Prefectura Judetului Valcea 1858-1864
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ARHIVELE NAŢIONALE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ VÂLCEA INVENTARUL FONDULUI PREFECTURA JUDEŢULUI VÂLCEA 1858-1864 RÂMNICU VÂLCEA 2005 © Arhivele Naţionale ale României PREFAŢĂ Prefectura Judeţului Vâlcea este cel mai important fond al instituţiei, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi în ceea ce priveşte valoarea informaţiilor conţinute. Referindu-se la perioada 1830-1949 din istoria judeţului, el constituie unul din cele mai complete din întreaga reţea a arhivelor româneşti. Odată cu organizarea modernă a judeţului Vâlcea, după aplicarea Regulamentului Organic, această instituţie îşi începe activitatea sub numele de Ocîrmuirea Judeţului Vâlcea. În urma măsurilor luate pe linia reformelor administrative în 1848 i se schimbă denumirea în Administraţia Judeţului Vâlcea, ca după înfrângerea revoluţiei să se revină la vechea formă până la aplicarea în 1864 a Legii comunale. În perioada 1864-1949 s-a numit Prefectura Judeţului Vâlcea. În anul 1949 se constituie Comitetul Provizoriu iar din 1950 Sfatul Popular Regional Vâlcea, cu atribuţii complet deosebite faţă de vechea prefectură. După prevederile Regulamentului Organic, judeţele erau conduse de ocârmuitori, numiţi pe trei ani, putând fi confirmaţi pe noi perioade şi puşi sub directa conducere a Ministerului din Lăuntru. Prin legea din 1864, judeţele trec sub conducerea unui prefect, ajutat de un subprefect şi un Consiliu judeţean. Toate reformele şi schimbările administrative care au survenit în cursul celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea şi primele patru decenii ale secolului al XX-lea n-au schimbat principiile de bază ale organizării prefecturii. Ca atribuţii principale putem enumera problemele administrative, economice, social-politice, sanitare, culturale, financiare, tehnice, veterinare, etc. Datorită rolului mare pe care îl joacă în cadrul judeţului, de-a lungul timpului apar şi se dezvoltă o serie de servicii în cadrul instituţiei. Cei 396 m.l. de arhivă, reflectă viaţa Judeţului Vâlcea în perioada menţionată, sub toate aspectele: politico-social, economic, cultural etc. Materialul arhivistic păstrat în depozitele noastre a fost predat în mai multe etape de Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Filiala Arhivelor Statului Craiova (pentru perioada veche) şi de Consiliul Popular al Judeţului Vâlcea. Arhiva cuprinde procese- verbale, dări de seamă, ordine, instrucţiuni, circulare, rapoarte, referate, memorii, regulamente, statute, situaţii statistice, corespondenţă etc. Printre primele informaţii oferite de documente, se află acelea referitoare la războiul ruso-turc din anii 1828-1829, urmate de cele privind vizita generalului Kiselev în judeţul Vâlcea; din altele, aflăm despre urmările incendiului „celui mare” din aprilie 1847 şi, mai ales participarea vâlcenilor la marile evenimente din istoria ţării, în ©primul Arhivele rând la Naţionale revoluţiile aledin 1821României şi de la 1848. Documentele oferă bogate ştiri privind sfinţirea stindardelor revoluţiei paşoptiste în parcul „Zăvoi” al oraşului şi intonarea, sub bagheta şui Anton Pann, a unui imn patriotic, despre care mulţi cercetători afirmă că acel cântec este faimosul „Deşteaptă-te, române”. Evenimentele legate de Unirea din 24 ianuarie 1859 pot fi urmărite în toată desfăşurarea lor: de la pregătirea alegerilor de deputaţi pentru divanul Ad-hoc şi Adunarea Legislativă, până la dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al celor două Principate Române. Relevante sunt şi documentele care pun în evidenţă contribuţia armatei române şi a populaţiei civile vâlcene la susţinerea războiului din 1877-1878 pentru dobândirea independenţei de stat a României: liste cuprinzând materialele şi confecţiile oferite de populaţie pentru susţinerea frontului, situaţii cu sumele de bani colectate de locuitori în acelaşi scop, tabele nominale cu vâlcenii morţi şi răniţi în război etc. Multiple şi semnificative mărturii documentare conţinute de fond, se referă la perioadele celor două războaie mondiale, dându-ne ocazia să facem cunoştinţă cu faptele de vitejie ale armatei române pe fronturile de luptă, etapele premergătoare şi momentul realizării Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, sacrificiile materiale şi umane ale vâlcenilor pe durata flagelurilor şi viaţa lor sub ocupaţia străină. Un mare număr de documente oferă preţioase informaţii despre problematica agrară (în primul rând, reformele agrare din 1864, 1921 şi 1945), apariţia şi dezvoltarea sectorului industrial (exploatarea şi prelucrarea industrială a ţiţeiului şi a sării de la Ocnele Mari), dezvoltarea agriculturii, valorificarea izvoarelor minerale prin amenajări balneare la Călimăneşti, Govora, Olăneşti ş.a. Un mare număr de documente se referă la activitatea comercială