In ziarul de azi Silvicultorii au încheiat cu succes prima campanie de împăduriri din actualul cincinal / • Consultație în spri­ 7 Oamenii muncii din file silvice din jude­ cil repede crescătoare jinul celor care stu­ silvicultură, preocupați țele Bacău. Bihor, Bis- (plop, salcie, salcîm). de traducerea în viață trița-Năsăud, Brașov, S-au realizat peste diază în învățămîn- a indicațiilor formu­ Dîmbovița, Harghita, 11 000 hectare culturi M late de secretarul ge­ Iași,' Mureș, Neamț, speciale pentru lemn 7( tul politico-ideolo­ neral al partidului, Prahova, Timiș, Vîl­ de celuloză, 382 hecta­ a tovarășul Nicolae cea și Vrancea, care re ^achitării (și 1300 gic: OBIECTIVELE Ceaușescu, au reușit și-au îndeplinit și de­ hectare culturii de ar- O Șl CĂILE ÎNFĂP­ să încheie cu succes pășit sarcinile ce Ie buști și arborii fructi- '4 prima campanie de reveneau în acest do­ feri. TUIRII NOII REVO­ împăduriri din actua­ meniu pe întregul an. Prin acțiuni desfă- lul cincinal. Ei au e- S-a acționat cu ho- șurate cu sprijinul LUȚII AGRARE fectuat împăduriri in­ tărîre atît pentru pro­ populației și. îndeo­ tegrale pe o suprafață movarea în culturile sebi, al tineretului, în • O experiență utila de 37 000 hectare, cu silvice a speciilor au­ cadrul „Lunii pădurii" peste 3300 hectare mai tohtone valoroase, cum ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN în recondiționarea mult față de preve­ sint fagul, stejarul, au fost plantați prin deri. Rezultate deo­ paltinul frasinul, te­ muncă patriotică a- pieselor și suban- sebite în campania de iul. cit și pentru ex­ proape 7 milioane pu- împăduriri de primă­ tinderea în continuare ieți forestieri. (C. Câr- Anul L Nr. 12 057 Prima ediție Vineri 29 mai 1981 6 PAGINI 30 BANI samblelor uzate vară au obținut unită- a suprafețelor cu spe- /W CURIND-SECERIȘUL

După cum apreciază specialiștii. în conducerile întreprinderilor mențio­ zltarea producției, eliberarea terenu­ zonele din sudul țării există condiții nate să ia măsuri ferme pentru a lui de paie, pregătirea solului și ca secerișul orzului să înceapă după livra neintîrziat toate piesele de însămințarea culturilor duble. în 15 iunie, iar al griului — în jurul da­ schimb contractate. De aceasta de­ principiu, formațiile vor fi compuse tei de 1 iulie. Este o etapă importan­ pinde atît încheierea grabnică a re­ din 8 pină la 12 combine C-12, în ta a muncilor agricole, care trebuie parațiilor, cit și constituirea stocu- funcție de aceasta repartizîndu-se și pregătită și organizată temeinic, cu rilor-tampon de piese de schimb celelalte utilaje pentru executarea toată răspunderea, pentru ca recol­ necesare pentru remedierea opera­ în flux a lucrărilor amintite. tarea, transportul și depozitarea ce­ tivă a defecțiunilor ce apar în timpul în această vară, munca la seceriș realelor păioase să se desfășoare în secerișului. va fi organizată după sistemul in­ cele mai bune condiții. întreaga dustrial de lucru, adică în două pregătire și organizare a campaniei ASIGURAREA ȘI PREGĂTIREA schimburi : de la ora 6 la ora 13 — de recoltare trebuie să urmărească SPAȚIILOR DE DEPOZITARE. După primul schimb și de la ora 13 la ora realizarea obiectivului major stabilit cum am fost informați la Centrala 21 — schimbul al doilea. în acest de secretarul general al partidului, de valorificare a cerealelor, in acest scop, din județele din nordul țării și tovarășul Nicolae Ceaușescu. anume an spațiile existente asigură depozi- din zona colinarâ, unde incepe mai ca toată recolta tîrziu recoltarea, să fie strinsă și vor fi detașați in pusă la adăpost județele din sud în cel mai scurt un mare număr timp posibil: 3—4 * Stadiul pregătirilor pentru strîngerea de combineri și zile la orz și mecanizatori pen­ 8—10 zile la griu, și depozitarea recoltei în cel mai tru prese de ba­ spre a nu se pier­ lotat paie, de nimic din pli­ vor lucra nea poporului. scurt timp schimbul doi. Concret, cate Ținînd seama este stadiul pre­ că in acest an Vedere din noul centru civic al municipiului Rîmnicu Vîlcea gătirilor ce con­ • Măsuri ferme pentru folosirea combi­ este interzisă ca­ Foto : Sandu Cristian diționează nemij­ tegoric depozita­ locit realizarea nelor la capacitatea maximă, în două rea temporară a unor ritmuri griului pe pă- înalte la seceriș ? schimburi mint, o problemă Centrul civic al muni- aripi în cascadă, revăr- rat din sectorul minier ale hidrocentralelor de pe de cea mai mare cipiului Rm. Vilcea sa sindu-și parcă albul ima­ Bistrița, cărămida de la Olt, de la Rm. Vîlcea și PREGĂTIREA importanță o con­ prezintă de astăzi într-o culat in undele rîului de secțiile I.J.G.C.L. Bujo- Rîureni. IREPROȘABILA • Transportul și înmagazinarea produc­ stituie asigurarea haină edilitară nouă, mo­ Ia care a și împrumutat reni și Căzănești, terasi- — Cetățenii orașului Biblioteca A UTILAJELOR. preluării ritmice dernă. Realizat pe baza numele. Opuse acestuia, tul l-am preparat chiar nostru — îl completează Din ultima situa­ ției - în același ritm cu secerișul, a produselor la indicațiilor tovarășului blocurile de pe strada noi, din feldspat și praf tovarășul Ion Cercel, di­ ție operativă cen­ bazele de recep­ Nicolae Ceaușescu, secre­ Ana Ipătescu sg înalță de mică, extrase din ca- rectorul I.J.G.C.L. Vîlcea tralizată la Di­ ca din recoltă să ție. Pentru aceas­ tarul general al partidu­ zvelte, cu ferestrele largi taractele Lotrului, iar — au îmbrățișat cu deose­ recția generația a pentru nimic nu ta este nevoie de lui, cu prilejul aprobării spre lumina soarelui. Ul­ piatră pentru zidurile de bită căldură ideea reali­ mecanizării din o corelare strictă schiței da sistematizare, timul perimetru urbanis­ sprijin am găsit din bel­ zării acestui decor arhi­ ...Iată citeva însemnări fatal­ Ministerul Agri­ rămînă peste noapte în cîmp a ritmului de re- cind a recomandat ca tic pe care l-au avut de șug în albiile rîurilor Olt tectural și floral ca un mente „tîrzii", fiindcă s-ar fi cu­ culturii rezultă că coltare cu cel de strada Lenin să devină o realizat constructorii din și Olănești. amfiteatru modern, parti- venit să vorbesc despre cărțile mai sint de repa­ transport, Din arteră vie, coloana verte­ cipînd cu toată hărnicia copilăriei chiar cind mai eram... rat 12 la sută din combine, cerea- brală a municipiului, a- și dragostea la executarea - copil. Adică demult. Dar nu e numărul total de combine C-12, 16 tarea în bune condiții a întregii pro-- lele trebuie să ajungă direct în cest perimetru urbanistic lucrărilor, ajutindu-i cu nepotrivit nici acum și mă gin- la sută din presele de balotat paie și ducții de cereale păioase prevăzută camioane, iar de aici, pe drumul a coborit în chip strălucit spor pe constructori. desc emoționat la poate singura 19 la sută din mașinile de adunat și a se livra la bazele de recepție. cel mai scurt — la bazele de de pe planșetele arhitec- „bibliotecă gingașă" — aceea a Rotim din nou privirea copilăriei. Cine nu-și amintește câpițat paie. Există deci incă un mare Repararea și curățirea acestora se vor recepție. Mijloacele de transport fac ților, devenind — după NOUL CENTRU CIVIC AL peste panorama zonei număr de utilaje care nu sint gata încheia pină la sfîrșitul lunii mai, parte integrantă din formația de cum nei spune tovarășul centrale a orașului. La primele obsedante lecturi, cine pentru seceriș. recoltare și activitatea lor trebuie Vasile! Dumitrescu, pri- și-a uitat eroii, cine n-a păstrat iar dezinfecția lor — pină la ’ 5 iunie. mărul orașului — însăși balcoane au apărut mii in memorie desenul măcar al Principala cauză care întîrzie fina- Sint de menționat o serie de măsuri astfel organizată incit tot ce se re­ de ghivece cu flori mul­ llzarea reparațiilor la diferite utilaje, coltează intr-o zi să se depoziteze inima fierbinte a Rîmni- MUNICIPIULUI RlMNICU VlLCEA ticolore, completînd haina unei coperte ? Despre cărțile pri­ și in primul rind la combine, o luate în acest an — și care trebuie pină seara. Distanța pină la punctele cului. o zonă edilitară florală a jardinierelor ce mite in dar de la părinți ori ca constituie nelivrarea de către unele aplicate întocmai peste tot — spre a de descărcare nu trebuie să depă­ inedită, care asigură a- urmează îndeaproape, de recompensă școlară ori cumpăra­ unități industriale a pieselor de se asigura bunul mers al preluării șească 30 de kilometri, pentru ca cestei localități o perso­ o parte și de alta, larga te din puținii bănuți păstrați fiecare camion să poată face cel nalitate distinctă. pentru dulciuri și pentru biletul «chimb, în cantitățile și la termenele producției în ritm cu recoltarea. Ast­ arteră principală. de circ, să zicem, ne amintim cu prevăzute în contractele Încheiate_ _ cu fel, la toate bazele, descărcarea mij­ puțin 3—4 curse pe zi. Meritul incontestabil al grupei de arhitecți din — Atît pentru centrul incintare firească. Primele lec­ agricultura. în această situație se loacelor de transport se va facd Ne aflăm, așadar, într-o perioadă 0 modernă si frumoasă municipiului, cit și pen­ turi sint, hotărit, capitale și ele află întreprinderea „Semănătoarea" cadrul Centrului județean mecanizat ; au fost stabilite puncte de intensă pregătire, cînd sînt incă de proiectări Vilcea, care tru celelalte cartiere — pot impresiona intr-atit sensibi­ din București — care are restanțe suplimentare de primire, în număr multe'de făcut pentru buna, desfășu­ au transpus pe hîrtia de subliniază primarul'Va­ litatea micului cititor incit să de­ la un mare număr de piese de aproape dublu față de anul trecut ; rare a recoltării cerealelor păioase. calc ideile și recomandă­ sile Dumitrescu — am vină pentru toată viata prilej de schimb de strictă necesitate pentru pus la dispoziția cetățe­ fericită aducere aminte. au fost amenajate șoproane, pătule Pentru ca secerișul să se încadreze rile secretarului general nilor peste 40 000 de su­ Încheierea reparațiilor la combinele și platforme betonate unde se va în limitele de timp stabilite și să se ai partidului, rezidă în realizare urbanistică porți și ghivece. De ase­ Nu am naivitatea de a mă în­ C-12; Combinatul pentru articole teh­ evite orice pierdere de recoltă, în faptul că ei au apelat treba dacă există cu adevărat • descărca producția în orele de virf. substanțial la sursa de menea, cu sprijinul sta­ literatură pentru copii ca adevă­ nice din cauciuc Jilava — in restanță Toate acestea în scopul ca stațio­ aceste zile este necesar ca activiștii țiunii de cercetare pomi­ cu 24 000 de curele speciale de va­ inspirație a arhitecturii rată specie literară cu trăsături narea mijloacelor de transport la organelor județene și comunale de populare vîlcene, a ele- colă, avem în pregătire distinct individualizate. Nu mă riator și 8 900 curele late pentru com­ partid, specialiștii direcțiilor agricole cadrul Întreprinderii ju­ Imaginea noului centru circa 40 000 de puieți de gindesc nici la eterna dilemă : baze să nu dureze mai mult de 30 mentelor de construcție măr, cireș și păr pitic pe binele C-12; întreprinderea „Neptun" de minute. și consiliilor agroindustriale să ac­ așa cum se regăsesc ele dețene de construcții- civic al municipiului este scriem pentru ori despre copii și din Cîmpina — care are o restanță de montaj este cuprins între fericit completată de zona care îi vom repartiza ce­ nici nu vreau să fac o scurtă is­ ționeze cu fermitate și răspundere In Muzeul etnografic din tățenilor să-i crească în 1 000 de axe cu pinion și nu a livrat ORGANIZAREA EXEMPLARA A pentru ca toate pregătirile să fie satul Bujoreni, fără ca străzile Știrbei.____ Vodă,______la florală în trepte cu bazi­ torie unor asemenea scrieri cu sud, și Tudor Vladimires- ne decorative — una din­ balcoane, așa cum cresc care literaturile tuturor po­ nimic din cele 230 carcase de la MUNCII IN CIMP. Specifică pentru încheiate in cel mai scurt timp. Tot­ prin aceste detalii arhi­ cu, la nord. ficusul sau lămîiul. In­ reductoare și cele 245 reductoare tecturale să iasă din coor­ tre cele mai inspirate sis­ poarelor lumii se mindresc. Nu acest an este organizarea muncii la odată, organele centrale de resort au — La aceste ultime pa­ tematizări verticale. tenționăm să facem din e nici locul pentru asemenea a- complete contractate. recoltare in formații mari de lucru donatele proiectelor-tip fiecare bloc o grădină de datoria de a soluționa grabnic toate sau ale prețurilor-plafon. tru blocuri — ne spune — Prin această deschi­ precieri cu însemne generice și Este, inadmisibil ca, din lipsa unor complexe, conduse de cei mai buni problemele de care depind strîngerea, inginerul Ion Chelcea, di­ dere — precizează tova­ flori desfășurată pe ver­ Noul centru cuprinde rectorul întreprinderii de rășul Cristian Dinulescu, ticală. piese de schimb, utilajele pentru specialiști din cadrul consiliilor unice transportul și depozitarea recoltei in trei microzone arhitectu­ recoltare să nu poată fi reparate in agroindustriale, care să asigure exe­ cele mai bune condiții. construcții — am adus arhitectul-șef al munici­ ...Cine trece astăzi prin însemnări de rale însumînd laolaltă elemente noi : acoperișuri piului — ne-am străduit Rm. Vilcea va poposi cu totalitate. încă nu este tirziu ca cutarea simultană, in flux a lucră­ in pantă cu țigle, șarpan­ Gheorghe TOMOZEI rilor : secerișul, transportul și depo- 3 265 apartamente, fie­ să punem in valoare nu siguranță aici, în inima forurile ministerelor de resort și Aurel PAPADIUC care bloc dispunînd la te cu unghiuri ascuțite, numai natura terenului, ci balcoane inspirate după să evidențiem și Statuia orașului, pentru a admira parter de spații comercia­ această nouă și originală le și de vprestări-servicii cerdacurile horezene și Independenței și parcul nici — mai ales — n-am credin­ fațade după modelul ca­ natural al dealului Cape­ imagine ce se Înscrie în ța că sint obligat să mai sporesc In suprafață totală de selor vîlcene. Pentru toa­ la. Cascada de trepte — peisajul urbanistic mo- cu un truism multele banalități aproape 7 000 mp. Blocul te aceste lucrări am folo­ zicem noi — te îndeamnă dern al țării. care se scriu despre literatura „Olănești", cel mai mare sit aproape in totalitate parcă să privești și să pentru copii, rămasă încă un fel dintre construcțiile cen- materiale locale. Calcarul pornești spre cascada Ion STANCIU de cenușăreasă a bogatei noastre ^trale, se deschide cu două și mozaicul le-am asigu- lacurilor de acumulare corespondentul. „Scînteii literaturi. De totdeauna s-a con­ siderat că marii autori ai biblio­ tecii gingașe n-au scris doar K iii ’• pentru copii. Unii dintre ei, cred, « ’ 3 '■js nici nu s-au gindit măcar că k,; RUBRICILE NOASTRE: Cum operele lor vor stirni entuziasmul 1. > i marcat a zeci de generații de ci­ sînt soluționate scrisorile oa­ titori de-o șchioapă. (Cervantes, Lecția mereu actuală de pildă), alții au scris pentru menilor muncii ; Note cetă­ oameni mari chiar la vîrsta șco­ lii, ca și pentru oameni ce rămîn țenești ; Faptul divers ; Fes­ copii pină la... bătrinefe (Ander­ a istoriei sen, frații Grimm, Creangă, Is- tivalul național „Cîntarea Am un tînăr prieten de vreun an încoace, care cred că 11 se cu­ pirescu). cu care, din cînd în să-mi scrie spre a se vine totul fără a da Mulți autori, servind cu stric­ României"; Carnet cotidian; cînd, mă întîlnesc și tot tîngui. Acest cunos­ nimic sau, cum spu­ tețe numai ideea de a plăcea co­ stăm la sfat despre piilor, au sfirșit prin a nu inte­ cut are ceva peste trei­ nea mama, fără „a resa pe nimeni. Iată de ce nu Intreprinderea „Semănătoarea" - București: un nou lot de combine pentru recoltarea cerealelor, gata de expediere Sport; De pretutindeni cele multe cite se în- zeci de ani și muncește pune osul la muncă". tîmplă în lume. Fiind Intr-o întreprindere din Oameni care nu înțe­ cred in scriitorii specializați (ter­ el student la politeh­ Cîmpulung. în una leg că spre a obține menul e dur) in literatura pen­ nică, știe destule lu­ din scrisorile Iul, cu- mai mult trebuie ca tru copii. Cred, mai degrabă, în cruri pe care n-am de vîntul „greu" revine fiecare dintre noi să capacitatea celor mai buni scrii­ unde Ie cunoaște. Ști- de nouă ori. Un fel de dăm mai mult. Ba, tori de azi de a putea să se ex­ ința și tehnica s-au obsesie care m-a cam mama, care nu era nici prime și pe infelesul copiilor, co- STIL DE MUNCĂ REVOLUȚIONAR, STIL DE MUNCĂ EFICIENT dezvoltat și se dezvol­ pus pe gînduri. ' Nu filozof, nici pedagog, lorind lumi de simboluri in stare tă vertiginos. în în­ știu prea bine cum știa că „răsfățul să le capteze interesul și să con­ treaga lume și la noi. muncește corespon­ crește leneși și nemul­ tribuie la instruirea lor umanis­ Tînărul meu prieten dentul meu, acolo, în țumiți, cărora nu le tă. rîvnește să țină pasul mai poți nici intra în Dacă aș întocmi lista de cărți cu acest ritm, care mie voie și nu le-ajungi cu a „bibliotecii gingașe" (ii repet cu mi se pare, uneori, satisfacție „firma") aș începe — Ridicarea calitativă a muncii activistului de partid, sporirea Discutind prăjina pe la nas". firesc — scriind numele lui Mi­ năucitor, Pentru asta în discuțiile mele îl admir, Și, cumva, îl cu prietenul politehni- hail Sadoveanu („Nada florilor"), invidiez : trăiește și, Tudor Arghezi (nenumărate cu un tînăr cian caut adesea să-i stihuri desigur, va trăi alte arăt cum a fost" altă­ închinate copilăriei), vremuri, mult mai Opinii de Camil Petrescu („Papuciada"), dată, de unde am por­ Cezar Petrescu („Fram, ursul po­ operativității și capacității sale in îndeplinirea sarcinilor bune decît cele par­ Dumitru ALMAȘ nit, prin cite nevoi, curse de mine, de ge­ necazuri, drame și tra­ lar"), Marin Preda („Niculae Mo- nerația mea și de cel gedii am trecut, ca să romete"), Ion Marin Sadoveanu Ne aflăm incă sub puternica im­ tru un activist de partid și de stat se care au acum patru­ („Taurul mării") și n-aș uita presie a înălțătoarelor manifestări impune să posede asemenea cunoștin­ întreprinderea lui. Șl ajungem la limanul de Ion CATRINESCU zeci—cincizeci de ani. parcă aș fi Înclinat azi. Liman care, chiar să-i propun copiilor pe — citez prilejuite de gloriosul jubileu al țe incit să poată îndeplini in bune Amicul meu, așa de la intimplare — Octav Pancu- partidului. De la înalta tribună a prim-secretar al Comitetului județean Brăila al P.C.R. condiții orice activitate i se încre­ să-i dau dreptate. în dacă nu-i cel ideal, e simpatic și a multe adevăr, nu-i ușor cînd incomensurabil mai lași, Constantin Chiriță, Nina adunării solemne ce a fost organi­ dințează. Și acest lucru nu se poate înțelegător, manifestă Cassian, Veronica Porumbacu, zată în Capitală, tovarășul Nicolae realiza fără o temeinică pregătire muncești conștiincios bun. Nu-i prea place insă cîteodată nemul­ si ambiționezi la re­ tînărului meu că-1 Demostene Botez, Otilia Cazi- Ceaușescu a subliniat trăsăturile pe se ridice la 6 miliarde lei. Să majo­ le promovăm. Numai in măsura in politică, dar și profesională, tehnică, țumiri. Și, în acele mo­ dăscălesc : „Lasă-mă mir, Marcel Breslașu, Mircea care trebuie să le intrunească, in răm pină la 98 la sută indicele de care orientările noastre vizează co­ științifică și culturală". Spre un astfel mente, se așază in niște zultate optime. Dar Sintimbreanu, Vasile Mănucea- utilizare a mașinilor, utilajelor și muniști ce constituie, in colectivele de activist ne îndreptăm privirile. marea majoritate a cu ce-a fost 1 Ce este, condițiile cincinalului actual, noua poziții ilogice, poncișe, oamenilor conștienți asta-i important"... nu, Al. Mitru, Costache Anton, calitate în activitatea de partid. A instalațiilor tehnologice. Să reducem lor de muncă, exemple de hărnicie Biroul comțtetului județean, secre­ față de prezent. Constantin Georgescu și multi, la 796,4 lei cheltuielile totale la 1 000 și modestie, avind ,o aleasă ținută din această țară toc­ Adevărat, dar acest subliniat, de fapt, necesitatea îmbu­ tariatul se preocupă permanent de La început am zis : mai de asta muncesc : „ce este", acest pre­ multi alfii. Cercul unor aseme­ nătățirii activității practice a fiecărei lei producție-marfă și să atingem un morală, o preocupare continuă pen­ activitatea de selecționare, pregătire dacă-i nemulțumit, în­ nea autori s-a mărit in anii din tru perfectionarea pregătirii lor po­ pentru că numai mun­ zent, iubite prietene, organizații, unirii eforturilor tuturor înalt nivel al productivității muncii și promovare a cadrelor pe baza unui seamnă că are ambiții cind din greu vom nu-i un dat in sine. urmă cu nume deosebit de pres­ oamenilor muncii in îndeplinirea calculate pe baza producției nete, litice și profesionale, contribuim cu plan unic de perspectivă. Dispunem mari, hrănite de o vi­ tigioase ca Fănuș Neagu, Nichi- care să fie de 123 000 lei pe Izbuti să biruim greul. Nu a picat din cer. exemplară a sarcinilor, intensificării bune rezultate la sporirea eficacită­ în prezent de o rezervă de cadre ce ziune largă, de o gîn- „Ușorul" se tace ade­ Vine și el de undeva. ta Stănescu, Constanta Buzea, luptei împotriva vechiului, a tot ceea persoană. Să asigurăm toate con­ ții și operativității in realizarea sar­ depășește 5 000 de persoane la nive­ dire sănătoasă asupra Ana Blandiana, Șt. Aug. Doinaș, cinilor. Pentru că numai așa vom sea și de la sine. însă Se leagă de ceva. De­ ce este perimat și retrograd, promo­ dițiile pentru reducerea substanțială lul întregului județ. Hotăritoare este, progresului. Că In fi­ numai truda garantea­ pinde de niște factori. Mircea Micu și prezenta lor in vării curajoase a noului, sporirii com­ a importurilor și extinderea accen­ avea in aparat oameni entuziaști și desigur, verificarea capacității orga­ ința lui gestează un ză succesul adevărat șl Are niște premise. Se „arena" cu flori de crin și ier­ bativității revoluționare, a spiritului tuată a producției pentru export, să capabili, a căror putere de convin­ nizatorice și politice a acestor oa­ orgoliu propulsor. Dar trainic. Am observat, dezvoltă pe baza unor buri molatice ne îndreptățește militant. introducem un regim strict de eco­ gere să pornească din propria con­ meni în procesul muncii. O idee de cind am aflat că exa­ să credem că toți marii scriitori nomii. în aceste condiții, sarcinile esență revoluționară subliniată de in lunga mea expe­ legi. Gîndirea noastră, Acest prim an al cincinalului cali­ vingere că forța lor de acțiune con­ menele nu și le-a dat riență de viață, că se știința, logica, buna ai României contemporane simt tății și eficientei determină și în ju­ organelor și organizațiilor de partid stă în conlucrarea activă cu masa de tovarășul Nicolae Ceaușescu. aceea la vreme, că a pierdut tinguiesc mai ales unii credință, viața Însăși imperioasa nevoie de a spori dețul Brăila un substanțial efort și, decurgînd din ele, rolul activiștilor comuniști, cu colectivele oamenilor că „numai în muncă îl poți cunoaște anul cu manifestarea... din cei mai tineri. Cei ne obligă să ținem zestrea literaturii noastre pentru pentru asigurarea unei calități noi ce lucrează in cadrul comitetelor de muncii, în prezența nemijlocită in cu adevărat pe om", constituie pen­ nemulțumirilor, m-am cărora le lipsesc ter­ seama de complexita­ copii cu opere de înalt profesio­ in activitatea organelor și organiza­ partid, la felurite eșaloane, ca im­ organizațiile de partid. „Avem ne­ tru noi. în această privință, un cri­ necăjit și înclin să-l meni de comparație. tea factorilor care in­ nalism incantind dragostea pen­ țiilor de partid, in munca activiștilor portant factor de catalizare a efor­ voie — sublinia tovarășul Nicolae cred farsor. tru patrie, pentru valorile mo­ comitetului județean. Va trebui să turilor colective și individuale, crește Ceaușescu într-o recentă cuvîntare — teriu fundamental. Dealtfel, toți cei Cei care s-au născut fluențează prezentul și rale ale poporului, pentru aspi­ considerabil. ce formează rezerva noastră de ca­ Cam același lucru și au crescut In con­ pregătesc viitorul. Și realizăm, cum ne-am propus, o pro­ de un nou activist de partid și de stat, s-a întîmplat cu un dițiile socialismului șl rațiile noastre de pace și frater­ ducție netă industrială în valoare de Viața, activitatea practică ne-au un activist cu o pregătire multilate­ dre participă, sub îndrumarea unor cunoscut din provin­ nu cunosc cum a fost (Continuare nitate. 