Serie nouã ianuarie 2010 1 Am (CIII) ACTUALITATEA 36 pagini 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA La multi ani 2010 !
Hänsel şi Gretel s-au întors la Bucureşti O nouă sală de operă Meridian 2009 Festivalul “I. D. Chirescu” Portret Paul Urmuzescu Stelele Moscovei În imagine: Valentina Naforniţa Proms of Delight Editorial a le accepta numai la nivel Adecvări descriptiv, linear, neasamblate mutual şi nerevelate armonic şi categoriale (IV) conjunctiv cu praxisul creator. După cum, nu le privesc static, Adrian IORGULESCU închis, exclusivist, cu ordonări, subordonări şi antinomii fixe, Seria soiurilor categoriale imuabile. FluctuaŃiile, apartenente actualităŃii anexează, substituirile, interconexiunile printre altele, şi oribilul, anormalul, înregistrate pe parcursul incoerentul, banalul, neverosimilul, timpului semnalează repetate minimalul, haoticul, ambiguul, replieri, reconfirmări, în legătură eterogenul, decadentul, instinctivul, cu prezenŃa, ponderea şi gratuitul, efemerul, limitatul, sterilul, însemnătatea acordată violentul, zadarnicul etc. Lista rămâne acestora. Ajustările marcante, deschisă. Per global, ele deconspiră explicite petrecute în ultimele încercarea de evidenŃiere şi etalare a decenii întăresc afirmaŃia. ipostazelor prevalent negative, anulante, potrivnice, agonizante Secondo. „EsenŃe ale mediului ontic. Devoalează perpetuarea într-un spaŃiu reflexive” – cum le denumea E. Souriau – calamitat, dezmembrat, vitregit de suport metafizic. De orizont speŃele discutate reprezintă unelte apte să şi speranŃă. Surprind traiul într-o lume bolnavă, strâmbă, unde genereze, gireze, defrişeze şi îndrume subiectul se simte traumatizat, stingher, neputincios, deprimat. desfăşurările necesare şi numeroase, Incapabil de luptă şi asumare. Vlăguit de resurse sufleteşti şi referitoare la redactarea, investigarea, voinŃă. Exasperat de servituŃi opresante. Unde logica, intuiŃia calificarea şi clasificarea „exponatelor” estetice. corectă, bunul simŃ s-au pulverizat. Unde mecanismul Ele asigură într-o măsură convenabilă, comunitar pare definitiv ancrasat. Finalmente, de unde soliditatea deciziilor aplicative. Dar şi normalitatea s-a pulverizat. valabilitatea plasărilor, opiniilor, ierarhizărilor Omul recent e copleşit în schimb, până la saturaŃie, cu efectuate la stadiul contemplării. enorme cantităŃi de informaŃii inutile, rudimentare, adesea false (Continuare în pag. 2) sau derutante. Împachetate în ambalaje comunicaŃionale, perimate, deteriorate. Reperele, temeiurile, altă dată la dispoziŃie, (filozofice, etice, religioase, spirituale) i-au fost astfel DIN SUMAR bruiate, distorsionate, ruinate. ÎntreŃine, de aceea, senzaŃia că face permanent o echilibristică periculoasă deasupra Festivalul Archaeus 4 prăpastiei. Că pedalează în gol, că e dezorientat, debusolat. Meridian 2009 4-5 Că nu se poate bizui în nicio împrejurare pe sprijinul semenilor. Individul nostru se mişcă crispat, reticent, pe făgaşul Enescu în lume 6 unei lumi înguste, meschine, alienate, fals amăgitoare. Extrem Festivalul “I.D. Chirescu” 7 de agitate şi de silnice. Înghite necondiŃionat, nemestecat 8 promisiunile mincinos-manipulatorii ale autorităŃilor, reziduurile Tiberiu Simionescu toxice ale presei scrise şi electronice, reclamele publicitare Leontina Văduva 9 scârbavnice în înşelătorul ofertei. Şi, ca şi cum toate acestea Hänsel şi Gretel 10 n-ar fi îndeajuns, se „hrăneşte” sărmanul cu deşeuri provenite din groapa de gunoaie a culturii pentru „prostime”. A ajuns, Concerte... sub lupă 12-13 după cum se verifică, invadat de mizeria cotidiană, contaminat Festivalul Mozart 14 iremediabil de produsele şi efectele unui perimetru degradat, infestat. MulŃimea acestor anomalii şi constrângeri nu puteau Concursul P. Constantinescu 16 scăpa analizei şi redării de pe poziŃii critice, blamabile, dar Centenarul P. Constantinescu 19 implicative a artiştilor, cugetătorilor, comentatorilor. În calitatea 21 lor de observatori şi cronicari. De conştiinŃe ale prezentului. De Albume marca Arşinel „paznici ai farului” ce încă luminează omenirea. Prin Stelele Moscovei 22-23 întruchipări metaforice sau speculative, fixând şi înfăŃişând Proms of Delight 26 nefardat, frust, deseori dramatic, situaŃia de fapt. În delirul ei Portret componistic eruptiv, caleidoscopic. Aparent sau nu, iremediabil. Paul Urmuzescu 32 Închei expunerea prin câteva remarci rezumative: O melodie pentru fiecare “Prima chemare”,muzica Paul Urmuzescu 33 Primo. Nu subscriu la indiferenŃa clamată suveran de anumiŃi gânditori faŃă de sistemul categorial. Nici la înclinaŃia de Amintiri din “Epoca de aur” 36 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Eseuri CLUSTER 2 Adecvări Mobilitate şi perisabilitate categoriale
Liviu DĂNCEANU (IV)
Noutatea, se ştie, presupune un nivel accentuat de mobilitate, dar şi un (Urmare din pag. 1) grad sporit de perisabilitate, de efemeritate care Ńine de datele lumescului, de Am greşi să le judecăm însăşi raŃiunea lumii contemporane care vizează implementarea de multe ori doar în calitatea lor de tipare sau pletorică a primenirii, a schimbării cu orice preŃ. Muzicile tradiŃionale, folclorice, ca structuri noŃionale extrinseci. să nu mai vorbim de producŃiile sonore sacre stau, dimpotrivă, sub semnul Întrucât, sunt constituentele şi perenităŃii, al imuabilităŃii. Zbaterea obsesivă pentru nou şi originalitate este un testimoniu evident al crizei relaŃiei de dragoste dintre noi şi arta sunetelor. Fie-mi constantele propriului nostru iertată comparaŃia, dar o apreciez ca fiind sugestivă: când două persoane se sistem referenŃial. Partea unui iubesc ele militează pentru conservarea stării martoră a iubirii lor, în timp ce atunci mecanism complex de gândire, când apare plictiseala, intervine şi dorinŃa de schimbare. Cu siguranŃă însă că nu simŃire şi sondare a realităŃii. numai din sastisire ori monotonie compozitorii exersează înnoirea, împrospătarea Posedă, deci, o certă limbajului muzical, ci şi din exacerbarea dimensiunii raŃionale, din supralicitarea dimensiune intrinsecă. minŃii în raport cu sufletul, ignorându-se faptul că mintea, oricât de dotată ar fi, Constituie verigile unui a priori este totdeauna mai strâmtă şi mai neputincioasă decât simŃirea în a percepe mental, sufletesc, sensibil. Se realitatea. Să nu credeŃi că sunt adeptul încremenirii ori adversarul reciclărilor arată, delimitează şi comportă în estetice şi stilistice. Dar nici nu mă împrietenesc uşor cu schimbarea de dragul noi, precum elementele schimbării ori ca sare a plăcerii. De fapt schimbarea, singurul lucru constant în compozite, complementare şi muzica veacului trecut, a devenit în unificatoare ale unui habitus. ultimele decenii foarte inconstantă şi, ConŃin, in extenso, atributele mai ales, inconsistentă. Aproape că unor matrice revelatorii şi nimic nou de semnalat la capitolul operatorii aparŃinătoare oricărui substituirii de paradigmă sau de individ. implementare al unui Zeitgeist proaspăt Terzo. Deplasările, în orizontul muzicii savante. Poate doar reamplasările de prioritate şi prospectarea digitală a sunetului să accent constatate, ori altele urnească statu-quo-ul ce tronează în similare, înseamnă plieri componistica actuală, deschizând astfel porŃile unor mutaŃii cu adevărat legitime, obligatorii la condiŃiile, exerciŃiile esenŃiale. Or, unde se oficiază mai abitir şi exigenŃele momentului. fiziologia sonoră dacă nu într-un templu Răspund unor comandamente al cercetării aşa cum este, de pildă, IRCAM-ul parizian ? De altfel, IRCAM-ul de concordanŃă. Conectează seamănă cu o catedrală: 1) odată intrat în Institut de rechesrche et coordination într-un relativ sincron concretul acoustique/musique muzicianul neofit concede, aidoma bigotului, că trebuie să se cu abstractul şi practicul. Prin protejeze de atracŃia lumii exterioare, tocmai pentru a se apleca neperturbat profil şi rază de acoperire, noile asupra obiectului cercetării/slujirii sale; 2) ochiul sau vederea, ca organ sau simŃ categorii nu le contrazic sau prin care investigatorul sonor este scos afară din sine, sunt corectate de acuitatea elimină pe cele tradiŃionale. urechii şi auzului graŃie cărora cercetătorul se agaŃă de infinitezimalele Câteodată le însoŃesc sau transformări ale anvelopelor sonore; 3) aşa cum Crucea ornamentată este simbolul bucuriei Învierii în tradiŃia creştină răsăriteană, tot aşa împodobirea interferează. Unele sunt ordinatoarelor cu softuri din ce în ce mai sofisticate aminteşte de altarul Jertfei derivatele, prelungirile, celui ce mântuieşte vocabularul muzical de aspectele lui terne, investindu-l cu o extensiile acestora. Altele configuraŃie tainică; 4) dacă în lucrurile mărunte, cum ar fi detaliile arhitectonice exprimă şi reflectă o întreagă ale unei biserici, se reflectă orientări de fond, perspective fundamentale, în gamă de mutaŃii survenite la revelările aparent insignifiante din intimitatea sunetului se pot ascunde iniŃiative scara fenomenului cultural în majore ale unor noi forme de relief muzical; 5) indiscutabil, Biserica ia chipul lumii ansamblu. Mereu renovat. în mijlocul căreia fiinŃează, iar programele muzicale ale IRCAM-ului împrumută tot Permanent diacronic. Accentuez mai mult chipul celor ce le concep şi asistă, având predominant profilul adiŃional împrejurarea informaticianului şi doar în subsidiar trăsăturile proprii compozitorului. În felul explicabilă a întrepătrunderii, acesta chiriaşii de la Centre Pompidou seamănă din ce în ce mai consistent cu rivalii de la GRM-ul anilor 50 când un inginer ca Pierre Schaeffer punea bazele combinării, comasării diferitelor muzicii concrete. Că muzica aşa zisă concretă a eşuat în muzica electronică nu a variante şi variabile categoriale. supărat pe nimeni; din contră a pricinuit numeroase puseuri de orgolii creatoare şi Conform cu experienŃele şi energii prospective. Dar că muzica electronică stă să cadă în genunea informaticii traseele deliberării şi acŃiunii pure este un motiv serios de meditaŃie asupra mobilităŃii şi perisabilităŃii artei demiurgice, cu dominantele sunetelor. epocii. Adrian IORGULESCU
2 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Eseuri Perspective de Armonizare (II)
George BALINT
(Urmare din numărul trecut)
Fiecărui cuget îi este proprie (şi într-o anume clipă) idealitatea unui criteriu de ordine. Prin urmare, între diferite cugete trebuie acomodate diferite criterii, de fapt, limbaje. Aici survine comunicarea, care, la momentul oportun, devine dialog - ca mod de spiritualizare - şi interogaŃie ştiinŃifică (cercetare experimentală) - ca mod de cunoaştere. Dar între cuget şi corp? Se pare că acesta din urmă, provenind din materialitate, poate fi relaŃionat oricărui criteriu. Corpul investit cu cuget poate să devină selectiv, să se perpetueze (prin multiplicare, reproducere, educaŃie) şi, totodată, să se complexifice. Pe acest plan într-o nucă. Iar o lume surprinsă în continuitatea relaŃional cugetul îi conferă corpului criteriul fundamental al momentului poate fi reconfigurată de către cuget ori de instinctualităŃii, respectiv al modului legic-fenomenal de câte ori, fără a fi stricată, adică fără a-i afecta corporalitatea ordonare pe registrul necesităŃii, în raport cu mediul. Este (constituŃia intimă). O atare reconfigurare se constituie stadiul în care corpul începe să se simtă diferenŃiat, odată adesea ca exerciŃiu ludic, menit să antreneze însăşi putinŃa cu perechea senzaŃiilor de confort-disconfort (plăcere- cugetării, a minŃii, ca ordonator/antrenor al corpului de care durere, saŃietate-foame etc.). La rândul său, cugetul Ńine. încorporat are posibilitatea să-şi şlefuiască limba, tinzând Cum cugetul este de-timp (în umbră/urmă) iar la reconfigurarea calitativă a lumii (ca şi cum ar privi-o din lumea/corpul este cu-timp (în transformare individual- faŃă), pe coordonata desprinderii de nevoile corporale. degenerativă şi global ramificant-orizontal-extensivă), ne Odată cu aceasta, cugetul poate ieşi din umbra (spatele) apare că timpul înfăşoară lumea pe dedesubt şi, totodată, corpului, dobândind perspectiva categoriilor estetice înfăşoară cugetul pe deasupra. Lumea conŃine astfel, sub (frumosul şi urâtul), dar şi a abstractivităŃii maxime, prin pleroma timpului interior, însăşi cugetul, cu nenumăratele limbajul numerelor. Aşadar, ordinea estetică, ca şi cea sale criterii. Prin urmare, lumea este în afara cugetului. matematică, este o năzuinŃă (idealism) a(l) cugetului Poate fi ea însă şi în rezonanŃa acestuia? Probabil da, în încorporat şi, totodată, derobat de funciaritatea corporală, măsura în care cugetul ar reuşi s-o impregneze cu ordine. în raport cu care este obligat la o cugetare (ordonare) Adică s-o disciplineze (legiuiască), rostindu-i-se-n faŃă. exclusiv pragmatică – de conservare a lumii concrete în Dinspre cuget, lumea nici nu poate fi abordată altfel, decât propria-i naturalitate (aculturală). ca un imens set de discipline, o lume multi-disciplinabilă, Conform imaterialităŃii sale, deşi orientat asupra ca lume multi-disciplinară: o pluriversitate. lumii, cugetul nu se erodează cu timp. Este ca şi cum ar trăi Din cele spuse referitor la cuget, reiese că lumea i ideal, nemurind de acesta. Dar îi poate armoniza unui se poate armoniza cu preŃul imortalizării de timp (ca lume muritor (corp) orice nemurire (idee) sau nemurirea însăşi de-durată), respectiv al unei încremeniri de moment. Spre (idealitatea)? Nefiind apt să perceapă lumea ca dintr-o deosebire de timpul lumii/corpului, care este nesfârşit dată (în varietatea complex-dinamică a transformărilor ei dezinent (coborâtor-extinctiv), cel al momentului ramificant-extensive), cugetul trebuie s-o surprindă într-o (ipostazierii), este continuu acelaşi (orizontal-linear). ipostază a sa. Adică s-o Ńintuiască aparent uniform Asociate teoretic, ele dau perechea arhetipală tare-slab, a (conceptual), într-un moment de timp. Pentru lume însă, timpului simetric, măsurat sau metric. În realitate însă, timpul este intrinsec. Ea nu se află în timp ci îl conŃine, fiind fiecare alt moment/(im)puls devine locul unei lumi altfel cu timp. Cugetul, dimpotrivă, este de-timpuit (momentan), ordonate. Iar între ele, momentele, ca şi lumile pe care le prin aceea că îşi reprezintă lumea în sincronie, prin filtrul ipostaziază, sunt şi rămân ireductibile, chiar dacă aparent unui sistem de criterii. Cu alte cuvinte, deşi analitică, înlănŃuite, precum acordurile într-o frază muzicală. Practic percepŃia cugetului nu este şi discursivă (funcŃională). Ea însă, şi indiferent de efectul - pozitiv (constructiv) sau ajunge doar să se exprime astfel, graŃie materialităŃii negativ (destructiv) al - aplicării ordinii sale lumii reale, corpului căruia îi este însuşit. De aceea, exprimarea cugetul încorporat nu (mai) poate interveni şi recuperator, temporală (discursivă) a cugetului încorporat se întrucât nu poate ordona decât pe cele ce tocmai sunt, sintetizează maxim în formula pulsaŃiei, respectiv a unei fiindu-i deja şi conceptibile, respectiv cele de/din acum(ul durate minim rememorate (redate simetric). De aici funcŃia pulsaŃiei sale). Lucrurile (pe)trecute sau viitoare, ca şi cele regenerativă a timpului ciclic (înconjurător, mediatic). Se inconceptibile (inasimilabile prin limbaj şi nerecuperate poate spune că o lume cugetată (ordonată) nu se mai încă din nevăzut sau din condiŃia de rest, în aceea de petrece cu timp, ci, asemănător criteriului care o Ńine, într- părŃi), nu pot fi întoarse cu faŃa la cuget decât din o clipă suspendată (Eminescu). Aşadar, o lume de-durată perspectiva unei alte instanŃe, aptă să mă constituie pe un (momentalizată), ce poate fi reŃinută (minimată) magic, cât plan subiectiv. ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 3 Festivaluri semnul auster al paradoxurilor formale / Întâlnire cu sintactice ale unui Nichita Stănescu din ultima Meridian sa perioadă de creaŃie. Joia de Jeunesse - un concert bine ARCHAEUS proporŃionat ca dimensiuni (şi ale pieselor 2009 Valentin PETCULESCU individuale, dar şi a întregului), într-un timp în care abundă (mai ales în festivaluri) De la înfiinŃarea Aflat la a XII –a ediŃie, de notorietate, supradimensionarea programelor şi expresia tot sa, în 2005, şi până în deci, Festivalul Archaeus şi-a propus trei mai laxă, mai necontrolată a formei. Cele patru prezent, Festivalul întâlniri cu publicul, în trei săptămâni succesive. compozitoare, Ana Szilaghi, Cristina Uruc, internaŃional „Meridian, Curioasă dilatare în timp, poate, dar benefică Elena Apostol şi Adina Sibianu evoluează în Zilele SNR-SIMC” s-a parametrii compoziŃionali relativ diferiŃi,dar nu situat, cu fiecare ediŃie, pentru iubitorii muzicii noi, oricum puŃini şi pe o pantă ascendentă acaparaŃi tot mai mult de solicitările cotidiene. toate conving în planul coerenŃei de expresie. Pe urmele lui Aurel Stroe şi a “claselor a vizibilităŃii. ApariŃia sa Din păcate, miezul festivalului, partea în mediul – destul de sa cea mai promiŃătoare, cu lucrări de Costin sale de compoziŃie”, Ana Szilaghi (în rarefiat, la noi – al Miereanu, Liviu Dănceanu şi Octav Nemescu, Întoarcere), promiŃătoare în demersurile sale evenimentelor destinate numită de organizator Joia de Jad, a lipsit, muzicologice (din revista Muzica), nu reuşeşte muzicii contemporane a lăsând loc extremităŃilor: un concert – portret al să coaguleze ansamblul pe o idee muzicală fost mai mult decât “veteranului” Petru Stoianov şi unul al câtorva clară, “vocile” fiind mereu disjuncte, cu tendinŃe binevenită. Prin dintre cele mai tinere compozitoare, reunite sub centripete. plasarea festivalului la genericul Joia de Jeunesse. Joia de Joc, Cristina Uruc scrie o muzică vag sfârşitul anului, s-a creat narativă, calmă, cu mari suprafeŃe static un anume echilibru în dedicată lui Petru Stoianov, pare a avea un titlu calendarul mani- puŃin potrivit profilului autorului. Nimic ludic, consonante, fără un serios travaliu componistic. Nu mi se pare a fi o “promisiune certă”, aşa festărilor de profil, nimic “de joc” în creaŃia sa eminamente “seria”, urmărit cu viu interes de atent elaborată, cu o anume pedanterie, chiar, cum, prea îngăduitor cu juneŃea, ne-a publicul fidel acestei prezentat-o Liviu Dănceanu. „enclave” a muzicii. Să spunem, tot aici, că Actuala ediŃie, a V-a, prea multe muzici organizată de SNR- contemporane pariază (şi SIMC şi UCMR în pierd) pe atmosferă, fie pe un perioada 7-10 decem- poetic de suprafaŃă în dauna brie, a fost, ca şi cele din ideilor de adâncime. Noua anii trecuŃi, o reuşită, în simplitate îşi are, deja, pofida unor dificultăŃi victimele sale. financiare – din câte se pare – fără precedent. Muzica Elenei Apostol Primele două (Punct, Contrapunct) are zile de festival au adus ceva din graŃia picturilor lui în lumina reflectoarelor Miro: un spaŃiu diatomic trei dintre formaŃiile transparent în care plutesc româneşti de obiecte sonore fragile. Un notorietate, „specia- spaŃiu poetic autentic, mult lizate” în muzică nouă: mai bine configurat şi stăpânit Profil, Traiect şi decât cel al colegelor sale. devotioModerna. În sfârşit, Adina Ansamblului Profil Sinfonietta i-a Sibianu (în Streich) îmi pare revenit susŃinerea a fi, cu adevărat,certitudinea concertului de deschi- serii. Un burlesc de bună dere, găzduit de calitate (cu umorul nu-i de Universitatea NaŃională glumă!), stravinskian, cu de Muzică din Bucureşti momente izoritmice ce – unul dintre co- deşi nelipsită de sensibilitate şi poezie. focalizează excelent liniile de forŃă ale piesei. organizatorii Festi- Dar poeticitatea sa este una de factură O mică observaŃie, totuşi: finalul, valului. Această matematică, numerică,descinzând din severa cadenŃa, deci, e ca şi inexistentă. Cu o minimă formaŃie, pe lângă Ńinuta lume modală a lui Wilhelm Berger. Există joc, intervenŃie (pe idei proprii, care nu lipsesc), profesională irepro- aşadar, un joc superior, al cifrelor. şabilă a muzicienilor săi autoarea ar pune un punct convingător lucrării. Să mai observăm un lucru pozitiv vizavi şi a dirijorului Tiberiu În ce-i priveşte pe archei, cum îi de o astfel de abordare a creaŃiei, în Soare, a captat atenŃia numeşte Liviu Dănceanu pe camarazii săi de Heteropsalmia, Pentacoralia per Archaeus, printr-un program inedit, drum (pe care îl dorim cât mai lung!), nu pot fi Noduri şi semn şi ProporŃii I (pentru clarinet alcătuit exclusiv din decât repetitiv; Anca Vartolomei, Rodica solo), ca şi la unul dintre distinşii săi maeştri, lucrări irlandeze şi Dănceanu, Dorin Gliga, Ion Nedelciu, Şerban româneşti, în majoritate Anatol Vieru, schemele nu sunt niciodată la Novac, Alexandru Matei, Marius Lăcraru, Liviu prezentate în primă vedere, sunt uşor “bruiate” de un fin grund Dănceanu şi mai tânărul colaborator, dirijorul audiŃie (românească timbral. Cristian Lupeş, au acelaşi traseu interpretativ sau absolută). Această Şi încă o observaŃie; dincolo de unitatea ireproşabil, aceeaşi dăruire şi acelaşi spirit de incursiune muzicală a mai general a pieselor alese (minimalism, fost onorată de echipă ce le permite să-şi menŃină valoarea diatonism dominant, simplitate eficientă), ambasadorul Irlandei la într-o lume tot mai tabloidizată, tot mai întregul concert a fost gândit într-un benefic Bucureşti, John indiferentă, când nu ostilă faptului cultural “crescendo informaŃional”, de la arhaica Morahan. autentic. heterofonie a primei piese, la mai elaboratele Cvasi- Noduri şi ProporŃii I, Semne şi ce stau sub necunoscută la noi, muzica irlandeză a
