EI V~ SPUN CUM S~ TR~I}I
Citi]i ast`zi \n Dup` Afaceri Premium despre oamenii care decid \n materie de lux, cultur` [i muzic`, despre leg`tura dintre exploratori [i orologerie [i ultimele tendin]e \n haute joaillerie. Ziarul Financiar
EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL X / NR. 2485 28+16+8 PAGINI VINERI, 26 SEPTEMBRIE 2008 PRE}: 2,50 LEI WWW.ZF.RO Procter & Gamble a ales Ploie[tiul pentru o fabric` de 100 mil. dolari P&G va face o fabric` de [ampoane [i alte produse de \ngrijire a p`rului, care va aproviziona pie]ele europene.
MIHAELA POPESCU Pantene [i Head & Shoulders. Compania a semnat \n 2006 unificarea facilit`]ilor locale de produc]ie servicii, dup` ce a analizat mai multe loca]ii din ieri contractul pentru un teren de 25 de hectare \n pe platforma sa industrial` de la Ploie[ti, Europa pentru acest proiect. Deschiderea acestui abrica P&G va crea \ntr-o prim` faz` localitatea Urla]i, care face parte din Parcul renun]ånd la fabricile din Tårgu Mure[ [i Otopeni. centru \n Bucure[ti, care ofer` servicii de achizi]ii 300 de locuri de munc`, \nceperea pro- Industrial Ploie[ti. P&G a ales Ploie[tiul dup` ce a Reorganizarea produc]iei locale a Unilever a tuturor sediilor P&G din Europa, realizånd duc]iei la Ploie[ti fiind planificat` pen- analizat, timp de aproximativ un an, mai multe inclus construc]ia unei fabrici de produse tranzac]ii anuale de peste 150 mil. dolari, a creat tru 2010. „Romånia, datorit` condi- loca]ii din Romånia, Polonia [i Rusia. Pe list` au alimentare \n aceast` loca]ie, tot aici fiind relocat` 150 de locuri de munc` pån` \n prezent. ]iilor sale economice stabile [i pozi]iei fost dou` loca]ii de pe pia]a romåneasc`, Ploie[tiul [i fabrica de margarin` a companiei din Bulgaria. Cifra de afaceri consolidat` a Procter & Fgeografice strategice, \n vecin`tatea pie]elor cu o [i Timi[oara, ora[ \n care compania de]ine o fa- Investi]iile \n fabrica Procter & Gamble de la Gamble \n Romånia a fost anul trecut \n jurul a dezvoltare rapid` din Europa Central` [i de Est, bric` de detergen]i [i \n`lbitori achizi]ionat` de la Timi[oara au ajuns la 40 de milioane de dolari, de 250 mil. euro, plasånd astfel compania pe primul este o loca]ie foarte bun` pentru investi]ii. Fabrica stat \n anul 1995. la preluarea acesteia [i pån` \n prezent, potrivit loc pe pia]a local` a bunurilor de larg consum ne- de la Urla]i (lång` Ploie[ti - n. red.) este prima in- Ora[ul Ploie[ti este „cartierul general“ pentru datelor furnizate de companie. Aproximativ 50% alimentare. vestitie greenfield pe care P&G o realizeaz` \n Ro- produc]ia local` a mai multor multina]ionale din din produc]ia fabricii P & G din Timi[oara este P&G a intrat \n Romånia \n anul 1992 [i acti- månia [i va aproviziona pie]ele europene“, au de- sectorul FMCG (bunuri de larg consum), printre exportat` \n 8 ]`ri din Balcani, iar planurile com- veaz` \n prezent, la nivel local, pe pia]a deter- clarat reprezentan]ii Procter & Gamble Romånia. care se num`r` Coca-Cola Hellenic, Unilever sau paniei vizeaz` extinderea capacit`]ii de produc]ie gen]ilor (cu m`rci precum Ariel sau Tide) [i cea a Pe pia]a local` a produselor de \ngrijire a p`- InBev (Bergenbier). Cel mai mare competitor al [i de depozitare \n aceast` loca]ie. |n 2006, P&G a produselor de \ngrijire personal` (cu branduri ca rului, P&G activeaz` cu brandurile interna]ionale Procter & Gamble, compania Unilever, a demarat deschis \n Romånia [i un centru regional de Pantene, Head & Shoulders sau Gillette).
BNR a semnalizat de la Cluj oprirea cre[terii dobånzilor {eful Allianz: Asigur`torii vor pierde cel pu]in cåt \n 2007 Dobånda-cheie la leu r`måne la 10,25% pe macroeconomici, pe plan ANGELA PL~CINT~ an, a hot`råt ieri Consiliul de Administra]ie al intern [i interna]ional, BNR, reunit de data aceasta la sucursala astfel \ncåt prin adecvarea b`ncii centrale din Cluj-Napoca. instrumentelor sale s` PIA}A asigur`rilor va \nregistra anul acesta o pierdere net` Acesta este primul vot pentru stabilizarea asigure consolidarea procesului de cel pu]in la nivelul celei din 2007, de aproape 76 de milioane dobånzilor, dup` ce BNR a operat din dezinfla]ie“, potrivit comunicatului emis de de euro, estimeaz` Cristian Constantinescu, directorul octombrie [i pån` \n iulie nu mai pu]in de BNR dup` [edin]a de politic` monetar`. general al Allianz-}iriac, cea mai mare companie de pe pia]`. [apte major`ri la rånd, \n urma c`rora De[i se a[teptau ca BNR s` men]in` „Dup` ce s-a \ntamplat anul acesta \n pia]`, pierderea ar ZF dobånda de politic` monetar` a urcat cu dobånda, anali[tii subliniau c` ritmul rapid de trebui s` fie cel pu]in la acela[i nivel ca anul trecut. Cauza este Pe scurt 3,25 puncte procentuale, de la 7% pe an. cre[tere a salariilor [i sporirea cheltuielilor ve[nica nebunie legat` de poli]ele RCA, unde asigur`torii De[i BNR men]ine dobånda, b`ncile \[i publice din ultima perioad` ar putea s` merg la jum`tate de pre] fa]` de nivelul normal, pentru c` [i EVENIMENT Salariile foarte reduse din \mprumut` lei \ntre ele la costuri mai mari, \ncline balan]a \n favoarea unei noi \nt`riri a vecinul face la fel“, spune Constantinescu, unul dintre cei mai Romånia comparativ nu numai cu care ajung spre 13% pe an. Astfel, pentru politicii monetare. puternici manageri din asigur`ri. Grupul BCR a cump`rat Europa de Vest sunt garan]ia clientul final decizia de ieri nu va aduce Principalul argument pentru men]inerea Spre deosebire de al]i ani, \n 2008 pia]a asigur`rilor de Omniasig Pensii, al zecelea juc`tor din continu`rii investi]iilor str`ine directe \n schimb`ri \n privin]a costurilor \mprumuturilor dobånzilor a fost reintrarea infla]iei pe o r`spundere civil` auto (RCA) a avut o cre[tere redus`, \n pia]a pensiilor private obligatorii, \n urm`torii ani. Pagina 7 sau a dobånzilor pe care le poate primi pant` descendent` vizibil`, consider` principal din cauza pre]urilor mici practicate de multe cadrul primei tranzac]ii din acest pentru sumele economisite. anali[tii. Infla]ia anual` a \ncetinit la 8% \n companii pentru a cå[tiga cot` de pia]`. Poli]ele RCA, al`turi domeniu. Pagina 2 COMPANII Decizia de men]inere a dobånzii era august, de la 9% \n iulie, \n condi]iile \n care de cele Casco, le aduc cele mai multe pierderi asigur`torilor, a[teptat` de majoritatea anali[tilor, astfel pre]urile la produsele agroalimentare au din cauza frecven]ei mari a accidentelor auto [i a tarifelor Varianta preliminar` a Produc`torul Borsec figureaz` c` leul a \nregistrat doar o fluctua]ie crescut foarte pu]in, iar \n servicii s-au stabilite de majoritatea companiilor doar \n func]ie de prognozei de toamn` a Comisiei \n acest an pe prima pozi]ie \n pia]a u[oar` dup` anun]. \nregistrat chiar ieftiniri. concuren]`, f`r` a ]ine cont de riscuri. Na]ionale de Prognoz` modific` toate b`uturilor still drinks, dup` vånz`rile \n „Decizia este adecvat` pentru contextul Dup` decizia BNR, anali[tii sunt \ncrez`tori c` „Principala mea dezam`gire a fost anul acesta faptul c` cifrele legate de cre[terea economic` volum, dep`[ind Coca-Cola [i Pepsi. actual [i efectul asupra pie]elor financiare Consiliul de vårful de dobånd` a fost deja atins, chiar managerii de companii sunt con[tien]i c` pierd bani, s-a pån` \n 2013. Pagina 3 Pagina 9 va fi neutru. Chiar dac`, \n ansamblu, Administra]ie al BNR dac` o sc`dere nu va fi votat` chiar la discutat la nivelul pie]ei care sunt direc]iile \n care trebuie s` pre]urile vor r`måne volatile, cred c` urm`toarea [edin]`. Consiliul de mergem pentru a reveni la normalitate, dar nimeni nu le-a BURSE - FONDURI MUTUALE Costurile pentru realizarea unui infla]ia va men]ine tendin]a de sc`dere Administra]ie al BNR se va mai \ntålni pentru urmat. La \nceputul anului am sim]it clar \n pia]` presiunea ansamblu de locuin]e au crescut cu gradual`. |n acest context, perspectiva Intensificarea turbulen]elor a discuta politica monetar` pe 30 octombrie, ac]ionarilor pe profit, dar \n ultimele luni n-am mai auzit Anali[tii de la Raiffeisen Capital circa 40% \n ultimii ani, iar pre]ul unei noi major`ri a dobånzii de politic` aceasta fiind [i ultima [edin]` programat` nimic despre acest lucru.“ Investment (RCI) [i-au p`strat terenurilor s-a dublat. monetar` la ultima [edin]` din acest an se de pe pie]ele financiare pentru anul acesta. {eful Allianz-}iriac a fost foarte aproape de realitate cu recomandarea de cump`rare pe Pagina 19 reduce semnificativ“, comenteaz` Florian Consiliul de Administra]ie noteaz` c` estim`rile referitoare la rezultatul pie]ei asigur`rilor [i la ac]iunile Transelectrica, \ns` [i-au redus Libocor, economistul-[ef al BRD-SocGen. interna]ionale a avut pån` turbulen]ele de pe pie]ele interna]ionale au \nceputul acestui an, cånd datele oficiale pentru anul trecut pre]ul ]int`. Pagina 5 BUSINESS INTERNA}IONAL Consiliul de Administra]ie a mai decis ieri \n prezent un impact avut pån` \n prezent „un impact limitat \nc` nu erau disponibile. El a prev`zut o pierdere net` de s` opereze \n continuare o gestiune asupra sectorului institu]iilor de credit din pån` la 80 de milioane de euro pentru 2007, lucru care a fost B~NCI - ASIGUR~RI Conducerile Goldman Sachs [i „ferm`“ a lichidit`]ilor de pe pia]a limitat asupra sectorului Romånia“, \n principal sub forma scumpirii confirmat ulterior de datele Comisiei de Supraveghere a Morgan Stanley sunt reticente \n monetar` [i s` men]in` ratele de finan]`rilor externe. Totodat`, lichiditatea de Asigur`rilor, potrivit c`rora pierderea a fost de circa 76 de Criza financiar` interna]ional` le fa]a apelurilor de a transforma cele constituire pentru rezervele institu]iilor de credit din pe pia]a local`, de[i a sc`zut, se situeaz` la milioane de euro. aduce investitorilor oportunitatea de a dou` insitu]ii \n ceva mai mult minime obligatorii (partea un nivel „adecvat pentru buna func]ionare a Vezi pagina 6 cump`ra ac]iuni ale unor mari companii decåt simple b`nci de investi]ii. din sumele atrase pe care Romånia, \n principal sub pie]elor.“ la pre]uri foarte mici. Pagina 6 Pagina 22 b`ncile trebuie s` o forma cre[terii costurilor Banca central` prognozeaz` pentru lunile imobilizeze la BNR). urm`toare men]inerea cre[terii pre]urilor la „Consiliul reafirm` c` va finan]`rilor externe. |n niveluri \nalte, situate semnificativ peste monitoriza vigilent limita superioar` a intervalului de varia]ie din evolu]iile indicatorilor acela[i timp, lichiditatea din jurul ]intei pentru anul 2008. „Aceasta MOL: Criza, o gur` Pagina 8 sistemul bancar, de[i \n impune men]ienrea unei conduite restrictive a politicii monetare \ntr-o perspectiv` mai sc`dere, se situeaz` la un \ndelungat`.“ Pentru anul acesta BNR [i-a de aer proasp`t pentru |n fiecare zi am pe birou un teanc de nivel adecvat pentru buna stabilit o ]int` de infla]ie de 3,8% \ncadrat` ziare. Deasupra sunt cele pe care le \ntr-un interval de plus/minus un punct func]ionare a pie]elor. procentual. Acesta va fi al doilea an industria petrolier` consecutiv \n care banca central` \[i rateaz` citesc <\n diagonal`>; apoi, cele pe care ROXANA PETRESCU ]inta de infla]ie, \ns` prognozele pentru 2009 le citesc selectiv, iar jos cele pe care le arat`, cel pu]in momentan, mai bine. Liviu Chiru MOL, unul dintre cele mai importante grupuri petroliere din citesc cu aten]ie. ZF este ultimul. Europa Central` [i de Sud-Est, spune c` actuala criz`, considerat` a fi cea mai grav` din istoria pie]elor financiare, George Butunoiu s-ar putea dovedi benefic` pentru industria petrolului. unul dintre cei mai cunoscu]i head-hunteri „Dac` ne uit`m la nivelul global al produc]iei, \n Mexic aceasta scade, \n Marea Britanie la fel, iar produc]ia din Statele Unite este mult sub nivelul a[tept`rilor. Exist` un de- SUMAR INDEX CURS VALUTAR - 25.09.2008 BURSE ficit major de speciali[ti, de echipamente, furnizorii de astfel de utilaje nemaiputånd face fa]`. |n acest context global, criza EVENIMENT 2-3 BUSINESS INTL. 21-24 ALUMIL 5 GENERALI 6 Indici bursieri |nchidere Tendin]a % financiar` [i efectele ei de \ncetinire a cre[terii economiilor AZOMURE{ 5 GOLDMAN SACHS 22 25.09.2008 puncte BURSE - FONDURI MUTUALE 4-5 POLITIC 25 vin ca o gur` de aer proasp`t pentru industria petrolier`. BCR 2 HP 27 ZF 3.417,80 -1,28 Practic, acest context ne cump`r` timp pentru a prinde din BCR 7 MORGAN STANLEY 22,24 D O B~NCI-ASIGUR~RI 6-7 ENGLISH SECTION 26 S urm` cererea“, explic` Laszlo Varro, chief economist \n R U
BITDEFENDER 2 OLTCHIM 5 U
E BET 4.634,00 +0,06 cadrul MOL. Potrivit acestuia, \ncetinirea ritmului de cre[tere COMPANII 8-10, 20, 28 2,5001 BUSINESS HI-TECH 27 CARPATICA INVEST 4 OMNIASIG 2 3,6773 al economiilor va duce implict la sc`derea consumului de CEZ 2 ORANGE 27 RON RASDAQ 2.818,00 +0,02 RON produse petroliere, ceea ce ar putea duce la pre]uri mai mici DAFORA 5 PRODPLAST 5 \n ceea ce prive[e barilul de petrol pe pie]ele interna]ionale. ERSTE 28 PROSPEC}IUNI 5 EVOLU}IA BET GENERAL ELECTRIC 24 SAMSUNG 27 25.09.2008 Sc`derea cererii la nivel european este indicat` [i \n studiile 1 Dolar australian 2,0985 100 Yeni japonezi 2,3608 realizate de b`nci precum Erste, anali[tii austrieci anticipånd CUM PUTE}I CONTACTA REDAC}IA ZF: Pagina 24 1 leva bulgareasca 1,8802 1 Leu moldovenesc 0,2414 o reducere drastic` a cererii de produse rafinate \n regiunea 1 Dolar canadian 2,4202 1 Coroana norvegiana 0,4452 Europei Centrale [i de Est. ABONEAZ~-TE LA ZF 1 Zlot polonez 1,1040 1 Franc elvetian 2,3059 „Chiar dac` pre]ul barilului de petrol va sc`dea ca urmare 1 rubla ruseasca 0,1000 1 Coroana ceha 0,1505 PAGINA 24 1 Coroana suedeza 0,3800 a reducerii cererii, companiile petroliere nu vor fi semnificativ www.zf.ro/abonamente 1 Coroana daneza 0,4930 1 coroana slovaca 0,1214 afectate. Expunerea la acest risc nu este foarte mare ]inånd 1 Lira egipteana 0,4583 1 Lira turceasca noua 2,0194 cont de faptul c` majoritatea companiilor petroliere sunt INFO LINE GRATUIT: 1 Lira sterlina 4,6475 1 gram Aur 71,4560 companii puternice, cu un cash-flow rezistent“, explic` Varro. 0800 88 93 93 100 Forinti maghiari 1,5275 1 DST 3,9396 Citi]i un interviu cu Laszlo Varro \n edi]ia de luni a ZF 2 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 EVENIMENT JLL: Mai multe Anali[tii nu se hot`r`sc \n ce direc]ie va merge birouri goale la var` CRISTI MOGA dobånda BNR, dup` men]inerea de ieri RATA DE neocupare a spa]iilor de birouri din Bucure[ti se LIVIU CHIRU ridica la jum`tatea acestui an la 1,1%, mult sub nivelul altor programat` o singur` [edin]` pe probleme de politic` „Riscurile macroeconomice la adresa dezinfla]iei, cu state din regiune, dar cu poten]ial de cre[tere \ncepånd de monetar`, pe 30 octombrie. prec`dere cele legate de politica veniturilor [i majorarea anul viitor, cånd un num`r important de cl`diri au anun]at` ecizia B`ncii Na]ionale de a men]ine „Cred c` suntem la sfår[itul ciclului de cre[tere a cheltuielilor bugetare \n perioada electoral`, se men]in finalizarea, apreciaz` reprezentan]ii firmei de consultan]` dobånda-cheie la leu, anticipat` de dobånzii. Ar fi ciudat s` avem la un moment dat o ridicate. |n acela[i timp, dinamica \mprumuturilor imobiliar` Jones Lang LaSalle (JLL). majoritatea anali[tilor, deschide discu]ii diferen]` de peste 5,5 puncte procentuale \ntre dobånda acordate sectorului privat r`måne \nalt`, de[i aceasta \n- „Rata de neocupare la sfår[itul T2 2008 a fost de 1,1%, \n privind urm`torul pas \n setarea politicii de politic` monetar` [i infla]ie“, spune Radu Cr`ciun, cepe s` eviden]ieze unele semne de moderare“, consem- timp ce \n zona central` de afaceri s-a men]inut \n ultimele 12 monetare. directorul de investi]ii al Interamerican Pensii. neaz` [i comunicatul emis de BNR dup` [edin]a luni \n jur de 0%. Se estimeaz` o cre[tere a ratei de neocupare D|n timp ce unii anali[ti consider` c` banca central` ar |ncetinirea infla]iei \n august la 8%, de la 9% \n iulie, Consiliului de Adminsitra]ie. spre mijlocul anului 2009 ca urmare a unor livr`ri masive de putea s` mai opereze o cre[tere a dobånzii la urm`toarea a fost principalul argument pentru men]inerea dobånzii „O infla]ie de o singur` cifr` nu este posibil` cu rate spa]ii de birouri \n zona de nord a ora[ului. Pe termen mediu, [edin]`, din octombrie, al]ii v`d o perioad` de stabilitate, de politic` monetar`, consider` anali[tii. Pentru peri- de cre[tere a salariului de dou` cifre [i cu rebalansarea \n estim`m rate mici de neocupare pentru zona central` de \n timp ce unele opinii optimiste arat` chiar spre o oada r`mås` pån` la sfår[itul anului este a[teptat` o aceal[i timp a dezechilibrului extern“, subliniaz` [i Ella afaceri“, arat` consultan]ii JLL. relaxare. Pån` la sfår[itul anului BNR mai are continuare a acestei mi[c`ri, Kallai, economistul-[ef al Alpha Spre compara]ie, rata de neocupare a spa]iilor de birouri astfel c` infla]ia ar urma s` Bank. De altfel, BNR subliniaz` din Budapesta era \n jurul valorii de 10% \n prim`vara coboare \n decembrie la 6% sau din nou c` politica monetar` acestui an. chiar mai jos. trebuie s` beneficieze [i de Stocul modern de spa]ii de birouri din Bucure[ti a dep`[it „Dac` introducem \n ecua]ie este nivelul la care a sc`zut sprijinul politicilor fiscal` [i de un milion de metri p`- [i a[tept`rile autorit`]ilor mone- 8 infla]ia \n august, determinånd venituri. |n ceea ce prive[te tra]i, dup` ce \n primul tare [i fiscal-bugetare de redu- men]inerea dobånzii de creditarea, ultimele dou` luni au Nivelul chiriilor a semestru au fost finali- cere a infla]iei la 6% sau chiar % politic` monetar`. adus \ncetiniri semnificative, Rozalia Pal, senior economist al UniCredit }iriac Bank: zate spa]ii cu o suprafa]` mai jos \n 2008, putem s` lu`m \n care s-au datorat \ns` [i unui Nu credem c` vor fi necesare m`suri administrative continuat s` creasc`, de aproximativ 130.000 calcul probabilitatea unei redu- efect de baz` favorabil. Cre[- suplimentare \n vederea deceler`rii consumului. de metri p`tra]i. ceri a ratei dobånzii de politic` monetar` de 25 de terea creditului neguvernamental a coboråt la 39% \n acestea atingånd valori „Peste 65% din sto- puncte de baz` \n octombrie“, consider` Florian august, de la 50% \n iunie. „Condi]iile monetare continuare, chiar dac` leul s-ar deprecia pe sfår[itul de de 20-22 de euro/ cul livrat este localizat \n Libocor, economistul-[ef al BRD-SocGen. restrictive sunt asigurate prin nivelul relativ ridicat de an. „Efectul de baz` favorabil dat de compara]ia cu partea de nord a ora- Pentru Nicolaie Alexandru-Chide[ciuc, senior eco- dobånd` [i reintroducerea restric]iilor privind gradul de infla]ia de anul trecut este foarte puternic“, noteaz` el. metrul p`trat/lun` \n [ului, respectiv B`neasa nomist la ING Bank, perspectiva \ncheierii actualului \ndatorare pentru popula]ie. |n condi]iile actuale nu Totu[i, \n cazul \n care o depreciere puternic` a leului ar [i Pipera. Cele mai im- ciclu de \nt`rire nu este \ns` la fel de cert`. credem c` vor fi necesare m`suri administrative supli- ap`rea pe fondul \nr`ut`]irii crizei financiare interna- zonele din centrul [i portante imobile de „Ne men]inem opinia c`, \n cazul unei deterior`ri mentare \n vederea deceler`rii consumului. Pe de alt` ]ionale, BNR ar putea s` reac]ioneze printr-o majorare nordul ora[ului. birouri finalizate \n zona semnificative a deficitului bugetar, BNR ar putea s` parte, m`suri administrative pot fi luate pentru a asigura substan]ial` a dobånzii. de nord sunt B`neasa decid` o majorare a dobånzii \n octombrie“, spune lichiditatea pe pia]a interbancar`“, apreciaz` Rozalia „Cred c` men]inerea unei politici monetare restric- Business & Technology Chide[ciuc. Aceasta ar fi \ns` o ultim` majorare, cu un Pal, senior economist al UniCredit }iriac Bank. tive reprezint` o necesitate, mai ales \n condi]iile \n care Park, Twin Towers faza 1, Nord City Tower [i UpGround Radu Cr`ciun, directorul de investi]ii al Interamerican Pensii: sfert de punct procentual, pentru ca din primul trimestru Dan Buc[a, [eful departamentului de analiz` al \n 2008 economia cre[te cu un ritm alert“, spune Geor- Corporate“, potrivit JLL. Cred c` suntem la sfår[itul ciclului de cre[tere a dobånzii al lui 2009 banca central` s` \nceap` un ciclu de relaxare. Bancpost, consider` c` infla]ia anual` se va reduce \n giana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank. Nivelul chiriilor a continuat s` creasc`, acestea atingånd valori de 20-22 de euro/metrul p`trat/lun` \n zonele din centrul [i nordul ora[ului [i chiar de peste 25 de euro/mp/lun` \n zona Pie]ei Victoria, \n anumite cl`diri [i la anumite etaje ale acestora. Pe parcursul anului viitor ar putea fi finalizate spa]ii de Orban: |n opt ani vom avea 2.000 km de autostrad` CEZ: Proiectele eoliene sunt birouri cu o suprafa]` de 340.000 de metri p`tra]i, dintre care ADRIANA RO[OGA circa o treime sunt pre\nchiria]i. Finmedia. El a ad`ugat c` pentru auto- Ministrul a spus c` legea exproprierilor |n ceea ce prive[te tranzac]iile cu spa]ii de birouri, strada pe tronsonul IV paneuropean finan- a creat \n timp cele mai mari probleme care blocate de pasivitatea autorit`]ilor num`rul acestora a fost extrem de redus \n acest an, singura |N URM~TORII opt ani, Romånia va ]area este asigurat`. au dus la \ntårzierea lucr`rilor de infrastruc- ROXANA PETRESCU afacere fiind semnat` de un fond al Deutsche Bank, care a avea peste 2.000 de kilometri de autostrad`, „Pe toate celelalte tronsoane suntem \n tur`, al`turi de procedurile de mediu [i de Doru Voicu, business development mana- achizi]ionat \ntr-un contract de tip forward-purchase a anun]at ieri Ludovic Orban, ministrul diverse faze de licita]ie, iar cererile de finan- lipsa for]ei de munc` din construc]ii. ger \n cadrul CEZ Romånia. proiectul UpGround din nordul Capitalei, format din birouri transporturilor, \n ]are au fost aprobate „Se va adopta o hot`råre de guvern PIEDICA major` \n realizarea proiectelor Oficialii companiei de distribu]ie a [i locuin]e. condi]iile \n care \n [i depuse la auto- pentru a nu se mai a[tepta s` se predea eoliene este pasivitatea autorit`]ilor locale energiei Transelectrica au declarat recent Reprezentan]ii JLL apreciaz` c` nivelul randamentelor ultimii patru ani au Legea exproprierilor a creat \n ritatea de manage- amplasamentul c`tre constructori abia la [i lipsa unui cadru de reglementare adecvat c` au primit solicit`ri de racordare pentru investi]ionale pentru tranzac]iile cu cl`diri de birouri „prime“ fost da]i \n folosin]` ment al programului finalizarea procedurilor de expropriere. promov`rii acestui tip de investi]ii, pro- circa 12.000 MW pentru proiectele eoliene se situeaz` \n jurul valorii de 6,5% pe an, \n u[oar` cre[tere. doar 60 de kilometri timp cele mai mari probleme opera]ional regional Pl`]ile se vor efectua pe parcursul lucr`- blema legat` de insuficien]a infrastructurii ceea ce ar echivala cu punerea \n func]iune Consultan]ii companiei spun c` tranzac]iile imobiliare de autostrad`. pe transporturi“, a rilor“, a precizat Orban. El a mai precizat c` fiind una fals`, spun reprezentan]ii CEZ a \nc` unui sistem electroenergetic. efectuate \n primul semestru au totalizat 902 mil. euro, \n „Proiectele vizea- care au dus la \ntårzierea men]ionat Orban. licita]ii \n stadiu avansat sunt pentru auto- Romånia, posesorul celui mai mare proiect „Romånia este o ]ar` atractiv` pentru sc`dere cu 43% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, z` autostrada de pe lucr`rilor de infrastructur`. Pentru a sim- strada Timi[oara - Arad, autostrada de cen- eolian de 600 MW la nivel european care CEZ ca investitor, am demonstrat asta \n Romånia ocupånd, \n func]ie de valoarea opera]iunilor, locul coridorul IV paneu- plifica procedurile de tur` Simeria - Or`[tie, tronsoanele N`dlac - urmeaz` s` fie dezvoltat \n zona Dobrogei. 2005 cånd am preluat Electrica Oltenia“, a al doilea \ntre ]`rile din regiune. ropean, autostrada expropriere, Minis- Arad - Lugoj - Deva - Or`[tie - Sibiu. Pen- „Proiectele \n produc]ia de electricitate mai spus oficialul companiei care va Primul loc a revenit Poloniei, cu tranzac]ii de 930 mil. Transilvania, autostrada Moldova, dintre terul Transporturilor a elaborat un proiect tru tronsonul Cernavod`-Medgidia, licita]ia din surse eoliene sunt \ntårziate de neim- dezvolta proiecul eolian de 1,1 mld. euro. euro, \n sc`dere cu 40% fa]` de primul semestru din 2007, iar Ia[i [i Tårgu-Mure[, [i autostrada de pe de hot`råre de guvern care prevede ca a avut loc pe 18 septembrie, iar pentru tron- plicarea autorit`]ilor [i uneori de reac]ia |n afar` de segmentul eolian, CEZ mai Cehia a ocupat locul al treilea, cu investi]ii imobiliare de coridorul paneuropean IX, Bucure[ti - Plo- autorit`]ile s` poat` preda terenurile c`tre sonul Medgidia-Constan]a, pe 19 septem- negativ` a acestora, iar cadrul de regle- este implicat \ntr-o serie de proiecte printre 520 mil. euro, \n sc`dere cu 64%. ie[ti“, a spus ministrul \n cadrul conferin]ei constructori \nainte de acordarea desp`- brie, urmånd ca pe zece octombrie s` fie mentare existent nu stimuleaz` suficient care se num`r` reactoarele 3 [i 4 ale [email protected] Infrastructura \n Romånia, organizat` de gubirilor pentru proprietari. desemna]i cå[tig`torii licita]iilor. realizarea de astfel de proiecte“, a declarat centralei nucleare de la Cernavod`.
