ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013 http://muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/ab.htm

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVTERITORIALĂ A BANATULUI ISTORIC ÎN PERIOADA 1716  1860

Maria Vertan*

Cuvinte cheie: , district, comitatul Caraş, comitatul Timiş, comitatul Torontal, sat, localitate. Keywords: Banat, district, Caraş county, Timiş county, Torontal county, village, locality.

Administrative-Territorial Organization of the Historical Province of Banat During 1716 – 1860 (Abstract) After the Austrian-Turkish war from 1716 – 1717, the Banat province became part of the Austrian Empire with the status of neoaquistic territory. After a few attempts of temporary administrative-territorial organization, during 1719 – 1720 the Banat province was organized in eleven districts, these being divided into circles (processus). Between 1766 – 1774 the Military Border from Banat was brought into being and comprised an important number of localities situated in the southern part of the province. ose localities had a special status being superintended by the personnel of the Austrian military units from the area. Between 1774 – 1775 the governor of Banat, Iosif Brigido, tried a reorganization of the province into four administrative circles, but this organization was annuled in 1778 after the annexation of Banat at the Hungarian Kingdom. Banat was now organized into three counties: Timiş, Caraş and Torontal. e counties were at their turn divided into smaller administrative units called processus/járás/plase. is organization lasted till the year 1850, when Banat entered under Austrian Imperial administration and was included into the new province called Serbian and Timisan Banat. e former counties from Banat turned into administrative circles which received the German name of “Kreise” and were divided into smaller units called “Beyirke”. e administrative circles (Kreise) from Banat were Timişoara, and Becicherecu Mare. is administrative-territorial organization lasted till the abolishment of the Serbian Vojvodina and Timisan Banat province in 1860. In time, there was a territorial stability of the three counties of circles but the number of their subdivisions changed and as a consequence also the distribution of the localities within them changed from one stage at another.

n urma războiului turco-austriac din anii comandantul militar și civil al Banatului, a hotărât 1716 – 1717 întregul Banat istoric, delimitat organizarea noii provincii imperiale în 4 districte, la nordÎ de cursul râului Mureș, la est de vechile conduse de către un vicecomite. Aceste districte hotare cu Transilvania și Ţara Românească marcate erau: Caransebeș, , Panciova și Marga2. În de culmile Munţilor Banatului, la sud de Dunăre și anul 1717 s-a realizat prima conscriere a localităţi- la vest de cursul râului Tisa, a ajuns sub stăpânirea lor, caselor și locuitorilor din Banat, constatându-se Imperiului Habsburgic, stăpânire consfinţită prin că numărul localităţilor era de 6633. Pentru a se pacea de la Passarovitz din anul 1718. evita, probabil, revenirea la modelul administrativ Prin statutul aprobat în anul 1719 de împăratul comitatens maghiar, anterior cuceririi otomane4, Carol al VI-lea Banatul a fost asimilat cu teritori- printr-un decret imperial din anul 1718 Banatul ile neoaquistice, ceea ce însemna nerecunoașterea a fost împărţit în 13 districte (Almăj, Becicherecu niciunui drept de proprietate anterior anului 1716. Mare, Caransebeș, , Ciacova, Făget, Lipova, Noua provincie a devenit domeniu al Coroanei și Lugoj, Orșova, Palanca Nouă, Panciova, Timișoara al Camerei Imperiale și a fost administrată prin și Vârșeţ), 6 companii militare de graniţă (Botoš, intermediul administraţiei imperiale, cu atribuţii Franjova, Idvor, Kikinda, și Mokrin) și mixte, civile și militare1. compania din Clisura Dunării5. Chiar în anul 1716, în timpul desfășurării 2 Ibidem, 45. operaţiunilor militare, generalul conte de Mercy, 3 J. Szentkláray, Száz év Délmagyaroszág újabb történetéből (1779-től napjainkig), Timişoara (1879), 21 – 26, apud Costin * Timișoara, e-mail [email protected]. Feneşan, op. cit., 48. 1 Costin Feneşan, Administraţie şi fiscalitate în Banatul 4 Costin Feneşan, op. cit., 46. imperial 1716 – 1778, Timişoara (1997), 19. 5 Ibidem, 52.

361 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

În anii 1719 – 1720 numărul districtelor s-a ceea ce privește organizarea administrativ-teritorială redus la 11, districtul Almăj fiind inclus în districtul prezentată în raport, aceasta se referă la situaţia ante- Orșova, compania de Clisură în districtul Palanca rioară organizării Graniţei Militare Bănăţene înce- Nouă, iar districtul Făget în cel al Lugojului6. pută în anul 1766, când teritoriul Ţarii Banatului Aceste districte erau împărţite la rândul lor în era împărţit în cele 11 districte menţionate. cercuri (processus), astfel: 1) districtul Becicherecu Componenţa acestora este prezentată astfel: Mare cu 15 sate grupate în cercurile Timiș (8 loca- 1) districtul Becicherecu Mare cu 40 locali- lităţi) și Tisa (7 localităţi); 2) districtul Caransebeș tăţi împărţite în: a) cercul Becicherec cu localită- cu 75 sate grupate în cercurile: Bistra (22 locali- ţile: , Bečej, Becicherec (Veliki Bečkerek, tăţi), Pogăniș (24 localităţi) și Timiș (29 locali- azi ), Beodra (azi înglobată în Novo tăţi); 3) districtul Cenad cu 15 localităţi grupate în Miloševo), Bočar, Botoš, Karlova (azi înglobată în cercurile Mureș (8 localităţi) și Tisa (7 localităţi); Novo Miloševo), , Franjova (azi înglobată 4) districtul Ciacova cu 63 localităţi grupate în în Novi Bečej), Gros sau Sakelhaz (Veliki cercurile Bârzava (16 localităţi), Ciacova (15 loca- Torak, azi înglobat în Begejci), Idjoš, Itebej, Klek, lităţi), Jaruka (13 localităţi) și Timiș (19 localităţi); , Jankahid (azi ), Melenci, 5) districtul Lipova cu 42 localităţi grupate în cer- Modoș (azi Jaša Tomić), Pardani (azi Medja), Torak curile Bara (11 localităţi), Lipova (10 localităţi) și sau Sefdin (Mali Torak, azi înglobat în Begejci), Sânnicolau Mic (10 localităţi); 6) districtul Lugoj Sečanj și St. Jurat (azi Žitište); b) cercul Timiș cu 91 localităţi grupate în cercurile Făget (27 loca- cu localităţile: , Dobrica, Ečka, Farkašdin, lităţi), Lugoj (24 localităţi), Luncani (24 localităţi) Idvor, Ilandža, , Leopoldova (azi Čenta), și Sărăzani (16 localităţi); 7) districtul Orșova cu Margita, Marinoselo, , , Padina 36 localităţi grupate în cercurile Almăș (13 locali- sau Uzdin (azi Uzdin), Perlasvarosch (azi ), tăţi) și Orșova (23 localităţi); 8) districtul Palanca Seleuš sau Termian (azi Seleuš), Szige (azi înglobat Nouă cu 51 localităţi grupate în cercurile Clisura în Perlez), Taraš și Tomaševac; (9 localităţi), Ilidia (14 localităţi), Jasenovo (13 2) districtul Caransebeșului cu 76 locali- localităţi) și Răcăjdia (15 localităţi); 9) districtul tăţi împărţite în: a) cercul Bistra cu localităţile: Panciova cu 22 localităţi grupate în cercurile Kovin Căvăran, Cireșu Timiș (azi Cireșu), Cireșa Bistra (8 localităţi), Neuzina (7 localităţi) și Panciova (7 (azi Cireșa), Ciuta, Crâjma (azi Măgura), , localităţi); 10) districtul Timișoara cu 42 localităţi Crivina, Glimboca, Iaz, Jdioara, Maciova, Mal, grupate în cercurile Bucovăţ (13 localităţi), Parţa Marga, Măguri, Măru, Obreja, Ohaba Bistra (azi (12 localităţi) și Sânandrei (17 localităţi); 11) dis- înglobată orașului Oţelu Roșu), Peștere, Tincova, trictul Vârșeţ cu 64 localităţi grupate în cercurile Valea Mare (azi Valea Bistrei), Voislova, Zăvoi; Carașova (8 localităţi), (16 localităţi), b) cercul Bucoșniţa cu localităţile: Apadia, Brebu, Ramna (13 localităţi), Ticvani (7 localităţi) și Caransebeș, Cicleni, Delinești, Dragomirești, Vârșeţ (20 localităţi)7. Districtele au fost conduse Găvojdia, Jena, Jupa, Mâtnic (azi Mâtnicu Mare), de un administrator imperial (Districtverwalter) Ohaba Mâtnic, Prisaca, Remetea (azi Remetea până în anul 1751 când Administraţia imperială a Pogănici), Rugi, Ruginosu, Sacu, Sălbăgel, Scăiuș, Banatului a fost înlocuită cu Administraţia provin- Soceni, Tincova, Valeaboul (azi Păltiniș), Valeadeni, cială a Banatului (Banater Landes-Administration), Var, Zăgujeni, Zgribești, Zorlenţu Mare, Zorlenţu iar puterea militară a fost separată de cea civilă. De Mic (azi Zorlencior); c) cercul Timiș cu loca- acum administraţia civilă a Banatului era compusă lităţile: Armeniș, Bolvașniţa, Borlova, Buchin, dintr-un președinte și șase consilieri care condu- Bucoșniţa, Cănicea, Cârpa (azi Valea Timișului), ceau diferite departamente8. Dalci, Domașnea, Feneș, Goleţ, Ilova, Luncaviţa, În anul 1774 Johann Jakob Ehrler, inspector Petroșniţa, Poiana, Prisian, Ruieni (azi înglobat în al Administraţiei imperiale de la Timișoara a Ţării Turnu Ruieni), Rusca, Sadova (azi Sadova Veche), Banatului, a prezentat președintelui acestei adminis- Slatina (azi Slatina Timiș), Teregova, Turnu (azi taraţii, contelui Iosif de Brigido, un amplu raport înglobat în Turnu Ruieni), Vălișoara, Vârciorova, despre Banat. Potrivit analizei făcute de istoricul Verendin, Zervești, Zlagna; Costin Feneșan, datele din raportul respectiv fuse- 3) districtul Cenad cu 36 localităţi împărţite în: seră pregătite de autorul lui înainte de anul 17719. În a) cercul Mureș cu localităţile: Beșenova (Beșenova Veche, azi Dudeștii Vechi), Cenad, Comloș (azi 6 Ibidem, 54. Comloșu Mare), Igriș, Klein Kikinda sau 7 Ibidem, 55. (azi Lovrin), , , , Sânnicolau 8 Ibidem, 72. 9 Ibidem, 15 – 18. Mare, Sânpetru (azi Sânpetru Mare); b) cercul

362 Timiș cu localităţile: Albrechtsflor (azi Teremia Lichtenwald (azi Comeat), Neuhof (azi ), Mică), Beba (azi ), Chereștur, Čoka, Neudorf, Sânnicolau Mic (azi înglobat - Deszk, Dugosella (azi Nerău), Djala, Gottlob, lui Arad), Seegenthau (azi Șagu), Schöndorf (azi Josephova (azi înglobat în Novi Kneževac), Frumușeni), Weisenheid (azi Tisa Nouă), Zăbrani; Kanjiža, Marienfeld (azi ), Mokrin, 6) districtul Lugoj cu 99 localităţi împărţite în: Oroslamosch (azi Banatsko Arandjelovo), Ostern a) cercul Făget cu localităţile: Băsești (azi Begheiu (azi Comloșu Mic), Padej, Sanad, Sct. Ivan (azi Mic), Bătești, Bichigi, Brănești, Breazova, Bucovăţ, Barice), Soltur (azi înglobat în Banatsko Veliko Coșava, Coșteiu (azi Coșteiu de Sus), Crivina, Selo), Sveti Hubert (azi înglobat în Banatsko Veliko , Drăgsinești, Făget, Fărășești, Gladna Selo), Szöregh, Šarlevil (azi înglobat în Banatsko (azi Gladna Română), Goizești (azi înglobat Veliko Selo), Theis Sct. Miklos (azi Ostojčevo), satului Tomești), Homoșdia, Jupânești, Luncani, Triebswetter (azi ), Vălcani, Gros Kikinda , Mâtnic (azi Mâtnicu Mare), Nemeșești, (azi Kikinda), Zombor (azi Kiszombor); Pietroasa, Poieni, Povârgina, Românești, Sintești, 4) districtul Ciacova cu 66 localităţi împăr- Temerești, Tomești, Wezza (localitate dispă- ţite în: a) cercul Bârzava cu localităţile: Berecuţa, rută), Zolt, Zorani; b) cercul Lugoj cu localită- Berini, , Cadăr, Cerna, Folia, Icloda, Iersig, ţile: Armădia, Belinţ, , Chizătău, Coștei Jebel, Sângeorge, Sculia, St. Georg Kloster (azi (azi Coșteiu Mare), Drăgoiești, Ficătar, Gruni, Mănăstire), Stamora (azi Stamora Română), Șipet, Herendești, Hezeriș, Hodoș, Honorici, Jabăr, Șoșdea, Uliuc, Unip; b) cercul Ciacova cu loca- Lugoj, Lugojel, Nevrincea, Ohaba (azi Ohaba lităţile: Cebza, Ciacova, Ciavoș (azi Grănicerii), Forgaci), Oloșag, Păru, Sacoș (azi Sacoșu Mare), , Folia, Gad, , Giulvăz, Ivanda, , Satumic (azi Victor Vlad Delamarina), Sâlha Liget (azi Pădureni), Macedonia, Obad, Petroman, (azi înglobată în Coșteiu), Sinersig, Tapia, Valea Rudna, Sânmartin (azi Sânmartinu Sârbesc), Sarča Lungă (azi Valea Lungă Română), Vișag; c) cercul (azi Sutjeska), Šurjan, Toager; c) cercul Jeruga cu Lunca cu localităţile: Babșa, Balinţ, Budinţ (azi localităţile: , , Deta, Dolaţ, , satul Ictar-Budinţi), Bunea (azi Bunea Mare), Gaiu Mic, Ofseniţa, Omor (azi Roviniţa Mare), Cladova, Cralovăţ, Cutina, Dubești, Fădimac, Partoș, Soca, Tolvădia (azi Livezile), Veliki Gaj, Hisiaș, Ictar (azi satul Ictar-Budinţi), Ierșnic, ; d) cercul Timiș cu localităţile: Blajova, Leucușești, Lucareţ, Mănăștiur, Ohaba (azi Ohaba Buziaș, Căpăt, Chevereș (azi Chevereșu Mare), Lungă), Paniova, Pădurani, Răchita, Remetea Dragșina, Duboz, Duleu, Hitiaș, Izgar, Racoviţa, (azi Remetea Luncă), Șușanovăţ (azi Șanoviţa), Sacoș (azi Sacoșu Turcesc), Sârbova, Silagiu, Șuștra, Târgoviște, Topolovăţ (azi Topolovăţu Valeamare, Valeapai, Vermeș, Vucova; Mare), Topla; d) cercul Sărăzani cu localităţile: 5) districtul Lipova cu 66 localităţi împărţite , Botești, Botinești, Bujor (azi Traian Vuia), în: a) cercul Bara cu localităţile: Bara, Brestovăţ, Cliciova, Coșeviţa, Drinova, Fârdea, Hăuzești, Buzad, Checheș, Chizdia (azi Coșarii), Crivobara, Jupani, Jurești, Pogănești, Săceni, Sărăzani, Sudriaș, Cuveșdia, Duboki Nados (azi Nadăș), Godinova Surduc (azi Surducu Mic), Susani; (localitate neidentificată), Herneacova, Hodoș, 7) districtul Orșova cu 41 localităţi împărţite Labașinţ, Rădmănești, Secaș, Spata, Stanciova, Teș, în: a) cercul Almăj cu localităţile: Bănia, Borloveni, Vizma; b) Căpâlnaș cu localităţile: Bacamezeu (azi Bozovici, Dalboșeţ, Gârbovăţ, Lăpușnic, Moceriș, Bacău de Mijloc), Bata, Birchiș, Bulci, Bulza-Groși Pătaș, Prigor, Prilipeţ, Putna, Rudăria (azi Eftimie (azi satele Bulza și Groși), Căpâlnaș, Căprioara, Murgu), Șopot; b) cercul Orșova cu localităţile: Ostrov, Pojoga, Sălciva, Ţela, Valea Mare, Bârza, Bogâltin, Bolvașniţa (azi Valea Bolvașniţei), Virișmort; c) cercul Lipova cu localităţile: Belotinţ, Coramnic, Cornea, Cornereva, Crușovăţ, Cuptoare, Bruznic, Chelmac, Dobrești, Dorgoș, Labașinţ, Dubova, Globu Craiovei, Globurău, Iablaniţa, Lăpușnic, Lipova, Ohaba (azi Ohaba Română), Ieșelniţa, Jupalnic (azi dispărut, strămutat în orașul Pătârș, Șiștarovăţ, Ususău, Zăbalţ; d) cercul Orșova Nouă), Kriviza (prediu dispărut), Lăpușnicel, Sânnicolau Mic cu localităţile: Alioș, Aradu Nou Mehadia, Mehadica, Ogradena, Pârvova, Pecenișca, (azi înglobat municipiului Arad), Blumenthal (azi Petnic, Plavișeviţa, Plugova, Șviniţa, Tisoviţa (azi Mașloc), Buchberg (azi Sintar), Charlottenburg înglobată în Eibenthal), Topleţ, Tufări (azi dispărut, (azi Șarlota), Chesinţ, Creuzstaetten (azi Cruceni), strămutat în orașul Orșova Nouă); Engelsbrunn (azi Fântânele), Firiteaz, Fiscut, 8) districtul Palanca Nouă cu 64 locali- Greifenthal (azi Bencecu de Sus), Guttenbrun tăţi împărţite în: a) cercul Iasenovo cu localită- (azi înglobat în Zăbrani), Klein Altringen (azi ţile: Berliște, Crvena Crkva, Ciortea, Dupljaja, Altringen), Königshofen (azi Remetea Mică), Gaitasol (azi Kajtasovo), Grebenac, Iam, Jasenovo,