5,4 miliarde lei, o producție-marfă dovedit că eficiența muncii aparatu­ rală. In trecut se spunea că munci­ activiști cu experiență, la o serie de cie, care se ostenește. in pag. a V-a) Industrială de 15,7 miliarde lei și o lui de partid depinde in mod funda­ torii trebuie să poată trece cit mai altădată. Mal ales cel \^(Continuare in pag. a V-a) producție globală agricolă care să mental de calitatea cadrelor pe care rapid de la o meserie la alta ; pen- (Continuare in pag. a Il-a) + PAGINA 2 SC1NTEIA — vineri 29 mai 1981 I O ZI CU MEDICUL DE TEREN Firește, ca tn oricare alt domeniu după cum s-a spus la telefon — „are Iar aici am ajuns la urmă, cu o în- a unor pacienți nu putem omite și FAPTUL de activitate, și în ocrotirea sănătă­ febră și plinge". Intrăm în casă și tirziere de aproximativ două ore. lipsa totală de respect a unora față ții sînt aspecte perfectibile. Unul din­ constatăm că fetita se joacă cu păpu­ „Marea majoritate a chemărilor la de halatul alb, față de știința și răs­ tre acestea e asistența medicală Ia șile. domiciliu sînt neîntemeiate, afirma punderea pe care le incumbă, atitu­ I domiciliu, destinată, în primul rind, — Spuneați că are febră mare. Cit 7 dr. Mircea Georgescu, directorul po­ dinea grobiană a unor indivizi certați cazurilor urgente sau netransportabi­ — Nu știu, că nu i-am luat tempe­ liclinicii de copii «23 August». Cau­ grav cu educația. Sînt cazuri rare, nu le. Din testul nostru, ale cărui ratura. zice mama. zele acestui abuz — pentru că este le-am întilnit în timpul testului, dar constatări le publicăm în rîndurile ce — Atunci de unde știți că are fe­ un abuz de asistență medicală — sint, ne-au fost relatate de oameni com­ I urmează, rezultă că Ia îmbunătățirea bră 7 după opinia mea, diferite. Una dintre petent și nu le putem trece cu ve­ Exigență sporită mare suprafață de te­ unității, afectînd avu­ I DIVERS asistentei medicale de urgență a — Așa ml s-a spus cind am venit ele este și ineficienta formelor de e- derea. într-o casă medicul a fost luat ren arabil din cauza tul obștesc. în scri­ copiilor pot contribui însă, și chiar acasă. ducație sanitară practicate de noi. în primire, de la ușă, de tatăl copilu­ în gospodărirea băltirii apei pe soare se arăta că pre­ considerabil, inșiși cetățenii, in cali­ Temperatura copilului este 36,7° C. Dar de cele mai multe ori nu poate lui : „Acum vii, bă 7 Dacă n-ar fi cimp, solicitîndu-se ședintele cooperativei, I tatea lor de părinți. Cum ? Printr-o Un guturai banal. I se prescriu pică­ fi vorba de lipsă de cunoștințe in ăsta micu’ la mijloc, uite-așa ți-aș utilajelor organizarea unei acți­ loan Ailincăi, prac- I Doar citeva zile... atitudine corectă, rezonabilă, apelind turi pentru nas și sirop de pătlagină. materie, de spaimă justificată în fața suci gitul. Ca la ciori". Doctorița Si­ uni pentru remedierea ticind un stil de muncă la serviciile „Salvării" numai și Mașina albă cu cruce roșie pe por­ bolii, ci de comoditatea unor părinți. cilia Bădilă a fost sechestrată timp de într-o scrisoare pri- ■ acestei situații. defectuos și abuzind O intimplare mai puțin obiș­ numai atunci cind este realmente tieră ne duce în viteză la adresa ur­ Ei nu gindesc decît atît : este mai o oră și jumătate într-o familie : „Nu mită la redacție de la Referatul Întocmit in de funcție, și-a înca­ I nuită i s-a petrecut muncitorului nevoie. pleci de-aici pină nu-mi faci copilul întreprinderea „Tim­ urma cercetărilor efec­ drat unele rude in Gheorghe Manolache din portul bine !“, a amenințat tatăl impulsiv. în puri noi" din Capitală tuate la fața locului munci de răspunde­ Constanța. După mai bine de 40 ...într-una din zilele trecute, servi­ acest timp, alți șase copii, poate real­ se semnala că la a- de Oficiul de cadas­ re, a atribuit soției de ani de munci portuară urma ciul de urgență al policlinicii de copii Constatări și reflecții pe marginea unor mente bolnavi, așteptau medicul în ceastă bine cunoscută tru. organizarea terito­ sale in mod ilegal un I sd iasă la pensie. Mai avea doar ,23 August" din sectorul 2 a primit, zadar. unitate constructoare riului și asolamente lot în folosință, a fa­ citeva zile pină atunci. Colegii prin centrala 061, 35 de chemări: 6 în Medicul se află la îndemînă — fie de mașini se manifes­ al județului Olt preci­ vorizat unele persoa­ de muncă se pregăteau sd sărbă­ cursul după-amiezii și 29 noaptea. abuzuri cu voci tînguitoare că este în mediul urban sau rural — tă. de cîtva timp, une­ zează că sesizarea se ne, a sustras produse I torească evenimentul. Dar iată Din acestea, după cum consemnase la dispensar, la policlinică, la spital. le neajunsuri în ce confirmă, in comuna și sume de bani din că i s-a intimplat — pentru pri­ in registru medicul de gardă Mihai Medicamentele pentru copii se acor­ privește tinerea evi­ Ianca peste 300 ha te­ unitate etc. ma dată in cei peste 40 de ani Munteanu. doar 4 au fost urgențe mătoare, undeva pe șoseaua Iancului. lesnicios să chemi medicul acasă de­ dă gratuit. Numai în jumătate din denței, gospodărirea și ren fiind afectate de In urma verificări­ — să se accidenteze la o mină. reale. Patru din treizeci și cinci 1 Ce­ teritoriul sectorului 2 valoarea aces­ utilizarea mijloacelor excesul de umiditate. lor efectuate la fața I Copil de trei ani cu febră mare și cît să-ți iei copilul și să te duci cu fixe. Se sesizau, tot­ Ar fi fost primul lui concediu lelalte 31 — lucruri minore. O che­ erupție. Suspiciune de „scarlatină" re­ el la dispensar. Dar în teritoriul ce tor medicamente este, în acest an, de Din același motiv, alte locului de activiști ai medical, prima lui absentă de la I mare pentru un copil de 12 ani cu o memorează îngrijorat doctorul. Dar aparține policlinicii noastre sînt vreo 4,7 milioane lei. Societatea a făcut odată, și alte deficien­ trei tarlale ale coope­ Comitetului județean muncă. Și aceasta, doar cu cite­ indigestie... O alta pentru reacția nor­ și face totul pentru ca sănătatea co­ țe din activitatea com­ rativei agricole de Iași al P.C.R. a reieșit „bolnavul" zburdă voios prin casă. 50 000 de copii. închipuiți-vă ce s-ar partimentului finan­ producție din localita­ I va zile înainte de pensionare. A mală, de roșeață. Ia un vaccin... — Ce are copilul 7 întîmpla dacă toți părinții ne-ar che­ piilor să fie asigurată în mod ire­ că faptele sesizate sint alergat la policlinica din port și A doua zi l-am însoțit pe medicul ma să-i consultăm la domiciliu ! proșabil. Cu atît mai reprobabile ciar al unității. te, în suprafață de a- reale. Pe lingă avanta­ a solicitat o intervenție urgentă. I de gardă Florin Oprescu pe urmele — Nu se simte bine, de două zile Redacția a trimis a- proape 30 ha, situate jarea rudelor și a al­ are o erupție... Faptul că numărul chemărilor prin sînt atitudinile profitoare ale uno­ I Care intervenție s-a dovedit și chemărilor prin 061 din raza aceleiași „Salvare" este nejustificat de mare ra care îi reprezintă pe beneficia­ ceastă scrisoare spre în perimetrul irigat tor persoane, I. Ailin­ salvatoare, astfel ci a putut sd policlinici. După regula tacit stator­ Băiețelul este oprit din joacă și afectează direct calitatea asistenței rii acestei griji. Egoismul lor afec­ soluționare Comite­ Sadova — Corabia, nu căi a favorizat comi­ iasă la pensie muncind pină In I nicită. ne îndreptăm spre cel mai mic examinat. Nu are nici febră, nici medicale de urgență". tează pe alți solicitant! și calitatea tului municipal Bucu­ au putut fi cultivate. terea unor nereguli in I ultima zi, așa cum a muncit — dintre pacienți: o fetiță de trei săp- erupție. Pielea este curată. Abuzul de asistență medicală îm­ asistentei sanitare în ansamblu. în­ rești ai P.C.R. Din Pentru înlăturarea ex­ activitatea financiar- cu pasiune și vrednicie — toată tămîni. pe șoseaua Pantelimon. Ce — Foarte curios. Eu văzusem bracă și alte forme. Sînt unii care vin ființarea acelui „carnet de sănătate" răspunsul primit re­ cesului de umiditate și contabilă a unității, a- viata. are 7 „Plînge". Sunăm. în prag apare niște bășicuțe. la purtător, prevăzut și prin Legea zultă că problemele readucerea integrală a vutul obștesc fiind pă­ I dimineața cu copilul la dispensar, li sesizate au fost anali­ suprafețelor respecti­ tinăra mamă. Nu pare neliniștită. — De ce nu l-ați prezentat la dis­ se prescrie o rețetă, dar nu se duc la sănătății, ar face imposibilă stocarea gubit cu zeci de mii de I — Ați chemat „Salvarea"... farmacie, ci așteaptă să se schimbe de medicamente pe bază de rețete zate la fața locului de ve în circuitul agricol Iei; a fost neglijat sec­ — Da. A plîns aproape o oră. pensar 7 un colectiv alcătuit din s-au întreprins demer­ torul zootehnic, unde Grădina de pe — Dacă n-are febră ! tura ; consultă alt medic, obțin altă gratuite. I — Ce temperatură are 7 rețetă ; seara cheamă „Salvarea" Am consemnat de asemenea — ca activiști de partid și suri la Ministerul A- s-au înregistrat multe I — Nu știu, că n-am termometru. — Ne-ați comunicat că are febră, acasă. Acumulează, astfel, 3—4 rețete și cu prilejul altor investigații si­ specialiști din cadrul griculturii și Indus­ mortalități, nu s-a „Mogoșoaia" în casa elegant mobilată erau de și încă mare. Pentru ce ați chemat gratuite, pentru că se mai duc și la milare — propunerea ca autorii che­ inspecției financiare triei Alimentare, pre­ acordat atenția cuve­ I toate, chiar și un cîntar pentru su­ „Salvarea" 7 mărilor nejustificate ale „Salvării" de stat a municipiului. cum și la Direcția ge­ nită dezvoltării pres­ camera de gardă a spitalului. In cele Cercetările efectuate nerală pentru îmbună­ tărilor de servicii etc. Nu este vorba despre cunoscu­ gari. Dar termometru, nu. Din scute­ Ne îndreptăm, în sfirșit, către cel din urmă își transformă casa în mici să plătească costul cursei inutile. I cele albe iese la iveală o fetiță su­ mai „virstnic" dintre pacienți. Are Oricum, trebuie întreprins ceva pen­ au dezvăluit, între al­ tățiri funciare în ve­ Cu ocazia controlului ta localitate din apropierea farmacii, pentru uzul întregii familii, tele, că, într-adevăr, derea finalizării stu­ s-a constatat, de ase­ Bucureștiului. Acolo, la Mogo- I perbă. puțin balonată. ceea ce explică 4 ani. îl găsim cuminte, în pat, ju- chiar și al vecinilor. O mamă stocase tru ca comoditatea sau exagerările plînsetele ei, care... Intre timp au în­ cîndu-se cu cuburi. Tot atît de cu­ lipsite de răspundere, exclusiviste numeroase mașini-u- diilor și începerii lu­ menea, că ing. Vasile șoaia, este normal să existe in 37 de cutii de lapte „Humana" — un nelte nu au funcționat crărilor de drenaj. Se Bîtcă, șef de fermă, I grădinile gospodarilor legume și cetat. Leacul se află la indemînă, pe minte se lasă cercetat de medic. aliment deosebit de prețios pentru ale unora față de sănătatea copilului măsuță : un sirop împotriva colicilor, Mama citește o carte de medicină și lor să nu dăuneze altor copii, îngri­ multă vreme, unele au va urgenta, totodată, nu-și face datoria in flori. „Mogoșoaia", despre care distrofici — deși copilul-beneficiar al fost descompletate, iar întocmirea proiectului activitatea productivă, scriem acum, este denumirea prescris corect de medicul de circum­ „recunoaște" la băiat simptomele tu­ celor 37 de cutii... înțărcase. De jirilor medicale la care, și ei, au scripție. Evident, nu este o urgență. turor bolilor descrise acolo. De fapt, dreptul. Abuzul rămîne abuz, chiar și altele — transferate în complex al lucrărilor are comportări neco­ I unei nave fluviale de pasageri aceea, medicul a refuzat să-i mai cadrul secțiilor, fără de îmbunătățiri funci­ respunzătoare, consu- care face curse pe Dunăre. Pe o Pe aceeași arteră — șoseaua Pante­ este singura urgență reălă. Băiatul prescrie. Dar vajnica mamă nu s-a cind adoptă tonalitatea „vocii tin- limon — mai avem o chemare. O fe­ guitoare". forme legale. Scăderea are ce trebuie execu­ mînd excesiv băuturi navă prezența florilor și legume­ I are rubeolă și amigdalită acută. Sin­ lăsat. L-a reclamat peste tot. indicelui de utilizare a tate. Pentru diminua­ alcoolice etc. lor nu este chiar un lucru obiș­ tiță de doi ani și jumătate care — gurul caz care a meritat deplasarea. Vorbind despre atitudinea abuzivă Rodiră ȘERBAN I mașinilor și utilajelor rea efectelor excesu­ Analizind concluzii­ nuit. Marinarii insă — 18 la nu­ s-a reflectat și în di­ lui de umiditate s-a măr, în frunte cu comandantul le rezultate, secretaria­ I minuarea producției stabilit, de asemenea, tul comitetului jude­ lor, Gheorghe Cristea — au luat nete la 1 000 lei fon­ să se amenajeze, prin I pămint fertil de pe uscat, l-au țean de partid a ho- BUZĂU duri fixe, precum și în folosirea posibilități­ tărît înlocuirea lui I. pus in lădițe și in glastre și cul­ creșterea cheltuielilor lor locale, un canal tivă acum legume și flori. Un Ailincăi din funcția de de amortizare. în răs­ colector de către șan­ președinte al C.A.P. I fapt emoționant pentru pasageri, puns se precizează, de tierul sistemului de care au sentimentul că pe „Mo­ Locuri de popas de mare atracție și punerea sa în discu­ asemenea, că inventa­ irigații Potelu. ția organizației de goșoaia" mergi cu o grădină plu­ I Celor care doresc să consum, cu locuri de rierea fondurilor fixe, titoare. se poate vizita cunos­ / partid din care face I petreacă un concediu cazare și restaurant, cuta tabără de sculp­ verificarea existenței parte; schimbarea din sau numai cîteva zile care oferă condiții tură de la Măgura. A- fizice a acestora n-au Nu numai stilul funcția de șef de fer­ I pe frumoasele plaiuri dintre cele mai bune matorii găsesc locuri mai fost făcute din 1976. de muncă mă a ing. V. Bîtcă ; I A/u anul ale județului Buzău, pentru cei interesați ideale pentru pescuit recuperarea pagube­ cooperația de consum de tratament balnear în apa Buzăului, din Pe baza constatări­ lor aduse unității de le recomandă unități și agrement. Deosebit apropiere. Tot pe D.N. lor făcute de colecti­ era defectuos... ce aduce... 13 I turistice de mare a- de atractive sint 10, la 75 km de vul de control, comi­ la cei vinovați de pro­ tracție. excursiile în împreju­ Buzău, într-o frumoa­ tetul de partid din în­ La cooperativa agri­ ducerea lor; prelucra­ I colă de producție Moș- Ani la rind, Ștefan Bozdoc din Pe drumul național rimile hanului „Mon- să zonă montană, își treprindere și consiliul rea acestui caz și a I teoru", pe dealurile a- primește oaspeții cu­ oamenilor muncii au na, județul Iași, se se­ măsurilor stabilite în­ satul Veștem, județul Sibiu, nu 1 B, la 10 km de siza într-o scrisoare, voia in ruptul capului să audă Buzău, la marginea lo­ coperite cu păduri de noscuta cabană „Ne­ stabilit un ansamblu tr-o ședință comună a fag și stejar ; se pot hoiu", de unde se pot de măsuri care preve­ s-au produs mai mul­ de cifra 13. „Că 13 — zicea el — calității Merei se află te nereguli care s-au comitetului comunal e cifră cu ghinion", tntimplarea I hanul „Merei", o con­ vizita, de asemenea, face excursii la stîne- de : inventarierea fap­ minele de petrol de la le de pe muntele Pen- tică a tuturor mijloa­ răsfrînt negativ asu­ de partid și a membri­ a făcut insă ca in acest an să strucție a cărei ar­ pra bunului mers al lor cooperatori. I contracteze cu statul 13 porci și hitectură, mobilier și Sârata-Monteoru și teleu, în pitoreștile celor fixe aflate in 13 tăurași. El ii va livra, in cu- I decorațiuni interioare comuna Pietroasa, sate din jur, adevăra­ patrimoniul unității ; rind, la greutatea contractată, sînt inspirate din arta unde a fost descope­ te muzee etnografice punerea în funcțiune I așa cum a făcut-o și in alți ani. veche țărănească. Ca­ rit, în 1837, celebrul în aer liber, înșirate a tuturor mașinilor Spicuiri din răspunsuri tezaur „Cloșca cu puii de-a lungul văii Bu­ care în prezent stag­ Cit va incasa pe cei 13 porci și zarea este asigurată de aur". zăului, precum și la 13 tăurași ? Și-a făcut un calcul I în camere confortabile nează sau sînt insufi­ • Consiliul popular al orașului Moreni : Au La 38 km de Buzău, barajul Siriu. De ase­ cient folosite ; utiliza­ I exact și a rezultat o cifră legată și în căsuțe, iar res­ pe șoseaua națională menea, la 40 km de fost reluate lucrările la blocul de locuințe de tot de 13. Adică 130 000 lei I taurantul și crama u- spre Nehoiu și Intor- Buzău, pe șoseaua rea mai rațională a pe strada M. Eminescu, destinat îndeosebi lu­ N-aduce anul ce aduce... 13. nității întrunesc apre­ sura Buzăului, hanul spre Slobozia, în loca­ forței de muncă prin crătorilor de la schela petrolieră din localitate. cierile unanime ale „Ciuta" este o uni­ litatea Pogoanele, coo­ creșterea numărului Constructorii s-au angajat să-1 dea în folosință I vizitatorilor. Pe a- muncitorilor direct in cinstea zilei de 23 August a.c. celași traseu, spre tate turistică de ca­ perația de consum a productivi, extinderea Zarurile au I tegoria I, cu came­ construit un hotel mo­ policalificării și poli- • Comitetul județean Constanța a! P.C.R. : nord de Buzău, în sta­ re confortabile, cu în­ dern, prevăzut cu res­ Pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu și I țiunea balneoclimate­ călzire centrală, res­ taurant. servirii ; atingerea rică Sărata — Mon- unui indice de folosi­ pentru absențe nemotivate de la program au fost... înghițite taurant, loc de parca­ re a mașinilor-unelte, fost sancționate disciplinar educatoarea Victoria I teoru, se află un alt re auto, popicărie, te­ în fotografie : Hanul Popa de la grădinița de copii din satul Movila „Monteoru". pînă la sfîrșitul tri­ I Restaurantul „Traian" din han al cooperației de ren de tenis. De aici mestrului al II-lea, de Verde, aparținînd comunei Independența, pre­ Brăila se închisese de mult. Era minimum 86 la sută ; cum și învățătoarea Maria Moșoianu, directoa­ ora 1,45 din noapte. Deodată, I analizarea într-o ple­ rea școlii primare din localitate. S-au luat și I prin liniștea care se așternuse nară comună a comi­ alte măsuri pentru îmbunătățirea procesului in- peste oraș, o echipă a miliției, tetului de partid și a structiv-educativ la această școală. aflată în obișnuitul rond de I consiliului oamenilor • Comitetul județean Dolj al P.C.R. : Au noapte, a auzit niște zgomote muncii a deficiențelor fost analizate neajunsurile constatate în activi­ I suspecte. Veneau dinspre res­ tatea Consiliului popular comunal Goești și a taurant. Înăuntru se aflau doi constatate de colecti­ cooperativei agricole de producție din localitate. vechi clienți ai organelor de or­ Ce faceți cind nu răspunde 052? vul de control, pre­ Primarul comunei, Nicolae Fugaru, și președin­ I dine : Oprea Dumitru și Ilie Vic­ Cvadratura... oalei cum și a concluziilor tele C.A.P., Savu Pleșa, au fost sancționați pe tor. Jucau barbut. Erau în joc... Discuție într-un ma­ le-o fi fost greu oa­ 14 cm, 8 cm, 20 cm. Pe adresa redacției afle, de la acest post sau pleacă din celelalte și măsurilor stabilite linie de partid cu „vot de blam". Totodată, 4 300 lei. Primul, Oprea Dumitru, gazin cu articole de menilor să scrie cen­ Ce-or fi însemnînd au sosit, în ultima vre­ telefonic, cîte o infor­ gări ale Capitalei, re­ de inspecția teritoria­ S. Pleșa a fost schimbat și din funcție. Au mai I a avut o idee năstrușnică ; a menaj : timetri cubi și au scris centimetrii aceștia 7 me, mai multe scrisori mație utilă în legătu­ lațiile pot fi cerute lă financiară de stat. fost sancționați cu „mustrare" Lucian Olaru, pus mina pe zaruri, le-a dus la pur și simplu cm. Dar prin care cetățenii se­ ră cu mersul trenuri­ prin intermediul ace­ șef de fermă la C.A.P. Goești, și Teodor Miclea, gură și cit ai zice „șase-șase" — Cîți litri are oala Un mucalit, care inginerul-șef al unității. aceasta 7 — îl întreabă am calculat capacita­ participase la măsură­ sizează modul greoi de lor din capitala țării. lorași centrale, indi- le-a și înghițit. După care a I tea oalei de gătit și, funcționare a\serviciu- cind gara : Basarab — Necesitatea • Consiliul orășenesc al sindicatelor Roșiori I rupt-o la fugă. A fost repede o gospodină pe vinză- torile și calculele în urma testului am tor. în loc de 20 cm3 — a- descrise, sugera că lui de informații te­ aflat însă și citeva a- interior 36 37 ; Obor — de Vede : S-a discutat cu factorii de răspundere prins. Deși noapte, la radiografia dică aproximativ doi centimetrii respectivi, lefonice al C.F.R. — mănunte pe care nu 5 22 32 și Progresul — unor măsuri de la I.M.M.R. din localitate pentru a se inter­ care i s-a făcut zarurile se ve­ I — Păi uitați-vă și litri — am constatat că însemnați pe vas, s-ar 052. Am încercat și noi le știu cei interesați. 53 29. eficiente zice practica vînzării impuse a unor invitații, I deau clare ca lumina zilei. Nu dv., scrie pe ea. respectivul număr. A Astfel, informăm că.