4 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Festivaluri revelat o diversitate a gesturilor promotoare, compozitoarea Carmen creatoare, în care un numitor comun Cârneci – care de altfel a şi Impresii s-a profilat totuşi în predilecŃia pentru prezentat, concis şi elocvent, întregul „imagini”, pentru „descrieri” sonore, concert. devotioModerna, formaŃia a decelabilă în titlurile pieselor audiate: cărei dată de naştere coincide cu cea consecutive Jane O’Leary – Sunshowers, John a Festivalului Meridian, s-a distins şi Grupul InterArt în MERIDIAN - 2009 Mc Lachlin – Leaves loose şi Ed de această dată prin componenŃa sa (miercuri, 9 dec.). Teatrul NaŃional de Operetă Benett – Slow Burn. Acestora li s-a proteică, deschisă. Cele şapte „Ion Dacian“ rămâne un fidel susŃinător al unor adăugat o interesantă arhitectură ipostaze sonore interpretate de acest manifestări muzicale din sfera celor sonoră pentru 9 instrumente, ansamblu au purtat marca unei „contemporane”; în MERIDIAN, el a găzduit un semnată de Vlad Maistorovici – multiplicităŃi a „rolurilor” nou spectacol de improvizaŃie&fusion al grupului Khadina şi Hyperkardia II de Dan instrumentale, încredinŃate unor InterArt susŃinut de cele două compozitoare- Dediu, lucrare dedicată memoriei personalităŃi distincte din generaŃii performere Irinel Anghel şi Mihaela Vosganian maestrului Ştefan Niculescu, pe care diferite: Cătălin OpriŃoiu, Denisa Ifrim, împreună cu chitaristul Sorin Romanescu, cărora li publicul a avut ocazia să o asculte Oana Leonte (flaut), Emil Vişenescu, s-a alăturat, în această a treia seară a festivalului, anul acesta şi în Festivalul Claudiu Danciu, Mihai BădiŃă flautistul de excepŃie Cătălin OpriŃoiu. InternaŃional „George Enescu”. (clarinet), Dan Cavassi (violoncel). Irinel Anghel cultivă un spectacol al Cea de-a doua zi a InterpreŃii au reliefat sonor exersării/ tentării oniricului; vigilenŃei supra- Festivalului Meridian a însemnat un două prime audiŃii absolute, Estratto conştientului - postulată prin dialogul celor doi adevărat tur de forŃă pentru pentru flaut solo de Viorel Munteanu îngeri-copii - în confruntare cu spaimele sub- ansamblurile Traiect şi şi Triflaut de George Balint, o primă conştientului (Talking to my Fears) răspunde o devotioModerna – alte două nume audiŃie românească, EDES. rezultantă optimistă: găsirea unei ieşiri. Tot dintr-o strâns legate de promovarea muzicii Hommage à Edison Denisov pentru inocenŃă a începutului pare a se hrăni şi piesa a contemporane. Concertul susŃinut de două flaute şi clarinet, aparŃinând doua - Gemini (p.a.a.). Ca performer, Irinel Anghel acestea în Aula Palatului compozitorului elveŃian Jean-Luc a ajuns la o virtuozitate a intrării în rol; contextul Cantacuzino, în faŃa unei săli pline, Darbellay, precum şi alte câteva sonor ca şi firul de dramaturgie necesară chiar şi s-a aflat sub semnul unui demers oniric cad în grija (raŃională a) lui unei pluralităŃi de Sorin Lerescu Sorin Romanescu, co-autor al pieselor. concepŃii stilistice şi Tot de Ńinută suprarealistă, cu decupaje estetice, semnate, cele abrupte(stilistic) sau lungi pasaje înspre un loc al mai multe, de destinderii, al reveriei, sunt şi cele două lucrări ale compozitori români, dar Mihaelei Vosganian: Monologue şi Gioco degli şi din Polonia şi ElveŃia. Innocenti II, compuse tot spre a sugera Grupul de dimensiunea irealităŃii. Sunt compoziŃii structurate Muzică Nouă Traiect, a clar, ce mizează pe calităŃile fascinatorii ale unei cărui conducere artistică căutate timbralităŃi. În piesa finală cei patru aparŃine, încă de la interpreŃi con-sună într-o formulă instrumentală înfiinŃare, compo- îmbogăŃită cu acordeon (I. Anghel) şi percuŃie (M. zitorului Sorin Lerescu, Vosganian). Scenografia – cu acelaşi aer de şi-a pus amprenta improvizaŃie, dar pusă în culori şi umbre de o regie asupra diferitelor de lumini cu trimiteri spre miraj – a dat acestor formule camerale soli- muzici, ce se adresează în primul rând citate de repertoriul emoŃionalităŃii/subconştientului, o şansă „ridicată ales, avându-i ca la putere”... protagonişti pe Geanina Săveanu-Meragiu (vi- Concertul de muzică electroacustică ce oară), Andrei Podlacha a încheiat festivalul MERIDIAN (joi, 10 dec.) a (pian), Răzvan Gachi transformat Aula Palatului Cantacuzino într-un (clarinet), cărora li s-a spaŃiu acustic unde fluxurile de reverberaŃii alăturat, ca invitată, înmulŃite de nişele/golurile din compoziŃia Cornelia Petroiu (violă). arhitecturală a Aulei au dat lucrărilor ascultate o Programul pe care configuraŃie unică. Programul a fost conceput de interpreŃii l-au oferit cu compozitorul Octavian Nemescu ca un tronson de responsabilitate şi muzici ale compozitorilor români – lucrări mai pasiune a debutat cu vechi (Corneliu Cezar – AUM , Octavian Nemescu două opus-uri în primă – Sonatu(h)r), ce au însemnat istoria de câteva audiŃie absolută: primul, decenii ale acestui gen în peisajul componisticii semnat de regretatul compozitor Dan piese cunoscute publicului de la noi: Serenade pentru flaut şi clarinet româneşti, lucrări din ultimul deceniu (Nicolae Voiculescu, Trilobat per viola sola à Teodoreanu – Cuvântul , Călin Ioachimescu – Cornelia Petroiu (2009), iar cel de-al (fragmente) de Jürg Wyttenbach (ElveŃia), Fum pentru clarinet solo de Digital Birds ), noi (Cătălin CreŃu – Lüneburg doilea – dedicat ansamblului Sound Scape/video muzică), sau foarte noi şi Traiect –, de Valentin Petculescu, Doina Rotaru, Din sunetele privirii III pentru flaut şi bandă de Ulpiu Vlad şi prezentate în primă audiŃie (Adrian Enescu – Un Duplum for Traiect (pentru clarinet şi minut, 7 haiku, Maia Ciobanu – Manifest elitist 1 ), vioară). Acestora le-au urmat Sonata Sommeil de morphine pentru clarinet şi violoncel de Carmen Cârneci. tronson încadrat de lucrările a doi compozitori pentru pian de Laura Manolache şi francezi – Instants d’hiver de Daniel Teruggi – o Actio (pentru vioară solo) op. 10 de Calitatea programelor şi a interpretărilor oferite în cele două introducere „de sezon” (cel puŃin prin titlu) şi Les Sorin Lerescu, ambele ilustrative mots de Stockhausen de Christian Zanesi (p.a.r.). pentru faze anterioare de creaŃie ale concerte de pe 7 şi 8 decembrie nu a putut fi trecută cu vederea de public. Ascultarea celor nouă piese (unele de dimensiuni celor doi, precum şi o primă audiŃie mari) a revelat o remarcabilă variaŃie atât în românească, aparŃinând compo- PerformanŃele organizatorice, complementare celor muzicale au opŃiunea pentru anume sonorităŃi(surse), cât şi în zitorului polonez Leoncjusz Ciuciura, structurarea demersului componistic, aducând în In Infinitum I per uno e piú (varianta arătat că eforturile depuse pentru menŃinerea Festivalului Meridian nu final ascultătorului o reală îmbogăŃire a spectrului pentru vioară, violă şi clarinet). sonor şi a celui ideatic printr-o exemplară Cea de-a doua parte a au fost deloc zadarnice. Florinela POPA desfăşurare de creativitate. acestui concert a fost susŃinută de Carmen CÂRNECI-CAVASSI Ansamblul devotioModerna, condus de energica sa dirijoare şi
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 5 BilanŃ „nori lungi pe şesuri”. Momentele unice, în care publicul Enescu în lume părea că-şi suspendase respiraŃia, s-au regăsit şi în sonatele de Brahms, unde frazele s-au înlănŃuit cu evidente mişcări interioare în pofida dramatismului mai pronunŃat şi a Corina BURA tensiunilor ritmice care i-au consacrat scriitura. Evident că Remus AzoiŃei a făcut un transfer de stil, plasându-se în La fine de an, când este timpul potrivit unor bilanŃuri zona liricului şi a culorii. Desigur, reuşita deplină a acestui şi când instituŃiile culturale îşi adaptează programul eveniment nu ar fi fost posibilă fără îndelunga colaborare cu tradiŃionalelor evenimente, îndreptăm un gând spre ceea ce pianistul Eduard Stan, stăpân deplin al claviaturii, într-o institutele culturale au realizat în promovarea fenomenului perfectă consonanŃă cu estetica interpretativă a partenerului artistic reprezentativ, fiecare acolo pe unde se vor fi găsit. său. Bisurile au fost alese în conformitate cu tematica Semnalăm astfel apariŃia unu interesant CD închinat programului: Balada de Enescu şi Dans ungar de Brahms. personalităŃii lui George Enescu sub egida ICR New York În peisajul colorat al toamnei, la minunata sală de realizat de artişti de origine română într-o excelentă concerte a Castelului Peleş din Sinaia a avut loc un superb colaborare cu omologii lor americani. Astfel, au fost recital susŃinut de către unul dintre renumiŃii violoncelişti înregistrate magistrala Simfonie de Cameră pentru 12 europeni, Miklos Perenyi (n. 1948) care a cuprins trei dintre instrumente op. 33 în interpretarea unui ansamblu american lucrările pentru violoncel solo de Johann Sebastian Bach, alcătuit din instrumentişti de elită, condus de dirijorul şi considerate ca fiind „vechiul – dar eternul, spunem noi - pianistul Ian Hobson şi Cvartetul cu pian nr. 2 op.30 în tălmăcirea lui Sherban Lupu, Csaba Erdélyi, Mirel Iancovici Şerban Lupu şi acelaşi Ian Hobson. Alcătuirea acestui CD s-a centrat pe un lot extras din seria finală a creaŃiei enesciene, şi, fiindcă alcătuirea unei suite sonore nu ar fi completă fără o lucrare solistică, a fost alăturată o variantă orchestrală/ată a suitei Impresii din copilărie op.28 în viziunea compozitorului Theodor Grigoriu. După modelul enescian această lucrare a fost aranjată pentru o mică orchestră de solişti, o primă audiŃie având deja loc într-un concert al stagiunii Radio din anul precedent. În timp s-au mai operat modificări, iar „noul” opus a primit alura unui mic concert modern, eventual asimilabil unui poem, de o neobişnuită expresivitate, măiestria orchestraŃiei încercând să suplinească aura coloristică pe care pianul o dă versiunii iniŃiale. Momentul a fost consemnat în American Record Guide care afirma că „orchestra adaugă originalului un plus de mister unei atmosfere deja încărcate cu parfum ameŃitor”. Partitura solistică a fost interpretată în acelaşi spirit profund cu care Sherban Lupu a abordat întreaga creaŃie enesciană scrisă pentru vioară, act care i-a marcat îndelungata sa carieră testament” al literaturii violoncelistice : Suitele nr. 2 în re concertistică şi muzicologică ( să menŃionăm doar contribuŃia minor BWV 1008, nr. 4 în Mi bemol major BWV 1010 şi decisivă la îngrijirea şi editarea celor 6 volume de scrieri nr. 6 în Re major BWV 1012. enesciene apărute tot în colaborare cu ICR şi înregistrarea Pentru orice artist evoluŃia pe scenă timp de o oră şi unui mare număr de lucrări inedite aparŃinând Orfeului jumătate în tălmăcirea monumentalelor alcătuiri bachiene Moldav). reprezintă un adevărat maraton. Măiestria interpretativă a Tot în acest an ICR a organizat un mare turneu – 15 artistului îşi unea sonorităŃile peste timp, în aceeaşi ambianŃă recitaluri în cele mai renumite săli din centrele reprezentative care cu decenii în urmă absorbea sunetele magice ale viorii ale culturii europene (Rudolfinum, Salle Cortot, lui Enescu în Sonatele şi Partitele pentru vioară solo ale Concertgebouw, Auditorio Nacional etc.) şi americane marelui Cantor de la Thomaskirche. Recitalul s-a desfăşurat (Kennedy Center şi Carnegie Hall) – în care a evoluat un într-un crescendo continuu, iar o sensibilă interlocutoare de cuplu mai tânăr, Remus AzoiŃei şi Eduard Stan, care deja a la MKI a remarcat : „era răcoare în castel, dar nu senzaŃia înregistrat şi el 2 CD -uri la o casă de discuri germană, fizică, ci vibraŃia sunetelor grave ale instrumentului ne-a cuprinzând integrala vioară/pian a corpusului enescian, cutremurat, ne-a readus periodic pe pământ din lumea adăugându-se astfel discografiei produse de Gidon Kremer, creată prin linia melodică ondulată care cobora şi urca la Sherban Lupu, Anna Solomon sau Adelina Oprean. Strategia infinit, fluent, fără greş sau ezitare. Muzica pur şi simplu includerii Sonatei „Torso” şi celei „în caracter popular izvora din artist, fiecare sunet fiind definitoriu ordonat, românesc” alături de alte două opusuri majore ale literaturii interpretarea sa de o spontaneitate perfectă, pătrunsă de o camerale violonistice întrupate de Sonatele op.100 (La) şi bucurie simplă, născând o muzicalitate angelică”. op. 108 (re) de Johannes Brahms nu a făcut doar aluzie la relaŃia directă pe care cele două genii au avut-o, dar a pus creaŃia enesciană într-un context în care se relevă adevărata Premiu de compoziŃie sa valoare. Despre natura sensibilă a violonistului Remus Liana Alexandra a obŃinut în 2009 un premiu de AzoiŃei s-a scris în repetate rânduri având în vedere că a compoziŃie la Festivalul InternaŃional de Film de arta cibernetică devenit o prezenŃă constantă pe podiumul românesc. (Visual Music), la cel mai abstract festival din lume, în domeniu, Violonistica lui s-a desăvârşit la Julliard şi datorită talentului intitulat Punto y Raya (desfăşurat în perioada 24-30 noiembrie său, se încadrează în clasa artiştilor extrem de creativi şi 2009). Au fost selecŃionate 76 de filme din toată lumea, festivalul rafinaŃi. La Atheneu, AzoiŃei s-a dovedit a fi un atent fiind o coproducŃie spaniolo-americană, cu preşedinte al juriului observator al stilului enescian pe care îl redă cu un deosebit Larry Cuba din SUA. Compozitoarea a participat la această instinct. SonorităŃile mătăsoase şi eterate evocă un univers prestigioasă şi originală manifestare, care poarta sigla atomului pierdut în timp, pe care Enescu încearcă să-l aducă în zona fizicianului Niels Bohr. O excelenta îmbinare de creaŃie ştiinŃifică palpabilului prin inimaginabile culori care se destramă ca şi creaŃie artistică. (L. Alexandra)
6 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 În Ńară Pierre Certon, “2nd Songwereath” de St. Mokranjac, „DoruleŃ, Festivalul “I.D. Chirescu” doruleŃule” de I.D.Chirescu. Cea mai tânără formaŃie din oraşul-gazdă a fost grupul la cea de-a XXVIII-a ediŃie coral “Chanson”, condus de Inga Postolache, care a interpretat “Swing low, Sweet Chariot”, “Funiculli, Funicula” de Luigi Denza, Mariana POPESCU “Să facem florile să cânte” de George Grigoriu, “Brindisi” (“Traviata”) de G. Verdi. SecŃiunea muzică religioasă s-a desfăşurat în cea de-a În zilele de 28-29 noiembrie 2009 s-a desfăşurat la doua zi, la Biserica Sf. Constantin şi Cernavodă cea de-a XXVIII-a ediŃie a Festivalului InternaŃional Elena. de Muzică Corală “I.D. Chirescu”. În preajma sărbătorilor Sfântul Corala “I. D. Chirescu” din Andrei şi 1 Decembrie au răsunat vocile a sute de corişti care au Cernavodă, dirijată de preot Anghel încântat auditoriul cernovodean, aducând totodată un omagiu la Dincu, a prezentat lucrările: “LăsaŃi împlinirea a 120 de ani de la naşterea lui I.D. Chirescu. pruncii” de Ioana Ghica-Comăneşti, Juriul Festivalului a fost constituit din personalităŃi ale “Stabat Mater” de Zoltan Kodaly, “Se muzicii româneşti: Irina Odăgescu łuŃuianu – Preşedinte, Voicu imnumen” de Efthimidias, “Tatăl Enăchescu, Constantin Arvinte, Preot Constantin Drăguşin, nostru” de C. Porumbescu. Teodor łuŃuianu, Liliana Pispiris, Boris Cobasnian, Alina Sub conducerea Anastasiei Pârvulescu, Mariana Popescu, Petre Ştefănescu, Remus Dincu, elevă la Colegiul de Arte “Sf. Alexandrescu, Paul Nicolescu. Maria” din ConstanŃa, a evoluat un alt În cuvântul său, I.P.S. Teodosie, un mare iubitor al cor particular - Corul “Ion Pelearcă” muzicii corale, a prezentat muzica corală ca un mijloc al din ConstanŃa, cu lucrările: “În faŃa Ta, comuniunii, al dialogului, ca purtătoare a unor mesaje pentru Iisus iubit” de Marius Cuteanu, “Tebe sufletul omului. poem” de Dimitrie Bortneanschi, “Nădejdea mea” de Marius În cadrul Cuteanu, “DomnuleŃ şi domn din cer” de Gheorghe Cucu, Festivalului au evoluat “Rugăciunea mea” de Marius Cuteanu. coruri din Serbia, Corala “Pastorala” din Focşani, dirijată de Dumitru Slovenia, Bucureşti, Săndulachi, a adus în faŃa publicului lucrările: “Cuvine-se cu Focşani, ConstanŃa şi adevărat” de I. D. Chirescu, “Pre Tine Te lăudăm” de Gavriil Cernavodă. Musicescu, “Tatăl nostru” de C. Porumbescu, “Cu noi este SecŃiunea Dumnezeu” de Nicolae Lungu. dedicată muzicii laice Sub conducerea dirijoarei Mira Hajtnic Dernac, Corul de s-a desfăşurat în prima femei “Prepelice”, din Dolenja Vas, a interpretat “Pod oknom” de zi a Festivalului, la Casa J.Fleisman şi S. Vremsnack, “Cvetoce tulpe” de S. & V. Avsenik de Cultură. şi D. Krt, “Gondolirjeva pesem” de origine poloneză de Franc Festivalul a Gerbic, “Moj rodni kraj” de S. & V. Avsenik, V.Ovsenik. debutat cu corul “I.D.Chirescu” din Cernavodă, dirijat de Anghel Corala bizantină “Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” dirijată Dincu, care a prezentat lucrările: “Bonsoir”, “Va pensiero” de de Marian Bostan, a adus în faŃa publicului frumoasele cântări Giuseppe Verdi, “Sara pe deal” de Vasile Popovici, “Sârba pe psaltice: “Colind bizantin” din tradiŃia grecească, “Slavă...ceasul loc” şi “Sârba în căruŃă” de Gheorghe Danga. 