363 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

Langenfeld (azi Câmpia), Mircovăţ (azi Milcoveni), Biniș, Bocșa, Calina, Carașova, Câlnic, Clocotici, Ogrulica, Omor (localitate dispărută), Rebenberg Cuptoare, Dezești, Doclin, Dognecea, Doman, (azi Kaludjerovo), Sakalovez (azi Socol), Subotica Ezeriș, Fârliug, Fizeș, Gârliște, Gherteniș, Giurgiova, (azi Banatska Subotica), Nova Palanka, Vracevgaj; Goruia, Iabalcea, Jidovin (azi Berzovia), Lupac, b) cercul Ilidia cu localităţile: Baziaș, Bogodinţ, Moniom, Nermed, Rafnic, Ramna, Reșiţa (Reșiţa Ciuchici, Ilidia, Kruščica, Kusić, Lescoviţa, Română, azi contopită în municipiul Reșiţa), Secaș Mănăstirea Kusić, Mănăstirea Zlatiţa, Mikolinz (azi (azi Secășeni), Surduc (azi Surducu Mare), Ţerova, Nicolinţ), Naidăș, Rusova Nouă, Rusova Veche, Vasiova (azi înglobată orașului Bocșa), Vodnic; Sasca (azi Sasca Română), Slatina (azi Slatina Nera), b) cercul Jamu Mare cu localităţile: Butin, Cacova Socolari, Bela Crkva, Zlatiţa; c) cercul Răcăjdia cu (azi Grădinari), Cârnecea, Clopodia, Comorâște, localităţile: Agadici, Belobreșca, Berzasca, Bosniak Žam (azi Mali Žam), Dejan, Ferendia, Forotic, (azi Moldova Nouă), Broșteni, Ciclova (azi Ciclova Gătaia, Gherman, Lăţunaș, Margita, Perocosova, Română), Ciudanoviţa, Divici, Dolnia Liubcova Jam (azi Jamu Mare), Schemlok (azi Șemlacu (azi Liubcova), Gornia Liubcova (azi Gornea), Mare), Schemlok Kloster (azi Mănăstirea Săraca), Greoni, Heuerdorff (azi Iertof), Jitin, Măcești, Ticvan (azi Ticvaniu Mic), Vatina; c) cercul Vârșeţ Măidan (azi Brădișoru de Jos), Mercina, Moldova cu localităţile: Alibunar, Gudurica, Izbište, Jabuka (azi Moldova Veche), Oraviţa, Petrovăţ, Pojejena (azi Jablanka), Keveriš, Klein Kakova (azi Kakovo), Română (azi contopită în Pojejena), Pojejena Kuštilj, Markovac, Mesić, Orešac, Parta, Pavliš, Sârbească (azi contopită în Pojejena), Radimna, Potporanj, Ritiševo, Sct Janosch (azi Barice), Sct Răcăjdia, Răchitova, Sicheviţa, Șușca, Ticvan (azi Mihay (azi Lokve), Sočica, Središte (azi Veliko Ticvaniu Mare), Vrani, Vrăniuţ; Središte) Sredistie Kloster (azi Malo Središte), 9) districtul Panciova cu 16 localităţi: Straža, Uljma, Vărădia, Vlajkovac, Vojvodinci, Bavanište, Brestovac, Deliblato, Dubovac, Gaj, Vršac, Zagajca10. Jabuka, Kovin, Novasella (azi Banatsko Novoselo), În perioada 1766 – 1774 a fost organizată Omolica, Opovo, Ostrovo, Panciova, Pločica, Graniţa Militară Bănăţeană sub administrarea Sakule, Sefkerin, Starčevo; căreia au intrat 120 localităţi, înglobând treptat 10) districtul Timișoara cu 61 localităţi împăr- toate satele din districtul Panciova, aproape toate ţite în: a) cercul Bucovăţ cu localităţile: Bazoș, satele din districtul Orșova și un număr însemnat Bencec (azi Bencecu de Jos), Bucovăţ, Gertjanosch de sate din districtele Becicherecu Mare, Palanca (azi Cărpiniș), , Ianova, Izvin, Medveș (azi Nouă, Vârșeţ și Caransebeș. În anul 1773 districtul Urseni), Moșniţa (azi Moșniţa Veche), Petrovaselo, Palanca Nouă a fost desfiinţat ca urmare a înglo- Recaș, Remetea (azi ), Schesvar bării celor mai multe sate ale sale în zona Graniţei (localitate dispărută); b) cercul Parţa cu localităţile: Militare Bănăţene, celelalte sate ale districtului, Beregsău (azi Beregsău Mare), Bobda, Bugarosch rămase în zona civilă, fiind rearondate districtului (azi Bulgăruș), , Chișoda, Csadat (azi învecinat Vârșeţ11. ), Diniaș, , Grabaţ, Hazfeld (azi Din cauza reducerii teritoriului aflat sub juris- ), Hajfeld (azi înglobat în Novi Kozarci), dicţia administraţiei civile ca efect al constituirii , Iecea Mică, Kelscha (azi ), Graniţei Militare, dar și din alte considerente, în Mastort (azi înglobat în Novi Kozarci), Nemeth anul 1774 guvernatorul civil al Banatului, Iosif de (azi Beregsău Mic), Paraz (azi Parţa), , Brigido, a iniţiat un plan de reformă a administraţiei Săcălaz, Sânmihai (azi Sânmihaiu Român), Banatului, aprobat la începutul anului 177512. În Șag, Utvin, Crnja (azi ); c) cercul locul celor 11 districte urmau a fi înfiinţate 4 cercuri Sânandrei cu localităţile: Bărăteaz, Becicherecu (Kreise): Lenauheim (Csátad), Vârșeţ, Timișoara Mic, Beșenova (Beșenova Nouă, azi Dudeștii și Lugoj. În anul 1776 s-a organizat în întregime Noi), , Brukenau (azi Pișchia), Călacea, Cerneteaz, Felnac, Freidorf (înglobat municipiului 10 Johann Jakob Ehrler, Banatul de la origini şi până acum Timișoara), , Jadani (azi Cornești), Kness (1774), ediţie îngrijită de Costin Feneşan şi Volker Wollmann, (azi ), Kötfell (azi Gelu), Mănăștur, Timişoara (2000), 116 – 135. Denumirile localităţilor, scrise de autor, de regulă, în variantă germană, le-am redat în forma Mercydorf (azi Carani), Munar, Murani, Nagyfalu oficială actuală atunci când nu există diferenţă fonetică majoră, (azi Satu Mare), Sânandrei, Sânpetru (azi iar când forma originală nu se regăseşte în denumirea actuală Sânpetru German), Seceani, Secusigiu, Timișoara, am redat ambele denumiri. Acelaşi criteriu l-am aplicat în Theresiopel (azi Vinga), Variaș; continuare, întrucât denumirile localităţilor în documente sau 11) districtul Vârșeţ cu 77 localităţi împărţite hărţi au fost redate în varianta maghiară sau germană. 11 Costin Feneşan, op. cit., 76 – 77. în: a) cercul Carașova cu localităţile: Bărbosu, 12 Ibidem, 78 – 79.

364 primul cerc – Lenauheim (Csatád), iar în anul Cornești), Keresztes sau Kreutzstetten sau Breszt următor s-au organizat cercurile Vârșeţ, Timișoara (azi Cruceni), Ketfel (azi Gelu), Kisfalud sau și Lugoj13. Această lege n-a apucat însă să fie apli- Engelsbrun (azi Fântânele), Knez (azi Satchinez), cată până la capăt, întrucât rezistenţa și chiar presi- Königshoff sau Remete-Nyemczeszk (azi Remetea unile nobilimii maghiare asupra Curţii Vieneze în Mică), Mașloc sau Blumenthal (azi Mașloc), vederea recunoașterii Banatului ca parte integrantă a Mănăștur, Munar, Murani, Nagyfalu (azi Satu regatului Ungariei au avut rezultatul dorit. Astfel, în Mare), Ortzifalva sau Kokota (azi Orţișoara), anul 1778 s-a revenit la situaţia anterioară prăbușirii Réthát sau Wiesenhaid sau Ibed (azi Tisa Nouă), regatului Ungariei și a ocupării Banatului de către Sânandrei, Sânnicolau Mic (azi cartier al munici- turci, adică la înglobarea acestei provincii regatului piului Arad), Sânpetru German, Seceani, Székesut Ungariei și la reorganizarea ei în comitate. (azi Secusigiu), Szépfalu sau Schöndorf sau Szergyin (azi Frumușeni), Șagu sau Szegenthau sau Dreyspitz (azi Șagu), Theresiopolis (azi Vinga), Imediat după reîncorporarea în anul 1779 la Uj-Besenyö sau Beșenova (Beșenova Nouă, azi Ungaria Banatul a fost reîmpărţit în trei comi- Dudeștii Noi), Variaș și Zădăreni; tate: Timiș, Caraș și Torontal. Acestea, la rândul 3) plasa Timiș – 51 localităţi: Bacova, Balásfalva lor, au fost împărţite în plase (processus și mai sau Blajova (azi Blajova), Bazoș, Beregsău (azi târziu járás). Comitatul Timiș a fost organizat în 4 Beregsău Mare), Berini, Bucovăţ, Buziaș, Cadăr, plase, după cum urmează: Lipova cu 45 localităţi, Căpăt, Cerna, Chevereșu Mare, Chișoda, , Sânandrei cu 40 localităţi, Timiș cu 46 localităţi Drăgoiești, Dragșina, Duboz, Ficătar, Folia, Freidorf și un prediu și Vârșeţ cu 38 localităţi și 3 predii14. sau Frajtók (azi cartier al municipiului Timișoara), Potrivit unui document din anul 1811 compo- Ghiroda, Giroc, Hitiaș, Icloda, Jebel, Liebling sau nenţa celor 4 plase era următoarea: Briszt (azi Liebling), Liget (azi Pădureni), Medves 1) plasa Lipova – 50 localităţi: Altringen (azi Urseni), Mehala (azi cartier al municipiului sau Rekasel (azi Altringen), Babșa, Baritza sau Timișoara), Moșniţa sau Oláh-Besenyő (azi Moșniţa Charlottenburg (azi Șarlota), Belinţ, Belotinţ, Veche), Nitzkifalva sau Kutas (azi Niţchidorf), Bencecu German (azi Bencecu de Sus), Bencecu Ohaba sau Ohaba Forgaci (azi Ohaba Forgaci), Român (azi Bencecu de Jos), Bogda sau Neuhoff Parţa, Petroman, Racoviţa, Remete (azi Remetea (azi Bogda), Brestovăţ, Budinţ, Buzad, Checheș, Mare), Rittberg sau (azi Tormac), Sacoșu Chelmac, Chesinţ, Chizătău, Comeat sau Maghiar (azi Sacoșu Mare), Sacoșu Turcesc, Săcălaz, Lichtenwald (azi Comeat), Cralovăţ, Crivobara, Sânmihai (azi Sânmihaiu Român), Sârbova, Szilas Cuveșdia, Dorgoș, Herneacova sau Arany-ág (azi Silagiu), Sinersig, Stamora Română, Șag, Șipet, (azi Herneacova), Hidégkut sau Hajdekut sau Șoșdea, Uliuc, Unip, Utvin și Vucova; Guttenbrun (azi înglobat în Zăbrani), Hisiaș, 4) plasa Vârșeţ – 47 localităţi: Berecuţa, Birda, Hodoș, Ianova, Ictar (azi parte a satului Budinţ- Breștea, Butin, Ciacova, Clopodia, Denta, Deta Ictar), Izvin, Kisdia (azi Coșarii), Labașinţ, Lippa sau Gedu (azi Deta), Dezsánfalva sau Janova (azi (azi Lipova), Lucareţ, Mélly-Nádas sau Duboki- Dejan), Ferendia, Gaiu Mic, Gătaia, Gherman, Nádas (azi Nadăș), Paniova, Pătârș, Petrovaselo, Gherteniș, Ghilad, Jabuca (azi Jablanka), Jamu Recaș, Secaș, Sintar sau Buchberg (azi Sintar), Mare, Kudritz (azi Gudurica), Kuštilj, Lăţunaș, Stanciova, Șușanovăţ (azi Șanoviţa), Șiștarovăţ, Mali Žam, Malo Središte, Markovac, Moriczföld Șuștra, Teș, Topolovăţu Mare, Topolovăţ sau (azi Măureni), Mesić, Morava (azi Șemlacu Szamajuda (azi Topolovăţu Mic), Traunau (azi Mare), Moraviţa, Veliko Središte, Obad, Omor Aluniș), Ujfalu sau Neudorf (azi Neudorf), (azi Roviniţa Mare), Opatiţa, Pavliš, Percosova, Ususău, Vizma și Zăbrani; Potporanj, Ritiševo, Sculia, Szent-György 2) plasa Sânandrei – 39 localităţi: Alioș, Aradu Camerale sau Szimzsurs (azi Sângeorge), Szent- Nou sau Szkéla (azi cartier al municipiului Arad), György Claustrale sau Monastir (azi Mănăstire), Bărăteaz, , Bodrogu Nou sau Solcica (azi Sočica), Sztamora-Toth (azi Stamora Hodoș (azi Bodrogu Nou), Bruckenau sau Pișchia Germană), Șemlacu Mic, Topolia (azi înglobată (azi Pișchia), Carani sau Merzsidorf (azi Carani), satului Partoș), Vatina, Vărădia, Vlajkovac, Voiteg Călacea, Cerneteaz, Felnac, Firiteaz, Fibiș, Fiscut, sau Bólya (azi Voiteg), Vojvodinci și Vârșeţ15. Gyarmath (azi Giarmata), Hodoni, Jadani (azi 15 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond Prefectura 13 Francesco Griselini, Încercare de istorie politică şi naturală a judeţului Timiş-Torontal, dosar 1/1811, f. 1. Documentul Banatului Timişoarei, Timişoara (1984), 52. precizează pentru unele localităţi mai multe denumiri pe care 14 Ibidem, 79. le reproducem întocmai.