PUBLICITATE Prima tranzac]ie din pensii: BCR cump`r` Omniasig
ANGELA PL~CINT~ forte vor fi informa]i asupra fiec`rei ac]iuni ce |n urma acestei achizi]ii, Vienna Insurance va fi \ntreprins`, \n conformitate cu prevederile de]ine o treime din pia]a local` a asigur`rilor, GRUPUL BCR a cump`rat Omniasig Pensii, legale“, au declarat cele dou` p`r]i. avånd \n portofoliu companii ca Omniasig, al zecelea juc`tor din pia]a pensiilor private Valoarea tranzac]iei nu a fost f`cut` Omniasig Life, Asirom [i divizia de asigur`ri a obligatorii (pilonul II), \n cadrul primei public`. |n prezent, Omniasig Pensii admi- BCR. tranzac]ii din acest domeniu. nistreaz` peste 1,6 mili- BCR Asigur`ri de Contractul de vånzare-cump`rare a fost oane de euro, bani \ncasa]i Via]`, al treilea juc`tor de semnat ieri, BCR urmånd s` preia ac]iunile de la clien]i sub form` de Noul fond va avea peste pe pia]a de profil, admi- de]inute de TBIH Financial Services [i contribu]ii. Activele BCR nistreaz` un fond de pensii compania de asigur`ri Omniasig, adic` 100% Pensii se ridic` la 4,4 mili- 202.000 de clien]i [i va facultative (pilonul III), din compania de pensii. oane de euro. BCR Prudent, care ur- |n urma acestei achizi]ii, BCR Pensii [i Aceasta nu este prima ocupa locul [apte \n pia]`. meaz` s` fie transferat Omniasig Pensii vor fuziona, ultima fiind tranzac]ie dintre BCR [i \napoi c`tre Erste. societatea care urmeaz` s` fie absorbit`. Noul grupul austriac Vienna In- Ini]ial, ac]ionarii aveau fond va avea peste 202.000 de clien]i [i va surance, care de]ine Omniasig [i TBIH. programat` o adunare general` \n august, dar ocupa locul [apte \n pia]`. BCR Pensii are \n Recent, grupul Erste, proprietarul BCR, luarea unei decizii a fost amånat`. Fondul de prezent circa 136.000 de clien]i, iar Omniasig [i-a våndut divizia de asigur`ri c`tre Vienna pensii facultative administrat de BCR Asigu- Pensii peste 66.000. Insurance, liderul pie]ei locale la nivel de grup. r`ri de Via]` este primul din pia]` dup` valoa- „Finalizarea tranzac]iei este condi]ionat` Pe pia]a romåneasc` s-au våndut companiile rea activelor (16,1 milioane de lei la sfår[itul de aprobarea de c`tre Comisia de Suprave- BCR Asigur`ri [i BCR Asigur`ri de Via]`, lunii august) [i al doilea dup` num`rul de ghere a Sistemului de Pensii Private. Clien]ii valoarea tranzac]iei fiind de 244 de milioane de clien]i (28.215). fondului de pensii administrat privat Omni- euro. [email protected]
{tiri ZF
Ambasadorul SUA: Nu se pr`bu[e[te vine dup` ce premierul T`riceanu [i ministrul de consultan]` imobiliar` CB Richard Ellis lumea, doar se schimb` economiei [i finan]elor Varujan Vosganian au Eurisko. Astfel, anul viitor va continua trendul Criza financiar` prin care trec Statele Unite ale anun]at c` nu exist` niciun motiv pentru puternic ascendent al pie]ei, \nceput anul Americii reprezint` un fenomen ciclic, care scumpirea gazelor de la 1 octombrie a[a cum trecut [i continuat \n 2008, cånd au fost poate reconfigura viitorul, dar nu ceva peste au solicitat companiile din domeniu. „ANRE a deschise deja 14 centre comerciale [i este care nu se trece, consider` Nicholas Taubman decis s` amåne preluarea \n pre]urile pl`tite de a[teptat` inaugurarea altor opt pån` la consumatori a costurilor suplimentare sfår[itul lunii decembrie. „Cele mai multe din suportate de furnizorii de gaze naturale ca aceste centre au fost deschise \n provincie, \n urmare a cre[terii pre]ului de import [i s` ora[e cu o popula]ie de peste 100.000 de continue, \mpreun` cu ace[tia, identificarea locuitori. Suprafa]a cumulat` de spa]iu solu]iilor practice pentru acoperirea acestor comercial care va fi dat` \n folosin]` \n 2008 diferen]e \n perioada urm`toare, astfel \ncåt va \nsemna aproape 700.000 de metri stabilitatea pre]urilor la consumator, p`tra]i“, arat` consultan]ii CBRE Eurisko. securitatea aprovizion`rii [i stabilitatea Printre proiectele a c`ror finalizare este financiar` a furnizorilor de gaze naturale s` fie programat` pentru anul viitor se num`r` Sun men]inute“, spus oficialii Autorit`]ii. ANRE Plaza sau AFI Cotroceni Park din Bucure[ti, deja a primit solicit`ri din partea celor dou` ERA Shopping Park Oradea sau Euromall mari companii de distribu]ie [i furnizare a Gala]i. Cristi Moga FOTO: Rompres gazelor naturale Distrigaz Sud [i E.ON Gaz (foto), ambasadorul SUA la Bucure[ti. „Nu se Romånia \n vederea unei cre[teri cu BitDefender analizeaz` listarea \n 2009 pr`bu[e[te lumea, ci doar se schimb`. De aproximativ 10% a pre]ului gazelor de la 1 fiecare dat` cånd se \nchide o u[`, apare octombrie. Mediafax Produc`torul de solu]ii de securitate automat o nou` oportunitate pentru fiecare informatic` BitDefender are ca obiectiv pentru individ“, a declarat Taubman \n cadrul unui Anul viitor ar putea fi deschise 27 de anul 2009 o cot` de peste 45% pe pia]a local` eveniment de prezentare a absolven]ilor din a aplica]iilor antivirus [i conexe [i analizeaz` 2008 ai programelor de EMBA oferite de centre comerciale posibilitatea list`rii la burs`, a declarat ieri [coala de business Asebuss. El apreciaz` c` \n Anul 2009 se anun]` un nou an record pentru directorul pentru Romånia al firmei, R`zvan astfel de perioade, networkingul la care are pia]a local` a centrelor comerciale, cånd este Vålceanu. „|n 2007 am ajuns la o cot` de circa acces fiecare persoan` din business este foarte a[teptat` livrarea a 27 de centre comerciale, 40% pe o pia]` evaluat` la 5 mil. euro. |n important. „Cu cåt cuno[ti mai mul]i oameni cu o suprafa]` comercial` de peste un milion 2009, cånd se previzioneaz` o cre[tere a pie]ei vei putea trece mai u[or peste obstacole“, mai de metri p`tra]i, apreciaz` reprezentan]ii firmei cu circa 20%, cota noastr` se va apropia de spune ambasadorul. Liviu Florea 50%“, a spus Vålceanu. Compania urmeaz` s` fie listat` pe pia]a de capital, \ns` nu a fost ANRE: Gazele nu se scumpesc stabilit un termen exact. „Clar nu \n 2008, posibil \n 2009. Dac` pia]a va continua anul acesta evolu]ia din prezent, listarea pe pia]a de Pre]ul gazelor naturale furnizate capital poate aduce pierderi \n loc de consumatorilor captivi, inclusiv cei casnici, nu cå[tiguri“, a ad`ugat Vålceanu. Compania va cre[te la 1 octombrie [i va r`måne este controlat` \n prezent de BitDefender nemodificat pån` la sfår[itul anului, a anun]at Holding, \nregistrat` \n Olanda, cu 98%, un ieri Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n pachet de 2% fiind de]inut de Florin Talpe[. domeniul Energiei (ANRE). Anun]ul Autorit`]ii Mediafax ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 EVENIMENT 3 Prognoza de toamn` schimb` toate datele puncte de vedere Capitalismul este risc, pentru PIB, curs [i salarii pån` \n 2013 nu plimbare prin Varianta preliminar` a prognozei de toamn` a Optimism maxim supermarket Comisiei Na]ionale de Prognoz` modific` toate Proiec]ia principalilor indicatori macroeconomici \n perioada 2008 - 2013 (prognoz` nou`, toamn` 2008 / prognoz` veche, prim`var` 2008*) DE SORIN PÅSLARU cifrele legate de cre[terea economic` pån` \n 2008 2009 2010 2011 2012 2013 PIB (mld. lei) 505 / 475 593 / 547 679 / 618 767 / 693 857 / 769 949 / 841 2013 publicate \n prim`var`, saltul PIB urmånd s` nterven]ia statului american pe pie]ele financiare a dat se men]in` peste 6% \n urm`torii cinci ani. cre[tere real` anual` (%) 9,1 / 6,5 6,5 / 6,1 6,2 / 5,8 6,2 / 5,8 6,0 / 5,7 6,0 / 5,7 Iputere opiniilor privind excesele capitalismului, atåt de peste Ocean cåt [i din Europa. din care Iat`, lacomii bacheri americani au ajuns tot la stat! Iar`[i MIRUNA LEBEDENCU ar`tat c` acestea sunt asem`n`toare cu cele Industrie 5,4 / 5,0 5,1 / 4,9 5,0 5,1 / 5,0 5,2 / 5,1 5,2 / 5,1 privatiz`m cå[tigurile [i etatiz`m pierderile? CLAUDIA MEDREGA din trimestrul precedent, \n timp ce serviciile |ntr-adev`r, prin preluarea datoriilor de c`tre sunt mai bune \n trimestrul trei. Agricultur` 15,2 / 4,2 3,5 3,1 2,7 2,5 2,2 Trezorerie, prin fuziunea cu b`ncile comerciale sau reviziunile anterioare ale Co- Noua prognoz` schimb` datele [i pentru renun]area la statutul lor, marile b`nci de investi]ii sau misiei de Prognoz` (CNP) indi- infla]ie, CNP p`strånd estimarea de 5,8% Construc]ii 27,8 / 21,8 15,3 12,3 10,7 / 9,8 9,8 8,9 companii de asigur`ri din America au ajuns practic la måna cau o cre[tere economic` de pentru finalul acestui an [i modificånd-o pe Servicii 6,9 / 5,7 6,1 6,4 / 5,9 6,6 / 6,4 6,5 / 6,2 6,5 / 6,3 banilor popula]iei - strån[i la bugetul de stat sau \n b`ncile peste 6% numai pentru 2009, \n cea de anul viitor de la 4%, la 4,5%. clasice. restul intervalului pån` \n 2013, Institu]ia a men]inut estimarea privind Deficitul de cont curent (mld. lei) 18,6 / 18,2 19,7 21,4 21,9 21,9 21,3 Cel mai mare plan de bail-out din istorie, de 700 mld. $, Pritmurile de cre[tere ale PIB variind \ntre infla]ia la finele anului pentru intervalul a[teapt` \nc` aprobarea Congresului American. Infla]ia medie anual` (%) 7,6 / 7,5 4,7 / 4,5 3,6 3,2 2,8 2,5 5,8% [i 5,7%. Cea mai spectaculoas` modi- 2010-2013, respectiv 3,5% \n 2010, 3% \n Miliardarul Warren Buffett, pre[edintele SUA George ficare vizeaz` anul acesta cånd este a[teptat` 2011, 2,6% \n 2012 [i 2,3% \n 2013. Cursul de schimb (lei / euro) 3,63 / 3,55 3,55 / 3,45 3,47 / 3,38 3,4 / 3,33 3,35 / 3,3 3,3 / 3,25 Bush, pre[edintele Federal Reserve, Ben Bernanke, o cre[tere economic` de 9,1%, fa]` de esti- Pre]urile de consum au coboråt \n secretarul Trezoreriei, Hank Paulson - to]i argumenteaz` \n marea din prim`var` care indica o majorare august cu 0,09%, aceasta fiind a doua lun` Salariul mediu net (lei) 1.260 / 1.202 1.384 / 1.335 1.512 / 1.461 1.646 / 1.591 1.784 / 1.725 1.930 / 1.866 fa]a Congresului \n favoarea interven]iei statului. a PIB de 6,5%. de sc`dere dup` 1989, astfel c` infla]ia anua- * Men]ion`ri doar pentru modific`ri; SURSA: Comisia Na]ional` de Prognoz` Cel mai ghinionist pre[edinte al Americii - [i-a \nceput Cre[terea economic` a Romåniei se va l` a ajuns la 8,02%, evolu]ia fiind influen]at` mandatul cu un cataclism (11 septembrie 2001) [i \l \ncheie situa \n jurul a 10% \n trimestrul al treilea, ca de ieftinirea serviciilor. u[or sub nivelul avansat de institu]ie \n continua s` devanseze importurile. Cu toate acesta, salariul mediu net va fi de 1.260 de cu un altul, cel financiar din septembrie 2008 - are de ap`rat urmare a unei produc]ii agricole foarte bune De asemenea, BNR ar putea revizui \n aprilie, de 13,6%. Noua prognoz` indic`, acestea, CNP p`streaz` neschimbate datele lei, fa]` de prognoza ini]ial` de 1.202 lei, acum reduta capitalismului \n fa]a unei Rusii tot mai a declarat ieri Ion Ghizdeanu, pre[edintele jos prognoza privind infla]ia din acest an. pentru intervalul 2008-2013, sc`deri mai pentru comer]ul exterior din prognoza de urmånd ca \n 2013 s` ajung` la 1.930 de lei, agresive, chiar dac` de data asta f`r` ideologii \n spate, [i a CNP. }inta b`ncii centrale privind infla]ia din accentuate ale deficitului de cont curent fa]` prim`var`. Astfel, exporturile vor atinge fa]` de 1.866 \n estimarea din prim`var`. uria[ei furnici China. „Cre[terea economic` la sfår[itul tri- acest an este de 3,8% plus/minus un punct de estim`rile din prim`var`. Astfel, deficitul anul acesta 34,8 mld. euro [i vor continua s` Salariul mediu net estimat pentru acest Este greu de ap`rat ideea de capitalism [i de libertate mestrului trei se va apropia de 10%. Trimes- procentual. va cobor\ la 11,8% anul viitor (estimarea din creasc` pån` la 72,8 miliarde de euro \n an este cu 58 de lei mai mare comparativ cu cånd cad bursele, b`ncile [i acuza]iile de corup]ie. tru al treilea va fi mai bun decåt cel prece- |n ceea ce prive[te infla]ia, [eful CNP a aprilie era de 12,5%) [i la 11,00% \n 2010 2013. Aceea[i dinamic` vor avea [i impor- valoarea estimat` \n prim`var` de CNP. Dar tocmai aici este cheia. Capitalismul nu \nseamn` o dent. Cre[terea PIB va dep`[i sigur 9,3%. ar`tat c` influen]a majoritar` o are contextul (fa]` de 11,7%). Pentru 2011, indicatorul turile care vor fi anul acesta de 58,8 miliarde Institu]ia anticipeaz` pentru 2009 un lung` plimbare prin supermarket, ci competi]ie, cre[tere [i Agricultura nu a intrat \n calculul PIB pe interna]ional nefavorabil determinat de este prognozat la 9,7% (de la 10,6% \n de euro [i vor trece de 100 de miliarde de salariu mediu net de 1.384 lei [i de 1.512 \n sc`dere, cå[tig [i pierdere, risc. trimestrul al doilea decåt \n procent de circa criza financiar`. „Efectul de baz` e im- prim`var`) [i se va reduce \n continuare \n euro \n 2013. |n aceste condi]ii, deficitul co- 2010. Salariul mediu ar urma s` ajung` la Londra, Parisul sau New York-ul nu au fost ora[e \n 10%, iar \n trimestrul trei se vede cre[terea portant [i este favorabil \n ultimele 3-4 luni 2012 [i 2013, la 8,6% respectiv 7,4%. Vechile mercial se va men]ine peste la 24 de mi- 1.646 lei \n 2011 [i la 1.784 lei un an mai care oamenii au tr`it, \n mas`, la fel de bine ca \n prezent [i mare pe produc]ia agricol`“, a spus Ghiz- ale anului“, a mai spus Ghizdeanu. estim`ri erau de 9,4% pentru 2012 [i de liarde de euro, dar nu va dep`[i 28 de mili- tårziu. Media pe economie ar urma s` ajun- \n urm` cu 100 de ani. deanu Referitor la deficitul de cont curent, 8,2% pentru 2013. arde de euro. g` la 1.930 lei \n 2013, cu 64 de lei peste esti- Creativitatea, curajul [i perseveren]a \n business care au El a explicat c` primul semestru are o Comisia estimeaz` c` acesta va sc`dea de la Referindu-se la deficitul de cont curent, Noua prognoz` aduce schimb`ri [i \n marea CNP din prim`var`. creat bog`]ia Occidentulului de ast`zi au avut ca motor contribu]ie mai redus` de 40% la formarea 14% din PIB \n 2007 la 13,4% \n acest an, Ghizdeanu a explicat c` exporturile vor ceea ce prive[te cursul de schimb [i salariul Cre[terea salariului s-a accelerat la dorin]a de supravie]uire, nu l`comia. Excesul de bani sau de PIB, partea a doua a anului avånd cea mai mediu net. 25,8% \n iulie, comparativ cu perioada simi- credite de care se vorbe[te acum nu mai era caracterizat ca mare pondere. „|n partea a doua a anului Ion Ghizdeanu Astfel, cursul mediu de schimb va fi anul lar` din 2007, astfel c` valoarea cå[tigului atare dac` b`ncile nu c`deau. este posibil s` se \nregistreze o dinamic` cåt pre[edintele Comisiei Na]ionale de Prognoz` acesta de 3,63 de lei/euro, fa]` de 3,55 de lei mediu a ajuns la 1.308 lei. Nimeni nu predic` \n capitalism - pån` aici te-ai de cåt mai lin`“, a spus Ghizdeanu. pentru un euro \n prognoza de prim`var`, Datele CNP arat` [i o \mbun`t`]ire a \mbog`]it, ajunge, de aici \ncepi s` devii lacom. |n prima jum`tate a anului, cre[terea iar anul viitor se va situa \n jurul valorii de condi]iilor de pe pia]a for]ei de munc`, Unul din cei mai puternici \ntreprinz`tori romåni a spus economic` a fost de 8,8%, fa]` de aceea[i Cre[terea PIB va dep`[i sigur 9,3%. Agricultura nu a intrat \n 3,55, fa]` de 3,45 \n prognoza ini]ial`. num`rul angaja]ilor urmånd s` ajung` anul cånd a fost \ntrebat care a fost motorul care \l conduce, ce-l perioad` a anului trecut. |n ceea ce priveste salariul mediu net, viitor la 5,2 milioane, fa]` de 4,9 milioane cåt face s` se extind` \n continuare dup` ce a ajuns la afaceri de Referindu-se la performan]ele industriei calculul PIB pe trimestrul al doilea decåt \n procent de circa 10%, valorile sunt schimbate pentru \ntreg indicau estim`rile din prim`var`. |n 2013, 500 milioane de euro plecånd de la un depozit de materiale \n trimestrul al treilea, [eful prognozei a iar \n trimestrul trei se vede cre[terea mare pe produc]ia agricol`. intervalul 2008 - 2013. De exemplu, anul Romånia va avea 5,6 milioane de salaria]i. de construc]ii: „Pia]a [i via]a m-au adus aici“. Competi]ia este cea care te duce \nainte, care te \ndeamn` s` iei credite, s` te extinzi, s` lansezi noi produse. {i dac` nu o vei face tu, va fi altul \n locul t`u. Nimeni nu st` pe loc. 55 mil. euro pentru Ansola, FMI: Criza financiar` va reorienta investitorii |n clasa \ntåi, copiii intr` \n competi]ie. Pe terenul de fotbal este competi]ie. Cine este mai lacom, bancherul care \mprumut` bani s` fac` un nou deal cu randament de 50%, de 100% sau elevul care termin` [coala cu 10 pe linie? agricultori dinspre imobiliare spre produc]ie [i servicii America nu este numai Wall Street-ul, partea sa cea mai spectaculoas`. America este Procter & Gamble, care tocmai CRISTINA STOIAN CLAUDIA MEDREGA a anun]at c` va face o fabric` la Ploie[ti, este General Juan Fernandez - Ansola Electric, Microsoft sau Google, este ]ara competi]iei. AGRICULTORII vor primi lunile urm`toare o subven]ie de CRIZA financiar` va afecta pia]a imobiliar` din Ro- reprezentantul FMI America este sistemul cel mai apropiat de competi]ia la bugetul de stat de 200 de lei pe hectar (55,5 euro) pentru månia [i va induce o stabilizare a pre]urilor, fiind posi- pentru Romånia [i Bulgaria pur`, unde nu conteaz` cine e[ti [i de unde vii, ci doar ceea \nfiin]area culturilor din toamn`, suma total` alocat` de Minis- bil ca investitorii s` \[i reorienteze unele plasamente ce faci. Este o clas` \ntåi pentru cet`]enii lumii. terul Agriculturii ajungånd la 200 mil. lei (peste 55 mil. euro). dinspre domeniul imobiliar spre produc]ie [i servicii, A[tept`rile sunt ca economia Dar de ce a fost totu[i necesar` interven]ia statului „Din calculele noastre, vor fi subven]ionate \n aceast` domenii unde rentabilit`]ile sunt mai ridicate fa]` de pentru a salva companiile private? De ce a intervenit arbitrul toamn` un milion de hectare. Sprijinul va fi acordat pe baza alte state, apreciaz` Juan Jose Fernandez - Ansola, romåneasc` s` \ncetineasc`. pe teren? Pentru c` mingea zburase peste gard. solicit`rilor agricultorilor, care vor putea depune cererile \nce- reprezentantul FMI pentru Romånia [i Bulgaria. Economia nu poate s` creasc` cu Teama cea mai mare este ca oamenii s` nu mai aib` pånd cu s`pt`måna viitoare. Suprafe]ele trebuie s` fie \nscrise „Nu \nseamn` c` vor disp`rea plasamentele \n \ncredere \n b`nci [i \n moned`. Ce se ascunde de fapt \n la APIA, iar fermierul trebuie s` ata[eze la dosar o declara]ie imobiliare, deoarece cererea dep`[e[te oferta, dar ritmuri de 9% continuu. Este greu spatele acestor interven]ii disperate a b`ncilor centrale prin cum c` terenul este utilizat pentru culturile din toamn`“, a investi]iile nu vor mai fi la fel de atractive ca pån` de spus cu exactitate ce se va care injecteaz` lichidit`]i de sute de miliarde de euro \n declarat Dacian Ciolo[, ministrul agriculturii. Suma maxim` acum. Nu vor mai fi cå[tiguri atåt de mari \n imobi- sistemele financiare? Teama c` r`mån f`r` „obiectul nu va dep`[i 7.500 de euro pentru fiecare beneficiar, de aceast` liare. Se poate observa deja o \ncetinire a vånz`rilor [i \ntåmpla. Lucrurile se schimb` de la muncii“. Cånd nu mai circul` banii, sistemul paralizeaz`. schem` beneficiind 435.000 de ferme din Romånia. oprirea cre[terii pre]urilor pe pia]a imobiliar`“, a Prin interven]ia pe pie]e, guvernul aduce mingea \napoi Banii pentru agricultori sunt aloca]i \n urma rectific`rii explicat Ansola. Oficialul FMI a participat ieri la o zi la alta. Exist` foarte mult` pe teren. Jocul trebuie s` continue. bugetare aprobate \n ultima [edin]` de Guvern. „Agricultura conferin]a interna]ional` „Viitorul Europei \ntr-o incertitudine \n ceea ce prive[te a primit 600 mil. lei (circa 166 mil. euro - n.r.), din care 200 mil. lume a incertitudinilor“, organizat` de Comisia Sorin Påslaru este redactorul-[ef al ZF lei vor merge c`tre culturile din toamn`, iar restul reprezint` Na]ional` de Prognoz` [i Ministerul Finan]elor la Ia[i. viitorul. Efectele pl`]ile pe cap de animal \n sectorul zootehnic“, a mai spus La råndul s`u, ministrul economiei [i finan]elor turbulen]elor actuale Ciolo[ Varujan Vosganian a spus, referindu-se la sectorul Pe lång` aceste subven]ii, au fost aprobate [i o serie de imobiliar, c` \ntrevede o sc`dere a pre]urilor, care au sunt dificil de estimat. alte m`suri pentru sprijinirea sectorului legumicol [i a celui ajuns la niveluri excesiv de mari. AUDIEN}E TV - 24 septembrie - prime time agricol ecologic. Pentru sectorul legume-fructe, agricultorii „Cånd vorbim de sectorul imobiliar exist` dou` vor primi \ntre 1.100 de lei [i 3.700 de lei pe hectar pe o planuri: construc]ii industriale [i construc]ii civile. Pe suprafa]` de pån` la trei hectare. „Produc`torii de legume- segmentul construc]iilor industriale nu \ntrev`d \n fructe care \[i desfac marfa \n pie]ele noastre tradi]ionale nu viitor o reducere. |n schimb, la nivelul construc]iilor FOTO: Rompres au mai beneficiat de un sprijin financiar de 18 ani“, a declarat civile (case, apartamente - n. red.) este posibil s` se intermediul investi]iilor str`ine. Diminuarea fluxurilor neasc` anul viitor la 5-6%, \n jurul poten]ialului, ceea {tefan Niculae, pre[edintele Federa]iei Na]ionale a Sindica- \nregistreze o restrångere. Vom asista la o rea[ezare a de capital [i a investi]iilor str`ine sunt alte efecte ce nu va fi \n esen]` un lucru r`u mai ales c` acum telor din Agricultur`. pre]urilor“, a spus Vosganian. posibile ale crizei asupra Romåniei, b`ncile urmånd s` avansul PIB este mult peste poten]ial. La cea de-a treia rectificare bugetar` din acest an, Mi- |n ceea ce prive[te impactul crizei financiare, fie nevoite s` se finan]eze din ce \n ce mai mult pe plan „A[tept`rile sunt ca economia s` \ncetineasc`. nisterul Agriculturii se num`r` printre principalii beneficiari oficialul MEF a spus c` „nu suntem indiferen]i [i local, \n condi]iile cre[terii costului finan]`rilor de Economia nu poate s` creasc` cu ritmuri de 9% de fonduri al`turi de Ministerul Internelor care a primit un excesiv de optimi[ti, ci precau]i. |ncerc`m s` evit`m peste grani]`, potrivit lui Ansola. continuu. Este greu de spus cu exactitate ce se va plus de 1,6 mld. lei (454 mil. euro), Ministerul Muncii - 1,06 surprizele nepl`cute“. Romånia va fi vulnerabil` la diminuarea intr`rilor \ntåmpla. Lucrurile se schimb` de la o zi la alta. Exist` mil. lei (294 mil. euro) [i Ministerul Justi]iei - 714 mil. lei (198 Pe de alt` parte, Ansola a amintit printre efectele de capital \n condi]iile \n care deficitul de cont curent foarte mult` incertitudine \n ceea ce prive[te viitorul. mil. euro). Fonduri suplimentare au primit [i Ministerul poten]iale ale crizei asupra economiei locale, cre[terea r`måne la niveluri ridicate, ceea ce poate creea pro- Efectele turbulen]elor actuale sunt dificil de estimat“, Transporturilor (82 mil. euro), Ministerul Ap`r`rii (40 mil. costului finan]`rilor [i temperarea avansului credite- bleme asupra economiei. a spus Ansola. euro), Ministerul de Externe (23 mil. euro), Societatea Ro- lor, ceea ce va avea influen]` [i partea de investi]ii [i Reprezentantul FMI a precizat c` nu se a[teapt` Economia Romåniei a \nregistrat la finele primu- mån` de Televiziune (17 mil. euro) [i Ministerul Dezvolt`rii consumul, \n sensul \ncetinirii acestora. O mare parte la efecte imediate ale crizei asupra Romåniei, dar lui semestru o cre[tere economic` de 8,8%, peste (14 mil. euro). din consumul de pe pia]a intern` este finan]at prin apreciaz` ca avansul economiei ar putea s` \nceti- estim`rile multor anali[ti, inclusiv ale FMI. SURSA: GfK
PUBLICITATE Romånia este pe locul 8 \n lume la proiecte de investi]ii str`ine greenfield
IZABELA B~D~R~U 12, \n top urcånd Polonia, Mexic, Singapore [i Volumul de investi]ii str`ine directe a fost Vietnam. anul trecut de 7,14 mil. euro, Romånia fiind pe ROMÅNIA s-a clasat \n 2007 pe locul opt \n „Investi]iile str`ine au fost imediat dup` locul doi \n regiune - devansat` de Polonia, pe lume, cu un num`r de 366 de proiecte, la 2000 sus]inute de marile privatiz`ri, \ns` \n ulti- locul 13 \n UE [i pe locul 70 mondial \n func]ie investi]ii str`ine de la zero, conform Rapor- mii ani acestea se bazeaz` pe proiecte green- de fluxul de capital atras. tului Mondial de Investi]ii, elaborat de field“, a declarat Doina Ciomag, director exe- „|n primele [apte luni ale anului, inves- Conferin]a Na]iunilor Unite pentru Comer] [i cutiv al Consiliului Investitorilor Str`ini (CIS). ti]iile str`ine directe au fost de 5,7 mld. de Dezvoltare (UNCTAD). euro, mai mult cu 30% fa]` de aceea[i perioa- „Investi]iile str`ine directe au fost sus- d` a anului trecut. |n acest context, vom dep`[i ]inute \n 2007 mai mult de proiecte greenfield, Proiecte de la zero cu mult cele 8 mld. de euro la care noi speram fa]` de 2006 cånd au fost mari privatiz`ri. Topul ]`rilor dup` num`rul de proiecte la \nceputul anului“, a spus Barbule]iu. Acest lucru dovede[te atractivitatea real` a greenfield \n 2007 Romånia \n schimb nu are „ie[iri de Romåniei pentru investitorii str`ini“, a }ara Num`r de proiecte investi]ii str`ine“, adic` firmele romåne[ti nu declarat Monica Barbule]iu, vicepre[edinte \n se extind pe alte pie]e, fiind singura ]ar` din cadrul Agen]iei Romåne pentru Investi]ii 1. China 1.176 Europa care a \nregistrat \n 2007 la aceast` Str`ine (ARIS). |n 2006, numai dac` ne 2. Statele Unite 800 rubric` o valoare negativ`, de -45 mil. euro. gåndim la privatizarea BCR de peste 2 mld. de „Valorile negative ale ie[irilor de capital euro, se observ` cåt de mult a contat \n stocul 3. India 682 indic` faptul c` cel pu]in una dintre compo- de investi]ii str`ine directe, a completat 4. Marea Britanie 641 nentele investi]iilor str`ine directe, respectiv Barbule]iu. fluxul de capital, profiturile reinvestite sau \m- Romånia este num`rul doi \n regiune la 5. Fran]a 561 prumuturile \ntre subsidiarele companiei este acest capitol dac` lu`m \n considerare num`rul 6. Germania 438 negativ`“, se precizeaz` \n raportul de proiecte greenfield din ultimii cinci ani. Din UNCTAD. 2003, au fost implementate un num`r de 1.384 7. Spania 390 „Nu avem oameni de afaceri care s` inves- de proiecte, la mic` diferen]` de Polonia, care 8. ROMÅNIA 366 teasc` \n afara Romåniei. Sunt multe afaceri \n acea[i perioad` a dezvoltat 1.445 de care sunt create pentru a fi våndute ulterior. proiecte, conform ARIS. Clasamentul ]`rilor 9. Polonia 333 Nu este rolul statului romån s` stimuleze in- dup` num`rul de proiecte greenfield din 10.Emiratele Arabe Unite 277 vesti]iile mediului privat \n str`in`tate“, a spus primul trimestru 2008 indic` Romånia pe locul Mugur {te], purt`torul de cuvånt al BNR. SURSA: UNCTAD 4 BURSE - FONDURI MUTUALE ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 Marius Trif, Carpatica Invest: Oscila]iile de pe Burs` se vor diminua Bursa a continuat s` \nregistreze cre[teri, principalul indice al pie]ei, BET, \nchizånd [edin]a de ieri pe plus. Indicele, care red` evolu]ia primelor 10 companii \n func]ie de lichiditate, a consemnat o cre[tere u[oar`, de doar 0,06%. VLAD ANASTASIU 18,5 lei/ac]iune. Titlurile Rompetrol Rafinare investitorii s` intre pe burse, \ns` efectele se vor (RRC) au urcat cu 3,3%, pån` la nivelul de vedea abia la anul. Faptul c` guvernul a luat ndicele extins al pie]ei, BET-XT, a 0,043 lei/ac]iune. hot`rårea s` se implice \n activit`]ile bursiere, \nregistrat o sc`dere de 0,6%, com- Indicele energetic BET-NG a \nregistrat denot` faptul c` \n sfår[it Bursa de la Bucure[ti ponen]a indicelui fiind modificat`. |n astfel un avans de 0,3%, atingånd pragul de 660 este considerat` un corespondent real al pie]ei cadrul indicelui au fost incluse trei noi de puncte. de capital din Romånia“, a ad`ugat Trif. companii: Azomure[ (AZO), Dafora |n råndul societ`]ilor financiare, cea mai Titlurile BRD SocGen (BRD) [i cele ale I(DAFR) [i Socep (SOCP) [i au fost scoase mare sc`dere au \nregistrat-o titlurile SIF b`ncii austriece Erste Bank (EBS) au fost societ`]ile Alumil (ALU), Altur (ALT) [i Banat-Cri[ana (SIF1), de 3%, pån` la pre]ul de principalele titluri din domeniul bancar care au Prodplast (PPT). 1,31 lei/ac]iune. |n topul sc`derilor s-au plasat \nregistrat pierderi. „Datorit` [tirilor de pe pie]ele externe [i \n titlurile SIF Muntenia (SIF4), care au coboråt Titlurile BRD au sc`zut ieri cu 2,2%, pån` special celor de pe pia]a american`, care arat` cu 2,7%, atingånd nivelul de 0,915 lei/ac]iune. la pre]ul de 13,2 lei/ac]iune, \n timp ce ac]iunile c` situa]ia pare s` se mai fi calmat, oscila]iile de Tranzac]iile cu titlurile SIF Moldova (SIF2) au Erste au \nregistrat o pierdere de 0,6%. pe bursa local` se vor diminua [i nu cred c` vom fost cele mai valoroase din råndul SIF-urilor, Ac]iunile B`ncii Comerciale Carpatica (BCC) mai \nregistra sc`deri atåt de mari ca pån` valoarea tranzac]iilor ridicåndu-se la peste 2,2 au cå[tigat 0,5%. acum. La fel cred c` o s` se \ntåmple [i cu restul mil. lei. Restul societ`]ilor financiare au Pe fondul sc`derii pre]ului petrolului, burselor europene, care nu cred c` vor mai consemant pierderi cuprinse \ntre 0,7% [i principalii indici bursieri europeni au \nregistrat consemna sc`deri de pån` la 4%-5%“, a 0,8%. ieri cre[teri semnificative. Indicele european declarat Marius Trif, directorul general al Evolu]iile negative din råndul societ`]ilor Stoxx 50, care red` evolu]iile companiilor din societ`]ii de brokeraj Carpatica Invest. de investi]ii au tras \n jos indicele de profil, regiunea Euro a \nregistrat o cre[tere de 1,4%, Titlurile Petrom (SNP) au consemnat \n BET-FI, care a \nchis [edin]a \n sc`dere cu indicele francez CAC 40 a urcat cu 1,5%, \n [edin]a de ieri o sc`dere de 0,6%, ac]iunile 1,6% fa]` de nivelul de referin]`. timp ce indicele economiei germane, DAX a companiei energetice fiind tranzac]ionate la un „Pån` la sfår[itul anului ne putem a[tepta la consemnat o cre[tere de 1,3%. Pre]ul petrolului pre] de 0,358 lei/ac]iune, \n timp ce ac]iunile o revenire pe SIF-uri, sau cel mai tårziu a sc`zut ieri cu 2 procente, pån` la pragul de Transelectrica (TEL) au \nchis la acela[i nivel \ncepånd cu anul viitor. Noile m`suri luate de 100 de dolari/baril. de referin]` atins \n [edin]a precedent`, de Ministerul de Finan]e vor \ncuraja [i ele [email protected]