9 al Crăciunului, şi acum...Laudele Crăciunului, Colind bizantin” Corala “D.D. Botez” din Bucureşti, dirijată de Eugen din tradiŃia grecească, “Ce seara-i de astă seară” – colind Kreiss, este una dintre participantele fidele ale Festivalului, popular românesc, “Slavă să aibă” – colind din tradiŃia constituie un exemplu de pasiune pentru muzica corală, vârsta Stavropoleos. medie a coriştilor fiind de 70 de ani. Au interpretat lucrările: Corul bărbătesc “Laudatio” dirijat de George Tistu a “Trandafir de pe răzoare” de Sabin Drăgoi, “Badea meu” de prezentat piesele: “ Cât de mărit” de Dimitrie Bortneanschi - Augustin Bena, “Dor, doruleŃule” de I.D.Chirescu, “Odos Oniron”, aranjament de I. Cartu, “Mucenicii Tăi, Doamne” de HoraŃiu “łigăncuşa mea” – prelucrare Eugen Kreiss, “Seară de vis” de Alexandrescu, “Adeste Fideles” - colind portughez de Crăciun, Eugen Kreiss. armonizare de Gianni Malatesta, “LăudaŃi pe Domnul” de Corul de femei “Prepelice”, din Dolenja Vas, Slovenia Gheorghe Danga. (oraş înfrăŃit cu Cernavodă), dirijat de Mira Hajtnic Dernac, a Corala bărbătească “Cuvânt bun” dirijată de Gianin impresionat auditoriul cu piesele: “Cej so tiste stazice” – cântec Cristian Oprea, a evoluat cu repertoriul: “Taina creştinătăŃii” de autentic sloven, aranjament D. Bucar, “Mandolina” de V. Stiasny HoraŃiu Alexandrescu, solist Constantin Alexandru, “Rugăciune” şi L. Svetek, aranjament M. Rijavec, “Pod cvetocimi Kostanji” de de I. D. Chirescu, “Colindul Sfântului Andrei” de Stelian Ionaşcu, M. Demac Hajtnik, “Plovi, plovi” de S. & V. Avsenik. “SculaŃi boieri de Gheorghe Danga. Corul academic “Divina Armonie” din Bucureşti – cor Corala „Teodoxa” dirijată de studentul Valeriu – George particular, dirijat de Cristian Marius Firca, a interpretat lucrările: Croitoru a interpretat lucrările: „Tatăl nostru” de Dragoş “DoruleŃ, doruleŃule”, “Lugojana” de Ion Vidu, “În poieniŃă” de Alexandrescu, „O Sacrum Convivium” de Lodovico da Vidana, Gheorghe Danga, “Sârba pe loc” de Gheorghe Danga, “Iac-aşa” „Ce vă vom numi?” de I. D. Chirescu (transpunere pentru cor de Simeon Nicolescu, “Sârba pe scaun” de Alexandru Paşcanu”, bărbătesc - HoraŃiu Alexandrescu), „Scedric”- colind ucrainean, “Poaia” de Miroslav Hronek. „Noapte de Crăciun” de Pr. I.Runcu. Corala bărbătească “Laudatio” a Arhiepiscopiei Sub conducerea lui Iulian Dumitru, corala „Armonia” a Tomisului dirijat de George Tistu, a prezentat piesele: “Mama” de prezentat piesele: „Libera me Domine” din „Recviemul” de I.D.Chirescu, “Sârba în căruŃă” de Gheorghe Danga, “Lele roşe Gabriel Fauré, „Dank Sei dir, Herr” de G.F. Händel – solişti la obraz” de I.D.Chirescu, “HaŃegana” de Gheorghe Şoima. Alexandru Constantin şi diacon Ion Jean, „Noche Anunciada” de Sub conducerea dirijorului Valeriu Croitoru, Corala Ramirez – solist Pr. Petrică Ciobanu, „Cântec de Crăciun”, „Noël” bărbătească “Teodoxa” Arhiepiscopiei Tomisului a interpretat: de Adolphe Adam – solist Alexandru Constantin, „Bună “Ca la Breaza” şi “Sârba pe loc”de Gheorghe Danga, “Hora cu dimineaŃa la Moş Ajun” de Gheorghe Danga. strigături” de Nicolae Lungu, solist Adrian Popa, “Sârba” de Într-un adevărat crescendo al valorilor, în încheierea Constantin Brăiloiu. Festivalului, Corul “Madrigal” din Belgrad, dirijat de Alexander Prestigiosul cor bărbătesc “Armonia” al Arhiepiscopiei Brujic a interpretat: „Ave Maria” de J. Arcadelt, „Tebe pojem” de Tomisului, dirijat de Iulian Dumitru a adus în faŃa publicului St. Mokranjac, „Molitvu proliju” de A. V. Katorskij, „Vo carstviji piesele corale: “BănăŃeana” de Sabin Drăgoi, “Cântec de pe tvojem” de D. Hristov, „Svajti bože” de Trbojevië, „Dostojno jest” Volga”, “Resteul” de Gheorghe Danga, “In the still of the night”, , solişti Maja Janusic, Boris Babik. “Lele roşe la obraz” de I.D.Chirescu, “Tula song”. Festivalul InternaŃional de muzică Corală Corul “Madrigal” din Belgrad, dirijat de Alexander Brujic „I. D. Chirescu” a demonstrat încă o dată că muzica corală a prezentat lucrările: “Two villanelles” de Orlando di Lasso, românească dăinuie şi va dăinui atâta timp, cât se va adresa “Canzone napolitana”, “Buonzorno Madonna”de A. Scandello, sufletului omenesc, pe care îl înnobilează. “Ce Mois de Mai” de Cl. Jannequin, “Four voices Chansons” de ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 7 Interviuri dicŃie a timpului. Paralel cu profesia am fost ceea ce spuneam pentru că intram în mentorul tuturor garniturilor care s-au sufletul lui şi îl ajutam să facă cu propriile Tiberiu perindat prin teatrul de operetă. Am fost forŃe. Începând cu Ludovic Spiess, pe care primul asistent în Conservator la dicŃiune şi l-am ajutat puŃin la familiarizarea cu rostirea versuri; voluntar, bineînŃeles… pe atunci nu prozei, şi până la cei din generaŃia de Simionescu, exista noŃiunea de asistent în Conservator. acum… Alfredo Pascu este un exemplu bun Pentru Teatrul de Operetă trebuie să fii de ce am putut realiza cu el. Dorin pregătit în 3 profesii: să ştii să spui proză, Teodorescu a fost un caz care m-a marcat o istorie vie să ştii să cânŃi, să ştii să dansezi. Chiar foarte mult. După un accident cerebral dificil dacă lasă impresia de gen uşor, în realitate l-am ajutat în refacerea dicŃiei: am lucrat cu este foarte complex. el insistent 3 luni, zi de zi, până a dispărut a Operetei Cum aŃi ales teatrul? orice sechelă. Interesant, sunetele cântate Este o adevărată emblemă a Tatăl meu, Nae Simionescu, era îi ieşeau la doar o săptămână după ce a fost Teatrului de Operetă: a făcut parte din prima actor. În 1907 a început teatrul, a studiat operat, dar centrul vorbirii i-a fost afectat. distribuŃie a primului spectacol, este proza cu celebrul C. I. Nottara. Practic, eu Dar s-a recuperat perfect. În ziua când ar fi membru fondator al Teatrului, a jucat în am continuat o pasiune de familie. După 2 trebuit să apară pe scenă – alt Dorin decât aproape toate titlurile, fiind partener cu luni de studii la Academia regală de muzică îl cunoscuse lumea, mult, de zece ori mai întreaga generaŃie de aur a operetei, ca şi artă dramatică – secŃia proză, printr-o bun, se refăcuse complet – a fost actor şi cântăreŃ, dar şi ca mentor al noilor împrejurare oarecare, m-a văzut directorul înmormântat… m-a marcat mult treaba Teatrului NaŃional de atunci, Ion Marin aceasta… Şi Ion Dacian a fost un caz Sadoveanu, şi m-a chemat în Teatrul asemănător, dar fericit… NaŃional. A fost o ocazie foarte favorabilă Cum l-aŃi cunoscut pe Ion pentru vremurile acelea. Dacian? Vă mai amintiŃi care a fost Ion Dacian a fost adus de la Cluj în primul spectacol în care aŃi jucat? 1939. Prin tata am rămas prieteni până a Da, cum să uit… Era şi regizorul murit. Cu toate că avea zece ani mai mult Paul Gusti în sală: în O scrisoare pierdută, la ca mine, ne-am împrietenit extraordinar de Teatrul NaŃional. mult. Prietenia noastră s-a cimentat în Dacă aŃi început activitatea în special când a avut două accidente grave teatru, cum aŃi ajuns la Operetă? de sănătate. Şase luni a durat recuperarea Am jucat teatru până în 1948. şi nu putea să articuleze nimic. Şi de la acel Atunci m-am mutat la Teatrul de Operetă, stadiu, după şase luni a reluat rolul pe atunci era Teatrul de Operetă al Armatei, profesorului Higgins din My Fair Lady, care un teatru de vreo 600 de oameni. În 1950 este un fel de maraton, un imens rol, cu am pus şi eu umărul la trecerea la stat, la proză fantastic de multă. înfiinŃarea Teatrului de stat de Operetă. AŃi colaborat şi ca regizor… Primul spectacol la operetă? Am vrut să pun în practică… în În Opereta de Stat: în noiembrie toate operetele… ce am învăŃat. Cu 1950, Vânt de libertate (de Isaak regizorul George Zaharescu am colaborat Dunaevski), alături de nume grele - Petre îndeaproape. La tot ce a pus el în scenă, în Ştefănescu-Goangă, Şerban Tassian (erau afară de primul spectacol, i-am fost asistent colaboratori de la operă), apoi Silli până a murit. Şi toate le-am preluat eu. La Bobescu, Marina Babulic, Nae Roman, fel şi My Fair Lady. A dispărut de pe afiş Bimbo Mărculescu, Virginica Romanovski… pentru că au murit artiştii, rând pe rând… Care au fost rolurile preferate în Până de curând aŃi făcut parte activitatea dvs.? activ din echipa TNO. Cum vedeŃi viitorul În proză a fost Zefir în Trandafirii operetei, Ńinând cont de trecutul pe care roşii de Zaharia Bârsan, rol care m-a îl cunoaşteŃi atât de bine? generaŃii care s-au perindat pe scenă de-a pasionat. În operetă: în Plutaşul de pe Există o doză de subiectivism. Eu lungul anilor. BistriŃa de Filaret Barbu am avut primul meu sunt ancorat mult în trecut şi mereu anul Am stat de vorbă cu Maestrul rol cântat… My Fair Lady a fost o lucrare acesta este diferit de anul trecut, este o Tiberiu Simionescu despre cariera sa şi dragă mie. În łara Surâsului de Franz permanentă schimbare, nepierzând bogata experienŃă teatrală. Figura jovială, Lehar, am avut un rol care mi-a mers la coloana vertebrală a noŃiunii de teatru. prietenoasă inspiră încredere, optimism, inimă. În rest, am jucat în sute de roluri… Formele se schimbă, dar marele pericol mulŃumirea sufletească după o viaŃă plină Parteneri favoriŃi? este să dispară acea noŃiune simplă care de glorie şi satisfacŃie. Nu pot să nu vorbesc de Ion stă la baza teatrului. Ce este practic teatrul? L.C.: Stimate Maestre Tiberiu Dacian. Apoi Dorin Teodorescu… a fost un Întrebare-răspuns. Întotdeauna ceea ce faci Simionescu, vă mulŃumesc că aŃi tenor de inimă; de când a venit în Bucureşti, pe scenă răspunde la o întrebare. Cauză- acceptat invitaŃia de a răspunde la l-am luat sub aripa mea. Cleopatra efect. Există riscul mare, şi acest risc este câteva întrebări referitoare la activitatea Melidoneanu, Mioara Manea, Patricia în toată lumea în momentul de faŃă, ca dvs. teatrală. Care a fost crezul dvs. care Seymour… De fapt, eu am fost în foarte paradigma să se schimbe. Efect-cauză. v-a condus până aici? bune relaŃii cu toŃi colegii… Acum totul pleacă de la efect, T.S.: Cine spune că are un singur MulŃi dintre colegii dvs. vă sunt spectaculozitate, adrenalină. Să nu dispară crez, face o figură de stil… Crezurile sunt foarte recunoscători pentru sprijinul cauza, orbită fiind de efecte. Aceasta este multe, primul ar fi: să crezi ceea ce eşti, să acordat, au fost şcoliŃi de dvs. VorbiŃi-ne un mare pericol. Originalitatea cu orice preŃ crezi ceea ce spui, că dacă tu nu crezi ceea mai mult despre acest aspect al face să dispară cauzalitatea. ce faci şi spui, ce pretenŃii poŃi să ai să te activităŃii dvs. pedagogice De curând a fost premiat la Gala creadă cei din sală… În al doilea rând, lupta …da, cam toŃi au trecut prin premiilor VIP pentru Artele Spectacolului pentru a-Ńi atinge idealul, munca de Sisif „ograda” mea de când s-a înfiinŃat Opereta Muzical (noiembrie 2009). Se împlineau pentru depăşirea obstacolelor este de Stat (1950). Cea mai mare pasiune pe exact 70 de ani de la primul spectacol pe o interesantă: în clipa când l-ai atins, deja nu care am avut-o a fost aceea de a forma scenă profesionistă – noiembrie 1939, la mai e interesant. Jocul cu fiecare rol făcut a tineri. O satisfacŃie imensă, care are Teatrul NaŃional – şi 59 de ani de la primul fost una din provocările mele. Idealul meu a durabilitate. Succesul unui spectacol este spectacol la Teatrul de Operetă. Aşadar, fost teatrul. efemer, dar bucuria de a vedea progresul este un moment foarte potrivit pentru a Să începem cu anii de formare: în cei pregătiŃi de mine era imensă. sărbători cariera sa îndelungată, dar şi care au fost profesorii care v-au Şi colegii vă iubeau şi vă pentru aniversarea celor 9 decenii de viaŃă influenŃat decisiv cariera? respectau sfaturile. AveaŃi intuiŃia de a bogată (este născut în 1919). La mulŃi ani, Marieta Sadova mi-a fost mentor şi vedea valoarea în fiecare… Maestre! am învăŃat de la ea un lucru care m-a ajutat Secretul? Întâi doream să cunosc L. CIOBANU foarte mult. Mai ales că dumneaei a studiat omul cu care lucram. Nu gândeam cum aş în FranŃa, cu cea mai bună profesoară de face eu, ci cum ar gândi el. Avea valoare
8 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Interviuri angajată pentru a cânta într-un extraordinară semnată de regretatul De vorbă cu spectacol al Operei NaŃionale, Jean Marie Simone. Era un regizor de „CoŃofana hoaŃă” la Théâtre des teatru, dar care respecta vocea şi Champs-Élysées. Am profitat de ocazie mergea foarte mult pe exprimarea Leontina pentru a rămâne. A fost o ocazie unică. interiorizată a sentimentului. Nu cred că a fost o alegere, a fost un joc - Există diferenŃe în ceea ce Văduva al destinului. priveşte opera între capitală şi restul - Mi s-a mai spus că estul FranŃei - ca montare, ca investiŃie, ca Sebastian CRĂCIUN este o garanŃie a calităŃii artistice... public? - Exact. Nu am întâmpinat - Nu. Aş spune că teatrele în - Doamnă Leontina Văduva, dificultăŃi. Drumul a fost uşurat şi de care am cântat sunt la un nivel artistic ne aflăm la Paris, eu pentru prima faptul că eram deja angajată într-un rol înalt. În FranŃa există câteva scene dată, dumneavoastră de cât timp? important, într-un teatru important. foarte importante, câteva locuri în care - De optsprezece ani. Suntem - Cât de important este un se investeşte mult, iar reuşitele sunt pe lângă Opera Garnier şi în 1987 când impresar pentru un artist liric? măsură - în afară de Paris, aş adăuga am susŃinut o audiŃie aici, în momentul - Foarte important. Un impresar operele din Toulouse, Marseille, Lyon, când am păşit pe scenă mă gândeam este ca şi un guru. Pentru cei care sunt Strasbourg şi Bordeaux. că acolo cântase Callas, dar şi mulŃi alŃi foarte tineri şi neexperimentaŃi este - Un rol preferat aveŃi? AŃi mari artişti. Eram foarte mândră, dar în nevoie ca acest impresar să le îndrume simŃit că un rol a fost scris pentru acelaşi timp extrem de emoŃionată. Nu paşii, să le direcŃioneze cariera. Sunt o dumneavoastră? ştiam dacă voi fi capabilă să bucur mie de faŃete necesare împlinirii ca - Da, două. Manon şi Julietta. publicul, să conving. artist: alegerea repertoriului, modul de Poate chiar şi Mimi din “Boema”, dar - Cum era Parisul muzical prezentare într-un teatru... “Boema” este un spectacol foarte acum optsprezece ani? - Se deschid mai uşor porŃile speciat, în care un rol foarte important îl - Parisul muzical pot spune că a cu un impresar de valoare, cu un are dirijorul. Datorită scriiturii, îi poate fi rămas acelaşi. Toate sălile de impresar cu influenŃă? foarte uşor să te ridice sau să te spectacole, în general, sunt pline, vin - Nu cred că poŃi să te afirmi pe distrugă. artişti buni tot timpul. Este o viaŃă plan internaŃional singur. Ai nevoie de - Cum este critica în FranŃa? culturală foarte intensă. - Destul de avizată. Analizează - Vorbind cu alŃi artişti, în detaliu un spectacol. Nu ştiu dacă toŃi aceştia mi-au povestit despre noile criticii au o pregătire muzicală, dar regii şocante care pot fi găsite acum percepŃia spectacolelor este bine în diferite teatre europene. Regiile radiografiată. din FranŃa cum sunt? - Ce pregătiŃi acum? - Cel puŃin în ultimii 10-15 ani, - Am două roluri în pregătire: din acest punct de vedere au fost Tatiana din „Evgheni Oneghin” şi probleme. Din ce în ce mai mult regizorii Margareta din „Mefistofele” de Boito. aduc forme noi de exprimare, vor să De asemenea voi susŃine multe şocheze cu actul regizoral şi se implică recitaluri, şi concerte în Argentina, în mai puŃin în încercarea de a respecta Africa de Sud şi, bineînŃeles, în FranŃa. textul şi muzica. Dar sunt şi contribuŃii - Cu artişti români aŃi regizorale interesante. Nu demult am colaborat în ultimul timp? văzut „Lucia di Lamermoor”, în viziunea - Am întâlnit o voce extrem de regizorală a lui Andrei Şerban, iar acum frumoasă – baritonul George Petean. cu Nathalie Dessay, a reuşit să îşi M-a impresionat foarte plăcut. exploateze la maximum ideile, este un Împreună cu el am cântat într-un act artistic foarte convingător. Însă, în concert de binefacere la München. general, în regia actuală apar foarte - România se află pe agenda multe efecte gratuite. dumneavoastră? - Publicul francez gustă - Nu pentru moment, dar sunt în aceste noutăŃi sau critică precum cel un agent şi de un profesor. discuŃii cu Opera din Cluj. Poate că voi german? - Punctăm câteva dintre cele avea ocazia să se împlinească un vis - Cred că este mai maleabil. mai emoŃionante seri artistice de-al meu, să cânt pentru prima dată în Acceptă noutatea şi acceptă să încerce franceze pe care le-aŃi avut? România opera „Dialogul carmelitelor”. să înŃeleagă psihologia regizorului. În - Aş putea spune că jumătate - Când aŃi cântat ultima dată fond, de multe ori un spectacol de dintre rolurile importante pe care le am în Ńară? operă, în viziunea începutului de în repertoriu au fost create şi au fost - În anul 2004, într-un concert mileniu III, este o analiză psihologică. trăite pe scena Teatrului Capitol din care a avut loc la Sala Palatului şi în - Revenind în timp, acum 18 Toulouse. EmoŃionant a fost şi când am care protagonistă era mama – Maria ani, cum aŃi ajuns la Paris? cântat la Paris în „Boema” la Opera Ciobanu. Atunci am cântat câteva - Eu câştigasem în anul 1985 Bastille, dar în FranŃa sunt nenumărate romanŃe. Ca artistă lirică, am avut un câteva concursuri internaŃionale, am scene pe care m-am simŃit foarte bine. concert la Cluj cu ani în urmă, cu arii din susŃinut şi câteva audiŃii şi astfel am Îmi aduc aminte de un spectacol cu opere. reuşit să aterizez la Paris. Am fost „Manon” la Montpellier, o regie
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 9 Premieră ochii părinŃilor (Actul I), şi cea imaginară, a copiilor, o lume FascinaŃia jocului mirifică a viselor, în care, deşi apar şi dificultăŃi, acestea sunt rezolvate în favoarea lor (Actul II). AcŃiunea este susŃinută de Opera Hänsel şi Gretel de Engelbert Humperdinck… tablouri contrastante, care fac ca spectacolul să aibă un ritm una dintre cele mai iubite creaŃii muzicale pentru copii. susŃinut, condus cu uşurinŃă către finalul aşteptat cu sufletul Compozitorul german reuşeşte să redea feeria, misterul, la gură: nimicirea Babei CloanŃa. puritatea, visarea, teama şi fericirea extrem de plastic, printr-o muzică vie, sugestivă, cu melodii uşor de fredonat şi Ingenios şi jocul de lumini obŃinut prin mijloace reŃinut pentru micii ascultători, unele alese din repertoriul simple: licuricii, luna, cloanŃa cu mătura, culminând cu focul folcloric al copiilor. Nu este de mirare că opera a atras atenŃia de artificii din final... Obositoare sunt, totuşi, proiecŃiile încă de la compunere, premiera (Weimar, 1893) fiind dirijată galaxiilor „repetitive” (nu infinite!...). La capitolul surprizelor de tânărul pe atunci Richard Strauss! Libretul este conceput plăcute, merită menŃionate prezenŃa îngeraşilor „acrobaŃi” de sora compozitorului, Adelheid Wette, cea care adaptează (care, prin spectaculozitatea zborului diminuează basmul fraŃilor Grimm, reinterpretând unele aspecte, omiŃând dramatismul şi suspansul poveştii) şi apariŃia zânei nopŃii (din altele şi adăugând elemente proprii faŃă de povestea cer) sau a zânei zorilor (care iese din pământ, adică subsolul originală. scenei). Întâlnirea magică de la Opera NaŃională Tema copilăriei, care apare pe parcurs în diverse bucureşteană a fost o ocazie de regăsire a copilăriei, o ipostaze prin simbolul creioanelor, creează un tablou al copilăriei care poate fi transformat în ochii fiecărui mic spectator, după propria imaginaŃie. Creioanele reapar şi în tabloul pădurii, reprezentând copacii, de această dată copaci „vii”, care se mişcă şi îi sperie sau îi apără pe cei doi fraŃi rătăciŃi în întunericul nopŃii. Spectacolul vizual este mult mai de impact decât cel muzical. AbundenŃa elementelor scenografice fac ca amintirile decorurilor şi a costumelor să rămână mult timp în mintea spectatorului. Şi asta chiar dacă interpretarea orchestrei (dirijor Vlad Conta) a fost una corectă, iar garnitura soliştilor din a doua seară, la care am asistat, a oferit o interpretare de calitate, proaspătă, strălucitoare de multe ori. Am remarcat spontaneitatea protagonistelor Maria Jinga (Hänsel) şi Ioana Mitu (Gretel), dar şi a baritonului Valentin Racoveanu (în rolul vrăjitoarei). Şi basul invitaŃie adresată celor mici, părinŃilor şi bunicilor în lumea Ion Dimieru (în rolul tatălui) s-a evidenŃiat printr-o interpretare mirifică în care orice vis poate deveni realitate. naturală, creând un cuplu potrivit alături de soprana Ana Regizoarea Anda Tăbăcaru-Hogea îşi invită Maria Comşa (în rolul mamei). spectatorii şi protagoniştii la joc: propune un cadru dominat de elemente ale copilăriei, o lume vie, fascinantă şi palpitantă. Alături de personajele principale (Hänsel, Gretel, mama, tatăl, Vrăjitoarea, Zâna nopŃii şi Zâna zilei), pe scenă sunt prezenŃi o mulŃime de copii care le sunt alături celor doi fraŃi în diferite momente. În acest mod, micii spectatori se identifică cu lumea din scenă (în Preludii ei creează lumea copilăriei din cărŃi de colorat şi creioane, aşa cum şi-o imaginează ei). Tot pentru ca cei mici să fie cât mai aproape de protagonişti, coregrafa Simona Şomăncescu propune un efect deosebit de sugestiv, creând o atmosferă feerică printr-un simplu fapt: la începutul actului II, licuricii aleargă prin sală, printre copii!
