PoţiTBZaaB închide ochii, dar nu poţi stinge soarele (Nicolae lorga). Foaie a Bibliotecii Academiei Române Stema boierului loan din Recea, districtul Făgăraş
ANUL I, NR.11 NOIEMBRIE 2020 APARE LUNAR
D. A. Sturdza si j Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române pag. 2 - 3
pag. 8-9 180 DE ANI DE LA Boieri D. A. Sturdza Şi
APARIŢIA REVISTEI români Academia Rorhână
„DACIA LITERARĂ" care au Antim Ivireanul,
primit Aşezământul cinstitei Contribuţia membrilor î titluri Mănăstiri a Tuturor Sfinţilor Societăţii Academice Xu^ j nobiliare Române la constituirea străin colecţiilor Bibliotecii pag._ 4-5 pag. 10-11
Bula de Aur de la Grigore Ghica
Peceţile atârnate, Documentul de la care însoţeau de Grigore Ghica din obicei actele 1664, dat la nM\OIICIA CÂMAro V/UIBK1
Moldova. Aşa-numitele bule sigilare sau păstrat acest obicei al bulelor de aur. Din ^ -"li— bule de aur, erau de două feluri: unele erau epoca domnilor fanarioţi, se păstrează simple capsule de metal şi erau destinate câteva peceţi din ceară în capsulă metalică: să protejeze pecetea de ceară aflată in Grigore Callimachi,1762; Alexandru Moruzi, interior şi altele, adevărate bule de aur care 1792; loan Gh. Caradja, 1812 şi Grigore au pe avers şi pe revers reprezentări şi Alexandru Ghica, 1852 . inscripţii. Gabriela Dumitrescu
Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 TKZjUTR
D. A. STURDZA SI CABINETUL NUMISMATIC
La numai câţiva ani de la Unirea Antichităţi, înfiinţat la 3 noiembrie cronologie o cunoaştem. De altfel, Principatelor din ianuarie 1859, 1834 de către domnitorul Alexandru întreaga istorie a colecţiei lui D. A. arhitectura instituţională a României Dimitrie Ghica, deţinător de drept al Sturdza (ca şi a altor mari colecţii, în era completată în 1866, prin tuturor descoperirilor arheologice primul rând cele aparţinând lui M. C. fondarea, după modelul statelor întâmplătoare de pe teritoriul Ţării Sutzu şi Constantin Orghidan) se apusene şi slujind interesului Româneşti, se reorganiza, urmare a realcătuieşte ca un puzzie din naţional, a Societăţii Literare constituirii noului Principat cu numele frânturi de informaţii şi momente Române, devenită în 1867 de România, prin Decretul din 25 istorice variate şi dramatice. O Societatea Academică Română, noiembrie 1864 al Domnitorului Al. I. succintă reconstituire a istoriei proiecte în această privinţă existând Cuza privind „Regulamentul de colecţiei lui D. A. Sturdza trebuie să şi în deceniul precedent, unul administrare şi organizare al pornească, desigur, de la donaţia din aparţinăndu-i chiar lui D. A. Sturdza. Muzeului de Antichităţi din Bucureşti, anul 1876. Cele 530 monede şi Structura Societăţii Academice se completat la 10 aprilie 1874 prin medalii menţionate mai sus, adunate întemeia pe trei secţii: filologie, „Regulamentul asupra esplorărilor şi de D. A. Sturdza vreme de circa trei istorie, arheologie şi ştiinţe naturale. cumpărărilor de obiecte antice”. decenii, includeau 166 monede şi Un an mai târziu şi integrată acesteia Pentru ca lucrurile să fie şi mai medalii din Ţara Românească (sec. avea să se constituie Biblioteca complicate, ţinând însă cont de XIV-XVIII), 141 monede medievale Academiei Române, instituţie cu specificul constituirii statului naţional moldoveneşti, 11 monede şi medalii profil enciclopedic şi universal, român, construit de o elită foarte din Transilvania respectiv 121 menită a susţine documentar activă, dar inevitabil limitată numeric, monede şi medalii străine. Se activitatea secţiilor, dar şi a recupera conducerea celor două instituţii remarcau între monedele şi medaliile şi păstra cât mai multe documente deţinătoare de mari colecţii (Muzeul Ţării Româneşti, pe lângă emisiunile de istorie naţională şi universală Naţional de Antichităţi şi Biblioteca monetare ale Domnilor din sec. XIV- specifice celor trei secţii. Această Academiei Române) era asigurată în XV şi XVII, două monede de argint organizare, eminamente ştiinţifică, mare parte de aceleaşi persoane. de la Mihai Viteazul (1600), cinci nu ar fi trebuit să genereze nicio Comitetul Arheologic, care superviza monede cu efigia lui Constantin stare conflictuală cu alte instituţii. Nu activitatea noului muzeu avea în Brâncoveanu, datate 1713 - una de Medalia de aur a lui Constantin s-a întâmplat însă aşa. în mod firesc, componenţă atât pe V. A. Urechia, aur şi patru de argint - şi două Brâncoveanu preocupările Bibliotecii Academiei cât şi pe D. A. Sturdza, respectiv M. medalii cu efigia domnitorului C. Sutzu (din 1879). Astfel, de la bun Constantin Hangerli, din 1799 (una început, au existat o incertitudine şi de argint şi una de bronz). într-o neclaritate procedurală privind mare măsură (dar nu integral) ele se deţinerea patrimoniului arheologic şi regăsesc astăzi în fondul numit numismatic, ambele instituţii „colecţia Moscova” aflat la Cabinetul propunăndu-şi, într-o anumită Numismatic al Bibliotecii Academiei măsură, acelaşi obiectiv. Aşa se Române, dar şi la Cabinetul explică de ce la 1891, de când avem Numismatic al Institutului de un inventar minimal al colecţiei Arheologie „Vasile Părvan” din numismatice aparţinând, la acea Bucureşti, identificarea lor precisă dată. Academiei Române, între cele (cu excepţia unor piese rare şi 3253 piese înregistrate nu se spectaculoase, uşor de regăsit) fiind regăsea nicio monedă antică, nici dificilă din cauza amestecării ei, în măcar cele donate în 1871 de Mihail momentul expedierii la laşi /
Române aveau să se subordoneze Crişanu şi V. A. Urechia, acestea Moscova în anii 1916-1917 sau pe Medalia din argint a clădirii obiectivelor structurale ale celor trei fiind trecute Muzeului Naţional de când se aflau într-una din cele două Ministerului Lucrărilor Publice componente ale instituţiei din care Antichităţi ca urmare a unei înţelegeri locaţii menţionate, cu „colecţiunea
făcea parte. La 12 august 1871, o verbale personale între D. A. Sturdza Statului” (vechiul fond al Muzeului dată devenită istorică. Al. Papiu şi M. C. Sutzu. Potrivit acesteia, Naţional de Antichităţi). Multă vreme Marian făcea publică primirea de la având, de fapt, în vedere un criteriu s-a considerat că înţelegerea verbală
Mihail Crişanu din Reghin a 160 subiectiv, refolosit de-a lungul de care vorbeam dintre D. A. Sturdza
monede romane (un tezaur secolului care a urmat, şi anume şi M. C. Sutzu a fost respectată până
provenind din sud-estul preocupările ştiinţifice ale celor doi în 1893, când D. A. Sturdza avea să
Transilvaniei), V. A. Urechia mari numismaţi, D. A. Sturdza având dăruiască Academiei Române un lot anunţând, la răndu-i, o donaţie de cercetări aproape exclusive de de şapte monede de aur, greceşti, monede antice şi medievale, numismatică medievală, în vreme ce romane şi bizantine, şi anume un stater emis de Filip II, regele respectiv medalii. Această politică M. C. Sutzu fiind preocupat mai ales
de recuperare, conservare şi de numismatica greco-romană, Macedoniei, un stater de tip Koson,
cercetare a documentelor piesele numismatice se repartizau provenind probabil din tezaurele zOr c.Ry-u^r\ (majoritatea emisiuni medievale ale A. Sturdza, conservatorul colecţiei 1888, în colecţia lui D. A. Sturdza Ţărilor Române) şi medalii, valoarea Academiei Române, care realiza avea să intre, fiind donat de acesta lor fiind remarcabilă, ea fiind limitarea nefirească a colecţiei Academiei Române, un tezaur de estimată la circa 5000 galbeni potrivit proprii. Astfel, în 1893 acesta avea 191 denari şi antoninieni romani, surselor vremii. Această politică nu a să doneze Academiei Române, eşalonaţi din sec. I p.Cr. (câteva fost nici simplă şi nici foarte precis alături de alte piese, şi o serie de piese) până la mijlocul sec. III p.Cr., conturată de la început, existând monede antice (greceşti şi romane), respectiv la Filip Arabul şi familia sa. uneori suprapuneri de atribuţii respectiv bizantine, de aur, de mare Tezaurul a fost descoperit în 1888 Placheta de argint a Prinţului valoare. Era un gest simbolic, dar într-o localitate neprecizată din jud. Leopold de Hohenzoiiern generatoare de avataruri şi rivalităţi. unul dintre puţinele a cărui Gorj şi a intrat în literatură sub Siegmaringen Vechiul Muzeu de Istorie Naturală şi Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 AL BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE numele generic de tezaurul „jud. Ministerului Lucrărilor Publice, către D. A. Sturdza, urmare a Gorj 1888”, acesta alăturându-se plachete din argint şi din metal semnalării lui I. Papiniu, ministru zecilor de tezaure din acelaşi comun cu Prinţul Leopold de plenipotenţiar al României la moment care definesc cel mai mare Hohenzollern; patru monede de Constantinopol, în anul 1908, de la orizont de tezaurizare din Dacia argint medievale, dintre care trei un anticar din capitala Imperiului romană, generat de atacurile gotice moldoveneşti (Bogdan, Ştefan, Otoman, a două bule sigilare de la mijlocul sec. III p.Cr. Acestea Ştefăniţă) şi una ungurească, medievale româneşti de aur, sunt oarecum singurele repere respectiv două monede atribuite una lui Alexandru al ll-lea. cronologice certe pe care le avem moldoveneşti anepigrafe