„ O precizare care, tipărite nelegal, pentru meciurile de fotbal ale s-a văzut insă prea clar dacă are capacitatea de... 6 putea referi la... dia­ fost un adevărat re­ echipei „Rova". Cumpărătoarea se litri. metrul capacului! S-au informații cu privire sperăm, va fi utilă ce­ pentru redarea arătau 6—6 sau alte cifre. Cert I uită. Ne uităm și noi. cord al răbdării să-1 la mersul trenurilor ce tățenilor, oferindu-le • Direcția generală pentru agricultură și In­ I este că cei doi au avut mare Pe oală scria insă 20 Ni s-a sugerat că formulat și alte ipo­ prindem liber. Este ex­ vin sau pleacă din gă­ „șanse" în plus pen­ unor terenuri dustria alimentară Neamț: Pentru anul 1981 s-a ghinion. cm. Ne-am gîndit la s-ar putea ca 20 cm teze privind cota mis­ plicabil. știind că, prin rile bucureștene pot fi tru obținerea relațiilor agriculturii prevăzut fertilizarea cu îngrășăminte naturale a început că, la milioa­ să fie circumferința terioasă. Nici una nu Gara de Nord, fără a obținute și de Ia biroul necesare. Bineînțeles, 200 ha de pajiști de pe raza Consiliului popular I cu condiția ca „cen­ nele de oale, cratițe, oalei. Măsurăm și... nu răspunde însă la în­ mai aminti și celelal­ din incinta Gării de în comuna Ianca, comunal Piatra Șoimului și cu îngrășăminte chi­ De-ai lui Tindală ibrice și sufertașe pe • corespunde. Poate a- trebarea banală : ce te stații bucureștene Nord, prin centralele : tralistele" să fie mice — 250 ha. Totodată, în contractul de lucrări 17 18 80, 17 20 60,17 21 60 prompte și operative județul Olt — se re­ pentru acest an, încheiat între S.M.A. — Podoleni care le fabrică „Emai­ dîncimea. Nici atit. Ne capacitate au vasele de călători, vin sau in asigurarea răspun­ lata într-o scrisoare tn stația C.F.R. Titu sosise un lul roșu" din Mediaș uităm și la alte vase respective? Că pe gos­ pleacă zeci sau sute de și 18 40 20, interior și Asociația producătorilor agricoli Piatra Șoimu­ I vagon incărcat cu țevi. Țevi nou- surilor la apelul tele­ adresată redacției — lui, s-a prevăzut fertilizarea unei suprafețe de și întreprinderea si­ de bucătărie. Aceleași podine asta le intere­ mii de călători, dintre 21 05 sau 21 06. Pentru fonic. (Dumitru Ma- nu a putut fi cultiva­ 250 hectare. nouțe, abia ieșite din laminor. misterioase însemne: sează. (Gh. Graure). care mulți doresc să trenurile care sosesc nole). Vagonul cu țevi nou-nouțe nu a I milară din Sighișoara, tă in anul trecut o Gheorghe PtRVAN I fost dirijat către întreprinderea care abia le aștepta, ci spre sec­ ția de prelucrare a fierului I I vechi. Secție care se află doar la cițiva pași de birourile gării. Dar nimeni, absolut nimeni de la gară și de la „fier vechi" n-a I (Urmare din pag. I) nu au fost găsite încă soluții. Cu muncii a confirmat-o pe deplin. Ce nizații nu pentru a ține ședințe, ci ții agrare, au crescut și sarcinile orga­ tariatul comitetului județean de I tresărit la vederea încărcăturii, acest prilej a fost relevat faptul că eficiență ar avea o activitate de în­ pentru a participa efectiv la aplicarea nelor și organizațiilor de partid, ale partid a organizat, chiar în primele astfel că țevile nou-nouțe au activități concrete. Rezerva de cadre unele unităti au prezentat materi­ drumare și control desfășurată între hotăririlor de partid, a prevederilor aparatului comitetului județean pri­ zile de după Congresul țărănimii, în fost tocate bucăți-bucițele. Fără I reprezintă astfel un fond uman activ ale și piese de schimb pe care le im­ două trenuri sau între două autobu­ legale, pentru a se sfătui cu oamenii, vind antrenarea tuturor comuniștilor, cadrul Consiliului unic agroindustrial I milă ! Cind și-au dat seama des­ în care predomină elementul munci­ portau pentru că... nu puteau fi pro­ ze 7 Iată de ce programele de de­ pentru a face să-și găsească concreti­ a tuturor locuitorilor satelor la reali­ „1 Mai" Brăila, o consfătuire cu or­ pre ce este vorba, atit cei care toresc ; o sursă continuă de cadre curate in tară. Au venit însă tova­ plasare ale activiștilor, inclusiv cele zare in practică propunerile valoroase. zarea exemplară și în timp optim a ganizatorii de partid. Am făcut, cu au îndrumat greșit vagonul, cit pentru aparatul de partid. rășii din cadrul cooperației mește­ ale secretarilor comitetului județean, Viața a demonstrat că numai pre­ lucrărilor agricole, folosirea eficientă acest prilej, o analiză în detaliu a sti­ și cei care n-au deschis bine I Avem un aparat de partid în a că­ șugărești și au spus : „Noi putem au la bază cerința unei prezențe zența activiștilor in colectivele oa­ a fondului funciar, soluționarea pro­ lului și metodelor de muncă proprii I ochii să vadă despre ce încărcă­ rui componență intră activiști com- să producem aceste materiale și pie­ continue, timp de cîteva zile, intr-o menilor muncii, numai efortul lor de blemelor legate de mecanizare, chimi­ acestor activiști, a modalităților prac­ tură era vorba, erau buni de pla­ petenți, cadre cu o înaltă conștiință se de schimb. Am și livrat astfel de localitate. Cu atît mai mult în cam­ a cunoaște în profunzime realitățile, zare și irigații. Planificarea muncii tice de acțiune pentru aplicarea în­ tă. I politică, buni organizatori, buni pro­ produse unor unități din alte jude­ paniile agricole vom milita ca o ast­ de a analiza lucrurile la fața locu­ aparatului de partid, munca însăși nu tocmai a Hotărîrii C.C. al P.C.R. pri­ I Bine măcar ci n-au „tocat" fi pagandiști, buni cunoscători ai oa­ țe". Așadar, experiența pozitivă, so­ fel de cerință să fie respectată cu lui, de a căuta, împreună cu comu­ au reflectat însă intotdeauna cu fide­ vind atribuțiile ce revin birourilor de vagonul. menilor și ai problemelor județului. luțiile practice erau foarte aproape, strictețe. Și încă o subliniere : dacă niștii, cu muncitorii, cu cadrele de litate unele realități specifice județu­ coordonare a activității politico-orga- I Aceasta este realitatea. Dar putem dar nu se puteau... autopopulariza. este important cit timp se află acti­ specialitate, soluții la problemele lui nostru. Era de dorit să folosim nizatorice a consiliilor unice agroin­ I să ne oprim aici în condițiile in care Ar fi fost nevoie aici de intervenția vistul pe teren, apoi și mai important concrete și de a acționa hotărit pen- mai bine și cu o mai mare eficiență dustriale, în vederea îndeplinirii indi­ viața se înnoiește de la o zi la alta 7 cațiilor date de secretarul general Pentru o oră Putem să răminem la ceea ce am a- al partidului, tovarășul Nicolae I cumulat, la experiența dobindită, in Ceausescu, privind desfășurarea cu timp ce societatea noastră parcurge succes, încă din campania de primă­ de dirigenfie o nouă etapă a unei profunde revo­ vară, a noii revoluții agrare. I luții în industrie, in agricultură, în RIDICAREA CALITATIVĂ A MUNCII ACTIVISTULUI DE PARTID Biroul comitetului județean de I In ultima vreme, podul de la știință și tehnică. In gîndirea oame­ partid analizează în mod frecvent Coroești, care traversează calea nilor 7 „Dacă nu exersez o zi — scria modul în care secțiile și sectoarele ferată Petroșani-Lupeni, a deve­ George Enescu — simt eu ; dacă nu I activistului de partid, ca „purtător este ce face concret, ce roade ale tru aplicarea acestor soluții asigură își duc la îndeplinire sarcinile ce le nit teatrul unor acte reprobabi­ exersez două, simt prietenii ; a treia forța politică a celor 25 000 de comu­ revin. Și trebuie să spunem că nu I le. Ce se intîmplă 7 Copii nesu- zi simte și publicul..." Cred că un de cuvint" al acestei experiențe, ca muncii sale lasă în urmă. Nu întotdea­ reușita acțiunilor pe care le inițiem niști din satele brăllene, capacitatea om ce trebuie sd aibă mereu o pri­ una însă deplasările sînt integral folo­ la nivelul județului. Un exemplu con­ intotdeauna am ajuns la concluzia că pravegheați de nimeni au găsit asemenea adevăr nu poate fi ignorat organizatorică a celor 41 de comitete lucrurile merg perfect. Uneori ana­ cu cale să se joace cu praștia, nici in activitatea noastră de partid. vire de ansamblu, să contribuie la site pentru îndrumare și control în or­ cludent in această privință ni-1 oferă comunale de partid și 17 consilii uni­ generalizarea gindirii înaintate. Este ganizațiile de partid ; nu întotdeauna rezultatele obținute în realizarea pro­ lizele săptămînale operative conțin I ochind cu pietre geamurile va­ A exersa înseamnă a munci, a în­ ce agroindustriale. Sau, pentru a da încă o cantitate de formalism iar spi­ goanelor. Joacă periculoasă, care văța. Dialogul de fiecare zi cu oa­ o dovadă că In munca unor activiști activiștii participă efectiv la acțiuni, gramului de recuperare, recondițio- încă un exemplu, să ne îndreptăm menii, cu viața, participarea la ana­ persistă încă neajunsuri și neîmpli- unii dintre ei muițumindu-se să pri­ nare și refolosire a materialelor și mai mult acțiunile politice și organi­ ritul de exigență este anemic, critica pune in pericol nu numai inte­ I niri. Că formalismul și festivismul, vească „din prezidiu" cum se desfă­ pieselor de schimb. S-o spunem des­ și autocritica fiind lăsate parcă „pen­ liza unor probleme concrete ale mun­ zatorice spre I.A.S. Insula Mare a tru alții". Or, este cit se poate de clar I gritatea corporală a călătorilor, cii, cerința de a înțelege exact sen­ superficialitatea, deplasările numai șoară activitatea la care sînt prezenți. chis: pină anul trecut preocupările de Brăilei, cea mai mare unitate agrico­ ci și siguranța circulației. Pen­ sul și semnificațiile acestor proble­ pină in... biroul directorului între­ Și trebuie să recunoaștem că ne con­ acest fel au fost izolate, conjunc- lă din țară, care dă circa 22 la sută că nu poți cere de la cei pe care il tru că zilele trecute a fost spart I me, de a contribui in mod hotăritor prinderii sau sediul comitetului de fruntăm și cu unele manifestări de turale și nesemnificative. Se impu­ din producția de porumb a județului. îndrumi și-i controlezi exigență dacă I geamul unei locomotive, chiar Ia rezolvarea lor implică o pregătire partid se mai regăsesc încă in „sti­ indisciplină, inadmisibile In cazul neau modificări radicale în acest Imediat după Congresul țărănimii am tu însuți n-o practici. dinspre partea unde se afla me­ multilaterală a activistului, un ori­ lul de muncă" al unor activiști. Dar unui activist. domeniu. Au fost initiate în acest stabilit planuri de măsuri mal bine Știm bine care ne este misiunea ce canicul. I zont larg de cunoaștere. Dacă va ab­ și o dovadă că avem datoria să ac­ Munca de teren nu este o proble­ scop acțiuni concrete care au stimu­ ancorate în realitate, care prevăd o ni s-a încredințat. Ea este sinteti­ I dica. chiar și temporar, de la efor­ ționăm cu fermitate pentru a lichida mă de campanie, ci una continuă, lat și determinat o adevărată com­ prezentă mai indelungată a acti­ zată în mod strălucit în cuvintele ce Iată un subiect pentru o oră tul de pregătire, va fi „descoperit" astfel de manifestări. fără pauze. Manifestăm o preocupa­ petiție de gîndire și efort creator. viștilor — nu numai a celor din ne-au fost adresate de tovarășul de dirigenfie și, totodată, un de către oamenii cu care lucrează; Activitatea desfășurată în organiza­ re constantă ca fiecare activist să fie Acțiuni care s-au desfășurat și con­ secția agrară — în mediul ru­ Nicolae Ceaușescu : „Trebuie să lu­ prilej de meditație privind ju- I mai mult, acest fapt va dăuna ca­ țiile de partid, in mijlocul oamenilor bine folosit, ca randamentul său să tinuă să se desfășoare asemenea ral. pentru a participa direct la întă­ crăm cu oamenii, pentru oameni". în I pravegherea acestor copii din lității muncii lui. Iată, o să evoc un reprezintă modalitatea certă, concretă fie maxim Tematicile de control ale unui evantai ce se deschide mereu rirea muncii de partid, la perfectio­ virtutea acestei devize acționăm cu educato- exemplu din activitatea noastră : am de afirmare a activistului — iată un biroului comitetului județean, anali­ într-un unghi tot mai larg, cuprin- narea activității organelor și organiza­ energie pentru a da cimp liber de partea părinților și afirmare gindirii vii, creatoare și cu­ rilor. I organizat, la nivel județean, o ex­ adevăr pe care l-au Înțeles bine cele zele operative la nivelul secțiilor și zînd noi și noi întreprinderi indus­ țiilor de partid din comune, din unită­ I poziție complexă ce se înscrie Intre mai multe dintre cadrele aparatului sectoarelor, precum și programele triale, șantiere, institute de proiec­ țile agricole. Un obiectiv prioritar îl tezătoare ; pentru ca organele și or­ preocupările organelor și organiza­ nostru de partid și care se regăsește săptămînale de muncă ale fiecărui tări, unități din agricultură, forma­ constituie întărirea rolului organiza­ ganizațiile noastre de partid, aparatul Rubrică realizată de I țiilor de partid în vederea reduce­ in munca lor cotidiană. Desigur, de activist au ca principale obiective ții de muncă, oameni. torului de partid, ca președinte al de partid, cei peste 60 000 de comu­ Petre POPA rii importurilor. Au fost expuse mare însemnătate este respectarea eficiența deplasărilor pe teren, dez­ Avem în vedere faptul că în ju­ consiliului unic agroindustrial și ca niști să constituie o prezentă vie, ac­ I și corespondenții „Seinteii materiale, piese de schimb și suban- lpdicației ca fiecare activist să fie voltarea spiritului de disciplină mun­ dețul nostru agricultura are o pon­ instructor al comitetului județean, tivă, un factor dinamizator în în­ samble asimilate sau tn curs de asi­ prezent pe teren două treimi din citorească în cadrul aparatului de dere însemnată. In condițiile trecerii perfecționarea stilului de muncă, treaga viață economico-socială a ju­ L_ milare, precum și unele pentru care timpul său de muncă. Realitatea partid, prezența activiștilor in orga- la înfăptuirea obiectivelor noii revolu- în virtutea acestor imperative, secre­ dețului. SClNTEIA — vineri 29 mai 1981 PAGINA 3 FRUNTAȘII ÎSI ONOREAZĂ CU RĂSPUNDERE ANGAJAMENTELE In cadrul dezbaterilor din aduna­ roase și întreprinderii de reparații — global într-un instrument real și efi­ rea generală a reprezentanților oa­ ambele din București — se ridică la cient de organizare a producției și a menilor muncii de la Trustul de 180 și, respectiv, 90 de zile. muncii, de creștere a răspunderii construcții industriale și agrozoo­ — Acționăm la fel de energic și fiecăruia și a tuturor în îndeplinirea tehnice (T.C.I.A.Z.) din București, cu bune rezultate și pe șantierele sarcinilor încredințate. un muncitor spunea : „Desigur, este întreprinderii de construcții de ma­ Stadiile și ritmul lucrărilor de pe o onoare că am lansat chemarea la șini și utilaj greu, Combinatului chi­ șantierul Combinatului chimic din întrecerea socialistă pentru acest mic — ambele din Giurgiu — Fa­ Giurgiu susțin convingător aceste prim an al cincinalului. Dar va fi o bricii de avioane din București, ale afirmații. „Nimeni nu-i sub normă" cinste și mai mare pentru noi dacă numeroaselor obiective agrozooteh­ — aveam să auzim la numeroase vom cîștiga întrecerea". La vremea nice, ne-a pus în temă tovarășul puncte de lucru — apreciere care respectivă am consemnat în paginile Mihai Ene, secretarul comitetului de sună ca un adevărat raport muncito­ ziarului această opinie. Și odată cu partid al trustului. Toate sînt obiec­ resc. „în mod obișnuit, formația de ea, angajamentul ferm al construc­ tive de primă importanță pentru lucru pe care o conduc depășește torilor din cadrul acestui trust de a economia națională, au termene norma cu 15—20 Ia sută, ne-a spus se situa printre protagoniștii între­ apropiate de punere în funcțiune și șeful de brigadă Luca Matei. Gene­ cerii. se află in stadii avansate de exe­ ralizarea acordului global la ni­ ...S-au scurs de atunci mai bine de cuție. velul șantierului a devenit un sti­ trei luni. Un răstimp scurt și totuși mulent pentru folosirea mai bună a Amplă concentrare de forțe la lucrările de întreținere a culturilor in unitățile agricole din județul Ialomița : prâșituî mecanizat la porumb - la C.A.P. Platonești suficient pentru a vedea ce greutate Care sînt coordonatele acestei ex­ timpului de lucru, pentru ridicarea are cuvîntul oamenilor muncii asu­ periențe, indiscutabil, valoroase ? randamentului muncii, pentru res­ (prima fotografie) și manual - la floarea-soarelui - la C.A.P. Gheorghe Doja (fotografia a doua) Foto : loan Herțeg pra perfecționării activității desfășu­ pectarea termenelor prevăzute în rate de trustul bucureștean, cum sînt grafice." traduse în viață hotărîrile adoptate Pe șantierele Trustului Dacă nota obișnuită a activității de adunarea generală. formațiilor de lucru de pe șantier o O primă observație. Constructorii de construcții industriale constituie depășirea sarcinilor de de pe șantierele acestui trust au ob­ plan, aceasta se datorează și ridică­ ÎNTREȚINEREA culturilor ținut, în patru luni, o serie de re­ și agrozootehnice rii nivelului profesional al lucrăto­ zultate ce rețin imediat atenția : pla­ rilor. nul la lucrările de construcții-montaj din București — în definitiv, de oameni, de pre­ și sarcina de creștere a productivi­ gătirea lor profesională depinde ca­ tății muncii au fost îndeplinite și de­ litatea lucrărilor, iar despre am­ Operativ și bine ACUM - recolte sporite LA TOAMNĂ pășite, ultimul indicator cu peste 9 la — Categoric, organizarea și condu­ ploarea preocupărilor în această sută ; la producția netă s-a realizat cerea rațională a lucrărilor, ne spune direcție vorbesc de la sine atît pro­ o creștere suplimentară de 17 la ing. Radu Suman, directorul trustu­ gramul complex de calificare, cu- Timpul călduros din ultimele zile grăbește dezvoltarea culturilor pră- unitățile agricole din același consiliu. de-abia a Început. „Din cei peste 100 sută ; beneficiul obținut este mai lui. în acest scop am luat măsuri prinzînd la ora actuală 800 de mun­ Iată citeva situații. în timp ce in de oameni pe care ii vedeți aici mare cu 700 000 lei decit cel planifi­ energice privind supravegherea ne­ șitoare. Condițiile climatice din această primăvară — umiditatea ridicată cat. Nimic surprinzător 1 Cincinalul citori, cit și acțiunea în curs de consiliile agroindustriale Măhmudia prășind floarea-soarelui — ne spune mijlocită a procesului de producție. desfășurare vizind pregătirea tehnică a solului favorizează înmulțirea buruienilor, iar ploile abundente au for­ și Ceamurlia se prășesc ultimele su­ Nicolae Zimica, economistul fermei trecut a fost încheiat cu bune rezul­ Prima dintre ele a fost întărirea mat crustă la suprafața solului — impun, mai mult decit în alți ani. Ca tate, iar în anul 1980 colectivul Trus­ specială a peste 250 de maiștri și șefi prafețe cultivate cu sfeclă de zahăr, vegetale din această unitate — numai rolului personalului tehnic de pe de echipă, ne-a spus ing. Toma Ilies­ în unitățile agricole din consiliul 3—4 sînt cooperatori. Ceilalți sînt tului de construcții industriale și fiecare șantier — maiștri, tehnicieni porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, legumele și cartofii să fie agrozootehnice din București s-a cu, directorul tehnic al trustului. îngrijite exemplar. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii rezultă agroindustrial Babadag mai sînt sute mecanizatori și mecanici de la S.M.A., și ingineri — cărora li s-au conferit de hectare de prășit, iar pe cîmp lu­ alți oameni ai muncii din unitățile aflat pe locul I în întrecerea socia­ atribuții și sarcini precise legate de încă o precizare : ridicarea califi­ că, pină la 28 mai, prima prașilă, Ia totalitatea culturilor, s-a făcut mecanic listă. cării oamenilor se împletește strins crează zilnic prea puțini oameni. economice din localitate". Pină seara conducerea competentă și îndruma­ cu asigurarea unui grad inalt de in­ pe 40 Ia sută, iar manual pe 35 la sută din suprafețele prevăzute in pro­ Unitățile agricole din consiliul agro­ au fost prășite aproape 50 hectare. Deci se poate afirma că aici există rea atentă a muncitorilor, întronarea industrial Tulcea, de pildă, au exe­ o solidă tradiție a rezultatelor de unui climat de ordine și disciplină dustrializare a lucrărilor. Cele două gram. Sfecla de zahăr a fost prășită mecanic în proporție de 72 la sută, Dacă participau la muncă și cei peste direcții de acțiune sînt complemen­ floarea-soarelui — 92 la sută mecanic și 70 Ia sută manual, iar porumbul cutat prașila manuală la porumb pe 100 de cooperatori care fac parte din prestigiu. Dealtfel, o comparație in muncă, respectarea riguroasă a tare și, ca atare, sint tratate de con­ 1 000 hectare, ceea ce reprezintă unitatea respectivă, suprafața reali­ este sugestivă : în decursul cincina­ disciplinei tehnologice. Aportul lor, ducerea trustului prin măsuri unitare. — 42 la sută mecanic și 25 la sută manual. In mai multe județe, printre aproape 50 la sută din suprafața cul­ zată era cel puțin dublă. Punînd la lului trecut, productivitatea muncii a uneori scăzut, bunăoară în ce pri­ tivată, în timp ce in alte consilii a- sporit pe șantierele trustului de peste vește combaterea abaterilor de la Primul pas : asigurarea unor puter­ care Olt, Giurgiu, Ialomița, Dîmbovița și Cluj, prima prașilă la sfecla de socoteală și zilele bune de lucru pe nice baze de producție, de unde se zahăr, cartofi și floarea-soarelui s-a încheiat, trecindu-se Ia efectuarea groindustriale situația se prezintă ast­ care cooperatorii din comuna Mihail două ori. Un dinamism care confir­ disciplină arată limpede că mai primesc ritmic confecții metalice, fel : la Isaccea s-au prășit doar 300 Kogălniceanu le-au irosit reiese că mă, fără alte comentarii, creșterea avem multe de făcut în această pri­ prefabricate etc. Evident, volumul celei de-a doua prașile. Cum se acționează pentru intensificarea lucră­ hectare. Ia Cema — 600 hectare, la și in această unitate lucrările de În­ rapidă și considerabilă a eficienței vință. rilor de întreținere a culturilor ? Iată ce ne relatează corespondenții Greci — 600 hectare, ceea ce înseam­ tehnice și economice în întreaga ac­ de manoperă este diminuat cores­ treținere a culturilor puteau fi nu la — Mai ales pe planul schimbării punzător, iar întregul flux al lucră­ noștri din două județe : nă mai puțin de 10 la sută din su­ început, ci pe terminate. tivitate desfășurată de trustul bucu­ mentalității unora și al creșterii răs­ rilor este optimizat. Așa se explică, prafața cultivată. reștean. Iar rezultatele din acest an, punderii, intervine în discuție maistrul în consiliul unic Mihail Kogâlni- Sînt și alte cooperative agricole în situate la o cotă și mai ridicată, de fapt, productivitatea muncii deo­ care consiliile de conducere și orga­ Constantin Buta. Anumiți maiștri și sebit de ridicată, ritmul înalt de ceanu există decalaje mari între nizațiile de partid nu au pus pe pri­ demonstrează că acest colectiv frun­ conducători de lucrări sînt de părere lucru înregistrat aici zi de zi. TULCEA unități vecine la executarea lu­ taș nu se dezminte, își onorează cu că absențele, învoirile, concediile crărilor de întreținere a culturilor. mul plan al activității lor executa­ răspundere angajamentele asumate fără plată ar fi un „rău necesar". Am mai amintit și cu alte prile­ „Noi am terminat prașila mecanică rea neîntîrziată a lucrărilor de în­ prin chemarea la întrecere, preocu­ Indiscutabil, avem de-a «face cu o juri despre capacitatea tehnică și și manuală pe cele 100 hectare culti­ treținere a culturilor, nu acționează pările sale de durată și experiența optică greșită și păgubitoare, pe care organizatorică de care dispun con­ vate cu sfeclă de zahăr și 100 hec­ ferm pentru întărirea ordinii și dis­ acumulată sintetizîndu-se într-un o combatem prin toate mijloacele. structorii din cadrul acestui trust. Decalaje fără justificare tare cu floarea-soarelui — ne spune ciplinei in muncă, pentru participa­ pregnant salt calitativ. Argumente Un fapt, cu putere de exemplu, vine rea largă la prășit a tuturor coopera­ — Care sînt acestea ? Gheorghe Guli, președintele coope­ sînt, desigur, numeroase. Dar cel să o confirme. Pe unele șantiere s-a rativei agricole Cataloi. întrucît la torilor. Așa se explică de ce supra­ mai semnificativ îl constituie preo­ — In primul rînd, cele aflate la resimțit, în anumite momente, lipsa prășit lucrează peste 130 de coope­ fețele prășite pînă acum sînt mici, cu cuparea, încununată de succes, pen­ îndemîna noastră. Mă refer, concret, unor materiale, carburanți sau utilaje de execuție. Au fost momente difici­ intre unități învecinate ratori, vom încheia lucrarea pînă la mult sub posibilități. Este necesar să tru scurtarea duratelor de realizare la întărirea rolului pe care-1 are sfîrșitul acestei săptămini pe cele fie luate măsuri hotărîte pentru ca a lucrărilor. Cîteva exemple de dată acordul global. Dacă ne luăm după le. Ele au fost însă depășite, iar pla­ nul a fost îndeplinit riguros. Cum 1 465 hectare cultivate". La cooperati­ toți cooperatorii, ceilalți locuitori ai recentă : o importantă capacitate de cifre, stăm bine. în cadrul trustului In unitățile agricole din județul hectare. Acum, In toatte unitățile va agricolă vecină. Mihail Kogălni- producție construită în cadrul între­ nostru, organizarea și retribuirea Pe ce căi 7 Prin mijloace și cu forțe Tulcea, sfecla de zahăr a fost prăși­ agricole s-a trecut la prășitul meca­ satelor să iasă în cîmp la prășit. proprii, mod de acțiune devenit în ceanu, prașila manuală pe cele 118 prinderii bucureștene „Suveica" a fost muncii in acord global cuprinde tă mecanic și manual pe 2 250 hec­ nic și manual al porumbului. Pină în hectare cultivate cu floarea-soarelui pusă în funcțiune cu 30 de zile peste 90 la sută din personalul mun­ cadrul Trustului de construcții In­ tare — peste 90 la sută din supra­ seara zilei de 27 mai, porumbul a Neculai AM1HULESE1 mai devreme ; de asemenea, ciștigul citor. Am considerat însă că nu e dustriale și agrozootehnice București fața cultivată. Prașila mecanică la fost prășit mecanic pe 30 700 hectare, de timp obținut la punerea în func­ suficient numai atît. Iată de ce un stil de muncă. Modern și eficient! fioarea-soarelui s-a încheiat pe toate iar manual — pe 10 700 hectare. țiune a unor noi capacități in cadrul ne-am propus să acționăm perseve­ cele 19 400 hectare aflate în cultură, Cifrele medii ascund mari diferen­ NEAMȚ* întreprinderii de aliaje metalonefe- rent pentru transformarea acordului Cristian ANTONESCU iar cea manuală s-a făcut pe 18 650 țe între consiliile agroindustriale sau Umăr la umăr - mecanizatori 0 experiență utilă și cooperatori