Scenografia este interesant construită. Primul tablou Adriana Urmuzescu şi Anda Tăbăcaru – un decor simplu, dar de efect realizat din obiecte simbolice (panouri, creioane) – m-a dus cu gândul la un buget de criză. Un spectacol reuşit, redat în limba română (din Pe parcurs, am realizat că simplitatea debutului s-a păcate de multe ori greu de înŃeles, chiar de către noi, transformat treptat – păstrându-şi concepŃia unitară – într-o părinŃii). Aplauzele spontane ale copiilor pe parcursul abundenŃă copleşitoare! Tabloul casei vrăjitoarei Rosina reprezentaŃiei au fost un real argument că „beneficiarii” (Actul II) este captivant prin bogăŃia de culori şi realitatea acestui spectacol au trăit cu sufletul la gură povestea şi jocul, văzută prin ochii copilăriei: o lume de vis în care tortul este alături de eroii lor preferaŃi. cât o casă, iar uriaşele bomboane şi prăjituri sunt de-a dreptul ademenitoare! Cele două acte relevă, de fapt, două LuminiŃa CIOBANU lumi opuse: lumea reală, cu grijile zilei de mâine, văzută prin
10 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Tinere talente Competition David Popper Varpalota E cel mai bun Hungary” (11-13 noiembrie 2009) – Un mare talent ambele la a IV-a ediŃie, evident la categoria vârstei sale şi răsunătoare Cornelia BRONZETTI şi e al nostru aplauze obŃinute la concertele galelor Doina MOGA unde a cântat ca medaliat. Lista În luna octombrie, la invitaŃia premiilor şi concertelor este foarte AsociaŃiei Culturale « Sempre Folosesc tot mai des această lungă, aşa că din lipsă de spaŃiu voi Concerto », tânăra violonista Darya „spusă” emblematică pe care o aşez aminti doar câteva: Concert/ Recital la Varlomova, multiplă laureată a unor înaintea rândurilor ce fac cunoscute Paris cu World Philarmonic Orchestra concursuri internaŃionale (între care şi realizările şi succesele repurtate de (2006 şi 2008) şi la Petit Palais, la cel de la Câmpina – iulie 2008) s-a tinerele noastre valori, fie că e vorba de Atheneul Român din Bucureşti alături de prezentat publicului românesc, muzicieni, dansatori, pictori, regizori sau Orchestra Bucarest Simfony Pops – împreună cu pianista Zhanna din alte domenii în care excelăm. Acum, decembrie 2008, cu Filarmonica din Varlomova, într-un program foarte aici, mă refer la un muzician de numai Piteşti, tot 2008 etc. şi premiile I de la atractiv, cuprinzând piese de 15 ani, elev în clasa a X-a a Colegiului Concursul InternaŃional „Vatelot Beethoven, Saint-Saens, Wieniawsky, NaŃional „Sf. Sava” de /Rampal” Paris 2007 şi cele (tot I) ale Rahmaninov, Sarasate şi Enescu. cultură generală şi Cele trei concerte ale absolvent din 2008 a interpretelor din Minsk, Belarus, s-au Şcolii de Muzică şi Arte desfăşurat la Centrul Cultural Plastice nr.1 „Iosif European de la Sinaia (cu ajutorul Sava”, ambele din FundaŃiei « Prietenii Muzicii – Serafim Bucureşti. Se numeşte Antropov »), în Sala Praznicală a Andrei IonuŃ IoniŃă, Parohiei « Sfântul Nicolae » din este violoncelist şi Câmpina şi la Sala Mică a Ateneului pianist, are deja o carte Român în cadrul « Concertelor de de vizită mai mult decât marŃi seara » dedicat tinerilor de impresionantă şi un excepŃie – concert preluat de TVR palmares artistic de Cultural şi Radio România Muzical. invidiat. L-am ascultat În diversitatea stilistică a prima dată în februarie, programului, violonista ne-a putut când la UNMB s-a dezvălui întreaga paleta de culori a prezentat într-un recital sunetului său de o căldură şi surprinzător, în dublă expresivitate ieşite din comun şi ne-a calitate: de violoncelist convins de o excepŃională stăpânire şi de pianist – o foarte instrumentală a tuturor momentelor neobişnuită şi rară tuturor ediŃiilor anuale ale Olimpiadelor interpretative. postură. Am rămas de-a dreptul NaŃionale de Muzică începând cu 2003, De la povestirea dramatică a fermecată, ceea ce nu prea se întâmplă inclusiv cel din acest an etc. Şi cum să viorii din « RomanŃa » lui Rahmaninov când mă întâlnesc cu un muzician în nu spui ca român cu mândrie că “e cel la temperamentul plin de energie şi premieră. De atunci, fireşte, i-am urmărit mai bun şi e al nostru”.Dar, trebuie ştiut ritm spaniol a pieselor de Sarasate, de traiectoria cu mare interes şi i-am că, tot talentul lui nu ar fi dus singur la la rafinamentul coloristic (prevestitor al savurat apariŃiile, minunându-mă de toate acestea, dacă nu ar fi avut alături perioadei impresioniste) din fiecare dată – de parcă ar mai fi fost de el un profesor remarcabil, care i-a « Introducere şi Rondo Capriccioso » posibil, şi a fost – de faptul că adăuga cizelat calităŃile native, l-a modelat şi de Saint-Saëns la rostirea în parlando- mereu alte straturi emoŃionale, învăluind format atât din punct de vedere tehnic, rubato a interiorizării sau pasiunii sufletul ascultătorilor prin sonoritatea sa cât şi expresiv, i-a dezvăluit secretele dezlănŃuite din « Impromptu specifică. Cu un discurs muzical matur şi acestui instrument aproape omenesc, Concertant » de Enescu, alături de rafinat, Andrei IoniŃă, copil şi adult în îndrumându-l totodată şi spre latura suverana stăpânire a dificultăŃilor acelaşi timp, are o tălmăcire şi o competiŃională. Îi este alături şi acum. instrumentale din « VariaŃiuni pe o virtuozitate rarisimă, un stil special prin Se vede. Pentru că doar când vocaŃia temă proprie » de Wieniawsky, Darya care atrage din partituri esenŃa, are un unui profesor se întâlneşte cu spiritul Varlomova, susŃinută şi secondată colorit al sunetului tulburător. Este poetic unui potenŃial talent, atunci, apare, ca în magistral de distinsa şi renumita şi temperamental. Mai are un sunet cald, cazul de faŃă, acea fulguranŃă în valoare pianistă Zhanna Varlomova, a oferit în vibrant, acurateŃe, amplitudine, viteză, şi reuşită, care impresionează cele trei concerte imaginea unui un arcuş expresiv, cursivitate, melodică deopotrivă melomani şi jurii severe ale violonist matur, de mare talent tandră şi virtuozitate uimitoare. Pe unde concursurilor naŃionale şi internaŃionale interpretativ, cu un perfect autocontrol merge, la concursuri ca participant sau de elită. Vorbesc aici de d-na Ani Marie instrumental şi o mare forŃă a la concerte şi gale ca invitat, câştigă, Paladi, profesor la Şcoala de Muzică şi imaginaŃiei. fascinează, uimeşte şi bucură, Arte Plastice nr. 1 din Bucureşti, care Tânăra violonistă este o apariŃie făcându-şi până şi din rândul celor pe excelează în arta pedagogiei fermecătoare, modestă, concentrată care i-a învins în competiŃii, fani. În ciuda instrumentale şi muzicale în general,la la fiecare amănunt al expresiei modestiei şi introvertirii sale native, un nivel incomparabil faŃă de confraŃii ei. sunetului, captând şi captivând premiile şi aplauzele se Ńin scai de el. Aşa profesor, aşa elev. Felicitări! întreaga seară (atât la Câmpina, cât şi Astfel, numai în ultimele două luni, a P.S. Personal, de abia aştept la Bucureşti) publicul foarte numeros adus acasă premiile I obŃinute la să-l ascult din nou şi să văd ce „vrăji” au care a ovaŃionat îndelung prin aplauze concursurile internaŃionale recunoscute mai făcut! Sunt sigură că va fi ceva de ritmate (chiar şi după oferirea bis-ului) ca foarte dificile: „Dotzauer _ mare efect. pe cele două artiste. Wettbeverb fur junge Cellisten” din Dresda (11-19 oct.2009) şi „Cello ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 11 Concerte... sub lupă repere ale celor doi compozitori au Halou fost inserate pagini muzicale semnate de J. Strauss, muzică de liric, film (Naşul, Parfum de femeie, Războiul civil) şlagăre celebre de dar pe Broadway. Aşadar o perspectivă stilistică mozaicată prin care s-a urmărit captarea interesului nu numai… ! imediat, de suprafaŃă, a unui public invitat să se distreze fără a face eforturi de concentrare. Un concert TanŃa DIACONESCU matinal, într-o nesperat de frumoasă zi de noiembrie. Una din aprecierile Ascultându-l pe Florin privitoare la calitatea culturii Totan, tot în această toamnă, contemporane, general acceptată dirijând magistral concertul în prezent, este aceea că mass- laureaŃilor Concursului “George media promovează multă muzică Enescu”, în programul căruia a fost denivelată valoric, un rest de dulce inserată şi complicata partitură Florin Totan ambiguitate mai pâlpâind sporadic (pentru cor, orchestră prin sălile de concert. supradimensionată) premiată la metaforic conŃinutul oricărei partituri Subiectul, de certă ediŃia anterioară, respectiv “Sounds interpretate. Polcă straussiană sau dispoziŃie speculativă, a părut a of Meditation” semnată de Hu Xiao- şlagăr american, muzica prinde contur sonor în sala Ou, actuala manifestare lua aerul dobândeşte în viziunea sa, o Ateneului (22 noiembrie ora 11) unei glume fără semnificaŃie distincŃie naturală. Frazarea lipsită într-un concert duminical fără o profesională. Ce de emfază, rafinamentul miză publicitară spectaculoasă. contaminări, ce Orchestra “Simfonia-Bucureşti”, legături se puteau dirijată de Florin Totan, propunea stabili între universuri un program de fizionomie eclectică sonore atât de – de la J.S. Bach la A. Piazzolla. diferite, cum putea fi Dezvoltat, conform redimensionată o muzică în care se privilegiază efectul de suprafaŃă în detrimentul efectului de adâncime astfel încât să poată suporta greutatea unor demonstrat în nuanŃări filigranate cerinŃe simfonice tipice ale textului, planurile secvenŃiale Ateneului ? permanent ierarhizate dinamic sunt Miniaturala orchestră coordonate menite să evidenŃieze camerală “Simfonia-Bucureşti” “nervul simfonic” al operei este asemănătoare ca codificate prin vibraŃii sonore, a dimensiune cu celebra Muzicii ca artă. Iar în Suita a 2 a în orchestră moscovită şi tinde, si minor de J. S. Bach, flautistul prin nivelul tehnic al solist Cătălin OpriŃoiu i-a stat instrumentiştilor, spre Ńinte de alături, cântând, cu inteligenŃa virtuozitate ambiŃioase. Dirijorul artistului virtuoz ce reclădeşte, Florin Totan, a cărui gestică atent, luminozitatea desăvârşită a fermă şi clară, fără ornamentări Cătălin OpriŃoiu muzicii baroce, o partitură de conotaŃie spectaculară, atemporală prin frumuseŃe, afirmaŃiilor introductive ale lui fascinează prin concepŃia sa echilibru şi forŃa revelatorie a Vladimir Deveselu, sub nimbul stilistică, capabilă să comprime adevărului estetic general valabil. frumuseŃii melodiei, între numele simbolic şi să esenŃializeze
12 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Concerte... sub lupă univers interior căruia abia acum, după încheierea existenŃei Medalion terestre, îi intuim adevărata dimensiune. Preocupările legate de sacru s-au desprins din piesa Flori pentru două toace în interpretarea lui Alexandru Matei, opus care şi-a extras seva Dan Voiculescu din studiul repertoriului monahal destinat acestui instrument. Cu toate că Dan Voiculescu a scris pentru varii instrumente, Corina BURA timbrul flautului i-a inspirat nu mai puŃin de 10 sonate (ultima terminată cu o zi înaintea fatidicului moment), 9 fiind deja S-au scurs câteva luni de când compozitorul Dan înregistrate pe un CD al UCMR în interpretarea lui Ion Voiculescu a plecat în marea călătorie fără întoarcere. Bogdan Ştefănescu, artist de care l-a legat o fructuoasă Umberto Eco recomanda prin vocea unuia dintre colaborare şi ale cărui sugestii – desprinse dintr-o mare personajele sale necesitatea ca trecerea prin această lume experienŃă şi cunoaşterea unui imens repertoriu – le-a să fie marcată de gesturi precum sădirea unui pom, adoptat în scriitura finală a acestora. I. B. Ştefănescu a ales conceperea unui copil sau elaborarea unei opere artistice. pentru acest recital Piccola Sonata (nr.2), urmată de sonata Nu ştim dacă Dan Voiculescu a plantat vreo specie a nr. 8, pe care a interpretat-o la flaut alto – o melopee a cărei regnului vegetal, dar cu siguranŃă creaŃia sa artistică desfăşurare permite pe lângă multifonice o mulŃime de destinată tuturor genurilor, preocupările sale constante în efecte specifice – şi sonata nr.4 , cu mişcare scenică, de domeniul muzicologic şi ideile legate de continua mare amploare şi dificultate, lucrare care înglobează perfecŃionare pe care le-a insuflat învăŃăceilor săi constituie elemente de folclor transilvan cu referire la cel din Căpâlna. tot atâtea motive ca să credem că trăsăturile personalităŃii Seara a continuat cu 3 canoane în p.a.a. selecŃionate din sale nu se vor şterge odată cu trecerea timpului. Uniunea ciclul pentru pian Canonica (24 de canoane în manieră Compozitorilor şi Muzicologilor din România, fiind instituŃia bachiană pe reŃetă intervalică), interpretate de Horia Maxim care are o atitudine de mare etică faŃă de viaŃa şi (canon la octavă care amestecă stileme româneşti cu promovarea operei membrilor ei, a organizat un frumos armonii gershwiniene, canon heterofonic la unison cu concert omagial la Aula Muzeului NaŃional George Enescu. elemente modale şi cromatice şi canon la terŃă în formă de Momentul a reunit colegi şi colaboratori, care, fiecare a invenŃiune). Concertul s-a încheiat cu Trileme – Septet descoperit prin contactele personale un crâmpei din viaŃa instrumental – dedicat ansamblului „Archaeus” condus de mai puŃin cunoscută a maestrului. Anii petrecuŃi la studiile Liviu Dănceanu. Ca şi din celelalte lucrări prezentate, s-a influenŃate de figura lui Kalheinz Stockhausen, precum şi desprins preocuparea pe care a avut-o Dan Voiculescu episoadele marcate de colaborare profesională au fost pentru rigoare, echilibrul proporŃiilor, concizia formei, toate evocate pertinent şi sobru de către colegul de generaŃie, puse în slujba unei gândiri contrapunctice, concept care i-a compozitorul Octavian Nemescu. Recitalul instrumental marcat nu numai muzica pe care a scris-o, ci întreaga sa desfăşurat în continuare a fost alcătuit din lucrări care au activitate de compozitor, muzicolog, pedagog, dar mai ales avut menirea de a redescoperi stranietatea şi tragismul unui ca om de o recunoscută generozitate şi rară nobleŃe.
Îmi permit doar să spun că cei Orchestra de trei slujitori ai Lumii Euterprei – Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Cameră Radio Cristian Brâncuşi – au avut ca motto cuvintele « Muzica este vocea vieŃii, ce Doru POPOVICI vorbeşte eternitatea » ! În final, o capodoperă a Orchestra de Cameră Radio „titanului de la Bonn”, Ludwig van – care ne-a arătat o neŃărmurită Beethoven. Orchestra dirijată de dragoste pentru valorificarea muzicii Cristian Brâncuşi, Corul Radio condus noastre, reliefând, indiscutabil, de maestrul Dan Mihai Goia, ne-au măiestrie ! – ne-a prezentat un concert recreat Misa în Do major op. 86 admirabil sub conducerea dotatului compusă de sublimul exponent al dirijor Cristian Brâncuşi, pe care-l tălmăcirile spectaculoase, cei doi genului vocal-simfonic; aş fi nedrept socotesc şi un profund muzicolog, ce muzicieni, prin interpretarea lor, au dacă nu aş evidenŃia şi pe soliştii Elena ne-a oferit o impresionantă analiză a întărit sensul aforismului în virtutea Stancu, Antonela Bârnat, Răzvan Esteticii muzicale create de Dimitrie căruia „arta este o plecăciune în faŃa łuculescu şi Claudiu Şola. ToŃi Cuclin. frumosului etern şi nu o linguşire a celui interpreŃii Misei au fost la înălŃime ! Am apreciat interpretarea – de aflat vremelnic la putere”... Punctul culminant al serii a fost o fină muzicalitate – a Concertului nr.1 În aceeaşi manifestare din atins în secŃiunea « Sanctus », în acest în Do major pentru cello şi orchestră de lumea „frumosului liber” am putut audia climat sonor de o grandoare austeră şi Haydn, interpretare oferită de Răzvan punerea – într-un con de limpezimi – a hieratică. Suma, mult dotatul elev al maestrului unei capodopere a romanticului Felix de talie mondială Marin Cazacu. Atât Mendelssohn: Concertul în Re minor P.S. Ne întrebăm dacă solistul cât şi orchestra ne-au înfăŃişat pentru vioară, pian şi orchestră. Orchestra de Cameră Radio şi un opus cu accentul pe un lirism Interpretarea respectivă a beneficiat de Cristian Brâncuşi nu merită o delicat, amintindu-ne manifestările aportul celor doi solişti de valoare distincŃie din partea Uniunii appollonice generate de Vladimir Orlov internaŃională Alexandru Tomescu şi Compozitorilor şi Muzicologilor ? şi Constantin Silvestri. Departe de Horia Mihail. Despre sublimele tălmăciri trebuie scris puŃin... ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 13 Ardeleana Nicolae Moldoveanu (ElveŃia), Festivalul Levin a interpretat Concertul Cvartetul “Arcadia” pentru pian, în La major, KW 488, cu o cadenŃă proprie, Mozart 2009 concentrată, dramatică la partea I, un Adagio splendid Elena Maria ŞORBAN întrepătruns cu liniile suflătorilor, un final în care Un minunat exemplu al slujirii ludicul era un vehement joc pe muzicii de către interpreŃi a fost actuala viaŃă şi moarte... Gesturi ediŃie a Festivalului – organizat de teatrale înfruntau cererile Societatea Română Mozart, alături de nesăŃioase de bisuri... Filarmonica de Stat „Transilvania” şi Aşteptăm revenirea Academia de Muzică „Gh. Dima”, cu excepŃionalului om şi artist sprijinul consiliilor judeŃean şi local. Robert D. Levin! Idealul a fost reformulat şi de oaspetele Pilonii Festivalului au seară, Cvartetul Transilvan a cucerit central al Festivalului, Robert D. fost cele două concerte simfonice. Să prin repertoriul propus, alăturând Levin, de la Universitatea Harvard, cu rămânem la cel dirijat de Nicolae mozartianul K.499 cu replica sa Moldoveanu, artist care are marele contemporană semnată de merit de a face ca muzica să fie ea compozitorul Hans Peter Türk, însăşi, ceea ce presupune efort şi Meditationen über KW 499, potenŃând talent – aşa cum au arătat Uvertura valenŃele tragice ale modelului, apoi, “Nunta lui Figaro” şi Simfonia nr. 39, în prin oboistul-invitat Aurel Marc, în Mi bemol, KW 543. În celălalt concert Cvartetul KW 370, interpretarea simfonic, Orchestra Filarmonicii, dirijată îmbinând elocvent elemente clasice, de Mika Eichenholz (Suedia), a avut galante şi ale stilului sensibil. însufleŃire în uverturile mozartiene, iar Romanian Piano Trio a fost o în Simfonia “Oxford” de Haydn, a lăsat prezenŃă ardentă, cu Mozart (în duo), să resimŃim tot ce arăta maestrul Haydn, Mendelssohn-Bartholdy, austriac, britanicilor care l-au onorat cu prelungită, prin suplimente, până la titlul academic: uşurinŃă componistică, modernism. Ansamblul Kostyák Robert D. Levin ştiinŃă contrapunctică, melodicitate, (ElveŃia) a adus diferite module energie. Solistul serii, clarinetistul camerale, înfăŃişând convingător pe ocazia decernării titlului doctor honoris Răzvan Poptean, în Concertul KW Haydn şi Mozart, dar şi pe Dittersdorf şi causa. Pianist, muzicolog, compozitor, 622, reprezintă o certitudine a Eybler, acesta din urmă, situat între profesor, oaspetele a revenit pentru a muzicalităŃii şi autenticităŃii stilistice. clasicism şi romantism. O menŃiune treia oară la noi – după ce în 1994 şi Recitalurile camerale au aparte pentru divertismentul-duo al 2003, a prezentat versiunea întregită umplut sala Academiei de Muzică până fostului capelmaestru orădean, de domnia-sa a Recviemului în re la refuz. Adriana Bera Dittersdorf, dintr-un minor şi a epatat prin improvizaŃii şi Sherban Lupu m a n u s c r i s pianistice în stil mozartian, pe teme de (SUA) au oferit trei descoperit de la public. Discursul său festiv a sonate pentru pian şi muzicologul concluzionat acum despre capacitatea vioară – Sib, KW 454, Francisc László la culturii de a ne menŃine umani, Mib, KW 481, La, KW Sibiu, a cărui primă optimişti, de a ne spune despre noi 526 – , sub semnul audiŃie a fost înşine: ecce homo – de unde clarităŃii şi echilibrului. încredinŃată fraŃilor responsabilitatea artistului de a Recitalul Mozart Kostyák, care i-au transmite mesajul unei posibile lumi Juvenorum a adus dat o interpretare mai bune. Generozitatea şi competenŃa confirmarea laureaŃilor plină de vervă la sa inegalabilă au marcat cursul de anteriori, cu regretul violoncel şi măiestrie de interpretare pianistică împărtăşit de contrabas. mozartiană oferit studenŃilor, unde preşedinta SocietăŃii, În concluzie, cuvintele-cheie au fost stil, expresie, doamna Bera, de a nu ediŃia a XIX-a a culoare, mesaj. Recitalul-conferinŃă fi realizat un concurs Festivalului Mozart Haydn-Mozart a explicitat mentalităŃi în actuala ediŃie. reprezintă un reper socio-componistice ale epocii şi detalii Dintre aceştia, pe culminant, prin de scriitură, cu referiri la estetica deplin convingători Răzvan Poptean selectarea unor vremii, despre afectele exprimate de sunt pianista Aurelia interpreŃi de certă tonalităŃi – pe exemple cu conexiuni Vişovan, baritonul personalitate, din toate generaŃiile, care inclusiv beethoveniene, iar virtuozitatea Cozmin Sime şi acompaniatorul au adus un repertoriu de intensitate şi sonoritatea cvasi-orchestrală au fost Lucian Gheju, precum şi Cvartetul emoŃională şi rafinament intelectual doar mijloace pentru scopul final, de a “Arcadia” – care a redat pretenŃioase maxim – reper confirmat şi de public, transmite variate trăiri. În concertul cu fugi pentru cvartet de Mozart şi Haydn prin sălile arhipline. Filarmonica, sub bagheta dirijorului cu efecte dramatice intense. În altă