365 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

Noul comitat Caraș a cuprins zona fostu- Cuptoare, Dezești, Dragomirești, Doman, Ezeriș, lui district Lugoj la care s-au adăugat părţi din Fârliug, Găvojdia, Herendești, Hodoș, Honorici, fostele districte Vârșeţ, Palanca Nouă, Ciacova și Iabalcea, Jabăr, Lugoj, Lugojel, Lupac, Măguri, Lipova. În anul 1779 comitatul Caraș cuprindea Oloșag, Pogănești, Remete (azi Remetea Pogănici), 228 localităţi distribuite în 5 plase: Bulci cu 40 Reșiţa (Reșiţa Română), Scăiuș, Soceni, Tapia, localităţi, Caransebeș cu 40 localităţi, Căpâlnaș cu Târnova, Ţerova, Vișag, Satumic (azi Victor Vlad 48 localităţi, Lugoj cu 36 localităţi și Oraviţa cu Delamarina), Zgribești, Zorlenţu Mare și Zorlenţu 64 localităţi16. Mic (azi Zorlencior); Dintr-o evidenţă din anul 1781 a localităţilor 5) plasa Oraviţa cu 63 localităţi: Agadici, camerale ale noului comitat rezultă că acestea erau Bărbosu, Berliște, Biniș, Bocșa (Bocșa Română), în număr de 229, distribuite în cele 5 plase (pro- Bogodinţ, Bosniac (azi Moldova Nouă), Broșteni, cessus) după cum urmează: Cacova (azi Grădinari), Calina, Cârnecea, Ciclova, 1) plasa Bulci cu 40 localităţi: Balinţ, Bara, Ciortea, Ciuchici, Ciudanoviţa, Clocotici, Bata, Bruznic, Bulci, Bunea (azi Bunea Mare), Comorâște, Doclin, Duleu, Ersig, Fizeș, Forotic, Cladova, Cliciova, Coșteiu Mare (azi contopit în Gârliște, Giurgiova, Goruia, Greoni, Iam, Iertof, Coșteiu), Coșteiu Mic (azi contopit în Coșteiu), Ilidia, Izgar, Jidovin (azi Berzovia), Macoviște, Cutina, Dobrești, Dubești, Fădimac, Gruin, Măidan (azi Brădișoru de Jos), Mercina, Mircovăţ Hezeriș, Ierșnic, Jupani, Lalașinţ, Lăpușnic, (azi Milcoveni), Moniom, Nermed, Nicolinţ, Leucușești, Mănăștiur, Nevrincea, Ohaba Lungă, Oraviţa, Petrovăţ, Petrilova, Potoc, Rafnic, Ramna, Ohaba Sârbească (azi Ohaba Română), Pădurani, Răcăjdia, Răchitova, Rusova Nouă, Rusova Veche, Păru, Rădmănești, Răchita, Remetea (azi Remetea Sasca (azi Sasca Română), Secaș (azi Secășeni), Luncă), Săceni, Sâlha (azi înglobată în Coșteiu), Slatina (azi Slatina Nera), Socolari, Subotica (azi Spata, Sudriaș, Susani, Târgoviște, Topla, Ţela, Banatska Subotica), Surduc (azi Surducu Mare), Valea Lungă (azi Valea Lungă Română) și Zăbalţ; Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, Valea Mare, 2) plasa Caransebeș cu 41 localităţi: Apadia, Valeapai, Vasiova (azi înglobată orașului Bocșa), Bârna, Botești, Buchin17, Bucoșniţa, Caransebeș, Vermeș, Vodnic, Vrani și Vrăniuţ18. Căvăran, Cireșa Bistra (azi Cireșa), Ciuta, Criciova, În anul 1783 comitatul Caraș cuprindea tot Crivina, Delinești, Drinova, Glimboca, Goleţ, 228 sate, repartizate în aceleași 5 plase, dar cu Hăuzești, Iaz, Jdioara, Jena, Jurești, Jupa, Maciova, unele schimbări de sate între plase. Mâtnic (azi Mâtnicu Mare), Obreja, Ohaba 1) plasa Bulci a preluat satul Bacamezeu de Mâtnic, Ohabiţa, Peștere, Petroșniţa, Poieni, la plasa Căpâlnaș, astfel că acum avea 41 sate: Pristian (azi Prisian), Prisaca, Rugi, Ruginosu, Bacamezeu (azi Bacău de Mijloc), Balinţ, Bara, Sacu, Sălbăgel, Tincova, Valeaboul (azi Păltiniș), Bata, Bruznic, Bulci, Bunea (azi Bunea Mare), Valeadeni, Voislova, Zăvoi și Zăgujeni; Cladova, Cliciova, Coșteiu Mare (azi contopit în 3) plasa Căpâlnaș cu 48 localităţi: Bacamezeu Coșteiu), Coșteiu Mic (azi contopit în Coșteiu), (azi Bacău de Mijloc), Baloșești, Bătești, Băsești (azi Cutina, Dobrești, Dubești, Fădimac, Gruin, Begheiu Mic), Bichigi, Birchiș, Botinești, Brănești, Hezeriș, Ierșnic, Jupani, Lalașinţ, Lăpușnic, Breazova, Bucovăţ, Bujor (azi Traian Vuia), Bulza, Leucușești, Mănăștiur, Nevrincea, Ohaba Căpâlnaș, Căprioara, Coșava, Coșeviţa, Coșteiu Sârbească (azi Ohaba Română), Ohaba Lungă sau (azi Coșteiu de Sus), Crivina (azi Crivina de Sus), Românească (azi Ohaba Lungă), Pădurani, Păru, Curtea, Drăgsinești, Făget, Fărășești, Fârdea, Răchita, Rădmănești, Remete (azi Remetea Luncă), Gladna (azi Gladna Română), Goizești (azi înglo- Sâlha (azi înglobată satului Coșteiu), Săceni, Spata, bat satului Tomești), Groși, Homojdia, Jupânești, Sudriaș, Susani, Târgoviște, Topla, Ţela, Valea Luncani, Margina, Mâtnic (azi Mâtnicu Mic), Lungă (azi Valea Lungă Română), Zăbalţ; Nemeșești, Ostrov, Poieni, Pojoga, Povârgina, 2) plasa Caransebeș a cedat 5 sate plasei Pietroasa, Românești, Sălciva, Sărăzani, Sintești, Căpâlnaș, a preluat 5 sate (Armădia, Cireșu Timiș, Surduc (azi Surducu Mic), Temerești, Tomești, Măguri, Tapia și Zgribești) de la plasa Lugoj, și Valea Mare, Virișmort, Zolt și Zorani; totodată a apătut satul Marga, astfel că acum avea 4) plasa Lugoj cu 36 localităţi: Armădia, Boldur, 42 localităţi: Apadia, Armădia, Buchin, Bucoșniţa, Brebu, Carașova, Câlnic, Cireșu Timiș (azi Cireșu), Caransebeș, Căvăran, Cireșa Bistra (azi Cireșa), Cireșu Timiș (azi Cireșu), Ciuta, Criciova, Crivina, 16 Costin Feneşan, op. cit., 80. 17 În document sunt scrise două variante de nume, Brehin 18 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond sau Breken, dar acestea sunt în mod cert eronate, fiind vorba, Primăria oraşului Timişoara, dosar 6/1781, f. 1 – 6. Vezi şi de fapt, de Buchin. Costin Feneşan, op. cit., 80.

366 Delinești, Glimboca, Goleţ, Iaz, Jena, Jidovar (azi Forotic, Gârliște, Giurgiova, Goruia, Greoni, Jdioara), Jupa, Maciova, Marga, Măguri, Mâtnic Iabalcea, Iam, Iertof, Ilidia, Jidovin (azi Berzovia), (azi Mâtnicu Mare), Obreja, Ohaba Mâtnic, Jitin, Lupac, Macoviște, Măidan (azi Brădișoru de Ohabiţa, Peștere, Petroșniţa, Poiana, Prisaca, Jos), Mercina, Mircovăţ (azi Milcoveni), Nermed, Pristian (azi Prisian), Rugi, Ruginosu, Sacu, Nicolinţ, Oraviţa (Oraviţa Română, azi conto- Sălbăgel, Tapia, Tincova, Valeaboul (azi Păltiniș), pită în orașul Oraviţa), Petrovăţ, Petrilova, Potoc, Valeadeni, Voislova, Zăgujeni, Zăvoi, Zgribești; Rafnic, Ramna, Răcăjdia, Răchitova, Rusova 3) plasa Căpâlnaș a cedat satul Bacamezeu Nouă, Rusova Veche, Sasca (azi Sasca Română), plasei Bulci, a preluat de la plasa Caransebeș 5 Secaș (azi Secășeni), Slatina (azi Slatina Nera), sate ( Bârna, Botești, Drinova, Hăuzești și Jurești) Socolari, Subotica (azi Banatska Subotica), Surduc și de la plasa Lugoj satul Pogănești, dar a apărut (azi Surducu Mare), Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, satul Făgetu German, astfel că acum avea 54 Vasiova (azi înglobată orașului Bocșa), Vodnic, sate: Baloșești, Bătești, Băsești (azi Begheiu Mic), Vrani și Vrăniuţ19. Bichigi, Birchiș, Bârna, Botești, Botinești, Brănești, După includerea în același an – 1783- a Breazova, Bucovăţ, Bujor (azi Traian Vuia), Bulza, Caransebeșului și a câtorva sate din apropie- Căpâlnaș, Căprioara, Coșava, Coșeviţa, Coșteiu rea sa în Zona Graniţei Militare, s-a procedat la (azi Coșteiu de Sus), Crivina (azi Crivina de Sus), reorganizarea administrativă a comitatului. Așa Curtea, Drăgsinești, Drinova, Făgetu German (azi cum rezultă dintr-un document din anul 178920, înglobat în orașul Făget), Făgetu Român (azi înglo- comitatul cuprindea 216 localităţi repartizate tot bat în orașul Făget), Fărășești, Fârdea, Gladna (azi în 5 plase, dar plasa Caransebeș nu mai exista, în Gladna Română), Goizești (azi înglobat satului schimb fusese înfiinţată plasa Carașova. Această Tomești), Groși, Hăuzești, Homojdia, Jupânești, reorganizare a afectat substanţial componenţa pla- Jurești, Luncani, Margina, Mâtnic (azi Mâtnicu selor Lugoj și Oraviţa. Mic), Nemeșești, Ostrov, Pogănești, Poieni, Pojoga, Plasa Bulci a păstrat aceleași 41 localităţi pe care Povârgina, Pietroasa, Românești, Sălciva, Sărăzani, le avea în anul 1783. Sintești, Surduc (azi Surducu Mic), Temerești, 2) Noua plasă Carașova cuprindea 35 sate, din Tomești, Valea Mare, Virișmort, Zolt și Zorani; care 18 preluate de la plasa Lugoj: Bărbosu, Călnic, 4) plasa Lugoj a cedat plasei Caransebeș 5 Cuptoare, Dezești, Doman, Duleu, Ersig, Ezeriș, sate, alte trei sate plasei Oraviţa și un sat plasei Fârliug, Izgar, Moniom, Reșiţa (Reșiţa Română), Căpâlnaș, a preluat 8 sate (Bărbosu, Duleu, Ersig, Soceni, Târnova, Ţerova, Valea Mare, Valeapai și Izgar, Moniom, Valeapai, Valea Mare și Vermeș) de Vermeș și alte 17 sate de la plasa Oraviţa: Biniș, la plasa Oraviţa și, totodată, a apărut satul Lugoju Bocșa (Bocșa Română), Carașova, Clocotici, German, astfel că figurează cu următoarele 36 loca- Doclin, Fizeș, Gârliște, Goruia, Iabalcea, Jidovin lităţi: Bărbosu, Boldur, Brebu, Câlnic, Cuptoare, (azi Bezovia), Lupac, Nermed, Rafnic, Ramna, Dezești, Doman, Dragomirești, Duleu, Ersig, Surduc (azi Surducu Mare), Vasiova (azi înglobată Ezeriș, Fârliug, Găvojdia, Herendești, Hodoș, orașului Bocșa) și Vodnic. Honorici, Izgar, Jabăr, Lugojel, Lugoju German (azi 3) Plasa Căpâlnaș a păstrat aceleași 54 localităţi înglobat municipiului Lugoj), Lugoju Român (azi pe care le avea în anul 1783. înglobat municipiului Lugoj), Moniom, Oloșag, 4) Plasa Lugoj avea acum 45 localităţi, din Remete (azi Remetea Pogănici), Reșiţa (Reșiţa care doar 18 proveneau din fosta sa arie de com- Română, azi înglobată municipiului Reșiţa), petenţă: Boldur, Brebu, Dragomirești, Găvojdia, Satumic (azi Victor Vlad Delamarina), Scăiuș, Herendești, Hodoș, Honorici, Jabăr, Lugoju Soceni, Târnova, Ţerova, Valea Mare, Valeapai, German (azi înglobat municipiului Lugoj), Lugoju Vermeș, Vișag, Zorlenţu Mare și Zorlenţu Mic (azi Român (azi înglobat municipiului Lugoj), Lugojel, Zorlencior); Oloșag, Remete (azi Remetea Pogănici), Satumic 5) plasa Oraviţa a cedat 8 sate plasei Lugoj de (azi Victor Vlad Delamarina), Scăiuș, Vișag, la care a preluat totodată satele Carașova, Iabalcea Zorlenţu Mare și Zorlenţu Mic (azi Zorlencior), și Lupac, Jitin apare ca sat nou, iar Moldova Nouă iar 27 sate au fost preluate de la fosta plasă nu mai este menţionată, astfel că apare acum cu Caransebeș: Apadia, Armădia, Căvăran, Cireșu 58 localităţi: Agadici, Berliște, Biniș, Bocșa (Bocșa Timiș (azi Cireșu), Criciova, Crivina, Delinești, Română, azi înglobată orașului Bocșa), Bogodinţ, Jidovar (azi Jdioara), Jena, Jupa, Maciova, Măguri, Broșteni, Cacova (azi Grădinari), Calina, Carașova, Cârnecea, Ciclova, Ciortea, Ciuchici, 19 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond Prefectura judeţului Severin, dosar 2/1783, f. 1 – 18. Ciudanoviţa, Clocotici, Comorâște, Doclin, Fizeș, 20 Ibidem, dosar 4/1789, f. 3 – 5.