din metal Domn al Ţării Româneşti despre părţi semnificative ale comun; o medalie aniversară cu (1568-1577), iar cealaltă lui Petru colecţiei lui D. A. Sturdza. Prima botezul Principesei Maria şi una Cercel, Domn al Ţării Româneşti evidenţă serioasă a colecţiei, care dedicată inaugurării statuii lui Vasile între anii 1583-1585. Astăzi, la mai timp de decenii (mai exact între Alecsandri la laşi; cinci monede de bine de 100 de ani de la începutul 1876 şi 1910) fusese depozitată într- argint de la Henri de laTour (1614), constituirii Cabinetului Numismatic al o ladă din Aula Academiei Române trei taleri de la Filip III al Spaniei, Bibliotecii Academiei, regăsim, în ale cărei chei le aveau doar D. A. Westfriesland respectiv St. Gali colecţiile numismatice ale Institutului Sturdza şi M. C. Sutzu, avea să fie (1622), toate găsite chiar la de Arheologie „Vasile Pârvan” din realizată parţial de către Constantin Miclăuşeni. Pentru anul 1912 avem Bucureşti, piese care ne duc cu Moisil începând cu anul 1911, după de la D. A. Sturdza doar două gândul la vechile donaţii ale lui D. A. înfiinţarea Cabinetului Numismatic al monede româneşti de aur cu valoare Sturdza, mai ales aceea din 1893. Academiei (unde fusese adus în nominală de 20 lei, din anii 1890, Publicarea recentă a colecţiilor de k calitate de asistent al lui M. C. respectiv 1906; în sfârşit, anului monede de aur greceşti, romane şi Sutzu), acesta din urmă fiind menit 1913 îi revin 253 monede de argint bizantine din colecţiile celor două să administreze sistematic colecţia moldoveneşti „aduse de D. A. instituţii (Institutul de Arheologie numismatică a acesteia, dar şi Sturdza din vechiul Depozit al „Vasile Pârvan”, respectiv ale vechea Colecţiune a Statului, de la Academei Române” Bibliotecii Academiei Române) face Muzeul Naţional de Antichităţi, (adică din partea de colecţie parţial posibile anumite presupuneri Ducat veneţian de la Ludovico adusă acum la Academia Română. alcătuită între 1876 şi 1910), dintre legate de provenienţa reală a unor Manin (1789-1797) Era o acţiune menită să pună ordine care 13 de la Bogdan I, 5 Roman piese. Astfel, cele şapte monede de în ceea ce se adunase cu mari (conform tipologiei elaborate de D. eforturi, dar nesistematizat, timp de A. Sturdza la acea vreme), 160 mai bine de patru decenii, de cele Alexandru cel Bun, 4 Ştefan, una de două instituţii şi cele două la Alexandru Lăpuşneanu, 12 personalităţi fondatoare ale monede (şase din argint şi şase din numismaticii româneşti, D. A. metal comun) din vremea lui Despot Sturdza respectiv M. C. Sutzu. Vodă, 58 anepigrafe. Cea mai Acţiunea de identificare şi recentă înregistrare a unei piese înregistrare care a generat primul provenite de la D. A. Sturdza registru inventar al Cabinetului datează din 12 martie 1914, fiind Numismatic s-a realizat între anii vorba despre un lot de 37 monede 1911, respectiv 1916, când ea a de monede de argint, dar şi câteva fost stopată odată cu intrarea din metal comun de la Mircea cel României în Marele Război. C. Bătrân, Mihail, Dan II, Roman, Petru Moisil a procedat de unul singur la Muşat, Ştefan, cu legendă latină şi aur donate de D. A. Sturdza în anul Bula de aur de la Petru Cercel inventarierea a ceea ce se aflase slavă, Sigismund Bathory, câteva 1893 se află cu un mare grad de până atunci în lada de fier păstrată piese moldoveneşti anepigrafe, certitudine în colecţiile aflate astăzi de D. A. Sturdza în Aula Academiei două emisiuni ale lui Nicolae la Institutul de Arheologie „Vasile Române, dar şi a ceea ce fusese Redwitz. D. A. Sturdza avea să ne Pârvan” din Bucureşti, fiind însă adus de la Muzeul Naţional de părăsească în toamna aceluiaşi an, imposibil de precizat, în marea Antichităţi. Prin urmare, înregistrarea la 8 octombrie 1914. Lăsa în urma majoritate a situaţiilor, care sunt cele s-a făcut oarecum aleator, în funcţie sa o operă de edificare instituţională ce au aparţinut donaţiei lui D. A. de ce găsea eventual menţionat pe impresionantă, ca şi una ştiinţifică Sturdza, ca urmare a lipsei unei plicurile din lada de fier a lui D. A. pe măsură, fiind alături de M. C. descrieri şi a existenţei în aceeaşi Sturdza sau în Colecţiunea Statului. Sutzu fondatorul cercetării colecţie a mai multor piese de aur Prin urmare, intrările de monede numismatice româneşti şi, desigur, de la acelaşi emitent. Se regăsesc corespunzătoare anilor din registrul întemeietorul numismaticii astfel, la Institutul de Arheologie inventar 1911 -1916 nu sunt în medievale româneşti ca ştiinţă de „Vasile Pârvan” din Bucureşti, doi concordanţă cu realitatea istorică a sine stătătoare. Contribuţiile sale stateri de la Filip II al Macedoniei, intrării lor în colecţie, ci mai ales, dar rămân până astăzi de cea mai mare unul dintre ei fiind prins într-o nu exclusiv, cu momentul în care C. actualitate, fiind în mare măsură montură; cum nu avem ştire că Moisil a procedat la înregistrarea lor. confirmate de cercetările ulterioare. piesa de la D. A. Sturdza s-ar fi aflat Regăsim, astfel, înregistrate în Fără îndoială, ca o adevărată perlă în această situaţie, e posibil ca 1914, cele şapte monede de aur a Coroanei, rămâne lucrarea sa de exemplarul celălalt să se integreze donate de D. A. Sturdza în anul referinţă „Uebersicht der Munzen donaţiei din 1893. Continuitatea în 1893 sau cele trei piese româneşti und Medaillen des Furstenthums asigurarea şi garantarea proprietăţii de aur (valori de 20, 50 şi 100 lei) de Romanien”, publicată la Viena în Academiei Române asupra la jubileul de 40 de ani de domnie ai 1874. în acelaşi timp, lăsa colecţiilor numismatice şi nu numai, Regelui Carol I donate în 1906 . Academiei Române cea mai respectul faţă de istorie, neafectarea Toate înregistrările se referă de fapt reprezentativă colecţie personală de patrimoniului de decizii politice sau la piese colecţionate în intervalul de monedă medievală a Ţării de rivalităţi personale şi stabilitatea timp dintre 1871 şi 1911, anul real al Româneşti, respectiv a Ţării cadrului legislativ referitor la acestea fiecărei intrări regăsindu-se rare ori. Moldovei, alături de mii de piese sunt condiţii necesare şi obligatorii Excepţie fac monedele sau medaliile cumpărate în numele Academiei pentru perpetuarea unei moşteniri donate de D. A. Sturdza după anul Române pentru colecţie sau primite lăsate nouă de eroii fondatori, 1911, care erau, desigur, înregistrate ca donaţii. Poate cel mai constructori ai Statului Român în paralel, la momentul potrivit. spectaculos exemplu care trebuie modern. Jumătate de ducat veneţian de la Francesco Morosinl (1688-1694) Dintre acestea, menţionăm pentru menţionat se leagă de achiziţionarea Dr. Emanuel Petac anul 1911: medalia din argint a directă pentru Academia Română de Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 Contribuţia membrilor Societăţii Academice Române la Formarea şi îmbogăţirea zece volume de manuscrise cele mai multe cărţi vechi, 143 colecţiilor Bibliotecii bisericeşti vechi din secolele volume de manuscrise şi un mare Academiei Române, XIVXVII şi 8 volume manuscrise din număr de documente originale din îndeosebi a colecţiilor secolul al XlX-lea, acestea din urmă cele două principate, din speciale, a parcurs un drum privitoare la Revoluţia de la 1821 şi Transilvania şi din Ungaria. O altă lung şi uneori zbuciumat, ca şi la lucrările Divanului ad-hoc al bibliotecă, adusă aproape în acela al Academiei Române Moldovei. Alte preţioase donaţii mai întregime la Academie, a fost aceea înseşi. Prima perioadă, cea sunt: 12 iunie 1881 - 29 de cărţi a cunoscutului învăţat francez A. mai lungă, se caracterizează româneşti vechi - şi în 1884 - 1023 Ubicini, care a lăsat prin testament prin constituirea colecţiilor de volume de cărţi tipărite şi 56 de biblioteca sa statului român care, la bază, prin stabilirea principiilor manuscrise, dintre care 37 rândul său, a dăruit-o Academiei. Ea de organizare (cele mai multe româneşti, din secolele XVIII-XIX, cuprindea 1 049 volume de cărţi fiind şi astăzi în vigoare) şi 18 greceşti şi unul în limba tipărite şi un număr de manuscrise. prin alcătuirea unora din franceză; în 1885, dăruieşte De asemenea, la 6 martie 1882 a instrumentele bibliografice bibliotecii alte 877 volume de cărţi fost anunţată în Adunarea generală necesare consultării tipărite şi 117 manuscrise, acestea a Academiei Române donaţia fondurilor. din urmă fiind aproape în întregime bibliotecii lui Nifon Bălăşescu, care Lunga istorie de formare a vechi codice ale cronicarilor va fi primită la Academie în 1887 şi acestor colecţii începe odată moldoveni, de mare cu istoria Academiei Române; importanţă pentru în prima şedinţă a Societăţii Ion Ghica întocmirea ediţiilor critice Academice Române din ale scrierilor istorice din august 1867, episcopul Anastasie Fătu şi baronul Adolphe secolele XVII şi XVIII, Dionisie Romano al Buzăului d’Avril, ales membru de onoare precum şi 139 de donează nou înfiinţatei biblioteci 81 străin al Societăţii Academice monede moldoveneşti, de cărţi vechi. Primul nucleu de Române în 1871, dar şi de la V. A. între cele mai importante manuscrise preţioase intrate în Urechia, P. S. Aurelian