Fragment din volumul cu acela[i titlu, \n venea acas`. N-a fost b`trån` decåt dou` zile. arogant` uneori... Dar astea nu-s defecte. Iar mireas`. {tii cu cine m-am \ntålnit? H\! H\! - Ia spune-mi tu mie, zice na[a Lena, de cånd c`-mi doream intens s` reu[easc`. Dup` aia, preg`tire la Editura Polirom, colec]ia A[a spunea: „De ieri sunt b`trån`“. A treia zi n- egoist` nu este. Cel pe care l-am iubit cel mai Cu Costel. La discotec`. El m-a deocheat. Am n-ai mai dormit tu normal, copil`? cineva parc` mi-a zis s` \ndoi genunchii [i eu „Ego.Proz`“. a mai fost. mult este singurul c`ruia i-am spus „dragul r`mas surprins`!.. - S`raca Zizi, morm`ie tanti Sofica, poate c` meu“. De-atunci n-am mai putut s`-i spun nici - Vezi! }i-am zis normal c` var`-ta asta e PUBLICITATE f`cuse o form` de nevroz`, de-a ajuns s` ]in` unuia a[a. Nici m`car mielului. [mecher`. Pulheria råde. - Scumpete, zice m`tu[a Zizi, ia poveste[te Paul Delvaux, Somnul lui Venus tu mai departe, c` ai mai avut doi iubi]i [i eu am avut 20 de pisici [i pån` la ziu` trebuie s`- ]i \nchei conturile [i cu ei, \]i spun eu, care n- am apucat s`-mi hr`nesc pisicile \n ultima diminea]`. * - M`i vl`jganule, m`i sinuciga[ule, de tine am avut parte cel mai pu]in, zice mireasa. {i cåt mi-am dorit eu s` sug la creierul t`u!... Nici n-am apucat bine s`-i simt gustul, c` tu una dou` te-ai f`cut c` nu s-a \ntåmplat nimic. Eram prea scund` pentru un nas a[a de bine \n[urubat \n creier cum e nasul t`u. El våneaz` numai de-alea de ras`, care nu zboar` mai jos de intelect. Iar eu, am`råta de mine, ]i-a[ fi pupat t`lpile m`car pic`tura aia ce-]i atårna \n vårful nasului pe jum`tate \nghe]at` s-o fi p`pat... M`i vl`jganule, m`i iste]ule, habar n-ai tu ce fat` bun` sunt eu! C-am r`bdat [i-am r`bdat [i-ntr-o zi te v`d la p`månt. {i-atunci, ce-mi zic: ia s` m` fac eu fat` rea, s` tab`r pe tine [i s`-]i halesc pic`tura cu nas [i cu creier cu tot. Da’ eu, fat` bun`: nu doar c` n-am s`rit pe tine, da’ m-am f`cut c` nici nu observ c` te-ai sinucis, m`i vl`jganule. Te-am b`tut pe um`r, ]i-am dat [i bun` ziua [i chiar am tras un atåtea pisici. {i ce persoan` fin` era... Ce - Auzi, copil`! Mie nu-mi place normal gåt zdrav`n din sticla de vodc` pe care mi-o cultivat`! Cum mai mergeam noi la expozi]ii... treaba asta! zice na[a Lena. P`i cum s`-i spui \ntindeai. C` [i tu ai fost o dat` bun cu mine - - Da’ vl`jganu’ `la, cum \i zici tu, nu era chiar nu [tiu cui „dragul meu“ [i lu’ b`rbat`-tu nu? n-am s` uit asta. Dup` ce a murit m`tu[a Zizi, a[a b`trån normal, zice na[a Lena. P`i io din „dragu’ mamii“ [i „floarea mamii“ nu mai sc`pam de o imagine: m`tu[a Zizi - Nu, zice mireasa. Era cu vreo 14 ani mai nu-l scot pe al meu, de-or ajuns normal copiii måncat` de viermi pe toate p`r]ile. {i plån- mare decåt mine. C` m` [i gåndeam c` i-am s`-l strige „nenea puiu’ mamii“. Treaba ta, nu geam, [i urlam c` nu se poate s` ni se \ntåmple g`sit \n ordine