367 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

Mâtnic (azi Mâtnicu Mare), Ohaba Mâtnic, Bocșa), Carașova, Câlnic, Clocotici, Cuptoare, Ohabiţa, Peștere, Prisaca, Rugi, Ruginosu, Sacu, Dezești, Doclin, Dognecea, Doman, Duleu, Sălbăgel, Tapia, Tincova, Valeaboul (azi Păltiniș), Ersig, Ezeriș, Fârliug, Fizeș, Franzdorf (azi Văliug), Valeadeni, Zăgujeni și Zgribești. Gârliște, Goruia, Izgar, Jidovin (azi Berzovia), 5) Plasa Oraviţa a cedat noii plase Carașova 17 Königsgnad (azi Tirol), Lupac, Moniom, Rafnic, localităţi, rămânând cu următoarele 41: Agadici, Ramna, Reșiţa Română (azi înglobată municipiu- Berliște, Bogodinţ, Broșteni, Cacova (azi Grădinari), lui Reșiţa), Reșiţa Montană (azi înglobată muni- Calina, Cârnecea, Ciclova, Ciortea, Ciuchici, cipiului Reșiţa), Soceni, Surduc (azi Surducu Ciudanoviţa, Comorâște, Forotic, Giurgiova, Mare), Târnova, Ţerova, Valea Mare, Valeapai, Greovăţ (azi Greoni), Iam, Iertof, Ilidia, Jitin, Vasiova (azi înglobată orașului Bocșa), Vermeș. Macoviște, Măidan (azi Brădișoru de Jos), Mercina, Au fost omise satele Iabalcea, Nermed și Vodnic și Mircovăţ (azi Milcoveni), Nicolinţ, Oraviţa (Oraviţa au apărut Bocșa Germană, Dognecea, Franzdorf, Română, azi contopită în orașul Oraviţa), Petrilova, Königsgnad și Reșiţa Montană. Petrovăţ, Potoc, Răcăjdia, Răchitova, Rusova 3) Plasa Căpâlnaș apare cu 44 sate: Băsești (azi Nouă, Rusova Veche, Sasca (Sasca Română), Secaș Begheiu Mic), Bătești, Bârna, Bichigi, Birchiș, (azi Secășeni), Slatina (azi Slatina Nera), Socolar, Botinești, Brănești, Breazova, Bucovăţ, Bujor (azi Subotica (azi Banatska Subotica), Ticvaniu Mare, Traian Vuia), Bulza, Căpâlnaș, Căprioara, Coșava, Ticvaniu Mic, Vrani și Vrăniuţ. Coștei (azi Coșteiu de Sus), Crivina (azi Crivina de Două documente din anii 1801 și 1803 atestă Sus), Curtea, Drăgsinești, Făgetu German (azi con- pentru comitatul Caraș 217 sate, repartizate în ace- topit în orașul Făget), Făgetu Român (azi contopit leași 5 plase. Plasa Bulci cuprindea aceleași 41 sate în orașul Făget), Fărășești, Fârdea, Gladna Germană menţionate în anii 1783 și 1789, plasa Carașova (azi Gladna Montană), Gladna Română, Homojdia, cuprindea aceleași 35 sate din anul 1789, plasa Jupânești, Jurești, Luncani, Margina, Ostrov, Căpâlnaș cuprindea aceleași 54 sate ca în anii 1783 Pietroasa, Pogănești, Poieni, Pojoga, Românești, și 1789, plasa Lugoj cuprindea cele 45 de sate Sălciva, Sărăzani, Sintești, Surduc (azi Surducu menţionate în anul 1789 la care s-au adaugat satele Mic), Temerești, Tomești, Valea Mare Nouă (azi Ebendorf (azi Știuca) și Vetseháza (azi Petroasa Valea Mare), Virișmort, Zolt. A apărut, deci, Gladna Mare), iar plasa Oraviţa cuprindea cele 41 sate pe Germană și au fost omise satele Baloșești, Băsești, care le avea în anul 178921. Coșeviţa, Drinova, Goizești, Groși, Hăuzești, Un document din anul 183522 consemnează Mâtnic, Nemeșești, Povârgina și Zorani. localităţile componente ale celor 5 plase (járás) 4) Plasa Lugoj apare cu 43 sate: Apadia, ale comitatului, dar cu unele scăpări, în sensul că Armădia, Boldur, Brebu, Căvăran, Cireșu unele localităţi au fost omise. Totuși, reproducem Timiș (azi Cireșu), Criciova, Crivina, Delinești, conţinutul documentului, întrucât sunt menţio- Dragomirești, Ebendorf (azi Știuca), Găvojdia, nate și nume de localităţi noi sau variante ale unor Herendești, Hodoș, Honorici, Jabăr, Jdioara, nume de localităţi. Jena, Jupa, Lugojel, Maciova, Mâtnicu Mare, 1) Plasa Bulci apare cu 38 sate: Balinţ, Bara, Ohaba Mâtnic, Ohabiţa, Oloșag, Peștere, Prisaca, Bata, Bruznic, Bulci, Bunea (azi Bunea Mare), Remete (azi Remetea Pogănici), Ruginosu, Sacu, Cladova, Cliciova, Coșteiu Mare (azi contopit în Satumic (azi Victor Vlad Delamarina), Sălbăgel, Coșteiu), Coșteiu Mic (azi contopit în Coșteiu), Scăiuș, Tapia, Tincova, Valeaboul (azi Păltiniș), Cutina, Dobrești, Dubești, Fădimac, Gruin, Valeadeni, Vecseháza (azi Petroasa Mare), Vișag, Hezeriș, Ierșnic, Jupani, Lalașinţ, Leucușești, Zăgujeni, Zgribești, Zorlenţu Mare, Zorlenţu Mic Mănăștiur, Nevrincea, Ohaba Lungă, Ohaba (azi Zorlencior). Au fost omise localităţile Lugoju Sărbească (azi Ohaba Română), Pădurani, Păru, German, Lugoju Român, Măguri și Rugi. Răchita, Rădmănești, Remetea de Jos (azi Remetea 5) Plasa Oraviţa apare cu 45 sate: Agadici, Luncă), Săceni, Sâlha (azi înglobată satului Berliște, Bogodinţ, Broșteni, Cacova (azi Coșteiu), Spata, Sudriaș, Susani, Târgoviște, Ţela, Grădinari), Cârnecea, Ciclova Germană (azi Valea Lungă (azi Valea Lungă Română), Zăbalţ. Ciclova Montană), Ciclova Română, Ciortea, Au fost omise satele Bacamezeu, Lăpușnic și Topla. Ciuchici, Ciudanoviţa, Comorâște, Forotic, 2) Plasa Carașova apare cu 37 sate: Bărbosu, Giurgiova, Greovăţ (azi Greoni), Iam, Iertof, Biniș, Bocșa Germană (azi înglobată orașului Ilidia, Jitin, Kohldorf (azi Cărbunari), Macoviște, Bocșa), Bocșa Română (azi înglobată orașului Măidan (azi Brădișoru de Jos), Mercina, Milcoveni (azi Mircovăţ), Moldova Nouă, Nicolinţ, Oraviţa 21 Ibidem, dosare 4/1801, f. 3v – 8 şi 3/1803, f. 2v – 7. 22 Ibidem, dosar 10/1835, f. 1 – 19. Germană (azi contopit în orașul Oraviţa), Oraviţa

368 Română (azi contopit în orașul Oraviţa), Petrilova, 3) Plasa Carașova avea 47 sate: Altwerk sau Ógyár Potoc, Răcăjdia, Răchitova, Rusova Nouă, Rusova (azi cartier al orașului Bocșa), Bărbosu, Biniș, Bocșa Veche, Sasca Germană (azi Sasca Montană), Sasca Germană (azi contopit în orașul Bocșa), Bocșa Română, Secaș (azi Secășeni), Slatina (azi Slatina Română (azi contopit în orașul Bocșa), Calina, Nera), Socolari, Steierdorf, Subotiţa (azi Banatska Carașova, Câlnic, Clocotici, Cuptoare, Dezești, Subotica), Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, Vrani, Doclin, Dognecea, Doman, Duleu, Eisenstein sau Vrăniuţ. Au fost omise satele Calina și Petrovăţ și Vaskö (azi Ocna de Fier), Ersig, Ezeriș, Fârliug, au apărut nume noi de localităţi: Ciclova Germană, Fizeș, Franzdorf sau Ferenczfalva (azi Văliug), Oraviţa Germană, Sasca Germană, Kohldorf, Gârliște, Giurgiova, Goruia, Iabalcea, Izgar, Jidovin Moldova Nouă, Steierdorf. (azi Berzovia), Königsgnad (azi Tirol), Kohldorf În anul 1847 numărul plaselor comitatului sau Ujgyár (Cărbunari, azi înglobat municipiu- Caraș era același, cu deosebirea că plasa Căpâlnaș lui Reșiţa), Lupac, Moniom, Nermed, Neuwerk s-a desfiinţat și a fost înlocuită cu plasa Bega23. sau Ujgyár (azi înglobat orașului Bocșa), Rafnic, Un document din anul următor24 ne arată că Ramna, Reșiţa Germană (azi înglobată municipiu- cele 5 plase cuprindeau 239 sate, cu o arondare a lui Reșiţa), Reșiţa Română (azi înglobată munici- localităţilor mult diferită faţă de cea de până acum. piului Reșiţa), Secaș (azi Secășeni), Soceni, Surduc 1) Noua plasă cuprindea 33 sate, toate (azi Surducu Mare), Târnova, Ţerova, Valea Mare, preluate din zona plasei Bulci, și anume: Balinţ, Valeapai, Vasiova (azi înglobată orașului Bocșa), Bara, Bunea (azi Bunea Mare), Cladova, Cliciova, Vermeș și Vodnic. Dintre acestea Calina, Giurgiova Coșteiu Mare (azi contopit în Coșteiu), Coșteiu și Secaș au fost preluate de la plasa Oraviţa, iar Mic (azi contopit în Coșteiu), Cutina, Dobrești, Altwerk, Neuwerk, Kohldorf și Eisenstein sunt Dubești, Fădimac, Gruni, Hezeriș, Ierșnic, Jupani, localităţi nou menţionate. Lăpușnic, Leucușești, Mănăștiur, Nevrincea, Ohaba 4) Plasa Lugoj cuprindea următoarele 49 Lungă, Ohaba Sârbească (azi Ohaba Română), localităţi: Apadia, Armădia, Boldur, Brebu, Pădurani, Păru, Răchita, Rădmănești, Remetea de Căvăran, Cireșu Timiș (azi Cireșu), Criciova, Jos (azi Remetea Luncă), Sâlha (azi înglobată satului Crivina, Delinești, Dragomirești, Ebendorf (azi Coșteiu), Spata, Sudriaș, Susani, Târgoviște, Topla și Știuca), Găvojdia, Herendești, Hodoș, Honorici, Valea Lungă (azi Valea Lungă Română). Istvánhegy (sat minier lângă Căvăran, azi dispărut), 2) Plasa Bulci avea 63 sate, din care doar 7 Jabăr, Jdioara, Jena, Jupa, Lugojel, Lugoju German moștenite din vechea sa arondare: Bacamezeu (înglobat municipiului Lugoj), Lugoju Român (azi (azi Bacău de Mijloc), Bata, Bruznic, Lalașinţ, înglobat municipiului Lugoj), Maciova, Măguri, Săceni, Ţela și Zăbalţ, și 56 localităţi preluate Mâtnicu Mare, Nadrag telepitvény (azi Nădrag), din fosta plasă Căpâlnaș: Baloșești, Băsești (azi Ohaba Mâtnic, Ohabiţa, Oloșag, Peștere, Prisaca, Begheiu Mic), Bătești, Bârna, Bichigi, Birchiș, Remetea Pogănici, Rugi, Ruginosu, Sacu, Satumic Botești, Botinești, Brănești, Breazova, Bucovăţ, (azi Victor Vlad Delamarina), Sălbăgel, Scăiuș, Bujor (azi Traian Vuia), Bulci, Bulza, Căpâlnaș, Tapia, Tincova, Valeaboul (azi Păltiniș), Valeadeni, Căprioara, Coșava, Coșeviţa, Coștei (azi Coșteiu Vecseháza (azi Petroasa Mare), Vișag, Zăgujeni, de Sus), Crivina (azi Crivina de Sus), Curtea, Zgribești, Zorlenţu Mare și Zorlenţu Mic (azi Drăgsinești, Drinova, Făgetu German (azi conto- Zorlencior). Dintre acestea, Istvánhegy și Nădrag pit în orașul Făget), Făgetu Român (azi contopit în sunt localităţi nou apărute. orașul Făget), Fărășești, Fârdea, Gladna Germană 5) Plasa Oraviţa cuprindea 47 localităţi: (azi Gladna Montană), Gladna Română, Goizești Agadici, Berliște, Bogodinţ, Broșteni, Cacova (azi (azi înglobat satului Tomești), Groși, Hăuzești, Grădinari), Cârnecea, Ciclova Germană (azi Ciclova Homojdia, Jupânești, Jurești, Luncani, Margina, Montană), Ciclova Română, Ciortea, Ciuchici, Mâtnicu Mic, Nemeșești, Ostrov, Pietroasa, Ciudanoviţa, Comorâște, Forotic, Greovaţ (azi Pogănești, Poieni, Pojoga, Povârgina, Românești, Greoni), Iam, Iertof, Ilidia, Jitin, Karlsdorf sau Sălciva, Sărăzani, Sintești, Surduc (azi Surducu Károlyfalva (azi Moldoviţa), Kohldorf sau Szénlak Mic), Temerești, Tomești, Valea Mare, Virișmort, (azi Cărbunari), Macoviște, Mariaschnee (azi Zolt și Zorani. Știnăpari), Măidan (azi Brădișoru de Jos), Mercina, Mircovăţ (azi Milcoveni), Moldova (azi Moldova 23 Elek Fényes, Magyarországnak, Pesten (1839), apud Nouă), Nicolinţ, Oraviţa Germană (azi contopit Raularian Rusu, Organizarea spaţiului geografic în Banat, în orașul Oraviţa), Oraviţa Română (azi contopit Timişoara (2007), 183. în orașul Oraviţa), Padina Matei, Petrilova, Potoc, 24 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond Prefectura judeţului Severin, dosar 2/1848, f. 5 – 6. Răcăjdia, Răchitova, Rusova Nouă, Rusova Veche,