şi Anastasie donaţii din perioada de fondurile Bibliotecii Academiei este Pencovici. început a Bibliotecii reprezentat de manuscrisele în calitate de preşedinte al Societăţii Academiei Române o Nicolae Bălcescu, prin donaţia lui Academice Române, Ion Ghica a menţionăm pe aceea a Ion Ghica din 1870. Tot de la Ion adresat, prin presă, la 5 martie mitropolitului losif Ghica s-au primit, în 1872, două lăzi 1877, un vibrant apel pentru Naniescu, cea mai cu documente istorice, iar de la stimularea interesului public faţă de numeroasă colecţie generalul I. Adrian un număr de 50 tânăra bibliotecă a Societăţii depusă vreodată la de cărţi, între care se aflau volume Academice Române. Apelul Academie de o persoană ale clasicilor latini din Colecţia preşedintelui a găsit în sufletul particulară, care Panckouque, cu text paralel în limba multor cărturari ecoul aşteptat, cuprindea peste 8000 latină şi franceză, şi dicţionarul astfel că noi colecţii s-au adăugat la volume de cărţi limbii franceze de Emile Littre, în 4 fondul de până atunci al bibliotecii. româneşti vechi şi cărţi volume. Câţiva ani mai târziu,!. Dimitrie A. Sturdza, care rare, 288 de manuscrise Adrian a dăruit încă 46 de cărţi rare, de-a lungul vieţii a contribuit în mod în diferite limbi, dintre printre care Storia universale, a lui esenţial la îmbogăţirea patrimoniului care 184 manuscrise româneşti. Mitropolitul losif Naniescu Cesare Cantili, în zece volume, ştiinţific, cultural şi naţional al apărută în 1862 la Torino, Nouvelle Academiei Române, al cărei De la doi membri de a bibliotecilor lui C. C. Flepites din Geographie universelle, a lui Elisee membru a fost ales încă din 15 onoare francezi, Leon de Rosny şi Brăila şi Boleslas Hâsdeu din Viena, Redus, în trei volume, apărută la septembrie 1871, a făcut Emile Picot, Biblioteca a primit în care vor intra în Academie în cursul Paris în 1876-1877, ediţii din Dante, nenumărate donaţii, multe dintre 1880 şi 1881, de la cel dintâi, 27 de Sesiunii generale din 1886. Petrarca, Ariosto, Torquato Tasso, acestea de mare valoare. Astfel, cărţi şi manuscrise în limba chineză Alessandro Francesco Manzoni etc. numai în 1880 oferă o bogată şi 11 cărţi în limba japoneză, iar de Pe lângă aceste importante daruri, Donaţii mai mărunte au intrat colecţie de diplome şi acte la cel de al doilea, o raritate oferite de unii membri ai Academiei în 1875 de la George Bariţiu, dr. româneşti, latineşti şi slavoneşti, bibliografică, Catechismul şi de numeroase instituţii şi cărturari cele mai vechi datând din românesc, al lui Vito Piluzio, tipărit din afara ei, daruri care au înavuţit secolul al XlV-lea, toate cu litere latine, la Roma, în 1677. biblioteca cu câteva mii de cărţi relative la istoria poporului Pe lângă importante daruri de româneşti şi străine, cu manuscrise, român, precum şi preţiosul publicaţii oferite de unii dintre documente şi piese numismatice. manuscris al preotului membrii Academiei Române şi de Grigore din Măhaci (datat numeroase instituţii şi cărturari din în jurului anului 1600 şi afara ei, daruri care au îmbogăţit conţinând cărţi populare), Biblioteca Academiei în perioada publicat de B. P. Hasdeu 1879-1885 cu câteva mii de cărţi în Cuvente den bătrâni. La româneşti şi străine, cu 7 noiembrie şi la 5 manuscrise, documente şi piese decembrie în acelaşi an, numismatice, conducerea D. A. Sturza a făcut o Academiei Române s-a preocupat nouă donaţie, respectiv şi a determinat aducerea în 145 de cărţi româneşti şi Academie, ca donaţii, a câtorva străine, printre care 42 de biblioteci întregi, printre care cea volume ale Colecţiei mai bogată, ca număr de cărţi şi Katona, Historia critica mai valoroasă prin conţinutul ei, a regum Hungariae (Budae, fost biblioteca ce aparţinuse lui 1779; 1817) şi Joh. Dimitrie C. Sturdza-Scheianu - Sommer, VitaJacobi vestita Bibliotecă Scheiană -, un Despotae... (Witebergae, adevărat tezaur pentru studiile 1587); la 27 februarie istorice, cumpărată de Camera 1881, un exemplar din legiuitoare şi dăruită Academiei Cazania (1643) Române în iulie 1884. Biblioteca mitropolitului Varlaam, iar Scheiană îmbogăţea colecţiile D. A. Sturdza la 25 martie acelaşi an. bibliotecii cu 7487 volume de cărţi. Al. Odobescu Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 la constituirea colecţiilor Bibliotecii Academiei Române Academia a făcut achiziţii, poetului M. Eminescu, peste 15000 1935 a achiziţionat la Londra, administrându-şi autonom de pagini, iar în anii 1903 -1905 pentru Biblioteca Academiei, veniturile (oricum corespondenţă de la Vasile şi lancu colecţia de manuscrise româneşti neîndestulătoare pentru nevoile Alecsandri, Costache Negruzzi şi ce aparţinuse savantului Moses sale) prin cumpărări, George Sion. Gaster. Donaţiile au continuat şi în prevederile bugetare pentru Colecţii de cărţi româneşti vechi, toată perioada interbelică, achiziţii fiind, spre exemplu, de manuscrise şi documente istorice cuprinzând manuscrise valoroase 2 000 de lei, în anul academic s-au mai primit, în 1894, de la A. ale operelor lui Duiliu Zamfirescu, 1879-1880 şi 5 000, în anul Papadopol-Calimach (versuri Titu Maiorescu, Liviu Rebreanu, 1885-1886, sume din care s-au autografe de C. Negri, V. Alecsandri Octavian Goga, Barbu Ştefănescu- cumpărat cărţi străine de şi V. Pogor tatăl), de la Vincenţiu Delavrancea, George Bacovia, valoare, de la librari şi anticari Babeş, lacob Negruzzi (manuscrise Vasile Voiculescu, Camil Petrescu, din mai multe capitale originale ale lui C. Negruzzi şi Ion Minulescu, Adrian Maniu, Aron europene, cu care Academia îşi corespondenţă de la V. Alecsandri), Cotruş şi încă mulţi alţii. Elena crease legături statornice: G. de la Simion Florea Marian, Spiru Coşbuc a dăruit Bibliotecii Masson la Paris, Otto Haret, de la N. lorga şi I. manuscrise originale rămase de la Harrassowitz la Leipzig, Tanoviceanu. George Coşbuc, iar Ruxandra Loescher la Torino, Cari Gerold La dezvoltarea colecţiilor speciale Vlahuţă a oferit Bibliotecii, în 1942, la Viena (prin care-şi desfăcea ale Bibliotecii Academiei şi-au mai manuscrisele originale şi şi propriile sale publicaţii). adus contribuţia: D. C. Sturdza- corespondenţa primită de poetul Al. Se poate considera că, după Scheianu, în anii 1890-1904, cu Vlahuţă. în anii 1942- 1944, I. E. 1885, perioada de constituire a Titu Maiorescu manuscrise şi documente Torouţiu a dăruit, printre altele, colecţiilor Bibliotecii Academiei, româneşti, I. A. Cantacuzino cu 244 manuscrisele unor opere inedite de desfăşurată în două etape. până în 1902, el a adus, an după volume de cărţi româneşti şi străine, M. Eminescu şi Titu Maiorescu. an, importante contribuţii la Theodor Rosetti, în îmbogăţirea tuturor colecţiilor 1896, cu un bibliotecii. Numărul lor se ridică la exemplar din peste 1 250 volume de cărţi şi Liturghierul lui periodice, 90 de manuscrise, 950 Macarie (1508), de documente istorice, 250 de prima tipăritură din stampe şi fotografii, 25 de hărţi şi ţara noastră, Em. 1700 de monede şi medalii. Dintre Donici, în 1887, cu cărţile donate, menţionăm 40 de 2500 de documente fascicule din acele rare ,,avvisi” istorice, Paulina V. tipărite la Roma în anii 1594-1601, Alecsandri, în 1891, privitoare la războaiele contra cu manuscrise şi turcilor şi, în special, la războaiele hârtii diverse purtate de Mihai Viteazul, iar dintre rămase de la V. documentele istorice pe cele de la Alecsandri, în 1903, domnitorii Petru Rareş, Radu biblioteca Mihnea, Miron Barnovski şi Matei episcopului Basarab, precum şi corespondenţa Melchisedec (2511 lui V. Alecsandri cu Costache Negri, volume de cărţi, 82 în 1887, Mihail Kogălniceanu a volume de oferit bibliotecii corespondenţa în manuscrise şi 114 limba chineză pe care a avut-o monede). pentru recunoaşterea în anul 1905, după Mihail Kogălniceanu 38 de ani de la independenţei României în urma Nicolae lorga războiului de la 1877 - 1878 şi înfiinţarea Bibliotecii 1867-1879 şi 1880-1885, s-a documente istorice de la Petru Academiei Române, încheiat. La 1885, pe lângă colecţia Elena Perticari-Davila a oferit, în Rareş şi Ieremia şi Constantin colecţiile acesteia numărau de imprimate, care trecea de 30 000 1941, corespondenţa lui Carol Movilă. aproximativ 145000 volume de cărţi, de volume, biblioteca mai poseda, Davila, iar Al. Perieţeanu- Buzău şi Darul cel mai de seamă pentru 6500 volume de periodice, 4800 bine delimitate, câteva colecţii P. Vladimirescu au dăruit literatura română a venit însă de la volume de manuscrise, 38000 de speciale: sute de manuscrise numeroase piese de arhivă şi Titu Maiorescu, care a oferit, la 25 documente istorice, 950 de hărţi şi documente istorice. româneşti, mii de documente atlase, 3500 de stampe şi portrete, ianuarie 1902, manuscrisele Poate că nu ar fi lipsit de interes ca istorice, sute de hărţi şi stampe, mii 6000 de monede şi medalii. Dintre Biblioteca Academiei Române să de monede şi medalii, mărci donatorii cei mai statornici de după dea curs propunerii făcute de poştale şi obiecte de muzeu. S-a 1918, trebuie să-i amintim pe George Bariţiu, încă la 7 august votat atunci Legea depozitului legal Nicolae lorga, Marcu Beza, Const. 