cresc`toare. Primul era mai mic m` bag, dar s` [tii de la mine c` nu-i bine una ca asta, c` sufletul trebuie c`-l salvezi [i-l decåt mine cu un an, al doilea, prietenul ca un normal. iei la tine, Doamne, undeva, la ad`post. Da’ de arbore frumos, deja era mai mare cu vreo patru - Ia mai l`sa]i-o \n pace! morm`ie tanti unde suflet? Cine-i sufletul? urlam. C` nu se ani, cel pe care l-am iubit cel mai mult era cu Sofica f`r` s` se uite la na[a Lena. Nu vede]i poate, Doamne, s` taci a[a [i s` te ui]i cum ne [ase ani mai mare decåt mine, apoi am s`rit la ce inadverten]` este \ntre ea [i voi! m`nånc` viermii! {i-atunci, tu ce-ai f`cut, 14 ani... M` [i \ntrebam unde o s` ajung... - Dragul meu, zice mireasa, am vorbit mult vl`jganule? P`i, a[a cum viermii o måncau pe - {i ai ajuns normal la hodorogu’ `la de 65! cu tine. Numai c` \ntotdeauna unul dintre noi m`tu[a Zizi pe toate p`r]ile, tu mie mi-ai dat ~la da mort`ciune! zice na[a Lena. era viu [i cel`lalt era mort. |]i spuneam asta. dragoste-dragoste-dragoste pe toate p`r]ile. - Da, zice mireasa amuzat`. Chiar a[a a fost, „Papucel“, \mi r`spundeai dojenitor, „eu m` Creierul meu era o pereche de pantofi sport [i numai c` nu era deloc mort`ciune. Mielul b`trån gåndesc la tine tot timpul, Papucel.“ {i eu \]i tu erai [ireturile, ca s`-mi dai [i-n vis tot numai era mai plin de via]` decåt mine. r`spundeam: de parc` a[ fi moart`! Te dragoste. {i cu cuvåntul mi-ai dat dragoste. - P`i cred [i eu normal c` era mai plin de via]` gånde[ti la mine de nu mai po]i... Dar eu sunt Cum se d` cu linguri]a miere. {i dac` tot mai decåt tine. C` el se uita la carne fraged`. Bine ]i- vie, dragul meu. „Papucel“, ziceai, „dar tu \mi urlam, turnai [i-n cuvintele mele dragoste, ca a zis `la c`-]i plac normal mort`ciunile. r`spunzi cånd m` gåndesc la tine. |mi trimi]i s` trec dincolo cu bine. Te cam pricepeai [i la - Ei, \mi plac! Habar n-ai! Acum ]i-ai g`sit s` semne!“ Da, \]i ziceam, dragul meu, dar tu nu moarte, da’ [i la via]`. Ei, cum pot eu s` uit m` superi?... C` doar cu cine m` m`rit mai po]i s` m` ]ii de mån`. Ca [i cum unul asta, vl`jganule sinuciga[? {i uite-a[a sunt diminea]`? Nu cu sinuciga[ul, nici cu mor- dintre noi ar fi viu [i cel`lalt ar fi mort. obligat` s` m` port ca [i cum a[ fi vie. t`ciunea, cum \i zici tu, nici cu `la de-a murit de- {i-atunci spuneai „Papucel, eu nu sunt un om - Ce vorb`-i asta, copil`?! zice na[a Lena. |i a binelea. M` m`rit cu mielul cel tån`r, care r`u, las` c` am s` vin [i am s`-]i dau o cafea. fi obosit` normal. S` nu dormi tu atåtea nop]i... vindea måncare pentru pisici \mbr`cat \n costum Nu mai fi trist`!