AC}IUNILE CARE INTR~ |N COMPONEN}A ZF INDEX ZF INDEX Bursa de Valori BVB ZENTIVA - 3.417,8 1,28% Top cre[teri Top sc`deri Top tranzac]ii PETROM ANTIBIOTICE ROMPETROL RAFINARE Emitent Ultimul Varia]ie Valoare Emitent Ultimul Varia]ie Valoare Emitent Ultimul Varia]ie Valoare BRD BANCA COMERCIAL~ CARPATICA pre] (lei) (%) tranzac]ii (lei) pre] (lei) (%) tranzac]ii (lei) pre] (lei) (%) tranzac]ii (lei) BANCA TRANSILVANIA BERMAS S.A. 0.685 14.17 68.5 VES SA 0.0901 -9.9 218.25 SIF MOLDOVA S.A. 1.32 -0.75 2277514.02 SOCEP CONSTAN}A VAE APCAROM S.A. 0.525 14.13 833.95 OIL TERMINAL S.A. 0.41 -4.65 410.1 SIF OLTENIA S.A. 1.42 -0.7 2087923.51 SIF BANAT-CRI{ANA THR MAREA NEAGRA S.A. 1.21 10 22166 VRANCART SA 0.103 -3.74 222 SIF BANAT CRISANA S.A. 1.31 -2.96 1819087.71 SIF MOLDOVA S.S.I.F. BROKER S.A. 0.307 9.64 923016.33 TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX 0.37 -3.65 2220 BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE S.A. 13.2 -2.22 1653988.2 RASDAQ PETROLEXPORTIMPORT S.A. 47 9.05 455.6 SIF BANAT CRISANA S.A. 1.31 -2.96 1819087.71 PETROM S.A. 0.358 -0.56 1303577.27 SIF TRANSILVANIA ROMPETROL (VEGA) SIF MUNTENIA ARGUS CONSTAN}A Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min Categoria I DAFR DAFORA SA 0.1790 -1.65 0.1820 0.1710 0.1776 34,399 0.6000 0.1790 SIF OLTENIA ARDAF CLUJ Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min EPT ELECTROPUTERE 0.4600 0.00 0.4600 0.4400 0.4457 2,905 1.2800 0.4000 IMPACT BUCURESTI BRAICONF BR~ILA FLA FLAMINGO INTERNATIONAL SA 0.1600 5.96 0.1600 0.1600 0.1600 100 0.3900 0.1390 ALR ALRO 5.1000 2.00 5.1000 4.9500 4.9976 1,996 10.4000 4.3900 ECT GRUPUL IND. ELECTROCONTACT 0.0569 -1.04 0.0569 0.0530 0.0552 2,400 0.1300 0.0460 ZF INDEX este calculat zilnic [i sintetizeaz` evolu]ia celor mai importante ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti [i Bursa ATB ANTIBIOTICE 1.0800 2.86 1.1000 1.0400 1.0624 86,178 2.0500 0.8800 MECF MECANICA CEAHLAU 0.2900 0.00 0.0000 0.0000 0.2300 70 20.0000 0.2700 Electronic` RASDAQ. Ponderile celor 18 ac]iuni incluse \n calculul valorii indicelui au fost stabilite \n func]ie de valoarea AZO AZOMURES 0.4650 0.43 0.4700 0.4500 0.4649 713,383 0.8850 0.1500 PEI PETROLEXPORTIMPORT 47.0000 9.05 47.0000 43.2000 45.5600 10 100.1000 40.0000 tranzac]iilor din ultimele 12 luni. BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA 0.2100 0.48 0.2100 0.1990 0.2081 588,698 0.5100 0.1760 RRC ROMPETROL RAFINARE 0.0438 3.06 0.0440 0.0419 0.0432 1,532,660 0.1240 0.0390 Valoarea indicelui corespunzånd ultimei [edin]e de tranzac]ionare din 2003 este de 1.000 de puncte. BIO BIOFARM 0.1640 0.00 0.1670 0.1630 0.1653 953,637 0.9300 0.1430 PTR ROMPETROL WELL SERVICES 0.4900 -0.41 0.5000 0.4900 0.4916 139,600 1.7600 0.4880 SURSA: ZF BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE 13.2000 -2.22 13.6000 13.2000 13.4243 123,208 28.0000 11.9000 COTR SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA 90.3000 0.33 90.3000 90.3000 90.3000 4 515.0000 82.0000 TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 18.5000 0.00 18.8000 18.4000 18.5890 5,502 40.7000 17.0000 STZ SINTEZA 0.4000 0.00 0.4000 0.3650 0.3772 2,661 1.0200 0.3500 IMP IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR 0.0957 -1.14 0.0988 0.0955 0.0968 338,815 1.1900 0.0822 SRT SIRETUL PASCANI 0.0515 -0.77 0.0519 0.0510 0.0512 3,437 0.0782 0.0455 Nivelul mediu al ratelor dobånzilor pe pia]a interbancar` Pia]a Futures BMFMS 24 septembrie 2008 OIL OIL TERMINAL 0.4100 -4.65 0.4110 0.4100 0.4101 1,000 1.0400 0.3740 TRP TERAPLAST SA 0.7000 4.48 0.7200 0.7000 0.7110 24,100 0.8700 0.5350 25 septembrie 2008 la ora 11.00 Contract Scaden]` Pre] Varia]ie Valoare OLT OLTCHIM RM. VALCEA 0.4340 3.33 0.4340 0.4100 0.4101 4,590 1.4800 0.3700 TUFE TURISM FELIX BAILE FELIX 0.3700 -3.65 0.3700 0.3700 0.3700 6,000 1.0900 0.3480 (lei) SNP PETROM 0.3580 -0.56 0.3630 0.3570 0.3594 3,626,979 0.5600 0.3490 EFO THR MAREA NEAGRA 1.2100 10.00 1.2100 1.1000 1.1240 19,720 2.2000 1.0300 Termene BUBID BUBOR DERRC SEP.08 0,0480 -0,0023 0,00 TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ 171.0000 0.59 171.9000 168.1000 170.6439 521 282.0000 150.0000 UAM UAMT 0.5000 -1.96 0.5000 0.5000 0.4947 242 1.1900 0.4400 ON 12.58 13.08 DERRC DEC.08 0,1049 0,0000 0,00 BRK S.S.I.F. BROKER 0.3070 9.64 0.3220 0.2830 0.3040 3,035,848 3.0700 0.2000 APC VAE APCAROM 0.5250 14.13 0.5250 0.5150 0.5051 1,651 1.0200 0.4000 DERRC MAR.09 0,0755 0,0000 0,00 TN 12.62 13.12 SOCP SOCEP 0.3550 -2.74 0.3550 0.3500 0.3509 15,193 0.4250 0.2360 VESY VES SA 0.0901 -9.90 0.1000 0.0901 0.0923 2,364 0.2400 0.0900 DERRC IUN.09 0,0530 0,0000 0,00 SW 12.75 13.25 TBM TURBOMECANICA 0.1610 0.00 0.1610 0.1550 0.1584 12,700 0.7000 0.1200 VNC VRANCART SA 0.1030 -3.74 0.1030 0.1030 0.1027 2,160 0.1800 0.0930 DESIF1 SEP.08 1,3000 0,0000 0,00 SCD ZENTIVA 0.5350 1.90 0.5550 0.5350 0.5422 9,700 1.5800 0.4050 1M 12.80 13.30 DESIF1 DEC.08 2,0950 0,0000 0,00 3M 12.84 13.34 DESIF1 MAR.09 1,3000 0,0000 0,00 Societ`]i de investi]ii 6M 12.73 13.48 DESIF2 DEC.08 1,3900 -0,0050 5.979.278,10 Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min DESIF2 SEP.08 1,3203 -0,0496 2.689.480,00 SIF1 SIF BANAT CRISANA 1.3100 -2.96 1.3400 1.3000 1.3200 1,378,020 3.8900 1.1800 9M 12.73 13.48 DESIF3 DEC.08 0,7550 -0,0050 0,00 SIF2 SIF MOLDOVA 1.3200 -0.75 1.3400 1.2900 1.3130 1,734,507 3.7600 1.1900 12M 12.73 13.48 DESIF3 SEP.08 0,7590 0,0441 4.509,00 SIF4 SIF MUNTENIA 0.9150 -2.66 0.9450 0.9150 0.9272 1,282,167 2.7000 0.8200 DESIF4 SEP.08 0,9150 0,0000 0,00 Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la 24 septembrie: 1.600 mil. RON SIF5 SIF OLTENIA 1.4200 -0.70 1.4500 1.4100 1.4259 1,464,281 4.6800 1.2700 DESIF4 DEC.08 1,6400 0,0000 0,00 SIF3 SIF TRANSILVANIA 0.7250 -0.68 0.7400 0.7150 0.7244 1,251,706 2.5800 0.6300 BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase; BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate DESIF4 MAR.09 0,9150 0,0000 0,00 SURSA: BNR DESIF5 DEC.08 1,4900 -0,0100 14.973.251,40 DESIF5 SEP.08 1,4400 -0,0300 3.876.887,50 Categoria a II-a PIA}A MONETAR~ DESNP SEP.08 0,3700 0,0000 0,00 Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min Depozite Tranzac]ii DESNP DEC.08 0,3850 -0,0148 0,00 ALT ALTUR 0.0405 -2.41 0.0415 0.0385 0.0410 26,600 0.1500 0.0348 Vol. mediu Rata medie Vol. mediu Rata medie DESNP MAR.09 0,4000 -0,0160 400,00 AMO AMONIL 0.0402 0.50 0.0417 0.0400 0.0411 259,300 0.0970 0.0354 Perioada zilnic anual` a dobånzii zilnic anual` a dobånzii DESNP IUN.09 0,4424 0,0000 0,00 BRM BERMAS 0.6850 14.17 0.6850 0.6850 0.6850 100 3.9700 0.5700 (mld. lei) (%) mld. lei (%) DETBM MAR.09 0,1340 0,0000 0,00 BCM CASA DE BUCOVINA-CLUB DE MUNTE 0.1200 0.00 0.1200 0.1200 0.1200 100 0.1990 0.1110 august 2008 7.116,1 12,07 2.409,0 12,13 DETBM DEC.08 0,3520 0,0000 0,00 CMP COMPA S. A. 0.4800 0.00 0.4800 0.4700 0.4743 14,800 1.6900 0.4300 17 sep. - 24 sep. 8.895,9 10,90 2.492,6 9,24 DETBM SEP.08 0,1340 0,0000 0,00 COMI CONDMAG 0.6200 1.64 0.6300 0.5950 0.6166 84,012 1.8700 0.5750 DETEL SEP.08 18,6000 0,0000 0,00 24 sep. 2008 5.943,8 12,30 1.599,9 12,76 DETEL DEC.08 25,6000 0,0000 0,00 SURSA: BNR DETEL MAR.09 18,6000 0,0000 0,00 DETLV IUN.09 0,3780 0,0000 0,00 Pia]a RASDAQ Ratele de schimb ale principalelor valute DETLV MAR.09 0,6490 0,0000 0,00 DETLV DEC.08 0,2800 0,0000 0,00 Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum 25 septembrie 2008 la ora 12.00 DETLV SEP.08 0,2710 0,0000 0,00 NUDA ABO FARM CODLEA XMBS 1.8 -10 1.8 1.8 1.8 1 234 MECE MECANICA FINA BUC. XMBS 5.05 0 5.05 5.05 5.05 1 107 METY MECANICA ROTES Targoviste RGBS 0.21 9.95 0.21 0.21 0.21 1 500 EUR/RON MAR.09 3,7700 0,0000 0,00 ACIS ACI BISTRITA XMBS 0.4 -25.93 0.4 0.53 0.42 4 1,794 Cota]iile dolarului Cota]iile euro BETA AGRANA ROMANIA BUC. XMBS 0.41 -2.38 0.41 0.41 0.41 2 26,700 MEAN MECANICA SIGHET. MARMATIEI XMBS 8 0 8 8.1 8.1 3 10,640 EUR/RON IUN.09 3,8100 0,0000 0,00 MEGU MECANOENERGETICA Severin RGBS 0.08 -11.11 0.08 0.08 0.08 2 900 Dolarul american 1.4709 AHNL AGROMEC SCORNICESTI XMBS 0.1 0 0.1 0.1 0.1 2 1,728 Yenul japonez 105.9 EUR/USD IUN.09 1,5813 0,0000 0,00 MEGY MECANPETROL GAESTI XMBS 21 5 19.8 21 19.9 2 21 Lira sterlin` 0.7912 ALBZ ALBALACT RGBS 0.27 -1.1 0.269 0.271 0.27 27 128,000 Lira sterlin` 1.8589 EUR/USD MAR.09 1,5819 0,0000 0,00 ALIQ ALIMENTARA IASI XMBS 2.2 0 2.2 2.2 2.2 3 2,209 MOBD MOBAM BAIA MARE RGBS 3.8 -9.52 3.8 3.8 3.8 1 500 Yenul japonez 155.76 Francul elve]ian 1.0842 EUR/USD DEC.08 1,5175 0,0000 0,00 ALTA ALLEGRO MAXI TAXI BUC. XMBS 12.5 0 12.5 12.5 12.5 1 4 MOTU MONDOTRANS Targoviste RGBS 0.87 2.35 0.87 0.87 0.87 1 2,600 Francul elve]ian 1.5947 MORA MORARIT PANIFICATIE ROMAN XMBS 0.8 -11.11 0.8 0.8 0.8 1 1,500 Coroana danez` 5.0712 EUR/USD SEP.08 1,5600 0,0000 0,00 ALPT ALPHA TIMISOARA XMBS 2.22 -23.45 2.22 2.22 2.22 1 100 Dolarul australian 1.7523 NUTE NUTRICOM OLTENITA XMBS 0.38 -5 0.38 0.38 0.38 1 5,000 Coroana norvegian` 5.6157 RON/EUR SEP.08 3,6800 0,0150 18.398,70 AMPL AMPLO PLOIESTI XMBS 3.3 2.17 3.3 3.3 3.3 1 100 Coroana danez` 7.459 APRB APROMAT Arad RGBS 1.1 0.92 1.1 1.1 1.1 1 1,000 PACY PALACE SINAIA XMBS 0.5 0 0.49 0.5 0.49 2 6,615,774 Coroana suedez` 6.5792 Coroana norvegian` 8.2599 RON/EUR DEC.08 3,7349 0,0249 55.909,90 SIDG ARCELORMITTAL HUNEDOARA XMBS 1.6 -1.84 1.6 1.6 1.6 1 3,325 PRGL PARANGUL PETRONI XMBS 2.23 -31.17 2.23 2.23 2.23 1 40 Dolarul australian 0.8394 Coroana suedez` 9.6771 USD/RON SEP.08 2,5661 0,0000 0,00 PTRO ARCELORMITTAL TUBULAR PROD. RGBS 7.95 6 7.5 7.95 7.85 3 500 ROFU PETROM AVIATION Otopeni RGBS 0.142 5.97 0.137 0.16 0.145 6 12,400 POBR POIANA BRASOV BRASOV XMBS 0.07 0 0.07 0.07 0.07 1 687 Dolarul canadian 1.033 Dolarul canadian 1.5194 USD/RON DEC.08 2,5420 0,0000 0,00 UARG ARGUS Constanta RGBS 2.75 0 2.75 2.75 2.75 1 100 PREB PREBET AIUD RGBS 0.85 6.25 0.82 0.85 0.835 31 14,200 ARAX ARMAX GAZ Medias RGBS 0.1 0 0.099 0.103 0.101 92 1,250,100 PREH PREFAB BUC. RGBS 2.06 0.49 2.06 2.29 2.07 4 2,800 ARJI ARTECA JILAVA XMBS 3.36 0.3 3.36 3.36 3.36 1 64 DVIN PRODVINALCO GALATI XMBS 1.5 0 1.5 1.5 1.5 3 56 ARTE ARTEGO Tg. Jiu RGBS 4 5.26 3.72 4 3.82 3 300 Fonduri mutuale 25 septembrie 2008 PRSN PROSPECTIUNI BUC. RGBS 0.329 0 0.325 0.33 0.328 5 5,380 ARDF ASIGURARE REASIG. ARDAF Buc. RGBS 0.0805 0.63 0.0781 0.084 0.0804 26 299,500 Denumire fond/administrator Valoare Varia]ie de la Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net RMAR REMAR PASCANI XMBS 11 0 10.8 11 10.9 8 539 ATRD ATELIERELE CFR GRIVITA BUC. XMBS 21 3.96 20.2 21 20.2 3 65 (Unitate fond) la zi (lei noi) \nceputul lunii % luna anterioar` % \n 2008 anul trecut investitori 31 aug. (mil. lei) 31 aug. REFE REMARUL 16 FEBRUARIE CLUJ RGBS 44 2.33 43.8 44 44 4 2,700 ATLK ATLAS GALATI RGBS 0.13 -9.72 0.114 0.13 0.118 5 3,100 REMM REMAT MARAMURES XMBS 29 -3.65 29 29 29 2 104 Fonduri monetare AUTQ AUTONOVA TU MARE XMBS 0.21 23.53 0.18 0.21 0.18 2 2,300 RORX ROMAERO BUC. XMBS 36 0 36 36 36 6 324 AVLE AVICOLA BRASOV XMBS 2.78 11.2 2.34 2.78 2.34 3 20,210 OTP ComodisRO/OTP Asset Management SAI SA 10.38 n.a. 0.78 n.a. n.a. 44 8.138 MCAB ROMCAB TG. MURES XMBS 10.5 -12.5 10.5 10.5 10.5 1 630 AVIO AVIOANE CRAIOVA XMBS 10.9 1.87 10 11 10.6 17 220 ROLU ROMLUX Targoviste RGBS 0.024 0 0.024 0.024 0.024 1 2,500 Simfonia 1 - adm. SG Asset Manag. - BRD - 24.02 0.76% 0.85% 6.52% 6.07 3,749 93.675 AZUR AZUR TIMISOARA XMBS 3.8 11.76 3.45 3.8 3.75 5 2,840 VEGA ROMPETROL BUC. RGBS 0.255 0 0.254 0.255 0.255 8 43,600 Bancpost Plus - adm. Eurobank Mutual Funds Manag. - 11.77 0.69% 0.31% 5.43% 5.85 209 44.633 BALT BALANTA SIBIU XMBS 0.28 27.27 0.28 0.28 0.28 1 1,061 BR B RADAUTI XMBS 19.6 45.19 19.6 19.6 19.6 1 41,874 BAME BAT MEDIAS XMBS 0.23 0 0.21 0.24 0.21 3 4,002 BCR Monetar - adm. BCR Asset Management 10.82 0.84% 0.75% 4.60% n.a. 587 41.318 HE LTIM HERMES TIMISOARA XMBS 0.94 0 0.94 0.94 0.94 1 945 SCDE BEGA TURISM TIMISOARA XMBS 17 -0.58 17 17 17 1 40 SEOM SEMROM MUNTENIA BUC. XMBS 3 19.05 2.95 3 3 6 2,758 Fonduri de obliga]iuni BEGY BERE AZUGA AZUGA XMBS 7.2 0.7 7.1 7.2 7.1 2 152 SEVE SEVERNAV DR. TR. SEVERIN RGBS 8 0 8 8 8 1 300 Stabilo - adm. Pioneer Asset Manag. - 8.22 0.34% 0.94% 6.83% 8.72 498 17.937 SPCU BOROMIR PROD BUZAU (SPICUL) RGBS 0.45 0 0.45 0.45 0.45 1 1,000 SIGS SIGSTRAT SIGHETU MARMATIEI XMBS 0.33 -15.38 0.33 0.33 0.33 3 1,638 BRCR BRAICONF BRAILA RGBS 0.5 0 0.5 0.5 0.5 1 100 SIOB SIMBETON ORADEA XMBS 1.47 0 1.47 1.47 1.47 1 126 BCR Clasic - adm. BCR Asset Manag. - 18.35 1.05% 1.00% 4.14% 6.59 6,889 32.86 BUCU BUCUR OBOR BUC. XMBS 2.7 -17.93 2.7 3.1 2.9 2 2,000 SIMI SIMEC SIBIU XMBS 5 -31.03 5 5 5 1 9 Europa Obliga]iuni* - adm. Pioneer Asset Manag. - 37.66 1.43% 1.35% 4.23% 4.39 54 2.683 CRMC CARMECO CONSTANTA XMBS 0.57 0 0.57 0.57 0.57 1 581 SIMF SIMEX SIMLEUL SILVANIEI XMBS 2.6 4 2.6 2.6 2.6 2 1,748 Fortuna Gold - adm. Target Asset Manag. - 15.13 0.33% 0.33% 3.28% 6.24 1,689 0.363 CAIN CA ALBA - INDEPENDENTA SIBIU XMBS 160 6.1 150 160 150.8 9 134 SIPS SIMPAS ALEXANDRIA XMBS 3.6 0 3.6 3.6 3.6 1 40 CEON CEMACON ZALAU RGBS 0.375 -3.85 0.37 0.4 0.387 51 341,900 SINU SIN BUC. XMBS 21 0.48 21 21 21 1 260 Orizont - adm. Certinvest - 16.09 0.81% 0.82% 7.55% 7.86 378 5.161 CEOF CENTROFARM Buc. RGBS 8 0 8 8 8 1 100 SUBX SUBEX BACAU XMBS 0.33 -13.16 0.33 0.34 0.34 2 662 Tezaur - adm. Certinvest - 55.65 0.69% 0.75% 6.34% 4.72 708 2.654 CERE CERAMICA IASI RGBS 1.62 1.25 1.56 1.62 1.59 4 400 TIGH TARNAVA SIGHISOARA XMBS 0.4 33.33 0.4 0.4 0.4 1 723 Vanguard Protector - adm. Vanguard Asset Manag. - 25.48 0.72% 0.72% 5.79% 5.28 556 4.807 CICA CICALEX ALEXANDRIA XMBS 1.28 0 1.28 1.28 1.28 1 500 TCII TCI INVEST CLUJ NAPOCA XMBS 78 8.33 78 78 78 3 2,499 COKG COMALEX Alexandria RGBS 8.5 4.94 8.5 8.5 8.5 1 100 TRAI TRANSCHIM BUC. XMBS 19.6 24.84 19.6 19.6 19.6 2 59 BCR Obliga]iuni - adm. BCR Asset Management 10.90 0.74% 0.84% 5.30% n.a. 610 99.465 CMCM COMCM CONSTANTA XMBS 0.63 -11.27 0.62 0.75 0.64 18 2,222 TUAA TURISM COVASNA COVASNA XMBS 3.8 26.67 3.8 3.8 3.8 1 20 Fonduri diversificate COBS COMINCO Buc. RGBS 40 2.04 40 40 40 2 1,200 UMTT UMT TIMISOARA XMBS 2.9 24.46 2 2.9 2.72 6 1,149 UNISEM UNISEM BUC. RGBS 0.051 -1.35 0.051 0.0571 0.0518 11 27,400 OTP BalansisRO/OTP Asset Management SAI SA 9.00 n.a. -3.95 n.a. n.a. 41 8.294 RCHI COMP. INTERCONTINENTAL BUC. RGBS 0.112 1.82 0.1 0.112 0.11 3 56,100 CODG COMTRAM SIBIU XMBS 0.41 -63.39 0.41 0.41 0.41 1 2,024 UPET UPET TARGOVISTE RGBS 1.34 -0.74 1.34 1.34 1.34 1 100 Raiffeisen Benefit - adm. Raiffeisen Asset Manag. - 98.35 -3.75% -1.16% -18.58% 8.80 831 27.149 COFI CONCEFA SIBIU XMBS 0.47 0 0.47 0.47 0.47 4 6,332 UTGR UTILAJ GREU BARABI XMBS 11 0 11 11 11 1 39 Bancpost Active Balanced - adm. Eurobank MFM - 7.96 -5.70% -3.44% -31.97% 8.83 3,592 54.632 COLI CONCORDIA A 4 BUC. XMBS 8.45 -0.59 8.45 8.45 8.45 1 1,000 VIAG VINALCOOL ARGES PITESTI XMBS 0.19 0 0.19 0.19 0.19 4 4,577 VITO VITACOM SF GHEORGHE XMBS 0.13 8.33 0.13 0.13 0.13 2 1,500 BT Clasic - adm. BT Asset Manag. - 12.29 -1.29% -0.24% -7.32% 14.21 385 26.779 COEC CONECT BUSINESS PARK BUC. XMBS 42.5 1.43 42.5 42.5 42.5 1 170 COFA CONFARG Curtea de Arges RGBS 6 0 6 6 6 1 100 ZARE ZAREA BUC. RGBS 0.52 1.96 0.51 0.52 0.52 3 500 BCR Dinamic - adm. BCR Asset Manag. - 18.92 -3.37% -1.36% -23.56% 12.09 3,203 56.333 COVB CONFECTII Vaslui RGBS 0.141 -1.4 0.141 0.141 0.141 1 300 Capital Plus - adm. Certinvest - 9.62 -0.82% -0.82% -15.39% 12.46 8,913 8.339 CONS CONSERV BUFTEA XMBS 2.91 0.34 2.91 2.91 2.91 1 80 Concerto - adm. SG Asset Manag. - BRD - 105.58 -0.53% -0.38% -10.11% 7.64 341 15.161 COBJ CONSTRUCTII BIHOR ORADEA XMBS 49 0 49 49 49 1 6 CONFMCONSTRUCTII FEROVIARE IASI RGBS 0.0302 0 0.0302 0.031 0.0309 3 1,200 Star Focus - adm. Star Asset Manag. - 4.59 -2.55% -2.08% -25.73% 11.96 45 4.712 COVZ CONSTRUCTII FEROVIARE BUC. XMBS 4 115.05 3.39 4 3.64 3 69 Fortuna Clasic - adm. Target Asset Manag. - 7.36 -3.79% -3.53% -16.93% 14.77 22,899 8.736 CFOR COZIA FOREST RM. VALCEA RGBS 0.065 0 0.065 0.065 0.065 1 11,200 Integro - adm. Pioneer Asset Manag. - 3.51 -2.92% -1.38% -25.03% 11.02 9,250 11.884 DUCL DUCTIL BUZAU RGBS 0.8 -3.03 0.8 0.8 0.8 1 5,100 EDIL EDIL CONSTRUCTII ARAD RGBS 0.18 0.56 0.179 0.18 0.18 2 2,000 Transilvania - adm. Globinvest - 28.92 -7.43% -3.58% -40.25% 7.42 1,011 25.244 ELGS ELECTROARGES ARGES RGBS 0.84 0 0.83 0.84 0.84 7 1,200 KD Optimus - adm. KD Investments - 8.72 -0.86% -0.84% -22.26% 12.19 18 1.414 EEOB ELECTROCONSTRUCTIA ELCO XMBS 2.2 -8.33 2.2 2.2 2.2 1 221 BCR Europa Conservator - adm. BCR Asset Management 10376.06 0.36% 0.60% 1.90% n.a. 1 7.111 ELMA ELECTROMAGNETICA BUC. RGBS 0.665 -4.32 0.665 0.685 0.67 21 28,300 BCR Europa Mixt - adm. BCR Asset Management 10084.04 -0.31% 0.55% 1.50% n.a. 1 6.961 EMTL ELECTROMETAL TIMISOARA XMBS 8 -1.23 8 8 8 3 120 RMAH FARMACEUTICA REMEDIA DEVA XMBS 0.14 0 0.14 0.15 0.14 10 16,963 BCR Europa Avansat - adm. BCR Asset Management 9274.79 -2.19% -0.14% -2.00% n.a. 1 6.571 FERO FERONERIA ARAD XMBS 0.49 4.26 0.4 0.5 0.46 14 40,007 Fonduri de ac]iuni XFOA Fondul Oamenilor de Afaceri Buc. RGBS 2 -4.76 2 2.05 2 2 7,200 FOSB FORAJ SONDE CRAIOVA XMBS 1.15 0 1.15 1.15 1.15 1 875 OTP AvantisRO/OTP Asset Management SAI SA 7.98 n.a. -9.63 n.a. n.a. 124 7.970 FOND FORCONCID RAMNICU VALCEA XMBS 124.3 6.15 111.1 124.3 118.3 6 162 Omnitrust (fost FCEx) 4.56 -10.69% -3.22% -36.44% 8.13 439 6.858 RANT GRANITUL BUC. XMBS 4.25 11.84 4.25 4.25 4.25 1 300 Active Dinamic - adm. Swiss Capital Asset Manag. - 11.44 -11.73% -7.04% -49.80% 20.86 2,041 14.477 HEAL HELIOS ASTILEU XMBS 2.6 1.96 2.6 2.6 2.6 1 40 ERCA HERCULES Baile Herculane RGBS 0.35 -7.41 0.313 0.35 0.321 10 4,800 BCR Expert - adm. BCR Asset Manag. - 61.70 -8.88% -3.98% -48.45% 15.03 860 16.494 IAMU IAMU BLAJ XMBS 6 0 6 6 6 1 74 BT Maxim - adm. BT Asset Manag. - 8.57 -8.73% -4.86% -49.47% 24.61 2,090 51.146 IARV IAR Brasov RGBS 2.8 -6.67 2.8 2.95 2.88 12 6,200 BT Index - adm. BT Asset Manag. - 7.03 -7.74% -3.91% -37.73% 12.45 207 18.928 ILEF ILEFOR TG. MURES RGBS 0.09 -25 0.09 0.096 0.0906 5 7,900 FON - adm. Vanguard Asset Manag. - 40.53 -5.14% -2.39% -32.94% 17.96 542 3.134 ILVA ILVAS VASLUI XMBS 0.8 -2.44 0.8 0.8 0.8 1 200 IMAX IMATEX TARGU MURES XMBS 8 -10.11 8 8 8 2 84 Ac]ionari semnificativi Intercapital - adm. Certinvest - 5.35 -5.31% -2.25% -40.36% 8.60 2,260 13.883 ARCV IMOTRUST ARAD (ARCONSERV) RGBS 0.198 2.59 0.189 0.199 0.194 52 182,600 Napoca - adm. Globinvest - 0.44 -10.18% -7.17% -57.79% 21.92 1,687 13.656 INBO IND. LAPTELUI DAMBOVITA RGBS 6.95 -0.71 6.95 6.95 6.95 1 1,000 Societate Ac]ionar Procentaj ob]inut Star Next - adm. Star Asset Manag. - 4.18 -6.70% -4.48% -39.68% 21.15 88 6.485 INTR INTERNATIONAL TRANSPORT XMBS 10 0 10 10 10 1 7 IORB IOR BUC. XMBS 0.6 -4.76 0.6 0.6 0.6 1 1,000 ALTUR S.A. (1520249) REVAN COM SA 9,71% Premio - adm. Pioneer Asset Manag. - 7.81 -6.05% 5.35% -27.82% 1.27 53 0.25 IPRU IPROEB Bistrita RGBS 2.15 -5.7 2.1 2.21 2.12 44 19,100 REMARUL 16 FEBR. SA CLUJ NAPOCA (201373) TRANSFEROVIAR GRUP SA 39,56% Omninvest - adm. SIRA - 7.27 -11.45% -4.87% -49.48% 23.52 4,148 5.968 IUBR IUS BRASOV XMBS 0.34 61.9 0.34 0.34 0.34 1 800 DUNAPREF SA GIURGIU (2967084) VOYAGER SRL Baia Mare 7,02% Raiffeisen Prosper - adm Raiffeisen Asset Manag. - 83.99 -7.86% -3.13% -37.42% 12.77 1,955 51.122 JATX JATEX BOTONI XMBS 2 -0.5 2 2 2 1 1,089 INEM LACTA Giurgiu RGBS 0.34 -2.86 0.34 0.37 0.369 3 3,500 UCM RESITA S.A. (1056654) A.V.A.S. 0%. KD Maximus - adm. KD Investments - 12.65 -4.87% -2.37% -37.29% 29.51 947 33.603 LMRU LAMINORUL BRAILA XMBS 0.85 6.25 0.85 0.85 0.85 1 67 SIMEX SIMLEUL SILVANIEI HODIS IOAN 6,82% Raiffeisen Romånia Ac]iuni - adm. Raiffeisen Asset Manag. 37.21 -14.91% -6.43% -39% n.a. 143 6.561 LIDO LIDO Buc. RGBS 2.15 0 2.15 2.15 2.15 1 700 SIMEX SIMLEUL SILVANIEI HODIS IOAN impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat 15,02% Raiffeisen Confort - adm. Raiffeisen Asset Manag. 100.14 5.13% 0.50% -4.50% n.a. 148 6.342 LIPO LIPOMIN LIPOVA XMBS 2.49 3.75 2.3 2.49 2.36 3 437 MACO MACOFIL TG. JIU XMBS 6.65 3.1 6.3 6.95 6.5 20 450 COMAUTOSPORT BUCURESTI NTER SYSTEM 15,57% Investica Altius - adm. Investica Asset Manag. 3.29 -8.01% -2.82% -19.30% n.a. 35 1.537 MTCR MAT CRAIOVA XMBS 2.7 8 2.7 2.7 2.7 1 200 SURSA: BVB SURSA: Mediafax MAIT MATCON BISTRITA XMBS 1.91 -23.29 1.91 1.92 1.91 3 259 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 BURSE - FONDURI MUTUALE 5
{tiri ZF RCI recomand` la cump`rare ac]iunile Azomure[, Dafora [i Socep iau locul Alumil, Altur [i Prodplast \n BET-XT Comitetul indicilor Bursei de Valori Bucure[ti (BVB) a decis miercuri excluderea din componen]a indicelui extins BET-XT a Transelectrica, dar a redus pre]ul ]int` ac]iunilor Alumil (ALU), Altur (ALT) [i Prodplast (PPL) [i \nlocuirea acestora cu titlurile Azomure[ (AZO), Dafora (DAFR) [i Socep (SOCP). BET-XT include ac]iunile celor mai lichide 25 de companii listate, inclusiv cele ale societ`]ilor de investi]ii Anali[tii de la Raiffeisen Capital Investment (RCI), a treia cas` de brokeraj dup` valoarea tranzac]iilor intermediate \n financiare. Totodat`, \n cadrul \ntålnirii trimestriale a Comitetului Indicilor, au fost incluse \n componen]a indicelui acest an, [i-au p`strat recomandarea de cump`rare pe ac]iunile Transelectrica (TEL), \ns` [i-au redus pre]ul ]int` pentru general al pie]ei, BET-C, ac]iunile Teraplast (TRP) [i Transilva- nia Construc]ii (COTR). Indicele celor mai lichizi zece emiten]i, aceste titluri la 24,7 lei/ac]iune, fa]` de nivelul de 35 lei/ac]iune, pre]ul estimat de ace[tia \n luna martie a acestui an. BET, cel al SIF-urilor, BET-FI, [i indicele companiilor din sectorul energetic [i utilit`]ile aferente, BET-NG, \[i p`streaz` componen]a actual`. Factorul de reprezentare pentru fiecare ADRIAN COJOCAR Totodat`, costurile mai reduse cu congestiile din Estim`rile Raiffeisen simbol din componen]a indicilor BET, BET-XT, BET-FI, BET-NG sistem ale Transelectrica din aceast` perioad` au f`cut [i BET-C va fi calculat de c`tre BVB pe baza pre]urilor de u toate acestea, noul pre] corect v`zut de ca transportatorul de energie s` ob]in` un profit Principalii indicatori financiari ai Transelectrica \nchidere a [edintei de tranzac]ionare de ast`zi. Ac]iunile RCI este cu circa 31% mai ridicat decåt opera]ional cu 25% peste estim`rile RCI. Indicator 2007 2008 2009 2010 Teraplast au intrat la tranzac]ionare la BVB la 2 iulie, \nlocuind cel la care titlurile Transelectrica se De la \nceputul anului, firma de brokeraj [i-a redus drepturile de alocare emise \n cadrul ofertei publice ini]iale, iar tranzac]ionau pe parcursul zilei de ieri, de de trei ori pre]ul ]int` estimat pentru ac]iunile Trans- Cifr` de afaceri 2.384,4 3.006 3.203 3.411 titlurile Transilvania Construc]ii au fost transferate la 11 iulie 18,8 lei/ac]iune. electrica, de la 40,1 lei/ac]iune \n ianuarie la 24,7%, profit opera]ional 364,8 485,4 478,2 517,8 de pe pia]a RASDAQ, la categoria a doua a Bursei. Mediafax CAnali[tii de la Raiffeisen spun c` se a[teapt` ca nivelul estimat \n acest moment, p`strånd \n acela[i (EBITDA) Transelectrica s` aib` parte de un semestru bun \n a timp recomandarea de cump`rare pentru aceste titluri. Diminuarea volumului de gaze transportate doua jum`tate a acestui an pe fondul cre[terii Valoarea ac]iunilor Transelectrica s-a redus \n Profit net 63 157,1 158,9 196 substan]iale a energiei transportate fa]` de aceea[i acest an de peste dou` ori, pe fondul corec]iilor Total active 3.677,2 3.975 4.212,9 4.449,5 scade profitul Transgaz cu 4% perioad` din 2007, ce se va reflecta \n cre[terea puternice \nregistrate de cele mai multe titluri listate pe Ev/EBITDA 10,5 4,7 4,9 4,7 Transgaz Media[ (TGN) va rectifica bugetul de venituri [i profitului. Burs`, \n ciuda faptului c` a anun]at rezultate \n P/B 1,5 0,7 0,6 0,6 cheltuieli, astfel \ncåt profitul net, veniturile [i cheltuielile vor Totu[i, ace[tia consider` c` din cauza metodologiei cre[tere. sc`dea cu circa 4%, ca urmare a diminu`rii cantit`]ilor de gaze SURSA: Raiffeisen Capital Investment (RCI) de reglementare a veniturilor [i cheltuielilor, Compania a \nregistrat \n primul semestru din acest naturale solicitate pentru a fi transportate [i a sc`derii tarifului rezultatele bune de anul acesta vor fi compensate anul an un profit net de 115,5 mil. lei (31,4 milioane de Compara]ie indicatori de rezervare a capacit`]ii \ncepånd cu 1 iulie 2008. Estim`rile viitor, cånd tarifele de transport sunt a[teptate s` se euro), de peste dou` ori mai ridicat decåt cel privind veniturile din 2008 ale transportatorului de gaze vor fi reduc`. consemnat \n perioada similar` a anului trecut, pe PER P/B rectificate de la 1,27 miliarde de lei la 1,22 miliarde de lei, De asemenea, veniturile din alocarea capacit`]ii de fondul unor afaceri \n cre[tere cu 29,5%, pån` la 1,35 2008 2009 2008 2009 principalele cauze fiind sc`derea cantit`]ilor de gaze naturale interconexiune, care au urcat de peste dou` ori \n mld. lei (367,8 mil. euro). Snam Rete 15,3 15,3 2,1 2 solicitate a fi transportate de c`tre utilizatorii sistemului prima jum`tate a anului, ajungånd la 73,1 mil. lei (19,9 Transportatorul de energie electric` a rectificat na]ional de transport, diminuarea tarifului de rezervare a mil. euro), sunt a[teptate s` se reduc` \n 2009. recent estim`rile din bugetul pe anul curent, Fluxys 18 17,4 1,3 1,2 capacit`]ii \ncepånd cu 1 iulie 2008 [i amånarea aplic`rii RCI [i-a redus estim`rile de cre[tere a veniturilor concretizåndu-se \ntr-o cre[tere cu 33,3% a estim`rilor Enagas 14,4 12,8 2,6 2,3 tarifului de dispecerizare [i echilibrare pån` la 1 iulie 2009. companiei, de la 5,2% la 4,5% \n intervalul 2007-2017, privind profitul brut, pån` la 120 mil. lei, [i de 3,34% a Noua estimare de profit net este de 269,23 mil. lei, fa]` de cel fapt ce a reprezentat unul dintre motivele reducerii veniturilor totale, pe fondul cre[terii unor tarife [i a Red Electrica 17,2 15 3,8 3,4 de 258,05 mil. lei, estimat ini]ial. Totodat`, vor fi reduse [i pre]ului ]int` pentru aceste titluri. supliment`rii cantit`]ii de energie livrat` \n sistem. Transgaz 10,1 8,4 0,8 0,7 cheltuielile totale de la 957 mil. lei la 917 mil. lei. Transgaz Estim`rile mai reduse au venit [i pe fondul Anali[tii de la Raiffeisen sunt de p`rere c` bugetul Transelectrica 8,6 8,5 0,7 0,6 este operatorul sistemului na]ional de transport al gazelor [i prognozelor mai pesimiste privind costurile salariale rectificat r`måne unul conservator, profitul bugetat este de]inut de stat, prin MEF. Operatorul a derulat de curånd ale companiei, ca urmare a cre[terilor \nregistrate de pentru acest an situåndu-se chiar sub cel ob]inut \n Media 15,3 15 2,1 2 o ofert` public` ini]ial` de vånzare de ac]iuni, prin care a oferit acestea \n prima jum`tate a acestui an. primele [ase luni, [i fiind cu circa 40% sub cel estimat Discount TEL 44% 43% 68% 68% spre tranzac]ionare un pachet de 10% din capitalul social, la Din aceast` cauz`, estim`rile de profit net ale de casa de brokeraj. fa]` de medie un pre] de 191,92 lei/titlu. Mediafax anali[tilor Raiffeisen pe urm`torii 10 ani sunt cu 5% Anali[tii de la Raiffeisen mai spun c` pe fondul mai reduse decåt cele ini]iale. discu]iilor cu managementul companiei, ace[tia [i-au Carabulea mai cump`r` ac]iuni Carpatica de 300.000 lei Rezultatele din prima parte a anului s-au situat redus estim`rile privind investi]iile ce urmeaz` s` fie avea nevoie de investi]ii mai mari cu circa 10% \n estim`rile RCI pe anul 2008 [i 2009, ac]iunile peste a[tept`rile Raiffeisen, veniturile de transport realizate de Transelectrica \n acest an, la 330 mil. lei. perioada urm`toare. companiei se tranzac]ioneaz` \n prezent cu un discount Omul de afaceri Ilie Carabulea (foto), care controleaz` 35,93% urcånd cu 7%, fapt ce a determinat o cre[tere mai mare Cu toate acestea, pe fondul interesului mare pentru Pe baza evalu`rii indicatorilor Transelectrica cu ai situat \ntre 40% [i 46% fa]` de media la nivelul din capitalul B`ncii Comerciale Carpatica (BCC), a achizi]ionat a profitului. energii regenerabile [i nepoluante, transportatorul va altor companii similare din regiune [i luånd \n calcul sectorului. \n ultimele dou` zile ac]iuni ale b`ncii \n valoare de 305.000 Tender vrea s` ia Produc]ia Oltchim, afectat` de o defec]iune la Arpechim
