Vocile Jazzului Romanesc

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Vocile Jazzului Romanesc Dnru lnnnsru Vsnile j nzzului t'rmf, nEsE O Eclitrrla EIKON Bucuresti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1 cod po;tal A14605, Rominia Difuzare / rlistribu;ie carre: rel/[ax: O2l 348 1474 Iuvtnt inainte de mobil:0733 171 145,0728 084 802 e-mai1r tlifuzar e@ edituraeikon.rcr Florian ,,Mogu" Lungu Si Redacgia: tel: 021 ?48 1474 ,l mobilr 0728 084 802,0713 I31 145 e-mail: [email protected] illlircea Tiberian webr www.edituraeikon.ro Editura Eikon este acredicati de Consiliul Nagional al Cercetirii $tiin;ifice din invigimintul Superior (CNCSIS) Desrrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei IONIISCTI, DORTI Vocilejazzului rom6nesc / Doru Ionescu , cuv. inainte de Florian ."Mo$u" Lungu gi Mircea Tiberian. - Bucurcqti : Eikon, 2019 rsBN 978-606-49-0098-2 L Lungrr. Florian 1prel.1 II. f iberian. Mircea (prefi) 78 ElilolM Editorr Valentin Ajder zil9 Cuprins Si fieintr-un iazzbunl (Florian,,Mo;u" Lungu) '""""'' 5 Interviu cu MirceaTiberian despre vocile jazzului rominesc"""""'13 Aunn UnztcERttu 17 Arucn PnRcurr Lurzn Zan Troponn Eruncur Mnnrn RanucnNu 67 Manrn Hnrsrrn 77 Elrrun Minrnnu 83 Mnuurm CnRn Nnnta TnoHtN 95 ANn-CntsrtruR Lronrr 103 lntr.rn SAneu 111 CArnr-rrrrn Brrn 117 Voci ale jazzului romAnesc - purtitoare de cuvint 9i cint " " " " " "123 Despre autor ........ """"'127 Era in zoos cAnd Florian Lungu a agilat-o nu ttiu de unde pe Aura Urziceanu gi a adus-oin TVR, pentru o edilie a emisiunii noastre ,,)azz Restitutio"... Cum altfel si incep acest capitol, daci nu cu vorbele Mo;ului, de fali cu solistal ,,Ne ;tim de multe decenii... dar anii n-au avut nimic de-a face cu ea decat in maturizare, realizdri, fiindci a ri- mas la fel de plini de viali, de o vitalitate molipsitoare, indrdgostiti de muzicd, de cind ne gtirn... Un unicat- n-a fost alt vocalist european care, in cAqiva ani, si fie angajat al lui Ellington, apoi de Thad Jones gi Mel Lewis, in Big bandul nr t in lume in anii '7o... Cu Thad lones a fost in turneu in )aponia 9i a lansat un disc splendid -,<Thad & Aura, - (Suedia, p71,am primit iati;i o caseti video de atunci, cu un concert ?n aer liber la Copenhaga, si ilustrim ?n emisiune... A cintat pe scene unde pulini europeni au ajuns-,,Newport in NewYork", Carnegie Hall, alituri de Ella Fitzgerald ori Sarah Vaughn. O muziciani cu majusculi, glas depi;ind patru octave, o maleabilitate ;i suplele extraordinare ale acestei voci, care se caliri pe culmi de sunet ca o capri neagri, un sim! a[ ritrnului inniscut, o muzicalitate extraordinari, un har nepe- reche pentru improvizalii care au recomandat-o pentru marile scene ale lumii." Acompaniatd, inci de la debutul din tgSg, de cei mai importanli instru- menti;ti romini, din muzica u;oari $ diniazz,lainceputul anilor'7o, interpreta Aura Urziceanu - cea mai mare solisti romdni de iazz- a ajuns si cinte cu mari nume ale muzicii de pe mapamond. E suficient sa numesc aici doar celebrul big band al lui Dul<e Ellington. o carierd ;i Ella Fitzgerald... ;i am prins aripi - sufletul mi s-a ridicat in aer ;i mi prodigioasi care, din punctul meu de vedere, a continuat pini spre s-audeschis parcd porlile universului. N-am maisimgit niciun obstacol prezent, prea putin stiutd. De;i, paniin urma cu caqiva ani (de fapt mo- in ritmici, auz armonic;i libertatea de a improviza.lar marele pianist mentul decesului sotului sdu) am avut Iegdtura cu doamna Aura prac- lancy l(orossy mi-a dat posibilitatea, firi si ;tiu o boabd de englezi, tic tot timpul prin mail, nu am reusit si ne sincronizdm atunci cind am si cint lazzistic, cum simleam eu. ajuns la Toronto, solista fiind ?n plin turneu american. lar in Rominia Cdnd am ajuns