SINTEZA CALITĂŢII CORPURILOR DE APĂ DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC MUREŞ ÎN ANUL 2016 (extras)

1. PREZENTAREA GENERALĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC MUREŞ

1.1. Aspecte generale

Bazinul hidrografic al râului Mureş este situat în partea centrală şi de vest a României şi izvorăşte din Carpaţii Orientali (Depresiunea Giurgeului), Munţii Hăşmaşul Mare iar suprafaţa bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2 (11,7% din suprafaţa ţării). Până la graniţa cu Ungaria îşi desfăşoară albia pe o lungime de 761 km, fiind cel mai lung dintre râurile interioare ale ţării. Reţeaua hidrografică codificată însumează 808 cursuri de apă având 11119 km, adică 13,7% din lungimea totală a reţelei codificate a ţării şi o densitate de 0,39 km/ km2 faţă de 0,33 km/km2 - media pe ţară. Zona cursului superior este delimitată de Depresiunea Giurgeului şi Defileul Topliţa - Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona centrală a Podişului Transilvaniei, iar zona cursului inferior este delimitată de Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului şi Câmpia de Vest (între Lipova şi graniţa cu Ungaria). În Tabelul următor sunt prezentate caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului bazinului hidrografic Mureş:

Nr. Suprafaţa* % din suprafaţa Populaţia % din populaţia totală Judeţul crt. (km2) totală pe bazin (locuitori) pe bazin 1 Alba 6233 21,9 382747 18,9 2 Arad 2854 10,1 283662 14,0 3 Bihor** 15 0,1 - - 4 Bistriţa-Năsăud 258 0,9 10038 0,5 5 Braşov 143 0,5 2476 0,1 6 Caraş-Severin 107 0,4 2813 0,1 7 Cluj 1467 5,2 140644 7,0 8 Harghita 3265 11,5 181311 9,0 9 Hunedoara 5024 17,7 299720 14,8 10 Mureş 6694 23,6 580851 28,6 11 Sibiu 2226 7,8 142549 7,0 12 Timiş** 115 0,4 - - TOTAL 28401 100 2026811 100 * calculul s-a făcut cu programul ArcGIS ** judeţul respectiv nu are localităţi în bazinul hidrografic Mureş

1.1.1. Hidrografia Afluenţii principali ai râului principal Mureş sunt :  : L (lungime) = 53 km; S (Suprafaţă) = 563 km2  Arieş: L = 166 km; S = 3005 km2;  : L = 82 km; S = 651 km2  Târnave: L = 246 km; S = 6253 km2 , rezultată din Târnavei Mici (L = 196 km; S = 2071 km2) cu Târnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2);  : L = 57 Km; S = 576 km2  Sebeş: L = 96 km; S = 1304 km2  : L = 93 km; S = 1983 km2.

Pe lângă bazinul propriu-zis al Mureşului, în patrimoniul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş a fost cuprins şi bazinul hidrografic Ier (L = 61 km; S = 420 km2), situat integral în zona Câmpiei Tisei.

1 Bazinul hidrografic Mureş include în totalitate judeţele Mureş şi Alba şi parţial judeţele Harghita, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Sibiu, Arad şi Braşov.

Reţeaua hidrografică din cadrul bazinului hidrografic Mureş are densitate strâns legată de zonalitatea verticală a condiţiilor fizico-geografice. Reţeaua de râuri cu densitate mică, sub 0,3 km/km2, corespunde regiunilor de câmpie şi dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde regiunilor muntoase, unde creşte până la 1-1,20 km/km2. Repartiţia densităţii reţelei de râuri suferă datorită influenţei condiţiilor locale.

Mureşul, al cărui propriu-zis se află în sudul Depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, traversează forme variate de relief. Cursul său se poate împărţi în patru sectoare caracteristice: - Mureşul superior, de la izvor până la Deda, cu afluenţii mai importanţi : , Topliţa, Sălard, Răstoliţa - Mureşul mijlociu, între Deda şi , unde primeşte afluenţii mai importanţi: Gurghiu, Niraj, Luţ, Comlod, Pârâul de Câmpie, Arieş, (Teiu), Târnave şi Ampoi - Culoarul Mureşului inferior, între Alba Iulia şi Lipova, având afluenţii cei mai importanţi: Sebeş, , Geoagiu, Strei, şi Băcia - Mureşul inferior, între Lipova şi graniţa cu Ungaria, unde a format un vast con de dejecţie.