14 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Recenzii întâmplă o dată la o sută de ani ca Costin Popa în cea de-a doua secŃiune Omagiu geniul, şarmul şi cu harul să se adune.” este urmat de gândurile despre Maestru aşternute pe hârtie de către Volumul este admirabil cei care i-au fost aproape; soŃia sa, construit. Încă de pe prima pagină te Uriaşului Ioan Holender, Christa Ludwig, Maria captivează portretul marelui artist, care Slătinaru-Nistor, Eugenia Moldoveanu Pe 29 ianuarie se împlinesc 4 îŃi trezeşte în suflet toate amintirile sunt doar câteva nume ale celor care ani de la moartea tenorului Ludovic legate de măreŃia personalităŃii sale. Nu Spiess. În amintirea Maestrului poŃi trece mai departe fără să nu prezentăm în acest număr volumul poposeşti îndelung, uimit, recules, memorial apărut la Editura Curtea contemplând îndelung portretul de la Veche (2009) sub semnătura criticului începutul cărŃii, purtat de muzica pe muzical Costin Popa. Alături de care a dăruit-o: „Are talia şi vocea interviurile realizate de Iosif Sava în semizeilor. Acest uriaş îşi cunoaşte urmă cu 20 de ani (Cu Ludovic Spiess mijloacele şi le stăpâneşte. Este prin marile teatre ale lumii, Editura uimitor, seducător, emoŃionant, Muzicală, 1989), monografia intitulată monstruos, bulversat, uman. Este simplu Ludovic Spiess întregeşte acum incomparabil. Nu citaŃi alte nume! După portretul omului, artistului, managerului el, şi pentru mult timp, nu mai ascultaŃi şi demnitarului român de reputaŃie pe nimeni!” (Robert Labadie) internaŃională. Dincolo de reconstituirea Realizat în condiŃii grafice cronologică a monumentalei cariere excepŃionale, volumul-album a fost descrisă în spectacole, cronici, lansat la deschiderea Festivalului şi înregistrări, cifre şi imagini, tulburătoare Concursului InternaŃional „George este întâlnirea directă cu cuvintele Enescu” din 2009, chiar la Maestrului! Sub titlul „MotivaŃie” se reprezentaŃia operei Oedip – ocazie regăsesc amintirile Maestrului, sub deosebită pentru a aminti din nou forma unei „descărcări sufleteşti”, puse meritul lui Ludovic Spiess care, ca în format electronic din septembrie Ministru al Culturii, a avut curajul şi 2005 şi până în preajma zilei morŃii. îşi exprimă cu adânc respect puterea de a revigora Festivalul recunoştinŃa şi bucuria de a fi avut un BogăŃia şi corectitudinea „George Enescu” în prima ediŃie de asemenea coleg. după căderea comunismului (1991). informaŃională cu care autorul construieşte portretul celebrului artist PostfaŃa publicistului Mircea Costin Popa, publicist pasionat este admirabilă! Descrierea Bunea descoperă şi alte faŃete ale de operă (redactor-şef al revistei prestigioasei sale cariere tenorale complexei sale personalităŃi legate de Melos, autor al volumelor Opera Live (desfăşurată între 1962 şi 1987) este demnităŃile de stat şi manageriale (2002), Opera Viva (2004) şi Opera în bazată pe o imensă arhivă de articole, avute în anii de după 1989: Director al direct (2008), a cunoscut în amănunt fotografii, afişe, diplome, păstrate cu Festivalului şi Concursului „George performanŃele artistice ale celebrului sfinŃenie de către soŃia Maestrului, Enescu”, ediŃia a XII-a, Ministru al tenor. Deşi i-a fost aproape, autorul distinsa doamnă Gerda Spiess. Culturii (1991-1992, în cabinetul păstrează o distanŃă obiectivă, Portretul concis şi obiectiv realizat de Th. Stolojan). De asemenea, este redat folosindu-se de documente scrise, şi ultimul interviu, rămas nepublicat, dar şi de aprecierile colegilor de realizat în 14 ianuarie 2005, cu puŃin scenă şi colaboratorilor, pentru a timp înainte de destituirea sa din putea contura un portret cât mai funcŃia de Director al Operei NaŃionale complet, autentic. din Bucureşti (de care, cu stupoare, a „Am scris această carte cu aflat… din ziare!). dragoste şi adâncă preŃuire pentru Iată o carte vie, pe măsura Ludovic Spiess (1938-2006), pentru artistului pe care îl descrie! Sperăm să vocea şi cultura sa muzicală fie începutul unor alte cercetări pentru multilaterală, pentru uriaşa lui a păstra în eternitate numele iluştrilor dimensiune artistică, pentru noştri oameni de cultură. activitatea prodigioasă pe marile scene ale lumii şi în România, pentru FaŃă în faŃă cu Maestrul nu poŃi imensa personalitate, pentru omul decât să taci, în semn de adânc deschis, sincer şi prietenos” este respect. În faŃa impunătoarei mărturia profundă a autorului. Pentru monografii realizată de Costin Popa nu cel care a fost supranumit „Enrico îŃi rămâne decât să contempli, cu Caruso al României”, prefaŃa adânc respect, fascinat de măreŃia semnată de criticul Smaranda tabloului constituit de multiplele şi OŃeanu-Bunea continuă mărturisirile valoroasele sale faŃete, omul, soŃul, admirative în acelaşi ton cu ale lui tenorul, profesionistul. Costin Popa: „Probabil că se LuminiŃa CIOBANU
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 15 Universitaria 5. Cotarcea Petru – cl. a VII-a, Liceul de Muzică “George Enescu”, Bucureşti; Concursul naŃional 6. Dobrobicescu Sânziana-Cristina – cl. IX-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”; 7. łane Georgiana - cl. IX-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”, Bucureşti; Paul Constantinescu 8. Goiană Iulia – cl. a X-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”, Bucureşti; 9. Marian Ana-Maria – studentă anul II, Universitatea NaŃională de Muzică. În perioada 11-14 decembrie 2009 a avut loc la Ploieşti cea de PIAN: a XV-a ediŃie a Concursului NaŃional de Interpretare şi CreaŃie muzicală Premiul I: Todică George – cl. a X-a, la Colegiul NaŃional de Artă “Octav “Paul Constantinescu”. Băncilă”din Iaşi; Spre deosebire de ediŃiile trecute anul acesta a venit cu o nouă Premiul al II-lea: secŃie de interpretare, rezervată pentru tinerii violoncelişti, alături de 1. Voronin Igor - cl. a III-a, Liceul Internat Republican de Muzică “Ciprian secŃiile deja existente: pian, vioară, canto şi compoziŃie. Porumbescu”, Chişinău; Dificila sarcină de a-i alege pe cei mai buni dintre cei 2. Mănica Emilian Gabriel - cl. a IV-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”; aproximativ 100 de participanŃi (elevi şi studenŃi) a revenit juriilor 3. Loscutova Cristina - cl. a IX-a, Liceul Internat Republican de Muzică compuse din specialişti, interpreŃi şi cadre didactice universitare, ce au “Ciprian Porumbescu”, Chişinău; adunat personalităŃi precum prof. univ. dr. Ioan RaŃiu (preşedintele 4. IoniŃă Fabiola Ioana - cl. a X-a, Liceul de Artă “Carmen Silva”, Ploieşti. juriului secŃia vioară), Ilinca Dumitrescu (preşedinte juriului secŃia pian), Premiul al III-lea: 1. Ehsan Maream - cl. a II-a, Liceul Internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, Chişinău; Ştefan Cazacu 2. łală Alexandru - cl. a VII-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”, Bucureşti. Canto: Premiul I: 1. Stancu Antonia Cosmina - cl. a X-a, Liceul de Muzică “George Enescu”; 2. Pavăl-Olaru Cătălina - cl. a VII-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”, Bucureşti. 3. Soare Ionela Florentina – studentă anul IV, Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti. Premiul al II-lea: 1. Negoescu Maria Cristina - cl. a X-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”, Bucureşti; 2. Vlad Maria Mirela - cl. a X-a, Liceul de Artă „Marin Sorescu”, Craiova; 3. Deaconu Adelina - studentă anul IV, Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti; 4. Mărgean Bianca Elena - studentă anul II, Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti. Premiul al III-lea: 1. Godja Ioan - cl. a XI-a, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”; 2. Tărniceru Alexandra Mihaela - studentă anul IV, Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti;
Raluca Mălina Ciobanu prof. univ. dr. Silvia Voinea (preşedinte juriului secŃia canto), Marin Cazacu (preşedinte juriului secŃia violoncel), prof. univ. dr. Dan Buciu (preşedintele juriului secŃia compoziŃie). După două zile de competiŃie au fost aleşi învingătorii. Marele premiu, oferit pentru fiecare dintre cele secŃii (pentru pian şi compoziŃie nu s-a acordat) a fost câştigat de Raluca Mălina Ciobanu, elevă în clasa a V a la vioară, la Colegiul NaŃional de Artă “Octav Băncilă”din Iaşi, Ioana-Andreea Iftimescu, mezzosoprană, studentă la master, anul al II- lea, la Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti şi Ştefan Cazacu, elev în clasa a X-a la violoncel, Liceul de Muzică “George Enescu” din Bucureşti. Iată şi restul premianŃilor: VIOARĂ: Premiul I: 1. Moşneaga Ion – cl. a V-a, Liceul Internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, Chişinău; 2. Cavassi Aron – cl. a VIII-a, Liceul de Muzică “George Enescu”. Premiul al II-lea: 1. Cucoş Cristian – cl. a II-a, Liceul Internat Republican de Muzică “Ciprian Porumbescu”, Chişinău; 2. Ceresău Gabriela – cl. a III-a, Liceul Internat Republican de Muzică 3. Olteanu Cristina Maria - studentă anul III, Academia de Muzică Gh. “Ciprian Porumbescu”, Chişinău; Dima, Cluj; 3. Botgros Cristian-Augustin – cl. a IV-a, Liceul Internat Republican de 4. BaianŃ Irina - studentă anul II, Universitatea NaŃională de Muzică; Muzică “Ciprian Porumbescu”, Chişinău; VIOLONCEL: 4. Bolozan IonuŃ Adrian – cl. a VI-a, Liceul de Artă “Ionel Perlea”, Premiul I: 1. Curcă Alexandra – cl. a VII-a, Şcoala de Muzică şi Arte Slobozia; Plastice nr. 1 „Iosif Sava”, Bucureşti; 5. Bobeico Maria Alexandra – cl. a VIII-a, Liceul de Muzică “George 2. Marian Mircea Alexandru - student anul IIl, Universitatea NaŃională Enescu”, Bucureşti; de Muzică din Bucureşti. 6. Olteanu Ioana Elisabeta – cl. a VIII-a, Premiul al II-lea: 1. Bokor Gabriela – master, Liceul de Muzică “Dinu Lipatti”; Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti. 7. Mihai Alexandru – cl. a IX-a, Liceul de Premiul al III-lea: 1. Milcu Marilena - cl. a X-a, Artă “Carmen Silva”, Ploieşti; Liceul de Muzică “George Enescu”, Bucureşti; 8. Şandru Laura Elena – cl. a X-a, Liceul 2. Radu Croitoru - student anul I, Universitatea de Muzică “George Enescu”, Bucureşti; NaŃională de Muzică din Bucureşti; 9. Dima Adrian - student anul II, 3. Olah Matyas - student anul IV, Universitatea Universitatea NaŃională de Muzică; NaŃională de Muzică din Bucureşti. 10. PreduŃ Simona Mihaela – studentă COMPOZIłIE: anul II, Universitatea NaŃională de Muzică. Premiul I: Sebastian Androne - student anul II, Premiul al III-lea: 1. Pîrlea Ioan-Octavian Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti, - cl. a II-a, Liceul de Muzică “Tudor pentru lucrarea Sonată Rondo. Ciortea”, Braşov; Premiul al II-lea: Baciu Vlad Răzvan - student 2. Modorcea Iulia Mara – cl. a III-a, Liceul anul III, Universitatea NaŃională de Muzică din de Muzică “Tudor Ciortea”, Braşov; Bucureşti, pentru The Catalepsy of sather time. 3. Semeniuc Alexandru – cl. a V-a, Liceul Premiul al III-lea: łurcan Dan - student anul IV, de Muzică “George Enescu”, Bucureşti; Universitatea NaŃională de Muzică din Bucureşti, 4. Simion Gabriel-Nicolae – cl. a V-a, pentru lucrarea Baladă rapsodică. Liceul de Muzică “George Enescu”; Ioana Iftimescu Diana MURĂŞAN 16 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Universitaria aşteptările. Sala este frumoasă, cu un luminator de mare efect care înlocuieşte tradiŃionalul candelabru din teatre, cu O nouă sală de operă amenajări speciale pentru culise şi pentru tehnica de scenă, În plin centrul capitalei, lângă Cişmigiu, a fost cu o nouă orgă de lumini şi cu reflectoare performante, cu o inaugurat, pe 17 decembrie, Studioul de operă al UniversităŃii fosă încăpătoare şi cu o combinaŃie neaşteptată de lămpi NaŃionale de Muzică Bucureşti. clasice şi neoane contemporane. Studioul de operă Consolidată, refăcută, modernizată, vechea sală de beneficiază de toate elementele necesare unui teatru, de la festivităŃi a Liceului de Fete (ulterior a Institutului de Petrol şi cabine până la garderobă, poate singurul minus fiind Gaze), care găzduieşte Conservatorul din anii ’50, a fost „tradiŃionala” penurie de locuri de parcare, caracteristică redată circuitului concertistic într-o nouă înfăŃişare, după 3 ani Bucureştiului. de şantier. Au fost lucrări complexe, care au eliminat „bulina Au fost luate măsuri pentru refacerea şi îmbunătăŃirea roşie” de pe clădire şi care au fost finanŃate prin alocarea de acusticii, aspect vital pentru o scenă care este gândită în fonduri europene, guvernamentale şi ale UniversităŃii. Deşi pe primul rând pentru toată perioada cânt. Panouri lucrărilor studenŃii speciale de lemn clasei de operă au direcŃionează şi fost privaŃi de propagă sunetul în exerciŃiul scenic mod optim către (având totuşi la public, găzduit pe trei dispoziŃie sala de nivele – parter şi două concerte „George balcoane, ce Enescu”), se poate însumează 300 de spune că efortul a locuri. Mai mult, meritat, acum există şi posibilităŃi de bătrâna şi terna sală sonorizare electro- de altădată având acustică, cu strălucirea unei echipamente alese imagini moderne, dintre cele mai noi. calde, primitoare. În mod cert noua sală Ne putem închipui va atrage atenŃia că odată cu noua sa operatorilor culturali şi haină sala a şters organizatorilor de din memoria evenimente, care ar zidurilor evenimente putea închiria spaŃiul de tristă amintire pentru a prezenta aici petrecute aici în anii variate spectacole, IonuŃ Pop beneficiind de stalinismului, când Valentina NaforniŃa se Ńineau şedinŃe raritatea unei fose universitare cu iz de pentru orchestră dar mânie proletară, păstrând poate doar amintirea evenimentelor şi de posibilităŃi deosebite de exprimare scenică, compatibile artistice de răsunet aplaudate de comunitatea academică dar cu teatrul, baletul, opereta, opera, musicalul sau practic cu şi de publicul plătitor de bilete. Pe această scenă au cântat în orice tip de concert sau spectacol. anii de ucenicie mulŃi dintre artiştii lirici de prim rang, de la La inaugurarea din miez de decembrie au cântat Magda Ianculescu la Florin Georgescu, de la Valentin câŃiva dintre cei mai buni studenŃi ai UniversităŃii NaŃionale de Teodorian la Angela Gheorghiu, de la Dan Iordăchescu la Muzică, fie ca solişti fie grupaŃi în ansambluri corale, camerale Leontina Văduva, sub îndrumarea unor maeştri de canto sau în orchestră. Au apărut în prim plan soprana Valentina precum Constantin Stroescu, Petre Ştefănescu-Goangă, Arta NaforniŃa, studentă a Mariei Slătinaru-Nistor (cu aria „Si, mi Florescu, Dora Massini etc., a maeştrilor regizori Jean chiamaro Mimi” din Boema de Puccini), baritonul IonuŃ Pop, Rînzescu, Hero Lupescu, Panait V. Cottescu etc., a maeştrilor student al Eleonorei Enăchescu (cu aria contelui Almaviva din dirijori Constantin Silvestri, Jean Bobescu, Gheorghe Kulibin Nunta lui Figaro de etc. Mozart) şi flautista În această sală au avut loc concerte, spectacole lirice, Ioana Bălaşa, recitaluri, premiere, organizate chiar sub forma unei stagiuni studentă a lui Vasile permanente, de GanŃolea (cu piesa răsunet mai ales în Syrinx de Debussy). deceniile 6 şi 7 ale La atmosfera veacului trecut, când specială, legată şi de exista o orchestră şi sărbătorile de iarnă un cor al Studioului au mai contribuit de Operă, care au colindele corului mijlocit interpretarea „Psalmodia” şi integrală a multor interpretarea Corului capodopere ale Masteranzilor dar şi a teatrului liric mondial orchestrei „Concerto” sau chiar şi a formaŃiei reprezentarea în „Romanian Young premieră a unor Brass” (cu suita de creaŃii importante din crăciun a muzica românească compozitorului Ioan de gen. Dobrinescu, piesă la care mai multe Cu atât mai mult, prof.univ.dr. Dan Dediu, având un asemenea repetiŃii ar fi fost trecut glorios, sala binevenite), cu Rectorul U.N.M.B. de operă merita să aportul decisiv al fie „resuscitată”, iar dirijorilor Mihail Diaconescu, Nicolae GheorghiŃă, Mihai Ioana Bălaşa realitatea de azi Ceaşcai, Ştefan Iliescu şi Leonard Boga. Mihai COSMA parcă întrece ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 17 Aniversări falsă, ci prin dragoste. Ce am învăŃat din Am învăŃat că toŃi oamenii sunt importanŃi, de la cei care păstrează curăŃenia şi buna întocmire tehnică, Liceul de artă până la director şi inspector. Am învăŃat cu tuturor le datorăm acelaşi respect. Am învăŃat că un profesor şi nu e scris în cărŃi dăruieşte nu cunoştinŃe şi informaŃii, ci valori, atitudini, trăiri şi dragoste. Am învăŃat că tot ce laşi în urmă mai valoros este... o amintire frumoasă. PetruŃa MĂNIUł Am învăŃat că adevăratele valori promovate de artă nu sunt înşiruirile frumoase de sunete, de culori În anul 2009, Liceul de muzică „Tudor sau imagini, ci gândurile frumoase, bunătatea şi Ciortea” din Braşov (fost LICEU DE ARTĂ) a dragostea care se citesc prin artă. Am învăŃat că aniversat 60 de ani de activitate. Timpul nu Ńese modestia e mai preŃioasă decât ambiŃia şi că modestia destrămarea, ci împlinirea. Parcă ieri am învăŃat acolo nu se învaŃă din cărŃi – ci de la oameni. poziŃia notei Do central pe portativ şi nu ştiu când a Am învăŃat că de muzică îŃi este dor, că trebuie trecut un deceniu de când am avut onoarea să devin să-Ńi fie dor; că trebuie abia să aştepŃi să ajungi în sala profesor al liceului meu, care m-a învăŃat dragostea de de concert, în prezenŃa capodoperei, ca să te întâlneşti artă. cu valorile ei aşa cum te-ai întâlni cu cel mai bun Simpozionul din 22 mai a deschis seria prieten. manifestărilor aniversare care au culminat cu Am învăŃat că arta este mult mai largă decât simpozionul din 28 noiembrie şi cu concertul desfăşurat muzica, şi că adevărurile muzicii pot fi descoperite doar în acea seară. După 22 de ani petrecuŃi alături de în perspectiva vastă a tuturor artelor. Am învăŃat că maeştrii şcolii de artişti din Braşov, aş putea rosti un atunci când un părinte îŃi dăruieşte copilul spre omagiu doar amintindu-mi CE AM ÎNVĂłAT DIN formare, eşti dator cu tot ce eşti, cu tot ce ar fi trebuit LICEUL DE ARTĂ ŞI NU E SCRIS ÎN CĂRłI. să fii: mai ales cu dragoste. Ca profesor, eşti dator cu Am învăŃat că totul – mai ales talentul - este un desăvârşirea. Eşti vinovat dacă ai intrat în inima unui dar de la Dumnezeu, Singurul Care poate dărui geniul copil fără desăvârşire. capodoperelor şi puterea de a transmite – peste secole Am învăŃat că un profesor nu vorbeşte cu – prin fiecare dintre noi – mesajul lor. Am învăŃat că cuvinte, ci cu inima. Am învăŃat că fiecare lucru are şcoala e datoare să formeze mai întâi oameni, şi apoi muzicieni. Darul omeniei e mai înalt decât darul artei. Am învăŃat că artistul adevărat trebuie să se ridice, şi ca om, la nivelul artei pe care o trăieşte. Am învăŃat că muzica nu este ceea ce se aude, ci mai ales ceea ce nu se aude: glasul inimii celui care îşi trăieşte interpretarea. Am învăŃat că în muzică nu există tăcere, ci glas de linişte care vorbeşte şi dincolo şi dincoace de sunet. Am învăŃat smerenia în faŃa capodoperei, am învăŃat că atitudinea faŃă de adevărul şi valorile artei e mai preŃioasă decât o sonoritate frumoasă. Am învăŃat că „ce faci, te şi face” (Pr. Teofil Părăian): că lumina cu care luminezi pe alŃii te luminează şi pe tine, că şi tu ai primit-o şi eşti dator să înmulŃeşti bucuria. Am învăŃat că, în marea capodoperă, nu contează cine eşti, ci cum devii altul - cel ce a fost şi a scris acea capodoperă pentru bucuria lumii. clipa lui, că ceea ce nu faci la timp, nu mai poŃi face Am învăŃat că – în artă, ca şi în viaŃă - nu contezi tu, ci niciodată: că recunoştinŃa nu poate fi tăcută sub tăcere celălalt, cel de lângă tine. şi că este singura prin care poŃi răsplăti efortul celui Am învăŃat că arta e dăruire: că tu eşti viu doar care te-a construit om şi muzician. pentru ca altul să-şi regăsească liniştea prin tine. Am Am învăŃat că întotdeauna mulŃumim prea învăŃat că artistul e doar un mijloc prin care Dumnezeu puŃin. Am învăŃat din cuvintele Sfintei Scripturi că arată întregii lumi că viaŃa e frumoasă. Am învăŃat că un întotdeauna „cunoştinŃa îngâmfă, pe când dragostea zâmbet şi o încurajare rostită la timpul potrivită sunt zideşte”. De atunci cred în profesorii care semnează nu mai importante decât nota 10. Am învăŃat că educaŃia – carnete de note, ci inimi. la modul durabil - nu se face prin frică sau autoritate 18 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Românii în lume internaŃional al acesteia având loc în urmă cu doar câteva zile, în Germania. Într-un cadru universitar în care muzica Centenarul românească revine în prim-plan în fiecare toamnă, la Oldenburg (Saxonia inferioară), a avut loc, sub genericul unui maestru „Timpuri în schimbare”, Festivalul „Asimilarea tradiŃiilor bizantine, orientale şi balcanice: Paul Constantinescu şi Mihai COSMA muzica timpului nostru”. Organizat de o pasionată promotoare a muzicii noastre, prof. dr. Violeta Dinescu (ea Paul Constantinescu (alături de Mihail Jora, însăşi compozitor de succes) a reunit numeroase profesorul său de compoziŃie) se situează în imediata personalităŃi din Germania şi din România într-un efort vecinătate a lui George Enescu, din punct de vedere al valorii comun dedicat interpretării muzicii lui Constantinescu şi şi importanŃei creaŃiei muzicale. Academician, maestru emerit dezbaterii - cu pasiune, dar şi cu rigoare academică - a al artei, profesor universitar, cercetător, interpret şi valenŃelor stilului compozitorului şi a caracteristicilor-unicat compozitor, Constantinescu este un nume cu ecouri ale personalităŃii sale creatoare. deosebite în istoria devenirii muzicii noastre pe parcursul De-a lungul a trei zile Universitatea „Karl von secolului XX. Firesc, primii care au marcat apropierea anului Ossietzky” din Oldenburg şi Centrul de studii est-europene omagial au fost ploieştenii, care, la finele lui 2008, au dat au răsunat de muzică românească, fie cântată pe viu, fie startul unui lung şir de manifestări dedicate celui care (alături exemplificată audio-video, nelipsind demonstraŃiile, de I.L. Caragiale) a inclus oraşul prahovean pe harta culturii alocuŃiunile, schimburile de idei, întrebările, disputele, valorizările şi îndemnul la o mai bună şi mai completă cunoaştere a operei unui autor care pentru România a însemnat enorm, dar care încă este prea puŃin luat în seamă de străini. După participarea la suita de evenimente din Germania am convingerea că acest aspect deficitar se va îmbunătăŃi, Ńinând cont de recunoaşterea arătată de specialiştii din Ńara gazdă faŃă de originalitatea şi valoarea muzicii lui Paul Constantinescu. În seara inaugurală subsemnatul a făcut o prezentare a personalităŃii şi a operei lui Paul