ADRIAN COJOCAR Combinatul chimic Oltchim Combinatul chimic a \nregistrat pierderi de 37,2 mai mult din milioane de lei (10,2 milioane de euro), fa]` de un Råmnicu-Vålcea (OLT) DEFEC}IUNEA este estimat` s` fie remediat` \n profit de 3,9 mil. lei (1,2 mil. euro) \n aceea[i perioad` func]ioneaz` \n acest moment la circa dou` s`pt`måni. din 2007. Prospec]iuni [i Vulcan „Este adevarat c` a avut loc un incident tehnic \n Cifra de afaceri a companiei a urcat \n perioada jum`tate din capacitate, dup` ce piroliza de la Arpechim fapt ce a determinat o similar` cu 19,9%, de la 878,7 milioane de lei la circa de lei (85.000 euro). |n [edin]a de tranzac]ionare de mar]i, \ntrerupere a activit`]ii acesteia pån` la solu]ionarea 1,1 miliarde de lei. Carabulea a cump`rat 800.700 de ac]iuni la pre]ul de MIRABELA TIRON acum o s`pt`mån` a ap`rut o problemei. A[a cum se [tie, Arpechim este principalul Conducerea Oltchim [i-a bugetat pentru acest an 0,2005 lei, pentru ca \n [edin]a de miercuri, s` cumpere ac]iuni defec]iune la una dintre instala]iile nostru furnizor de materie prim` [i aceast` \ntrerupere un profit brut de 2,6 mil. euro (9,3 mil. lei), dup` Carpatica \n valoare de 145.000 de lei. Omul de afaceri [i-a OVIDIU TENDER, care controleaz` companiile Prospec- de piroliz` ale Arpechim, ar fi putut provoca \ntreruperea total` a activit`]ii pierderile de 28,7 mil. euro (95,9 mil. lei) consemnate declarat inten]ia de a mai cump`ra ac]iuni pentru a-[i majora ]iuni Bucure[ti (PRSN) [i Vulcan (VULC), listate pe pia]a Oltchim“, a declarat Constantin Roibu, directorul \n 2007. participa]ia la 40%. Ilie Carabulea \mpreun` cu persoanele RASDAQ, inten]ioneaz` s`-[i majoreze participa]iile la cele principalul furnizor al companiei. general al Oltchim Råmnicu-Vålcea. Veniturile totale ale companiei sunt a[teptate s` se implicate din grupul Atlassib controleaz` circa 60% din dou` societ`]i. El s-a ar`tat mul]umit de colaborarea cu Petrom, men]in` la un nivel similar celui de anul trecut, de circa capitalul b`ncii. Ac]iunile Carpatica au \nchis [edin]a de ieri la Omul de afaceri a achizi]ionat pån` \n prezent pachete care a reac]ionat prompt [i a furnizat materia prim` 660 mil. euro (2311,4 mil. lei). pre]ul de 0,21 lei, capitalizarea b`ncii fiind de 402,1 mil. lei. mici de ac]iuni la cele dou` companii. Pe fondul sc`derii necesar` Oltchim de la alte rafin`rii. „Situa]ia de la Oltchim se agraveaz` de la lun` la Roxana Pricop puternice a ac]iunilor, mul]i ac]ionari majoritari au cump`rat „Acest lucru a permis Oltchim s` \[i continue lun` [i este p`cat c` nu putem g`si solu]ii \n acest sens. pachete importante \n companiile pe care le controleaz`. activitatea, chiar dac` la jum`tate din capacitate, pån` Noi am propus \mp`r]irea pe divizii a activit`]ii Vescan a luat 2 mil. de ac]iuni Armax Gaz Cåteva exemple \n acest sens sunt achizi]iile realizate anul la solu]ionarea problemei, anticipat` pentru 7-8 Oltchim lucru care a fost luat \n seam` de acesta de Petru Ciurtin la Albalact Alba-Iulia (ALBZ), Mir- octombrie“, a precizat Roibu. management, pentru a vedea care segmente nu merg \ntr-o s`pt`mån` cea Vescan la Armax Gaz Media[ (ARAX), fondul de inves- Problema de alimentare cu materie prim` ap`rut` bine [i v`zut ce trebuie f`cut \n acest sens“, a declarat Mircea Vescan, principalul ac]ionar al Armax Gaz Media[ ti]ii Advent la Ceramica Ia[i (CERE), Alexandru Bercea la la Oltchim a fost anun]at` de ac]ionarul minoritar al Wojciech Zaremba, directorul de dezvoltare al (ARAX) a achizi]ionat s`pt`måna aceasta peste 2 mil. ac]iuni Imotrust Arad (ARCV) sau Hora]iu Cercel la Concefa Sibiu companiei, grupul german PCC care de]ine 12,9% din grupului PCC. ale companiei, reprezentånd circa 0,34% din capitalul social. (COFI). ac]iuni, reprezentan]ii grupului spunånd c` incidentul El a mai precizat c` grupul german s-a oferit s` Tranzac]iile s-au derulat la un pre] mediu de 0,99 lei/ac]iune [i Tender a declarat c` va investi peste 30 de milioane de ar fi trebuit anun]at pe Burs`. ajute Oltchim pentru ca alimentarea cu materie prim` s-au ridicat la circa 57.000 de euro (206.000 de lei). Compania euro \n companiile din sectorul energetic pån` \n 2010, prin- Din cauza noilor probleme ap`rute, ei [i-au a companiei s` nu fie \ntrerupt`. a r`scump`rat anterior aproape zilnic ac]iuni ale produc`toru- cipala firm` vizat` de acest buget fiind Vulcan Bucure[ti, exprimat \ndoiala c` Oltchim \[i va putea atinge Angaja]ii Oltchim au constituit recent compania lui de echipamente pentru petrol [i gaze \n cadrul unui pro- banii fiind aloca]i moderniz`rii [i retehnologiz`rii liniilor de obiectivele de acest an privind afacerile [i profitul Oltchim MBO care inten]ioneaz` s` participe la gram prin care vrea s` atrag` pån` la 10% din capitalul social. produc]ie. bugetate la \nceputul anului, mai ales c` dup` primele privatizarea combinatului chimic, anun]at` pentru Ac]iunile r`scump`rate ar urma s` fie oferite salaria]ilor Investi]iile omului de afaceri \n perioada urm`toare nu [ase luni compania a raportat pierderi. acest an. societ`]ii \n vederea fideliz`rii acestora. Dup` recentele achi- vizeaz` doar pia]a de capital, ci [i imobiliarele, unde, prin „Nu putem estima \n acest moment care vor fi „Mi se pare incorect faptul c` s-au folosit de zi]ii, omul de afaceri controleaz` direct circa 39% din compa- intermediul companiei Trustee se vor aloca aproape 120 mil. consecin]ele asupra realiz`rii bugetului de venituri [i numele Oltchim pentru o companie la care nie. Ac]iunile Armax Gaz au \nregistrat o corec]ie puternic` \n euro \n construirea unui proiect imobiliar, pe o suprafa]` cheltuieli al societ`]ii pe anul 2008. Ambele societ`]i, combinatul chimic nu are vreun interes, \ns` au acest an, cu o depreciere de peste 70% de la finele anului tre- total` de 4 ha lång` lacul Grivi]a din Bucure[ti, potrivit lui atåt Oltchim cåt [i Petrom fac demersuri pentru a g`si anun]at c` vor schimba denumirea societ`]ii. Estimez cut, sc`zånd recent sub valoarea nominal`, de 0,1 lei/ac]iune. Dan Manolache, pre[edintele grupului Tender. Ac]ionarul cåt mai repede solu]ii [i pentru evitarea unor situa]ii c` brandul Oltchim reprezint` circa 20% din valoarea Acesta este [i nivelul la care au \nchis ieri, care ridic` valoarea majoritar al Trustee este compania Esparom, potrivit similare pe viitor“, spune Roibu. companiei“, a precizat Wojciech Zaremba. de pia]` a companiei la 16,4 mil. euro. Adrian Cojocar aceleia[i surse. Proiectul din nordul Bucure[tiului va cuprinde un cartier reziden]ial [i cl`diri de birouri, lucr`rile fiind programate s` \nceap` \n prim`vara anului viitor, termenul de finalizare fiind 2010. Investitorii au bani doar pentru „Partea reziden]ial` va avea o suprafa]` construit` de Titlurile Broker Cluj au recuperat 22.000 mp \n timp ce partea corporativ` va avea 60.000 mp suprafa]` construit`“, a declarat Dan Manolache. Investi]iile \n proiectul reziden]ial se ridic` la circa 44 mil. de euro. 53% \ntr-o s`pt`mån` fonduri cu risc sc`zut Num`rul de apartamente care vor fi livrate \n 2010 este de 190 RARE[ JITIANU ROXANA PRICOP de unit`]i. Totodat`, activul net al acesteia a coboråt pe „Metrul p`trat de teren \n zona reziden]ial` se va vinde cu parcursul acestui an, ajungånd la 160 mil. lei la finele 2.000 de euro. Vom avea apartamente de lux, [i deja am AC}IUNILE Broker Cluj au \nregistrat cel mai mare lunii august, dar s-a situat \n cre[tere cu 15,3% fa]` de FONDUL \nchis de investi]ii Raiffeisen Strategii primit cereri pentru aceste locuin]e“, a spus el. Pentru randament de pe Burs`, cu un cå[tig de 53%, pe nivelul \nregistrat la sfår[itul aceleia[i perioade din Valutare, administrat de societatea Raiffeisen Asset construirea cl`dirilor de birouri se vor investi 75 mil. euro, fondul revenirii Bursei din ultima s`pt`mån`. 2007. Management, a atras active de aproape 13 milioane de suprafa]a total` fiind de 2,5 ha. Dup` falimentele de s`pt`måna trecut` din |n ultima s`pt`mån`, [i alte societ`]i au reu[it s` lei (3,6. mil. euro) de la investitori, fiind primul fond Grupul imobiliar Trustee mai dezvolt` \n Timi[oara, pe o Statele Unite [i salvarea \n ultimul moment a aduc` randamente importante, [apte dintre ac]iunile \nchis care investe[te pe pie]ele monetar` [i valutar`. suprafa]` total` de 8 ha, un proiect imobiliar care const` \n gigantului AIG, criza financiar` s-a mai atenuat [i de la Burs` \nregistrånd cre[teri de peste 20% \n acest Autorizat la \nceputul lunii iulie, fondul \nchis al construirea unui cartier reziden]ial, al unor cl`diri de birouri pie]ele interna]ionale [i-au domolit pierderile, interval. Raiffeisen AM a derulat \ncepånd din 25 august, timp [i a unui hotel de cinci stele cu o capacitate de 50 de camere. \nregistrånd aprecieri u[oare. Astfel, titlurile Turbomecanica (TBM) au s`rit \n de o lun`, oferta de atragere public` de resurse, acumu- Proiectul va fi finalizat \n 2012 [i vor fi livrate pe pia]` 1.200 |n aceste condi]ii, precum [i datorit` faptului c` ultimele cinci [edin]e cu 34,2%, crescånd de la un pre] lånd active de 12,7 milioane de lei de la un num`r de 21 de apartamente. ac]iunile au atins unele dintre cele mai mici pre]uri, de 0,12 lei/ac]iune pe 18 septembrie la 0,161 lei/ac]iune investitori. Fondul se adreseaz` \n special investitorilor „Exist` o cerere real` pentru locuin]e \n Timi[oara de[i se Bursa de la Bucure[ti a \nregistrat cre[teri importante ieri. De la \nceputul anului, ac]iunile companiei institu]ionali [i celor de private banking, care de]in un tot vorbe[te de o criz` pe pia]a imobiliar`“, a spus Dan \n ultimele cinci zile. pierduser` pån` la sfår[itul s`pt`månii trecute circa grad ridicat de sofisticare. Printre investitorii fondului se Manolache. El a mai precizat c` va dezvolta spa]ii de birouri Indicele celor mai lichide 25 de ac]iuni cotate pe 81% din valoare. num`r` [i SIF Muntenia (SIF 4) care a investit 3,5 mil. pe o suprafa]` construit` de 120.000 de mp. Investi]ia \n acest pia]`, BET-XT, a urcat \n ultima s`pt`mån` cu 8,6%, Aprecieri importante au mai cunoscut \n ultima lei (aproape 1 mil. euro) la sfår[itul lunii august. proiect imobiliar este de 24 mil. euro, sum` care nu include dup` ce anterior capul de afi[ a fost ]inut \n ultima perioad` [i titlurile Zentiva (SCD), cu o cre[tere de „Produsul a fost accesat de c`tre clien]i institu]ionali pre]ul terenului. perioad` de ac]iunile societ`]ii de brokeraj Broker 32%, titlurile Titan (MPN), cu un avans de 21,4%, [i de private banking. Num`rul investitorilor \n fond se Cluj (BRK), acestea \nregistrånd \n aceast` perioad` precum [i ac]iunile Antibiotice Ia[i (ATB) [i Altur ridic` la 21, iar ponderea cea mai mare \n totalul ac- aprecieri foarte puternice, dup` pierderile importante Slatina (ALT), cu cre[teri de 22,7%. tivelor este de]inut` de persoanele juridice. Fondul se va FOTO: Cristina Nichitu[ AFACERI DE 30 MIL. EURO din ultimele opt luni. Indicele general al pie]ei, BET-C, a pierdut de la deschide din nou timp de dou` s`pt`måni \n prima parte Mihail Ion, pre[edintele Raiffeisen Asset Management PENTRU JETRAN AIR |n aceast` perioad`, titlurile Broker Cluj au \nceputul anului jum`tate din valoare, sc`zånd de la a lunii decembrie“, a declarat Mihail Ion, pre[edintele avansat de la pre]ul de 0,2 lei/ac]iune la 0,307 un nivel de circa 6.500 de puncte \n ianuarie la 3.250 de societ`]ii Raiffeisen Asset Management (RAM). mai mare parte din investitorii fondului \nchis au in- Compania aerian` Jetran Air, achizi]ionat` \n prima parte a lei/ac]iune ieri. puncte pe 18 septembrie. |n ultimele cinci [edin]e, \n Fondul \nchis de investi]ii al RAM mizeaz` pe vestit [i \n depozit. |ntreg capitalul fondului \nchis este acestui an de Ovidiu Tender, \ntr-o tranzac]ie de 45 mil. dolari La acest nivel, capitalizarea societ`]ii se ridic` la care emiten]ii au \nregistrat destul de multe cre[teri ob]inerea unor randamente superioare dobånzilor plasat \n depozite bancare, investi]iile \n ac]iuni fiind (28 mil. euro), estimeaz` \n acest an afaceri de 30 mil. euro, 88,9 milioane de lei (24,2 milioane de euro). puternice, indicele a avansat cu circa 7,9%, ajungånd interbancare, \n condi]iile asum`rii unui grad redus de realizate indirect prin intermediul unor contracte de- valoare de aproape trei ori mai mare fa]` de rulajul de 13 mil. Dac` la sfår[itul anului trecut capitalizarea la un nivel de 3.500 de puncte. risc, prin capitalizarea evolu]iilor de pe pie]ele monetar` rivative de tip swap. Astfel, vor fi realizate plasamente euro raportat \n 2007, potrivit Ministerului de Finan]e. „Din societ`]ii se ridica la circa 560,9 milioane de lei (155,3 [i valutar`. Ieri s-a finalizat perioada de atragere de \n 20 de companii, dintre care OTP Bank, Erste, Banca martie, de cånd am preluat compania, am rulat \n jur de 22 mil. milioane de euro), la sfår[itul s`pt`månii trecute resurse, ulterior, fondul urmånd s` fie „deschis“ Transilvania, Volkswagen, Renault, Carrefour [i Nokia. euro [i am transportat 700.000 de pasageri“, a declarat Tender, aceasta se ridica la 57,9 milioane de lei (15,7 milioane Cele mai mari cre[teri de la trimestrial pentru subscrieri [i r`scump`r`ri. Fondurile \nchise cu grad de risc sc`zut au atras cele care a precizat c` pån` la sfår[itul anului estimeaz` un trafic de de lei). |ntre timp, Broker Cluj a realizat o majorare Raiffeisen Strategii Valutare este al doilea fond mai consistente subscrieri din partea investitorilor anul un milion de pasageri, \n condi]iile \n care Blue Air, principalul de capital \n valoare de circa 40,4 milioane de lei, pe BVB din ultimele cinci zile \nchis de investi]ii cu risc sc`zut care a intrat pe pia]` acesta, spre deosebire de cele cu expunere pe pia]a operator low-cost de pe pia]` mizeaz` pe un trafic de 1,2 mil. fondul unei emisiuni a 80 milioane de titluri cu o Societate (Simbol) Varia]ie anul acesta. OTP Garantis, fond \nchis cu capital ga- ac]iunilor, care s-au lovit de dezinteresul investitorilor. pasageri \n acest an. Spre deosebire de Blue Air \ns`, compania valoare nominal` de 0,5 lei/ac]iune. rantat administrat de societatea OTP Asset Mana- BT Invest, fond \nchis de ac]iuni administrat de Broker Cluj (BRK) 53,5% aerian` controlat` de Tender efectueaz` doar curse charter, De la \nceputul anului, titlurile Broker Cluj au gement, a atras active de peste 4,7 mil. lei (1,3 mil. euro) societatea BT Asset Management, a fost lansat \n luna principalii clien]i ai companiei fiind agen]iile de turism Paralela sc`zut dramatic, cu circa 92,6%, ajungånd la un pre] de Turbomecanica (TBM) 34,2% de la aproape 300 de investitori, garantånd \n primul an martie [i a \ncheiat luna august cu active nete \n valoare 45, Ali baba sau Flynova. Jetran Air, care opereaz` cu o flot` de 0,2 lei/ac]iune la sfår[itul s`pt`månii trecute. de func]ionare un randament de 12% \n lei. Perioada de de 2 milioane de lei (0,6 milioane de euro) de la doi Zentiva (SCD) 8 aeronave, va ajunge la finalul anului la 7.500 de ore de zbor, Sc`derile din acest an au venit [i pe fondul 32,0% derulare a ofertei publice pentru fondul \nchis de in- investitori. Al doilea fond \nchis de ac]iuni lansat anul reprezentan]ii companiei afirmånd c` pentru a intra pe profit rezultatelor \n sc`dere ale companiei. TITAN (MPN) 21,4% vesti]ii cu capital garantat al OTP a fost de [ase s`pt`- acesta a fost Everest, administrat de societatea este nevoie de minim 9.300 de ore de zbor anual. „Vrem s` Profitul Broker Cluj pe primele opt luni din acest måni, pån` pe 1 august. OTP Garantis a f`cut parte din Certinvest. Autorizat \n luna iulie, Everest a raportat la extindem flota de avioane \n urm`torii cinci ani [i a[teapt`m o an a ajuns la 2,84 milioane de lei, acesta fiind cu 11,6 Antibiotice (ATB) 22,7% cadrul unui pachet de economisire cu depozit promo- finalul lunii august active \n valoare de aproape un rat` de profit in 2009 de 10-15%“, a mai spus Tender. ori mai mic decåt \n acela[i interval din 2007. SURSA: BVB ]ional de 3 luni \n lei, cu o doband` de 14% pe an. Cea milion de lei (280.000 de euro) de la cinci investitori. 6 B+NCI - ASIGUR+RI ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008
{tiri ZF Generali lanseaz` o campanie pentru [oferi Constantinescu, Allianz: Urma]i exemplul lui Generali Asigur`ri, una din primele zece companii din pia]`, va lansa o campanie de informare pentru produsul Casco prin care \ncurajeaz` clien]ii s` evite accidentele, spunånd c` avantajul lor vor fi primele de asigurare mai mici pentru Warren Buffett [i intra]i la cump`rare pe Burs` [oferii responsabili. „Campania se dore[te a fi mai mult decåt comunicarea unui produs, prin componenta ANGELA PL~CINT~ educa]ional` pe care o include. |ncuraj`m [oferii auto care acest an pe asigur`ri de via]`, de[i impactul turbulen- au grij` de bunul pe care \l asigur` [i implicit de propria ]elor se reflect` puternic asupra principalului nostru via]`, care nu se aventureaz` \n trafic [i nici nu \[i fac un riza financiar` interna]ional` le ofer` produs, asigurarea unit-linked. Din p`cate, \n Romånia scop \n sine din a deschide nenum`rate dosare de daune. Ne investitorilor o oportunitate \ntålnit` o nu suntem \nc` obi[nui]i cu ceea ce se nume[te o evo- dorim practic s` \ncuraj`m un comportament responsabil \n dat` la cåteva decenii, pentru c` pot lu]ie normal` a pie]ei, pentru c` este normal ca pia]a s` trafic, prin acordarea unor beneficii reale conduc`torului cump`ra ac]iuni ale unor mari companii la oscileze. Pe termen lung \ns`, tendin]a este de cre[tere [i prudent“, a declarat Radu Ionescu, [ef Birou Asigur`ri Auto pre]uri foarte mici, consider` Cristian va exista cå[tig. Clien]ii sunt speria]i \ns` de performan- \n cadrul Generali Asigur`ri. Segmentul auto s-a dovedit a fi CConstantinescu, directorul general al Allianz-}iriac, ]ele de acum, pentru c` nu sunt obi[nui]i cu ceea ce \n- neprofitabil pe pia]a local`, majoritatea companiilor liderul pie]ei asigur`rilor. El recomand` cump`rarea de seamn` burs`“, afirm` directorul general al Allianz- \nregistrånd pierderi de pe urma acestui business. Profitul ac]iuni [i \l d` exemplu pe miliardarul american Warren }iriac. \nregistrat de Generali Asigur`ri \n primul semestru al acestui Buffett, care a achizi]ionat zilele trecute titluri ale Compania a relansat ieri un produs de asigurare de an a fost de 15,9 mil. lei, sus]inut de un volum total de prime Goldman Sachs de 5 miliarde de euro, \n plin` criz` a via]` tradi]ional, Partener, care ofer` clien]ilor o dobån- brute subscrise de 212,2 mil. lei, cu 12% mai mult fa]` de b`ncilor de investi]ii. d` garantat` [i participare la profit. Aceast` relansare a primul semestru din 2007. De la \nceputul lunii, Generali are „Warren Buffett exact acum investe[te. E un fapt fost realizat` pentru a profita de oportunit`]ile ap`rute numit un nou CEO, Marie Kovarova, de origine ceh`, care l-a concret care ar trebui s` dovedeasc` teoria c` trebuie s` pe pie]ele financiare pentru instrumentele cu risc sc`zut \nlocuit pe Tudor Moldovan. Izabela B`d`r`u cumperi atunci cånd scad bursele“, spune Constan- [i venit fix, care nu sunt afectate de criz`. tinescu. „Acest lucru va contribui decisiv la realizarea obiec- ING caut` clien]i \n universit`]i Klaus Junker, CEO al Allianz New Europe [i pre[e- tivelor noastre, care vizeaz` satisfacerea cererii de dintele Consiliului de Adminis- produse tradi]ionale de asigur`ri ING \ncearc` s` atrag` clien]i tineri cu un card pentru tra]ie al Allianz-}iriac, conside- de via]` [i echilibrarea portofo- studen]i cu vårsta cuprins` \ntre 18 [i 25 de ani, pentru care r` c` o astfel de [ans`, de a cum- Turbulen]ele de pe pia]a liului companiei pe acest seg- nu percepe comisioane. Dobånda pentru banii p`stra]i \n p`ra blue-chips, adic` ac]iuni ale ment“, a declarat Masoud Noor- cont este de 8,25%, iar banca nu percepe costuri unor mari companii, la un pre] interna]ional` ar putea afecta mohammadian, directorul de administrative sau opera]ionale. Pentru activarea serviciului mic, apare o dat` la 15-20 de ani. asigur`ri de via]` [i de s`n`tate de tranzac]ionare online (home banking), studen]ii trebuie s` „Trebuie s` ne gåndim [i la vånz`rile de asigur`ri de via]`, \n al Allianz-}iriac. pl`teasc` 1 leu pe lun`. Op]ional, ING poate oferi un card oportunit`]ile pe care le ofer` special cele de poli]e unit-linked. Ini]ial, aceast` poli]` a fost gratis pe care s`-l foloseasc` alt` persoan` care alimenteaz` aceast` criz`: ac]iunile blue- lansat` acum cinci ani. Prima de contul, \n zonele special amenajate de self-banking. Acesta chips sunt mult mai ieftine asigurare este de minimum 840 va avea doar drept de depunere, f`r` a avea acces la acum. Facem o mare gre[eal` dac` ie[im din pia]` atunci de lei dac` este pl`tit` anual, sau de cel pu]in 10.000 de FOTO: Silviu Matei informa]ii despre cont. ING nu este singura banc` din sistem cånd pre]urile sunt jos [i reintr`m atunci cånd acestea lei dac` este unic`. Cristian Constantinescu spune c` va dep`[i bugetul pe riscuri generale, dar ]intele pe asigur`ri de via]` vor fi greu de atins care vinde astfel de produse special destinate acestei sunt la cote maxime. Astfel de [anse apar o dat` la 15-20 Noua poli]` este mai flexibil` din punctul de vedere categorii de clien]i. Spre exemplu, BRD ofer` studen]ilor un de ani [i trebuie s` vedem [i cealalt` fa]` a monedei, nu al pl`]ii primelor. Astfel, asiguratul are o perioad` de clien]ilor. De asemenea, asiguratul poate ad`uga la „Cred c` efectul scumpirii creditelor va fi pozitiv card asem`n`tor - Card Zece, iar BCR ofer` prin Visa Euro 26 s` intr`m \n panic`. De exemplu, investi]iile de 1.000 de gra]ie de 60 de zile la plata primelor. De asemenea, el aceast` poli]` clauze referitoare la idemniza]ii pentru dac` ne gåndim la asigur`ri de via]` ca la produse de reduceri pentru studen]i atåt la comisioane, cåt [i la dolari din timpul crizei din 1923 s-au dovedit a fi ulterior poate \ntrerupe plata pentru o perioad` cuprins` \ntre 3 cheltuieli medicale \n Romånia sau alte state din UE. economisire. Apetitul pentru credite a fost prea mare \n cump`r`turi f`cute din anumite magazine. Izabela B`d`r`u bazele unor averi importante“, afirm` Junker. [i 12 luni sau de tot, \n acest caz suma asigurat` fiind mai Allianz-}iriac [i-a propus pentru acest an venituri de ultimii ani [i acum a venit momentul s` mai punem un Turbulen]ele de pe pia]a interna]ional` ar putea mic`. 400 de milioane de euro din asigur`ri generale [i de circa ban deoparte. Multe persoane au luat credite crezånd c` Credite Europe Bank lanseaz` contul de economii afecta vånz`rile de asigur`ri de via]`, \n special cele de Poli]a Partener ofer` o dobånd` tehnic` de 3,5%, o 37 de milioane de euro din asigur`ri de via]`. Cristian vor face \n urm`torii ani pa[i \n carier`, vor ob]ine o poli]e unit-linked, adic` asigur`ri de via]` legate de fon- dobånd` anual` care \n trecut a fost peste 3,5% [i ar Constantinescu afirm` c` vånz`rile de asigur`ri de via]` promovare [i le va cre[te salariul. Aceast` baz` pentru a pentru IMM-uri duri de investi]ii. |n aceast` perioad`, fondurile care au putea fi peste acest nivel [i \n anii urm`tori, potrivit tradi]ionale ar putea fi stimulate de scumpirea lua credite este foarte riscant`, pentru c` s-ar putea s` nu Credit Europe Bank, un juc`tor de talie medie, lanseaz` contul o expunere mare pe ac]iuni trec prin sc`deri importante. companiei, [i participare la profitul suplimentar care creditelor, pentru c` oamenii se vor gåndi mai mult la ob]in` promovarea sau s`-[i piard` jobul [i atunci nu mai de economii „Acumulare IMM“, prin care clien]ii companii pot „Avem speran]a c` ne vom atinge obiectivul pentru poate fi ob]inut de asigur`tor din investirea banilor economisire. pot pl`ti ratele“, sus]ine [eful Allianz-}iriac. avea acces permanent la banii din cont. Banca pl`te[te pentru fondurile ]inute \n acest cont o dobånd` comparabil` cu cea a unui depozit la termen. Dobånda este diferen]iat` pe tran[e valorice, fiind mai mare \n pentru sume mai mari. „Ne-am propus s` combin`m \n cadrul aceluia[i produs beneficiile unui cont de depozit la termen cu accesibilitatea oferit` de conturile SocGen: Scumpim creditele ca s` profit`m de situa]ie curente. Astfel, ne dorim ca rela]ia clien]ilor IMM cu banca noastr` s` fie complex`, pe termen lung [i cåt mai R~ZVAN VOICAN profitabil`“, a declarat Mustafa Cavusoglu, director de Jean-Louis Mattei BNR [i de alte b`nci din regiune, dar [i a crizei rånd dup` dimensiunea re]elei, dar [i a cotei de BNR la nivelul sistemului bancar vedem o Marketing IMM \n cadrul Credit Europe. |n general, astfel de [eful diviziei interna]ionale financiare interna]ionale, Mattei afirm` c` pia]` cå[tigate pe mai multe produse. „BCR diferen]` mare [i aceasta arat` c` unele b`nci produse au fost dezovoltate pentru clien]ii individuali. B`ncile de retail a SocGen FILIALELE Société Générale din Europa Société Générale nu anticipeaz` \n niciun caz \nc` beneficiaz` de avansul acumulat \n anii \n au exagerat cu riscul [i c` BNR are dreptate s` au \nceput \nc` de anii trecu]i s` dezvolte oferte pentru firmele Central` [i de Est, \ntre care [i BRD, majo- vreo sc`dere dramatic` a pie]elor din Europa care lucra mult cu companii de stat.