1.1.2. Relieful Datorită amplasării sale, bazinul hidrografic al râului Mureş este constituit dintr-un ansamblu fizico- geografic variat, care determină o distribuţie zonală, atât de la vest la est cât şi în funcţie de treptele de relief ale parametrilor meteorologici şi hidrologici, etajaţi dinspre centru spre periferia bazinului.

Relieful prezintă o mare varietate de la câmpie la munţi (altitudinea minima este de 75 m, la ieşirea din ţară, în Câmpia de Vest, iar cea maximă de 2509 m, în Munţii Retezat). Aproximativ 25% din suprafaţa bazinului revine munţilor, 55% dealurilor şi podişurilor, 15% văilor şi luncilor şi 5% câmpiilor.

Ansamblul fizico-geografic se caracterizează prin existenţa mai multor unităţi de relief: o Unitatea Carpatică montană o Unitatea Podişului Transilvaniei o Unitatea Piemontană o Unitatea de Câmpie

2. CARACTERIZAREA RESURSELOR DE APĂ DIN PUNCT DE VEDERE CANTITATIV

• Situaţia resurselor de apă utilizabile în bazinul hidrografic Mureş, potrivit gradului de amenajare şi calculate pentru condiţiile hidrologice ale anului 2016, se prezintă astfel: • În cadrul bazinului hidrografic Mureş, din totalul volumului mediu multianual al resurselor de apă de suprafaţă şi subterană de cca 6,3398 miliarde mc, cca 92,6 % revine resurselor de apă de suprafaţă (5,876 miliarde mc) • Resursele de apă subterane cantonate în cadrul bazinului hidrografic Mureş însumează cca 463,5 mil. mc. • În anul 2016 au fost prelevate în total 597,11 milioane mc - volum de apă din care cca 95 % din ape de suprafață, diferenţa fiind din subteran.

Volumele de apă efectiv captate, la nivelul anilor 2000 – 2015 sunt relativ apropiate, diferenţele apar în special de la industria energetică.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru anul 2016 se prezintă în Tabelul de mai jos:

2 Sursa de apă în bh. Mureș Indicator de caracterizare Total mii.mc. A. Râuri interioare 5.876.340,696 1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor 1.091.522,6 hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare 1 145 441,218 aflate în funcţiune B. Subteran 463.545,76 1. Resursa teoretică din care: - ape freatice 297.479,08

- ape de adâncime 166.066,68 2. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în funcţiune 47 177,366 Total resurse 1. Resursa teoretică 6.339.886,456 2. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate 1 098 263,852 în funcţiune

2.1 Prelevările de apă

În anul 2016 prelevările totale de apă brută au fost de 597 109,438 mii m3 din care:  populaţie 85 034,972 mii m3.  industrie 448 967,475 mii m3.  agricultură 63 106,991 mii m3.

Prelevările de apă au scăzut de la 698696,91 mii m3 în anul 2011, la 649116,808 mii m3 în 2012, în 2013 au crescut la 653 039,740 mii m3, în 2014 au scăzut la 610 954,326 mii m3 , în 2015 au scăzut la 579 878,217 mii m3 , iar în 2016 au crescut la 597 109,438 mii m3

Pentru anul 2016 raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă se prezintă astfel:

Cerinţa de apă Prelevările de apă Gradul de utilizare, Valoare Valoare % Activitate Activitate (mii.mc) (mii.mc) Populaţie 96 771,342 Populaţie 85 034,972 87,87% Industrie 971 006,669 Industrie 448 967,47 46,24% Agricultură 77 663,207 Agricultură 63 106,991 81,26% Total 1 145 441,218 Total 597 109,438 52,13%

3 Dinamica volumelor de apă captate în b.h. Mureş defalcate pe surse de apă

1,200 1,000

800 mc) 600

400 apă de Volume (milioane 200 Total

0 Subteran 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Subteran 48.28 42.47 40.36 37.61 35.64 34.85 33.89 32.37 32.21 34.58 40.9 39.58 36.84 33.09 34.75 37.37 Suprafaţă 936.9 949.3 902.7 1060 687.9 731.2 871.1 860.9 611.2 521.7 657.9 611 616.1 577.9 546.3 559.8 Total 985.2 991.8 943 1098 723.6 766 904.9 893.3 643.4 556.3 698.8 650.5 653 611 581.1 597.1

Subteran Suprafaţă Total

Asigurarea volumelor de apă brută în surse în 2016:

– Nu a fost necesară aplicarea planurilor de restricţii şi de folosire a apelor în perioade deficitare. – Pentru toate tipurile de folosinţe au fost asigurate integral volumele de apă în sistemele centralizate de alimentare cu apă. – S-au asigurat volumele solicitate pentru irigarea culturilor agricole la nivelul cerinţei.