Bucuroși că vremea a devenit fru-> , tit apa, fie pentru că rolele semănă- în recondiționarea pieselor moașă, mecanizatorii și cooperatorii, torilor nu au făcut ..față terenului alți locuitori ai satelor din județ au ieșit în mare număr la executarea greu. Trebuie reînsămînțate cit mai lucrărilor de întreținere a culturilor, repede pentru a avea timp să răsară întrucît în ultimele zile s-a muncit și să crească plantele. Oamenii noș­ și subansamblelor uzate intens, in unele cooperative agricole tri au înțeles că nivelul recoltei de­ pinde de buna întreținere a plante­ s-a irjcheiat prima prașilă. De exem­ lor și de cultivarea fiecărei porțiuni plu, în unitățile agricole din consi­ de teren. De aceea, toți 22 au ieșit la O expoziție intitulată’ „Recondițio- du-se 550 tone fontă, precum și liul agroindustrial Ștefan cel Mare lucru. Acum prășim buruienile de narea pieselor și subansamblelor 810 000 kWh/an energie electrică. Tot­ a fost executată prima prașilă me­ pe rînduri și completăm golurile". uzate", concepută ca un schimb de odată, s-au asigurat reducerea im­ canică și manuală pe întreaga supra­ experiență, a avut loc la Timi­ portului cu 3 380 000 lei/an, un spor față de 850 hectare cu sfeclă de za­ In legătură cu o altă lucrare ur­ șoara cu puțin timp în urmă. de producție de 8 700 000 lei/an și hăr și pe cele 800 hectare cu cartofi. gentă și de mare actualitate ce se Organizatorii — Comitetul municipal beneficii — 1 350 000 lei/an. Acum se rărește sfecla de zahăr și se execută In unitățile agricole ne vor­ Timișoara al P.C.R. și consiliul Cei interesați au putut afla pe loc completează golurile din solele cul­ bește Vasile Jora, inginerul-șef al municipal de control muncitoresc al rezolvări pentru recondiționarea, tivate cu porumb. consiliului agroindustrial : „Pe unele activității economice și sociale — practic, a oricărei piese fabricate din „Participă In aceste zile la prășit suprafețe, apele abundente rezultate au inițiat această acțiune sub forma oțel, fontă sau materiale neferoase. mai mulți oameni decit oricînd, ne din ploi au redus eficiența erbicide- unui dialog viu, concret și eficient In acest schimb de experiență, în­ spune inginera Elena Mihu, șefă de lor și a îngrășămintelor chimice. între specialiști din unități .de pro­ treprinderile timișorene ofereau anu­ fermă la C.A.P. Ghigoiești. în fer­ Fiind vorba de o suprafață destul de ducție, din cercetare și învățămint. mite soluții, dar solicitau și unele ma pe care o conduc sînt la lucru nu mare — circa 500 hectare — echipa rezolvări : în standurile proprii au numai cei 115 cooperatori, ci și zeci Gazda expoziției a fost Institutul expus, alături de piesele recondițio­ de chimizare lucrează fără răgaz la de sudură și încercări de materiale de membri ai familiilor acestora, fertilizare". nate de ei, și alte piese uzate cu o care muncesc Ia oraș". (I.S.I.M.). Aici, timp de o lună s-au mare valoare economică pentru care Se poate spune, așadar, că la lu­ desfășurat o serie de acțiuni, intîl- nu găsiseră soluția de recondiționare. Despre resorturile unei astfel de crările de întreținere participă, cu niri, demonstrații practice, consfă­ Ea exista insă și au aflat de ea mobilizări ne vorbește, în cuvinte mic cu mare, toți oamenii satelor, cu tuiri de lucru pe această temă. Dia­ chiar acolo, în expoziție. De pildă, simple, șeful de echipă Gheorghe ambiția de a demonstra că vremea la standul întreprinderii „Pretim" Chirilă, care lucra împreună cu oa­ logurile s-au purtat fie în fața stan­ se solicita o soluție de recondiționare neprielnică din săptămînile ante­ durilor diferitelor întreprinderi care pentru o piesă (șurub melcat) folo­ menii din echipa sa pe o tarla cu rioare i-a necăjit, le-a făcut greutăți, expuneau piese Recondiționate prin sită la o presă de extrudare, piesă porumb a C.A.P. Ștefan cel Mare : dar nu le-a frînt hotărîrea de a ob­ soluții proprii, fie într-unul din cele provenită din import. Și, iată, că la „Vedeți ce frumoase sînt rîndurile ține în acest an recolte mari. 18 ateliere de re- un stand alăturat, de porumb. Dar sînt și ochiuri unde condiționare or­ al întreprinderii nu au răsărit, fie din cauză că a băl- C. BLAGOVICI ganizate de cer­ de aparate elec­ cetători pentru a însemnări pe marginea trice de măsurat, efectua pe loc a fost prezentata demonstrații ale unei expoziții organizate o piesă similară La „Electrotehnica" diferitelor pro­ recondiționată,! București cedee de recondi- la Timișoara Discutăm cu ționare prin su­ ing. loan Heigl, In fabricație - produse noi, Cum s-a pierdut dură și metaliza­ de la întreprin­ competitive între București și Bir Iad re pe utilajele și cu materialele con­ derea de transporturi auto Ti­ cepute șl realizate de ei. Dealtfel, mișoara. „în unitatea noastră ur­ Ritmul de innoire și moderni­ specialiștii acestui institut au o sea­ mează să se recondiționeze in acest zare a fabricației la întreprinde­ mă de rezultate, unele priorități în an peste 10 000 de agregate și suban- rea „Electrotehnica" din Capi­ producția unor șublere și micrometre țară și în lume, fiind autori a 80 teh­ samble. Putem astfel să acoperim cel tală este deosebit de accelerat. nologii originale din cele 114 incluse puțin 30 la sută din nevoile noastre Astfel, in actualul cincinal, 85 De cîțiva ani, diferite aparate de echipă de muncitori s-a deplasat la se asigure continuarea ei în toată ne spunea tovarășul Constantin Co- în „banca" de tehnologii din acest de piese și agregate. Dar, așa cum la sută din ansamblul produc­ măsură și control, mai precis anu­ Birlad tocmai pentru a sprijini direct gama sortimentală la LE.P.A.M., fac­ zor, șef de secție la LE.P.A.M., la domeniu. a rezultat din dialogurile purtate in ției îl vor reprezenta noutățile mite tipuri de șublere și micrometre punerea la punct a fabricației. Dar torii de răspundere din cele două ora actuală au rămas în stoc, pe flu­ expoziție, considerăm că ar fi bine ca tehnice. Demn de reținut este au devenit aproape de negăsit in ba­ și după aceea, chiar eu am fost de centrale industriale au început să xul tehnologic, piese pentru circa „Sintem convinși că un asemenea faptul că majoritatea acestor zele de aprovizionare. „Situația este schimb practic de experiență — ne întreprinderile timișorene producă­ mai multe ori in această întreprin­ facă tot felul de analize și planuri 40 000 șublere. Adică un număr de toare ale diferitelor piese și repere produse se vor realiza pe baza cu totul anormală, ne spunea un dere pentru a da o mină de ajutor". de măsuri pentru redresarea situa­ șublere aproape egal cu restanța în­ spune ing. cercetător Ion Surgeanu, proiectelor specialiștilor din in­ maistru dintr-o mare unitate con­ Iată insă că anii au trecut și uni­ șeful laboratorului materiale pentru să se ocupe și de recondiționarea ției. Principala trăsătură a acestor registrată în primele patru luni ale lor". stitutele de cercetare științifică structoare de mașini. Practic, un tatea din Bîrlad nu a reușit nici pină programe a fost insă ineficienta. acestui an. sudare (I.S.I.M.) — a contribuit la și inginerie tehnologică din di­ strungar nu poate să lucreze fără la această dată să asimileze în fa­ o mai bună informare a tuturor ce­ Consemnăm succint și alte propu­ Astfel, conducerea ministerului a ho­ Ce s-a făcut însă între timp la ferite sectoare ale construcției șubler. Cu ce să măsoare ? Cum să bricație toate cele 28 tipuri de micro­ tărît ca în secția sculărie de la LE.P.A.M. Birlad ? Fără îndoială, lor interesați. Astfel, sînt de reținut neri făcute de participanții la aceas­ de mașini. Prin concepția lor verifice dimensiunile pieselor pre­ metre și 13 tipuri de șublere trans­ numeroase rezolvări operative, la tă acțiune : LE.P.A.M. să nu se mai execute destul de multe. Astfel, tehnologiile constructivă, noile produse in­ lucrate ?" Iată un fapt care ridică o ferate de Ia I.M.F. — București. scule așchietoare nestandardizate, și S.D.V.-uriie pentru reperele asi­ fața locului — fără adrese, hîrtii, pier­ • Ar trebui stimulată acțiunea de troduse in fabricația de serie a întrebare de ordin mat general : cum Dealtfel, încă din anul 1976 — cind dere de timp — ale unor probleme teh­ tocmai pentru a se crea disponibili­ milate in fabricație au fost perfec­ recondiționare a pieselor, prevăzîn- întreprinderii înglobează pe sca­ se explică dispariția din circuitul a- ționate de cîteva ori, s-au realizat nice. De pildă, la întreprinderea de du-se in plan un indicator de efi­ ră tot mai largă componente provizionăril a unor produse sau reparații auto, o unitate cu o bună o serie de dispozitive care contribuie ciență, de sine stătător, în acest do­ electronice de fabricație româ­ materiale care la un moment dat se la creșterea preciziei de prelucrare experiență în acest domeniu, care meniu. nească. între acestea se remarcă fabricau in mod curent ? Pînă mai avea de recondiționat un volum toar­ Discontinuități pe fluxul transferării fabricației și a productivității muncii. Totuși, • Organizarea unor centre de re­ convertizoarele cu tiristori, uti­ ieri șublerele se găseau, iar acum au de ce an de an planul de producție te mare de chiulase și piese auto, nu lizate în industria metalurgică, și devenit „o problemă". De ce ? se știa că specialiștii I.S.I.M. au rea­ condiționare pe județe și chiar pe unor produse de la o unitate la alta nu a fost realizat integral nici sub ramuri specifice dacă ar fi posibil noul tip de redresor universal Pentru a lămuri lucrurile trebuie aspect sortimental și nici cantitativ ? lizat materiale speciale de calitate pentru centrale electrice. In să ne întoarcem in urmă cu circa superioară, electrozi de nichel-fier (agricultură, industria chimică, ali­ „Noi nu sintem specializați în pro­ mentară, ușoară etc.). Aceste centre fotografie: un aspect din atelierul șase ani de zile. Atutlci s-a hotărît ducția de șublere și micrometre, nu care pot fi utilizați in acest scop. de module de la „Electrotehni­ ca producția de șublere și microme­ la LE.P.A.M. s-au . produs primele tăți de capacitate in vederea asimi­ Acum, asemenea materiale nu se vor — dotate cu aparatură, materiale și avem specialiști în gravarea chimică specialiști — ar putea, pe baza băncii ca". (Dan Constantin). tre să fie transferată de ia între­ aparate de măsură și control — s-a lării unor produse noi. Aceste scule a oțelului, ne spune tovarășul Teo­ mai importa, ci se vor utiliza cele prinderea de mecanică fină din văzut că unitatea are greutăți in urmau să se execute la întreprinderi produse în institut. Sau un alt exem­ de tehnologii existente, realizate în dor Nanu, inginer-șef al întreprin­ țară, să recondiționeze orice fel de București (I.M.F.) la întreprinderea asimilarea întregii game de șu­ specializate din cadrul C.I.M.U.M.F.S. derii. Am preluat, într-adevăr, fabri­ plu : Herbei Nicolae, muncitor spe­ de elemente pneumatice și aparate blere și micrometre. Cu toate aces­ Ca atare, LE.P.A.M. Bîrlad a trans­ cialist la I.R.A. — Timișoara, a pus piesă, redînd-o în circuit la para­ cația acestor aparate de la altă uni­ metrii ei inițiali din fabricație. de măsură din Bîrlad (I.E.P.A.M.). tea, cele două centrale industriale mis comenzi la întreprinderea de tate, dar nu dispunem nici de dota­ la punct o metodă de recondiționare Inițial, totul părea să se desfășoare (C.I.M.U.M.F.S. și C.LE.T.A.) de scule Rîșnov și I.M.A.S.A. Sfintu a blocurilor motor prin sudare la în ce s-a finalizat concret această ARAD : Vagoane de mare rea necesară și nici de forță de in cele mai bune condiții. Unitatea care aparțin cele două unități, pre­ Gheorghe. Din aceste comenzi nu s-a muncă suficient de bine calificată". rece cu electrod învelit. Prin suda­ acțiune ? în primul rînd s-au re­ din Bîrlad a primit fonduri de in­ cum și forul lor de resort — Minis­ realizat insă nimic, peste 80 la sută rea fisurii, indiferent de mărime, se partizat întreprinderilor, pe profilul complexitate Ciudată optică 1 După ce unitatea vestiții in valoare de cîteva zeci de terul Industriei Construcțiilor de din pozițiile solicitate fiind respinse a beneficiat de o investiție de cîteva conferă piesei calitatea inițială. Dar, lor (agricultură, industrie ușoară La întreprinderea de vagoane milioane lei ; cu aceste fonduri s-a Mașini — hotărăsc ca I.M.F. să din diferite motive. în cadrul dialogului cu cercetătorii, etc.), grupe de piese și repere care din Arad au intrat în fabricație construit o hală nouă, care a fost do­ nu mai fabrice șublere și microme­ zeci de milioane de lei, după ce au a reieșit că aceștia au realizat un să fie recondiționate. Deci o specia­ trei noi tipuri de vagoane de tată cu mașinile și utilajele necesa­ tre. deși la LE.P.A.M. încă nu se asi­ La fel de ineficientă s-a dovedit trecut circa șase ani de la preluarea material de încărcare cu parametri lizare a recondiționărilor de piese in mare complexitate. Este vorba re. în aceeași perioadă, o serie de milase întreaga gamă de aparate de și soluția adoptată pentru punerea fabricației de șublere și micrometre, calitativi superiori". funcție de posibilitățile existente în Ia punct a tehnologiei de gravare se mai vorbește de lipsa de speciali­ de vagonul autotractat cu o ca­ muncitori de la unitatea din Bîrlad măsură și control. Așa se face că, chimică a șublerelor pentru precizia zare. de insuficienta calificare a for­ Este știut că piesele de fontă ridică fiecare întreprindere. De asemenea, pacitate de 160 tone, vagoanele au fost trimiși la specializare la în­ practic, la ora actuală nu se mai pro­ s-a definitivat un program de colabo­ diesel-hidraulice de 32, 50 și 80 duc nicăieri in țară șublere de exte­ 1/20, problema cea mai dificilă la ora ței de muncă. Conducerea centralei probleme : practic, la fiecare piesă rare la nivel municipal în domeniul treprinderea bucureșteană. „în ce ne actuală, care împiedică îndeplinirea și aceea a ministerului de resort îm­ este necesară o tehnologie specifică, de tone și vagonul de 16 metri privește, consider că ne-am achitat rior de 150 mm și 200 mm in gama părtășesc aceeași opinie ? Iată de ce, în funcție de configurația piesei, de recondiționării pieselor uzate și cubi. Ele au fost proiectate în de sarcinile ce ne-au revenit, ne de precizie 1/20, șublere de 500 mm planului de producție. Potrivit unui mărimea și de locul ei de utilizare. subansamblelor. Totodată, unitățile întregime de specialiști români. spune tovarășul Ilie Negoiță, șeful pentru precizia 1/10, șublere de adîn- program de măsuri întocmit anul în final, adresăm o singură întreba­ De aceea, cercetătorii au organizat economice timișorene vor beneficia Peste 80 Ia sută din piesele și atelierului de aparate de măsură și cime și de trasaj de 300 mm, precum trecut, șabloanele necesare pentru re Ministerului Industriei Construc­ și un atelier special pentru demon­ în scurt timp de cataloage care vor subansamblele necesare sînt control de la I.M.F. — București. Am aplicarea acestei tehnologii urmau să țiilor de Mașini : oare cit timp tre­ cuprinde fișe de tehnologii, de mate­ și o serie de micrometre de interior fie executate la întreprinderea de buie să mai treacă pină la asigurarea strații pe utilaje și cu materiale produse de binecunoscuta între­ predat toată documentația pe care o și de adîncime sau pentru roți din­ concepute de ei. Rezultatele activită­ riale și de echipamente necesare prindere arădeană, ceea ce a aveam, am executat o serie de scule mecanică fină din București. După — atît pe sortimente, cit și cantitativ ții acestui atelier ? Prin elaborarea pentru recondiționarea pieselor uzate. condus la obținerea unor în­ și dispozitive, am asigurat speciali­ țate și filet. o serie de încercări făcute la Birlad — a șublerelor și micrometrelor ne­ materialelor de sudare Ia rece a fon­ semnate economii valutare. zarea oamenilor. In anul 1978, cind Partea cea mai paradoxală este că și București s-a constatat insă că șa­ cesare economiei naționale 1 telor, consumul de materiale s-a re­ Elena MANTU (Mircea Dorgoșan). s-a hotărît transferul întregii fabri­ după ce producția de șublere și mi­ bloanele realizate nu asigură preci­ dus cu 1 100 000 lei/an, economisin- Cezar IOANA cații de șublere și micrometre, o crometre a încetat la I.M.F., fără să zia necesară. Consecința 1 După cum Ion TEODOR PAGINA 4 SClNTEIA — vineri 29 mai 1981

„Arenele

Ca orice proces revoluționar, noua productivității muncii, eficientei eco­ revoluția biologică șl revoluția in puteri la tractoare (tractorul universal largă a unor sisteme locale de iri­ lor pot dobîndi o extindere mult mai revoluție agrară in România nu este nomice. cit si de îmbunătățirea activi­ conducerea și organizarea agricultu­ de 65 CP rămînînd tractorul de bază gații. în care terenurile să se afle în mare. o explozie spontană, ci rezultanta tății economice generale in satele rii. Pe planul investițiilor, aceasta se al agriculturii românești), restrînge- aval de sursa de apă. extinderea iri­ întrucît calitatea conducerii con­ Romane" unei dezvoltări anterioare, in cursul noastre, prin dezvoltarea activităților traduce in prioritatea investițiilor de rea numărului de tipodimensiuni la gației prin brazde si construirea unor tinuă să fie veriga slabă a întregii căreia s-au creat premisele necesare industriale și de servicii, prelucrarea inteligentă și de gindire novatoare mașini și utilaje, crearea unei noi microcentrale pe rîurile interioare ar activități în agricultură, îmbunătăți­ pentru înfăptuirea ei cu succes. A- produselor agricole și a altor resurse fată de cele materiale, fără a exclude combine universale etc. sînt menite contribui, fără îndoială, la înfăptuirea rea radicală a formelor si metodelor din nou ceste premise (unele cu existentă o- existente pe plan local. creșterea rațională și a acestora din să asigure revolutionarea condițiilor obiectivelor noii revoluții agrare în de conducere planificată, aplicarea biectivă. altele create prin politica a- Desfășurarea noii revoluții agrare urmă. Pe planul resurselor energe­ de muncă și de exploatare a tehnicii acest domeniu. consecventă a autoconducerii și auto- grară a partidului în perioada in condițiile aplicării noului mecanism tice, este vorba de utilizarea priori­ agricole, creșterea productivității O problemă esențială, cu multiple gestiunii in agricultură apar ca un 1965—1980) sînt: naturale, materiale, economico-financiar, bazat pe auto- tară a resurselor inepuizabile, re- muncii șl a eficientei economice in aspecte, a noii revoluții agrare o imperativ major. întărirea pîrghiilor de forță de muncă si social-organi- conducere si autogestiune, amplifică înnoibile și cele mai puțin costisitoare, agricultură. constituie creșterea coeficientului de economice de conducere planificată in actualitate zatorice. cum este energia solară. De aceea, conversiune energetică. Este vorba. în prin îmbinarea armonioasă a condu­ interdependenta dintre obiective. în într-o lumină nouă anare con­ „Arenele Romane" din Parcul Condițiile naturale (pedologice si sensul că sporirea producției trebuie cercetarea științifică este chemată să ceptul de fertilizare a solurilor, care, primul rind. de creșterea coeficientu­ cerii centralizate (pe bază de preț, îndeplinească un rol de avangardă în lui de conversiune a energiei solare, credit, impozit, sistem și forme de Libertății vor reintra în curînd climatice) din România au favorizat însoțită de creșterea eficientei eco­ incluzînd în componenta sa. în con­ in patrimoniul cultural-sportiv întotdeauna practicarea agriculturii. nomice, pentru a obține resursele înfăptuirea noii revoluții agrare, tinuare, chimizarea agriculturii, se care se poate înfăptui ne două căi. retribuire, creșterea rolului livrărilor pentru a spori randamentul la hec­ îmbogățește, totodată, cu noi ele­ Prima — dezvoltarea prioritară a la fondul central ca indicator prin­ de vară al Capitalei. Consolida­ Se apreciază că potențialul initial de necesare autofinanțării, dezvoltării te, modernizate și dotate cores­ producție al solurilor românești propriei activități, pentru progresul tar fără consumuri energetice pro­ mente determinate de revoluția bio­ culturilor cu un asemenea coeficient cipal de plan, sporirea responsabili­ porționale, așa cum s-a reușit în logică. Desigur că. in actualele con­ tății organelor de planificare etc) cu punzător cerințelor de astăzi (bazat exclusiv pe fertilitatea natu­ general al agriculturii si al satului mai mare cum sînt. în condițiile ale unor spectacole de calitate, rală a solurilor) variază între 1000 românesc contemporan. multe țări cu agricultură dezvoltată. diții ale crizei petroliere, nu ne mai noastre, porumbul pentru boabe si lărgirea autonomiei unităților în e- laborarea planului la nivelul lor. în ele se prezintă cu o capacitate și 1 600 kg cereale la hectar. De abia Desigur că noua revoluție agrară în condițiile penuriei de energie putem propune să ajungem > Ia un soia. Un asemenea deziderat ar pre­ sporită cu circa 1 000 de locuri. de la acest prag se poate vorbi de — prin obiectivele pe care si le pro­ fosilă și ale realizării independentei consum specific de îngrășăminte la supune chiar restrîngerea suprafețe­ funcție de nevoile economiei națio­ o agricultură in curs de intensificare. pune — are un caracter de durată. tării în asigurarea cu energie, agri­ nivelul celui din țările dezvoltate. Un lor cultivate cu griu (pînă la acope­ nale și corespunzător condițiilor și Proiectele realizate de un co­ resurselor de care dispun, are meni­ lectiv de specialiști de la Insti­ Premisele materiale au fost pre­ rea să creeze cadrul social-economic tutul .Proiect București" au fost gătite prin politica de investiții, a general pentru valorificarea deplină transpuse in fapt de către cărei intensificare de ia un cincinal a posibilităților de producție de care constructori ai Grupului V Ia altul a determinat creșterea can­ dispunem. In mod deosebit se im­ șantiere și ai întreprinderii titativă a bazei tehnico-materiale a a- pune creșterea roiului consiliilor de construcții edilitare din griculturii. Cele 226 miliarde de lei subordinea Centralei de con- investite în perioada 1966—1979 (mai OBIECTIVELE Șl CĂILE ÎNFĂPTUIRII unice agroindustriale, care, dună cum s-a arătat atît de limpede la strucții-montaj din Capitală. mult decît în întreaga economie na­ Congresul țărănimii, trebuie să de­ „Arenele Romane", intrate in țională în perioada 1961—1965) au vină organisme de conducere reală, ■ cel de-al 75-a an de existență, făcut posibilă creșterea sensibilă a autentică a unităților care le compun, ■ au devenit mai frumoase și mai gradului de înzestrare tehnică, creș­ în primul rind în domeniul planifică­ încăpătoare ca oricînd. A fost tere ilustrată prin asigurarea unui NOII REVOLUȚII AGRARE rii, depășind faza de centralizare a prelungită clădirea hemiciclului, tractor la 70 ha de teren arabil, a sarcinilor de plan și actionind ca împreună cu tribunele, pină in unui consum de îngrășăminte chimice dreptul scenei. în felul acesta de 122 kg la hectar, realizarea unei în acest context, cincinalul 1981—1985 culturii ii revine un rol însemnat in simplu calcul este edificator: ia un rirea nevoilor de consum alimentar organe de conducere unitară a agri­ sporirea surselor energetice. în pri­ consum de 200 kg substanță activă culturii. s-a obținut