1871, de a se publica „un catalog de (promovată de D. A. Sturdza), care Karadja, D. N. Ciotori, generalul toate cărţile oferite bibliotecii, a asigurat completarea depozitului Radu R. Rosetti, I. E. Torouţiu, G. dimpreună cu numele donatorilor”, naţional şi s-a încredinţat Adamescu, Virgil Drăghiceanu, măcar pentru perioada de până la conducerea lucrărilor bibliotecii Costin Stoicescu, toţi îmbogăţind 1948. Graţie eforturilor acestor unui valoros om de cultură care colecţiile Bibliotecii cu numeroase înaintaşi, dar şi a altor personalităţi avea pregătirea, pasiunea şi cărţi româneşti vechi şi moderne, cu nenominalizate aici. Biblioteca energia necesare unui director de preţioase incunabule şi cărţi rare Academiei Române este, după mai bibliotecă, în persoana lui loan privitoare la ţara noastră. îi putem bine de 150 de ani de la înfiinţare, Bianu, creându-se, astfel, adăuga pe Dimitrie Dan din cea mai mare bibliotecă premisele pentru organizarea şi Cernăuţi, care a dăruit, în 1920, un românească, având cele mai dezvoltarea Bibliotecii Academiei manuscris din 1788 al Alexandriei, complete fonduri de manuscrise şi după principiile biblioteconomiei pe lacob Negruzzi, care a oferit în tipărituri româneşti şi publicaţii moderne, după modelul marilor 1921 manuscrise originale ale lui V. străine privitoare la ţara noastră, biblioteci europene. Alecsandri, comunitatea grecească începând din cele mai vechi timpuri, După 1885, seria donaţiilor a din Sibiu de la care s-au primit, în continuat, iar D. A. Sturdza a valori culturale şi ştiinţifice acelaşi an, 15 volume cu acte şi inegalabile. rămas şi pentru această perioadă documente, N. Titulescu care în în fruntea donatorilor. Din 1886 şi Gabriela Dumitrescu lacob Negruzzi Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 DIMITRIE ALEXANDRU STURDZA - MICLAUSANU D. A. Sturdza a contribuit de-a viitoare chiar monetele vor fi mutate colaborat. Chiar şi după moartea lui căci în 1904, la început de an, lungul vieţii în mod esenţial la şi localul de până acum predat D. A. Sturdza, lucrarea sa, în afirma din nou: „... nu trebuie să întregirea patrimoniului ştiinţific, Universităţii” {Scrisori către loan varianta franceză. Le Danube, s-a uităm menirea noastră - a muncii - cultural şi naţional al Academiei Bianu, voi. V, p. 25). dovedit de mare ajutor la sfârşitul nu numai pentru prezent, ci a Române, al cărei membru a fost Ajuns la aproape 80 de ani, cu doi Primului Război Mondial, în asigura rostul viitorului”. Expresiile încă din 15 septembrie 1871. ani înainte de moarte, D. A. Sturdza momentul negocierilor asupra sale favorite, adevărate aforisme, au A fost preşedinte al înaltului for în era satisfăcut de votarea în Senat, chestiunii Dunării, la care participa, rămas în memoria celor care l-au perioada 1882-1884 şi, timp de 30 în 1912, a Legii pentru Biblioteca din partea României, Grigore cunoscut, mult după dispariţia sa. de ani, secretar general al Academiei, succes obţinut şi prin Antipa. Acesta îi cerea lui Bianu, în Gr. Antipa reia una dintre ele în Academiei. în această din urmă stăruinţa sa. Reafirma totodată mare grabă, câteva exemplare: 1930, scriindu-i acum lui Bianu din calitate s-a ocupat cu egal interes ideea strânsei legături între destinul „Avem nevoie mare pentru apărarea Berlin: „... vorba neuitatului de problemele administrative, de Academiei şi cel al bibliotecii, Dunărei de vreo 3 exemplare nostru Sturdza - „judecata dreaptă găsirea şi amenajarea unui local nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat din cartea bătrânului Sturdza, Le va birui” {Scrisori către loan Bianu, corespunzător pentru depozitarea şi instituţia academică: Danube şi te rog trimite-mi-le la voi. V, p. 55). studierea unor materiale atât de „Mulţumesc pentru ştiinţa ce mi-ai minister” {Scrisori către loan Bianu, Răzbate din toate aceste mărturisiri preţioase cum erau acelea păstrate dat ieri seară, că Legea pentru voi. I, p. 17-18), pentru a reitera figura unui om sever, aspru, de la Biblioteca Academiei. în vârtejul Biblioteca Academiei s-a votat ieri în cererea peste câteva luni, de mare seriozitate şi disciplină, vremurilor şi al problemelor politice, Senat. Acum rămâne numai, pentru această dată în dorinţa de a oferi profund devotat ţării şi intereselor ei, economice, sociale ale ţării, a căror ca să devie Lege Constituţională, să broşura delegaţilor Germaniei („e un împătimit de muncă, cu un rezolvare era vitală pentru fie şi promulgată. Atunci stăruinţa nevoie de sprijinul bătrânului exacerbat simţ al datoriei faţă de stabilitatea şi progresul naţiunii, a noastră va fi făcut primul şi marele Sturdza”). în 1883, scriindu-i lui I. C. naţiune, gândind mereu la găsit întotdeauna energia şi timpul pas înainte spre realizarea unei Brătianu, Sturdza a accentuat prezentul, dar mai ales la viitorul ei. importanţa dobândirii unui statut Aceste trăsături fuseseră formate favorabil pentru România ca ţară prin educaţia primită în familie, aşa riverană, pentru care navigaţia şi cum dezvăluia la aniversarea a 70 transportul pe Dunăre, de ani, în discursul adresat administrarea porturilor aveau la liberalilor: „Am mai fost ajutat încă nivel economic şi politic un impact de povaţa care am avut-o din major: „Cestiunea Dunărei e mare - copilărie de la părinţii mei, de la pentru că printr-însa avem să mama mea de la tatăl meu. Povaţa rădicam la un fapt recunoscut de aceea care constă în cuvântul: Europa - independinţa noastră. datorie, datorie şi iar datorie” Când vom isbuti ca Europa să {DimitrieA. Sturdza. Serbare la recunoască că trebuie şi statele de împlinirea vârstei de 70 de ani. 25 a doua mână respectate când ele fevruarie 1903, Bucureşti, Inst. de arată o vitalitate necontestabilă şi Arte Grafice „Carol Gdbl”, 1903, p. când au dreptul în partea lor, [...]- 122). când vom isbuti ca să scoatem Cu aceeaşi ocazie, trasa profilul drepturile noastre pe Dunăre moral al omului politic implicat victorioase din lupta ce s-a încins - în conducerea ţării şi propunea o România va ocupa o posiţiune mai definiţie a statului ca fiind întreaga tare, mai rădicată în Europa şi societate, naţiunea în ansamblul aceasta va contribui a-i asigura încă ei, în cadrul căreia fiecare membru mai mult viitorul, căci a luptat pentru este responsabil de mersul şi o idee generoasă în constituirea devenirea comunităţii: politică a Europei” (B. A. R., Fondul „... bărbatul de stat trebuie să fie s de corespondenţă D. A. Sturdza, S impersonal şi să înlăture de la sine 5/CMX2). toate legăturile impulsive de glorie Acestea sunt ideile pe care le-a sau de mărire. El trebuie să fie exprimat permanent, în orice dominat de o singură idee, ideea împrejurare, construindu-şi un de Stat, ideea că Statul e cea mai adevărat crez al existenţei sale: înaltă organisare omenească [...] în D. A. Sturdza în biroul său de la Academie patria, viitorul, datoria, munca mai realitate, noi, membrii unei societăţi presus de orice. într-o scrisoare pentru a soluţiona până şi dorinţi de care depinde existenţa dintr-această ţară, noi, toată elementele de detaliu, aparent Academiei noastre”(/b/dem, p. către Bianu, în octombrie 1895, se suflarea unui popor, noi constituim lipsite de importanţă, prin care însă 167-168). autodefinea, cu o formulă care îi tocmai Statul; şi, afară de noi. Stat se puteau oferi condiţii moderne, Ca secretar general al Academiei, a exprimă cel mai potrivit nu ar putea exista” {Ibidem, p. 123). adecvate statutului celei mai fost acela care a alcătuit cu personalitatea, ca fiind „muncitorul Chiar şi în urările de An Nou pe care prestigioase instituţii ştiinţifice rigurozitate rapoartele de activitate, în via datoriei către stat şi naţiune”, le adresează cunoscuţilor şi în 1903, i se destăinuia aceluiaşi naţionale şi standardelor epocii, fiind recunoscut pentru acribie, stilul colaboratorilor săi, tonul este sobru prieten şi colaborator nedespărţit, în iulie 1890, după cumpărarea şi ordonat şi bine organizat, pasiunea şi ceremonios, iar mesajul se preocupat, înainte de toate, de amenajarea casei Cesianu, noul pentru cifre şi statistică, ca organizează în jurul aceloraşi teme: soarta patriei şi de viitorul ei: sediu al Academiei şi al bibliotecii, îl argumente imbatabile şi soarta ţării, datoria faţă de ea, „Dumnezeu atotputernicul a anunţa pe loan Bianu, răspunzând convingătoare. A considerat efortul permanent pentru binecuvântat munca conştiinţioasă solicitării sale anterioare: necesară şi traducerea lor în alte consolidarea şi progresul naţiunii. şi inimoasă depusă de cetăţeni „în fine, ieri s-a terminat afacerea limbi, pentru a putea prezenta în La 1 ianuarie 1902 le transmitea lui pentru a scăpa patria de grea linoleului şi am subscris proba cea afara ţării o imagine exactă a culturii Titu Maiorescu şi Dimitrie Onciul primejdie economică, morală şi cu coloarea mai deschisă în urma şi realităţii româneşti, considerând acelaşi mesaj pentru începutul de politică. Nu am intrat încă în zile aprobării autorităţilor competinte că „... a pune pe oameni pe calea an: „Patria noastră trece printr-o senine şi mai avem mult de lucrat [... ] Mutatul păşeşte înainte cu unei judecăţi drepte