3. CARACTERIZAREA RESURSELOR DE APĂ DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV

În conformitate cu SINTEZA PRIVIND CALITATEA APELOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ- 2016, caracterizarea calităţii apelor în anul 2016 s-a efectuat pe corpuri de apă, ţinând cont de limitele atribuite pentru indicatorii de calitate, pentru fiecare tipologie de corp de apă.

Pentru Corpurile de apă naturale (râuri şi lacuri naturale) s-a determinat starea ecologică (5 clase de calitate) respectiv starea chimică (2 clase de calitate).

Pentru Corpurile de apă puternic modificate şi corpurile de apă artificiale (râuri şi lacuri de acumulare) s-a determinat potenţialul ecologic (3 clase de calitate) respectiv starea chimică (2 clase de calitate).

La nivelul bazinului Hhdrografic Mureş au fost desemnate 528 corpuri de apă dintre care:  513 corpuri de apă de suprafaţă curgătoare – în lungime totală de 10734.81 km, dintre care; o 410 corpuri de apă naturale – în lungime totală de 7403,91 km; o 100 corpuri de apă puternic modificate – în lungime totală de 3202,73 km; o 3 corpuri de apă artificiale (canale) – în lungime totală de 128,17 km;  3 corpuri de apă lacuri naturale;  12 corpuri de apă lacuri de acumulare.

4.1. Caracterizarea corpurilor de apă naturale

4 Cele 29 corpuri de apă naturale (1495,89 km) monitorizate în 2016 s-au încadrat în starea ecologică :  Foarte bună: nici un corp de apă;  Bună: 25 corpuri de apă adică 86,21 %  Moderată:4 corpuri de apă adică 13,79 %  Slabă: nici un corp de apă;  Proastă: nici un corp de apă. Toate cele 15 corpuri de apa naturale monitorizate in anul 2016 la Starea chimică au atins obiectivele de calitate.

4.2. Caracterizarea corpurilor de apă puternic modificate Cele 33 corpuri de apă puternic modificate (1741,66 km) monitorizate s-au încadrat astfel:  Potenţial ecologic maxim: nici un corp de apă;  Potenţiale ecologic bun: 20 corpuri de apă adică 60,61 %  Potenţial ecologic moderat: 13 corpuri de apă adică 39,39% Dintre cele 22 de corpuri de apă puternic modificate (90,91 %) pentru care s-a determinat în anul 2016 starea chimică, doar 2 corpuri nu au atins obiectivele de calitate (9,09 %)

4.3. Caracterizarea corpurilor de apă artificiale

În anul 2016 a fost monitorizat un singur corp de apă artificial, fiind incadrat în calitatea Potențial ecologic Moderat (72,74 km) și Starea chimică BUNĂ.

4.4 Caracterizarea lacurilor naturale

În 2016 nu a fost monitorizat nici un lac natural.

4.5 Caracterizarea lacurilor de acumulare

Cele 8 lacuri de acumulare monitorizate în 2016 s-au încadrat în:  Potenţial ecologic maxim: nici un corp de apă;  Potenţiale cologic bun: 5 lacuri de acumulare reprezentând 62,50%;  Potenţial ecologic moderat: 3 lacuri de acumulare adică 37,50 %.

Toate lacurile de acumulare monitorizate în anul 2016 au realizat Starea chimica BUNĂ.

4.6. Caracterizarea surselor de apă de suprafaţă utilizate în scop potabil (prize)

 În anul 2016 în bazinul hidrografic Mureş au fost monitorizate 40 secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată preparării apei potabile.  Conform HGR 100/2002, din numărul total de 40 de secţiuni (prize) monitorizate la: o 35 prize, cu încadrarea tehnologiei de prelucrare a apei brute în categoria A2, la nivelul a 11 prize au fost semnalate depăşiri ale concentrațiilor maxime pentru indicatorul Mangan, concentrația totală, o 5 prize, cu încadrarea tehnologiei de prelucrare a apei brute în categoria A3, la nivelul a 11 prize au fost semnalate depăşiri ale concentrațiilor maxime pentru indicatorul Mangan, concentrația totală.

4. CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE:

În spaţiul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 25 de corpuri de apă subterană din care 2 corpuri sunt transfrontaliere, s-au monitorizat din punct de vedere calitativ 22 corpuri.

5  La nivelul anului 2016 s-au monitorizat calitativ 100 de foraje hidrogeologice din reţeaua naţională şi 26 izvoare.  Valoarea concentraţiei medii anuale, obţinută pentru fiecare indicator, precum şi valorile concentraţiilor momentane determinate, sunt comparate cu valorile prag stabilite prin Ordinul Ministerului Mediului nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.