un ansamblu mai suprafețe irigate de aproape 2 mi­ reprezintă o primă etapă — hotărî- intern), mai ales în zonele irigate și închegat și un spor de 1 000 de lioane de hectare, în condițiile creă­ toare insă — deoarece este cincinalul mul rind, se cer eforturi susținute îngrășăminte azotoase la hectar este extinderea celor' două culturi, inclusiv Toate aceste momente ale revoluției prin care România va face saltul de pentru creșterea coeficientului de con­ necesar un consum de 400 kg echi­ pentru export. A doua — ridicarea in conducerea planificată a agricul­ locuri. Spațiile de dedesubtul rii unui puternic sector sefnincer si turii nu pot fi transpuse în viată tribunelor noi au fost valorifi­ producător de animale de prăsilă. la stadiul de tară in curs de dezvol­ versiune a energiei solare in pro­ valent petrol, adică un consum total coeficientului de conversiune a ener­ cate pentru diferite anexe — ale întăririi bazei tehnico-materiale tare la stadiul de tară cu nivel mediu ducție vegetală, singura ramură a de 4 milioane de tone echivalent giei solare de către toate plantele de fără promovarea cu consecventă a de dezvoltare economică, obiectiv la producției materiale care acumulează petrol pentru a fertiliza anual cele cultură, prin crearea de noi soiuri și unei gindiri economice, prin ridica­ vestiare, dușuri, depozite de ma­ Si a capacității creatoare în activita­ rea pregătirii profesionale a cadrelor teriale sportive, grupuri sanita­ tea de cercetare științifică din agri­ care agricultura este chemată să energie. Crearea unor noi soiuri și 10 milioane de hectare teren arabil. hibrizi cu capacitate sporită de con­ re. Lucrările de reconstrucție au cultură. Industria producătoare de contribuie în mod hotârîtor. hibrizi și adoptarea unor noi tehno­ De aceea, paralel cu creșterea ra­ versiune. de tehnicieni, dar mai ales prin în­ Expresie a revoluției tehnico-stiin- logii de producție, cu capacitate spo­ țională a consumului de ingrășăminte In al doilea rind. este vorba de zestrarea tuturor unităților de pro­ avut în vedere respectarea sti­ mijloace de producție este astăzi ca­ lului și arhitectonicii originale a pabilă să satisfacă exigentele de or­ țifice contemporane, noua revoluție rită de conversiune energetică, pot chimice, tot mai mare importantă creșterea coeficientului de conversiu­ ducție (și în primul rînd a tuturor din cantitativ si calitativ ale agri­ agrară în România se desfășoară în juca un rol însemnat. în al doilea dobindesc alte resurse mai ieftine, ne a energiei, prin reproiectarea consiliilor unice agroindustriale) cu întregului ansamblu. Scena a culturii. condiții specifice (pe care actualele rind. agricultura poate deveni produ­ cum sînt : îngrășămintele organice creșterii animalelor, inclusiv prin economiști agrari cu pregătire supe­ fost acoperită, loja extinsă, iar națiuni dezvoltate nu le-au cunoscut cătoare de energie pentru auto- și verzi, extinderea suprafețelor îmbunătățirea structurii efectivului rioară, capabili să devină factori întreg complexul dotat cu in­ în același timp, agricultura Româ­ la timpul lor), și anume : adîncirea consum, micșorînd dependența față cultivate cu leguminoase boabe — de animale pe specii. Este cunoscut competenți de decizie, depășind ac­ niei dispune de însemnate resurse stalații electrice modernizate și crizei economice mondiale. îndeosebi de energia fosilă. Marile cantități de fixatoare de azot, generalizarea aso- că. spre deosebire de creșterea porci­ tuala stare de simpli contabili, în­ sistem de canalizare. Se pregă­ de forță de muncă (încă insuficient energetice, și înrăutățirea factorilor produse secundare cerealiere, gunoiul lamentelor bazate pe o rotație co­ lor și a păsărilor, care necesită furaje registratori de date. în același timp, folosite) reprezentate printr-o țără­ climatici pe glob. de grajd și deșeurile de prelucrare respunzătoare a culturilor etc. de natură cerealieră, prin care intră înfăptuirea revoluției agrare presu­ tesc instalații de sonorizare și nime cu o bogată experiență in pro­ Calamitățile naturale cele mai di­ a produselor agricole (biomasa) pot Cele circa 50 de milioane de tone in concurentă cu alimentația umană, pune o înaltă conștiință socialistă, lumini. ducția agricolă si. totodată, receptivă verse, apărute aciclic, care au vămuit contribui la echilibrarea balanței e- de gunoi de grajd conțin aproape creșterea bovinelor și a ovinelor va­ revoluționară a tuturor celor ce lu­ Capacitatea ansamblului a la tot ceea ce este nou în stiinta si și agricultura noastră, sint o realita­ nergetice a agriculturii. Opțiunea, în 1 milion de tone substanță activă lorifică resurse energetice vegetale crează în acest domeniu, a întregii sporit la circa 3 500 locuri în practica agricolă, printr-o adevărată te de care se tine seama astăzi in condițiile concurentei din partea zoo­ (azot, fosfor și potasiu). De aceea, care nu pot intra in alimentația o- tărănimi. De aci accentul deosebit armată de specialiști agricoli cu stu­ tribune, la care se adaugă alte întreaga lume, datorită pericolului pe tehniei, unde produsele secundare sînt ar trebui ca unul din indicatorii mului, fapt care pune într-o lumină care a fost pus în cuvîntarea tova­ 2 000 in incintă. Arenele vor dii superioare și medii, a căror uti­ care îl prezintă pentru securitatea a- utilizate ca furaj, trebuie să se baze­ planului în domeniul agriculturii să deosebită semnificația valorificării rășului Nicolae Ceausescu. în lucră­ lizare rațională în conducerea ne­ limentară. Conjugareâ acestora cu a- ze pe calcule de eficientă si de sub­ fie producția de gunoi de grajd, superioare a celor 4 milioane de hec­ rile Congresului țărănimii, pe îmbu­ putea găzdui spectacole de mijlocită a procesului de producție dîncirea crizei energetice mondiale stituție a factorilor de producție. mult mai importantă ca resursă de tare cu pășuni și finețe naturale. In nătățirea întregului sistem de pregă­ masă, concerte, teatru de vară, poate asigura înfăptuirea saltului ca­ face ca noua revoluție agrară în Totodată, refacerea unui efectiv mi­ producție decît aîți indicatori minori. general însă, cercetarea științifică în tire a cadrelor. în general a forței operă, operetă, revistă, prezen­ litativ în activitatea agricolă. România să aibă la bază o revoluție nim de animale de tracțiune, tot pe Corectări sînt preconizate în viitor zootehnie este chemată să creeze noi de muncă din agricultură și, totodată, tări de filme, iar — atunci cind în sfîrșit, organizarea consiliilor in gindirea conceptului, in opțiunea baza unui calcul de eficiență, mărește și pentru sistemul de irigații al tării, rase și noi tipuri de animale, cu o pe intensificarea activității politico- se înlătură scaunele din incintă unice agroindustriale de stat si coo­ de modernizare a agriculturii, de­ rolul energetic al agriculturii, ca o atît în ceea ce privește localizarea putere mai mare de conversiune a educative în rîndurile țărănimii, ale — și manifestări sportive care peratiste — ca organisme teritoriale venind necesară reconsiderarea criti­ condiție fundamentală pentru reali­ față de sursele de apă, cît și meto­ consumului de furaje, tot așa cum tuturor oamenilor muncii din agri­ în mod obișnuit se desfășoară de conducere si îndrumare a agri­ că a factorilor de progres economic zarea obiectivelor fixate prin noua dele de udare și tehnologiile de pro­ structura culturilor furajere trebuie cultură, în vederea lărgirii orizontu­ culturii — creează premisele social- in agricultură, alegerea acelor soluții revoluție agrară. ducție, pentru a mări eficienta cul­ să se bazeze pe plante cu consumuri lui de cunoaștere științifică, a dez­ în săli. organizatorice, cadrul necesar pen­ care reduc consumurile energetice și Strîns legată de problema energiei turilor irigate. După cum ne bună energetice scăzute si cu o mai mare voltării spiritului revoluționar. In prezent, aici se fac ultime­ tru aplicarea cu eficientă sporită a micșorează riscul si incertitudinea in de tracțiune este cea privind meca­ dreptate sublinia secretarul general capacitate de conversiune a energiei Noua revoluție agrară se anunță a le retușuri — completări la as­ măsurilor de revoluționare a agricul­ producția agricolă. nizarea complexă a agriculturii. Creș­ al partidului, este de neconcenut ca solare. fi o puternică transformare în întreg faltările de alei, vopsiri de gar­ turii românești. în lumina conceptului elaborat de terea mai departe a parcului de trac­ eficienta economică la culturile iri­ Necesitatea reducerii consumurilor organismul social-economic al tării. duri și altele. Este de remarcat în cuvîntarea sa la Congresul al către tovarășul Nicolae Ceausescu și toare și mașini agricole va fi devan­ gate să fie inferioară celei de la cul­ energetice și a adaptării culturilor a- Ia a cărei înfăptuire sînt antrenate faptul că întreg ansamblul de II-lea al întregii tărănimi. secretarul detaliat în cuvîntarea rostită la Con­ sată de evoluția caracteristicilor ca­ turile neirigate. De vină sînt. în gricole la o mare amplitudine în toate clasele și păturile societății primul rind. consumurile energetice noastre socialiste, ca o vie expresie lucrări a fost realizat la un înalt general al partidului, tovarășul gresul al II-lea al întregii tărănimi. litative ale acestora în ce privește timp a condițiilor climatice impune nivel calitativ în numai opt luni, Nicolae Ceausescu, a definit cu cla­ fără a minimaliza rolul revoluției structura. însușirile constructive și mări, pentru pomparea prin ridicare crearea de noi soiuri și hibrizi mai a omogenizării social-politice a între­ ritate obiectivele fundamentale ale mecanice și al celei chimice — care consumul specific de combustibil. a ăpei în rețea, dar și linsa unor rezistente la boli si dăunători, care gului nostru popor. | in loc de un an de zile, cit se noii revoluții agrare in România. Este vor continua. în proporții raționale, Măsurile stabilite prin universaliza­ hibrizi de capacitate sporită pentru să se dezvolte si în condiții de tem­ I prevăzuse inițial. vorba, în egală măsură, de sporirea să contribuie la revolu'tionarea pro­ rea si tipizarea mașinilor Si utilajelor a valorifica mai economic consumuri­ peraturi mai scăzute, iar metodele Prof. unlv. dr. considerabilă a producției agricole. ducției agricole — solicită prioritate agricole, prin reducerea claselor de le energetice. Folosirea pe scară mai biologice de combatere a dăunători­ Oprea PARPALA AL PLA1ESU

Festivalul național „ClNTAREA ROMÂNIEI"

Este cît se poate de fi- nere ; mă refer la trăirea evoluții de special interes ținerii muzicale la Amelia Pese ca un festival, al. tine-. ardentă de țin ,nobil filtraj datorate Anei Maria Avram Mihalcea, la tensiunea flu­ relor... talente,. . . Tiri festival,.,l .. ăl intelectual...... « . pe...... care o dez-. — posesoare a unei extin­ entă a rostirii violonistice tlnerilor muzicieni ihter- Voită pianistul Viniciu Mo- se și sugestive palete tim­ in cazul Luminiței Petre, preți, să poată lumina sen­ roianu, de la Liceul de artă brale, Ciprianei Gavrișiu — la simțul rafinat al pitores­ suri mai largi, mai cuprin­ „G. Enescu" din Capitală, demonstrînd o sensibilă în­ cului sonor la Emil Stegar, zătoare, decît cele pe care și, pe de altă parte, la na­ țelegere a specificului de­ la frumusețea sensibilă a le presupune o evoluție in­ tura rafinată a construcției clamației schopiniene, Co- tonului Roxanei Dură, cu dividuală, aparte, fie aceas­ planurilor sonore în cazul rinei Popa — ferm orien­ toții de la Liceul de artă ta și de excepție ; iar a- trioului conservatorului tată în portretizarea carac­ „G. Enescu". Alte citeva ceasta pentru că un festi­ bucureștean compus din terelor muzicii bartokiene, apariții de real interes val cum este cel găzduit la Violeta Cârstea, Ștefan lui Dragoș 1Mihăilescu — le-am datorat sopranei Ma­ Rimnicu Vilcea de către Neagoe și Goniil Aptula. dezvoltînd o expresivitate ria Diaconu-Popa — o a- comitetul județean de cul­ Alături de aceștia trebuie austeră, luii Constantin bordare muzical poetică a tură și educație socialistă, apreciat simțul proporțiilor Sandu — o sensibilitate liedului, realizată la cotele de către, societatea locală sonore ample, în cazul pia- stenică, lucid orientată, lui unei intense trăiri emoțio­ „Prietenii muzicii și tea­ nale — trioului Olga Bolo- trului", festival organizat can, Gabriel Croitoru, Ovi- de Colegiul criticilor muzi­ diu Marinescu — cultivind cali de pe lîngă Asociația sonorități atent echilibrate oamenilor de artă din in­ stilistic — foarte tinerei stituțiile teatrale și muzi­ MUZICIENII pianiste Simona Scăunaș. A- cale, surprinde an de an dăugăm la aceasta evoluția potentele artistice ale unor corect împlinită a interpre- generații apropiate de in- ților suflători, flautista Co­ terpreți, sensul evoluției INTERPREȚI rina Niculescu și cornistul profesionale artistice, nive­ Mihai Bejan, ca și realiză­ BBB>BBBBBBBBBBBBBBBBBBB B B B lul învățămîntului muzical rile meritorii, perfectibile, liceal și universitar și — ale pianiștilor Andreiana de ce să nu o spunem ? — DE M1INE Roșea, Ileana Horculescu și o asemenea manifestare re­ Viorel Țepeș, a violonistei prezentativă poate desluși Liliana Maeovei, a flautis­ Ca să fie preocupat de „cum învață", anume perspective ale ar­ tului loan Greluș. tei noastre interpretative Nu pot fi încheiate aces­ în perioadele următoare. la ora primelor te succinte mențiuni fără a Privite din aceste perspec­ sublinia meritul special al tive, manifestările de la dascălilor acestor tinere ta­ elevul trebuie să știe „pentru ce învață" Rimnicu Vilcea își demon­ lente, ei înșiși muzicieni strează — cu fiecare ediție confruntări cu publicul interpreți și pedagogi pro­ Opinia publică școlară este unani­ dincolo de justificările (obiective sau să. a spiritului novator, revoluționar. care au rămas, cel puțin pentru — eficiența și utilitatea în mă in aprecierea că spiritul revolu­ subiective) ale notelor mai bune sau Dar poate aceste noțiuni, aceste momentul respectiv, nesubliniate. venind din instituții de în- ționar al tineretului școlar se expri­ mai slabe din cataloage, și o insu­ principii sînt transmise elevilor in Exemplele relatate sint. desigur, de contextul vieții noastre vătămînt artistic de recu­ mă. trebuie să se exprime. în atitu­ cultural-artistice, în cadrul nistelor Corina Ilieș și Ru- Dolores Chelaru — prezen­ noscut prestigiu din Bucu­ ficientă preocupare a unor cadre alte ore de clasă ? excepție și inserîndu-le in acest con­ larg cuprinzător al Festi- dinea înaintată fată de muncă și în­ didactice pentru realizarea a ceea ce Oră de dirigenție la clasa a IX-a text nu facem decit să subliniem xandra Donose, interprete ță interpretativă robustă, rești. Cluj, Craiova ; adău­ vățătură. Dar unde, in ce cadru se numește în limbajul curent al E 4 din același liceu. Tema, deose­ cerința, formulată și în măsurile valului național „Cîntarea ale Variațiunilor pentru bine organizată. găm la aceasta și dezidera­ anume, isi însușesc elevii acest înalt scolii ..momentul educativ al lec­ bit de generoasă : „Munca perseve­ adoptate de colectivul de îndrumare României" două piane, op. 5. maleabf- In mod indiscutabil, cea tul ca viitoarele ediții să principiu etic, unde își formează ției". Dar să concretizăm. rentă — secretul marilor realizări", și control al M.E.I.. ca in scoală In acest an, cea de-a litatea emoționantă a to­ de-a doua mare revelație a devină mai reprezentative conștiința răspunderii pentru îndepli­ Pentru viitorii metalurgist!. care se împreună cu c'itiva elevi, prof, diri­ toate cadrele didactice să valorifice treia ediție a festivalului nului violonistic la Adriana seriei de concerte de la și în ceea ce privește se­ nirea exemplară a îndatoririlor șco­ pregătesc la Liceul industrial nr. 3 gintă Elena Todirută face o incursiu­ mai intens, mai deplin potențialul tinerilor interpret! de la Winkler, interpretă a So­ Rimnicu Vilcea a fost a- lecția teritorială a partici- lare și obștești, deprinderile concre­ din Galati, disciplina „utilaje pentru ne. nu lipsită de interes, prin lite­ educă tiv. al întregului proces instruc- Rimnicu Vilcea s-a desfă­ natei în fa minor, justa in­ ceea a violoncelistului Sze- panților. In orice caz, mun­ te. practice de muncă, de învățătu­ tiv-educativ. Am regăsit această șurat sub semnul artei ma­ tuiție a raportului dintre kely Attila de la conser­ ca organizatorilor, efortul ră? Firește, la lecții, la practica din cerință exprimată intr-un răspuns relui George Enescu ; este, verb și muzică în cazul vatorul bucureștean, o alu­ de concepție datorat între­ ateliere și din producție. în diferi­ la un test pe care prof. Fea în consecință, cît se poate mezzosopranei Ana Maria ră concertistică solistică gului Colegiu al criticilor tele acțiuni politice și instructiv- O concluzie a investigațiilor în școli din județul Galați Brenea de la liceul de matema- de firesc ca efortul tineri­ Funar, interpretă a liedului deja formată, condiționată muzicali de pe lîngă A.T.M., educative din programul școlar. Se tică-fizică „Vasile Alecsandri" din lor interpreți în promova­ „Suspin", op. 4. de un temeinic echilibru criticilor muzicali Alfred întîmplă insă, nu de puține ori. ca Galați l-a dat elevilor din ulti­ rea artei maestrului să se Este îmbucurător de con­ interior pe care se grefea­ Hoffman, Dan Scurtuîescu, aceste acțiuni să nu-si valorifice de­ ma clasă : „Profesorii și părinții manifeste, mai ales acum statat că prezențele pianis­ ză acea sensibilitate ani­ Elena Zottoviceanu, muzi­ plin valențele educative si atunci... industria metalurgică" este un ratură. filozofie, muzică ; se dau nu știu să ne cultive interesul — în anul sărbătoririi cen­ tice ale celor patru concer­ matoare a actului artistic cianului pedagog Marta Nu de mult, un colectiv al Minis­ „obiect" de bază. Asistăm, împreună exemple de mari personalități care pentru ceea ce facem Ia școală... tenarului nașterii — cu te ale festivalului, pre­ autentic ; remarcabilă prin Paladi, întreaga această terului Educației și Invătămîntului a cu elevii din clasa a X-a M 7, la prin muncă perseverentă au atins Dacă ni s-ar vorbi cu entuziasm des­ sporită pregnanță. Și consi­ zențe extinse pe parcursul grija acordată ținutei sti­ mobilizare a forțelor artis­ controlat și analizat activitatea li­ o lecție deosebit de interesantă des­ culmi înalte ale creației, se vorbește pre o meserie, despre muncă (și asta derăm a fi cu totul simpto­ cîtorvă generații, de la ni­ listice, a apărut și evolu­ tice interpretative și orga­ ceelor din județul Galati. între obiec­ pre cuptoare. Profesoara, ing. Lilica despre dreptul la muncă la noi Si nu o poate face decit un om entu­ matic — pentru nivelul unei velul gimnazial la cel uni­ ția colegei sale Mihaela nizatorice, atît cele locale tivele analizei — situația la învăță­ Ivănescu. face scheme pe tablă, ex­ în alte țări. Se ajunge, în sfîrșit, și ziast. pasionat el însuși) poate n-ar timpurii maturizări a gin- versitar, continuă și confir­ Zare, ca și aceea a contra- cît și cele centrale. — spri­ tură a elevilor. Principala observa­ plică pe machete, face referiri la la cadrul de muncă din școală, din mai fi atîția elevi care nu învață, dirii muzicale interpretati­ mă impresionantele reali­ basistului Kostyak Bodond, ție : „la toate disciplinele s-a con­ cuptoarele de pe platforma siderur­ clasă, la îndatoririle elevilor și răs­ care preferă să se uite la televizor, ve. oentru. consistența și zări de pină acum ale școlii marcată de un surprinză­ jinul și inițiativa Consiliu­ statat existenta unui mare număr de gică gălățeană. Lecția din clasă este punderea lor civică, dar... soneria să-și facă o viată plăcută. în loc să rigoarea profesională a a- pianistice românești : ne tor și rafinat colorit tim­ lui Culturii și Educației So­ note mediocre și slabe. Au fost și completată fericit eu o „lecție pe anunță sfîrșitul orei și discuția e din facă eforturi să învețe, să se pregă­ cesteia — faptul, realmente vom aminti că numai în bral. In egală măsură, evo­ cialiste rămînind inestima­ situații cînd, in cadrul testărilor viu", chiar in combinat, unde elevii nou aminată. Pe elevii din clasa a tească". entuziasmant, potrivit . că­ edițiile anterioare ale fes­ luțiile violonistice au de­ bile — au rodit pilduitor, și (făcute de membrii colectivului — văd cum se elaborează o șarjă. în­ X-a E 1 ii asistăm la ora de infor­ Depinde deci de profesori, de ruia două dintre marile tivalului au evoluat la monstrat și acestea temei­ de această dată, la Rimni­ n.n.), s-a constatat că, datorită exi­ cercăm regretul că profesoara n-a mare politică (prof. Szekely . Lehel). competenta, de măiestria profesio­ creații camerale ale maes­ Rimnicu Vilcea interpreți nicia școlii acestui instru­ cu Vilcea, într-o firească și genței exagerate, elevii au fost apre- găsit un moment, in cadrul lecției, Sint trecute în revistă numeroase nală. de răspunderea lor politică trului, Sonata a IlI-a pentru de talia Danei Borșan, ment la noi, mă refer la demnă etalare a valorilor ciati sub nivelul real (la chi­ pentru a le vorbi elevilor și despre evenimente remarcabile din viata pentru ca fiecare lecție, fiecare oră a lui Andrei Deleanu consistența, la structura mie, limba română, matematică, eforturile care se fac în industria social-politică a tării noastre. Este de muncă in atelier, in producție, pian și Trioul pentru vioa­ noastre muzicale interpre­ fizică)". Observație urmată de mă­ metalurgică pentru utilizarea unor omis unul singur : tocmai în acea fiecare acțiune educativă să fie nu ră, violoncel și pian, au cu­ și Andrei Tănăsescu, nu­ perfect logică a demersului tative tinere, în anul săr­ suri — cu scadență mai apropia­ metode cu randament economic mai perioadă, la Galati a intrat în func­ numai cadrul de transmitere a unor noscut realizări de excepție, me de circulație artistică interpretativ la Marius Ni- bătoririi centenarului naș­ tă sau de perspectivă — pen­ ridicat, despre munca plină de pa­ țiune cel mai mare. furnal al tării, noțiuni si deprinderi profesionale, ci capabile de a fi apreciate reprezentativă în viața chiteanu, aboslvent al con­ terii lui George Enescu. tru îndreptarea lucrurilor pe un siune și dăruire comunistă a side- printre primele zece din lume ca și o „lecție" politică, de viată, de în afara obișnuitelor înțe­ noastră de concert. Am re­ servatorului bucureștean, făgaș mai bun. Participînd, împreu­ rurgiștilor — noțiuni de' un real folos parametri productivi. Eveniment cu conștiință cetățenească, de spirit re­ legeri avansate virstelor ti- marcat și de această dată la tonusul pregnant al sus- Dumitru AVAKIAN nă cu inspectori școlari de specialita­ oentru formarea profesională si etică profunde semnificații sociale, etice voluționar. te, la ore de curs, lucrări practice a viitorilor muncitori, pentru insu- pentru acești cei mai tineri viitori si acțiuni educative, am descifrat. flarea pasiunii față de meseria alea­ muncitori ai Galatiului. Semnificații Florlca DINULESCU