ca: organizarea bâlciului de la Râureni şi a târgurilor, organizarea pieţelor, reglementarea activităţii firmelor comerciale, precum şi date despre vama de la Câineni. În domeniul sanitar sunt documente referitoare la luarea de măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice, situaţia bolilor epidemice şi infecţioase, mortalitatea şi natalitatea, organizarea sanitară, spitale, farmacii, igienă şi sănătate publică. În ceea ce priveşte domeniul culturii, arhivele ne furnizează o serie de date şi ştiri privind activitatea trupelor artistice din ţară şi din judeţ, organizarea de conferinţe la care au participat personalităţi de renume ale timpului (Gr. Tocilescu, N. Iorga, M. Sadoveanu, I. Teodoreanu şi alţii), începuturile şi dezvoltarea presei locale, apariţia de asociaţii culturale, înfiinţarea muzeului şi a unor biblioteci etc. Cercetătorul interesat de studierea instituţiilor găseşte aici, de asemenea, informaţii preţioase despre modul de administrare a oraşelor şi comunelor, activitatea aşezămintelor religioase precum şi cea a instituţiilor subordonate Prefecturii Judeţului Vâlcea. În ceea ce priveşte învăţământul, fondul arhivistic Prefectura Judeţului Vâlcea oferă date privind organizarea învăţământului rural, condiţiile grele ale cadrelor didactice, activitatea unor inspectori ca I.L. Caragiale şi alţii. De asemenea găsim date despre construcţii de localuri pentru şcoală, şcolarizarea copiilor, lipsa de manuale şcolare, num©ărul Arhivele mare de analfabe Naţionaleţi etc. ale României Trebuie amintite şi situaţiile statistice demografice, economice, culturale etc., precum şi documentele referitoare la administraţia judeţeană şi organizarea comunală, alegeri de primari, activitatea preturilor şi chestiuni de urbanistică. Fondul arhivistic Prefectura Judeţului Vâlcea, este inventariat integral, constituindu-se 14 (paisprezece) inventare arhivistice. În format electronic, culese în program WORD, sunt culese doar primele 3 inventare: nr. 1 (1830-1841), nr.2 (1842-1857), nr.3 (1858-1864). Consilier superior Doina GLĂVAN © Arhivele Naţionale ale României PREFECTURA JUDEŢULUI VÂLCEA Inventar pe anul 1858 Pag. 1 Nr. U.A. Cuprinsul unităţii arhivistice Datele Obs. U.A. ant. extreme 1 Corespondenţă cu subadministraţiile 1858- referitoare la cercetarea cazurilor de moarte 1858 accidentală sau subită, anchete privind furturi de lucruri, materiale şi animale; abuzuri ale proprietarilor de moşii, care caută rezilierea ilegală a contractelor de arendare şi de clacă; rezolvarea unor neînţelegeri pentru hotare şi moştenire. Original, hârtie, 625 file. 2 Corespondenţă cu Magistratul Oraşului 1858- Râmnic şi Comisiile de târg privind arendarea 1858 veniturilor târgurilor Horezu, Ocnele Mari, Drăgăşani şi din Râmnic; tabele cuprinzând veniturile şi cheltuielile acestor comisii; reconstrucţia Bisericii Sf. Gheorghe din Râmnic; repararea fântânilor din Ocnele Mari; cumpărarea de utilaje pentru Comenzile de Foc din Ocnele Mari şi Râmnic; măsuri pentru stăvilirea abuzurilor săvârşite de contracciul veniturilor taxei jugăritului prin perceperea taxei de la cărăuşii care transportă sare în contul statului. Original, hârtie, 509 file. 3 Corespondenţă cu instanţele 1858- judecătoreşti din judeţ şi Curtea de Apel 1858 Craiova în privinţa neînţelegerilor pentru hotare în satele Prejoiu, Tina etc; desfiinţări de chezăşii, înaintarea unor persoane pentru interogare sau depunere de mărturie, neorânduielile constatate în serviciul scriitorului satului Pietrarii de Jos şi a altora; înaintarea în copie pentru adeverire de către administraţia judeţeană a unor acte de vânzare-cumpărare de pământ în Râmnic şi în judeţ, aplicarea de sechestre. Original, hârtie, 683 file. © Arhivele Naţionale ale României PREFECTURA JUDEŢULUI VÂLCEA Inventar pe anul 1858 Pag. 2 Nr. U.A. Cuprinsul unităţii arhivistice Datele Obs. U.A. ant. extreme 4 Corespondenţă cu diverse instanţe 1858- judecătoreşti locale şi Curtea Apelativă 1858 Craiova pentru aplicarea hotărârilor, despăgubirea celor furaţi, percheziţii domiciliare, anchetarea cazurilor de furt, omor, înfiinţarea de epitropii cum ar fi aceea pentru moştenirea lăsată de pitarul Ghiţă Străchinescu, adeverirea actelor de vânzare cumpărare pentru bunurile mobile şi imobile în Râmnic, Ştirbeşti şi alte localităţi ale judeţului, rezolvarea reclamaţiei îngrijitorului Schitului Mamu împotriva locuitorilor din satul Ştefăneşti pentru nerespectarea hotărârii judecătoreşti de a nu mai tăia lemne din pădurea moşiei. Original, hârtie, 426 file. 5 Corespondenţă cu Ministerul Cultelor 1858- privind aprobarea hirotonisirii şi numirii 1858 preoţilor la bisericile vacante din judeţ şi a cântăreţilor, măsuri pentru îndepărtarea din parohie a preoţilor care au săvârşit abuzuri sau nu corespund. Original, hârtie, 485 file. 6 Corespondenţă privind aducerea la 1858- îndeplinire de către Ocârmuirea, Subocârmuiri