“ El a ar`- intervin`.“ de mici dimensiuni, copiind modelul de retail, bazat pe reaz` dobånzile la credite nu pentru c` ar Central` [i de Est. tat c` la jum`tatea anului BRD avea 879 de su- Pe lång` majorarea num`rului de clien]i, standardizare. Credit Europe este filiala local` a grupului FIBA exista dificult`]i de finan]are la nivelul „{tim c` b`ncile centrale \ncearc` s` cursale [i agen]ii [i 8.361 de angaja]i, extinde- Jean-Louis Mattei afirm` c` o prioritate a di- [i num`r` peste 400.000 de clien]i [i 115 unit`]i de lucru. La grupului, ci pentru a profita \n mod pragmatic controleze infla]ia, [tim c` sunt preocupate de rea re]elei fiind spectaculoas` \n ultimii patru viziei interna]ionale de retail r`måne cre[terea sfår[itul anului trecut, Credit Europe Bank ocupa pozi]ia a 14-a de conjunctura creat` de presiunea sub care se cre[terea creditului \n valut` [i le \n]elegem ani. S`pt`måna aceasta, BCR a ajuns la 600 de num`rului de produse våndute unui client. \n clasamentul b`ncilor din sistem dup` valoarea activelor, afl` unii concuren]i, afirm` Jean-Louis Mattei, abordarea. Nici chiar \n condi]iile crizei nu unit`]i. „Pie]ele din Europa Central` [i de Est vor de]inånd o cot` de pia]` de 1,8%. Izabela B`d`r`u [eful diviziei interna]ionale de retail a SocGen. cred c` va urma o sc`dere puternic`, ci doar o Patrick Gelin, pre[edintele BRD, esti- deveni din ce \n ce mai sofisticate [i va trebui „Major`m dobånzile, de[i nu avem dificul- \ncetinire, de la ritmuri de cre[tere foarte \nal- meaz` c` viteza creditului ar putea sc`dea de la an de an s` cre[tem num`rul de produse pe cli- Euro mai face un pas [i urc` la 3,68 lei t`]i \n grup. O facem pentru c` unii competitori te; cre[terea economiilor din regiune nu se va ritmuri de 40-50% la 20-30%, \ns` consider` ent. |n Cehia, care este deja o pia]` matur`, au anumite probleme [i scumpesc creditele [i opri [i nici cre[terea pie]elor bancare.“ normal` o asemenea ajustare [i afirm` c` o media este de 5 produse, fa]` de 8 \n Fran]a, Leul a continuat s` piard` teren \n fa]a euro, iar cursul s-a \n aceste condi]ii nu v`d de ce nu am profita de |n plus, Mattei cre[tere foarte rapid` dar \n rest media este de numai 3 sau mai pu- \ntors la nivelurile din luna iunie, \n condi]iile \n care situa]ie“, a declarat Mattei. consider` c` fiecare nici nu putea dura \n ]in.“ sentimentul investitorilor fa]` de monedele de pe pie]ele |n acela[i timp, el spune c` filialele din ]ar` trebuie analizat` BRD avea 879 de sucursale [i timp. |n plin` criz` financiar` interna]ional`, ofi- emergente a r`mas negativ. BNR a calculat ieri un curs de Cehia - KB [i BRD, de exemplu, sunt foarte li- individual, pentru c` |n acela[i timp, el cialii Société Générale sus]in c` grupul rezist` 3,6773 lei pentru un euro, cu 0,83 bani peste nivelul chide [i ca atare nu exist` o presiune de ma- exist` situa]ii locale agen]ii, extinderea re]elei fiind chiar salut` decizia foarte bine, men]inåndu-se pe locul 11 \n topul precedent. Dolarul a pierdut 0,28 bani, coborånd la 2,5001 lei. jorare [i a dobånzilor la depozitele atrase. foarte diferite. BNR de a introduce european al b`ncilor cu cele mai mari capitali- Pia]a valutar` interbancar` s-a deschis ieri \n cota]ii de 3,68 lei Totu[i, Mattei sus]ine c` Société Générale „Noi evalu`m [i spectaculoas` \n ultimii patru ani noi m`suri de tempe- z`ri, cu 38 mld. euro. UBS a coboråt de pe 3 pe pentru un euro, la nivelul \nchiderii din ziua precedent`. |n pune mare pre] pe depozitele atrase de la impactul crizei de la rare a creditului, chiar 10, iar Barclays de pe 7 pe 9, \ns` Intesa Sanpa- primele ore de tranzac]ionare euro a urcat u[or, pe fondul clien]ii persoane fizice, consideråndu-le cele ]ar` la ]ar`. Nu putem dac` admite c` acestea olo a urcat de pe 6 pe 4, cu 49 mld. euro, iar cump`r`rilor de valut` ale juc`torilor interna]ionali. Dup` mai stabile surse de finan]are, urmate de cele aplica ni[te viziuni globale pur teoretice. „vin \mpotriva interesului pe termen scurt al UniCredit de pe 8 pe 5, cu 47 mld. euro. anun]area deciziei BNR cota]iile au coboråt spre 3,67 lei, \ns` ale IMM-urilor, mai ales \n contextul crizei Suntem foarte \ncrez`tori \n evolu]ia Europei b`ncilor“. Referindu-se la relaxarea din 2007, Severin Cabannes, deputy CEO al Société mi[carea s-a inversat rapid. La sfår[itul zilei, euro era financiare interna]ionale. Centrale [i de Est, chiar dac` nu vom mai cånd BNR a l`sat b`ncile s` dea credite dup` Générale, afirm` c` grupul monitorizeaz` gra- tranzac]ionat la 3,68/3,6850. Pe pia]a monetar` dobånzile „La nivelul diviziei interna]ionale ne ba- vedea cre[teri ale creditului cu 50%, ca \n norme proprii, Gelin spune c` regret` faptul c` dul de \ndatorare al clien]ilor [i c` nu \ntrevede pentru plasamentele pe termen scurt au r`mas la niveluri de FOTO: Rompres z`m pe depozitele atrase [i \n general pe Romånia. {i o cre[tere de 20-25% este foarte unii juc`tori au exagerat [i [i-au asumat riscuri pericole. De asemenea, a remarcat c` \ndato- 12%-13% pe an, \n condi]iile \n care cererea de lichidit`]i a „Suntem foarte \ncrez`tori \n resurse pe termen mediu [i lung, de tipul celor confortabil` [i nu suntem \ngrijora]i.“ mari. rarea \n Europa Central` este \nc` redus`. |n dep`[it oferta. Fiind \nceputul unei noi perioade de constituire evolu]ia Europei Centrale [i de Est, acordate de institu]ii ca IFC [i BERD. Nu {eful diviziei interna]ionale de retail a „BRD a r`mas prudent`, am folosit teste acela[i timp, el admite c` a devenit mult mai a rezervelor minime obligatorii, dealerii prefer` s` p`streze chiar dac` nu vom mai vedea vrem «hot money» \n bilan]ul nostru.“ |n SocGen sus]ine c` BRD se pozi]ioneaz` deja de stres pe portofoliu, iar acum cånd ne uit`m greu pentru b`nci s` strång` capital de pe lichidit`]ile excedentare la BNR. Liviu Chiru cre[teri ale creditului cu 50%.“ pofida noilor restric]ii la creditare introduse de ca lider al pie]ei bancare romåne[ti, \n primul ce cost al riscului avem noi [i ce cifre public` pia]`. DOBÅNZI Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice PUBLICITATE Cursurile pie]ei valutare SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE anun]ate de BNR - 25 septembrie 2008 s LEI DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) Valute \n cont Curs DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) taxa
persoane persoane deschidere 1 Dolar australian 2,0985 VALUT~ s 136912 136912 fizice juridice cont 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni 1 lun` 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni comision din suma restituit` (%) la vedere (%/an) BANCA la vedere (%/an) (%) lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni 1 leva bulgareasca 1,8802 comision din suma restituit` BANCA la vedere la termen la vedere (%/an) la vedere la termen la vedere (%/an) Bank Leumi Rom. 300 100 0,4 pf, 0,5 pj 0,10 2,75 3 3,25 3,5 3,5 10.000 1.500 0,10 2,75 3 3,25 3,5 3,5 Bank Leumi Rom. 200 1.000 3RON/cont 0,4 pf, 0.5 pj 6,75 8 9 9,25 9,5 10 0,1 8 9 9,25 9,5 10 1 Dolar canadian 2,4202 USD Bancpost ------Depozit PRIM cu dobånd` fix`. Sum` minim` 5.000 USD * detalii la banc` Depozit Aniversar: 20% pe an dobånda l RON. Suma de constituire este cuprins` \ntre 1.000 [i 5.000 lei 1 Franc elvetian 2,3059 - >5.000 0,4 0,15 3,5 3,5 3,5 - 3,5 - >5.000 0,15 3,5 3,5 3,5 - 3,5 Oferta Leumi este valabil` numai \n intervalul 15 august - 30 septembrie 2008 1 Coroana ceha 0,1505 BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 2,75 2,7 2,65 2,6 2,55 3.000 3.000 0,5 2,75 3,25 3,5 3,75 3,6 BCR 100 200 4 0,5 0,25 8 9,5 9 9 9 0,25 5,5 5,75 6 6,1 6,25 BRD - 10.000 - - 3 3,1 3,3 3,4 3,5 - 50.000 - 3 3,1 3,3 3,4 3,5 1 Coroana daneza 0,4930 Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2% UniCredit }iriac Bank 1.000 2.000 0,75 0,1 1,9 2 2,1 2,2 2,2 - - 0,1 2,4 2,5 2,6 2,7 2,7 1 Lira egipteana 0,4583 OTP Bank - 100 0-la scaden]` 0% (<150) 2 2,2 2,7 2,5 2,55 500 1.000 0,25 2,8 2,8 2,9 2,9 3 BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000 - 5.000 0-la scaden]` 0,25% (>150) 2,5 2,7 3 2,75 2,85 3 3 3,1 3,1 3,2 1.000 10.000 - - - - 9,5 10 - 10,5 - 9,5 9,75 10 - 10,5 1 Euro 3,6773 ABN-AMRO - 3.000 0,75 0,1 1,8 2 2,2 - 2,4 min. 20000$ ------ING 200 1.000 0,25 2 2 - - 2 0,25 2 2 - - 2 1 Lira sterlina 4,6475 Raiffeisen 500 0,5 0,1 2,6 2,8 3 - 3,2 5.000 0,25 2,4 2,6 2,8 2,9 3 Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 8,75% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON 100 Forinti maghiari 1,5275 Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 3 3,5 3,75 4 4 1.000 0,5 3 3,5 3,75 4 4 Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 9,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic). Romåneasc` 300 - 0,9 3,25 3,5 3,5 3,5 3,55 1.000 1.000 0,9 3,25 3,5 3,5 3,5 3,55 100 Yeni japonezi 2,3608 Certificate de depozit nominative - USD: 1 lun` - 1,85%, 3 luni - 2%, 6 luni - 2,2%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% Bancpost 500 depozitul pas cu pas - - 0,5 0 pån` la 14,25% ------1 Leu moldovenesc 0,2414 Alpha Bank - 0,1 2 3 3 3 3 - 0,1 2,8 2,8 2,8 2,8 2,8 >5.000 RONSMART 50% depozit, 50% unit`]i de fond 0,5 0 - 13 ------Certificate de depozit nominative (pf) - USD: 3 luni - 3%, 6 luni - 3%, 9 luni -3%, 12 luni - 3%. 1 Coroana norvegiana 0,4452 Depozitul PRIM cu dobånd` fix`. suma minim` 500 RON pf/5.000 RON pj. Italo-Romena 0 10.000$ 0,5 0,5 1,30 3,25 3,25 3,25 3,25 0.5 50.000 0,5 1,30 3,25 3,25 3,25 3,25 1 Zlot polonez 1,1040 Libra - - 0* 0,5 3,25 3,5 3,75 4,25 3,8 - - 0,5 3,25 3,5 3,75 4,25 3,8 >5.000 >20.000 - 0,5 0 9 9,5 10 - 10,5 0,5 7,3 8 8,2 - 8,3 Emporiki Bank - 500 - 0,25 1,5 1,5 1,5 1,75 1,75 - 500 0,25 1,5 1,5 1,5 1,75 1,75 Raiffeisen 4.000 - 0,5 0,1 7 8,75 9,25 4,6 10 0,25 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 1 rubla ruseasca 0,1000 Piraeus Bank 500 500 0,5 0,3 3,5 4 4,1 4,3 4,5 500 500 0,3 3,5 4 4,1 4,3 4,5 Carduri Visa Electron [i Business \n USD 2% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`); Carduri Visa Electron [i Business \n euro 2,8% p.a. (dobånd` la termen de 1 lun`) Bank 40.000- - 0,5 0,1 7,5 9 9,5 4,6 10,5 - - - - - 1 Coroana suedeza 0,3800 MKB Romexterra - 300 0,2 (min1$) 0,1 2,75 3 3,25 3,5 3,75 - 300 0,1 2,75 3 3,25 3,5 3,75 Raiffeisen Economisire - creditare pentru domeniul locativ destinat persoanelor fizice cu cet`]enie romån` [i domiciliul stabil \n Romånia. Dobånda 3% pe an 1 coroana slovaca 0,1214 ProCredit Bank - <1.000 - 2* 2,75 2,75 2,5 - 2,5 - <1.000 1,5* 2,75 2,75 2,5 - 2,5 Banca pentru acordat` la depuneri; prima anual` de la stat de 15% aplicat` la soldul economisit (prima se acord` pentru sumele economisite de c`tre client \n anul calendaristic respectiv, conform prevederilor legale Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 pf 0,2 3 3,1 3,25 3,4 3,5 - 10.000 0,2 3 3,1 3,25 3,4 3,5 1 Lira turceasca noua 2,0194 Locuin]e aplicabile); comision deschidere de cont: 1% din suma contractat` la \ncheierea contractului; www.railoc.ro; [email protected] Blom Bank France - - - 1,5 2 2,25 2,5 2,5 2,75 - - 0,5 2 2,25 2,5 2,75 2,75 1 Dolar S.U.A. 2,5001 Credit Europe Bank 10.000 100 - 0,5 3,75 3,5 3,25 3,25 3 10.000 1.000 0,5 3,75 3,5 3,25 3,25 3 UniCredit }iriac Bank 2.000 - 0,5 0,1 8 8,25 9,25 9,25 10,25 0,1 4 4,25 4,5 4,5 4,75 CEC Bank 50 100 0,25 2,5 2,75 3 3,1 3,25 100 0,25 2,5 2,75 3 3,1 3,25 1 gram Aur 71,4560 Libra --0 pf / 20 pj 0* 9,5** 10,5 11,25 11,5 11,5 11,25 0,5 10,5 11,25 11,5 11,5 11,25 RIB Bank 0 300 - 0,1 3,5 3,65 3,65 3,8 3,8 0 1.000 0,1 3,5 3,65 3,65 3,8 3,8 Marfin Bank Romania 0 0 0,5* 0,3 3,1 3,35 3,4 3,5 3,75 - - 0,3 3,1 3,35 3,4 3,5 3,75 Romåneasc` 50 1.500 1 fiz 0% 0,75 10,5 11,5 11,75 11,5 11,5 0,75 10,5 11,5 11,75 11,5 11,5 1 DST 3,9396 ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,25 2,25 2,5 2,75 3 3,25 100 1.000 0,25 2,25 2,5 2,75 3 3,25 Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0,25 9 9,5 9,5 9,5 9,5 0,25 9 9,5 9,5 9,5 9,5 BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI: Informa]ii despre re]eaua [i produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro Millenium Bank - 200 - - 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 - 200 - 2,9 2,8 2,8 2,6 2,6 10 jurid. 0,55 jurid 1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale societ`]ilor * Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions OTP Bank 100 - 0 0-scaden]` 0% (<500) 7 10* 8,5 8,7 9 0,5 5,5 5,5 5,75 6 6 bancare autorizate s` efectueze opera]iuni pe pia]a valutar`. Volksbank Romania - - - 0,1 1,3 1,6 1,8 2,25 2,5 - - 0,1 1,3 1,6 1,8 2,25 2,5 5.000 - 0 0-scaden]` 0% 7,75 11* 9,5 9,7 10 0,5 6 6,25 6,5 6,5 6,75 2. Prezenta list` nu implic` obligativitatea utiliz`rii cursurilor \n C.R. Firenze Romania 500 500 - 0,5 2 2,25 2,25 2,5 2,5 0,5 500 0,5 2 2,25 2,25 2,5 2,5 Carpatica 100 100 0,2 min 1 USD 0,10 3,5 3,6 4 4,1 4,25 100 5.000 0,1 3,5 3,6 4 4,1 4,25 CEC Bank 50 50 0 p fiz 0,5 0,15 7,25 7,75 8 8,1 8,25 - 6,5 6,75 7 7,5 7,75 tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile. Depozitul Sibiu 2007 - 3 luni - 3,75% 15 p jurid SURSA: BNR Bank of Cyprus 0 500 - 0,5 1,15 1,18 1,18 1,18 1,22 0 500 0,5 1,15 1,18 1,18 1,18 1,22 Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,5 3,5 200 0,25 2,5 2,75 3 3 Contul Privilegiu (persoane fizice): \ntre 50 [i 300 lei - 0,15%; \ntre 300,01 [i 1.000 - 4%; \ntre 1.000,01 [i 5.000 - 6,25%; \ntre 5.000,01 [i 10.000 - 7%; \ntre 10.000,01 [i 50.000 - 8,5%; \ntre 50.000,01 [i 300.000 - 8,75%; \ntre 300.000,01 [i 1.000.000 - 9%; peste 1.000.000 - 9,25% pe an. EUR Bank Leumi Rom. 300 100 0,4 pf, 0,5 pj 2 3,5 3,75 4 4,25 4,25 10.000 1.500 0,1 3,5 3,75 4 4,25 4,25 Alpha Bank - - - 0,1 9,25 10 10,25 9,75 9,25 0,1 8,25 9 9,75 9 9 BANCA TELEFON Bancpost 500 - 0,5 0,15 pån` la 7% ------Certificate de depozit la termen (pf): 3 luni - 10,5%; 6 luni - 11%; 9 luni - 10%; 12 luni - 9,5% Depozit PRIM cu dobånd` fix`. Sum` minim` 5.000 EUR Bank Leumi Romania 2067075; 08008454545 (free) >5.000 >5.000 0,4 0,15 4 5,25 5,5 - 5,75 - >5.000 0,15 4 5 5 - 4,8 MKB Romexterra 50 1.000 - 0,35 0,1 8 8,25 8,5 9 9,25 0,1 8 8,25 8,5 9 9,25 BCR 0,5 3,1 3,3 3,7 3,8 3,9 3.000 3.000 0,75 2,5 3 3,1 3,25 3,5 ABN-AMRO Preferred banking - - - - 6,75 7,25 7,25 - 7,25 ------BCR 08010801227 BRD - 10.000 - 0,25 3,5 3,55 3,75 3,75 4,25 - 50.000 0,25 3,5 3,55 3,75 3,75 4,25 ING 700 10.000 - - 8* 8 8 - - 9,5 0,1 8 8 - - 9,5 BRD 0800803803 (free); 3026161 UniCredit }iriac Bank 1.000 2.000 0,75 0,1 2,8 2,95 3,1 3,2 3,4 - - 0,10 2,1 2,2 2,3 2,5 2,5 OTP Bank - 100 0-la scaden]` 0% (<150) 3,75 4,3* 4 4 4,25 500 1.000 0,25 2,3 2,4 2,4 2,5 2,5 * pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 1.000.000 de lei: 0,5% Bancpost 3080901 - 5.000 0-la scaden]` 0% (>150) 4,25 5* 4,4 4,4 4,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3 Emporiki Bank 300 300 1 9,2 9,3 9,5 9,5 9,5 1 9,2 9,3 9,5 9,5 9,5 Raiffeisen Bank 08008020202 (free) ABN-AMRO Preferred banking - - 3,5 4 3,25 - 3,25 ------Romania Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000 ING 200 1.000 0,25 3,5 3,5 - - 3,75 0,25 3,5 3,5 - - 3,75 Raiffeisen 500 euro 0,5 0,1 2,3 2,5 2,5 - 2,5 ech. 5.000 0,25 2,3 2,5 2,5 2,5 2,5 Italo-Romena 30.000 50.000 - - 0 7,25 11,5 11,5 11,5 11,5 0 7,25 11,5 11,5 11,5 11,5 CEC 3111119; 0800800848 (free) Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 4,5 6 5,5 5,75 5,75 ech.1.000$ 0,75 4,5 5 5,5 5,75 5,75 Piraeus Bank 100 100 - - 0,25 8 8,5 8,75 8,5 8,25 0,25 8 8,5 8,75 8,5 8,25 Banca Transilvania 0264/407150 Romåneasc` 300 - 0,3 4,85 5,5 5,5 5,6 5,75 1.000 1.000 0,3 4,85 5,5 5,5 5,6 5,75 OTP Bank 0800882288 Certificate de depozit nominative - EURO: 1 lun` - 2,3%, 3 luni - 2,3%, 6 luni - 2,4%, 9 luni - 2,4%, 12 luni - 2,4% ProCredit Bank *se acord` la contul de economii >3.500 15 pj/0pf - 8,5* 10 11 11,25 - 11,25 2* 10 11 11,25 - 11,25 Alpha Bank - 0,1 4,5 5,25 5,25 4,75 4,75 - 0,1 3,75 4,5 4,5 4 4 Intesa Sanpaolo 1.000 5.000 2 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 8 8,5 8,75 9 9,5 0,1 8 8,5 8,75 9 9,5 Banca Romåneasc` 3059000 Certificate de depozit nominative - EURO (pf): 3 luni - 5,25%, 6 luni - 5,5%, 9 luni - 4,5%, 12 luni - 4,5% Romania Alpha Bank 0800825742 Italo-Romena 0 10.000 - 0,75 3 5,25 5,25 5,25 5,25 0,75 50.000 0,75 3 5,25 5,25 5,25 5,25 Libra - - 0* 0,5 4,8 5,3 5,5 5,8 5,9 - - 0,5 4,8 5,3 5,5 5,8 5,9 Blom Bank France - - - - 0,25 7 7,5 8 8 8 0,25 7 7,5 8 8 8 MKB Romexterra Bank 0800410310 Piraeus Bank 500 500 0,5 0,5 3,75 4 4,25 4,5 4,6 500 500 0,5 3,75 4 4,25 4,5 4,6 Credit Europe Bank 300 2.000 - - 0,1 10,5 10,75 10,75 9,75 9,75 0,1 10,5 10,75 10,75 9,75 9,75 Libra 2088000 € MKB Romexterra - 300 0,2 (min1 ) 0,1 3,75 4 4,25 4,5 4,75 - 300 0,1 3,25 4 4,25 4,5 4,75 Eximbank 3366162 ProCredit Bank <1.000 - 1,75* 4,5 5,5 5,25 - 5,25 - <1.000 1,25* 4,5 5,5 5,25 - 5,25 RIB Bank 300 1.000 3 pf / 15 pj - 0,1 10,75 11 11,25 11,5 11,5 0,1 10,75 11 11,25 11,5 11,5 Intesa Sanpaolo 1.000 0,75 pj 0,2 3 3,5 3,75 3,85 4 - 10.000 0,2 3 3,5 3,75 3,85 4 Marfin Bank Romania 0 0 0 fiz, 10 Euro jur 0,5* 0,2 9,25 9,6 10 10,25 10,5 0,2 9,25 9,6 10 10,25 10,5 ABN Amro 0801022622 Blom Bank France - - - 2 2,75 3 3,25 3,5 3,5 - - 0,5 2,75 3 3,25 3,5 3,5 Certificate de depozit nominative [i cu parol` \n RON: 3 luni - 6,5%; 6 luni - 6,75%; 9 luni - 7%; 12 luni - 7,5%; * pentru maturit`]i de 1 lun` [i peste, dac` suma se retrage la maturitate, nu se percepe comision ING 2221600 Credit Europe Bank 10.000 100 - 0,5 4,5 5 5 5 5 10.000 1.000 0,5 4,5 5 5 5 5 UniCredit }iriac Bank 2032222 Emporiki Bank - 500 0,25 3,15 3,4 3,5 3,6 3,75 - 500 0,25 3,15 3,4 3,5 3,6 3,75 C.R. Firenze Romania --0,1 7,25 8,25 8,5 8,75 9,25 0,1 7,25 8,25 8,5 8,75 9,25 CEC Bank 50 100 0,3 3,5 3,75 4,25 4,35 4,5 100 0,3 2,75 3 3,25 3,35 3,5 Certificate de depozit nominative [i cu parol` (cu comision 0 la scaden]`): 3 luni - 8,75%, 6 luni - 9%, 9 luni - 9,5%, 12 luni - 9,75% Italo-Romena 3171311 RIB Bank 0 300 - 0,1 4,5 4,75 5 5,35 5,5 0 1.000 0,1 4,5 4,75 5 5,35 5,5 Millenium Bank 500 500 - - - 8 8,5 8,5 8,5 8,5 - 8 8,5 8,5 8,5 8,5 Piraeus Bank 0213036969 Marfin Bank Romania 0 0 0,5* 0,25 4,5 4,75 5 5,15 5,25 - - 0,25 4,5 4,75 5 5,15 5,25 Certificate de depozit nominative [i cu parol`: 3 luni - 3,25%; 6 luni - 3,5%; 9 luni - 4%; 12 luni - 4,25% * Pentru sume mai mari de 25.000 RON, ratele de dobånd` cresc cu 0,5 pp pentru toate maturit`]ile ProCredit Bank 2016060; 2556825; 2121739 ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,25 4,25 4,5 4,75 5 5,25 100 1.000 0,25 4,25 4,5 4,75 5 5,25 Volksbank Romania - - - - - 10,25 - - - - - 10,25 - - - - RIB 3189515 Pt. pers. fizice: Depozite la termen SPARTA 8L: 5,5%, 12L: 5,5%, 16L: 5,5%. Contul de economii DEMETRA, dobånzi pe tran[e pån` la 4,25%. Certificate de depozit: 6L-24L Bank of Cyprus 1.000 1.000 - - 0,5 9 9,25 10 9.5 9,35 0,5 9 9,25 10 9,5 9,35 Intesa Sanpaolo Romania 0257/308200 Millenium Bank - 200 - - 3,6 3,7 3,75 3,8 3,8 - 200 - 3,6 3,7 3,75 3,8 3,8 * Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions Carpatica 50 5.000 0 0,4pf/0,5pj 0,25 10 11 11,25 11,25 11,25 0,25 10 11 11,25 11,25 11,25 Blom Bank France 3027200/3027206 Volksbank Romania - - - - 5,75 ------5,75 - - - - Depozitul Sibiu 2007, perioada de constituire 3 luni - 11,55%; Depozitul Vivat, perioada de constituire 6 luni - 11,5% ATE Bank 3030752 Bank of Cyprus 0 500 - 0,5 4 4,25 4,5 4,65 4,75 0 500 0,5 4 4,25 4,5 4,65 4,75 C.R. Firenze Romania - 0,5 4 4 4,5 4,75 5 0,5 0,5 4 4 4,5 4,75 5 * comision 0 la retragerile de numerar aferente depozitelor constituite de persoanele fizice pe termen mai mare sau egal cu 3 luni, dac` retragerea de numerar are loc \n ziua scaden]ei Credit Europe Bank 3017100 Certificate de depozit nominative [i cu parol` (cu comision 0 la scaden]`): 3 luni - 4,5%. 6 luni - 4,75%, 9 luni - 5%, 12 luni - 5,25% ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,25 9 9,25 9,5 9,75 10 0,25 9 9,25 9,5 9,75 10 C.R. Firenze Romania 2011930; 0800800112 (free) Carpatica 100 100 0,2 min 1 EUR 0,10 4,75 5,25 5,35 5,5 5,6 100 5.000 0,1 4,75 5,25 5,35 5,5 5,6 Pt. pers. fizice: Depozite la termen SPARTA 8L: 10,25%, 12L: 10,5%, 16L: 10,25%. Contul curent de economii DEMETRA, dobånzi pe tran[e pån` la 9%; certificate de depozit: 6L-24L Emporiki Bank 3103956 Depozitul Sibiu 2007 - 5,55% Garanti Bank 200 0 0,25 5 5 5,25 5,5 200 0,25 4 4,25 4,5 4,75 Garanti Bank 200 200 0 0,25 10,5 11 11,25 11,25 0,25 8,5 8,75 9 9,5 Volksbank Romania 2094400 Banc of Cyprus NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * se acord` la contul de economii. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Libra * dup` prima scaden]` **dobånd` fix`, cu plata la scaden]`. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate Ziarul Financiar nu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre Ziarul Financiar a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt 40.99.100 DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Egnatia: * Pentru maturit`]i de 1 lun` [i peste, dac` suma se retrage la maturitate, nu se percepe comision Volksbank: * Dobånda variabil` OTP: * Pentru depozitele nou constituite prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *dup` prima scaden]`. **pentru posesorii de card Libra Mix la min. 500 RON p`stra]i pe card. Volksbank * dobånd` variabil`. OTP: *pentru depozitele nou constituite Garanti Bank 0800801234 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 B+NCI - ASIGUR+RI 7 Clien]ii fondurilor de pensii private obligatorii cå[tig` sub media pe economie |n luna iulie, cei 3,38 de milioane de angaja]i pentru care s-au virat contribu]ii la fondurile de pensii private obligatorii au cå[tigat, \n medie, 412 euro brut, \n timp ce salariul mediu brut pe economie a fost de circa 486 de euro.
ANGELA PL~CINT~ La fondurile de pensii administrate privat sunt de pensii salariul mediu al clien]ilor a fost mai mic decåt obliga]i s` adere to]i angaja]ii cu vårste de sub 35 de ani, cel publicat de statistic`. Fondurile cu cele mai mari salarii lien]ii fondurilor de pensii obligatorii, adic` dar pot adera [i cei cu vårste \ntre 35 [i 45 de ani. |n cazul medii brute au fost ING (465 de euro), AIG (463 de euro) to]i angaja]ii cu vårste de sub 35 de ani [i o \n care o persoan` este obligat` s` adere [i nu face acest [i BRD (426 de euro). Cele mai mici venituri medii le parte din cei cu vårste \ntre 35 [i 45 de ani, lucru \n termen de patru luni de la angajare, ea este \nregistreaz` participan]ii fondurilor Prima Pensie (316 cå[tig`, \n medie, sub salariul mediu brut pe repartizat` \n mod aleatoriu la un fond de pe pia]`. euro), Omniasig (330 de euro) [i Interamerican (334 de economie, potrivit datelor Casei Na]ionale „Tinerii, adic` cei care au fost obliga]i s` adere la euro). Cde Pensii [i Alte Drepturi de Asigur`ri Sociale (CNPAS) fondurile de pensii, au salarii mai mici \n mod normal. „Faptul c` cifrele arat` c` participan]ii fondurilor [i ale Institutului Na]ional de Statistic` (INS). Lipsa segmentului de angaja]i care au peste 45 de ani, care cå[tig` mai pu]in decåt media pe economie ar trebui s` Cei 3,38 de milioane de participan]i ai fondurilor de [i-au construit o carier` [i cå[tig` mai bine poate fi un confirme ceea ce se [tia de mult timp, [i anume c` nu pensii (pilonul II) pentru care s-au virat contribu]ii \n factor care reduce salariul mediu din sistem“, afirm` avem o statistic` real` \n Romånia. Statistica este pe lång` aceast` lun` au avut un salariu mediu brut de 412 euro \n Crinu And`nu], directorul general al Allianz-}iriac Pensii subiect, iar acum constat`m acest lucru“, sus]ine iulie, luna pentru care s-au f`cut pl`]ile, \n timp ce salariul Private [i pre[edintele Asocia]iei pentru Pensiile pre[edintele APAPR. mediu brut pe economie a fost de 486 de euro (1.769 de Administrate Privat din Romånia (APAPR), organiza]ia And`nu] consider` c` datele din sistemul pensiilor lei). Cå[tigul mediu al clien]ilor fondurilor de pensii este profesional` a companiilor din aceast` pia]`. private reflect` mai bine realitatea decåt informa]iile sta- astfel cu 15% mai mic decåt media pe economie. Datele CNPAS arat` c` \n luna iulie la toate fondurile tistice, \n condi]iile \n care num`rul clien]ilor fon durilor FOTO: Silviu Matei de pensii este de peste 4,36 de milioane \n prezent, iar cel Crinu And`nu]: Sistemul pensiilor private este un indicator real, palpabil. Sunt foarte mul]i factori care pot influen]a al angaja]ilor din economie este de circa 5 milioane. statistica, dar care nu pot influen]a realitatea Compara]ie \ntre salariul mediu brut din pensii [i cel pe economie (euro) Pentru aproape un milion din clien]ii pensiilor private angajatorii nu vireaz` \ns` contribu]iile de asigur`ri Registrul Comer]ului, CNPAS sau Ministerul de Finan]e, de angaja]i. Contribu]ia la fondurile de pensii obligatorii Economie Pensii sociale, ceea ce \nseamn` c` ace[tia au conturile goale. iar aceast` indisciplin` poate duce la rezultate gre[ite \n este de 2% din venitul lunar brut [i urmeaz` s` fie majo- „Sistemul pensiilor private este un indicator real, pal- statistic`. Noi ne-am construit business-planul pe baza rat` cu 0,5 puncte pe an, pån` la 6% \n opt ani. Iunie: Iunie: pabil. Sunt foarte mul]i factori care pot influen]a statistica, datelor statistice [i unele s-au confirmat \ntre timp, dar La ultima rund` de colectare a contribu]iilor cele 14 492 414 dar care nu pot influen]a realitatea. Calitatea bazei de altele nu“, afirm` el. fonduri care activeaz` pe pia]a pensiilor obligatorii au \n - Iulie: Iulie: date statistice a unei ]`ri este un indicator al maturit`]ii Fondurile de pensii private au \nceput s` colecteze casat circa 29 de milioane de euro. Sumele \ncasate pån` 486 412 economiei. {tim foarte bine cum respect` companiile din bani de la participan]i \n luna mai [i de atunci au devenit \n prezent de fondurile de pensii au ajuns astfel la 139 de NOT~: Salariul mediu a fost calculat \n euro folosind cursul valutar utilizat de CNPAS la calculul venitului mediu din sistemul pensiilor obligatorii. Romånia raport`rile c`tre diferite institu]ii, cum ar fi cel mai bun indicator al evolu]iei salariilor [i a num`rului milioane de euro.