ARGEȘ • „Pădure". „Deal". semnate de sculptorul Nicolae BVZAU • Intr-o atmosferă artă s-au desfășurat două locali — volumul de versuri institutul sărbătorit, studenți. „Mai", „Peisaj" — sînt cîteva Georgescu. (Gh. Cirstea). sărbătorească, la Buzău au fost manifestări comemorative în „Ființa tainei" de Octavian Do- (Nicolae Catană). titluri de tablouri despre natură înmînate cele 58 de premii ob­ limba maghiară. Una a fost în­ brin și „Arșița amiezii", de semnate de tinărul plastician pi- HARGHITA • La Miercurea ținute de formațiile artistice ale chinată academicianului Eras­ Gheorglie Zincescu • Actuala VASLUI • La teatrul „V. I. teștean Mircea Gojgarea și afla­ Ciuc, pe platoul natural de la pionierilor și elevilor și de ințer- ție a concursului de creație Margaretei Chiricescu, studentă mus Nyărădy și a doua acade­ ediție a Festivalului național Popa" din Bîrlad a fost prezen­ te in expoziția vernisată de cu­ băile Jigodin, s-a desfășurat cea preții individuali pionieri și populară „Miini de aur". Au par­ a Facultății de filozofie din ca­ micianului Stefan Peterfi — „Cîntarea României" înscrie la tat in premieră absolută specta­ rînd în sala „Metopa" din Pi­ de-a 14-a ediție a Festivalului elevi din județul Buzău (a eta­ ticipat peste 150 de meșteri drul Institutului de invățămînt „Savantul și omul — 75 de ani Reșița o suită de manifestări colul cu piesa „Alegerea apelor" tești. In aceeași expoziție, vizi­ folcloric „Primăvara harghitea- pa finală a Festivalului național populari, creatori artizani de superior din Sibiu. O parte din de la naștere". Ă urmat un con­ prilejuite de împlinirea a 10 ani de C. Popa (actor la Teatrul Na­ nă“ rezervat formațiilor corale, „Cîntarea României". Festivita­ cusături și alesături din vetrele lucrările prezentate au fost se­ cert dat de cadre didactice de de la înființarea institutului de tatorii fac cunoștință cu lucrările formațiilor de dansuri, tarafuri­ tea a fost urmată de spectacolul la Conservatorul de muzică subingineri din localitate. în țional din Iași), în regia semnată de sculptură „Victorie" — din etnofolcloriee Horezu, Vlădești lecționate pentru finala celei de Cristian Nacu. Din cele 10 lor, soliștilor vocali și instru­ „Sub flamura partidului, copilă­ și de pe Valea Otăsăului. (Ion de-a treia ediții a Festivalului „George Dima". (Alexandru aula institutului s-a desfășurat calcar de Albești, „Meditație" — mentiști. Manifestarea s-a con­ ria ni-i zbor de împliniri". (C. Stanciu). național „Cîntarea României". Mureșan). o sesiune de comunicări tehnice premiere ale actualei stagiuni din travertin de Simeria, „Voie­ stituit într-o amplă și minunată Dănăilă). (Nicolae Brujan). și științifice, la care au luat bîrlâdene două au fost premiere vod în luptă" — din gips patinat, paradă a cintecului și dansului SIBIU • Casa de cultură a CARAȘ-SEVERIN • La libră­ parte cadre universitare de la absolute pe țară cu piese din cu un portret compozițional din popular românesc și secuiesc. VtLCEA • în comuna Pietrari studenților din Sibiu găzduiește CLUJ • în cadrul ciclului ria nr. 7 din Reșița a avut loc Institutul politehnic „Traian dramaturgia românească con­ lemn de păr ș.a. Lucrările sînt (I. D. Kiss). s-a desfășurat cea de-a 5-a edi­ expoziția de grafică și pictură a „Seri clujene", la muzeul de lansarea a două cărți de autori Vuia" din Timișoara și de la temporană. SC1NTEIA - vineri 29 mai 1981 PAGINA 5

Excelenței Sale TELEGRAMA Cronica zilei Tovarășul Ilie Verdeț, prim-minis- prilejul numirii în această funcție, LUCRĂRILE CELUI DE-AL XVIII-LEA Domnului dr. OSVALDO HURTADO LAREEA tru al guvernului, a primit o tele­ în telegramă se exprimă dorința de Cu prilejul apropiatei sărbători a gramă din partea primului ministru a contribui efectiv la promovarea Președintele Republicii Ecuador Zilei naționale a Republicii Tunisie­ al Zambiei, Nalumino Mundia, prin relațiilor călduroase deja existente QUITO ne, joi după-amiază a avut loc în care adresează profunde mulțu­ și a cooperării reciproc avantajoase Capitală o manifestare culturală, or­ miri pentru felicitările transmise cu dintre țările noastre. CONGRES Al P.P.R.M. Cu ocazia preluării funcției de președinte al Republicii Ecuador, vă ganizată de Institutul român pentru adresez calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări pentru succesul relațiile culturale cu străinătatea și misiunii dumneavoastră de înaltă răspundere, pentru progresul și prosperi­ Asociația de prietenie roinâno-tuni- ULAN BATOR 28 (Agerpres). — în puncte înscrise pe ordinea de zi. în tatea poporului ecuadorian prieten. siană. Primire la Consiliul de Miniștri cadrul Congresului al XVIII-lea al plenul ședinței din 27 mat a fost îmi exprim convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre La manifestare au participat mem­ Partidului Popular Revoluționar rostit cuvintul de salut al conducă­ România și Ecuador vor continua să se dezvolte și să se diversifice pe mul­ bri ai conducerii I.R.R.C.S. și Asocia­ Tovarășul Ion Dincă. prim vice- tilaterale în domeniile construcțiilor, Mongol au continuat dezbaterile pe tiple planuri, in interesul celor două popoare, al cauzei păcii, securității și ției de prietenie româno-țunisiană, prim-ministru al guvernului, a pri­ industriei materialelor de construcții, marginea Raportului du activitate al torului delegatei P.C.R. adresat con­ cooperării internaționale. reprezentanți ai Ligii române de mit, joi dimineață, pe șefii delega­ industriei sticlei și ceramicii, șubli- C.C. al P.P.R.M. și a celorlalte gresului. prietenie cu popoarele din Asia și țiilor țărilor membre ale C.A.E.R. și niindu-se. totodată, că există largi NICOLAE CEAUȘESCU Africa și ai Ministerului Afacerilor al delegației R.S.F. Iugoslavia parti­ posibilități pentru dezvoltarea și a- Externe, oameni de cultură și artă, cipante la lucrările ședinței a 51-a a dîncirea in continuare a conlucrării Președintele Republicii Socialiste România un numeros public. Comisiei permanente C.A.E.R. pen­ Cuvintul de salut al conducătorului ★ tru colaborare in domeniul construc­ in aceste sectoare. în cursul zilei de joi s-au desfășu­ țiilor. A luat parte tovarășul Dumitru delegației P. C. R. rat la Biblioteca americană din Bucu­ Cu acest prilej au fost reliefate Popa, ministrul construcțiilor indus­ rești lucrările unei mese rotunde aspecte ale colaborării și cooperării triale. Salutînd congresul în numele tuturor categoriilor sociale la elabo­ intitulate „Probleme actuale ale re­ economice și tehnico-științifice mul­ (Agerpres) Partidului Comunist Român, al se­ rarea politicii interne și externe a lațiilor economice internaționale". cretarului său general. tovarășul partidului și statului. Alocuțiunile de deschidere au fost Nicolae Ceaușescu, și transmițind Punînd în centrul activității înfăp­ rostite de Costin Murgescu, directo­ delegaților la cel de-al XVIII-lea tuirea neabătută a programului de rul Institutului de economie mon­ Sesiunea a XXl-a a Comisiei mixte româno-chineze Congres al Partidului Popular Revo­ construcție socialistă. Partidul Co­ COTIDIAN. dială, și Clint Smith, consilier eco­ luționar Mongol, tuturor comuniștilor munist Român. România socialistă nomic al Ambasadei S.U.A. și poporului mongol un cald salut desfășoară, in același timp, o intensă în continuare, specialiști români de colaborare tovărășesc, mesajul de prietenie și activitate internațională pentru pro­ și americani au prezentat expuneri în perioada 21—28 mai s-au des­ chimiei și petrochimiei, tehnicii de solidaritate din partea comuniștilor și movarea unei politiei de colaborare cu privire la edificarea unei noi or­ fășurat, la București, lucrările. Sesiu­ calcul și informaticii, valorificării a poporului român, tovarășul Mihai egală in drepturi între toate națiu­ Relatdri ale reporterilor dini economice internaționale, pro­ minereurilor metalifere și nemetali­ Gere, membru supleant al Comitetu­ nile. participă activ la lupta forțe­ cesul de industrializare în țările în nii a XXI-a a Comisiei mixte ro­ lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., lor înaintate pentru progres social, ••it curs de dezvoltare și sistemul rela­ mâno-chineze de colaborare tehnico- fere, construcțiilor. conducătorul delegației P.C.R.. a independență și pace in lume. în țiilor economice dintre statele dez­ științifică. Protocolul sesiunii a fost semnat și corespondenților „Scînteii Comisia a examinat modul de în­ de președinții celor două părți în evocat bunele relații de prietenie și politica externă pornim dc la reali­ voltate și țările lumii a treia. comisie : Ion Teoreanu, vicepre­ colaborare dintre Partidul Comunist tatea că în lumea de azi se dezvoltă Expunerile au fost urmate de dis­ deplinire a hotărîrilor adaptate la Român și Partidul Popular Revolu­ două tendințe diametral opuse : ten­ cuții, la care au participat cercetă­ sesiunea precedentă, apreciind rezul­ ședinte al Consiliului Național pen­ dința politicii de forță, de dominație ■ La Pașcani, sub denumirea de ■ Anul trecut a contractat 10 tatele obținute in lărgirea și diver­ tru Știință și Tehnologie, și Yang ționar Mongol, dintre poporul român tori științifici în domeniul relațiilor Yepeng, adjunct al ministrului in­ și poporul mongol, care au cunoscut și amestec in treburile interne și „Central", s-a dat în folosință un tăurași. La predare, fiecare dintre economice internaționale și cadre di­ sificarea colaborării tehnico-științi­ o evoluție ascendentă pe plan eco­ tendința politicii de destindere, de important complex hotelier, cu o ei depășea 500 kg. In acest an a fice dintre cele două țări. îndeosebi dustriei chimice, dactice din invățămîntul superior. A participat tovarășul Mihail Flo- nomic, politic, cultural-științific și în independență și pace. capacitate de 152 locuri1 la cazare predat pînă acum alți cinci tăurași, ★ în domeniile industriei construcției alte domenii de activitate, in, spiritul în activitatea sa internațională. cam la aceeași greutate. Iar Vasile de mașini, industriei chimice, meta­ rescu, ministru secretar de stat la șl 500 locuri în unitățile de alimen­ în holul Universității cultural-ști- lurgice, agriculturii, industriei ușoa­ C.N.S.T. stimei și respectului reciproc, al în- România socialistă pune pe primul tație publică : restaurant, braserie, Gușă din Mălini - Suceava, care ințifice București s-a deschis joi o re și transporturilor. A fost de față Chen Shuliang, am­ tiinirilor și convorbirilor dintre to­ plan întărirea relațiilor de colaborare cofetărie, terasă în aer liber. Noul are peste 60 de ani, afirmă că nu-i expoziție de sculptură cu lucrări re­ basadorul R. P. Chineze la București. varășul Nicolae Ceaușescu, secretar cu toate țările socialiste, și în primul obiectiv sporește valențele ospitali­ este greu să-i îngrijească. De unde alizate de artistul ecuadorian Eduar­ în conformitate cu hotărîrile și general al Partidului Comunist rind cu vecinii săi, acționează pen­ sarcinile stabilite în cadrul întîlniri- ★ Român, președintele Republicii So­ tru depășirea divergențelor și întări­ tății moldovene. se vede că hărnicia nu are vîrstă. do Vasquez. Absolvent al Scolii de lor la nivel înalt, au fost convenite în timpul, șederii in țara noastră, ■ In centrul orașului Tulcea, belle arte a Universității Centrale cialiste Roniânia, și tovarășul rea unității și solidarității țărilor so­ ■ Din reziduuri poluante care se din Quito, în prezent student al In­ noi acțiuni și forme de colaborare membrii părții chineze în comisia Jumjaaghiin Țedenbal, prim-secretar cialiste — condiție esențială pentru odată cu deschiderea sezonului ardeau în haldă, Combinatul petro­ stitutului de arhitectură „Ion Mincu" tehnico-științifice. stabilindu-se o- mixtă, au fost primiți .de tovarășul al Comitetului Central al Partidului dezvoltarea cu succes a socialismului estival s-a extins comerțul stradal. chimic din Pitești, în colaborare cu din București, expozantul prezintă 31 biective de cooperare de interes co­ Mihail Florescu, ministru secretar de Popular Revoluționar Mongol, pre­ in fiecare țară, pentru afirmarea *■’ porțiune din strada 23 August a mun în domeniile : construcțiilor de stat la C.N.S.T. ședintele Prezidiului Marelui Hural prestigiului său șl a ideilor socialiste cooperativa „Victoria” din Capitală de sculpturi în lemn, rod al activită­ mașini, electronicii și electrotehnicii, (Agerpres) >st transformată în zonă comercia­ realizează un produs nou: meroplas- ții desfășurate in anii de studii în Popular al Republicii Populare Mon­ în lume, pentru politica de destin­ lă. Inițiativa este lăudabilă, numai țara noastră. gole. Ne exprimăm convingerea — a dere, de independență și pace. tul, un bun material hidrofonotermo- spus vorbitorul — că aceste raporturi Acordăm o atenție deosebită conlu­ că zecile de tonete se închid la izolant, care înlocuiește bitumul și Semnificația organizării expoziției, ora 16, adică tocmai atunci cînd în contextul bunelor relații care se prietenești, conlucrarea dintre parti­ crării cu țările in curs de dezvoltare, cartonul asfaltat la hidroizolații, dezvoltă între România și Ecuador, Sesiune științifică dele noastre, dintre România și cu statele nealiniate, dezvoltăm, în numărul cumpărătorilor este mai este utilizabil în protecții anticoro- Mongolia se vor dezvolta și în viitor, spiritul coexistenței pașnice, relați­ mare. Treabă neterminată... pe multiple planuri, a fost relevată, Joi s-a deschis la București sesiu­ fecționarea legislației economice, în sive, vopsitorii și antifonatul auto­ la vernisaj, de criticul de artă Viorel nea științifică de comunicări a In­ lumina principiilor autoconducerii, pe multiple planuri, spre binele celor ile cu toate țările, fără deosebire de ■ La danele portului Constanța vehiculelor. Oprea, directorul Oficiului pentru stitutului de cercetări juridice dedi­ autogestiunii și autofinanțării, con­ două popoare, in interesul construc­ orînduire socială. La temelia relațiilor se aflau ieri pentru operațiuni de organizarea expozițiilor, și Gonzalo cată celei de-a 60-a aniversări a cepția partidului nostru asupra căilor ției socialiste în cele două țări ale sale internaționale. România așază încărcare-descărcare peste 60 de ■ 40 de panouri solare instalate Paredes Crespo, ministru, însărcinat Partidului Comunist Român, cu tema și metodelor de prevenite și comba­ noastre, al cauzei generale a socia­ ferm principiile deplinei ■ egalități in în municipiul Miercurea-Ciuc cap­ cu afaceri a.i. al Ecuadorului la lismului, independenței, păcii, destin­ drepturi, respectului independenței și nave românești sau sub pavilioa­ „Creșterea rolului conducător al tere a fenomenului infracțional în derii și colaborării internaționale. suveranității naționale, neamestecu­ nele altor țări. In ultimele zile, tra­ tează în aceste zile însorite razele București. Partidului Comunist Român în per­ etapa actuală, poziția României so­ soarelui și încălzesc 17 000 litri apă La vernisaj au asistat reprezen- fecționarea activității statului socia­ cialiste privind afirmarea, și promo­ Comuniștii, întregul popor român lui în treburile interne și avantaju­ ficul de mărfuri în portul Constanța pînă la temperatura de 40 grade. tanți ai Consiliului Culturii și Edu- list, a legislației Republicii Socialiste varea consecventă a normelor și au sărbătorit, recent, într-o atmos­ lui reciproc, ale renunțării la forță a atins cifre record, înregistrîndu-se Instalația asigură apă caldă pe o cației Socialiste. Ministerului Afaceri­ România, in consolidarea ordinii de instituțiilor noi, democratice în rela­ feră de puternică unitate și muncă și la amenințarea cu forța. constant o medie zilni.că de peste lor Externe, Institutului român pen­ drept socialiste". țiile internaționale. creatoare, 60 de ani de la făurirea Ca țară europeană. România mi­ durată de 3-4 zile, chiar și pe timp tru relațiile culturale cu străinătatea, Partidului Comunist Român. în ma­ litează activ pentru succesul reuniu­ 8 000 tone mărfuri derulate. La Ș' nofos. Astfel, și la Miercurea-Ciuc La sesiune, organizată de Acade- Participanțli la sesiune au adoptat mai multe I oameni de artă și cultură, un nume­ mia de științe sociale și politice și textul unei telegrame adresate to­ gistrala expunere prezentată cu acest nii de la Madrid, considerînd că tre­ soarele concurează cu succes pe­ ros public. Universitatea București, participă varășului Nicolae Ceaușescu, secre­ prilej de secretarul general al parti­ buie făcut totul pentru înfăptuirea ■ Colectivul întreprinderii de trolul și gazul metan. tar general al Partidului Comunist dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, unitară a documentelor semnate la construcții navale și prelucrări la membri ai Academiei Republicii So­ au fost înfățișate drumul glorios de Helsinki, pentru convocarea unei con­ ■ La întreprinderea „Steaua e- cialiste România, cercetători știin­ Român, președintele Republicii So­ cald Drobeta-Turnu Severin, extin- țifici, cadre didactice din învățămîn- cialiste România, în care, subliniind luptă străbătut de mișcarea muncito­ ferințe consacrate dezarmării și în­ zînd aplicarea de tehnologii mo­ lectrică” din Fieni au intrat în fa­ tul superior, cadre din instituțiile activitatea remarcabilă desfășurată rească din România, profundele tăririi Încrederii în Europa, pentru derne, a reușit, în perioada scursă bricație lămpile electrice solare. vremea centrale, justiție, procuratură, spe­ de secretarul general al partidului transformări revoluționare, victoriile asigurarea continuității reuniunilor din acest an, să încheie lucrările Sint becuri care imită forma unei cialiști din domeniul dreptului. pentru dezvoltarea multilaterală a și realizările remarcabile dobîndite consacrate securității și realizarea de ciuperci, iar lumina pe care o pro­ In cuvintul de deschidere, prof. dr. României socialiste, pentru soluțio­ de poporul român, sub conducerea noi pași în direcția dezvoltării cola­ de construcții și de probe la mai Timpul probabil pentru zilele de 30, partidului, pe calea socialismului, a borării economice, științifice și cul­ mult de trei nave pe lună și să duc seamănă mult cu cea a zilei. doc. Ion Ceterchi, ministrul justiției, narea marilor probleme internațio­ 31 mai și 1 iunie. In țară : Vreme vicepreședinte al Academiei de nale care confruntă lumea contem­ făuririi unei vieți libere și demne, turale pe continent. Ne pronunțăm în livreze beneficiarilor interni și la Un produs original conceput de schimbătoare, cu cerul temporar noros. fiind, totodată, prezentate marile modul cel mai hotărît pentru oprirea specialiștii întreprinderii. Vor cădea ploi locale, îndeosebi sub științe sociale și politice, a relevat porană, pentru pace, progres, înțele­ export 15 nave de diferite tipuri Și formă de averse, însoțite de descărcări rolul conducător al P.C.R. în conso­ gere și cooperare între toate popoare­ obiective și sarcini trasate de Con­ amplasării de noi rachete nucleare în capacități. Aproape o flotă... ■ Eficiența noilor procedee teh­ electrice, mai frecvente în regiunile din lidarea statului român socialist și a le, cercetătorii din domeniul drep­ gresul al XH-lea al partidului. Europa, pentru trecerea la tratative nordul șl estul țării, precum și în zonele ordinii de drept socialiste, concepția tului se angajează plenar în fața în prezent, întregul nostru popor privind dezangajarea militară a con­ ■ In municipiul Tîrgoviște, la nice vizind perfecționarea tehnolo­ aste angajat cu toate forțele în înfăp­ tinentului. Totodată, partidul și sta­ I.J.L.F. Dîmbovița, au fost casate giilor de fabricație și modernizarea de deal și de munte. Vîntul va sufla tovarășului Nicolae Ceaușescu, secre­ conducerii partidului și statului să-și moderat, cu intensificări de scurtă du­ tar general al partidului, președin­ aducă, in continuare, contribuția la tuirea obiectivelor fundamentale ale tul nostru acționează cu toată hotări- ambalaje de lemn în valoare de Utilajelor propuse și realizate de rată. Temperaturile minime vor fi cu­ tele Republicii Socialiste România, cu perfecționarea cadrului juridic ne­ noii etape de dezvoltare, care trebuie rea pentru oprirea cursei înarmărilor, aproximativ 2 milioane lei ; la un oamenii muncii de la întreprinderea prinse între 8 grade și 16 grade, iar cele să asigure in cincinalul 1981—1985 îndeosebi a înarmărilor nucleare, care maxime între 17 și 27 de grade1, local privire la căile de perfecționare a cesar funcționării optime a noului magazin de produse metalo-chimice „Unio" din Satu More s-a concre­ mai ridicate în sud-estul țării. Izolat, activității statului nostru și de întă­ mecanism economico-financiar, la trecerea României de la stadiul de pun tot mai grav în pericol existența (gestionar Ion Joița) ambalajele de tizat în ultimii doi ani într-o pro­ condiții de grindină. In București : Vre­ rire a legalității socialiste.. .