mondiale. Filarmonica ploieşteană (care îi poartă numele) oferea atunci un spectacol de gală, dominat de interpretarea unora dintre cele mai semnificative opus-uri concertante ale compozitorului. Ulterior, pe parcursul anului 2009, evenimentele dedicate readucerii în atenŃie a personalităŃii ilustrului compozitor s-au înteŃit şi diversificat, cuprinzând sesiuni ştiinŃifice (inclusiv o sesiune solemnă a Academiei Române), concerte, recitaluri, lansări de carte şi de disc, Al. I. Bădulescu Constantinescu, urmată de un recital vocal-instrumental susŃinut de mezzosoprana Daniela Piticaş acompaniată de Dan RaŃiu şi de pianista Carmen Daniela (toŃi trei români rezidenŃi în Germania), care a cuprins o serie de miniaturi binecunoscute, ca de exemplu Toccata/Joc dobrogean sau Doina, GărgăriŃa şi Jos între care. A doua şi a treia zi s-au desfăşurat lucrările simpozionului, la care au luat cuvântul Oana Andreica, Alexandru Bădulescu, Jan Crummenerl, Gheorghe Firca, Corneliu Dan Georgescu, Adalbert Grote, Sanda Hârlav- Maistorovici, Michael Heinemann, Eva-Maria Houben, Monika Jäger, Martin Kowalski, Laura Manolache, Bei Peng & David Bartosch, Dorothea Redepenning, Constantin Secară, Valentin Timaru, Bianca łiplea Temeş şi Lory Walfisch. De la operă la lied, de la balet la simfonie, de la concertul instrumental la creaŃia vocal-simfonică şi camerală, Paul Constantinescu Violeta Dinescu muzica românului sărbătorit în 2009 are vârfuri de excepŃională înălŃime. Faptul că originalitatea limbajului său tipărirea de partituri, expoziŃii, lansarea unor medalii şi unicitatea unor capodopere au fost identificate, înŃelese şi comemorative, multiplicarea unor busturi în miniatură, comentate împreună de specialişti români şi germani, ca şi organizarea unor evenimente speciale - inclusiv decernarea implicarea Institutului Cultural Român, a mass mediei post-mortem a titlului de CetăŃean de onoare al oraşului germane şi a unui expert cu reputaŃia şi cu forŃa natal. organizatorică a Violetei Dinescu constituie premize ale Ecourile „Anului Paul Constantinescu” s-au extins şi creşterii prezenŃei şi recunoaşterii internaŃionale ale unui peste hotare, cel mai recent eveniment dedicat de diaspora mare compozitor, compatriotul nostru Paul Constantinescu, românească creaŃiei compozitorului şi a impactului la 100 de ani de la naştere. ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 19 Punctul pe j... azz trompetistul Johannes Stange. łinuta generală a recitalului Diaspora CD a sporit substanŃial datorită contribuŃiei de înaltă clasă marcată de o invitată notorie, vocalista şi profesoara Discografia de jazz s-a îmbogăŃit în cursul anului americană de culoare Sandy Patton. AdăugaŃi acestor 2009 cu două noi albume de jazz pe genericele cărora aflăm atribute condiŃia grafică ingenioasă, inspirată a albumului implicate nume ale diasporei române. Complexitatea, „P.O.L.D.I. BIG BAND LIVE IN VIENNA” şi veŃi avea un policromia sonorităŃilor recomandând cele două albume prin argument în plus al atractivităŃii sale. prezenŃa atractivei magme timbrale specifică big band-urilor, Cel de al doilea set discografic de care ne ocupăm, justifică estimarea lor valorică într-un spaŃiu tipografic comun, cel intitulat „RESONANCE BIG BAND PLAYS TRIBUTE TO cel de faŃă. OSCAR PETERSON – Introducing MARIAN PETRESCU” vine să reveleze calităŃile de excepŃie ale (încă) tânărului „Pentru O Lungă Durată InternaŃională”, abreviat pianist finlandez de origine română invitat anul trecut de P.O.L.D.I. – iată o ambiŃioasă denominaŃie sub care se defineşte un ansamblu german cuprinzând de aproape un producătorul unui reputat ansamblu instrumental din Los deceniu şi jumătate (fondat în 1996) adolescenŃi şi tineri Angeles, spre a aduce împreună un omagiu postum muzicieni formaŃi la Liceul de Muzică din oraşul german memoriei ilustrului pianist canadian de culoare Oscar Tuttlingen, Peterson care trecea în legendă, la 23 decembrie 2007, în orchestră vârstă de 82 de ani. A însemnat alegerea acestui pianist întemeiată, dirijată european ca protagonist al unui ansamblu californian, o mai şi condusă spre mult decât onorantă recunoaştere a disponibilităŃilor şi valorii culmile succesului artistului Marian Petrescu, apreciat graŃie tehnicii sale briliante pe claviatură, ca şi nedrămuitei admiraŃii nutrită de el de Poldi (Leopold) pentru încă de la vârsta de şapte ani. S-a R o b e r t Oscar Peterson născut astfel un disc care reprezintă o veritabilă încântare a Reisenauer , compatriot al auzului, beneficiind înainte de toate de aportul unor aranjori / nostru până în dirijori deosebit de înzestraŃi precum Bill Cunliffe, Kuno 1986 când a Schmid sau canadianul Claus Ogerman (a cărui orchestră emigrat în Ńara lui a conlucrat acum patru decenii cu însuşi Oscar Peterson, în Bach şi a lui discul „Motions And Emotions”) dar şi de un aparat Mozart. Venit pe instrumental de mare forŃă şi incontestabil profesionalism. lume la 18 Cinci saxofonişti / flautişti, patru trompetişti, patru trombonişti decembrie 1958 la Sibiu, absolventul Liceului de Muzică şi un tubist, un quartet de coarde şi o secŃie ritmică de prim „George Enescu” din capitală şi al Conservatorului „Ciprian rang alăturându-i pe ghitaristul suedez Andreas Öberg, pe Porumbescu” la SecŃia trompetă, s-a afirmat ca instrumentist bass-istul David Stone, pe cunoscutul baterist Joe La , pe percuŃionistul iar ca guest star pe improvizator de jazz mai întâi în ansamblul dirijorului BiŃu Barbera Pierre Paul pianistul improvizator , laolaltă Mărgărint, apoi în colaborări cu Mircea Tiberian, Garbis Marian Petrescu au oferit memoriei discului, Dedeian, cu grupurile „Basorelief” şi „Omicron”. După „Resonance Big band” reînveşmântate măiastru, patru creaŃii ale lui stabilirea sa în noua Ńară de reşedinŃă, Poldi Reisenauer a Oscar activat ca profesor, instrumentist de combo dar mai ales ca Peterson, alte teme standard familiare fanilor jazz-ului, dirijor în Tuttlingen al orchestrei de jazz înfiinŃată de el la semnate de cuplul Rodgers / Hart, Lalo Schifrin, Henri Liceul de Muzică, cu care a şi întreprins două turnee pe Mancini, Oscar Pettiford, un amplu Medley din melodiile meleagurile noastre, în 2003 şi 2007. Big band-ul a susŃinut musicalului „West Side Story” de Leonard Bernstein şi două între timp numeroase concerte în mai multe Ńări, a apărut pe teme tradiŃionale. micul ecran, a înregistrat discuri şi a dobândit onorante premii Ca un prinos al admiraŃiei pianistului finlandez-român („International Jazzma” – 2004, „Jupiter Wind Cup” – 2005, faŃă de ilustrul său idol, în epilogul discului Marian Petrescu „Jugend Jazzt” – 2005, „Skoda Jazz Award” – 2005, „Soloists a tălmăcit singur la Award Of The German Jazz Federation” – 2005 etc.), pian, cu strălucire şi feeling, compoziŃia lui P.O.L.D.I. BIG BAND impunîndu-se drept unul dintre cele mai bune (dacă nu cel mai bun!) tinere ansambluri similare Oscar Peterson „A din Germania. Little Jazz Exercise”. Înregistrările concertului care a avut loc la Viena în De sesizat că octombrie 2008 s-au constituit drept un preŃios material pianistul nostru nu pentru cel de al treilea disc live al junilor jazzman-i din este un simplu Tuttlingen, material din care au fost selectate douăsprezece epigon, un imitator, o momente muzicale – teme standard în reuşite reînveşmântări clonă a originalului sonore – atestând nivelul performant atins de tânăra canadian, el reînvie orchestră, prestanŃa atacurilor proprii instrumentelor din spiritul artei lui alamă, omogenitatea partidelor de suflători, pregnanŃa Peterson. În carcasa ritmică şi energia insuflate interpretărilor, diversitatea dublă a discului ne repertorială (de la swing şi bop la jazz rock şi latino), este oferit, de asemenea, un Bonus DVD cuprinzând istoria creativitatea individuală a soliştilor instrumentişti, între care realizării acestui album. Un mănunchi de înregistrări cu adevărat memorabil! saxofoniştii Magnus Mehl, Alexander Krapp, Jonathan Maag, pianistul Johannes Steidle, ghitariştii Lukas Florian LUNGU Reisenauer şi Heiko Duffner, bass-istul Georg Wende, bateristul Martin Rott şi percuŃionistul Konrad Wiemann,
20 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Maeştri Albume marca Arşinel
Restaurantul “Allhambra” a fost gazda unui eveniment special pentru cariera marelui actor Alexandru Arşinel. Directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” a lansat 2 albume intitulate „EVERGREEN” şi „CÂNTECE de CRĂCIUN”
Storin, regizorii BiŃu Fălticineanu şi Cezar Ghioca, interpretele Mirela Boureanu-Vaida şi Daniela Cristea), dar şi alŃi invitaŃi speciali şi colaboratori ai Teatrului – Elena Cârstea, Cătălin Crişan, RAOUL, Marinela Pârvu şi Marius IoniŃă, fostul fotbalist DănuŃ Lupu, Carmen Pleşea (KAO Fashion), Gazi Demirel („Fotoliul roşu”, OTV), Oana şi Viorel Lis, Cornelia Andreescu (director Casa de Discuri „Electrecord”) sau compozitorul Dan Dimitriu. ActriŃă a Teatrului de Revistă şi solistă a Trupei „Exclussiv”, Bianca Sârbu a fost o gazdă desăvârşită alături de soŃul său Marian Sârbu, liderul trupei, în acest loc special impregnat de parfumul si atmosfera Bucureştilor de altădată. Oana GEORGESCU (Foto: Gabriel BOHOLł)
E. Cârstea cu M. şi B. Sârbu
Al. Arşinel, C. Andreescu
(Casa de Discuri „ELECTRECORD”). Evenimentul a fost marcat de recitalul extraordinar al îndrăgitului actor, situat din nou alături de Stela Popescu, datorită Marelui public, pe podiumul clasamentului naŃional „Cel mai iubit român” la Gala „Zece pentru România”. El a interpretat ca nimeni altul cele mai frumoase dintre piesele incluse pe ambele albume. Au fost prezenŃi mulŃi dintre artiştii Teatrului de Revistă (actriŃele Cristina Stamate, Valentina Fătu, Monalisa Basarab, Ana Maria Donosă, Bianca Sârbu şi Diana Radu, actorul Nae Alexandru, scriitorul Aurel ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 21 Stelele Moscovei Pe gheaŃă cu Michael Jackson
Lorena SAVU
GraŃia, profesionalismul, echilibristica incredibilă, imaginaŃia, emoŃia, lumina, culorile, costumele, imaginaŃia debordantă au făcut ca anul trecut miile de spectatori români să uite de frigul de pe patinoare şi să privească încântaŃi acrobaŃiile executate de patinatorii campioni mondiali, olimpici, europeni şi naŃionali veniŃi în România special de la mondiali şi europeni Natalya Bestemyanova şi Andrey Moscova. Succesul de anul trecut al turneului naŃional Bukin şi împreună au reuşit să adune în jurul lor mari “Stelele Moscovei pe gheaŃă”, care a culminat cu valori ale patinajului mondial şi să pună în scenă sute reprezentaŃiile de la Bucureşti, când au fost de spectacole de succes cu care au colindat lumea în suplimentate încă două spectacole pe Patinoarul lung şi în lat. Elementele şi figurile acrobatice “Mihai Flamaropol” din cadrul complexului sportiv “Lia complicate, piruetele, salturile, jongleriile executate Manoliu”, avea să fie reeditat. Organizat de AsociaŃia impecabil au stârnit mereu admiraŃia spectatorilor din Culturală “Dracula” (preşedinte Anghel Stoian), “Stelele toată lumea, care i-au aplaudat de nenumărate ori la Moscovei pe gheaŃă“ a revenit în România cucerind scenă deschisă. Deşi au reşedinŃa la Moscova cei trei definitiv inimile românilor din Bucureşti, Iaşi, GalaŃi, parteneri călătoresc în întreaga lume şi rareori ajung Sibiu şi Braşov cu reprezentaŃii sold-out. Campionii pe-acasă. Este suficient doar să enumerăm câteva olimpici Natalya (Natasha) Bestemyanova şi Andrey dintre Ńările pe care le-au cucerit prin coregrafia Bukin fac echipă şi dansează de ani de zile alături de originală, stilurile de patinaj unice, solo-urile celebrul patinator rus Igor Bobrin, cel care a înfiinŃat în coregrafice si acrobatice – ElveŃia, Austria, FranŃa, 1986 Compania “Stelele Moscovei pe GheaŃă”, cel Turcia, Grecia, Germania, Olanda, Rusia, Belarus, supranumit şi “Regele” show-urilor de balet, dansator Letonia, Ucraina, Polonia, Israel, Andora, Italia, şi coregraf deopotrivă, quadruplu campion naŃional al Suedia, Danemarca, dar şi SUA, Coreea de Sud, URSS în 1978, 1980, 1981 şi 1982 şi campion Japonia, Columbia, Bolivia, Ecuador, Bahrein, Taiwan, european în 1981. Spectacolele sunt combinaŃii între Venezuela. elementele de balet pe gheaŃă, show, acrobaŃii cu Jurnaliştii francezi au fost cei care numit Teatrul artişti de circ şi teatru, iar Igor este considerat şi lui Bobrin “Balshoi on Ice“. Se pare că secretul unui “Regele patinajului acrobatic”, memorabile fiind solo- astfel de succes constă în abordarea unui gen absolut urile sale din „Cowboy”, „Paganini” sau „Invisible necunoscut până la Igor Bobrin, o combinaŃie între Partner”. La un an după ce a înfiinŃat compania, Bobrin teatru, balet, acrobaŃie şi patinajul ridicat la rang de a reuşit să îi aducă alături de el şi pe campioni olimpici, artă. I-am văzut aşadar din nou plutind pe gheaŃă, într-un show de excepŃie, pe Natalia Bestemyanova si Andrei Bukin – perechea campioană olimpică în 1988 şi pe Igor Bobrin, soŃul Nataliei. Cei trei sunt şi producătorii celebrului show rus de televiziune “Skating on Ice” (“Dances on Ice”). În plus ei sunt şi antrenori de top, elevii lor devenind multipli campioni olimpici, mondiali sau europeni, atât la juniori cât şi la seniori. Natalia Bestemyanova şi Igor Bobrin patinează împreună de peste 25 de ani. Printre producŃiile de succes ale companiei se numără „Albă ca Zăpada”, „Mowgli-Cartea Junglei”, „Mary Poppins”, „Alice în Ńara minunilor”, „Cenuşăreasa”, „Romeo şi Julieta” sau „Faust secolul XX”. Născut în 1953 la Leningrad, Bobrin a reuşit să adune în jurul său valori ale patinajului mondial şi să pună în scenă zeci de show-uri cu care a colindat
22 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Stelele Moscovei întreaga lume. Stagiuni întregi, Marina Pestova - Marat Akbarov, 1996 şi Campioană Olimpică în membrii companiei au jucat cu Oksana Kazakova - Artur Dmitriev, 1998. casa închisă la Seattle Ice Theatre Vladimir Kotin. Pe lângă starurile 120 de minute de program, and American Ice Theatre, permanent angajate de companie, 33 de patinatori campioni olimpici, prestaŃia lor fiind recompensată cu în turnee li se alătură mereu alŃi mondiali şi europeni, 5 spectacole Ordinul Meritul Cultural şi Artistic patinatori redutabili, cu rol de “sold out” reprezintă succesul de fostul primar al oraşului New Guest Star: Elena Valova, turneului naŃional desfăşurat în York, celebrul Michael Bloomberg. Aleander Vasilijev, Irina Vorobjeva, perioada 29 ianuarie – 2 februarie În anumite turnee li se alătură ca Igor Lisovsky, Larisa Selezneva, cu “Stelele Moscovei pe GheaŃă”. invitaŃi vedete ale patinajului Oleg Makarov, Marina Yeltsova, O iniŃiativă care anul trecut părea artistic mondial precum Alexey Andrey Bushukov, Marina doar îndrăzneaŃă pentru Urmanov, Andrey Vlashchenko, Pestova, Marat Akbarov, Oksana organizatorul de spectacole Kira Ivanova şi “perechile” Elena Kazakova, Artur Dmitriev (triplu Anghel Stoian şi AsociaŃia Valova - Aleander Vasilijev, Irina Campion Olimpic şi fost Culturală «Dracula» şi care acum Vorobjeva - Igor Lisovsky, Larisa component al echipei naŃionale a este catalogat drept un turneu Selezneva - Oleg Makarov, Marina URSS şi al Echipei Unificate fabulos şi un succes total. După Yeltsova - Andrey Bushukov, alcătuită din statele fostei URSS, baletul “Spărgătorul de nuci” care a prezentă la J.O. încântat milioane de oameni (anul de Iarnă din trecut a fost prezentat baletul 1992), apoi «Lacul Lebedelor »), partea a doua Vladimir Kotin, a rezervat românilor o premieră Alexey Urmanov, mondială, un program de tangouri A n d r e y argentiniene şi un altul pe muzica Vlashchenko sau lui Michael Jackson, ambele cu o Kira Ivanova. coregrafie originală şi inedită, în Perechea stilul şi compoziŃiile complexe, Oksana unice, care au făcut din «Stelele Kazakova – Artur Moscovei» o companie celebră în Dimitriev a fost întreaga lume. Campioană Europeană în Hype n-au fost ceea ce mă aşteptam să fie. Am “Chica Bomb” - hotărât să facem încă un casting, am sunat toate agenŃiile de casting din Los Angeles, am văzut 200 de conceptul fete din care am ales patru cu personalitatea şi cu înfăŃişarea pe care mi-am dorit-o. Videoclipul a ieşit lui Dan Bălan exact aşa cum mi-am dorit, conform cu conceptul imaginat de mine: să fie patru fete senzuale, să cânte Provocator, fierbinte şi extrem de sexy, aşa poate fi descris cel mai nou videoclip al lui Dan Bălan, “Chica Bomb”. Filmările au durat aproximativ 16 ore şi au avut loc la L.A. În regia lui Hype Williams, unul dintre cei mai apreciaŃi regizori americani (acesta punându-şi semnătura pe videoclipurile unor artişti precum 2Pac, Notoriuous B.I.G., Will Smith, Beyonce, No Doubt, Janet Jackson, Nelly Furtado), clipul atrage atenŃia prin senzualitate şi erotism, întreg conceptul videoclipului aparŃinându-i lui Dan. „M-am gândit să fie un clip foarte sexy, dar în sens clasic, nimic vulgar. Cu două sincron pe vocea feminină din piesă, Ńinutele să le zile înainte de filmare am vrut să văd fetele, Ńinutele cu sublinieze feminitatea”, povesteşte artistul. care vor fi îmbrăcate la filmare, însă fetele alese de Dan CHIRIAC
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 23 Dans contemporane care foloseşte cele mai moderne tehnici şi „Rhythm Of The tehnologii. “Povestea” spune că timp de decenii, clanurile celtice de Lenster şi Ulster au fost în război. Aceşti oameni, Dance” altă dată paşnici, au fost conduşi în luptă datorită conducătorilor lor avizi de putere, bani şi pământuri. După o Sorin BARBU ultimă bătălie, Insula Esmeralda a devenit o ruină, iar doi mari războinici celtici s-au hotărât să refacă insula şi să Începutul lunii februarie aparŃine tot AsociaŃiei repare tot ce a distrus acest război. Având în vedere că la Culturale de Teatru, Muzică şi Film “DRACULA” (Preşedinte conducerea celor două clanuri o nouă generaŃie vine la Stoian Anghel) care, în colaborare (devenită deja putere, există un licăr de speranŃă pentru pace şi o tradiŃională) cu CIADO România (Centrul InternaŃional convieŃuire ca în vremurile de demult. Zeii celŃi trimit printre Antidrog şi pentru Drepturile Omului), OrganizaŃia oameni trei reprezentanŃi care vor urmări ca pacea să fie InternaŃională EURAD sau ICHAR (International Centre for păstrată şi ca “Răul” să nu poată destrăma ceea ce oamenii Anti-Drug and Human Rights) şi AsociaŃia NaŃională a vor să construiască. Ei sunt Phil Ball Fluthers, Elieen Og şi Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, a organizat Trotting care apar printre oameni la un mare târg organizat un alt turneu naŃional cu show-ul “RHYTHM OF THE pe Insula Esmeralda şi care vor veghea ca Noimh şi Eoin să DANCE”. După succesul extraordinar al spectacolului asculte de vocea raŃiunii şi să facă pace. În scenă apar “STELELE MOSCOVEI PE GHEAłĂ” de la Bucureşti, Iaşi, femeile din clanul Lenster care, prin dansul lor, vor să arate GalaŃi, Sibiu şi Braşov, a venit rândul spectatorilor din Cluj, cât sunt de puternice. Lor li se alătură bărbaŃii din clanul Sibiu, Braşov şi Bucureşti să asiste la un alt spectacol Ulster care sunt cuceriŃi de frumuseŃea lor şi când după incredibil de dans prezentat de Compania NaŃională de bătălie apare şi Eoin, el se lasă purtat de frumuseŃea dansului şi împreună cu cei care îl însoŃesc intră în ritmul tuturor sărbătorind în acest mod pacea pe care o visează ambele clanuri. “Este o adevărată tornadă pe scenă. Putere, charismă, toate sunt aici întreŃinute de cântăreŃi de primă mână, de cei mai buni dansatori şi muzicieni. Ce altceva Ńi-ai putea dori!?! Ca să crezi trebuie să vezi”, spunea celebra ziaristă olandeză Linda Brongers la emisiunea “TELEGRAPA“. “De-acum putem spune fără rezerve că există trei show-ri în lume care sunt în top la acelaşi nivel. Riverdance, Michael Flatley’s - Lord of the dance şi Rhythm of the dance” – se scria în cotidianul norvegian “Trondheim Times”, iar celebrul “New York Times” titra: “Rhythm of the dance demonstrează că profesionalismul împletit cu talentul, valoarea şi tehnica desăvârşită generează un spectacol pe care dacă nu îl vezi, vei regreta întotdeauna”. Merită să ne lăsăm purtaŃi de misterul unor lumi demult apuse, să redevenim măcar pentru un moment mai buni şi mai înŃelepŃi, urmărind un spectacol în care povestea celŃilor şi a druizilor ne Dansuri a Irlandei. “RHYTHM OF THE DANCE” se dovedeşte că oamenii îşi pot făuri singuri destinul desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Ambasadei Irlandei la când sunt uniŃi şi au Ńeluri comune. Şi mai ales când toate Bucureşti, iar turneul face parte din amplul program cultural acestea sunt redate şi ilustrate printr-un spectacol în care „ARTĂ CONTRA DROGURI” iniŃiat de AsociaŃia Culturală arta dansului, măiestria, imaginaŃia şi talentul dansatorilor se DRACULA în colaborare cu CIADO România, membru îmbină perfect cu cele mai performante tehnici de sunet şi EURAD (Europe Against Drugs). Stoian Anghel, lumină. Preşedinte al AsociaŃiei Culturale de Muzică, Teatru şi Film “DRACULA” este vicepreşedinte RelaŃii InternaŃionale Culturale al CIADO. Încă de la înfiinŃare, în 1999, protagoniştii “RHYTHM OF THE DANCE” au strâns în jurul lor peste 3 milioane de fani şi au susŃinut turnee în peste 35 de Ńări (Suedia, Belgia, Italia, Germania, Luxemburg, Austria, Turcia, India, Thailanda, Australia, Norvegia, Danemarca, Olanda, FranŃa, ElveŃia, Iugoslavia, Portugalia, Taiwan, Malayesia, SUA, Egipt, Polonia, Rusia, Ucraina, Lituania, Grecia, China, Singapore, Dubai, Argentina), deschizând astfel o eră nouă în spectacolele de divertisment. “RHYTHM OF THE DANCE” are o durată de două ore, iar împletirea dintre muzică, dans, costume şi ritm reuneşte trăirile, tradiŃia şi talentul unic ale dansatorilor din toate zonele Irlandei. Spectacolul este un poem epic, ce descrie călătoria celŃilor de-a lungul timpului, o incursiune între dansurile tradiŃionale celtice şi coregrafiile
24 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Artificii „Pod 4”, alături de Mihaela Albu, cât înfiinŃată în urmă cu 11 ani. Între ani şi la sediul Aldis, la invitaŃia LaurenŃiu şi noile sale colege ne-au personală a marelui iubitor de reamintit marile şlagăre: „Alin, Alin”, Ioan SĂTMĂREANU muzică care este George Naghi. La „Floare albă, floare neagră” sau restaurantul „Allhambra”, din „Mai părăsit, nu-mi pasă”. La rândul Anul acesta, nu mai e un Bucureşti grupul ExclussiV a avut lor, Alexandra Ungureanu şi Crush secret pentru nimeni, spectacolele numai invitaŃi de marcă. au cucerit ropote de aplauze cu de Revelion au fost mai puŃine şi Cum spuneam, în multe „Plâng nopŃile”, „Heaven Can Wait”, mai sărace, din cauza bugetelor localităŃi criza a afectat serios „Inima mea”, „Hello” sau „Cu tine în ajustate datorate crizei şi, de ce să bugetul pentru spectacolele rai”. N-au lipsit nici tinerii artişti hip- n-o spunem deschis, şi buzunarelor speciale de Revelion. Probabil aşa hop locali, Future Underground, dar tot mai goale ale românilor, care nu a fost şi la Focşani – nr. 1 în atracŃia principală a constat, fireşte, s-au mai înghesuit ca altădată să domeniu, cel puŃin pentru provincie, în aducerea a două formaŃii petreacă la restaurant. Sigur, de mulŃi ani de zile – dar nu s-a importante din peisajul dance vedetele cu cotă înaltă de văzut. Aici a fost evidentă european. Vic Krishna este membru popularitate au avut, cum se spune, experienŃa şi inspiraŃia preşedintelui fondator al formaŃiei The Underdog de lucru, colindând Ńara sau C.J., Marian Oprişan, Project, de care se mulŃumindu-se, după caz, să care împreună cu ocupă la ora evolueze într-un anumit oraş sau o colaboratorii tradiŃionali, actuală produ- zonă geografică anume – Valea Andreea şi Radu Fornea cătorul Tony Prahovei, Poiana Braşov, nordul (United Media Group), a Cottura, cunoscut Moldovei, litoral. Astfel, am aflat că propus minunaŃilor la noi din Irina Loghin, Fuego, Maria vrânceni care au colaborarea cu Dragomiroiu, Raoul, Alesis, înfruntat frigul (circa Corina. Vic şi Autentic, Adrian Enache, ExclussiV, 10.000 la orele 24, în colegii ne-au Andra, Mirabela Dauer, Nicolae PiaŃa Gării!) o distribuŃie reamintit „Summer Furdui Iancu, Mihai Trăistariu, echilibrată, atractivă, Jam”, „Saturday Marcel Pavel – ca să dăm doar pentru toate gusturile. Night” sau „I Can’t câteva exemple – au încântat Folclorul a fost Handle It”. publicul cu talentul lor de excepŃie, reprezentat de EducaŃia muzicală nemaivorbind de formaŃiile catre i- Ansamblul profesionist a publicului au delectat pe bucureşteni şi nu „łara Vrancei”, condus vrâncean s-a vădit numai în noaptea cea mai lungă, în de Maria Murgoci, din faptul că tinerii ştafeta fiind spectatori au preluată, firesc fredonat alături de am spune, de veteranul Tony trio-ul vocal Dawson-Harrison feminin Hora, (Captain Holly- într-o nouă şi wood) toate cuceritoare formulă, melodiile de top, lansate pe „selecŃioner” fiind Răzvan parcursul a 18 ani de carieră Ştefaniu, de la Ro-Mania. fructuoasă pe tărâmul euro-dance: Imediat a urcat şi acesta „More and More”, „Only with You”, pe scenă, alături de „Love is not sex”, „Impossible”, colegii si, IonuŃ şi Cătălin, „Flying High”, „Find Another Way”, pentru un recital „The Way Love Is”, „Over and entuziasmant Ro-Mania, Over”, „After Party”, „Love and în nota obişnuită. Celor Pain”. În mesajul său, preşedintele tineri, amatori de hituri de Oprişan recunoştea că „vrâncenii club, li s-au adresat merită mai mult decât putem face frunte cu Iris, Voltaj, ProConsul, Sylvia (Silvia Roxana Sârbu, fostă la noi în acest moment”. Dar, dacă DirecŃia 5 (doar Holograf a recurs la ASIA) şi Dj Rynno, cuplul neocolind adăugăm focurile incredibile de binemeritata vacanŃă). În multe titlurile care l-au impus în topuri: artificii, show-ul de lasere importat locuri organizatorii au mizat pe un „Feel”, „Save Me”, „Lies”, „Fantasy din Anglia, instalaŃia performantă invitat „extern”, cum au sta lucrurile of Love”, „Breath Again”, „Vanessa”. coordonată de Ovidiu Popică, ne- la Călăraşi, unde Anne’s şi InspiraŃia de care vorbeam s-a vădit am bucura dacă am avea în Ńară dansatoarele sale au ridicat în în redescoperirea unei formaŃii mai mulŃi oameni importanŃi care să picioare sala atât la restaurantul aproape uitate, Sweet Kiss, facă asemenea daruri muzicale!