asupra noastră crisă morală şi materială. Nu trebuie pentru a asigura viitorul: dar păşind regulă şi spre bucuria noastră, căci şi a naţiunei noastre este de o mare să ne preocupe numai dăinuirea la înainte cu steagul nostru, pe care se dovedeşte din ce în ce mai mult şi neapărată necesitate, mai ales guvern a partidului naţional-liberal, stă scris - Judecata dreaptă să că avem loc destul nu numai pentru când această judecată intră în ci, mai ales, viitorul şi trăinicia a biruiască şi Devotament Patriei şi prezent, dar şi pentru viitor. Sala de publicul cel mare” {Ibidem, p. 40). însuşi statului român. Mai mult Regelui - vom ajunge la ţel”. şedinţi e foarte frumoasă şi s-a pus în acelaşi scop, a trimis unor decât orişicănd trebuie să ne Sunt formulări şi idei pe care le la cale şi cestiunea gazului. Astfel intelectuali şi unor instituţii europene stăpânim pornirilor personale şi să păstrează obsedant în textele sale. stăm bine şi sperăm că săptămâna lucrările proprii sau pe cele la care a fim conştienţi că dinaintea Patriei cu Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 SI ACADEMIA ROMANA toţii avem mari datorii de îndeplinit, In 1887, scriindu-i lui Bianu din lui Sturdza, un apel pentru un să dovedească influinţa franceză la căci numai prin Patrie putem fiinţa Roma, Nicolae Densuşianu exclama concurs literar (1850) şi o românii Acest lucru mi se pare prea în lume. [...] să lucrăm cu toţii cu cu emoţie, impresionat de faptele şi prezentare a Moldovei (1854), cu dosnic. Bibiiografia românească, curăţenie de inimă şi de suflet şi cu caracterul lui D. A. Sturdza: „Ce numeroase date referitoare la făcută de un român, nu poate avea devotament întreg pentru Patrie şi fericire pentru noi şi pentru binele geografia, economia şi populaţia în vedere decât punctul de privire Rege” (B.A.R., Fondul de ţârei este bărbatul acesta înţelept, provinciei, demonstrând înclinaţia românesc, ca să faciliteze românilor corespondenţă Titu Maiorescu, S 16 omul acesta de aur pe care nu-l către studiul ştiinţific obiectiv, către şi, fireşte, în al doilea loc tuturor (6)/XVIII, ; V. şi Fondul D. Onciul, S putem de ajuns preţui”. exactitatea şi bogăţia informaţiei. filoromânilor, aflarea cărţilor 36(2)/XXII). Academia însăşi îl elogia, în 1903, Prefaţa prezintă succint, dar într-un necesare pentru cunoştinţa Pe fundalul acestor concepţii, pentru munca depusă vreme de trei stil omagial, întregul parcurs al românilor. Dar să scriem cărţi şi să născute din ideea că modestia, decenii în folosul instituţiei, pentru activităţilor desfăşurate în multiple facem o bibliografie ca să dovedim abandonarea intereselor şi generoasele sale daruri, pentru domenii şi fixează astfel figura că din nemernicia noastră alţii ne-au priorităţilor proprii, munca studiile şi publicaţiile sale: „... acestui „român întreg”: scos la neam: aceasta nu o pot neîntreruptă slujesc datoriei totdeauna ai fost şi eşti, în sânul „Credinţa în Dumnezeu, încrederea înghiţi, fiindcă nu e adevărat. M-am supreme de înălţare a patriei, pot fi acestei instituţiuni, cel mai activ, cel în virtuţile neamului nostru şi în indignat însă de modul cum trătează înţelese criticile sale dure la adresa mai zelos, pentru crescerea şi viitorul lui, adânca iubire de poporul pe Bibescu şi cum trătează pe clasei politice şi a guvernanţilor, îmbogăţirea ei morală şi materială. românesc, înalta înţelegere a revoluţionarii din 1848. Cu asemine atunci când aceştia nu se ridică la Colecţiunile, pentru studiul istoriei şi datoriilor ca om şi ca român - datorii opiniuni şi convicţiuni spălăcite nu nivelul misiunii lor sacre. Numai un al limbii române, de cărţi, de sub cari dispare cu totul să regenerează o naţiune şi nu să demnitar ca el, care ducea o viaţă manuscripte, documente, monete individualitatea omului cu poftele şi rădică o ţară”. simplă şi modestă, care dormea pe se datorează în cea mai mare parte slăbiciunile sale - sunt trăsăturile La două decenii de la moarte, un pat de fier şi refuza privilegiile darurilor bogate şi stăruinţelor principale ale acestui caracter de strădania şi împlinirile lui D. A. poziţiei sale, precum trăsura oficială Domniei Tale; publicaţiunile mari oţel...” {Un român întreg. DimitrieA. Sturdza au fost evocate cu sau vagonul ministerial, putea să constate acuzator şi tăios: „Sălbăticia guvernamentală merge la noi crescând şi este o dovadă vie că trufele şi şampania, însoţite de joc de cărţi şi altele de asemene, nu sânt destinate a cultiva, ci a sălbătici pe om, a-i scoate din inima lui conştiinţa şi a-i zdrobi mintea. Pentru mine însă, care observ toate câte să petrec din punctul de vedere al bărbatului de stat, aceste sălbăticii nu sunt inconştiente. Ele au de ţel a deprinde pe oameni fără căpătâi la ideea că îndrăzneala şi obrăznicia se pot întrebuinţa în viaţă fără primejdie, de îndată ce sânt organizate. Şi guvernul organizează sălbăticia, pentru că-şi închipuieşte că astfel va putea domina orice situaţiune. Aceasta este faza prin care trecem” {Scrisori către loan Bianu, voi. V, p. 113). Stricteţea principiilor, patima cu care riposta uneori, acţiunea istorice au fost făcute prin îngrijirile Sturdza. Idei, simţeminte, iucrări din admiraţie şi pioşenie, în câteva autoritară şi hotărâtă, chiar dacă şi munca Domniei Tale. Viaţa anii 1850 şi 1854 amintite ia 25 cuvântări rostite de personalităţi ale generate de aceste scopuri nobile, Domniei tale, de 32 de ani încoace, fevruarie 1907 când fmpiineşte momentului. Este de notat că au atras de multe ori asupra lui D. este atât de strâns legată de vârsta de 74 ani, [Bucureşti, 1907], niciuna dintre acestea nu uită să A. Sturdza puternice sentimente de activitatea Academiei Române, p. XIV) Sturdza a crezut sincer şi cu amintească implicarea lui Sturdza în antipatie şi de dezaprobare din încât una fără alta nu se poate tărie în deviza liberală: „Prin noi fondarea şi dezvoltarea Academiei partea unora dintre contemporani. înţelege”. înşine” şi şi-a manifestat Române. I. G. Duca l-a văzut ca pe Al. Odobescu, A. D. Xenopol, Titu Semnau, printre alţii, P. S. Aurelian, convingerea că România se poate „un om care cu o muncă de Maiorescu, I. L. Caragiale, Nicolae Ion Kalinderu, I. C. Negruzzi, A. afirma prin capacităţile şi valorile mucenic şi cu dezinteresare de lorga sunt numai câţiva dintre cei Saligny, P. Poni, V. Babeş, Gr. G. proprii. „Nu vom deveni numai un apostol a închinat toată viaţa lui care au contestat ori au criticat Tocilescu, dr. I. Felix, Titu bulevard în contra unei puteri: vom patriei sale; [... ] a cinstit cultura deciziile şi acţiunile sale. Chiar şi Maiorescu, loan Bianu. fi un centru de civilisaţiune în românească nu numai prin întinsele aceştia i-au recunoscut însă La aceeaşi aniversare, Carol I, Europa răsăriteană şi cuvântul sale cunoştinţi în atâtea domenii ale meritele şi i-au admirat puterea de regele pe care Sturdza l-a românesc va fi ascultat şi gândirii şi ale cercetărilor omeneşti, muncă, cunoştinţele şi erudiţia, considerat un model, slujindu-l cu respectat”, spunea în 1883. dar şi prin organizarea temeinică ce tenacitatea, dăruirea, aşa cum o total devotament, îşi exprima într-o Aceeaşi înflăcărare, cu accente a ştiut să dea Academiei făcea de exemplu Odobescu, în scrisoare aprecierea, evidenţiind naţionaliste, îl anima chiar şi pentru Române ...” 1888, când, considerându-se trăsăturile morale care i se păreau motive mărunte, dar care, după Pentru Const. I. C. Brătianu, „El era nedreptăţit de acuzele secretarului a-i defini în cea mai înaltă măsură: opinia sa, puteau pune într-o poziţie omul principiilor, dintre care primul general al Academiei, avea puterea „... ai dat o strălucită pildă de inferioară naţiunea română. într-o era că fiecare cetăţean trebuie să să admită cu nobleţe: [o minte] neclintită încredere, de bărbătească scrisoare din 1895, critica fie un servitor credincios al Statului „care, altfel, este, negreşit, şi ageră voinţă şi de o putere de muncă vehement, poate exagerat şi şi că trebuie să sacrifice orice şi deşteaptă, şi muncitoare şi destul neasemănată. O isbândă deplină a subiectiv, lucrarea lui George interes personal, interesului public; de bogat înzestrată cu sciinţe încununat silinţele tale; iar România Bengescu, Bibiiographie franco- şi el cel dintâi în timp de 60 de ani a felurite!” Mulţi au fost însă cei care I- recunoscătoare nu va uita niciodată roumaine du XIXe siecie, dat exemplul unei vieţi de sacrificiu au respectat şi l-au apreciat, unii pe vrednicul patriot, care a sciut a considerând-o un demers pentru binele obştesc.”; vorbitorul chiar l-au venerat, pentru activitatea învinge toate greutăţile, spre a defăimător la adresa culturii române îndemna totodată să nu fie uitate şi realizările lui excepţionale, pentru înlătura primejdia ce o ameninţa”. şi a generaţiei paşoptiste: „munca şi rolul său la Academia rolul hotărâtor pe care l-a jucat în Un alt portret elogiativ i s-a dedicat „Cartea e utilă, nu e vorba, dar am Română al cărei stâlp a fost cât a societatea românească aproape în 1907, în preambulul unui volum multe, foarte multe de zis. Mai întâi trăit”. jumătate de secol. care include primele două