înfăptuirea cpnsiepventă a autoeondu- țară socialistă în curs de dezvoltare la întregii omeniri, pentru înfăptuirea lemn se aruncă, iar cele de carton ducție, suplimentară de 470 milioa- me schimbătoare, cu cerul temporar no- Comunicările șl dezbaterile aii ca., cehi-oșunenitaȚr.muncii; .la. aplicarea țjn stadiu suberiorj .de țară socialistă, unor: măsuri ferme de dezarmare, și se ard, la alimentara nr. 66, nepă­ ne lei <1 în reduction tfieftuieîilor ros, favorabil ploii sub formă de -averse, subiect teme actuale privind riezvqj-,.'trObSH principiilor dreptului nostru socialist inediu uezvultafă. Aceasta impune iri.piTtn.ul rhjd de dez^mare nucleară. ne iei și in reaucerea cneituieuior Însoțiteînsoțlte dede descărcăridescărcări electrice.electrice, îndeo-îndeo­ tarea și adincirea democrației sb-'? ■" in’vederea Întăririi continue a legali­ realizarea unei noi calități în toate în spiritul, bogatelor sale tradiții zite, ele disppr, iar la multe unități materiale de producție cu peste 82 sebi după-amlaza. Vînt moderat. Tem­ domeniile de activitate, în munca și revoluționare, Partidul Comunist ambalajele sint ridicate neritmic. milioane lei etc. Milioane care vor- peraturile minime vor fi cuprinse între cialiste, promovarea largă a formelor tății socialiste, pentru combaterea 10 și 12 grade, iar cele maxime între 25 colective de întărire a autoconducerii fermă a oricăror fapte antisociale. viața poporului nosti-u. în realizarea Român acționează neabătut pentru yCit timp încă ? besc despre oameni de... milioanei^ și 27 de grade. (Ileana Mihăilă, meteo­ muncitorești, imbunătățirea continuă obiectivelor noii etape un accent dezvoltarea relațiilor de colaborare și rolog de serviciu). a activității organelor de stat, per­ (Agerpres) deosebit se pune pe creșterea tot mai solidaritate cu toate partidele comu­ puternică a produsului social, a ve­ niste și muncitorești, pentru făurirea nitului național, pe aplicarea princi­ unității de tip nou, bazată pe prin­ piilor noului mecanism economic, ale cipiile egalității în drepturi, indepen­ autoconducerii muncitorești și auto­ denței, neamestecului în treburile gestiunii și asigurarea pe această interne, respectării dreptului fiecărui ȘTIRI SPORTIVE (Urmare din pag. I) letnicit cu jeluirea, cu văitatul, s-a cucerit victoria din 23 August analizată, înțeleasă. Cunoașterea rea­ bază a dezvoltării în continuare a partid de a-și elabora de sine stătător le-am mai fi înălțat așa de 1944. Nu cu fuga de „greu" s-a con­ lităților din treput. reamintind mereu forțelor de producție, a perfecționării linia politică, strategia și tactica re­ • în zilele de 27 șl 28 mai s-au pentru că mă ocup cu istoria, în ciu­ mindre 7 Evident că nu. în cele struit România socialistă de azi. Și cum au trăit muncitorii, țăranii, in­ relațiilor sociale, a ridicării bunăstă­ voluționară, corespunzător condițiilor desfășurat la București lucrările da unei nereceptivități nefirești față două decenii interbelice, regimul recomand istoria și ca pe o pilulă... telectualii in societatea burgheză este rii materiale și spirituale a Întregului în care își desfășoară activitatea. Simpozionului național cu tema : de ce ne învață trecutul, pe care o burghez a înălțat doar hidrocentrala antitinguire. Asimilînd-o. te rușinezi o datorie de conștiință. Și o neprețuită popor. Totodată, partidul nostru dezvoltă , Perfecționarea organizării și desfă- întilnesc la unii convorbitori mai ti­ de la Dobrești. mai mică decit toate de pricinile actuale ale unor, să le lecție de. morală pentru oricine. Este în edificarea societății socialiste legături de conlucrare și Solidaritate atării competiției naționale «Da- neri, in pofida unei afirmații „nimic microcentralele noastre de pe Argeș (zicem, motive de nemulțumire — folosițor, este educativ să se Știe bine multilateral dezvoltate, partidul nos­ cu partidele socialiste și social-demo- :iada» și creșterea contribuției aces­ mai simplu decit să moralizezi, evo- ori de pe Olt. Dar oare nu sîntem nemulțumirea care vrea binele să fie că predecesorii au muncit si au în­ tru acordă o atenție deosebită per­ crate, cu mișcările de eliberare na­ teia la dezvoltarea armonioasă, păs­ cind trecutul", cu care mă pecetlu­ noi cei care am trecut prin criza din și mai bine — și te inhami serios durat multe ca să. poată trăi, ca să trarea sănătății populației ; selecția iește prea adesea și tinărul amic, am fecționării activității generale de con­ țională, cu toate forțele democratice 1929—1932? Nu sintem noi cei care prin la muncă. poată crea, ca să aibă ce lăsa moște­ ducere, înfăptuirii, in forme larg de­ antiimperialiste, considerînd că întă­ talentelor sportive și imbunătățirea să stărui totuși in comparația cu ce a anii 1939—1944 trăiam tragedia sfîșie- Da. n-a fost ușor. Dar oare care-i nire urmașilor.. învățămintele istoriei performanțelor". Reprezentanți ai fost altădată. Pentru că, dragul meu, meritul unei epoci, ai unei genera­ mocratice, a rolului conducător al rirea solidarității și unității acestora C.N.E.F.S., ai C.C. al U.T.C. și ai rii hotarului și împingerii intr-un nu pot fi ignorate decît de spiritele „greul" atunci era intr-adevăr greu. război al altora, ca pe urmă, găsin- ții ? Nu acela de a-și fi îndeplinit comode, eventual din lașitate. Căci clasei muncitoare in societate, per­ constituie un factor esențial în lupta C.N.O.P., U.G.S.R., ai Ministerului Și l-am biruit' nu pentru că ne-am misiunea creatbare biruind toate numai comozii si lașii se instalează, fecționării cadrului larg organizatoric pentru progres social, pentru inde­ Educației și învățămîntului, Minis­ căinat nevolnic, ci pentru că ne-am du-ne echilibrul — cit de greu și cu greutățile, toate piedicile ? Să benefi­ răsfățîndu-se. în cuibarul prezentului, instituționalizat pentru participarea pendență, dezarmare și pace. terului Sănătății, cadre didactice și luat de piept cu el cinstit, bărbă- cite sacrificii — să ne așezăm pe li­ cieze de ceea ce i s-a dat de-a gata trag totul asupra lor. îngurgitează cu specialiști în diverse domenii au fă­ tește. Am fost destui, acum cinci-șase nia dreaptă ? se pricepe orice nevolnic. Or, omul om lăcomie și se tot 'vaită., îmi amintesc cut comunicări științifice privind decenii, care am venit la liceu des­ că filozoful Epicur observa. cu înțe­ unele aspecte legate de activitatea culți, iar in primele clase am fost lepciune : ,.Nimic, nu-i va ajunge de educație fizică și sport. bucuroși să ne i.ncălțăm cu opinci. aceluia care consideră puțin ceea ce Manifestarea a prilejuit un util Acum, în același sat, toți copiii sînt de fapt este, suficient", Iar „suficient" tv BIBLIOTECA GINGAȘA schimb de experiență, relevîndu-se încălțați și îmbrăcați, nu cum erau înseaipnă; de fapt, raționalizarea ne­ contribuția competițiilor organizate feciorii popii, ci mult mai frumos, Lecția mereu actuală a istoriei cesităților. la nivelul bunei cuviințe (Urmare din pag. I) sub genericul „Daciadei" la imbună­ mai curat, mai cochet chiar de cum PROGRAMUL 1 tățirea stării de sănătate a popu­ sociale, la nivelul posibilităților so­ erau odraslele „domnilor" de la ciale — reale și echitabile —. într-o 16,00 Telex E de prisos s-o spunem, dar lației, creșterea capacității de mun­ oraș din vremea copilăriei mele. anumită etapă de dezvoltare a socie­ 16,05 Politehnica TV aceste cărți sînt îmbogățite de o că, cuprinderea copiilor și tinerilor, Am învățat în școala primară, Și-apoi, corespondentului din Cîm- e acela care realizează, care creează, tății. 16,30 Emisiune în limba germană grafică pe măsură, de tipografi a tuturor oamenilor muncii în acti­ înghesuiți cite două și chiar patru pulung s-ar cuveni să-i spun, spre care lasă ceva în urma lui. Cel care Arma de înfruntare' Si doborîre a 18.25 Tragerea Loto care sînt adevărațl artiști și se vități sportive șl recreative, precum clase diferite în aceeași încă­ a-și aduce aminte, că atunci cind se mulțumește doar să consume si oricăror greutăți a fost si este munca, 18,35 La volan — emisiune pentru con­ vînd la prețuri cu totul modeste, și faptul că „Daciada" constituie un pere, pentru că școala n-avea decit avea vreo zece-doisprezece anișori, la să pretindă pentru a se lăfăi întru considerată necesitate de către imensa ducătorii auto adesea simbolice. Nutrim — cei cadru larg de dinamizare și dezvol­ două săli. Acum are peste zece săli cantina studenților mei ceaiul se belșug venit de-a gata se numește 18.50 1001 de seri mai vîrstnici — secrete invidii tare a ramurilor de sport și a spor­ majoritate a oamenilor si constituind 10,00 Telejurnal de clasă. Și cam douăzeci de cadre „servea" cu mămăligă rece. Că hai­ parazit. Și de căpușe se scutură orice o datorie primordială pentru toti. Cu 19.25 Actualitatea economică față de beneficiarii unor aseme­ tului românesc de performanță. didactice, adică de zece ori mai nele noastre erau dintr-o stofă pe vietate, cu atit mai mult societatea un veac în urmă, Eminescu constata 19,45 Film artistic : „Bellissima41. Pro­ nea nobile trude. Intiia bibliote­ multe. Tata a arat ogorul cu două care dumnealui azi n-ar purta-o să-l umană constituită pe temeiul muncii că „munca este lenea lumii moderne, ducție a studiourilor italiene că a copiilor noștri are — con­ • A început în R.S.F. Iugo­ vaci înjugate, biete animale costelive, 21,40 Creația culturală românească pro­ jugate — eficiența înțelepciunii slavia o nouă ediție a campio­ pici cu ceară. Știu, e bine câ preten­ și al echității. ce nu are loc pentru leneși... Temeiul pe care noi le duceam de curmeci. țiile cresc. Sînt stimuli de progres. Avem cu toții datoria să ne auto­ unui stat e munca... ; bogăția fund implicată în actualitatea so­ și frumuseții. Ne-am fi dorit și natului balcanic de volei. în tur­ să țină brazda. Cit năduf, cită su­ cialistă a țârii (II) noi, copiilor care am. fost, ase­ neul masculin, care are loc in orașul Numai să nu hipercrească pe fondul educăm în comportamentul social si unui popor nu stă nici in bani, 22,10 Telejurnal doare și cită trudă ce nu puteau fi pretențiilor absurde. Și. mai ales, să să educăm si semenii noștri, incepînd ci iarăși in muncă". Genialul nostru menea biblioteci în stare să ne Nove Mesto, echipa României a în­ ostoite cu o bucată de mămăligă nu se considere că ni se cuvine totul cu cei tineri si sfîrsind cu cei trecuti ilumineze anii fluizi ai visurilor vins cu 3—2 (11—15. 15—5, 15—7, rapsod al suferințelor si al dragostei PROGRAMUL 2 copilărești. Ne-am fi dorit să in­ 1—15, 16—14) selecționata Bulgariei. rece, cu ceapă și sare, am depus fără a da nimic. Viata în societate prin maturitate. Așa cum arată to­ umane adăuga : „Un singur remediu atunci, pentru a ne agonisi merin- se întemeiază pe balanța echității : varășul Nicolae Ceaușescu : „Socie­ există in contra feluritelor rele, dar 16,30 Muzică populară trăm in adolescenți și, mai apoi, Iugoslavia a întrecut cu 3—0 echipa in maturitate cu brațele pline Greciei. La feminin, turneu progra­ dea... Pe-acele locuri acum bonzăie trebuie să dai ca să ai ce primi. Si tatea noastră face totul pentru a trebuie aplicat cu toată rigoarea, cu 16.50 O viață pentru o idee : Ștefan C. tractorul și combina. Cind am termi­ uneori să dai cu dobîndă ca să ai asigura tinerei generații condiții op­ tot exclusivismul : munca, acest co­ Hopites (1851—1922) de cărți — ca acestea ce împo­ mat in localitatea Râvne na Korus- nat liceul am făcut o excursie, cu time de viață, posibilități neîngrădite 17,20 Cîntarea României dobesc librăriile — în care te­ skem, echipa României a întrecut cu dreptul la procente. Necroforii talen­ relat mecanic al adevărului ; adevă­ 18.50 1001 de seri profesorul de geografie, pe Retezat. tului nu pot avea nici drepturi, nici de a Învăța, de a-și însuși cele mai rul, acest corelat intelectual al mun­ zaure de culturi ni se propun 3—1 (15—10, 15—4, 13—15, 15—8) se­ Țin minte că de la Rîul cu Mori ta pretenții : ingropindu-1 in spaima de noi cuceriri ale spiritului uman, de 19,00 Telejurnal dintre coperți vibrind ca vitra­ lecționata Iugoslaviei. cii. Dar muncă, nu nimicuri, nu 19,25 Concertul Filarmonicii „George iuri fosforescente. Cîmpul lui Neag si peste munte, „greu", asteptînd să sporească de la a-și împlini cele mai cutezătoare minare de muște la apă ; și adevăr, Enescu". Transmisiune directă de • La „Roland Garros“ au conti­ pină la Lupeni, am umblat, citeva sine, au parte doar de rugină si an­ idealuri și aspirații, de a se afirma nu fraze lustruite și negustorie de la Ateneul Român. Dirijor : Mihai E și acesta un mod de a înțe­ nuat campionatele internaționale de zile, numai prin natură sălbatică și chiloză. liber in toate domeniile de activitate". vorbe". Bredlceanu. Solist : Cristea ZJalu. lege instruirea copiilor, adăugat tenis ale Franței. în proba de simplu silhuie. Acum : baraje, lacuri de acu­ Sîntem la putină vreme după ce Dar, firește, a asigura condiții optime Da. viața nu-i „minare de muște la în program : Constantin Simlones- școlilor urmate gratuit (unde se femei au fost programate primele mulare, hidrocentrale, hoteluri mon­ întregul popor a aniversat, cu mare nu înseamnă a aștepta să-ti fie pus apă". Și Eminescu a fost țin nemul­ cu — Cantata „A te sprijini de pro­ învață pe cărți oferite în mod tane ; izvoare de energie și peisaje însuflețire, împlinirea a șaizeci de totul în traistă, iar simpaticii mei priul tău .pămÎTlt* pe versuri de gratuit), căminelor și vacanțelor partide din turul doi. Jucătoarea ro­ țumit. Și, adesea, un răzvrătit. Dar Nichita Stăriescu; Haciaturian — neuitate. mâncă Virginia Ruzici s-a calificat îmblinzite, umanizate. Evident, că ani de la făurirea Partidului Co­ preopinenți să se ostenească doar a cit de rodnică a fost nemulțumirea Concertul pentru pian și orchestră; pentru turul 3, după o xjictorie cu toate astea n-au răsărit din stincă. munist Român. Și istoria aces­ consuma. Că pe urmă vor avea pre­ lui pentru literatura, pentru gindirea. Berlioz —• Simfonia fantastică. Di­ Scriitorii (compuși adesea din- 7—5, 6—2 în fața olandezei Nanette Le-am zidit noi, pe toate, din anroca- tor sase decenii este un superb tenții să ne întrebe, ca eroul din pentru istoria si pentru sufletul aces­ rijorul corului Vasile Pântea • în tr-un infinit cumul de orgolii) Schute. Alte rezultate : Mandlikova ment și beton, din inteligentă si exemplu de luptă, de încredere, de basmele lui Creangă ; ..Muieti-s tui popor al nostru... Și nu numai pauză : Studio T ’81. Actualitatea nu pot nutri o mai mare ambiție (Cehoslovacia) — Casals (S.U.A.) efort. Evident, n-a fost ușor. A eroism, demonstrat de comuniști, de posmagii ?“. pentru noi. românii, ci si pentru uni­ în creația artistică studențească. decit pătrunderea (ca într-o aca­ fost chiar foarte greu. Și mai este. Reportaj demie) in lumea de vis a Biblio­ 6—2, 6—1 ; Vasquez (Peru) — Jones clasa muncitoare, de poporul întreg. îndrăznesc a crede că nu există versalitate. El punea munca mal 21,40 Film documentar : Spre Pol — tecii gingașe... (S.U.A.) 6—1, 7—5, Casals (S.U.A.) — Dar dacă ne-am fi temut să în­ Nu cu văicăreli s-au înfruntat în­ educator mai înțelept, mai eficient, presus de orice. Iar această mare lec­ producție a studiourilor sovietice Delhees (Elveția) 6—3, 6—0. fruntăm greul, dacă ne-am fi înde­ chisorile fascismului. Nu cu tînguiri decit istoria. Istoria bine cunoscută. ție este mereu de actualitate. 22,10 Telejurnal

te infecțiile bacteriene. Pentru a încă în stadiu experimental, pie­ • PANOU SOLAR • ROBOTI CARE preveni această situație, medi­ lea artificială va trebui supusă • CIUPERCA CU O CU EFICACITATE SPO­ DISTING CULORILE. Nu* cii recurg la grefe, fie din por­ unor noi teste clinice, înainte de ÎNALTĂ VALOARE NU­ mărul roboților înzestrați cu „ca­ țiunile de piele nevătămate ale generalizarea noului tratament. TRITIVĂ. O echipă de specia­ RITA. Panoul solar din ima­ pacitate vizuală" — datorită unor pacieptului, fie folosind pielea animalelor ori a unor donatori. gine este de trei ori mai eficace camere de televiziune — este codificat care corespunde unei experimentală va fabrica , o tonă liști de la Universitatea Water­ foarte redus; în plus, ei nu pot Inconvenientul îl constituie fap­ • VÎRSTA SISTEMU­ loo din provincia canadiană On­ decit panourile de același tip anumite culori. Robotul, care de benzină vegetală pe zi, folo­ tul că țesutul străin este, în ge­ distinge decît culorile alb și ne­ este racordat computerului, ac­ sind ca materie primă paiele, LUI NOSTRU SOLAR. tario a descoperit o ciupercă cu existente pină in prezent, afirmă gru. Scopul acestor roboți „vă­ neral, respins de organism în 3 proprietăți care permit folosirea ționează in funcție de impulsuri­ plantele furajere sau pănușelc pină la 25 de zile. O echipă de După ce au analizat izotopii de inventatorul său, un inginer zători" este de a recunoaște for­ de la porumb. In cu rind va fi ei ca hrană pentru animale. australian. Suprafața panoului, le pe care le primește prin in­ cercetători din Boston a anun­ origine cosmică din meteoriți, Este vorba de o ciupercă ce ma obiectelor și a le manipula. termediul codurilor respective. construită și o altă uzină expe­ țat acum realizarea unui substi­ oamenii de știință sovietici alcătuită din aluminiu polizat, Ce se intimplă insă cind două rimentală pentru a testa „virtu­ se hrănește cu celuloza conținu­ obiecte au aceeași formă, dar se tuent al pielii alcătuit din țesu­ au stabilit virsta sistemului tă în rumeguș și care are o înal­ îndreaptă lumina solară spre un țile" energetice ale deșeurilor turi de animal, Cartilaje de re­ nostru solar : 10 miliarde 600 diferențiază prin culoarea lor ? de lemn. tă valoare nutritivă. Atît uscată, tub din cupru sau oțel inoxida­ Pentru ca roboții să facă față • CARBURANȚI DE chin și material plastic. Incu- de milioane de ani. In opinia cit și preparată, ciuperca res­ bil, in interiorul căruia circulă acestei situații, o echipă de cer­ ORIGINE VEGETALĂ. Pe nunind zece ani de cercetări, lor, in urmă cu 4 miliarde 700 pectivă conține 40 la sută pro­ un lichid, temperatura acestuia cetători britanici a pus la punct • PIELE ARTIFICIA­ pielea artificială a fost folosi­ milioane de ani, după prima teine, 30 la sută amidon comes-, putindu-se ridica astfel la 300 de un sistem care le permite să cind vor funcționa automobilele tă la 10 pacienți avînd între 3 fază de formare a substanței tibil, o cantitate de grăsimi, vi­ grade. Un servomotor permite distingă cel puțin trei culori : cu ajutorul carburantului verde? LĂ Cazurile de arsuri grav» și 60 de ani, toți cu arsuri de protoplanetare, Soarele a mai tamine și substanțe minerale și panoului să se rotească după trei camere video filmează fie­ O uzină pilot urmează să fie sint adesea fatale, între altele gradul trei pe mari porțiuni, „scăpărat" o dată ca o superno­ doar 10 la sută substanțe neco­ soare, primind astfel de-a lun­ care obiectele înconjurătoare in­ construită în acest scop în loca­ deoarece apărarea naturală a constatîndu-se că nici o grefă vă. degajlnd cea mai mare parte mestibile. Utilizarea acestei ciu­ gul intregii zile energia maximă tr-o anumită culoare și retrans­ litatea Soustons, din Franța. In- organismului slăbește considera­ n-a fost respinsă, iar zonele din masa substanței din care perci va permite înlocuirea tur­ a radiațiilor. mit unui computer un număr cepind din 1983 această unitate bil și nu mai pot fi combătu­ tratate nu s-au infectat. Aflată s-au format planetele. telor de soia. în țări de pe toate meridianele continuă să se desfășoare In vederea dezvoltării relațiilor dintre încercări de soluționare MOSCOVA: a crizei de guvern România si Zimbabwe din Italia Recepție la ambasada țării noastre cu prilejul încheierii MANIFESTĂRI CONSACRATE GLORIOSULUI JUBILEU SALISBURY 28 (Agerpres). — Pre- statului a ambasadorului țării noas­ ROMA 28 (Agerpres). — Președin­ ședintelte Republicii Zimbabwe, Ca­ tre la Salisbury, Petre Blajovici. tele Republicii Italiene, Sandro Per- zborului cosmic comun româno-smiieiic în cursul întrevederii a fost sub­ tini, l-a însărcinat, joi, pe premie­ naan Banana, a transmis tovarășului rul demisionar, Arnaldo Forlani (de- MOSCOVA 28 — Trimisul Agerpres, Iova, președinta Prezidiului Uniunii AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Nicolae Ceaușescu, președintele Re­ liniată necesitatea dezvoltării în con­ mocrat-creștin) cu formarea noului I. Dumitrașcu, transmite : La 28 mai, asociațiilor sovietice de prietenie și în diverse țări ale lumii au avut loc noi manifestări consacrate împli­ publicii Socialiste România, cele mai tinuare a relațiilor dintre Republica cabinet italian, în vederea soluțio­ ambasadorul României în Uniunea relații culturale cu străinătatea, re­ nirii a 60 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, cu care prilej bune urări de sănătate și succese în Socialistă România și Republica nării crizei guvernamentale declan­ Sovietică, Traian Dudaș, a oferit o prezentanți ai altor ministere, ai pu fost evocate semnificațiile istorice ale făuririi partidului nostru, conducerea destinelor României pe Zimbabwe, în spiritul înțelegerilor șate cu două zile în urmă. Forlani recepție cu prilejul încheierii cu conducerii Centrului de pregătire a relevindu-se marile succese obținute in toate domeniile de activitate, succes a primului zbor cosmic comun cosmonauților și ai conducerii zboru­ calea edificării societății socialiste convenite la București între pre­ a primit însărcinarea cu rezerve. Fără româno-sovietic al echipajului for­ rilor, cosmonauți, reprezentanți ai politica externă de pace și colaborare promovată cu consecvență de multilateral dezvoltate. Mesajul a ședinții Nicolae Ceaușescu și Canaan să dezvăluie presei intențiile sale cu România. privire la formula politică a unui e- mat din Dumitru Prunariu, cetățean vieții științifice și culturale, ziariști, fost prilejuit de primirea de către șeful Banana. ventual guvern pe care l-ar condu­ al Republicii Socialiste România, și membri ai corpului diplomatic. Ambasada României de la Helsinki tenie și colaborare dintre cele două ce, Arnaldo Forlani — al cărui ca­ Leonid Popov, cosmonaut sovietic. Au luat parte, de asemenea, Du­ a donat Universității din capitala țări și popoare. binet de coaliție demisionat a grupat Au participat 1. F. Dmitriev, șef mitru Dediu și Iuri Romanenko, e- finlandeză un set de cărți de litera­ Totodată, au fost inaugurate expo­ democrat-creștini, socialiști, socialist- de secție la C.C. al P.C.U.S., I. G. chipajul de rezervă al misiunii cos­ tură social-politică, istorică și be­ în sprijinul popoarelor oprimate din Pavlovski, ministrul căilor de comu­ mice comune româno-sovietice. ziția „Copiii Republicii Socialiste democratici și republicani — a sub­ nicație, V. F. Malțev, prim-locțiitor letristică. Locul central între volu­ România" și o expoziție de carte ro­ liniat, în prima sa declarație după A fost prezentă delegația A.R.L.U.S., mele donate îl ocupă opere ale to­ Africa australă al ministrului afacerilor externe, mânească și au fost proiectate filme primirea însărcinării, că se află în acad. A. V. Kotelnikov, vicepre­ condusă de Florian Balaure, mem­ varășului Nicolae Ceaușescu, precum românești. fața unei sarcini dificile. El a ară­ bru al Biroului Consiliului General și lucrarea tovarășei acad. dr. ing. NAȚIUNILE UNITE 28 (Agerpres). dit independența Angola, Mozambi- tat că actuala criză guvernamenta­ ședinte al Academiei de științe a Elena Ceaușescu — „Polimerizarea în cadrul unei ceremonii care a — Comitetul O.N.U. pentru decoloni­ cul, Zimbabwe, Guineea-Bissau, Uniunii Sovietice, președintele Con­ A.R.L.U.S., prorector al Academiei avut loc la rectoratul Universității au­ lă a fost determinată de necesitatea siliului „Intercosmos", Z. M. Krug- „Ștefan Gheorghiu". stereospecifică a izoprenului“. tonome din orașul mexican Puebla, zare a adresat comunității internațio­ Insulele Capului Verde, Sao Tome și clarificării unor fapte care au preo­ Rectorul universității, dr. Nils la care au participat și reprezentanți nale un apel să-și sporească asisten­ Principe, Insulele Comore, Insulele cupat, pe bună dreptate, parlamen­ Oker-Blom, a arătat că volumele vor ai guvernului local, ambasadorul ța pentru popoarele oprimate din Seychelles, Djibouti. tul și opinia publică și care trebuie permite o mai bună cunoaștere în României la Ciudad de Mexico a do­ Africa australă în lupta lor curajoasă în contrast flagrant cu această ten­ să-și găsească răspuns procedîndu-se rîndul intelectualității finlandeze a nat conducerii universității volume pentru materializarea unor drepturi „Cooperarea bulgaro-greacă evoluează pe o linie politicii interne și externe a țării dință, se arată în document, se află cu rigurozitate — informează agen­ din operele tovarășului Nicolae inalienabile. într-o declarație publi­ ția A.N.S.A. noastre, a realizărilor României so­ Ceaușescu, precum și o serie de cărți situația Namibiei, ocupată ilegal de cialiste în toate domeniile de activi­ cată la New York se arată că, în cei R.S.A. în declarație se relevă nece­ Partidele politice italiene au a- ascendentă" privind istoria, economia și cultura aproape zece ani care au trecut de tate. țării noastre din cele mai vechi tim­ sitatea sporirii asistenței acordate nunțat reuniuni ale direcțiunilor lor La Vilnius (U.R.S.S.) a fost orga­ puri și pînă în prezent. Luînd cuvin­ la adoptarea hotărîrii Adunării Gene­ pentru a analiza situația creată ca Convorbiri între Constantin Karamanlis și Todor Jivkov nizată o expoziție de carte româ­ tul în numele celor 65 000 de studenți rale privind marcarea Săptămînii de luptei de eliberare a poporului nami- urmare a crizei de guvern și pozi­ ATENA 28 (Agerpres). — La Rho- țâri și căile de dezvoltare a acestora nească, in cadrul acordurilor înche­ ai universității, rectorul Luis Rivera solidaritate cu popoarele din sudul bian, în frunte cu S.W.A.P.O. — recu­ ția pe care o vor adopta liderii a- dos au început convorbirile dintre și au fost trecute in revistă o serie iate între Academia Republicii So­ Terrazas a mulțumit pentru donație, Africii, pe continentul african s-au noscută de O.N.U. ca unic reprezen­ cestora în cursul convorbirilor cu pre­ Constantin Karamanlis, președintele de probleme internaționale actuale cialiste România și Academia de subliniind că aceasta va contribui la produs prefaceri uriașe. Și-au dobin- Republicii Elene, și Todor Jivkov, de interes reciproc. Agenția B.T.A. științe a U.R.S.S. Sînt expuse peste cunoașterea profundă a realităților tant legitim al namibienilor. mierul desemnat. președintele Consiliului de Stat al arată că, potrivit concluziei comune 400 de lucrări tematice și publicații din România socialistă. R.P. Bulgaria, care se află într-o vi­ a părților, relațiile bilaterale sînt periodice din domeniile științelor în saloanele ambasadei române din zită oficială in Grecia. Au fost exa­ foarte bune și cooperarea bulgaro- exacte și științelor sociale. Bruxelles a fost organizată o intil- minate stadiul și perspectivele rela­ greacă reciproc avantajoasă evoluea­ La festivitatea de deschidere a nire prietenească, fiind prezentată, marea britanie: „Locuri de muncă, nu rachete!" țiilor de colaborare dintre cele