“. Io nu [tiu cum rezi[ti. {i nici nu m`nånci la ore negru, de gal`. {i s` [tii c` to]i `ia \l anun]au pe * fixe. De ciorb`, ce s` mai vorbim normal... cel promis, pe miel. Asta am vrut s` spun. Adic`, - Oare cåt o fi ceasul, scumpete? \ntreab` - ...C` eu n-am vrut s` m` nasc, zice mireasa. \ntr-un fel, s-a ]inut de cuvånt. Cel pe care l-am m`tu[a Zizi. |ntåi vii din mam` [i dup` aia tot vii din tine. iubit cel mai mult. - Ei, dar creierul vrea s` le deseneze pe C` pe altcineva nu mai ai, s` te na[ti din el. Eu - Pulherie, scoal` normal! C` nu termin`m toate: ora, ziua, luna, anul, continu` mireasa. \mi cam trag clapa. Vreau direct na[terea aia treaba [i vin oamenii `ia diminea]` [i mireasa S` zic` mersi c` [i-a g`sit inima din el. P`i, care seam`n` cu na[terea din mam`. nu-i g`tit` normal! zice na[a Lena. dac` nu se \ntåmpla asta, puteam s` merg la o - Vecina..., zice veri[oara Pulheria, are bebe. - Nuuu! sare Pulheria, c` n-am adormit! H\! sut` de preotese, care mai de care, c` nici una 6 luni. |l plimb`... zice ea [i-[i strånge pumnii H\! St`team cu ochii... \nchi[i. n-ar fi putut s` fac` vreo minune pentru mine. \n aer ca [i cum ar apuca un ghidon, ...cu - Tu, fat`, tu crezi c` m` proste[ti normal cu De aceea cånd am mers prima oar` la prietena c`ruciorul. Prin fa]a blocului. H\! H\! {i [tii una, cu dou`? mea, preoteasa, [i ea uda gr`dina [i am vrut ceva? A divor]at! zice ea [i-[i pune palmele la - Nuu! \[i agit` Pulheria ar`t`torul, da’ f`ceam s`-i iau furtunul din mån`, s` ud [i eu gr`dina, gur` råzånd icnit. gimnastica... ochiului. |nchizi ochii... [i-i mi[ti... n-a fost chip s` m` lase. Zicea c` a[ consuma - Iedu]ule, zice tanti Sofica mai mult pentru H\! H\!... Sub pleoape. prea mult` ap`, c` nu m` pricep. Nu [tiu ce am sine, m` pune pe gånduri perspectiva ta asupra - A[a o fi normal, Pulherie, da’ acuma treci f`cut - poate mi-am \mbr`cat bine [osetele vie]ii. Dar [i aceea asupra mor]ii. normal la treab`. astea ro[ii: piciorul drept \n [oseta lui, piciorul Mireasa continu`: - Scumpete, zice m`tu[a Zizi, poveste[te mai stång \n [oseta lui - c` deodat` preoteasa m-a - Toat` via]a ai senza]ii. Care ]i se strecoar` departe c` trebuie s` ai conturile \ncheiate pån` l`sat s` ud jum`tate din gr`din`. De atunci \n creier [i devin gåndire. {i atunci nu mai po]i \n zori, \]i spun eu, care n-am apucat s`-mi creierul, care e slab, dac` vrea s` se lase sc`pa de ele. Singura cale de a te ap`ra este s` hr`nesc pisicile \n ultima diminea]`. mor]ii, inima tare din el nu-l las`. transformi senza]iile \n cuvinte. De pild`, - Cel pe care l-am iubit cel mai mult, repet` * exist` o senza]ie pentru care am identificat mireasa, s-a ]inut de cuvånt. A venit timpul s`-l - Poveste[te, scumpete, c` timpul nu st` \n urm`toarele cuvinte: autostrad`, de[ert, perete plång [i pe el. loc pentru tine, zice m`tu[a Zizi. ars de soare... {i deja aud [i v`d mai mult decåt - A murit... zice veri[oara Pulheria. {i mireasa poveste[te: a[ putea vreodat` s` exprim. Mai intr` aici [i - N-a murit, zice mireasa. Ne-am desp`r]it. E - |ntotdeauna cånd am s` v`d o Dacie obloane verzi \ntredeschise, dungi de lumin` bine-mersi la casa lui. galben`, am s` tresar [i am s` m` uit r`coroas` pe podea, lini[te, c`ma[a alb` din