Serie nouã ianuarie 2010 1 Am (CIII) ACTUALITATEA 36 pagini 9 lei REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ªI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA La multi ani 2010 ! Hänsel şi Gretel s-au întors la Bucureşti O nouă sală de operă Meridian 2009 Festivalul “I. D. Chirescu” Portret Paul Urmuzescu Stelele Moscovei În imagine: Valentina Naforniţa Proms of Delight Editorial a le accepta numai la nivel Adecvări descriptiv, linear, neasamblate mutual şi nerevelate armonic şi categoriale (IV) conjunctiv cu praxisul creator. După cum, nu le privesc static, Adrian IORGULESCU închis, exclusivist, cu ordonări, subordonări şi antinomii fixe, Seria soiurilor categoriale imuabile. FluctuaŃiile, apartenente actualităŃii anexează, substituirile, interconexiunile printre altele, şi oribilul, anormalul, înregistrate pe parcursul incoerentul, banalul, neverosimilul, timpului semnalează repetate minimalul, haoticul, ambiguul, replieri, reconfirmări, în legătură eterogenul, decadentul, instinctivul, cu prezenŃa, ponderea şi gratuitul, efemerul, limitatul, sterilul, însemnătatea acordată violentul, zadarnicul etc. Lista rămâne acestora. Ajustările marcante, deschisă. Per global, ele deconspiră explicite petrecute în ultimele încercarea de evidenŃiere şi etalare a decenii întăresc afirmaŃia. ipostazelor prevalent negative, anulante, potrivnice, agonizante Secondo. „EsenŃe ale mediului ontic. Devoalează perpetuarea într-un spaŃiu reflexive” – cum le denumea E. Souriau – calamitat, dezmembrat, vitregit de suport metafizic. De orizont speŃele discutate reprezintă unelte apte să şi speranŃă. Surprind traiul într-o lume bolnavă, strâmbă, unde genereze, gireze, defrişeze şi îndrume subiectul se simte traumatizat, stingher, neputincios, deprimat. desfăşurările necesare şi numeroase, Incapabil de luptă şi asumare. Vlăguit de resurse sufleteşti şi referitoare la redactarea, investigarea, voinŃă. Exasperat de servituŃi opresante. Unde logica, intuiŃia calificarea şi clasificarea „exponatelor” estetice. corectă, bunul simŃ s-au pulverizat. Unde mecanismul Ele asigură într-o măsură convenabilă, comunitar pare definitiv ancrasat. Finalmente, de unde soliditatea deciziilor aplicative. Dar şi normalitatea s-a pulverizat. valabilitatea plasărilor, opiniilor, ierarhizărilor Omul recent e copleşit în schimb, până la saturaŃie, cu efectuate la stadiul contemplării. enorme cantităŃi de informaŃii inutile, rudimentare, adesea false (Continuare în pag. 2) sau derutante. Împachetate în ambalaje comunicaŃionale, perimate, deteriorate. Reperele, temeiurile, altă dată la dispoziŃie, (filozofice, etice, religioase, spirituale) i-au fost astfel DIN SUMAR bruiate, distorsionate, ruinate. ÎntreŃine, de aceea, senzaŃia că face permanent o echilibristică periculoasă deasupra Festivalul Archaeus 4 prăpastiei. Că pedalează în gol, că e dezorientat, debusolat. Meridian 2009 4-5 Că nu se poate bizui în nicio împrejurare pe sprijinul semenilor. Individul nostru se mişcă crispat, reticent, pe făgaşul Enescu în lume 6 unei lumi înguste, meschine, alienate, fals amăgitoare. Extrem Festivalul “I.D. Chirescu” 7 de agitate şi de silnice. Înghite necondiŃionat, nemestecat 8 promisiunile mincinos-manipulatorii ale autorităŃilor, reziduurile Tiberiu Simionescu toxice ale presei scrise şi electronice, reclamele publicitare Leontina Văduva 9 scârbavnice în înşelătorul ofertei. Şi, ca şi cum toate acestea Hänsel şi Gretel 10 n-ar fi îndeajuns, se „hrăneşte” sărmanul cu deşeuri provenite din groapa de gunoaie a culturii pentru „prostime”. A ajuns, Concerte... sub lupă 12-13 după cum se verifică, invadat de mizeria cotidiană, contaminat Festivalul Mozart 14 iremediabil de produsele şi efectele unui perimetru degradat, infestat. MulŃimea acestor anomalii şi constrângeri nu puteau Concursul P. Constantinescu 16 scăpa analizei şi redării de pe poziŃii critice, blamabile, dar Centenarul P. Constantinescu 19 implicative a artiştilor, cugetătorilor, comentatorilor. În calitatea 21 lor de observatori şi cronicari. De conştiinŃe ale prezentului. De Albume marca Arşinel „paznici ai farului” ce încă luminează omenirea. Prin Stelele Moscovei 22-23 întruchipări metaforice sau speculative, fixând şi înfăŃişând Proms of Delight 26 nefardat, frust, deseori dramatic, situaŃia de fapt. În delirul ei Portret componistic eruptiv, caleidoscopic. Aparent sau nu, iremediabil. Paul Urmuzescu 32 Închei expunerea prin câteva remarci rezumative: O melodie pentru fiecare “Prima chemare”,muzica Paul Urmuzescu 33 Primo. Nu subscriu la indiferenŃa clamată suveran de anumiŃi gânditori faŃă de sistemul categorial. Nici la înclinaŃia de Amintiri din “Epoca de aur” 36 ACTUALITATEA MUZICALĂ Nr. 1 Ianuarie 2010 Eseuri CLUSTER 2 Adecvări Mobilitate şi perisabilitate categoriale Liviu DĂNCEANU (IV) Noutatea, se