două ză pe o linie ascendentă. luat cuvintul acad. V. Niunka, mem­ totodată, o expoziție de carte româ­ bru al Prezidiului Academiei de nească. ------științe a R.S.S. Lituaniene. Au parti­ Au participat senatorul Hugo cipat academicieni, alți oameni de Adriaensens, membru al conducerii Sesiunea Adunării Federale a R. S. Cehoslov&e știință, cercetători, un numeros Partidului Socialist Flamand, Simone public. Somville, secretar general al Asocia­ BRAGA 28 (Agerpres). — La Praga în legătură cu apropiatele alegeri Producția de carte românească s-a ției de prietenie România — Belgia, s-au încheiat lucrările sesiunii Adu­ pentru organele puterii populare, bucurat de aprecieri elogioase din și alți membri ai conducerii asocia­ nării Federale a R. S. Cehoslovace, președintele Adunării Federale a pre­ partea publicului vizitator. ției, Isabella Adriaensens. președinta la care au luat parte Gustav Husak, Asociației culturale „Dacia". secretar general al C.C. al P.C. din zentat un raport cu privire la acti­ La Sofia a avut loc premiera fil­ Cehoslovacia, alți conducători de vitatea desfășurată de deputății in mului românesc „Am lost șaispre­ Participanții la întîlnire și-au ex­ partid și de stat. Adunarea a exami­ zece". primat înalta apreciere față_ de nat și aprobat raportul cu privire la organul suprem al puterii de stat pe La premieră au participat repre­ neobosita activitate desfășurată de executarea bugetului de stat pe anul perioada care a trecut de la prece­ zentanți ai Comitetului de cultură și .România și președintele ei, tovarășul 1980. dentele alegeri, din 1976. ai altor instituții cultural-artistice Nicolae Ceaușescu, pusă în slujba bulgare, ai M.A.E. bulgar, critici de păcii și securității în lume, a creării artă cinematografică, un numeros unui climat de încredere și destin­ public. dere pe continentul european. Plenara C. C. al Partidului Poporului din Panama Școala secundară „Republica So­ La Fundația „Colloquium Huma- cialistă România" din Ciudad de num" din Bonn a avut loc o seară CIUDAD DE PANAMA 28 (Ager­ comuniștilor în legătură cu participa­ Mexico a găzduit o manifestare cul­ românească. Au participat ambasa­ pres). — La Ciudad de Panama a rea partidului la toate activitățile cu turală. Au participat cadre didactice, dorul Von Braun, președintele fun­ avut loc o plenară a C.C. al Partidu­ caracter electoral din țară, inclusiv un mare număr de elevi. dației, reprezentanți ai Ministerului lui Poporidui din Panama, în cadrul prin prezentarea de candidați proprii de Externe al R.F.G., personalități căreia au fost analizate aspecte pri­ in alegerile prezidențiale, în urma În­ în acest cadru a fost evocată isto­ ale vieții politice și cultural-științi- vind normele statutare, programul de scrierii P.P.P. în Registrul electoral ria milenară a poporului român, evi- fice, un numeros public. dențiindu-se în mod deosebit lupta acțiune și principiile marxist-leninis- național. pentru independență și libertate a Au rostit alocuțiuni ambasadorul te care stau la baza activității organi­ Participanții la plenară au hotărtt Von Braun și ambasadorul României zației comuniștilor panamezi. Secre­ poporului nostru, actul de la 23 Au­ tarul general al Partidului Poporului convocarea, la 25 iulie, a Congresului gust 1944 și aspecte ale construcției la Bonn. Ion Râmbu. din Panama, Ruben Dario Souza, a extraordinar al Partidului Poporului socialismului în România. Au fost în localitatea Amazya, din Israel, prezentat raportul despre sarcinile din Panama recitate versuri din opera lui Mihai a avut loc vernisajul expoziției X Eminescu și au fost interpretate cin- „România ’81". Au participat repre­ tece românești și mexicane. zentanți ai primăriei regionale Lak- Au luat cuvintul directorul școlii, hish. Au fost vizionate filme docu­ Propuneri privind soluționarea crizei politice din Bolivia prof. Miguel Infante Alvarenga, și mentare românești și audiate lucrări ambasadorul României in Mexic. de muzică populară. Ansamblul local LA PAZ 28 (Agerpres). — într-un France Presse. Potrivit documentului, Constantin Băbălău, care s-au. referit de tineret a susținut un program de document pe marginea evenimentelor „acordul național" ar urma să reu­ dansuri. care au avut loc, in ultimul timp, m nească toate forțele politice și milir la importanța făuririi P.C.R. și au Bolivia, Mișcarea de Stingă Revolu­ tare boliviene care și-au fixat că relevat extinderea relațiilor de prie­ (Agerpres) ționară (M.I.R.) din această țară a obiectiv prioritar in programul lor Două uriașe coloane de oameni, lația și autoritățile le-au făcut o s-au unit Ia 22 mai la Northamp­ propus realizarea unui „acord națio­ „salvarea patriei de un dezastru na­ din Liverpool și Huddersfield, au primire călduroasă ; au avut loc ton. de unde au plecat împreună nal de convergență democratică" și țional, garantarea Constituției și * pornit spre Londra, inițiind cel mai mitinguri și demonstrații, in ca­ prin Bedford, . Letchworth, Luton, amplu „marș al poporului pentru drul cărora s-a evidențiat faptul că, Kernel Hempstead. Watford. Wem­ instaurarea unui guvern civil-militar, libertăților politice și sindicale pre­ Prima reuniune a noului guvern francez asigurarea locurilor de muncă" din in prezent, în Marea Britanie exis­ bley, Southhall, Brockwell Park, avînd ca principală misiune soluțio­ văzute de legea fundamentală a țării, narea crizei politice interne prin care instituționalizarea vieții politice in­ PARIS 28 (Agerpres). — Președin­ vernului precedent. Astfel, Franța — istoria Marji Britanii. Sînt sute și tă „cel mai mare număr de șomeri Hyde Park și Trafalgar Square, tele Franței, Francois Mitterrand, a a precizat el — va susține inițiativa spte de șomeri, din cei 2 500 000 ciți din ultimele cinci decenii". La mi­ pentru a ajunge la 1 iunie in fața trece Bolivia — relatează agenția terne". declarat in cadrui primei reuniuni vesț-europeană privind soluționarea există în prezent in țară, cărora li se tingul din Sandwell, deputatul Pe­ parlamentului, unde organizatorii săptămînale a noului guvern francez pașnică a situației din Orientul Mij­ alătură pe parcurs numeroși ter Snape a cerut guvernului „să marșului vor preda deputaților o că va respecta toate acordurile inter­ lociu, cit și proiectul conferinței de salariați, ale căror locuri de mun­ renunțe la cheltuielile pentru achi­ petiție cerind adoptarea de măsuri dezarmare în Europa. în altă ordine că sint periclitate de recesiunea e- ziționarea de rachete Trident și să terme in direcția redresării econo­ r naționale încheiate de predecesorul conomică. Pretutindeni pe unde au său, Valery Giscard d'Estaing. de idei, Cheysson a relevat, in inter­ trecut — Manchester. Stockport. folosească sumele astfel economisi­ miei și asigurării locurilor de mun­ AGENȚIILE DE PRESA Noul guvern francez — a declarat, viul acordat ziarului „Le Monde", că Leeds. Sheffield. Nottingham. Wol­ te pentru crearea de noi locuri de că pentru toți cei ce muncesc. ..Franța și Republica Federală Ger­ muncă". în fotografie : participanții la la rîndul său, ministrul afacerilor ex­ mania vor continua să aibă relații verhampton. Birmingham, Coven­ terne, Claude Cheysson — va respec­ privilegiate, dar ele nu vor ti exclu­ try. Leicester, Corby etc. — popu­ Cele două coloane ale marșului marș pe străzile orașului Liverpool. A -■ pe scurt .. ta marile opțiuni diplomatice ale gu­ sive". .

ÎNTREVEDERE LA HAVANA. SECRETARUL GENERAL AL i I Primul secretar al C.C. al P.C. din O.N.U . Kurt Waldheim, va vizita | Cuba, președintele Consiliului de in cursul lunii viitoare Japonia și [ Stat și al Consiliului de Miniștri R.P. Chineză, la invitația guverne- I (DȚN_ A C TfJALITA TEA POLITICA) | ale Republicii Cuba. Fidel Castro, lor țărilor respective — a anunțat l-a primit pe Bohuslav Chnoupek, purtătorul de cuvînt al Națiunilor | ministrul cehoslovac al afacerilor Unite, Rudolf Stajduhar. t externe, aflat intr-o vizită oficială în perspectiva campaniei electora­ numele de „Shunto-81“, la care au submarine americane (respectivul • la Havana. Au fost examinate pro- ÎN LOCALITATEA LIBANEZA I le și a alegerilor legislative, președin­ participat peste 10 milioane persoane, submarin este dotat cu 16 rachete bleme ale extinderii relațiilor din­ CHTAURA au început joi convor­ franța Intensă activitate in pregătirea tele ales a avut o primă întrevedere inclusiv supraviețuitori ai bombarda­ ,.Polaris", dispunînd de 48 capete nu­ tre cele două țări, precum și une- birile dintre ministrul libanez al a- I cu secretarul general al P.C.F., Geor­ mentului atomic de la Hiroshima, a cleare). Intrucit, în urma ciocnirii, și I le aspecte ale situației internațio­ facerilor externe. Fuad Boutros, și | ges Marchais, a conferit cu liderul înscris, de asemenea, printre revendi­ submarinul amercian a suferit avarii, nale actuale. vicepremierul și ministrul sirian al Adunării pentru republică, primarul cările principale cererea de a se re­ a existat pericolul „infestării radio­ afacerilor externe, Abdel Halim I Parisului, Jacques Chirac, cu repre­ nunța la orice sporiri ale cheltuielilor active a apelor din jurul țării" — REGELE BELGIEI ÎN VIZITA Khaddam. sosit in aceeași zi intr-o alegerilor parlamentare zentanții altor formații și s-a întîl- militare. scria ziarul „Akahata", care sublinia: LA BEIJING. Regele Belgiei, Bau- vizită in Liban. Sint examinate pro- I Cum era de așteptat, instalarea ofi­ în acest sens, deputății jțaulliști și nit, totodată, cu lideri ai centra­ Pe de altă parte, Partidul Comu­ „Cerem ca Statele Unite să-și retragă I douin. aflat intr-o vizită oficială in bleme legate de ultimele evoluții . cială la 21 mai a liderului socialist, giscardieni au anunțat formarea unei lelor sindicale. nist Japonez și alte formații de submarinele dotate cu rachete nu­ R.P. Chineză, s-a întîlnit, la Bei- ale situației libaneze. Francois Mitterrand, ca președinte al „uniuni pentru o nouă majoritate", al Paralel cu preocupările electorale, stingă au trimis primului ministru cleare din apele Japoniei. Să se pună I jing, cu Deng Xiaoping, vicepre­ Franței, a marcat începutul unei in­ cărei lider se conturează tot mai mult pe agenda noului guvern sînt înscri­ nipon și președintelui S.U.A. o de­ capăt acestei curse a înarmărilor, iar ședinte al C.C. al P.C. Chinez — CONFERINȚA MINISTERIALA . tense activități politice. eșalonată a fi J. Chirac. se o serie de măsuri economice și so­ clarație prin care cer să fie respectate apele mărilor și oceanelor să fie stră­ I informează agenția China Nouă. A ORGANIZAȚIEI ȚARILOR EX­ conform programului anunțat de ac­ In această situație, în rîndul forțe­ ciale vizînd mai ales îmbunătățirea cu strictețe cele trei „principii ne­ bătute doar de nave comerciale și de I Au fost examinate, cu acest prilej, PORTATOARE DE PETROL, care | tualul șef al statului in timpul cam­ lor de s.ținga se apreciază, pe drept situației celor cu venituri mici. Pe nucleare" proclamate pînă acum de pescuit". aspecte ale relațiilor bilaterale, pre- s-a încheiat marți la Geneva, a paniei sale electorale. La scurt timp cuvînt, că victoria in scrutinul prezi­ plan monetar, cabinetul a fost con­ toate guvernele japoneze și care in­ Amploarea protestelor opiniei pu­ I cum și o serie de chestiuni inter­ creat premisele realizării unui I după instalare, președintele a desem­ dențial poate avea deplină semnifica­ fruntat de la început cu presiunile terzic introducerea, depozitarea și blice din Japonia împotriva atragerii naționale de interes comun. acord privind reunificarea preturi­ nat pe Pierre Mauroy, unul din ca­ ție și eficiență numai în condițiile exercitate asupra francului, datorită deținerea armelor nucleare în țară. țării. în cursa înarmărilor este deter­ lor de export practicate de membrii drele de conducere ale Partidului So­ cînd ar fi completată cu o victorie în speculațiilor cercurilor marii finanțe, După cum subliniază presa, teme­ minată de convingerea fermă a po­ CONVORBIRI COREANO-IUGO- organizației, care ar putea fi in- . cialist, în funcția de prim-ministru, alegerile parlamentare, de natură să care nu-și ascund iritarea și ostilita­ rile opiniei publice sînt pe deplin porului că, prin sporirea arsenalelor SLAVE. La Phenian s-au des- cheiat la viitoarea conferință a I a dizolvat Adunarea Națională și a le asigure o majoritate constituționa­ tea față de victoria candidatului so­ justificate. Astfel, au provocat o vie și mijloacelor de luptă în arhipelagul | fășurat, miercuri, convorbiri in­ O.P.E.C., programată în decembrie I stabilit, pentru zilele de 14 și 21 iu­ lă de lucru. cialist în alegerile prezidențiale. „Le reacție informațiile referitoare la nipon, securitatea țării nu este cu tre Hă Dam. vicepremler și minis- a.c. la Âbu Dhabi — a declarat nie, desfășurarea, în două tururi de Majoritatea observatorilor sînt de Monde" nota că aceste presiuni s-au „planul militar" pe perioada 1983—1987 nimic întărită, ci grav periclitată. Itru al afacerilor externe al R.P.D. ministrul kuweitian al petrolului, I scrutin, a alegerilor legislative. Con­ acord in a sublinia că întărirea co­ soldat la început cu „o hemoragie de pregătit de „Agenția pentru apărare", Totodată, în Japonia sînt categoric Coreene, și Iosip Vrhoveț, secretar Aii Al Khalifa Al Sabah. Ministrul | comitent, a fost format noul guvern. laborării și unității forțelor de stînga, devize în proporție de 400 pină la 600 plan care prevede cheltuieli majorate respinse „argumentele" cercurilor de federal pentru afacerile externe al kuweitian a apreciat, totodată, că Dizolvarea Adunării Naționale și sta­ care a constituit dintotdeauna o con­ milioane de dolari pe zi". Autorită­ in vederea achiziționării de rachete afaceri, interesate în producția de I Iugoslaviei, aflat în vizită în capi­ reducerea producției cu cel puțin i bilirea anticipată a scrutinului parla­ diție indispensabilă a procesului în­ țile au intervenit prompt în apărarea destinate navelor de escortă, de noi armament, care caută să acrediteze tala coreeană. Potrivit agenției 10 la sută, hotărită la Geneva de I mentar au devenit inerente după ale­ noirilor in viața politică franceză, se monedei franceze și a parității avioane antisubmarine și avioane ideea că, pentru a face față dificul­ A.C.T.C., cu acest prilej s-a pro­ majoritatea membrilor O.P.E.C., va ' gerea noului șef al statului, intrucit, impune cu atit mai mult in prezent, actuale a francului. moderne de luptă. tăților generate de criza mondială, cedat la un schimb de păreri asu- avea ca efect reducerea livrărilor . in componența de pînă acum a Adu­ cind grupările conservatoare își string „Opinia publică este foarte sen­ economia țării ar avea nevoie de „sti­ I pra dezvoltării in continuare a re- pe piața mondială cu 1—1,4 mi- I nării Naționale, actualul cabinet ar fi Dominată de primele activități ale mulente tari", respectiv de sporirea | lațiilor prietenești de cooperare rindurile cu intenția de a bloca un noului guvern, scena politică a Fran­ sibilă față de orice poate avea vreo lioane barili de petrol pe zi. fost confruntat cu o majoritate deți­ nou succes electoral al stingii. Din legătură cu o posibilă participare a investițiilor în producția de arme. dintre cele două țări. S-a relevat, nută de formațiile gaullistă (Aduna­ declarațiile publice făcute in aceste ței urmează să înregistreze din nou Japoniei la acțiuni militare" — rela­ Economiștii niponi subliniază că, dim­ Ide ambele părți, necesitatea conso­ ACCIDENTE. Peste 8 200 de ame- I rea pentru republică — A.P.R.) și zile se evidențiază ca un element im­ în viitoarele zile efervescența speci­ tează agenția „France Presse". Ca o potrivă, Japonia a fost pînă acum In- lidării unității mișcării de neali­ ricani și-au pierdut viața în luna giscardianâ (Uniunea pentru denjo- portant faptul că partidele de stînga, fică campaniilor electorale, rezulta­ dovadă in această direcție, agenția trucitva ferită de ravagiile recesiunii niere. ianuarie a.c. în urma unor acei- 1 crația franceză — U.D.F.), ceea ce forțele democratice, care au asigurat tele scrutinului parlamentar fiind menționează demisia ministrului de prelungite tocmai datorită faptului că dente de diferite tipuri, ceea cere- ■ l-ar fi împiedicat să aplice progra­ victoria candidatului socialist în ale­ nu s-a lăsat antrenată pe panta COOPERARE TURCO — LIBIA- prezintă cu patru procente mai apreciate in unanimitate ca decisive externe, Mosayoshi Ito, care și-a mo­ cursei inarmărilor. „Fiind in situația I NA. Generalul Kenan Evren, șeful mul de transformări prevăzut de gerile prezidențiale, își exprimă vo­ pentru modul în care va fi îndeplinit tivat gestul prin faptul că în comu­ mult ca în luna corespunzătoare I președintele Francois Mitterrand. ința de a acționa în continuare pen­ nicatul publicat după vizita premie­ de a-și consacra toate resursele ex­ statului turc, l-a primit pe Abdul din 1980. Pe primul loc se situează în acest context, momentul actual tru confirmarea acestui succes prin mandatul prezidențial și va fi guver­ rului Suzuki în .S.U.A. a fost inserat clusiv în scopul relansării lor econo­ IAti Obeidi, secretar al Biroului de accidentele de circulație rutieră, de I este apreciat în unanimitate de co­ scrutinul parlamentar. O dorință de nată țara în următorii șapte ani. cuvintul „alianță", considerat ca îm- mice — scria ziarul francez „Le legături externe al' Comitetului pe urma cărora au murit în luna | mentatorii de presă ca fiind de o im­ cooperare se manifestă și la nivelul plicînd posibile „relații militare" Monde" — japonezii au beneficiat de Popular General al Jamahiriei Li- respectivă 3 800 persoane. portanță decisivă pentru configurația centralelor sindicale. Petre STANCESCU între cele două țări. Această mențiu­ un avantaj care le-a permis să înre­ I biene, care efectuează o vizită ofi­ scenei politice franceze. Se apreciază, ne a determinat dezbateri și critici gistreze performanțe superioare". cială la Ankara. De asemenea, mi- JAPONIA ÎȘI VA REDUCE IM­ astfel, că alegerile prezidențiale au vehemente in parlament și. în ciuda Tocmai ținind seama de aceasta, gu­ ' nistrul libian a fost primit de pri- PORTURILE DE PETROL cu 10 la I determinat o puternică polarizare a dezmințirilor oficiale, în sensul că vernul a stabilit mai demult — în I mul ministru, BUlent Ulusu, și a sută în anul 1985 în raport cu 1979, . forțelor politice. ciuda diverselor presiuni exercitate respectiva formulare nu ar avea o asupra sa — ca cheltuielile pentru conferit cu ministrul de externe, II- a anunțat un purtător de cuvînt al I în ce privește formațiunile fostei japonia: semnificație „militară", șeful diplo­ ter Turkmen. în centrul convorbi- guvernului nipon, citat de agenția ' majorități parlamentare se remarcă Cercuri largi ale opiniei publice - mației nipone a stăruit în hotărîrea înarmare să nu depășească limita de o tendință de „a se face conturile" în de demisie. Ziarul „Yomiuri" a con­ 1 la sută din produsul național brut. | rilor s-au aflat probleme ale coo­ United Press International. Aceas- . înfrîngerile suferite — se aduc acu­ siderat termenii în care a fost redac­ „Dacă însă lucrurile merg spre in­ perării economice și comerciale din­ tă reducere va fi posibilă, a preci- I zații și contraacuzații, se caută vino- împotriva sporirii angajamentelor militare tat comunicatul drept „o gafă aproa­ tensificarea cursei inarmărilor (buge­ tre cele două țări. zat purtătorul de cuvînt, datorită ' vați și se formulează reproșuri, în­ pe fără precedent în istoria diploma­ tul pe 1981—1982 prevede o majorare unor măsuri de conservare a ener- . deosebi, liderului A.P.R., J. Chirac, „Opinia publică niponă se opune rezultat strîngerea a șapte milioane a cheltuielilor militare cu 7,6 la sută ALEGERE. In cadrul sesiunii ției nipone". față de cel precedent), Japonia riscă giei și eforturilor de a pune în va­ în același timp, se întețesc apelurile oricăror angajamente militare ale ță­ de semnături pe un apel adresat gu­ Intr-o țară care, prima in lume, a I Conferinței Federale a Uniunii So­ loare surse energetice alternative. • de a se realiza o nouă aliniere a rii" — scrie ziarul „International vernului, prin care se cere reducerea să se afunde tot mai mult in dificul­ cialiste a Poporului Muncitor din grupărilor conservatoare, despre care Herald Tribune", referindu-se la cheltuielilor militare șl sporirea cre­ cunoscut ororile războiului atomic, tăți" — scrie ziarul „Asahi". în ace­ sînt lesne de înțeles protestele față lași sens, s-a pronunțat și Consiliul Iugoslavia (U.S.P.M.I.), desfășurată O SUITA DE 14 CUTREMURE I presa pariziană scrie că, de fapt, au dezbaterile ce au loc. în prezent pe ditelor pentru sănătatea publică, pen­ de ideea prezenței sau amplasării pe • la Belgrad, Koli Siroha, reprezen- de pămint, avînd intensitatea intre I fost luate prin surprindere de rezul­ această temă in „Țara Soarelui Ră­ tru asistență socială și alte nevoi ale japonez împotriva bombelor atomice teritoriul național a armelor racheto- și cu hidrogen („Gensuikyo"). La rîn­ , tant din partea Provinciei Socialis­ 4,1 și 5,5 grade pe scara Richter, . tatele alegerilor prezidențiale. Ele sare". în întreaga țară, informează populației. Pe un alt apel, cerînd nucleare. în coloanele presei și in mizează acum totul pe alegerile vii­ ziarul, se desfășoară diverse acțiuni abolirea armelor și rachetelor nuclea­ dul său, „Japan Press Service" sub­ te Autonome Kosovo, a fost ales in s-a produs miercuri după-amiază parlament a provocat ample dezba­ liniază că „poporul japonez, forțele toare. cu intenția mărturisită de a care exprimă îngrijorarea și, totodată, re și scoaterea lor din arsenalele tu­ teri incidentul creat prin scufundarea ' funcția de președinte al Conferin- în nord-vestul Greciei, s-a anunțat I răsturna rezultatele în scrutinul par­ protestul opiniei publice față de pro­ turor statelor, dr. Hideki Yukawa, democratice din țară se pronunță cu I ței Federale a U.S.P.M.I., pe o du­ la Atena. Potrivit unui comunicat . cargoului japonez „Nissho Maru" de hotărire împotriva oricărei sporiri a lamentar, astfel incit să poată men­ iectele de intensificare a înarmărilor primul om de știință japonez distins către submarinul nuclear american rată de un an. El îl înlocuiește al poliției, peste 300 de imobile din I ține o Adunare Națională cu o com­ și de amplasare a unor arme racheto- cu Premiul Nobel (în domeniul fizi­ cheltuielilor militare, pentru măsuri cii), a strins, împreună cu soția sa, „George Washington", care l-a cioc­ hotărite de dezarmare, pentru destin­ ' in acest post pe Todo Kurtovici, al orașele Preveza și Arta au suferit I ponență asemănătoare celei vechi, nucleare pe teritoriul sau în apele te­ nit în plin. Accidentul a dezvăluit — I cărui mandat a expirat — preci- ceea ce ar crea o situație deosebit de ritoriale ale Japoniei. O amplă cam­ Sumi Yukawa, peste 100 000 de sem­ dere, pace și colaborare". avarii. Nu s-au înregistrat victime . complicată, ar constitui o sursă de panie în această direcție, inițiată de nături. Tradiționala ofensivă de pri­ subliniau ziarele din Tokio — că în I zează agenția Taniug. omenești. instabilitate în viața politică a țării. „Mișcarea pentru pace", a avut ca măvară din acest an, cunoscută sub apele din apropierea Japoniei se află Nicolae PLOPEANU

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA s Cod 71 34L București Piața Scînteii nr. 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fao la oficiile poștale șl dlfuzorii din întreprinderi și instituții. In străinătate, abonamentele se fae prin ILEXIM — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : 11 226. București, str. 13 Decembrie nr, 3. Tiparul : Combinatul Poligrafic CASA SClNTEH M 360

i