prima dati in Canada, in tg6g, nimeni nu m-a crezut, a venit din ce in ce mai rar, motivati de problemele cle sinitate din dar eu chiar invitasem singurd. Cu trioul lui lancy am plecat in URSS, familia sa, si prea pulin si mai cinte. Darin zt $ z4noiembrie 2o18 am deschideam partea a doua a concertului, ruSii au apreciat foarte mult, intalnit-o din nou, atit pe scena sdliiAuditorium a Muzeului National (Festivalul imediat am plecat in Cermania, Canada, SUA... dar mereu m-am re- de Arti ,,Radiro1 acompaniati de Bigbandul Radio), cit gi intors la el, cel care a creat aceste trei pdrli din nParafraza> pe teme in culise, gralie marelui realizator TVR loana Bogdan, cea care mi-a populare, iar Richard Oschanitzlcy le-a orchestrat minunat- mare sem- facilitat;i un interviu pentru o editie ,,Remix,, difuzatd in g martie zatg. ndturd a muzicii pe care o prezint oriunde mi duc si cAnt pe glob. Un Am cunoscut-o pe Doamna Aura aproximativin acerea;i conditii, cu r5 mare compliment pentru marele Ricci, o amintire deosebiti despre aniin urmi... sd fi fost criciunul lui zoo3, cdnd Andreea Marin (cu care el- lnare muzician, coleg, prieten." lucrasem agenda festivalului de la Mamaia, cu citiva aniinainte) m-a Cd veni vorba de celebrul Dl, la rindul siu emigrat prea repede gi sunat si-mi ceari niscaiva imagini de arhivi cu Aura Urziceanu. Am prea dureros, Cornel Chiriac a fost cel mai fervent suslindtor al Aurei sirit ca ars, n-o mai vizuse nimeni printard de ra Revorulie, cel pulin in presi, atunci cind se punea problema participirii sale din partea in media... Am intrebat despre ce-i vorba * Andreea urma s-o aduci Rominiei la ,,Cerbul de Aur", ata cum am gdsit intr-un articol de-al in platou la ,,surprize". Am pus o conditie: si fac gi eu un interviu cu doamnalazzului siu, din arhiva delinuti de nepotul lui. $i la Mamaia a fost chemati si rominesc, in culise. A fost de acord... ;i-aga am intrat cinte in concurs, iar dedesubturile politice gi de nu-mai-gtiu-ce facturi in viata Aurei Urziceanu. 5i oficial (prin cele doui emisiuni- portret au dezavantajat-o pe irrterpreti. Dar, dupi o participare... cu cintec la ,,Remix" de o ord cu care am incercat sd-i recuper ezcariera),dar;i pri- mare, tocmai trecuse oceanul, in turneul nord-american, cind a apirut vat - pentru ci de atunci domnia sa m-a sunat sau mi-a scris de cite gi cisitoria cu mari:le baterist Ron Rully. $i a fost chemati si reprezinte ori a ajuns in Romania, trimiqdndu-mi de departe e-mair,uri cu mici RomAnia, impreuni cu Aurelian Andreescu;i cu Mihaela Mihai, la Cupa (mari, pentru mine) destiinuiri. Continentali de la l(nocl<e, in Belgia; a XIV-a editie a unui festival inter- jumitate, ,,La 13 ani 9i lean lonescu - dirijorul secund ar Estradei Radio nalional. La prima etapi, cu notele sale de to, a dus RomAnia pe primul - mi-a aritat textul, mi-a cintat o dati melodia <Vreau si cdnt si eu la loc. lar intr-o a doua man;i, in confruntarea dintre europeni (cu cinci televizor>; am repetat de doui ori si am inregistrat, spre mirarea sa. soligti ale;i si reprezinte continentul, intre care ;i Aura) ;i americani, Era o melodie americand, cu versurile lui Mihai Dumbravi. ce aveti Europa a ci;tigat. Din nou, Urziceanca primise de la juriu ro pe liniel dumneavoastrd in arhivi e reinregistrat dupd cagiva ani. Apoi, Ia r5 ani, ,,intg7t,cind Ceorge SbArcea (da, el, Claude Romano, marele compo- cornel chiriac mi-a pus sd ascult- la el, in birour de ra Radio Dal<ota - zitor, dar;i ziarist interbelic de nivel mondial, n.a.) devenise directorul staton, muzici de pe Broadway, apoi orchestra lui Duke Ellington, dar gi festivalul de jazz Ia Sibiu;i mai apoi, din j9Br, galele de jazzd,ela mondiali -Dizzy Cillespie, Ahmad lamal, Bill Evans, Paul Desmond, Costinesti. in