Tabel centralizator privind evaluarea calitativă a corpurilor de apă subterană

Nr. Nr. Cauzele neatingerii obiectivului de Număr total corpuri corpuri Administraţia calitate (indicatorii la care s-au de corpuri de de apă în de apă Bazinală de Apă înregistrat depăşiri ale valorilor de apă subterană stare în stare prag) bună slabă 25(au fost monitorizate Amoniu, azotaţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi, MUREŞ 17 5 22 corpuri in fenoli, micropoluanți organici 2016)

5. CARACTERIZAREA APELOR UZATE EVACUATE ÎN SURSE DE SUPRAFAŢĂ: În anul 2016 s-au prelevat probe din 244 evacuări, frecvenţa de recoltare variind între 12 recoltări/an şi două recoltări/an, funcţie de influenţa fiecărei folosinţe asupra receptorilor. La nivelul bazinului hidrografic Mureş situaţia evacuărilor la aglomerările umane se prezintă astfel:  < 2.000 l.e.: 22 staţii de epurare  între 2.000 – 10.000 l.e.: 65 staţii de epurare;  între 10.000 – 100.000 l.e.: 25 staţii de epurare;  >100.000 l.e : 2 staţii de epurare TOTAL LOCALITĂŢI: 337 Populaţia deservită de aceste aglomerări:  < 2.000 l.e. : 95.278 l.e  între 2.000 – 10.000 l.e. : 880.850 l.e  între 10.000 – 100.000 l.e. : 806.636 l.e  >100.000 l.e : 395.056 l.e TOTAL POPULAŢIE: 2.177.820 l.e. Apele uzate urbane sunt definite ca ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau scurgerile apei de ploaie. Poluarea apelor cauzată de aglomerările umane se datorează în principal următorilor factori:  Ratei reduse a populaţiei racordate la sistemele colectare şi epurare a apelor uzate  Serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare au un rol important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.  Datorită ratei reduse de racordare a populaţiei la sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate, se produce poluarea râurilor prin evacuarea apelor uzate menajere prin rigole, direct în râu şi poluarea pânzei freatice prin infiltrarea în sol a apelor uzate.  Funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente  Staţiile de epurare reprezintă principalul mijloc pentru epurarea apelor poluate, însă, dacă acestea nu funcţionează corespunzător, conduc la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice, nutrieţi şi substanţe toxice.  Managementului necorespunzător al deşeurilor  Calitatea apelor de suprafaţă este influenţată de evacuările de ape uzate, când acestea nu sunt preepurate sau neadecvat epurate, înainte de a fi descărcate în receptor.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în întregime în legislaţia românească prin HGR nr.188/2002 pentru aprobarea normelor privind condiţiile de descărcare ale apelor uzate în mediul acvatic, modificată şi completată cu HGR nr. 352/2005. Obiectivul central al 6 directivei este protecţia mediului de efectele negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară). Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Această decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii, azotul şi fosforul În ceea ce priveşte gradul de epurare, epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerările mai mici de 10.000 locuitori echivalenţi.Termenele de implementare ale Directivei variază şi depind de dimensiunea aglomerării şi de impactul acesteia asupra apelor receptorilor. România a făcut paşi importanţi în implementarea acestei directive, atât din punct de vedere legislativ, cât și al consolidării cadrului instituțional de implementare. Programul Operaţional pentru Mediu (POS Mediu) – finanţat prin Fonduri de Coeziune asigură prin fondurile europene şi de la bugetul statului dezvoltarea infrastructurii pentru apă/apă uzată prin proiecte importante de investiţii în toate judeţele din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş. Din totalul de 217 staţii de epurare monitorizate în cursul anului 2016, 114 staţii deservesc aglomerări umane. În funcţie de modul de funcţionare staţiile de epurare monitorizate se împart în:  staţii cu funcţionare corespunzătoare - 80  staţii cu funcţionare necorespunzătoare – 137 6. PENALITĂŢI APLICATE AGENŢILOR ECONOMICI: • Pentru depăşirea concentraţiilor maxim admise din actele de reglementare, s-au aplicat penalităţi, în anul 2016, în valoare de 830 059,79 lei; • Principalii indicatori la care s-au înregistrat depăşiri sunt: metale grele, amoniu, azotaţi, suspensii, CBO5;

Redactat: Birou GMPRA Şef birou: ing. Sandu Ileana e-mail: [email protected]

7