369 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

Sasca Germană (azi Sasca Montană), Sasca Română, Dugosello (azi Nerău), Gottlob, Grabaţ, Iecea Slatina (azi Slatina Nera), Socolari, Steierdorf, Mare, Iecea Mică, Igriș, Lovrin, Nakovo, Periam, Subotiţa (azi Banatska Subotica), Ticvaniu Mare, Pesac, Saravale, Sânnicolau Mare German (azi Ticvaniu Mic, Udvarszállás (azi Dobričevo), Vrani contopit în orașul Sânnicolau Mare), Sânnicolau și Vrăniuţ. Karlsdorf, Mariaschnee, Padina Matei Mare Sârbesc (azi contopit în orașul Sânnicolau și Udvarszállás sunt localităţi nou apărute în docu- Mare), Sânpetru Român, Soltur (azi contopit în mentele cercetate. Banatsko Veliko Selo), Sveti Hubert (azi contopit Noul comitat Torontal, înfiinţat imediat după în Banatsko Veliko Selo), Šarlevil (azi contopit în reîncorporarea Banatului la Ungaria în anul 1779, Banatsko Veliko Selo), Triebswetter (azi Tomnatic) a fost împărţit în 4 plase: Becicherecu Mare cu și Vizejdia; 21 localităţi și 12 predii, Peciu Nou cu 39 locali- 4) plasa Török Kanizsa cu 33 localităţi: tăţi și 23 predii, Sânnicolau Mare cu 23 localităţi Albrechtsflor (azi Teremia Mică), Monostor (azi și 3 predii și Kanizsa cu 31 localităţi și 5 predii25. Banatski Monostor), Beba (azi Beba Veche), Componenţa celor 4 plase (processus) ale comita- Budžac, Crna Bara, Crnja, Čoka, Deszk, Djala, tului în jurul anului 178926 era următoarea: Hajfeld (înglobat în Novi Kozarci), Hegyes 1) plasa Becicherecu Mare (Nagy Becskerek) cu (azi Mali Idjoš), Josefovo (azi înglobată în Novi 27 localităţi: Bašaid, Beodra (azi înglobată în Novo Kneževac), Hatzfeld (azi Jimbolia), Nagy-Kikinda Miloševo), Bočar, Bogár Etska (azi înglobată în (azi Kikinda), Krstur, Majdan, Marienfeld (azi Ečka), Boka, Csőstelek (azi Čestereg), Elemir, Etska Teremia Mare), Mastort (azi înglobat în Novi (Román Etska, azi înglobată în Ečka), Franjova Kozarci), Mokrin, Morotva, Oroszlámos (azi (azi înglobată în Novi Bečej), Jankahid (azi Jankov Banatsko Arandjelovo), Tisza-Szt Miklos (azi Most), Karlova (azi înglobată în Novo Miloševo), Ostojićevo), Padej, Pordeanu, Pusta Chereștur (azi Katharinenfeld (azi ), Kis Torák Chereștur), Rabe, Sanad, Szöreg, Szt. Ivan, Tervar, (azi înglobat în Begejci), Klek, Kumane, Magyar Török-Kanizsa (azi înglobată în Novi Kneževac), Ittebe (azi ), Melenci, Nagy Becskerek Vălcani și Zombor (azi Kiszombor). Împărţirea (azi Zrenjanin), Német Etska (azi înglobată în comitatului în aceleași 4 plase era valabilă și în Ečka), Neuzina, Oláh-Rácz Aradácz (azi înglobat anul 1839, iar în anul 1847 s-a adăugat plasa în Aradac), Rácz Ittebe (azi ), Sečanj, Török Becse27. Szt György (azi Žitište), Taraš, Toth Aradácz (azi înglobat în Aradac), Török-Becse (azi Novi Bečej); 2) plasa Peciu Nou cu 34 localităţi: Banloc, După înfrângerea revoluţiei de la 1848 – 1849 Beregsău Mic, Bobda, Cărpiniș, Cenei, Checea, s-a constituit provincia Voivodina Sârbească și Cebza, Diniaș, Dolaţ, Foeni, Gad, Giera, Banatul Timișan prin patenta imperială din 19 Giulvăz, Ciavoș (azi Grănicerii), Ivanda, Klari (azi noiembrie 1849, întărită apoi prin Decretul ), Konak, Macedonia, Margita, Modoș imperial din 31 decembrie 1851. Noua provincie (azi Jaša Tomić), Veliki Gaj, Ofseniţa, Pardanj reunea fostele comitate Caraș, Timiș, Torontal și (azi Medja), Partoș, Peciu Nou, Rudna, Sarča (azi Bács și a fost condusă de un Consiliu Locotenenţial Sutjeska), Sânmartin (azi Sânmartinu Sârbesc), Imperial-Regal cu sediul în Timișoara, subordonat Soca, Szt Ianos (azi Barice), Šurjan, Toager, direct autorităţii imperiale. Administraţia maghiară Tolvădia (azi Livezile) și Zichydorf (azi Plandište); a fost astfel înlăturată, iar limba oficială a provin- 3) plasa Sânnicolau Mare cu 25 localităţi: ciei a fost declarată limba germană. A fost abrogată Beșenova Veche (azi Dudeștii Vechi), Biled, Constituţia din 4 martie 1849 care garanta auto- Bulgăruș, Cenadu German (azi contopit în Cenad), nomia limitată a așa numitelor „provincii istorice” Cenadu Sârbesc (azi contopit în Cenad), Comloșu și egalitatea în drepturi a naţionalităţilor, iar starea Mare, Comloșu Mic, Csatád (azi Lenauheim), de asediu a fost prelungită până în anul 1854. Provincia Voivodina Sârbească și Banatul 25 Costin Feneşan, op. cit., 79 – 80. Timișan a fost organizată în 5 cercuri (Kreise): 26 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond Primăria Timișoara (fostul comitat Timiș), Becicherecu comunei Lovrin, dosar 106/1852, f. 1 – 2. Documentul se păstrează sub formă de copie realizată în anul 1852, dar Mare (fostul comitat Torontal), Novi Sad analizând conţinutul lui am constatat că nu au fost cuprinse (Neusatz), Zombor și Lugoj (fostul comitat Caraș). satele înfiinţate după anul 1789 (Toba – 1789, Torda – 1797, Fiecare cerc din zona Banatului a preluat, cu foarte Ionel – 1805, Sajan – 1806, Fereczsallas – 1830, Rogendorf mici excepţii, teritoriul fostului comitat pe care l-a – 1840 şi altele), ceeace înseamnă că documentul original a moștenit. S-a procedat însă la o nouă organizare fost redactat înainte de anul 1789, deci prezintă organizarea comitatului Torontal anterioară anului 1789. 27 Elek Fényes, op. cit., apud Raularian Rusu, op. cit., 183.

370 administrativ-teritorială a fiecărui cerc, acestea Lipova, Mély-Nádas (azi Nadăș), Neudorf, Neuhof fiind împărţite în plase (Bezirke). (azi Bogda), Paniova, Pătârș, Secaș, Stanciova, Așa cum rezultă dintr-un document din anul Șiștarovăţ, Traunau (azi Aluniș), Ususău, Vizma și 1851 privitor la competenţa teritorială a instan- Zăbrani. Alte două sate au fost preluate de la fosta ţelor judecătorești în noile structuri administra- plasă Sânandrei (Alioș și Königshof, azi Remetea tiv-teritoriale, în cazul cercului Timișoara se con- Mică) și a apărut un sat nou (Chizdia, azi Coșarii). stată că numărul plaselor a crescut de la 4 la 5, 4) Plasa Timișoara a cuprins 38 localităţi, din apărând plasa Ciacova, iar plasa Sânandrei a fost care 15 preluate de la vechea plasă Timiș: Bazoș, înlocuită de plasa Aradu Nou. Dacă plasele Aradu Beregsău (azi Beregsău Mare), Bucovăţ, Chișoda, Nou și Vârșeţ au păstrat în linii mari în cuprin- Freidorf (azi cartier al municipiului Timișoara), sul lor localităţile din perioada anterioară, apariţia Ghiroda, Giroc, Medves (azi Urseni), Mehala (azi plasei Ciacova a determinat importante rearondări cartier al municipiului Timișoara), Moșniţa (azi de localităţi pentru celelalte două plase, Lipova Moșniţa Veche), Remete (azi Remetea Mare), și Timișoara. Noua repartizare a localităţilor în Săcălaz, Sânmihai (azi Sânmihaiu Român), Șag și cadrul plaselor era următoarea: Utvin, alte 17 sate preluate de la plasa Lipova: Babșa, 1) Plasa Aradu Nou a cuprins 38 localităţi Belinţ, Budinţi (azi satul Ictar-Budinţi), Chizătău, din care 32 moștenite de la fosta plasă Sânandrei: Cralovăţ, Herneacova, Ianova, Ictar (azi satul Aradu Nou (azi cartier al municipiului Arad), Ictar-Budinţi), Izvin, Lucareţ, Petrovaselo, Recaș, Bărăteaz, Blumenthal (azi Mașloc), Bodrogu Nou, Șușanovăţ (azi Șanoviţa), Șuștra, Teș, Topolovăţu Bruckenau (azi Pișchia), Călacea, Kreutzstädten Mare, Topolovăţu Mic, 5 sate preluate de la fosta (azi Cruceni), Engelsbrun (azi Fântânele), plasă Sânandrei: Becicherecu Mic, Beșenova Nouă Felnac, Fibiș, Firiteaz, Fiscut, Hodoni, Jadani (azi (azi Dudeștii Noi), Cerneteaz, Giarmata, Sânandrei, Cornești), Ketfel (azi Gelu), Knez (azi Satchinez), precum și un sat nou (Covaci). Mănăștur, Merczidorf (azi Carani), Munar, 5) Plasa Vârșeţ a cuprins 45 localităţi, din care Murani, Nagyfalu (azi Satu Mare), Orczidorf 42 moștenite din perioada anterioară: Berecuţa, (azi Orţișoara), Sânnicolau Mic (azi cartier al Birda, Breștea, Butin, Cameral St. György (azi municipiului Arad), Sânpetru German, Seceani, Sângeorge), Clopodia, Dejan, Denta, Deta, Secusigiu, Segenthau (azi Șagu), Schöndorf (azi Ferendia, Gaiu Mic, Gătaia, Gherman, Gherteniș, Frumușeni), Variaș, Vinga, Wiesenhaid (azi Tisa Jabuka (azi Jablanka), Jamu Mare, Kloster St. Nouă) și Zădăreni. La acestea s-au adăugat două György (azi Mănăstire), Kudricz (azi Gudurica), sate preluate de la plasa Lipova (Bencecu German, Kuštilj, Lăţunaș, Mali Žam, Malo Središte, azi Bencecu de Sus și Bencecu Român, azi Bencecu Markovac, Mesić, Moraviţa, Moriczfeld (azi de Jos) și 4 localităţi noi: Kistelep (Colonia Mică, Măureni), Omor (azi Roviniţa Mare), Opatiţa, azi înglobată localităţii Gelu, Mănăstirea Bezdin, Pavliš, Percosova, Podporanj, Ritiševo, Sočica, Mailat și Sânpetru Mic). Stamora (azi Stamora Germană), Șemlacu Mare, 2) Plasa Ciacova a cuprins 41 localităţi, din Șemlacu Mic, Vatina, Vărădia, Vârșeţ, Veliko care 36 preluate de la vechea plasă Timiș: Bacova, Središte, Vlajkovac și Vojvodinci, precum și satul Berini, Blajova, Buziaș, Cadăr, Căpăt, Cerna, Veliki Gaj preluat de la fosta plasă Peciu Nou Chevereșu Mare, Darova, Dragșina, Drăgoiești, din comitatul Torontal, ca și două localităţi noi Duboz, Ficătar, Folea, Hitiaș, Icloda, Jebel, (Maleniczfalva, azi Maleničino Selo și Topolia, azi Liebling, Liget (azi Pădureni), Niţchidorf, Ohaba. înglobat satului Partoș)28. Forgaci, Paracz (azi Parţa), Petroman, Racoviţa, La scurt timp, însă, organizarea administrativ- Rittberg (azi Tormac), Sacoșu Maghiar (azi Sacoșu teritorială a cercului Timișoara a fost modificată. Mare), Sacoșu Turcesc, Sârbova, Silagiu, Sinersig, O hartă a provinciei tipărită în ianuarie 1853 arată Stamora Română, Șipet, Șoșdea, Uliuc, Unip, și că cercul Timișoara era format, de data aceasta, din Vucova. Alte 5 localităţi au fost preluate de la plasa 6 plase (Bezirke), nouă fiind plasa Buziaș, consti- Vârșeţ (Ciacova, Ghilad, Obad, Sculia și Voiteg). tuită prin divizarea plasei Ciacova29. Componenţa 3) Plasa Lipova a cuprins 33 localităţi din care plaselor era următoarea: 30 moștenite din perioada anterioară: Altringen, 1) Plasa Aradu Nou avea 38 localităţi: Aradu Belotinţ, Brestovăţ, Buchberg (azi Sintar), Nou (azi cartier al municipiului Arad), Bărăteaz, Buzad, Charlottenburg (azi Șarlota), Checheș, Bencec, Blumenthal (azi Mașloc), Bodrogu Nou, Chelmac, Chesinţ, Crivobara, Cuveșdia, Dorgoș, Guttenbrun (azi înglobat în Zăbrani), Hisiaș, 28 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Colecţia de documente Patyansky, doc. 18/1851, f. 3 – 4. Hodoș, Labașinţ, Lichtenwald (azi Comeat), 29 Ibidem, Colecţia Hărţi şi planuri, nr. 13/1853.