ştie, presupune un nivel accentuat de mobilitate, dar şi un (Urmare din pag. 1) grad sporit de perisabilitate, de efemeritate care Ńine de datele lumescului, de Am greşi să le judecăm însăşi raŃiunea lumii contemporane care vizează implementarea de multe ori doar în calitatea lor de tipare sau pletorică a primenirii, a schimbării cu orice preŃ. Muzicile tradiŃionale, folclorice, ca structuri noŃionale extrinseci. să nu mai vorbim de producŃiile sonore sacre stau, dimpotrivă, sub semnul Întrucât, sunt constituentele şi perenităŃii, al imuabilităŃii. Zbaterea obsesivă pentru nou şi originalitate este un testimoniu evident al crizei relaŃiei de dragoste dintre noi şi arta sunetelor. Fie-mi constantele propriului nostru iertată comparaŃia, dar o apreciez ca fiind sugestivă: când două persoane se sistem referenŃial. Partea unui iubesc ele militează pentru conservarea stării martoră a iubirii lor, în timp ce atunci mecanism complex de gândire, când apare plictiseala, intervine şi dorinŃa de schimbare. Cu siguranŃă însă că nu simŃire şi sondare a realităŃii. numai din sastisire ori monotonie compozitorii exersează înnoirea, împrospătarea Posedă, deci, o certă limbajului muzical, ci şi din exacerbarea dimensiunii raŃionale, din supralicitarea dimensiune intrinsecă. minŃii în raport cu sufletul, ignorându-se faptul că mintea, oricât de dotată ar fi, Constituie verigile unui a priori este totdeauna mai strâmtă şi mai neputincioasă decât simŃirea în a percepe mental, sufletesc, sensibil. Se realitatea. Să nu credeŃi că sunt adeptul încremenirii ori adversarul reciclărilor arată, delimitează şi comportă în estetice şi stilistice. Dar nici nu mă împrietenesc uşor cu schimbarea de dragul noi, precum elementele schimbării ori ca sare a plăcerii. De fapt schimbarea, singurul lucru constant în compozite, complementare şi muzica veacului trecut, a devenit în unificatoare ale unui habitus. ultimele decenii foarte inconstantă şi, ConŃin, in extenso, atributele mai ales, inconsistentă. Aproape că unor matrice revelatorii şi nimic nou de semnalat la capitolul operatorii aparŃinătoare oricărui substituirii de paradigmă sau de individ. implementare al unui Zeitgeist proaspăt Terzo. Deplasările, în orizontul muzicii savante. Poate doar reamplasările de prioritate şi prospectarea digitală a sunetului să accent constatate, ori altele urnească statu-quo-ul ce tronează în similare, înseamnă plieri componistica actuală, deschizând astfel porŃile unor mutaŃii cu adevărat legitime, obligatorii la condiŃiile, exerciŃiile esenŃiale. Or, unde se oficiază mai abitir şi exigenŃele momentului. fiziologia sonoră dacă nu într-un templu Răspund unor comandamente al cercetării aşa cum este, de pildă, IRCAM-ul parizian ? De altfel, IRCAM-ul de concordanŃă. Conectează seamănă cu o catedrală: 1) odată intrat în Institut de rechesrche et coordination într-un relativ sincron concretul acoustique/musique muzicianul neofit concede, aidoma bigotului, că trebuie să se cu abstractul şi practicul. Prin protejeze de atracŃia lumii exterioare, tocmai pentru a se apleca neperturbat profil şi rază de acoperire, noile asupra obiectului cercetării/slujirii sale; 2) ochiul sau vederea, ca organ sau simŃ categorii nu le contrazic sau prin care investigatorul sonor este scos afară din sine, sunt corectate de acuitatea elimină pe cele tradiŃionale. urechii şi auzului graŃie cărora cercetătorul se agaŃă de infinitezimalele Câteodată le însoŃesc sau transformări ale anvelopelor sonore; 3) aşa cum Crucea ornamentată este simbolul bucuriei Învierii în tradiŃia creştină răsăriteană, tot aşa împodobirea interferează. Unele sunt ordinatoarelor cu softuri din ce în ce mai sofisticate aminteşte de altarul Jertfei derivatele, prelungirile, celui ce mântuieşte vocabularul muzical de aspectele lui terne, investindu-l cu o extensiile acestora. Altele configuraŃie tainică; 4) dacă în lucrurile mărunte, cum ar fi detaliile arhitectonice exprimă şi reflectă o întreagă ale unei biserici, se reflectă orientări de fond, perspective fundamentale, în gamă de mutaŃii survenite la revelările aparent insignifiante din intimitatea sunetului se pot ascunde iniŃiative scara fenomenului cultural în majore ale unor noi forme de relief muzical; 5) indiscutabil, Biserica ia chipul lumii ansamblu. Mereu renovat. în mijlocul căreia fiinŃează, iar programele muzicale ale IRCAM-ului împrumută tot Permanent diacronic. Accentuez mai mult chipul celor ce le concep şi asistă, având predominant profilul adiŃional împrejurarea informaticianului şi doar în subsidiar trăsăturile proprii compozitorului. În felul explicabilă a întrepătrunderii, acesta chiriaşii de la Centre Pompidou seamănă din ce în ce mai consistent cu rivalii de la GRM-ul anilor 50 când un inginer ca Pierre Schaeffer punea bazele combinării, comasării diferitelor muzicii