scrieri ale să facă un român o bibliografie, ca Luminiţa KPvari Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 180 DE ANI DE LA APARIŢIA REVISTEI Prima jumătate a secolului al XIX- oferite de nişte domnii luminate, Importanţa revistei trebuie privită din jurnaluri româneşti. Aşadar, foaia lea este, poate, cea mai agitată precum a fost şi cea a lui Mihail triplă perspectivă şi anume, în noastră va fi un repertoriu general al perioadă de transformări social- Sturdza, domn al Moldovei între anii primul rând pentru manifestul numit literaturii româneşti, în care, ca într- culturale, culminând cu revoluţia de 1834-1849. Presa, aflată la Introducţie, în care descoperim un o oglindă, se vor vedea scriitori la 1848, care a înflăcărat începuturile sale, s-a manifestat adevărat program editorial, dar moldoveni, munteni, ardeleni, intelectualii români din toate cele printr-o amplă activitate publicistică. acesta este, de fapt, o primă bănăţeni, bucovineni, fieştecare cu trei provincii româneşti. Trebuie să Primele ziare au fost: afirmare a ceea ce mai târziu, prin ideile sale, cu limba sa, cu tipul său. amintim că în perioada la Bucureşti, „Curierul Junimea, a reprezentat apariţia Urmând unui asemene plan. Dacia Regulamentului Organic şi evident a românesc” (1829), sub conducerea spiritului critic în cultura română şi nu poate decât să fie bine primită de domniilor regulamentare, relaţiile cu lui Ion Heliade Rădulescu; la laşi, primatul esteticului. publicul cititor. Cât pentru ceea ce Occidentul, în primul rând cu „Albina românească” (1829), din Kogălniceanu însuşi spunea: se atinge de datoriile redacţiei, noi civilizaţia şi cultura franceză, au iniţiativa lui Gheorghe Asachi; la „O foaie, dar, care, părăsind politica, ne vom sili ca moralul să fie pururea înregistrat progrese deosebite. Braşov, „Gazeta de Transilvania” s-ar îndeletnici numai cu literatura pentru noi o tablă de legi şi Presa, literatura, teatrul francez au (1838), având în frunte pe marele naţională, o foaie care, făcând scandalul o urâciune izgonită. Critica noastră va fi nepărtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmaşi ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judecăţile noastre literare. Iubitori ai păcii, nu vom primi nici în foaia V ■ - noastra discuţii ce ar putea să se schimbe în vrajbe. Literatura noastră are trebuinţă de unire, iar nu de dezbinare; cât ' pentru noi, dar, *• ,»- vom căuta să nu , Vf. - / dăm cea mai mică ■,. 'î' pricină din care s-ar ’ ' putea isca o urâtă şi t . neplăcută neunire. în devenit prezenţe obişnuite în cărturar ardelean George Bariţiu. abstracţie de loc, ar fi numai ” "•“‘V’fi sfârşit, ţelul nostru societatea românească. Tinerii din o foaie românească şi, prin urmare, La 30 ianuarie 1840 lua fiinţă la laşi este realizarea dorinţei Principate pleacă la studii în s-ar îndeletnici cu producţiile revista „Dacia literară”, „întâia ca românii să aibă o limbă şi o Occident, în special, în Franţa, iar româneşti, fie din orice parte a revistă de literatură organizată” literatură comună pentru toţi. stilul de viaţă în Principate suferă şi (G. Călinescu), din iniţiativa şi sub Daciei, numai să fie bune, această Dorul imitaţiei s-a făcut la noi o el o occidentalizare evidentă, conducerea lui Mihail Kogălniceanu. foaie, zic, ar împlini o mare lipsă în manie primejdioasă, pentru că elementele franceze fiind începând din martie 1840, după literatura noastră. O asemenea omoară în noi duhul naţional. preponderente. Tot în această diligenţe multiple, inclusiv pentru foaie ne vom sili ca să fie DACIA Această manie este mai ales perioadă s-a constituit o amplă punerea la adăpost în privinţa LITERARĂ; ne vom sili, pentru că covârşitoare în literatură. Mai în mişcare orientată spre cultivarea cenzurii şi „să fie asigurat de orice nu avem sumeaţa pretenţie să toate zilele ies de sub teasc cărţi în valorilor naţionale, mişcare întâmplare arbitrară (...) şi prin vreo facem mai bine decât predecesorii limba românească. Dar ce folos! că favorizată de instituţionalizarea stavilă neprevăzută şi nemeritată noştri. însă urmând unui drum bătut sunt numai traducţii din alte limbi şi culturii, dezvoltarea învăţământului, (...) să nu fie oprit în publicaţia de dânşii, folosindu-ne de cercările încă şi acele de-ar fi bune. amplificarea legăturilor cu spiritul şi foaiei”, Kogălniceanu reuşeşte să şi de ispita lor, vom avea mai puţine Traducţiile însă nu fac o literatură. cultura ţărilor europene, repunerea publice trei numere duble. greutăţi şi mai mari înlesniri în Noi vom prigoni cât vom putea limbii române şi istoriei naţionale în Dar, pentru critica la adresa lucrările noastre. Dacia, afară de această manie ucigătoare a gustului drepturile lor fireşti. Societatea regimului lui Mihail Sturdza şi pentru compunerile originale a redacţiei şi original, însuşirea cea mai preţioasă românească înregistrează schimbări „defăimări şi prihăniri jignitoare a conlucrătorilor săi, va primi în a unei literaturi. Istoria noastră are calitative cu caracter modernizator, bunelor rânduieli pe care se riazimă coloanele sale cele mai bune scrieri destule fapte eroice, frumoasele profitând din plin şi de facilităţile sotietatea”, revista va fi interzisă. originale ce va găsi în deosebitele noastre ţări sunt destul de mari. Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" tTBXaZlB NOIEMBRIE 2020 Alegere din alte foi româneşti contemporană. Preluarea unor („Arhiva românească”, „Curierul materiale din „Foaie pentru minte, ..DACIA LITERARĂ" românesc”), „Critica”, „Telegraful inimă şi literatură”, „Curierul Daciei”, Nr. 3: Scene contemporane Românesc” şi „Albina românească”, obiceiurile noastre sunt destul de într-o perioadă în care puţinele (C. Negruzzi, O alergare de cai). „Telegraful Daciei” nu este doar un pitoreşti şi de poetice, pentru ca să publicaţii existente prezentau Suvenire din Italia (Vasile suport pentru afirmarea unităţii de putem găsi şi la noi sujeturi de scris, preponderent fapte politice. Dacia Alecsandri, Buchetiera de la limbă, ci o demonstraţie a unei fără să avem pentru aceasta literară a fost, prin caracterul său Florenţa), Literatură străină emulaţii în spaţii româneşti diferite. trebuinţă să ne împrumutăm de la literar, pată de culoare în presa (continuare Demidoff), Poezie Mulţi dintre scriitorii ulteriori au alte naţii. Foaia noastră va primi cât românească. Cu toate acestea, (Grigore Alexandrescu), Alegeri din urmat sfaturile date de se poate mai rar traduceri din alte revista nu şi-a propus să se axeze alte foi româneşti („Mercur”, Kogălniceanu în articolul program, limbi; compuneri originale îi vor exclusiv pe literatură. „Curierul românesc”, „Albina ei inspirându-se fie din istoria umple mai toate coloanele. Pe parcursul apariţiei, ea a avut românească”), „Telegraful Daciei”. naţională, fie din frumuseţile naturii. Dacia, ce, prin urmare, va cuprinde următoarea rubricaţie, marcată prin Rubricile Daciei literare promovau Astfel de exemple sunt Grigore toate ramurile literaturii noastre, va supratitluri: cu precădere „compunerile Alexandrescu şi Vasile Alecsandri. fi despărţită în patru părţi. în partea Nr. 1: Scene istorice din cronicile originale”, apoi texte reproduse din Ambii au preluat teme romantice în dintâi vor fi compuneri originale a Moldaviei (text: Constantin alte publicaţii dar care respectau scrierile lor, Alexandrescu tema conlucrătorilor foaiei; partea a doua Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul), criteriile enunţate de Kogălniceanu, istoriei şi V. Alecsandri alegând va avea articole originale din Scene pitoreşti din obiceiurile precum şi critică literară. Secţiunea frumuseţea naturii de pe celelalte jurnaluri româneşti. Partea poporului {M. Kogălniceanu, Nou „Telegraful Daciei” se constituia meleagurile româneşti. Ambii a treia se va îndeletnici cu critica chip de a face curte). Alegeri din într-o adevărată revistă a presei scriitori îmbină în operele lor cărţilor nou ieşite în deosebitele alte foi româneşti (texte reproduse literare a vremii. Din porunca curentul clasic cu cel romantic, cel provincii ale vechii Dacii. Partea a din „Foaie pentru minte, inimă şi domnitorului, după primele trei clasic fiind de cele mai multe ori patra, numită Telegraful Daciei, ne literatură”, „Curierul Românesc” şi numere, revista este suspendată şi reprezentat prin versificaţia poeziei. va da înştiinţări de cărţile ce au să „Albina românească”), „Telegraful va mai apărea abia după 1859, într- Principiile luminoase ale Daciei iasă în puţin, de cele ce au ieşit de Daciei” (ştiri culturale); o a doua ediţie. Revista a fost literare au generat un mediu propice sub tipar, relaţii de adunările Nr. 2: Scene pitoreşti din obiceiurile importantă şi pentru intenţia şi evoluţiei literaturii naţionale, atât învăţaţilor români, ştiri despre Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, punerea în practică, chiar pe termen sub raport cantitativ, dar mai ales literatorii noştri şi, în sfârşit, tot ce Cântece populare a Moldaviei), scurt, a conceptului de sincretism cu calitativ. Fenomenul specific al poate fi vrednic de însemnat pentru Literatură