371 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

Bruckenau (azi Pișchia), Călacea, Engelsbrun (azi (azi Dudeștii Noi), Bucovăţ, Budinţi (azi satul Fântânele), Felnac, Fibiș, Firiteaz, Fiscut, Hodoni, Ictar-Budinţi), Cerneteaz, Chișoda, Chizătău, Jadani (azi Cornești), Ketfel (azi Gelu), Kistelep Covaci, Cralovăţ, Freidorf (azi înglobat muni- (Colonia Mică, azi înglobată localităţii Gelu), Knez cipiului Timișoara), Ghiroda, Giarmata, Giroc, (azi Satchinez), Königshof (azi Remetea Mică), Herneacova, Ianova, Ictar (azi satul Ictar-Budinţi), Kreutzstädten (azi Cruceni), Mailat, Mănăstirea Izvin, Lucareţ, Medves (azi Urseni), Mehala (azi Bodrog, Neu Monostor (azi Mănăștur), Merczidorf cartier al municipiului Timișoara), Moșniţa (azi (azi Carani), Munar, Murani, Nagyfalu (azi Satu Moșniţa Veche), Petrovaselo, Recaș, Remete (azi Mare), Orczidorf sau Alt Monostor (azi Orţișoara), Remetea Mare), Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiu Sânnicolau Mic (azi cartier al municipiului Arad), German, Sânmihaiu Român, Șag, Șușanovăţ Sânpetru German, Sânpetru Mic German (azi (azi Șanoviţa), Șuștra, Teș, Topolovăţu Mare, Sânpetru Mic), Seceani, Secusigiu, Segenthau sau Topolovăţu Mic, Utvin, Maierhofe, Josefstadt și Dreispitz sau Saagh (azi Șagu), Schöndorf (azi Fabrik. Este vorba, deci, de cele 38 localităţi exis- Frumușeni), Variaș, Vinga sau Theresiopel (azi tente în anul 1851 la care au fost adăugate satul Vinga), Wiesenhaid (azi Tisa Nouă) și Zădăreni. Sânmihaiu German și trei suburbii ale orașului Deci, a dispărut acum ca localitate Mănăstirea Timișoara: Maierhofe, Josefstadt și Fabrik. Bezdin, a apărut Mănăstirea Bodrog, satele Bencecu 6) Plasa Vârșeţ a cedat 16 sate plasei Ciacova German și Bencecu Român au fost consemnate și alte trei sate plasei Modoș din cercul Becicherecu ca o singură localitate cu numele Bencec, iar satul Mare, rămânând doar cu 26 localităţi: Clopodia, Remetea Mică a fost preluat de la plasa Lipova. Dejan, Ferendia, Gaiu Mic, Gherman, Jabuka 2) Plasa Buziaș cuprindea 29 localităţi, toate (azi Jablanka), Jamu Mare, Kuštilj, Kudricz (azi preluate de la plasa Ciacova: Bacova, Berini, Gudurica), Lăţunaș, Mali Žam, Malo Središte, Blajova, Buziaș, Cadăr, Căpăt, Cerna, Chevereșu Markovac, Mesić, Moraviţa, Pavliš, Potporanj, Mare, Darova, Dragșina, Drăgoiești, Duboz, Ritiševo, Sočica, Stamora Germană, Vatina, Vărădia, Ficătar, Hitiaș, Icloda, Niţchidorf, Ohaba Forgaci, Vârșeţ, Veliko Središte, Vlaicovac, Vojvodinci. Racoviţa, Rittberg (azi Tormac), Sacoșu Maghiar O altă hartă a Voivodinei Sârbești și Banatului (azi Sacoșu Mare), Sacoșu Turcesc, Sârbova, Timișan, nedatată, dar tipărită ulterior celei pre- Silagiu, Sinersig, Stamora Română, Șipet, Uliuc, zentate mai înainte30, probabil în anul 1854, ne Unip, Vucova. prezintă o situaţie foarte apropiată de cea din anul 3) Plasa Ciacova avea 28 localităţi, din care 1853. 12 localităţi moștenite: Ciacova, Folea, Ghilad, 1) Pentru plasa Aradu Nou au fost menţio- Jebel, Liebling, Obad, Paracz (azi Parţa), Liget (azi nate tot 38 localităţi, cu precizarea că Mănăstirea Pădureni), Petroman Sculia, Șoșdea, Voiteg, și 16 Bodrog nu mai apare ca localitate, iar satele Bencecu preluate de la plasa Vârșeţ: Berecuţa, Birda, Breștea, German și cel Român apar ca fiind localităţi sepa- Butin, Denta, Deta, Gătaia, Gherteniș, Kloster rate. Localităţile sunt următoarele: Aradu Nou (azi St. György (azi Mănăstire), Măureni, Omor (azi cartier al municipiului Arad), Bărăteaz, Bencecu Roviniţa Mare), Opatiţa, Percosova, St. György German (azi Bencecu de Sus), Bencecu Român (azi Sângeorge), Șemlacu Mare, Șemlacu Mic. (azi Bencecu de Jos), Blumenthal (azi Mașloc), 4) Plasa Lipova avea tot 33 localităţi (cu pre- Bodrogu Nou, Bruckenau (azi Pișchia), Călacea, cizarea că satul Teremia Mică a fost transferat în Engelsbrun (azi Fântânele), Felnac, Fibiș, Firiteaz, plasa Aradu Nou, în schimb a apărut satul Varniţa): Fiscut, Hodoni, Jadani (azi Cornești), Ketfel (azi Alioș, Altringen, Belotinţ, Brestovăţ, Buchberg Gelu), Kistelep (Colonia Mică, azi înglobată (azi Sintar), Buzad, Charlottenburg (azi Șarlota), localităţii Gelu), Königshoff (azi Remetea Mică), Checheș, Chelmac, Chesinţ, Chizdia (azi Coșarii), Knez (azi Satchinez), Kreuzstätten (azi Cruceni), Crivobara, Cuveșdia, Dorgoș, Duboki-Nádas Mailat, Mănăștur, Merczidorf (azi Carani), Munar, (azi Nadăș), Guttenbrun (azi înglobat satului Murani, Nagyfalu (azi Satu Mare), Orczidorf (azi Zăbrani), Hisiaș, Hodoș, Labașinţ, Lichtenwald Orţișoara), Sânnicolau Mic (azi cartier al muni- (azi Comeat), Lipova, Mes-Dorgos (azi Varniţa), cipiului Arad), Sânpetru German, Sânpetru Neudorf, Neuhof (azi Bogda), Paniova, Pătârș, Mic, Seceani, Secusigiu, Șagu, Schöndorf (azi Secaș, Stanciova, Șiștarovăţ, Traunau (azi Aluniș), Frumușeni), Wiesenheid (azi Tisa Nouă), Variaș, Ususău, Vizma și Zăbrani. Vinga, Zădăreni. 5) Pentru plasa Timișoara au fost semnalate 42 localităţi: Babșa, Bazoș, Becicherecu Mic, Belinţ, 30 Ibidem, nr. 89. Coroborând datele acestei hărţi cu cele oferite de alte surse istorice rezultă că harta a fost tipărită în Beregsău (azi Beregsău Mare), Beșenova Nouă intervalul 1854 – 1859.

372 2) Plasa Buziaș cuprinde aceleași 29 localităţi Văliug), Gârliște, Goruia, Iabalcea, Izgar, Jidovin precizate pentru anul 1853, satul Stamora Română (azi Berzovia), Königsgnade (azi Tirol), Lupac, apărând de această dată cu denumirea Stamora Moniom, Nermed, Neuwerk (înglobat orașu- Veche (Alt Sztamora). lui Bocșa), Rafnic, Ramna, Reșiţa Germană (azi 3) Plasa Ciacova avea 29 localităţi, adică cele îngobată municipiului Reșiţa), Reșiţa Română 28 din anul 1853 la care s-a adaugat satul Topolia (azi îngobată municipiului Reșiţa), Soceni, Surduc (azi înglobată satului Partoș). Satele Mănăstire și (azi Surducu Mare), Târnova, Ţerova, Valeadeni, Sângeorge apar cu denumirile St. György Kloster Valeapai, Vasiova (azi înglobată orașului Bocșa), și respectiv St. György Cameral. Vermeș, Vodnic și Zorlenţu Mare. Nu au mai fost 4) Plasa Lipova avea 32 localităţi, cu una mai menţionate Altwerk și Ocna de Fier. puţin decât în anul 1853, satul Varniţa nemaifiind 2) Plasa Făget a fost cea mai extinsă, cu 84 menţionat. Satul Nadăș apare acum cu denumirea localităţi, dintre care 22 au fost preluate de la Mely Nádas. fosta plasă Bega: Bara, Bunea (azi Bunea Mare), 5) Pentru plasa Timișoara au fost semnalate Cladova, Cliciova, Cutina, Dobrești, Dubești, 39 localităţi dintre cele din anul 1853, nemaiapă- Ierșnic, Jupani, Lăpușnic, Leucușești, Mănăștiur, rând de această dată cele trei suburbii ale orașului Ohaba Lungă, Ohaba Sârbească (azi Ohaba Timișoara. Română), Pădurani, Răchita, Rădmănești, Remete 6) Plasa Vârșeţ avea 27 localităţi, adică cele (azi Remetea Luncă), Spata, Sudriaș, Susani și 26 din anul 1853 la care s-a adăugat una nouă Topla, iar 62 localităţi au fost preluate de la fosta – Cârnecea (Pusta Cârnecea, înglobată localităţii plasă Bulci: Bacamezeu (azi Bacău de Mijloc), Jamu Mare). Baloșești, Bata, Băsești (zi Begheiu Mic), Bătești, Conform unei lucrări din anul 1855 a guver- Bârna, Bichigi, Birchiș, Botești, Botinești, Brănești, nului provincial de la Timișoara, cercul Timișoara Breazova, Bruznic, Bucovăţ, Bujor (azi Traian cuprindea aceleași 6 plase: Aradu Nou cu 38 loca- Vuia), Bulci, Bulza, Căpâlnaș, Căprioara, Coșava, lităţi, Buziaș cu 29 localităţi, Ciacova cu 29 locali- Coșeviţa, Coșteiu de Sus, Crivina (azi Crivina de tăţi, Lipova cu 33 localităţi, Timișoara cu 38 loca- Sus), Curtea, Drăgsinești, Drinova, Făgetu German lităţi și Vârșeţ cu 26 localităţi31. (azi contopit în orașul Făget), Făgetu Român (azi În anul 1859 numărul și denumirea plaselor contopit în orașul Făget), Fărășești, Fârdea, Gladna erau aceleași32. Germană (azi Gladna Montană), Gladna Română, Așa cum am precizat deja, cercul Lugoj a Goizești (azi înglobat satului Tomești), Hăuzești, cuprins suprafaţa fostului comitat Caraș. În anul Homojdia, Jupânești, Jurești, Lalașinţ, Luncani, 1851 cercul Lugoj era organizat în patru plase, deci Margina, Mâtnic (azi Mâtnicu Mic), Nemeșești, cu una mai puţin decât în anul 1848. S-au menţi- Ostrov, Pietroasa, Pogănești, Poieni, Pojoga, nut plasele Lugoj și Oraviţa, dar plasele Bega, Bulci Povârgina, Românești, Săceni, Sălciva, Sărăzani, și Carașova au dispărut, în locul lor înfiinţându-se Sintești, Surduc (azi Surducu Mic), Temerești, plasele Bocșa și Făget. În aceste condiţii desigur că Tomești, Ţela, Valea Mare, Virișmort, Zăbalţ, Zolt au avut loc mari schimbări în ceea ce privește aron- și Zorani. darea localităţilor în cadrul plaselor. 3) Plasa Lugoj avea 59 localităţi, din care 44 1) Plasa Bocșa a moștenit 39 sate de la fosta moștenite: Apadia, Armădia, Boldur, Căvăran, plasă Carașova, a preluat de la plasa Oraviţa satul Cireșu Timiș (azi Cireșu), Criciova, Crivina, Forotic și de la plasa Lugoj satele Brebu, Valeadeni Delinești, Dragomirești, Ebendorf (azi Știuca), și Zorlenţu Mare, astfel că acum avea 43 locali- Eisenwerk (azi Nădrag), Găvojdia, Herendești, tăţi: Bărbosu, Biniș, Bocșa Germană (azi contopită Hodoș, Honorici, Jabăr, Jena, Jidovar (azi Jdioara), în orașul Bocșa), Bocșa Română (azi contopită în Jupa, Lugoj, Lugojel, Maciova, Măguri, Mâtnic orașul Bocșa), Brebu, Calina, Carașova, Câlnic, (azi Mâtnicu Mare), Ohaba Mâtnic, Ohabiţa, Clocotici, Cuptoare, Doclin, Dognecea, Doman, Oloșag, Peștere, Prisaca, Remetea Pogănici, Duleu, Ersig, Ezeriș, Fizeș, Forotic, Franzdorf (azi Rugi, Ruginosu, Sacu, Satumic (azi Victor Vlad Delamarina), Sălbăgel, Scăiuș, Tapia, Tincova, 31 Este vorba de lucrarea Handbuch Wojwodschaft Serbien und des Temescher Banates, sammt der Militärgränze für das Jahr Valeaboul (azi Păltiniș), Vecseháza (azi Petroasa 1855, Timişoara (1855), citată de Heinrich Lay în Das Banat Mare), Vișag, Zăgujeni, Zgribești și Zorlenţu 1849 – 1867, Töging a Inn (2001), 194 și Teodor Filipescu în Mic (azi Zorlencior), la care s-au adăugat trei sate Voivodina Sârbească. Studiu critic istoric-etnografic, București (Dezești, Fârliug și Valea Mare) preluate de la fosta (1929), 66. plasă Carașova și alte 11 sate preluate de la fosta 32 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond Primăria comunei Gottlob, dosar 2/1859, f. 142. plasă Bega: Balinţ, Coșteiu Mare (azi contopit în

373 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

Coșteiu), Coșteiu Mic (azi contopit în Coșteiu), (azi Tirol), Lupac, Moniom, Nermed, Neuwerk Fădimac, Gruin, Hezeriș, Nevrincea, Păru, Sâlha (azi înglobat orașului Bocșa), Rafnic, Ramna, (azi înglobată satului Coșteiu), Târgoviște și Valea Reșiţa Germană (azi contopită în municipiul Lungă (azi Valea Lungă Română), precum și noua Reșiţa), Reșiţa Română (azi contopită în munici- localitate Dâmbu cu Fier (colonie minieră lângă piul Reșiţa), Soceni, Surduc (azi Surducu Mare), Nădrag, azi dispărută). În același timp, plasa Lugoj Târnova, Ţerova, Valeapai, Vasiova (înglobată ora- a cedat noii plase Bocșa trei sate, Lugojul este men- șului Bocșa), Vermeș, Vodnic. ţionat acum ca fiind o singură localitate, iar satul 2) Plasa Făget apare acum tot cu 84 localităţi, cu Istvanhegy nu mai este menţionat. precizarea că satul Cutina a trecut la plasa Lugoj, 4) Plasa Oraviţa a suferit cele mai mici schim- dar a reapărut satul Groși care în 1848 făcea parte bări: a cedat satul Forotic plasei Bocșa, a preluat din plasa Bulci. de la fosta plasă Carașova satele Giurgiova și Secaș 3) În plasa Lugoj a reapărut satul Istvanhegy, și a păstrat celelalte 46 localităţi ale sale: Agadici, satele Brebu, Valeadeni și Zorlenţu Mare au fost Berliște, Bogodinţ, Broșteni, Cacova (azi Grădinari), preluate de la plasa Bocșa și satul Cutina a fost Carlsdorf (azi Moldoviţa), Cârnecea, Ciclova preluat de la plasa Făget, iar localităţile Lugoj Germană (azi Ciclova Montană), Ciclova Română, apar separate (Român și German). În același timp Ciortea, Ciuchici, Ciudanoviţa, Comorâște, Greovăţ Dâmbu cu Fier nu a mai fost menţionat, astfel că (azi Greoni), Iam, Iertof, Ilidia, Jitin, Kohldorf localităţile componente de această dată erau urmă- (azi Cărbunari), Macoviște, Maria-Schnee (azi toarele 64: Apadia, Armădia, Balinţ, Boldur, Brebu, Știnăpari), Măidan (azi Brădișoru de Jos), Mercina, Căvărani, Cireșu Timiș (azi Cireșu), Coșteiu Mic Mircovăţ (azi Milcoveni), Moldova (azi Moldova (azi contopit în Coșteiu), Coșteiu Mare (azi con- Nouă), Nicolinţ, Oraviţa Germană (azi contopită topit în Coșteiu), Criciova, Crivina, Cutina, în orașul Oraviţa), Oraviţa Română (azi contopită Delinești, Dezești, Dragomirești, Eisenwerk (azi în orașul Oraviţa), Padina Matei, Petrilova, Potoc, Nădrag), Fădimac, Fârliug, Găvojdia, Gruin (azi Răcăjdia, Răchitova, Rusova Nouă, Rusova Veche, Gruni), Herendești, Hezeriș, Hodoș, Honorici, Sasca Germană (azi Sasca Montană), Sasca Română, Istvánhegy (sat minier lângă Căvăran, azi dispă- Slatina (azi Slatina Nera), Socolari, Steuerdorf, rut), Jabăr, Jena, Jdioara, Jupa, Lugojel, Lugoju Subotica (azi Banatska Subotica), Ticvaniu Mare, Român (azi contopit în municipiul Lugoj), Lugoju Ticvaniu Mic, Udvarszállás (azi Dobričevo), Vrani German (azi contopit în municipiul Lugoj), și Vrăniuţ. În total, deci, în anul 1851 plasa Oraviţa Maciova, Măguri, Mâtnicu Mare, Nevrincea, avea 48 localităţi33. Ohaba Mâtnic, Ohabiţa, Oloșag, Păru, Peștere, Hartă provinciei Voivodina Sârbească și Banatul Vecseháza (azi Petroasa Mare), Prisaca, Remetea Timișan tipărită în ianuarie 185334 ne prezintă o Pogănici, Rugi, Ruginosu, Sacu, Satumic (azi situaţie ușor modificată a organizării administra- Victor Vlad Delamarina), Sălbăgel, Sâlha (azi tiv-teritoriale a cercului Lugoj, în sensul că plasele înglobată satului Coșteiu), Scăiuș, Știuca, Tapia, au rămas aceleași, dar între ele au avut loc câteva Târgoviște, Tincova, Valea Lungă (azi Valea Lungă schimburi de localităţi și, totodată, și-au făcut apa- Română), Valea Mare, Valeaboul (azi Păltiniș), riţia noi localităţi miniere. Valeadeni, Vișag, Zăgujeni, Zgribești, Zorlenţu 1) În plasa Bocșa au reapărut Altwerk și Ocna Mare și Zorlenţu Mic (azi Zorlencior). de Fier, dar satele Brebu, Valeadeni și Zorlenţu 4) La plasa Oraviţa revin satele Calina și Forotic Mare s-au întors în plasa Lugoj, iar satele Calina de la plasa Bocșa, astfel că plasa Oraviţa cuprinde și Forotic au fost cedate plasei Oraviţa, astfel că acum 50 localităţi: Agadici, Berliște, Bogodinţ, acum avea următoarele 40 localităţi: Altwerk (azi Broșteni, Cacova (azi Grădinari), Calina, Cârnecea, înglobat orașului Bocșa), Bărbosu, Biniș, Bocșa Ciclova Germană (azi Ciclova Montană), Ciclova Germană (azi contopită în orașul Bocșa), Bocșa Română, Ciortea, Ciuchici, Ciudanoviţa, Română (azi contopită în orașul Bocșa), Carașova, Comorâște, Forotic, Giurgiova, Greovaţ (azi Câlnic, Clocotici, Cuptoare, Doclin, Dognecea, Greoni), Iam, Iertof, Ilidia, Jitin, Karlsdorf (azi Doman, Duleu, Eisenstein sau Ocna de Fier Moldoviţa), Kohldorf (azi Cărbunari), Macoviște, sau Neudorfel (azi Ocna de Fier), Ersig, Ezeriș, Maria Schnee (azi Știnăpari), Măidan (azi Brădișoru Fizeș, Franzdorf (azi Văliug), Gârliște, Goruia, de Jos), Mercina, Mircovăţ (azi Milcoveni), Neu Iabalcea, Izgar, Jidovin (azi Berzovia), Königsgnad Moldova sau Bosnjak (azi Moldova Nouă), Nicolinţ, Oraviţa Germană (azi contopită în orașul 33 Ibidem, Colecţia de documente Patyansky, doc. 18/1851, Oraviţa), Oraviţa Română (azi contopită în orașul f. 1 – 3. 34 Ibidem, Colecţia Hărţi şi planuri, nr. 13/1853. Oraviţa), Padina (azi Padina Matei), Petrilova,