anul 1983, Aura se afla dupi. o lungd absenti din nou Hanl<lones, Art Hampton,loe Pass, Bent Halberg (pianistul orchestrei in Rominia, gi din intimplare chiarin perioada de vari, pe litoral, la Radiodifuziunii din Stocl<holm, unul dintre muzicienii ei favorili). Cel Neptun. Nu mai eram la zi cu activitigile ei muzicale (la acea vreme mai importantfestival din patriaiazzului,cel de la Newport- NewYorl<, sistemul informalional nu era asa de rapid!), dar ceea ce stiam era de a avut-o pe Aura Urziceanu printre protagoni;ti. Solista- recunoscutd ajuns si mi tenteze, si incerc sd o includem in programul festivalului ;i angajati de Duke Ellington * avea si plece in turneu cu orchestra din acel an. A;a cSimpreuni cu prof. Nicolae lonescu (presedintele clu- acestuia, fiind descoperiti pe rind de Quincy lones, Thad lones, Mel bului de jazz Sibiu) ;i Paul Nanci (reprezentant BTT) am avut o priml Lewis;i a;a mai departe. in arhiva noastri, am avut surprizasi gisesc intrevedere cu Aura la Neptun, pentru a stabili detaliile de participare un reportaj TVR cu Aura, intr-o pauzi, a deplasirilor peste miri gi 1iri, la Calele de la Costinesti. cu tot felul de dovezi ale succesului solistei, parci de pe alti lume. A fost o experienti deosebiti pentru mine - mai ales dupi recitarur ,,Nu-l pot uita pe marele Duke, care-mi spunea ci nimeni, nici cel mai sustinut, care parci a dat un impuls pozitiv multor muzicieni delazz faimos compozitor sau orchestrator, nu-mi poate scrie mai bine decAt romini aflali la festival, iar publicul a avut posibilitatea de a savura imi creez eu pe loc. La aceeagi concluzie, ddruiti;i mie, au ajuns 9i alli piesele interpretatein stilamerican. Un an mai tdrziu,in 1984, am re- moguli ailazzului american, gen Quincylones oriThadlones. $icum u;it in sfarsit sa o invitdm pe Aura la festivalul sibian (daca nu mi inser, ;tiu ci vi bucurali cind viimpirtS;esc din norocul vielii mele, vi mai a fost prima si ultima participare, am vizut cd s-a gi"sit ceva in arhiva povestesc ceva.
Recommended publications
  • Actualitatea-Muzicala-2019-01.Pdf
    Serie nouã ACTUALITATEA IANUARIE1 2019 (CCX) 48 pagini MUZICAL~ ISSN MUZICAL~ 1220-742X REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA D i n s u m a r: Premiile publicaţiilor UCMR pe 2018 Festivalul internaţional RadiRo, ediţia a IV-a TOAMNA MUZICALĂ CLUJEANĂ 2018 TIMSONIA 2018 (I) Premieră la Iaşi - Ecaterina Teodoroiu de Emil Lerescu În imagine: Aniversări - G. Constantinescu, Dan Buciu Dan BUCIU Editorial Expresia eseistică Atunci când privim la orizont, parcurgem o ascensiune interogativă: zărim! (adică vedem), zărim..., (adică observăm), zărim? (prin imaginaţie) şi la un moment dat, întrezărim: o imagine, o idee, un înţeles... Când privim la chipul unei lucrări muzicale, purcedem pe o cale sublimativă: auzim! (adică cunoaştem), audiem... (adică recunoaştem), ascultăm (prin reflecţie) şi, la un moment dat, întrezărim: un melos, un sens, o armonie... Poate că eseul este expresia literară cea mai potrivită pentru o privire la orizont, pentru orientarea către un chip muzical. Şi prin eseu ne iniţiem într-un proces al devenirii propriului gând: rostim! (adică mărturisim), intonăm... (adică descriem), oferim (prin povestire) şi, la un moment dat, întrezărim: un poem, un surâs, o îmbrăţişare... De fiecare dată eseul lasă un rest neştiut, precum un mister voalat, precum o tăcere şoptită sau o taină însufleţită şi, într-un anume şi unic moment, simţim: o boare de dor, o mângâiere de cânt, un crâmpei de nemurire. Ce altele ar putea fi mai expresive pentru lăuntricul privirii decât orizontul, muzica, eseul... *** Se spunea într-un film artistic numit Presa, că între informaţie şi subiect ceea ce contează mai mult pentru public este subiectul.