PUBLICITATE Nanu: Revenim pe pie]ele externe doar \n condi]ii bune CLAUDIA MEDREGA Potrivit prospectului emisiunii din LIVIU CHIRU iunie, plafonul pentru sumele atrase era de 1 miliard de euro, \ns` statul a atras o MINISTERUL Economiei [i Finan]e - sum` mai mic`, \n condi]iile \n care lor va redeschide emisiunea de euro- perioada de subscriere a fost limitat` la obliga]iuni derulat` \n prim`var` doar numai dou` ore, deoarece randamen - \n cazul \n care condi]iile de pe pie]ele tele cerute de investitori \ncepuser` s` externe - respectiv nivelul lichidit`]ilor [i urce. De altfel, la niveluri mai ridicate costul la care pot fi atrase fonduri - vor fi ale randamentelor \ncepuser` s` fie favorabile. interesate de euro-obliga]iuni [i fon - „Noi monitoriz`m evolu]iile din durile speculative americane. Ofertele pia]` [i avem un contact permanent cu totale de cump`rare de titluri s-au ri - lead-managerii emisiunii [i cu mediile dicat atunci la 1,3 miliarde de euro. investi]ionale pen- Astfel, statul mai poate \mprumuta pån` tru a profita la 250 de milioane de euro, \n cazul unei redeschideri. Emisiunea din iunie a fost plasat` la un pre] cu 170-175 de puncte de baz` peste referin]` - rata medie swap \n euro la zece ani. |n ultimele s`pt`måni rata de swap pentru obliga]iunile romåne[ti (care indic` riscul de credit perceput de investitori) a urcat \ns` peste 200 de puncte de baz`, pe fondul aversiunii fa]` de activele considerate riscante, dup` turbulen]ele care au zdruncinat din nou pie ]ele interna]ionale. |n urm` cu doi ani prima de risc perceput` era mult mai mic`. Spre exemplu, muncipalitatea Bucure[ti a våndut obliga]iuni \n euro \n 2005 la un randament mediu de 4,125% pe an. „|n general o astfel de opera]iune este considerat` fezabil` dac` pre]ul ob]inut de emitent la redeschidere este superior celui de la lansare - ceea ce cores punde unui randament mai mic. |n momentul de fa]` sentimentul inves - titorilor este destul de negativ fa]` de emiten]ii emergen]i, cu un rating mai sc`zut [i implicit un risc de credit mai mare, suprapunåndu-se totodat` cu o DESEN: Romeo R`ileanu lips` de lichiditate pentru astfel de {tefan Nanu spune c` este pu]in tranzac]ii“, remarc` Nanu. probabil s` vedem o conjunctur` |n cazul \n care Trezoreria va avea favorabil` pe pie]ele externe \n curånd nevoie de fonduri \n contextul adåncirii deficitului bugetar, iar condi]iile de pe de o eventual` fereastr` de opor tunitate pie]ele externe nu vor fi favora bile, care ar putea ap`rea, de[i nu se \ntrez` - Nanu spune c` se va apela la emisiuni pe re[te una prea curånd“, a comen tat pen- pia]a intern`, dar [i la trageri din tru ZF {tefan Nanu, [eful Trezoreriei. creditele contractate pentru finan]area Finan]ele au våndut \n iunie obli ga - diferiterilor proiecte. ]iuni de 750 de milioane de euro pe Finan]ele au pl`tit \n ultimele s`p- pie]ele interna]ionale, la un randament t`måni randamente de pån` la 11% pe mediu de 6,5% pe an. an pentru a \mprumuta lei de la b`ncile Alternativa redeschiderii emisiunii locale. Cu toate acestea, sumele atrase de obliga]iuni a fost adus` \n discu]ie de \n cadrul licita]iilor au fost mult mai mici secretarul de stat din Ministerul Finan - decåt volumele planificate, iar \n unele ]elor Eugen Teodorovici, care a ar`tat ocazii statul a respins chiar integral recent c` opera]iunea ar putea s` aib` ofertele de cump`rare de titluri, consi - loc la sfår[itul lui octombrie sau \ncepu- de rånd c` randamentele cerute erau tul lunii noiembrie. prea mari. Anghel, BCR: Romånia va fi mul]i ani competitiv` \n regiune
IZABELA B~D~R~U competitivi fa]` de regiune, chiar dac` productivitatea muncii la noi nu ar mai SALARIILE foarte reduse din Romå- cre[te, \n timp ce salariile s-ar m`ri“, a nia comparativ nu numai cu Europa de precizat economistul-[ef BCR. Vest, dar [i cu Europa Central` [i de Est Acesta a mai spus c` salariile din sunt garan]ia continu`rii investi]iilor industrie au fost ajustate cu mult sub str`ine directe \n urm`torii ani, deci [i a productivitate \n 2008, astfel c` de cånd cre[terii economice. a aderat la Uniunea European`, Romå - De[i salariile au crescut \n 2007 mai nia [i-a diminuat constant cre[terea rapid decåt productivitatea muncii, anualizat` a veniturior din industrie, \n Romånia tot r`måne mai ieftin` \n ceea timp ce productivitatea a crescut. ce prive[te costul cu for]a de munc` ra- Productivitatea \n industrie a atins portat la cå[tigul de producti vitate, spre un vårf de 15% \n aprilie 2008, conform compara]ie cu Ungaria, Cehia, Polonia unei cercet`ri BCR. [i Slovacia, a explicat Anghel. Romånia ar putea ajunge pe prima „Costul orar cu for]a de munc` \n pozi]ie dintre ]`rile din regiune \n func- Romånia este de 2,5 ori mai mic decåt \n ]ie de valoarea inves ti]iilor str`ine direc - Ungaria, Cehia, Polonia [i Slovacia, te atrase \n 2008, res pectiv circa 9 mld. practic ]`rile cu care ne putem compara. euro, indicator \n sc`dere \n majoritatea |n acela[i timp, productivitatea e mai statelor din regiu ne, apreciaz` econo- mic` la noi doar cu 40% fa]` de ]`rile mis tul-[ef al BCR, Lucian Anghel. men]ionate. Din acest punct de vedere, „Investitorii str`ini nu vor ocoli Ro- pentru urm`torii ani sigur vom fi mai månia pe termen mediu [i lung“. 8 COMPANII ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 Roberto Musneci, de la Glaxo GlaxoSmithKline la A&D Pharma, via {erban & Musneci Roberto Musneci, italianul care a condus cel mai mare juc`tor de pe pia]a local` a medicamentelor, GlaxoSmithKline (GSK), \n intervalul 2001-2006 [i care a acceptat recent o pozi]ie non-executiv` \n A&D Pharma, spune, \ntr-un interviu acordat ZF, care sunt avantajele pe care ]i le ofer` statutul de antreprenor.
IOANA DAVID gerilor era mai limitat fa]` de acum zece ani“, \[i aminte[te Musneci. in ultima pozi]ie de]inut` \n cadrul Mandatul din Romånia i-a permis s`-l cunoasc` pe multina]ionalei, de vicepre[edinte [i area actualul partener de afaceri, Alex {erban, cu care de]ine di rector pe Europa de Est, Musneci coor - acum firma {erban & Musneci Associates. Potrivit datelor dona activit`]i \n 13 ]`ri (Romånia, Bul- existente pe site-ul Ministerului de Finan]e, firma a avut garia, Croa]ia, Serbia, Macedonia, Bosnia, anul trecut o cifr` de afaceri de 0,4 mil. euro [i un profit net DMoldova, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Geor gia, de aproape 30.000 de euro. Azerbaidjan, Armenia), adic` o zon` care genera grupului „Credem c` facem parte dintr-o industrie \n cre[tere \n britanic GSK o cifr` de afaceri de 400 mil. euro [i \n care Romånia. Acum zece ani, activit`]i precum cele de public lucrau 1.600 de oameni. affairs sau de corporate communications nu erau con - A renun]at la un fotoliu confortabil \ntr-una dintre cretizate nici ca pozi]ie, nici ca descriere a unui job. Pe cele mai mari companii farma din m`sur` ce economia romåneasc` a lume [i a intrat \n lumea consul - crescut, vedem din ce \n ce mai tan]ei pentru a face comunicare Firma de consultan]` {erban multe companii care devin mai institu]ional`. atente cu modul \n care \[i ges- |ns` recent, Mus neci [i-a Musneci & Associates a avut tioneaz` rela]iile cu Gu ver nul, cu ad`ugat o nou` pozi]ie \n CV: cea anul trecut o cifr` de afaceri de agen]iile de reglementare, cu Par - de director non-executiv al A&D lamentul, dar [i cu institu]iile Pharma, liderul pie]ei pe seg- 0,4 mil. euro [i un profit net de publice care nu implic` statul mentul de distribu]ie [i retail. romån“, a spus la råndul s`u Alex „Este o pozi]ie necesar` aproape 30.000 de euro. {erban, senior partner al {erban & pentru o companie listat` pe Bur- Musneci Associates. sa din Londra. |n mod normal, Printre clien]ii firmei s-au munca pe care o face un director non-executiv este s` num`rat Vodafone, Lafarge, Danone, Rompetrol, Nokia, controleze din afar` [i \n mod in dependent interesele GSK, A&D Pharma. „Unul dintre cele mai dificile ac]ionarilor minoritari, care \n astfel de companii nu au proiecte la care am lucrat pån` acum a fost cel legat de nicio putere. Te focusezi pe acordarea de consultan]`, realizarea unei coali]ii. La prima vederea ar putea s` par` precum cea \n selectarea top-managementului. Este o simplu, \ns` nu este deloc a[a. S` reu[e[ti s` aduci la mas` pozi]ie important` deoarece garantezi pentru acei prin intermediul unei asocia]ii sau al unei campanii sus]i - ac]ionari care nu sunt direct implica]i \n companie“, spune nute de lobby firme concurente, cu interese uneori con - Musneci \ntr-un interviu acordat ZF. trare, nu este o sarcin` tocmai u[oar`“, a ad`ugat {erban. De[i a avut oferte pentru a continua \n cadrul unei |n leg`tur` cu impactul crizei financiare din Statele multina]ioanale, [i \nc` mai are, Unite asupra Romåniei, reprezen - Musneci spune c` nu este tentat tan]ii firmei de consultan]` sunt s` reintre \n management, pre- Printre clien]ii firmei s-au rezerva]i. ferånd statutul de antre prenor. „Va trece o bun` perioad` de „De[i aveam o pozi]ie foarte num`rat Vodafone, Lafarge, timp \nainte ca undele de [oc s` bun`, nu era investi]ia mea Danone, Rompetrol, Nokia, GSK, ajung` \n Romånia datorit` faptu- personal`. |n primul rånd am lui c` exist` perspective de cre[ - vrut s` fac aceast` schimbare A&D Pharma. tere bazate pe un poten]ial bun. |n \ntre management [i antrepre - acela[i timp, dac` o companie are noriat, iar \n al doilea rånd am de suferit la Londra, Seattle sau v`zut c` Romånia, \n condi]iile cre[terii din ultimii ani, Paris, [i filialele sale vor avea de suferit mai devreme sau poate oferi multe oportunit`]i \n domeniul consultan]ei“, mai tårziu“, este de p`rere Alex {erban. spune Musneci. Pe de alt` parte, Musneci spune c` Romånia „are o Roberto Musneci Pe de alt` parte, [i munca \ntr-o astfel de companie structur` economic` slab` \nc`, \n pofida cre[terilor din Alex {erban s-a schimbat mult \n ultimii ani, iar mirajul multina- ultima perioad`. Faptul c` pia]a local` nu este a[a n Are 45 de ani [i este senior partner al {erban & Musneci Associates; ]ionalelor a pierdut \ncet - \ncet din intensitate. dezvoltat` ca altele furnizeaz` un fel de ad`post“. n Este senior partner [i co-founder al {erban & Musneci Associates; „Dup` 2000, multina]ionalele au \nceput s` treac` Dar [i perspective de cre[tere, mai ales \n domeniul n |n intervalul iunie 2003-decembrie 2006 a fost vice president & area director Eastern printr-un proces major de globalizare, astfel \ncåt consultan]ei. |n ultimii doi ani, echipa de la {erban & n |ntre 1998-2001 a fost director government and shareholder relations al Connex; Europe - South GSK [i president Europharm Group of companies; structurile interne sunt din ce \n ce mai centralizate. Acest Musneci Associates a crescut de la 4-5 oameni la 20 de lucru nu era valabil \ntr-o multina]ional`, cel pu]in nu \n persoane. Iar Musneci spune c` dezvoltarea acestui n |n urm`torii doi ani a fost consultant al Guvernului Romåniei \n probleme legate de n Sub mandatul s`u GSK a våndut farmaciile Europharm c`tre A&D Pharma. industria farmaceutic`, \n anii ‘90. Sim]eam c` [i gradul de business r`måne prioritatea sa. intrarea \n NATO. antreprenoriat [i de ini]iativ` necesar \n cazul top-mana - [email protected] FOTO: {tefan Angelescu
Partea cea mai important` \n recrutare este informa]ia: trebuie s` cuno[ti pe toat` lumea [i to]i George Butunoiu s` te cunoasc` pe tine. |n 12 ani unul dintre cei mai cunoscu]i am stråns \n baza de date peste head-hunteri 50.000 de persoane, m-am \ntålnit |n meseria mea sunt obligat s` cu aproape to]i directorii [i am [tiu tot ce se \ntåmpl` \n firmele ajuns s`-i cunosc personal. Acest importante din Romånia, a[a c` lucru este foarte important trebuie s` citesc aproape tot ce se public` \n presa de business, pentru c` pentru un post de fie ea pe hårtie sau pe internet. conducere nu se dau teste De aceea, \n fiecare zi ajunge pe psihologice - cum s`-i cer lui biroul meu un teanc mare de Rekkers de la Banca Transilvania ziare [i reviste. Deasupra le pun s` dea un test psihologic? pe cele pe care le citesc «\n diagonal`», \n cåteva secunde; George Butunoiu apoi, pe cele pe care le citesc — ZF, 27 februarie 2004 — selectiv, \n cåteva minute; mai jos \n teanc sunt cele, pu]ine, pe care le citesc cu aten]ie. Ziarul Financiar este, \ntotdeauna, ultimul dintre ele. ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 COMPANII 9
Giusto de la Romaqua a devansat Cappy [i Prigat pe pia]a sucurilor cu con]inut redus de fructe Pe pia]a b`uturilor still drinks, care a crescut \n primul semestru cu 37% fa]` de aceea[i perioad` din 2007, produc`torul apei Borsec figureaz` \n acest an pe prima pozi]ie \n clasament dup` vånz`rile \n volum, dep`[ind brandurile gigan]ilor Coca-Cola [i Pepsi.
MIHAELA POPESCU |n ultimii doi ani au intrat pe pia]a de multina]ionale, Coca-Cola Hellenic [i Pepsi liatorului local al Pepsi, era \n anul 2004 liderul Lansat \n 1993 \n Romånia, Prigat a fost 2008. Anul trecut, segmentul era estimat de profil competitori puternici, precum Parmalat Americas, care sunt \nc` pe primele dou` segmentului de b`uturi still drinks \n retail, cu primul suc din categoria still drinks de pe pia]a compania de cercetare de pia]` la 497,5 mil. lei ergånd pe strategii diferite (cu Santal Top), Tymbark Maspex (Tymbark locuri \n clasament, dup` cotele \n valoare. o cot` de pia]` de aproape 48%, potrivit unui local`. (150 mil. euro). fa]` de competitorii din ca te - Cool) sau Carlsrom Be ve rages (Granini Prigat, brandul din portofoliul \m bu te - studiu Nielsen citat de companie la acea dat`. Doi ani mai tårziu, [i \mbuteliatorul Coca- Vånz`rile de sucuri cu con]inut redus de goria multina]ionalelor Coca- R`coarea Fructelor). Cola atac` acest segment, lansånd \n Romånia fruct reprezint` aproximativ 65% din pia]a Cola [i Pepsi, care mizeaz` pe Dintre aces tea, Tym bark se num`r` deja Cappy Tempo. b`uturilor r`coritoare necarbonatate, potrivit cotele valorice, produc`torul printre pri mele cinci branduri de pe pia]`, LUPT~ STRÅNS~ |N STILL DRINKS Cele mai recente mi[c`ri ale celor doi aceleia[i surse. romånM Romaqua a ajuns \n acest an la cele mai dup` cota \n volum, cåt [i \n valoare, fiind al gigan]i interna]ionali pe pia]a local` de profil Pe pia]a local` a b`uturilor non-alcoolice, mari volume våndute pe segmentul still drinks patrulea \n clasa men tul pe still drinks realizat Primele trei branduri de pe pia]a still drinks, dup` cota \n volum, potrivit datelor Nielsen din semestrul I au vizat schimbarea imaginii produselor [i estimat` la peste un miliard de euro, cei mai (b`uturi r`coritoare necarbonatate cu de Nielsen \n S1. diver sificarea gamei. mari juc`tori sunt \n prezent compania elen` con]inut de fruct sub 25%), potrivit unui Romaqua a lansat Giusto \n anul 2005, Giusto Cappy Prigat Recent, Pepsi Americas a anun]at re lan - Coca-Cola Hellenic, \mbuteliatorul american studiu Nielsen pe pia]a soft drinks realizat \n acesta fiind \mbuteliat \n fabrica din Bu[teni sarea Prigat prin investi]ii totale de 3 milioane Pepsi Americas, grupul European Drinks al retail. (jude]ul Prahova) a grupului. lansat \n 2005 lansat pe pia]` \n lansat \n 1993 de dolari, proiectul vizånd schimbarea amba - fra]ilor Micula [i Romaqua Group, controlat Datele companiei de cercetare de pia]` |n acela[i timp a fost lansat pe pia]` [i 1995 lajului [i a strategiei de comunicare pe brand. de Octavian Cre]u. arat` c` \n 2007, Giusto (brandul Romaqua) brandul Fruttia de c`tre European Drinks, \mbuteliat de primul suc din Vånz`rile de sucuri cu con]inut redus de |n timp ce Coca-Cola [i Pepsi domin` era pe locul al doilea pe segmentul still drinks, care activeaz` pe toate cele trei segmente ale Romaqua, \mbuteliat la categoria still fruct (still drinks) \n comer] au crescut \n segmentul b`uturilor r`coritoare carbonatate, dup` Cappy (Coca-Cola), ca [i vånz`ri \n vo - pie]ei de b`uturi r`coritoare necarbonatate - produc`torul apei nivel local de drinks din primul semestru al anului cu 37% \n volum [i avånd \mpreun` trei sferturi din vånz`rile lum. still drinks, nectaruri [i sucuri cu con]inut de Borsec Coca-Cola Romånia cu 38% \n valoare, comparativ cu aceea[i totale - potrivit estim`rilor din pia]` - pe Reprezentan]ii Romaqua spun c` dife ren - fruct de 100% (juice). Potrivit datelor Nielsen Hellenic perioad` din 2007, mai arat` studiul Nielsen. necar bo na ta te lupta se d` \ntre cei mari [i ]a dintre cota de pia]` \n volum Giusto [i cea a din prima jum`tate a anului, Fruttia ocup` compania estima este un brand de Aceasta este cea mai mare rat` de cre[tere companiile de dimen siuni mai mici. brandului de pe locul al doilea \n clasamentul ultimul loc \n clasamentul celor mai våndute la peste 20% cota brandul este origine israelian`, \n cadrul categoriilor analizate, care mai De exemplu, liderii pe segmentul din still drinks este \n jur de 6 puncte branduri pe segmentul still drinks \n retail, de pia]` de]inut` de]inut de fiind de]inut de cuprind b`uturile carbonatate, nectarurile [i nectarurilor sunt companiile Parmalat [i procentuale, citånd un alt studiu de pia]`. atåt dup` cota \n volum, cåt [i \n valoare. |n de Giusto pe compania Gat Foods, parte juice-urile. Tymbark, \n timp ce pe segmentul juice cei Sucurile cu con]inut redus de fructe sunt \n 2007, brandul European Drinks era pe aceea[i segmentul still Minute Maid, a grupului „The Nielsen estimeaz` vånz`rile de b`uturi still mai mari juc`tori sunt compania austriac` prezent cel mai dinamic segment din pia]a pozi]ie, tot \n urma lui Tymbark Cool. drinks la finele lui divizie a Central Bottling drinks \n retail la 284,2 mil. lei (77,4 mil. euro) Pfanner, care activeaz` pe pia]a local` cu local` a b`uturilor r`coritoare, dar [i cel mai Juc`torii nou-intra]i pe pia]` au atacat 2007 Coca-Cola Company Group“ \n prima jum`tate a anului, intervalul analizat importuri, [i Tymbark. vizat de c`tre produc`tori. puternic cotele de pia]` ale celor dou` fiind decembrie/ianuarie 2007-aprilie/mai [email protected]
PUBLICITATE PUBLICITATE 10 COMPANII ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 O treime din cei care \[i fac Revelionul \n str`in`tate merg \n Austria. Restul se duc \n Bulgaria, Fran]a sau Cuba Peste 50.000 de romåni \[i vor petrece vacan]a de iarn` \n str`in`tate, dou` treimi dintre ace[tia alegånd ca perioad` de plecare Revelionul [i ca destina]ie preferat` sta]iunile din Austria. De[i cre[terea este de 30% fa]` de anul trecut, cei care pleac` \n str`in`tate reprezint` doar o treime din turi[tii care-[i petrec concediile pe plan local.
MIRABELA TIRON ristice care sunt ocupate \n special \n perioada ROXANA PETRESCU Ce propun agen]iile concediilor de iarn` [i de var`, cele mai c`utate de turism pentru vacan]a zone fiind Bran-Moeciu, Maramure[ [i M`rgi - ezerv`rile au \nceput s` se fac` nimea Sibiului. de iarn`? din timp cu toate c` vacan]ele Pe partea de turism extern destina]iile de sunt cu circa 15% mai scumpe. top sunt Austria, Bulgaria, Italia, Elve]ia ur ma- {apte nop]i \n Londra, cu transportul Aceasta indic` o modificare \n te de destina]ii mai c`lduroase cum ar fi Egipt, [i cazarea asigurate, cu un pre] obiceiurile de achizi]ie ale con su - Turcia, Grecia [i Tunisia. Capitalele cele mai pornind de la 640 de euro. R matorului romån \n ceea c`utate \n aceast` perioad` sunt Paris, Barce - ce prive[te serviciile tu- lona, Lisabona, Viena, Budapesta, Roma [i Vacan]` \n Rusia sau \n America TENDIN}E ristice, astfel \ncåt agen- Amsterdam. (New York), cu pre]uri \ncepånd cu \n BUSINESS ]iile spun c` 20% din pa- Cu toate acestea, destina]iile exotice sunt 1.000 de euro. che tele propuse au fost cele care \nregistreaz` \n acest an cea mai mare deja våndute. cre[tere a cererii, precum [i cele mai mari tarife, {apte nop]i de cazare \n Miami cu „Anul trecut s-au våndut circa 40.000 de romånii pl`tind cel pu]in 2.000 de euro pe un 2.244 euro. pachete pentru turismul extern, \n timp ce astfel de pachet. 120.000 de vacan]e au vizat destina]ii locale. „Sunt din ce \n ce mai mul]i turi[ti care aleg Circuite culturale de 16 [i 21 de zile Anul acesta cred c` cererea pentru vacan]e \n \n perioada vacan]ei de iarn` sejururi \n desti - \n Australia [i Africa de Sud, cu str`in`tate va cre[te cu circa 30%, destina]ia na]ii exotice. Anul acesta se num`r` printre pre]uri pornind de la 3.400 de euro. preferat` fiind \n continuare Austria, \n timp ce desti na]iile exotice pe care le oferim Hawaii, pe plan intern cre[terea cred c` va fi de circa 10- Cancun, Hong Kong, Republica Dominican`, Pentru o vacan]` de [apte nop]i \n 15%“, spune Traian B`dulescu, purt`torul de Rio de Janeiro. Sunt categorii de clien]i care nu Austria, pre]urile variaz` \ntre 350 cuvånt al Asocia]iei Na]ionale a Agen]iilor de merg de dou` ori \n aceea[i destina]ie, de aceea de euro [i 500 de euro. Turism din Romånia (ANAT). se diversific` anual paleta la destina]iile exo - Potrivit acestuia, pre]ul unei vacan]e por- tice“, a precizat Ondina Dobriban, director de Pachet de [apte nop]i cu cazare [i ne[te de la 200 de euro, f`r` transport [i poate pro grame al agen]iei de turism Paralela 45. transport \n Egipt, Dubai sau Maroc, ajunge [i la cåteva mii de euro dac` destina]ia Pre ]ul pentru un sejur de o s`pt`mån` cu cu pre]uri pornind de la 1.000 de aleas` este Cuba sau Bora Bora. transport [i cazare asigurate \ntr-o destina]ie euro. „Peste 30% din totalul celor care-[i petrec exotic` \n cepe de la 2.000 de euro, potrivit re - vacan]ele \n str`in`tate se duc \n Austria, dar prezen tan tului agen]iei Paralela 45. Cancun, Hong Kong, Republica exist` cerere [i pentru destina]iile exotice. De Pentru perioada s`rb`torilor de iarn`, Dominican`, Rio de Janeiro, vacan]e exemplu, Egiptul va atrage \n jur de 700-800 de agen]iile de turism mai mizeaz` pe destina]ii de o s`pt`mån`, cu transport [i turi[ti. Bulgaria cre[ te exo tice ca Bali, Bora cazare asigurate, cu pre]uri de la foarte mult pentru c` Bora, Mexic, Thailan - 2.000 de euro. este u[or de ajuns. Pre]ul unei vacan]e porne[te de la da, Cuba, Brazilia. FOTO: Shutterstock SURSA: Agen]iile de turism Chiar dac` anul acesta „Sunt romånii cu a stagnat ca desti na]ie 200 de euro [i poate ajunge la veni turi mari care aleg dut 20%-30% din pachetele de vacan]` preg` - 200 de pachete, \n timp ce pentru Bulgaria sunt El mai precizeaz` c` romånii au \nceput s` de euro de persoan`“, a spus directorul agen]iei de var`, iarna cererea o des tina]ie exotic` tite pentru Revelion [i circa 15% din pache tele circa 100 de pachete. cumpere pachetele speciale pentru Cr`ciun [i de turism Perfect Tour. cre[te semni ficativ cåteva mii de euro dac` destina]ia pen tru sezonul de iarn` de vacan]` pentru Cr`ciun. Romånii au \nceput „Am observat ca o tendin]` \n compor - Revelion, pe lång` sejururile la schi \n Austria Romånii mai prezint` interes [i pentru pentru aceast` desti na - sau opteaz` chiar pen- s` \[i rezerve din timp sejururile, deci asist`m la tamentul de achizi]ionare al romånilor faptul c` [i Slovacia. circuitele culturale \n perioada vacan]ei de ]ie“, mai spune repre - aleas` este Cuba sau Bora Bora. tru o croazier`“, a men- o schimbare \n comportamentul de achizi ]io - anul acesta au \nceput s` \[i rezerve mai din „Pentru patru nop]i de Cr`ciun \n Viena, cu iarn`. „|n oferta noastr` de s`rb`tori am inclus zentantul ANAT. ]ionat purt`torul de nare de servicii turistice“, spune Dobriban. timp bilete pentru vacan]a de iarn`“, a declarat cazare [i mas` inclus`, turistul romån va pl`ti de [i tururi culturale de 16 [i 21 de zile \n Australia Potrivit acestuia, cuvånt al ANAT. Pe Potrivit reprezentantei Paralela 45, anul el. Pentru o vacan]` de [apte nop]i \n Austria la 200 de euro \n sus \n func]ie de cerin]ele [i Africa de Sud, datorit` interesului crescut al peste dou` treimi din turi[tii care decid s` plece pozi]ia urm`toare ca [i cre[tere se situeaz` acesta au fost contractate cu 20% mai multe lo - romånii pl`tesc \ntre 350 de euro [i 500 de euro. fiec`ruia“, a declarat el. turi[tilor romåni. Un astfel de pachet cost` de la aleg ca perioad` pentru realizarea c`l`toriilor destina]iile calde, unde costul unui sejur \ncepe curi de cazare \n Austria [i cu toate acestea nu - Cristian Pandel, directorul general al Pentru destina]ii precum Rusia sau 3.400 de euro \n sus“, a spus Sorin V`duvoiu. Revelionul. de la 1.000 de euro, potrivit agen]i ilor de turism m`rul de locuri este doar la jum`tatea nivelului Christian Tours, spune c` anticipeaz` o cre[tere America, o vacan]` \ncepe de la 1.000 de euro, India [i Thailanda sunt alte destina]ii „Pe partea de turism intern, cererea este de pe pia]`. dorit. cu 50% a num`rului de pachete de vacan]` de potrivit Paralela 45. solicitate pentru circuitele culturale. mult mai mare, chiar dac` pre]urile sunt destul „Pentru Revelion, cel mai mult am våndut „Punem la dispozi]ie \n total 600-700 de iarn` våndute, de[i acestea sunt mai scumpe cu Printre cele mai scumpe destina]ii calde „Anul trecut s-au våndut bine pachetele de de mari. Din moment ce oferta este cu mult mai destina]ii calde ca Egipt, Dubai [i Maroc. Pre]ul locuri, \ns` nu am reu[it s` lu`m suficiente lo - pån` la 15% fa]` de anul trecut. care scot din buzunarul romånilor cel pu]in vacan]` cu circuite culturale \n aceste destina]ii, mic` decåt cererea, este normal s` avem o astfel minim pentru un pachet de [apte nop]i, cu ca - curi, avånd \n vedere c` am dorit s` avem pe „Am pus \n vånzare deja pachete pentru 2.200 de euro se num`r` Florida, Miami [i de aceea am p`strat aceste destina]ii“, a de - de situa]ie. Anul acesta se vånd foarte bine zare [i transport asigurat este de 1.000 de euro aceast` destina]ie 1.500 de locuri“, a spus ea. destina]ii externe ca Austria [i Slovacia, dar [i Orlando. clarat Cristian Pandel, directorul general Chris - Valea Prahovei, sta]iunile balneare [i pensi - de persoan`“, a declarat Dobriban. Sorin V`duvoiu, director general al agen- pentru destina]iile calde. Pe segmentul desti- „Avem 24 de pachete pentru fiecare din tian Tours. unile rurale“, spune B`dulescu. Rezerv`rile au \nceput din timp, pån` acum ]iei de turism Perfect Tour, spune c` cele mai na]iilor interne deja am våndut toate pachetele aceast` destina]ie, oferit` clien]ilor cu venituri |n ceea ce prive[te turi[tii str`ini care \[i vor Potrivit acestuia, num`rul unit`]ilor de ca- circa 20% din pachetele propuse de agen]iile de multe pachete de vacan]` pentru sezonul de pentru sta]iunile din Valea Prahovei“, a peste medie. Un pachet de vacan]` care include petrece vacan]a de iarn` \n Romånia, num`rul zare a ajuns la circa 7.000 de pensiuni agrotu - turism fiind deja våndute. „Pån` acum am vån- iarn` sunt tot pentru Austria, respectiv \n jur de declarat el. [apte nop]i de cazare \n Miami cost` de la 2.244 acestora este relativ mic.
PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 COMPANII 19 Din ce este format pre]ul unui metru p`trat de apartament, \ntr-o pia]` \n care costurile au crescut puternic \n ultimii ani Costurile pentru realizarea unui ansamblu de locuin]e au crescut cu circa 40% \n ultimii ani, iar pre]ul terenurilor s-a dublat, ace[tia fiind principalii factori care au influen]at cre[terea pre]urilor la apartamente, dar [i reducerea marjelor de profitabilitate ale dezvoltatorilor.