374 Potoc, Răcăjdia, Răchitova, Rusova Nouă, Rusova Veche, Sasca Germană (azi Sasca Montană), Veche, Sasca Germană (azi Sasca Montană), Sasca Română, Secaș (azi Secășeni), Slatina (azi Sasca Română, Secaș (azi Secășeni), Slatina (azi Slatina Nera), Socolari, Steuerdorf, Steuerdorf sau Slatina Nera), Socolari, Steuerdorf, Subotica (azi Karlsdorf (azi Moldoviţa), Subotica (azi Banatska Banatska Subotica), Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, Subotica), Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, Vrani și Udvarsállás (azi Dobričevo), Vrani și Vrăniuţ. Vrăniuţ. Satul Udvarsállás nu mai este menţionat. Potrivit unei alte hărţi a provinciei, apărută Potrivit lucrării din anul 1855 a guvernului după anul 185335, componenţa celor 4 plase ale provincial de la Timișoara componenţa plaselor cercului Lugoj era iarăși ușor schimbată. cercului Lugoj era ușor diferită faţă de cea preci- 1) Plasa Bocșa apare cu 41 localităţi (cele zată anterior, adică: plasa Bocșa avea în acest an din anul 1853 la care se adaugă colonia minieră 40 localităţi, plasa Făget 84 localităţi, plasa Lugoj Theresienwerk), astfel: Altwerk (azi înglobat ora- 62 localităţi și plasa Oraviţa 48 localităţi37. șului Bocșa), Bărbosu, Biniș, Bocșa Germană Aceleași plase funcţionau și în anul 185938. (azi înglobată orașului Bocșa), Bocșa Română Cel de-al treilea cerc bănăţean din cadrul pro- (azi înglobată orașului Bocșa), Carașova, Câlnic, vinciei Voivodina Sârbească și Banatul Timișan, și Clocotici, Cuptoare, Doclin, Dognecea, Doman, anume cercul Becicherecu Mare (Gross Becskerek), Duleu, Ersig, Ezeriș, Fizeș, Forotic, Franzdorf (azi în anul 1851 era organizat în 6 plase. Văliug), Gârliște, Goruia, Iabalcea, Izgar, Jidovin 1) Plasa Becicherecu Mare (Gross Becskerek, (azi Berzovia), Königsgnad (azi Tirol), Lupac, azi Zrenjanin) cuprindea orașul de reședinţă Moniom, Nermed, Neuwerk (azi înglobat orașului Becicherecu Mare și 26 comune: Aradac, Bocșa), E[isenstein] Moraviţa (azi Ocna de Fier), Csösztelek (azi Čestereg), Ečka, Elemir, Ernestháza Rafna, Rafnic, Reșiţa Germană (azi contopită în (azi ), Franjova (azi înglobată municipiul Reșiţa), Reșiţa Română (azi contopită în Novi Bečej), Gross Torak (înglobat în Begejci), în municipiul Reșiţa), Soceni, Surduc (azi Surducu Idvarnok (contopit în ), Jankahid Mare), Târnova, Theresienwerk (colonie minieră, (azi Jankov Most), Katharinenfeld (azi Ravni azi înglobată în satul Ocna de Fier), Ţerova, Valea Topolovac), Klein Torak (înglobat în Begejci), Mare, Valeadeni, Valeapai, Vasiova (înglobată ora- Klek, Kumane, , Lukácsfalva (azi Lukino șului Bocșa), Vermeș și Vodnic. Selo), Magyar-Ittebe (azi Novi Itebej), Melenci, 2) Plasa Făget apare acum cu 85 localităţi, Rogendorf (azi înglobat în Banatski Dušanovac), adică cele precizate în harta din anul 1853 la care Sállás Topolya (azi Banatska Topola), Srpski se adaugă localitatea Glas Fab[rik] (azi Colonia Itebej, Szt György (azi Žitište), Szt Mihály (azi Fabricii), situată în apropiere de Tomești. De altfel, ), Türkisch-Becse (înglobat în Novi pe harta din anul 1853 apare un obiectiv numit Bečej), Taraš, Torda, Zsigmondfalva (azi Lukićevo) Tomester Glashütte (Fabrica de sticlă Tomești), care și prediul Martinica. explică existenţa ulterioară a coloniei respective. 2) Plasa Jimbolia cuprindea 39 localităţi: 3) Plasa Lugoj apare cu 65 localităţi, adică cele Aurelház (azi Răuţi), Biled, Bobda, Bulgăruș, consemnate în anul 1853, la care se adaugă colonia Cărpiniș, Cenei, Checea, Bánát-Komlós (azi minieră Dâmbu cu Fier de lângă Nădrag, care Comloșu Mare), Constantia (azi Lunga), Csatád fusese omisă în harta din anul 1853. (azi Lenauheim), Deutsch-Csernya (înglobat în 4) Plasa Oraviţa apare cu 49 localităţi: ), Diniaș, Grabaţ, Hajfeld (înglobat Agadici, Berliște, Bogodinţ, Broșteni, Cacova (azi în Novi Kozarci), Iecea Mare, Iecea Mică, Jimbolia, Grădinari), Calina, Cârnecea, Ciclova Germană Kis-Oroszin (azi Rusko Selo), Klári (azi Radojevo), (azi Ciclova Montană), Ciclova Română, Ciortea, Magyar-Csernya (azi Nova Crnja), Masdorf Ciuchici, Ciudanoviţa, Comorâște, Forotic, (înglobat în Novi Kozarci), Mollidorf (azi Molin), Giurgiova, Greovaţ (azi Greoni), Iam, Iertof, Ilidia, Nakovo, Németh (azi Beregsău Mic), Öregfalu (azi Jitin, Kohldorf (azi Cărbunari), Macoviște, Maria Pustiniș), Ostern (azi Comloșu Mic), , Peciu Schnee (azi Știnăpari), Măidan (azi Brădișoru de Nou, Rácz-Csernya (înglobată în Srpska Crnja), Jos), Mercina, Mircovăţ (azi Milcoveni), Moldova Sânmartinu Maghiar, Sânmartinu Sârbesc, Soltur Nouă, Nicolinţ, Oraviţa Germană (azi contopită (înglobat în Banatsko Veliko Selo), Sveti Hubert în orașul Oraviţa), Oraviţa Română (azi contopită în orașul Oraviţa), Padina Matei, Petrilova, Potoc, 37 Handbuch Wojwodschaft..., apud Heinrich Lay, op. cit., 194. Răcăjdia, Răchitova36, Rusova Nouă, Rusova 38 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond Primăria comunei Gottlob, dosar 2/1859, f. 142. Documentul 35 Ibidem, Colecţia Hărţi și planuri, nr. 89, f. a. prezintă doar plasele ce compun cercurile provinciei, nu şi 36 Pe hartă numele satului apare Răchita, evident eronat. localităţile din cadrul plaselor.

375 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

(înglobat în Banatsko Veliko Selo), Șandra, Šarlevil Desigur că mărirea numărului plaselor a dus la (înglobat în Banatsko Veliko Selo), Tamásfalva (azi redistribuiri importante de localităţi în cadrul ), Toba, Uihei și . vechilor plase. 3) Plasa Kikinda cuprindea 20 localităţi: Akač, 1) Plasa Becicherecu Mare, după ce a cedat 6 Bašaid, Beodra (înglobată în Novo Miloševo), localităţi noii plase Türkisch-Beče și una plasei Bočar, Čoka, Gross-Kikinda (azi Kikinda), Hodić Jimbolia și a primit, în același timp, satul Sarča (înglobat în Jazovo), Imretelek (înglobat satului de la plasa Modoș, la care s-au adăugat, pe lângă Vălcani), Jazovo, Jozsefhaza, Karlova (înglobată în orașul Becicherecu Mare, 19 localităţi pe care le Novo Miloševo), Kis-Bikács (înglobat în Bikač), avusese și în anul 1851, acum avea în compo- Mokrin, Nagy-Bikács (înglobat în Bikač), Novo nenţă orașul Becicherecu Mare și următoarele Selo, Padej, Sajan, Terjan, Tisa-Hegyes (azi Idjoš) 20 sate: Aradac, Ečka, Elemir, Ernestháza (azi și Tisa-Szt Miklós (azi Ostojćevo). Banatski Despotovac), Gross Torak (înglobat în 4) Plasa Modoș cuprindea 34 localităţi: Banloc, Begejci), Idvarnok (contopit în Banatski Dvor), Baraczháza (azi Stari Lec), Boka, Cebza, Ciavoș Jankahid (azi Jankov Most), Katarinenfeld (azi (azi Grănicerii), Dolaţ, Foeni, Gad, Giera, Giulvăz, Ravni Topolovac), Klein Torak (azi înglobat în Gross-Margita (azi Margita), Hajdučica, Ivanda, Begejci), Klek, Lazarevo, Lukácsfalva (azi Lukino Johannisfeld (azi Ionel), Káptalanfalva (azi ), Selo), Magyar Ittebe (azi Novi Itebej), Rogendorf Konak, Macedonia, Modoș (azi Jaša Tomić), (azi înglobat în Banatski Dušanovac), Sállás Neuzina, Ofseniţa, Pardanj (azi Medja), Partoș, Topolya (azi Banatska Topola), Sarča (Deutsch Rudna, Sečanj, Soca, Stefansdorf (azi Krajišnik), Sarcsa, azi înglobată în Sutjeska), Srpski Itebej, St. Sarča (azi Sutjeska), Szecsánfalva (azi Dužine), Szent György (azi Žitište), St. Mihály (azi Mihajlovo) și János (azi Barice), Šurjan, Toager, Tolvădia (azi Zsigmondfalva (azi Lukićevo). Livezile), Ürmenyháza (azi Jermenovci), Zichydorf 2) Noua plasă Biled cuprindea 20 localităţi, (azi Plandište) și prediul Ivanda. dintre care 16 au fost preluate de la plasa Jimbolia: 5) Plasa Sânnicolau Mare avea 19 localităţi: Aurelház (azi Răuţi), Biled, Bobda, Bulgăruș, Albrechtsflor (azi Teremia Mică), Beșenova Veche Cărpiniș, Cenei, Csatád (azi Lenauheim), Grabaţ, (azi Dudeștii Vechi), Bolgártelep (azi Colonia Iecea Mare, Iecea Mică, Nemet (azi Beregsău Bulgară), Cenadu German (Cenadu Vechi, azi con- Mic), Öregfalu (azi Pustiniș), Tamasfalva (azi topit în Cenad), Cenadu Sârbesc (Cenadu Mare, Hetin), Uihei, Uivar și Șandra, iar 4 au fost prelu- azi contopit în Cenad), Dugossello (azi Nerău), ate de la plasa Sânnicolau Mare: Gottlob, Lovrin, Ferenczsállás, Gottlob, Igriș, Lovrin, Marienfeld Periam și Pesac. (azi Teremia Mare), Periam, Pesac, Saravale, 3) Plasa Jimbolia, după ce cedat 16 localităţi Sânnicolau Mare German (azi contopit în orașul plasei Biled și 5 localităţi plasei Modoș, în 1853 Sânnicolau Mare), Sânnicolau Mare Sârbesc (azi avea 20 localităţi (dintre care Čestereg este pre- contopit în orașul Sânnicolau Mare), Sânpetru luată de la plasa Becicherecu Mare, iar Vizejdia Mare, Triebswetter (azi Tomnatic), Vizejdia. de la plasa Sânnicolau Mare): Bánát-Komlós 6) Plasa Türkisch-Kanischa avea 31 localităţi: (azi Comloșu Mare), Deutsch Cernya (înglo- Battyánháza (înglobată în Beba Veche), Beba Mică bată în Srpska Crnja), Serb Cernya (înglobată (înglobată în Beba Veche), Beba Veche, Budžak, în Srpska Crnja), Checea, Čestereg, Constantia Cheglevici, Crna Bara, Deszk, Djala, Firigyház (azi Lunga), Hajfeld (înglobat în Novi Kozarci), (azi Filić), Josefovo, Klárafalva, Klein-Szegedin, Jimbolia, Klari (azi Radojevo), Klein Oroszin (azi Kiszombor, Kübekháza, Majdan, Monostor (azi Rusko Selo), Masdorf (înglobat în Novi Kozarci), Banatski Monostor), Neu-Szegedin, Oroszlámos Molin, Nakovo, Ostern (azi Comloșu Mic), Soltur (azi Banatsko Arandjelovo), Podlokanj, Pordeanu, (azi contopit în Banatsko Veliko Selo), Spitza Pusta Chereștur (azi Chereștur), Rabe, Rácz- sau Vizesdia (azi Vizejdia), Sv. Hubert (înglobat Keresztur (azi Krstur), Sanad, Szent Ivan, Szöregh, în Banatsko Veliko Selo), Šarlevil (înglobat în Tervar, Türkisch-Kanischa (înglobat în Novi Banatsko Veliko Selo), Toba și Ungarisch Cernya Kneževac), Ujhely, Vălcani și Vrbica39. (azi Nova Crnja). Conform hărţii din anul 1853 numărul plase- 4) Plasa Kikinda cuprindea 17 localităţi: Bašajd lor cercului Becicherecu Mare a crescut de la 6 la sau Klein Kikinda (azi Bašaid), Beodra (înglo- 8 prin apariţia plaselor Biled și Türkisch Becse40. bată în Novo Miloševo), Bočar, Čoka, Gross Kikinda (azi Kikinda), Jazova-Hodić (azi Jazovo), 39 Ibidem, Colecţia de documente Patyansky, dos. 18/1851, Joszefhaza, Karlova (înglobată în Novo Miloševo), f. 4 v – 6. 40 Ibidem, Colecţia Hărţi şi planuri, nr. 13/1853. Klein Bikacs (azi înglobat în Bikač), Mokrin,