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 25 Proms of Delight pe scena Ateneului Român, de Paşte şi de Crăciun, artişti Sărbători Muzicale de renume internaŃional. Organizat după conceptul original BBC PROMS - cel mai iubit, amplu şi popular festival muzical din lume ce are loc anual la Londra, “Proms of la Ateneu Delight” este un proiect românesc iniŃiat de Dr. LaurenŃiu Daşcă (Director Artistic «Elite Art» Entertainment). Ajuns Oana GEORGESCU deja la cea de-a V-a ediŃie, acesta îmbină muzica simfonică şi stilurile pop, jazz, crossover cu muzica de film şi musical, AsociaŃia “Elite Art Club” UNESCO împreună cu fiind primul concert de tip PROMS din România, organizat la TVR a organizat la Ateneul Român ediŃia de Crăciun a dimensiunile şi după standardele originale din Ńările concertului “Proms of Delight”, un eveniment devenit europene (orchestră, cor şi solişti). În 2007 a deschis oficial tradiŃional şi oferit de Raiffeisen Bank, care sprijină anual Festivalul InternaŃional George Enescu, iar anul trecut a fost comunitatea prin proiecte sociale, educaŃionale, cultural- distins cu Oscar-ul revistei «Capital» pentru mecenat în artă. artistice, sportive sau protejarea mediului înconjurător. Cel Pentru valorile cultural-artistice pe care le susŃine, proiectul mai cunoscut este „Raiffeisen Art Proiect”, lansat în 2003, o “Proms of Delight” a fost inclus de Consiliul NaŃional al iniŃiativă menită să sprijine dezvoltarea proiectelor artistice Audiovizualului în categoria “campanie social-naŃională cu din lumea dansului, teatrului, literaturii, picturii, muzicii. caracter cultural”. EdiŃia de Crăciun din 2008 - “Classics for Tema acestei ediŃii a fost “Spirit of Christmas”, iar invitaŃi Pleasure” - i-a speciali soprana Elena Moşuc, tenorul Florin Ormenişan şi avut ca pianistul Nicolae Dumitru, care au încântat publicul protagonişti pe Elena Moşuc interpretând arii şi partituri din repertoriul clasic al lui dirijorii Ilarion Gaetano Donizetti (“Elixirul Dragostei”), Giacomo Puccini Ionescu-GalaŃi şi (“Boema”), Giuseppe Verdi (“Rigoletto”) sau Johannes Ionel Tudor, pe Brahms (Concertul nr.1 pentru pian şi orchestră), “Tritsch- Monica Anghel, Tratsch-Polka”, “Wiener Blut” sau celebrul marş “Radetzky”. sopranele Crina Aceştia au fost acompaniaŃi de orchestra Bucharest Zancu şi Iulia Symphonic Pops, dirijată de maestrul Valentin Doni. În Dan, tenorul cadrul acestui impresionant eveniment, «Elite Art Club» Teodor Ilincăi şi UNESCO a organizat în Aula Ateneului Român expoziŃia de pe flautistul Ion pictură „Bucureşti, mon amour”, cu lucrări reprezentând Bogdan edificii şi zone emblematice ale Bucureştiului interbelic şi Ştefănescu. contemporan, realizate de pictorul Vitalie Butescu. De o PROMS of mare vizibilitate se bucură şi proiectul de arte vizuale „Pictori Delight Easter de azi la Balcic” care urmăreşte readucerea spiritului Edition 2009 s-a Balcicului în pictura românească contemporană. Prima înscris în seria parte a evenimentului, prezentat tradiŃional de vedeta TVR manifestărilor Iuliana Marciuc şi intitulat simbolic “Spirit of Christmas,” a culturale aparŃinut lui Nicolae Dumitru, care a interpretat “Concertul organizate de nr. 1 pentru pian şi orchestră” de Johannes Brahms, un Primăria moment prea lung în economia spectacolului. Cele mai Capitalei cu aşteptate şi aplaudate au fost ariile celebre interpretate de ocazia celebrării tenorul Florin Ormenişan şi de binecunoscuta Elena Moşuc, a 550 de ani de la atestarea documentară a oraşului Bucureşti. EdiŃia intitulată “Voices of Romance” a adus în prim-plan tineri arti ti aflaŃi în plină afirmare - sopranele Iulia Dan şi Ana-Maria Comşa, tenorii Teodor Ilincăi, Marius Manea şi Lucian Corchiş, pe baritonul Şerban Vasile sau pe Paula Seling şi Brad Vee Johnson (ex-Boney M) acompaniaŃi de „Bucharest Symphonic Pops Orchestra”, condusă de dirijorii Ilarion Ionescu-GalaŃi şi Ionel Tudor. Solistul american a cântat gospel acompaniat de un cor format din şaisprezece tineri şi a interpretat piesa „Joy for Joyfull” în duet cu Paula Seling. Din iulie 2009, an în care a avut şi o ediŃie de primăvară – “Easter Proms of Delight”, “Elite Art” Club UNESCO este membru afiliat “Jeunesses Musicales International” - cea mai amplă organizaŃie neguvernamentală pentru tinerii muzicieni din întreaga lume. Concertele au un scop soprana originară din Iaşi, laureată a numeroase concursuri caritabil şi de mecenat, o parte din fondurile obŃinute fiind internaŃionale de interpretare şi aclamată pe marile scene donate FundaŃiei “Copii Sănătoşi” şi programului de lirice ale lumii. diagnosticare precoce a malformaŃiilor fetale, prin dotarea Concertele “Proms of Delight” au reunit în ultimii ani cu aparatură modernă a marilor maternităŃi din Ńară.
26 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Pe micul ecran prezent (în comparaŃie cu alŃii din generaŃia sa), Doru Jurnal cu chitare Stănculescu, dar şi punctarea istoriei trupei braşovene „Conexiuni”, prin prezenŃa solistului Florian Stoica şi a chitaristului Victor Solomon. Doru IONESCU Peste o săptămână, în preajma lansării noului albumului „Far from Telescopes”, „Kumm” şi Florin Chilian Din octombrie 2009, emisiunea „Timpul Chitarelor” (al cărui aşteptat album „Autistul” a fost promis pentru a fost reluată la TVR 2, cu două ediŃii de 75 de minute, începutul acestui an!). În completare, remember Vali Sterian restrânse apoi la 50, bine şi aşa la vreme de criză, aproape şi semnal discografic „Highlight Kenosis” – „Glowing”. săptămânal (pentru că avem un spaŃiu de difuzare foarte În 7 noiembrie i-am prins în Bucureşti pe clujenii bun, care concurează transmisiile sportive, sâmbăta de la „Desperado” (care au cântat şi din repertoriul nucleului ora 17). Acelaşi prezentator (şi recitator!) Marius Bodochi „Kappa”, amintit şi de ceva arhivă optzecistă), folkul fiind alături de subsemnatul şi de Dan Cojocaru (dirijaŃi de reprezentat inedit de Radu Captari şi de Dorin Andone. realizatorul Ionela LiŃă şi redactorul Roxana Tarhon), plus Următoarea ediŃie a aparŃinut unei trupe mai band-ul emisiunii „Bandidos” (responsabil cu preluările după cunoscute pentru cover-uri, cu un disc proaspăt (de „Rainbow”, „Judas Priest”, „Muse”, „EL&P”, „Queen”, „A- compoziŃii proprii) la activ, prezent într-un top mondial al Ha”, dar şi câteva piese proprii de pe noul disc „Nu-mi dai independenŃilor - „Popas” - tot atunci Raul Cârstea şi scăpare”) au Ńinut piept prezentului (şi arhivei, restrânse prin Neculae Constantin prezentând CD-ul folk „Delta lunară”, ca scurtarea emisiunii) pop-rock-folk pe aceeaşi scenă şi chitaristul de blues „Cyfer”. În aceeaşi ediŃie a mai fost transformată în fiecare luni în platou de filmare la „The Silver reamintit Cornel Chiriac, iar Cristi Gram (chitaristul de la Church”. „Phoenix”) a prezentat ineditul disc solo „State of Mind”. În 3 octombrie invitaŃii celei de-a X-a ediŃii au fost 21.11 a fost ziua celor de la „Proconsul”, aflaŃi la „Iris” în avanpremiera concertului extraordinar al revenirii în finalul unui an aniversar (un deceniu de la înfiinŃare), înainte Bucureşti de peste cinci zile şi a lansării primelor cinci cu o săptămână de concertul de lansare „Sens Unic” de la albume pe CD, dar şi două momente cu monştri sacri ai Sala Palatului. În aceeaşi ediŃie, folkul a fost prezent prin rockului în România - Steve Vai şi Joe Lynn Turner - plus o Marius Matache dar şi prin festivalul naŃional pentru elevi, carte de vizită cu „VooDoo”. de unde câştigătorii „Old Black’s” au păşit şi pe scena În 10.10 Mike Godoroja & „Blue Spirit” plus invitaŃii emisiunii noastre. lor au susŃinut un recital din noul proiect „Balkanik Zeppelin”, În 5 decembrie un chitarist de top al anilor ’80, iar Andrei Enescu (TVR Media) a prezentat DVD-ul „Timpul Alexandru „Jimi” Zărnescu, din păcate prea puŃin prezent pe chitarelor”, în curs de apariŃie. ecrane, cântând cu Mugurel Coman refrene vechi şi piese 24.10 a reprezentat revenirea unui folkist prea puŃin de pe un disc în pregătire. Despre „Sens” şi „Pro Musica” a
fost invitat să vorbească (şi să cânte, fireşte) solistul Tic Petroşel, care şi-a făcut cunoscut proiectul de actualitate „Brumariada”! În aceeaşi ediŃie un minirecital metal-rock „Act” şi o reamintire a celebrului solist timişorean Ionel „Nae” Tarnoczi, stins în noiembrie. Săptămâna următoare cap de afiş au fost folkiştii de la „Poesis”, trupă care se reuneşte anual pentru câteva concerte, iar „Butterflies In My Stomach” au asigurat o inedită repriză acid-jazz, şi nu uit aici cartea de vizită a folkistei Cătălina BeŃa. În fine, penultima ediŃie din an a aparŃinut grupului „Pacifica” (varianta de actualitate cu Leo Iorga, cu care este pregătit un disc retrospectiv pentru solist), la care s-a adăugat cartea de vizită pusă în scenă deja cunoscuŃilor „The Marker” (câştigătorii „Cerbului de Argint” 2009). Remember de sezon: Cântecele RevoluŃiei. Tot de sezon (Crăciun) a fost gândită şi a XX-a ediŃie a emisiunii din ultima sâmbătă a anului cu „Vh 2”, Zoia Alecu, Mircea Vintilă, Victor Socaciu, „Pacifica”, Ducu Bertzi, Vasile Şeicaru, „Krypton”, „Poesis”, Alina Manole, Dinu Olăraşu, Paula Seling şi... „Blackmore’s Night”. Iar aici se cuvine să precizez şi marele ajutor primit de la Cristi Mocanu care a mai făcut posibile, prin licenŃele Rocris Disc, prezenŃele unor monştri sacri ai rockului mondial în diverse ediŃii – John Wetton şi Geoff Downes, „Nightwish”, „Whitesnake”. Atât deocamdată, deşi filmările pentru noul sezon au început.
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 27 Femina videoclip este formată din francezi, iar regizorul Julien Loredana – Rocher a interpretat şi rolul masculin principal din clip. Videoclipul este filmat în stilul filmelor Nouvelle Vague, „Like a Rockstar” din anii ’60. Şi pentru că filmele Nouvelle Vague cer un anumit gen de atitudine şi look, Loredana a colaborat La scurt timp după lansarea albumului cu o întreagă echipă pentru a avea imaginea de blondă “Sundance”, Loredana s-a “îmbarcat” spre Paris, oraş autentică a acelor vremuri, precum Grace Kelly sau unde a filmat un nou videoclip, pentru “Like A Brigitte Bardot. Rockstar”, cea de-a doua piesă promovată de pe “Am profitat de faptul că era vacanŃă şi Parisul albumul înregistrat în America. nu era aglomerat. Am filmat în două zile, ceea ce în Echipa cu care a lucrat artista pentru acest condiŃii normale era practic imposibil. Am filmat în studio, într-un apartament şi pe un pod în Montmartre, în Place Concorde, plus o parcare subterană. Am abordat patru stylinguri pe care le-am conceput împreună cu echipa franceză. Ei au venit cu toate propunerile şi am colaborat foarte bine din toate punctele de vedere”, povesteşte Lori. Tot din anii ’60 este şi maşina pe care artista o conduce în videoclip, iar aceasta este cea care i- a dat cele mai mari bătăi de cap în timpul filmărilor, fiind mai greu de condus decât maşinile moderne; este o maşina clasică, fără niciun sistem modern de frânare sau de direcŃie. Dan CHIRIAC Adela Popescu – „Aniela”
Gabi MATEI A. Popescu, Mihai Petre
Adela Popescu a lansat un nou single, intitulat “Dragostea Ńine cu mine” (Acasa TV şi MediaPro Music), cântec care reprezintă genericul de final al primului serial românesc de epocă, “Aniela”. Este cea de-a şaptea piesă pe care Cornel Ilie, liderul formaŃiei Vunk, o compune pentru tânăra artistă şi reflectă în versuri şi muzică povestea specială de iubire dintre protagoniştii serialului. ”Am început lucrul la cântec citind prin ziare tot felul de informaŃii despre serial. Nu ştiam nimic
despre intrigă sau despre personaje, dacă exista deja o coloana sonora a filmului sau nu. Am scris piesa făcând un puzzle din ideile culese din presă şi din informaŃiile de la „Povestirile de noapte”. Am trimis apoi piesa producătorului care a acceptat-o imediat. Apoi Adela Popescu mi-a spus că se potriveşte perfect cu povestea filmului şi cu rolul ei. Textul a fost scris într-o oră, iar înregistrările cu Adela au mers foarte repede”, spune Cornel. Piesa „Dragostea tine cu mine” va face parte din viitorul album al Adelei.
28 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Femina Andra: Andreea Bălan - 3 X 1 Dragoste şi
În cadrul galei „10 pentru România” de la finalul lui Dumnezeu 2009, Andra a câştigat pentru al treilea an consecutiv trofeul „InterpreŃi vocali” şi devine Mereu astfel cea mai iubită artistă autohtonă în surprinzătoare, ultimii 3 ani. reuşind să se „Sunt onorată şi extrem de fericită că reinventeze de fiece dată, să publicul a fost şi anul acesta alături de mine, abordeze noi idei şi că îmi preŃuieşte muzica şi munca. Faptul că direcŃii în muzica sunt în continuare în topul preferinŃelor sa, cu o inspiraŃie ascultătorilor mă face să merg mai departe cu incontestabilă, inima deschisă, să lansez noi melodii care Andreea Bălan nu sper să placă la fel de mult ca precedentele”, se dezice nici de a declarat artista. această dată, Deşi mezina competiŃiei, Andra a fost dovedind că 12 ani votată cel mai bun interpret vocal şi a reuşit de experienŃă pot să devanseze artişti cu nume sonore în conduce cu industria muzicală românească, precum adevărat la rezultate de Ştefan Bănică Jr, IonuŃ Dolănescu, Maria calitate. Dragomiroiu, Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Schimbarea pe care artista a pregătit-o este una de esenŃă, mesaj, gen muzical, de concept, dar şi de imagine – mai fresh, cool – de la culoarea părului Nicolae până la styling. Furdui Iancu Trecerea de la samba, rock’n’roll, jive (pe albumul Superwoman) la un pop sau Fuego. actual vine din dorinŃa Andreei de a-şi Cu o menŃine aproape publicul adolescentin care mulŃime de i-a urmărit traiectoria artistică de până premii, acum. “Întotdeauna am încercat să creez single-uri şi un concept în jurul proiectelor mele. Muzica albume de este menită să transmită stări, sentimente, succes, ea poate schimba mentalităŃi, poate ghida Andra către o stare de meditare asupra aspectelor promovează vieŃii. ” „ColŃ de Noul single al Andreei Bălan suflet”, o subliniază relaŃia între Dumnezeu şi dragoste, făcând conexiunea între cele nouă piesă două, privindu-le ca pe un concept unitar. extrasă de pe “God is love, love is God” (Dumnezeu albumul înseamnă dragoste, dragostea este „Iubeşte-mă Dumnezeu), spune artista, reliefând ideea astăzi, că dragostea se regăseşte în orice şi iubeşte-mă trebuie privită în toate manifestările ei, mâine”, melodie cântată alături de Adi Cristescu. inclusiv credinŃa. Gabi MATEI Dorin MANEA
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 29 În Ńară acesta a gustat din plin recitalul vedetei Gelu Voicu, Daruri muzicale tânărul artist venind cu propriul său taraf (de altfel,
Marius GHERMAN G. Naghi şi oaspeŃii din Rep. Moldova
Am mai scris-o, este o adevărată artă să organizezi spectacole de succes. Îndeosebi în această perioadă de criză putem vorbi de inspiraŃia acelora care reuşesc să ofere reprezentaŃii populare, alegând distribuŃii echilibrate şi potrivite momentului. Iată, de pildă, Marin Mândrilă i-a invitat din nou pe cei de
Alesis
la „Mari Vila”, cu ultimul album al artistului s-a născut din colaborarea cu familii cu tot şi, « Mari Vila »). În sfârşit, pentru amatorii de muzică fireşte, cu copiii la romantică, cadoul s-a chemat Cătălin Crişan, care a loc de cinste, la un smuls oftaturi din pieptul spectatoarelor (mai ales!) cu show strălucitor, în sensibilele sale compoziŃii sau cu ale lui Jolt Kerestely. care darurile cele Pe cu totul alte coordonate s-a situat mai preŃioase au spectacolul imaginat de gazdele de la marele fost cele artistice. restaurant „Pod 4” din Călăraşi. Nu puteam crede că Astfel, pe scena vom vedea peste 300 de persoane, toate elegante, împodobită sărbă- distinse, chiar în seara de Crăciun! Aici şi-a dovedit toreşte au apărut ştiinŃa în arta spectacolului Mihaela Albu – vedeta mai întâi cele două incontestabilă a Călăraşilor, solistă cu zeci de premii membre ale trupei importante la activ. Cunoscând perfect gusturile teatrale pentru cei localnicilor, ea a optat în această seară magică pentru mici „Tura-Vura”, Anastasia Lazariuc şi iluzionistul Leonard Iozefini ca condusă de soŃia invitaŃi de onoare – şi nu s-a înşelat deloc, succesul cantautorului folk Mircea Bodolan. Au preluat ştafeta fiind uriaş. Anastasia nu se mai vedea din masa Alina şi Romeo Negoiasă, liderii formaŃiei „Alesis” dansatorilor, ea promovându-şi, pe lângă piesele alegându-şi judicios repertoriul – colinde, cântece de cunoscute, noile titluri de pe cel mai recent album al iarnă, şlagăre proprii, dar şi amuzantul cântec „Cartea său – „Dor de mamă”. Dacă audiŃienŃa acestora n-a junglei”, la care micuŃii au cântat şi jucat cu foc. Imediat uimit pe nimeni, în schimb pentru noi, bucureştenii, au intrat în rol părinŃii fiindcă „Alesis” a încălzit serios surpriza totală a fost Mihaela Albu, ovaŃionată la scenă atmosfera cu sârbe şi hore, dansatorul nr. 1 fiind deschisă, atenŃie!, nu pentru cântece de petrecere sau, însuşi Marin Mândrilă. Teleormănean de felul lui, Doamne fereşte, manele, ci pentru muzica uşoară românească tradiŃională!! Ea a dat superb viaŃă unor A. Lazariuc, M. Albu compoziŃii semnate de Ionel Tudor, Marina Voica, Raoul, Alexandru Wilmanyi, Marcel Dragomir, dovedind cât de falsă este părerea unora cum că la asemenea reuniuni, mai ales în restaurant, nu se face succes cu muzica uşoară. Pentru tot ce face la Călăraşi, Mihaela Albu merită un portret în revista noastră! În sfârşit, tot la Călăraşi, dar la renumita firmă “Aldis”, marele iubitor de muzică George Naghi a primit vizita corului bisericii din Călăraşi (Rep. Moldova). Acesta, împreună cu înalte feŃe bisericeşti, a dat viaŃă emoŃionant unor splendide cântece religioase.