CRISTI MOGA general manager [i ac]ionar unic al agen]iei creditelor pentru investi]ii imobiliare s-au Bucure[ti, de aproximativ 1.900 euro/metrul imobiliare Media City. \n`sprit, dezvoltatorii au \nceput s` aib` p`trat construit plus TVA, sunt nesustenabile, o roblema pre]urilor prea mari la |n ceea ce prive[te pia]a locuin]elor de lux, dificult`]i \n ob]inerea unor finan]`ri atåt de mic` parte din popula]ie putånd accesa un apartamentele din Bucure[ti a fost costul terenului poate ajunge [i chiar dep`[i mari [i apeleaz` fie la credite sindicalizate sau la credit pentru un credit de dou` camere, al c`rui ridicat` mai acut de la \nceputul 650-700 euro/metrul p`trat de construc]ie, iar mai multe b`nci pentru acoperirea costurilor. pre] poate dep`[i 150.000 de euro. acestui an, cånd sub influen]a pie]ei cel al construc]iei poate dep`[i 1.500 Sc`derea num`rului de tranzac]ii a afectat Pe de alt` parte, potrivit planurilor subprime, pre]urile locuin]elor din euro/metrul p`trat, \n timp ce la vånzare aceste [i firmele de consultan]` imobiliar`, \n special anun]ate de c`tre dezvoltatorii imobiliari, StateleP Unite s-au dovedit supraevaluate, fapt apartamente pot ajunge la un pre] de 4.000 cele specializate pe vånzarea fiecare din urm`torii ani ce a provocat o criz` financiar` f`r` precedent euro/metrul p`trat, potrivit datelor prezentate de locuin]e. va fi un nou record \n ceea \n ultimii ani [i a determinat [i primele sc`deri de consultan]ii imobiliari. „Este un an destul de }inånd cont de salariile ce prive[te finaliz`rile de de pre]uri ale locuin]elor din Bucure[ti, pe |n cazul locuin]elor noi, indicele Bucharest dificil [i pentru noi, astfel c` locuin]e, \n ciuda faptului segmentul vechi. Real Estate Index (BREI), realizat de am \nceput s` ne dezvolt`m din statisticile oficiale, c` aproximativ jum`tate compania de consultan]` Colliers Inter- [i departamentele de dintre proiecte prezint` national, arat` c` pre]urile au sta]ionat, \nchirieri [i de evalu`ri“, actualele pre]uri ale \ntårzieri, cauzate de pro- \ncepånd cu luna mai, la un nivel de 1.909 spune Sandu de la Media blemele cu for]a de munc` euro/metrul p`trat, pe fondul sc`derii City. locuin]elor din Bucure[ti, sau cu ob]inerea auto - ritmului vånz`rilor. Majoritatea consul tan - de aproximativ riza]iilor. Dac` \n ceea ce prive[te apartamentele ]ilor [i dezvoltatorilor de pe |n acela[i timp, pia]a vechi este greu de evaluat pre]ul unei pia]` apreciaz` c` cererea de 1.900 euro/metrul p`trat imobiliar` local` are pre- locuin]e, ]inånd cont de costurile sale, care locuin]e din Bucure[ti este \n mise pentru continuarea au fost realizate \n urm` cu 20 sau 30 de continuare substan]ial`, construit plus TVA, sunt dezvolt`rii, ]inånd cont de ani, \n ceea ce prive[te apartamentele noi avansånd diferite valori ale nesustenabile. ponderea sc`zut` a calculele sunt mai simple: costul construc - acesteia care vorbesc de sute creditului ipotecar, atåt \n ]iei, al terenului cu „alte costuri“ la care de mii de locuin]e. PIB, cåt [i \n totalul \m - adaugi profitul dezvoltatorilor [i rezult` Cu toate acestea, gåndul c` peste trei sau prumuturilor, nefiind afectat` decåt con - pre]urile de pe pia]a apartamentelor noi. [ase luni respectiva locuin]` ar putea fi cu 5 sau junctural de criza financiar` izbucnit` cu mai O formul` clasic` a consultan]ilor 10% mai ieftin`, dac` trendul sc`derii bine de un an \n Statele Unite, potrivit spune c` apartamentele medii pot fi con - pre]urilor la locuin]e vechi va continua [i va reprezentan]ilor BNR. struite la un pre] de 650-750 euro/mp [i o „molipsi“ [i locuin]ele noi, \i convinge pe mul]i Ponderea creditului ipotecar \n PIB este de in ciden]` a pre ]ului terenului de apro xi - poten]iali cump`r`tori s` mai a[tepte. sub 4%, \n timp ce \n totalul creditelor acesta mativ 250-300 euro/mp construit, \n Dezvoltatorii sus]in c` este pu]in probabil` are o pondere de circa 20%, \n condi]iile \n care costul construc]iei fiind incluse a[a- o sc`dere a pre]urilor apartamentelor noi, creditul de consum a crescut anul acesta mai zisele soft costuri, care cuprind chel tu ie - referindu-se cu prec`dere la costul cu rapid decåt cel ipotecar, care a crescut [i el lile cu promovarea sau consultan]ii, pre- materialele de construc]ii, for]a de munc` sau comparativ cu anul trecut \n ciuda \ncetinirii cum [i cele de amenajare a te renului. terenuri. ritmului de tranzac]ionare a locuin]elor. |n aceste condi]ii, la un pre] de vån - Cu toate acestea, num`rul companiilor care Cea mai mare cre[tere a costului de zare de 1.300-1.400 euro/metrul p`trat anun]` diferite promo]ii pentru stimularea creditare au resim]it-o companiile care s-au construit, dezvoltatorii pot ob ]ine un vånz`rilor de locuin]e este tot mai mare, de[i \mprumutat \n lei, \n timp ce ponderea firmelor Ce mai pute]i citi \n Business Construct profit per proiect de circa 30-40%, practic, ace[tia nu au anun]at pån` \n prezent care s-au finan]at din sectorul bancar romånesc durata total` de realizare putånd pre]uri mai mici. a crescut de la 4,6%, \n iunie 2008, la n Prefabricatele, noul centru de interes al investitorilor ajunge la trei ani. „Dac` vorbim de Rezultatele analizelor asupra evolu]iei aproximativ 8,2%. profit raportat la lichidit`]ile dez- pre]urilor \n cazul apartamentelor vechi difer` B`ncile vor trebui s` prezinte spre validare n Rena[terea mamutului din construc]ii voltatorului, acesta este mult mai de la o surs` la alta, \ns` concluzia celor mai un model de management al riscului diferen]iat mare, ]inånd cont c` marea majoritate multe este aceea[i: pre]urile au sc`zut pe fondul \ntre creditele ipotecare [i cele de consum, n Presiunea imobiliar` a dezvoltat Bucure[tiul apeleaz` la credite ban care“, afirm` cre[terii ofertei [i vor continua s` scad` dup` precum [i \ntre monedele de acordare, care s` Sandu. ani buni de cre[tere sus]inut`. conving` BNR c` sistemul este unul de Pån` \n acest an, dezvoltatorii Decizia de a a[tepta continuarea sc`derii \ncredere. „|n urm` cu trei ani costul construc]iei era care aveau cum p`rat terenul cu banii proprii pre]urilor apartamentelor vechi poate fi astfel Pre]urile locuin]elor au crescut accentuat \n de aproximativ 500 euro/metrul p`trat, terenul puteau ob]ine finan]area complet` din partea justificat`, \ns` marele semn de \ntrebare ultimii ani \n aproape toate ]`rile din Europa, era 150 euro/metrul p`trat de construc]ie, iar b`ncilor a construc]iei, reprezentånd chiar 80% continu` s` fie evolu]ia pre]urilor la excep]ie f`cånd Germania, maximul fiind atins pre]ul apartamentului era de 1.100-1.200 din valoarea total` de investi]ie. apartamentele noi. \n 2007. De atunci, toate ]`rile s-au confruntat euro/metrul p`trat, \nsemnånd o profitabilitate Anul acesta, pe m`sur` ce costurile }inånd cont de salariile din statisticile cu o rea[ezare a pre]urilor, care nu a ocolit nici FOTO: Silviu Matei de 70-80% per proiect“, adaug` Andrei Sandu, finan]`rii au crescut [i condi]iile de acordare a oficiale, actualele pre]uri ale locuin]elor din Romånia. Emerald Residences este unul dintre pu]inele ansambluri reziden]iale finalizate \n acest an
PUBLICITATE PUBLICITATE 20 ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 Ce administra]ie va rezolva criza economic` din SUA? Un singur lucru pare sigur \n ceea ce prive[te cå[tig`torul alegerilor preziden]iale din Statele Unite ale Americii: el va fi candidatul care va propune cele mai bune solu]ii pentru actuala criz` financiar`, considerat` cea mai grav` de la Marea Depresiune din anii ‘30 ai secolului trecut.
ANDREEA MAGRAON pre[edinte Bill Clinton. „Sunt mai pu]in trezoreriei, Robert Rubin, fostul pre[edinte al interesat s` ob]in beneficii politice decåt s` m` Fed, Paul Volcker, dar [i Laura Tyson. onform ultimelor sondaje citate asigur c` avem o structur` bun` care chiar va Aceasta a f`cut parte din administra]ia Clinton de CNN, peste jum`tate dintre func]iona corect“, a declarat senatorul de - [i este \n consiliul director al b`ncii de investi]ii americani consider` economia mocrat. Morgan Stanley. drept prioritatea num`rul 1 a Obama sus]ine eforturile Rezervei Fe de - Candidatul democrat se poate bucura de ]`rii. |n urma [ocului de pe Wall rale americane (FED) de a g`si solu]ii la actua - sus]inerea unor economi[ti [i investitori StreetC de s`pt`måna trecut` provocat de anun - la criz` [i a declarat c` dore[te ca Guvernul s` celebri, precum Warren Buffet unul dintre cei ]ul falimentului uneia dintre cele mai impor - ofere ajutor familiilor care nu se pot des cur ca mai boga]i oameni din lume. tante b`nci de investi]ii, Lehman Brothers, cei \n condi]iile cre[terii pre]ului carburan]ilor [i al Din echipa republican` de economi[ti, cei doi candida]i la alegerile preziden]iale din alimentelor. mai renumi]i sunt Douglas Holtz-Eakin, fost SUA, democratul Barack Obama (stånga) [i McCain le-a promis sus]in`torilor s`i c` va [ef al Comisiei de buget a Congresului care repu bli canul John McCain (dreapta), au \nce- pro pune reforme pentru a \mpiedica in sti - conduce campania economic` a lui McCain. put o campanie axat` numai pe problemele tu]iile financiare s` aib` probleme financiare Carly Fiorina, fost CEO al HP, [i Meg economice. „din cauza unei inexplicabine lipse de transpa - Whitman, care a condus eBay, sunt repre zen - Campania din ultima s`pt`måna a celor ren]` pe pia]a financiar`, care a f`cut ca fir - tantele echipei economice a senatorului doi candida]i s-a dovedit a fi una foarte acid`. mele de pe Wall Street s` aib` un com por ta - republican. McCain, care a propus o serie de m`suri de ment nes`buit, care le-a distrus profiturile“. Schimbul de replici dintre cei doi candi da]i reglementare a sectorului financiar, l-a acuzat De asemenea, senatorul republican a cerut a continuat cu cearta dintre cele dou` ta bere. pe Obama c` nu ofer` niciun plan pentru ac- FED s` nu mai salveze companiile falimentare Principalul strateg de campanie al can didatului tuala criz` economic`. [i s` se concentreze asupra \nt`ririi dolarului republican, Steve Schmidt, a acuzat echipa „|n aceast` diminea]` mi-am prezentat american. democrat` c` se bucur` de criza financiar` propunerile pentru a rezolva aceste probleme Care vor fi \ns` economi[tii din spatele care afecteaz` Statele Unite. [i pentru a l`sa economia s` creasc`. |n acela[i politicienilor care vor c`uta solu]ii pentru criza Conform unui ultim sondaj al Washington timp, senatorul Obama a declarat c` nu va financiar` \n urm`toarea administra]ie de la Post/ABC News, Barack Obama \l devanseaz` propune un plan“, a declarat McCain la un Washington? cu nou` puncte pe contracandidatul repu bli - raliu electoral \n statul Minnesota. Imediat dup` zguduirea Wall Street-ului can John McCain \n privin]a inten]iilor de vot De asemenea, McCain l-a acuzat pe de anun]ul falimentului Lehman Brothers, cei pe fondul crizei economice. Studiul arat` c` Obama c` nu are calit`]i de lider. doi candida]i [i-au convocat consilierii eco no - Obama benficiaz` de 52% din inten]iile de vot, „|ntr-o perioad` de criz`, \n momentul \n mici. Ambii sunt \nconjura]i de economi[ti \n timp ce McCain se bucur` de 43 de procente care are nevoie de calit`]ile de conduc`tor, se- celebri, pretenden]i la func]ia de secretar al din simpatia electoratului. natorul Obama nu [i le-a eviden]iat“, a spus tre zoreriei (de]inut` \n prezent de Henry |n acest context, echipa lui McCain l-a McCain. Paulson). acuzat pe Obama c` are leg`turi cu James Candidatul democrat a abordat o atitudine Astfel, Obama este sf`tuit de Jason Johnson, fostul CEO al Fannie Mae. pre caut` \n ceea ce prive[te criza, ar gu men - Froman, fost consilier \n administra]ia lui Bill Johnson chiar a fost luat \n calcul pentru a tånd c` planul de salvare a economiei trebuie Clinton, [i de Austan Goolsbee, profesor la fi ales de Obama pentru func]ia de vice pre- s` fie „inteligent, sistematic [i bine gåndit“. Universitatea din Chicago. Ambii conduc [edinte, dar s-a renun]at la el pe fondul acu- Pentru asta, Obama s-a \ntålnit \n Florida cu o echipa economic` a senatorului democrat. za]iilor c` ar fi primit \mprumuturi cu rate sub serie de exper]i \n economie, mul]i dintre Din echipa de consilieri economici ai lui nivelul pie]ei de la Countrywide Financial, ace[tia f`cånd parte din administra]ia fostului Obama mai fac parte fostul secretar al companie implicat` \n criza subprime din SUA.
Economi[tii lui Obama Economi[tii lui McCain PUBLICITATE Stuart Eizenstat (65 de ani) Douglas Holtz-Eakin (53 ani) |n prezent partener la firma de avocatur` din |n prezent consilier-[ef pe probleme Washington Covington & Burling LLP [i strateg economice al campaniei lui John McCain, \n cadrul companiei de PR APCO Worlwide, Holtz-Eakin a fost director al Comisiei de Eizenstat a fost consilier-[ef pe politic` intern` buget a Congresului. De asemenea, timp de \n cadrul administra]iei lui Jimmy Carter, iar \n 18 luni a fost economist-[ef al pre[edintelui timpul pre[edintelui Bill Clinton a ocupat Consiliului Consilierilor Economici \n timpul func]ia de secretar adjunct al Trezoreriei. De mandatului actualului pre[edinte Bush [i asemenea, \n cadrul administra]iei Clinton, a pentru al]i doi ani a ocupat func]ia de fost subsecretar pentru comer] interna]ional la economist senior \n cadrul aceleia[i Departamentul pentru Comer]. A fost organiza]ii. |n prezent este angajat temporar ambasador al Statelor Unite ale Americii la Uniunea European` \ntre 1993 [i (fellow) la Institutul Peterson pentru Economie Interna]ional` [i pre[edinte 1996 [i copre[edinte al Consiliului Euro-American de Afaceri (EABC). al DHE Consulting. Conform CV-ului s`u, Holtz-Eakin este expert economic Eizenstat [i-a cå[tigat deja statusul de „omul \n]elept al Washingtonului“, iar \n toate domeniile politicii publice, cu prec`dere \n problemele legate de anali[tii se a[teapt` ca el s` fie un mentor „ascuns“ al lui Obama - asta doar asigurarea medical` [i globalizare. Anali[tii consider` c` are cuno[tiin]ele \n cazul \n care nu va fi numit secretar al Trezoreriei pentru a rezolva actuala necesare pentru a ocupa postul de secretar al Trezoreriei, dar \i lipse[te criz` economic`. experien]a necesar` de pe Wall Street.
Laura Tyson (61 de ani) Martin Feldstein (69 de ani) Fost` consilier` \n cadrul administra]iei lui Bill |n prezent profesor de economie la celebra Clinton, Tyson \l sf`tuie[te \n prezent pe Barack Harvard University [i pre[edinte al Biroului Obama \n domeniul economic, dar este [i una Na]ional pentru Cercetare Economic`, dintre reprezentantele sale \n pres`. |n prezent Feldstein este un venerabil republican. A fost profesoar` la Universitatea Berkeley, Laura consilier-[ef pe probleme economice al Tyson este prima femeie care a a ajuns decan pre[edintelui Ronald Reagan [i pre[edinte al la London Business School [i este din 1997 \n Consiliului Economic din 1982 pån` \n 1984, consiliul director al b`ncii de investi]ii Morgan pozi]ie de]inut` \n trecut [i de fostul Stanley, al firmei de telefonie AT&T (din 1999) pre[edinte al Rezervei Federale americane, [i al Eastman Kodak Co. {colit` la Alan Greenspan. |n anul 2006, Feldstein a fost prestigioasele Smith College [i la Massachusetts Institute of Technology, numit de George W. Bush consiler al pre[edintelui Serviciului de Informa]ii Tyson a sus]inut planurile lui Obama pentru un nou plan de ajutor pentru Externe. A primit \n anul 1997 medalia John Bates Clark al Asocia]iei pl`titorii de impozite, precum [i reduceri de taxe pentru energie, ajutor de Economice Americane, premiu acordat la fiecare doi ani economi[tilor sub 40 [omaj. Din 1987 este membr` a Consiliului pentru Rela]ii Externe, care are de ani, care au adus o important` contribu]ie [tiin]ei economice. Feldstein sediul la New York, organiza]ia despre care se spune c` poate influen]a cel este considerat c` va aduce Trezoreriei atåt un nume respectat, dar [i o mai mult politica extern` a Statelor Unite. important` experien]` academic` [i \n industrie.
Austan Goolsbee (39 de ani) Carly Fiorina (54 de ani) Profesor de economie la prestigioasa University Fiorina este \n echipa de consilieri a lui McCain of Chicago, Goolsberg este \n prezent unul dintre pe probleme economice [i de business. Numele cei mai importan]i consilieri economici ai s`u este speculat a fi posibila alegere a lui campaniei lui Barack Obama. De altfel, Goolsbee McCain pentru postul de secretar al Trezoreriei \l ajut` cu sfaturi economice pe candidatul sau al comer]ului. Fost director executiv al democrat de cånd acesta a fost ales membru al Hewlett-Packard Co (HP), Fiorina este unul Senatului american \n 2004. Goolsbee este dintre principalii colectori de fonduri pentru economist \n cadrul unor corpora]ii precum Partidul Republican [i pentru Conven]ia Democratic Leadership Council [i lucreaz` la Na]ional` Republican`, care a avut loc la institutul de cercetare American Bar Foundation \nceputul lunii septembrie. Anali[tii consider` [i e consilier \n Comisia de buget a Congresului. Anali[tii consider` c` singurul c` Fiorina este mai potrivit` pentru func]ia de secretar al comer]ului (a c`rui s`u handicap pentru a prelua func]ia de secretar al Trezoreriei ar fi lipsa de principal` activitate este de a promova liberul schimb [i de a face tot posibilul experien]` \n cadrul Guvernului. De aceea, ace[tia \l v`d mai mult ca [ef la pentru ca firmele americane s` aib` acces pe pie]ele str`ine), avånd \n vedere Consiliului Economic, pozi]ie de unde au plecat foarte mul]i directori ai Rezervei experien]a sa \n marketing [i management. Cu toate acestea, [ansele fostei Federale. Golsbee este considerat membru al unui curent numit „noii CEO al HP pentru a prinde un loc \n cadrul unei eventuale administra]ii economi[ti sociali“. Ace[tia studiaz` activitatea oamenilor \n cadrul natural [i republicane s-au mic[orat dup` ce aceasta a declarat c` nici McCain [i nici g`sesc explica]ii economice pentru comportamentul uman. colega sa de campanie Sarah Palin nu ar putea conduce o mare companie.
Timothy Geithner (47 de ani) Phil Gramm (66 de ani) Este pre[edinte al Rezervei Federale filiala din Fost senator american [i vicepre[edinte al New York [i vicepre[edinte al Federal Open b`ncii de investi]ii UBS, Gramm a fost unul Market Committee (Comitetul de politic` dintre cei mai importan]i consilieri economici monetar` al Fed). L-a ajutat pe actualul ai lui McCain pån` \n aceast` var` \nainte de secretar al Trezoreriei, Henry Paulson, s` a demisiona. Grimm a fost nevoit s` salveze de la faliment banca Bear Stearns Co. p`r`seasc` campania candidatului republican Geithner este respectat pe Wall Street [i are un dup` ce a declarat \ntr-un interviu c` SUA trec impresionant trecut \n economia interna]ional`. numai printr-o „recesiune mental`“, iar A absolvit Dartmouth College \n 1983, americanii sunt un popor de „plång`cio[i“. dåndu-[i licen]a \n studii asiatice [i FOTO: Mediafax Foto Gramm este principala leg`tur` a lui McCain guvernamentale. Doi ani mai tårziu a terminat un master \n studii asiatice [i cu Wall Street-ul, avånd \n vedere c` lucreaz` la UBS, dar de cånd a economie interna]ional` la Johns Hopkins School of Advanced International demisionat campania candidatului republican a preferat s` se distan]eze de Studies. |n timpul administra]iei lui Bill Clinton a fost subsecretar pentru el. De[i i se d` lui Gram [anse limitate pentru a mai fi ales \n func]ia de afaceri interna]ionale \n cadrul Trezoreriei. Anali[tii sunt de p`rere c` rela]ia secretar al Trezoreriei, McCain a ar`tat c` nu \i este fric` de o administra]ie sa apropiat` cu Paulson i-ar fi creat o imagine prea legat` de administra]ia riscant` \n urma alegerii controversatei Sarah Palin drept vicepre[edinte. actualului pre[edinte George W. Bush, fapt ce \i mic[oreaz` [ansele de a intra Gram are un doctorat \n economie, ob]inut la Universitatea din statul \ntr-o eventual` echip` a lui Obama la Casa Alb`. american Georgia. ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 BUSINESS INTERNA}IONAL 21
Americanii au trecut la Brokerii londonezi, pu[i pe jar de ultimele cereale, pentru c` micul izbucniri ale crizei financiare dejun \n ora[ este scump Ar fi exagerat s` spui c` metroul londonez c`tre Canary Wharf DARIA MACOVEI miroase a fric` (dac` ar fi s` fie ceva, ar mirosi a cårna]ii pe TOT mai mul]i americani care obi[nuiau s` ia micul dejun pe fug` \n ora[ [i-au schimbat obiceiurile, preferånd s` m`nånce care naveti[tii \i consum` la micul dejun). acas` diminea]a, iar fenomenul nu face decåt s` agraveze un trend care a afectat serios vånz`rile lan]urilor de restaurante CRISTINA RO[CA investitor printre din]i. Oamenii din fotbal, pe care este inscrip]ionat logoul din Statele Unite, dup` ce americanii renun]aser` [i la cin`, ora[ \[i fac griji pentru slujbele lor. Nu unei companii. Birourile sunt pline de scrie Financial Times. ar cum aproape fiecare stiu dac` \[i vor primi salariile. Sunt ambalaje de la Panadol [i suplimente Compania General Mills, care produce, printre altele, pereche de ochi prive[te \ngrijora]i pentru ipoteca pe care o au alimentare - de[i, par s` sugereze c` nu m`rci alimentare foarte cunoscute de cereale [i iaurt, plictisit` ultimele titluri - de pl`tit la banc`.“ Dac` Lehman a exist` motive de \ngrijorare, pe birouri estimeaz` c` vånz`rile totale de cereale de pe pia]a din SUA care nu fac altceva decåt intrat \n faliment [i AIG a fost aproape stau \mpr`[tiate invita]ii la evenimente au crescut \n medie cu 5% \n perioada iunie-august, s` reaminteasc` de criza de colaps, atunci oamenii au motive s` [i formulare pentru cluburi private. comparativ cu anul trecut. Produc`torul american a financiar`D ce urmeaz` a scoate de pe fie \ngrijora]i“, a ad`ugat acesta. Un alt broker are patru telefoane \nregistrat o majorare cu 10% a vånz`rilor la cereale, \n timp pia]` 110.000 se slujbe din ora[ - ner- Companiile de brokeraj precum mobile pe biroul s`u, aliniate lång` un ce vånz`rile la iaurturi au fost cu 19% mai ridicate \n SUA. vozitatea ar putea fi u[or de \n]eles. BGC intr` \n contact cu b`nci de pe Blackberry, de[i recunoa[te c` nu are Ken Powell, directorul general al General Mills, a Pr`bu[irea Lehman Brothers - care \ntregul mapa - nevoie de toate. declarat c` m`rcile companiei, printre care se num`r` [i un se pare c` va costa doar Londra 5.000 de mond, [i ase- Cea mai g` l` - brand cunoscut de sup` instant [i produse de patiserie, au lo curi de munc` - ultima din lan]ul de menea fuziuni de Falimentul Lehman ar putea gioas` sec]iune de beneficiat \n general de pe sal v`ri, cea a AIG [i problemele ac]iu - mare amploare nu pe etaj g`zduie[te urma tendin]ei america- nilor HBOS au dominat, la jum`tatea fac altceva decåt l`sa f`r` slujbe aproape o echip` de bro - Produc`torul nilor de a nu mai lua cina lunii septembrie, primele pagini ale s` reduc` num`- keri care se ocup` la restaurant, ad`ugånd c` ziarelor, scrie BBC. rul de parteneri de 11.000 de londonezi angaja]i cu op]iuni de american General vånz`rile crescute la Pån` cånd muncitorii afla]i la voia afaceri. pe pia]a financiar`. vånzare [i cum- cereale [i la iaurt confirm` monstrului subteran au ie[it la supra - Ad`ugate la p`rare fixate de Mills spune c` \n ipoteza c` acela[i lucru se fa]`, cea mai nou` poveste era deja titlu preluarea Merrill ratele dobånzilor perioada iunie-august \ntåmpl` [i \n ceea ce de prima pagin`: se zvonea c` Lloyds Lynch de c`tre Bank of America, fali- din Europa. prive[te micul dejun. intr` \n ac]iune pentru a salva creditorul mentul Lehman [i politica de con- „Pie]ele sunt atåt de volatile \n mo- a \nregistrat o Pån` nu demult, tot ipotecar HBOS de]inut de Halifax, aflat solidare din Europa, acestea vor avea \n mentul acesta, cu oscila]ii cu adev`rat mai mul]i americani \[i la ananghie. Ac]iunea a [i avut loc mod inevitabil implica]ii. violente, \ncåt interesul manifestat [i cre[tere de 10% a luau masa de diminea]` \n ulterior. „S-ar putea ca num`rul de b`nci cu presiunea ce apas` sunt mari“, spune un vånz`rilor de cereale drum spre birou, fapt care |n timp ce arunca o privire asupra care avem afaceri s` fie mai mic, dar broker, \ntre o gustare [i cåteva a stimulat extinderea la celor 550 de brokeri din zgomotoasa sunt implicit [i mai pu]ine b`ncile cele conversa]ii cu b`nci din Fran]a [i [i 19% a celor de iaurt. scar` larg` a ofertelor sal` de tranzac]ii de la BGC Partners, care \[i asum` riscuri, ceea ce simbo- Germania. pentru mic dejun, din analistul-[ef David Buik d` deza - lizeaz` c` lichiditatea se va diminua „|n mod normal oscila]ia pre]urilor partea unor lan]uri probator din continuu“, spune este nu foarte mare, \ns` cånd acestea alimentare cunoscute, precum McDonalds [i Starbucks. cap. „Este un in - un alt broker. sunt atåt de puternice, trebuie s` fii La \nceputul anului, Jamba Juice, un lan] de localuri care fern, absolut Formele de brokeraj intr` \n „Astfel ne sim - atent s` nu \]i pui clientul \ntr-o pozi]ie se ocup` \n principal cu vånzarea de dulciuri [i alte produse nebunesc“, spu - ]im din ce \n ce proast`, astfel \ncåt ei s` \[i piard` realizate din fructe proaspete, a \nceput s` includ` \n ofert` [i ne el. „Nu \mi contact cu b`nci de pe \ntreg mai amenin]a]i.“ banii.“ alimente pentru micul dejun. Potrivit companiei, industria aduc aminte de Ascuns` \n Un peisaj contrastant este cel de la produselor de patiserie \nregistra „cea mai rapid` cre[tere de un alt moment mapamondul, iar recentele spatele turnului biroul de ac]iuni, care se ocup` cu la o zi la alta“ \n sectorul ofertelor de servire rapid` ale ca `sta.“ BGC fuziuni din segmentul financiar ce g`zduie[te tranzac]ionarea ac]iunilor, unde totul restaurantelor. este o companie BGC [i alte cå - este dominat de calm. „Clien]ii \[i |ns` David Palmer, analist specializat \n produsele de brokeraj, nu fac decåt s` reduc` teva firme im- men]in calmul [i a[teapt` momentul, destinate cosumatorilor obi[nui]i, angajat la UBS Equity ceea ce \nseam - portante, printre preluånd ac]iuni de la recent pr`bu[ita Research, a observat \ntr-o not` adresat` clien]ilor s`i c` n` c` nu cum- num`rul clien]ilor acestora. care [i Barclays, Lehman [i evaluåndu-[i pozi]ia“, spune „frecven]a utiliz`rii serviciilor de servire rapid` pentru micul p`r` [i nu vinde este pia]a de un broker. dejun din restaurantele din Statele Unite a sc`zut \n iunie, nimic \n nume pe[te Old Bil- Numai pe cåteva pie]e secundare, pentru prima dat` din 2004 \ncoace“. propriu. lingsgate, care se ocup` cu un tip mai ferite de problemele ce \nconjoar` Acest trend ar putea aduce beneficii nu doar celor de la |n schimb ea ac]ioneaz` \n principal tradi]ional de tranzac]ii. \mprumuturile subprime, tranzac]iile General Mills, ci [i principalului rival al companiei, Kelogg’s, \n numele b`ncilor [i al marilor investi- Ceea ce domin` priveli[tea de la sunt \ncheiate la un nivel normal. Cånd a mai ad`ugat Palmer. Ken Powell a declarat c` vånz`rile de tori, realizånd tranzac]ii pentru ei \n etajul al 19-lea sunt zgårie-norii Canary se vor putea observa \mbun`t`]iri? „Am iaurt ale General Mills au avut de cå[tigat [i de pe urma unei varii domenii de la valutar [i ac]iuni la Wharf, \n cadrul c`reia se g`sesc [i \n renun]at s` mai ghicesc“ , afirm` un alt dorin]e de a economisi bani din preg`tirea unui pachet de specula]ii \n direc]ia ratelor dobånzii. curånd p`r`sitele birouri ale Lehman broker. „Dac` AIG ar fi c`zut, am fi acas`, \n detrimentul lu`rii micului dejun \n ora[. |n sala de tranzac]ionare, \n spatele Brothers. |n partea de est a Londrei, vorbit de Armagedonul financiar, \ns` Oficiali din partea Kroger, cel mai important lan] nebuniei, to]i au ajuns la un consens \n unde se reg`sesc cele mai multe birouri, acum lucrurile par \n regul`. Acesta este tradi]ional de supermarketuri de pe pia]a american`, au ceea ce prive[te pia]a ca imagine de presiunea plute[te \n aer. doar un exemplu de cåt de nestatornic FOTO: Reuters declarat [i ei c` tendin]a americanilor de a månca acas` a ansamblu. „Ce se \ntåmpl` acolo afar` Un muncitor strånge \n mån` o este totul. |nc` o veste proast` [i totul va Oscila]iile puternice ale pie]ei pun [i mai mult` presiune pe umerii brokerilor, care nu vor s` ri[te s` f`cut ca vånz`rile companiei s` \nregistreze o cre[tere este r`u r`u, foarte r`u“, spune un juc`rie antistres sub form` de minge de fi dat din nou peste cap“, continu` el. piard` banii clien]ilor serioas`.
PUBLICITATE 22 BUSINESS INTERNA}IONAL ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 Ce strategii vor urma Goldman Sachs [i Morgan Stanley \n \ncercarea de a se „schimba la fa]`“ De-a lungul anilor Goldman Sachs [i Morgan ridicånd pragul la 33%, atåt timp cåt mari existente \n momentul de fa]`, precum minoritatea de blocaj va de]ine mai putin de Citigroup, JPMorgan Chase sau Bank of Stanley [i-au construit o reputa]ie excelent`, 15% din titluri. America, cåt [i fa]` de b`ncile regionale mai Ace[ti investitori pot influen]a pentru mici care ar trebui s` se resemneze cu consiliind diverse companii care doreau s` prima dat` deciziile luate \n cadrul b`ncii \n apari]ia unor gigan]i financiari pe pia]`. care aleg s` \[i investeasc` banii. O nou` amenin]are \n råndul b`ncilor de schimbe modul \n care fac afaceri, chiar [i \n Majoritatea investitorilor au reac]ionat investi]ii ar putea duce la sc`derea num`rului pozitiv la schimb`rile pe care le-a f`cut de persoane care doresc s` se angajeze \n perioadele dificile. Morgan Stanley, ac]iunile b`ncii \nregistrånd, aceast` industrie. Bonusurile record pe care la jum`tatea s`pt`månii, o sc`dere cu doar 12 le-au primit \n ultimii ani angaja]ii com pa- cen]i, echivalentul a 0,4%, ajungånd la 27,09 niilor de pe Wall Street vor deveni o amintire DARIA MACOVEI eficien]i bancheri [i agen]i de tranzac]ii. dolari fiecare, dup` ce s`pt`måna trecut` se din moment ce b`nci precum Goldman [i „Cred c` acest lucru \nseamn` o temperare a aflau \n c`dere liber`. |n acela[i timp, tilturile Morgan Stanley au un num`r mai redus de cum, cånd se poate spune c` mediului de afaceri de pe Wall Street, iar Goldman au sc`zut cu 9,02 dolari, echivalentul pårghii, ceea ce le scade abilitatea de a cele dou` b`nci de investi]ii gi- profiturile sunt mai reduse, \ns` mai pu]in a 7%, ajungånd la 120,78 de dolari fiecare, o produce profituri uimitoare. gant se afl` aproape sub asediu, fluctuante. Consider c` acest fenomen va schimbare pe care anali[tii o atribuie faptului Pe lång` bonusurile reduse pe care le vor a venit timpul ca [i ele s` se duce probabil la o sc`dere \n ceea ce prive[te c` banca nu a anun]at \nc` nici o nou` infuzie primi \n acest an, valoarea ac]iunilor pe care „reinventeze“, scrie The New ini]iativa antreprenorial` din aceste zone“, a de capital. le de]in angaja]ii comaniei a sc`zut foarte AYork Times. {i asta \n situa]ia \n care, cu doar afirmat Samuel Hayes, profesor la Harvard, Lucas Van Praag, un purt`tor de cuvånt al mult la toate institu]iile financiare de pe Wall o s`pt`mån` \n urm`, cele dou` companii specializat \n investi]ii bancare, care a mai Goldman Sachs, declara, \nainte de investi]ia Street. insistau asupra faptului c` strategiile fun- ad`ugat c` „acest lucru urma s` se \ntåmple lui Buffett, c` banca nu inten]ioneaz` \n Ac]iunile b`ncilor comerciale nu au damentale dup` care \[i desf`[oar` activitatea oricum“. viitorul apropiat s` strång` mai mult capital, tendin]a de a-[i majora valoarea la fel de sunt destul de bune. Anun]ul schimb`rilor chiar dac` ar putea proceda \n acest fel pentru repede ca \n cazul titlurilor b`ncilor de |ntr-o perioad` \n de pe Wall Street face ca a finan]a achizi]ia de investi]ii, iar angaja]ii care fluctua]iile de pe aceast` zon` de afaceri s` noi bunuri, \n cazul \n companiilor de inves - pia]` au f`cut ca unii arate ca \n anii ‘30, \nainte care consider` c` acest Mor gan Stanley de]ine \n prezent ti]ii financiare aflate dintre cei mai importan]i este valoarea ca Glass Steagall Act s` lucru ar fi de dorit. \n declin sunt \n acest competitori ai Goldman 20 depozitelor pe care separe b`ncil co mercial` Atåt Morgan depozite bancare de 36 de moment destul de Sachs [i Morgan Stanley Goldman le de]ine \n de cele de in vesti]ii. Stanley, cåt [i miliarde de dolari [i inten]ioneaz` \ngrijora]i de faptul c` s` fie \nl`tura]i, condu - mld. $ Statele Unite [i Europa. Morgan Stanley a Goldman Sachs au ac]iunile pe care le cerea celor dou` companii trecut destul de rapid prin preluat de pozitele s` \[i majoreze capitalul. de]in vor cre[te mai de investi]ii era reticent` noile schimb`ri, anun]ånd clien]ilor lor. lent. \n fa]a apelurilor de a le transforma \n ceva c` vrea s` vånd` pån` la 20% din ac]iunile Goldman, care se va Anali[tii sunt de mai mult decåt simple b`nci de investi]ii. companiei c`tre Mitsubishi UFJ Financial clasa pe pozi]ia a patra ca m`rime \n topul p`rere c` adev`ratul test pentru cele dou` Ideea de a ac]iona \n acest fel, au avertizat Group, cea mai mare banc` co mercial` din holdingurilor bancare din lume, de]ine 20 de b`nci va veni atunci cånd pie]ele \[i vor \m - cei din conducerea institu]iilor financiare, ar Japonia, \n schimbul a apro ximativ 8 miliarde miliarde de dolari \n depozite r`spåndite \n bun`t`]i posibili tatea de a majora profiturile. face ca atåt Goldman Sachs [i Morgan de dolari. Statele Unite [i \n Europa. „Nu putem sus]ine c` ele vor fi la fel de Stanley, cåt [i \ntregul sistem financiar Mitsubishi de]ine \n prezent 1.100 miliar - Banca inten ]io neaz` s` realizeze un profitabile ca \nainte de criza financiar`“, a american s` devin` mai pu]in receptive [i s` nu de de dolari \n depozite ban care, fapt care ar transfer de ac]iuni de la alte divizii pentru a afirmat Meredith Whitney, analist la CIBC mai fie atåt de creative, nedorind s` \[i mai ajuta la sus]inerea stabilit`]ii Morgan Stanley ob]ine 150 de miliarde de dolari \n depozite. Oppenheimer. asume riscurile ridicate care aduc \ntot deauna \n ceea ce prive[te fi nan]area. Conducerea institu]iei financiare pl`nuie[te „Exist` foarte multe institu]ii care recompense mai mari. Gigantul american de asemenea [i s` se extind` prin intermediul monitorizeaz` pia]a, prea mult` aten]ie la |n acest moment de investi]ii de]ine \n noilor achizi]ii [i prin atragerea mai multor detalii [i o birocra]ie excesiv`, iar aceste \ns` schimbarea sur - Bonusurile record pe care le-au prezent 36 de miliarde clien]i importan]i, dispu[i s` investeasc` sume lucruri care fac parte din proces sunt foarte prinz`toare prin care de dolari \n depozite mari de bani. stråns legate de depozitele provenite din au trecut cele dou` primit \n ultimii ani angaja]ii bancare [i afirm` c` Cele dou` b`nci americane ar putea fi serviciile de retail bancar. Angaja]ii acestor b`nci de investi]ii, companiilor de pe Wall Street inten]ioneaz` s` \[i nevoite s` renun]e la o parte din active pentru b`nci vor avea parte de un inso]itor transformate \n gru- majoreze capitalul a se conforma regulilor care se aplic` \n cazul permanent \n toate activit`]ile pe care le fac“, puri bancare [i bene - vor deveni o amintire din prin oferirea de ser - holdingurilor. a mai ad`ugat ea. ficiind de posibilitatea vicii noi de retail \n do - Spre exemplu, ele ar putea s` \[i vånd` Chiar \nainte ca b`ncile de pe Wall Street de a prelua alte b`nci, moment ce multe b`nci [i-au meniul bancar [i prin activele din domeniul utilit`]ilor, precum s` suporte [ocul actualei crize financiare, a f`cut ca Wall Street pierdut capacitatea de a genera reali zarea de noi fabricile de energie pe care le-au de]inut \n Morgan Stanley [i Goldman Sachs au \nceput s` devin` o zon` mult achizi]ii. FOTO: Reuters trecut. |ns` vor avea la dispozi]ie maximum s` nu mai aib` atåt de mult` \ncredere \n mai stabil` [i mai profituri uimitoare. Goldman Sachs, Dup` ce a consiliat numeroase companii care \ncercau s`-[i redefineasc` mediul de afaceri, a venit cinci ani pentru a se debarasa de aceste active. banii \mprumuta]i sau \n pårghiile financiare, pu]in complex`. compania unde \n momentul ca Goldman s` fie propriul s`u consilier Dac` Goldman Sachs [i Morgan Stanley pentru a ob]ine profituri ridicate. Schimbarea a trecut Henry Paulson, ar fi fost pur [i simplu avide dup` profit \n |ns` cele dou` companii f`ceau acest adus cu sine [i pro fi turi mai mici, cel pu]in din secretarul trezoreriei ame ricane, a ocupat Berkshire Hataway, vehiculul de investi]ii al anun]at c` va opera modific`ri \n ceea ce lumea investi]iilor bancare, faptul c` se lucru \ntr-o perioad` \n care pia]a creditelor perspectiva stan dar de lor atåt de ridicate care postul de pre[edinte, este a[teptat` s` \[i miliardarului Warren Buffett. prive[te regulile care permit companiilor de orienteaz` mai nou c`tre sectorul b`ncilor se afla \n stagnare, existånd mult mai pu]ine au creat o epoc` \n care bonusuri \n valoare m`reasc` \n con tinuare capitalul, dup` ce a Banii proveni]i din ac]iuni au intrat [i ei \n servicii financiare [i altor investitori afla]i \n comerciale ar putea reprezenta o surs` de oportunit`]i de a scoate profituri enorme prin de 50 mil. dolari erau acordate celor mai primit o infuzie de lichiditate din partea calcul \n planul de redresare, dup` ce Fed a minoritate s` de]in` maxim 25% din ac]iuni, competi]ie \n raport cu b`ncile comerciale acceptarea unor tranzac]ii cu risc ridicat.