    [Show full text]
  • Programa Scolara Pentru Invatamantul Liceal Filiera Vocationala Specializarea Muzica
    ORDIN nr. 4.423 din 28 august 2014 privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul liceal, curriculum diferenţiat, filiera vocaţională, profilul artistic, - specializarea Muzică, la disciplinele: Muzică vocală de jazz muzică -a, a X-a, a XI- - uşoară, clasele a IX a şi a XII a, şi Istoria jazzului, clasele a XI- -a a şi a XII EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 10 septembrie 2014 Data intrarii in vigoare : 10 septembrie 2014 În baza prevederilor art. 42, 64 şi 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor privind Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă Programa şcolară pentru disciplina Muzică vocală de jazz - a IX- muzică uşoară, clasele a şi a Xa, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Se aprobă Programa şcolară pentru disciplina Muzică vocală de jazz - - muzică uşoară, clasele a XI a şi a XIIa, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 3 Se aprobă Programa şcolară pentru disciplina Istoria jazzului, clasele a XI- - a şi a XII a, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 4 Programele şcolare aprobate prin prezentul ordin se aplică începând -2015. cu anul şcolar 2014 ART. 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 6 Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    [Show full text]
  • Jazz Moderne
    MARDI 24 NOVEMBRE 2015 - Salle 13 DROUOT-RICHELIEU -11h & 14h COLLECTION D’UN AMATEUR VINYLES DE JAZZ 1 COLLECTION D’UN AMATEUR Ce sont plus de 10.000 albums, réunis avec autant de patience que de passion durant 30 années de sa vie par un discret mais non moins grand amoureux de musique, Vente de vinyles de jazz et de jazz en particulier, qui seront aujourd’hui dispersés lors d’une vente aux enchères, orchestrée selon son désir par la société de ventes volontaires Ferri & Associés, à sur désignation l’Hôtel des Ventes Drouot-Richelieu. Parcourant à elle seule toute la vaste gamme de l’histoire du jazz, cette généreuse discothèque recèle de vinyles d’une extrême rareté, tels le disque Africa de John Coltrane et de son groupe, datant de 1961, dédicacé non seulement par John Coltrane, mais aussi Mardi 24 novembre 2015 par McCoy Tyner, et Elvin Jones, en passant par le vinyle Sam suffy de Marc Moulin ou encore le fameux Sahib jazz Party de Sahib Shihab sur Fontana, pour ne citer qu’eux. à 11 heures (lots 1 à 118) et 14 heures (lots 119 à 520) D’aussi prestigieux labels que les historiques Impulse, Blue Note, Prestige, New Drouot - Richelieu, salle 13 Jazz, Riverside, Verve et Capital, ainsi qu’un bon nombre de vinyles édités par des la- 9, rue Drouot - 75009 Paris bels indépendants, y côtoyant les jazzmen afro-américains de légende Chet Baker, Syd- ney Bechett, Sonny Clark, John Coltrane, Kenny Dorham, Miles Davis, Freddie Hubbard, Exposition publique : Joe Henderson, Lee Morgan, Horace Silver ou encore Georges Arvanitas, l’ensemble ici Lundi 23 novembre de 11h à 18h réuni s’avère remarquable de par son éclectisme et sa diversité.