30 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Juniorii să-i devanseze pe mult mai titraŃii Mario selecta „Ligă a campionilor” (la care iau Al 6-lea GălăŃanu (Iaşi) şi mai ales Maria parte deŃinătorii de trofee şi premii Crăciun (GalaŃi), care apoi avea să importante), interpretând impecabil cucerească Trofeul unui melodia „Suflet de puternic concurs în Alexandra „Ascultă-mi Belarus! Nimeni nu-i Ruge inima“ şi stea” Profet în Ńara lui... totalizând La 12-14 ani, 9,992857 (ce-o Mihai CHIHER Georgiana Blăgescu mai fi şi asta?) ! (Piatra-NeamŃ) a După cum se Am mai scris despre pasiunea confirmat buna clasare ştie, de anul şi entuziasmul mamelor de copii de la selecŃia naŃională trecut la Aleşd talentaŃi grupate în AsociaŃia „Suflet de Eurovision Junior, în s-a adoptat, cu stea“ de la Aleşd, judeŃul Bihor. Sigur, în timp ce la 15-18 ani a sprijinul Holcim, aceşti ani rândurile lor s-au mai rărit, fost consemnată un sistem foarte greutăŃile şi alte preocupări subŃiind victoria Patriciei modern de echipa susŃinătorilor – de pe scenă sau Ladanyi (Ungaria) în notare pe din culise – dovada cea mai vie fiind faŃa experimentatei computer şi faptul că ediŃia ultimă a durat doar 2 Emanuela Ceauşu jurizare „la zile. Juriul a fost însă unul serios, (Focşani). Trofeul a vedere”. În profesionist, puternic, prezidat fiind de revenit solistului cu recitaluri au fost compozitorul Nicolae Caragia şi având media cea mai mare la Monique în componenŃa sa pe Larisa Avram oricare din secŃiuni şi el Dinescu, M&Q (TVR), Bogdan Dragomir (Radio a fost adjudecat, cu şi Future M&Q, România), Jovan Adamov (Serbia), media 10 (măi, să fie !) prezentarea Nikolai Veseliev (Bulgaria), Leon MihuŃ de Nikoleta Darabana. fiind realizată – coregraf. Este un festival La un pas de nota de copii locali. internaŃional, în titulatura căruia ar maximă a fost şi valoroasa Alexandra Să sperăm că şi anul acesta inimoasele trebui scris şi „de tineret” sau „pentru Ruge din Oradea, care a dominat mame Liana Păcurar, Doina Hoble şi adolescenŃi”, pentru că el merge până colegele lor vor reuşi să la 18 ani. La categoria 6-8 ani, organizeze acest festival dominată de localnici, a câştigat Miruna internaŃional ambiŃios. Gavriş (Oradea), iar la 9-11 ani Florena Sandro (Băile Felix-Oradea) a reuşit
(Oneşti). Teodora Murg Talentata Teddy are un repertoriu foarte divers, cunoscând pe Ana-Maria SZABO dinafară zeci de melodii potrivite vârstei ei, între Nu degeaba neastâmpăratei cele care i-au adus cele Teodora Murg i se spune Teddy ! Cum mai multe aplauze şi ursuleŃul Teddy este un personaj premii fiind „Un look mai legendar în rândul copiilor, şi în îndrăzneŃ” (Dinu Maxer), palmaresul Teodorei strălucesc nu mai „Parfum de iubire” (Mihai puŃin de 4 distincŃii cucerite la Constantinescu), „Ce să festivalul „UrsuleŃul de aur” de la Baia- fac?” şi „Reclame” Mare, cel mai sus ajungând pe treapta (Gabriela Sauciuc a treia. Tot de 4 ori a fost premiată la Cicone), „Casa bunicilor” „Delfinul de aur” de la Năvodari, aici (rep. int.), „De ce?” ajungând până la premiul II. Şi, ca să (Ioachim Petre). Cu un vă convingeŃi că este un „nume” în palmares atât de rândul viitoarelor vedete ale muzicii impresionant, nu putem uşoare româneşti, iată alte concursuri crede că micuŃa Teddy, unde starul de 9 ani s-a impus în faŃa care cântă de la 4 ani, are juriilor prin nonşalanŃă, şarm, în muzica uşoară doar un muzicalitate, eleganŃă hobby, aşa încât... scenică : „Glasul speranŃelor” suntem cu ochii (şi (Techirghiol), „Flori de gheaŃă” urechile !) pe ea! (Bucureşti), „Star Musik” (Oneşti), „Cireşar ministar” (Bucureşti), „Ti amo”
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 31 Portret componistic Radu Anagnoste, Ioana Bogdan, Florentina Satmari, Titus Paul Urmuzescu, Munteanu, neuitatele revelioane TVR, zeci de mari spectacole de divertisment îi datorează succesul. Activitatea patriarhul ironic sa în planul ilustraŃiei muzicale a fost extrem de apreciată şi în SUA sau Anglia. Octavian URSULESCU Am Ńinut să fac o introducere mai lungă pentru că mi-e clar că pentru cei mai tineri numele lui poate nu spune foarte Aşa îl ştiu dintotdeauna pe Paul Urmuzescu – hâtru, mult, şi e păcat. Cu siguranŃă însă, atunci când veŃi citi titlurile simpatic, mereu gata să-Ńi povestească ceva amuzant. L-am melodiilor, veŃi exclama: „Ei, asta nu ştiam că e a lui vizitat deseori în apartamentul său de bloc din PiaŃa Palatului, Urmuzescu!”. Evident, mă refer la muzica de divertisment, unde mi-a istorisit îndeosebi exoticele sale aventuri primele încercări fiind pe tărâmul pieselor de orchestră din marocane. După cum se ştie, Paul Urmuzescu a compus 1958 „Trăsurica lui Bucur”, „Fotograful”, „Mică Uvertură”. Dă muzica pentru festivităŃile de deschidere a „Jocurilor lovitura, cum se spune, în 1966, cu „Prima chemare“. De maghrebiene” , organizate cu mare altfel, va fi extrem de legat fast de regele Marocului la de Margareta Pâslaru, Casablanca în 1983 şi la Rabat în căreia îi va încredinŃa multe 1985. Paul a fost acolo împreună cu hit-uri în anii ’60, dar şi de Paul Enigărescu şi cu regizorul Angela Similea şi de alŃi Hero Lupescu şi mi-a povestit, tineri interpreŃi din epocă, amuzat, câte şmecherii trebuia să aceştia cântându-i melodiile facă pentru a mai rămâne şi el cu la „Cerbul de Aur”. A fost un ceva bani, pe care-i dosea de deceniu foarte fructuos Securitate! De asemenea, pentru compozitor, cu „La prodigioasa sa activitate anii mei” - 1967, „Marea internaŃională a mai inclus coloana cântă” - în acelaşi an, sonoră pentru festivitatea de „Bucureşti” şi „Vise, vise” - deschidere a Campionatului 1968, „Va veni o clipă” - mondial de fotbal de la Barcelona, 1969. E drept, minunatul în 1982. El fiind şi un neîntrecut festival internaŃional „Cerbul regizor muzical, era foarte căutat de Aur“, întrerupt brutal în pentru montajele sale muzicale 1971, producea o emulaŃie măiestre. printre compozitori. În Paul Urmuzescu s-a născut la deceniul 8, Urmuzescu se Bucureşti pe 28 iunie 1928, deci a concentrează pe împlinit 81 de ani !! A absolvit televiziune, dar revine în Conservatorul « Ciprian Porumbescu » din Capitală şi a fost, forŃă în deceniul 9 cu mai multe piese rând pe rând, redactor de programe, regizor muzical, maestru sensibile: „Vremea”, „Târziu, ca nişte păsări argintii”, „Iubirea de sunet la Radiodifuziunea Română, între 1947-1964, când va fi”, „Dacă-mi spui Bun rămas”. După 1990 s-a dedicat pentru a deveni apoi şef de secŃie, realizator de spectacole şi muzicii instrumentale, două dintre lucrările sale fiind premiate de emisiuni la Televiziune, din 1964 până în 1979. Aşa l-am de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor: balada pentru cunoscut şi eu, colaborând cu el la câteva programe realizate harpă „Epos“ şi piesa pentru pian şi calculator „Contraste”. împreună cu Titi Acs sau Titus Munteanu. Rolul lui a fost De altfel, este de admirat apropierea redutabilului creator de extrem de important la primele patru ediŃii ale „Cerbului de tehnica de ultimă oră, cele mai recente lucrări ale sale fiind Aur“ de la Braşov, cele din intervalul 1968-1971. A scris elaborate, la 80 de ani, pentru sintetizator şi computer!! Dar muzică simfonică, vocal-simfonică, instrumentală până să ajungem la lucrările de ultimă oră, nu putem uita cele (preocuparea sa predilectă din ultimii ani), foarte multă 5 premii ale UCMR (cel mai recent în 2006, pentru „Oglinda” muzică de scenă, pentru filmele de animaŃie, dar şi pentru – muzică de scenă), alte 5 distincŃii importante, între care lung-metraje artistice, cel mai cunoscut dintre ele fiind Ordinul „Meritul cultural” cl. I (în 2004), zecile de lucrări de „Titanic-Vals”, din 1964, în regia lui Paul Călinescu. Dar a muzică simfonică, între care 2 simfonii, opera în 3 acte compus şi muzică pentru teatrul de marionete, pentru teatrul „Eminescu”, muzica de scenă pentru 25 de piese de teatru şi radiofonic, musicaluri, ca şi pentru film si show-uri TV. Între 23 pentru marionete, coloana sonoră pentru 14 filme artistice acestea din urmă aş aminti „Cupidon & comp.”, din 1962, în de lung-metraj şi pentru 15 de animaŃie, cele 5 musicaluri, regia lui Valeriu Lazarov, şi show-urile în regie proprie muzica pentru teatrul radiofonic (15 piese), filme TV. Înafara „Revistoteca” - 1975 şi „Ieşirea prin Sărindar” – 1976. Iosif excepŃionalelor piese instrumentale, asupra cărora s-a Sava, cu care am fost coleg la „Scânteia tineretului”, concentrat din 1992 încoace (cele pentru harpă figurează la mărturisea că şi-l aminteşte din anii de şcoală: auz perfect, loc de cinste în „World Harp Congress Review”), Paul lectură rapidă a prima vista, armonist îndrăzneŃ, memorie Urmuzescu este unul dintre creatorii de marcă din muzica excelentă, putere de seducŃie. La începutul anilor ’50, Radio- noastră uşoară, prin titluri cum ar fi „Trenul” (Constantin ul îşi consolida compartimentele de tehnică, ilustraŃie, regie Drăghici), „Va veni o clipă”, „Cupidon”, „Dac-aş spune…”, „Cu muzicală. Alături de Dumitru Capoianu, Paul Urmuzescu a el” (Margareta Pâslaru), „Om lângă om” (Marina Voica), pus bazele unei strălucite echipe de maeştri de sunet, „Dacă n-ai fi tu…” (Ileana Popovici), „Bună seara, învăŃând continuu de la mari personalităŃi regizorale, Cosânzeana” (Cornel Constantiniu), „Marea…” (Ilinca actoriceşti, muzicale care au slujit radiofonia: Buican, Bârcă, Cerbacev), „Prima chemare”, „La anii mei” (Pompilia Stoian), Moruzan, Zirra. Paul Urmuzescu a părăsit str. Nuferilor, cum „Vremea” (Stela Enache), „Dacă-mi spui” (Mirabela Dauer), se numea pe vremuri str. Berthelot, atunci când s-au pus „Bucureşti”, „Vise, vise” (Aurelian Andreescu), „Părerea mea” bazele studioului central de televiziune. Din 1964, alături de (Anda Călugăreanu-Mihai Dumbravă), „Ritm şi dans”, „Fir de Florica Gheorghiescu, Traian Buhlea, Carmen Dobrescu a nalbă”, „Cântă Universul” (Grupul Stereo), „Ai plecat” (Puica fost unul dintre ctitorii primei redacŃii muzicale a TVR. Igiroşanu), „Teii, plopii” (Jean Păunescu). Spunându-i încă o Emisiunile de varietăŃi la care a colaborat cu Ileana Pop, dată mai vârstnicului meu prieten „La mulŃi ani !“, vă oferim alături o partitură a acestui mare melodist.
32 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Partitura
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 33 Ştiri albumul său s-a vândut în peste 3 milioane de Mondo pop exemplare până în prezent. # Să nu uităm că pe lista premiilor MTV Music # Amy Macdonald, al cărei album de debut, Awards s-au aflat şi fetele de la Pussycat Dolls. „This Is The Life”, a transformat-o într-una dintre cele Acestea au fost răsplătite cu un premiu pentru calităŃile mai de succes cântăreŃe şi compozitoare de origine lor de dansatoare - premiul Best Dance In A Video britanică, a anunŃat că cel de-al doilea album al său se pentru single-ul When I Grow Up, care este primul va lansa pe 8 martie 2010. „This Is The Life” a atins cea single de pe cel mai înaltă poziŃie a clasamentelor în 5 Ńări, inclusiv Lady GaGa de-al doilea Marea Britanie, a câştigat discul de platină în 12 Ńări şi album Pussycat s-a vândut în peste 3 milioane de exemplare în Dolls, Doll întreaga lume. Piesa care dă titlul albumului a ajuns pe Domination, primul loc în 10 Ńări şi a înregistrat vânzări de peste 2 # milioane de copii. Michael Bolton # Fanii americani au întâmpinat-o cum se s-a alăturat listei cuvine pe Colbie Caillat odată cu lansarea celui de-al de artişti doilea album al artistei. Breakthrough a intrat direct pe Universal Music, prima poziŃie în Topul Billboard. Breakthrough vine semnând un după albumul de contract cu debut al artistei, label-ul Coco, care s-a Universal vândut în peste 2 Motown. Artistul milioane de a vândut peste exemplare de la 53 de milioane lansarea sa în de albume în 2007. Primul single întreaga carieră, de pe noul disc, a câştigat multe Fallin’For You, a Premii Grammy, înregistrat deja inclusiv cel pentru Best Male Vocalist şi a fost răsplătit vânzări de peste cu o stea pe Hollywood’s Walk of Fame. Printre 300.000 de unităŃi realizările sale se numără duetele cu Luciano în format digital. Pavarotti, B.B. King şi Ray Charles. A compus piese Devenită pentru Barbra Streisand şi KISS şi a colaborat cu Bob cunoscută graŃie Dylan. (Gabi MATEI) fenomenului # Festivitatea decernării Premiilor Django d’Or MySpace, Colbie din acest an au avut loc pe 14 decembrie în Colbie Caillat Caillat s-a somptuoasa sală Alhambra din Paris. Festivitatea a transformat într-o coincis cu sărbătorirea centenarului celui care a fost perioadă de timp relativ scurtă într-una dintre cele mai legendarul artist de jazz, chitaristul Django Reihardt. bine vândute artiste ale ultimilor ani. Spectacolul s-a desfăşurat într-o ambianŃă extrem de # THE BLACK EYED PEAS intră în istorie cu festivă, plină de emoŃie, plăcere şi armonie între public, cele mai multe săptămâni consecutive petrecute pe muzicieni şi organizatori. prima poziŃie în Billboard Hot 100 Chart. Acesta este un Această magnifică seară, spune „Comunicatul record absolut pentru un grup în istoria de 51 de ani a de presă” al organizatorilor, a fost animată cu talent de topului Billboard. THE E.N.D., cel de-al cincilea album Diane Tell şi Jean-Michel Proust. al trupei câştigătoare a trei premii Grammy a intrat pe Juriul de specialitate a acordat în acest an primul loc în Billboard Top 200. A fost cel mai înalt următoarele premii: Categoria „Talent nou”-Anne debut pentru cei de la The Black Eyed Peas. Paceo pentru albumul „Triphase”; Categoria „Muzician # Lady GaGa a devenit cea de-a treia artistă care confirmă”-Herve Sellin Tentet pentru albumul din istorie ale cărei prime trei piese de pe albumul de „Marciac New York Express”; Categoria „Spectacol debut au ocupat pe rând locul 1 în Billboard’s live”-Mederic Collignon pentru spectacolul „Jus de Mainstream Top 40 Airplay. Cel de-al treilea single al Bocse”; Categoria „CreaŃie”-Laurent Cugny (pe care îl sau, Love Game s-a clasat pe prima poziŃie a topului, cunoaştem din 1994 când a dirijat la Sala Palatului din la fel ca şi cele doua hit-uri anterioare, Just Dance şi Bucureşti, în cadrul evenimentului Coca Cola Super Poker Face. Lady GaGa şi-a lansat albumul de debut Jazz Festival, Orchestra NaŃională de jazz a FranŃei) şi The Fame, la sfârşitul anului trecut şi a reuşit să se Premiul Frank Hagege (cofondator al acestor premii impună în scurtă vreme în întreaga lume. Single-urile alături de Jacqueline Danno şi Babik Reinhardt) lui sale au ocupat prima poziŃie în topuri în 15 Ńări, iar Patrick Saussois. (Alexandru ŞIPA)
34 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 CD-uri Jolt Kerestely: Alexandru Arşinel: Roşca. Un disc „de pus pe rană”, cum se spune, fiindcă Arşinel „O viaŃă „Cântece de este un cântăreŃ adevărat. pentru Crăciun” muzică” Irina Loghin şi În ambianŃa elegantă, ALESIS: „Flori de distinsă a restaurantului Aşa cum am scris la Allhambra din Bucureşti (gazde gheaŃă şi flori vremea respectivă, cu ocazia spectacolului aniversar de la dalbe” Sala Palatului, organizat de Bebe Mihu cu un succes uriaş, Subintitulat „Colinde şi maestrul Jolt Kerestely a lansat cântece de iarnă”, albumul editat şi 2 CD-uri „Best of“. Primul de casa ROTON este unul dintre ele include 21 de titluri, absolut remarcabil din toate neştiind la care dintre ele să ne punctele de vedere: respect oprim: Copacul, Noapte, fată cu pentru tradiŃiile folclorice cercei de smoală, Un buchet de autentice (13 colinde populare, crizanteme, Ala-bala, portocala, doar Bună seara, dragi români! Tăcutele iubiri, Visez o fiind o inspirată prelucrare- primăvară, Iubito, Inima nu ştie adaptare semnată de Romeo perfecte – muzicienii Bianca şi Negoiasă după George Marian Sârbu, liderii formaŃiei Enescu), aranjamente (R. „Exclussiv”), Alexandru Arşinel Negoiasă, Cristi DuŃu), şi-a lansat minunatul album mastering (Romi Rus), fotografii Electrecord destinat Sărbătorilor de iarnă. Cu vocea sa gravă, învăluitoare, marele actor ne restituie refrenele copilăriei noastre: Moş Crăciun cu plete dalbe, Steaua sus răsare, O, brad frumos, Ninge iar (Silent night, holy night), pe care nu poŃi să nu le asculŃi fără a-Ńi da lacrimile. Avem aici, alături de carte. ColecŃia de interpreŃi este titluri obligatorii, am spune şi ea impresionantă, nelipsind (Jingle Bells, White Christmas, Aurelian Andreescu, Mirabela Feliz navidad, Amazing Grace Dauer, Corina Chiriac, Eva Kiss, s.a.), două inspirate creaŃii Maria Dragomiroiu, Cătălin originale româneşti: În seara de (Cornel Lazăr) şi mai ales Crişan, Marina Florea, Anca Moş Ajun (Cornel Fugaru) şi Ce interpretare vocală. łurcaşiu, Loredana Groza, bucurie ar fi (Dani Constantin). Vocile Irinei Loghin, ale Angela Similea, Oana Sârbu, Aranjamente muzicale (înafara Alinei şi lui Romeo Negoiasă, Gabriel DorobanŃu, Stela celor două piese menŃionate, la alături de un cor de copii, se Enache, Monica Anghel, care semnatari sunt autorii) şi armonizează perfect, rezultând Georgeta Mihalache. Editat de mastering: Dan Dimitriu, cântece care literalmente „îŃi Son Art Records, CD-ul are din imprimările fiind făcute în merg la inimă”. AdăugaŃi păcate un booklet plin de greşeli studioul acestuia - D&D acompaniamentul orchestral de jenante. O asemenea realizare Production. Şi vocile pure din mare fineŃe (este vorba de merita un tipar pe măsură! Noroc backing aparŃin tot echipei de formaŃia ALESIS în formula că ne rămâne muzica – o istorie copii a lui Dan Dimitriu – completă) şi aveŃi imaginea unui a şlagărului românesc... Andreea Cernica, Antonia album pe care-l puteŃi asculta nu Dimitriu, Anca Munteanu, Alina numai în decembrie, fiind o bijuterie!
ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 35 Amintiri din “Epoca de aur” Vedete internaŃionale, pe… diurnă!
Octavian URSULESCU
În ciuda restricŃiilor şi opreliştilor de tot felul, au existat la A.R.I.A. (AgenŃia română de impresariat artistic) oameni pasionaŃi, iubitori de muzică şi spectacol, care s-au străduit să aducă pe scenele din România (de fapt, era vorba doar de Capitală) mari valori de peste hotare. Unul dintre Octavian Ursulescu şi Suzy Quatro aceşti oameni a fost Lucian Spirescu, pe atunci un tânăr referent, foarte bun cunoscător al fenomenului. Deseori Volcano sau Saragossa Band. mergeam la el acasă şi ascultam pe magnetofonul său Akai Unul din numele în care am crezut mult, împreună cu ultimele noutăŃi muzicale sau urmăream pe video show-uri de prietenul Lucian Spirescu, a fost Bob Geldof (“Boomtown gen, sfătuindu-ne în privinŃa numelor pe care am putea să le Rats”), celebru ulterior pentru mega-concertele sale aducem în România. Eu aveam un rol neoficial de consilier, caritabile. Am prezentat concertul său de la Polivalenta să zicem, fiind nu o dată consultat de conducerea AgenŃiei, şi bucureşteană, dar încasările n-au fost pe măsura mă bucur că, în câteva rânduri, cuvântul meu a avut un rol evenimentullui, aşa că a urmat, pentru Lucian Spirescu, decisiv. Având emisiuni la Radio şi TV, rubrici de specialitate angajat al ARIA, tradiŃionala muştruluială (eu eram exonerat, permanente în presă şi prezentând festivalurile importante, fiind doar colaborator) legată de “risipirea valutei numele meu cântărea destul de greu, chiar dacă eram o statului”…Aşa au stat lucrurile şi cu faimosul grup vocal “oaie neagră” a SecurităŃii, urmărit permanent şi fără viză de american “Stylistics”. De fapt, cum îşi aminteşte L. Spirescu, Occident. În schimb, mergeam, pe banii mei, la toate bugetul ARIA pentru aducerea artiştilor străini era în 1979 de manifestările de muzică pop şi de jazz din Ńările socialiste, nu 20.000 de dolari, pentru a ajunge, peste un deceniu, o dată cunoscând acolo vedete pe care le recomandam în la…2.000! Ce să faci cu banii ăştia? Noroc cu bunele relaŃii Ńară, sau reîntâlnindu-mă acolo cu artişti pe care-i avute cu diverşi impresari, care “abăteau” şi pe la Bucureşti prezentasem la Bucureşti, aşa cum s-a întâmplat cu formaŃia turneele aflate în această parte a Europei. Între ei, la loc de “Middle of the road” în Polonia. Am avut de altfel şansa rară cinste, se afla Prince Kemal Tursan (aşa figura şi pe cartea de a prezenta mai toate show-urile internaŃionale de la de vizită, “PrinŃ”, era turc de origine kurdă, stabilit în Polonia). Bucureşti, de la José Feliciano, Suzi Quatro, Precious A sprijinit şi o echipă feminină de baschet de la noi, era mare Wilson, Eruption - la Goombay Dance Band, Pussycat, Babe, iubitor de baschet, dar mai ales a facilitat aducerea multora dintre artiştii pe care i-am numit mai sus. Kemal era bine văzut de autorităŃi, îmi spune Spirescu, datorită faptului că REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE EDITURA MUZICALĂ CU SPRIJINUL UCMR-ADA DIN FONDUL SOCIAL CULTURAL avea o colaborare excelentă cu Jeanina Matei, pe care a dus- ŞI ÎN COLABORARE CU U.N.M.B. o la numeroase festivaluri şi contracte peste hotare. La sfârşitul anilor ’80 a început colaborarea cu impresarul ungur Laszlo Hegedus, cu care mă împrietenisem cu ani în urmă la ACTUALITATEA festivalul de la Sopot, în Polonia, unde venise, ca şi mine, în calitate de tânăr jurnalist şi reporter radio, pentru ca ulterior MUZICALĂ să-şi dezvolte una dintre cele mai mari agenŃii din Estul Europei, cum este şi astăzi. Cu el am colaborat la concertul Director: Costin ASLAM lui Suzi Quatro de la Sala Palatului. Îmi aduc aminte că toŃi Redactori: artiştii străini erau uimiŃi când vedeau la Sala Palatului, în Mihai COSMA Octavian URSULESCU culise, exact în spatele scenei, soldaŃi înarmaŃi - trebuia să le Editorialist: Adrian IORGULESCU explicăm, discret, că pe acolo era legătura directă cu Consiliul de Stat, pe unde intra Ceauşescu la Congrese… Amintirile mele şi ale lui Lucian Spireanu sunt Semnează în acest număr: George BALINT, Cornelia BRONZETTI, Corina BURA, numeroase, mergând până în 1989. Cine ştie, de pildă, că Carmen CÂRNECI-CAVASSI, LuminiŃa CIOBANU, faimosul Eric Clapton era cât pe-aci să concerteze la Sebastian CRĂCIUN, Liviu DĂNCEANU, Bucureşti, dar s-a îmbolnăvit în ultima clipă? Sau că în 1989 TanŃa DIACONESCU, Oana GEORGESCU, cei din conducere au avut pretenŃia să fie invitaŃi celebrii Doru IONESCU, Anca LEAHU, Florian LUNGU, AlBano şi Romina Power, dar…pe diurnă, adică 13 dolari pe PetruŃa MĂNIUł, Doina MOGA, Diana MURĂŞAN, Valentin PETCULESCU, Florinela POPA, zi?! Evident, nu s-a materializat nimic. Iar Spirescu a fost Mariana POPESCU, Doru POPOVICI, îndepărtat de la ARIA atunci când s-a luptat pentru contractul Elena Maria ŞORBAN, Florin-Silviu URSULESCU cu Boney M., în versiunea oficială, nu ce circulă prin România în vremea din urmă: mai era nevoie de 1.000 de dolari şi a Adresa redacŃiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect.1, fost considerat “element duşmănos” fiindcă nu s-a străduit 010071, România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67 E-mail: [email protected], [email protected] îndeajuns să-i convingă să vină pe bani mai puŃini! TIPOGRAFIA - ERICOM PRINT SRL TEL: 021-410.64.88 ISSN: 1220-742x