PUBLICITATE Dolarul ar putea fi „strivit“ sub presiunea problemelor b`ncilor americane
C~T~LINA APOSTOIU precedent a guvernului pe pie]e [i ar ridica |n numai patru zile ce au urmat colapsului pragul datoriilor ]`rii cu 6,6%, pån` la 11.315 Lehman, un indice care evalueaz` moneda PLANUL SECRETARULUI Trezoreriei de miliarde de dolari. Vor fi alocate 700 de american` \n raport cu un co[ de [ase valute americane Henry Paulson menit s` pun` cap`t miliarde de dolari pentru active cu probleme [i importante, a \nregistrat o sc`dere de 1,2%. crizei de pe pie]ele financiare ar putea pune 400 de miliarde de dolari pentru garantarea De[i moneda american` ar putea avea de punct cre[terii \nregistrate \n ultimele trei luni fondurilor de pe pia]a monetar`. „Ceea ce se suferit pe termen scurt, cel pu]in un analist de moneda american`, \n condi]iile \n care va \ntåmpla cu dolarul va pune \n umbr` spune c` planul de salvare pus la punct de gu - investitorii iau \n calcul costurile ac]iunilor de cå[tigurile pe termen scurt \nregistrate \n urma vernul american va \nt`ri moneda american` salvare, conform Bloomberg. dep`[irii crizei bancare“, spune David Woo, pe termen mai lung. Propunerile lui Paulson De[i ac]iunile ar putea recl`di \ncrederea din cadrul Barclays. vor readuce pie]ele valutare pe tendin]a ul ti - investitorilor \n pie]ele financiare, traderii se me lor luni, conform lui Adam Boyton, strateg vor concentra din nou asupra celor dou` \n cadrul Deutsche Bank. „Este un plan pozitiv deficite, bugetar [i de cont curent, [i asupra care va avea un efect bun asupra dolarului \n ratelor dobånzii reale negative din Statele ul tim` instan]`. Acesta reduce riscul [i vo la - Unite. „La cel`lalt cap`t, dolarul va fi strivit“, tilitatea, readucånd accentul pe datele macro - crede John Taylor, pre[edinte al International economice fundamentale, care sugereaz` Foreign Exchange Concepts. condi]ii \n deteriorare \n restul lumii anul viitor Dolarul s-a depreciat \n raport cu 14 dintre [i o reluare a cre[terii \n SUA“, spune Boyton. cele mai tranzac]ionate monede din lume pe Planul guvernului survine \n condi]iile 19 septembrie, inclusiv moneda euro, dup` ce cre[terii deficitului bugetar [i al celui de cont Paulson [i-a f`cut public planul. Planul ar curent. Deficitul bugetar este a[teptat s` putea pune cap`t revenirii dolarului, care a creasc` pån` la 438 mld. dolari anul viitor, de \nceput \n luna iunie [i a \mpins moneda la 407 mld. dolari, iar deficitul de cont curent a american` cu 10% \n sus fa]` de euro, 2% \n avansat de la 167,24 mld. dolari \n decembrie. raport cu yenul japonez [i aproape 13% fa]` de Ratele sc`zute ale dobånzii ar putea afecta realul brazilian. la råndul lor dolarul. Dobånda practicat` de Planul lui Paulson, \naintat Congresului pe O presiune suplimentar` asupra dolarului este Fed este cu 3,4% mai sc`zut` decåt rata 20 septembrie, ar marca o interven]ie f`r` pus` de rata sc`zut` a dobånzii infla]iei.
PUBLICITATE ZIARUL FINANCIAR l Vineri, 26 septembrie 2008 BUSINESS INTERNA}IONAL 23 Investitorii str`ini din Cehia \ncep |ncrederea germanilor a revenit s`-[i repatrieze profiturile pe scar` larg` pe o pant` ascendent` Investitorii str`ini au profitat din plin de cre[terea economiei cehe, dividendele pl`tite peste hotare \nregistrånd o rat` de CIPRIAN BOTEA cre[tere uimitoare \n ultimii ani. INDICELE \ncrederii consumatorilor germani a \nregistrat o cre[tere nea[teptat` pe fondul declinului pre]urilor din segmentul energetic. Un sondaj al firmei de cercetare GfK C~T~LINA APOSTOIU 20 miliarde de coroane, Michl spune c` mare pondere. |n urma revolu]iei din 1989, indic` o cre[tere a cotei \ncrederii consumatorilor germani acestea vor avansa \n urm`torii ani \ntr-un industria ]`rii necesita o restructurare pån` la 1,8 puncte, fa]` de 1,6 puncte, cåt se \nregistra \n luna n acela[i timp, ritmul \n care ritm mai lent. Investi]iile str`ine directe au complet` pentru a fi competitiv`, iar precedent`, scrie Bloomberg. Estim`rile anterioare indicau o profiturile str`ine au fost reinvestite crescut, \ns` ritmul de cre[tere al acestora a investi]iile str`ine directe reprezentau sc`dere u[oar` a indicelui german, pån` la 1,5 puncte. l-a dep`[it pe cel al pl`]ilor de \ncetinit \n ultimii doi ani \n condi]iile \n care singurul mijloc prin care se putea face acest Pre]ul petrolului a coboråt cu aproape o treime fa]` de dividende, scrie The Prague Post. aproape toate privatiz`rile din aceast` ]ar` lucru, ceea ce a determinat guvernul s` nivelul record \nregistrat \n luna iulie, men]inåndu-se totu[i Aceast` tendin]` se va inversa, spun au fost finalizate. creeze CzechInvest, agen]ia de investi]ii [i peste pragul de 100 de dolari pe baril. Pre]ul ]i]eiului este cu |unii anali[ti, \n condi]iile \n care investitorii „Acest lucru se \ntåmpl` din simplul dezvoltare \n domeniul afacerilor. Odat` ce 30% peste nivelul \nregistrat \n perioada similar` din 2007. |n str`ini \[i p`streaz` profiturile [i se motiv c` a existat o investitorii au \nre- acela[i timp, \nr`ut`]irea crizei de pe pia]a financiar` ar putea \nregistreaz` o reorientare a investi]iilor perioad` major` de gistrat succese [i reduce apetitul pentru a cheltui al consumatorilor, \n str`ine directe dinspre sectorul produc]iei investi]ii \n ultimii Valoarea dividendelor \ncasate profituri \n cadrul urm`toarele luni. c`tre cele ale serviciilor [i cercet`rii. cinci-[apte ani. In- industriei, pasul ur- „Avånd pu]in mai mul]i bani \n buzunar, cu siguran]` Printre numele mai mari ai c`ror vesti]iile str`ine di- de investitorii str`ini de pe pia]a m`tor a fost ex- oamenii se simt mai relaxa]i“, a declarat Dominic Bryant, investitori profit` de dividende record se recte au \nceput \n tinderea \n alte do- economist la BNP Paribas, \n Londra, care estima o cre[tere num`r` Telefonica O2, al c`rei ac]ionar 2000 [i a venit vre- din Cehia \n 2007 s-a ridicat la menii, spune Ale- de pån` la 1,7% a indi- majoritar, Telefonica Spain, a primit un mea ca investitorii xandra Rudysarva, celui \ncrederii consu- dividend de 16,1 miliarde de coroane (637 s` primeasc` \napoi 1,34 mld. euro. CEO al agen]iei. matorilor germani. Vånz`rile din segmentul milioane de euro), [i Skoda Auto, care a o parte din bani“, „Succesul a „Deocamdat`, consu- pl`tit 7,1 miliarde de coroane (282 milioane spune Michl. motivat companiile matorii v`d turbulen]ele german de retail vor de euro) ac]ionarului unic Volkswagen. De[i tendin]a se va inversa, proiec]iile s`-[i extind` investi]iile \n sectorul serviciilor de pe pia]a financiar` Dividendele pl`tite investitorilor str`ini sunt pozitive pentru c` investi]iile str`ine [i cel al cercet`rii [i dezvolt`rii“, arat` drept o problem` strict sc`dea cel mai probabil se ridicau la 32,7 miliarde de coroane (1,34 directe vor continua s` vin`, adaug` acesta. aceasta. FOTO: Reuters american`, dar \n urm`- cu 1%, \n termeni reali, \n miliarde de euro) \n 2002. |n 2007, nivelul Natura, nu numai volumul investi]iilor |n 1999, 1% din investi]iile de care s-a Compania american` IBM \[i va stabili sediul central al opera]iunilor din Europa Central` [i toarele luni ar putea acestora se ridica la 108 miliarde de coroane str`ine directe \n Cehia se va schimba de ocupat CzechInvest au vizat sectorul R&D de Est la Praga, de unde va coordona investi]ii de 1,6 mld. dolari sim]i pe propria piele condi]iile \n care (4,43 miliarde de euro), iar Ales Michl, asemenea. |n 2007, dou` treimi din investi- [i cel al serviciilor. aceste presiuni“, a analist \n cadrul Raiffeisenbank anticipeaz` ]iile str`ine directe reprezentau capital rein- |n prima jum`tate a acestui an, Acest trend este cel mai bine ilustrat de Central` [i de Est la Praga, ac]iune care ad`ugat el. \ncetinirea economic` \i c` acesta va dep`[i 150 miliarde de coroane vestit, conform b`ncii na]ionale a Cehiei. investi]iile din aceste sectoare au re- compania american` IBM, care a anun]at face parte dintr-un plan ce prevede Cea mai grav` criz` for]eaz` pe consumatori \n 2009. |n timp ce \n 2007 profiturile }inta investi]iilor s-a schimbat \n ultimul prezentat dou` treimi din cele 124 de la \nceputul lunii c` \[i va stabili sediul investi]ii de 1,6 miliarde de dolari pe pie]ele imobiliar` britanic` de reinvestite au dep`[it dividendele cu peste deceniu, iar produc]ia nu mai de]ine cea mai proiecte ale agen]iei. central al opera]iunilor din Europa emergente. la Marea Criz` \ncoace s`-[i restrång` cheltuielile. a \mpins \n sus costurile de creditare pe pie]ele financiare din \ntreaga lume, afectånd semnificativ opera]iunile companiilor de profil. Cele mai mari institu]ii Polonia a devenit membru al AIE Rusia vrea un control mai bun al pre]ului petrolului financiare la nivel mondial au \nregistrat pierderi de peste 520 mld. dolari \n urma declan[`rii crizei subprime. „Pe fondul recentelor turbulen]e de pe pia]a financiar`, ALEXANDRA CHELU - MEDIAFAX CRISTINA RO[CA 2004, este cea mai mare economie [i cel narea pre]ului mondial al petrolului, „[i adoptarea de c`tre Rusia a unor m`suri GfK nu se mai a[teapt` la o cre[tere real` a consumului anul mare consumator [i produc`tor de poate nu doar unul“, a afirmat ministrul. pentru o mai puternic` influen]are a pre]u- acesta“, se arat` \ntr-un comunicat al firmei de cercetare. POLONIA a devenit joi cel de-al 28-lea energie din Europa Central`, dar joac` [i RUSIA, cel mai important furnizor de ener- Produc]ia de petrol a Rusiei, cel de-al lui, chiar a unora „nea[teptate“, spune Estim`rile anterioare ale GfK indicau o cre[tere a con- membru al Agen]iei Interna]ionale un rol important ca stat de tranzit al gie la nivel mondial, dore[te s` i se acorde o doilea exportator dup` Arabia Saudit`, este Shmatko. La cap`tul cel`lalt al firului, sumului de 0,5%. pentru Energie (AIE), la 14 ani dup` ce ]i]eiului. mai larg` autoritate \n stabilirea pre]ului pe- \n sc`dere pentru prima dat` \n ultimul de- pre[edintele OPEC, Chakib Khelil, a Vånz`rile din segmentul german de retail vor sc`dea cel a depus oficial cererea pentru a adera la AIE este divizia pentru energie a trolului [i va lucra \mpreun` cu Organiza]ia ceniu, pe fondul luptei pe care companiile o declarat c` pre]ul aurului negru ar putea s` mai probabil cu 1%, \n termeni reali, \n condi]iile \n care organiza]ie. Organiza]iei pentru Cooperare [i De- }`rilor Exportatoare de Petrol (OPEC) duc cu costurile [i cåmpurile petrolifere se majoreze \n condi]iile \n care investitorii \ncetinirea economic` \i for]eaz` pe consumatori s`-[i Polonia a acumulat rezerve zvoltare Economic` (OCDE) [i a fost pentru a duce la \ndeplinire acest lucru, con- ajunse la maturitate. Guvernul acord` redu- se protejeaz` \mpotriva dolarului american restrång` cheltuielile. petroliere suficiente pentru a acoperi \nfiin]at` \n timpul crizei petrolului din form declara]iei ministrului energiei Sergei ceri de impozite produc`torilor pentru a \n- care \[i continu` procesul de depreciere. Totu[i, rata [omajului din Germania a coboråt \n august nivelul importurilor nete din 90 de zile, 1973-1974. Shmatko, scrie Bloomberg. curaja dezvoltarea cåmpurilor petrolifere \n „Pre]ul depinde de dolar, nu are nimic peste estim`rile economi[tilor, \n timp ce sindicatele fac cerin]` minim` pentru a fi membru al Statele care fac parte din AIE sunt: Ministrul energiei din Rusia lucreaz` la regiunile aferente. de-a face cu cererea [i cu oferta“, a afirmat presiuni pentru ob]inerea unor major`ri salariale AIE. Australia, Coreea, Austria, Belgia, un set de m`suri - printre care [i dezvoltarea |n acela[i timp volatilitatea pre]ului pe- Khelil, care ocup` [i func]ia de ministru al- semnificative. IG Metall, care reprezint` peste 3,2 milioane de „Statul a lucrat din greu pentru a-[i Olanda, Canada, Noua Zeelend`, Cehia, cåmpurilor petroliere - ce pot fi utilizate trolului face mai dificil` misiunea compa- gerian al energiei. „dac` dolarul pierde lucr`tori germani, solicit` cre[teri salariale de 8% pentru anul restructura rapid politicile [i programele Norvegia, Danemarca, Polonia, pentru cre[terea sau reducerea rapid` a pro- niilor de a pl`nui cheltuielile necesare ex- teren, petrolul cå[tig`.“ Se poate observa c` viitor, ceea ce \nseamn` cea mai ridicat` rat` de cre[tere din energice [i pentru a transforma sectorul Finlanda, Portugalia, Fran]a, Slovacia, duc]iei na]ionale de petrol, m`suri pe care le pansiunii. Pre]ul petrolului Ural brut, cea o aprecie de 6,7% \ntr-o singur` zi \n cadrul ultimii [aisprezece ani. de profil \ntr-unul orientat c`tre pia]`“, a Germania, Spania, Grecia, Ungaria, va prezenta membrilor OPEC, \n cadrul [e- mai important` surs` de export, a coboråt tranzac]iilor cu petrol cu livrare \n noiem- O m`sur` care indic` predispozi]ia consumatorilor de a declarat directorul general al or- Suedia, Elve]ia, Irlanda, Italia, Turcia, din]ei din decembrie a organiza]iei, a decla- cu 30% de la 4 iulie, cånd a atins valoarea brie a coincis cu cea mai puternic` depre- cheltui a urcat pån` la -12,8 fa]` de -27,9 puncte cåt se ganiza]iei, Nobuo Tanaka. Polonia, care Marea Britanie, Luxemburg, Japonia [i rat Shmatko. „Trebuie s` fie luat \n conside- record de 142,94 dolari (97,5 euro) barilul. ciere a dolarului \n fa]a monedei europene \nregistrau \n luna precedent`, \n timp ce a[tept`rile privind a aderat la Uniunea European` \n mai Statele Unite. rare un factor de sorginte rus`“ \n determi- Aceste varia]ii ame]itoare fac necesar` de la lansarea celei de-a doua \n 1999. major`rile salariale s-au apreciat, de asemenea.
PUBLICITATE PUBLICITATE 24 ZIARUL FINANCIAR Vineri, 26 septembrie 2008 BUSINESS INTERNA}IONAL
{tiri ZF
Morgan Stanley vrea s` p`streze afaceri specifice Optimismul revine pe bursele ruse[ti, unei b`nci de investi]ii Morgan Stanley a anun]at joi c` va cere b`ncii centrale americane (Fed) permisiunea de a p`stra propriile afaceri cu bunuri [i servicii de consum, cu toate c` a renun]at la pe fondul redres`rii nivelului lichidit`]ilor statutul de banc` de investi]ii, primind aprobare pentru transformarea \n holding bancar. Prin transformarea \n institu]ie comercial` de credit, Morgan Stanley poate accepta depozite, are acces mai u[or la finan]are din partea Rubla ruseasc` [i indicele de referin]` al ]`rii, b`ncii centrale [i poate achizi]iona mai u[or b`nci RTS, au atins cele mai ridicate niveluri din comerciale. Autorit`]ile americane au acordat deja b`ncii o perioad` de gra]ie de cinci ani \n care nu i se vor aplica ultima s`pt`mån`, \n urma unei cre[teri a normele federale referitoare la b`ncile comerciale care i-ar putea restric]iona activit`]ile cu bunuri [i servicii de consum, nivelului lichidit`]ilor din sectorul bancar. a declarat Carlos Melville, purt`tor de cuvånt al Morgan C~T~LINA APOSTOIU Stanley. Morgan Stanley [i Goldman Sachs, devenit` de trei luni, reprezentånd \n acela[i timp o asemenea banc` comercial`, erau ultimele dou` mari b`nci sc`dere de cinci ori de la maximul de de investi]ii independente de pe Wall Street dup` falimentul etragerea semnificativ` de aproximativ 11% \nregistrat \n punctul Lehman Brothers [i preluarea Merrill Lynch de c`tre Bank of capital de pe bursele din Mos- maxim al crizei de lichidit`]i de s`pt`måna America. Mediafax cova \n prima parte a acestei trecut`. s`pt`måni a determinat auto- Banca central` a anulat o ofert` de pån` Washington Mutual este tot mai aproape de rit`]ile ruse s` vin` cu un la 300 miliarde de ruble (8,1 miliarde de Rpachet de m`suri \n valoare de aproximativ euro) de fonduri bugetare din cauza lipsei de o preluare 130 mld. dolari (88 mld. euro), menit a cerere din partea b`ncilor comerciale, un Washington Mutual ia \n considerare o eventual` preluare redresa pia]a. M`surile respective includ o semn \n plus c` situa]ia lichidit`]ilor din de c`tre grupuri de private equity, printre care Carlyle [i relaxare a cerin]elor privitoare la rezerve [i sistemul bancar se \mbun`t`]e[te. Blackstone, dup` ce o serie de institu]ii bancare au ezitat s` angajamente de achizi]ionare de ac]iuni, Banii fuseser` oferi]i celor 28 de b`nci \ncheie o astfel de \n]elegere cu banca american`, afectat` scrie The Moscow Times. care \ntrunesc criteriile de solvabilitate ale de criza ipotecar`. Carlyle [i Blackstone, c`rora li se va „Panica a luat sfår[it. Se iau m`suri \n Ministerului Finan]elor, dar banca central` al`tura omul de afaceri american Gerald J. Ford, sunt printre vederea dep`[irii crizei de \ncredere \n a anun]at anularea ofertei din cauza cererii grupurile interesate de o posibil` preluare a Washington sistemul bancar. Stabilitatea sistemului fi- insuficiente. nanciar reduce retragerile de capital, impul- Rubla a \nchis [edin]a de tranzac]ionare sionånd pie]ele“, a declarat Vladimir Osa- la 30,25 unit`]i \n raport cu un co[ de 55 de kovski, analist \n cadrul UniCredit. cen]i [i 45 eurocen]i, cel mai ridicat din 15 Indicele RTS exprimat \n dolari a atins septembrie \ncoace. miercuri cel mai ridicat nivel dintr-o s`pt`- Dealerii au declarat c` rubla a avut de FOTO: Reuters mån`, de 1.334,75 puncte, \nainte de a \nchi- cå[tigat de pe urma revenirii bursei de Dup` norii negri adu[i pe burse de temerile investitorilor str`ini \n urma conflictului din Caucaz, brokerii ru[i \ntrev`d raze de speran]` de [edin]a de tranzac]ionare la 1.315,43 ac]iuni, dar [i de pe urma schimb`rii de c`tre puncte. MICEX, indicele mai lichid, expri- exportatorii ru[i a cå[tigurilor ob]inute din b`ncilor, Sberbank, cea mai mare de]i- Pre]ul petrolului a urcat cu aproximativ anun] extrem de pozitiv pentru ac]ionari [i mat \n ruble, a cå[tigat 3,2%, pån` la 1.105,72 str`in`tate \n moned` local` \n vederea n`toare de depozite \n ruble, \nregistrånd un 2%, iar firmele din domeniul energiei au investitorii \n obliga]iuni, arat` anali[tii puncte, tranzac]iile fiind suspendate timp de pl`]ii taxelor de sfår[it de lun`. avans de 7% al valorii ac]iunilor. avut de cå[tigat, ac]iunile Rosneft avansånd Troika Dialog. aproximativ o or` din cauza unor probleme Cre[terea pie]ei de ac]iuni [i a rublei, Ac]iunile VTB Group au urcat cu 6,5% cu 2% [i cele ale Gazprom cu 5,4%. „Totu[i, tensiunea se men]ine, iar sta- de ordin tehnic. dublat` de anun]ul privitor la sprijinul dup` ce acesta a anun]at o dublare a Gazprom va pl`ti 230 miliarde de ruble bilitatea este una fragil`“, a declarat Osa- Pe pia]a monetar`, dobånzile overnight acordat de Warren Buffet companiei profitului pån` la 553 milioane de dolari fa]` (9,2 miliarde de dolari) din datorii utilizånd kovski din cadrul UniCredit. au atins 2%, cel mai sc`zut nivel din ultimele Goldman Sachs, a \mpins \n sus ac]iunile de anul trecut. fonduri proprii pån` la sfår[itul anului, un [email protected]
FOTO: AFP/Mediafax Foto Fed nu va pl`ti un suprapre] pentru activele „nes`n`toase“ Noi pierderi pentru Mutual, \ns` nu este clar dac` se va ajunge la un rezultat \n CRISTINA RO[CA aceast` direc]ie, au declarat surse apropiate situa]iei, Dar plata unor sume necorespunz`toare pentru Ken Rogoff, un academician de la Harvard [i preluate de Wall Street Journal. Banca Santander a renun]at acestea s-ar putea dovedi mai nociv` decåt \ns`[i economist-[ef al FMI, a afirmat c` el nu a fost convins Swiss Re pe fondul la ideea de a cump`ra Washington Mutual, \n timp ce PUNEREA sub semnul riscului a celor 700 mld. activele. Dup` ce sugerase mar]i c` guvernul ar pl`ti „de urgen]a lichefierii acestei pie]e“. Toronto-Dominion Bank a ar`tat un interes sc`zut pentru dolari (477 mld. euro) din banii contribuabililor prin mai mult decåt pre]ul pe care aceste active l-ar putea Atractivitatea planului este subminat` de dificul- afacere. Alte institu]ii care au fost interesate de banca cump`rarea unor active neperformante de la b`nci cu atinge pe pia]a deschis` \n condi]iile actuale, Ben t`]ile impuse de stabilirea pre]urilor pentru active agrav`rii crizei american` sunt Citigroup, Wells Fargo din San Francisco [i probleme face dificil` vånzarea acestui plan Con- Bernanke, pre[edintele Fed, a declarat prompt complexe ca ipotecile persoanelor fizice sau derivatele J.P. Morgan Chase, \ns` acestea ezit` s` absoarb` gresului [i publicului american, scrie Financial Times. ulterior c` a fost \n]eles gre[it. lor esoterice. CIPRIAN BOTEA portofoliul de credite al b`ncii americane. Banca a |n timpul apari]iei sale \n fa]a comitetului Mar]i, Peter Orszag, directorul Biroului congre- \nregistrat pierderi de 6,3 miliarde doalari, totalul deficitului economic reunit al Congresului, Bernanke a \ncercat sional pentru buget, a declarat Congresului: „Cu cåt cauzat de expunerea pe segmentul creditelor ipotecare fiind s` clarifice: „Nu sus]in c` guvernul pl`te[te mai mult programul Trezoreriei se concentreaz` mai mult pe SWISS Reinsurance, cel de-al doilea mare asigur`tor la nivel estimat la 19 miliarde de dolari pån` \n 2011. Mediafax pentru aceste active \n mod active a c`ror valoare este dificil mondial, estimeaz` c` pierderile aferente trimestrului trei, inten]ionat“. de stabilit, este cu atåt mai legate de criza pie]ei ipotecare americane, se vor ridica la 277 General Electric \[i reduce estim`rile de profit |ntr-o \ncercare de a-[i Asigur`rile oferite de Bernanke probabil ca guvernul s` mil. franci elve]ieni (173,5 mil. euro), pe fondul \nr`ut`]irii pentru 2008 explica logica, Bernanke a pl`teasc` mai mult decåt situa]iei de pe pia]a financiar`, scrie Bloomberg. afirmat c` apari]ia nea[teptat` nu au convins mul]i economi[ti, acestea valoreaz`. Cu cåt se Pierderile \nregistrate \n lunile iulie [i august s-au situat la Conglomeratul industrial General Electric (GE), privit \n a Trezoreriei americane \n \ntåmpl` mai mult acest lucru, 245 mil. franci (153,5 mil. euro), iar compania estimeaz` c` \n general ca un barometru al economiei SUA, a redus pozi]ia de cump`r`tor ar face care spun c` ideea de a cu atåt programul \[i mut` ultima lun` pierderile au \nsumat 32 mil. franci (20 mil. euro). estim`rile pentru profitul din 2008 [i a oprit planurile de pia]a titlurilor de valoare menirea de la restabilirea tran- Swiss Re a raportat \n trimestrul precedent pierderi de r`scump`rare de ac]iuni, din cauza turbulen]elor de pe ipotecare cu probleme s` par` cump`ra active neperformante zac]ion`rii pe pie]ele financiare 362 mil. franci, dup` ce \n perioada noiembrie 2007-martie pie]ele financiare, anun]ul determinånd sc`derea titlurilor cu o pia]` financiar` lichid`. este defectuoas` \n sine. maladive c`tre subven]ionarea 2008 a pierdut peste 2 mld. franci (circa 1,2 mld. euro) ca peste 5%. Estim`rile privind profitul din 2008 au fost reduse Pre]urile ridicate ce au institu]iilor financiare private“. urmare a expunerii puternice pe pia]a american` a creditelor de la 22-23 miliarde de dolari la 19,5-21 miliarde de dolari. rezultat vor reveni la normal, |ntre timp Fed a extins ipotecare riscante. |n acela[i timp, asigur`torul a anun]at c` „Avånd \n vedere evolu]iile recente de pe pie]ele financiare, fapt ce va dezamor]i pie]ele [i va atrage al]i miercuri ajutorul acordat altor b`nci centrale pentru a are suficiente rezerve de lichiditate pentru a face fa]` crizei, am luat ni[te decizii dificile de a reduce riscurile [i a ne cump`r`tori, [i nu va reprezenta doar o \ncercare de u[ura presiunea de pe umerii institu]iilor financiare chiar [i \n condi]iile \n care expunerea sa pe segmentul sub- consolida situa]ia contabil`, dar vom men]ine dividendele“, aducere la liman a institu]iilor financiare prin in- locale, ad`ugånd 30 mld. dolari (20,5 mld. euro) unei prime r`måne semnificativ`. „|n actualele condi]ii de pe pia]` a declarat directorul general al GE, Jeff Immelt. Grupul a jectarea unor sume de bani mai mari decåt cele linii de finan]are de 247 mld. dolari (168,5 mld. euro). r`månem concentra]i asupra protec]iei investi]iilor efectuate suspendat [i programul de r`scump`rare de ac]iuni, pentru necesare. Fed a afirmat c` va oferi finan]are b`ncilor cen- pe pia]` [i a men]inerii calit`]ii serviciilor din segmentul a reduce riscul GE Capital, concomitent cu „men]inerea Datorit` faptului c` pre]urile pe care Trezoreria trale ale Australiei, Suediei, Danemarcei [i Norvegiei asigur`rilor“, a declarat directorul executiv al companiei, capacit`]ii de a fructifica oportunit`]ile de achizi]ii“, a le-a pl`tit ar fi cu toate acestea sub valoarea activelor pentru ca acestea s` \mprumute la råndul lor filialelor Jaques Aigrain. „Condi]iile dificile de pe pia]` creeaz`, de continuat [eful GE. Ac]iunile conglomeratului industrial s-au pe termen lung, m`surate prin veniturile ce revin prin locale o mi[care „a c`rei menire a fost s` \mbun`- asemenea, noi oportunit`]i“, a ad`ugat acesta. ieftinit cu 5,1%, la 23,23 dolari pe unitate, pe parcursul de]inerea lor, contribuabilii ar putea s` ob]in` profit t`]easc` lichiditatea de pe pie]ele financiare globale“. La sfår[itul lui august, Swiss Re de]inea active riscante pe tranza]iilor efectuate dup` deschiderea pie]ei. {edin]a de de pe urma acestui plan. Aceast` ac]iune urmeaz` unui acord \ncheiat pia]a asigur`rilor de instrumente financiare neperformante, a miercuri a fost a treia zi consecutiv` de sc`dere a pre]ului Totu[i, asigur`rile oferite de Bernanke nu au s`pt`måna trecut` ce stabilea linii de finan]are c`ror valoare se situa la 42% din pre]ul ini]ial. Aceast` pia]` ac]iunilor GE, ceea ce \nseamn` c` titlurile [i-au redus FOTO: Rompres convins mul]i economi[ti, care spun c` ideea \n sine temporar` cu b`nci centrale importante, printre care este destinat` protec]iei de]in`torilor de instrumente finan- valoarea cu aproape 8% de la \nceputul s`pt`månii. Ben Bernanke, pre[edintele Fed, spune c` declara]iile este defectuoas` [i risc` s` produc` efecte publice Banca Central` European`, Banca Angliei [i Banca ciare, \n cazul \n care emiten]ii acestora nu \[i mai pot Mediafax sale din fa]a Congresului au fost interpretate gre[it diferite de cele scontate. Japoniei. \ndeplini obliga]iile.
ZIARUL FINANCIAR
STRADA B~R~}IEI NR. 31, ET. 1, SECTOR 3, BUCURE{TI – ROMÂNIA; TEL: 0318.256.288/FAX: 0318.256.285