străină (fragmente din cultura europeană şi a valorizării epocii l-a constituit coexistenţa mai publicul român, jurnalul de călătorie în Banat, creaţiei autohtone în detrimentul multor curente şi orientări literare: laşii, 30 ghenarie 1840”. Valahia şi Moldova de D. A. importurilor şi imitaţiei. De elemente preromantice şi Apărută într-o perioadă dificilă Demidoff, şambelan al împăratului asemenea, a promovat valorile romantice, clasice şi realiste, care pentru publicaţiile autohtone, revista Rusiei, cu prezentare şi comentarii contemporane şi ceea ce se pot întâlni chiar în opera Dacia literară a simbolizat un nou de M. Kogălniceanu), Poezie considerăm a fi influenţa culturală şi aceluiaşi autor. început pentru literatura română. (Cavalerul C. Stamate, A. Donici), ancorarea în realitatea Prof. dr loan Cristescu Antim Ivireanul, Aşezământul cinstitei Mănăstiri a Tuturor Sfinţilor In evoluţia literaturii noastre vechi, Antim Manuscrisul conţine semnătura Ivireanul are meritul de a fi stimulat autografă a mitropolitului precum şi introducerea limbii române în bisericile însemnele heraldice personale ale lui din Muntenia şi de a fi fost iniţiatorul Antim Ivireanul: figura unui melc, în parte v\\\W predicii, pe care o adaptează ieşit din cochilie, tinzând spre o stea necesităţilor vremii şi căreia îi dă (hexagrama), pe care o cuprinde între înălţime morală. Fenomenul cel mai coarnele lui, care poartă, cum se ştie, interesant de observat în literatura organele văzului, ochii. Este vorba noastră veche este acela că textele de evident de metafora grafică a chiliei expunere a faptelor istorice (cronicile), monahului; precum melcul, acesta işi are textele religioase, cărţile populare, atestă locul propriu de săişluire acolo unde o preocupare constantă pentru spaţiul este împlinit de prezenţa sa fizică. expresivitate şi originalitate, calităţi Ctitorul stabilea aşadar administrarea definitorii pentru operele literare. Aşe Mănăstirii Antim, după moartea sa, până zământul lui Antim Ivireanul pentru în cele mai mici amănunte; astfel, mănăstirea ce-i poartă numele, datat 24 egumenului i se dau instrucţiuni pentru aprilie 1713 (ms. rom. 3342) şi întărit cu buna chivernisire a averilor şi a clădirilor, semnătura sa, este un model de act în munca sa va fi ajutat de cinci epitropi juridic, prin claritatea şi precizia numai din data negustorească, iar redactării textului: „învăţăturipentru veniturile să fie ale săracilor. Dispune de aşezământul cinstitei Mănăstiri a Tuturor numărul de călugări şi locuinţele lor în Sfinţilor, adecă Capete 32 fntru carele să chilii, precum şi oamenii de serviciu, coprind toată chiverniseala mănăstirii asigurând fiecăruia salariul. Rânduieşte rănduiala milelor ce s-au hotărât să se ca în fiecare an să fie daţi la şcoală un facă pre an la săraci şi la lipsiţi, din număr de copii pe cheltuiala mănăstirii, venitul casei. Acum fntr-acestaş chip acoperindu-le casa, masa, hainele şi aşăzat în zilele prealuminatului şi cărţile. Porunceşte preoţilor să înălţatului domn Io Constantin înmormânteze gratuit pe săracii fără Brâncoveanu Basarab Voevod, de noi adăpost şi să li se facă pomenirile după smeritul Mitropolit al Ungrovlahiei Antim lege. Tot din veniturile mănăstirii se vor Ivireanul ctitorul. La leat 7221 (1713), îmbrăca săracii, copii şi bătrânii, iar aprilie 24.“ străinilor li se asigură găzduire timp de Textul se încheie la fila 35, cu trei zile. Chiar şi bolnavii, indiferent de precizarea: „Cap osebit, carele smerenia originea lor, sunt în atenţia Sfântului noastră l-am aşăzat, la leat 7224 (1716) Antim, egumenul şi călugării fiind datori martie 15 dni şi vom să se păzească să-i cerceteze, altfel vor avea blestem de nestrămutat în veci, în grea şi nu-i vor cerceta. nedezlegată afurisanie.“ Carmen Albu Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 Boieri români care au primit Dintre boierii români care au deţinut care se acordă în 1733 indigenatul Francisc I; pentru servicii aduse avea o imagine a puterii pe care titluri nobiliare străine menţionăm în şi titlul de conte comitelui Nicolae de Imperiului Habsburgic, acesta a această familie o deţinea în secolul primul rând pe Gheorghe Hasdeu, Rosetti, ginerele domnitorului primit în 1817 titlul de baron. Acelaşi al XlX-lea, amintim că terenurile în armaş al Moldovei, care a primit, în Constantin Brăncoveanu, şi alte împărat din Casa de Habsburg proprietate din Bucureşti se 1676, diploma nobiliară de la Jan două din 1842, prin care Ferdinand I încuviinţează în 1856 ca titlul de întindeau de la Piaţa Chirigiu până Sobieski, regele Poloniei. Familia împăratul Austriei, reproduce actul baron acordat lui Constantin Bellu la Şoseaua Viilor, precum şi pe boierească Hasdeu este atestată de la 1733. să treacă asupra fiului său adoptiv Podul Mogoşoaiei sau pe strada încă din timpul lui Ştefan cel Mare, având o obârşie înnobilată nu numai de descendenţa din vechii voievozi ai ţării, ci şi de dramatismul existenţial al reprezentanţilor LITVA PRVS I'OIH acestei vechi familii care au luptat Kilo cu spada pentru apărarea libertăţilor imiie Doiiîi'iu Amef Strămoşeşti. Gh. Hasdeu a primit la A-„ N TSl E S - T E3 R T . I Y S. titlul nobiliar, odată cu diploma de N o S 1 , Py _ji',ruţîiai_'Matouix_‘Samoa'iti£C_)KiiomaLiVotîi'yiu®—‘t oăoiiai-^l ocUac!uaL_'SiuoltulciîC_iScutfnie_?Cz.ei'uicViouiafquej n i G s Dua: Litîi'Jînt ■ ...... , - eC , , . ’ ‘ ! indigenat şi nobilitate a lui Grigore ^ 4 f. .■ ... < . . .• L.f ■> I 'if.i.-..:: . i -i Krulli.ft.l ,Mmr,l.ill, jX-i. .Jsl u Hăbăşescul, „dux generalis exercitum terrarum Moldaviae”. împrejurările care au determinat i. illu •-‘V'f'"'- 0-- '■ v '^L v.Yv . . V •' ' emigrarea în Polonia şi a lui Ştefan f!,u Hăsdeu, unchiul celui care primeşte diploma de nobilitate, au fost legate ..." ' --'w. ... 'Ti1 de marea răscoală a boierilor Sy-■ L ilL rM . k'.ţ împotriva domnitorului Gheorghe afM Duca. După înfrângerea răscoalei, conducătorii ei, Mihalcea Hăncu şi Apostol Durac, au luat drumul pribegiei în Polonia, alături de alţi boieri. Cei care au rămas în Polonia au primit în anul 1676 indigenat 1676, februarie 4. Diploma de nobilitate acordată de loan al polon şi au intrat în rândul nobilimii lll-lea Sobieski lui Gheorghe Hasdeu, armaş al Moldovei. polone. Este vorba de Gheorghe şi Original în limba latină pe pergament, pecete din ceară în Nicolae Hasdeu, Apostol Catargiu, caosulă de lemn. B. A. R.. P 327 Grigore Hăbăşescul, Vasile Turcul şi lacob Halipinschi (Halepliul). După emigrarea mai multor boieri filopoloni din Moldova şi după omorârea de către Constantin Cantemir a fraţilor Miron şi Velicico Costin în 1691, partida boierească filopolonă din Moldova aproape s-a risipit. Relaţiile dintre Moldova şi «■ n,„ i,IL_: W/« Polonia au fost foarte strânse * ,J Maramureşului, precum C ( ’±" aşezări, care oglindeşte şi lui Trag şi loan, fiii lui caracterul etnic şi lingvistic "U «MC* ^ -iLk. Sas valahul, privilegiul al locuitorilor. Numele de de stăpânire asupra —..1%. y. **■ TT* «lîim locuri şi de oameni din moşiei Cuhea, dat în ____h"—■’ - >• vAf- documentele medievale 1365 de regele ce privesc istoria Ludovic cel Mare Z:;1 Maramureşului au (document dăruit de meritul de a aduce loan Mihălyi la 10 - informaţii de cea mai ■'n - T ianuarie 1903). Nu mare însemnătate mai puţin importantă pentru înţelegerea este Diploma de nobil istoriei poporului român. Un moment acordată în 1599 de cardinalul important în istoria Transilvaniei l-a Andrei Bâthory, principe al constituit perioada domniei lui lancu Transilvaniei şi suzeran al Ţării de Hunedoara, personalitate Româneşti, lui loan Boeru, din dominantă a istoriei secolului al XV- districtul Făgăraşului (Pecete 324). lea. Voievod al Transilvaniei în Imaginea aflată pe documentul de 1441, guvernator al regatului înnobilare transmite nu numai Ungariei între 1446-1453 şi apoi însemnele heraldice ale boierului, căpitan suprem al Ungariei şi al dar şi portretul său. Pe fondul roşu Transilvaniei între 1453-1456, el a 1452, martie 16, Pojon. lancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei, aduce la al scutului este reprezentată o desfăşurat o activitate diplomatică şi cunoştinţă Cardinalului şi Arhiepiscopului de Strigonium Dionisie şi tuturor coroană deschisă de aur, din care militară intensă pentru constituirea nobililor, că se interzice urmărirea nobililor Gheorghe Farcaş şi a lui Wankony de apare un personaj îmbrăcat în Rachkmana, precum şi a oamenilor lor. B. A. R., P 445 unei coaliţii creştine care să verde, cu o cuirasă pe piept şi cu un oprească înaintarea otomanilor; coif, în partea dreaptă cu o pană de exemplu, a fost dăruită fraţilor întrebuinţează termenul Comitatus, lancu de Hunedoara a fost cel dintâi comandant de oşti din Europa care struţ. în mâna dreaptă poartă o Ştefan şi loan, fiii lui luga şi, cu ci Terra Maramorosiensi, vorbindu- sabie, iar mâna stângă este acest prilej, moşia este despărţită se despre Ungaria şi Maramureş ca a reuşit să-l înfrângă pe cuceritorul sprijinită de şold. Portretul de pe de pământurile voievodului Bogdan, despre două provincii autonome şi Constantinopolului, sultanul scut redă