    [Show full text]
  • EDUCAŢIE ARTISTICĂ CLASA XII SEMESTRU II 1. IMPRESIONISMUL Impresionismul Este Un Curent Artistic Ce-Si Are Originea in Franta
    EDUCAŢIE ARTISTICĂ CLASA XII SEMESTRU II 1. IMPRESIONISMUL Impresionismul este un curent artistic ce-si are originea in Franta, unde un grup de pictori resping temele oficiale(istorice, mitologice, anecdotice), adoptand o viziune originala asupra lumii sensibile si o tehnica noua ce consta in transpunerea pe suport a senzatiilor vizuale fugitive pe care le au in fata motivului. O fac cu ajutorul divizarii tusei in culorile componente ale spectrului. Din acest moment, pictand in aer liber fara clarobscur si fara contururi, imagine topindu-se in atmosfera in timp ce chiar umbrele sunt redate prin culoare, artisti respectivi aplica o lovitura de gratie artei academiste oficiale. Consecintele actului lor au afectat in mod decisiv viitorul picturii moderne care va trebui sa se raporteze obligatoriu la acest curent, fie aprobandu-i metoda si folosind-o in parte, fi negand-o. Ca orice curent artistic, impresionismul are precursori si un istoric. Cei care le-au dat idei impresionistilor au fost Corot, Jongkid, Boudin si englezi Constable si Tuner. Prin 1862, pictorii considerau ca arta stagneaza datorita regulilor prea rigide invatate la Arte Frumoase si se aduna la Paris in jurul lui Claude Monet. Pe calea trasata de Eugene boudin si Johan Barthold Jonkin in anii 1850-1860, ei isi executa tablourile in aer liber, pe o tema data, incercand sa surprinda manifestarile efemere ale atmosferei. Evitand atelierul si artificiile sale, ei aduna senzatii vizuale despre peisaj, picteaza lumina si efectele ei. Artisti se formeaza in atelier particulare si de stat si fac schimb de idei la cafeneaua Guerbois. Estetica impresionista, anuntata de Wiliam Tuner, e influentata de Gustave Coubert si de realism.
    [Show full text]
  • Consumer Hike Seen by RICHARD M
    AN INNOVATIVE MARKET COMES INTO ITS OWN SPOTLIGHT INSIDE 08120 ,'14t 1 i-J:NITU. i iin:-c. t.tf1l. i Y Gt.;. .Ti NEWSPAPER 3 7 4 (, L t`1 L N ( rl C A > J!.)U 7 O A Billboard Publication The Radio Programming, Music /Record International Newsweekly May 9, 1981 $3 (U.S.) Endorse Tapes? No Deal IN WAKE OF WEA MOVE Chrysalis Pacts Will Nix Artist Testimonials Consumer Hike Seen By RICHARD M. NUSSER WEST BERLIN -Chrysalis Records is mov- Chrysalis joint chairman Chris Wright during For All Labels' Lines ing to stop its artists from endorsing blank tape a panel discussion on home taping at Bill- By JOHN SIPPEL Music by adding a restrictive clause to its standard board's International Industry Confer- LOS ANGELES -Across- the -board shelf or simultaneous suggested list and wholesale Kempinski contract form, following an attempt to buy out ence (IMIC) at the Bristol Hotel catalog prices of recordings are expected to price rise. Maybe this business needs its own at least one of its acts from a tape endorsement here. zoom up another 20 to 50 cents, triggered by Reagan. Somebody who will get us to try deal. Wright said he was not at liberty to name the WEA hike in wholesale costs (see separate something else. Somebody has to take an extra The action was disclosed Monday (27) by the act his label tried to buy out of the endorse- story page 3). hard look to help us regain our old $4.5 billion ment contract, but the only act signed to Merchandisers surveyed on the WEA move, zenith.
    [Show full text]
  • Hăruță Petru Trompeta De Jazz Și Rolul Ei În Big Band
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ȘI ARTE PLASTICE ȘCOALA DOCTORALĂ STUDIUL ARTELOR ȘI CULTUROLOGIE Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 780.8:780.6.46.1.036.9(043.2) 785.161.036.9 HĂRUȚĂ PETRU TROMPETA DE JAZZ ȘI ROLUL EI ÎN BIG BAND SPECIALITATEA 653.01 – MUZICOLOGIE Teza de doctor în arte (doctorat profesional) Conducător de doctorat: Berezovicova Tatiana, doctor în studiul artelor, profesor universitar Autor: CHIȘINĂU, 2021 © Hăruță Petru, 2021 2 CUPRINS Adnotări (în limbile română, rusă și engleză)................................................................... 4 Introducere........................................................................................................................ 7 1. Trompeta și profilul ei în muzică de jazz................................................................... 13 1.1. Trompeta: scurt istoric, bazele tehnicii interpretative..................................... 13 1.2. Tehnica interpretării la trompeta de jazz........................................................... 18 1.3. Trompetiști celebri și aportul lor în dezvoltarea jazzului universal................... 28 1.4. Concluzii la capitolul 1...................................................................................... 39 2. Orchestra de jazz: evoluția și rolul trompetei........................................................... 42 2.1. Orchestrele de jazz din prima jumătate a secolului al XX-lea........................... 42 2.2. Big bandurile din a doua jumătate a secolului
    [Show full text]