376 Gross Bikacs (azi înglobat în Bikač), Monostor înglobată în Novi Bečej), Kumane, Melenci, Taraš, (azi Banatski Monostor), Novo Selo, Padej, Sajan, Torda și Türkisch Beče sau Neu Beče (azi Novi Ideos sau Tisa-Hegyes (azi Idjoš), Tisa St. Miklos Bečej) preluate de la plasa Becicherecu Mare. (azi Ostojćevo) și Topolya (azi Banatska Topolia). 8) Plasa Türkisch Kanischa, după ce a cedat Satul Akač fusese transferat în plasa Türkisch Beče, plasei Sânnicolau Maare satele Cheglevici, satul Hodić apare împreună cu Jazova ca o singură Pordeanu, Kiszombor și Chereștur, în anul 1853 localitate, satele Imretelek și Terjan nu mai apar pe avea 24 localităţi și două predii: Battyánháza hartă, în schimb a apărut satul Topolya. (înglobată în Beba Veche), Beba Nouă (înglobată 5) Plasa Modoș a preluat 5 sate de la plasa în Beba Veche), Beba Veche, Budžak, Crna Bara, Jimbolia (Diniaș, Otelec, Peciu Nou, Sânmartinu Desk, Djala, Filić, Josefovo, Klárafalva, Kübekháza, Maghiar și Sânmartinu Sârbesc) și trei sate de la Majdan, Monostor (azi Banatski Monostor), Neu plasa Vârșet din cercul Timișoarei (Malenično Szegedin, Oroszlámos (azi Banatsko Arandjelovo), Selo, Gaiu Mic și Veliki Gaj). La acestea s-a Rabe, Serb-Kerestur (azi Krstur), Sanad, St. adăugat satul Ujfalu, nou apărut, iar localităţile Ivan, Szöreg, Tervar, Turkisch Kanischa, Vălcani, bietnice Modoș (Sărbesc și German) și Pardanj Vedresház și prediile Kocsohát și Vrbica. Satele (Sărbesc și German) apar separate, astfel că de Podlokanj și Ujhely nu mai apar, în schimb a data aceasta plasa cuprindea 45 localităţi: Banloc, apărut satul nou Vedresház41. Baraczháza (azi Stari Lec), Boka, Cebza, Ciavoș Hartă adminstrativă a provinciei, ulterioară (azi Grănicerii), Deutsch Modos (azi contopit celei prezentate mai înainte, arată că cele 8 plase în Jaša Tomić), Deutsch Pardanj (azi contopit în cuprindeau 182 localităţi, distribuite în aceleași Medja), Diniaș, Dolaţ, Foeni, Gad, Gaiu Mic, 8 plase. Giera, Giulvăz, Hajducica, Ivanda, Johannisfeld 1) Plasa Becicherecu Mare cuprindea de data (azi Ionel), Kaptalanfalva (azi Busenje), Konak, aceasta 5 sate în plus, întrucât Wal Szarcsa Margita, Macedonia, Maleniczfalva (azi Malenično a fost preluată de la plasa Modoș, apoi a apărut Selo), Neuzina, Ofseniţa, Otelec, Partoș, Peciu satul Topolovac, iar trei puste au fost consemnate Nou, Rudna, Sarča (Romänisch Sarcsa, azi înglo- pe hartă cu semnul de sat. Deci, localităţile com- bată în Sutjeska), Sečanj, Serb Modos (contopit ponente erau orașul Becicherecu Mare și 25 sate: în Jaša Tomić), Soca, Stefanishid (azi Krajišnik), Deutsch și Szerb Ellemer (azi Elemir), Deutsch Szecsánfalva sau Grindje (azi Dužine), Serb Modos Szarcsa (azi contopită îm Sutjeska), Deutsch (azi contopit în Jaša Tomić), Serb Pardanj (azi con- și W Ecska (azi Ečka), Ernestháza (azi topit în Medja), St. János (azi Barice), Sânmartinu Banatski Despotovac), Gross Torak (înglobat în Maghiar, Sânmartinu Sârbesc, Šurjan, Toager, Begejci), Idvarnok (înglobat în Banatski Dvor), Tolvădia (azi Livezile), Ujfalu sau Krivabara (azi Jankahid (azi Jankov Most), Katarinenfeld (azi Novo Selo), Ürmenyháza (azi Jermenovci), Veliki Ravni Topolovac), Klein Torak (înglobat în Gaj și Zichydorf (azi Plandište). Begejci), Klek, Lazarfeld (azi Lazarevo), Lukácsfalva 6) Plasa Sânnicolau Mare a cedat 4 sate plasei (azi ), Magyar Ittebe (azi Novi Itebej), Biled și unul plasei Jimbolia (Vizejdia) și a preluat Puszta Czerba, Puszta Kenderes, Puszta Neuwide, în același timp 4 sate de la plasa Türkisch Kanischa Rogendorf (azi înglobat în Banatski Dušanovac), (Cheglevici, Chereștur, Pordeanu și Kis Zombor). St. Mihály (azi Mihailovo), Szerb și Slov<ák> Totodată s-a adaugat satul nou Ladany, iar satele Aradacz (azi Aradac), Srpski Itebej, Topolovac, St. Sânnicolau Mare Sârbesc și cel German apar acum György (azi Žitište), Topolya Sállás (azi Banatska ca fiind o singură localitate, astfel că în anul 1853 plasa Sânnicolau Mare era compusă din 18 loca- 41 Pe hartă este trecut în plasa Türkisch Kanischa și satul lităţi: Albrechtsflor (azi Teremia Mică), Beșenova Ungarisch Kerestur, dar coroborând datele oferite de hărţile Veche (azi Dudeștii Vechi), Bolgártelep (azi Colonia pe care le-am studiat am ajuns la concluzia că acest sat (cu Bulgară), Cenadu German (Cenadu Vechi, azi con- populaţie de etnie maghiară) care apare pe harta nr. 13 din topit în Cenad), Cenadu Sârbesc (Cenadu Mare, azi anul 1853 este, de fapt, unul și același cu Pusta Kerestur care contopit în Cenad), Cheglevici, Pusta Chereștur (azi apare pe aceeși hartă în plasa Sânnicolau Mare, iar apariţia pe harta nr. 89 (ulterioară anului 1853) a satului Kerestur Chereștur), Dugosello (azi Nerău), Ferenczsállás, în plasa Türkisch Kanischa (altul decât Serb Keresztur) și a Igris, Kiszombor, Ladany, Marienfeld (azi Teremia satului Puszta Keresztur în plasa Sânnicolau Mare este, de Mare), Pordeanu, Saravale, Sânnicolau Mare, asemenea, o eroare a autorului hărţii, indusă de transferul Sânpetru Sârbesc și Triebswetter (azi Tomnatic). acestui sat între cele două plase, căci într-o hartă din anul 7) Noua plasă Türkisch Beče avea 7 localităţi: 1862 apar numai satele Szerb Keresztur și Magyar Keresztur, acesta din urmă apărând în anii următori doar cu numele Akač preluat de la plasa Kikinda și Franjova (azi Puszta Keresztur.

377 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE – ISTORIE, XXI, 2013

Topola), Wal Szarcsa (azi contopită în 6) Plasa Sânnicolau Mare avea 19 localităţi Sutjeska), Zsigmondfalva (azi Lukićevo)42. (de fapt aceleași din anul 1853, dar acum satele 2) Plasa Biled avea 21 localităţi, cu una în plus Sânnicolau Mare apar ca localităţi separate): faţă de anul 1853, și anume noul sat Spiţa care Albrechtsflor (azi Teremia Mică), Alt Bessenova a apărut, probabil, prin strămutarea unei părţi a (azi Dudeștii Vechi), Bolgártelep (azi Colonia satului Spiţa (sau Vizejdia) din plasa Jimbolia. Bulgară), Cenadu German (azi contopit în 3) În plasa Gross Kikinda satul Akač a revenit Cenad), Cenadu Sârbesc (azi contopit în Cenad), de la plasa Török Becse, Hodić apare separat de Cheglevici, Dugosello (azi Nerău), Ferenczsállás, Jazova, iar satul Čoka a fost rearondat plasei Török Igriș, Ladany, Marienfeld (azi Teremia Mare), Kanizsa, astfel că localităţile sale componente erau Pordeanu, Pusta Chereștur (azi Chereștur), acum 18: Akač, Bašaid, Beodra (înglobat în Novo Saravale, Sânnicolau Mare German (azi conto- Miloševo), Bočar, Gross Bikács (înglobat în Bikač), pit în orașul Sânnicolau Mare), Sânnicolau Mare Gross Kikinda (azi Kikinda), Hodić (azi înglobat Sârbesc (azi contopit în orașul Sânnicolau Mare), în Jazovo), Jazovo, Josefháza, Karlova (înglobată în Sânpetru Sârbesc, Trübswetter (azi Tomnatic) și Novo Miloševo), Klein Bikács (înglobat în Bikač), Zombor (azi Kiszombor). Mokrin, Novo Selo, Padej, Tisza-Szent Miklos 7) Satul Akač din plasa Türkisch Becse a fost (azi Ostojićevo), Sajan, Tisza Hegyes (azi Idjoš), rearondat plasei Kikinda, astfel că acum plasa Topolya (azi Banatska Topola). Türkisch Becse avea doar celelalte 6 localităţi pe 4) Plasa Jimbolia avea aceleași 20 localităţi care le-a avut la formarea sa. ca în anul 1853: Checea, Comloș (azi Comloșu 8) În plasa Türkisch Kanischa a apărut satul Uj Mare), Constantia (azi Lunga), Csőstelek (azi Szt Ivan, au reapărut Podlokanj, Ujhely și Vrbica, Čestereg), Deutsch Czernya (înglobată în Srpska iar de la plasa Kikinda au fost transferate satele Crnja), Hajfeld (înglobat în Novi Kozarci), Čoka și Terjan. Totodată satul Vedresház nu mai Jimbolia, Klari (azi Radojevo), Klein Oroszin (azi apare pe hartă. Prin urmare plasa avea acum 30 Rusko Selo), Magyar Czernya (azi Nova Crnja), localităţi: Bathyánhaza (înglobat în Beba Veche), Mastort (înglobat în Novi Kozarci), Mollidorf Beba Mică (înglobat în Beba Veche), Beba Veche, (azi Molin), Nakovo, Ostern (azi Comloșu Mic), Budžak, Crna Bara, Čoka, Desk, Djala, Filić, Rácz Czernya (înglobată în Srpska Crnja), Soltur Josefovo, Klarafalva, Kübekháza, Majdan, Mali (înglobat în Banatsko Veliko Selo), Sveti Hubert Siget, Monostor (azi Banatski Monostor), Neu (înglobat în Banatsko Veliko Selo), Šarlevil Szegedin, Oroszlámos (azi Banatsko Arandjelovo), (înglobat în Banatsko Veliko Selo), Toba și Alt St Ivan, Neu St Ivan, Podlocanj, Rabe, Racz prediul Vizejdia. Keresztur (azi Krstur), Sanad, Szöregh, Terjan, 5) Plasa Modoș avea de data aceasta cu trei Tervar, Türkisch Kanizsa (înglobat în Novi localităţi mai puţin, căci satul Gaiu Mic a fost Kneževac), Ujhely, Valcani, Vrbica43. rearondat plasei Vârșeţ din cercul Timișoarei, În lucrarea guvernului provincial de la Timișoara, iar satele Krivabara și Maleniczfalva nu mai publicată în anul 1855, cercul Becicherecu Mare figurează pe hartă. Deci cele 42 localităţi erau: apare cu aceleași 8 plase: Becicherecu Mare cu 19 Banloc, Baraczháza (azi Stari Lec), Boka, Cebza, localităţi, Biled cu 20 localităţi, Gross Kikinda cu Ciavoș (azi Grănicerii), Deutsch Modos (înglo- 17 localităţi, Jimbolia cu 20 localităţi, Modoș cu bat în Jaša Tomić), Diniaș, Dolaţ, Foeni, Gad, 40 localităţi, Sânnicolau Mare cu 17 localităţi, Giera, Giulvăz, Hajducica, Ivanda, Johannisfeld Türkisch Becse cu 6 localităţi și Türkisch Kanischa (azi Ionel), Kaptalanfalva (azi Bušenje), Konak, cu 29 localităţi44. De asemenea, în anul 1859 Macedonia, Margita, Német Párdány (azi înglobat comitatul cuprindea aceleași plase45. în Medja), Neuzina, Ofseniţa, Otelec, Partoș, Peciu În concluzie, organizarea administrativ-teri- Nou, Rakos (azi în , neidentificat), Rudna, torială a Banatului istoric a cunoscut în perioada Sânmartinu Maghiar, Sânmartinu Sârbesc, Sečanj, Soca, Szecsánfalva (azi Dužine), Stephanishid 43 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Colecţia (azi Krajišnik), St Janos (azi Barice), Serb Modos Hărţi şi planuri, nr. 89, f. a. Din eroare pe hartă apare şi un sat numit Keresztur, aproape de satul Pusta Chereştur din plasa (înglobat în Jaša Tomić), Szerb Párdány (azi Sânnicolau Mare. Acesta din urmă a aparţinut iniţial plasei înglobat în Medja), Šurjan, Toager, Tolvădia (azi Török-Kanizsa, dar între 1851 şi 1853 a fost transferat plasei Livezile), Ürmenyháza (azi Jermenovci), Veliki Sânnicolau Mare. Gaj, Zichydorf (azi Plandište). 44 Handbuch der Wojwodschaft ..., apud Heinrich Lay, op. cit, 194. 42 Cele trei puste apar pe hartă cu însemnul de sat (dorf), iar 45 Arhivele Naţionale Serviciul judeţean Timiş, Fond Primăria satele bietnice Elemir, Ecka şi Aradac apar ca fiind unite. comunei Gottlob, dosar 2/1859, f. 142.

378 abordată schimbări majore determinate, în prin- comitatelor sau cercurilor din Banat a rămas cipal, de statutul provinciei în cadrul Imperiului același, numărul plaselor s-a schimbat de-a lungul Habsburgic. Iniţial provincia a fost organizată în timpului. Totodată, au avut loc dese transferuri districte, pentru ca după reintegrarea ei în regatul de localităţi între plase, în principal ca urmare a Ungariei să se adopte organizarea administrativ- formării Graniţei Militare Bănăţene care a înglo- teritorială specifică acestuia, adică împărţirea teri- bat treptat un număr crescând de localităţi, dar și toriului în comitate și, în cadrul acestora, subdivi- ca urmare a apariţiei de noi localităţi într-o parte zarea în plase (processus, járás). În perioada regi- sau alta, ceea ce impunea refacerea unui anumit mului neoabsolutist austriac Banatul a fost scos echilibru demografic sau de altă natură între de sub autoritatea guvernului maghiar și integrat plasele existente. unei provincii artificial constituite – Voivodina Izvoarele istorice cercetate au consemnat o oare- Sârbească și Banatul Timișan –, condusă de un care instabilitate a așezărilor sătești în comitatul consiliu cu sediul în Timișoara, subordonat direct Torontal, datorită condiţiilor naturale precare, și în administraţiei imperiale. În acest context Banatul același timp pun în evidenţă apariţia de noi așezări a fost organizat în trei cercuri – de fapt, fostele în zonele industriale montane ale Banatului, unele comitate –, iar acestea în plase. Dacă numărul de scurtă durată.

379