portul unui boier unchiul lor. Este perioada în care neunite. Celebrele Diplome Mahomed II, la Belgrad în 1456. transilvănean, cu pana înfiptă la voievodul Bogdan, tot mai slăbit de maramureşene, publicate la 1900 Importante ca izvor pentru dreapta coifului, după obiceiul armatele regale şi de trecerea de de loan Mihaly de Apşa, lucrare cunoaşterea istoriei şi artei românesc. Diploma pomeneşte că partea regelui a unor cnezi şi pentru care a primit Premiul medievale româneşti, sigiliile loan Boeru a servit credincios nu voievozi maramureşeni, s-a retras Năsturel-Herescu al Academiei exprimă în acelaşi timp, prin numai pe prinţul Andreiaş, ci şi pe spre munţi şi apoi a trecut în Române, reconstituie în plan social reprezentările incluse, rolul avut în Sigismund Bâthory, atât în timp de Moldova. în diplomele ungureşti, adevărul istoric despre trecutul viaţa socială, politică şi economică a război, cât şi în timp de pace. El românii din Maramureş apar ca un poporului român, documentele ţării de cel a cărui emblemă o poartă locuia în ţinutul Făgăraş, vecin cu popor numeros, independent şi publicate fiind probele de drept ale şi este izvorul care păstrează, Toma şi Paul Boeru şi a fost scutit cârmuit de voievozi şi cneji proprii, stăpânirilor româneşti asupra Ţării sintetizează şi transmite generaţiilor de toate dările şi contribuţiile. un popor statornic, privilegiat şi Ardealului. noi simbolurile strămoşilor. Diploma a fost dăruită Academiei de stăpânul exclusiv al întregului ţinut. în plan genealogic, ele restabilesc o Prof. ing. Nicolae Şt. Noica Aristide Blankîn noiembrie 1925 Naţionalitatea românilor se continuitate umană şi dezvăluie Membru de onoare al Academiei Române Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina" NOIEMBRIE 2020 Auguste Raffet - Biserica si turnul Trei Ierarhi Biserica Trisfetitelor a după desfiinţarea ei, fost ridicată de către biserica „Sfinţii Trei voievodul Vasile Ierahi”, a adăpostit o Lupu, între anii bogată colecţie de 1637-1639, ca obiecte de cult, necropolă manuscrise, broderii, domnească, mobilier, dintre care reflectând aspiraţia unele de o certă ctitorului spre lumea valoare artistică. bizantină, combinând Obiectele de cult şi structuri şi forme odoarele dăruite tradiţionale cu bisericii de către materiale preţioase şi Vasile Lupu au fost o decoraţie lucrate din argint, cu fastuoasă. Conform mare iscusinţă, studiului alcătuit de constituind opere Gheorghe Balş reprezentative din {Bisericile şi orfevrăria mânâstirile din românească a veacurile XVII şi veacului al XVII-lea. XVIII - 1933), Gravura pe care o monumentul prezentăm este respectă în linii mari opera desenatorului, planul bisericilor gravorului şi moldoveneşti din pictorului francez secolul al XVI-lea - Auguse Raffet, care, un plan triconic în 1837, a participat influenţat de biserica la o expediţie Galata, având totuşi ştiinţifică francezo- o turlă suplimentară rusă în Rusia deasupra pronaosului. Bolta, In plus, subliniată printr-o colorare ba chiar o geometrizare a Meridională condusă de prinţul respectând ingeniosul sistem lazurit pusă în evidenţă prin aurire, miracolului natural, «floarea» de la Anatole de Demidoff. Din această moldovenesc de construcţie al această decoraţie contribuie din plin «Trei Ierarhi» pare săpată în lemn călătorie au rămas o serie de planşe bolţilor, cuprinde două registre la celebritatea pe care Biserica Trei de un meşter ţăran” {Ibidem). publicate în Album du voyage dans suprapuse de patru şi, respectiv, opt Ierarhi şi-a câştigat-o încă de la Pentru pictarea bisericii, domnitorul la Russie meridionale et la Crimee arce de boltă dispuse oblic şi care, construcţia sa. Vasile Lupu a căutat să angajeze pe par la Houngrie, la Valachie et la împreună cu pandantivele de La rândul său, domnul academician cei mai buni pictori din lumea Moldavie (B. A. R., Cabinetul de deasupra lor, reuşesc să reducă Răzvan Theodorescu, sublinia că ortodoxă a timpului, inclusiv din Stampe), în care sunt incluse şi diametrul clopotniţei. în exterior, pe Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” se Moldova. Mai întâi, el a comandat imagini din Ţările Române, ca şi faţade, aranjarea elementelor află într-o aproape perfectă unor pictori din Rusia icoanele descrierea lor în text. în ceea ce decorative ne aminteşte de biserica contemporaneitate cu tot ceea ce în catapetesme!. Toate au fost lucrate priveşte Biserica şi turnul Trei mănăstirii Dragomirna (Moldova întreaga Europă, de la Madrid la în tempera, pe pânză aplicată pe Ierarhi din laşi, într-o scrisoare din 1606-1609) şi împărţirea Moscova, se aşeza ca fapt de lemn. Totodată, domnitorul a 11 iunie 1907, adresată lui loan paramentului cu ajutorul unei centuri cultură şi îndeosebi ca fapt de artă, intervenit pe lângă ţarul Mihail Bianu, D. A. Sturdza a ţinut să întâlnită la mănăstirile din Muntenia. în cadrele vaste ale aceluiaşi stil Romanov ca să fie trimişi în semnaleze cu satisfacţie chiar şi un Influenţa goticului transilvan este care a fost barocul (Răzvan Moldova doi pictori buni cărora să le singur desen al lui Raffet, vizibilă în multe locuri: la Theodorescu, Dana Galanton, Trei poată încredinţa executarea picturii reprezentând biserica Trei Ierarhi contraforturi, la armătura de piatră a Ierarhi. Bucureşti, Ed. Cartea murale. în iunie 1641, au sosit la din laşi, lucrare pe care o primise de ferestrelor, la profilul uşilor, Românească Educaţional, 2019). laşi pictorii Sidor Pospeev şi lacov la Paris, însoţită şi de o scrisoare a chenarele cu baghete şi arce în Faţadele sunt acoperite de un decor Gavrilov, iar mai târziu Deico donatorului: „Am căpătat de la Paris acoladă. sculptural continuu şi variat în lacovlev şi Pronca Nichitin. Aceştia, pentru Academie un foarte frumos Ceea ce imprimă edificiului un compoziţie. Ceea ce atrage în mod împreună cu câţiva pictori dar - un desemn al Trisfetitelor de caracter particular şi o aşază între special atenţia este faptul că fiecare moldoveni, probabil Nicolae Raffet, minunat, cu o scrisoare de la cele mai originale creaţii ale artei rând are un motiv ornamental Zugravul, zis „cel bătrân” şi Ştefan donator” {Scrisori către loan Bianu, moldoveneşti este contrastul deosebit. Elementele decorative, Zugravul au înveşmântat pereţii voi. V, p. 130). Era vorba despre armonios dintre formele aşezate în rânduri orizontale, sunt bisericii în interior cu o pictură ce a cebrul colecţionar Rector Giacomelli arhitecturale bine reliefate şi săpate în relief şi bazate în special uimit pe cei mai pretenţioşi (a cărui monogramă, cu roşu, se proporţionate şi decoraţiile sculptate pe împletituri, zigzaguri, pătrate şi cunoscători de artă. Pictarea regăseşte în colţul din stânga jos al care îmbracă precum o dantelă diagonale dispuse vertical. Aceste bisericii s-a încheiat în august 1642, lucrării), iconograful lui Auguste toată suprafaţa celor patru faţade, combinaţii de decor sculptural iar finisarea lucrărilor s-a făcut, cel Raffet. inclusiv contraforturile şi arhivoltele măresc splendoarea monumentului. mai probabil, de către pictorii Lorenţa Popescu de pe laturi şi de la baza Broderia în piatră care îmbracă moldoveni şi ucenicii lor. clopotniţelor. Ornamentaţiile sunt biserica este unică şi originală. Din cauza incendiilor şi TEZAUR - Foaie a Floarea e motivul poate cel mai din cele mai variate: nişe adânci cu cutremurelor care, în decursul Bibliotecii Academiei Române. arcade fasciculate conform întâlnit în arta Evului Mediu târziu veacurilor, au deteriorat biserica, Calea Victoriei Nr. 125, modelelor orientale, colonete ca ale românesc şi ea este pentru pietrarii din pictura originală ni s-au păstrat Sector 1, Bucureşti bisericilor ruseşti, vase persane din de la „Trei Ierarhi” prilejul celor mai doar fragmente (peste douăzeci de COLEGIUL DE REDACŢIE care se ridică ramuri înflorite, motive subtile variaţiuni pe o singură temă, capete de sfinţi şi îngeri, zugrăviţi în Redactor şef: geometrice întâlnite şi în Georgia şi ca un semn al descoperirii mereu medalion cu aureole decorate cu Petre Mihai Băcanu Armenia, paramentul împărţit de o mai adevărate a tot ceea ce elemente florale, în relief), expuse Redactori: centură în formă de sfoară răsucită, înconjoară pe om. „încremenită în astăzi şi în Sala Gotică. Tot aici se Gabriela Dumitrescu, încadrată de două benzi de piatră, cu petale de fiecare dată în află şi portretele domnitorului Vasile Lorenţa Popescu, Cana Lucia Dimitriu, marmură decorate în stil alt chip rânduite, nici garoafă, nici Lupu şi ale membrilor familiei sale, Luminiţa Kovari, renascentist sau baroc. Toate lalea, nici crin, nici vreo podoabă a în mărime naturală, admirabil Carmen Albu acestea se aranjează într-o unitate câmpului, cât de modestă, dar uşor pictate. La realizarea acestor Tehnoredactare/Prezentare grafică: căreia lumina pare să-i dea viaţă. de recunoscut, ci supusă unei tablouri pictorii au folosit din belşug Haşegan Ştefan Dumitru stilizări şi unei scheme prestabilite, aurul şi culorile vii. Mănăstirea, şi Gabriela Dumitrescu ajunsă a fi mai curând un prototip. Editat de Biblioteca Academiei Române împreună cu Asociaţia „Stefadina"